Iuliu A. Zanne - Proverbele Românilor Din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istria Și Macedonia - Proverbe, Dicetori, Povățuiri, Cuvinte Ade PDF

PROVERBELE ROMANILOR
e-Way:1/Ja/ieJ JadlhJ 441:ti1 /claw;

amnia VIOJ eiiehma/c/tcar6nreJ Izalco
eire2eca Vieyeeiffa Jenylei a9Jtt3siona ve/a.
LITCRETIII, III, p. 11-13.
,Jeamen, viediVa . .ji éido

téventZ1 ham, a lerlig" #J fen
1Javeli.
B. P. HX*DÉC, Cuy. B6tr, II, XIX.
dacoromanica.ro
FIE-CARE EXEMPLAR VA PURTA ISCÄLITURA AUTORULUI
TOTE DREPTURILE RESERVATE
dacoromanica.ro
PROVERBELE ROMANILOR
DIN
Ro AJA, BASARABIA, BUCOVINA, BMA ISTRIA iICEDONIA
PROVERBE, pletTORI, POVÉTUIRI, MIKE ADEVRRATE,

ASEMWRI, IDIOTISME I CIMILITURI
CU UN
GLOSAR ROMANOFRANCES
DE
IULIU A. ZANNE
"i701.4.
OPERA PREMIATI DE ACADEMIA ROMANI.
BUCURESCI
STABILIMENTUL GRAFIC I. V. SOCECU
EDITORA LIBRABIEI SOCECO & Comp.
1900
dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE ROMANA 1)
AUTORI
AGS (ICAROLY). Magyar, Német, Olasz, Roman Oláh), Csek-lot és
Szerb beszélgetések otthon és uton. Pest, 1859, Kladjak
Lauffer es Stolp.
ACSINTI URICARUL. A doua domnie a lui Neculal Alecsandru
Mavrocordat V. V. In Moldova. Cronicele Rominiel de Mi-
chail Kogälniceanu. Bucuresci, 1872, C. N. Radulescu.
ADRIAN (f. v.). Abecedar ilustrat. Botosant, 1870.
ALBINA.Revistä, An. 1 & II, Bucuresci.
ALEXANDRESCU (GRIGORE). Suvenire chi impresiI, epistole
chi fabule. Bucurescf, 1817.
Scrieri In versurf i pros1.Bucurescl, 1893.
ALEXANDRESCU (GR. I.). Literaturä i Sciintä. Director
Dobrogeanu-Gherea, Vol. II, 1894.
Studif asupra obiceielor juridice ale poporului roman. Galatz,
1896.
Badea Traían. Focgani, 1898.
ALEXA.NDRI V. & LASCAR ROSETTL Mica colectiune de
89 proverbe culese de L. Rosetti pentru V. Alexandri,
urmate de 156 proverbe extrase din Povestea Vorbei, ma-
nuscris din biblioteca Academiel Romäne.
ALEXANDRI (v.. Opere complecte. IX Vol. BacurescI,
1875, Socecii & Comp.
Poesil populare ale Romanilor. Bucuresel, 1867, Tipo-
grafia lucrktorilor asociati.
Diverse. Convorbir1 literare.
Operile le C. Negruzzi, Edit. SoceMi. Prefatä.
AMIRAS (A.). Cronica anonimä a Moldavief, 1662 1733.Cro-
nicele Romaniet de M. Kogalniceanu.Bucurescl, 1874, C.
N. Rädulescu.
ANTIM IVIRÉNUL (nwraoPuLtT). Din didahiile ¡mute In mi-
tropolia din Bucurescl. Edit. Dr. I. Cornoi. Libraria Socecu
& Comp., 1895.
ARSENIE.Noua colectiune de basme, ILBucurescl, 1884.
1) La faceputui ultimulut volum se va compleca, -de va fi trebuinO, lista

corespondeOlor ij a autorilor
dacoromanica.ro
1 8. ASAK1 (a). - Fabule. - last. 1862.
1 9. RÄDESCU (A.), preot, c. Margineni. J. Prahova.- Etymologicum
Magnum, B. P. .115del1.
20. BATCAN (E.). - Vorbe bune (Binete) Intrebuintate la Romani
adunate de. - Bucurescl, 1884.
2 1. B.A.L.Ä.SEL (TEODOR). Invelator, C. Stet:lowed, J. Válcea. - §e-
zatére.
BARONZI (GEORGE). - Limba romana §i traditiunile el. -
1872.
BELDIMAN (ALEXANDRU). - Tragedia, sati mat bine a dice jalnica
MoldoveT IntImplare dupi resvratire a Grecilor. - Cronicele Ro-
manilor Vol. III, de M. Kogalniosanu, Buourescl 1874.
BENGESCU.-Opere publicate in Lonvorbirl literare,An.
BERTOLDO (VIATA LUI). - Chrestomatia romana §i Literatura
populara romana de Dr. Gaster.
BIBICESCU (1. o.).-Poesil populare din Transilvania.-Bucurescl,
1893.
BIBLIE.
BOGDAN (N. A.). - Povegti §i Anecdote. - Saraga,
BOLINTINENU (MAMIE). - lelele, Bucurescl, 1869. C. N.
Radulescu
BOLLIAC (CESAR).- CulegerT de mal multt artico11.-Bucurescl,
1861.
BUJOR (p.). - Nuvele.
BURADA (TEODOR). - Diverse. - Convorbirt literare §i Revista
pentru istorie, Arhiologie §i Filologie.
CALENDARIU pe anul dupa Hristos 1829. - Buda, tipografia
universitatil unguresci.
CALENDARIU pe anul dupi Hristos 1832. - Buda, tipografia
universitatil ungurescl.
CALENDARIU pe anul dupa Hristos 1841. - Buda, tipografia
universitätil unguresci.
CALENDAR pe anul 1853.-Tipografia Romilno-Francesa,
CALENDAR PENTRU TOTI,- prefetic, amusant §i popular pe
anul comun 1863. - BucurescI, Edit. BaraPeanu i Varta.
CALUGARENI (1.). Invetcltor, c. Movileni, J. Teencig - Etymo-
logicum magnum, B. P. HAW&
CANDREA (AURELIÙ). - Poreclele la Romani. - Revista Nod,
An. VII.
CANTAN (m.). - Poesil populare. - Saraga,
CANTA (sPArranun ION). - Letopisetul Moldovet,-1741-1769.-
Cronicele Romaniet, de Mihail Kogalniceanu, Vol. III.
CANTEMIR (PRINC1PELE Dim intiE). -Divanul.-Edit. Academiel
-- Romane, Bucurescl, 1878.
Descrierea MoldavieT.-Edit. AcadernieT, Bucurescl, 1875.
- Istoria leroglifica.-Edit. Academiei, Bucuresci, 1883.

Evenimentele Cantacuzinilor §i Brancovenilor. - Edit. Aca-
demiet, Bucutescl, 1878.
CARAGIALI L.). - Teatru. Edit. Socea. & Comp., Bucu-
reset, 1889,
CARP (P. P.), c. Tibet-need, J. Vaasa& - Monitorul Oficial, An.
1895. No. 183, p. 983.
CATARGIU (LASCAR), C. Golaqei, Covurluiti .-Monitorul oficial,
An. 1894, No. 94.
CHIBICI-lif:VNEANU (A.). - Diverse. - Convorbiri literare.
CIHAC (A. DE). - Dictionnaire d'étymologie Daco-Roumain, 2 Vol.
Francfort s M. Ludolphe St. Goar, 1870-1879.
dacoromanica.ro
IX
CODRESCU (TEoDoR).-Uricaru. XXII volume.- 14, 1852-1892.

COLUMNA LITI TRA.IAN.-Revistä.-B. P. 1-14§clétl, An. VII,
1876.
CONSTANT1NESCU (BARRu). - Carte de citire prelucratä de In-
Vétätoril asociatf Barbu Constantinescu, Lambrior, Aug Laurian,
St. Miliiilescu, I. Manliu.- Partea II, Edit. XV. Soceml &
- idem. Partea M. Edit. XI1.-Socem1 & Comp., 1893.
Comp., 1892.
-CONSTITUTIONALUL,
Proverbele romanescl din Colectiunea Reinsberg-Diiringsfeld.
piar.-Bucuresel.
CONVORBIRI LITERARE.-An. I-XXIX
CORESSL-Evanghelle.-Etymologicum Magnum, B. P. Ha§c1511.
-
CO$BUC (G.).-Balade
Foie pentru top, An. I.
& Comp., 1893.
COSTIN (mutoN) -Scrierile lui Nicolae Costin - Cronicele Romaniel
de Mibail Kogälniceanu, Vol. I Bucuresci, 1872-
1874.
COSTIN (NicoLAE). - Scrierile lui Nicolae Costin. - Cronicele Ro-
maniei de Mihail Kogälniceanu, Vol. I & II, Bucurescl,
1872.
CRÀCIUNAS (GR.)- Invdteitor in Transilvania. - Elymologicum
Magnum, B. P. 11ä§d6-5.
CRXSESCU (VICTOR).-Schite i Nuvele. - H. Steinberg, Buell-
rescI, 1893.
CRAINICEANU (DR. G.)-Diverse-Convorbiri Literare. An. XXII.
-
CREANGÄ (toN).-Poveltr.-Edit. Grig. G. Alexandrescu, 1890.
Amintiri din copilärie si anecdote. $araga, Ia§I, 1892,
CRISIAN, (T.).- Invélator, c. Cuyieru, Transilvania. - Etymologi-
cum Magnum, B. P. Ilh§c165..
CRONICA ANON1MA - Istoria Wei RomanescI de la anul 1809
Inc6ce, continuatä de un anonim. - Magasin istoric pentru
Dacia, Vol. V, 1847.
DAME (FR). - Nouveau dictionnaire Roumain-Français. Bucarest,
1893-1896.
DARIU (toN).-Gazeta Transilvaniel, 1898.
-
DELAVRANCEA (sT.).-Trubadurul.-Haimann Bucuresc1,1887.
Sultänica.- St. Mihälescu, Bucuresc1,1885.
DIACONOVICI-LOGA.-Chemare la tipdrirea cartilor romanescl -
Buda, 1821.
DONCEV.-Curs de literaturi romanä, 1865.
DONICi (A.). - Fabule. Cartea I, Ia§ii, la cantora Daciei lac' are,
1840.
-DOSOFTEM-Etymologicum
Fabufe. Cartea II. neg. datä.
Magnum, B. P. liä§c1611..
DRAPELUL.-Piar, Bucuresci.
- piar, Bêrlad, J. Tutova.
DREPTATEA.- piar, Banat, 1895.
- Piar, Bucurescl.
DULFU (PETRE). - Revista Albina.
84* DUMITRESCIRAL.).-Galicisme, proverbe, maxima, barbarisme. -
Carol Mtiller, Bucuresci, 1894.
EMINESCU (ff.) Diverse.-Convorbiri !iterare,
ESARCU (G.).-Monitor Official No. 26. Feb. 1898.
EVENIMENTUL.-piar,
FILIMON (N.)-CiocoT vechi i nol.- Revista Romanä, 1861-1862.
FLONDOR (D-nu G. CAVALER, DE). Patria, Cernäutl, 1898.
F0IEA PENTRU TOTI.-Revistä, Bucuresci.
dacoromanica.ro
X
FRANCU T. & G. CANDREA,-Rotacismul la Mop' §i IstrienI.-

Buctirescl, 1886.
FUNDESCU (fox c.).-Basme, °rapt, Plcilituri §i Ghicitor1.-Bu-
curesci, 1875.
GALLIN, NADEJDE, TIGHILIt I CANDREA. - Carte de
citire, 1893.
--
GANE (N.).-Nuvele.-Convorbirl literare, 1875-1876.
Poesil.-araga,
Diverso. - Convorbiri literare.
--
GASTER (DR. m.)-Literatura popularg romana. Bucuresci. 2 Vol.
Chrestomatie Humana. 2 Vol. Leipzig -Bucuresci, 1891.
Tiganul ce '§I-a mancat biserica. -Revista Tocilescu, I, 1883.
GAZET4 POPORULLI. - piar Bucuresci.
GAZETA S.A.TENULUI. - RevistA Datculescu Director.
GAZETA TRANSILVANIEL - piar, Brasov.
GEORGESCII, Inv. c. Copreni, J. Ialomiía. - Etymologicum
Magnum.
GHEORGACHI (AL DOILEA LOGOFET).-Condica obiceiurilor vechi
nol ale Domnilor MoldoveT. - Cronicele RomanieI de Mihail
KogAlniceanu, Vol. III, 1874.
GHICA (rox).-Amintirt din pribegia dupa 1848.-Socecil & Comp.
- Bucuresei, 1890.
Scrisorl catre V. Alexandri. - Socedi. & Comp. Bucuresci
1887.
GIL.-Nuvele.-Convorbirl literare.
GLIGORE (POPA).-Legenda Duminicet, an. 1600..
GOLESC1 (CONSTANTIN DIN). - Adunare de pilde bisericescl §i
filosoficescl.-Buda, 1826.
GOLESCU (VORNICUL IORDACHE). - Pilde, poatuirl §i cuvinte a-
devérate §i pove§tI adunate de dumnealui Vornicul lordache Go-
lescu, fiul r'éposatuluI banul Radul Golescul. -Manuscris din
biblioteca Academiel Romania. Proverbele extras() din
acest manuscris stint trecute in PROVERBELE ROMA.NILOR,
- co insemnarea Jigs. I.
Copie Intocmat a precedentuluI manuscris care se MIA depusa
la biblioteca nationalä de la laqi. Proverbele extrase din
acest manuscris sunt trecute In PROVERBELE ROMA.NILOR,
cu insemnarea: lifss.
GO VORA. (PRAVILA DE LA).-Pravila bisericésci tipArita la 1640
In monastirea Govora.-Edit. Ion M. Bujoranu, Bucuresci,
1885.
GRAP15TEANU (PETRE).- Vointa Nationalä, An. 1895.- Gazeta
Poporului, An. I, No. 192.
GRIG.-Nuvele-Convorbirl literare.
GROSSMANN (s. i.). -Dictionar germano-roman - Iai. In curs
de publicatie.
HALLER (DR. IOSEPH). - Altspanische Sprichwtirter und sprich-
wtIrtliche Redensarten aus den Zeiten vor Cervantes. Vol. 2, -
Regensburg, 1883.
HARAM (VASILE). -Carte de lecturá, 1894.
ILIPECJ (ALExANDRu). - Domnia Arnautulut - Revista noui, An.
VIII, No. 10-11.
--
H.41DEI-j (B. PETRICEICII).- Etymologicum Magnum Romaniae.
Ire( Crai de la Rësärit.-Bucuresci.
--
Ion Vocla cel cumplit.-Bucuresci, 1865.
Columna lul Traian. 1882-1883.
Cuvinte din 13ètrani. 2 Vol. - Bucuresci, 1878.
dacoromanica.ro
XI
H.A.PaT (B. PETRICEICLI).- Traian.-piar. .An. 1869 No. 63.

HELIADE RADULESCU (ION). - Mémoire sur l'histoire de IA
régenération roumaine ou sur les événements de 18 48.-Paris,
-- 1861.
Vocabular Je vorbe staine.-Bucuresel, 1847.
- Tandalida.
Biblioteca portativi, LXV. - Poesif inedite. - Bucurescl,
1860.
HINTESOU (r. c.). - Proverbele Romanilor. - Editura Closius.
SibiA, 1877.
HODOS (ENEA).-Poesii poporale din Banat. - Caransebes, 1892.
HOITAN (a. N.) - inagitor, Cetatea din Codru, Sinaia. Ploesc1,
1898.
IANO V. - Diverse. - Convorbiri literare.
IA.RNIX-BARSEANU. - Doine i strigiturT din Ardeal date la
iveali de Dr. Urban larnik i Andrea', Barseanu. - Bucurescl,
1885.
ICS. - Paloda, An. XIV, No. 27.
IDEM.-Dictionar de proverbe In calendarul Romanilor pentru 1892.
-
IONESCU (1.). - Carte de citire U. - Ioseph Göbl, Bucurescl.
Carte de citire, Itínitit. si L. Alealay, Bucaresel.
IPSILANT V. V. (ALEXANDRO ION). - Pravilnicisca condici a
Domnulul Ion Ipsilant.-Bucuresel, 1841.
ISPIRESCU (PETRE). - Legende saü Basmele Romanlior. - Bucu-
- rescl, 1882.
Sn6ve saù povestI populare adunate din aura poporulul de
un culegétor tipograf.-Editia II, cm multe adause. Bucu-
- rescI, 1879.
Basme, sn6ve si glume adunate din gura poporulul de P. Is-
- pirescrt. - Craiova, 1893.

Pilde i Ghicitorl, adunatk de P. Ispiresen. - Bucuresci,
- 1880.
Pilde, fabule, ghicitorf adunate de P. Ispirescu.- Bucu-
- rescl, 180.
Din povestile unchiasul sfátos, basme päganesc1 Inlocmite
- de P. Ispirescu.-Bucurescl, 1879.
Qicétorl populare, Revista
'ogle, An. I & II.
pentru istorie, archeologie si filo-
Basme, sn6ve, etc., de un culegtitor tipograf. - Bucu-
-- resci, 1872.
Idem.-In Chrestomatia Romani de Dr. M. Gaster, Vol. H.
Diverse. - ConvorbirT Literare.
JIPESCU (GLIGORE Opincaru, cum Teste si cum trebuie si fie
-- siteanu. - Bucurescl, 1881.

R6urile oraselor.- Bucurescl, 1884.
Dicer' in Lumina pentru tolT, 1885.
JUNIMEA.-piar,.Bérlad, J. Tutova.
163. KOG.ALNICEANU (ExAmE).-Diverse. - Cronicele Romaniel de
Mihail Kozalniceanu, Vol. III, 1872.
KOGALNICEANU (mniAll,).-edintele DivanuluT ad-hoc din Mol-
dova.-R6spuns vorniculta Alecu Balf.
LAHOVARY (ALEXANDRU N.).-Monitorul Oficial. Sedinta Cameril
din 2 Decembre 1894.
LAMBR1OR (A.). - ConverbirT Literare, An. VIII-IX.
LAURIAN-MAXIM.-Dictionarul Umbel Romano, 3 Vol.- Bum-
rescl, 1871-1876.
LITA (losw).-trialeitor.-Etymologicum Magnum.
dacoromanica.ro
XII
LUCACIU VASILE), paroh grcco-catolic, c. i§escl, p. u.

Felsö-Banya, Ungaria.- Gazeta, I, No. 160.
LUMEA ILUSTRATA. - Reviste, An. II, 1894.
LUMEA NOUA. - piar, Bucurescf.
LUMINA PENTRU TOT'. -Revista, Director Enie Bilteanu,
Bucurescl I, 1885.
LUPESCU (m.).-Invetcttor, c,Broscenil, J. Suciava.-qeatierea.
MADAN (O.). - Suspine, Bucurescl, 1898.
MAGASINUL ISTORIC PENTRU DACIA.-Volumul IV F}i V.
MAGIUNCA (s.).-Etymologicum Magnum, B. P. Ile§ded.
MAIORESCU (TITU), Critice-Bucuresci, 1874.
--
MARIAN (s. FL). - Nascerea la Roman1.-C. Göbl, 1892.
Nunta la Romani'. - C. Göbl, 1890.
-- Immormintarea la RomanI.-C. Göbl, 1892.

Ornitologia poporani Romani, 2 Vol. Cerneutl, 1883.
-- Satire poporane Romane.-Socecil & Comp. 1893.

Descantece poporane Romane, Suclava, 1886.
Traditil poporane Romano In Bucovina, Bucurescl 1896.
MATET BASARAB V. V. - Indreptarea legief cu Dumnezeil care
are WI judecata arhierásce §i Imperätesci de tóte vinele preo-
tescf §i mirenese Pravila, etc. - Edipa Ion M. Bujoreanu.
- Bucurescl, 1885.
Pravila.-Studie asupra elementelor grecescT in limba romanä,
de G. Murnu.
MAWR (DOMNA E. B.). Proverbele Romlnilor-Bricurescl O. Lon-
- don, 1882.
Analogous Proverbs in ten languages.-London, Elliot Sock,
62, Paternoster Row, E. C. 1885.
MEISSNER C. & V. DOGAR.-Prima carte de lecture, II, Plo-
escl, 1894.
MELHISEDEC (EPISCOP). - Revisti pentru Istorie, Arheologie §i
Filologie, An. U, Visita Episcopultif Gr. Tamblac.
MERA. (r. T.). - Diverse. Convorbirl literare, An. XVI.
MIHAILESCU (s.). Invèlettor, §ezet6rea, An. I.
'VIILESCU (SPITARUL NICOLAE).-Cronica pe scurt a Romanilor.-
Cronicele Romaniel de Mihail Kogelniceanu. Vol. I, 1872.
MONITORUL OFICIAL. - Sedinta din 2 Decembrie 1894;
No. 183, din anul 1895.
MUNTEANU (G. I.). - Carte de lecture romanesci pentru clasele
gimnasiale inferiori i reale. - BraBov, 1881.
MURNU - Studie asupra elementelor grecescl In limba ro-
manä.-Bucurescl, 1895.
MUSTE (NICOLAE). - Letopisetul Orel Moldova de la domniea luI
!strati Dahija V. V. pane la a treia domnie a lul Mihai Race-
vita, V. V. atribuite lul Nicolae Muste, dieac stare de divan
1662-1729. - Cronicele Romaniel de Mihail Kogelniceanu,
III, 1874.
N.X.DEJDE (DÓNINA SOFIEA). - Fie care la rindul
Craiova, 1895.
NAUM. - ScrierI. - Dictionnaire Dame.
NECULCE (ioN).-Letopisetul Moldovel. - Cronicile Romaniel de
Mihail Kogelniceanu, II, 1872.
NEGRUZZI (c.).-Opere complecte, 3 Vol.-Soceml & Comp. 1873.
NEGRUZZl (i.).-Diverse.-ConvorbirT literare.
NOUTA TEA. - piar, Ia§i, I, No. 75.
ODOBESCU (ALEXANDRE' ION). - Pravilnicesca condice a WI
Alexandru I6n Odobescu.
dacoromanica.ro
ODOBESCU (ALEAXNDRU IÓN). ScrierT literare fl Istorice, 3
Vol. - Socecd & Co., 1887.
ODOBESCU-SLAVICI. - Carte de citire. - Bucurescl, 1893.
OLLANESUU - Teatru la romani. - SocecO. & Co.,
Bucuresci, 1897.
OMILIAR DE LA GOVORA. - Etymologicum magnum. -B. P.
Hasd6A.
PALODA. - piar, B6rlad, J. Tutova.
PALTINEANU - Invegtor, c. Tiubari, Transilvania. -
Etymologicum Magnum, B. P. 116.06i1.
PANN (ANTON). - Culegere de Proverbs sail. Poveslea Vorbel. -
- Editia Cucu, 1889, reproducere dup6, cea de la 1847.
ProverburT sari Povestea vorbef, 3 brosure. - Bucurescl,
---
1852-1853.
Calendar pe anul 1848.
Nisdräväniile luT Nastratin Hogea. - Bucurescl, 1887.
Fabule si istori6re. 2 vol. - Editia I, Buctiresel. 1841.
-- inteleptul Archir fi nepotul sal Anadam.-Bucuresel, 1880.
O ezit6re la tará sau povestea lul Mos Albu, partea
- Bucuresci, 1851.
!dam, partea II, - Editia Lazar, Craiova, 1890.
PA,NU (G.). - Publicist.-piarul Epoca.-1896-1897.
PASCULESCU (m.). - La intalnire, sfaturT si diverse pentru top
de M. P. Misiotis.-Tipografla Lazar, Craiova.
PATRIA. - piar, Cernautl, Bucovina.
PAUL (ION). - Din Transilvania.-Faea pentru totT.
POMPILIU. - Diverse.-Convorbirf literare.
POP (m.).-invelcItor c. §`cmculei-Mare,Ungaria.-Etymologicum
Magnum.
POP-FLORENTIN (ION). - Diverse. - Convorbirf literare.
POPESCU (AL.). - Inceptor, c. Cernica, .1. Ilfov. - Lumina
pentru toll.
POPliSCV (N.).-Calendarul Basmelor. An. 1881-1882-1883.
POPOVICI (o.). Convorblrf literare. An. XXV.
REINSBERG-DÜR1NGSFELD(IDA-UND OTTO FREUD:I:MN VON.-
Sprichwdrter der Germanischen und Romanichen Sprachen. 2
Vol. - Leipzig, 1875.
REVISTA PENTRLT ISTORIE, ARCHEOLOGIE SI FILO-
LOGIE, sub directiunea lul Grigorit. G. Tocilescu, 1882 -
1895.
REVISTA NOU.A. sub directiunea lul B. P. MOH, 1888-1894.
RIURÉNU (r. kr.). - Despre datoriile copillor care parintif lor.
- A cincea editiune, Bucuresel, 1837.
Nou6 istoriare pentru copif. - A patra editiune, Bum-
- reseI, 1887.
Morala.
resci, 1860.
Voluraul IV din biblioteca portativa,
ROMA.NIA LIBERA.-No. 838 din 15 Martie 1880. Mos Grata.
- ROMANUL (MITROPEILITUL mraorT).-Tribuna poporuluf, Arad,
Ungaria, I, No. 198, pag. 1043.
ROM.A.NUL GLUMET, partea I, Proverburl, ghicitorL-Thiel &
Weiss, Bucuresel, 1874.
ROSETTI (LASCAR). - VO41 ALEXANDRI (y.).
SAGUNA (MITROPOIT). - Diverse.
-
AINENU (LAZAR). - Basmele Romane.- C. G5131, 1895.
lelele, dinsele, vint6sele, frum6sele, folmanele, miTestrele,
milostivele, z1nele. - Bucuresci, 1886.
dacoromanica.ro
XIV
SAINENU (LAZAR).-IncercirT asupra semasiologiel limbeI romane.-

- Revista pentru Istorie, Archeologie ai Filologie, Vol. VI, 1891.
Elemente turcescl In limbi Romani. -- Revista pentru istorie,
--
etc. An. II si HI.
Filosof-Flloscos.-ConvorbirI literare. - An. XXI.
Dictionar universal al limbel Romans. - Samitca, Craiova,
1896.
SALV1U (e. P.).- Inveteitor, c. Smulti, J. Covurluia.-gegt6rea.
SBIERA (ION AL LUI G.).-Poveatl poporale romanesci. Cerniutl,
1886.
236. SCHULLER (IOHAN KARL). - Aus der Valachei: Ruminische Ge
diehte und Sprichwirter.-Hermannstadt, 1851.
$EZATT5REA,-Revistä.-Buda-Pesta.
SEZATOREA. - Revistä. - Director A. Grorovel. Folticenl,
j. Suclava.
SEVASTOS (ELENA D. 0.).-Pove§t1.-araga,
SILASI (DR. ea.). - Renascerea limber romaneseI In vorbire ai
- scriere. - Stein, Clu.yit, 1879.
Apologie.- Stein, Clu§iii, 1879.
SIMA (ea,). - Convorbirl literare.
SIMEON DASCALUL.- Cronicele RomanieT, 1, Apendice.
SIMU (a.). - Invgiator, c. Orlat, Transilvania. - Etymologicum
Magnum.
§INCAI DIN SINCA (GHEORGHIE). - Cronica Romanilor, 3 Vol.
BucurescI, 1886.
SION. - Fabule, Bucurescl,
SLAVICL-Nuvele. - Convorbirl literare. An. 1875-1876.
SOLOMON.-Paremiile lul Solomon extrase din Biblia de la 1688.-
Socecil. & Comp. 1895.
SPERANTIA (TEODOR).-Anecdote populare, I.- Editia II. Basi-
- lescu, Bucurescl, 1892.
Alte anecdote populare, II. - Editia I. C. Sfetea, Bucu-
- rescl, 1890.
Tot anecdote populare, 111. - H. Steinberg, Bucurescl,
1893.
STAMATI (0.) - Musa.
STANOESCU (nina.)-Basme i Sn6ve. - H. Steinberg, Bucu-
- rescl, 1894.
Alte basme. - H. Steinberg, Bucurescl 1893.
STOICESCU (ST.).-Preot, c. BcIleice'nca, J. Ilfov.-Lumina pentru
toti.
STURDZA (o. - Vointa nationali, An. XII, No. 3278.
TEODORFSCU (o. DEM.).- Cercetirl asupra proverbelor romane.-
--Bucuresci, 1877.
PoesiI populare remane. - Bucurescl, 1885.
-- Miturl lunare. lifrcolacil.-Convorbirl literare.- An. XXIII
Viéta §i activitatea luT Anton Pann. - I. Gi3131, Buc. 1893.
- Operele luI Anton Pann. - I. Göbl, Bucuresci 1893.
Incercir1 critice asupra unor credinte, datine i moravurl ale
poperulul roman.- Tipogr. Petrescu Conduratu, Bucurescl,
1874.
TERA NOUA. - Tomul IH, Bucurescl, 1887.
THEODORESCU (G.), inveyttor, Galati.-Etymologicum Magnum,
B. P. Häsd6ü.
THEODORESCU (T.). - Inaldter. - qezit6rea.
TiCHINDEAL (DIMITRIE).-Filosoficesci i politicescl prin tabule
moralnice Invititur1.-Buda, 1814.
dacoromanica.ro
XV
TIMPUL.-Piar.-Bueuresei.
-
TOCILESCU (GR.).- Ved.I Revista pentru Istorle, etc.
Diverse.-ConvorbirT !iterare.
TOMESCU (v.).-Inatator, c. Buda, J. recua. - Etymologicum
Magnum. B. P. 1-lacréil.
TRAILA (PREOT C.), Temifóra. - Etymologicum Magnum, B. P.
115,sd&il.
TRAIAN. - piar, Ve41 114d6.1.
TRIBUNA.-Piar. Sibil'', 1885-1894.
TRIBUNA POPORULUI. Piar, Arad, Ungaria.
UNIREA.-piar, Blaj, Transilvania.
URECHI (voRNicui, GRIOORI). - Domnil MoldoveT, 1354-1594.-
Cronieele Romaniei de M. Kogálnieeanu, Vol. I.
URECHIA (v. A.)-Legende Romane -Socecil & Comp., 1891.
-Diverse.-ConvorbirT 'iterare, An. XXL
VACARESCU (ON).-Opere. - Etymologicum Magnum.- Convorbirl
literare, An. XVIII.
VALENTINEANU G.) CugefarT, maxime, proverbe, anecdote. -
Bucuresel, 1899.
VARRON (c.).- Noptile lungT saü pove§t1, tabule §i anecdote, -
Bueuresel, 1877.
VASILE LUPU V. V. - Carte romanéscil de Invglaturi de la
Pravilele Imp5ratescT §1 de la altele giudéte Cu kiisa §I cu tétä
cheltuéla a lid Vasile Voevodul §i Domnul pral Moldovel.-
Editia I. M. Bujoreanu, 1885.
VOINTA NATIONALÄ.-piar, BucurescL
VOINTA PRAHOVEL-piar, PloeseI.
WANDER (R. F. w.) - Deutsches SprichwOrter-Lexikon. 5 Vol.
-Brockhaus. Leipzig. 1867-1880.
Z1LOT ROMINUL.-Cronica Columna luT Traian, 1882
-- pink la 1883.
Scrieri inedite.-Revista pentru istorie, etc., An. III, 1885.
Jalnica cantare. - Revista pentru Istorie, etc. Vol. VI
1891.
CORESPONDENTI
ALBU (GH.), elev la c6la normalct de invèlcitort din Bérlad, C.

Sehineni, J. Tutova.
ALBU elev la cola normald de invëlcItort din Berlad, c.
Ivesei, J. Tutova.
ALBU (N.), C. Piatra, J. Némtu.
ALEXANDRESCU (GR. I.), prefedinte de tribunal, Galatl, J.
CovurluI.
ALEXANDRESCU (c.), elev la c6la normalct de institutort din
Bucuresci. c. Alexent J. Ialomita.
ALEXANDRESCU (p.) elev la §e6la normalct de invEldtort din
Bérlad, c. MireoseL J. Vasluiu.
ALEXANDRESCU (A.), c. Ilirsova, J. Cionstanta.
ANTONESCU elev la qcéla normalct de invelcItort din Ber-
lad, c. PlaInesei, J. Rimnieu-Sarat.
ANTONESCU, elev la c6la normalct de invétettorl din Buctc-
reset, c. Váleele, J. Argos.
ARBORE (ION), inginer, J. Buzi511.
ARTOC.À. (D. 1.), invelcItor, c. ObArsia, J. Meheding.
dacoromanica.ro
XVI
ARNIEAN (L), student, c. Zibot, comitatul Hanedihra, Tran-

silvania.
ARSENÉSCA (ANIcA), servit6re, Bucurescl, J. Ilfov.
BALANESCU (DR.), avocat, c. Focpnl, J. Putna.
BALA.NESCU (D-NA 8.), c. FocqanI, J. Putna.
306 BALASEL (TEoLoa), invéldtor, c. Stefkansci, J. VAlcea.
BALLY (cosTikoNE), proprietar, e. Cir1om4nescl, J. Tutova.
BALLY (DDYINA CL.), C. Nicoresci, J. Tacticlu.
BAL4 (IoNGo), J. Ia§1.
BANC1U (ANicA), c. Tot:arena, comit. Sibid, Transilvania.
BINESCU (IoN), profesor, c. Roman, J. Roman.
BANIT (011EORGRE), neguldtor, c. Va§cod, comitatul tihor,
Ungaria.
BANITA (COLINA), jurat, c. Vwod, comitatulBlhor, Ungaria.
BANULESCU (Gx.), invildtor, c. Pietrqita, J. Dimbovita.
BAl.RSAN (A.), student, c. Corbi, comit. FIghra§, Transilvania.
BARSAN (I.), student c. Soar§, corait. Tirnava-Mare, Transil-
vania.
RASOTA (A.), prin V. Forescu, c. Folticenl, J. Suclava.
BAZAVAN (o.), elev din §c61a normal, c. Craiova, J. Dolj.
BERBECE (I.), student, c. Sibid-Bran, comit.F6gAra§, Transil-
vania.
BEREA (ioNou), agricultor, 0. Urlatl, J. FAlcid.
BIC A (G.), student, coma. Fägtira§, Transilvania.
BOD EA (G.), student, c. Secgturk corait. Turda-Arieq, Tran-
silvania.
BODNARIU (o.), preot, c. Bochia, comit. Arad, Ungaria.
BOGDAN (a.), preot, c. CArpinet, comit. Bihor, Ungaria.
BOGDAN (Prato), c. BAresel, comit. Bihor, Ungaria.
BOLDEA. (1.) teolog, c. Crihalma, comit. TErnava-Mare, Tran-
silvania.
BORZA (N.), student, eomit. Alba-Inferihrk Transilvania.
BRA.TEIU, student, comit. TErnava-Mare, Transilvania.
BRATIANU (1. 1. c.), inginer, Florica, J. Museel.
BRATU (v.), student, coma. Alba-Inferihrk Transilvania.
BUDISTEANU (PAuL), maior, c. Bucuresal, J. DRAT.
BUDISTEANU (D-NA v.), e. Bucuresci, J. Ilfov.
BUGARIU (T.), preot militar, Banat, Ungaria.
BUNGETIANU (preot c.) invéteitor, c. CoE}ovnt, J. Mehedintl.
BUNGETIANU (c. c.), elev la sc6la de institutori din Bucuresci,
c. Coovnt, J. Mehedinti.
BURSA4IU preot, c. Sust, comit. Bihar, Ungaria.
CALIN (IORDACRE), elev la fcéla de institutori din Bucuresci,
J. Argest.
()ALIN (vAsiLE), elev la §còla de invéfdtort din Bucuresel, J.
Argeq.
CALOI (D-NA S.), C. FaIrlad, J. Tutova.
CANEAN (I,L), publicist, c. Ia0, J. Iaql.
CATRINIV, elev la §c61a normald de Pnvétatori din Bérlad, c.
BMA, J. Vasluid.
CHERECHEAN (TzonoN), invéyltor, c. Siria, comit. Arad, Ira-
gana.
CHETAN (ALExrE), student, comit. Tirnara-Mare, Transilvania.
CHIRIA0 (ION); elev la polo normald de instituturi din Bu-
curesal.
CIOCOIU (A.), elev la c6la normald de institutori din Bucu-
reset, J. Dorohoill.
dacoromanica.ro
XVII
CIOICA (ATH.), c. Strehaia, J. Meheding.

CIORICE (preot invéptor, c. Meren!, J. Olt.
COJOCARUL (A.), elev la c6la normalet de institutor! din
Bérlad, c. Tifescl, J. Putna.
COMANESCU (muy), student, c. Codlea, cornil. Brasov, Tran-
silvania.
CONSTANTINESCU (t. N.), agricultor, c. Ciulnita, J. Jalo-
mita.
CORBIB (GRIGORE), agricultor, c. Cändescl, j.. Malta.
CORCEA (AVRAM), paroh ortodox-oriental, c. Costeid., p. u. FAm..
Banat, Ungaria.
COROIANU (mafia), executor regesc, c. Vasood-13äresol, comit.
Bihor, Ungaria.
COROIU A FILI (ioN), preot, c. Bärescl, comit. Bihor, Ungaria.
COROIU (PARTENIE), C. Varod-Bäresci, comit. Bihor, Ungaria.
COROIU A FILI (sAvETA), c. Vasco-d-Bäresci, comit. Bihor,
Ungaria.
COSMA (D-NA MARIA), inv46tóre de stat, c. Vascod, cornit. Bihor,
Ungaria.
COSTACEA, profesor, c. Galatl, J. Covurluid.
COSTACHE (IoN), agncultor, c. Gädintl, J. Roman.
COSTIN (LAscArt), advocat, c. Banca, J. Tutova.
CRETOIU (G.), c. Scäesc1, J. Dolj.
ORASTE& (HAvalt.), preot, c. Forréd, comit. Bihor, Ung aria.
CRISTESCU (c.), sub-locotenent, proverbe culese in c. Ruda-,
J. Muscel si c. Valea-Rea, J. Vasluid.
CRUCEANU (nutt.), elev la golla normal & de institutor! din
Bérlad, e. Popeni, J. Tutova.
CURCUBETA (tottnAN), student, c. Vlädenl, comitat. FAgäras,
Transilvania.
CURIERUL (NIOULAE), agricultor, c. Tinta, J. Prahova.
CUSIAN, student, c. Godinesci, comit. Hunedióra, Transilvania.
DAME (D-NA EUGENIA), C. BUCUreSei, J. Illov.
DANIILESCU (o.), eles la gc6la de institutor! din Bucuresci, c.
Seundu, J. Valcea.
DANILESCU (pETHE), c. Craiova, J. Dolj.
DANCU (ALEXANDRU), negulator, O. Bärescl, comit. Bihor,
Ungaria.
DIANU (c.), revisor gcolar, J. Meheding si Arges.
DONCA r.), elev la c6ta normald de invegtort din Berlad,
c. elija, J. Tutova.
DORDEA. (HARIA), e. Topärcea, comit. Sibid, Transilvania.
DRAGAN (1.), elev la geóla normalli de institutor! din Bucu-
resol, c. Cosala-Miletin, J. BotosanI.
DRAGULESCU (Hm.), O. Bucuresci, J. Ilfov.
DRAGUT (c. H.), C. Copäciósa, J. Gorj.
DUMBRAVIt, elev la fact normald de invëyítori din Bêrlad,
c. Bobinen!, J. Tutova.
DUMITRESOU (aAktm), e. Bucuresci, J. Ilfov.
DUMITRESOU (t.), invqlitor, c, Ginciova, J. Dolj.
DUMITRESOU (sTEF.), elev la c6la normald de institutor! din
Bucuresci, c. Balsu, J. Romanag.
DUMITRU (mAaiN), agricultor, c. Motäenl, J. Dambovita.
DUNCA (Trrus), inginer, c. Talcos, J. TuIcea.
EMANDI (a.), c. Bêrlad, J. Tutova.
ENESCU (a. H.), inateitor, c. Zamostea, J. Dorohoid.
ENGEL (H.), inginer, c. Folticen!, J. Suclava.
6149 8 2
dacoromanica.ro
XVIII
FERCHILA, student, comit. TIrnava-Mare, Transilvania.

FETU, elev la c6la normald de inveidtorf din Bérlad, c. Onescl,
J. Baca.
FLÄMAND (c.), student, c. Borgo-Susent, comit. Bistrita-N6.-
Baud, Transilvania.
FOCHIDI (ALEx.), proprietar, c. Urzicent, J. Ialomita.
FORESCU (vAsn,E), c. Folticent, J. SucIava.
FRUMU5EANU (Trru), avocat, c. Tirgu-Jid, J. Gorj.
FURCA (N.), imginer, c. Bucurescl, J. llfov.
GABRIELESCU (IoN), inginer, e. Tirgovi§te, j. aimbovita.
GABUNEA (c.), ingmer, c. Slatina, J. Olt.
GALDEC. (A), student, comit. Turda-Arie§, Transilvania
G1RBOVICEANU (p.), profesoi seminar central Bucuresei, co-
lectie de proverbe culese In comunele: Comanita (Olt),
DrAghnesei (Viaca), Domnescl (Muscat), Dogu (Arge§),
AmarescI (Valcea), Rhtesel (Arge§), Serhánestl (Arge§),
uic1 (Arge§), Poenaril (Gorj), Pacionit (Muscat), Mosna
(Dolj), S16.vuta (DoIj), Tutana (Arge), Costescl (Argeq),
Botenl (Muscat), Creten1 (Valcea), Corbu (Olt), Vircio-
rova (MehedintI), Lueeni (Dimbovita), FurcluescI(Arges),
Mogo§esel. (DImbovita), Dobresel (Muscat), BARent
Schitu-Golescl (Muscat).
GEL T lANDREIU), C. Vaco, corait. Bihor, Ungaria.
GEORGESCU (CRISTEA), nzagistrat, c. Hui, J. Ftt
GEORGESCU (o.), invegtor, c. Goeqiil, J. Ia§I.
GEORGIU (onisTE), e. 18eiu§, comit. Bihor, Ungaria.
GERLAN (a.), matriculant, c. Cimpeni, comit.Bihor,Ungaria.
GBEORGHIU (Dim.), elev la ?cala normalcl de institutori din
Bucuresci, c. TecuciA, J. Tecucia.
GHICA (N.), C. Bucuresel, J. Ilfov.
GLODARIU (AxicA), c. Toparcea, comit. Sibiit, Transilvania.
GOROVEI (ARTUR), magistrat, c. FoRican', J. Suclava.
GRIGORESCU (IoN), elev laqc(")la normald de institutor i din
Bucuresel, c. Bucuresal, J. Ilfov.
GR . . . (D-NA ELENA), C. Bucurescl, J. Ilfov.
GROFOREANU (Emu), invégtor, c. Gala, comit. Arad 0.
B. Com1o, Ungaria.9
GROFSOREANU (lox), student, c. Vasiova, com. Torontal,
Ungaria.
GROFSOREANU (RYLLA), comit. B. Comlo§, Ungaria.
GURBAN (e.), protopopul Butenilor, comit. Bihor, Ungaria.
BABAM (vAsiLE), inatcltor, c. Grivita, J. Tutova.
HERESU (IoN), tipograf, c. Arad, comit. Arad, Ungaria.
BERLE, c. Beius, comit. Bihor, Ungaria.
HINU (1.), student, corait. Fághaq, Transilvania.
HOCIOT.AU (n,m), student, c. Seli§te, comit. Sibit, Transilvania.
HOLERGA, student, c. Sodu, comit. Sibili, Transilvania.
HOLERGA, student, c. Magartt, corait. Tirnava-Mare, Tran-
silvania.
HOVASIU (ANT.), student, c. Aciliù, comit. Sibit, Transilvania.
HRISTIDI, student, c. Buz611, J. Buzati.
HUIBAN (MARGHTÓLA), c. AvrAmescl, J. Tutova.
IARCA (c.), c. Buztal, J. Buzat.
T6te proverbele din comitatul Arad i 1mprejurul luY ait fost adunate
de d-1 Mitt Grofsortnu.
dacoromanica.ro
XIX
IFRTM (v.), elev la Frála normal d de invelatori din Birlad, c.

Corodesci, J. Tutova.
ILASEVICI (r.), invitiltor, c. Stinbenl, J. Dorohoit.
1LIE (Prrnm), inginer,c. Hateg. comit. Hunedidra, Transilvania.
IONESCU-GION, profesor, c. Bucurescl, J. Ilfov
IONESCU (t.), inviffitor, c. Becit, J. Olt
IONESCU (G.), invellitor, c. Becit, J. Olt.
IONESCU (N. GR.), inveffitor, c. Mamornita, J. Dorohoit.
IORDICHESCU (c.), eles la c61 a normald de institutori din
Bueuresci, c. Cristescl, J. Botosanl.
IORDAN (N.), eles la c61 a tuomald de inafettori din Birlad,
c. Tecucel, J. Tecucit.
IORGULESCU (L), invOtor, c. Baia-de-Aran, J. Mehedinti.
ISTRATESCU (L), invetator, c. Cobia, J. Dirnbovita.
IUTESCU (sT. sT.), c. Catanele, J. Dolj.
IVAN (Dux.), student, c. Apoldul-Mare, coma. Sibid, Tran-
silvania.
JUVARA (D-NA z.), c. Fedescl, J. Tutova.
JUVARA (D-NA P., C. Focsanl, J. Putna.
JUV ARA (N.), proprietar, c. Popenl, J. FIlicit.
JUVARA (ALFRED , student, c. 138rlad, J. Tutova.
JUVARA ION 17 1) , c. Bérlad, J. Tutova.
JUVARA (D-NA A.), C. Btrlad, J. Tutova.
JUVARA (D-NA 31ARIA), c. SItrktenl, J. Tutova.
KARKALECHI (s.), inginer, c. Câmpina, J. Prahova.
KOSTAKI (Lupc), c. Ciortolom, J. Tutova.
446 KRUPENSKI (D-RA SAFTA), c. Betescl, J. Némtu.
LAMBRINO (D-NA SMARANDA), c. Gligesci, J. Fálcit.
LAZAR (D-RA SILVIA), c. Vascot, comit. Bihor, Ungaria.
LINDE (D-NA LuTA), C. Beirlad, J. Tutova.
LUNGU (1.), Sebesul-Mare, Transilvania.
LUPAN capitan, c. l'hiela, J. Fklcit..
LUPESCU (m.), invetator, c. Broscenl, J. Suclava.
LUZZATTO (D-RA P.), c. Iasl, J. DO.
MACHIDON (N.), elev la una normald de invelettori din Birlad,
e. Nicoresci, J. Tecucit.
MACRI (D-NA CALlopi), c. Galatz, J. Covurluit.
MADAN (o.), proverbe din comunele; Chisenet, tinutul Chi-
senet; Valea Ptrulu%, linutul Bender; Trusenl, tinutul
Chisenet ; Costesc1, tinutul Chisenet, Basarabia.
M'AGUR,/ (L), profesor, J. Prahova.
MANAFU (N.), invildtor, c. Vela, J. Dolj.
MANOILESCU (p.), eles la c6la normald de institutori din Bu-
curad, c. Cosmescl, J. Vasluit.
MARACINA. (c.), inginer, c. Slatina, J. Olt.
MARCO VICIU (p.), c. Beius, comit. Bihor, Ungaria.
MARDARE (i. s.), eles la faSla ncnmald de invildtort din Bir-
lad, c. Certescl, J. Tutova.
MARIN (n,n1), c. Bucurescl, J. Ilfov.
MARIN (toNAcEn), c. Gradistea,..J. Vlasca.
MARINESCU (Denme), invilator, c. Pirvu-Rosu, J. Argel.
MARINESCU (ANDREI), inveldtor, c. Humele, J. Argel.
MARINESCU (1.), invildtor; c. Bradu-de-jos, J. Arges.
MARTINIAN (AL.), c. Bucurehcl, J. Ilfov.
MATAK, inginer, c. Bucurescl, J. Ilfov.
MATEESCU (BALAc1), c. Suica, J. Olt.
MATEESCU (N), inviptor, C. Movilita, J. Putna.
dacoromanica.ro
MEDE5I TON, C. Cillj, comit. Cluj, Transilvania.
MEISSNER (c., profesor, c. la§1, J. Iaczl.
MICLESCU (D-RA EUFROSINA CAT.), e. 136rlad, J. Tutova.
MICLESCU (u. c.), locotenent, c. Miclesd, J. Vasluiii.
MECLOSI (msw), c. Vascod., cornil. Bihor, Ungaria.
MICU e.), agricultor, e. Basesel, J. llichi.
MICU (r.), agricultor, c. B6sese1, J. FlIciA.
MICULA (r.), preot, c. Vasco% eomit. Bihor, Ungaria.
MIRLLESCU (E.), elev la fc6la norrnalcl de (nvefalori din Ber-
lad, c. BAsescl, J.
MIHAILESCU (zoE §i A., invekltori, c. Bustenl, J. Prahova.
MMUTA PETRII), e. Vascod, comit. Bihor, Ungaria.
MIRCEA I.), student, c. Lovnic, comit. Ttrnava-Mare, Tran-
silvania.
MIRON , elev la ?ceda normala de invelatorl din Berlad, C.
Onescl, J. Bac&d.
MOLDOVAN (i.), c. San-Miclau§, c)mit. Tirnava-Mare, Tran-
silvania.
MOLDOVAN, comit. Alba-Inferibrit, Transilvania.
MOSOUNA (AT.), proprietar, J. Gorj.
MOTAUvAsiLE , agricultor, c. Adânca, J. Dtmbovita.
MOVILA (muta), proprietar, c. Movilenl, J. Covurluid.
MULLER (tuNAT), C. Vascoil, comit. Bihor, Ungaria.
MUSICESCU (GAVRIL), profesor, c. Iasl, J. 1341.
N e. Mesel, J. Dimbovita.
N* elev la ?cóla normalcZ de inv6fcltori din Berlad, c. Schio-
poni, J. FAlcit.
NECULESCU (D-NA EFROSINA A.), c. Constanta, J. Constanta.
NEDEIANU, student, e. Craiova, J. Dolj.
NEGOESCU (ZAKFJE e.), invelator, c. JidenI, J. Rimnicu-
arat.
NICULESCU (EADu), c. Diencil, J. Olt.
NLTA BIRJARU, c. Pitescl, J. Arges.
NITESCU (TM, invcgtor, c. Viespesci, J. Olt.
NITULESCU (e., c. Peteulesd, J. Valcea.
OLARU TLENA), C. °ranga, J. Tutova.
ONISOR (GAVEIL , profesor. Proverbe adunate In c. Dobrov6t,
- munele
plasa Crasna, J. Vasluhl
Colectie de proverbe adunate In judetul Tutova, eo-
Sirnila, Slobozia, Strbli, Banca, Fedesci, Murgenl,
Cringu, Délu-Mare.
OPREA (unsu), c. Golcea-MicA, J. Dolj.
OPRESCU (M., c. Balad, J. Teleorman.
OTOIU (J.), teolog, c. comit. Sibiu, Transilvania.
PALADE (v.), student, c. Ca.mpeni, comit. Tarda-Aries, Tran-
silvania.
PAPI' (uvit), invetcltor, c. Covasint, comit. Arad, Ungaria.
PAPP (pAw.,), avocat, c. &din, cornil. Bihor, Ungaria.
PAPP (D-NA VCTURIA), C. Ball.§, COMit. BillOr, Ungaria.
PAPP (vAsnAu), protopop, c. Belus, coma. Bihor, Ungaria.
PASCAL (Multa, profesor, c. Bucurescl, J. Ilfov.
PATRICIU (E. I.), invereltor diriginte, e. Smulti, J. Covurluill..
PETRESCU (i.), c. Bucurescl, J. Ilfov.
') IndemnuluI i amabilit4eI D-luI profesor G. Onisor datorez tóte

proverbele primite de la elevii scòlei normale de InvqXtorf din Berlad.
dacoromanica.ro
XXI
PETRESCIT (AT.), inginer, c. Curtea-de-AEges, J. Arges.

PETRIUCA (o.), c. Corma, comit. Alba-Inleridib, Tiansilvania.
PETROV (N.), elev la edla normalel de ftiveleltert din Birlad,
c. Codliescl, J. Tasluid.
PIRVU. elev la fc6la normala de invefeitori din Berlad, c. Ivescl,
J. Tutov a.
POBORAN (G.), institutordiriginte, c. Slatina, J. Olt.
POIENARU (oR.), inginer, c. Focsard, J. Putna.
PONICI (D-RA E.), in8titut6re, C. Cernavoda, J. Constanta.
POP, locotenent, c. Bérlad, J. Tutova.
POP (p.), advocat, c. Belus, comit. Bihor, Ungaria.
POPA (n.), fnvefdtor, c. Sinaia, J. Pi ahoya.
POPA (N.), sumar, c. Vèrzar, coma. Bihor, Ungaria.
POPECU (Em.), inveldkr, c. Cioclinesc1-1.11ugmen1, J. falo-
mita.
POPESCU (N.), agricultor, c. Petrosita, J. Dimbovita.
POPESCU (mATRiu,), c. Clejan1, J. Vlava.
POPESCU-DOBRENI (E.), mrelator, c. Dobrenl. J. Ilfov.
POPESCU (coRNEL), teolog, c. Sibit, cornil. Sibit, Transil-
vania.
POPOVICIU (morsE), student, c. Covragit, comit. Hunedi6rel,
Transilvania.
POPOVIC1U (zENo), cornil. Sibit, Transilvania.
POPOVICIU (m.), C. Rupt, comit. Hunedi6reI, Transilvania.
POPOVICIU (n.), invetator, c. Cuvin, cornil. Arad, Ungaria.
635. POPP (losiF), notar, c. ClthescI, comit. Bihor, Ungaria.
POSSA (c.), elev la fcola normald de institutort din Bucurescr,
c. Humulesei, J. Némtu.
PROCOPIESCU (TR.), invelator diriginte, c. Islaz, J. Romanap.
PUSCARIU (E.), student, c. P.-MtruluI, comit. Fligáras, Tran-
silvania.
RÁDOIU (E.), avocat, Bucuresci, J. Ilfov.
640. RA.DULESCU (KAREN), eleu la ?cola normalel de institutorr
Bucuresci, e Slatina, J. Olt.
RAlvIBU (v.), c. DritnescI, J. DImbovita.
RÉDNICU (E.), doctor, c. Vascot, comit. Bihor, Ungaria.
643. ROMAN (E.), student, c. Vima-Mica, comit. SolnoculuI, Ungaria.
ROMASCU (e.), agricultor, c. UidO,I, J. F6,1cit.
ROSETOS (ioN), inginer, c. Roman, J. Roman.
ROSETTI (D-NA EFROSINA), c. Filipenil, J. Baclit.
RUSU (N'e.), c. Ighisdorf, comit. TIrnava, Transilvania.
SALA (vAsELE), dascal grec-oriental, c. Vascot-BlirtscI, comit.
- Bihor, Ungaria.
colectie de proverbe adunale In urmát6rele comune
din comitatul Bihor: Vascot-Báréscl, DrEighnescI, Beius,
Negru, PAcMesc), TigAnesa, Lelescl, Sébiu, Hinchitis,
BálenI, TotorenI. B. Lazun, Cusiiu. CAchcenI, Ghighi-
senl, Botar, Lunes, Serbescl, DumbrAvenI, Sud, Ferice,
BuntescI, PoenI sup. si inf., Guranl, Petr6sa, Chi5cod,
Br6sce, Bradet, Mágura, Sudligit, Rienl, Zavoenl, Petri-
lenl, Câmp, ColenI, Diihenl, Sust, Cámpanl, Bliita.Lehe-
cenl, Fênata, Sedistal, Sediste, Talpe, Mizirie, Chrpinet,
Poiana, V.-Sohodol, Ven zar, Pocola, Ds. Forrên,
VinterI, Holod, Saca, Duidureasa, Telec, Nimhiesel, Me-
rag, Tarchitá.
E50. SALA (M'ANA), e. Vascot-Bártscl, comit. Bihor, Ungaria.
551. SALVIU G. P.), inveptor, c. Smulp, J. Covurbit.
dacoromanica.ro
XXII
$AGUNA. (Societatea de lectura ANDREI), din Sibid. Colectie

de proverbe adunatA i trimish de menibtil societatil.
ANDRU (m.), student, c Geoagul-de-Sus, cornil. Alba-Inferiérk
Transilvania.
SARAREU (1.), c. Tighina, J. Vahea.
SCUREIU, revisor fcolar, Bachd, J. Backd.
SILAGHE (s.), teolog, cornil, Mures-Turda, Transilvania.
SIMION (I. om.), elev la fc6la normala de inveyttort din /feriad,
c. BAsescl-ThmMenI, J. FMcid.
658. SIMULESCU (t.), student, c. Mihelenl, cornil. Zarand, Tran-
silvania.
SION (DNA PROFIRA), c. Inflad, J. Tutova.
$1$MAN (DAT.). invertt6re, c. Adant, J. Tutova.
SOREANU (noma), c. Préjba-de-pAdure, J. RomanatI.
SPERANTIA T.), profesor, lasi, J. 1a0.').
STÄNCEANU (m.), ineetator, c. Piria, J. Mebedintl.
STANESCU (wm), elev la rtila norrnala de institutorl din Bu-
curesci, J. Argos.
STEFANESCU (I,AzAm), c. PerisanI, J. Arge,.
STOIAN (VASILE N.), agricultor, c. Rcozioril-de-Vede, J. Teleor-
man.
STOIAN (vAmi,m), c. Oltenita, J. Ilfov.
STRUGARIU (tsmom), plidurar, c. Vascod-Bfarescl, comit. Bi-
hor, Ungaria
TACU (t.), invetettnr, c. Braniscea, J. Covurluid.
TARCUS (N.), invegtor, c. Pisen, J. Covurluid.
TEODOR (usAvETA), c. Bklad, J. Tutova.
TEODORESCU, elev la ana norma/a de institutorl din Bucu-
resct.
TEODORESCU-KIRILEANU (s. , inceptor, J. SucIava.
TEODORESCU (1.), inveteitor, e. Cotbga5, J. SucIava.
TEODORESCU (c.), invetator, e. Lipova, J. VaNduid.
TEREBENT (THAIAN), c. Cociuba. comit. Bihor, Ungaria.
TIFANCA (iLEANA), c. Tifu, J. Ffticid.
TILA (s.), elev la rola normalci de inveptori din _Seriad, c. BrA-
hlisescl, J. Tecncitl.
TITOREAN (1.), profesor, Basarabia.
TODAN (tomAsu), diac., c. Bfirdscl, cornil. Bihor, Ungaria.
T6DER (vAsILE), agricultor, e. Rosiori-de-Vede, J. Teleorman.
TOFELDEA (Dim.), cornit. Alba Inferidra, Transilvania.
TOMESCU (o. i., inceptor, e. Broscaril, J. Mehedintl.
TRIFU (trnm), eles la sc6la normalet de institutort din Bucuresci,
c. Bucurescl, J. Ilfov.
TROFIN (N.), normalist Vasile Lupu, c. GlodenI, J. SucIava.
TROTEANU (c.), elev la fccila normald de institutort din Bucu-
resci, c. StItncescl, J. Botosanl.
TUCRA. H EN ci u), perceptor, c. Vtt5cod-B5.rèsc1, comit. Bihor,
Ungaria.
TUTESCU (sT.), c. Catanele, J. Dolj.
TZINTZU (r., inginer, c. Buzdd, J. Buzdd.
ULESCU PANIELIE), e. Pfttula, J. MehedintI.
URECHIA (y. A.), profesor universitar, c. Ta,;.1, J. Iasi.
URECHIA. (mtmom), c. DagftnescI, comit. Bihor, Ungaria.
1) T6te proverbele primite de la elevil scOldl de inztitutorl din Buen-

rebei, s'au cules dupa indemnul i stdruinpi d-luT T. Sperai-4;a, profes rul lor.
dacoromanica.ro
XXIII
593. VXCARESCU ([oh!, pichar, C. Mhzin, J. Tulcea

594, VALCO U' elev la cola normalet de institutor t din BUCU-
resci, C. Craiova, J. Dolj.
VARLAM T.), invekttor, J. Patria.
VASILE (1.), agricultor, c. Vadu-Lat, J. Vlwa.
597 VAS1LE A LUI STAN, e. Iludir, J. Muscel.
VASILIU (AL.), inveffitor, c. TAtfira.51, J. Suclava.
VASILIU (ANDREW TÓDER), C. Sedi§tele, comit. Bihor, Ungaria.
VEJA (I., profesor, c. Alexandria, J. Teleorman.
VERGATI (ELionoit), proprietar, c. Bal§, J. Romanatl.
VESTEMEAN (N.), C. Riu-Sadulul, comit. Sibiù, Tiansilvania.
VOINESCU (ALEx.), elev la pala nornialcr de institutort din Bu-
curesci, J. Gorj.
VULCÁNESCU (iumu), eles la qc6la normald de institutor din
Buctireset, e. Pelead, J. Dolj.
WALNER-COSMA, c. Beius, cornil. Bihor, Ungaria.
WELTZ, capitan c. Constanta, J. Constanta.
X* , elev la ?cola normald de institutort din Bucuresci, e. Nli-
nescl, J. Bac6.11.
ZAMFIRESCU-DIACON (K. A.), encepar, e. Stiubenl, J. Do
rohoin.
Z... (D NA EC.), C. Bérlad, J. Tutova.
ZANNE (D-NA BOFIA), C. Bucurescl, J. Ilfov.
ZANNE (D-RA ALEXANDRINA), C. BUCUrese, J. Ilfov.
ZANNE (DNA VICTORIA, C. Bucurescl, J. Ilfov.
ZANNE (DIMITRIE), architect, C. Bolintin-din-Vale, J. Ilfov.
dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
PENTRU
DIALECTELE DIN ISTRIA SI MACEDONIA
AUTORI CITATI
BAGAVU (ANDREIUL AL.). Carte de alegere mid In dialectul Ma-
cedo-Roman.Bucurescl, 1887.
BOJADSCHI (sturzur G.). Fpy.p.p.aux-r, Pcop.a.vcwri ta Mome8o-
Innyel, OTCO IXOC1). P. MTro'Erec¡yi. Bucurescl, 1863. Editie
identick cu cea din Viena, 1813.
GAZETA MACEDONIEI. piar, Bucurescl.
LAURIAN & MAXIM. Dictionarul Umbel roman. Bucurescl,
1871-1876.
MIXLOSICH (DR. FRANZ). Pumunische Untersuchungen !Mr° und
Macedo-Rumunische Sprachdenkmahler. 2 brosure. Carl Ge-
rold's, 'Wien, 1881 1882.
NENITESCU (ION). De la Romanil din Turcia européna. Carol
Göbl, Bucurescl, 1895.
WEIGAND (GUSTAV). Die Aromunen, etnographisch-philologisch-
historische Untersuchungen Ober das Volk der sogenannten Ma-
kedo-Romanen oder Zinzaren. Zweiter Band. Volksliteratur der
Aromunen. Leipzig, 1894.
PAPAHAGI (PERICLE), In Zweiter Jahresbericht des Institut flir ru-
manische Sprache, zu Leipzig 1895, publicat de Dr. Gustav
Weigand.
CORESPONDENTI:7
BUIA. (D-NA ATHENA), C. Ochrida, Macedonia.
CAPSALE (XENOFONTE), student, c. PIrlepe, Macedonia.
COYAN (r.), director gimnasiO Ianina. Mick colectie de proverbe
adunate In Albania si Epir.
DAN (D.), student, c. Nevésta, Macedonia.
DIAMANDY (vAsIDE), profesor, c. Metova (Arminchl), Macedonia.
GHIOCA (coNsTarruq), c. Bitolia, Macedonia, prin d. Jeronimy.
GHIOU (ILIE), profesor, c. Ianina, Epir.
IONESCU (coNsTamm), profesor, C. Nevésta, Macedonia.
1 7. META (CONSTANTIN), student, C. MOIOViStS, Macedonia.
dacoromanica.ro
MILESCU (D. A.), student, c. Gopest, Macedonia.
N. ST., c. Nijopole, Macedonia; prin d-nu Jeronimy,
VULCAN (p.), publicist, Macedonia.
ZUCA (G.), student. Mica colectie de proverbe din urnAt6rele
comune din Albania: Berat, Fieri, Elbasan, Permet, Ca-
vaia, Durazzo, Cusina, Georgia, Covita, Culona, precum
diferite Alte comune din Albania §i din Epir.
SEMNE CONVENTIONALE
Proverbe cunoscute personal de autor sat culese de dinsul.
Proverbe sAtesci.
Proverbe intrebuintate numal de literati.
Proverbe dubibse sa1 traduse din cele strAine, carl insb", nu
depArtat din diferite motive.
dacoromanica.ro
PROVERBELE ROMÁNILOR
CAPITOLU X
DESPRE ViETA SOCÌALA
JUSTITIE.LEGI.INVÉTATURA.NEGUSTORIE.
CALETORIE. MESERILUNELTE.
AC
V ecri Cap. III, dr- XXI,
c. Ac, Barbat, Bua, Bogat, a
Calca, Croitor, Funie, Mama.
Cap. VII, c. Mtere, Maroc,
Orb, Para, a Pili, a Strange,
Surd, Tambar, Vedé, Zapcia.
10999 Acul este (e) mic dar scumpe haine cbse.

A. PANN, I, p. 137. HINTEscu,
p. 1. P. HA§Dttr, Etym.
B.
Magn. p. 109. GR. ALEXAN
DRESCII, C. Foc§fant, j. Patna.
,57 acul e ?tide dar scunzpe haine ase.

S. I. GROSSMANN, Dict. Germ.. 51.
1° Dintr'o munca cat de mica, putem dobandi fol6se

insemnate.
2° Ne invata sä nu dispretuim pre ca. mid..
dacoromanica.ro
2 PROVRRBELE ROMINLOR
3° Pentru omul mic dar de§tept.

Urmèt6rea ghicit6re aromanésea.
NTie nii-escu, drac nli-escu,
Ma tutà lumea etl u'nvescu.
exprima aceea§1 idee.
Dans les petits bates les bons onguents.

Prov. Franc.
E chiucu ancu u pevaru, e Po si face cente. ')

Prov. Cors.
Liden Hund jager og Vildbassen. 2)

Prov. Dan.
*a
11000 Acul e mic, face lucruri marl
V. SALA, dasc. C. Sudrigiii co-
mit. Bihor, Ungaria.
Ace/a§ inteles ea /a No. 10999.

11001 Cine cu läcomie acul cuskoruluf inghite,
acela cu mare miselie fierul aratoruluf
boresce.
CANTEMIR, 1st. Ierogl., p.
252.
AI inghitit un ac 0 o sa scoff un Pier de"

plug.
I ORD. GOLESCII, Mss. 1I, p. 1.
Hiruscu, p. 79. B. P. Ms-
Etytn. Magn., p. 112.
*
A inghifit un ac 0 o scl sc60 (a scos) un
Tier de plug.
A. PARR, II, p. 52. HINTEsCu,
p. 1. V. A. FORESCU, C. Folticeni,
j. Suciava.
V edi Undig.
Mic e 0 piperul, si totusi te face el sb.'1 simti.

Un cane tInEr vinéz i gliganul.
dacoromanica.ro
LEct, INvATA.Tunik, mEsERTI 3
Se' çlice pentru eel ce Iéti cu sila §1, In urma, intorn

mal mult (G-0LEscu).
*
11002 A avé ac de cojocul cui-va.
CANTEMIR, Ist. Ierogl., p.
363. S. I. GROSSMANN, Dict.
Germ., p. 85. A.vR. CoRcEA,pa-
roh, c. CoFteiu, Banat.
Am (di) ac de cojocul .
P. IsPmEscu, Rev. /at., I, p. 231;

Leg., p. 87. P. GIUDI§TEANU,
Gazet. Pop., I, P. 192. D-na E.
SEVASTOS, p. 110. Gazet. Pop.,
I, No. 25. N. POPESCU, Calend.
1881, p. 58; Calend. 1877, p. 36.
Cony. Liter., .XII, p. 217.
GOROVEI, j. Suciava. G. Po-
BORAN, inst. C. Slatina, j. Olt.
C. TEODORESCU, inv. C. Pungesci,
j. Vasluiu. CALIN, I ORDACHE,
stud. j. Argefr.
Asta e bad Cu léc

Am a de cojocul trú ac.
A. P ANN, Edit. 1889, p. 158;
III, p. 128. HINTESOU, p. 17.
P. 131k§ott, Etym. Magn. p.
113 & 114.
*
Este ac qi de cojocul
A. PANN, Edit. 1889, p. 19 ; I,
p. 68. EDNTEscu, p. 1. DOBRE,
MARINESCIT, inv. C. FirmBop, j.
Argeg. JLTLI G-ROF§OREA NU, inv.
c. Gala, comit. Arad, Ungaria.
Are ac pentru cojocul tat.

NEGRUZZI, I, p. 250. M.
CANIAN, j. /af I.
*A
Are ac pentru Cojo C.
E. I. PATRICIU, inv. C. Smulti,
j. Covurluitt.
dacoromanica.ro
4 PROVERBELE ROMANTLOR
*
A geisì (aflet) ac de cojocul cuï-va.
DIM. CANTEMIR, Ist. Ierogl., p.
96. S. I. GROSSMANN, Dict., p.
131. POPESCU, Calend. 1877, p.
36. G. ONI§OR, prof. c. Banca,
j. Tutova. V. A. FORESCU, j.
Suciava. 1. CREANG.A, Pov., p.
251. P. GTARBOVICEANU, Semin.
C. Buc. Cl. VII. G. P. SALVAI,
inv. c. Smulti, j. Corurluiu.
*
Osi ac de cojoc.
BENGESCU, Conv. Lit. XT, p.
128. FR. DAME, 1, P. 31 & 271.
V. FORESCU, j. Suciava. M.
CANTAN, publ. j. Iasi.
Am ac í atei de cojocul
IORD. GGLESCU, M8S. Il, p. 3.
Velf Tdm6arti:
1° Insemnézg ca putem sa r6splgtim 6reschruia (GoLE-

scu). Ne pricepem a ne tòsbung.
ciiunA tadejde am cg. Pardosul cu multe pestricIunile i piaturile
luI, va WM& ac de cojocul Lupulut» DIM. CANTEMIR, p. 96.
2° A infring, a mgrginl pre cine-va ; a'l invinge.

3° A fi in stare de a se impotrivl invinovgtirilor ce i
se acluc de altii.
«Are ac pentru cojee.'
*
11003 Cum e acul §i cojocul.
V. CLLIN, stud. 3. Arges.
Dupg stapfin ì slugg, dupg meter §i lucru.

*
11004 Acul nu e sura.
V. SALA, dasc. e. Talpe, comit.
Bihor, Ungaria.
Vecri Cap. VII, c. So-
fran.
1° Acela§ inteles ca la No. 9279.
dacoromanica.ro
LEGI, iN'itTATURÀ, MESERII 5
2° Cel mic nu s6 p6te asemèna cu cel mare, niel femeia

oubgrbatul c6c1,precum se mal ice: ce caciuld nu'i
*
11005 Nu 11 1360 ace In cálcale.
Imxtr GROF§OREANT.T, inv. C.
Galia, comit. Arad, Ungaria.
Face atent, pe cel ne-astimpèrat, s5, nu '§1 trag5, vre

un r6i1 prin purtarea sa.
*
11006 Cu un ac
Tot särac
P. GIRBOVICEANU, prof. C. Dom-
nes j. Mused.
Vecyi Covrig,.11fic, Rac.
Acela îneles ca la No. 2435 §i 8405.
11007 Agudealti
S-ansarà ca draclu.1)
I. COYAN, prof. c. Bdésa, Epir.
Argument6z5, cu putero ca sa, '1 de§teptf.

*c.
11008 A chutà acul In carul cu
A. FANN, Edit., 1889, p. 161;
HT, p. 130. BENGESCU, Cony.
Liter. XI, p. 87. P. IsPmEscu,
Bev. Ist., II, p. 146. B. P.
LIÀ§Dttr, Etym. lifagn., p. 111.
FR. DAME, II, p. 25. H. D.
ENESCU, 'inv. c. Zamostea, J. Do-
rohoi. GAY. ONI§OR, prof. C.
Simila, j. Tutova. DOBRE MA-
BirrEscu, 'inv. e. Pirvu-Rosu, j.
Argef. GR. I. ALEXANDRESCU,
magistr. j. Covurluiu. Semin.
C. Buc. Cl. VII, prin P. Gilt-
BOVICEANII, prof.
A cclutet acul in celpifa de fin.

EAURIAN & MAXIM, I, p. 555.
1) DX (Impungel) cu acul sa sari ca dracul.
dacoromanica.ro
6 PROVERRELE ROMANILOR
Orbul 41 cauta acul in aria cu paele.

A. PANN, IT, p. 4. HINTESCII,
p. 137. B. P. HAW°, Etym.
Magn., p. 111.
A cauta acul in cicaa de fin.

BARONZI, p. 68.
Gändesci ca e flore la urechie sa cauft

acul in carul Cu fén.
A. PANN, Edit. 1889, p. 161.
HINTEsou, p. 67.
A se necajl, a starul ca sa gasésca ce-va care nu sè

p6te aft, sat" e f6rte greü de gäsit.
Chereher une aiguille dans une botte de foin.
Prov. Franc.
11009 A ascunde acul In claia de

BARONZI, p. 62.
A ascunde un lucru f6rte bine ; a§a de bine in cat,

la nevole, niel nu '1 mai gasesce.
11010 Nu cauta acul In carul cu fe'n.
I. G. VALENTINEANU, p. 30.
Acela§ inteles ca la No. 11009 sub forma de oprire.

Nu plerde vremea in zadar.
11011 A cauta acul DéinneI.

HELIAD-RADULESOU, V. XIX.
P. ISPIRESOU, Rev. Ist., 11,
p. 145. P. BUDIE,TEANLT, C. Bit-
curesci, j.
A cauta acul D6mnet cu fir rap&

BARoNzr, p. 47.G. DEM. TEO-
DORESCU, Poes. Pop., p 198.
dacoromanica.ro
LEGY, INVATXTURI, MESERIf 7
1° Adia, ce-va f6rte frumos.

20 Mai ales un lucru care nu se p6te aflà.
In Etymologicum Magnum p. 110 citim :
gPoporul, firesce, crede cg, cel maY frumos din telte acele, trebuTe
sg fie acela al DeomneT. Jocul copilgresc de-a Baba-gaia (pula-gala,
cl6ta), se incepe, in Téra-Românéscg, printr'un dialog, intre copilul
care face pe closca cu pul si intre acela care face pe baba.,
CLO§CA Ce cautT, babo ?
GAIA. Acul Demtnel cu fir rosift I
CLo§cA L'ang ggsit eg.
GAIA. -Cite '11 (arètând picTorul).
G. DEM. TEODORESCU, Foes. Pop.,
p. 198.
Este de notat ca, in unele locurT, flórea arvensis sag.
sativa, Cheveux de Vénus, numitg la Latinl Acula, pórtg denumirea
de Acu-dimn,e1.
*
11012 Ca prin urechile aculuI.
ION GHICA, Anuar Acad. Se-
ria II. P. ISPIRESOU, Rev.
18t., I, p. 459. V. ALEXANDRI,
Teatr., p. 116. I. CREANGA,
Pov. p.202; Amint., p.80; Cony.
Liter., XV, p. 449. Fa. DAME,
IV, p. 28. S. Fr.. MARIAN,
Tradif. Pv., p. 38. DOBRE
MARINESCU, fnv. C. Pervu- Rosu,
j. Arges. GAV. ONI§OR, prof.
c. Dobrovet, j. Vasluiu.
*
A sceipat (s'a strecurat) ca prin urechile
V. A. FORESCU, c. Folticeni, j.
Suciava. G. P. SALvit, & E.
I. PATaTcr0, "inv. C. Smulfi, j.
Covurluiu. G. POBORAN,
j. Olt. F. DAMA, Diet. I,
p. 31.
Vell Bogat, Béld,
a Vedé.
A scAph de o piimejdie abea-abea, cu mare greutate,

ca prin inmune. A fi lipsit putin pentru ca 6re-cine sit
prira6scA rèsplata unei fapte rele.
eSup'e'rarea pgrintelul Oslobanu ajunsese la culme, ca prin «re-
chile aculu1 de n'a fgcut mucenic pe pgrintele Duhu., I. CREANGX,
Amint., p. 80.
61498 3
dacoromanica.ro
8 RROVERBELE ROMINILOR
11013 Par'cA stà (vede) pe ace.

S. FL. MARIAN, Tradit. Pop.,
p. 313. GR. ALEXANDRESCU,
magistr., c. Focqani, j. Putna.
Ve41 Ghimpe.
E ne-ra'bclator.
11014 De la ac pana la atä.

DIM. OANTEMIR, Ist. Ierogl. p.
177.
VecT Afd, Fir, Per.
Adica absolut tot.

'De la ac pánd la aid, Cu avutie, Cu ném, cu sirnintie in prav §i
In pulbere a'l intórce sè silui.. D. OANTEMIR.
11015 PAnä la un cap de ac.

VODI ALEXANDRU ILIER, An.
1621, apud Ht4dell, Etym. .711agn.,
p. 311.
Vell effet
Adica. Cu totul, färä a lash nimia, §i cum çlice francezul:

jusquà une tete d'épingle.
(Decl eh' 'I fad sè Intbra tot ce aa luat ¿le la casa lui peina' la
un cap de ac., Act de la ALEX. ILTIL, an. 1621.
Dupa pärerea D-lui B. P. Hil§d'éit acéstä expresiune

ar fi o intorsäturä posteri6rd, in loe de, pana' la un ac
de cap, §i o apropie de expresiunea juridica afiatä in
codicele Teoclosian : «si pmter hec tria crimina repudium
marito miserit (uxor), oportet eam usque ad acuculam,
in domo mariti deponere».
ADALMA$
VegY Aldamaf.
*
11016 Nu 'I de erg ca de adälmav.
GAY. ONIROR, prof. c. Gher-
nesclmd, j. Tutova.
dacoromanica.ro
LEA ÎNVATURA, MESERII 9
°and Intr'o afacere unul se interesézä numat de cele

mat ne-Insemnate.
Veçll Etyin. Magn. p. 782, cuvIntul adalmuq.
A ADUNA
Vecri Atelept, Tinerefe.
11017 Aduna unde n'a risipit.

P. ISPIRESCU, Rev, Ist., I, p.
228.
Adund unde n'a resipit, dar nu se sfintesee.

A. PANN, II, p. 28. B. P.
likpkt, Etym. Magn., p. 393.
Aduna unde n'a risipit, dar 92U se säntesce.

HINTESCU, p. 2.
Ve41 a Secera.
Pentru eel cart cA§tiga pe at plezi§e.

*
11018 Cine nu aduna pentru sine, aduna pentru
V. A. FORESCU, C. Folticeni, j:
Suelava.
Pentru eel sgArcitt cart nu scit sa se folosésch de

averea lor.
11019 Aduna i nu scie

GR. ALEICANDRESCU, C. FOC§lani,
j. Putna.
Ikeda§ tuteles ca la No. 11018.

Adunci avutit qi nu scie cine le va stringe.
PSALM., 39. 7; by., 27. 17; ECCLES., 2. 18;
21. 26; 5. 14; Luc, 12. 20.
dacoromanica.ro
10 PROVERBELE ROMIN [LOB
11020 Unul aduna, altul risipesce.

Vecp Tatd.
Acela§ Inteles ea la No. 10864.
11021 Cine adunfi i cine mänancä.

I. POPESCU, inv. c. Dobrenf, j.
A eela§ inteles ea la No. 11020.
11022 Adunä teyte, fie si práste.

IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 5.
AratA ne-satul orauluï, eand nu vr6 sâ ma1 lase

pentru altul ce-va (GoLEsou).
A
11023 Adunä Cu firu ca sá ai cu grämada.
I. POPESCU, inv. e. Dobreni, j.
Dfov.
Vell. Piaturd.
Ache& eAte putin adunâncl, mult dobânclim.
11024 AdunA vara ca sA ai lérna.

I. POPESCU, inv. c. Dobreni, j.
Ilfov.
Veçll
Acela§ 1nteles ea la No. 303 i urm8t6rele.

*A
11025 Aduná la tinerete ca sà al la bétrAnete.
GR. POIENARU, ing. c. Basset,
j. I. POPES CU, inv. C.
Dobreni, j. Ilfov.
Veqi Tinerele.
Aeela§ Inteles ea la No. 6122.
dacoromanica.ro
LEA INVtTILTITEli, MERU/ 11
*A
11026 AdunI cu ttrlita §i Impartl Cu ne-miluita.
C. IoRallmEscu, stud. C. Cris-
tac, j. Botortni.
Ve41 Me2nd, Pumn.
Acela§ inteles ea la No. 3759 & 4582.
ADUNAT
*.L
11027 Cand are tòte adunate
Atunci la totl este frate.
I. GH. Saner; elev. Sc. Norm.
Berl., c. Belsesci, j. Fcllcift.
Ve41 Bogat.
Cel bogat are destuI prietenI dar, precum q.ice poetul.

Donee eris felix multos numerabis amicos,
Tempora si fuerint nubila, solus eris.
A GONISIRE
11028 Agonisirea la vreme Inlätur6. lipsa §i

nevoia.
HINTESCII, p. 2.
Ne invatas fim prev6PtorI.
ALB
Vecrí ca". I, III & IV,
c. illbet
11029 Ba e alba, ba e négrà.

A. PANN, Mo? Alb II, p. 41.
S. FL. MARIAN, Omit. II, p. 64.
*
EÎ spui a e alba, el spune ca e négni.
°ALIN IORDACHE, encl. j. Arge.y.
Vecy Cruet; Lae, Rag.
Acela4 Inteles ea la No. 1943 & 2445.

VOI la No. 1943. Povestea fetei, de A. Pann.
dacoromanica.ro
12 PROVERBELE ROMINILOR
SN6V1.
pice cé, ail fost odata dol 6menT, cari intilnindu-se intr'un loe
védênd o dorcobarA, unul dinteinsil dise catre cela-l-alt: cUlte, mé
Alba! a e mult mal albd de cat négrA.» trA cela-l-alt ii réspunse:
me, al Négrd, nu Alba' cA e mal mult négrA de cat albé...
tot asa unul: ha ca, e mal mult albA, érti, cel-l-alt: ba eti, e mal
mult négrA, nu numal cA sé certarg intre olaltà ei, de la un timp,
incepuré, re se i bate si se bAturl grozav, cad niel unul nu vol
lese dupé, cela-l-alt.
Erg, dupA ce s'ad bAtut bine, dupA ce s'aìi schrmAnat cum se cade,
se despArtirà si se duseserg fie-care in drumul séti.
La un an de dile, dupg acéstA ne-intelegere, eértg i bAtae,
6meniI nostril érAll un loe i, dandull bunk.' dioa, dupit
obicelu, ise unul dintre
SciI, mèl frate, cd prostl mal fuserAm noT an, cit ne .bAturtun
pentru o clorcobarA.
La ce cela-l-alt rèspunse:
Cd 1èll, xnél frate, tare rat am fAcut.
i vedI, frate, dise 61%0 cel d'intaTu, tot eii am avut dreptate,
cA clorcobara e mal mult négrä de cat albA.
Ea'n 'ask lasA, frate, terte la o parte, dise cela-l-alt, ca
pré bine cd cIoreobara e cu mult mal albA de eat négrA.
ApoI tot asa, si de astA data', nevoind niel unul niel altul BA lese
dintre ale sale, ineepurA &AO a se bate, ca anul trecut, i nurnaT
dupé. ce se bAtura bine se despArtiril si se duserA de unde all venit.
8. FL. MARIAN, Ornit. IL, p. 63.
*A
11030 Albä, négra, asta este.
IORD. GOLESCU, MS8. II, p. 3.
P. ISPIRESCU, Rev. Ist. I, p.
229. E. I. PATRICIU, inv. c.
&miff, j. Covurlufic.
négr4, asta e, cum sé vede.

A. PANN, Il, p. 144.IIDTTEseU,
p. 2.
lo Se s¡lice când óre-cine nu se multumesce pë óre-ce,

§I alt ce-va mal bun nu avem d'a'm (Gousou).
2° Ce atâta vorbh. Ti-o pace, nu ti-o placé, treba s'a
fAcut.
11031 A face albul negru.

LAURIAN & MAXIM, I, p. 149.
pisi i farcdsad sane!.
dacoromanica.ro
LEGI, iNVETXTURÀ, MEsERif 13
Face albul negru i negrul alb.

P. ISPIRESCU, Rev. Ist. III, P.
380.
A face din alb negru.

A ar6th, a spune un lucru alt-fel de cat cum este.
11032 Nid albá, niel négrä.

GR. JIPESCU, OpinC., p. 42.
B. P. liAntt, Etym. Magn., p.
706. FR: DARÉ, III, p. 108.
Ve4i Laru, Negru.
Adia, de odata, fdr6 multa vorlsa.

(Niel albel , nict négrit, unde me apuee de gât,. GR. JIPESCU.
ALDAM AS,
Vey1T Adalma,r.
11033 Bun de aldärna§.

LAURIAN & MAXIM, Glosar, p.
15. B. P. IlApkt, Etym.. Magn.,
p. 782.
Se çlice de omul care a facut o isbândd i care, de

bucurie, ar trebul s cinstésa pe al 86'1.
ALFA
11034 A fi alfa §i omega.

ION NECULCE, Letop. Mold., II,
p. 228. B. P. FIA§Ditt, Etym.
Magn., p. 864. I. S. GROSS.
MANN, Diet., p. 1. E. I. PA-
TRICIU, inn. C. SMniti, j. COVUr-
dacoromanica.ro
14 PROVERBELE ROMANILOR
Adica inceputul §i sfirsitul, cel de capetenie; om pu-

ternic, de el atirna totul, cum vré asa face.
ctra Toderase Visternicul, fecTorul luT Iordachi Cantacuzino celul
bgtrtm, fiind vgr primar cu Dumitrasco Vodg, erg in mare chiste la
Dirnitrasco Vodg ; el era alfa $i omega atunce in téra
L NECULCE.
Eu sunt alfa si omega, ineeputul i sfirfitul.

Biblia 1688, Apoc., 1. 8.
ANDREA
11035 Asuna tuti hérele, asuna s'andreaua.9

I. CON, prof. c. Baéaa, Epir.
Cand un om de nimic Tré s '§1 dé aere, se amesteca

In vorba, cu cei marI, i§f da parerea ne-poftit, etc.
ANTAL
Vedl
ARCUDA*
*
11036 Téranul pasce vaca si arcudasul o mulge.
P. GARBOVICEANU, prof. C. Bel-
teed, j. Argo.
Vedt a Ara.
Adica unul muncesce si altul trage folésele. Yeç1.1

No. 419.
Tariro ikhan nemene djetere okho okô, tsang ni

singgeri elemangga fountehetele djekou bi.2)
Prov. Mand.
Sung t6te férele, sung 0 andreaua.

Daca pe de o parte boul care ail nu are IerburI ca s magnAnce, pe
de altg parte Orecele din pod are mâncare cu prisos.
dacoromanica.ro
LEGI, INTEVIT1JR.X, KESERIf 15
ARENDA5IE
11037 Arendä§ia
Perde mo§ia.
ZAHFIR ARBORE, Basarabia, p.
470.
Cadí arenda§ul slelesce pamintul i sb.racesce Oranimea.
A RGASÉLA
11038 In putina cu argäsélà.

PANN, I, p. 69.
La putind In argetsélei.
IORD. GOLESCIT, 3188. II, p. 39.
A. PANN, Edit., 1889, p. 20 &
21; I, p. 70.
In putina Cu argetsélet se intilnesce lupul

vulpea.
P. 1:1À§Dtt, Etym. Magn.,
p. 1568.
VedI No. 2671.
1° TotI 6menil trebue s mira oclata.

2° (5menil eel rI, ast6-41 unul §i. málne altul, ajung
totI la pu§carie saii la spinzurat6re.
30 SIS çlice pentru cele ce pururea èI argAsesc obrazul
cu clresur1 (GOLESCIT).
POVESTEA VORBIT
O vulpe rì stricatIne
Ducêndu-se la vinatóre,
Intilnl in drum, p'o vale,
Pe cumètru lup in cale
§i '1 slise, rinjind masele
Cale buna cumetrele
Dar in cotro ? pana unde?
Ia pan aci, ii raspunde.
duc pan la o vecina
dacoromanica.ro
'ngrijesc de vr'o
Dar tu ce ti-aï lásat casa?
Am plecat sá dati Cu plasa
Colea, in acea cotenéta.
Sä vè'd vinä, vr'o ratá.
pise asta-l-altá iarg:
Aídet1 impreung dará,
gáinT, rate orï ou6
Le vora impárti in doué..
Bine, aïde. i plecarl.
Vinará, pe cât vinarg,
dupá ce impartirá,
ToSte câte le hotirli,
Câncl ca ele se 'ncarcara
Si pe la casá plecará,
Incepurá ureze
SánatogI s'A ospèleze:
Neopte bina, cumetrele,
Ferite-ar Srantu de rele:
multumesc, cumetrita,
Domnul bine sá-ti trimitä,
Ne-am folosit astlí-sérá,
Dar unde ne 'ntilnim lará?
pise ea: FATI gregalá
La putind in arOsad.
Drept este gi prea firesce

CA hot cu hot sé intilnesce
Mal lesne in pugcárie
De cât in negustorie.
Dar betiv cu betiv ande?
Iacä gi el ne rhpunde :
Unde'mY Orna' sä.'mï ud gâtul
petrec uritul.
Aga gi alt prin armare.
Maï lesne intilnirea 's1 are
Unde '1 trage pe el ata
Ca sá petrécA viata.
A. PANN.
Tous les renards se retrouvent chez le pelletier.

Prov. Franc.
Tutte le yolpi si troyano in pelliceria.1)

Prov. Ital.
T(.5te vulpile se gâsesc la blânar.
dacoromanica.ro
LEGI, hiVtTITURÀ, IIESERIf 17
Alle listigen Fiichse kommen endlich beim Siir-

schner in der Beize zusamnwn.1)
Prov. Germ.
Every fox must pay his own skin to the flayer.2)

Prov. Engl.
*
11039 A se duce In putina cu argäsélä.
HiNTEscu, p. 157. (. P.
SALvit, inv. c. Smulff, j. Covur-
lulu.
A se prapacll, a se duce draculuï, a se duce la spin-

zurat6re.
(Date In putina Cu argdgéld .-111NTEscu.
11040 Sà ne intIlnim la putina Cu argäsalä.

ST. TUTESCII, "inv. c. Catanele,
j. DoU.
Adia, pe lumea cea-l-alid, cAnd ora mrai.

A lu piddaru nni videmu tutti. 3)
Prov. Sard.
Allá, nos veremos en el corral de los pellejeros. 4)

Prov. Span.
ARVUNA
*
11041 Arvuna te lég-á si plata te scapä.
P. GIRBOVICEANU, prof. c. Rd-
tescl, j. Argeg.
T6te vulpile irete ajung la urra51 Irapreun'i In cada cu dub611 a

cojocarulul.
Fie-care vulpe trebue dea pelea la colocar.
La cojocar ne vom revedé cu to01.
Acolo ne vom revedé in cada colocarulut
dacoromanica.ro
18 PROVERBELE ROIL1NLLOR
1° In intelesul firesc.
2° Daca fAgAduIesci trebue sa te tuY. de cuvint.
A ARVUNI
*A
11042 Cine arvonesce
Acela pratesce.
P. PALADE, stud. C. Cdmpeni,
comit. Turda-Arief, Transilvania.
Acela§ Inteles ca la No. 11041.
ASPRU
Vecll Vorbil.
A AVÉ
Ve41 Ban, Carnild, Para,
a Flange.
*A
11043 Cine are bé si manAnca; cine nu, stä si
sé u'itä.
p. 12. 0. TEODORESCU, iit2). C.
Lipova, j. Vasluiu.
Cine are banì bé 0 maw-Inca, earei cine nu,

se WO 0 rabdcl.
I. CREANGA, COTT/. Liter., XI,
p. 19C; Pov. p.279.
*L
Cine are bé 0 maw-Inca, iar cine nu, rabdci.
E. I. PATRICITJ, (ny. C. &nap,
j. Covurluiu.
V&41 a Bé, PlamIl.
1° Acela§ Inteles ca la No. 9168.

20 Arat'a, intiun mod hazliii., ce fac 6menii la ora.
J. Covurluiu.
dacoromanica.ro
LEA iNvATI.TunX, NESERII 19
*A
11044 Am §i n'am.
V. SALA dasc. c. Totoreni, co-
1° Nu vréti sa te imprumut ; am, ins& nu pentru tine.

20 Pentru acel care e dator mai mult de Cat are.
11045 De la cel ce n'are niel Dumnecileil nu
cere.
P. ISPIRESCU, Bev. 18t., III, p.
158.FR. DAMÉ, 1, p. 222.
*A
De unde _Dumn,eclet nu cere.
N. GH. IONESCU, inv. c. Ma-
mornita, j. Dorohof. V. A. Fo-
RESOU, c. Folticeni, j. Suciava.
De la cine n'are nicl. Dionnecieti nu kíte

scl
*
De uncle (este) nici Dumnegetinupóte
lucl.
AVR. CORCEA, paroh, c. Cogtelu
Banat. JUL. GROFOREANU, inv.
c. Galga, comit. Arad, Ungaria.
*
De unde nici Dumnegeli nu are
ce lua.
G. P. SALvitr, inv. C. Smulfl,
j. Covurluiu. C. TEODORESOU,
inv. c. I/ipova, j. Vasluiu.
Hitt nu% §-Dumnidzeü nu are Qe's 71a. 1)

PER. PAPAHAGI, Zweit. Jahr.,
p. 170.
1) De unde Dumnedeti nu are ce &all kb..
dacoromanica.ro
D'iu nu éste, nic Dumniclait nu Tia. 1)

I. CorAN, prof. c. Abela, Epir.
Mk& de la cel skrac nu p6te cere nimenI, fiind cA,

nu are ; se .1i.ce maI ales child unul ca acesta nn'§I páte
plat datoria sa.
Ubi nihil est, Ccesar jure suo excidit. 2)
Prov. Lat.
OA il n'y a rien le TOi perd ses droits.

Prov. Franc.
Dove non è, non se ne può torre. 3)

Prov. Ital.
Al que no tiene, el Rey le hace libre.4)

Prov. Span.
Where nothing is, nothing is to be had.5)

Prov. Engl.
TVo Nicks ist, hat der Kaiser sein Becht ver-

loren.
Prov. Germ.
11046 Daca n'al,

Din umeri
A. PANN, II, p. 85. HINTESCII,
p. 117.
Adica n'al ce face. Când nu putt 0611 until creditor.
De unde nu este nicl Dumnecleil nu lea.

Unde nimic, Imp6ratul (Cesar) 10 perde dreptul.
1) Unde nu'l, nu ssé pote luà nimic,
AceluI care nu are nimic, Regele II a libertatea.
Unde nu e nimic, Mmic nu e de luat.
Unde nu e nimic, Regele 1Ï a perdut dreptul
dacoromanica.ro
LEG', INVETILTURÀ, MESERIf 21
*
11047 Cu cat are cine-va, tot ar vré sa mal
aIlDä.
P. IsPiFtEsCII, Leg. II, p. 59;
.Rev. Ist., II, p. 158.
Arata firea lacoma §i ue-sati6s6, a omulul.
Quo plus sunt pote, plus sitiuntur aquee. 1)

OVIDIÙ.
L' appétit vient en mangeant.

Prov. Franc.
Chi pill ya, più vorria aver. 2)

Prov. Triest.
11048 Carie mai mun are, mai mun va ave. 8)

Fa. MIKLOSICEL Rum. Unt., I,
p. 10.
Ve4I Dumneafeil.
Tot cel care are capktt ma): mult.

*.6.
11049 De ce ai, de ce al mal ave.
,$eztit., III, p. 3. D-na Z. Jur-
VA HA, c. Fede,sci. j, Tutova.
Acela§ inteles ca la No. 11047.
11050 Cand aveam In ce, n'aveam cu ce; acum

ca am cu ce, n'am In ce.
IORD GOLESCU, M88. Ir, p. 33.
P. IsinnEscu, Bev, 1st. I, p.
456.
2) Cu clt al b'éut mal mult cu atit ti-e mat sete.

Cine are mal unit, mal mult vré sä. OA
Care mal mult are, mar mult va avé.
dacoromanica.ro
22 PROVERBELE ROX/NILOR
*
Cdnd aveam (avem, cu ce, n'aveam (avem,
aï) in ce; qi cand am (avem, aì) in ce,
n'am (avem,, ca) cu ce.
A. PANN, II, p. 71. HINTEscu,
p. 31. I. G. VALENTINEANII, p.
45. N. JIIVARA, C. POZ)612/, j.
Fetid&
abncl am ce, n' am in ; când am In ce,

n'am ce.
A. GoROVEL C. Folticeni, j. Su-
cava.
Arata ne-putinta omului la vreme cuviincI6sa (GoLEsou).
11051 Cand aveam locul, n'aveam mijlocul; a-

cum cá am mijlocul érnI lipsesce locul.
IORD. GOLESM M88. II, p. 34.
Arata ne-potrivirea norocirif ce nu vine la vreme

(GoLEsou).
11052 N'avea.... dar avea de Ond sä.'sI lea.

I. C. FUNDESCII, Basme, p. 167.
Voinfa (ziar) X11, No. 3349.
Pentru coI carif se lauda cu ce n'ati.

SisT(5VI
Un tigan murise i, ducênclu'l la gr46, nevésta lui il jeleh aga

Aoleo I Aoleo 1 Ce bine m6 'ngrijeà! Ce bine miincit, I Cine en
p6rte cAcIula acum ?
Avea, f, off n'avea ? o intrag, unul.
Ba n'avea, dar avea de gand sci'ql Wt.
11053 Daca ai,

Dal.
IliNTEscu, p. 2.
Daca nu al', e§tI silit sä resping1 cererea ce ti se face.
dacoromanica.ro
LEA ÎNVEATUBA, MESERA 23
11054 Ce am avut §i ce am pierdutl

A. PANN, Edit. 1839, p. 134 &
151; II, p. 88; III, p. 122.HIN-
TEsou, I). 7.
Pentru cel care e lovit ral. de s6rt6,.

A
11055 N'are cu ce satura un Orece.
G. P. SALvit, inv. c. Srnulli,
j. Covurlu1u.
Vecy No. 3054.
E sdrac lipit pämintulul.
AVERE
Vecy Drac, M6rte.
.A
11056 Averea '1 gard de nuele
Säräcia '1 zid de péträ.
GAVR. ONIV)11, prof. C. Dobro-
vel, j. Vasluiu.
Vecy Bogdfie.
Cu grad se cit§tiga. ban.% se pierd insa feIrte ugor.

Averile de frunte
Sunt el un isvor de munte:
Astà-çlf curge i innécl
§i man): scade s'apoT sécI.
Poes. Pop.
11057 Averea n'are stäpan.

E. I. PATRIcit (ny. C. SMUM,
j. Covurluiu.
Vecy Ban.
1° Cum a -venit se i duce, ne avênd stavila.

AratA tot de °dal& cä omul nu trebue sit Mtzu1ésc6,
ca, prin cäl plezi§e, '§f Lc& avere awl daca de haram
a fost, haram s'a dus.
Avutia in etern nu tine.
Prov. Solon'. 27. 24.
61498 4
dacoromanica.ro
24 PROVERBELE ROMAN ILOR
11058 Averea str'äina nu tine de cald.

P. ISPIRESCII, Bev. Ist. I, p. 235.
L ADRIAN & MAXIM, I, p. 234.
FR. DAYÉ, IV, p. 111.
Vec)i Harna, Strain.
Adia, nu ne folosesce intru nimica.

*A
110 59 Averea stringétoruluI (sgircituluI) trece
In mana cheituitoruldi (risipitorulul).
V. A. FORESCII, j.
&clam.
Vecri Ban.
1° Acela§ Inteles ca la No. 11021.'

2° Se 4¡1ice, mai ales, celor sgirciV.
*
11060 Averea e ca o Mfg, cum facI un s'én-
tulet tòtä se scurge.
V. SALA, dasc. c. Tigtinescl, co-
rnil. Bihor, Ungaria. HINTEscu,
P. 7.

*
11061 Averea, mai mult de patru-deci de anl
nu sta. Inteun loe; si acolo sta atata,
unde e castigata cu dreptate lar, unde
e cu strImbatate, nu tine niel atata.
V. SALA, dasc. c. Vascon-Bd-
resci, comit. Bihor, Ungaria.
Ve cg Ban, a Cdftiga,
Drept, Dreistate.
Acela§ inteles ca la No. 11060, cu adaosul c6, °mu/

nu trebue s'a' nkzufésca' ca, prin c6.1 piezi§e sit facd
avere, citd. bogitiile adunate din jafurf §i rapirl se pIerd.
Averea cu zelIciune cdeigata scade.

Prov. Solom. 13. 11.
dacoromanica.ro
LEA INV41TURI, MESERIf 25
*A
11062 Cine sé bucurä la avere
(El) lea färä pläcere.
A. PANN, Edit. 1889, p. 106;
II, p. 126. limpscu, p. 7.
G-R. ALEXANDRESCU, magistr. C.
Foc?ani, j.
Cad e cam greit placA §i. nevésta §i zestrea eI,

fiind sciut mal ales cd: sutele nub-it'd slutele.
*6.
11063 M'am bucurat la avere §i la vai de péca-
tele mele.
ANDREI MARINESCU, (21V. C. HU-
rnele, j. Arge?.
Când cine-va se in§alä cu casiltoria, uitandu-se numal

la avere.
11064 Nu averea face pe om ci omul averea.

S. FL. MARIAN, Nunta, p.
34.
\rot Bezn.
Trebue s5, ciintarescl val6rea omuluI lar nu averea luI,

cae!: bald au i tiganii dar omenie n' au.
11065 *A se scäldà in averile sale.

A. PANN, T, p. 164. P. Ts-
PIRESCU, R,ev. 18t.. III, p. 377.
Vell Ban, Para.
E putred de bogat.
*A
11066 E plin de avere ca cotea de be§inf.,
G. P. SALvit, inv. c. Smulti,
j. Covurluiu.
dacoromanica.ro
11067 A manca averea Cu lingura.

V. ALEXANDRI, Teatr. p. 807.
V&A' Ban.
A cheltul cu ne-miluita.
*A
11068 A i se duce averile.
V. ALEXANDRI, Poes. Pop., p.
25.
A 'tji pierde puterea; in adev6r pentru sufletele viteze

puterea este cea mai scumpg avere.
PXUNA§UL CODRILOR
E1 de brill s6 apucati
8i la lupt s luaA.
Und in loe mi se 'nfirtiaii.
and In sus se opintiail.
Niel unul nu dovedeà,
Griíos nicl unul nu ckleà.
Ear billétul cum sra'beà.
Briul i se descingek
Nunul mi '1 string*
Trupusorul il frangeà.
Mandro, mandrulita mea!
Vin de 'ml stringe briul men' I
Ap6ra te-ar Dumnedeb. !
slribesc puterile
Mi se due avente.
Ea nu, nu, With' frate,
Ca' ye): luptà pe dreptate ;
8i ori-care a birul
Eu cu dinsul m'olu
AVOCAT
11069 Avocatul ne-chemat

Se plätesce c'un cacat.
I. Annonz, ing. j.
dacoromanica.ro
LEA iNVET.X.TTJR4, MESERIf 27
Vocatu carie nu fost chemat, vire platit cu

cacatu. 1)
FR. MIELOSICH, Buns. Unter.,
I", p. 15.
Pentru cel care se amestec5., ne-chemat, In yorb5..

Avvocato non chiamato con un pialo de merda
fu pagato.a)
Prov. Triest.
AVUT
\red.( Cap. XVII dr, XXIX,
t. Avut, Bog-at.
.6.
11070 Tot grasu e frumos §1 tot avutu cinstit.
GR. JIPEE0II, Opine., p. 141.
Vedl Bogas, Gras.
AratA cinstea celor bog*

*
11071 Avutlu a òrfänlui nu i pistipsésce.8)
D. DAN, stud. c. Nevada, Ma-
cedonia. META COSTANDIN, C.
Molovifte, Macedonia.
Vedl Bogat.
Bogatul nu credo pAsurile FAracului.
11072 §-draclu adugi avutlui dari.4)

G. WEIGAND, Zweit. Jahres., p.
152.
Ved Bogat.
Cell'''. bogat i se fac hatirufl.
Avocatu care nu a fost chiemat, e plait cu un dicat.

Avocatu ne-clifemat cu o farfurie de acat a fost plätit.
Avutul nu crede pe cel särac.
i dracul aduce avutuluI aft'.
dacoromanica.ro
11073 S-éri tutI avutI, carI vré saph agrili?1)

177.
Vell Boer, Cibotd,
Mare.
Acela§ 'luteles ca la No. 9771.

Tuti un si Po esse ricehi.2)
Prov. Cors.
Tout lou monde pou pas estre Iffestre.

Prov. Prov.
11074 Avutlu tuti hArli lé-ari.3)

G. -WEIGAND, Zweit. Jahre,s.,
p. 151.
Boggiile unuf om ne leati °chili: de nu mat' yedem

cusururile lui, de aceea sg, [ice intiun cas deosebit c:
sestrea We le astupd.
AVUTIE
Ve41 Patrie, Stinatate.
*A
11075 Avutia cu rea (re) credintä nu aduce
folos.
C. TEODORESCU, inv. C. Thigele,
j. Vasluiu. GR. ALEXANDRE-
scu , c. Focqani, j. Patna.
Vecp Avere, Harem.
Adicg, luatg. cu hapca. Acela§ Inteles ca la No. 11061.
11076 Unde 'I avutia acolo '1 si inima.

KÁROLY A.CS, p. 78.
VecTi No. 3589.
Cel bogat tot la ayerea lui gAndesce.

') Daca crag' totI avutt, care ar fi gpat cfirapurile (ogórele).
Toff nu pot fi avutl.
Avutul t6te calitAtile le are.
dacoromanica.ro
LEGY, iNVATATURX, MF.SERIf 29
Au trésor gist le cceur.

Prov. Franc.
Dove giace il tesoro, ivi giace il cuore.1)

Prov. Ital.
Wo der Schatz ist, da '1st auch das Herz.2)

Prov. Germ.
Kde si kdo traufd, tam najde brucha.

Prov. Cech.
A ki hol bízile, ott hizik

Prov. Mag.
rx[ e coxpoBsure, raso e it cpwte.

Prov. Sirb.
11077 Avutia nicf o iubi- f6rte, nici o un.

DIACONOVICI-LOGA, p. 27.
Cad', precum qice franeezul : l'argent est un bon serviteur

mais un mauvais mare.
AZ
11078 A scie az-buche.
M. (JANIAN, public. j. Iaqi.
A av6 numal un inceput de invòtatura.

BADA0
1107 9 Ca mata din bädati.
TiCHINDEAL, Fab. p. 59.
Vedi TeYrIfe.
Cu mare bagare de séma.

Unde se aflä. comera, acolo e si inima.
Unde e corara, acolo este i inima.
dacoromanica.ro
(Ca hitrtul din tarite §i ea mega din Weill nu trebue fratilor clu-
tat, Yaste preotul Cu barbA ; fie ea barbA, orl flírA barbA, acela sA fie
la noI tot una ; ci trebue clutat are preotul nostril in cap din destul
inv6tAturA, ca sit p&te el cuvintul luT Dumnedeil a'l semèna n inimele
bmenilor». Dim TiCHINDEAL.
BILCIU
Veci Vorbd.
*A
110 8 0 VorbA sA fie cA bflclu se face.
T. BALL§EL, preot, c. tejlinesci,
J. Vdlcea.
Vell Vorbd.
CAnd te r6g1 cine-va s1 fad' un lucru resping

cererea. V41. No. 6393 & 6395.
*A
110 81 Mé duc la bIlcI
SA cumpér gAlci.
T. BALI§Er preot,c. tefaneeci,
j. Vdicea.
Se lice celuf care s'é duce la ',Akin Mrâ s cumpere

ce-va.
*
110 8 2 A stA ca In bIlciu.
C. BUNGETIANIT, inv. C. Cosovet,
j. Mehedinti.
°And cine-va rèjghinat Intrio positie ru§inésd.
*
110 8 3 Din Al 1311ciu mai scii care o fi dat!
T. BALÀ§EL, preot, c. $teirdnesci,
j. Meat.
Cand lovesci pe cine-va pe furi i 1ndat5, -taga-
duescl.
dacoromanica.ro
LEGT, iNVA1T171d, MESERIT 31
SN6v1.
OdatI un negustor mare me rgell en un tigan la un oras. ET eral

amindol cllArI. Ajunseserti la o poIani frum6sa, sub peale una pl-
duri.Descillecara amind.oT gi se puserI sl se odihnéseit la umbril. Ne-
gustorul 4ise :
Ce loe frumos de hilclu este aid, m6 tigane I
Crt d'aTa m6 tot uTt ed, coceine. i 861 ce ral &dese el?
Ce te gindeseT, m tigane ?
316 ghndil sà fac ed acu, aid, un bileTu el, se ducK pomina!
*i cum aI sá fad tu bileIu aid ?
Numal sl vedT, d'o minune, codone. i iganu s'apue/ sl des-
facg geile de pe cal gi le intinse pe polang, pe dou6 rindurT, ca la
bilclu. Mal puse merindele lor, hainele i tete ale le avead, i aga
tiganul dise negustoruluT :
Hal, coceone, de te plimbI acum prin Miau.
Negustoru, ca sit facii glume, se acula gi ineepa a se plimbit prin-
tre geY, cu tiganul gold la gold.
Tot plimkandu-se el aya, nu seit cum 11 vine bine tiganulul i ettr-
pesce negustorului o palma sdravlat de audi câinii In Giurglu.
Cine dete, inè tigane ? se l'Astil negustorul.
Apol de, coco:512e, din hdl frac-in mare n'a cine o fi dat, rèspunse
tiganul prefAcendu-se el niel usturdu n'a milneat niel gura nu 'T
miri)se.
BALERCA
Ve41 Leed, PrIntece.
BALTAG
Vei Stejar.
BAN
Vell Cap. I (Ir V, c. An,
Cap II, c. Alba, Ban, a
Bate, Bétran, Caprc7, Chel-
Chezap, Chijid, Cap.
Vil, c. Cinste, Cur, Drac,
Penare, Gurit, Hoz; Cap.
c, Hrén, AnecetturcY, a
se insurá, Mrei e, Afinte, Na-
fort, Palat, Pétr11,Pitd, Frie-
tin, Putere, Sandtate, Cap.
XI, c. Sasca, Sluga, Stup,
rufa', VorbeY, Zestm
dacoromanica.ro
*
11084 Banul este (e) octiful dracului.
A. PANN, Edit. 1889, p. 82;
p. 30. EliNTEscu, p. 10.
P. ISPIRESCU, Leg. 1, 1872, p.
178; Rev. 18t. 1, p. 450. HE-
LIAD-RIDuLEscu, p. 95. HIN-
TESCU, p. 10. LAURIAN & MA-
XIM, Glosar, p. 58. AL. Ono-
BESCII, II, p. 154. D-NA E. B.
MAwN, p. 97.S. I. GROSSMANN,
.Dict. p. 252.V. A. FORESOU, C.
Folticeni, j. Suclava. C. TEODO-
RESCU, inv. c. D6gele, j. Vasluiu.
V. SALA, dasc. c. V. Seliste, comit.
Bikor, Ungaria.E. I. PATRICIU,
inv. c. Smul, j. Coeurlulu. Se-
mis. Centr. Buc. cl. VIII prin
P. GARBOVICEANU, prof. ION
ROMAN. teol. cornit. $olmocului,
Ungaria.
*
Banu 'I ochlu draculuï.
V. ALEXANDRI, Teatr., p. 636.-
I. CREANGA, Arrant., p. 115.EN.
13.ALTEANU, Lumina, I, p. 87.
V. Ai.EXANDRI & L. ROSETTI,
M88.GAVR. ONISOR, prof. C. Do-
brovq, j. Vasluiu.
*
Banul, ocMul draculuï.
IORD. GOLESCU. M88. II, p. 85.
POIENARU, ing. C. Bassa, j.
Banu e ochiu necuratuluï.

GR. JIPESCU, Opine., p. 113.
Tang sunt ochii draculuï.

S. I. GROSSMANN, Dict. p. 119.
GR. JIPESCU, Lumina, T, p. 259.
M. CAJTIAN, public. j. Iasi.
Ve4I Aur, Para.
10 Ne înv4l s5. pastrarn banil ascun§1 pentrut cä ve-

derea lor indénang pò om la urmarl ne-trebnice (G-0LEsou).
dacoromanica.ro
LEA INVATI.TURÀ, MESERII 33
20 De la banI se fac multe rijutatI.

VOI originea çliceril la No. 439.
* .n,
11085 Banul muncit nu sé präpädesce.
A. PANN, Edit. 1889, p. 59;
III, p. 73. HoTTEscu, p. 10.
Swain. C. Buc. Cl. VIII prin
P. GARBOVICEANII, prof. GR.
POI'ENARU, ing. c. Bassa, j. la-
lomita.
Banul muncit plutesce d'asupra vet.

P. ISPIRESC17, Bev. Isl. I, p.
451.
Cad scie omul s'a' '1 pretul6sca, §i. prin urmare BA '1
pastreze.
11086 Cand af bani trebue sä af si dusmarif.

A. PANN, Edit. 1889, p. 59;
III, p. 73.HurrEscu, p. 8.
*A
Cdnd aï baya
Aï §i dupnanl.
P. GARBOVICEANU, prof. c. COY-
bu, j. Olt.
Banul iri face vreijm,a0.

V. SALA, dasc. c. D8. Forre4, co-
mit. Bihar, Ungaria.
Cad' multI te pizmuesc.
11087 Banul, pasére cu aril:4.

IORD. GOLESCU, M88. II, p. 85.
FR. DAHL III, p. 192.
Veil Para.
Adia., lesne slAril (GoLEscu).
dacoromanica.ro
Ii dna a volo.
Pray. Piem.
11088 Banul e facut rotund, lesne sé rostogo-

lesce.
A. PANN, Edit. 1889, p. 58; III,
p. 72. HINTEsCU, P. 9.
*
Banul e Pout rotund, ìute s rostogolesce.
H. D. ENESCU, c. Zamostea, j.
Dorohoi.
Banul este rotund, fuge d'a rostogolul.

_Rom. Glum. 1. p. 8.
*L
Banul fiind cd e rotund, uqor se rostogolesce.
V. SALA, dasc. c. Petrása, co-
mil. Bihor, Ungaria.
Banff sunt rotuncli, batell son bata! fri scapd

printre degete i se due d'a dura.
P. ISPIRESCU, _Rev. Ist. I, p.
450.
Prallu éste arucutos, tea cea thimenu n'a-

cap. 2)
C. IONESCU, prof. c. Nevésta,
Macedonia.
Argent est rond il taut gu'il mule.

Prov. Franc.
Bann' sb6r6.
Banul este rotund, de aceYa nu prinde temelie.
dacoromanica.ro
LEA INVATXT1JR1, MESERII 35
danari son tondi e ruzzolano. 1)

Prov. Tose.
Det Geld is rund. 2)
Prov. Hanov.
Penge ere runde. 3)
Prov. Danez,
Peningr er icring1611r svo hann velti milli aura

landa.
Prov. Island.
1108 9 Banul e ciocoiu de u§I multe.

A. PANN, III, p. 28.H1NTE5ca,
p. 9. FR. DAMÉ, 1, p. 245.
11090 Banul graiesce.

Adicl cel bogat (GoLEsou).
Dum divis loquitur verbum Solomonis habetur.

Prov. Lat.
*A
11091 Bani aú §i tiganil.
A. PANN, Edit. 1889, p. 162;
III, p. 131. Hibroscu, p. 8
G. DEM. TEODORESCU, Cony. Li-
ter., Xf, p. 306. Fa- DAmt, I,
p. 118.D-NA Z. JUVARA, C. Fe-
dead, j. Tutova.
Bang sunt rotuncil i se rostogolesc.

Banul este rotund.
8) Banul e rotund,
4) Banal e rotund, de acea se rostogolesce Imprejurul lumel intregl.
dacoromanica.ro
36 PROVERBELE ROM.INILOR
*A
Bani ail 0 tiganit, dard (dar) cinste nu.
P. ISPIRESCU, .Rev. ist. r, p.
450; Leg. p. 371. I. POPESCU,
(uy. c. Dobreni, j.
*
Bog az i igang, dar n'aìi (0) cinste.
Sem. C. Buc. prin P. GARB°.
VICEANU, prof. G. P. SALviti,
inv. c. Smulp, j. Coml.lulu.
*
Banï ail 0 tiganii daca n'ati cinste.
E. J. PATniciu, (ny. c. Smu111,
j. Covurluiu.
*A
Bala a i igang, iar (dar) omenie n'ail.
. FL. MARIAN, .Aruntd, p.34.
V. SALA, dasc. C. Gurani, comit.
Bihor, Ungaria.
*
Banì ail i iganiï, numa omenie n'aic'.
AVR. CORCEA, paroch c. Cogan,
Banat.
1° Lacomia de haul' nu e bun5,.

20 Nu trebue s. judeci omul dupa avere, ci dupa In-
susirile Id cele bune.
Cere-mi or cat vei vol, §.1 voiti dà, pentru acéstA Lacere de
bine.
Ban1 ai i iganii, Il rèspunse fiul de imp6rat, dará cinste nu.
SA nu socotescI cA pentru bani am facut ce am fAcut eú acum pen-
tru tine,. P. ISPIRESCU, Leg. p. 371.
*
11092 Ban gasit,
Ban vräjit.
V ALEXANDRI, P068. Pop. p.
93. FR. DAME, IV, p. 234.
Ve41 Comóra.
dacoromanica.ro
LEM, th'itTITI7RX, MESER11 87
Banii gsiI, prin opositie cu banif muncitY, î aduc

fel de fel de neajunsuri, cad' sunt averea draculul.
VeP S. FL. MARIAN, Traditif poporane romane, p. 85,
Comorile lu Yodel.
CODREANIJL.
Se ducea hotul ridênd,

Fugea roIbul nechezind,
Ear Mocanul std. plängénd,
Si din gurd tot 4icênd :
wAlelei ! mdl Codrelene !
Te vedÌ de pe sprincenele
cr, etI fäcdtor de rele.
Vin Codrene inapol,
Da-mi incalte ce1 opt bol,
OP/41-ra banY de cheltuéla
ebebea de priminéld.
Ba 't1 fa' cruce, m1 mocan ;
pi c'aI cinstit pe Codrean
CI de oIu veni tnapoI
In loe de car cu opt bol
dà nisce pumnT sgircitl
De tr-or pärè bald gäsitY,.
§i s'au dus, S'1111 dus, s'ad dus
Yan ce sbrele-au apus.
Foes. Pop.
Reproducem din 'ezeitbrea, an. V, p. 107, urinet6rele
credinte despre comon i banil Disiti. Se vor mal aflk
altele, to in acest capitol, la cuvintul COMÔrti.
DESPRE COMORf
Banff se pun cpe la locurI insemnates. Asa: sub un copac,

o sand, dinteun yid' de munte, rangii o stána de Ring& o arare,
sau drum mare.
Daa comòra li laugg o stifled, si in apropiere este un copac, atuncI
se gäsesce semn in copac ; sau de 'I comóra sub un copac, eland
clop.* in copae; sad is Mete eäteva cepurl.
Card pune cine-va banl in pamint, face o grepd. Banil mal inthld
se pun inter) dildare, ceaun, balerca, gala& etc. Omu ingenunche längd
griipa i ice: 1) wcum T-am luat, asa sd-I Tee de aid, cel ce I-a gasi,.
Aceste vorbe se die, numal and s'a luat banl wcu mórte de orna.
1) Mid dice vorbele la punerea banilor, dracul se 0'1 aprópe de eel

ce pune banil, i aude totul.
dacoromanica.ro
88PROVERB ELE ROMINILOR
Mud nu-s luag banT cu m6rte de om, atuncT se dice: tCine-a lua
baniT acegtia, sa faca: milostenie (särindare) la bisericT, monastiff ;
sad se, fad.' o fantanä l'angä, un drum ; ea' cumpere niece vacT, sil
facil case la nisce vadanl. Sà cumpere pamint pentru nisce copii
gasitT, orT orfanT
Tot atund spune la ce vreme trebue se arda banii.
Banil ard la vremea hotärita de cel ce pus in pämint. Para
comorilor e albastra ; i nu arde de una, ci sbucnesce in rindurT.1)
Banii cei btati ard tot-dé-una dupa ce cant& cocogit gi 4iva.
alee când ard in zorl de sliva, gi in acea di e serbatóre mare, acel
ce-I vede, are noroc de acegtia.
Banii eel ref ard tot-dé-una dupa ce 'nserézii, pang la mezul noptel.
Cel ce vede ardind o cornea.' gi e departe de dinsul, se implante
un cutit in pamint, cacT corneas arde pang ce ajunge ca sil insemne
unde arde comóra, pentru ca pe urma s'o sape.
Dace ved mal multl OmenT ardênd o comóre gi se duo indata ca
s'o sape, aceluTa ce i se va areta pe comórit un lucru 6re-care de
aur, 2) argint, arama etc., acela are noroc la comóra aceea.
°and ard banil, pämintul de comórä, se face sguros gi de-o colóre
cenugie deschisa, lar petrile de colóre ruginie.
Cand te ducT sil sapT o cornea., TeT : mpg, hirle, cazma gi Inca
urmetórele lucruif: luminare din diva de Past!, smirnä din cadelnita
popeT gi usturol. De aT luminare de parolf, nu mal trebue alt nimic,
putt ea te ducT cu peptul deschis, n'aT de ce sà te temT.
Cu usturoTul se unge in crucig pe fata, cand se apropie de comóra
gi slice nigte cuvinte, pe care nu le-am putuf aft.
In timpul &and skit comóra Ohms, banilor dracul ese mered
umbla in jurul omuluT prefäcéndu-se in: epure, vulpe, lup, urs, la
urma se face am gi se apropie de cel care saptt comóra, ca de trel
peel 3), gi zice : Ce cautl aid? Vreti sà sa'p gi se leu baniT.
Ce aT se faci cu. baniI? Am se dad milostenie (sarindare) pe
la monastirI, etc. ca mal sus. Dace banil all fost pugl in pämint cu
conditiunile acestea, atuncl gtima dice:
Pie dupe.' cum at dis, numaT sit te -tiT de cuvint. Dacii cel ce-o
pus banT in piimint o 4is: rcum 1-am luat eu, ass. sa-I Tee eel
ce 1-a gasip, atuncT gtima dice: Sà 'ml dal cap de om gi Çoi da
baniT. Daca cel ce sapa e lacom de haul, II dä stimeI pe unul din
familia lul.
Dar vai de sufletul carel dat stimeT pentru aga fel de lucru !
Un ver' al mat, mi-a spus un asernenea cas. Un om din satul Pal-
tinig comuna Negra §aruluT, a sapat o comóra, si gtima banilor T-a
cerut cap de om. Dintru'ntaid, ina1 ma1 nu-i venea la socotéla
conditiunea acésta, dar indoindu-1 lecomia de Wail', 1-a dat stimeT pe
o nepótä a lul, ce o infiesa el. Nepóta omului era de opt anT,
dupa ce-a dat-o unchegu-s6d stimel, in timp de patru anl, copila s'a
facut hidti gi inchircise de erà ca una de trel anT. Ea sciea din ce
Para comorilor nu-i argétóre, e rece, acT s'a IntImplat de-o trecut
nisce of prin park si n'o ars.
Lucrul pote sg fie mask', scaun etc. CAnd va fi lucrul de aur, atunci
In comOra va fi numal banl de aur, de-1 lucrul de argint, In comórà e
numai argint.
8) stima banilor are numal chip de: vulpe, lup etc. nu potT Insa si-1
lid &al adeverat lup sad vulpe. tima banilor nu se pote apropia mai
mult de trel pasT, de cel ce sapä comOra.
dacoromanica.ro
LEGf, flatTLTURI, MEBERIf 39
pricing i s'a intimplat acésta, si mered se ruga Jul D-4ed si '1 brit-
néseg de banT pe unchesu-sgd.
Copila o murit in chinurile cele mal ingrozitóre. DIled o lucrat,
de niel unchegul copileT n'a avut Witte bung.
Tot vgru-med mI-a spas alti pitanie, au4itg de el insugl de la
acel om.
In Transilvania era o comórg. Si o umblat 6menT de tóte
Ungurl, Secul, Nemtl, ca s'o sape si sg leie banil, dar gtima banilor
le cerea cloca cu pa!». i fiind cl nu intelegeau ce vré sit licit
stima ea vorbele acestea, n'ad putut BA Tele baud In raptul capaltd.
Ama s'a dus un Roman, a sgpat comóra i numaT ce vine !Aims.
banilor. Ce-tl trebue méT ? o oilis rgstit stima.
Banl, alt nimio. Dacg vreT dad banT, sg'mf daT si tu
eclosea ta ea pul,. Closea ea puT nu erà alta: femeea cu copil, si
RomAnul avea nevasta ca patru copiT. T'ol da-o, da intAid BA duo
pereche de desagT cu banT, ca calul a easg si cand m-o!! intórce,
am 8A-Vi aduc clogca ca pul, gi atuncl mi-I dà i baniT
Bine, si ro lgsat pe RomAn de s'o umplut o pereche de desagT
s'o dus ca eT a cash'. Rominul se intórce inapol fArg se aducg pe
nevastg-sa.
El nu aT adus closes, ? T-am adus'o, si am lAsaVo in utare
loe, i RomAnul dg sg-gT ample Targ desagiT. SA nu puT mina
nicl pe un ban, aducT closca aicl si pe urmg Teti-l.
Ed mall dad closca, dacg mi-1 face turtg de cenusg i dupg ce'l
sg, mg vgd printeinsa ea 'n oglindg. Stima s'o necAjit fel si
chip, da de unde sg facg una ca asta Ef vecA cum nu potT sg,
fad tu acésta, ass, niel ed nu pot sg-tT dad closca. Mild o at4it
stima aga, o sgrit de-o palmrt de la pgmint, s'o mâniet foc si BA
de tot la Roman.
AtuncT Rom'anul a scos bricinarid de la berneved, o rapt cheotórea
de la gura cgmesel g't o legat cu bricinarid degetul lul cel mic la
rildgeing (falanga a 3-al si cheotórea de virful aceluias deget. Stringea
de deget i ca bricinarit si ea cheotórea. Stima se fanjolea pe jos,
sA mórä, i tot 11.11 8e dit. Romania n'o slgbeit mere! stringeg de
deget.
Stima vgçlAnd cg nu'l de chip, T-o (3.i8 RomanuluT : baniT si
femeea fie a ta, llama dg-raT drumul, cg tu estI maT a draculul
de cat mama draculuT. RomAnul intaid o umplut dgsagii ca han!,
s'o dus ca dingiT a casg, i Targ, s'o intors, pang T-o edit. Pe stimg o
tot chinuit'o, pang ce l-o 4is lard: M rog de tos! D-q.eil care-7
aT, cd nu Void face nimic, nici tie, nicT la urmasiT täï, i de
abea ma/ putea sag.
Românul T-o dat drumul stime!, de s-o dus pe pustiT.
Dupà ce se Ted baniT, tot-dé-una se lasg un ban in comórg, nu se
astupg ; cel ce o astupg chiorgsce. Când se intimplg de gasescI o
comórg astupata, sg let piatrg rogg-ruginic de pe comórg egel
acésta e anti de para banilor i EA te ducT la un vrgjitor, si el Va
sci spune, is luatl banil din comórg, orT ba.
Intre banT de se gg.sesce mäsele de dun* stand aceT banI nu
pot! lug, cgeT morT de clumg.
Tot-dé-una sA nu se ducg multX ea se 'Ape o comórg eAcT banul
dracul. Aga di vg spun una, care am au4iVo gi ed de la mognegl;
aieea se vede cAtul de mare lIcomiit °maid. TreT 6menl, frag, nu
BMA ce-or fi fost, sciead o comórg, si s'o das s'o sape tus-treT. Inainte
de a incepe a sgpg, o 4is unul: SA, fim 6menT cum se cade, cittl
haul ne-a da Di;leu ama, sg 'T impgrtim frgtesce.
Da, sg 'T impgrtim frgtesce, o is intr'un glas si s'o
61498 5
dacoromanica.ro
40 PROVELTELE ROMINILOli
dat Cu totil la sapat. O sapat ei §.1 o scos banii i amu era ea 'I
impartasca. Unul o dis: Mal, Wag sa mà duc et a-casa se aduc
ce-va de mancare, ca et tare's flamand §i pepte't1 fi si voi. Tot i-am
spus nevestei ea facà niece placinte. Da, du-te, numa sa nu za-
bovesci, o 4is cei-l-alg. §i o plecat in sat. Ce gandea el! Am sa spun
nevestel ea faca nisce mancare otravita si am sa le duc, ca se ma-
name ce! do!, §i chip& ce or mama, indata ati sà méra si tos!
banii all srmi rarnae mie.
Cand o ajuns a casa, l-o spus nevestei cum sa faca mancarea si el
o mancat alta mancare Nevasta indatte l-o &cut o el s'o
intors vesel inapoi, ca §i cand ar fi pus mana pe comòra. Cei ce o
ramas la com6ra ce s'o gandit?
Mai re sà mal impartim banil in trei parti ? Mai bine cand o
veni cela-l-alt cu mancarea sa-I tragem amandoi cate un glonte in
pept. Mai ca bine ai dis, raspunse §i-o incarcat puscile
cad aveati pusci cu el §i cand l'o zarit viind, l'o si ars cate
cu un glonte in pept. Cela o §i cadut la piimint.
ljnul s'o dus de i-o luat mancarea ce-o aducea si o mincat bine
amindol. Nu o trecut mult §i o inchinat si el stégul. §i mal sunt
multe patanif de acestea.
Credinta Cand un om a incaruntit numai pe o parte a capului,
acela a dormit cu acea parte pe o comeirfi.
Ezkrtia,k, V, p. 107-111.
11093 BaniI te Invatä ce sä faci.

P. ISPIRESCII, BeV. ht., I, p.
450.
Bang pe om l invatcl
Ce sei Jaca viétcl.
A. PANN, II, p. 74. HIN-
TESOTI, p. 9.
Cine are bani gdsesce indata mijlocul de a'1" intrebuintà
§i de a isbuti.
Pecunia impetrat omnia. i)
Prov. Lat.
L' argent fait tout.

Prov, Franc.
Coi sold se fa töt. 2)

Prov. Lomb
Banal Indeplinesce tóte.

Cu ban se face tot.
dacoromanica.ro
LEA fNirtpITIITRX, StESEBII 41
Tudo pode o dinh.eiro. 1)

Prov. Port.
Geld mat Alles. 2)

Prov. Germ.
Pennin gen förmi r allt. 3)

Prov. Sued.
*A
11094 Banul, u9or face planul.
y. SALA, dasc. c. Cdrpinet, co-
Cad ve ì ave. 'n punga banul

El iti face in cap planul.
TESCU, p. 10.
Acela§ inteles ca la No. 11093:

11095 Cu banI pote omul face
Ori §i ce lucru If place.
A. PANN, II, p. 75.HINTEscu,
p. 8.
Se intrebuintéza In intelesul se'll firesc §i mal ales

pentru negustorie.
Amour fait moult
Mais argent fait tout.
Prov. Franc.
Amor fa molt,
Argent fa tot. 4)
Prov. Catal.
Banul pote tot.

2 Banul face tot.
Banul pote tot.
4) Amorul face mult, banul face tot.
dacoromanica.ro
42 PROVERBELE ROMINTLOR
Liebe kann Viel, Geld kann Alles.1)

Prov. Germ.
Love does much, but money does more. 2)

Prov. Engl.
11096 Banul ascuns In pärnint, nici cresce niel

rodesce.
IORD. GOLESOLT, MM. II, p. 85.
S lice pentru eel scumpl, ce'§f ingr6p6, banif In Or

mint, arètând c nicf un folos aü de la el (GoLEscu).
11097 Cand banul cutéza"
Cuvintul Incetéza.
Adica banul birulesce off-ce cuvint (Gousou).
Xpocsou kaXo5wrog 7Cag anpaXTE( X6Tog
Peieety yip Lae xai 7c6fpcxe /Eh X6vov.
Prov. Elin.
Auro loquente, nihil pollet quevis oratio.

Prov. Lat.
Où l'or parle, toute langue se tait.

Prov. Franc.
Dove l'oro parla, la lingua lace. 4)
Prov. TO8C.
.Redet Geld, so schweigt die Welt. 5)
Prov. Germ.
Amorul pOLe mult, banul pote tot.

Amorul face mutt, dar banul face mal. mult.
5) Cind aurul vorbesce, vorba nimic nu p6te.
Cand aurul vorbesce, limba tace.
Vorbesce banul, tace lumea.
dacoromanica.ro
LEA iNvkaTuaA, MRSERII 43
Money will do more than my lords letter. 1)

Prov. Engl.
*
11098 Ban la ban trage.
D-NA E. B. MAWR., p. 47.
Sc. N. Inv. Cl. VI, prin P. aka-
BOVICEAND, prof.E. I. PATnicru,
inv. c. Smulp, j. Covurlulu.GR.
PorENARIT, mg. C. FOCfatti, j.
Plana.
*
Banul la ban trage.
G. P. SALvr6, inv. C. Smu
j. Covurluiu.
Bang la ban trag.

P. ISPIRESCU, .Rev. Ist. I, p.
450. FR. DARÉ, IV, p. 174.
Fol6sele, ca§tigul tot la cel avut merg. Cine are avere
o mdresce Intiuna, pe and cel sdrac tot sdrac r6natIne.
SNÓVi
Un Sigan, intrând Intio carcimI védênd c negustorul nu'I acolo,

scóse o lAncutá de cincI-decl de banT, i inênd'o cu dou6 degete de
margine, o apropiè de gura tejgheleT, i apoT o smucl repede inapot
Tot fácênd asa de cáte-va orT, aude odatá, troncl usa odgeT. Vend,
carcIumarul. Tiganul speriindu-se scápl bäncuSa pe gura tejgheler.
Ce aT fácut, m61 Sigane ? 61 mntréb cárcimarul r6stit.
ApoI ce sá fac, bolarule! Ia am audit cl trage ban la ban, si
am vrut s vedem cu bancuta mea, daca e adev6rat. D'apoT de géba
a nu'l adev6rat.
Thal adev'érat, m61 igane. Tu, n'aT védut? Al meT, maT mulST,
aü dovedit pe bà'ncuSa ta.
Un bien aequiert l'autre.

Prov. Franc.
La roba va alla roba. )

Prov. Bal.
') Banul potrivesce mal mult de cat scris6rea boerulul

2) Averea merge la avere,
dacoromanica.ro
44 PROVERBELE ROILINILOR
Vase el bien al bien, y las abeyas et la miel. 1)

Prov. Span.
11099 Ban.ul banl unde zäresce

Colo se rostogolesce.
A. PAN, II, p. 74.
*
Banul bani uncle zeiresce
Acolo se rostogolesce.
HINTESCU, p. 9. V. SALA
dasc. c. Poiana, convit. Bihor, Un-
gana.
Acela§ In-toles ca la No. 11098.
L'eau va toujours à la rivière.

Nov. Franc.
11100 Ban pe ban momesce.

GR. JIPESOU, Opine. p. 15.

Un bien fait l'autre.
Prov. Franc.
La roba alla roba. 2)

Prov. Tose.
Gut will zu Gut. 3)

Prov. Germ.
*
11101 Banul face baniI.
V. SALA dasc. c. Ghighiqeni, co-
2) Merge averea la avere, i albinele la mlere.

Averea la avere.
8) Averea vré la avere.
dacoromanica.ro
LEGf, INVtTXTURII MEgtRif 45
Banul face banil, qi pciduchea pelduchit.

A. PANN, II, p. 74.
*E
Banul face banil, paduchele peiduchiI.
HarrEscu, p. 10. GR. POE-
NAIIII, kg. j. Putna.
Cu bani fad banL

D-NA E. B. lawR, p. 68. EITN-
TESCII, p. 8.
*A
Bana fac pe bog.
P. ISPLRESCIT, Rev. 18t., I, p.
450. A. GortovEI, c. Folticent,
j. Suctava.
Rana fac bani.

HINTEscu, p. 9.
I danaro è fratello del danaro1).
Prov. Ital.
Dinero llama dinero 2).

Prov. Span.
Pfennig ist Pfennigs Bruder. 3)

Prov. Germ.
Geld wint geld. 4)

Prov. Oland.
Money makes money. 2)

Prov. Engl.
Banul e fratele banuluT.

Battul Iubesce banul.
2) Banul e fratele banulut
4) Banul dobfindesce (face) ban.
Banul face ban.
dacoromanica.ro
11102 Ban' d'a§ avé

M'a§ Insurà.
A. PANN, II, p.126.EIDTTEscu,
p. 8.
Casi nu se' sine far6, parole i Ina multe.
POVESTEA VORBIL
Inteo ditninéta, pe cétA, pe fum,

cadinn' palta indlnind pe drum,
intréba . Soro I off pAlisl cevasl?
Astfel pang. 'n ioä incotro plecasI?
Ba, lele, fe'spunse,n'am vre un alt zor
De cat silesc lute s'ajung la obor,
SA gasesc cumpar un magar si
D'o veni vre-unul In norocul men.
Ce BA' fad on dinsul? o intreba iar.
ha ea féspunse, ca sal am BA' car,
Ca.nd lemne, când apkcand alt ce-va gren;
S'am adica 'n curte, ajutor si en.
O Deanne! li ise, prietina el,
De cell trebuesce magar sä. maI
Mal. bine 'ngrijesce sA el' un barbat,
Si. fa si tu c'alte ce s'a maritat.
CA magarul numaI aria '-t1 va &Ara,
Lemne s'alte, cate le veI cumparA,
lar barbatu 'n vreme hamal o sA '1
Din di pang 'n nepte, banI fail sit dal'.
IncepY, sApun, sare s'alte poruncescl,
Pan la luminare cerênd li spetesc1/.
asa cactina d'obor s'a %sat
fara zabavii, s'a luat barbat.
Astfel dar stiracul e ca un hamal,
Cara, 'n li i nópte, cará ca un cal,
CA, de nu aduce este val de train;
Nu póte sA ie casA cu vatraIu
Ci sa. se gandésca, cand se va 'usará,
Ca sit nu incépA' 'n urm'a finer& ;
CA nu este numaI »A te 'nsoff, sá pupl,
Ci 's mal multe care cer sit le astuoI.
11103 Pentru ban' ieà fata dracului,

A. PANN, Edit. 1889, p. 107.
*z.
Pentru ban't 'tea (re) i pe fata dracului.
V. SALA, dase. c. Pactilesci, co-
ma. Bihar, Ungaria. GR. ALE-
XANDRESOU, magistr. j. Putna.
Ve41 Bogat.
dacoromanica.ro
LEGI, INVtTITURei, MESE11.11 47
Pentru eel calif se bucurA, la avere cand se clisatoresc.
11104 Pentru bani luai betran

§i me bägai la stäpän.
A. PANN, II, p. 126.
Cand o fatA, se mgrith" pentru avere.
11105 Pentru banl lual betränä

me bägai la stäpänä.
HaTTEscu, P. 9.
Celui qui prend la vieille femme

Aime l'argent plus que le dame.
Prot.. Franc.
11106 Me fäcul, pentru bani multi,

Oläcar de cal stätuti.
A. PANN, II, p. 126.IIIN7Escu,
P. 9.
11107 Cand vor fi la mijloc banii

Nu se mai intrébä anii.
A. PANN,II,p. 128.Humsou,
p. 9. B. P. 1-1Aptt, Etym.
Magn., p. 1125.
Cine cauta nevéstA Cu avere nu se ma! WM, daca e

tinèrd sat bètranA, cdcf, precum se maf Jice : zestrea t6te
le astupà.
11108 Fie ca o nalbä

NumaI bani sä albä.
A. PANN, II, p. 128. Hut-
TEscu, p. 117.
dacoromanica.ro
48 PROVERBELE ROMILN (LOB
*
11109 Nu s'o Insurat Cu fata, ce cu banii.
G. ALEXANDRESCII, magistr. j.
Patna.
Acelas inteles ca la No. 11108.
*A
11110 Banil Ii gasesci In drum si tot trebue
sa '1 numeri.
AT. PETRESCIT, ing. C. Citrtea-
de-Arge?, j. Arge?.
Ne 'Inv* BA, numér&m, in tot-dé-una, banif ce ni

se dab..
11111 nebun scie sa castige banif, dar

nu scie sa 'I pästreze.
A. PANN, Edit. 1889, p. 59;
Ill, p. 73. P. ISPIRESCU, Bev.
Ist., III, p. 382.
Ve4I a Caftiga.
Aratd, cat de grad invatd, omul sd, fie econom.
11112 In bani nu te gurgula

Ca DumneOeti da si
A. PANN, 1, p. 73. HiNTE-
sou, p. 9. Albina, 1, p. 1635.
AOil est1 bogat, mâne s&rac; de acela nu trebue

dispretuescf pre cei cu care te vef aseménk, páte, in
curind.
11113 A lipsit de a-casä doi ani i s'a Intors

(In pungt) cu doi bani.
A. PA NE, Edit. 1889, p. 176;
III, p. 154. HINTEsctr, p. 4.
A lipsit de a-casa noue anï

qi s'a intors cu do ï banï.
A. PA NE, Edit. 1889, p. 29;
II, p. 5.
dacoromanica.ro
LEA iNvkarus.X. MESERTI 49
A lipsit d'a-casei noue anX

Sikf s'a intors Cu noue bani.
HINTESOIL p. 4-.
Pentru omul prost, ne-trebnic saü lipsit de orl-ce

InvÉitaturd,.
* .n.
11114 Banul face omenia, banul face ru§inea.
V. SALA. clan. 0. Rieni, coma
Bihor, Ungaria.
Aduce cinste §i. ru§ine.

* 6.
11115 Banul te bag& la ral, banul te scerte.
V. SALA, clan. C. Tdraifa, CO-
Când fad: o gre§éla §i plgtind scapl.

11116 Banul te bag-ä. afund,
Banul te sayte In und.
A. PA NN, Edit. 1889, p. 82;
Ili, p. 30. S. I. GROSSMANN,
Dict., p. 252.
Banul te bagel afund, banul te scéte.

P. ISPIE SOLT, Rev. ht., I, p.
451.
I° Acela§ inteles ca la No. 11115.

20 Banul te impinge la rele §i. te nenorocesce, dar tot
banul, dac5, mil sd '1 aduni sat st, '1 pastrezi, iti maresce
vaçla in lume.
*
11117 Banul te duce,
Banul te aduce.
V. SALA, dasc. C. Varog-Ba-
reed, comit. Bihar, Ungaria.
dacoromanica.ro
11118 BaniI nu aduc procopséla, ci procopséla

aduce banii.
A. PANN, Edit. 1889, p. 28;
p. 4. HaTTEscu, p. 9.
Ve41 Proco.pséltY,
Arat6, fol6sele invètatureT.

*
11119 Banff nu aduc Invétätura,. dar Invétä-
tura aduce ',ann.
V. SALA. dasc. C. Poeni inf.,
comit. Bihar, Ungaria.
Vecri invèraturrY.
FAA, munc& nu s6 dobandesce InvelAtura, dar &And

tf-aï insu§ifo mult cg§tig 1 p6te aduce.
11120 Pineqi én scrigna ali cnoiu én stala

tot uro.i)
FR. linnosicri, _Rum. Unter.,
I, p. 14.
Vicere maI mult agricohi.
11121 Pine§i §1 vera mai pucin nego se credat.2)
FR. M1KL0SICH, Bum. Unter.,
I, p. 14.
Arat6 puterea banuluf asupra omuluf.
*A
11122 Banff stringétorulul
In mana cheltuitorulul.
A. ?ANN, Edit. 1889, p. 63;
p. 77. Himpscu, p. 9.
H. D. ENESCU, inv. c. Zamostea,
j. Dorohat.
Bang stringetorului
Pe mäna cheltuitoruluï.
P. IsPmEscu, .Rev. 1st., I, p.
150. FR. DAMÉ, IV, p 117.
Bull 3n pung i gunoTu In staul e tot una.

BaniI ca o credinp, (In Dumnedeil), chiar daca lipsesc, omul crede
In ele.
dacoromanica.ro
LEA iNITATITURI, MRSERIf 51
* 6.
Banii stringetorulut infra in mina eheltui-
torula
C. NEGRUZZI, I, p. 247. -
NIC. MATEESCU, inv. c. Movilita,
j. Putna.
*6
_Salta stringetorului intrei pe mina cheltui-
torulu'i.
E. L PATRICIÙ, (RV. C. Smultl,
j. Covurluifi.
*L
Bang stringdorului rem& pe mina chel-
tuitoruluk
Semin. C. Buc. Cl. VIII, prim
P. CURBOVICEANU, prof.
Vecp Ban, Avere.
10 Pentrn cet sgircitf indemnfindu '1 sà se folosiSscä de

airerea lor.
20 Parintif aduna §i. copiil risipesc.
LEGEND ii.
A fost odatt o vrabie si un vrabioit caril stringét Cu cea mal

mare sirguinVI spice, ca at ant peste lérnA ce mind,. §i vrabia fiind
fiírte 8g:freak orI de cate oil aft& si adunit cate un epic, se mini pe
o ramuricri, a und Weil* din apropiere, s'i ciripind slicea :
Cine stringe
St manance 1
Un pitigdu inst. care ayes man in nisce calg dintr'un stIubelu a
und femel lenise, vtOnd pre vrabie laudindu-se, et numd acela st
manance care stringe, incept a'l cant& si el in potriva sl-a (pee:
Stringeg vol
C'om mane& noT1
8i cum slise asa se si intimpla. Pitigoiul, insemnandu-sl bine locul
mude afi ascuns vrabia si vrabioiul spicele adunate, cand sosl lérna se
duse si le mama mal pre tepte., MARIAN, Ornit., II, p. 148.
Quantum pater colligit, tantum filius di8sipat.1)

Prov. Lat.
1) Cat tata aduni, mats fiul risipesce.
dacoromanica.ro
Après un accampdire, vën un escampaire.1)

Prov. Languedoc.
Doppu l'avaru veni lu sfragaru.

Prov. Sic.
Auf den Sparer folgt der Zehrer.

Prov. Germ.
Eller en Samler kommer en Oder.4)

Prov. Danes.
After a thrifty father a prodigal son.5)

Prov. Engl.
11123 Omul face banil, nu baniI pé om.

A. PANN, Edit. 1889, p. 59.
Ve cTi Avere.

*
11124 Omul face banil si banii pe om.
A. PANN, M, p. 73. HIN-
TEscu, p. 133. V. SALA, dase.
c. Holod, omit. Bihor, Ungaria.
D. PoPovicitr, inv. c. Cuvin,
comit. Arad, Ungaria.
Ve cri SeIneVate.
Ne Inv*s muncim i sà. stringem bard., carif ne

Tor ajuth sä atingem tinta hotdrita.
11125 Omul far' de (fära) bani e ca pasérea
fär6. aripI;
Cand dà sá sbóre
Cade jos si m6re.
A. PANN, Edit. 1889, p. 58;
III, p. 72. HiNTEscu, p. 733
t) Dupä unul care adunä, vine altul care cheltuesce.
2) Dupä sgircitul vine cheltuitorul.
2) CeluI econom urméiä cheltuitorul.
4) Dupä un string8tor vine un risipitor.
6) Dupä un tatä econom un fill risipitor.
dacoromanica.ro
LEGf, INV2TXTURX, DIESERIf 53
*A
Omul feirel bani e ca paserea flird aript;
alud dcl ca sa sb6re,
Cade jos i mere.
H. D. ENES CII, inv. C. Zamas-
tea, j. Doroltoiti. Sc. Norm.
Cl. VI, prin P. akssovi-
CEANIT, prof.
AratA puterea banului in lipsa cAruia omul nu p6te

nimio.
Homo sine pecunia est imagb monis.')

Prov. Lat.
In homm' sins argint, c'est'on leap sins dit dints

(on biergi sins chin) 2)
Prov. Wallon.
Uomo senza roba è una pecora senza lana. 8)

Prov. Tose.
Len man zonder geld is een lijk.4)

Prov. Oland.
A gentelman, without money is like a pudding

without suet. 5).
Prov. E'ngl.
11126 i cu banI, i fära barif, fericit tot nu e§ti.

InEnt, Calend. .Rom. 1892.
Fericirea nu este in bani ci in gusturf cumpètate

consciintA curatA.
Omul fr bani. este ic6na mor;iY.

Un om rara bani, e un lup farh dinfi (un cYoban ra'rl dale).
Omul färi avere e o 61e färIi
Un om fiirk bani e un hoit (cadavru).
Un boer fir5. baiii e ca un pudding rara gräsime.
dacoromanica.ro
54 PROVERRELE ROBaNILOR
L'argent ne fait pas le bonheur.

Prov. Franc.
*A
11127 Bani alb' pentru stile negre.
T. CODRESCU, Uricar, XXII, p.
50. P. ISPIRESCU, Rev. ht. 1,
p. 450; Leg. I, 1872, p. 178.
J. loNssou, II, p. 104 I. M.
RiTJREANU, Dat. Cop. p. 144.
S. L GROSSMANN, Diet., p. 58.
GR. Jrnsou, Renr. Ora?. p. 1" 3.
C. ALEXANDRESCU, C. Aleoceni, j.
E. I. PATRICIU,
c. Braniff, j. Covurlufu. N. FI-
LIMON, Ci0C0i, p. 288. K. A.
ZAMFIRESCU-DIACON, tinV. C. $tfn-
bienif, j. Dorohof. J. POPESCU,
inv. e. Cfociineecif-Miirgineni, j.
PorEscu, inv. c. Do-
breni, j. Bfov. °ALIN VASILE,
and. j. Argef.
Bata albi dé' dile negre.

*A
Stringe (adunet) banT, albt pentru dile negre.
A. PANN, Edit 1889, p. 59;
III; p. 73.HINTEseu, p. 9,GR.
JIPESCU, Opine. p. 30. B. P.
ELlpft, Etym. Magn. p. 2420.
FR. Dald, I, p. 118. V. A. Fo-
RESOD', c. Folticeni, j. Suciava.
O. P. SALVIT.), inv. C. SmulÇI, j.
Covurlufu. DIM. POPOVICIU,
c. Cuvin, comit. Arad, Ungaria.
GR. POIENARU, ing. c. Basea, j.
*
Ban albi sunt buni pentru 4ile negre.
ICIAU GROF§OISEANU, env. c.
Gal?a, coma. Arad, Ungaria.
V. SALA, C. Poeni Sup., emit.
Bihor, Ungaria.LIVÌU PAP, (ny.
c. Covaeiral , comit. Arad, Un-
gana.
dacoromanica.ro
laGf, ilritTkrual., IdEsmif 55
*
Pradzi alghi tri dzile Ica')
D. DAN, stud., c. Nevésta, Ma-
cedonia.
Parafi alghi, tra dzili la 2)

PEE. PAPAHAGI, Zweit. falires ,
p. 172.
VeclI Para.
Arat5, ajutorul ce avem clò la banI, la vreme de nevoIe.

(GOLES Cu).
Tgi spargna a tems, quel ha el basegns. 3)
Prov. Retoromanp.
Spar' in der Zeit, so hast du in der Noth.4)

Prov. Germ.
Of saving comes having. 5)

Prov. Engl.
Ae accé cara gh,iitn ician dir. 6)

Prov. Turc.
*A
11128 Bani buni pentru citile negre.
SILVIÙ POP, (ny. c. Covasint,
11129 Alghi tu pundzi, si pesci tu munté.")
148.
Cu baul gasesci off-ce Ili off-uncle.
7) Ban1 albi pentru 4ile negre,

2) Banl albI pentru 411e negre.
2) Cine econoraisesce la vreme, are la nevoTe.
Economisesce la vreme, ca A ai la trebuinta.
Din economie vine averea.
Bala' allif pentru Ole negre.
Banl 9n punga, 0 pescl la monte (gasescY).
68498 6
dacoromanica.ro
Qui a de l'argent a des coquilles.

Prov. Franc.
Chi ha danari, ha ciò ch'é vuole.')

Prov. Ital.
Baar Geld hauft. 2)

Prov. Germ.
*
11130 Banii 's cu clobote roqii.
D-NA EOAT. ZANNE, C. Pope,
j. Fcllciu.
*A
Bann 's cu cibote roqiï.
E. I. PAT arcfu, C. &mitt J.
Covurlulu.
Crobat.
1° Arat5, insemnatatea banului.
23 Se mai intelege i lipsa de ban1. Vel;li No. 6899.
Vei origina acestei çlicerI la No. 6897.
11131 Ca banul din mana 'n man'a.
IORD. GOLESCII. Ms8.11, p. 25.
A cimblet ca banul din Wind in mina.

G. T. IfuNTEANu, p. 72.
*
Set umbli ca banul.
GR. PcIENARti, tnv. c. Rana,
j. Ialomita.
Sit umbli ca banul din mind in mäncl.

A. PANE, 1I, p. 49.Huipscu,
p 10. GR. ALFxANDREsac, Ma-
gist. j. Putna.
1) Cine are banl, are tot ce vré.

Banul pesin cump'érl.
dacoromanica.ro
LEG!, INVETITURÀ, KESERLI 57
1° S5 gice pentru cele ce tree dd la unul la altul

nicAirl stab.' (GoLEsou).
20 Si mai. ales pentru omul ne-statornic care, apuctin-
du-se cAnd de una cAnd de alta, nimica nu sAvirsesce,
spre paguba
Variantele 3) si 4) sunt blesteme. SA nu's1 gAs6scA, ni-
cAerf odihnA i liniste.
*A
11132 Umblä ca banu al WI.
AVR. CORCEA, paroh, C. Cotdetu,
Banat.
Despre eel cari umblA mult, de icf-colea.
11133 Banului rèü punga sä nu'i faci.
Lumea Bustrater, TI, p. 695.
1° Acelas inteles ca la No. 11132.
20 °Ate °data i se da i intelesul qicereI care urmézA.
11134 Banul réti nu sé pierde.
IORD. GOLESCU, M88. TI, p. 85 -
FR. DAME, I, p.117.
*L
Banul HU' nu se perde.
C. NEeauzzr, I, p. 260.B. P.
HA§DeT, Etym. Magn. p. 2421.
D-NA Z. JUVARA, C. Fedesci, j.
Tutova. IULIÙ GROPSOREANU,
dam c. Galfm, comit. Arad, Un.
gana. E. I. PATaidu, inv. C.
Smulti, j. Covurluiu.
Banul HA nu sè- perde nic odatd.

BARONET, p. 49. HINTEscu,
p. 10.
Banul rail nu se pretpcIdesce.

P. ISPIRESOU, Bev. 18t. I, p.
451.
Banul reel nu pere.

BAR6LY AM, p. 80.
dacoromanica.ro
58 PROVERBELE ROILLNILOR
*
Banul refi nu pIere.
I. POPESCU, 'inv. c. Dobreni, j.
Parallu (PHI11u) ro $ nu chere.

D. A. MILESCU, stud. c. Gope41,
Macedonia.
Pandit calbic puté nu chari.

PER. PAPAHAGI, Zweit. Jahres.,
P. 161.
Volt Fer.
lo Adic5, eel réï nu pfer curind (GoLEscu).
20 Prostul are noroc, omul ffirg, merite, neinsemnat
nu se prapadesce lesne. Acela§ inteles ca la No. 636.
In pravila luf Vasile Lupu la capitolul pravile imp6-
reitesci, gdsim urmètorul -paragraf :
PENTRU CALPIJZANIT CETA CE FAO BART RI CE §I PENTRU

CERTAREA LOB.
a. MincinosiT ceTa, ce fac banT rél, acestia limit fac acea gresalä
cum ar sudul pre impératul i pro Domnul téreT.
Banit cei rat sunt de treT féliurl mestecilturh, ce sé dice aurul
cel curat ce are fi sé fie, el '1 spurcit si améstecä', argintul asisdere ;
unul améstecä cu arannä, altu '1 fac chIar de aramé i numai cá ce '1
spoTesc désupra cu argint, acéstä uns; a doua s'are fi si curätì o
sainé de banT eT fax mal mid de ce nu agiung la cumpénii, ce phgu-
besc bmeniT cela ce '1 Tét ; a treTa asijdere sé chIamä mincIunosI,
pentru cä ce chipul si scriptura ce pune pe dinsi este mincIum5si,
nu Taste fäcutä den svat cu invétiitura cul-va ce pro furis ca un lu-
cru rèt, drept aceTa de are fi si curap cu nemica mestecap, si de-are
fi si deplin la cumpénä totu'T un lucru mincTunos si sé chTamé mm-
dimos, sosot furtusagulut
Banil eel bunT si dreptI ail patru lucrurl pre 'mpregIurul lor ;
intäl cela c face haul sé albit putere i voe de la impèrätie, salí de
la domnul loculul aceluTa ; al doilea 86. sé fad. In loe vestit cum are
fi in rnijlocul tèrguluT, sé vadä top ; al treilea sé aIbl chip si scrip-
tura cinstitä i frumésä, Taré BA nu fie fäcutii acea scrisére in vre-un
chip grozav si de rusine ; al patrule TaräsI sé fie si la cumpénii deplin,
nemicé sé nu'I lipsascä, cum Taste mal cu dreptate asa sé fie.
Urméz6 pedepsele cuvenite celor earl' fac haul minci-
no§i, adicti calpuzanilor.
I) Banul ros nu pere.

2) Banul ealp (fa4) nu pote perl.
dacoromanica.ro
LEGÌ, îNVTATURA, NFSER][1 59
Herva male non morit mai. I)

Prov. Sard.
Unkraut verdirbt nicht. 2)

Prov. Germ.
Boa pénz el nem vesz.

Prov. Magh.
PlanY pen& nezahyne.

Prov. Cech.
He he rpors y Korrome.
Prov. Sirb.
11135 Banul ro§u nu sé pierde (perde) lesne.

A. PARR, Edit. 1889, p. 163;
III, p. 123 Harpoon, p. 10.
11136 Mai mare banul de cat sacul.
Fa. DA, IV, p. 6.
Munca multa §i putin ca§tig.
11137 Tot' banii
In punga Stanei.
IORD. GOLESCII, M88. II, p. 70.
Sè jice and t6ta averea ne-o prapadim Cu muferile

(GoLEson).
11138 Sé Innéca Cu banil in gura.

S6 lice pentru cei lacomY §1 mitarnid (GoLEsou).
1) trba rea nu mal m6re.

1) trba rea nu se stria
dacoromanica.ro
*
11139 CuvIntul mai plácut nu'i de cat cantatul
banuluI.
V SALA, daec. c. Valcort-Bci-
reed, comit. Bihor, Ungaria.
Mal ales pentru cel lacom de avere.
11140 Banii Invie mortiL

ARoNovid, tz:pogr. j. 141.
Ara-LA puterea banuluï.
Pecunia impetrat omnia. 1)

Prov. Lat.
L'argent fait tout.

Prov. Franc.
Geld macht Alles. 2)

Prov.
*
11141 Banff 1na1à ochif.
MATEESOII, inv. c. MoviUfa,
j. Putna.
De aci si çlicerea a unge ochii
gAvênd mare cunoscinte Intre Cazad, art mers la dingiT, pre uniI cu
euruintli implandu'l, pre altiT cu banl, ungendu-le ochii». URECHIA,
Letop. I, p. 197.
*
11142 Banul deschide usile farä chei.
V. SALA, dasc c. Pacala, co-
mit. Bihor. Ungaria.
VecTi Aur, Chere, Rau,
Sabie, sua
Acelas inteles ca la No. 437 si 6862.
Banul implinesce t6te.

Banul face tóte.
dacoromanica.ro
LEGL iNVtTITLYRA., Idl3SERLI 61
Auro quceque janua painditur.')

Prov. Lat.
* II
11143 Banul este cheea cu care se descue
ori-ce u§ä.
N. MA TERSOU, inv. c. Movilip,
j. Patna.
Vedi. Aur, Chere.
Acela§ inteles ea la No. 11142.

*. .
11144 Din baniI dreptl lea dracu pe jumatate;
lar ceI strimbi II 'ea cu stapAn cu tot.
Nrc.MArEnscu, (ny. c. MimiUfa,
j. Fuina.
Vet11. Avere, a Cliftiga.
Ornul nu trebue s6, nazulésca, ca, prin cal pIezip,

sa faa, avere cad:, averile adunate din jaf k3i. rapirl t6te
se plerd.
Averea cu infeldciune di ftigatei scade.

Prov. Solom., 13, 11.
De male qucesitis non gaudet tertius hceres.2)

Prov. Lat.
De choses mal acquises le tiers hoir ne jouira.

Prov. Franc.
Della roba di mal acquisito non se gode il terso. 3)

Prov. Ital.
Unrecht Gut kommt selten auf den dritten Erben.4)

Prov. Germ.
Aurul deschide orT-ce u0.

Al treilea tacItenitor nu se bucurä. de averea cAltigati pe nedrept.
Al treilea (moftenitor) nu se bucurä de averea dobänditä pe nedrept.
Averea nedréptä parvine rare-off la al treilea mopnitor.
dacoromanica.ro
62 PRovERBET.P, ROMANILOR
11145 Banil din manä. II scapi

Ca ciurul cum tine apà.
A. PANN, III, p. 69. HitT-
TEscu, p. 9.
Pentru omul cheltuitor.
11146 Fie-care nebun pote sä ca§tige banl dar

nu pote sal pästreze.
NIC. MATEESCU, NV. C. Mauilip,
j. Putna.
VecJI Ban, .Avere.
Aratg. cal de greú se economisesce banul.

*
11147 BaniI mei qi ai te stall In cuIu.
MIN loRDAcHE & IóN STANE-
scu, stud., j. Argq.
Când do:A sunt de opotriva saraci.

*
11148 Dai cu cIocanu
Ca sä lei banu.
T. POPESCU, mv. o. Dobreni, j.
Ilfov.
Vecp pgan.
Pen tru cei earl *tip, dintr'o mum& u§6rd.
Se çlice In deoseb1 pentru tigani cari, numal din câte-va
loviturf cu clocanul, cktigä banul cu multd uprinta.
Veçlf la No. 1357, Povestea Need Domnultd, care ne
da origina acestef
11149 Tréba ta §1 patru ban!.

G. POBORAN, inst., j. Olt.
Verg Cur.
Acela§ Inteles ca la *No. 3124.
11150 Vorba ala §i dol bani.

M. CANIAN, public., j.
dacoromanica.ro
lad, MvkiITuRit mama 63
*A
Sechime 0 do t beta
C. C. MI01,1E8017, c. Miclesci, j.
Vasleau.
Vecri Cur.
Acelag inteles ca la No. 11149.

*
11151 Tot doi banI si un ort.
M. OANIAN, public., j. Iasi.
Pentru un lucru de o mica insemnatate, ca gi. altul
de alminterea.
Ortul este o moneda vechie care valora ce-va Mal
putin de gépte loam.
A
11152 Banii nu se culeg de la trunchlu, ca
surcelele.
ION ORE/Ma, Amint., p. 120
Cad se dobandesc anevoie gi cu munca, incordata.

(EA m6 lupt cu gimdul cum a 'I port de cheltuTélit, cAcT &mil tiu
se culeg de la trunchifi, ca surcelele., I. CREANGA.
*
11153 Cine mi-a luat banul din gurä?
A. PANN, I, p. 99. GR. ALI
XANDRESOU, magistr. c. Focsani,
j. Puf na.
Vedl Ismene.
Pentru cel nerod.

*A
11154 Cu bani cumperl (gäsesci) si branzä de
iepure.
ALFRED JIIVARA, c. Popeni, j.
Fdlciii.
Vedi Bransil, Boa, Cut.
Arata, puterea banulut

Chi ha quattriui, ha tutto.')
Prov. Tosc.
') Cine are parole are de t6te
dacoromanica.ro
PROVERBELE ROKANELOR
Por dinheiro baila el perro. 1)

Prov. Port.
Far Geld is Alles to kriegen.

Prov. Oldenb.
*
11155 Cu ban' gäsescl i lapte de pasére.
P. km, C. alineni, j. Arm.
VedT Boa, Cue, Pa-
sire, Vrabie.
Acela§ futeles ca la No. 11154.
Pecunice obediunt omnia.$)

Prov. Lat.
Argent comptant porte médecine.

Prov. Franc.
31oney makes the Mare to go.4)

Prov. Engl.
*
11156 Cu bani i °chi negri gäsesci.
C. TEUDORESCU, inv. c. Carmel,
j. Vaslulu.

A se apropia de acdstA qicere cele de la No. 41b8,
4189 §i 4236.
*A
11157 Banul §i pe nerod il face Iubit.
V. SALA, dasc. c. Verzar, emit.
Bihor, Ungaria.
Toti lingu§esc pe ornul bogat, cu gandul de-a capètit

ce-va
I) Pentru ban j6ca cAnele.

Cu barn pot sa dobindescl tot.
Tóte asculta de bent.
Banul face.
dacoromanica.ro
LEGf, ilsTVRTAI Ufa, MRSERII 65
*L.
11158 Cu banI faci tdote.
C. TRODORESCII, inV. C. Lipova,
j. Vaelufu.

Pecunia impetrat omnia.1)
Prov. Lat.
L'argent fait tout.

Prov. Franc.
Tudo p6de o dinheiro.2)

Prov. Portug.
Geld macht Alles.3)

Prov. Blvet.
Penningen förmi r alit. 4)

Port. Sved.
11159 AI banI, ai de tòte.

D-na E. B. MAwn, p. 106.
Cine are bale, are de Mte.

D-na E. B. MAWR, p. 54.
*L.
11160 Banul Iti ca§tiga prietenl.
V. SALA. da8C. c. Hotar, emit.
Biho., Ungaria.
Când e§t1 avut Wï îI sunt binevoitori §i te lingu§ese.
Banul face tot.

Totut p6te banul.
Banul face tot.
Banul face tot.
dacoromanica.ro
68 PROVERBELE ROmkriLOR
Eyruxía roX6cpaoc.1)
Prov. Elin.
Felicitas multos habet amicos.2)

Prov. Lat.
Chi a roba ha de parenti.3)

Prov. Bal.
Viel Geld, viel Freunde.4)

Prov. Germ.
,
Mikio goz fcer margan vin.5)
Prov. 181.
*
11161 SA nu ai nimic numai bani sA al.
E. 1. PATaicitr, (nv. C. &Mitt
j. Covurlutu.
Vecp Colic.
CM Cu bani potI dobrindi ori-ce.

*
11162 Nu sunA banul cAnd e unul singur In pungA.
V. A. FORESOII, C. Folticeni, j.
Suciava.
1° Omul s6..rac nu e bitgat In seama.

2° Un om singur, putin p6te.
*
11163 Primesce de banI bunI tot ce'l di.
ltn,n1 GROF§OREANII, (no. c. Gal-
§a, comit. Arad, Ungaria.
Crede Indat5, tot ce i se spune.
Fericirea e lubitil. de mu4t.

Fericirea are mulV prieteni.
a) (Ina are avere are rude.
4) MulV buff, mulV prietent
2) Mukf banY fac mul(f prietent
dacoromanica.ro
LEct1, trivtl.krrraii, IdEsEurf 67
Prendre paur bon argent.

Prov. Franc.
11164 Tora banului este acolo unde scil sä '1

präsescI mal cu agerime.
GR. JIPI/BOU, Opina, p. 15.
Du-te unde e ce-va de ctultigat, in loo sA stal in satul

§i s5, trIíesci in lipsä i in sdr6.cie.
*
11165 MI cu bani, mane Mea banl.
ZoBlinAnzsou, tnv. c. Buten*,
j. Prahova.
Adicli niel °data fLrA bani.

Alusie la 135,rbierul care dase de scire Indne rad,e
fard bani.
*
11166 Banul te chinue.
V. SALA, com. Cilecicenl, cotnit.
Bihor, Ungaria.
Lipsa ca §i posesiunea lul iti aduce sup6rari.

*
11167 Banul te ne-odihnesce.
V. SALA, da8C. C. Dtcdureasa,
comit. Bihot, Ungaria.

*
11168 Banul te ne-linistesce.
V. SALA, dasc. C. Petrilenf, co-
tnit. Bihor, Ungaria.
11169 Pentru banl I1 vinde sufletul.

A. PANN, Edit. 1889, p. 83;
Ilf, p. 77. Harrzscu, P. 9.
Semin. Centr. Buc. Cl. VIII, prin
P. WiRBOVICEAN17, prof.
Veli: Para.
dacoromanica.ro
Pentru cel lacom de bani.

Se crede cä dracul cump6r5. sufletele 6menilor cu caril
&S invoesce, dfindu-le in schimb avere gi viéttl imbel§u-
gatá, cit tritesc pe acest pámint.
*A
11170 A träi ca banu 'n lada.
S. FL. MARTAN, Nuntcl, p. 288.
AdicA bine, fericit gi in linigte.
Frunza verde de fraguta
N'am niel tata nicI marmita.
De-a§1 avé mama ai tata
A# trdi ca banu in ladd.
N'am niel tata niel mamuta
Si traese ea banu 'n frunza,
N'am nic1 mamutil, niel tata,
Traen ea frunza pe baila.
Poes. Pop.
*6,
11171 A umblà cu doi ball' in freí pungi.
Tribuna Popor., II, No. 186,
Arad, Ungaria. V. SALA, dase.
c. Vara*, comit. Bihor, Ungaria.
Fa. DAmt, III, p. 298.
lo A umbn, cu goalda, chutAnd s5, inple.
2° Se qice la muiere cu drAgutl. Cornil. Bihor.
* 6,
11172 Doi bani In trei pungi.
I. MOLDOVAN, C. Scin-Miciclus,
comit.Tirnava-Mare,Transilvania.
SArac gi mAnclru; cAutAnd sa'gi ascundA sArAcia.
11173 Ca un ban in doué pungí.

A. PANN, I, p. 161. HIN-
TEscu, p. 160.
Sé resfata in haIne lungl
Ca un ban in dala pungf.
*
11174 Par'ca '1 scot banii afari din casà.
A. PANN. I, p. 160. HIN-
TEscu, p. 9.
dacoromanica.ro
LEW, INI7kr.iT1311I, MESERLI 69
Pare cd sate banit afard din casd.

P. ISPIRESCU, Rev. ht. II, p.149.
10 E f6rte cheltuitor.
20 Pentru sAracul mAndru.
11175 Feciorul lui banI gata.

A. Pawn, III, p. 69. B. P.
Mpg% Etym. Magn.. p. 2425.
P. IBPIRESCU, .Rev. ht., III, p.
381: Leg. I, 1872, p
pew, p. 58.
*
Fedor de ban't gata.
P. GIRBoVICEANU, prof. c. pp
tana, j. Argep. Fa. Watt, I,
p 118.
Ve41 Lopata'.
Despre omul care nu are grija de a lucrk, i cheltuesce

Cu nemiluita, averea mo§tenitli de la pArintl.
11176 A träl ca banul cel bun.

I. CREANGA, Conv. Liter., XI,
p. 133; Pov. p. 175.
AdicA fArA grijA, linitit. Veçll No. 11170.
S'o facem. Dar efi ce fac tocmal acum, la liètrinete, farl lase
de adApost?
4 Nu te ingriji de asta, matusit drag6; a am s4 te YeA cu mine,
'1 trai, pe lingg. noI, ca banul cel bun. BArbatu-meA e cum it
cea bunk si te-om avé curat ea pe o mamk, I. CREANG.L.
*A
11177 A trà1 ca banul In punga säracului.
P. GARBOVIOEADIU, C. Dragef-
nescf, j. "Para & c. 55uicI, j. Ar-
ye?. GB. ALEX A.NDRES011i ma-
gistr. j. Putna.
*
A treii ca banul cel bu tt in punga sara-
culuï.
NIO. MATEESOU, inv. c. Movilita,
j. Putna.
Veff Para.
dacoromanica.ro
70 PROVERBELE RObfiNTLOR

Banul gasit FA tine In punga pentru ea niel ()data sá
nu fie gola. Acest ban bun e deci tot-dé-una la locul lui,
lini§tit, ne-tulburat. De alminterea saracul niel nu e
cheltuitor.
*
11178 A träi ca banul In punga téranuluI.
P. GARBOVICEANII, prof. c.
j. Arge?.
*
11179 Scche bani (banul) §i din pétri.
V. A. FORESCr17, C. Folticeni, j.
Sudava. I. 13.2Umuu, prof. j.
lionzan.
Vecri Pétrd.
Despre omul harnic, vrednic. A se ved6 No. 1017 § 1.

La Romani Aquam e pumice postulare, se liceh celor
carif incercaü saü cereat lucrur1 earl nu st putét do-
bandi sat dh,
Il tirerait de l'huile d'un mur.
Prov. Franc.
11180 Al lasa In baniI lui.

D-na Sor. NIDEJDE, Env. p.45.
D-na EL. SEVASTOS, p. 20.
FR. DAM:6, II, p. 261. M. CA-
MAS, j. Iao.
Al las liber de a face ce voesce ; a'l las in plata
Domnului.
i.
11181 A fi In baniI s'éf.
I. CREANG.I, Pos. p. 210.FR.
DAhlt, I, p. 118.
10 Adieli, a fi stapan de a face ce voesce, a atirnh nu-
mal de noi ea sa se faca Ore-ce..
,A§A, 11 wise ele de tare scum ea, daccr ar fi lost in banii lor, s'ar
fi lepedat de spin ea de Ucign cruces., I CREAM/X.
20 A fi in bite mintile.
dacoromanica.ro
LEGÌ, iNVETATURI, MESERIf 71
L.
11182 A nu fi In banil luI.
Sc. Norm. Inv. cl. VI, prin P.
GARBOVIOEANII, prof. G. POBO-
RAN, inst. c. Slatina, j. Olt.
WO Dt5g11.
A nu fi in ate mintile.
*
11183 Cu ban' de cheltulélä
§i halne (strafe) de priminélä (primenélfi),
I. CREANG.X., Pov. p. 181. P.
ISPIRESOU, Leg. p. 296.
Adicä tot ce trebue unui drumet. picere f6rte des in-
trebuintata in basme.
A
11184 A avé banI garlä.
ZOE MIRXILESCU, titU. C. But-
teni, j. Prahova.
A fi fórte bogat.
*L
11185 A mésurà banii cu dimirlia.
G. P. SALvrilr, env. c. Srnulp,j.
Covur/uiu.
*A
11186 A se culcA pe banf.
E. I. PATRIOIU, (ny. c. Smv,l0,
j. Covurluiu.
I
11187 A se juca Cu banif.
A. PANN, II, p. 89.
A
11188 A se juca Cu banii ca cu fasole (faso-
lele).
D-NA Z. JITVARA, c. FedescI, j.
Tutova. GB. ALEXANDRESOII,
rnagistr. j. Putna. C. TEODO-
BEEGEr, inv. c. Lipova, j. 'Vault&
61498 7
dacoromanica.ro
72 raovERBELE ROMANILOR

*A
11189 Stup de ban'.
C. TEODORESGIT, inv. C. Lipova,
j. Vasluiu. V. A. FORESGEJ, C.
Follicent, j. Sucrava. GR. ALE-
XANDRESCIT, magistr. j. Cotrurlufu.
Vecg Stup.
Acela§ 1nteles ca la No. 2542.
'Din nimica s'a flicut stup de MA,
*A
11190 Dobù de bani.
GR. ALEXANDRESCIT, tnagistr.j.
Patna.
*.nL
11191 II plin de bani
Ca ripa de bolovanI.
GAVR. ONT.SOR, prof. C. Dobro-
vq, j. Covurhau.
VelI Avert.
Adicit e kirte bogat.
*
11192 A arunca (asvIrli) baniI pe ferésträ (fe-
restre).
GR. ALEXANDRESGIT, magistr. j.
Putna.M. CANIAN, public. j. _Taff.
A fi cheltuitor peste mèsurA.

'Teter l'argent par les fenêtres.
Prov. Franc.
*
11193 A arunca baniI In vint.
M. CANIAN, public. j. Iasi.
A cheltul mult §i farA, niel o socotéki.
*
11194 A arunca banii In baltä.
M. CANIAN, public. j. Iasi.
dacoromanica.ro
LEG!, INVÉTATURX, mESERIf 73

*A
11195 A manci baniI cu lingura.
Sezcitórea, T, p. 77. C. Tso-
DORESOU, (ny. c. D6gele, f. Vaa-
l/ft.G. P. SALvrtr, (ml. c. Smug",
j. Covuritau.
Vedl Aar.
1° A fi putred de bogat.
2° A fi cheltuitor peste mtsura. Veçlf No. 440.
Burulene, Dumnla-ta,
Nu te duce 'n Valea-rea,
C'averea ta 0 a mea
S'o manfinci cu lingura
de zAp ') sit nu'l maT dd.
Poes, Pop.
*
11196 BanI ghétä.
GR. A LEXANDRESCIT, magistr.j.
Putna. G. POBORAN, ¡Mg. j. Olt.
1° Bull pugI de o parte.
ea avé bani ghikl.,
2° Când cumpktt6rea se face pe bani gata.
a patit cu bani gliefcl.,
*
11197 Ban! pe§in.
Ciind cumpktt6rea se face pe ban' gata.
D-1 Patriciu, invèt.itor, aratil cA poporul, in judetul
.Covurhifu, çlice bani pe f ind. Domnia sa crede cti, çlicerea
vine de acolo c6, RomAnul vinçtènd marfa sa i sè numkt
banil pe gina carului, cu care a adus'o.
Ouvintul, ast-fel cum se Intrebuintda, In Covurlufu,
este gregit. Dicerea corecta, adia, bani peen, vine de la
euv1ntul turcesc pien sat peen, care insemndzit : inainte,
dinainte gi, prin extensiune, pe banI gata.
*
11198 Nu face un ban.
AdicA, mal nimic.
I) Zip = isprivit. fund.
dacoromanica.ro
Cela ne vaut pas un rouge liard.

Prov. Franc.
*A
11199 NicI un ban.
*A
11200 NicI doI ban'.
Mandra cand e rumenita
Cu cind sute nu'l platita.
Dar and se desrumenesce
Ric dui bata nu maT platesce.
Poe& Pop.
BANITA
VedY a Di:.
*
11201 Banita nu se umple cu vorbe.
LAURIAN St MAXIE', Glosar, p,
57. B. P. ETÀ§Dktr, Etym. Magn.,.
p. 2464. GR ALEXANDRESGU,
magistr. j. .Puna.
Ve41 Ola, Vora
Acela§ inteles ca la No. 6364 & 6385.
Mil X6youç an' iacpyritiv.1)
Prov. Min.
Ne verba pro farina.2)

Prov. Lat.
Le parole non fan farina. 3)

Prov. Ital.
') Nu vorbe pentru fAinii.

3) !dam.
3) Vorbele nu fac frail
dacoromanica.ro
LEG!, iNVETITUR.X., XESERIT 75
11202 Nu ti'I pofta de-o capsunä, da ti'I de

banita plinä.
PArivu, elm, Sc. Norm. Bérl. c.
kola, j. Tutova.
Iubesce zestrea, dar nu fata.
11203 Banita cu care daI Cu aceea primesci.

NIC. MATEESOU, tint). C. Movi-
lifa, j. Putna.
Vecg Misurd.
Adia, dupò ale tale fapte ve! luò i r6splatirea;

cum vel face, a§a vei trage.
*
11204 'I-a Inapoiat datoria tot cu aceeasI ba-
nita.
Irr . A. FORESCU, C. Folticenf, j.
Suclava.
Acela§ luteles ca la No. 11203.

*A
11205 Cat banita.
Cdt o banifd.
B. P. HA§Dtt, Etym. Magn.,
p. 2463.
Cap mare dar sec.
Cu capul cat banifa,
Cu cacTula cat rbta.
Pon. Pop.
Glowa jak bania. ')

Prov. Polos.
BARBIERIE
Ve41 Bratu, Pro
1) Cap cat banip...
dacoromanica.ro
76 PROVERB= ROMINILOR
11026 Invatä bärbierie la capul

C. NEGRUZZI, 1, p. 248.
*
A invelet bärbreria la capul altura.
E. J. PATRICfII, inv. C. &rill10,,
j. Covurlufu.
A face barbrerie pe capul altura.

few E. C. BRITIANU, Monit.
Ofic. Aclun. Deput. 19 Dec. 1897.
Inva . beirlireria la capul tèú i nu pe a
alto ra.
V. A. FORESCTJ, C. Folticenf, j.
Suclava.
VeclI Prose.
lo Cibid unul voIesce 8ä incerce un lucru pe socotéla

altufa.
2° Pentru cel prost.
BARCA
11207 Barca sparta, nu va sésula.,)
FR. MIKLOSICT-I, Rum. Unter.,
p. 7.
Pentru o incercare nepotrivitil, ksi zadarnicg.
Barca in fondo, marinajo scapolo.
Prov. Ital.
11208 Barca sparta, raciuna '1 facuta. 2)
FR. MEKLOSICH, Rum. Tinter.,
p. 7.
Când totul e perdut, c'and ori-ce speranta e zadarnica.
11209 Nu pune pegula èn barca lu alti.
FR. M1XLOSICH, Rum. tinter.,
I, p. 14.
Ristr6z5 ce'i al t611, pentru tine.
Barca (luntrea spar* nu vré
Barca sparta socotéla 'I filcut5.
Nu pune sm6la 3n barca altuIa.
dacoromanica.ro
LEG!, INVLIXTURI, HESERIt 77
.BARDA
Vecg Dunuseyleil,Sfacht
*
11210 II cioplit numa din bardä.
$ezaire, II, p. 74.
Vesli Secure, Topor.
Adica, nu'I de§tept.
*
11210 b. A dà cu barda 'n lunä.
G. Di. TEODORESOU, Mit. Lun.
p. 25.
*A .
Svirle cu barda 'n luneé.
C. TEODORESOU, (nv. C. Lipova,
j. Vasluru. E. f. PATRIdt /, inv.
e. &nap, j. Covutiulu.
Ve41 Dumnelei I, a bn-
"affix, Pufca, a Puircii.
Om nesocotit, ne-statornic, sg,rit, §niu., svinturatic.
BAROS
*L
11211 Intre baros si nicovalä.
A. GoRove, c. Stcrnicórd, j.
Sucrava.
Ve4r croco,,.
Adicä in mare strimt6re, in mare nevoe, ne sciind
CA SA. faed.
METC(0 T' emp.ovog met arípxç. 1)

Prov. Elin.
Inter malleum et incudem. 2)
Prov. Lat.
Entre l'enclume et le marteau.
Prov. Franc.
BASM
*
11212 Basmu Cu cocosu rosu.
BARONZI, p. 86. FR. DA24,
I, p. 122.
Litre d'ocan 0 nicovala.
'de=
dacoromanica.ro
78 PROVERBELE ROMANTIOR
O poveste, un Incru, o incureAtur6, fitra

E curat basmu su cocosu ro§rup.
Veq.I Lazdr 5,Ineanu, Basme, p. 950.
BASMU CU COCOSU ROSU.
Am fost la moq, 9'am vèdut un coco9,

Ah ! ce mal coco!
Cum chut& la mo9 !
Mi* cocoqule
Sal de jócii, mo9ule !
§'a venit o vulpe 9'a máncat coco9u1,

Ah ! ce mal coco, etc.
§'a venit un ogar q'a milncat pe vulpe, vulpea pe coco,

Ah 1 ce mal coco 9 etc.
venit un lup 9'a mancat pe ogar, ogarul pe vulpe, vulpe pe coco,

Ah! ce mal coco, etc.
§'a venit un urs a miincat pe lup, lupul pe ogar, ogarul pe vulpe,

Tulpea pe coco,
§'a venit un leg,z'a mitncat pe urs, ursul pe lup, lupul pe ogar,

ogarul pe vulpe, vurpea pe coco,
§'a venit un par 9'a ucis pe leq, leul pe ursul, ursul pe lup, lupul
pe ogar, ogarul pe vulpe, vulpea pe coco,
Ah ! ce mal coco, etc.
§'a venit un foc 9'a ars pe par, parul pe lett, leul pe urs, ursul
pe lup, lupul pe ogar, ogarul pe vulpe, vulpea pe coco,
§'a venit o pleole 9'a stins pe focul, focul pe par, parul pe leu, leul
_pe urs, ursul pe lup, lupul pe ogar, ogarul pe vulpe, vulpea pe coco,
Ah! ce mal cocog !
Cum cantà la mo9 !
Cltnttl. coco9ule,
Sal de jba mo9ule 1
dacoromanica.ro
LEO, iNITtTITURI, IfEESERLI 79
*a
11213 A se face de basmu (basme).
Poe& Pop.
A se face de basnu.
A. PA, I, p. 175.
A se pune in gura lumei, a se face de ris.
Val de mine in ce 'ncapuT
C'am lAut tot ce avul
§i de basme mè actg.
Poes. Pop.
Ajung judecittl sii tragA, de basnu 'n lume ag fac.

A. rANN.
Devenir la fable du village.

Prov. Franc.
*
11214 Basm.
Pove§tf, lucruri inchipuirs, ne-adevèrate.
cTi5te cite mi le spuT aunt bonne, adevèrul et& ast-fel.,
BATÉTURA
Vell Pe2nza.
BÈRBINTA
Yelp Branzl
.n,
11215 Parca nu 's1 va uità cutitul In bérbInta
cu branza.
S. FL. MARIAN, Nunta, p. 30.
Despre fetele lene§e, care pare c5 nu vor fi bune

gospodine.
Li Berbinta sau berbinta, este putina de b5,tut brinza, de
pus lapte, slanin5,, etc.
dacoromanica.ro
PROVERBELE ROXiNILOR
BEDREAG
Ve41 a 'Sidi.
Cuvintul bedreag, plural bedregi, are urmeteirele intelesuri:

1° ScOuna§ul pe care stati cismarii, chnd
20 Trunchfu gros care se pune sub case sat alte
Ace§ti truncheti nu ad o lungime mal mare de un
metru dar pot fi cht de gro§i, §d. se pun cu un cap in
p5,mint i pe cela-l-alt se a§ez6, talpa or' temelia
BÉ5ICA
11216 Bésica, vIntul s'ét1 cum sl l'a luat, pestin

a sl résuflat.
1ORD. ()CLEM', M88., II, p. 86.
Vecri Béfind
Se Oice pentru eel ce nu pot pastrh, multa vreme,

cele de taina (GoLEscu).
BINE
11217 Si am ghine,sa s'hlm c'un ocTiu.1)

G. ZUCA, Stud., c. Fieri, Al-
bania.
Vecy Noroc.
Pentru cel care tine la avere mal mult de cht la tete.

BIR
Vecg Maria-Ta.
11218 Dà bir cu fugitiI,

N. Mum, Letop. Mold., III,
p. 19. C. NEGRUZZI, I, p. 186.
P. ISPIRESG'U, Rev. ht., III,
p. 153. GAv. ONI.50R, prof. C.
Dobrovq, j. Vaeluiu. E. J. PA-
TRiciu, (ny. c. &MO, j. Covur-
lulu.
Pentru cel care nu are domicilit stabil §i, la o vreme
de nevoe, dispare dintr'o localitate.
') Sa am avere, i sa fim c'un
dacoromanica.ro
LEG!. hsivtEkrunI, mzsand 81
V41 C. NEGRUZZI, Opere, I, p. 184-186 gi N. MUSTE,

Letop. Mold., p. 20.
dFdrd de zdbavd, ad Inceput Duca-Vodd) a face 1aria1 ca nslilele
luY trecute, adecd a ingreuni téra ca ne-adturarea ce area, qi a asupri
pre boYerT ; cad fugênd Ora de tirania lui, t puind pe bo1erT zlotaff,
ii Meeà de platiaii de la casete lor bind celor fugift N. MUSTE,
1II, p. 19.
A
11219 Plätesce biru cu fugitiI
§ede la masä cu ne-poftitii.
V. IFRThi, elev, Sc. Norm. Bl.
c. Corodesci, j. Tutova.
Om far& cApètásiil; s'a dus fAra sit '1 dea de urmi.

*
11220 Dragomir fuge de bir
Cu 61a plinA de §tir.
T. 11111§EL, preot, c. Stefanesd,
j.
Cand cine-va e luat de la u§e de datornicI, cu deose-
bire de cef ce umbla dupg dajdif.
11221 N'are a face banul birului cu gardul

tarinei.
C. TEODORESOU, (ny. C. Dogde,
j. Vaslufu. E. 1. PATRICIII, (SC.
c. Smulli, j. Covurluiu.
L
N'are a face banil birulut cu gardul ¡et-end.
G. P. SALver, inv. c. Smulli,j.
Covur/uru.
A
Yare a face bang birului (ghirulut) cu
gardul de grind.
E. I. PATRIOf II, (ny. C. Bursa-
cani, j. Covurluiu.
Nu are a face una cu alta, nu exista niel o leg&turit.

Aratá deosebirea intTe trbä i trébit, lucru i lueru.
De pildit nu are a face bogatul cu stoacul, dellteptul en
prostul, s. C. 1.
dacoromanica.ro
* L.
11222 Nu se face gard de tarn& Cu banii
ghiruluI.
GH. MIHALACHE, :tit% C. &n-
dretict, j. Tutora.
Acela§ Inteles ca la No 11221.
BIRAt1
11223 In veselia nuntii, lard §i biräul.

'ORD. GOLESCU, M88. II, p. 15.
Se Oice child, dupa cesetorie, pe§tin ne apuee de bir

(Gouscu).
*c.
11224 Révasul de la biräil
Spune ca ce plätesc eil.
V. SALA, dasc., c. Dr(Win awl.
cornil. Bihor. Ungaria.
Adice, cat valorezil fie-care. Arate buna ofincluielti, ave-

rea fie-caruia.
.Revaq are adese-orl, In Ungaria, ca §i In casul de fate,,
Intelesul de rcibu$ sau roboj.
BIRTA5
Ve gl Socotild.
BLANA
Ve41 Ca,. VI, c. Bland.
*.L
11225 'I-a fäcut popa blanä.
GR. A LEXANDRESCU, ntagistr., C.
Galaff, j. Covurluiu.
Adica nu e femee cinstita.

In 1 echiul drept, a§a rlis canonic, al Itonihnilor, preo-
tul mahalaleT sau al satuluf ave h dreptul se, globéscâ
pe aceI credinew§I earl veneau rar la biserica. De ase-
mene t6te cestiunile privitóre la casetorie, la despertire,
dacoromanica.ro
LEGL iNVAI'ITURA, MESERIf 83
precum precurvia, bataia, ocarit intre sotf, etc. se jude-

cat §1 se pedepsét de preot.
Peddpsa obicfnuita la precurvie era, urm6t6rea: La.
intrarea in biserica, sail in curtea bisericel, preotul In&
gek in Splint un par. In acel par Ara o scandurit, cu
o gaura ast-fel a scandura putea face o mi§care de ro-
tatie in jurul paruluf. La cel-alt capèt al scandurei era.
o alta gaura, gal de mare incat put6 sa incapa capul
unui om. °And o femeie comitea un adulterit, popa o
aducea in çli de sèrbatelre, §i dupa sfir§itul slujbel o pun&
cu gâtul in gaura seanduref, a§a precum se mal face §i
astaçlf, pe alocurea, la téra, cu viteil in timpul mulsuluf.
Orl-care din locuitori aveii, dreptul sit o scuipe. Acest
instrument de pedépsa se numea blana.
Acésta pedépsa se aplica numal la femef, lar nicf o
data la barbatf.
BLASTUR
Ve41 Plastur.
BOGAT
Vecri Avut, Lene, Lund-
flare, Ca". IX, c. Mare, a
Mufti, °Van, Sarac, SlugeT,
St4plin, Vinovat.
11226 Bogatulgregesce §i sax-a cul cere erticiune.

A. PAN, III, p. 28.
Bogatul grqesce §i sitracul 4i cereiertlictune.

HINTEscu, p. 16. G. I. MUN-
TEANTJ, p. 150.
*
Bogatul a greqit 0 sdracul 'it cere ertadune.
GR. ALEXANDRESCII, C. FOCOMI,
j. Putua.
Omul bogat are sat i se da in tot dé-una dreptate.

Cicerone çlice ca, pe vremea lul, urnatt6rea jicere erk
férte des intrebuintata : pecuniogus damnari non poled, bo-
gatul nu péte fi pedepsit.
dacoromanica.ro
Avutul donanesce preste setraci.

Prov. Solom. 22. 7.
Dat veniam corvis, vexat censura columbas.1)
Juvenal.
A*
11227 PAna vine cheful bogatului ese (Iese)
sufletul sfiracului.
A. PANN, Edit.. 1889, p. 59
& 149; III, p. 73 & 120.
Timpscu, p. 32. P. I SPIRE-
SCU, Leg. I, .872, p. 170.
*A
Rind vine cheful bogatulut ese sufletul set-
raculuï.
G. MADAN, gild. C. TrUfElti, tin.
Chi?endfi, Baoarabia.
Rind sd vie gustul bogatulut il iese sufletu

sdraculuï.
GR. JIPESCU, °pi/W., p. 15.
Rind la cheful bogatulta ese sufletul sdra-

culut.
A. PAN, Fabl. II, p. 90.
*
Rind sd vie pofta bogatulul ese (ese) sufle-
tul sdracului.
V. A. FORESCU, C. Folticeni, j.
Suciava.
Rind set vie pofta bogatului trece sufletul

stiraculuï.
I. G. VALENT1NEANU, p. 45.
*
Pdn'd la gustul bogatulza ese sufletul sdra-
culut.
Semin. Centr. Buc.cl. VII,prin
P. GARBOVICEANU, prof.
I) Censura lolebce lii porumbiel i lértI e )1-ha.
dacoromanica.ro
LEGf, iNvtrIrua.l. m:EsERr/ 85
*
Rind xi 71vinei chefea avutlut mdre 6rfclnlu.
N. St., c. Nijopole, Macedonia.
S6 t;lice pentru ceI ce zitbovesc cu raila lor (GotEscu).

Ve(;11 ANTON PANN, Fabul,e, II, p. 90-94.
11227 b. Tot bogatul minteos si tinérul frumos.

I. CREANGA, Pov. p. 50.
Vecr Avut.

11228 De la bogatul calic
Nu potl apucA nimic.
A. PANN, III, p. 92. EInf-
TEscu, p. 22.
Veli Calic.
Adiea de la cel sgircit nu te poti folosl cu nimio.

*a
11229 La cel bogat merge si dracu(1) cu colad.
&vat., II, p. 74. C. IoRDA-
closar, C. Cristesci, j. Botopani
V. A. FORESCII, e Folticeni, j.
Suclava.
*A
La omul bogat qi dracit vin cu cola&
GAVR. ONI§OR, prof. c. Dobro-
vef, j. Vaeluiu.
Ve41 Avut.
CeluI avut i se fac hatIrurl.

*A
11230 Celui bogat si dracu fi légAnä copiii.
S. T. GROSSMANN, Diet., p.119.
GR. ALEXANDRESOU, magistr. C.
Focflani, j. Plena. Ilf. CANIAN,
public.j. Iagi.
Ikeda§ fnteles ea la 11229.
dacoromanica.ro
*zl.
11231 E lesné bogatului a poruncl, dar greii
säraculdi de a Imp'Mi.
V. SALA, dam. c. Vapoi4-.13(1-
react, cornil. Bihar, Ungaria.
Mal u§or e s5, poruncescl de cfit sA fad; mal ales cAnd,

cel care poruncesce, nu '§I da sémh de greutatea lucrulul
pre care '1 cere.
*A
11232 Un bogat cand móre säracul fluerä.
GAVH ONI§OR, prof. C. Dobro-
ref, j. Vaslutu.
Ins& nu a pag-ubg.
*
11233 Face hatirul bogatuluf §1 mänancfi po-
mana saraculuI.
E. 1. PATRICÌU, (ny. C. Stnulp,
j. Covurluiu.
Ajutit pre cel tare fli asupresce pre cel mat slab.
Dat veniam corvis, vexat censura columbas.

Juvenal.
*.n.
11234 Averea bogatului mänAnci bucätica sà-
racului.
E. I. PATRIOT!, inv. C. Smulti,
j. Covurlutu.
Ve41 Sdrac.
Munca sliraculuI cladesce averile cele marl.

*. .
11235 Pe bogat cu tréba nu'l saturI.
OH. MIHALACHE, (ny. c. $en-
dresci, j. Tutova.
Aratil. nesatiul celul bogat.
dacoromanica.ro
LEGf, iNVETXTURÀ, MESERri 87
*
11236 Omul cel bogat
E mal läudat.
GH. MEFIALACHE, kv. C. $01-
dreect, j. Tutova
Ve41 Avut.
Aratg. cinstea celor bogatI.
11237 Bogatul nu crede nici odatä celuI s'Arao,

niel sätulul celui flämànd.
5'eatdrea, r, p. 262.
*z
Bogatul nu crede nevoile saracului.
GH. MINALAOHE, inv. C. en-
dract, j. Tutova.
VelT Avut, Sertul.
11238 De la bogat sa sä iei, saraculuI

n'aI sä dal.
P. BUDIFEANII, C. BUCUre8C1, j.
Ilfov.
Vecg a se Imprumuta.
Cel d'intálu te amáng, mema en plata, al doilea nu 'tl
mal las& un cés de odihna pfina nu 'I al dat ce i se en-
vine.
11239 In casa bogatului intri lesne, dar e§I a-

nevole.
I. ARBORE, ing. j. Buzeft.
Vecri a Infra.
*
11240 Cine a facut pe bogatul
A fäcut §i pe argatul.
A. PANN,ir, p. 130.HENTEsctr,
p. 17 & 20.
Pentru a se arack a top 6menif sunt frati, ast-fel eg,
bogatul nu tTebue sg, dispretuIdseg, pe cel sarao, stAphnul
pe slugá, etc.
61498 8
dacoromanica.ro
PROVEEBELE RO idANILOR
*
11241 Cu bogatul niel calul sä nu'l incerci, niel
In punga sa te mésori.
O. I. TOMESCU, inv. c. Brosearl.,
j. Mehedinti.
Ve41 Afar. .
Acelag Inteles ca la No. 10228.
11242 De cat sä fii bogat §i sa n'ai ce manca,

mai bine särac §i sä aibi bani multi.
A. PANN, Edit. 1880, p.120;
Ill, p.111. HINTEscu, p.16.
Vecil Sarac.
Despre cei ce se pliing ca nu at copii.

*
11243 De cat bogat §i bolnav mal bine särac
§i sänatos.
A. PANN, Edit. 1889, p. 135;
TI, p. 86. IlINTEscu, p. 16. P.
ISPIRESCTJ, Bev. 18t., III , p. 156.
V. SALA, dasc. c. McIgura, emit.
Bihor, Ungaria.
Vecg Sdnatate,
Acelag 1nteles ca la No. 5821.

Santé passe richesse.
Prov. Franc
Chi xe san, xe più del sultan.1)

Prey Venit.
Gesundheit ist besser als Reichthum. 2)

Prov. Germ.
Bedre fattig og sund, end rig og syg. 3)

Prov. Danez.
') Cine e sin tb, e mal mult de cat sultanul.

Sanatatea e mat buna de cat averea.
Mal bine sarac ci sanatos, de cat bogat i bolnav.
dacoromanica.ro
LECit iNTtTATURX, MESERri 89
11244 Mai bine särac t cu trupul sAnfitos, de

c&t bogat 1 Cu ränI In pat
IoRD. GOLESCU, M88. I, p. 454.
A cela§ inteles ca la No. 11243.
11245 Nevoe iaste bogatuluI a intrA In Imp&

fatia ceruluI.
GOVORA, p. 117.
Cu anevoe va intrà bogatit intru impe'rdtia
Mitrop. A NTIM, Didah. p. 207
.2110 lesne este camili pren urechïa acului a

trece de ccit bogatul intru imperettia 124
Duninecleii a intrd.
Biblia 1048, MATEf, 19. 24.
Mat lesne va trece funia corabiet prin tire-

chile acului, de cdt boyatul intru împrâ-
ìa
Mitrop. AMIN, D;dah. p. 173.
Mat nor e a trece funja corabiei prin ure-

chia de cat a infra avutul in im-
p 'eratia lui Dumnedeií.
L AURIAN & tIAXIM, 1, p 353
Saracul mai u§or ca cel bogat va intrb, In impèratia

cerului.
Traducerea acestei (peen a dat loe la o controvers5,.
UniI pretind a din gre§a16, s'a citit xnp.-1)Xcx. (cAmila) in
loe de xiEuXos (funie). A dversarii sustin c primul Inteles
e tot atat de admisibil ca §i cel de al doilea de óre ce
gasim, in Talmud, urmétérea Oicere care coprinde o ase
mènare fórte apropiatA de cea care ne °cup& : &ems WI
tu ca cet din Pumbedeta carit free un elefant prin urechea
aculut?
dacoromanica.ro
*
11246 De dorul bogatului
Lual fata dracului.
TEscu, p. 17. I. Tznazu, ing.
Buzeil.
Vecp Ban.
Acela§ biteles ca la No. 11103.
11247 CAnd bogatul vorbesce,

Lumea amutesce.
C. DIN GOLESCÌ, Ad. Pil. p. 45.
VOL Ban.
Nimeni nu are tndrasnéla sa se Impotrivésca celut
avut.
Où l'or reluit la raison se tail.

Prov. Franc.
*A
11248 Cu bogatul fie-care voesce sa fie ruda.
V. A. FORESCII, C. Folticenl, j.
Suclava.
Veryi Ban.
Camd e§t1 avut totI îï sunt bine-voitori §i te lingu§esc.

*
11249 Bogatului i se arata multe rude.
V. A. FORESOU, C. Folticeni, j.
Suolava.

11250 Bogatul se scarpina, ci saracul socote-
sce ca cauta sä 'I dea.
A. PANN, I, p. 136. HINTE-
SW, p. 17.
S6rta saraculuf BM in mana celuI avut.
11251 Bogatul mariarica cand voesce
saracul cand gäsesce.
A. PANN, I, p. 157.
dacoromanica.ro
LEG!, INVtTITURI, MESERA 91
Ceasul pränzului este la cel bogat cdnd voesce,

la cel sdrac cdnd are.
C. din Gor.Esc!, Adun. Pilde.
*L
Bogatul nuindncd cdnd vré, sdracul cdnd are.
C. C. BIINGETI4N17, shid. C. CO-
wet, j. Meheding.
*A
Gel bogat indneincd cdnd vré, dar cel sarac
ednd are.
G. MADAN, c. Trufen!, fin. Chi-
gnat , Basarabia.
Intr'un mod mai general bogatul face cum vr6, §i Ed-

racul cum p6te.
L'ora del desinare, pe' ricchi quand'hanno fame;

psi poveri, quand'hanno da mangiare.i)
Prov. Tose.
Beiche essen wann sie wollen, Arme wann sie

was haben. 2)
Prov. Germ.
Sa riki etr ncer hann will, sä fátceki nay hann

fcer nokkuli.3)
Pron. Island.
11252 Bogatul manAnci cand (II) e R5me, 0

säracul cand gasesce.
A. PANN, Edit. 1889, p. 47.
Acelail inteles ca la No. 11251.
* b,
11253 BogatuI nu mänanca sA se sature.
V. SALA, dasc. c. V. Sohodol,
emit. Bihor, Ungaria.
Ceasul prinzulm, pentru bogaI and le e f6me; pentru gram and

au de mancare.
Bogatfi minima and vor, säracri cand au.
Bogatul mlnanca and vré, saracul cand capetä ce-va.
dacoromanica.ro
92 PROVERBELE ROKINTLOR
Cita scie cit va m'Ana din noil cfind va vol. Sgracul

d'impotriva manAncd &AJA pana, lidia, cand are.
*A
11254 La cel bogat te:de curg, §i laptele In
pasat.
POÌENARU, ing. c. Focpani,
j. Putna.
II merge bine in t6te, acI precum Iice poetul

Semper eris pauper si pauper es, 2Emiliane,
Dantur opes nullis nil nisi divitibus.
MARTIAL.
11255 MaI mun ce fi bogati nego poveri.t)

FR. DidnmosIcH, Rum. Unter.,
E, p. 12.
Lucru u§or de inteles maI ales daca tif mai mult la
la un tralu bun, pe acest pAmint, de cat la Imp6rr4ia
ceruluI.
11256 Bogatul mai tare se plange de cat sa-

racul.
A. PAN, Edit. 1889, P. 156;
Hl, p. 126.
Bogatul se plange mat reTt de cdt caracul.

P. ISPIRESCU, Rey. 191., I, p.
452.
Arata lacomia celuf bogat.
*A
11257 Averea bogatulul trece luminarea s'Ara-
culuI.
E. I. PATRICIU, tinV. C. Smulti,
j. Covurluiu
*A
Socotim bana bogatulia i trecem luminarea
saraculul.
GA17. ONI§OR, i. Zorleni, j. Tu-
tova.
Ve41 Lundnare , Sdrac
Mal bine sil fi0: bogaff declt s'Arad.
dacoromanica.ro
LEuf, ÎNVATURA, MESEEtlf 93

Nous faisons les frais el vous ayes les profits.
Prov. Franc.
11258 Sunt bogat, de cat, pe cat am, p'atat.

A. PANN, III, p. 70.
Scott boyal, de alt, pe cdt, p'atat.

HINTESCU, p. 16.
Pentru cel care scie s tr5lésc.i, Cu pristru.

*L
11259 AO' bogat, mane sarac.-
D-na Z. JUVARA, c. Fedesci, j.
Tutora.
Ve4I distd-rfl; Ban.

*
11260 A fi putred (de) bogat.
A. PANN, II, p. 89 dc 96. Gay.
ONI§OR, prof c. Avrdmact, j. Tu-
tova.
Ve41 Ban.
Adict fòrte bogat.

Vestea e in twit sfeut
Cà e putred de bogat.
A. PANN.
BOGATATE
Vecyi SdneYtate.
BOGATIE
Ve4I Minie, Mörte, Sd-
rdcie.
*
11261 Bogätia trece délu §i tu (da ei.1) rémalu
cu amaru.
G. MADAN, C. Trufeni, fin. Chi-
en* BaBarabia. C4Av. Orn§oR,
prof e. Dobrovq, j Vadutu.
dacoromanica.ro
Averea sè pierde u§or ; se lice inaf ales cand te casa-

torescI numaI pentru avere.
*4
11262 Bogatia stricä pe om.
C. TEODORESCU, env. C. Lipova,
j. Vasluiu.
Cad II da mijlocul de a dobandi multe defecte.
11263 Bogätia preface pe om.

GR. ALEXANDRESCU, magistr., j.
Putna.
1° II schimba gusturile i obiceiurile.

20 Acela§ inteles ca la No. 11262.
*
11264 Bogätia '1 gard de nuele, säräcia '1 gard
ne-stricat.
GAV. ONISOR, prof. c, Dobro-
vq, j. Vasluiu.
Vecp Avere,

11265 Bogätiile trec dar faptele bune rérnan.
JDEM, Crdend. _Rom., 1892.
De aceIa sa nu rivnescl la bogatii ci la fapte bine.

11266' Bogätia rémäne la nebun.
A. PANN, Edit. 1889, p. 63;
III, p. 77. HENTESCU, p. le.
Adica la care nicl pe sine nu së procopsesce niel p

altul nu folosesce.
11267 Bogatia sede 'n ladä si temta sede pe

vatrà.
5ezatdrea, IT, p. 218.
Mud unul s'a casatorit cu o prelsta, bucurandu-se la

averea
dacoromanica.ro
LEA INVAT.KTUELL, MESERII 95
11268 Lacom la bogatie i sarac la minte.

A. PA, Edit. 1889, p. 73;
III, p. 99 RINTEscu. p. 86.
Pentru cel prost care rivnesce la avere, dar nu scie,

nicl cum s'o adune ciao& nu are, nici cum s'o intrebuin-
teze dac5, a mo§tenit'o.
*
11269 I-a dat Dumnecileii bogätie, numa nu 'I-a
dat minte.
AVE. CORGEA, parch, C. Cofdelu,
Banat.
Avut ins6 prost.
A BOi
11270 A boj pre cine-va.

J. CREANGI, Cony. Liter., IX,
p. 454; Poo. p. 43. S. I. GROSS-
MANN, Diet., p. 113.FR. DÉ,
1, p. 145. G. POBORAN, ¡Mt.,
i. Olt.
Vecy a CV/a?), a Pot-
covi.
Adica a'l
e Bine l'am boit.
Bien draper quelqu'un.

Prov. Franc.
BOLD
Ve41 Ca,. VI, c. Bola'.
11271 A'I da bolduri.

A. PANN, Edit. 1889, p. 5.
FR. DAmt, 1, p. 147.
Ve41 Damn.
1° Safi a imboldì, adia, a impinge, a Indemnk pre cine-

va sg, fac5, óre-ce.
2° Al atith.
dacoromanica.ro
96 PROVERBELE ROMÂI4ILOR
CraTul i acésta o 1130141 cu nodurT.

Ea nu 'Meet& insl de al da lar bolduri.
mal dise Taràl 'ce cludat 1ml pare,
N'am mal v'édut insg, ast-fel de nas mare.,
A. P.
BOUR
11272 Om cu bour in frunte.

T. BANESCTJ, prof. j. ROM271-
Adicd. om
In vechime, in Moldova, 6menif condamnati la o pe-
(16130, infamantA se insemnaii, in frunte, cu un fer, ro§it
la foc; care represinth un bour, adicA marca Orel', in-
tocmal precum, in Franta cel condamnati la munca silnicil
pe galere ere' insemnati pe um6r cu o fl6re de crin.
BRAGAGII1
11273 Plan de bragagit.

I GARBOVICEANU, prof. Cl. VII,
Semin. Centr. Bucureset
Ve4I Cimpoer, Nastra-
tin-Hogea, Surugiii.
Adia, prost, care nu isbutesce.

BRiGLE
11274 A se pune la brigle marl.

D-na Z. JUVARA, C. Fedesci, j.
Tutova.
A se apuch de o trélog grea.
A BRUFTUÌ
11275 A bruftui pre cine-va.

S. MIHA1LESCU, Sealt., II, p.
74. G. POBORAN, inst. j. Olt.
luà in r6sp6r, peste picior.
dacoromanica.ro
LEGf, imvtaruaX, mzsEad 97
De la lutul m6le ce'l =nea zidarul pe plrete.

BUC
11276 A fi buc de fáme.

FR. DAMR, L p. 160.
Adica lihnit de Mule.
BUCATAR
VecA F6me, a Afânca.
BUCATARÉSA
11277 Multe bucätärese särezä zama.
.A.CS ICAROLY, p. 79.
VedT Mr5;rd.
Camd la facerea until lucrii s'aii adunat mu1, i nu

se face deplin, uftându-se saü gre§indu-se ctite ce-va.
Vide Köche versalzen die Suppe.

Prov. Germ.
Se la papa vuoi guastare, a più cuochi da a

salare.
Prov. Bal.
Sok baba kikött elvesz a gyermek.

Prov. Magy.
Mezy Innohkmi babami ztrati se as.

Prov. Cech.
rAti cy Amore 6a6ffrko, ry Elf.TaBO 6y.ge gem.

Prov. Sirb.
11278 Cu doué bucitärese esé ciorba pré sä-

rat'a saú ne-sarata.
V. A. FORESCRI, C. Broftera, j.
Suela va.
dacoromanica.ro
98 PRovERBELE ROMINILOR
*A
Uncle sunt multe soecleite remeine mänearea
ne-sciratci.
IULIU GROF§OREAND, inv. C. B.
Condo?, conrit. Arad, Ungaria.
Vecyi /1/60.
BUCHE
Vell Az.
11279 A fi tot la buchi.

FR. DAMÉ, I, p. 161.
Adica incepètor.
Hecliteras didicit nec natare.1)

Prov. Lat.
savoir ni A ni B.
Prov. Franc
11280 Din buche in buche.

GR. ALEXANDRESCII, rnagistr. C.
Foc?ani, j. Putna.
Dintr'una intr'alta, treptat.

*A
11281 A nu avé buche.
E. I. FATRICIÙ, tint/. C. SMU/P,
j. Covurluiu.
Când omul, din causa relel purtarI, numaI are trecere

la cine-ya.
11282 Nu scie buche.
Adic6 nu scie nimic.
1) Nu scie tiicï s citései nid s innae.
dacoromanica.ro
LEA iNVÉTITURI, IIESERIf 99
BUCHER
*
11283 Buche.
Adica incepétor.
BUDMU
A
11284 Tòrna ca In budalul tiganuluI.
&ye-1,16re, II, p. 72.
Celuf care mitnânc6 §i b6 multe feluri de °data.
BUDA5CA
11285 Budagca.
FR. DAMg, I, p. 163.
Femee laic& si greisd.
Cest un tonneau.
Prov. Franc.
BUGHIDAN
*A
11286 Mai bun e bughidanul plin de cat doi
prieteni.
V. SALA, davc c. Vat3co4-Bare8e1,
comit. Bihor, Ungaria.
Odd averea iti d'a de telte; pAn5, si prieteni itf aduce.
BUMBACAR
11287 Bumbacarul nu sè uIta cu ochi bunI la

caInele alb.
A. PANN, Edit. 1889, p. 64;
III, p. 81. HThipsou, p. 19.
B. P. H4Dtt, Etym. Magn., p. 705.
1° Se çlice pentru cumplitate si sgarcenie.

20 Aratn, pizma intre 6menf de aceeasi meserie.
dacoromanica.ro
100 PROVERBELE RONINILOR
lispexcids irivr.aq 'cob; totof_yroug aXXrpsots Tam%)

etvac. 1)
Aristot.
Figulos figulo invidet, faber fabro. 2)

Prov. Lat.
BUN
11288 Panä nu mAnanci bunul altula nu te

fad. om.
Adia pâ,n6, nu rarinearn averea altufa nu ne inabogititim

(GoLEscu).
Les affaires, c'est l'argent des autres.

Prov. Franc.
A BURDU*Ì
11289 A burdu§1 pre cine-va.

FR. DAmE, I, p. 168.
Al bate, a'l snopl.

BUTE
Veg.'. Butte, Grindd, Taipei
BUTTE
Vell Burtii, Cap. 11, c.
Cer, a Dormi , Grindel,
Musa; Vin.
11290 Butia éti clä vinul ce are IntrInsa.

IORD. GOLESCU, MS8. II, p. 86-
1) Se 'lice c tqf sunt olarY unul pentru altul (se pizmuesc).

Olarul pizmuesce pc olar, faund pe faur.
dacoromanica.ro
LEG!, INVÈT.XTURI, MERERIf 101
BeeIva dale re fire. 1)

FR. MIKLOSICH, Rum. Unter.,
I, P. 7.
1° Adicd off-cine cu ce p6te 6tY. slujasce (Gousou).

20 Acela§ inteles ca la No. 1243.
Fortuna non mutat genus. 2)
Prov. Lat.
D'un sac et charbon il ne saurait sor/ir de blanche

f arine.
Prov. Franc.
La bolle da del vino che ha. 3)

Prov. Lat.
Man kann nichts aus dem Sack herausnehmen,

als was drinnen ist. 4)
Prov. Germ.
There came nothing out of the sack but what

was in it. 5)
Prov. Engl.
*
11291 Butia gála suriä ttare.
Semin. Centr. Bur. Cl. VIII,
prin P. (AR130VICEANU, prof.
*
Butea gad dd sunet mai mare.
V SALA, dasc. C. Lelesct, co-
Bulla cea gad resunci me tare de cat cea

P. ISPIRESCLY, _Rev. Bt., 1, P.
451. FR. DAmt, IN, p. 331
Buda a ce confte.
Averea nu schimlii origina.
8) Butia a din vinul ce are.
Nu se pae sc6te din sac, de edt ce e Inteinsul.
Nu se pote scòte din sac, de cat ce e intrinsul.
dacoromanica.ro
Butea sea sund mai tare de cat cea plind.

BARONZI, p. 52. HINTEscu,
P. 20.
*A
Burile Ole mai mult sunet fac.
A. PAWN, Edit. 1889, p. 173;
II, p. 8'. HINTESCU, p. 20.
D-na E. B. MAWR, p. 25. G.
BANULESCU, inv. c. Pietrosifa, j.
Rembovila.
*A
Burile Ole mai mull sunet fac ca cele pline.
IONESOU, Cart. Cit. If, p.46.
MATEESCU, &V. C. Movilifa,
j. Putna.
Butea yea Old ma mull asund .')

C. IONESCU, prof. c. Nevésta,
Macedonia.
Butea gad asund ca cNpur. 2)

G. ZUCA, stud. c. Abela, Epir.
Ve A Fletar.
l° Pentru cei carif vor ,esä se arete maI mult de cat

sunt 0, In deosebi, despre eel caril n'ati §i se p6rta
luxos de .cAt eel bogatl, crePnd 6, se impun prin
aasta.
2° Omul serios 10 cauta de treburile luI, far cel ne-
mernic face galdgie.
Origina §i explicarea ijicerif se aft& in cuvintul lui
Focione : « Ce ì forte vorbare(Y, sunt ca butile Ole care me,
mull resund de cat cele
Les tonneaux vides sont toujours ceux qui font

le plus de bruit.
Prov. Franc.
Bota che canta xe voda. 3)
Prov. Venit.
Butea cea g(51:i maT mult surA.
Butea góta. sunfa. ca clopotul.
Butia care cautä. (sunk') e g61i.
dacoromanica.ro
LEG1, 11.19tTATURI, MESERI1 103
Leere Tonnen geben grossen Sch,all. 1)

Prov. Germ.
Empty vessels make the greatest sound. 2)

Prov. Engl.
. .
11292 Butea plina nu s'aude, butea gòlà face
(multä) hodorogélä.
V. A. FORESCII, c. MUM, i.
Suciava.

A
11293 Butla mare
Résunä tare.
P. GIRBOVICEANIT, prof. c. Vtr-
ciorova, j. Mehalinft.
Adic5, cel puternic sat bogat.

&
11294 Ori-ce lemn nu face épus la bute.
V. A. F ORESCIT, C. Dorna, j
Suciava.
Vecri" Bucrum, Fluer,
Lemn.
Acela§ bateles ca la No. 10031.
0?) ix 7CUVTOC a6Xoo ipv.fic ály Tivoczo.3)
Prov. Elin.
Non ex quovis ligno fit Mercurius. 4)

Prov. Lat.
Tout bois n'est pas bon et faire flèche.

Prov. Franc.
Buta g6le dad sunet mare.

Vasele g6le fac cel mast' mare sunet.
4) Nu din ori-ce loran se face Mercur.
4) Nu din orl-ce lemn se face Mercur.
61498 9
dacoromanica.ro
104 PROVERBELE ROICANILOR
Non de ogni linna si faghent sos Sanctos.1)

Prov. Sard.
Nicht aus jedem Holz kann man Pfeifen schnei-

den. 2)
Prov. Gerni.
11295 C'o picatura ce cura, buffa sè umple

pana 'n gura.
TORD. GOLESCU, MSS. II, p. 26.
*
picàtur si butea se. umple.
D-RA SILVIA LAZAR, C. VW*
*
Picur de picur umple butea.
V. SALA, dasc. c. .Aregnt, comit.
Bihor, Ungaria.
Chicuta di chicutei ne umplu bara mare. 3)

ANDREit AL BAGAV, Cart. Aleg.
p. 75.
V&A Butoru.
CuAdjcä mruntéua mult cap &tam (GOLEsCU).
Gaulle à goutte on remplit la cuve.

Prov. Franc.
Goutte à goutte on, emplee la boutte. 4)

Prov. Gasc.
Granft, granèl fa muntunsèl. 6)

Prov. Lomb.
De mica en mica s'ompla la pica. 9

Prov. Ca talo.
') Nu din orr-ce lemn se fac
2) Nu din orl-ce lemn se tale fluere.
2) Picktuil cu pieáturä. ne umple butla mare.
4) Picsáturit cu picatur5. se umple butia.
6) Grail, graitor face munticel.
6) FAtimiturà cu fär5mitur6 se" umple gaga.
dacoromanica.ro
LEGI, INVÉTXT1JRA, MESERII 105
Tirenig zu wenig meld zuletzt viel.')

Prov. Germ.
Grain by grain the, hen fills her belly. 2)

Pror. Engl.
11296 Din picatura ce cura butia se utnple

pan& 'n gura.
IORD GOLESCTJ, M88. II, p. 89.
Adied, cu putiutelu mult dolzandim (Gouscu).
11297 Cu picatura din cazan butla se umple

pana 'n vrana de rachit.
IORD. GOLESCU, 11188. II, p. 30.
Adica Cu efite putin mutt dobiindim; se çlice pentru

cjilugarf §I. dolitorf, ce cu chte putin se umple de bant
(GoLEscu).
* ,6.
11298 Nu cerca butea, numaI ce 'I In bute.
V. SALA, dasc. c. Bract co-
mit. .73iItor, Ungaria.
Nu judech omul dup6, infiiti§are dar chntarescel mintea

§i calitAtile morale.
11299 Buda cu un cerc nici cum se lega.

I ORD. GOLESCTJ, M83. II, p. 86.
Adica cel cumplit cu o pedépsd, numal nu se infri-

néza, §.I. tiranul cu o lege numai (GOLEscu).
11300 Butia cand sé umple lncepe a pi§ti.

IORD. GOLLSCTJ, M88 ir, p. 86.
Adica norodul, child piste mesurA, se superd, ineepe a

carti. (GoLEscu).
Putin cu putin face la sflrit mult.

Bob cu bob gäina l,I umple gua.
dacoromanica.ro
106 PROVERBELE ROMINELOR
11301 Gandesce sä nu mai lase In bute.

A. PANN, I, p. 128. HENTEscu,.
p. 66.
Pentru betivul de frunte.
11302 Fluera in bute.

A. PANN, I, p. 111. P. Is PI-
RESCIT, Bev. 18t. III, p. 383.
Ve41 CV.
11303 Suge-bute.
BARONZI, p. 45 & 96. L. ..id-
NEANIT, Diet. p. 784,
Vecri Ce".
Acela§ lateles ca la No. 11302.
11304 A umbla (merge) din bute In bute.

DAURIAN, SL MAXIM, I, p. 281.
D. ZANNE, arhitect, c. Bolin-
tin-din-Vale, j. Ilfov.
Pentru omul ne-statornic.

A nu'§I afià locul capuluI; a nu se a§e4 unde-va ; a
trece de la o tréba la alta; a lash un prieten pentru
altul, s. c. 1.
11305 Din bute in bute.

BARONZI, p. 43. Gazet. Popor.
I. No. 184. D. DRÄGUESCU, C.
Bucuresci, j.
10 Dintr'un re't
2° A se Intelege la rele.
(Stint inte1e0 din butie n butie.»
11306 A lega bute.

BARONZI, p. 206.
Verg Coba, Fade".
dacoromanica.ro
LEal, iNVÉTATITIZI, MEsERA 107
BUT=
11307 Butáele Ole fac mai mult sgomot (de
cat cele pline).
1. G. VALENTINEANU, p.39 & 43.
*A
Butoiu gol face sunet mare.
E. J. PATRicru, 'inv. C. &IWO,
j. Covur/uiu.
VecJI Butk.

Elinif asem6nait pe cet bunt de gura §i palavragil cu
caldarile de la Dodona. Aceste calddrt de alai)* eraa
ast-fel a§eqate In templu ca daca loveat pre cea d'intatu
sunetul se comunica treptat la t6te 'Ana la cea de pe
urma.
.Yec Dodoncei cessat tinnitus afreni.

Auscmiu.
*a
11308 Picurile multe, umple butolul mare.
V. SALA, dasc. C. Sediste, c.
Bihor, Ungaria.
Vegil Butte.
11309 *E esit din butoIu.

G. POBORAN, bat C. Slatina, j.
Olt.
Adica e betiv de frunte.

*
11310 ButoIu fat-a fund.
10 Om f6rte cheltuitor.
20 Care nu se mai satura ; mare hot.
C'est le tonneau des Danaides.
Prov. Fra21C.
dacoromanica.ro
108 PRovERB-gur ROMINILOR
CADA
Ve41 Dzebalet
CATER
*6.
11311 I-a dat caier de tors.
D-na Z. JUVARA, C. Fedesa j.
Tutova.
Vecri Furcer.
I-a dat de lucru.

/7 lui a donné di fil et retordre.
Prov. Franc.
cALAmARA
Vecyt Logof'ét.
*.n.
11312 Lapte acru in calämäri,
Foc s'amar in buzunäri.
GR. ALEXANDRESCU, ma,qistr.
j. Putna.
Vecyf Logojét.

*
11313 A strica cAlämarea.
M. CANIAN, j. Iasi.
CALAPOD
*
11314 Tot dupä un calapod.
Vecp Cary, Ca110.
Pentru eel earl' se asém6nA.

Ils ont tous 616 coulés dans le me'me moule.
Prov Franc.
cALAuzik
Vell Harduc, Sat .
dacoromanica.ro
LEGf, iNVÉTATURI, MESERII 109
11315 Cäläuza násträ s'altä poteca scie.

IORD. GOLESOU, M88. Il, p. 32.
Se 4iee pentru eel bun): povatuitoff (Gor.,Esou).
CALÉLA
11316 CAlélä.
Fn. DAnit, Diet. 1, p. 183
Adie& betie.
CALENDAR
PENTRU-CE CALENDARUL NEMIESC ESTE OU DOUt-SPRE-VECE
piLE MAf iNAINTE DE CEL ROM;iNESO ?
Cici, in vremea de demult, pe cand pimintul era, srant, Dumnedeu

umbla en sf. Petra pe el gi invetà pe picitogI calea adeverulul. El
ficut planul ca sii mérgi pang la marginile lume1, spre a res-
pandi in teite prile Invetitura cea Sfintà. Fiind-ci aveau multe lucrurf
de dus cu el, ail tocmit doI servitorl : un Némt, gi un Roman. Némtul
era inciltat in ghete, lar Romanul in opincT. De cate-orT ajungeau la
vre-o api mare, Dumnedeu ca sfantu Petru, ca sfintl ce erau, trecead
peste ea, Tar Némtul i cu Romanul, ca pàciitoi, nu putean trece
peste apa',. EI erau nevoitT a se descultà. Némtul, cat aI clipi din ochl,
isT trägei ghetele, Tar bIetul Roman pIerdei mult timp phi se incilth
gi descultia, fiindu-I opincile gi cam rupte. La marginile lumeI, Némtul
a ajuns cu doue-spre-dece dile rnal inainte ca Românul. Romanul dupa
cum vedem, a p1erdut cu descultatul gi inciltatul doui-spre-slece ile.
Se dice ell de atuncl calendarul RomanuluI a remas in urrui de al
NémtuluI cu doue-spre-dece tile. A.sti-dI, când Romanul s'a inciltat
In ghete gi fiind destul de Iutigan, clupi cum 11 scim, credem ca va
fi in stare si cagtige acea perdere i si ajungi pe Némt cu ca-
lendarul, clicI este maI bine mal inainte, de cat pe urmi. D. Do-
GARD', envetätor, Muqetescii,
11317 AI face capu calendar.

L.*ITNEANU, Diet., p. 127.
*L.
AI face capul calindar.
S. I. GROSSMANN, Diet., p. 155.
V. A. FORESCU, C. Folticeni,
j. Suclava. E. I. PATructu, fnv.
c. Smulti, j. Covurlutu. T. SEE-
RANTIA, I, p. 66. I. CREANGA,
Prov., p. 252; Cont.i Liter, , XI, p.
189.
dacoromanica.ro
A'e face din cap calindar.

I. MUNTEANU, p. 122.
1° Cand pe unul 6'1 supera, el ametesce un altul, peste

mesura, cu vorba.
20 AV umple capul cu luerurl de nimio.
IarI omul surd de vuet i cu capul ctaindar
at a stat bocgnésegi la urechI de aldgrar.
TH. SPERANTIA.
11318 Nu face din capul téi.1 calendar.

A. PA, Edit. 1889, p. 174;
II, p. 152. T. SPERANTA, p.
166.
NuTi face din cap ceilindar.

HrNTEscu, p. 27.
Acela§ inteles ca la No. 11317, sub forma de povatä.

11319 §i-a pierdut calendarul.
LAZAR .10:NTEANU, Rev. Ist., VI,
p. 254.
Vecy Pasalie.
AV pferde socotelile, a se ineurch.
CALENDE
*A
11320 La calendele grecescI (grece).
LATTRIAN & MAXIM, I, p. 197
& 326. L. *.IINEANU, Diet., p.
127.
Adica niel °data.

Romanil numeat calencice prima di din fie-care luna.
In acea di era obiceful sa se inapofeze sumele impru-
mutate. Cuvintul calendce, vine de la verbul calo, chem,
cad in acea qi marele pontifex anunta poporului cherna t,
anume In acest scop, inceperea lunef nol. Grecif nu
aveaii calende.
dacoromanica.ro
LEO, NvÉT.X.TuRl, IdESERIf 111
Ad calendas Grtecas.l)
Prov. Lat.
Aux calendes grecques.

Prov. Franc.
CALÉTOR
VedI Barba, Chirle, /sweat.
11321 Alegatlu multi scii.a)

G. WEIGAND, Zweit. Jahres , p.
199.
Vedl Chirle.
Gel care a cadtorit, multe a vOut §i multe a Inv'état.

Quiconque a beaucoup vu
Peut avoir beaucoup retenu.
La Fantaine.
*.n. .
11322 CAletorului II §éde (stA) bine cu drumu.

C. JARCA, C.BUZeit, j. Bye&
A. Ponsou, inv. c. Cernica, j.
Ilfov.
*A
GcUè'torulu î éde bine pe drum.
GR. POÌENARU, ing. C. itassa,
j. Ialomita.
*
Caltorulu î stei bine cu drumul ca
calului Cu frisk
G. POBORAN, inst. j. Olt.
Pentru cele carif sunt dupbi orinduléld.
11323 SA nu fie drumu fArA cAlétori.

Malor P. BUDLVEANII, j. Ilfov.
1) La calendele grecescY.
Cel care a nmblat (alergat) multe scie.
dacoromanica.ro
112 PROVERBELE ROMINELOR
SA nu fad' un lucru de géba.

icSà acriI ca scl nu fie drumu fitrit
A CALÉTORÌ
Ved r BrunuY, Iérnet, Vint.
11324 Cälkorind cine-va pe mare anevoe scapä

de furtunä.
GR. ALEXANDRESCU, magistr., C.
Forsant, j. Fuina.
Vecg Bruna, Ma; e,
Vint.
Celuf care se apucii de lucruri grele i primejdi6se.

11325 A calkori In rele ape.
LAURIAN MAXIM, II, p. 375.
1° AdicA a nu isbutl.
20 A fi in mare primejdie.
CALETORIE
V ecyi illárte, Nor.
11326 Dupà vint, pé mare, cälkoria sä te-o faci,

ca sä nu te tuned. In mare.
IORD. GOLESOU, MSS., II, p. 116.
Adica dupit vreme sA te porti, ca sd nu te primejduesci

(GoLEscu).
11327 La ori-ce cälkorie, nu plecä färä tovä-

rä§ie.
GR. ALEXANDRESCTJ, /nagistr, ,
c. Focsani, j. Plana.
AratA fol6sele i puterea tovdrA§iel, precum i ne-sigu-
ranta dramurilor in vechime.
*
11328 Cälkorie sprincenatä.
y. ALEXANDRI, Teatr., p. 318,
532, 925 & 981. I. CREANGli,
Pov. p. 307. D-na Z. JUVARA,
c. Fedesci, j. Tutova. G. P.
SALVIO, inv. C. Smulp, j. Covurlulu.
Vell Cale.
dacoromanica.ro
LEGt, iNVATATURI, MESERLY 113
C616torie bun1, poi sa pled. S qice mai mult intr'un

mod ironic.
(Si ce'nal pastt mie de tel duce ? doar nu suntem de o saml. Ca-
letorie sprincenatti., ALEXANDRI, Teatr. p. 925.
CALF.A.
11329 A pätifo calfa nósträ.

P. ISPIRESOU, Rev. Ist, f, p.
231: LUMINA r, p. 87. V. A.
FORESCU, C. Folticeni, j. Suclava.
FR. DAM* I, p. 183.
Cânci unul s6 pachlesce singar crepnd c5, a pacalit

el pe altif.
sscívX
Un cizmar aveä o fatä, drägrutA dar cam preostit din fire. Se racuse
fata märicical. De témti sä, nu pätéscä, vre-o rusine bIata mumä-sa o
sfAtul sä se cam ferésca, de flächi1 satuluT si mal ales de calfa lor care
II cam clà tirceile de c'itä.-va vreme. (SA nu cum-va sä'l lasT 0, se pue
peste tine Incheiea bätrâna pentru a fi bine InOlésä, cacT atuncT e
r'éti de tine, aT '
Nu trecu multä vreme si lute° di fata veni intr'un suflet la mäsa
si '1 strigä de departe ridénd ,31iimucuvi dragg, a peltit'o calfa nóstra.
Am inceput sà ne httrjonim dar And a vrut sä se pue peste mine, nu
l'am rasa% i m'am pus eti d'asupra
11330 0 calf& rea nicI ()data nu'§ï gäsesce scule

bune.
AL. MARTINIAN, C. Bucuresct,
j. Ilfov.
Pentru omul nepriceput sat lene.
11331 A sc6te calfa pe cine-va.

LAURLAN & MAXIM, Glosar, p.
113.
Al invèlà Mee bine.
11332 A esi can In ce-va.

LAURIAN & MAXIM, G/08ar,
113.
dacoromanica.ro
A e§i perfect, a atinge perfectia in ce-va. Sè gice mai

ales in inteles
A SE CALI
11333 A se call.
FR. DANtg, T. p. 183.
Vecp Cdlit
A se imb6th bine.
CALIC
Ve! Pasëre,
11334 Calicul panä nu cere

Nu mändnci cu pläcere.
LAZ. *AINEANII, Did. p. 159.
Calieu 'mpérat s'ajungei

Cdt de mula bani s'aïbd 'n pungei,
El panei &hid nu va cere
Nu mcIndncd cu pleicere.
A. PANN, III, p. 37. HIN-
TEsou, p. 22.
Velp Ném.

POVESTEA VORRII
Auçlim, din alte vécurl, crt. un fecIor de 'mpèrat

Preumblându-se prin Iérä imbrá.cat in port schimbat,
A vèçlut, ea intimplare, 'n marginea unuI oras
O pré frumusica jun'á, cu chip ca de ingeras;
Care inteatilt de dinsa Mima i s'a rAnit,
Càt asupra'I die odata, ghndul i s'a pironit.
8'asfel cu desgvirsire in amorul ei cliçlênd,
' Incepù sA patimésa, somnul, linistea pierçlênd.
Se afià, in téta vremea, fel si chip a se gilndi
Cum i ce mijloc sA fad: el spre a o dolAndl!
8i de némul vrênd srt scie a trimis cercetAtor,
Care 'I a si spus cà este fata unuI cersetor.
çlise el, nu strica, slobod este la SultanI
Ca sä iea sotiI chlar relbe, cump6randu-le cu banI.
Legea v'éçl cA nu no 'nvatA ca sà clutIm la ném,
DacA ti5tA lumea 'ntrégà este de la un Adam.)
dacoromanica.ro
Iza lxvtTlarraI, MESERIf 115
Asfel el duph ce dise, o aduse in SaraIu,

linde ca o'mpárhitésil träIh ca In sin de raiu.
Dar insä acele bunurT uu o multhmeh pe ea,
II pärei c cu cersitul en mult mal bine trAIA..
Acele mancan l lucsbse nu o puteh impAch,
Chnd le manca il parea cä duph umerI arunch.
Mal de multe off ea inch la mash' dach
Se seta mal mult iihmhndh, de dinsa nu sé prinde1.
Dar insh i nemâncath vreodath nu umblh,
Ci dupä masá, in urmä, se 'ndoph când se sculh,
Ca mergeh pe la dulapurI, se duceh pe la chmhrT,
Unde se aflh, in vreme, feluritele mhnchrl,
inchidêndu-se inä'untru mhna la ele 'ntindek
Dicend: (Faceti-vä milä!, i cerseh ca chnd sh'i deh,
S'apol lua rämlis4e d'ale mesh' si mana,
Phnä% se sáturit bine, si asfel se impách.
A. PANN.
11335 Ce'mi este mojicul

Ce'mi este calicul?
Unul s'alt obraznic
§i in di de praznic.
A. PANN, VIII, P. 34.
Vecll Pas.fre, Vrabte.
A se adaogh la No. 10318.

11336 Omul calle si obraznic
Merge ne-poftit la praznic.
TESCII, p. 131.
Vedl Ne-poitit.
Pentru eel obraznic.
11337 Calicului dai tòta sè'ptérnana, i s'A.

nu'l daI Sambäta, te Injura.
D-na ECAT. ZANNE, c. Popenf,.
j.
*
Üaliculuz seeì daï t6td septé-m,dna, daca nul.
dai SämbcIta dice di nu' a dat.
D-na Z. JIIVARA, c. l'alead, j..
Tutova.
Vet;11 Ginere.
dacoromanica.ro
116 PROVERBELE RONANTLOR
Pentru cel care, off cât aI face pentru dinsul, tot nu

poti sd'l multumesci.
S'ambPita se imparte pomang. de sufletul. mortilor.
*A
11338 FA /lath- caliculuI cb."1 ducI traista.
E. I. PATRICTU7 inV. C. Srnulti,
j. Covurluiu.
Vr'énd s'a' arate obrtIznicia cul-va.

*
11339 De la calic sä mal lei traistä !
C. MADAN, stud. C. Trugenf,
ChignM, Basaralvia.
Adica sh' maI lei de la eel sitrac!

*A
11340 Calle fárä. traistä.
E. I. PATRICIU. t2221. C. &Mali,
j. Covurluiu.
Pentru cel care pretinde un lucru si, la urm6, nu are.

In ce'l pune.
11341 I se bate limba 'n gurä ca calicif la po-

man4.
I. BANEsou, prof. j. Boman.
Ve41 Pafére, Vrabre.
Vorbesce repede
*
11342 Par'cä se bat caliciI la gura lui.
V. ALEXANDRI, Teatr., p. 367,
705 & 905. Jurimea (ziar), No.
16. (3-Av. ONI§OR, prof. C. Si-
mila, j. Tutova.I. FANEscu, prof.
j. Boman. G. P. SALVIt, (122). C.
&MO, j. COVUAtill.
Vecll 7idan, Turc.
1° Vorbesce repede i mult.

20 Vorbesce ne-deslusit.
cNu te 'nteleg, domnule, ce vrel spul. Tot dicl c n'al
tot pomenescl de pAsune, de florI de unte, de mòre, de putóre. Ce
dacoromanica.ro
LRGI, 1NITtTITURAI, IdEESERI1 117
hmM griifescl'? cà par'cd se bat calicii fn gura d-tale). ALEXANDRI,

p. 705.
CALIC
Vegf Covris-, Fua'ul, Rac,
Sapda.
*
11343 Cand piel In mana calieuluf te spinzura
lea sufletul).
GAV. ONIVR, Junimea, No. 16
Ve41 gan

* Z.1
11344 De cat ar fi omul calle
Mai bine sa n'alba nimic.
C. TEODORESCTU, mv. C. Pungesci,
j. Vasluiu.
Pentra omul cu desilvIr§ire sdrac.
11345 Fie omul cat de calic, numai bani se aiba.

C. TEODORESCU, inv. c. Cursescl,
j. Vastaiic.
V&A Ban.
11346 De la calic
Nu ail" nimic.
A. PANN, 1, p. 149. HENTEsou,
p. 22.
Sg nu al: a face de cat cu 6men1 avutl sa puternicI

de la carI te vet' put folosì Cu ce-va.
11347 La calic slujescI, calic
T. CREANGA, Pov., p. 200.
Sa alegf stà'pan1 sat ocrotitori puternicI.

(Dar aya, muncesc yi nu s'alege nemica de mine ; pentru ca tot
de stgpânI calicI mi-am avut parte. i vorba ceea : la calic slujescl,
ca/ic remcif,» 1. CREANGI.
dacoromanica.ro
118 PROVEES-FI-LE ROYANIDOR
CALIMARA
Vecri Logofit.
CALINDAR
Vecrí Calendar.
CALIP
Vecrl Ca1up.
11348 Al pune calIpul.

N. POPESOII, Calend. 1882, p.
Vecji a ßo, CaluA a Cap-
a Potcovi.
A'l
ceotol'ul cltruYa il da prin cap Vote dracoveniile puse §i aicr ealt-
' pul., N. POPBSCU.
11349 Toti dintr'un cal») sco0.

IORD. GOLESCII, MSS. II, p. 70.
Vedi
Acije& top de o potriv'a. (GoLEscu).
CALIT
11350 A fi (om) cfilit,

GR. JIPBSCU, /VIO% Oraq, p.
112. T. SPBRANTIA, 1, p 53.
Vecrí a se
1° Rare-or1: cìoplit, dedat cu obicelurile

20 Bét cum se cade.
CALTI
Ve41 rata, Gura, Sara.
*A
11351 A venit copt In cAltI.
E. I. PATRICIU & G. P. SALVit,
'inv. c. &mili, j. Covurluiu.
dacoromanica.ro
LEA iNVATATURA, IfESERIf 119
Cand unul alérga, la lucrul de-a-gata, fax& isprava sat

fara rost.
CAnd femeile reghild, sati pene, chnepa melitata §i fa-
cuta fuI6re, remâne pe raghild, saü pene, rëma§itele cara
se dat de o parte se numesc câlL Câ1iI sunt mol §i.
in cald. De acela fiind aruncati prin podul caset dorm
pisicile prin eY.
Dicerea de mai sus insemnéza ca, a dormit, sait. a §e-
qut, cine-va fara niel o grija §i acum a venit la altul
sa'i faca' treba, pe cand acesta nu'§i vede capul de ale
luI. Omul ocupat, in sup6rarea lui, cand lene§ul Il rága
de interesul séü, II r'espun.de cu çlicerea de mai sus. A-
dicit a venit fara isprava salí fära rost ; intelegêndu-se
lenea ori neghiobia lui de a nu veni intiun alt timp
mai potrivit.
*
11352 Par'ca copt In calti.
G-. P. SALvit, 61,11. C. SMUltij
COVurluiu.
E galben la fata §i bolnavicios.
11353 Inghite-cdltf.
GR. JIPESCI7, Opine., p 98.
Adica pehlivan, in§elator.

*
11354 Câlti In stfubefu !
Calti In stiubeiu!
S. FL. MARIAN, Ornit. II, p. 149.
Pentru a se luà in ris femeile lene§e.
LEGENDI.
Se dice ca., pitigolul de când a avut euTbul sal' In strubeful cu

a femeii celei lenese, tot-dé-una, dad se desprimgveréza, Incepe a
sbura imprejuru caselor unde se afla Urna lenese si a cinta:
CcIlti in stiubdu !
in stiubetu I
S. FL. MARIAN.
61498 10
dacoromanica.ro
120 PROVERBELE ROMANILOB
11355 VeOrtl de cffiti.

A. PANN, Edit. 1889, p.151.
Thruscu, p. 22.
V etp Pura.
Când cine-va, mal' ales o ferneie, se a,m.esteca unde nu
o privesce. Amenintare in cas de ne-supunere.
CALUP
Ve/. Cal). Vi, c. Calup.
11356 A pune (trage) cui-va calupul.

A. DE CIHAC, Dict. Etym. II,
p. 1555. LAITRIAN & MAXIM, Glo-
sar, p. 115. S. I. GROSSMANN,
Diet. p. 40 & SAÌNEANU,
p.129. FR. DAME, I, p. 186.
A _pune i calup.
V- ALEXANDRI, Teatr., p.1067.
Vecri Copp.
Adich a in§elh.
De la turcescul calib, vulgar, calup, forma (calapodul)
cismarului.
11357 Fäcuti toti pe un calup.

V. A LEXANDRI, Teatr. p.1231;
Cono. Liter., IV, p. 310. P. Is-
PIRESCU, Rev. Ist. 111, p. 880.
FR. DArat, I, p. 186.
V ec1: Calaliod, Can]) .

Par' cd am fi fdcuti pe un calup., V. ALEXANDRI.
CALUS,
11358 pune cálu§u in gurä.

A'l impedieb, de a vorbl, de a spune óre-ce.
dacoromanica.ro
LEO, iNV2TATURA, MESERIf 121
CANGE
*
11359 A aduce cu cangea.
Adicil cu de-a sila.
CANTAR
11360 Cantar cu doué coaie.
IoRD. GOLESCU, Mss. II, p. 33.
A dial, cAnd strimb, cand drept (Gouscu).
A CANTARÌ
*A
11361 A scie cat cantaresce cine-va.
D na ECAT. ZANNE, C. Popeni,
j. Radii.
Adict1 cat face, cat pretuesce cine-va.
11362 Sä'l cantaresci cu aur.

BARONZI, p. 69.
Om ne-pretuit.
Il vaut son pesant d'or.

Prov. Franc.
CAP .ESTRU
\Teo cap. Hi, c. cafiseni.
*.n.
11363 Unde'l cäpéstru acolo 'I si calul.
C. TEODORESCIT, bit). C. 14ungesci,
j. Vaslniu
Pentru cele ne-despartite.
* ,n.
11364 Al mai stringe din capéstru.
GAV. ONISOR, prof. c. Simila,
j. Tutova.
dacoromanica.ro
122 PROVERBELE ROMÄNTLOR
Adich, infrinh, a'l tine de apr6pe.

CAPITAL
11365 A face capital de ce-va sail cine-va.
LAURIAN & MAXIM, L p. 405.
A se rézemh, a sperh in acel ce-va san' cine-va.

11366 A lua capital de ce-va.
A insemnh, a tind socotéld pentru ceasul prielnic.

11367 A luà ce-va de capital.
A luh ce-va in serios. A luh exceptia ca norma.
A CAPTUO
*
11368 A cäptusi pre cine-va.
T. CREANGÄ, Por. p. 206; Conv.
Liter. IX, p. 178. S. FL. MA-
RIAN. Trad. Pop., p. 105 & 192.
L. *ANEANU, Semas., p. 358.
FR. DAM:g, 1, p 196. G. Poso-
RAN, inst. j. Olt.
VedI a Bol, a Crol,
a Potcovi.
1° A in§elh, a prinde In capcanh.

c Alelei, fecTor de om viclean, ce te gäsescl ; tocmaï de ceca ce
te aT scapat. EI, cá bine te am eaptit?it..» r. CREANGA
2° A bate.
In vechime a captuFi, Insemnh a pune pe capul
eretilor, vindereilor, etc. un fel de capith. care'l
pedich de a vedé. Francesul 0.icea de asemene, eneapu-
ehonner les faueons.
A SE CAPTUSI
*
11369 A se captusi cu ce-va.
V. ALEXANDRI, Teatr., p. 1140-
FR. DANg, 1, p. 196.
dacoromanica.ro
LEGÌ, NVETXTURX, KESERIt 123
A dobandl, a ch§tigh ce-va, a se folosì cu ce-va.

e De nu RA dar macar socru. . . tot n'am ccIptultit cu ce-va.,
V. ALEMANDRI.
CAPTU5IT
11370 Cäptusit.
Adidi bét.
Dim. Cantemir intrebuintéza qicerea: cuvinte ceiptufite, Cu
Intelesurile de : cuvinte cu doué intelesurf sal). In pilde,
mots couverts.
CAR
V eg Cap, Ill, c. ellbd,
Bría, Boù, Buturuga, Cane,
Chula, Copil, Drum, Flecar,
lepure, inielept, Ahdere, Osie,
Prolap, Raddeind, Sac,
Sare.
LEGEND/.
enracul lucrase un car in casa: 11 injghebase tot, cum trebue, dar

nu'l putdt sc6te afara din pricina cà nu incapea pe usa. Vine Dum-
nedeil i cere dé luT carul, ca, el 11 va puté sceite afara. Dracul
prost da. Dumneo;leil il desface tot, il scéte dark 11 intocmesce lar,
pentru ca Dracul sa nu se mal apropie de car 'T-a pus crucea la
protap.,
*.L
11371 ScArtäitura carului
Vrednicia vatavului.
V. A. FORESCU, C. Folticenl, j.
Suclava.
Pentru cel care nu'§I vede de trébA.
11372 Carul din sleail and s'abate, !ndati sé
sfäramä.
*
Cana din qlealt eand s'abate indatd se sfcl-
Mina.
H. D. ENEscu, inv. c. Zamostea,
j. Dorohol.
Adic cel ce fese din orinduIéla luI, Indat6, scapét5,
(GoLEsCU).
dacoromanica.ro
11373 Nu se multumesce nici In car, nicI In

cärutä, niel In sanie, nicI In teleguta.
A. Plum Edit. 1889, p. 73; III,
p. 100. HINTESCU, p. 28.
A
Niei in car, niel in cdrutel.
BARONZI, p.51. Sc. Nor. Inv.
a. VII, prin P. GiRBOVICEANU,
prof.
A
Niel in car, niel in ceirutel, niel in telegutet.
IORD. GOLESCU, 31:98. If, p. 48.
P. ISPIRESCU, Leg. T, 1872, p.
165. TinTrEscu, p. 28.
VuLcANEscu, stud. c. Pelesci, j.
Dolj. AVR. CORCEA, paroh,
Costeiu, Banat. I. PU§CARIU, C.
Polana-Merului, comit. Fdgdraq,
Transilvania.
*
Nice in car, nice in ceirutei, nice chiar in
V. SALA, dasc. c. Talpe, comit.
Bihor, Ungaria.
A
Niei in car, nicX in air*, niet in Uhl-
guttl (teireibut4).
Niei in car, niei in telegutcl.

A
Niel in car, .niel in telégei.
C. POSSA, stud. C. Hurradesci,
J. Nenitu.
Ve op Cdrutd.
1° S'El qice pentru ce I ce nu sò multumesc niaI intr'un

chip (Gouscu). Nu le pote nimenï intrà in vole.
2° Când pe oraul, incercandul in multe feluri, nu'l
poi face sä te inteléga.
dacoromanica.ro
LEGf, fEVtTATCRI, MUM/ 125
*
11374 Hai In car!
Baiu!
Hal In cfirutä!
Bahl!
Hai In telegutä!
Balu!
Hai pe jos!
Ball!
I CREANG1, A tnint., p. 115.
*A
Sta in car !
Bato!
Da-te jos!
Bato!
I. PATRICIU, hill. C. Smulfl.,
j. Covariant.

*a
11375 Carul care scat-0e mai mult träesce.
P. SALVIO", inv. C. Stnultl,
j. Covurluite.
*
Carul care seartae mac& line mal mult.
A. GoRove, c. StsIniOra, j. Su-
clava.
Adese-ori mai mult trdesce unul care pare cu sufletul

In tinda' de cat altul sa'n5,tos §i plin de vlagit.
111-alum vas non frangitur. 1)
Prov. Lat.
Les pots felés sont ceux qui durent le plus.

Prov. Franc.
Dura più un carro rol/o, che un nuovo.

Prov. Ital.
Vasul réil nu se sparge.

Mal mult One un car stricat, de cat unul nog.
dacoromanica.ro
Carro, que canta, a seu dono avano.

Prov. Port.
Die knarrigen Wagen gehen am leingsten. 2)

Prov. Germ.
Wagnen ga'r 14)5.7, fast han knarkar.

Prov. Sved.
*A
11376 Pänä ce geme boll scärtie carul.
V. SALA, dasc. c. Merag, emit.
Bihor, Ungaria. P. itRBOVI-
CEANU, prof. c. Said, j. Arges.
Di cal s' aurld boiri aurlä antaxea. 4)

c. IONESCU, prof. c. Nevésta,
Macedonia.
VeilI Bog.
Acela§ inteles ea la No. 1322 la care se vor ashogh

aceste variante.
11377 in loc sä scartäie carul, scArtaie mägarul.

ToRD. Gouseu, Mss. II, p. 16.
Adica, In loe sti se plangä cel ce s'a mipAstuit, se pliinge
cel ce a niipdstuit (GoLEscu).
*A
11378 Nu scartae carul, cAt sartäe cäräu§ul.
SucTava.
11379 Dupà ce frangi carul multi se gäsesc

säli arate drumul bun.
A. PANN, Edit. 1889, p. 107.
G. POBORAN, hat. j. Olt.
1) Carul care scaqie, duce /nainte pe sfäpanul
2 ) Carele care scalie merg mal departe.
Carul merge bine, si daca ar scarvil.
De cat sa' racnésea boiT scârçie carul.
dacoromanica.ro
LEO, iNV.ÉTXTURX, MESERII 127
Dupet ce s'a frcint car2d multi aratei drumul

cel bun.
BARONZI, p. 56. HINTEscu,
p. 28.
*
Dupei ce s'a rupt carul to0 aratd drumul
cel bun.
P. Fastott, Etym. Magn , p.
1553. A. PoPEscu, inv. c. Cer-
nica, j. Ilfbv. G. POBORAN, inst.
j. Olt.
*
Dupei ce 'tt freingì carul 4 aratei drumul bun.
V. SALA, dasc. C. Chirou, cotnit.
Bihor, Ungaria.
(fari s' flyinge anzaxea multe caliuzi ')

IoNEscu, prof. c. Nevésta,
Macedonia.
Dui:4 vreme multi se' gdsesc sa te poviltuiéscA cum

era mai bine sa faci, &tit sal): ofere ajutorul lor.
*A
11380 Dupä ce s'a stricat carul, de géba
aratä cine-va drumul bun.
C. TEODORESCU, "MIL C. Pungescf.
j. Vasluiu.
Cand ajutorul ni se cla dupa vreme.
11381 Dupä ce réstòrnä carul atuncea vede
drumul cel bun.
A. PANN, li, D. 80. HINTEscu,
p. 28. P. ISPIRESCU, ReV.
111, p. 165.
Child cine-va capéta, minte pré tar(lin.
*A
11382 Intòrce cu limba, nu int6rce cu caru.
AVR. CORCEA, paroh, c. CapteIn,
Banat.
1) DupI ce se frange carul multe cal' invep (afli).
dacoromanica.ro
128 PROVERBELE RORDINILOR
10 VorbescI ce-va, veql cg, a vat6mat pre cine-va, o

IntorcI u§or ark'and ca nu al bateles a§a ci altfel. Nu
tot ast fel cArau§ul care a smintit drumul ; el mal cu grefi
Intórce carul. De aceia trebue sa se nits dinainte cine-va
incotro trebue sa se porndscl.
23 St te gandescI bine Inainte de a incepe óre-ce.
*a
11383 Carul uns nu scartie.
GR. POIENARU, ing. j. Futna.
VeclY Osie.
Cu banI orl-ce lucru ti se inlesnesce.
11384 S'undzI chera s'nu cartanésea.1)

D. A. MILESCU, stud. c. GopesI,
Macedonia.
Verri Osie.
Imbundm, mal ales cu banf §i cti plocóne, pre eel

Impotrivg, sh nu cil,rtéscA.
Chariot engraissé et oingt

A charier est mieux en point.
Prov. Franc. XVIe SiSete.
*
11385 Un car sé 'nearca, altul sé descarca.
AVR. CORCEA, paroh, c. Costeiii ,
Banat.
Vegl DunineVal,
Arai& sórta schimbitclósa a 6menilor care pe unul ri-

die& i pe altul 11 dobórd.
*
11386 Nu merge carul care are cloud rbte de
un fel §1 doué de alt fel.
V. A. FORESCU, inv. c. Broscenl.,
j. Suciava.
TovArtl§ia nu e buml de cat ¡litre 6menl de o potrivd.
1) Sa ungl carul s nu scar0e.
dacoromanica.ro
LEGI, INVÈTATURÀ, PdFSE4If 129
*A
11387 Tot caru '§i pòrtä tovaru.
A VR. CORCEA, paroh, C. Co?teift,
Banat.
Fie-care cu sarcina, Cu nevoile luY.
11388 Din lipsa unui cuiu se pierde carul.

Ve4I PotchaY,
11389 Nid tu carul tèú, nici tu vitele tale.

L. .XII,TEANU, Semi?. Rev. Ist.
VI, p. 349.
VedI Cap, 11",c, Drum,
lépd.

eCum scapa mo§neagul de balat, dete boldurI boiler §1 nici tu carul
teg, nici tu vuele tale, phi ce ajunse a-casa cu vitele in cap.,
Calend. Basm. 1851, p. 37.
*
11390 E WI cu caru, dar mai réi.1 pe picióre.
AVR. CORCEA, yard., C. Co§teirt,
Banat.
La car se" prind numai bob.' earl merg 'Meet la drum ;

totu§i e mai bine in car de cat pe jos, cand face omul
o cale mai lungd.
11391 A trage caru la uscat..

Maier P. BUDI§TEANU, C. Bu-
eureaci, j. Ilfov.
A scapà de o belea, de un
*LI
11392 lasAI carul.
G. P. SALVIU, 212V. C. SMUiti,
j. Covurluiu,
dacoromanica.ro
130 PROVERB ELE RObtikl I LOB
Adica tocmai ce are el ca man& dr6pta, fara care nu

p6te tral.
*
11393 A'§I pune carul In petre.
ION A WI SBIERA, Por. p. 291.
G. P. SALVE", (ny. c. Smulti,
j. Corurlutu.
A se abtine Cu hotarire de la ce-ya, a se indërëtnicì

sa nu faca 6re-ce.
(S'ati nalmit odatg un Sigan la un om, i se purtà bine, at se
purtà, dar cad 4t punell caru 'n pletri, nu Val fi urnit la ce-va sä
te fi pus at SBIERA.
*4
11394 Nu '1 ducl nicl cu caru cu bol.
D-na Z. .JTJVARA, C. Fedesci,
Tu tova.
In niel un chip nu '1 pop' sill sa mérga unde-va, sa

faca 6re-ce.
*A
11395 Doará o calcä. carul.
Sc. Norm. Inv. Cl. VII, prin
P. GIRBOVICEANU C. Dreigänesci,
j. Vtilcea.
1° Adica incet.
2° Om lene.
3° Se lasa in volea intimplarei.
*
11396 A descarctk carul.
Tutora.
Adica a nasce, a face.

11397 A drege carul.
LAURIAN & MAXLM, I, p. 470.
A drege lucrurile.
11398 A Injuga boll la car.
dacoromanica.ro
LEG!, INVETATURÀ, MEFIER1I 131
A incepe o tréba, a se pornl.

11399 A dejuga boll de la car.
LAURIAN & 311AXIM, I, p. 470.
Vell Cartt
A termina, a se opii.
11400 A da carul de mal.
A nu isbutl.
11401 A frange carul.

A nu isbuti, a se pean.
11402 Cu carul.
D-na Z. JUVARA, C. Fedesci,
Tutova. LAURIAN & MAXIM, I,
p. 470.
Adica f6rte mult.
cARAu5
Ve41 Chirigiii, Nevare.
11403 î cel mal bun carau§ réstòrnA carul

pé cel mai bun drum.
IORD. GOLESCU, M88. IT, p. 99.
Adica §1 cel ma inv6tat grepsce (GoLEson).

11 n'est si bon chartier qui ne verse.
Prov. Franc. XVIe Siècle.
*A
11404 China de§téptä pe cärau§.
D-na E. B. ISTAwR, p. 67.
I. G. VALENTINEANTJ, p. 20.
D-na Z. JUVARA, C. Fedeecf, j.
Tutova. L 1.3A.NEscu, prof. j.
Roman.
dacoromanica.ro
132 PROVEEBELE ROILINILOR
*
Chíina deschide pe dircluq.
D na CL. BALLY, e. Ceirlomänesei,
j. Tutova.
Drama deschide pe ccircht.

D na SM. LAMBRINO, C. Gagesel
j. Fa
Vegi Chirigiii, Nevore.
1° Plata bung, ue face ingrijitori §i silitorf la oril-ce.

20 Mergênd ín lume te de§tepti.
En forgeant on devient forgeron.
Prov. Prone.
Chi molto pratica, motto impara.')

Prov. Tose.
Uso hace maestro.2)

Prov. Span.
Olning macht den Meister. 3)

Prov. Germ.
Practice males perfect. 4)

Prov. Engl.
6 Ming gör mis/aren. 5)

Port. Sved.
CARA.U..51E
eqr Nevok.
') Cine malt practica, mult invma.

2) Usul face rnaestrul.
a) Usul face maestrul
4) Practica face perfect.
Usul face maestrul.
dacoromanica.ro
LEO, iNV.4.XTURX, MESERIT 133
CARBUNAR
11405 §1 cärbunarul stapan 136 masa sa.
IORD. GOLESCU, 31.98. II, p. 97.
Adicä, fie§-care traiesce curn va in casa sa (GoLEsou).

Una din numer6sele ()jeer' pre care G-olescu le-a tra-
dus din limba francesa:
Charbonnier est mare chez soi.
Prov. Franc.
CARCIMAR
Vegi Cr?mar.
11406 Una gandesce carciumarul si alta be-
tivul.
A. PANN, Edit. 1889, p. 52;
p. 114.BrnEscu, p. 27.
*
gdndesce ceiqmarul 0 alta betivul.
V. SALA. dase. c. Petrileni, co-
Ve41 Crîfmar.
°and doi in§1 nu se potrivesc la ganduri.
'AXX thv Aixan, )4u, XX Àov6voq Opst.1)
Prov. Elin.
Alía Lemon, alía asinus illius portal. 3)

Prov. Lat.
Ce que Tense l'asne, ne pense l'asnier.

Prov. Franc.
Una ne pensa il ghiotto, un 'ultra il tavernalo.3)

Prov. Tose.
Una 4ice Laconianul Tt alta Ora' mggarul LaconianuluI,

Idem.
') Una gandesce cel care Mangncl (urît i alta birtapl.
dacoromanica.ro
134 PROVERBELE RONTINILOR
Der Esel und sein Treiber denhen ni chi Uberein.1)

Prov. Germ.
11407 ('E)ntreba ostaru, se are bur vir. 2)

FR. MIKLOSICH, Rum. Unten,
1, p. 8.
Cgcl fie-care laudt pe ale 14 mai ales and sunt i

de vinqare.
CARLIG
*
11408 Lesne'I a face carlig, dar se al ce acAta
de el.
E. I. PATRICHT, ?2V. C. SYTIN/ft,
j. Covur/uiu.
Greü e a face avutie.

11409 0 márte i un carlig.
G. IONESCIPGION, 1st. Buc ., p.
639.
Arata nepasarea fatil de na6rte.

Eh fji la urma urmelor la ce-o sl m6' aatept: o nuírte i un cdr-
kg I fac'end alusiune la carligul ca care cloclif trägeati pe mortf 3) din
casa., .10NEscu-GioN.
11410 A se face carlig.

P. ISPIRESCU, Leg., p. 10.PR.
Diaig, I, P. 200.
A slä13ì mult, a fi uscat c6rua.

(0 palma' li trase mórtea lui care se uscase de se l'acuse cdrlig in
mort i indata se P. ISPIRESCU.
11411 A pune
A. PANN, Ir, p. 80. Hnv-
TEscu, p. 190.
veo Tovardir.
1) Mtarul i conductorul luI nu se gAndesc la

Intrébäl drclumarul, daca are bun vin.
S) De cTumk
dacoromanica.ro
LEO, iNVtilTURX, MESERIf 135
A gasi mijlocul de a nu se tine de cuvint, de un an-

gajament luat.
Tovar äg numaT la digtig
La pagubä pune dirlig.
A. P.
11412 A aflà (gas» carlig.
FR. DA311, I, p. 200. L. *M-
NEANU, Diet, p. 143.
Adica un mijloe piezis de a isbuti, un argument ade-

menitor, etc.
cARmA
Veql Corabie.
11413 Pan& a nu luà carma In manä, Intafu la

lopatà sä. te Inveti.
I ORD. GOLESCU, M88. II, p. 112.
Ache& 'batAiil la cele mat' mid, apof la cele maI marl

sii te &eclat (GoLEecu).
CARMACTU
A
11414 CorabIa cu doi cArmacI se Innécä.
A. PANN, II, p. 76.HINTEseu,
p. 39.H. D. ENESCU, inv. c. Za-
mostea, j. Doroh,olu.
Do i carmaci innécei corabïa.

A. PAN, Archir., p. 13.
A
Do 'i carmaci o corable innécd.
V. SALLA, dam c. Brdsca, co-
A
Doì carmaci la o coral4e, o innécd.
Tutova.
VW. Cocos, Cumnata.
61498 11
dacoromanica.ro
136 pROVERBELE ROMANILOR
IToXkot cmpa.%17oi. Kapfav eurcassav. i)

Prov. Elin.
MuWiwi° imperatorum Cariam perdidit. 2)

Prov. Lat.
Deux patrons font chavirer la barque.

Prov. Franc.
Dove sono molti cuochi, la minestra sara troppo

salata. 3)
Prov. Ital.
Muchos compenodores descomponen la novia. 4)

Prov. Span.
Viele Köche verderben den Brei. 3)

Prov. Germ.
Ichi reiz bir gemii battifir. 3)

Prov. Turc.
11415 In lipsa carmacIului corabia sé cufundä.

IORD. GOLESC17, M8S. If, p. 16.
Adia, chnd stapAnul lipsesce, casa se risipesce (GoLEscu).
11416 Carmaciul bun scapä din furtunä.

GR ALExANDREsOU, magistr. j.
Putna.
Carmaciul Cu 'ngrijire bunet

Scapa' corabia de furtunet.
A. PAN, II, p. 81.HINTEscu,
p. 38.
Sà fim socotiti i prevOètorT.
Muly generari perduri. Caria.

Multimea generalilor perdu Caria.
5) Uncle sunt mulV bucAtarT, ciorba va fi prea gratà..
MuIV pqitorl Ineureä mirésa.
Multi bucitari strid. eiorba.
DoI cfirmaci o cora'die o InnécL
dacoromanica.ro
LECA, ÌNVETXTURÀ, KESERIT 137
CARMAJIN
*A
11417 Carmajine
Dupä mine;
Cufurite
Mergi 'nainte.
AVR. CORCEA, paroh, C. Cotriefu,
Banat.
Pentru acef carI voesc el sd fie, In bite, ceI

fárá, a fi vrednicl.
Carmajin, este l'Ana tcírsh de colcíre r*e. De la tur-
cescul cirmiz (cirmuz, cochenille), cirmizi (stacojili, ga-
rance).
Carmazin, pe rutenesce, insemnéza : postav ro§u.
A se apropià de sanscritul crimi-ga, produs de vierme.
Ctificrit, este lana t6rsa de col6re galbená.
CARPACIU
11418 Ca carpaciul cu curéua de gat
II pune pingéua numal de cat.
A. PANN, Ir, p. 30.HINTEscU,
p. 27.
V 01 Capac, Pingea.
Pentru cel mincinos. Veçll No. 7587.

*
11419 A fi carpacIu.
LAURIAN & MAXIM. T, p. 463.
.A URELIU CANDREA, Rey. Nona,
VII, p. 412.L. §ATNEmi-u, Dict.
p. 146.
Adich, lucriitor prost.
CARPA.TOR
Crel:pa'tor, Drac, Sork%
A CARPÌ
VOY a Crol.
11420 Vechi cal-pese',

Ata prapädesci.
Maior P. BUDD3,TEANU, C. Bu-
curad, j. Dfor.
dacoromanica.ro
138 PROVERBELE ROKINILOR
Se intrebnintéz& pentru vestminte veclil, ca §i pentra

6menif cei 13ètrinI §i bolnAvicio§1.
*A
11421 Cine cArpesce
Nu se 'mbogAtesce.
T. PoPEscu, inv. c. Dobreni, j.
Elev.
Cu treburi micI nu fad nici o isprava bun&
11422 A carpi.
10 A luerk sail a face r'éti.
23 A n6scoci.
dirpi o mincInna.,
3° A minì
A SE CARPI
Veql Plecare.
* .66
11423 SA ne carpim cá nu putem tot sa ne-
innoim.
A. PANN, Edit. 1889, p. 57;
III, p. 71. I-IDYTEscu, p. 27.
POBRE MARINESCU, inv. c. Plrvu--
Bop, j. Arge?.
Ne invatt economia, cumpkarea in cheltuelf §i mat

ales la imbrh.chminte.
I veux miux cine pieche gu' ein treu. 1)

Prov. Picard.
Besser ein Flick, als ein Loch. 2)

Prov. Germ.
Better see a clout than a hole out. 3)

Prov. Engl.
') MaY bine o pcticit (nada) de cat o gaura.

2 ) Mal bine o petica de cat o gaurä.
8) Mali bine sa vedi o pctica, de cat o gaura.
dacoromanica.ro
LEGT, INTATIT1JRI, IIESERIf 139
Mitre en lapp, än ett M.1.1)

Prov. Sved.
*A
11424 Cine are gAnd de plecare se carpesce.
I. B2iNEseu, prof. j. Boman.
Sä te pregatescf. bine inainte de a face 6re-ce.
11425 Cine umbrä carpindu-se, mai ré'ti sé rupe.

*A
Umblet sei" se cdrpéscet i mat rtec se spurge.
A. PANN, Edit. 1889, p.100 -
DOBRE MARINESCIT, inv. C. Pirvu-
liosu, j. Argeg.
*L
Umblei sel se ceirpésed si (ci) mat reii se rupe.
P. CURBOVICEANU, C. Dobre8c1,
j. Muscel & Sem. Buc. cl.
FOPESCII, inv. c. Dobreni, j.
Ilfov.
Voind sä te cdrpesct mat reii te rupt.

G. POBORAN, 628t. j. Olt.
1° Ne aratà c6. cele dd tot vechI, mat' bine din noti

s6, le facem, dò 6'1 sä, le tot carpim (GoLEsou).
2° Umbli s indrepteze o greséld i maI rü gresesce ;
voind sal apefi mal edit Il afunp.
11426 A se carpi.
V. ALEXANDRI, Teatr.,p. 842.
A se imbètà,.
'Pare-mI se ci se cdrpesce mo9neagu.» ARVINTE i PEPELEA.
1) Mal bine o peticii de 451 o gaur5..
dacoromanica.ro
CARPIT
Vecg a Ride.
*
11427 A fi cArpit.
Vecil
Adie5, bét turt5.
CAR5MAR
Ve 41 Clirci-mar.
CAR'I'E
Ved( Cap. IX, XII 6-
c. Carte, Cap. XII,
c. Peirinte, Paper, Praftie.
11428 Cartea e ca marea, färä fund, §i cine o

lacomi sa invete numai el tòtä cartea,
nu pOte.
Seiinta este ne-mgrginita ; omul invath eat trdfesee §i

tot m6re ne-invetat.
*A
11429 AI carte,
Ai parte.
GASTER, Lit. Pop. p. 218.
P. ISPIRESCU, Rev. .18t., II, p.
150; Basme, p. 117. I. NE-
GRUZZI, Cony. Liter., XII, p. 6.
E. I. PATRICIU, (ny. C. Smulfi,
j. Covurluiu.
*A
Cine are carte
Are parte.
P. ISPIRESCU, Leg., I, 1872, p.
178; .Rev. Ist., 11, p. 150.
11urpseu, p. 28. V. A. Pe-
nmen, c. Folticeni, j. Suciava.
Albina, II, p. 44. GR. li-
LEXANDRESCU, magistr. j. Patna.
H. D. ENESCU, inv. e. Zamos-
tea, j. Dorohoi.
dacoromanica.ro
LEGf, fNVÈVITURA, MESERII 141
*A
Ai carte,
parte;
N'aï carte,
N'ai parte.
A. PANN, III, p. 108. LAU-
EIAN & MAxiM, 1, p. 475. HIN-
!MOTT., p. 27. AVE. CORCE
parolt, c. Costelu, Banat. K.
A. ZAMFIRESCU-DIACON, (ny. C.
Stfubienii, j. Dorohol.E. I. PA-
TRICIU. mv. C. SMU/ti, j. Covur-
luiu. Semin. Centr. Buc. Cl.
VIII, prin P. GARBOVIOEANIT; prof.
*L
Ai carte,
Ai parte ;
.7Tai carte,
Nic parte.
D. CioRtaX, preot, c. Meren, j.
Olt.
1° Inaintea tribunaluluI actele sunt hotaritcíre.
Pentru a indemna la invelaturk ari5tandu-ne foló-
sele sciintef. Banal & j. Covurlutu.
Acest din urma inteles este cel mat' obicInuit ast54I
apr6pe pretutindenI, dar mal ales in Transilvania.
Verba volant, seripta manent.1)
Prov. Lat.
Les paroles s'envolent et les arils restent.

Prov. Franc.
*
11430 N'ai carte,
parte.
LAURIAN & MAXIM, Ir, p. 475.
A. PANN, III. p. 108. Hm-
TEscu, p. 27. I. G. VALPIN-
TINEANIT, p. 21. AVE. COECEA,
paroh, c. Costelu, Banal. E.
I. PATRICIU, inv. C. Smu4I, j.
Covurluiu. I. PU§CARItr, (ny.
c. Poiana- M6rului, comit. Riga-
raq, Transilvania. Preot, D.
Cioniai, 'env c. Meren, j. Olt.
') Cuvintele sb6en", scrisurile férnan.
dacoromanica.ro
*A
Cine n'are carte,
1V'are (nici) parte.
IORD. GOLESCIY, M8S. ir, p. 80.
P. ISPIRESCIJ, Rev. 1st., If, p
150. GE ALEXANDRESCII, ma-
gistr., j. Putna.
Daca n'at carte,

parte.
I. CREANG.k, Anzint., p. 154.
10 Adica cine n'are ajutor, nimic dobandesce (Gorzsou).

20 Se çlice despre omul care nu are acte spre a '§I
dovedl un drept la o stiipanire, datorie, etc.
eFace omul cu cine-va o tovilra.§ie cat de inic i tot urméza in-
voréla Intre partl, Iar nu a*Et Cu ochiI inchi§1, &del dace/ n'al carte
n'al parte., I. CREANG2.
*A
11431 Omul care scie carte
De Mote are parte.
Semin. Centr. Buc. Cl. VII,
prin P. G-ARI30VICEANU, prof.
Arata puterea §i fol6sele invètäturel.
11432 Cine 'nvatä carte
Are bun& parte.
*A
11433 Cine scie carte are patru
A. PANN, Edit., 1889, p. 28;
Fab. I, p, 43. Cart. Cit. II,
p. 16. HDNIEscu, p. 28. -
GASTER, Lit. pop. p. 218. P.
1SPIRESCII, Leg., I, 1872, p. 170;
.Rev. Ist., II, p. 154. OH. MI-
HALACHE, inv. C. Sendrescl, j. Tu-
tova. GR. POIENARIT, ing. C.
_Rassa, j. Ialomita. H. D. E-
KESCII, inv. c. Zamostea, j. Do-
rohol. 16N NITEscu, inv. c. Vi-
espescl, j. Olt. A. GOROVEI, C.
Folticenl, j. Suclava.
dacoromanica.ro
LEA, ÎNVÊATUBA, IdESERII 143
*A
Omul ce scie carte are patru ocki.
C. TEODORESCU, inv. C. Plitt.
gen, j. Tutova.
*
Gel (omul) cu carte are patru ocia.
V. Unix, stucl. Argq. E.
I. PATRICIU, inv. C. Swap, j.
Covurluiu.
*
Cine scie carte cu patru odd se numesce.
NIC. MATEESCIT, inv. C. Movi-
lita, j. Putna.
A
.g1 de scie carte are patru och i noue
mina.
GR. JrPESCU, Opine., p. 117.
Inv6tAtura deschide mintea omulra §i. .1 face sti vadd

§i. sA, Intelég& lucrurf pre care altif niel nu le bAnuesc.
CINE ME CARTE ARE PATIO. OCI-It
Un Oran tot audind

Pe unil, altiT vorbind
eCittl 'mid carte gi citesc
Cu patru ochT, 86 numesc.,
A plecat la tirg gi el
In desagrt cu un reel.
Vindu mielu, lu banit,
merse prin lepiscanT
De °chi de om intreband
La ce negustorT se find
Cu care póte citi,
A acre s'a socoti.
Un boltag l'a audit,
dup6, ce l'a poftit,
I-a dat nisce ochelari
Ca BA' vaçlà Ote marl.
El dacA agedat
§inteo carte s'a uTtat,
A dis : cApol in6 criznesc
§'uTte nu pocTu sA citesc.,
NeguOtorul avénd
I le aratä 4icend:
VedI Astla stint boerescT,
Doar veT puté sa. citesa,
dacoromanica.ro
144 PROVERBELR ROMINTLOR
El prin el cum s'a uitat

A 4is: Glaba mi le-al dat
C. nu poclu cif,' de loc,
SA vede ea n'am noroc.»
Boltasul privind la el
Ia dis mal am un fel
Si cred c'o sä potI cu el,
Dar sunt pré scumpI, si nu Ia.,
El dise: Adu'll incécI,
Fie scumpI numai sa pocIu.
Daca i-a dat a lis lar:
Si cu acestl in zadar, .
Ca 'Ate ochil bleojdesc
Si tot nu pocin sa citesc,
Of ! si ce pofth" aveam,
cand mä gandeamf
Vind'étorul l'a intrebat :
Cum te véd n'al inv'état
Si acuma te cilznescI
Pentru intaTu sà." citeseI ?
Vedl bine, räspunse el,
D'acela veniI c'un miel
Ca d'as sci eil sI citesc
De astea ce 'ml trebuesc ?
A. PANN, Fab. I, p. 43.
*
11434. N'am invétat carte si tot am mancat
&drat.
G. P. SALvrCr, inv. c. Smulft, j.
Covurluiu.
A§a réspund tkanif cand if indemuf salt' dé, copif la
§c61a, ca sa invete carte.
*
11435 A Invétat carte
Pe departe,
condei
Pe la Covei,
plaivas
Pe la Islaz.
ST. TUTESCII, i'nv. . c. Catanele,
j. Dolj.
veo Praftie.
Adica nu a invétat nicaerf.
11436 Carta canta si vilanu dorme 1).
FR. MIKLOSICH, Rum. Unter,
p. 11.
1) Cartea cânt si féranul chírrae.
dacoromanica.ro
LEGL iNVÉT.ITURI, MESERIf 145
Cartea nu vorbesce de cat pentru cel care scie a o

intel4g.
11437 Carie cavta en carta, nu marAnca de vite. ,)
FR. MIRLOSICH, Rum. Unter. I,
P. 9.
Sciinta nu te Imbogatesce.
11438 Carie face carta pira'i yin', more en
sufit. 2)
FR. Mnuosicir, Bum. [Inter. T,
13. 9.

* .n.
11439 Scie si el o 'nand de carte s'un sac de
minciuni.
A. COJOCARD, elev. Sc. Nor. Buc.
c. Mesa, j. Plana.
and unul e maï putin 1nv6tat de cat ar vrol ca a

se crédd.
* .L
11440 Pe carte
Nu pre pote,
Pe de rost
Scie cam prost.
E. r. PATRICÌU, inv. c. Smuly,
j. Contrittfu.
*A
Pe de rost
Cam prost,
,S'i pe carte
Nu pré péte.
GR. ALEXANDRESCU, magietr. j.
Putna.
Nu scie mal nimica.
Cine se uTtä in carte, nu n1'610.'116 v4el.

Cine face carte cAt triesce, mGre In coda&
dacoromanica.ro
*
11441 De cAt ar fi un sac de carte §i-o manä
de minte, mai bine o mA.nä de carte
§i un sac de minte.
S. TEODORESCU-KIRILEANU,
c. Brosceni, j. Suciava.
Mal bine minte multa, de cat inv6tAturA mull&
,
11442 Omenil cu sciintä de carte, Is paserele cu
ciocul de tier.
S. TEODORESCU-KTRILEAN1J, inv.
c. Brosceni, j. Suclava.

cAcest Doran aA tAlat i pe dol boleti marT: pe Miron Costin ve!
Logora si pe VelicIco Hatman. Spun de Velicico c ar fi stat de
multe off improtiva voròvei luY Cantemir-VodA at' fost dicênd cà (maul
care nu vie carte este un dobitoc, adecii unde nu scià carte Cantemir
VodA, si altele multe care nu se cAdeA, BA rAspundA, fiind stapan.,
N. MusTE, III, p. 5.
*
11443 A legat cartea de gard.
V. A. FORESCU, inv. C. MdlinI,
j. Suciava.
Nu mai invat6, nimic.
*
11444 A invétà carte pre cine-va.
D-na Z. JUVARA, C. Fedesci, j
Tutova. V. BRATI7, stud. comit.
Alba - Super. Transilvania. T.
SPERANTÀ, I, p. 84.
AdicA a'l bate.
Se intrebuintézA de obicefu sub forma : «Las' pe mine
uiwe eì carte». adia, o sal inve't et., de fried, cum
sA se p6rte.
AcéstA icere ne dovedesce cA, in vechime, bAtaia era
metoda pedagogicA prin excelentA.
11445 A invétat carte pan& la glezne.

A. PANN, IIT, p. 153. Hat-
TEscu, p. 28. P. ISPIRESCU, Rev.
Ist. 1, p. 229; Leg. p.161. GR.
JIPESCU, Opine. p. 128.
V ell Gland.
dacoromanica.ro
LEO, iNvÈTÄTITRI, MESERIf 147
Adica f6rte putina carte.

(Unif 4iceail a acid carte pawl in glezne, alti.I dice ca phi& in
genuchI; era altil piing in bria. De m'ar fi intrebat pe mine, ea le a§
fi spus c sea carte ptma in gat,. P. ISPIRESCII, Leg. p. 161.
*
11446 Scie carte panä la genunchiu bròscei.
I. CREANGX, Amint., p. 5. A.
GOROVEI, c. Folticent, j. Suciava.

cNica baTet me mare i inaintat In inveterturit pad la genunchiu
br6scei, erà sra'dit ca mine din pricina Smarandite pope area, cu
tòtä parerea mea de req., 1-am tras intr.() Ii o bleanda pentru a nu
dà, pace sa prind. musce., I. CREANG.I.
11447 A vorbi ca o carte.

P. ISPIRESCU, Leg. r, 1872, p.
174. HINTEscu, p. 28. L. *Al-
NEANTJ, Semas. p. 862. I. BA.-
NESOU, prof. j. Roman.
Adicg spune lucrurI frum6se, drepte.

*.L
11448 A vorbi ca o carte Inchisä.
GR. P OfENARU, ing. j. Patna.
Se çlice, in batae de joc, pentru cef caril spun lucranf

fiira §ir §i ftlrä inteles.
1114-9 A vorbi din carte.

LAURIAN & MAXIM, I, p. 475
& 476.
10 A vorbl Cu numerile literilor ce represinta sunetele

cuvintelor, ceea ce face o limba Cu totul ne-intelésti, pentru
cef fara sciint6 de carte, pe vreme cilnd se invèth cu li-
terele cirilice.
2a A vorbl far& experientd. A vorbl §i spune ce se
'Ate face in imprejurarf date.
30 A spune lucrurf r6z6mate pe autoritatf.
40 A vorbl repede, frumos §i curgaor.
dacoromanica.ro
11450 A fi nebun In carte.

A scie f6rte Inultrt carte.

11451 A fi nebun de carte.
LAURIAN & MAXIM. I, p. 475.
Se 1ice In batjocura.
Vecy ad nu innebunesci de multii carte ce sell.»
A se vedé la No. 12085 exemplul luat din Dim. Can-
temir.
11452 Asa scrie la carte.
Asa stati lucrurile, nu am cell face.
A
11453 A fi doba de carte.
V. ALEXANDRI, Teatru, p. (i93
& 1001.-1-mu URoFsOREANU. ern%
c. Galga, comit. Arad, Ungaria.
L
A fi tobc1 de carte.
E. T. PATRICIU, ikv. c. Smul it,
j. Como lulu.
Vrénd s5, lea in deridere pre cel ce se lauda cä scie
carte pe cAnd, la drept vorbind, nu scie nimio.
Noroc de mine cà mi le talmkesce in românesce domnu Ion Go:-
lurk care dobet de carte,. Rusaliile, p. 693.
11454 A fi burduf de carte.

101. P. ISPIRESCU, Sn6ve, p. 27.
L. .AINEANU, Semas. p. M.
GR. JIPESCU, Opine. p. 105. C.
FLA.mÈND, stud. c. Borgo-Suseni,
comit. Bistrita-Näseud, Transilva-
nia. D-na Z. JUVARA, C. Fedesci,
j. Tutova. G. POBORAN, j. Olt.
Acelas inteles ea la No. 11453.
11455 A asculta la gura cui-va ca la o carte.
P. I SPIRESCU, Leg. p. 98.
dacoromanica.ro
LEGY, iNVtTÄTURÄ. MESERIf 149
A prinil tot ce spune ca sf5,nt.

mal planul el, ce mal planul, pana ce, dupa cateva dile, spuse
tatalul s6tI ceea ce isvodise el sil facA. Tat'a-s66 carele ascultà la gura
lu ca la carte, se duse numal de cat prin sat i dete gura la top
rnegiasil ca In séra cutare i cutara... el ea' se adune totl la biserica.,
P. ISPERESCU.
11456 Om cu carte.
Adic5, invétat.
CARTURAR
*
11457 Daca toti ar fi carturari.
Cine sa mai fie vacari ?
G. P. SALVIU, inv. c. SmulfI,
j. Covurluiu.
A§a, réspund téraniI c5nd IT Indémni: s5, dé copiii

la §c61ä, ca st invete carte.
CARUT
VedI a Scobori.
cARuTA
VedY Car, Cur.
*
11458 Carutele Ole (mai) mult huet fac.
D-na Z. JUVARA, C. Feriara
Tutova. GAV. ONI§OR, Junimea,
II, No. 36.
Vedl Butte.
11459 Daca s'a da baba jos din caruta, de abia

'i-a fi mai usor iepei.
1. CREANGÄ, Amint., p. 105.
Ved! a se &ami'.
Arat5, nep5sarea. A se aditogà, acest inteles celuI de la
No. 5894 b.
dacoromanica.ro
150 PROVERBELE RONANTLOR
e Tacl, mÏ, dic e; ce mal vorbescl In bobote ; c s'a mänie

omul si s'a duce si el a-casà.
e El, s'apor? ce mare pagubg I vorba cela (Daca s'a da baba
jos din cdrutd, de abla fi mal uqor lepel. i jucam inainte.,
I CREANGX.
11460 DoI strujenI §1 treI carute.

V. A. FORESCU, C. Stanipird, j.
Suciava.
Ve4I Lulea.
Adia, shrgcie lucie.
11461 NicI In cärutä, niel In telegutà.

FR. DANE, IV, p. 151.
Vedl Car.

* A
11462 Nu sé pote §i In carutä §i in telegutà.
D-ua Z. jUVARA, c. Fedesci, j.
Tutova.
V ell Car, Lunire.
Trebue s'a te hotarescI pentru una din dou6.

* A
11463 II Invétat §i In carutä §i In teleguta.
GR. ALEXANDRESCU, magistr.,j.
Tutova.
1.7e41 Car.
S'ES multumesce cum o fi.

*.A
11464 Cand : Winne ajutä! atuncI sé rupe
cäruta.
Tutova.
Vestr Mal, Ti gam
A.cela§ inteles ca la No. 835.

* A
11465 S'a stricat ciruta.
D-na ECAT. ZANNE, C. Popeni, j.
dacoromanica.ro
LEGI, ISTVkTATITRA., MESERIÏ 151
lo Nu mal" merge tréba.

2 CAnd unul e gata s5, plânga.
(Manco, vino maT repede e& s'a stricat cdruta.,
11466 A rémane de cärutä.

MIIRGITLESOU, j. Prahova. V.
A. FORESUCT, c. Folticeni. j. Su-
clava. GAV. ONISOR, prof. C.
Creingu, j. Tv tova.
A rämâne in urmrt, a nu isbuti intio afacere.

*L
11467 A dejugat cartita.
E. 1. PATRIdU, inv. C. Smutti,
j. Covurittiu.
Vell" Car.
A se opri, a desavir§1 o tréld.
CAR VASAR A
11468 A dat jaiba la carvasara.
Aclicä, s'a plä,ns in zad.ar. Cacl ce dreptate puteaf sá
dobandescï clAnd jaiba in contra Turcilor la cárvásárie.
Carvasaraua adia localul vamei, vama, se numeä, astfel
de la turcescul chervan seraï, caravanseraf ; compus din
ceirvan, chervéin, caravan.ä, i soya, lucuirttd.
(hateo 4i, din porondi, s'ab' strins Turcif top' din Cdrveisarie la
Curtea Domnéscrt, si acolo, esind in spätÉtrie Nicolae Vod5., ne-sciind
chemarea sa Turcif, ande acolo inteand si Turca', chemiind si pre Ia-
zagiul de le-ail cetit fermanul impëratesc, scriind sa de Turcil
indatg ají amortit., NIO. COSTIN, II, p. 79.
ctrg in tirg ad dat porona. luI Ión Neculal Hatmanul de ad dat
invkaturà cApitanilor sh dé jac in Turcf. De aicea inainte sa ve0 is-
pravri. Indatà at dat de ad jecuit tóte chervdsdriile §i pe Turci if
purtaii tot legati pe ulite, batêndu'l sá, spue banif pe la cine
sunt., NIO. COSTIN, II, p. 1190.
In Opinia, din 17 Februarie 1898 citim urmat6rel e

amrmunte :
In NO Carvasaraua erit ranga palat. In planul vechiu al Iasilor gg-
sim cà ulita de din dosul Palatulut, numita Podul Lung, incepênd de
la Biserica sf. LazAr pina' la Podul-ros, se numei ulita pe subt vanta
veche.
61498 12
dacoromanica.ro
152 PROVERBELE ROMILNILOR
Chervasaraua Isl avea casa el la deal de palat. i aIi nca exista

acésti casa, in coltul ulitel, care face cea dintaiti, pe stinga, cum
mergl din tirgul de jos in strada Anastasie Panu. E o casa veche ca
dou6 rindurT, ce pòrta si ad1 o inscriptie in slove chirilice.
Amintire de acésta ulita a chervasäriel avem tocmal din anul 1669
Iulie 15 (7176).
Era pre atund vames mare in IasT jupanul Criste, fratele Dual
Vodd. Acest Cristea Vamesul tinea pe fats lui Arsenie negu(itorul, care
avea opt dughene pe ulita Chertulseiriei, in rind ca dughenile altiff negu-
titor lonewu Benescu fost vatav de temnilli.
Acest Arsenie luase un copil de suflet, pe Sintiona Tatarul, care
s'a apucat i a vinclut jumatate de loe egumenuluT Goliel, lar juma-
tate dat danie tot manfistird Golia. Mänastirea le-a vindut acele
opt dughene luY Paraschiva Cdmeinar, lar mal apd prin rgscump6rare
lul Cristea, ca ginere drept r'éposatuluI Arsenie, in pret de patru sute
lei beituti. Cu acestI patru sute ld Egumenul de la Golia, Macarie a
cumpèrat loe manästireI, de a ldrgit locul cherveisdriei, i a facut
ismiva chervdsclrie noud.
CASAP
11469 P8.nä acum ai fost casap cailor, lar acum
te fäcu9I doctor sari vindeci.
POTIDTDEAL, Fab. p. 55.
Când unul care n e-a du§nagnit vré, In urnag., sg, ni se

arete bine-voitor.
11470 CAnd ti ddire caplu du-te la hasaplu. ')

G. ZUOA, stud. c. Georgia, Al-
bania.
Se rjice, ca g1umà copiilor.
CASTIG
Vedl An, Cuminte, Def-
rep', islet, 'Warfel, Ornen/e,
Tovar/ti, Vornic, Vrecl-
nic.
*A
11471 Fie-care nädulesce dupà c0.§tig dar pu-
tini 11 dobAndesc.
Ave. COROEA, paroh, c. Costeiii,
Banat.
1) and te cl6re capul du-te la casap.
dacoromanica.ro
LEA INVÉTITITRI, }EMMA 153
Arat6, num6rul cel mic al celor carif reu§esc In aface-

rile lor.
A WOO aclic5, a nazu.1., a lucrit cu sirg.
11472 Castig s'aratà bun dar nu iese capul

banilor.
Gazet. Traneilv. 1899, Brafov.
Pentru un folos nu tocmaf insemnat.
11473 An n'am cästigat; estim am pägubit; la

anul trag nadejde.
PAWN, II, p. 85. HENTESC17,
p. 30.
An n' caqtigat; estimp peigubit ; la anul

trayi nadejde.
P. BADÈC, Trei Cral, p.16.
Ant61, am pagubit; an n'am ca4tigat 0 nu

VA, daca estimp nu yam perde tot.
P. IspInFscu, Rev.I8t.1, p. 231.
Pentru unul care face o slab5. negustorie.

*
11474 Frate la astig si strain la paguba.
Sc. Norm. Inv. Cl. VI, prin P.
GIRBOVIOEANO, prof.
V ec11 Tayara?.
11475 Unde e cAstig e si pagubi.

P. Ispozscu, Leg. 1, 1872, p.
177. IIIITTEscu, p. 30. FR.
DANA, III, p. 172.
*
Unde e mult cd§tig e 0 multa pagubet.
Sc. Norm. Inv. (JI. VI, prin P.
GIRBOVIOEANIT, prof.
dacoromanica.ro
154 PROVERBELE ROmINELOR
Nu e cdeig Ord pagubei.

Vedl Marfd.
Totul este ca câ§tigul s6, intréa paguba. Se dice spre

mângdlerea celuT care a fost pggubit cu ce-va.
11476 C4tigul i paguba sunt frati de cruce.

Tutova.

*
11477 Nu sé alege castigul din paguba.
A. PANN, Edit. 1889, p. 131;
II, p. 85. B. P. Iiipttr, Etym.
Magn. p. 803. BARONZI, p. 47.
& 68. HINTESOIT, p. 85. V.
SALA, dasc. C. Vinteri, comit. Bi-
hor, Ungaria.
Ciind folosul e cam indoIos.
Superat questum sumptus.

Prov. Lat.
May cousto la proceduro, que non monto low

princip au 1).
Prov. Prov.
È più la spesa che il profitto. 2)

Prov. Tosc.
11478 Dupa lu vadagnu, face spésile.

FR. MIKLosica, Bum. Unter. I,
p. 8.
SA nu cheltuiescI peste puterile tale.

Mal mult costa cheltuelile (de procedur5.) de at principalul.
Mat mare e cheltuléla de cdt cdstigul.
Dupi cg.stig, se fac cheltuelile
dacoromanica.ro
LEO, iNv4.X.TURA, MESERIf 155
11479 Dupa lu vadagnu, asa si spendat.1)

FR. MIKLOSIGH, BUM. Unter., I,
p. 8.
SA nu cheltuescï maï mult de cat at

A CA5TIGA.
11480 Fie-ce nebun scie sä castige, dar nu scie
sa pastreze.
BINTESCU, p. 30.
Fíe-ce nebun scie set caqtige boa dar nu

scie sal pastreze.
A. PANN, Edit. 1889, p. 59.
P. ISPLRESOU, Bev. 18t., Ill, p. 882.
Ved1 Ban.

*
11481 Usor e de castigat,
Greil e de pastrat.
D-na Z. JUVARA. c. Fedesci, j.
Tutova.
Arat6, cat de greü este sg, economisesci ce-va din ch§-

tigul
11482 Multi sciü s'aminta, ma putini sa'l ttna 2).

PER. PAPAHAGI, Zweit.
p. 173.

*
11483 E mai usor a manca de cat a castiga.
V. SALA, elan C. Rica, comí f.
Bihor, Ungaria.
AratA Cu cAtA greutate se ca§tigA banul.
Dupä cAstig, asa se cheltuesce.

Mulfi schi sà cistige, dar purinT Vinä. (Ostreze).
dacoromanica.ro
156 PROVERBELE ROMINLLOR
*A
11484 E mai u§or a prädi de cat a ca§tigi.
V. SALA, dase. c. Verzar, comit.
Bihor, Ungaria.
Acelag inteles ea la No. 11483.

*A
11485 Ce a ca§tigat !rite° vará a pierdut (man-
cat) Inteo sari.
V. A. FORESOII, C. Folticeni, j.
Suciava.
Vecg No. 3.14.
Pentru omul cheltuitor.

*
11486 Cinci ca§tig, dece minanc; In pungä ce
maf puhl?
GAVR. ONI§OR, prof. C. Dobro-
vq, j. Vashau.
Când unul cheltuesce peste cagtigu luí.

*
11487 Ca§tiga opt mananci ece.
GR. ALEXANDRESCII, magist. j.
Putna.
*
11488 Anevoe (anevoie) sé ca§tiga, lesne sé
cheltuesce.
A. PAN, Edit. 1889, p. 58. -
P. ISPIRESOU, Rev. Ist. I, p. 231.
- HINTESCU, p. 30. H. D. E-
NESCIT, inv. c. Zamostea, j. Doro-
hot Sem. C. Buc. 01. VIII, prin
P. GARBOVICEANII, prof. C. Sla-
vuta, j. Dolj.
*A
An,evoe se cátig i (dar) lesne se cheltuesee.
A. PANN, HI, p. 72. ruifu
GROF§OREANU, dam c. Galga, co-
mil. Arad, Ungaria.
dacoromanica.ro
LEGf, i 1ruaA,MESEILIT 157
Anevoe a ceigiget mor sé" cheltuesce.

FR. DArd, I, p. 227.
Ve41 Ban.
A cela§ inteles ca la No. 11087 & 11088.
11489 Cum s'a ca§tigat

A§a s'a mancat.
G. I. MUNTBANU, p. 60.Hra-
TEsou, p. 30.
Veçll Dar, Harem.
Lucrul capètat U§OT, sail pe ne-drept, se pierde cum

s'a dobandit.
11490 Din ce ca§tigà unul pe dreptate, dracul

ieà pe jumätate ; 'far& din ce ca§tiga pe
ne-drept, 11 iea cu stäpdn cu tot.
P. ISPIREi0U, .Rev. p.
161.
1Te41Avere , Ban, Drept,
Dreptate.
Oraul nu trebue sa nazulésca ca, prin cal piezi§e,

sa'§f faca avere.
Bien de fortune
S'en va come la lune.
Prov. Franc.
11491 Mai bine e de a cAstiga putin Cu drep-

tate, de cAt mult cu strImbätate.
C. DIN OLESOL Ride Amt.
Se explica prin 1icerea de la No. 11490.
11492 Care scie s'chlardä, nu chiarde amintfi.1)

ILLS GEHou, prof. c. Abela, E-
pir.
Cate odata §i o pagaba e spre folosul nostru.

Cine scie sä pléra, nu pierde cAstigi.
dacoromanica.ro
158 PROVERBELE ROMAN-110R
11493 Omu carie nu vadagna, mai mun va

avat.1)
MIKLOSICH, Rum. Unter.,
I, p. 14.
Pentru cele call ni se par, pe ne-drept, folosit6re.
CATA
11494 A umbla cu cata.

A. PANN, II, p. 4er. B. P.
Etym. Magn., p. 129.
FR. DA/LA, I, p. 209 St IV, p.
195.
Verg Cap. III, c. Ca/a.

«A prinde 6fea cu cata se chl6m5, cIobgnesce a accilet.
De aci a in§elà pre cine-va, a prinde cu vorba, a umblà
Cu mincIunI, se çlice: a umblez cu cata.
&Inu mai umbh Cu cata
sii-mi ametresci viéta.
A. FANN.
Acat este, in limba roll:LA/1A, un rest din viéta pasto-

ra1.» Etym. Magn.
CATASTIH
11495 A 1nceput a'§i cautà catastihele vechl,
ca moflujii.
P. ISPIRESOU, Leg., I, 1872, p.
178; Rey. Ist , I, p. 229.
A in c eput ceiuta catastifele vechi, ca
HINTEscu, p. 30.
Cautl s5, implinéseti datoril vechi §i ultate, e pe

drojdiI.
1) Omul care nu cktie., mai mult va ave.
dacoromanica.ro
LEGf, INVITXTURL, MESERA 159
11496 A'§I IncheIA Oatastihu.

V. ALEXANDRI, Teatr., p. 644.
A isprtivl óre-ce, a i se infundà.

Hait? de acum mi-am incheiat catastihu I când ra?; credeam maT
sigur, maï fericit, tronc, vine .nebuna de Ferchezeanca... De unde
dracu a e§it?» Dol morfl vil.
11497 *A fi In catastihul cui-va.

A. PANN, TI, p. 145. FR.
DAmt, 1, p. 210.
Vecg Cona'icet
A fi insemnat r6i1 de cine-va.
A SE CATRANI
*L
11498 A se caträni.
G. POBORAN, invt. J. Olt.
10 A se face negra la Ltd, de sup6rare.

20 A se imb6th.
CATRANIT
11499 Catränit.
Adia. bét.
cAn%
Ve41 Minte
CEAUS
*A
11500 Par'ca ai fost ceau§ de pote.
G. I. TomEsou, inv. c. Broscari,
j. Mehedinfi.
CeluI ce scie sä pórte calf la trAsurit.
dacoromanica.ro
160 PROVERBELE ROlitINILOR
CEP
11501 Suge cep.

A. PANN, I, p. 111.
Vecyi Butie,
Pentru cel care are darul betief.
CERC
Vet» Butie.
11502 Nu s'fage gercliu di lemnu uscat.,)

D. A. Mmuscu, stud. c. Gopesi,
Macedonia.
Vecrf. Copac,
Pom.
Acela§ mueles ca la No. 547.
CERNELA
11503 Cernéla nu sé prinde pé hartie unsä.
Cernéla nu se prinde de hartia unsti

H. D. ENESGU, (M. C. Zamostea,
j. Dorohoi.
A.dica cel ce sò pgzesce nu sd molivsesce (Grousou).

11504 De ar fi cerul tot hartie si marea cer-
nélfi . . .
A. PANN, Edit , 1889, p. 108;
II, p. 96.
Tot nu ar ajunge ca s putem 'povesti sat' descrie

o intimplare sail un lucru 6re-care.
CER*ETOR
Vell Roer, Cartofor.
I) Nu se face cercul de lemn uscat.
dacoromanica.ro
LEGL iNVATITURI, MESERII 161
*
11505 Sacu cer§etoruluI n'are fund.
P. GARBOVIOEANIT, prof. Cl. VI,
Sc. Norm. inv.
Vedl Sac, Sarac.
Niel odatl, nu '1 ajunge, nu Sò multumesee.

säracu ca i dracu
De ce dal; de ce mal cere.
Poes. Pop.
ITTaTiw ofiXott &et xeval.l)

Prov. Elin.
lloo o1n[prXascet.2)
Prov. Elin.
Mendicorum loculi sewer inanes.

Prov. Lat
Da rar dat iin a paupers memma.4)

Prov. Retoroman?.
Bettelsack ist bodenlos. 5)

Prov. Germ.
A beggar's purse is always empty.6)

Prov. Engl.
Tiggerposen bliver aldrig fuld.7)

Prov. Danez.
3) Desagil cersetorilor sunt In tot-dé-una gol.

Sacul (desaga) cersetoruluT nu s'é umple.
5) DesagiT cersetorilor (sunt) In tot-dé-una gol.
Rar dice un sIrac destul.
Sacul de cersit n'are fund.
Un sac de cersit e In tot-dé-una gol.
Sacul de cersit nu e nicf odati plin
dacoromanica.ro
11506 Cer§etorif sé miluesc

Iar hotfi sé pedepsesc.
A. PANN, II, p. 29.
Prin urmare mg bine sit celi de cAt s6. furl.
11507 Cand ar fi numai un cer§etor, tot cu

zahar l'ar hräni.
P. ISPIRESCU", Rev. _re., I, p.
456.
Numai un ceretor de ar fi,

Numai cu zahar l'ar
A. PAN, Edit., 1889, p. 156.
Nume un cerptor de ar fi,

Tog Cu zahar ar
A. PANN, III., p. 126.
Nu pot)." da totul numaI la unu, ci trebue sä% iraparti

intre mal
11508 S-nu avuril sä daI Ova a zicriarluI,

nu-TI aspuni portä cA li védi näs.1)
PER. PAPARACrI, Zweit. Jahres.,
p. 174.
Respinge cererea unit" om dacä vrel saü daca nu

pot): alminterea, dar cel putin respinge-o cu blândete.
CER5ETORE
11509 Socotesce dé 'mpérat cer§étérea p'al séti
bärbat.
IORD. GOLESCU, Mss. 11, p. 65.
A (Ea fie§-care 6§1 cinstesce ale sale (GoLEscu).
1) Dank' nu aT s'n. '1 dal ce-va cerrtorului, nu arftb. portile c.a. le

vede
dacoromanica.ro
LEGI, tv AmiA,IIESERIf 163
CHELAR
Ve4.1 Talhar.
A CHELTUÌ
11510 Cheltuesce, Romane,
ve0i ce 'ti mai rémane.
TEscu. p. 162.
Veg a Cliftiga.
Pentru omul care asvirle banif pe feiéstrà.
A*
11511 Cine cheltuesce peste ceea ce castigä
N'are 'n casa (niel) mamaliga (marnäliga).
A. PANN, Edit., 1889, p 57;
p 71. HINTESOU, p. 22.
P. ISPIRESCIT, Bev. Id., II, p.
150. V. SALA, dam c. Hinchi-
rif, comit. Bihor, Ungaria.
*A
Cine cheltuesce maì mult de cat cdqtigd,
N'are"in casei
Semin. Centr. Buc. Cl. VIII,
prin P. GIRBOVICEANIT, prof.
Prin -armare sä traim cu p&stru.
CHELTUIALA.
Ve41 Boerie, Nair,
Obraz.
*A
11512 da de cheltuéla (cheltuiala).
I CREANGI, Pov. p. 65. L.
SIINEANU, Dict. p. 164. FR.
DAME, I, p. 227.D-na CAT. ZANNE,
c. Popeni, GAVE. ONI-
VR, c. Dobrovq, j. Vasluiu.
certà, a'l bate bine.
cM, da al draculul cucos '1 aista 1 ET, las p-olu dà eiT ie de
cheltuélei, mel crestatule i pintenatule., I. CREANGI.
dacoromanica.ro
164 PEOVERBELE ROMANILOR
*A
11513 Cheltueli marunte
Fac datorii de frunte.
AVE. COROEA, paroh, e. Cogent,
Banat.
Ne 1nva0 sit fim economt
CHERESTEA
*
11514 Cherestea.
D-na EUGENIA ZANNE, C. Bucu-
reset, j. Ilfov.
Osatura puternicd.
eIsTu ve g1T ce ehereetea are omul acesta.,
CHEZAS
Vecri Chrezaf, Chizai.
11515 Cine are punga mare, faca sé chezas.

TOED. GOLESCII, Mss. II, p. 115.
lo Pentru cb, acela flumal p6te pläti. (GoLEscu).

20 Dar, trial ales, pentru cA omul care sä pune chezas,
pentru un altul, plätesce adese-orl la vadea, In locul
acestula. Prin urmare acéstä cslicere ne satuesce sa, nu
pr6 chezagim pentru altii.
gBárbatul feirei de minte bate in palme Fi se veselesce luie,
ca Fi cel ce se clzezdFuesce cu chezdFie pre al sgii prieten, Fi
pre buzele lui foc agonisesce.» - Biblia, 1688, Prov. Solom.
17. 19.
11516 Daca ai bani multi fa-te chezas.

A. PANN, Edit. 1889, p. 94;
III, p. 110.
Daca al boa fd-te chaza.

HINTESCIT, p. 8.
dacoromanica.ro
LEGT, iVETAEUßA, MESERIf 165
*A
11517 Cheze§ul plätesce ca i datornicul.
C. TRODORESCII, inv. C. Curseeci,
j. Vaslutu.
Chissaf.

Qui répond paye.
Prov. Franc.
CHEZE5
WO Chewy.
CHrABUR
11518 A fi chiabur cu trei cfirne§1.
D-na Z. JuvAreA, C. Peden, j.
Tutova.
Adicg, sArac.
CHIEZA*
11519 Cine e chieza§

E §1 pätima§.
S. 1. GROSSMANN, Diet. p. 3.99.
CHIZ,k5
11520 Chiza§ul plätesce.

GR. ALEXANDRESOII, magistr. j.
Putna.
CHILA
*
11521 Din una manA, una chilä..
G. P. SALVIÙ, inv. c. Smu/fi,
j. Putna.
Adicg, sg, fie spor.
dacoromanica.ro
SNÓVI
Ci-ce, un Rus, fiind in gazdä la un Roman, acesta il ospetii cu linte.
Rusul plitcendu'l mult mancarea acésta, a mâncat sä'l ajunge, pe mal
multe ile, i. tot intrebä pe gazdä
c Cum a chlémii, asta ?
e Linte, respunde Romanul.
e A 1 bun lucru este asta unte. Dal Dumnedeü din una mdnd,
una child,.
Peste mípte Rusulul 'I a fost feorte rti,9.1 s'a tot plimbat pe emit.
A doua di, cum se sculil gazda, el intrebil
e Rog na Dumne-vostre, ci Ewell mancare de asar iL fost ?
e Linte, fu respunsul gazdet
e Al daI DumnedM din una child, una mina.
*
11522 Din una chilä, una mAnä.
G. P. SAT..vrt. , tnv. c. Smulp,
j. Covurluiu.
Adia, sd se imputineze.
Veçll Snóva de la No, 11521.
11523 Cu chila 'mparte.
IORD. GOLESCIT, MSS. II, p. 29.
Stí çlice pentru ceI gIumertl, galantomI (GoLEscu).
A SE CHILÌ
11524 A se chili.
L. Xl'isTEANIJ, Dict. p. 167.
A lad bine, a se Imb&th.

A se chili, In graft-El din Moldova, pentru a se pill.
CHILIPIR
*6.
11525 Chilipir de om pe jos.
T, SPERANTIA, I, p. 102; TIT, p.
27. G. P. SA.Lvrt.).. inv. c. Smulti,
j. Covurluiu. I. TACIT, inv. C.
Braninea, j. Covurluiu. GR.
ALEXANDRESCII, magistr. j. Putna.
- GAVR. ONI§OR, prof. e. Bérlad,
j. Tutova. I. 13 ANEscur, prof.
j. Roman.
dacoromanica.ro
LEGI, iNVt TATURI, BEESERIt 167
1° AdicA 'f a caçlut un ch§tig, dar nu s'a sciut, saii nu

s'a putut folosì de el.
2 Pentru o afacere buna la care sé perte ajunge u§or.
Urniat6rea sm5vd ne d origina acestef qicerf.
SNI5V.X.
tigan mergea, pe drum. El gasi o potcòva de cal, o luk o

cauta", incepù a se gandi in sine, i in urma a vorbi singur. eDaca.
mal avé încà trel potc6ve i un cal, atuncT as merge si e calare.
Demme I ce bine mi-ar sta calsre I Cum vorbea singur gasi pe drum
o beldie. Niel' una, nicT alta Tiganul incaleca pe dinsa. Unde merge&
el tantos, i tot struneà inchipuitul cal, ajunse la un pod. La mijlocul
podulul zaresce o punga cu bant ,Chilipir de orn pe jos, çlise tiga-
nul cacI, de, el, era calare, si trecù inainte.
Veçli T. Sperantia, Anecdote, I, p. 202 & III, p. 27.
11526 Chilipir de frasin.

I. RINEscu. prof. j. Roman.
Chilipir slab de tot.
CHILIPIRGIO
11527 Chilipirgiti (si jumatate).
GR. A LEXANDRESCU, magistr. j.
Putna.
Cautd cáltiguri intimplaUre §i pe pret de nimio.
CHILOM
Vecll a Vora
11528 Chilom.
A. PANN, 1110 Alb, II, p. 8.
P. 1 SPIRESCU, 18t. II,p. 149;
Pov. Unch., p. 32. L. iLl.NE.ANG,
Dict. p. 167.
Adic pumn, ghiont, lo-viturA.

Ii carà mereù la clalomi, dala indesatt, P. I SPIRESCU
CHILUG
Vec11 Col.
61498 13
dacoromanica.ro
168 PROVERBELE ROMANILOE
11529 A tunde chilug.

V. ALEXANDRI, Tentr. p. 4 & 14.
Ve41 Coda, a Tunde.
CHINGA
Veqli Cap. III, c. Chingd.
*
11530 Cand la chingä, plosc päréfl.
GAVR. ONI§OR, prof. C. Schiopeni,
j.
Vecri Cap. XI, c. Pod.
Celui care vorbesce pe ne-gándite.

*
11531 El stringe in chingi.
TORD. GOLESOU, Mes. II, p, 14.
G. P. SALVIÚ, fnv. c. Smulti,
j. CovurluIu.
AdicA el strimtorézk 61 popresce din reutati, din ne-
bunif, ï marginesce slobozenia, nu'l 'ase, si faca orI-ce
va(GoLEscu).
fl strimtoréze, cu intrebarf.
A se adaogb, la No. 1619.
CHIOSTEC
11532 Cand te uiyi la el, §i trece,
Par'ca este in chiostece.
p. 53.
Despre cel nevoin§I.
CHIRIAS
Vedl Cal, Casd.
11533 De cat sä bagi un chiria§rëú in casä, mal

bine un märäcine §i s'o tii inchisä.
P. ISPIRESCII, Leg. T, 1872, p.
166.HmEscu, p. 33.
VeT Casa.
dacoromanica.ro
LEGY, ilsPitTITUR.X., XESERIT 169
CHIRIE
Vecjl Cdreruf, Chirigia.
CHIRIGIU
Vecyi Nevote.
11534 China clèVéptà pé chirigiti.

IORD. GOLESCU, Mu. II, p.. 26.
* 6,
China deqtéptcl pe (pe) chirigiü.
P. ISPIRESCU, Rev. Id., II, p.
149. I. G. VALENT1NEANU, p.
29 & 41. V. A. FORESCU, C.
Folticeni, j. Suciava.
* LS,
Chiria face pe chirigiü.
D-na Z. JUVARA, c. Fedeact, j.
Tutora.
*. .
China deqtéptd pe chirigiü qi drumul pe

ceiletor.
A. PAN, Edit. 1889, p. 132;
II, p. 85. HINTEscu, p. 38.FR.
DAME, T. p. 235. H. D. ENESCU,
'inv. c. Zamostea, j. Dorohol.
Ve ll Cdreruf, Nevoie.
1° AdicA plata bun5, ne face ingrijitori §i silitorl la

OTT-Ce (GOLESCU).
2° Mergênd In lume ie de§teptf.
A force de forger on devient forgeron.

Prov. Franc.
Chi motto pratica, molto impara.1)

Prov. Ital.
1) Cine mult practicä, mult Invatä.
dacoromanica.ro
170 PROVERRELE ROmiNnalt
Uso hace maestro. l)

Prov. Span.
Uebung macht den Meister. 2)

Prov. Germ.
Practice makes perfect. 3)

Prov. Engl.
* .L
11535 Povara de§téptä pe chirigiti.
NIC. MATEESCU, inv. C. Movi-
lita, j. Putra.
*
11536 Chiriagiru cu hangiTu tot va s'andumu-
séscä. 4)
C. IoNEscu, prof. c. Nevésta,
Macedonia.
Vecr Munte.
Pentru ceI earl' trebue neapërat sa se intilnésc6. A se
apropià de licerile de la No. 589 §i 893.
CHITA
11537 Acum mi-e chita.

L.*MIT' EANU, .Dict., p. 169.
Adica momentul hota'ritor.
CHITONOG
*I ,
11538 Chitonog.
E. 1. PATRICM inv. c. Smulti,
j. Covurluiu.
Omul mic de stat §i gros.

Practica face mesteru.
Practica face meiterul.
2) Practica (te) face perfect.
4) Chirigiul ca hangiul orl-cum o s'Ai se intilnéscä.
dacoromanica.ro
LEGf, INVETILONI, 2dESERIf 171
CHIVUTA
*
11539 Chivutä.
GR. P0fENARU, ing j. Putna.
Femee rea de gura.

C'est une poissarde.
Prov. Franc.
CIEF
Vell ?Oft.
CIMPOER
Ve ll Boer, HortY, 1Vem.
*6
11540 Minte de cimpoer.
Sent. Centr. Buc Cl. VIII, prin
Veryi Cimporef, Bragagiii.
Adicg minte pr6sta.
CIMPOrA
Vecri Hord.
CIMPOTE5
Vell Cimpoer.
*6
11541 Minte de cimpoie§.
G. P. SALvrt, inv. c. &twig j.
Covur/ulu.
CINCT
*6
11542 A face numéru cind (Cu cutare lucru).
M. LUPESOU, (NV. C Broscenf, j.
SucIava. E. I. PATRIOIU, inv. C.
Sntutp, j. Covurluitc.M.*CANIAN,
publ. j. laff.
dacoromanica.ro
furh, al indosl.
Se ande pe la térä in j. Covurlufu insa nu §i in j.
Suclava.
CINGHEL
11543 'I-a atirnat cinghelu de nas.
HINTEscu, p. 76.
Ve41 labafa, ravd,rea,
levt;sea.
11 stgpa'nesce, Il p6rtá dupa plac.
CIOBAN
VelY Lup, Sluga, revrart.
*
11544 Clobanu te tunde, lupu te manAnca §i ce
rèmane, de sufletul mortilor.
GR. I. ALEXANDRESCU, c. Hu-
j. Vasluiu.
pranul e despulat de totf, §i atat de sa'rac in 6,1 a

ajuns s'a, nu ma' peta' da nici. de poman'd pentru mor-
tif
11545 §1 ciobonul din laptele turmel lui ma-

nancä.
Ve4I Altar.
Adia, d unde slujim, d'acolo trebuie sä ne §i hrAnim

(Gouscu).
11546 Nu scie ciobanul

Ce e §ofranul.
G. BANULESCU, "inv. c. Pietro-
Op, j. Dimbovita. I. POPESCII,
inv. c. Dobreni, j. Ilfov.A. PAN,
Fab. II, p. 8.
dacoromanica.ro
LEGI, INVETATURX, MESERTI 173
De unde scie dobanul

Ce lucru e qofranul.
A. P.ANN, Edq. 1889, p. 84;
III, p.48. EITITTEscu, p. 34.
Vedi Mocan, S'ofran,
Prat?, rtgan.
O scurteIca lungrg cu cacom bIgnitä,
Tocma de nerodul bine nemerit6..
Anteril de stofa, citmes1 ea, tulpanul
De 8( je clobanul ce este fofranul.
A. PANN, Fab.
Vilain ne set qu'esperons valent.

Prov. Franc.
Was verstekt ein Bauer VOM, Safran? 1)
Prov. Germ.
Wat weet een boer van sporen. 2)

Prov. Oland.
11547 Veni-va crobanul §1 va déosebi oile din

capre.
IORD. GOLESCO, M88. II, p. 19.
Insemnézd ca stapanul cel bun deosebesce slugile cele

bune din cele rele (GoLEscu).
11548 CAnd clobanul priveghiazà, oile sar §I

jòcä.
IORD. GOLESCU, Illss. II, p. 36.
Adica ciind stapiinul priveghiaza norodul sè'nveselesce

(GoLEscu).
11549 Ciobanul ne-sdravén oile sale risipesce.

IORD. GOLESLIT, M88. ir, p. 84.
9 Ce scie teranul de ofran.

2) Ce scie un ;eras' de pinteni.
dacoromanica.ro
Se Oice pentru stapâniI eel ref ce '§): risipesc noredele

(GoLEscu).
11550 Ciobanul, cand va voi, î pe tapi

mulge; dar, In loe dé lapte, sange va
scéte.
IORD. GOLESOLT, M8S. II, p. 84.
Cdnd vor vré eiobanii 'n strungd

1.51i pe fapii pot sit midget ;
Dar, in loe de lapte, sdnge
De la dinei ei vor stringe.
A. PANN, II, p. 51.HrNTEsou,
p. 34. B. P. attptü, Tratan,
1869, No. 63, p. 256.
Vecyi Lapte, Vacd.
Se çlice pentru eel ce, piste inesurA, super& pe supu§if

br (GoLEscu).
Tpiyov 1)
Prov. Elin.
Nulgere hireum. 2)
Prov. Lat.
Le bon berger tond n'eseorehe pas.

Prov. Franc.
11551 Pe ciobanul fara calne (cane)

Lupii '1 lasa fárá paine (pane).
A. PANN, If, p.35.HmEscu,
p. 34. M. AEoNovrof, tipog. J.
Adia, staphnul bid slug): bune care sa '1 pAzéscA avutul.

*
11552 Mai bine me faceam cloban la oi...
Tutova.
Ve41 Slugd.
A mulge tapul.
A mulge
dacoromanica.ro
LEO, INVÉDITTIRX, MESERII . 175
De at ea fac cutare lucru. Ciobanul duce o v160 mal

grea, dar mal independentä.
CrOCAN
Vedi ,4.1-W1, Raft, Murere,
Nicova1d, Cap. VII, c. Nut-a,
Tigan.
*c.
11553 Ciocanul fára còda nu e bun de batut.
GROF§OREANU, (nv. c. °al-
ga, comit. Arad, Ungaria.
cel maI puternic, färä ajutor nimic nu p6te.

*A
11554 Ride ciocanul de nicovara.
P. GinnovicEANu,prof. c. Dom-
j. Mused.
VedY Drac, a Ride,
Viroyr.
Qui te deridet caudam trahit. 1)

HORATITJ, Satir. 3.
La pelle se moque du fourgon.

Prov. Franc.
Dixo la sanen a la caldera:

Tirse alla, cul negra. 2)
Prov. Span.
*A
11555 Am vOut mai multe ciocane frante de
cat nicocrale sparte.
I. BANESCU, prof. j. Roman.
Adica mad' inuit sunt expu§1 cei marl de cát eel miel.
I) Cine te ride Ig tire coda.

2) Tingirea spune cäldärei: trage-te de u parte, cur negru.
dacoromanica.ro
176 PROVEBBELE ROMÂNILOR
Incus robusta malleum non lemnit. 1)

Prov. Lat.
Bonne enclume ne craint pas le martectu.

Prov. Franc.
Buona incudine non teme martello.2).

Prov. Ton.
Der Amboss fragt nach keinem Streich. ')

Prov. Germ.
11556 Bun cIocan te-a cIocAnit,

CA frumos te-a potrivit.
A. PA, I, p. 4.
Bun cocan te-a doccInit,
(.Yet frumos te-a ninierit.
HINTEsou p. 34.
1° Pentrn omul frumos,
2° Adica bun dascal af avut, bine te-a invétat,
11557 RèÚ ciocan te-a ciocAnit.
IORD. GOLESCIT, MSS., II, p. 62.
.Rrec docan a fost care te-a doceinit.

.ALEXANDRESOU, magistr.
Patna.
Urit meter a croit'o,

Bëû docan a ciocanit o.
A. PANN, I, p. 4.
1° AdicA rü dascal te-a invetat (GoLEscu).

24 Pentru omul urit la fatd.
I) Nicovala puternick nu se teme de cIocan.
I) Buna nicovalä nu se teme de docan.
3) Nicovala Illl'i pasä de nicl o loviturä.
dacoromanica.ro
LEA iNVETATURÀ, MESERIf 177
11558 Ciocanul fara gälägie, niel un lucru sà-

vir§asce.
Aclica munca ftirä lupta nimio nu sporesce (Goi.Esau).
11559 Unlu prl cioc, alantu pr'arnáne.')

I. COYAN. prof. c. Samarina,
Epir.
Unlu dei pi c'ioc, 'altul pi amone. 2)

1LIE GIIIEE, prof. c. Bdisa, Epir.
Nu sunt unitf, nu lucrezd cum trebue, §i prin urmare

nu vor isbuti.
11560 A'§i läucia ciocanul.

D-na Z. JUVARA, C. Peden% j.
Tutova.
VecjI rigan.
A'sì: l'auclà pe ale sale.
11561 intre ciocan §i nicovan.

IORD.. GOLESCU, M88. II, p. 17.
*
mire do can n,icovalci.
T. CODRESCU, UriCar, XXII, p.
46.BARONZI, p. 60.HINTEscu,
p. 34.-8. I. GROSSMANN, p.40.
FR. DAME, III, p. 128. Itrau
GROF§OREANU, inv. e. Galqa, co-
init. Arad, Ungaria. E. I. PA-
TRICÌTJ, (ny. c. Smulp, j. COVUrittit4.
G. POBORAN, in8t. j. at.
Intre do can i nicovalnä.

Unul pe cloean, altu pe nicovali.

Unix] di pe clocan, i altul pe nicovalà.
dacoromanica.ro
178 PROVERBELE ROILiNILOR
Stet entre niicovalei i docan.

A. PANN, IN, p. 23.
Sta4 intre ndcovalm i do can.

HLNTESCU, p.181.
*
mire cocan i Vera'.
V. A. FORESCU, c. Màlnl, j.
Suciava.
Vecil Baros,
S6' cilice cáncl cacle omul in cea alai mare strimtorare,

nevoie, ce nu scie cum s6, mai fach (GOLESCU).
cE réA a fi intre r"tocan i jag.»
11/ata. 6t ostiovoq v.cd1p6pa;.')

Prov. Elin
Inter malleum et incudem. 2)

Prov. Lat.
Se trouver entre l'enclume et le marteau.

Prov. Franc.
Esser fra l'ineudine e'l martello.

Prov. Ital.
Zwischen Hammer und Amboss sein.4)

Prov. Germ.
Between hawk and buzzard. 5)

Prov. Engl.
Intre nicovalbi si cocan.

lntre cTocan sio'nicovará.
8) A fi intre nicovalá si clocan
4) A fi Intre ciocan si nicovalfi.
6) Illtre ph:a si
dacoromanica.ro
MGT, INVtaTURA, MESERIf 179
Tusschen den hamer en h,et aanbeeld. 1)

Prov. Oland.
Eg vdr millum hamars og stiója.

Pros. Island.
11562 A bell cIocanul.

LAURIAN & MAXIM, Glosar,
p. 65.
A p541 ru§ine, a rèmâné ru§ine, a fi Intio positie

criticd.
11563 RèÜ clocan la capul téti.

IORD. GOLESOII, M88. II, p. 62.
Adich mulerea cea rea (GoLEscu).

*
11564 A se pune (sta) clocan pe capul cui-va.
E. I. PAriuctu, inv. C. Srittliti,
j. Covurlutu.
venì la cap docan.

I. T. C. BR.X.TIANIT, C. Fiorito,
j. Meet.
supërà, a ctidd belea altufa fA,cêndu'l necaz prin
vorbe i prin fapte.
11565 A fi clocan.
A. PA_NN, Edit. 1889, p. 14; T,
p. 55. G. POBORAN, inst. j. Olt.
A fi mare, puternic.
si cum, fetico, if réspunse baba,
Chnd Il vel supone alt.fel merge tréba,
Ca usturoIu dulce si bärbat lar mble,
Nu sé yoke in lume, el nu pértä,
Cât de bun sa'g pail tot el down este,
C'asa l'e ursita bIetelor neveste.
A. PAN.
3) Intre clocan si nicovalä.
2) Eram ?titre clocan si nicovali.
dacoromanica.ro
A CIOPLI
11566 A cIopli pe cine-va.
L. .ti.INEA/s1U, Dict., p. 175.
A subtià, a da cuf-va o spoTala", al civilisa, si cum

çlice francesul: le dégrossir.
11567 La lemne cioplind cärAmidar nu te faci,

nicl meter dé lemne lucrand la c6-
rämida.
1 ORD. GOLESCU, M-88. II, p. 38.
S6 çlice cAnd miele vrem s. invèl6m, §1. la altele ne

indeletnicim (G OLESC U).
A SE CrOPLI
*
11568 A se clopll.
P. ISPIRESCU, Leg p. 142.
S. Mnan,Escu, 9ezâf., I T, p. 74.
M. LUPESCU, inv. c. Brosceni j. Su-
A se mal desteptà.
.Bratul cu care ucenicise Gheorghe ajunse sh fie mh.na drépth a
Imphratuluï, atht se clopli si se sui4ie in putinit vreme.) P. IsPi-
RESOU.
CIRIPIE
11569 Ca pe ciripie.
P. i SPIRESCU, Leg. p. 135, 196,
263 & 288. L. AÌHEANU, Dict.
p. 177. FR. DA211, I, p. 260.
Ve4I Ganan.
I° Adicit drept, de-a dreptul

20 F6rte bine, f6r6, niel" o smintéla.
Cum plech cu oile argatul, in dimin4a urmätbre, fata facn. precum
11 qisese tath-seu. El se duse drept ca pe ciripie tocmaI pe mosia
scr6feI cu oile la ptisune., P. Ispi-REscru, p. 263.
Comme sur des roulettes.

Prov. Franc.
dacoromanica.ro
LEcif, tyrATITurt.k. MESERff 181
CIRTA.
11570 NibI o cirtä.

P. TsPmEscu, Leg., p. 219.
FR. DAmst, J. p. 250.
AdicA absolut nimic.

(Dragul meli, Greucene, réspuuse imperatul, nu pot s'A echimb niel
o Iota, niel o cirtcl din hotarirea mea.» P. Ispnascu.
CrOBOTAR
Ve4T Croitar.
A CITÌ
Vey1I Papa.
CrUBOTAR
*A
11571 VNufai vr'un cIubotar cu ciubote bune?
GR. ALEXANDRESCII, magistr.
j. Patna.
Ve41 Cizmar, Croitor.
Pentru eel carif lucrézit bine pentru altif i rèt. pen-

tru
Le cordonnier est le plus mal chaussé.
Prov Franc.
In casa di calzolayo non si hanno scarpe.1)

Prov. Ital.
Alfaiate mal vestido, sapateiro mal cakado. 2)

Prov. Portug.
Der Schuster hat die schlechtesten Schuh. 3)

Prov. Germ.
In casa dobotarulul nu sunt clobote.

Croitor rèü Imbrkat, cizmar reri Incqat.
8) Cizmarul are cea mai pr6stä. inc51f5minte.
dacoromanica.ro
182 P(tOVERBELE ROItaNILOR
Who goes worse shod, than the ske-maker's wife.1)

Prov. Engl.
CTUBUCCIU
11572 Ii clubucciul lui Dumnesleti.

GR. ALEXANDBESUU, magistr. C.
Focqani, j. Putna.
Pentru omul mândru, maï ales daca se crede ném

mare.
Cest le premier moutardier du pape.

Prov. Franc.
A CrULÌ
11573 A culi urechile

LAURIAN & MAXIM, T, p. 672.
Vedi Naf.
mustr reti. Veqi No. 4110.
CÏUR
Vedi "%Tuna Pre*, Urs.
*
11574 Baga In &fur §1 alege.
E. 1. PATRICIU7 (ny. C. &Mitt,
j. Covurluiu.
Ca sa," arete c6, dintre mal multI in§I, nu potl gAs1

unul bun.
11575 CM-,1u 9irlu di mi agudi 2).

N. ST. C. Nijopoli, Macedonia.
Cfind se vaeta, pentru nimica
') Line urablä rnal prost incältat, de cfit nevésta cizmarulul?

2) MAI aunt] de niä
dacoromanica.ro
LEGI, INVÉTATURA, MESERII 183
11576 Din ciur In d'Armen.

IORD. GOLESCU, M88. 11, p. 90.
Sè çlice and f6rte rë-ti ne framinta 6re-cine, aruncin-

du-ne din mal mid necazuri in mal maff nevoi (G-01,E601:r).
11577 A trece prin clur §i prin dfrmon.

S. I. GROSSMkNN, Dict. p. 329.
Trecut prin dur i dirmon.

A. T'AMI, Edit. 1889, p. 172;
p. 153. 13. P. HA§Dtti, Etym,.
Magn. p. 2627. P. IsPIREscru,
Leg. p. 153.
A fi dat prin dur i prin dirmon.

I. IONESCII, Cart. Cit. LII, p. 66.
*
A fi dat prin ciur i prin dirmoiu.
E. T. PATRICTU, inv. C. Smulti,
j. Covurluiu.
fi trecut i prin dur i prin dirmOu.

172; .Rev. Ist. I, p. 235; Leg. I,
p. 49; Smsíve. p. 80. Iimusou,
p. 192. FR. DAmÉ, I, p. 255.
,Svi in ciur qi in dirm

Din. CANTEMIR, 18t. lerogl., p.
204.
Tricut pri tu Qir i dirmon,.

D. A. MILEsou, stud. c. Gopesi,
Macedonia.
Ve41
1° Ca F35, arke eh cine-va scie §i a patit multe.

20 Incercat 15i prin urmare, cu multa experientA,
ceput.
61498 14
dacoromanica.ro
184 PROVE BBELE ROMA N I LOR
30 A edrui val6re este In deob§te eunoseuta.

aToo trecurA, dard nu lovi niel pe unul. Multi credek cà fata n'are
vole fol se marite. Insd un boer b'étrAn, trecut i prin ctur i prin
d'irmtm, d'Ala care auf,lise, v6Ouse i piitise multe, ;lise sA tréa
6/nena curtil P. Jspnimscu, Leg. p. 153.
40 Pentru o hotarire luata dupä, multe diseutif §i o

matura chibzulélg.
'Dec, dupà liva pusa, la locul insemnat cu tot,1 adunându-se, dupg
ce multe cuvinte, qi in dux i in dtrmo:u cernute i sbritute, la mijloc
puserà, cu totii sufletele sA 'O rara', larA trupurile i viéta à 'el
agonisésca alesérit., D. CANTKMIR, Ist. Ierogl. p. 204.
11578 Trecut §i prin ciur §i prin clurel.

LATIRTAN & MAXISI, T, p. 711.
A celeakil" intelesuri ea la No. 11577.
11579 Trecut §i pin clur §i pin sita.

iom5. GoLEscu, m88. II. p. 71.
*A
A trecut ì prin dur i prin sita.
Putna.
Trecut prin dur i prin sita'.

Cono. Liter., VII, p. 380. FR.
DAmt, 1, p. 255; IV, p. 70. S.
I. GROSSMANN , Diet. p. 3:9.
LAURIAN & Mxmi, 1, p. 711.
Cernut prin ciur i prin sito.

LAURIAN & AXIL 1, p. 604.
*
A fi dat i prin dur i prin sita.
V. A. F ORES017, C. Folticeni,
Suclava. M. CANTAN, j. Ia§i.
V e4T
Acela§ iuteles ea la No. 11578.
dacoromanica.ro
LEO, iNVÉTATITRA, MESERII 185
*6
11580 Trecut prin ciur §i prin ve§ca.
D.na Z. JUVARA, C. Fedesci, j.
Tutova. A. GoRove, magistr.
j. Suciava.
A cela§ inteles ea la No. 11579.
11581 Niel In ciur niel In cIurel.

B. P. 1-11.§nktr, Etym. Magn. p.
2319.-1,AumAN & MAXIM, Glosar,
p. 41.
Ache& in niel un chip.
Nu vréù s m'é bag cu tine niel In elm-, nieT in dure/.,
*
11582 Niel In clur nici In ve§ca.
K. A. ZAMFIRESOII-DIAOON, (ny.
c. Stiubienii, j. Dorohol.
Aeela§ inteles ca la No. 11581.
11583 A purtà In &fur.

A agità, a nu a pace.
11584 juca In &fur.
A se purtà dui:a volea euI-va.

gDupl nenorocire pre lumea acésta Bunt 'ilia mulg ómenl r61
vicleni, care de acela nu vorbesc bine care nu le Taste spre plAceres
lor 9.1 nu le Bed lor in clurb. TiCHTNDEAL.
*6
11585 sucì In ciur färä väcAlie.
G. POBORAN, inst. 1. Olt.
Il jòcd" cu viclenie
In ciur feird
A. PA, Ir, p. 158. Himp-
scu, p. 84.
11 p6rta rü i dupa cum vroesee.
dacoromanica.ro
*
11586 A carà apa Cu ciurul.
LAITRIAN & MAXIM, r, p.711.
P. ISPIRESOIT, Leg. p. 204. G-.
MITNTEANU, p. 72. S. I. GROSS-
MANN, p. 246. I. IONESOU, III,
p. 159.I. FuNDEscu, Basme, p.
76. REINSBERG-DISTRINGSFELD,
p. 199. V. A. FORESCIU, c. Fol-
ticeni, j. Suciava. E. I. PATRI-
du, 'j'uy. c. Smulli, j. Covurluiu.
Dan. Z. JUVARA, C. Fedesci,
Tutova.
*A
Cara apd cu cluru Murul
IORD. GOLESOU, Mss. II, p 25.
IULIII GROFS.OREANTJ, dasc. c.
Galga, comit. Arad, Ungaria. D.
POPOVICI inv. c. Ouvin, cona A-
rad, Ungaria.
*A
Duce apei cu cluru.
ILIE E:1063mM stud. c. Saliste,.
comit. Sibiji, Transilvania.
Migar, Nuntd.
10 Adica muncesce fdrä. spor (Gouscu).
20 A nu face nimio, a nu ajuta de loc.
Mi-al ccirat apa- Cu cluru= nu ml-am fäcut niel* o trébä, !
(arara merell la vaträ lemne cu frigarea, apd cu ciurul i glume-
cu ettldarea. FUNDESCIT.
c O vestal, TuccIa, acusat c ar fi comis un incest, strigä O

Vestal dacit m'ara apropiat de altarele tale cu mima curatä, un
semn care sä arète ne-vinoväVa mea.» i luänd un cIur, se scobort
la Tibru, umplu clurul cu apà i, intorcéndu-se, il rästurnä la piclórele-
pontifilor VALERIII-MAXIM, VIII, I, 5 ; PurNfu, Ist. Natur., XX VIII. 2.
Koaxívy 6(op irvp6pat.1)

Prov. Elin.
Cribro aquam haurire. 2)

Prov. Lat.
') feà apä cu ciurul.

2) A lea apä ce clurul.
dacoromanica.ro
LEY, INVETXTUSÀ, IdESERII 187
Puiser l' eau dans un cribleau.

Prov. Franc.
Portar 1' acqua nel vaglio.

Prov. Tose.
Wasser in einem Siebe holen.

Prov. Germ.
11587 Cu cIurul cara ap5. In. vas gäurit.

IORD. GOLESCU, M88. 1.1, p.31.
Ve41 Ban.
Sè qice pentru cell ce mult risipesc ne-sciind cum sit
pastreze (GOLESCU).
BaniT din ma.n1 '1 scapg.
Ca clurul cum tine apa.
A. PANN.
*A
11588 Cu cIurul nu aduci apa.
V. SALA, dasc. c. Dumbraveni,
comit. Bihor, Ungarla.
Ve A Grapd.
Cum at' de gAnd sA, lucrezI nu fad trébit.

ePrecum apa nu e pite fine in dun afla mincluna nu 'Ate al ea-
ruléscit n basnele sale., Drm. CANTEMIR, Hron., II, p. 339.
*A
11589 Par'ca a carat altora apá Cu
G. RINULESCIT, (ny. c. Pletropila,
j. Ditnbovifa.
Asa e de slab.
11590 Pé cat ne sine ciurul
IORD. GOLESCU, M88. I, p. 67.
Adic6, atát sà ne intindem p6 cat ne Iért6, puterea

(GoLEscu).
9 A cälra apà.' Cu
2) A 1u (citra) apa cu clum.
dacoromanica.ro
188 PROVERBEIE ROMANILOR
11591 Pre cat duce durul apä.

AURIAN & MAXIM, I, p. 711.
Cdt duce durul apa.

B. P. HADEll, Cuy. Bdr.pref. X.
*L
Pe cdt tine durul (Tel.
CO tine durul apcl.

B. P. H4okti, Etym. Magn.
p. 1270.
*A
Dup'd cum tine duru apd.
GE. ALEXANDRESCU, magist. j.
Patna.
A
Cat ski apa in dur.
B. P. II.X..sottr, Etym. Magn. p.
1274. R. Sniu, c. Orlat, Tran-
silvania.
A
Cdt peste,sce apa in dur.
S. FL. MAREAN, Nascere, p. 37
& 38.
Cdt deft-a 'n par i apa 'n dur.

V. A LEXANDRI & LASCAR Ro-
SETTI, 3188.
*z
Cdl apa 'n dur.
GR. POIENARU, ing. j. Putna.
WO No. 1656.
Prd putin, mal de loe, i chiar nimio.

Precum apa nu se pbte tine in dur, asa minduna nu p6te
steruMsca in basmele sale., D. CANTEMIR, /Iron., 11, p. 339.
cm n partile OravileT, din Banat, femeea care a ajuns in stare bine-
cuvintatA, adecti care simtesce crt i s'a apropiat acum timpul ca
dacoromanica.ro
LEGI, IIIVETATURA, MESERII 189
nasal, Teà. arpa' 1ntr'o ól si aruncand peste strésina caseT, o sprijinesce

ca un ciar, din jos de care sO fie un blid saC alt vas, si dice:
Ct pestesce apa pe strésing, i cdt pesteece apa 'n clur, salta sA
pestéscA i bOatul saC fata.» tOum nu stA apa pe strésinti, asa
sa nu p6tä stà baTatul Batí Apol o bé de treT orT, fácêndu'sT
Inainte cruce i din care îi udá p4in i pântecele.sS. FL. 115.A.RIAN,
Nascere.
«CAnd pidcìt ómenii cu vre-o marfil, la tirg, feati un

clur, Il in de asupra malla §1 turnând apá in el
ctit stä apa in dur atata sá stat Cu. marfa ne-vindua
In tirg.» R. Simu, c. Orlat Transilv. apud. B. P.
Hafdeu, Etym., p. 1274.
11592 A vedé ca prin dux..
P. ISPIRESOU, Leg., r, p. 172.
I. C'. FuNDEscu, Basme, p. 92.
A zdri ca :prin ciur.

GR. JIPESCU, Liman. I, p. 261.
Vegl Sita.
A vedé bini§or.
cCum puse la ochT lapte de acesta bAgli de sémá cá vede ca prin
Mai date odatá si vNi4 ca prin dar. Când se unse a treTa 6rá
fédù luminat ca toyi' ComeniI.) P. IsHREscu,
CTUREL
Vec11 Ctur.
CIZMAR
11593 Cizmarul pentru cizme numal réspunde,

lar nu si pentru nadragi.
IORD. GOLESCU, M88., TI. p. 78.
Adica fie§ care pentru slujba sa, pentru meseria sa

(GOLESCU).
*
11594 Cizmarul umblä cu cizmele sparte.
A. PANN, I, p. 149. P. Tm-
Ld., II, p. 158.
RBSCU, _Rey.
EINTEscu, p. 35. JIILTU GROF-
§OREANU, tnv. c. Galga, comit.
Arad, Ungaria.
dacoromanica.ro
190 PROVERBIZTail ROMINILOR
Cizmarul umbld cu cizmele rupte.

D-na E. B. IVIA.wR, p. 73.
Vedl Crubotar, Croitor.

Les cordonniers sont les plus mal chaussés.
Prov. Franc.
El calegher ya sempre le scarpe rotte.1)

Prov. Venit.
Der Schuster hat die schlech,testen Schuh. 2)

Prov. Germ.
The smith's mear and the souter's wife are aye

warst shod.3)
Prov. Scot.
Skomakar-Borni hava stundom verste Skcerne.4)

Prov. Norv.
CLEW
11595 A fi (fácut) cleIu.

G. POBORAN, inst. j. Olt. Fa.
DA311, I, p. 258.
Adica bét.
c A spa cg. l'a vNut la cri§mg. cu ferneea aceea, cleiu arnindoI.,
S. NILDEJDE.
11596 Cleiu.
I. CREANGA., Amint., p. 92.
Adica nimie, de loc.
Cizmarul are in tot-dé-una ghéta rupta%

Cizmarul are cea maT préstä. Incaltknainte.
2) Calul potcovarului si femeiea cizmaruluI sunt, in tot-dé-una, cel mal
rèlI tricKI;atI.
4) CopiiI cizmarulul ail cAte-odaa cele mg. rele Inc5.10.minte.
dacoromanica.ro
LEGY, iNV2TÄTITRI, MESERIY 191
(Träsnea dormeà pe hat, cu grarnatica sub nas §i habar n'avea de

frig. &race, grace ! nu WI niel de zama ouèlor. De ciit afla maT
bine te flied), ma-ta un miinz [1.1 te rniincit lupil, 1;lic ed in mine.
«He TrAsnea, me! scòld! tabla! Sara el de jos il ascult,
dent I
HaTdem a-casa, mdl Trip:sue, di m'a rèsbit Romeo. i frigul.,
I. CREANGA."
*A
11597 Cleiu de ogar chior.
G. P. SALvit, inv. C. Smulft, j.
Covurlutu.
Acela§ 1nte1es ca la No. 11596.
CLENCIU
*A
11598 Clench'.
t. CREANG.A, C01121. X, p. 377.
L. .A.INEANU, Diet., p. 182.
0 R A LEXANDRESCU, 771agistr., j.
Putna. i;. TEODORESCU, inv. C.
Pungen!, j. Vaslutu.
Vedi Papurd.
1° A Muth cul-va un cusur, o greutate, a Mr&

(and vrelf s scapi de un om cautT miT de clencturt.»
20 Cértä., cforovalala.
tell aim am avut §i ed o lécA de clenciu.» I. CREANGA.
CLE5TE
Vedr Arian, /V&A Dinte.
11599 Cu cleste jeratecul sä tie i Cu mana

altuia sérpele din borfa sa scòtà.
DIM CANTEMIR, ht. Ierogl., p.
220.
Cle0e impotriva jerateculuï m'aï

DIMu. CANTEMIR, 18t ier0g/., p.
44.
VedI Carbune, ,Sérpe.
Sè Jice pentru eel ce, cu primejdia altora, vor sit scape

el de primej die, spre al lor folos.
dacoromanica.ro
190 PROVERBFJ.111 ROMINILOR
Cizmarul umblei cu cizmele rupte.

Vei Ctubotar, Croitor.

Prov. Franc.
El calegher ga sempre le scarpe rotte.1)

Prov. Venit.
Der Schuster hat die schlechtesten Schuh. 2)

Prov. Germ.

warst shod. 3)
Prov. Scot.

Prov. Norv.
CLEW
11595 A fi (fäcut) cleiu.

G. POBORAN, inst. j. Olt. FR.
DAM±, 1, p. 258.
Adiea bét.
A spus cä l'a v6q.ut la crismg cu femeca aceea, deiu amindol.)
S. NIDEJDE.
11596 Cleiu.
I. CREANGI AMint., p. 92.
Adica nimic, de loe.
Cizmarul are in tot-dé-una ghéta rupfa".

Cizmarul are cea mal próstilnealtäminte.
8) Calul potcovaruluI si femeiea cizmaruluI sunt, In tot-dé-una, eel mal
4) CopiiI cizmaruluI aú cate-odata. cele maI. rele InealOminte.
dacoromanica.ro
LEO, iNVATXTURA, MESERIf 191
Trgenea dormg pe hat, cu gramatica sub nas si habar n'avea de

frig. Silrace, grace ! nu estI nicl de zama ouèlor. De cat asa maT
bine te facg rua-ta un minz si te mâng lupii, ic ea in mine.
gHe! Träsnea, me! scòlà! scil tabla! Sara el de jos ii ascult,
claw I
HaIdena a-ca et, m61 Trilsne, a m'a rèsbit feomea si frigul.»
I. CREANGX
*
11597 Cleft' de ogar chlor.
G-. P. SALvit, inv. c. &map, j.
Covarlutu.
CLENOU
*
11598 Clenciu.
I. CREANGX, Cony. X, p. 377.
L. *AINEANU, Diet., p. 182.
GR. A LEXANDRESCU, magistr., j.
(;. TEODORESCU, inv. C.
Pungent j. Vasluiu.
Vecll Papurd.
lo A diuth cui-va un cusur, o greutate, a birfl.

< Mid vrel s scapl de un om IT cautI mil de clenclua,
2° Cért5,, cforovata16.
ceu ding am avut si eu o léch de clenclu., I. CREANGX.
CLE5TE
Vecp Arian, Mari, Dinte.
11599 Cu cle§te jeratecul s'a tie i Cu mána

altuia Orpele din bortä sa scòtà.
DIM. CANTEMER, 18t. Ierogl., p.
220.
C1e0e impotriva jerateculu'i m'a,1 felcut.

DIM. CANTEMIR, 18t. krOgt, p.
44.
VecJI Carbune,
Sè 4;lice pentru cel ce, cu primejdia altora, vor sä scape

el de primejdie, spre al lor folos.
dacoromanica.ro
192 r'Rovr.tiBELE itom.INILatt
Kumun ou yhar yier moghai barimoui.9

Prov. Mongol.
n.
11600 De ce mi-am fäcut cle§te? ca sa nu mé
ard.
r. CREANGA, Peo. p. 5; Cono.
Liter., 1875-1876.
Gaud ca nurt0, cdtè s't' arcti cléclzetle.

I. (OYAN, prof. C. Abeja, Epir.
Mid pul pe altul sa, faea o trébh grea, sail dis-

placuta, primejdi6sa, etc.
11601 Nu 'tsi 135g-A degetele In foc parka ai

cle§te.
IuLr GROF§OREANU, inv. c. Gal-
a, comit. Arad, Ungaria.
*
Nu prin de de ferul ro, cit mcinile, panel
ecind
C. BODNARIU, preot, C. Bochia,
eomit. Arad, Ungaria.
Acela§ inteles ea la No. 11600, sub forma de povata.

*
11602 Omul îi cump séra. cle§te ca sa nu '§I
frigä degetile.
C. TEODORESOU, inv. C. Lipova,
j. Vasluiu.
Acela§ Inteles ea la No. 11600, dar mad ales pentru

slugile sail mal mieil no§tri
11603 Nu te adara ma§è, ca te arsil. 3)

I. COYAN, prof. c. Ianina, Epir.
Nu te lash orbesee In volea altufa, cad vel suferl.
') Prinde serpT Cu raa'nile altora.
Câ,d at clqte, de ce sa arty( degetele?
Nu te fa cltscc, c te amp.
dacoromanica.ro
LEGI, iN9E1ATUR.I. ItESERIf 193
*n
11604 Taci, te odihnesce,
S'a nu te-apuce in cleste.
GA9. ONI§OR, prof. c. Dobrovq,
j. Vaslufu.
Lasa-te sh nu fii capchnit, adicd, sà", nu te pri4t.
Veçli 4icerea de la No. 11605.
11605 A tine (apuca) pre cine-va in cleste.

LAURIAN MAXIM. Glosar, p.
179.
A.1 avé bine pus la mhnh, in cht nu are cum sad*

sau trebue sa faca ce sè cere de la dinsul.
11606 A fi prins in cleste.

J. CREAN(' k, Pov., p. 207.
FR. DAME, I, p. 259.
A fi Cu totul In puterea cm-va. VOI No. 11605.

(Fitz' craTuluT vage"ndu-se prins in desk, si faza, niel o putere, IT
jura credintrt si supunere In J. CREANG.À.
11607 *Cu clestele.
AdicA cu gret.
(Trebue sa 'T scotT vorbele din gura cu cleftele.,
CLOPOTAR
11608 Clopotar.
Pentru omul flecar.
COBILITA
*
11609 Drept ca cobilita.
C. TEODORESCU, inv. c..Crusesci,
j. Vasluiu.
Vecji Corona 14.
Se .Pce celul vinovat.
dacoromanica.ro
194 PROVERBELE ROMiNILOR
COCARLA
*
11610 S'a fäcut cocarlä.
G. POBORAN, iNSt. j.
S'a ghemuit, s'a incovrigat, s'a grins de frig.
COCEORBA
Ve4T C ctorkl, Vorba.
COCIE
*
11611 Nu fugi (alergA) dupà cocía care nu te
a§téptä.
Dix. PoPovicfu, inv. c. Cuvin,
collat. Arad, Ungaria. ILTLIÙ
GROF,OREANU, tint% C. Galga,comit,
Arad, Ungaria.
Nu te indesh uncle nu e§ti chemat.
COCTORBA
V 01 Val a.
*
11612 A ajunge la cociorbä (coceorba, coclorvA).
A. PANN, F. p. 3. IiiNTEscu,
p 2 5. N. MATEESCLT. Inv. C.
Movilita. j. Putna.
voi. No. 6357.
Adica la btitae.
COCTOR VA
Val' Cot-, rba, Vor d.
11613 Cu vitraiu §i cu coclorvä.
U. COBLTC, Foia p. top, 1898,
p. 86.
Ve41Yfel.
Cu tot avutul sét.
«A plecat cu vatralu i Cu cocIorvd.
dacoromanica.ro
LECA, iNVtTATURA, MESERIf 195
COCLET
11614 A ciuta coclete.
G. POBORAN, ifl8t., j. Olt.
Vedi Papura.
A se sill sa gasésca gre§eli cuI-va.
CODA
V 01 Paure, Secure, rapar.
*
11615 Nu e bunä còcla care a mai slujit la un
topor.
V. A. FORESCII, c. Dorna, j.
Suciava.
Adica omul care a mal slujit la un altul, care a fost

unélta acestufa.
COJOCAR
veo Vulpe.
11616 Din bucätele cojocarul blanä mare face.

ORD. GOLES017, M88. II, p. 90.
P. ISPIRESOIT, Rey, 1st. III, p. 160.
G. POBORAN, met., j. Olt.
Arata, ca, cate putin aclaogand, suma mare dobandim

(GoLEscu).
*
11617 i acum, vorba cojocarului, sA ne In-
tárcem la blanä.
vq, j. Vasluiu.
V eql BlancY.
Acela§ inteles ca la No. 6597 .
COMORA
Vedi Dra .
Sub numele de comérk poporul intelege o adungluril. mara de
banl, pusT inteun vas de atajar ori bitio cildare de arami, gi ascungl
in anumite locurl de ImieniT bogatT din vechime.
dacoromanica.ro
196 PRoVERBRLE RoMANILOR
Comori sunt férte multe in pamint : curate, adeca care 's juruite
omuluI; i ne eurate, a caror stapin e ne-curatul.
Orl-ce coméra trebue sá ardä o-data in an ; de obiceIu Be aprind
spre dile insemnate, si mal ales primavara si teanna. Cele curate ard
de la miezul noptei pana in zorl de di ; lar cele ne curate de cu sera
OWL la miezul noptel, cand cinta cocogul.
Spre Blagovestene, spre FloriT, spre Pascl, spre Srantu Gheorghe,
lapas, Duminica Marc, etc. ard cele mal multe comori. Para cornérei
variéza : cea a coniéref de aur e galbue, cea a combrer de argint e
roseata, lar a comérei de anima e albastrie.
Cine vré sa MIA parta de combra, trebue sa fie om cu credinta in
cele sfinte, sit fie om curet, bun la inima, cacl nu tuturor pacatosilor
indrépta Cel de sus Fund spre bogatil. Imbracindu-te in haIne curate,
In conditiile de mai sus, stai de privighere in spre dile marl afara
(And yell coméra ardênd, te repedl acolo si pul samn.
A doua di te duct acolo singur singurel, sapl in locul unde a ars
coméra ; big al bagare de sama, a nu cadé terna inapoi in grépa ce
facT, cad alt-fel remil orb. Mid de vasul cu banii, iei citi-va din
eI 1i-I lasI in grépa far% a o astupà. Din banii acestia trebue sá dal
citT-va la vaduve i fetele sarace, de vrel sá albl parte de el.
De comorile ce sunt in stapiinirea necuratulul, numai indeplinind
conditiile ce-tI apune el, potl avé parte ; alt-fel nu te lasa BA pul semn,
punéndu ti fel de fel de pledecI.
Eram copil cand am audit po vestea cum uu orn a luat coméra ne
curatulul in chipul urmetor:
Omul se dusese la padure dupa lemne Pe la amurgul sèrei, vede
ardind o coméra, pe care se 814 un spurcat de om. Omul vadênd
coméra, s'apuca s'o sape. 0 data i se arata un dracusor mic, negru
ca ceaunu, cu fea ros in cap, en ochiI ca focu, si eu nisce canci la
mina ca coltii pIeptenelor de alp, si-I Oice
Ce fad, meT omule acolo ? Ia sap coméra asta. D'apoi ai im-
plinit conditia pusa de stapinul el eind o iugropat-o in pamint ? Ce
conditie sa implinesc ? Ca sa maninci spurcatu ista, s'apol s'o lei.
11 manitnc, bre. Cand l'iT mince, sa vil s'o lei.
omul nalbel, siret si sucit cum era., lea spurcatul, Il invele in -
tr'un stergar, II duce acask il pine in cuptor, Il usucá bine,
ca chiperiu si cand manca bars lapte dulce cu mamiliga pre
sera i cite putiná faina din spurcatul uscat.
Gaud giti de mâncat spurcatul, se duse sa i1 lea coméra. Necuratu
crapit de dada ca remâne si far% bani gi fare om, si atilt& sa pue
omulul bete 'n rbte. Dar omu prin cite va cruel, facute cu duh curat,
it isgonl si-sI hid cornéra.
Astadi nu prea stint comori ; i chiar daca stint, se gasesc rar
de tot.
Se spune cà comorile vechI, omul trebue sa le inlocuIéscii cu har-
nicia si munca, cad alt-fel rernta in timid. de tot.
Povesti cu comorI sttut fórte multe,
Eata una, aria multa lume a vroit dea aparenta de lucru ade-
varat.
Pe valea MoldoveT, in judetul Némt inteun sat, un gospodar s'a
pucase sa faca un beciu in pamint pentru tinut zarzavaturI. Cum
sapA omul, name ce da de-o utO, de far grhs6 incueta c'o la
cata eta o ola de praznic de maê Curios de-a OA omul unde duce
acea use, da s'o sparga oil s'o descue, dar tbte silintele I furl zadar-
nice. V adénd ca nu péte reusi de-a intri pe usa, face o borta pe ala-
turca de usa inteun parete de pétra Mae gros si grea tare de stricat.
Dupa o munca neobosita, omul reusesce a sparge paretele si a privi
dacoromanica.ro
LEG!. iNvt u.ATUR mEgEitif 197
In grópa spre care duceit usa; dar ce ad va? Inguntru erit o casa
férte spatibsa, luminata de patru stilp1, ce luminad ca 4iva, in care
erad o multime de coserei en fel-de fel de banl. O bogatie ne mal
pomenita zficeà sub casa °multi! nostru.
Bolta acésta eral pdzita de o umbra, ce stated in dreptul meseT pe
care erit aset,lata o carte deschisa gi doué sfesnice cu luminarT aprinse.
Când omul voeit sit se due& in cotrova. timbra se hià dupa, el gi-I
arétit cu miina sa. Omul nefiind prost din fire, §T-a inchipuit câ in
carte trebue sa fie scrise conditiile. cu care s'ar puted ridied baniT din
subterana. §i asa gi era. Se duce omul chip& carturarT iscusin, si niel
unul n'a putut deslega ce era seria, de cat o mósa din Bead. §i care
era prima conditie ? Cá nirnene sa nu indrasnésca a luit vre un ban
din acea uri Fula comóra, cad e val si amar de el. Cine.vré sit alba
comóra, pe 1fingit alte conditil de milosteniT. trebue sa descue locate
de la usé co iérba feruluf, adusa 'n potirul de la biserici.
Multa lime a =hint. (lupa procletu de Sérba feruluT, dar pace!
Iérba feruluT nu so gasit, si comóra zace tot acolo unde e.
Se mal povestesce ea omul acela, avénd nevoe de han!, s'ar fi due
si s'a imprumutat la umbra cu ate-va parale. In urma a 'Mat sit
pue baniT la loc. Imbolnavindu-se de Tali:511e a visat ca nu se face sit-
natos pdni ce nu va pune banil luan din cogarca inapoT. Facênd asa
s'a insandtosit.
'excit6rea, I, p. 284.
COMORILE LIII VODIt.
Alaturea cu drunvul impérdtesc, care trece prin orasul Siretia, gi

duce pe ldnga satul Bdlcaul la Sucéva, se MIA o gárlit.
La inceputul Oriel acestem, adica acolo unde se intilnesce &am
cu Mielen douè (Mull cart se aft in partes despre amial;1T a hire-
nuluT, se véd nisce adinciturT în pamint.
Adinciturile acestea nu aunt adineiturT firescT, ci ele sunt gurile a
treT pivniti, in carT se laid, mal multe butl de banT.
Ear' butile sunt ase4ate acolo de un Vodd despre care se Oice cd,
a domnit Ore-cdnd preste Moldova qi a locuit in Sirenu, si care la as-
cunderea comorilor sale, a lasat unce, earl spun cu ces mal mare
aeuratéta unde-'i sunt comorile ascunse gi cat de mare e numerul ba-
nilor, ce se afla inteinsele.
Ni mult dupd, alipirea BucovineT la Austria 4icc ca ditnd Moldova
de uricele acestea, trimise in intelegere Cu imperatia itóstra, o comisie
sa caute pivnitele, O. le destupe gi sa scbta comorile ascunse in
teinsele.
Comisia, mergênd si sosind la stares loculuT, deschise planurile. ce
le-a fost luat co dinsa, cauta inteinsele si and de urma pivmtelor,
aü pus pre mat multi imenT ca sa sape gi sii le destupe.
TreT çlile si trer noptI de arindul se munch-A enneniI ei saps
tul, fare sa (lee de pivnite. La sfirsitul (pie! a trela halt sapittorit ad
dat de treT usT de fer.
Multa qi mare munca ad avid 15menil eu sdpatul. Dar' si mal mare
chin au avut eT acuma co deschiderea usilor. In sfirsit totugf isbutira,
cu mare chid si val a le deschide.
ciind le deschise, ce sal le vada ochiT ? O multime de bun eta
insuate pe lana peretil pivnitelor pline de am lucitorld ca fate,
s6rel
Sapat riT, cum deter% cu ochiT de aurul cel stralucitorid, bucuria
dacoromanica.ro
198 PR ) VERB ELR ROMANILOR
lor ; indata trimiserA soil in oras sA chTeme comisia, care era dual la
cinA, ca sA vie sA numere butile i sA sc6tA comorile.
Dar pani se adunarl domniT, din carl era alcatuità comisia aceea,
la un loe, pang se pornirA i sosirA, un isvor, care s'a iscat pe fleas-
teptate, umpla tustrele pivniile cu apA.
SApAtoriT irgyiênd acésta, prinsera de grabA a scate apa, i scóte
a41, scate maul, scot mal multo sAptemanl de-a riudul, fail s'o mal
pata gatl de scos, cAcT pare cit erà lucru pocit ; Cu cat scoteaA el mal
repede 9i maT bArbAtesce, ea atata si apa isvorilt i cresceit mal tare.
Se vede di, isvorul acela de tip& era blestemul luT VodA, cacl el a
steins comorile acelea si le-a ascuns acolo, nu pentru lAcomia
ci ca sA an& cu ce plati vamile saü puntile in lumea ceea-l-altA.
De aceea i comisia, vglênd de la o vreme ca numaT de géba se
muncesc ennenif cu scosul ape, puse sA incue din noA uile, sa as-
tupe gurile pivnitelor, si se intarse apol cu nasul in pamint i cu
buzele umflate de unde a venit.
Si de-atuncl si pinA astA4T nimene nu s'a mal incumetat a destupà
pivnitele acelea si a scate comorile, earl se afla inteinsele.
S. FL. MARIAN, Tradit. Pop.,
p. 85.
Vq1I de asemenea credintele care se gasesc la cuvintul
Ban §i In ?ezdtbrea, An. V, No. 7.
11618 Unde este com6ra vásträ acolo este §I
inima vbsträ.
A NTIM IVIRÉNITL, mitrop. Dida-
hiile, p. 208.
Pentru ceI sgarciti.
*
11619 Cornòrä gäsitä
Belea ne-sfirsitä.
V. A LEXANDRI, POPS. Pop. 13-
93. FR. DAME, 1, p. 129.
Vegi Ban.

In Nibelunge-Nôt acéstd idee predomina. Piticul And-
vari, per0ndu'V. comára, a blestemat-o, i to-i aceia earl
cauta. s6. dobAndésch saA earl pun mane, pe acea coraóra,
ca Hreidmar, Fafnir gi Regin, Sigurd, Gunnar, Hcegni
gi Atli pier de o m6rte ndprasnica.
Mal ales in vechime, intiun timp cilnd pasiunile erail
ne-Infrinate i cand vléta unuI om era socotitä ca nimica,
crimele i luptele isvorite din setea de a dobAndl averl,
au putut da nascere la o credintà ca cea de maI sus.
Daca resfoim istoria regilor meroveng-Ian1 intilnim multe
exemple de luptele gi omorurile cari se savir§éìt cfi.nd.
vroieu sd dobAnd6sca tesaurile unui rival.
dacoromanica.ro
Moat INITATITURA, MESERIf 199
Chloderik ca st stepanésce. averile tatalut sea Sigebert,

regele Francilor Ripuarl, 11 ucide In momentul cand, os-
tenit, se odihnea in padurea Burconta, Mug& apa Rinulut.
La findul lui Clovis, pune de omere, pe Chloderik, pe
ca'nd acest rege 10 areta bogatiile emenilor trimi0 ca
sal asasineze. Chilperic se lauda cu posesiunea unlit
mare tesaur, proba cea mal certa a puterii sale. In Evul-
Mediu, suveranit 0 seniorii germani aveaa fie-care cate
o Schatz Kammer.
Personagiile din Edda resista cu greil la ademenirea
aurulut. Brunhild se plange ca fratele et Atli, ca sa o
silésca se, se marite, nu'I dá partea ce i se cuvine din
mo§tenirea parintésca : «Daca af fi remas fatei mare, Atli
ar fi oprit jume/atea mea din mogenire, paminturile f i bo-
gqiile care 'ml aparlineau, mie fa/cl; prada fi aurul pre
cart, Butli, regele, mi le daduse mie, fata lut. Mai tart;liü
dinsa e ademenita de tesaurul lut Fafnir: e Aurul stralu-
citor a lul Sigurd mi-a luat °chit, Vice dinsa, precum f i
bratarele de aur root aduse de erou. Al fi respins aceste
bogeilit din par/ea orl-ceirut alt om . ..
*. .
11620 Cel de pe comòrä.
I. OREANGA., Pov. p. 150 & 234.
D-na Z. JIIVARA, c. Peden% j.
Tu tova
Adica dracul.
qapoT unde s'a fi gAsind acel Imp6rat Rosu si fata luT, care ci-ca
este o farmazón1 cumplitii, numaT cel de pe com6rd o fi sciind., I.
CREANGI, p. 234.
Locurile subterane, dupa credintele din cea mal in-

departata vechime, suut locuite de Balau'rt, numitt la
Latint Draco §i. la Francest Dragon de la grecescul epa-
%v, adica cei cart ved bine. Acelti balaurt, ¡lice Isinoa,
XII, 4, les adeseorl din pe§terile in care locuesc §i se 1nalta
In aer. El sunt ca nisce §erpf, Jima forte mart ; au aript §i
OM, puterea lor sta In ceda, care °merä pe cine atinge.
ELIAN, Amin, VI, 2, qice a, balaurul pete sugruma cu
ceda lui un Elefant.
Bala,urii sunt InsarcintI cu paza comorilor, inchise in
locurile subterane. Scim ea, un Balaur pazea Lcina de Aur.
Veç1.1 Oyu:Au, Metamorfose, VII; 0 _Martial XII, 53, care,
spune unlit om sgarcit: Largiris nihil incubasque gazce,
ut magnus Draco quem canunt poetae, custodem Scythici
fuisse luci., Merele de aur din gradina Esperidelor eraa
61498 15
dacoromanica.ro
200 PROVERBME ROILiNILOR
de asemenea lasate in pasa unui balaur. (Atlas vasto

dederat servanda Draconi.» OVID1U, Metamorf.
Se intelege u§or cum Dracul, la not, a putut inlocui
pe balaurul (draco, Spimov) din vechile credinte.
*
11621 Par'ca 'I de pe comòrä.
Tutova. G. P. SALvfu, inv. e
Smulti, j Covurluiu.
E f6rte urit la fatl.
Poporul crede ca comorile sunt pazite de nisce draci
f6rte uritt cart §ed pe ele.
CONAC
ecri VtéleY.
CONDEIU
Ve Logofit.
11622 P6rtä condeIu la ureche ca sä se arke

procopsit.
GR. ALEXANDRESOLT, magistr. C.
Foc?anY, j. Putna.
Logofet.
11623 A trage cui-va un condeiu.

A. DE OrHao, Diet. Etym. If
p. 650.
A trage con detul

S. I. GROSSMANN. Diet., p. 140.
Adia. a'l 1n§elh.
*
11624 A avé condeiu bun.
G. I. ItUNTEANU, p. 121.
Veqt Cal. X, e. Pan.
Adia o scriitur4 frum6s6.
dacoromanica.ro
LEor, iNvtViTuEIX, MESERIf 201
11625 A aduce din condefu.

BARONZI, p 48.G. POBORAN
inst. c Slatina, j. Olt.
Adica u§or, fdra ostenéla.
11626 CondeIu.
1° Adich scris.
da aratà-mi eä.-V ved condeini.,
2° Un articol dintr'o socotéla.
(Dintr'un condeln me ecke datar Cu cind mil de le1.,
CONDICA
Ve41 Catastih.
11627 A fi (trecut) In condica cui-va.

VecIt Catastih
CONET
11628 A'i face conetul.
I. CREANGI, Pov. FE. DA,
I, p. 280.
Al prinde, a'l in§elh.
eNa, ca fi am fcicut coneful.p 1. CREANGA.
CONTRA CT
11629 Contratu curat, priatelstvo lunga. ')
FR. Mrinostea, Rum. Unto-. I,
p. 12.
vell So otéld.
Chm o asemene involéla nu p6te dh loc la discutil §i

la certuri.
1, Contract curat, prietenie lungä.
dacoromanica.ro
202 PROVERBELE ROIttINThOR
COPCA
Veell Cap. 11, c. Copert
*L
11630 Fuge 'n copa'.
D-na Z. JUVARA, c. Fedescl, j.
Tutova.
Cánd calul fuge iute, abIa if ating picerele pAmIntul.

In Judetul Nemtu maI ales se Ilice copccl, la caerile
de la potc6vele cailor, la tintele ce servesc la cercuitul
vaselor, etc.
In Jucletele Gorj §i. Rimnicu-Viacea, cand dof flAcál se
Ieau la lupta El& eice cá, se incopcézci.
COR AME
VeclI Ciirmacru, Ldcomie,
Luntre, itteírd, Unclig.
11631 Coral:da mare, valuri mar' are, cea mal

mica mal miel'.
IORD. GOLRSOU, M88. II, p. 27.
(]oraba mare, qi valurï mari o bat.

A. PANN, Edit. 1889, p. 57 ; III,
Ve41 Cope..
Adica omul, cu cht mal ro are este, cu atät mal marl

necazurI are, §I cu cät mal mic, cu atät maI raid. (GoLEscu)..
A grant homme, grant yerre.

Prov. Franc, XV-e Siècle.
A gran llena gran vacia.')

Prov. Span. XV-e Siècle.
A gran lucerna grosso slopino.2)

Prov. Ital.
La mare apa mare vas.

La mare lampa mare fitil.
dacoromanica.ro
LEGI, INVÉTATUKL, 14E8BM-I 203
Grôsseu stat wil tveites tor. 1)

Prov. Germ. XV-e Siècle.
11632 Pentru corabie mare trebue apa multa.

I. G. VALKNTINEANU, p. 41.

A grant cheval, grant gué.
Prov Franc. XV e Siecle.
Gran nave vuol grandacqua. 2)

Prov. Tosc.
11633 Corabia cu cat mal mare, cu atat pri-

mejdia ei mai mare.
Adica cu cat maf mare omul este, cu atilt §1 primej

dia lul maf mare (GoLEscu).
11634 Cu cat mal mare corabia, cu atat mai

anevoIe sé i stapanesce.
IORD. GOLESOU, M88. II, p. 29.
P. ISPIRESOU, Rev. Ist. II, p.
158.
Adica stapanirile cele mart (GoLEscu).
Gran nave, gran pensiero. 3)

Prov. Tosc.
Grosses Gut, grosse Sorge. 4)

Prov Germ.
I) La avere mare, trebue Ora' mare.

3) Mare corabie vré mare apb..
Mare corabie, marl griji.
blare avere, mare grije.
dacoromanica.ro
Much coin, much care. 1)

Prov. Engl.
11635 Panza cand sé rupe, vintul corabia n'o

mai mi§c A.
Adic& eind ajutorul pere, ori-ce mi§care st& pè loe

(GoLEseu).
11636 Cand corabia sé pléca, nadejdea dé la

noi pléca.
IORD. GOLESCU, 3188. H, p. 34.
Adica cand cel mai mare seal:4M, slugile plerd n&-

dejdea (Gouseu).
11637 Printr'o crépätura mica strabate apa in

corabla cea mare.
D ENESCU, MI). c. Zamostea,
j. Dorohoi.
Din putin s6 Verde i cel mal puternic.
11638 Cand corabia se innéca Orecii fug.

ARBORE, ing. j. Buzai.
Epoca (ziar), 3 Nov. 1896.
Pentru eel earl parasesc pe cine-ya eland simt c. sta-

rea luT este sdruneinata.
11639 Cea mai mare corabie, fara o carma

/nil* Indatä sé cufunda.
Adieä sthpanirea far& bun& earmuire (Gouseu).
I) Multa avere, multa grije.
dacoromanica.ro
LEut, INVETXTURL, KESERIf 205
11640 Ce cauti In corabie ?

LAURIAN & MAXIM, I, p. 927;
II, p. 374.
De ce te arunci orbesce in pericol.

Qu'allait-ll chercher dans mite galère ?
Prov. Pranc.
11641 CorabIa a luat apä.

Voinfa Nafionald, XII, No. 3314.
Situatia e sdruncinatà ; treburile s'at incurcat.

*
11642 Par'ci i Innecat corfibille.
A. PANN, III, p. 13. Him
TEscu, p. 39 O. TEODORESCIT,
Inv. c. D6gele, j. Vaslutu. GR.
ALEXANDRESCU, j. Putna. E. I.
PATRIC-DJ, inv. C. &MO, j Co-
vurlufu.Semin. C. Buc. Cl. VIII,
prin P. GARBOVICEANU, prof.
Par' eet ti s'a "innecat cordbiile pe mare.

P. ISPrRESCU, Basme, p. 51.
B. P. EIÀ§Dte, Etym. Magn., p.
2630.
*
Ce? ti s'aii Innecat cor aide ?
Em. POPESCU, inv. c. riocanesci-
Mdrgineni, j. Ialomita.
71i si nicarei cdräggi? 1)

G. ZUCA, stud., c. Perivoli, Epir.
Canda ii si nicard ghimiile.

D. A. MILESCU, stud., c. Gope§1,
Macedonia.
Ti se innecara ?
Par'cii li se Innecari corabille.
dacoromanica.ro
*
Stet' , canda 11 se nicarci airci ghTi.1)
I. COYAN, prof. c. Turia, Epir.
Ve41 Mór&, a Plana,
a Three.
Sta. pe gAnduri, manit si thcut.
COROMISLA
11643 Drept ca coromisla.

TEODORESCU, 'inv. c. Lipova,
j. Vasluin.
Vecri cobihm.
Se lice celui vinovat sat' ne-drept.
cOsik
Ve41 Cute.
11644 AbIa scaparà'm de còsä i ne puse la

secere.
ISPIRESOU, _Rev. 1st., T, p.
227.Gazet. &dean., Dec. 1897.
FR. DA, I, p. 264.
A saph de un rëü si a dà, de altul.
*
11645 Al trimite de la còsä la secere.
11646 Da §1 cu còsa i cu gresia

A. PANN, III, p. 12.HINTEscu,
p. 43.
Incércii prin bite mij16cele si cam ftird socotéld. Se

çlice maf ales pentru cei WV, in sup8rarea lor.
1) SO: par'eá.' li se Innecar5. corabille.
dacoromanica.ro
LEGI, iliTtlITURI, KESERI! 207
Ein Sopi, cs5v dicarEat.')

Prov. Elin.
Cum hasta et scuto. 2)

Prov. Lat.
Faire flèche de tout bois.

Prov. Franc.
Fa d' ogn' erba un fascio. 3)

Prov. Ital.
De totta llena fa fex. 4)

Prov. Catal.
*
11647 La tòtä casa
Bate còsa,
Numai la mine
N'are cine.
A. P ANN, II, p. 106. Hui-
TESCU, p. 29.
and sè simte lipsa milli barbat intio easti.

11648 §'a nimerit c$5sa gresia.
/Fa gäsit c6sa gresia.

A. PANN, II, p. 52. Har-
TEsnu, p. 39.S. I. GaossuANN,
Diet , p. 191.
1141 Tingire.
Adia, s'a potrivit la laravurl, cuzn o mulere rea da
piste un barbat mal WI (GOLEs00).
11 n'est si méchant pot quire trouve son couverele.

Prov Franc.
') Cu scutu 0 cu darda.
2) Cu darda 0 cu scutu.
4) Face din ofi-ce Iérba. o legbiturà.
4) Din off-ce lemn face foc.
dacoromanica.ro
208 PROVERBP.T.111 ROMINILOR
_Yon vi è pentola si brutta che non si trovi

suo coperchio. 9
Prov. Ital.
Kein Topf so schief, er findet seinen Deckel. 2)

Prov. Germ.
Er is geen pot zoo scheef, of er post een dek-

seltje op. 3)
Prov Oland.
Bacar invarlamds, capaa bulmup. 4)

Pro v. Turc.
*a
11649 NicI a-casä
Nu'i de còsä.
L CREAIWA. Pov., p. 24.
Adicl n.0 am niel o treb6.

'Se itesce el pe colo, se itesce pe dincolo, dar pace buna' ! Tedii
nicgirt! Me, cb": mare minune'T 1i asta! dar niel a-casi nu'f de
cóscr, Id, se mai odihnesc o leacä aste betrânete., I. CREANGI.
11650 A nu'I täIà cása.

Revist. Copi., I, p. 79.
Mica a nu indrilsnl, a nu avé dreptul de a face 6re-ce.

(BoeriT cei mai micsorl la rang rem'aneati pe scaune, nu le Una
disci sà vie la msg..
COSCIUG
11651 Cu§ciugul acopere gre§alele dohtorilor.

IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 32.
Adicapë catl om6r60 nimenf T mal cercetézä, (GoLEsau).
') Nu e 61à asa de rea lu at sä: nu'sT eséseä. capacul.

Nu e 61'i asa de strimbk care sà nu'sT gasésea capacul.
Nu e ólä asa de strimbà, ca sI. nu se potrivéscà un capac pe dmnsa.
Tingirea s'a rostogolit, capac si-a Osit,
dacoromanica.ro
LEGf, INVET.t1TuRi, MESERII 209
A COSE
VOY Yac, Afana.
*
11652 Nu'l cdsA
Cu matasà.
AVR. CORCEA, paroh, C. Cofteiti,
Banat.
A vorbi färd omenie, a nu fi cu erutare fata de cine-

va ci a'l spune adev6ru1 in tata.
COT
Vedi Bola', Tafia.
11653 Cot de un ort i aVá de un zlot.

GR. A LEXANDRESOIT, rnagistr. j.
Putna.
Vedi

11654 A venit cotul la mésurä.
P. TSPIRESCU, Rev. I8t.T, p . 235.
Vell Tafia
*
11655 Cot jidovesc.
5S'eza1órea, IV, p. 175.
Adicd mare.
cAeum lupul a rásat fata afarl de oras, si dat un somn de
dormeh i päinintul sub dinsa de einel cop jidovesci.,
A se vicié la cuvintele jidov §i jidovese, origina acestor
COTAR
Ve41 Cap. VI, c. Colar.
COVACIU
Vedi Ghtendre.
dacoromanica.ro
11656 M6' ciocanesce ca covaciul

§i ca gheonoIa (gheonòla) copaciul.
A. PANN, II, p. 158. HDT-
TEscu, p. 34. -- S. PL. MARIAN,
Ornit., I, p. 87. A. DE CIELO,
Dict. Etym. II, p. 119.
Me cioceinesce
Ca gheonoia copaciul
ca nicovala covadul.
A PANN, Mos Alb, II, p. 62.
Adica nu me lasa In pace, se tot lega de mine, iml

teca In cap.
CRAPATOR
VedI Cdrplitor.
11657 Ti gioc pi cripitor.

G. ZOCA, stud., c. Culona, Al-
bania.
Te cinc de nas cum vra.

Cripitor se numesce, la AromânI, o scândura rotunda
pe caro se Intind paturile de faina.
CREDITOR
11658 Grijile 's la creditorl
Mai mult de cat la datori.
A. PANN, Nastrat.-Hogea, p 7.
Vedl Dotarle.
COA cel dator nu pre sä Ingrijesee de datoria lui.

SN6VÄ
Unul intllnind pe flogea s'a oprit a'l intrebk

De s'a plgtit datoria? lar el réspunse: ha.
Dar ce umbll fárà grije; clind te soil cA esa dator?
Grija, dise el, s'o pbrte cel ce este creditor.
Nastratin-Hogea. p. 7.
dacoromanica.ro
LEA INVÉTI,TITRÀ, MESERif 211
CRI5MAR
A
11659 Averea crI§maruluI
In fundul paharuluI.
GAY. ONL§OR, prof. c. Dobrovel,
j. Vaslulu.
Adica daca are multg. vinçlare.

A
11660 Crl§maru Cu un gand i betivul cu alt
gand.
JUVARA, C. PopenY, j. EN-
du.
A
(Jripnaru cu un yind, betivu cu altu.
GAY. ONI§OR, prof. c. Dobrovet,
j. Vashalt.
Vedl Carcimar.
AXX& Myer. Mevex)dig, Dam tò xotpf.Scov.1)

Prov. Elin.
Alta Menecles, alia porcellus loquitur.2)

Prov. Lat.
(Je que pense asne, ne pense asnier.

Prov. Franc.
Una ne pensa il ghtotto, un altra l'oste.8)

Prov. Tose.
Der Esel und sein Treiber denken nicht ilberein.4)

Prov. Germ.
I) Alta dice Menecles, alta purcelul.

2) Alta Menecles, alta purcelul vorbesce.
31 Una endesce cel care minAnca, si alta birtasul.
4) Magarul si conductorul MI nu s'é gfindesc la un fel.
dacoromanica.ro
212 PROVER,BELE ROMANILOR
The horse thinks one thing and he that rides

him another.')
Prov. Engl.
CRI5MARIE
*
11661 Vépea' crivnärie
Far& datorie.
GAN% ONIS.OR, prof. c. Crdngu,
j. Tutova.
Cfircimarul vinde mai mull pe datorie. Se o¡lice,

d.eob§te, pentru ort-ce negot.
CRIS MARITA
11662 Jupanésä crismäritä,

CunoscI astä cacIulitä?
GIL ALEXANDRESCU, C. Foeqani,
j. Putna.
10 Pentru cel care se cam duce pe la carciumd.

20 Pentru cel care se face cä, nu te curt6sce.
A CROÌ
Vell' a Gana% a Me1:suriz,
Nerod.
11663 Unul croIesce î altul cdse.

IORD. GOLESCU, M88. Il. p. 12.
Aratit grabnica lucrare (Got, ESC U ).

*A
11664 Unul croesce
§'altul carpesce.
A. PANN, Edit. 1889, p. 174.
Rom. GLum., I, p. 44. D.
MARINESCU, bit). C. Pirvu-Rom j.
Argeq. A. GOROVEI, j, Suelava.
1) Calul se ganclesce la un lucru, i cel care '1 Incalecä. la altul.
dacoromanica.ro
LEGL iNV4A.T17B.A., KESERII 213
*
Unul crolesce,
Altul carpesce.
V. SALA. dasc. C. Petrileni, co-
mil Biliar, Ungaria.
1° Chnd dol in§1 1111 se 1nvoesc la vorbA sail la o

trébA.
20 Când cine-va Incepe un lucru bine §i alt cine-va
3° Despre bogat §i sarac.
11665 Unul tae (tale) §i croesce (croiesce)

§'altul sta §1 potrivesce.
A. PAN, II, p. 76.
TEsctr, p. 184.

11666 Multe scie, multe croesce,
§i niel una nu isprävesce.
A. PANN, I, p. 149. HIN-
TEscu, p. 171.
Pentru cel care nu se tine de o tréba,, care multe

Incepe §i nimio nu ispravesce.
11667 A§i s'curi, a§i va s'arupà.1)

D. A. MILESCIT, 8tUd. C. Gape ,
Macedonia.
Cum s'a inceput a§a va remdne.
11668 E croit rèú i cusut bine.

CAnd un lucru este rè'a 1nceput dar sfir§it bine.
11669 A crol pe cine-va.

FR. DA, I, p. 807.
1) Asa s'a croit, asa se va rupe.
dacoromanica.ro
214 PROVERBRIA ftOmiNILOR
A eroi spinarea
LACTRIAN & MAXI6f, I, p. 973.
lovi rü, a'l bate.
cl-am croit vre-o dou6 bune.D
CROITOR
VelY Noroc.
11670 A gresit croitorul si s'a spinzurat dul-

gherul.
A. PANN, Edit. 1889, p.176.
M. CANIAN, public. j. 1(10.
°and unul e pedepsit pentrn o vinA a altula.

LA.C.A.TUFL ORf CISMARITL
Intr'un sat de mult, odatä,

Prin Ardél, pe cat se pare
Se fäcuse o pozna mare.
Carnauirea ne-adormita
Oita 'ntruna 'n lung qi 'n lat
'ntr'o di s'aude vestea
l'a prins pe vinovat.
MicI i mari, b6tranl i tinerI,
Satul, lume dupà lume,
Merg la casa judecätel
Ca sä afle ce 'I anume.
s
Vinovat e lacatuipl
Lacätu§ul chIar din sat.
porunca stapanireI
E sä fie spinzurat.
Vinovat e läcätu§ul
Dovedit de vina mare,
Earl satul tot alérgä
Sä se ròge de Iertare.
Merge satul, merg cu totil
C4I In sat de frunte sunt,
Si-ajungénd la stäpanire
Die Cu totil 'ntr'un cuvint:
(De ne spInzurY läciitu§ul
,Ce ne facem, via de nol?!
.Lacatu§ e numaI unul
,Dar cismarI avem vr'o dot.
dacoromanica.ro
LBGf, iNITATITIIILL, KESERli 215
11671 CA a gresit croitorul

S'a spInzurat spoitorul.
TEsau, p. 40.
11672 Croitorul umblA Cu haIna descusutä.

p. 40. P. ISPIRESCIII, Rev. 1st.,
II, p. 158.
Croitorul umblei rupt, i dobotarul desculf.

Noutatea (ziar), Iagi, I, No.
75.
V ell. Crubotar, Cizmar.
Les cordonniers sont les plus mal ch,aussés.

Prov. Franc.
I sartor i porta i gombet fora de le maneghe.1)

Prov. Bergam.
Der Schuster hat die schlechtesten Schuh.2)

Prov. Germ.

warst shod.3)
Prov. Scot.

Prov. Norv.
Croitorul are cotul la afará de mdneci (adiei rupt).

Cizmarul are cea maY prdstà Incaltäminte.
Calul potcovarulul si nevésta cizmaruluI sunt In tot-dé-una, ceI mal
1.'65 Inc5.4atT.
CopiiT cizmarulul ail ate odatá cele mal rele Incältäminte.
61498 16
dacoromanica.ro
11673 Tot d'un croitor croiti.

TORD. GOLESUU, M88. II, p. 70.
AdicA tot1 asemenea la nä,ravurl (GoLEsou).
11674 Croitorul bun niel un petic

IORD. GOLESOU, Mss. II, p. 37.
P. ISPIRESCU, Rev. Ist., II, p.
158.
Adicä, cel iconom scie sä. pastreze (GoLEsou).
11675 A se face croitor.

Adia, a bate pro cine-va.
11-te tu croitors.
11676 Cat umbra aculuI pe croitor.

P. ISPIRESOU, Leg.
Vell Nam-.
Adicä, f6rte putin.
»Te slujesce norocul ceit umbra acului pe croitor.»
CRUCER
*A
11677 Din crucen l florinul.
D-na MARIA COSMA, 'inv. c. Vag-
Vecrf Filer.
1° Din micile economil se fac averile de frunte.

20 Scie sà câ§tige, sä, adune.
culu
Vecri Barde, C.'ar, Logo-
Jè Pahar, .Pateliver.
*A
11678 Tot cuiul îi afla gaura.
I. PIT§CARIU, C. Poiana-Merului,
comit. l'agara§, Transilvania.
dacoromanica.ro
LEGY, iNVETATUR.X, MESERII 217
Vecrt Lele, Tingire.

It n' est si méchant pot qui ne trouve son couvercle.
Prov. Franc.
Non hay olla tan fea que no halle su cobertera.')

Prov. Span.
Non vi 6 pentola si brutta che non si trovi il

suo coperchio. 2)
Prov, Ital.
Kein Topf so schief, er finrlet seinem Deckel. 3)

Prov. . Germ.
Er is peen pot zoo scheef, of er past een deksel-

tje op . 4)
Prov. Oland.
Baceir invarlamds, capaa bulmup. 5)

Prov. Turc.
*A
11679 Cuiu pé (pe, pre) cult' scòte.
C. NEGRUZZI, I, p. 250. BA-
RONZI, p. 52 & 71. I. IONESCU,
Cart. Cit. II, p. 114. P. IsPi-
RESCU, Bev. 18t., II, p. 160. I.
G. VALENTINEANU, p. 25. D-na
E. B. MAWR, p. 74. I. Dula-
TRESCU, i4722). C. Gdndova, j. Dolj.
C. TEODORESCU, tnv. C. Cursesci,
j. Vaaluiu.
*A
Cu'iu pe matt scòte afarä.
A. PANN, Fab. II, p. 46. Se-
min. Centr. Buc. Cl. VIII prin
P. GIRBOVICJEANU, prof.
Nu e Ola a. a de rea ca sa nu Y gaséseä. capacul.

Nu e Ma a.a de rea in cat s'a nuy gäsésci capacul.
5) Nu e 61a aa de strImbi, care sa nuy gäséscil capacul.
Nu e 611 a.a de str/rabi, ca sä. nu se potrivései un capac pe dinsa.
Tingirea s'a rostogolit, capac 0-a &it.
dacoromanica.ro
218 PROVERBFIE ROMINILOR
Cu'iu pe puiu da afard.

D-na E. B. ISLawn, p. 66.
*
Cuiu cu cuIu se scòte.
LAURIAN & MAXIM, I, p. 991;
IT, p. 1102. 1-1INTEscu, p. 41.
?ezatdrea, III, p. 14. N. GANE,
Conv. Liter. 1875-76. V. A.
FORESCU, c. Folticeni, j Suciava.
Sc. Norm. Inv. cl. VII, prin
P. GARBOVICEANTJ, prof.
*
Culul cu cuiu se scóte.
TiCHFNDEAL, Fab. p. 55 &
325.N. GANE, Conv. Liter. TX,
p. 60. Ozeit6rea, II, p. 131.
GAVR. ONIS,OR, prof. C. Dobrovef,
j. Vaslulu. H A ZAMFIRESCTJ-
DIACON, inv. C. Stubienii, j. Do-
rohoi.
*
Cuiu cu cu'iu se sc6te afard.
KAROLY ACS, p. 78. I. PU§CA-
rail, c. Poiana-lIkrului, comit.
gdras, Transilvania.GAVR. ONI-
§OR, c. Simila, j. Tutova.
TESCU, p. 41.K. D. ENESCU, inv.
c. Zamostea, j. Dorohoi T. OTofu,
teolog, c. Aciliu, comit. Sibiú, Tran-
silvania. V. CALIN, JArges.
ILIE HocfccAt, c. &liste, comit.
Transilvania.IULIU GROF-
§OREANU, inv. c. Galga, comit. A-
rad, Ungaria.D. POPOVICIU, inv.
c. Cuvin, comit. Arad, Ungaria.
G. MADAN, c. Boscona, fin. Orheiu,
Basarabia.
*A
Cuni cu cuni sé' sc6te.
AVR. CORCEA, paroh, c. Costeiu,.
Banat.
*L
Cutu cu clau sé- sc6te afard
Vin cu bere d'a amard.
I. PUSCARIU, C. PoIana-M&ului,.
comit. Fagdras, Transilvania.
dacoromanica.ro
LEO, iNVÉtATITRA., RESERPI 219
lo Adicti pò' cele rele cu altele mal rele le putem ta-

madul (GoLEscu).
Un reii cu altul se alung6..
20 Cand unul este inlocuit de altul intr'un loo,
slujb6., etc.
8' Cel tare invinge.
4° Cand intio casa, intrând treptat mal multi musa-
E_TI, trebue s plece eel veniti mai din vreme.
50 Când prin desantece reu§esci sa scapi de bela de
care zaceal, s. c. 1.
Veçli L. :i1NEANU. Basme, p. 974, basmul luf Stanescu-
Aradeanul, Citiu cu mitt.
cIatà inv'étAturti frunaòsä, cum trebue cu ceT viclenT a ne purtit, cu
cunt lyre ruin 8d scoti., Dmí. TiCHINDEAL, p. 325.
cEù TerT, dup'a ta urmare

Béulu chte-va rdhare,
in minuturI putine
Me simtiT cg'mT este bine.
Dar vgd asttidT, frAi6re,
Cà capul iarä mè d6re..
Betivul trntì piciorul
dise: cumple uldorul,
Cuitt pe cuiu suite afara
Trebue sä, maT beI Targ.,
A. PANN, Fab.
Cicerone, in a patra Tusculand, intrebuintez5, ast-fel

acestà çlicere: «Novo amore veterem amorem, tan quam cla-
vum clavo, ejiciendum putat.»
"My TbY 11).GV imtpo6stv. 1)

Prov. Elin.
Clavum clavo pellere. 2)

Prov. Lat.
Un clou chasse autre.

Prov. Franc.
A goni un cult' cu alt cuTu.

A goni un ell:ill ce alt
dacoromanica.ro
Un chiodo caccia l' din). 1)

Prov. Bal.
Hum cravo tira outro. 2)

Prov. Port.
Ein Keil treibt den andern. 3)

Prov. Germ.
Nye Haglen driv dan gamle ut. 4)

Prov. Norv.
Szeget szeggel. 5)
Prov. Magy.
Klin s Klinen. 6)
Prov. Ceh.
EJIHIll C'E, KallHOMI. 7)

Prov. Sirb.
11680 CuIul cel not sc6te pe cel vechlu afari.

A. PANN, III, p. 19.HINTEscu,
p. 125.
*A
Cu'iul no A sc6te pe cel vech'iu.
AL. POPES017, -inv. C. Cernica,
j. Bfov. G. POBORAN, inst. j.
Olt.
*L
CuItd (cel) no t desbate pre cel vechiu.
D-na ALICE JUVARA, c. Berlad,
j. Tutova. E. 1. PATRIC-1U, inv.
c. Smulti, j. Covurluiu.
Un mail gonesce pe cel-alt.
Un cuk sc6te pe altul.
0 panä gonesce pe alta..
CuIul cel noti sc6te afarä pe cel veclifu.
CuTu pe cull]. (sc6te).
4) Panä pe panä. (sc6te).
7) Para pe panä. (sc6te).
dacoromanica.ro
LEGI, iNVTAFU1LA, MESERIf 221
Nye Naglen driv dan gamle ut.1)

Prov. Norv.
*A
11681 *1-a lagtut un cuiu In cap.
Imiu GROF§OREANII, inv. C.
Galga, contd. Arad, Ungaria.
S'a prins de un lucru care'i aduce mare necaz.

*A
11682 Se invirtesce ca un cuiu Inteo cäldare.
DOBRE MARINESCU, inv. c. Pervu-
Bop, j. Arges.
Vec1.1 No. do.u.
Umb16 In t6te pgrtile far& a face ce-va.

*A
11683 A lovit cuiu 9n cap.
ILIE HOCIOTAt awl c. &lie&
emit. &big , Transilvania.
A nemerit'o bine de tot.

*A
11684 A fi (sta,
, remane) cu culul la ininA.
P. ISPIRES017, Rev. 18t. III, p.
378; Leg. 98, 241 ; Sniive, p. 39.
FR. DAmt, 1, p. 314. G. Polio-
RAN, inst. j. Olt.
A intret un czau in inimei.

N. POPESOU, Ca/end. 1882, p, 68.
A bagel un cu'iu la inima.

') CuIul cel noti sc6te slat% pe cel vechTu.
dacoromanica.ro
222 PROVERBELE ROMINLIJOR
Se scie cu cu'iul la ininui

A. PANN, I, p. 31. HINTESCU,
p. 171.
Vedi Cufit, No. s.627.
1° Adicl ingrijat, cu temere.

arnchTul, vedl, era cu cuiul la inima, Bela el ce scià, darà nimio
nu spuneh.» P. ISPIRESCU, p. 98.
2° Cu durere.
g and 11 arètù fetelor §i le spuse impèratul ce voesce, nici" ele, ved1,
nu'l cunoscurg Numal cea micà, ,fiind eu calla la ininui, 11 cunoscù
incepù a tânjl de dragoste.» P. ISPIRESCU, Leg. p. 241.
*A
11685 Cuiu de teiu.
D-na Z. JUVARA, C. Fecleaci, j.
Tutova. D-na EcAT. ZANNE, C.
Popeni, j. Felleifc.GAVR. ONI§OR,
prof. c. Dobrovel, j. Vasluiu.C.
C. MicLEscu, c. Miclescl,j. Vaaluiu.
Lucrul slab pe care nu pot)." pune nici un temelu, in

ca re nu te poti increde.
(SA n'aï nicT un temel'u
C'a pus un cuiu de MI%
D-na PROFLRA SION, j. Tutova.
cAm incredere inteinsul ca intr'un cunt de tau., D-na ECAT.

ZANNE.
cSI ai nädejde ea intr'un Mu de teiu.» GAVR. ONI§OR.

citézèmit-te de... ea intr'un culu de teiu., C. C. MicLEscu.
11686 pune In cuiu.

TULIU GROFSOREANU, inv. C.
Gala, comit. Arad, Ungaria.
Mica al sail&
Hintescu serie contbul In lee de iuru !
dacoromanica.ro
LEG', INVkrATURÀ, MESERII 223
*.L
11687 A pune In cuIu.
LAURLAN & MAXIM, I, p. 991.
GR. JIPESCU, Opine., p. 86. $e-
zdtdrea, HI, p. 186. P. ISPI-
RESCU, Leg. 1, 1872, p. 169: Leg.
p. 209. V. ALEXANDRI, Teatr.,
p. 347, 399, 420, 521, 603, 640,
844 & 1029 I. CREANGA, p. 52
& 69. L. SkREANU, Semas., p.
360. S. FL. MARIAN, Tradit.
Pop., p 331.G. MADAN, c. Tru-
?eni, fin. Chinei, Basarabia.
ILIE lloofomku, stud., C. Sdi?te,
conzit. Sibii2, Transilvania. V.
SALA, dase. c. Cdrpinet, comit. Bi-
hor, Ungaria. luau GROF§O.
REANU, tnv. e. Galia, comit. Arad,
Ungaria. E. I. PATRicfu, C.
Smulti, j. Covurluiu.GAVR. ONI-
SOB, prof. c. Dobrovet, j. Vasluiu.
*
A pune in C201h1.
AVE. CORCEA, paroh, C. O0flefU,
Banat.
Vecrí Ctochind.

(A. pus cartea in culu.»
11688 SA te ferescI, RomAne, de cuiu strain In

casä.
V. A LEXANRRI, Despot Vodcl,
p. 63.
Vecll Nastratin-Hogea,
st6p5,n in casa ta.

Ve0 la cuvintul Nastratin-Hogea, snerva care a dat
nascere acestei
11689 A face cuie.

BARONZI, p. 48.P. ISPIRESCU,
Leg. p. 323.
A face cue de bleat'.

G. FOBORAN, ¡Mg. j. Olt.
Ve41 Piron.
A tremurà de frig.
dacoromanica.ro
e Wind poruncl luT Tugulea de a intrii in cuptor, el se uTtà la fri-

gurosul dise :
e A venit i vremea ta, nene llustgi-o.
e Cum o sit v6 pun scl faceti nifele cue, cliintanindu-ne dintil,
r6spunse el., P. ISPIRESCII, Leg. p. 323.
Battre le tambour avec les dents.

Prov. Franc.
11690 A sta pe cuie.

BARONZI, p. 48.
VedT Ac, Ghimpe.
11691 Pana i cuiul din parete.

G. COSBUC, Folea p. toff, 1898,
p 86.
AdicA tot ce e in casd.
e A ridicat kind i cuiul din pcfrete.,
CULDU5
*
11692 CuldusuluI nu'i da straita.
V. SALA, dase. c. Mclgura, co-
ma Bihor, Ungaria.
Vecil Sdrac.
DM ce nu are ca traistd, de sigur c nu'i lipsesce.

Culdu§=cer§etor de la ungurescul, koldus.
CUMPRNA
11693 Ceea ce mult atlrna, lesne sé cundsce la

cumpéna cand sé pune.
IORD. GOLESCIT, Mss. II, p. 75.
Adicä incercarea cun6sce orl-ce d'é ce dëstoinicie este

(GoLEsou).
11694 Cumpéna, nepote

E buna la táte.
dacoromanica.ro
LEGÌ, INVEIXTURI, KESERIf 225
*. .
Cumpena In tilte e bund.

GR. ALEXANDRESOU, magistr. j.
Putna.
S6' Ed mesurat, cumpetat in t6te.
11695 Cumpéna din mana niel cum s'o laqi, ca

de pe funie nici cum sa cac;ii.
IORD. GOLESCIT, M88. II, p. 104.
Mica tóte cu mesur5, ca s5, nu te poticnescI, s5, nu

gre§escl" (GoLEsou).
11696 Cu cumpéna drépta, dar in mana stanga.

IORD. GOLESCII, M88. IT, p. 29.
Adic5, face dreptate, dar fdr5, volea sa, §I se çlice pen-

tru eel atarnicl ce, de §i dati dreptate de nevoie, dar
cu mijlóce viclene §i.' vatem5,tóre (GoLEsou).
11697 Cu cumpéna intr'o mana §i cu sabia In-

Walt& mana.
IORD. GOLESOU M88. 11, p. 31.
Se dice pentru cef ce se fac c5, lubesc dreptatea, fg 136

de alt5, parte refl. n5,p5stufesc §1 chinufesc, insemntind
pe eel cumplitf fatarnici (GoLEscu).
*.L
11698 Asta'i cumpéna saraca!
D-na CAT. ZANNE, C. Popent j.
Kilda.
05,nd vedem c6, se face o ne-dreptate.

*
11699 Nu trage la cumpéna.
Nu are nici un pret, nici o insemnatate.
'Ce spuÌ tu nu trage la cumpfti pentru mine.'
dacoromanica.ro
226 PROVERBELE RIMINI:LOB
*A
11700 A sta In cumpénä.
MIRON COSTIN, Letop. I, p.309.
LAURIAN & MAXIX, I, p. 357;
JI, P. 1261. P. ISPIRESCU, Leg.
p. 176.FR. DAME., I, p. 317.
A stet in cumpene.
ION NECULOE, Letop. Mold. II,
p. 307. I. CREANGÄ, Pov. p.
29 & 141.
A se indoì ne sciind ce sa faca, a fi neliotarit.

a*1 ell In cumgml Sultan Murat. Asupra Azacului va merge, cä, inca
nu'l dedesé MuscaliI, ari purces asupra BagdatuluI.) MIRON COSTIN,
I, p. 309.
cDimitrasco Voda atunce eta In cumpene de socotià cum ar face

sä fie mal bine., I. NECULCE, II, p. 307.
11701 Cumpériä.
VASILE LUPU, Pravild, p. 32.
MIRON COSTIN, 1, p. 325.
FNACHE "KOGÀLNICEANU, Letop.
III, p. 230. J. NECULCE, II, p.
236.
Adica primejdie.
Cela ce at' ränit pre altul ca rang ca aceia BA vie lucrul sä sté la
cumpena de meorte, acesta sä chIama cä aú murit de acea ranä.,
VASILE LUPU, Pravila, p. 32.
Atund ail védut Vasilie Vodá tòtä cumpena ce îI venia asupra,

ne fiind gata de o primejdie ca acea asa de grabà. MIRON COSTIN,
Letop. I, p. 325.
(At' inceput a vérsä °trash' cu mare cumpMet de vIétä..» MIRON

COSTIN, Letop. I.
Si adusese si pe Domnul la cumpCna mortif la care s'ail plätit ca

surgunlicul ce Pali fricut atunce la Lemnos. / &ACHE KOGILNICEANU,
Letop. III, p. 230.
gee giindesce omul nu dä Domnul; cA cine scie la ce cumpe*nei ar
fi venit si téra Muntenésca de n'ar fi murit Serban-Vodä atunce.,
I. NECTULCE, Letop. Il, p. 236.
11702 De grea cumpénä.

GR. JIPESCU, Reur. Ora? , p.80.
dacoromanica.ro
iNVÉTATTTZ S M:ESERIf 227
La eumpènei grea.
MERON COSTIN, Leto!). Afold. I.
p. 338.
Adica gret, prirnejdios, ne-norocit.

(Aceste timpue istorice de grea cump6nd nascurà, protipendada,
vi4a Regulamentului Organic, copil leit-poleit cu pdrintil luT., GR.
JIPESCII, Rear. Oras, p. 80.
(Vasilie Vodg, vè'Ondu-se lar la cumpa,d grea i éra indoita cu
uricInne spre dinsul unde erà sà maI näzuTésd., nu avelt.» 111nioN
COSTIN, I, p. 338.
11703 A pune In cumpéna.

Adia, a examink a studik a cântgrl ne-ajunsurile

fol6sele, bite() anmnita situatie sat' hotbire ce este de
luat.
A CUMPÉRA
Vecrt Datar, Degtt, Tat&
Vecin, a Vina'e.
*
11704 A§a am cumperafo a§a o vIn4.
A. PANN, Edit. 1889, p. 115;
II, p. 102. P. ISPIRESOU, Rev.
r, p. 233. HThipscu, p. 6.
M. STANOBANU, inv. C. Fina,
j. Mehedinti
*
Cum am eump'e'rae o aot o vincl.
P. ISPIRESOU, .Rev. 1st. I, p. 233;
Leg. I, p. 141. A. POPESOU, inv.
c. Cernica, j. Ilfov. G. POBORAN,
inst. j. Olt. G. P. SA.T.Aut, nv.
c. Smulp, j. Olt.
Ti-o vind in aft am eumperat'o.

V. ALExAman, Conv. Liter., Ill,
p. 250.
dacoromanica.ro
*
Dupa cum am cumperat aqa and.
K. A. ZAKPIRESUU-DIACON, inv
c. SUubienií, j. Dorohoi.
and dal scire despre o Intimplare auIit6 Insg. nu

vrei saü nu poii s6, te pul cheza§ c6. lucrurile In-
timplat precum le spill.
11705 SA nu vinsii, sà. cumperi.

GAVR. ONISOR, prof. c. Banca,
j. Tutova.
Se Oice mal ales pentru pämInt.

11706 Cumpért d'o para doué,
Si le dA la o lescae nou'é.
A. PANN, 1889, p. 131; II, p.85.
Cumpera d'o para doue,

A57 le da la o lescae noue.
HINTEscu, p. 46.
La o negustorie preistd.
11707 CumpérA cate doll:6
vinde cate noué.
A. PANN, II, p. 69. Elmpsou,
p. 46.
*
11708 Cand eü cumpér nimenl nu vinde, cand
eti vind nimeni nu cumpérA.
GR. POiENARU, ing. j. Patna.
Pentru omul lipsit de noroc.
11709 Unul vine sá cumpere, altul sá cérA in
dator,
Altul ban'i calpi s'a aduck s'altu 'n tain'-
ascunetor.
A. PANN, II, p. 73.
dacoromanica.ro
LEGÌ, iNVtTITUR.X., RIESERri 229
Arata fol6sele, dar mai ales neajunsurile negustorief.

11710 Cine deschide ochil dui:a ce cumpéra,
cumpéra tot-dé-una mat-fa pròstä.
BENGESOIT, Cony. Liter., xr, p.
91.
1° Cad negustorul caut5, Ed te in§ele.

2° Se mat Oice i pentru casatorie.
Murind lui Nastratin-Hogea magarul ce Il aveit

Socoti cum sä. mal scòta din paguba sa ce-va.
Si asa -Mind el capul magaruluI celuI mort
L'a 'nfasurat pe d'asupra binisor cu nisce tort.
Apol cu acest ghem mare in pIata vinda mergênd
Se puse si el cu dinsul, cu alI vind'étorI in rind.
Stand aci veni indatil un ovreIu cumpèrator.
Carele de chilipire era 'n plat' precupitor.
In vr'o cate-va euvinte invoindu-se din pret
Ii dise cumpèratorul (védându'l pré greulet):
,Dar ce are ghemu 'ntr'insul de vine greti la cantar?»
Nastratin-Hogea féspunse : (laca un cap de magar 1»
Baca il intreba Inca si 'I rèspunse tot la fel,
Socoti cumpè'ratorul cal face prost pe el,
scotAnd ii dete in inana baniI cat i s'a cadut
Care Nastratin luandul se si filch. nevèdut.
Pe cumpè'ratorul InsA cugetele nu'l lash.
S'apuca, desfâcu ghemul cum a mere la casa sa,
abla gasi pe dinsul numaI o oca de tort,
lar cele-l-alte ocale capul magarulul mort.
A. PARR, Nastratin-Hogsa, p.9.
11711 E gret cand ajungi sä cumperi grail de

la gasee.
HiNTEscru, p. 160.
A se addogh la No. 935.
11712 In cat l'am cumpérat.

GR. JIPESOIT, Opine., p. 128.
A dicA at 11 pretuesc, ce pdrere am despre dinsul.

.11 ffi. rnirosi. (indata) p'é rumân pete osu, fara nicf sá socotéscii
in ccit cump6rat., GR. JoEscu.
dacoromanica.ro
230 PROVERBELE RONANLLOR
CURAMA
11713 A'§i plan curamaua.

VecjI Re/enea.
A'§I plittì datoria, la proprta ca §i la figurat.
CURMETU
yell Ten.
*n
11714 SWI legi intr'un curmeiu dai pe apà.
E. I. PATRICf17, inv. C. &TW(l,
j. Covurluiu.
VedI Ter.
Cand dol in§I sunt de o potrivä rl, ne-trebnicl, etc.
11715 Di curmu, fune! )
Aclicìl dintr'un curmeiu lumea face o funfe. Acela§ In-

teles ca la No. 2558.
CURVA
Ve41 Barbat, Prjinc, Sil.
CUM S'A ISCAT CURVIA

Mos Adam ci-c6 a avut mal multe fete d6 ct bäetT, cu. una. BA-
etil aìi luat tog ate una, si a rémas una stingher6. Ea s'a dus si s'a
plus la tat-so i I-a 4is ca : ea ce sti, fac6.".
Mos Adam I-a 4is : du-te i tu de colo Van6 colo pintre ale-l-alte.
d'atuncl ea umb16 ca fleoarta, &rá cap6t5.1u, de colo /Ana colo,
tocmaI ca curvele din 4iva d6 adl. i dup6 ea luat multe, pAn6
s'a umplut lumea d6 curvitine.
Dup6 a.t6,-va vreme, surorile el n'a mal: suferit'o si a luat'o la gíml
dintre ele. Ea atuncI s'a dus la marginea mrilor, sI-a &cut un bordeI
acolo, si s6 tina Cu un faraon 2) care isa in t6te noptile la ea. Ea,
tiindu-se cu faraonul, a f6.cut multi copil tot negril i uritI in chipa
draculuI, din care s6 trag tiganil din diva de adI.
,§'ezdórea, III, p. 34.
Din curmeYu, funIe !
Adieä un drac.
dacoromanica.ro
LEGI, INVETATITR2.7 NESERII 231
11716 Curva 10 perde cinstea, dará (dar) no-

rocul ba (nu).
P. ISPIRESCII, Bev. Ist. IT, p.
162; Leg. I, 1872, p. 174.
Pentru eel earl isbutesc prin mij16ce ne-einstite.

11717 Tòtà curva e frurnòsä.
IORD. GOLESOIT, M88. II, p. 69.
Aratb. gätéla curve): (GoLEscu).

*
11718 Curva bétranä nu se sperie de vorba
gròsà.
Dna. ZANNE, C. Bolintin, j. Blot),
Vecn Babi.

11719 Curva se cunòsce dupà. ochI.
GR. JIPESOU, Lumina, I, p.258.
Vecyi Hai, Migar, Mo.*.

In privirea omuluI se pot citi gandurile, sinatirile, a-
pucAturile lul, bune sat. rele. Veq.1 No. 4200.
Au regarder connoiston la personne.

Prov. Franc.'Mss. XIII-e Siècle.
11720 i curvele pòrtä. rochl

Dar le cunosci dupä ochi.
A. PANN, II, p.134.HINTEsou,
p. 42.

11721 Curva cu lacrarn1 6§i ascute dintii.
Adica cu 15,cramile el te pi§cA, and lAcr5.,m6z5, atuncl

mal rehl. te pie; sè gice î pentru ccl f6tarnief, ce s6
61498 17
dacoromanica.ro
232 PROVERBELE ROMAN1LOR
fac cä prang d6 mila ta, î atuncl mal Mü te musa, prin

ascuns (GoLEsou).
*
11722 Hotul si curva ail fost de cand lumea.
G. P. SALver, inv. c. Smulp, j.
Covurlulu.
Nu te potI scAph de aceste dou6 rele. Se lice, mal

ales, And cunóscem a o femee, pre care o credeam cin-
stita,, se dovedesce de rea.
Veçli *ezatere, III, p. 34: «Cum s'a iscat curvia.»
11723 Curvä cu doué fete.

S Afrikruscu, Sezdt., II, p. 47.
FR. DA/It, I, p. 826.
Celuf lingusitor si atarnic.
*
11724 ApucA ca curva pràjina.
D-na Z. JIIVARA, C. Fedescl, 3.
Tutova. E. I. PATRIdU & G-. P.
SALvnï, inv. c. Smulp, j. Covwrlulu.
Vecji Praline):
Ca,nd unul fiind vinovat sare tot el cu gura mare.

Veçli legenda de la No. 1080.
*.L
11725 Ii ca curva.
GR. it LEXANDRESCTJ, magietr, j.
Plana.
Adica schimbator.
Timpul e ca curva
CURVAR
V ecIT Muiere.
CU5CIUG
Vecyi Cofctug.
CUSTURA
*.L
11726 if tae custura asa.
CÀLIN IORDACHE, etud. Arge?.
dacoromanica.ro
LEGI, f/siVtrITURA., MESERII 233
.A.§a póte, a§a if da mfina s facd.
11727 Nu'i tae custura.

M. CANIAN, public. j. Taff.
Ve di Brice'g.
Nu póte, nu e in stare, nu indrasnesce sa faca óre-ce.
CUTE
*L
11728 0 dat cutea peste cósä.
AVR. CORCEA, parolt, c. Coqteiu,
Banat.
V eli Tingire.
Sè lice cand se intilnesc do f inqf gref la narav, In

off-ce imprejurare : conversatie, caletorie, intreprindere
sad casätorie.
Il n'est si méchant pot qui ne trouve son couvercle.

Prov. Franc.
Non vi è pentola si brutta che non si trovi

suo coperchio:1)
- Prov. ¡tal.
Kein Topf so schief, er findet seinen Deckel. 2)

Prov. Germ.
Er is peen pot zoo scheef, of er past een dek-

seltje op. 3)
Prov. Oland.
Tengeré invarlandi, cabaghi ni buidu. 4)

Prov. Turc.
Nu e Ola ay de rea in at sä nu'sì. gäsésci capacul.

Nu e 61â ay de strImbä, care sä nuy gäséscä. capacul.
2) Nu e òlä ay de striniVi, ca sä nu se potrivéseä un capac pe dInsa.
4 Tingirea s'a Invirtit, capac gäsit.
dacoromanica.ro
234 PROVERRELE ROMÁNILOR
*a
11729 A da peste cute.
GH. ALBU, Stud. c. Schineni,j
Tutova. E. I. PATRICIU,
Snyultf, j. Covurluiu.
Ve4I Cbset.
lo A'I gag stäpanul.

1° A fi bAtut sdraven.
Cesa inainte de a se ascute Cu cutea, se bate cu un
clocan, in gur6, pan se subtie bine (bale ebsa) ; asa
ascutitul cu cutea face parte tot din batale.
CUTIT
Vec,11 Iscusit, _Limber, Logo-
fét, Necdjit, Pace, Peine, Pav-
ed, Rana, MI:intr.
11730 Tot omul ce va scerte cutitul de cutit

sa móra.
MATEI BASARAB,Pravitä, p.405.
Ve41 Sabre.

*A
11731 Doué cutite taláse nu pot stà trite° téca.
E. I. PATRIC-IV, inv. C. Smulti,
j. Covurluiu.
*
Doue Mite nu 'ncap in o tea
NIC. MATEESCU, tnv. C. MOViiita,
j. Putna.
Ve4I Donin, Sabre.
1° Dol. emenI ref de gurg, doI zurbagil nu pot -vietui

la un loc.
2° Acelas inteles ca la No. 9981.
11732 Nici cutit timp la yid; nicl Cu doè as-

cutiturl.
Adiea niel de tot naele, niel de tot pre lute sä te a-

reti (GoLEscu).
dacoromanica.ro
LEM, INNATATURA, MOORE.' 235
11733 Cutitul, painea macelarului.

TORD. GOLESC17, M88. II, p. 31.
So (Ace pentru cel cumpliti, insemnând cä cu crt4imea

sè hrAnesce (GoLEscu).
11734 Cutitul la brlú, semn dé mä.celar.

Adica 1.6 om cumplit §i. cu cruçlime (GoLEscu).
11735 Cutitul In téca lui sé pastrézà.

IORD GOLESCU, Ms& II, p. 31.
Adia, cruçlimea la cel cumplit (GoLEscu).
11736 Cutitul répus, dé unul s'a répus; dar el

pé cati a répus.
IORD. GOLESCU, 3188. II, p.
Sò çlice pentru acel cumplit tiran ce, dupà ne-legfu-

irile luf, 4:1.6 unul numai a perit, da el IA cfitl a prapà-
dit (Gousou).
.L*
11737 Säre cutitu din téca.
AVR. CORCEA, paroh, c. Cofteta
Banat.
*
De sare Mau din téed.
G. POBORAN, itt8t. j. Olt.
10 Se çlice despie eel ce sunt in nevoi marl, in stem-

torarl §i. cer un grabnic ajutor.
20 Cand e ceva f6rte acru.
11738 Cutltlu s'nu '1 higi panä la os.,)

G. ZUCA, C. Samarina, Bpir &
Permet, Albania.
1) CuOtul O. nu '1 infie 00 la os.
dacoromanica.ro
236 PROVERBELE ROhiliNTLOR
SA nu aducl omul la o pré mare strimtorare, cAcl

p6te BA lie WI' i de tine.
*A
11739 A ajunge cutitul la os.
ZILOT R °MAI' UL, Bev. 1st., p.
82. C. h EGRUZZI, I, p. 250.
L AURIAN & MAXIM, I, p. 1003.
AL. ODOBESCU, Motii, p. 37.
P. ISPIRESCU, Bev. 18t.. I, p.
226 V. ALEXARDRI, Teatr.,
p. 1446. FR. DAN, III. p.
GAN'. OM§ OR, prof. C. Dobro-
v'ef, j. Vasluiu A. GOROVEÏ,
c. Folticenl, j. Suelava. E. I.
PA TRICit, inv. C. SMU/P, j. Co-
vurluim A VII. COROEA, paroh,
c. Costelu, Banat.
A da eui-va culitul de os.

LAURIAN & MAXIM, II, p. 551.
Cand i del eutitul de os.

A. PANN, Edit. 1889, p. 87;
III, p. 50.
*
Cand are eutitul la os.
D-na Z. JUVARA, e. Fedesel, j.
Tulova.
fi-se déde ellfitlu di os.

I. CoYax,prof. c. Ianina, Epir.
VOA' Os.
A ajuns la vre-o strimtóre; l'a incoltit vre-un necaz

pferde rAbdarea, Ve.¡If No. 4393.
*
11740 A venit (ajuns) cutitul la gat.
GR. A LEXANDRESCU, magistr.,
j. PuMa. V. A. FORESCU, C.
Folticeni, j. Suclava.
AratA culmea necazurilor. Yeçlf No. 11739.
dacoromanica.ro
LEO INVt'EATITRI, MESERIf 237
Sub cultro liquit.

Prov. Lat.
11741 NicI cu o limb& de cutit.

GR. JIPESCU, Ran% Ora?., p.
225.
Niel.' cat de putin.

c.Nu pit's1 niel cu o limbd de cutit peste limita drepturilor tale.'
GR. JIPESCU.
*L
11742 S'o gasit douè cutite taIóse.
EIRVU, elev, Sc. Norm. Berl.,
c. Ivesci, j. Tutova.
Adic dol 6meni. IuT, zurbagil. VOA' No. 11731.

*A
11743 A spéla cutitu 'n cine-va.
G. P. SALvit, inv. C. Smulti,
j. Covurluiu.
Al lovl cu cutitu.1, al °molt
11744 A'I da un cutit (ascutit) prin inima.

P. ISPIRESCU, Leg., p. 97.
A clet eta-va outite prin

Punendu-se eutit intru inimile lor.

COSTIN, Letop. Mold., II,
p. 17.
VedI Curtí, No. 3627.

(Érg, pre Serban LogofClul rji. pre Constantin Stolnicul, care Vine
pe nepeota Ducit-Vodtl, prinsul Ci saphnd ceI-l-altI fratl al lor,
cäutat Duca-VodA a slobodi pre eel dol, i lariisl la locul lor la
boTerie Ci punendu-se mal mare cutit fntru inimile lor,
acésta cercit 1i i nòpte., NJC. COSTIN, Letop., II, p. 17.
dacoromanica.ro
(Mata if trebul unchiasuluI sä anda, ca sal dé un culit ascutit

prin inimd. El, vedf, nu se impäcà cu ceea ce disese ursiteorea d'a
doua. O grijä mare 11 coprinse., P. ISPIRESGU, Ley., p. 97.
*
11745 A fi (ajunge) la catite.
T. CODRESCU, (fricar,
p. 53. Gazeta Pop., 1, p. 46.
D-na C. BALLY, c. Clirlomd-
nesci, j. Tutora.
A fi in duvaanie.
Se mal çlice : A fi tnánios la cufite adica, a fi fbrte
sup6rat pe cine-va §i, cum lice francezul: lui en vouloir
mort.
Eire à couteaux tirés

-Prov. Franc.
11746 A fi (stà) pe cutite.

C. ULLEA, c. Botopni, j. Bo-
toma
Vedf .4c, Ghimpe, Spin.
10 A fi ne-rabdator de a Oil ce-va.

2° A fi ne-rabdator de a plech.
CUTRÀ
11747 Ochi de cuträ.

GR. JIPESCU, I, Lumina, p. 262.
Vedl Curver.
Ochl de fiinta rea, plinA de mi§elie. Veçll No. 11719.
A DA
Ved Chibzutald,
*
11748 Cine da, nu uItä ; lar cine Ieà, cam mal dà.
G. P. SALVA', inv. c. Smulti. j.
Covurluiu.
dacoromanica.ro
LEGI, INVETITURÀ, MESERII 239
10 Banif inaprumutati aunt adese-orT pierduti..

20 Pentru eel earl WO, o binefacere.
11749 A dat §f a luat.

1 ORD. GOLESCU, M88. II, p. 5
Adich §'a ispra'vit tòtà starea (GoLEscu).
11750 Dal, n'ai.

I ORD. G OLESCIT. Illss. If. p. 87.
A. PANN, Edit. 1889, p. 93;
p 109. 1-1INTEscu, p. 43.
AL. V OINESCU, j. Gorj. E.
T. PATRICILT, ti7IV. C. Stnulti, j.
COVUrlUil - C. POSSA, stud. c.
Hurnulesci. j. Nétnfu. M. LIT-
PESCU, inv. c. Broten, j. Suciava.
1U LIU OrtoF§oREANu, inv. C.
Galga, emit. Arad Ungaria.
P. GARBOVICEANU, prof. c. Co-
j. Olt I. TOMESCU,
inv. c. Broscart, j. Mehedinp.
1
Daca daï, n'

P. I SPIRESCU, Rev 1st., III,
p. 12. H. D. ENESCU, (NV.
c. Zatnostea, j. Dorohot. GR.
POIENARU, ing. C. Rama, 1. la-
lomita. 10N ROAN, stud. c.
Vinta211ica, emit Solnoculut, Un-
garia. G. MADAN. stud. c. Trtt
gent, fin. ChieneA, Basarabia. -
0 AV. ONI5OR, prof. c. Dobrovet,
j. Vaslutu.
Vecil Ca". Xl.l, c. Clo-
pot.
10 Adica giumertul nici odattl are (GoLD,cu).

20 Când inaprumutf pe unul §i. nu't]. mai aduce indë-
rèt, saù 41. strica lucrul imprumutat.
11751 AI, daI, n'ai.

ION ROMAN, stud. c. Vitna-Mi,
contit. Solnoculta, Ungaria.
dacoromanica.ro
240 PROVERBELE ROM/NILOR
a
11752 Frunza (fc5Ie) verde de dal n'aI.
V. IFILDI, elev, Sc. Norm. Be'rl.
c. Corodesci, j. Tutova. E. f.
PATRICIU, inv. C. Smulti, j. Co-
vurlu1u.
Trebuie s6. sell cântecul vechiu, eh' nu trebue s'a' Im-

prumutl. V41 No. 11751.
*
11753 Nu daI, al.
Maior P. BUDISTEANTJ7 C. Bu-
curesci, j. Ilfov.
A§a suntt clopotul de la Turnu-ColteI, Indemnându-te

sh te feresel de a Imprumuta pe altiI.
* .n.
11754 AdI &A, mane le.
GAV. CRISTEA, preot, Ds Forrai,
cornil. Bihor, Ungaria.
Dac6, ajutl pe altil, Tel fi ajutat la rindul t'éta.
11755 Da urfa ca sà ti se dé dece.

BARONZI, p. M. HINTEscu,
p. 42.

. .
11756 Multe am dat si pe séma draculdi.

ITTLfU GROFSOREANIT, tnV. c.
(Jala, cornil. Arad, Ungaria.
10 °and dal ce-va §i. nu e§tf silit.

2' ()find al dat rdmânênd phgubit.
LI
11757 De prost eel scie lua, dar de dat ba.
V. SALA, dase. c. Lazun, comit.
Bihor, Ungaria.
Pentru eel carl. nu mal intorc banul sail lucrul Ira-

prumutat.
dacoromanica.ro
LELA, fNVATXTURÀ, MESERIf 241
*A
11758 Dal cu banita i scoff cu lingura.
Semin. Centr. Buz. Cl. VIII,
prin P. CaRBOVICEANIT, prof.
Dal banii imprumut Cu gramacla §i ti s6 inapoléza cu

tirlita.
L'
11759 Cu chibzuéla dal, al.
N. A. FORESCII, C. Folticent, j.
&clam.
S6, imprumuti cu mare bagare de séma ca sa

pler0
*A
11760 Mal dä, RomAne.
Mal lasä, jupane.
G. P. S.A.Lvril, inv. c. Smu41, j.
Covurluiu.
pica o a treta persánä, când e de fat6, la o tow:1261A.

.L
11761 Sä '1 scotI un ochiu §i nu 'ti dä nimic
A. GOROVEL c. StaniOrd, j.
Suclava.
Pentru omul sgarcit.
L
11762 DA ca din °chi' lui.
IUL. GROP§OREANU, inv. c. Gul-
p, comit. Arad, Ungaria.

11763 Putin dal, putin port'.
D-na E. B. 1lAwR, p. 87.
Vell Eftin.
Lucrul eftin e in tot-dé-una prost.
Bien n'est cher comme le bon marché.
Prov. Franc.
dacoromanica.ro
Das Beste kauft man am wohlfeilsten.1)

Prov. Germ.
The best Goods are cheapest in the End. 2)

Prov. Engl.
11764 Cat dal, atata IeL

Cdt va s' dai, ahat va s' Ticti.3)

ILIE GHICU, prof. c. Abela &
Turia, Epir.
Ce dai, aot Ticti.4)

P. PAPAHAGI, Zweit. Jahre.s.,
p. 176.
Acela§ lateles ca la No. 11765, Ins& maï generalisat.
Poco danaro, poca merce. 5)

Prov. Ital.
A pouco dinheiro, pouca saude. 6)

Prov. Port.
Wie das Geld, so die Waare. 1)

Prov. Germ.
Som Pengene ere, saa ere Varerne.

Prov. Danez.
Cel mal bun se cumpal maI eftin.

Cele maI bune lucrurl sunt cele mal eftine la urmä.
a) Cat vel di, atat veT lui.
4) Ce dal, ap. Iel.
6) PuOnT banI, puvina marfä.
La puOnl banl, puOnä sänätate bunä.
Cate parale, atata marfä.
Cate parale sunt, atatea si marfur
dacoromanica.ro
LEGI, iNVETITURA, IdESERIf 243
11765 Nimic al dat t nimic al luat.

IORD. GOLESOU, 111-88. ir, p. 48.
SZi (-Ace pentru ceI ce cumpòrtt, lucrurf pr6ste Cu prat

mic (GoLEsou).
11766 Cum dal asa ti se da.

V. SALA, dam e. Cutriim, vomit.
Bihor, Ungaria.
11767 Rupe 'n doué

DA si noué;
Rupe 'n trei
Dä i lui Andrei;
Rupe 'n patru
Da si celui de pe vatra.
GR. ALEXANDRESOU, magist. j.
Putna.
Cand tot' ne cer din ce avem.
11768 Eú sá nu dati, lumea las sä. Oica.

IORD. GOLESOU, M88. If, p. 7 .
P. ISPIRESOU, Bev. Ist., III,
p. 379.
Sò lice pentru eel ce nu le pasa de ceca ce vorbese

6menii pentru el, cand nimio pAgubesc (GoLEsou).
*L
11769 Cand Ii dai II fata lépa, and Ii ceri (cei)
II m6re manzul.
A. PANN, Edit. 1889, p. 93;
III, p. 109. HINTEscu, p. 43.
luau GROF§OREANU, dan. c. Ga4a,
coma- Arad, Ungaria.Ot CALLN.,
j. Argo). GR. ALEXANDRESOU,
magistr., j. Putna.H. D. ENEscru,
inv. c. Zamostea, j. Dorohoi.AL.
Vor_N-Esou, j. Gorj.P P. GIRBOVI-
0EANU, prof, c. Mogogesci,j. Dint-
bovif.a.
dacoromanica.ro
244 PROVERBELE ROMAINILOR
Vecri a se llamen:uta.
1° Pentru cel rèii. de plata. Cand Il dai nu'l mal tine

paraIntul de bueurie, i cand fi cef, la termen, niel sd
te vada In °chi de supèrare.
2° Arata, pe ne-recunoscaorul.
Ami au prêter, ennemi au rendre.
Prov. Eran c.
Chi impresta, male annesta. 1)

Prov. Tose.
Quien presta, no cobra; y si cobra, no todo; y

si todo, no tal; y si (al, ennemigo mortal.2)
Prov. 'Span.
Leihen macht Freundschaft, Wiedergeben Feind-

schaft.
Prov. Germ.
He that does lend, loses his friend.4)

Prov. Engl.
Illan lanar sin din och Icrafver sin ovdn.5)

Prov. Sved.
*
11770 CAnd îi dal II fatä vaca, candil cerI(cel)
(fi) rnstire vitelul.
457. Sc. Norm. Inv. Cl. VII, pi-in
P. GIRBOVICEANU, prof. D-na
ECAT. ZANNE. C. Popeni, j.
E. I. PATRICIU, inV. C. Smulti,
j. Covurliciu.GAVR. ONI§OR, prof.
C. Dobrover, j. Vaslulu. A. Go-
Roya c. Folticeni, j. Suclava.
1) Cine /mprumueá, umple

!) Cine Imprumutä nu dobändesce ; si daca dobandesce, nu tot ; si daca
tot, nu la fel ; i daca la fel, inamic de mórte.
9) A imprumutá face prietenie, a clà inapoi face dusmänie.
4) Cine imprumutä 1;1 pierde prietenul.
ImprumuV prietenului i aducT aminte dusmanuluY.
dacoromanica.ro
LEGI, iNVETATUE.A, IdEsEnif 245
*A
Cdnd da i fatd vaca, 0 cdnd ce i m6re vi-
telul.
A. VASILIU, (ni'. C. Tdtdraft, j.
Suciava.
L.
Cand da l omului ri fatd vaca, 0 cdnd fi
cell fi m6re vitelul.
GR. POLENARU, ing. c. .Rassa,
j. Ialomiict.
V&A' a se Itnprumuta.
A.cela§ Inteles ca la No. 11769.

*
11771 DaI Cu mana §i alergi cu picI6rele.
A. PANN, Edit. 1889, p. 93.
I. BINESCU, prof. j. Roman.
A
De cu mánele 0 &erg); cu piciòrele.
E. I. PATRICIU & G. P. SALVIÙ,
(ny. c. Smulti, j. CovurluIu. H.
D. ENESCU, inv. c. Zamostea, j.
Dorohol.
L.
A dat Cu mdnele 0 nu p6te s'adune cu pi-
cI6rele.
Tutova.
V&A' Maria.
ImprumutY §i. apoi alergi ca s'all seq.' banif ; Cu alte

cuvinte cel care ImprumutA e in tot-dé-una pag-ubit.
11772 Lesne e a da s'anevoe a lua.

A. PANN, HT. p. 109. Hat-
TEscu, p. 42,

11773 De cat sal' del si sa ne sfadim
Mai bine tot prieteni (prietinl) sa fim.
A. PA, IH, p. 109. Hm-
TEscu, p. 44.
dacoromanica.ro
246 PROVERBELE RO3LiNILOR
Crtnd s'e respinge o cerere de imprumut.
11774 DA (sA dai) §i scapA scapI).

P. ISPIRESCU, Leg. p. 43.CE-
SAR BOLLIAC, Culeg., p. 175.
Scl da fuyi.
N. POPESCU, Calendar 1881, p. 26.
1° 11/af bine sa pAgubescl ce-va, sA trécd de la tin.e

sâ scapl. Se lice mal ales pentru judecAtl, de cart tTe-
bue sA fugl ca d.racu de ¡Amble cAcI, orl cum va e§ì lu-
crul tot pAgubit veI rënihné.
2° SA fug-I de omul
gAleodoru s seià vinovat. De ai färg. vol'a luI, 'Jura' scià, eä a
cut un pecat de a etileat pe mo§ia slutuluI. Mai sea éril &A' de omul
draculul, sa" dal si sit seapi. Sit n'aI nidi in clin, niel in mà'necA cu
dinsul.» P. 1SPIRESCU, Leg. p. 43.
g Erà rea foe, sit dal si sit fugi., N. POPESCU.
11775 Slav& lui Dumnesieti, am sA claa, n'am

jeati!
A. PANN, Edit. 1889, p. 134;
II, p. 88. HmTEscu, p. 176.
pice datornicul.
DADACA
*
11776 II trebue dadacA.
D-na Z. JUVARA, C. Fedesel,
Tutova.
Nu scie sa se p6rte singur, e cam prostut.

DALTÀ
V ell Walt.
DAR
M6rte, Ne
mullamitor, Nemulfumit.
dacoromanica.ro
LEGT, thIVÈTATURA, MESERIT 247
*
11777 Dar din dar se face raful.
I CREANGX, Conc. Liter. XII,
p. 23; Pov. p. 299.D-na EL.
SEVASTOS, p. 18. P. ISPIRESOLT,
Rev. 18t. II I, p. 155. D-na M.
TRTERRY, c. Berlacl, j. Tatova.
GR. ALEXANDRESCU, magistr. j.
Patna.
*
Dar in dar raïu ,0" face.
GALIN IORDACHE, etud.,j. Argegi.
*
Dar in dar se face.
V. A. FORESCU, c. Folticent, j.
Suctava.
*
Din darul &Wirt se face raïu.
E. I. PATRidu & G. P. SALVIC
inv. c. &map, j. Covurluin.
Din cd_petat se face raw.

Can.d din cà§tigul Véti, din cele trebuincl6se tie, da!

altula.
Qivand deux pauves s' aidet l'bon Diu nit))

Prov. Wallon.
Wenn ein Bettler dem andern waR gibt, so

freuen sich die Engel im Himmel .2)
Prov. Germ.
11778 Dar la dar merge.

I. G. VALENTINEANU, p 32.
(And dor &grad se ajutä. Dumnecleil ride.

Cfind un cersetor Elk altul (cersetor), IngeriT se bucuil In cer.
61498 18
dacoromanica.ro
248 PROVEEBME ROM/IN-MOE
Dar la dar merge qi einstea imprumut.

A. PAN, Edit. 1889, p. 146;
III, p. 118 & 146.HinEscu, p
44. P. TSPIRESOU, Rev. Bt., ILI,
p. 155.
Vecp Cinste.
Duph cum te vel purth tu cu altii, tot ast-fel st vor

purth §i eI cu tine ; cum vel cinsti, a§a yd.' fi cinstit la
rindul Ott
11779 Din dar ai luat, in dar sä dai.

Vointa Nationald, XIII, No.
3447.
Duph cuvintul din Evanghelie. Acela§ inteles ca la

No. 11778.
11780 In dar a venit, in dar s'a dus.

G. Dr. TEODORESCU, Genet.,
p. 93.
VecII Haram.
Cad numal lucru muncit ddInuesce §i prinde bine, pe

and cel rhpit, de dhruTéla sat venit de a-gata trece ca
§i cum n'ar fi fost.
De aceIa se lice despre un asemene lucru, duph ce
l'a vOut perind cum venì afa se duse ; se duse de unde
a venit ; s'a dus cum a venit» ; adich lesne.
Male parta, male dilabuntur.1)

NEVIU.
Ce qui vient de pille pille, s'en reva de tire tire.

Prov. Franc.
Haram geldi, haram gheti2)

Prov. Turc.
Cele fell cAstigate, réù s risipesc.

Haram a venit, harem s'a dus.
dacoromanica.ro
INVETITURL, MESERIf 249
11781 Darul dat la vreme e dar lndoit.

GR. ALEXANDRESOLT, magistr. j.
Putna.
Ve41 a Ditrui.
Lucrul trebue dat la vreme ca sä alb& pret.

Bis dal qui cito dat.1)
SENECA.
Qui tôt donne, deux fois donne.

Prov. Franc.
Chi da presto, da due volte. 2)

Prov. Ital.
Wer bald gibt, gibt doppelt. 3)

Prov. Germ.
He that gives quickly, gives twice.4)

Prov. Engl.
Den giver dobbelt, som giver snart.5)

Prov. Danez.
11782 Darul cel tarcpil nu are putere de dar.

C. DIN G OLEN!, 1, p. 67.
Lucrul care nu e dat la vreme pierde din pretul OA.
precum dice inteleptul Solomon : «nu çlice catre apr6-
pele ail: «du-te i nial vino! mAne iti voin da», «and
al* cu tine.» Prov. 3.28.
Petit présent trop attendu

N'est point donné mais bien vendu.
Prov. Franc.
Dà de doug ori acel care dä. repede.
Cine cri repede clä de done' ofi.
8 ) Cine dà repede a de douë orI.
4) Cine dà repede dà indoit.
4) .Cine dà repede dà indoit.
dacoromanica.ro
250 PROVERBELE ROMAN ¡LOB
11783 Dòra casa nu aspardzi.')

PER. PAPAHAGI, Zweit. Jahres.,
p. 155.
Darul e in tot-clé-una primit cu placere.

*
11784 In dar.
COSTIN, Letop. I, p. 84.--
CANTEMIR,Istoria Ieroglif.
p. KAROLY ACS, p. 83. V.
ALEXANDRI, Teatr. P. 406. N.
STANCEANII, inv. C. Piria, j. Me-
hedinti.
VedI Agrie.
1° Adicä pe nimio, aratä un mare folos.

Unul dice '1 agg., cela-l-alt spaar;
De i-asI prinde ginerT, lua in dar.
Unul dice agA, cela-l-alt spAtar ;
De i-as prinde ginerT, asI dit särindar.
Chirita in Iasi.
20 Fara folos.
cOsteninta mea in zadar i nevointa in dar imI va ei.
CANTEMIR, Ist. Ierogl.
30 Färä pricinä bine cuvintata.

tEste o poveste latinéscg de dice: cnu se pune nume in dar.'
N10. COSTIN, I, p. 84.
DARA
*
11785 Mai mare daraua
De cat ocaua.
A. PA.NN, Nastrat. Hogea, p. 9.
G. P. SALVIÙ, inv. C. Smultit
j. Covurluiu.
Ve4T Oca.
Adicä un lucru de nimio la care mal' mare e cheltu-

Iala de cfit folosul.
La sauce vaut mieux que le poisson.

Prov. Franc.
Darul nu strici nicI o casä.
dacoromanica.ro
LEA iNVETXTURÀ, MESERIf 251
E più la giunta della carne.')

Prov. Ital.
lilas vale la salsa que los caracoles. 2)

Prov. Span.
De saus is beter dan de visch.3)

Prov. Oland.
DARABANA
*L
11786 II bate darabana ca mane.
GAVR. ONIBOR, prof. c. Slobozia-
Zorlenl, j. Tutova.
A saracit Cu desavir§ire.
DARAC
*
11787 A'i pune nutret pe darac.
A cauta sa faca r6ti cui-va, prefaandu-se ca 'I vroesce
binele.
A DARACÌ
*z
11788 Al däräci.
Adica a'l bate.

DARE
*. ,
11789 Darea
Vede marea.
FtTu, elev, Sc. Norm. Berl. C. ()-
Wad, j. Bacail. E. I. PATRIC/1-U,
in?). C. SMU10, j. (Jovurluin.
/) Mal multe 6se (care se canfiresc cu carnea) de cat carne.
2) Ma:T mult face zéma de cat melcu.
a) Zéma e rnal huna de cat pescele.
dacoromanica.ro
252 PROVERBELE ROKANILOR
1° AdicA cu dare veçlf î fad' ori-ce (GoLEscu).

20 Arai& puterea banuluf; in cleoselif. cand cine-va are
o afacere grea de fAcut, flumal ditnd plocóne sail bauf
p6te sA isbutéscA.
11790 Darea
Umple marea.
G. MADAN, stud., c. Trugeni,
in Chineú, Basarabia.
Acela§ luteles ca la No. 1J789.

11791 Darea
Trece marea.
A. PANN,III, p. 27.BARONZI,
p. 61. 1-1iNTEmu, p. 44. G. I.
MUNTEANU, p. 150.Imlu G130E-
§OREANU, Galga, comit. A-
rad, Ungaria. Lryfu PAP, (22V.
c. Covasint, comit. Arad, Ungaria.
M. STINCEANU, inv. c. Fina, j.
Mehedinti. P. GARBOVICEANU,
prof. c. Dretganesci, j. Vtagca.
f. POPESCU, inv. c. Dobreni, j.
/0v. CILIN IORDACHE, stud. j.
Argeg. G. T. TOKESCU, mv. e.
Broscari, j. Mehedinti.
DARMON
Vecp own
A DARUÌ
A
11792 Lucru la timp clAruit
Pretuiesce Indoit.
IIINTEscu, p 93. AL. ()DO-
BESCU & SLAVICL Cart. Led.
K. A. ZAinaREscu-DIAcoN, inv. c.
Stiubienit, j. Dorohoi.
A
Ori-ce la limp däruit
Pretuesce insutit.
NIC. MATEESCU, tnv. a. Movilifa,
j. Putna.
Ve 4I Dar.
dacoromanica.ro
LEO, iNVATAT1JRA, MESERIf 253
Acela§ inteles ca la No. 1178 1.
Bis dat qui cito dat.')

SENECA.
Qui tôt donne, deux fois donne.

Prov. Franc.
Chi da presto, clef, due volte. 2)

Prov. Ital.
Wer bald gibt, gibt doppelt.8)

Prov. Germ.
He th,at gives quickly, gives twice.4)

Prov. Engl.
Den giver dobbelt, som giver snart.5)

Prot:. Danez.
11793 Lucrul däruit

Pretuesce indoit.
GR. POIENARU, ing. c. Rana, j.
Ialomita.
V ell Dar.
Arata puterea darulut

DASCAL
Ve41 Foc, Gust, Hord,
Vrerne.
11794 Nu Varetà dascal pftnä a nu fi ucenic.

'ORD. GOLESCU, M88. 11, p. 110.
Adia, nu poruncl pan a nu inv6tà cum s6 poruncesc

(GoLEsou).
DI de dou'é off acel care di repede.

Cine dä repede clä de dou8 orY.
Cine dà repede clà de doug off.
Cine clà repede dä indoit.
Cine dä repede dà indoit.
dacoromanica.ro
554 PROVERBELE itOMINILOR
11795 Cu ce dascal loculesce

A§a carte alckuesce.
A. PANN, I, p. 7.
Cu ce dascal leicuesce
.24$a carie alcatuïesce.
HINTEscu, p. 44.
La ci, dascal va s'ti duci, ahtare mathima

va s'invet
C. IONESCIY, inv. c. Nevévta, Ma-
cedonia.
Vedla se Aduna, a se
insop.
Acola inteles ca la No. 9536.
Cel ce umbld impreunct cu ce ì rinvetafi, In-

vetat va fi; 'tara cel ce merge cu ce fdrd
de minte, cun6sce-se-va.
Prov. Solom. 73ibl. 1688, p. 40.
Dis moi qui fu llanta je te dirai qui tu es.

Prov. Franc.
Sag' mir mit wem Du umgehest, ich sage Dir

wer Du bist.2)
Prov. Germ.
Man is known by the company he keeps.3)

Prov. Engl.
Dimmi con chi vai, e te dirò chi sei.

Prov. Ital.
La ce dascal te veY duce ast-fel de lectie veY Invéta,

Spune'mi cu cine umbli, ed îi spun çie cine
Omul e cunoscut prin socletatea In care petrece.
Spune'mY Cu cine te duci, voYu spune cine e?ti.
dacoromanica.ro
LEGI, iNVÉTATURA, MESERII 265
*
11796 A fi dascalu cui-va.
E. f. PATRICiu, (ny. C. Smulti,
j. Covurluiu.
A'l pune la cale intr'o afacere.

Bun dascal aT mal avut!,
A DASCALI
11797 Pré scie däscälì cele indoite.
BARONZI, p. 43.
Pré §iret, nu pite fi om de trébrt.
DAsçALITA
VedT Sdrdcie.
DATINA
*6.
11798 In sange se preface datina.
V. SALA, (tasc. c. Ghighisent,
VedY Obiceru.
Arata puterea datinef, obicefuluf.
L'habitude est une autre nature.

P7'021. Franc.
L'abitudine è una seconda natura.1)

Prov. Ital.
La costumbre es otra naturaleza.2)

Prov. Span
Obicelul e o a doua natura.

2) Obicelul este o alti natuiä.
dacoromanica.ro
Gewohnheit ist die andere Natur.')

Pros. Germ.
Custon is second nature.2)

Prov. Engl.
Vanen er en ny Natur.')
Prov. Norv.
DATOR
Vag Creditor, Manta.
*
11799 Cine nu e dator e destul de bogat.
&min. Centr. Buc. Cl. VII,
prin P. GIRBOVICEANII, prof.
A. PAN, Edit. 1889, p. 134; II,
p. 88. P. ISPLRESCU, Bev. 18t.
II, p. 153. 1--IDTTEscu, p. 44.
Cart. Cit. JI, p. 45. FR. DAart,
I. p. 339.GR. POÌENARTJ, ing. C.
Bassa, j. Iaiomiía.
De multe ne-multumirl, necazurf §i supe'rarf soap& cel

care nu are datorii.
EkElLaw 1.116v ó'petXwv.4)
Prov. Din
Felix qui nihil debet.5)

Prov. Lat.
*L.
11800 Bogat e acela ce nu e dator.
V. A. FORESCU, C. Dorna, j.
Suciava.
Acela§ inteles ca la No 11799.

1) Obicelul este o altá naturä.
2 ) ObiceIul este a doua natur.S.
5) Obicelul este o a doua natufá.
4) Fericit acel care nu datoréii nimic.
Idem.
dacoromanica.ro
LEGT, isvAT.A.TuRÀ, MESERIt 257
11801 Omul e avut cand nu e dator nimic.

BARONZI, p. 55.

*A
11802 A spune lumii cà mortul detor
Nu aï facut nici un spor.
V. BALA, dasc. c. Beful, comit.
Bihor, Ungaría.
In zadar spul ce-va &And nu poti avé niel un bun

resultat, niel un folos.
11803 Tu 'I ceri sali numere tete,
§i el dator te mai scòte.
A. PANN, III, p. 23. HarrEsau,
p. 125.
Pentru omul gálcevitor i de rea credintA.

*
11804 Omul detor de multe ori trébä sä mint&
V. SALA, das. c. Vascoil-Bd-
Pentru c5, de multe ori, la vadea, nu'§1 p6te platì datoria.

*L
11805 Dator nu's ca nu'mi dà. nimene (nimenI)
pe datorie.
I. CREA, Amint., p. 200.
C. C. BUNGETEANII, stud. C. C080-
vet, j. .Mehedinti.
Ve41 Befiv, BrItcYuf.
Acela§ Inteles ca. la No. 8180.

*L
11806 Par'ca tòtà lumea 'i e datóre.
sou, p. 94. Sc. Norm. Invq. Cl.
VI, prin. P. GIRBOVICEANU, prof.
E. 1. PATRIGIU. inv. c. Smulft,
,j. Covurluiu.
Vof Cora61e.
Adica, sta posac §i tdcut.
dacoromanica.ro
258 PROVERB ELE ROM "ANILOR
IN DATOR
11807 Cine cumpérä In dator
Plätesce de douè
A. PANN, TU. p. 108. HaTTE-
sou, p. 44.
Vedr a Bi.
1° CA,ci cumpéra pe datorie platesce indoit de scump.
2° Saù creditorul te pun'e de platescf de mal multe
orl, tot çlicênd ca nu Paf platit.
DATOR1E
VedY a Bate, Gilnd, Lulea,
*
11808 Detoria (datoria) manca cu omul din blid.
V. SALA. clase C. Bdleni. comit.
Bihor, Ungaria. LIVIIT PAP, inV.
c. Covasinf, comit. Arad, Ungaria.
DIM. P oP.ovicf, i'mv. c. (Juvin,
cotnit. Arad, Ungaria
Tot cu grip, eI traesci.
*A
11809 Arde casa §i detoria ese pe ferestri afarà.
PARTENIU COROW A FILL C.
VaqcoiiBaresci, comit. Biliar, Un-
garla.
Casa arde 'borgea fuge pi tu ugeacu.1)

C. 1ONESCU, prof. C. Nerésta,
Macedonia.
Daca al pierdut tot Cu ce o sa mal platescf ?

*A
11810 Cine le pe datorie plätesce de doué ori.
V. FORESCU, C. Folticeni, j. Su-
ciava. Sed. Narm. Invef. Cl. VI,
prin P. GiRBOVICEANU, prof.
I) Casa arde si datoria fuge pe ogeac (cos) afafg.
dacoromanica.ro
LEGf, fNVETITURA, MESERIt 259
*. .
Cine cumperd pe datorie plcitesce de done orL

H. D. ENEscu, inv. c. Zamos-
tea, j. Dorohoi.
Yell Datar.

*L
11811 Am plätit datoria §i tot dator am rémas.
Suciara.

20 Dupa ce al plait dobanql, cAt capetele, tot nu s'a
seklut nimio din datorle.
11812 Carie n'are diigurle, nu'I credit. 1)

FR. MITKLOICH, Rum. Miter.,
I, p. 10.
Cine ti."-a dat ill* mal da, la nevoe, ca Ed nu pférda ce

ti-a dat maI nainte.
* .n.
11813 Datoria e plinä de griji.
GR. ALEX ANDRESCU, magistr. j.
Patna.
Daca e§t1 cinstit, did altminterea :

Grijile 's la creditorT
Mal' milt de 61 la datorT.
Qui nihil debe f, lictores non time!. 2)

Prov. Lat.
Senza debiti, senza pensieri. 3)

Prov. Ital.
1) Cine nu are datoril, nu are credit.

I) Cine nu datoréii nimic, nu sé teme de lictorl.
3) Fill datoriT, färä. grijT.
dacoromanica.ro
Borgen macht Sorgen. i)

Prov. Germ.
He that goes borrowing, goes sorrowing. 2)

Prov. Engl.
At borge skaffer Sorger. 3)

Prov. Danez.
*L.
11814 A lua vélul de pe mort, in loe de detone
Mai fäcut niel o mo§ie.
V. SALA, dasc. C. Bela?, comit.
Bihor, Ungaria.
Pentru o datorie mare a 1u mai nimio.

*
11815 Carnatul lung e bun, dar datoria lungä. ba.
G. P. SALIT1Ü, inv. c. Smulti,
j. Covurlulu.
Vecrf agd, Socotéler.
CAci te st6rce de rarahl sdrac lipit.
11816 Datoria nu móre niel odatä.

A. PA, Edit. 1889, p. 94;
p. 110. HINTEscu, p 44.
P. IsPniEscu, Bev. 18t. III, p. 156.
FR. DAMÉ, I, p. 339.
Mai curind sail mal târiù trebue plAtitg.

Lange geborgt ist nicht geschenict. 4)
Prov. Germ.
Forbearance is no acquittance. 5)
Prov. Engl.
A imprumuta aduce griji.

Care se ImprumutA 1z1 aduce grijI.
5) Cine Imprumuti capéti grijl.
A Imprumuti pentru mult. vreme, nu este a dà.
Riibdare (asteptare la plaa) nu este plat&
dacoromanica.ro
LEGf, iNvtqlTURL, MESERII 261
A
11817 Datoria veche nu se uitä.
GR. POIENARU, ing. C. Rana,
j. Ialomifa.

*
11818 Datoria veche nu putreOesce.
E. I. PATRIOÏU & G. P. SALvit,
inv. c. Smulfi, j. Covurlulu.
Acela§ inteles ca la No. 11.817.

*
11819 Paru putreslesce.
Datoria crece.
SUHAMEL, j. Ilfov.
Ve41 a se Ingsrumuta.

*
11820 Datoria
Ca rija.
Siivfu POP; inv. c. Covasin
comit. Arad, Ungaria. D-ra Ea.
SIS,MAN, inv. c. Adam, j. Tutova.
Datoria
Este ca rna

A
11821 Datorie veche, cornòrä ne-sfirsitá.
N. JUVARA, C. POpeni, j.
G. MADAN, inv. C. Truqeni,
Chigneu, Basarabla. V. A. Fo-
RESCU, C. Folticeni j. Suciava.
A
Datoria veche e comòra ne-sfirqitei
Tutova. E. I. PATRIOIV, inv. C.
Govurluiu. I. BANESCU,
prof. j. Roman.
dacoromanica.ro
282 PROVERBELE ROMINLLOR
*
Datoria veche e comòrci, ne-stinsei.
GAV. ONIB.OR,prOf. C. Délu-Mare,
j. Tittova.
Bine lnteles pentru creditor.
11822 Mai mult pote datoria de cat dania.

T. CopuEscu, Uricar, XXII, p.
190.
Maxim& juridica.
11823 A rade pe datorie.

EN. KOCaLNICEANU, Letop. III,
p. 272.
Acela§ inteles ca la No. 7666, ins'd Cu mal multd energie.

Aste nu 's nimica, frate,
Or et vie rele fòrte;
C'o sa mergera la barbIerie
Set ne radd pe datorie,
vor s ne ainarésca
Pentru Téra Rornânésca,
Batêndu-ne cu cuvintele :
Ce am facut pungele?
EN. KookfficEANu, III, p. 272.
11824 plati datoria sa.

NIC. COSTER, Letop. .Mold.
P. 5.
Adica a mull Francesul çlice in acela§ cas, insA cu un

inteles mal restrins, pentru cei condamnatl la m6rte, dupa
ce §i'a primit pedépsa : il a payé sa dette à la société.
platit datoria sa.. N. COSTIN.
DATORNIC
11825 Dé la un datornic réfi. §'un sac dé pale
este bun.
IORD. GOLESOU. MS8. II, p. 117.
dacoromanica.ro
LEGI, iNITETITURÀ, MESERII 263
*A
Be la un datornic rezi e bine &I leca fi un
sac de paìe.
V. A. FORESUU, c. Folticeni, j.
Suclava.
*L'
Be la un, datornic rÀ4 ieà i un car de
pale, daca ti se va da.
H. D. ErrEscru, (ny. c. Zumo-
atea, j. Dorohol.
*
Be la datornicul reù destul e $i un sac
de paie.
Abecedar Ilustr., p. 26. D-na
("1.BALLY, c. airlomänesci, j.
Tutova.
*
De la un datornic refi prime,sce qi un sac
de paie.
E. J. PATRICtt, (ny. c. Smulfi,
j. Covurluiu.
*
De la un datornic re ti multumesce-te i cu
un sac de tarife.
C. TEODORESCU, fnv. C. .Thigele,
j. Vaguiu.
*
De la un datornic rat e bine sei leal qi
un sac de plével.
Suciava.
V eli Platitor, Platnic.
Adic d unde nu putem luà maï mult, sá ne mul-

tumim î cu putin (GoLEsm).
Greca' ic, ca §i noT : De la un reil platnic ieet
sac de paie.
D'un mauvais débiteur et payeur

Prends paille et foin pour ton labeur.
Prov. Franc.
61498 19
dacoromanica.ro
264 PROVEEBELE EONINILOR
*A
11826 De la un datornic réti nu veI luà nimic,
de cat la puntea (p6rta)
Adic6 niel °data.
RECE
11827 Die dece, tu tae una.

C. NEGRUZZI, I, p. 249.
pie tu ascultei una.

V. A. FORESCU, C. FoMani, j.
&clam.
Vec)I a pice.
lo Acela§ inteles ca la No. 5149, la care se vor adaogit

aceste variante.
20 Despre cef mincino§1 §i ldudaro§i.
11828 A da cui-va dece inainte.

G. POBORAN, inst. e. Slatina,
j. Olt.
Ve41 a Mie.
A fi mal de§tept, mal priceput de cat altul.
DELA
*A
11829 A intrat In dela.
GAV. ONI§OR, prof. C. Dobrovet,
j. Vaslulu.
A dat peste dracul.
11830 A pune la dela.
CESAR POLLIAC, Culeg.
VegY Dosar.
A dà uitiíreL
Tarina se ternù i puse planul la delei.,
dacoromanica.ro
LEA iNVtTiTITRA, MESERIf 265
A DEPÉNA
*A
11831 A depéna.
L. *.IINEArru, Diet., p. 256.
E. I. PATRIOT°, inv. C. Smulp, j,
Covurluiu.
1° Se qice pentru omul vorbaret.

2° A bate.
DEPÉNAT
*A
11832 A lua pre cine-va la deknat.
V. A LEXANDRI, Teatr., p. 966.
FR. DAMÉ, I, p. 348. M. CA.
NIAN, public. j.
1° A'1 1uà socotélg, de 6re-ce.

2° Al bate.
A DESCOSE
*
11833 A descóse pre cine-va.
IIILT°. GROF§OREANU, inv.c. Gal-
a, comit. Arad, Ungaria. G.
POBORAN, inst. C. Slatina, j. Olt.
A'l afià gandurile, scopurile ; a'l face a, spunk farä

sL vré, ceea ce tineà ca s. ascum;16; a'l
A DESGHIOCA
11834 A desghioca.
L.*XIII' EANU, Dict., p. 261.
10 A sech de puterl pre cine-va.

2° Al bate cumplit.
A DESJUGA
Veì Car, C&ruill.
dacoromanica.ro
266 PRO VERBELE ROMANILOR
DIATA
Ve41 Cuhnle.
DICHIS
11835 II cu multe dichisuri.

GR ALEXANDRESOU, magistr.,
j. Putna.
Pentru o trébä mal grea de cAt sò crede, un om

§iret, etc.
DIJMAR
11836 In urma dismarilor multe birfesc babele.

IORD GOLESCU, M88. J1, p. 15.
HrgEscu, p. 46.
In urma dijmarilor multe birfese babele.

A. PANN, I, p. 169. B. P.
1-1À§Dtti, Etym. Magn., p. 2269.
Adicg, ceI ticao§I in urm& in zadar vorbesc (GoLEscu);

dap& ce trece primejdia sat' n5pastea.
DIMERLIE
Vefi
*.L
11837 Dupä ce II dà cu dimirlia, apol mai cere
ca a Oecea sä fie cu vlrf.
V. A. FORESCU, c. Brosceni, j.
Suclava.
Pentru cel lacom.
11838 Dimerlia II la mertä.

D-Da Z. JUVARA, C. Fedesci, j.
Tutova.
dacoromanica.ro
LEGY, iNVÉTITURL, MESERIf 267
Când se dä Cu picos.
La mertä se socotesce sat çlece dimirlii ne-scuturate
§i a çlecea Cu virf, sati çlece dimirlii rase §i o a unspre-
Oecea pe deasupra.
DIMIRLIE
Vecyi Dinarlie.
DIRMOIU
Vecri crur.
DIRMON
Vell Cher.
DOBANDA
11839 Dobanda lung-a rupe cIochina.

IORD. GOLESCU, Mee. II, p. 90.
Dobdnda multd rupe dochinile.

TESCTJ, p. 47.
* c,
Dokinda mare rupe eiochinele.
C. NEGRUZZI, I, p. 249. D na
M. JUVARA, c. Scirdteni, j. Tu-
tova. E. I. PATRiciu, inv. C.
Smulti, j. Covurluiu. P. Isna.z.
Kw, Rev. 18t., II, p. 162.
I° se lice pentru eel ce sè lacomesc la mare dobända
§i. pe längä dobända pierd §i capetele (GoLEsou).
20 Intr'un mod mal general, ne aratä c5, läcomia la
om nu e buna.
Este de observat cil in acésta (licere, care e f6rte
veche, intelesul piimitiv al cuvintului dobeindii, a fost
acel de prada, de unde mal tärçliti folos §i in urmä in-
teresul banilor.
11840 In loe de dobanda

Se pomenesce cu osIndä.
A. PANN, Edit. 1889, p. 23; I,
p. 79. HINTESCTU, p. 47.
dacoromanica.ro
*A
In loe de dobdndei
Te pomenesci cu osindcl.
H. D. ENESCIT, inv. c. Zanio-
idea, j. Dorohoi.
Pentru cel care o pAtesce, fiind in§elat In a§tept6.-

rile sale.
11841 ImprumutI pentru dobandä i pIersli (si)
capetele.
A. PANN, Edit. 1889, p. 94;
III, p. 110. 11Thipsar, p. 78.
11842 Dobandä turcésca.

FR. DAM:6, IV, p. 189. M.
CANIAN, public. j.
Dolcanda usurara, §i. de care nu maf poti. sedpà.

,Nu seap1' de el ea de o dobeindet turcbcd.,
DOCTOR
V&A Bóld, Casa", Cofcrug-,
Cuilint, a se Libolneivi, Me-
dic, Patimaf.
1184à Bolnavul multe slice, dar doftorul ce scie

face.
A. PANN, II, p. 38.
*
Bolnavul multe dice, doftorul face ce scie.
M. ST/NCEANCT, inv. c. Fina,
j. Mehedinti.
Bolnavul dice o mie,

Doftorul face ce scie.
A. PANN, III, p. 140. HIN-
TESCII, p. 18.
Vell Bolnav.
dacoromanica.ro
LEGT, iNVATIT1JRA, MESERIf 269
Pentru cel care nu scie ce cere, §i. nu i se ascultit

cererea.
11844 Nu la dohtor, ci la pätima§.

Ne aratä cg, paimmul mal bine scie (GoLEsou).

*A
11845 1351e sä fie ea doctori sunt de ajuns.
C. TEODORESCU, ;env. C. Crasesci,
j. Vaslaiu.
Ve B611

* .6.
11846 Cel sänätos n'are trebuintä de doctor.
&min. Centr. Bac. Cl. VII,
prin P. GIRBOVICEANU, prof.
Adicti, cel cu minte

*A
11847 Doftor II numai Dumned.ea.
A. Goilove, c. Folticeni, j.
Saclava.
Odd numaf el tdmaduesce precum ranile trupulut §i

acele ale sufletulut
Je le pause Dieu le guérit.
.1131.BR. PARA.
11848 Niel ale dohtorului tòte, lar dé la du-

hovnic niel 1)6' jumatate.
IORD. GOLESOU, Ma. II, p. 108.
*L
Nid Mk ale doftorultei
Niet t6te ale duhovniculuï.
I. CREANGI, Amint., p. 96.
C. C. BUNGETIANII, stud. C. CO-
sovet, j. Meheding.
dacoromanica.ro
*
Nid t6te a doctorulul
Niel t6te a duhovnicului.
V. A. FORESCII, c. Folticeni, j.
Suclava.
VedI Pope.
1° Ne arata de ce trebufe sä ne ferim (Gouscu).
2° Gánd fugim de Invetaturile moralel si de preceptele
igIenef.
ciline-cuvintézà, 1:16mne, mancarea i b6uturica robilor tbi, Amin !
Dupa acela ridia un pahar, dicênd : eI, bäletl, de acum
I3'apol" ne las in pace si 'si cauta de drum. InsA nol vorba
cela : tele ale dottorului, nic tebte ale duhovnicului, de ce pe-
trecl, de ce al petrece.3 -- I. CREANG.L.
11849 Dohtore, vindeca-te mal intAhi 'Ve tiñe.
IORD. GOLESCII, 1188. Ir, p. 90.
Doftore, vindeccl-te pe tine

Dm. TiCHINDEAL, Fab. p. 146.
- LAITRIAN & MAXIM, 11, p.257.
Doctore, vindecei-te intdiu pe tine.

Putna.
Se çlice catre cei ce pe altif s'fatulesc, in vreme ce in-
susf el at trebuinta de sfatuire si. -pe insusl el nu sfä-
tuiese
Eschil exprima aceeasl idee in Prometell inldquit
.Ca un doctor prost pierdi curaj indatcl ce suferi tu insuqi. Nu scii
sd gasead niel un leac ca sei te tamdduesci.,
La rindul seti. Horatlu çlice :
Quum tua pervideas oculis mala lippus inunctis,
Our in amicorum vitiis tam cernis acutum
Quam... aquila ?
Y.AXXcov icap6q, aiyck a'Xxscsc. 3ptícov.1)
Plutar.
Aliorum medicus, ipse ulceribus scates.2)
Prov. Lat.
Doctorul celor-l-alV, tu singur plin de räni.
Doctorul celor-1-a10, tu singur plin de rànI.
dacoromanica.ro
LEGf, ÎNVETATURA, MESERTI 271
Doctore, vindecd-te fnsu-O.

LUCA, IV, 23.
guéris toi toi-m-ème.

NOV. Franc.
11849 b. Doctore, vindeca maI Intftiu 136 tine, apoi

pé mine.
IORD. GOLESOU, .M88. II, p.116.
Sse Oice pentru eel ce pe altif povtltuesc §I eI mal rp

greOsc (GoLEscu).
11850 'I-a venit doctorul dupà. mdrte.

Ve41 Mörte.
AdicA ajutor pré

Met& tbv reXsliov cop./Jo:x[1.1)
Prov. Elin.
Post bellum auxilium. 2)
Prov. Lat.
Après la mort le médecin.

Prov. Franc.
Doppu ch' è mortu, cumunicamulu .

Prov. Sard.
Offer death the doctor. 4)

Prov. Engl.
Nach dem Tode braucht man kein Becept mehr.

Prot% Germ
Dupä resbel ajut6re.
Idem.
Dupa ce e mort, 11 grijim.
Dupá m6rte doctorul.
3) Dupä m6rte nu'çi maT trebue nicl o rqetä.
dacoromanica.ro
272 PROVERBELE ROKÄNILOR
11851 Unde me cauti, dohtore, §1 unde pe mine

me dc5re.
IORD. GOLESCII, M88. p. 13.
Se lice calad alt necaz avem ne cercetéza.

(GoLEscu).
11852 Dohtorul cu o burilanä, cea maI mare

bòla o sc6te afarä.
IORD. GOLESCIT, M88. n, p. 90.
çlice pentru ceI ce, cu o mica bagatela intimping

cel mal mare reno' (GoLEsocr).
11853 Doftorul bun sciinta In cap, lar erbile

In camp le are.
DI% CANTEMIR7 Ist. ietOgi., p.
115.
A se apropia de No. 11847 §i 11852.
11854 Multimea dé b(51e, la dohtor paine mòle.

IORD. GOLESCIT, M88. I, p. 541.
Se intelege de la sine ca, din multimea belelor, traIesc

§i se imbogatesc doctoriI.
11855 Doctor de apa dulce.

LAITRIAN MAXIM, II, p. 257.
Adica doctor fara sciinta, ne-indemanatic.
Médiein d'eau douce.

Prov. Franc.
Se povestesce ca, doctoral Bouvart, care a murit pe

la 1787, ordonase betranef comitese d'Esclignac sa be,
In fie-care qi, calad se va scula din pat, un pallar de
apa rece, se mal Ieá,, duph, o junalltate de ceas o cesa,
de clocolata §i, pe urma, din not un paliar cu apa. In-
tr'o dimineta, Demna Esclignac, nita sa be primul pa-
dacoromanica.ro
LEO, ÌNvÄTuA, KESERIf 273
liar cu apd, luand docolata §i al doilea paliar cu apEt.

Cum i§f dädù seama de gre§ala ce fdcuse, trimise dupli,
doctor. «Bine cä m'ati chemat, Iise Bouvart indat& ce
i se povesti intimplarea, clocolata domnief-v6stre trebue
s5, fie intre doue ape; s6 luati indatä un clistir.»
11856 Ea If sunt doftorul el.
A. PANN, Edit. 1889, p. 113;
II, p. 101. EIrmscu, p. 47.
Eti sunt doctorul.

P. ISPIRESCU, Rev. ht. III, p. 379.
Vecri Popa.
II fac ed de leac, 11 bat cum se Cade.
DOCTORIE
Vedl Baba.
11857 Nu sunt doctorif bune.

D.na Z. JUVARA, C. Fedeeci, j.
Tut ova.
VedY Baba
11858 Cari si earä dulgi hitriile, Ti Ica §-la ca-

fine tri biuturi. 1)
C. ZUCA, dud., c. Perivoli, Epir
& c. Culona, Albania.
DOFTOR
Vecr Cosciag, Doctor.
DOGA
VedT Copil, a se Insura,
ilf6rte, Murere.
1) De eratt dulcI doctoriile, le luail 0 la cafenea ca beuturl.
dacoromanica.ro
'274 PROVERRELE ROMINELOR
*A
11859 NI lipsi (vre) o daga.
BARONZI, p. 42. LA URIAN &
MAxrm, 1, p. 1122. G. I. litaT-
TEANII, p. 122. P. ISPIRESUCT,
Leg., p. 247. I. IONESCU, Cart.
Cit. III, p. 66. G. PETRIUC , C.
Coma, comit. Alba-Inferiarcl, Tran-
silvania.
*A
Ti lipsesce o (160.
A. PANE, III, p. 14. IoRD.
GOLESCU, MS8. I I, Asem. p. 97.
Cony. Liter., XII, p. 218. V.
LEXANDRI, Teatr., p. 230, 569,
899 & 1094.P. I SPIRESCU, Leg.
I, 1872, p. 180; .Rev. Ist. I, p.
226.-- HINTEscu, p. 91. L. *Af-
NEANtr, Semas., p. 353. IULIU
GROF§OREANU, 2:12V. C. Galga, CO-
mit. Arad, Ungaria.-1. BINEsou,
prof. j. Raman. AVR. CORCEA,
paroh, c. Co#eiu, Banat. GAVE.
ONL5OR, prof. c. Dobrovq, j. Vas-
lulu. E. T. PATRICtU, ittV. C.
j. Covvrhau.
*
cam lipsesce o d6,0%
_Patna. C. TEODORESCU, inv. C.
Lipova, j. Vasluiu.
N'are o dOci.
TEODORESCU- CHIRILEANU, ¡III,. C.
Brosceni, j. Suciava.
A
Nu'i in t6te d6gele
T. P OPESCU, mv. C Dobreni, j.
Ilfov.
Ve41' Murere, Siimbater.
E n.ebun, neshbuit, netot, nul 1u t6te minti.le, nu mal

seie ce face.
dacoromanica.ro
LEGf, larytTITuRÀ, msERft 275
Il lui manque un clott.1)

Prov. Franc.
Li manca u patrone di casa. 2)

Prov. (iorsic.
_Falta-lhe urna aduella.6)

Prov. Portug.
Er hat einen Sparren øu viel.4)

Prov. Germ.
At have en Skrue 10s.5)

Prov. Suedez.
*
11860 h numa inteo
S. MaLLELESOU, &zdt., I, p.
219.
E intr' o (160.
I. BANESGU, prof, j. B,oman.
Acola inteles ca la No. 11859.
Il a un coup de marteau.
Prov. Franc.
Tener ramo de locura. 6)

Prov Span.
He Iret en Shruw liiss. 7)
Prov. Friz.
7) Sub-ir4eles : ca son artnure.»

IT lipsesce stäpanul casa
II lipsesce o clògä.
Are un aprior mal mult.
2) Are un prup desfäcut.
A avé o ramurä de nebunie.
Are un urup desfäcut.
dacoromanica.ro
276 PROVERBELE ROmINILOR
11861 A avé mai mult o d6g6.

LAIIRIAN & MAXIM, I, p. 1122.
* .6.
11862 A ajunge In dòga (cutärula).
V. ALEXANDRI Teatr., p. 996.
P. IsPIREscu, Rev. Lt. 1, p. 226.
SLAVICI, Cony. Liter., V, p. 3
& 8. FR. DAmR, I, p. 381.
Verg Copi1, Copi14tie,
AM-it.
Adia. In positia, starea eutaruIa; arètând mal ales o

stare rea.
Ve11 exemplele date la No. 3060, 5082 §i. 5533.
(De mi-a veni 131 Iorgu In clòga el, 11 trimit la Golea., V. ALE-
XANDRI.
<Mg amgreac cu femeile de cl6ga mea., &Avid.
* L\
11863 II sunä dògele.
BARONZI, p. 48. M. CANIAN,
public. j. Iagi.
lo Il bate.
2° E bolnav rn, e pe m6rte.
Il sent le sapin.
Prov. Franc.
*4
11864 II duce dògele.
G. P. SAivrti, fnv. c. Smulfl, l.
Covurlulu.
Vedi Varga.
Are sO'l bata rèt.

DOGIT
*
11865 Cap dogit.
I. BANEsou, prof. j. Boman.
A.dicä om prost.
dacoromanica.ro
LEG!, INVETITITRÀ, XESERIt 277
DOHTOR
Vecy Cusaug, Doctor, Fa-
tima?.
DOI
WO Cap. VIII, c. Dot,
Douë.
11866 Intrà in doi ca in dol-spre-cilece, i nu'l

sceyte niel doué-Oecl-si-patru.
Infra in do ca In doi-spre-clece i nu'l p6te

sc6te nicì doue*-cled-0-patru.
Abec. Ilustr. p. 29.
Pentru cel lhuderos.
CHfULAFOGLIT. . . . ma nigT una n'a indresnit'o se treca Fruto,
che pe tog 'A fageam ches.
ZoiTA. AudI voTnic!
CHIULAFOGLII. Ma Cum socop ?
ZOITA. Suifi a estI din cel care intraIn do i ca in dal-spre-dece
nu'l 8c6te doue-deci-si-patru. Iorgu de la Sadagura.
DOICA
Veoy Prunc.
11867 Fara doica nu pote.

GR. A LEXANDREECU, magistr.C,
Bucuresci, j. Ilfov.
Pentru cel prost.
DOP
Vecti rive.
11868 Par'ca 's dopuri de plutfi.

GAVR. ONIVR, C. Avramesci, j.
Tutova.
Se çlice femeilor raid la trup i mal mult grese.
dacoromanica.ro
278 PRO VERBELE ROMiNILOR
11869 Dop de saca.

P. ISPIRESCU, Bev. At. III, p.163.
Om de o statura mica §i gro s.
11870 A afla dop la ce-va.

LAURIAN & MAXIM. II, p. 1323.
Ve41 Capac
lo Adica, un mijloc de indreptare.

DOSAR
11871 A pune la dosar.

Vesil De/a.
DOUt
Vecyl Dot, a Plana.
11872 Nu ne ajunge c'avem douè

§i ne vin si alte noué.
A. PANN, I, p. 147.
Child ne indrAgesc ne-norocirile.
11873 'ea cate doué si dä cäte noué.

GR. ALEXANDRESCU, magititr. j.
Putna.
Vecji Doba'ndrY.
1° Primesc putin. §i intorci mult mad. mult.

20 Pentru cel cheltuitor.
11874 Douè si cu doué fac patru.

Vecji Una.
Lucru ne-indoelnic, bine sciut de terta, lumea.
dacoromanica.ro
xEsRPTY 279
11875 Doué si cu treI fac sese (septe).

M.CANIAN, public. j.
La lucrurl ne-potrivite.
Dar se sparg bisericY, case,
Vina nu'l a nip:16/1W!
Doug i Cu trei fac sése,
Astea nu's cu scirea 10.
11876 A nu lega doué.

A. PANN, I, p. 140. FE. DANti,
II, p. 268.
Ve41 Ten.
10 0 due r'ét, n.0 pot pune nimica de o parte.

CA 'n loe mergl nainte, imi sporesce ca la rae.
Nu podu de Ice sel leg doug, c'una me 1)616.1Anesc.
A. PANN.
20 MaI rar : a nu puté intelege nimic din vorbele cuI-va.

(Nu potI sd legl doug la un loe, din tot ce apane omul acesta.,
*
11877 A nu dice nici doué.
OR. JIPESCIII, Opine. p. 29.
èzdtdre, III, p. 154.
Vecrí Una.
A idcé, a nu mal qice nimio

cEti mé duc nu Oic nici
11878 A alege din doué una.

10 A se hothrt
2° A alege, din dou'é rele, cel mal putin vrtt6m.ltor.
*
11879 Cum n'a fäcut Dumnedeti doll&
D-na CAT. ZANNE, c. Popent j.
Adica nu are pereche.

tE o §ir6t6.... n'a fcrcut Duntneftti
61498 20
dacoromanica.ro
280 PR ovERBFLE ROMINILOR
DoutpEcI
\Tell Nouë-spre-glece.
A DREGE
Ve4I Cap. XVII, c. a
Frlinge.
*
11880 Na ti-o bun& cä ti-am (a) dreso.
D. GETIORGHILT, C. Tecuclu, j. Te-
cuciu. GAVR. ONLVR, prof. C.
Dobrovet, j. Vasluiu. E. I. PA,
TRICAU, inv. C. Smulti,j. Covurlutu.
Suciava.
Ve cll a Freinge, a Vora
1° Când unul nu Yorbesce ne-potriyit set nu intelege eel
spuI.
20 Child unul nemeresce, facênd ce-ya prostesce,
puindu'§i ca face bine.
DREPT
VOT a &di, Suspin, Cap.
XV (5-, XVII, c. Drept.
*
11881 Panä a fi s6. Iésä dreptul,
Imi plesnesce mie peptul.
P. GARBOVICEANU, prof. C. -Fir-
ciorova, j. Mehedinfi.
Greil Iese dreptatea cuf-va, i ma' ales la judecatf.

*
11882 Ce e drept nu'I pécat.
T. CODRESCU, UriCar, XXII; p.
3. P. ISPIRESCU, Bev. 18t. Il, p.
146. COM. Liter., V, p. 5 &
135. D-na Z. JUVARA, C. Fedescl,
,j. Tutova. AVE. CoRcEA,paroh,
c. Coedit. Banat. D-na CL. BA-
LLY, c. Ceirlomeinesci, j. Tutova.
Pentru a se' intarì dreptatea unuf spus.
dacoromanica.ro
LEGY, fEy TAUJd, KESERIf 281
*
11883 Ce'I drept si lui Dumnec,leil Ii place.
AVR. CORCEA, paroh, C. Coptelu,
Banat.
Ca i 6menilor.
11884 Din cele bune t drepte dracul 1)6 jumä-

tate lui 60 face parte; dar din cele
rele, ce nu ne va cere?
IORD. GOLESC17, M88. II, p. 89.
Cele drepte sunt jumeitate ale draculul, lar

cele nedrepte cu stegpän cu tot.
A. PAWN, III, p. 91. GASTER,
Liter. Pop., p. 219. Hrapscu,
p. 50.
Vecrí Avere, Ban, a
CArtiga, Dreptate.
S'e çlice pentru cele ce adunAm din hrdpiri §i jafurI, in-

semnând cá t6te le pIerdem (GoLEscu).
Averea cu inFelciciune câligaa scade.

Prov. Solom. p. 13. 11.
*2
11885 Una drépta i oilece strImbe.
GAVR. ONLVR, prof. C. Creingu,
j. Tutova.
Pentru omul minemos.
DREPTATE
Vecp Ca,. XII, c. Dornn,
Silt; Turcesc.
11886 Unde este puterea acolo'i si dreptatea.

NHL COSTER, Letop. Mold. H,
p. 65.
Pi-in urmare cine are puterea in 'mAna urmézti, s6, fie

drept.
dacoromanica.ro
282 PROVERBELE ROILINILOR
Acest Antioh Vodg, cand giudeca la Divan, greoznie era; intru tot
sgmAna Wane-egg lul Cantemir-Voda. Giudetul luI ca pravila era.
NumaI pré infruntAtor era.. §i nu nurnaI spre eel miel, ce §i spre ceI
marl ; cg intgig, la un divan, ag 4is Via:dial de Hui, luI Varlaam
strigInd : Popo I ce nu giudeci drept, and 41 vin cdrtile rude? fi-olu
rade pletele. Atuncea VlAdica Varlaam, e§ind la divan cu lacriml plân-
end, §i rgd l'a blgstemat A§i§jderea cine se pirIa, ales pentru ve-
cinAtate, cu boleriI, iesne da pre om la vecingtate. Ce pentru unele
ca aceste, §.1 altele, se adue neerutilrile domnielor Deci orl-cum
niel odatg nicl un giudecAtor cu gludetul sit nu se pripéscg niel
invoIéseg; ed unde este puterea aeolol i dreptatea. NIC. COSTIN.
*
11887 Dreptatea '1 cum o fac domnii.
AVM CORCEA, parch, C. Cogtelu,
Banat. luitu GRoF§oREANu,
e. Galga, comit. Arad, Ungaria.
AratA ne-dreptatea care se comite sub scutul legalithteI

§i mal ales, In paguba celor raid.
Les petits sont subjets aux low et les grands en
font d leur guise.
Prov. Franc. XV-e Sièele.
11888 Dreptatea säracului nimic nu atIrnä, cá

fOrte u§árä.
IORD. GOLESCII, Mss. II, p. 95.
AdicA sdracul dreptatea §'o pIerde, c nimenI l ajutd

(GoLEscu).
*L
11889 Averea cu dreptate e a draculuI pe ju-
mätate, lar cea cu str1mbätate cu stä-
pan cu tot.
E. I. PATRICIU, inv. C. Smulti,
j. Covurlutu.
Ve41 Avere, Ban, a
CSitiga, Drep.

*
11890 Dreptatea umbra cu capu spart.
Am. CORCEA, parch, C. Cogteiu,
Banat. E. I. PATRICID", (nv. c.
&fluty, j. Covurluiu.
dacoromanica.ro
LEGf, hyrtT.I.TuRI, KESERff 283
Dreptatea umblet tot-clé-una cu capul spart.

I. NEGRuzzi, Cony. Liter. VIL
VecjI Drept.
Dreptatea e in. -vecf ne-socotitA.
*
11891 Spune dreptate
Ca 'n cap te-or bate.
V. SALA, dase. c. V. Seliste, co-
Vec,1I Drept.
SA rabçll In tAcere, cAnd ti se face o ne-dreptate, cad

tot tu o TeY. pp..
11892 S'asa märe, vere, frate

Numal Dan n'ava (noi n'avem) dreptate.
GR. JIPESCIT, Bete. Oras., p.
271, 273 & 275.
°And nu poti cdpètk nicAerf dreptate.

*
11893 Cu dreptatea nu mergi departe.
IIII111 GROF§OREANIT, tnv. c. Gal-
a, comit. Arad, Ungaria.
Daca nu al §i. spete.

La Bruyère observa cA : gil n'est pas impossible de
gagner une cause juste.»
Bon droit a besoin d'aide.

Prov. Franc.
11894 Dreptatea tòte birufasce, i adevérul de

cat tdte mai tare este.
CANTEMIR, Ist. Ierogl., p.
245.
Dreptatea, pana la cele din urmg, trebue sA Iés5,.
dacoromanica.ro
*A
11895 Dreptatea niel odatà nu piere.
V. SALA. dasc. c. Cusiigu, co-

*A
11896 Dreptatea ese ca unt-de-lemnul d'asupra
ape'.
A. PANN, Edit. 1889, p. 78;
III, p. 28. ETINTEscu, p. 50.
D-na, EL. SEVASTOS, p. 174.
B. P. ElÀ§D.W. Etym. Magn., p.
1266. D-r GASTEN, Liter. Pop.,
p. 219. ANDREI MARIN-ESCU, inv.
c. Humele, j. ArgqD-ra EOAT.
*LpIAN, inv. c. Adam, j. Tutova.
Dreptatea es é ca undelemnul asupra apei.

Suciava.
Dreptatea e ca undelemnul, ese de-asupra.

I. BINEscu, prof. j. Roman.
Dreptatea tot-dé-una ca unt-de-lemnul

tesce d'asupra (Tel.
A. PA, II. p. 30.
Dreptatea plutesce d'asupra ape); ca unt-

,de-lemnul.
P. ISPIRESCU, _Rev. Ist., HI, p.
163.
L'muli el sta dessoravia de l'acqua.1)

Prov. Milan.
1) Unt-de-lemnul (oloIU1) stg. de asupra apet
dacoromanica.ro
LEA iNVETATURA, MESERII 285
11897 Dreptatea e ca lemnul cel u§or, care '1

apasä. In apa, §i tot cand-va ese d'a-
supra.
DucoNovicf-LoGA, p. 27.
Parafrasa çlicerel precedenta.

*A
11898 Dreptatea s'a dus de cand Turcii.
NIC. MATEESCTT, inv. C. Movi-
j. Putna.
lo Puteal sa al de o mie de orl clreptate odinieora,

daca protivnicul tèÜ era un Turc, r6maneaf in yea
paguba.
2° Adica de mult a perit dreptatea.
11899 *Cine nu are dreptate acela tipa mai tare.

V. A. FORESCU, C. .FolticenT, j.
Sudara.
C5,ci ne putênd dà argumente bune, crede ca va spe-

ria lumea, facênd scandal.
Tu te filches, done tu as tort.
Prov. Franc.
* .
11900 Ai dreptate numai nu te cauti.

I. CREANG.A, Pov. p. 254; COWV.
XI, p. 189. P. ISPIRESCU, Rev.
lit., 1, p. 228.
dreptate dar nu te mug.

G. P. SALVIt, 61V. C. SmuiØ, j.
Covurluiic.
Sè lice, in batae de joc, de cel care se lauda a are

dreptate dar nu are.
11901 Mai bine putin cu dreptate de cAt mult
Cu strimbätate.
A. PANN, II, p. 29.
TEscu, p. 158.
dacoromanica.ro
286 P ROVERBELE R OMINILOR
Ma bine putine cu dreptate de cat multe

Cu strimbcitate.
GR. A LEXANDRES MT, magistr.,
j. Putna.
Pentru cel ne-lacom i drept, de alminterea se scie

cà : averea cu clreptate e a dracului pe jumettate, iar cea
Cu strimbdtate Cu shipein cu tot.
Mai biota e pulinei Cu direptate de cat Inuit . . .

Cu strimlnitate.
Prov. Solom. p. 46.
Mai bun este putinul celui drept de cdt priso-

sul ne-legiui(i.
Psalm. 87.16. 17.
Farino de diarolo va presto in semola.i)

Prov. Ital.
11902 Cel ce lipsesc nu capétä dreptate.

10 Maxima juridic&
20 Se lice pentru eel carif, ue fiind de fata, sunt
gubiti cu ce-ya.
Les absents ont toujours tort.

Prov. Franc.
Fern hat nicht Ehren.2)

Prov. Germ.
The absents are always Wrong.$)

Prov. Engl.
Fäina dracului se schimbä repete In tär4e.

Col care e departe nu are onorurI.
2) Ca cad lipsesc nu ad laid °data' dreptate.
dacoromanica.ro
L.EGÌ, INVtTITITRA., MESERTI 287
DRIC
11903 A fi pe dric.
Adica pe sfir§it, pe ducA; a merge
eAfacerea nóstrA e pe dric.)
11904 Ca un cal de dric.

G. P. SALvrCr, inv. C. Snzulfi, j.
Covurluiu.
Pentru omul cel mândru §i prost.

DRUGA
veo Bezb4
DUBALA
Argaséld.
*A
11905 In putina cu dubalä.
GAV. ONI§OR, prof. c. Murgeni,
j. Suclava.
A
La cada cu dubala.
r. CREANGI, Pov, p. 29.
V ecli d4rgase1d.
Acelea§I intelesurI ca la No. 11038, §i In deosebI cel

de al treilea.
acu i-am gAsit leacul, ipse ea in gandul sAA. Tacl cA 'i-ol
face ell cumnruluI una, de V-a muse& labele.
<Apr6pe de casa el era o gro5pA adincA : tocma acolo 'I nAdejdea
capreI:
e La cada cu dubala, cumAtre lupe, di nu 'I de chip. Tea, de
acu sa," 'ncepe fapta., I. CREANGA..
DUBAS
11906 A fi dubas.
?ezdtóre, II, p. 73.
Omul cu trupul greoIu.
dacoromanica.ro
DUGHENA.
Ve41 Lulea.
11907 Am dughénd Cu chirie §i marfá pe da-

torie ; cincl ca§tig §i cilece mänanc ;
ce rémane pun In pungä.
1. BaNESCU, prof. j. Roman.
VecJI Pravdlie,
Spre a ar6a, In del:Mere, starea incurcat'a a unui

negustor.
DULGHER
Vecp Croitor.
EFTIN
Vegf Terrifd.
11908 Eftin lei, eftin portf.

Ve 4I a Da.
Bien n'est cher comme le bon marché.

Prov. Franc.
(Jhiu più spende, meno spende.1)

Prov. Bal.
Lo que mucho vale, mucho cuesta.2)

Prov. Span
Das beste k,auft man am wohlfeilsten.3)

Prov. Germ.
Cine cheltuesce rasa' mult, acela d maI

Ce valorézi mult, costä. mult.
Cel mal bun ssé cumpërA mal eftin.
dacoromanica.ro
LEGf, INVÉTITURA, mEsEuit 289
De gudde' Kai' as den deiere'

Prov. Luxemb.
The bes! Goods are cheapest in the end.2)

Pro v. Engl.
Som Pengene ere, saa ere Varerne.2)

Prov. Danez
FALANGA
Vecrf CuzAt.
FANARAGIU
11909 Fanaragi(l.
GR. ALEXANDRESCU, magistr.
Patna.
Om de nimic.
FA5IE
Ve4f
FAUR
*
11910 Cumpérä de la faur cärbunI.
ILIE HocioTit, stud. c. Seliqte,
comit. Sibii, Transilvania.
Când eel de la cine-va un lucru ce '1 este de neap6-

rata trebuintd.
11911 A se Invétà ca faurul cu scanteele.
Vecp rigan.
A se deprinde cu óre-ce, i mat' ales cu vre-un 1.611
TirguIéla bunä: este tIrguIéla scump.g.

Cele maT bune lucruri sunt cele mal eftine la mini.
Cite parale sunt, atitea i mirfurl.
dacoromanica.ro
290 PROVERBELE ROMIN1LOR
FER
Ve41 Cap. II, c. Fer.
11912 0 fäcul Cu fieru de la mine.

Din capul met, in voiea mea, ne-indemnat de nimeni..
11913 In bátala fierului.

PR. DANt, I, p. 123.
La loe bun, bine a§qat.

tarcTuma 1uT. Stan e are,latä in beitala fierului, §i face multä
daraverä.,
*
11914 Par'cä esti de unde sé tale fieru.
Ve41 Gurd.
Om tare la vorba, la invoiéld ; care tine la pret §i nu

se' invoiesce cu una cu dou6.
A se apropia de çlicerile de la No. 3503 & 3504.
FERÉSTRÉO
FILER
*
11915 Cine nu pretulesce filerul nu va numéra
florinul.
V. SALA, dam c. Vascorc-Bdresci,
\Tell Crucer.
FILOSOF
*
11916 Daca taci filosof rémal.
I. G. VALENTLNEANU, p. 26.
dacoromanica.ro
LEGÏ, hirtTATITRI, MESERA 291
_Daca Mead reíndneai filosof.

LATTRIAN & MAXIM, I, p. 1429.
Ricerea, capul filosofiei este.

Dra. CANTEMLR, 18t. Ierogl. p. 82.
Pentru eel canI, vorbind, gre§esc.

Si tacuisses, philosophas mansisses.
Prov. Let.
FIR
Vecg Ag, pi, Ca". IV,
VI (2.,. XiI, c.Fir, a Sbura.
*Z
11917 Firile cand sé incurcä.
Anevoe sé descurca.
A. PANN, I, p. 61. 1-InsiTzscu,
p. 60. I. I oNEscu, Cart. Cit.,
If, p. 115. V. SALA, dasc. c.
Pacala, comit. Bihor, Ungaria.
E. I. PATRICIII, inv. c. Smulli, j.
Covurluiu.
lo Când o trébl, e incurcata r6fi, de nu mil cum s' o

mal dregl.
2° Copilul de raic se invata §i se indreptézA.
*
11918 Firul rupt nu se mai t6rce.
283.
rupt firul, nu se tdrce.

A. PANN, Mq Alb. II, p. 80.
Ve41 a Sbura.
Pentru cele earl, can.d sè pIerd ()data, nu sò mal pot

dobAndl, nu së ma' Intorc.
Leleo nu maf çlice vaT,
Din ochT lacrinif nu mal steIrce,
CI ce sbelfd nu se 'nteirce.
Firul rupt nu se mai Mrce.
Poes. Pop.
dacoromanica.ro
292 PROVERBFJY, ROMINILOR
*
11919 Din fir pAna In atä.
PANN, Edit. 1889, p. 108;
II, p. 96 ez 142.B. DELAVRAN-
CEA, Sulteirtica, p. 141. P. Ism-
RESCU, Bev. Ist., III, p. 161; Leg.,
p. 106, 125, 142 & 262. P.
D.Amat, II, p. 25.
Din fir in afd.

P. ETIsDtt.1., Colum. Tralan,
p. 479.
Vell Ac, Cap, VI, c.
Ptr.
10 Cu bite am6nuutele ori cat de mid, de la inceput
pan& la sfir§it.
Cercetând noul impgrat in drépta si in stanga, de cum s'a Intim-
plat perderea luI, allá siretenia pricineI din fir ikind In atel, cum
adia s'a bAtut tatg-sátt cu thlhariT, curo acestIa ail infrânt
P. ISPIRESCU, p. 142.
2° Adicä cu totul.
.MestecA pesmetil. de Brasov, urmarindu'sI fie-care gandurile i pla-
nurile, car! ar fi putut isbuti din fir pcind in ata, fárá cutare gresélä,
cutare B. DELAVRANCEA.
De fil en couture.
Prov Franc.
A pelo, a pelo.')
Prov. Ital.
FLORIN
ve4-1 Crucer, Filer.
FOFELNITA
11920 Fofelnità.
FR. DAnd, II, p. 33.
Vecr Mora.
Despre o femele guraliva, limbutd.
1) Din fir In fir.
dacoromanica.ro
LEGI, INVtaTURil, MEsrauf 293
FOT
Veq11
FOIE
11921 A nu fi trecut nicI pe fc5Ie nicI pe muchle.

G. POBORAN, inst. c. Slatina, j.
Olt.
A nu fi bagat in séniA.
11922 A'i clà pe fbIe.

S. I. GROSSMANN, Dict. p. 83.-
J. BANEsou, prof. j. Roman.
Putna. FR. DA.m6, II, p. 32.
10 A spune cul va adevèrul, spune verde pArerea.

2° A da lucruriie pe hp,.
3° Al batjocori.
1 1923 A o Intòrce pe fbia aI-1-altä.

P. TSPIRESCU, Leg., p. 273;
Save, p. 65. FR. DAME, II, p.
32 & 217.
*L
A o int6ree pe faa
G. P. SALVD:5", inv., C. &multi,
j. Covurluiu.
*A
A schimbati o pe altä fOe (f6e).
GR. JIPESOU, Opine., p. 120.
B. P. HAW-6, Etym. Mugu., p.
921. V. A. FORESOU, c. Folti-
ceni, j. Suciava. C. TEODORESOU,
inv. c. Lipova, j. Vasluiu.
Drneg alantd freinr4.1)

I. COYAN, prof. c. Turia, Epir.
1) Intifircel ai-l-altä.
dacoromanica.ro
lo A'§I schimbh pärerea.

2° A'13." schisabh modul de a fi., purtarea, proced.area,
a se ar6th, maT sever ; a sili pe cine-va sä faca óre-ce.
Gandesce-te, dragutul sufletuluI metí, ea sunt copiiI ma.
OrY eI, orI ed, respunse el.
Bine, ce o 85 dicg bgrbatul metí, calad s'o intórce ? Lumea m
va omori ca pIetre când va audi una ca asta.
Dascalu vadit ca a cam scrintit'o i o int6r8e pe fila al-l-alta.)
P. ISPIRESOUs Leg. p. 273.
D-1 G. Copuo arat5, ea, pentru explicarea çlic'étórel,

sun.t mal' multe parerf:
cred ca ea Ii are origina in credinta spusa de biblie, in
cartea sortil, in care Dumneded are scrise tóte peripetiile vietel eme-
nilor. Textul variazd de la fae la Rife, i dupg cum Intórce Damne-
eü aga se schimbg sórta emule.
sunt de parere ca origina 4icèlereY trebue cantata In pangli-
carille de bilcid. O data. inainte de a luà avint panoramele, 8e
aflad prin bilaurl elt'rturarI de fae), carI avead cartl ca chipurI co-
lorate, continênd de obicau ilustratiunI färg vorbe a veunel povegti
fioróse, a vr'unel intimpldr/ de grózd. Aceste cartl erail tipgrite prin
apusul Europa, unde luase avint negotul ca ast-fel de ciírtt Cartu-
raril de fóle, explicad multimel chipurile de pe fóle. cAicI vedetl cum
se intilnesce fläcaul ca fata ... etc. etc., se spunea cate 'n luna 5.1 'n
sóre. .Acum intórcem feda, i vedern cà flacäul etc., Acest cintór-
cem fóIa, era o legaturg intre un episod i altul i tot adata intro-
ducerea intr'alta situatie a povestel. Ast-fel, se 'ntórce fbIa, insemnéza
trecerea la alta, situatie.
Sunt altiI, carI cred ca dicatórea §1-ar avé origina in muzica. Calad
ad vadut taraniT mal intaIu sat, i asta-dl pe muzicantI can-talad
dupa note, adica dupg fa, ad' vadut cd, se schimba cantecul de o data
ca schimbarea fie ea in mijlocul melodia s'a schimbat cantarea,
fie ca se incepeit alta melodie. Pentru explicarea acésta ar stà mar-
turie i vorba 'VI-a schirabat c'antecul,, 'daca e aga, apoI sal cg
schirnbam cantecul», adica ne schimbam purtarea, o intórcem p'altg
fóle i procedgm alt-fel.
(Explicarea unora, càqic'ét6rea ar fi nascutg din observatia cà la
citirea evangeliilor preotul, intorcand fóla, îI schimbä felul vorbelor
adica de pe o fae blestema gi de pe alta bine-cuvinta, sail alt-ceva
In sensul acesta e lipsita de tema serios. Tot aga de bine al puté
dice, cg 4ic'ét6rea s'a näscut la citirea Alexandria, orl a calindaruluI,
orI a alta cdrtI. Absolut fàrà temeld ni se pare explicarea dupa a-
necdote.1)
1) Popa citea din Evanghelie despre Eva : i erá carne din carnea lui
Adata» ; aicl el intdrce fbia, continuand era pila: de sin6la pe dinainte
pe din afard», ad popa Intorsese douë fol continuat citirea la des-
crierea coräbia lui Noe.
Un bogat avé pricind c'un särac. Säracul avé dreptate. Merg la jadea-
tor. Bogatul conrupe pe judecátor. Acesta ja cartea, o deschide, citesce pe-o
t'Ole de ochii lumiI dá dreptate säraculuY; .Insä» gice el intordnd
fas. «pe laturea acésta spune ?infra ce-I trece prin cap, dänd
dreptate bogatuluI.
dacoromanica.ro
LEGI, INVETITURÀ, MESERII 295
Probabild insd e altd explicare dacd inteadev'ér 4ic'ét6rea e o

creatiune romanéscd, anume, cd ea e luatd de la suflarea vintulul
prin fol. Dupd direqia vintuluT, foile se intorc inteo parte orT in-
&alta : in fat,ä, in dos, in dungä. S'a intors f6Ta, ar insemnä: s'a
schimbat bataIa vintulul, s'a schimbat situatTa.
Compard i dobla:
Fea verde de pe baltä
Bine mi-a fost mie odatä
Dar s'a 'ntors fat pe tdi1
mi-e destul de rè'd.
Cintecul lul Iancu.
Dar, la urma urmel, 4ic6b5rea peote e luatd, a§a Cu cap §i cu pi-
cT6re cu tot, din limba polonä sad cea germand. GermaniI 4ic tocmaT
pe tocmal: Es wendet sich das Blatt, er hat das Blatt gewendet, in-
teacela§ bateles ca noT. De la GermanI all luat'o PoloniT. Echivalent
In limbile romanice nu are, in forma acéstd.,
Acésta din urma parere este neap6rat gre§ita ea,ef, cel
putin Sieilianul 1ice ea §i nof :
rutari 'n autra fogghia.1)
Prov Sicil.
FOLE
Ve4I Cap. .1X, c. Folie,
61e.
11924 Te la§f rm5le

Te baga In fòle.
A. PANN, Edit. 1889, p. 95.
Daca te lag m6le

Te baga in féle.
IORD. GOLESCU, Mss. U, p.87.
IIDTTEscu, p. 87.P. ISPIRESCU,
Rey. 1st., II', p. 154.
Cand ti-afla mae,

Ti baga tu file.2)
G. ZUCA, c. Turla, Epir & c.
Culona, Albania.
') A o schimbh pe alfa- f6le.

1) Cand te allí mole te bagd In f6le.
61498 21
dacoromanica.ro
296 PROVEREELE itOMANILOR
Te afld m6le
Te bagei tu file.')
I. COYAN, prof. e. Abela, Epir.
'L aflä tnijle

'L baud tu fòle.2)
D. A. MILESCU, stud. c. Gopesl,

Macedonia.
Adica te supune (Gouscu).

Cu cat omul tace §i rabch, cu atat e mal asuprit, totl
61 incaleca.
*A
11925 Lasä-te tnále
CA te bagä 'n fòle.
IORD GOLESCU, Mss. II, p. 39.
ITTIATJ GROF§OREANU, inv. C.
Gala, omit. Arad, Ungaria.
Ne arata a nu trebuIe st da'm mult obraz 6re-cdrula

asuprA-ne frog niel o impotrivire (GoLEscu).
A FRANGE
Veli Cap. XVII, c. a
FrUnge.
*
11926 Na ti-o frantä cá ti-am dres'o.
A. PANN, Edit. 1889, p. 159;
III, p. 128. HENTESCU, p. 63.-
I CREANO1, Pov. p. 44. I. G.
VALENTINEANU, p. 36. C. ALE-
XANDRESCU, c. Alexeni, j. Ialomita.
&min. Centr. Buo. Cl. VII,
prin P. GARBOVICEANIT, prof.
Na ti'l freint eel i l'anz dres.

t) Te OA' m6le, te badä In f6le.

2) 11 af161 in6le, II bagä In f6le.
dacoromanica.ro
LEGI, iNVETXTITRI., KESERII 297
S' o lovi nu s'o lovì, na t' o freintä cei r am

dres' o.
A. PANN, I, p. 10. }IniTEscu,
p. 92.
*
ii-o freintä c' am chitit' o . 1)
AVR. CORCEA, paroh, c. Costeiu,

Banat.
Vecrf a Drege, a Vorb)

*A
11927 Na ti-o buna ca ti-am frAnfo.
I. BANESCTJ, prof. j. Roman.
Vec,II a Drege.
FRIO
vecji Cap. 111, c. Fr721,
1114cIrig.
11928 A '1 da
G. P. SALver, inv. c. Smulti,
j. Covurlulu.
VegI Cap. 11, c. Fria.

Lacher la bride a quelqu'un.
Prov. Franc.
11929 A tine de friti.

I. CREANGI, Pov., p. 178.
A stiipânì pre cine ya.
80,pane, de acum ai femeTe cum se cade ; numal s'o cam, til din
frig, §1 sal retee unghiile din cand in And, ca nu cum-va punit
ci5rne., 1. CREANOÀ.
Tenir la bride Cc quelqu'un.

Prov. Franc.
1) Am chitit'o, adiei : am dres'o, am potrivit'o, am flcueo.
dacoromanica.ro
n.
11930 11 tine In noué
D-na Z. JUVARA, c. Fedescl, j.
Tutova.
stApanì de aprópe. Acela§ inteles ca la No. 11929,

Cu mat mull& tdrie.
11931 A't pune fi-tul.

Suclava.
oprl de a face 6re-ce.

c La vreme 1-a pus friul cci alt-fel se (Inca de ripà.,
FUIOR
Vecyf Femee, Peinzd,Polia.
.L
11932 A'st tuà ale ti-el futóre.
P. ISPIRESCU, Leg. p.596; Save,
p. 78. ANDREI MARINESCU,
c. Humele, j. Arges.
A'0 lua ale trel fu'i6re i lumea In cap.

A. PANN, Edit. 1889, p. 104;
II, p. 118.
lua cele trei fulóre i hait.

M. CANIAN, public. j.
Vetyr Femee,
A plea repede, a fugl de unde-va. Veçll origina gicerell

la cuvintul Pope",
Sä ve luatt cele trel fuldre, i sà ve risipitl ca pail de potarniche.,-
P. ISPIRESCU, Save, p. 50.
let trel fulóre si sà te earl., P. I-afar/Esau, Save, p. 78.
11933 It bun se incalcésca futbre.

V. ALEXANDRI, Teatr., p. 907-
prost, nu e de niel o irébA, incurcd lucrurile.
dacoromanica.ro
LEA INVETATURA, MESERIf 299
11934 II bun de tors la fuIére (ca babele).

Nu face de o -Crag. mai alésh.
11935 A tine fulor Cu cine-va.

ION A LTA SBIERA, Pov. p. 246.
A se impotrivl cuf-va prin vorba. A nu se lash pe jos,

a nu se clh batut.
aFilosoful acela tineit fuior cu boIerul si nu se Frish intru
mal pe jos cle cht dinsul.» SBIERA.
FUNIE
\TNT Cap. .111, c. Corn,
Cap. X, c. Par.
11936 P'o funie doi ini nicI cum pot jucà.

IORD. GOLESCU, 11188. p. 55.
Vecji: Doffin, Saòte.
Ached do): stapAn1 p6 un lucru (GoLEscu).
11937 Cu funia altuia nu te läsA in put.

A. PANN. Edit. 1889, p. 103; II,
p. 117; Archir, p. 13. 11DTTEscu,
p. 64. I. GROSSMANN, Diet.
p. 37. Semin. Centr. Buc. Cl.
via; pin P. WiRBOVICEAND.
_Nu te lase( pe tunic' Oulu in put.

P. ISPIRESCU, Leg. f, 1872, p.
174.
A nu se ldsec pe funla
D. DRIGUESCU, C. Bucureeci, j.
V Nu te slujl de luerul altula §i, ma ales, nu te Wtà

la nevésta omuluf.
dacoromanica.ro
2° Sa n.0 te increçll in lucru strain.

,E1 nu se lead pe funIa lor = nu are ineredere bah-1)2911.1
11938 Funia cea indoitä Cu mult mat' mult sine

décat cea désdoitä.
IORD. GOLESCIT, Mss. II, p. 73.
Adica unirea &cal dësghinarea (GoLEsau).
11939 Funea intreitä anevoe se va rumpe.

DIM. CANTEMIR, Divanul, pref.
apud B. P. I-14DM Etym. Magn.
p. 1191.
Acela§ inteles ca la No. 11938. picere din Biblie.
To onapTiov zi) iwrpttov o?) taxéct4 opporNostac.

Ecclesiast, IV, 12.
11940 Cu o funie säri legI si p'amindoi s'Ari in-

neci.
A. PANN, I, p. 105. HINTESCTJ,
p. 24.
Vecyi Ter, Nevoraf.
Sunt la fel, de opotriva rè1.

A. Pann aplica çlicerea nevoIa§uluì §i lene§uluf.
A se adaoga la No. 5614.
11941 Nu vorbi de Riffle in casa spinzuratuldf.

V. A. FoREscu, C. Folticeni, j.
Suciava.
Nu trebue sa vorbescI, intio adunare, de un lucru

care p6te sh supere pre cine-va, crepnd ca fad alusle
la dinsul.
Il ne faut point parler de corde dans la maison
d'un pendu.
Prov. Franc.
dacoromanica.ro
LEGY, iNVETJITURI, MESEREI 301.
Non nominare la fune in casa dell'impiccato. 1)

Prov. Tosc.
Em casa de ladrao nao lembrar barafo.

Prov. Port.
Im Hause des Geheingten sprich nicht vom Strick. 3)

Prov. Germ.
Name not a rope in his house that hang'dhimself.4)

Prov. Engl.
Tal ikke om Strilcke i hcengt Illands Huus.

Prov. Danez.
*a
11942 A fi drept ca funia in traistä.
BARONZI, p. 46. I-IDTTEsCU, p.
65. I. IONESCU, Cart. Cit., III,
p. 159. Em. POPESCIT, 'env. C.
Cioeänescl-Marginea, j. Dorohof.
E drept ca funia In traishi.

P. Ispr-
A. PAIgN, II, p. 30.
RESCU, Leg. I, p. 174; Rev. 18t.
IN, p. 377.Em. POPESCU, inv.
c. Clocanesci-Margineni, j. Ialo-
mita.
*
Stci drept ca funea in traistel.
vet, j. Vasluiu. Sc. Norm. InV
Cl. VI, pin P. aiiRBOVICEANU,
prof. ST. TUTESCTJ, inV. C. Ca-
tanele, j. Dolj.
1) Nu se vorbesce de fune In casa spinzuratulul.

8) In casa homlul nu vorb1 de fune.
8) In casa spinzuratului nu vorbl de fune,
Nu numi funea in casa celut care se spInzur5..
Nu vorb1 de fune In casa MO care se splazurä.
dacoromanica.ro
*
E drept ca funea In straitei.
Iimir GROFVREANU, c. Galga,
coma Arad, Ungaria.
Et ndrept ca funla tu trasta.1)

N. ST. C. .ATijopole, Macedonia.
Om drept ca funea 'n sac.

OSCAR ROSETTI, j.
*
A fi drept ca funia 'n sac.
G. 1. MUNTEANU, p. 72. Hnç-
TESOU, p. 65. GR. ALEXANDRESCU,
magistr. j. Putna C. TEODO-
RESCU, inV. c. Cursesci, j. Vasluiu.
E. I. PATRICÌU, ir7V. C. Smulfi,
j. Covurluiu.
1° Adica om ne-drept, vinovat Cu multe.

2° Sta strimb. Se çlice despre acel care cauta sa'
'lea o positie bun& §i nu p6te.
11943 A spune drept ca funea in sac.

A nu spune clrept, a mintl
11944 A merge drept ca fur-11a in sac.

GR. JIPESCU, Beur. Ora q, p. 113.
*
A merge ca fun'ia 'n sac.
L. .1kINEANU, Semas. p. 351.
S. I. GROSSMANN, Diet. p. 130.
Sé çlice pentru omul bét.
1) E drept ca funia In trai,f6.
dacoromanica.ro
LEGI, IRVET.ITURX, ITESERIf 303
11945 Se invirtesce ca funla In traistä.

D. ZANNE, arehit. c. Bolintin-
din-Vale, j. Ilfov.
Acela§ bateles ca la No. 11944.
11946 I§Y Ieä funia In traistä.

A. PANN, Edit. 1889, p.19; I,
p. 68. ETINTEscu, p. 80.
Adia, §i pléca.
11947 A bäga funea navel prin urechia acului.

LAITRIAN & MAXIM, Glosar, p.
40.
Vecg Bogat.
A Implinl o lucrare fiirte grea.

11948 A apucà cap de fune.
CANTEMIR, Hron. If, p.
17, aptal B. P. 1-1Xsptil, Etym.
Magn.. p. 1392-1393.
A Osì un punct de plecare.

cDe aicI vor uuiT set apuce cap de lone ca s'd arate cá acesti Os-
trogotl rè'mas/ 86 fie 16cuit pre locurile Dachiel., DIM. DANTEMIR.
11949 Ca funia pe spinzurat.

GR. POIENARU, ing C. Rassa, j.
Ialomita.
Adia, de loc.
(L'a sustinult (11 Tubesc) ca loofa pe sprozorat.
F URCA.
Vell Cap, Pallant,
11950 Cand ajunge furca aprópe dé °chi

Anevole mintea sä ti-o al' la loc.
dacoromanica.ro
304 PROVERBELE ROMAN I LOR
Adica la désnadéjduire î mintea ne-o pierdem (Go-

LESCO.
11951 Cand vine furca la ochi cu grell laste

aceluia carele nu scie sa sovircäiéscä.
*
11952 B. ieà cu furca
AVR. CORCEA, paroh, C. Coqteiti ,
Banat.
11 Ia. pe Tina, 1.1 intinapina cu vorbe de ocara in cat
Il silesce sä fuga.
*A
11953 Par'c'd 'I aruncat din furcA.
GA VR. ONIVR, prof. C. ZOrkni,
j. Tutova.
Reti a§eqat, fara niel o regula
11954 A dà de furcä.
F. LUZZATTU, C. Bucureset, j.
lifov.
10 A da de munca, a da de gre.a.
20 A imbetranl. Se q.ice pentru ace): barbatI cari im-
betrânesc §i tot nu se lasa de craIlicurf, ins& fara
o isbancla.
Exista o snóva in acésta privintrt care insa nu se p6te
publica.
11955 *A stà (sine) furca.
Tribuna Popor., Arad II, No.
186.T. SPERANZA., L p. 100.
A tine pfept, a se opune.
Dar de-o ;lice ca e curca?
Dice curca, ha ne-curca !
Ce tot fit intr'una fured
Daca '1 curca
Ce s'e' 'ncurca
Tocma 'n zarea zorilor
In calea vinátorilor ?»
T. SPERANT.i.
dacoromanica.ro
LEGi, tIVETITURÀ, MESERII 305
11956 A se certa furca.

FILINION, MCA p. 60.P. Is-
PEEZESCU, Rev Ist. 1, p. 232.
F. DAld I. p. 224; If, p. 45.
Vecrf .Pir.
A se certà,
elerant certat lured ca Voc16 pentru D-ta.,
I. GHICA.
*a
11957 A avé de furca Cu cine-va.
A. PAN, III,p. 137; Mo? Alb,
II, p. 54. P. ISPIRESCU, Rev.
1st. 1, p. 232.BARONZI, p. 42.
L. SAINEANIJ, Dict. p. 341. FR.
DAME, Il, p. 45. E. T.PATRIcfu,
"inv. c. &miff, j. Covarltau.
G. POBORAN, inet. j. Olt.
A avé greutati ; o incurcAturd, o raluféla Cu cine-va.

(Da iI coc eil tarta, nu te las in pace,
Am de fural inca, cu tine, s'ázace..
A. PANN.
Nous avons un compte à régler.

Prov. Franc.
Nous avons n' pomme à peller essonle.1)

Prov. Wallon.
Mit Einem ein Hiihnchen zu pfliicken haben.2)

Prov. Germ.
I have a crow to pick with you.$)

Prov. Engl.
Ik heb een appeltje met u te schillen.4)

Prov. Oland.
Avem un mer de curgpt (de caja) impreunl.
A avé o gà'infa. de jumulit cu cine-va.
Am o Mil de jumulit cu dumneta.
Am un meripr de cursipt (de ON cu tine
dacoromanica.ro
306 PROVERBELE ROmiNILOR
At have en Hone at plukke med En.')

Prov. .Danez.
FURCA
Vegl Barat, Fus, Afutere,
Vorbit.
11958 Furea fara fus, niel cum sé pote.

'ORD. GOLESCII, M83. Ir, p. 73.
Ve41 Afurere.
Adica muiere fOril biirbat, cd cele din fire fAcute a fi

impreunate una cu alta nu s6 pot despartl (GoLEscu).
Veçli No. 4043.
11959. La hora mé indes, mé Irides, lar de furea

fug cat pociu.
I. POPESCU, inv. c. Dobreni, j.
Ilfov.
Pentru femeTa cea lene§A.

*,L
11960 Are stuchicl la fureä.
I. BA.NEscu, prof. j. Roman.
Ve41 SWit.
1 961 VesiftI de furca §1 de calti

Ve4T
Vei¡IiII" de trébA. Amenintare la cas de ne-supunere.

*
11962 A nu avé de fureä.
HELIADE-RÄDULESCII, p. 93.
Mafor P. BUDI§TEA1Ç1J, j. Ilfov.
Vecri Carer.
A fi sgrac Cu desdvir§ire.
1) A avé o gin ä: de jumulit Cu cine va.
dacoromanica.ro
LEA tiVtTIT1JR.À., NIESERIf 307
FUS
11963 In mijlocul ariiI sé bate fusul.

LORD. GOLESCU, M88. II, p. 16.
Ne aratd eä trebule sä apçläm orce lucru la locul

s'ét. (GoLESCU).
FUS
Vecri Afurere.
*A
11964 De fus
Sari In sus ;
De furcA
Iti fad nälucä.
AVE. CORCEA, paroh, C. Cogtelit,
Banat.
Despre femeile negrij6se 1) i lene§e.
11965 Dupà fus §1 mosorul,

IORD GOLESOU, M88. II, p. 91.
Aclica dupa mund, î sporul (GoLEscv).

*
11966 I§I trage fusul prin cur.
IULIU GROF§OREANU, mv. C.
Galga, vomit. Arad, Ungaria.
Despre femeea lene§d.
11967 Par'cä'i pusá Cu fusul.

GAN'. ONIOR, prof. C. Avrci-
mesci, j. Tu tova.
Pentru o barba rara.
1) CuvIntul ne-grijos se ande In Banat.
dacoromanica.ro
11968 Cat smiceaua fusuldf..

Tutova.
Adicà f6rte mic, fórte putin.

eA remas cdt smiceaua fusului.,
GAM
11969 Ca s-Tiai gacilu, copia (cupia) cA
o-al.')
I. COYAN, prof. e. Samarina,
Epir.
Daca ti-al asigurat cele maI insemnate cele-l-alte vin

de la sine. Daca a convins pe capitan, convinsri e céta
Intrega.
GALBEN
11970 §-tu palupeatec, s'hibä, Vinetca §-are

thlia.2)
I. C OYAN, prof. c. Turia, Epir.
Omul bun, de§tept, etc. §i sarac sa tie nu perde nimic

din valórea lul.
In vestimentis non est sapientia mentis. 3)
Prov. Lat.
L'habit ne fait pas le moine.

Prov. Franc.
Das Kleid maeht keinen IVIöneh.4)

Prov. Germ.
Daca ieI cava, turma o aY 0 o Ed (cu sigura4ä).

i in petic vechiu se fie, galbenul (de Venepa) 10 are prep]. see.
In haIne.. nu stä.' cumintenia
HaIne nu face eking-el-. ul.
dacoromanica.ro
LEA INVÉT.A.TDRI, MESERII 309
GALÉTA
V ecg Breina.
GAZDA
Vecli &Val?, Hof.
GEALAD
11971 Din gealäil.

M. CANIAN, public. j. Iaqt.
Vecg Bara, Toper.
10 Om subtire, cu gusturf alese.
2° Om de§tept.
Prim opunere Cu çlicerea : om din topor.
GEAMBA5
11972 Geamba§.
FR. DA.11.j, II, p. 61.
Om ne-cinstit, care cauta sa in§ele pre alti.I.
GEREMEA
11973 Lucru de geremea.

FR. DAB:A, II, p. 62.
WO. Bettie, Clacd,
vald.
Lucru grosolan, r0.1. facut.
GHICITOR
11974 §1 ghicitórea dupä ghicitor.

IORD. GOLESCII, M88. H, p. 97.
Adicä§1 tréba dup. om (GoLEscu).
dacoromanica.ro
310 PRO vEns ELE ROMANILOR
GEIrER BA
*
11975 A nu fi In terte ghIerbelele.
G. P. SALVITY, (NV. C. SWUM,
j. Covurluin
Adica a nu fi in t6te mintile.

Ghïerbei insemnéza tref fire de bumbac, de at& saü de
tort ; çiece ghferbele alatuesc o jurubita.
Sunetul gh se pronunta intre ve i ghe.
GHIGA R
11976 Sara ghigar, diminéta spatar.

DIM. CANTEMIR, 1st. lerogl., p.
299.
Veçll la No. 256 intelesul §i origina acestei Oicerf.
Hier vacher, huy chevalier.

Prov. Franc.
Hontem vaqueiro, hoje cavalleiro.1)

Prov. Port.
Oggi mercante, domani viandante.

Prov. Tosc.
Heute Herr, morgen Knecht.5)

Prov. Germ.
Heden graaf, Morgen slaaf4)

Prov. Oiand.
+49 Ac11 vacar, mane boer.

A4Y negustor, mane pribeag.
AO stapan, mane sluga.
A41 comite, mane sclav.
dacoromanica.ro
LEA INVÉTATURA, MESERII 311
GIUVAERGIÙ
11977 Giuvaergiu bun 1§I cundisce diamantul.

Maior P. BUDIVEANCT, C. Bu-
cures cl, j. Ilfov.
Se rëspunde mai ales celul care vré sA ne prostéscii.
GLAGOLE
*
11978 Am eú glagore in cap.
A. PANN, Edit. 1889, p. 158.
C. BUNGETIANII, preot, C. Co-
savq, j. Mehedinti. A NDREf MA-
MITESCIT, inv. c. Humele, j. Arges.
Am ea glagole la cap.
A. PANN, II I , p. 127.P.
ISPIRESCIII, Rev. 18t., r, p. 231.
10 Nu sunt prost, snit eü ce am de fAcut.

2a Se dice In deridere, pentru eel pro§t1.
Glagole este a trefa literA din alfabetul cirilic.
GLOBA
Vogl Arman.
*.L
11979 A dà gléba pentru cine-va.
A pieta glóba pentru altul.

S. T. OROSSMANN, Dict., p. 90.
A platl despAgubirea cuvenita pentru o pagubit pH-

cinult& cul-va.
cStricrtefunea se fAcuse i vinovatul trebui& sA plItésa. Vorba ceea
nu plAtesce bogatul ci vinovatui Asa i tata a dat glaa pentru mine
yi pace bung.» I. Ciramict.i.
61498 22
dacoromanica.ro
812 PROVERBELE ROXiNILOR
GOGO5AR
11980 Nu se vinde gogosaruluf gogosi.
271.
Vecp Grddinar.
1° Gaud vreI Eta dai, celui care are cu prisos, un lucru.

2° Mid vr6sä in§ele sat sA, Invete pre un altul mal
§iret sat. mai Inv6tat de cat dinsul.
Il ne faut pas apprendre aux poissons à wager.
Prov. Franc
Insegnarrle lepri a correre.1)

Prov. Tosc.
Er will den Adler fliegen lehren.2)

Prov. Germ.
You must not teach fish to swim. 3)

Prov. Engt.
11981 Gogosar.
L. AISTEANU, Diet., p. 360.
AdicA minemos, §arlatan.
GOLOGAN
Ve41 Cap. T711, c. Bund-
diminetd.
GRADINAR
Vecrí GiiscrY.
11982 Urit grädinar cel ce din radacinä

rod 61 taie.
I ORD. GOLESCU, M88. 11, p. 14.
') A inväta pe lepurl sä. fuga.

Vré s Invete pe pajuräs sb6re.
") Nu trebue s nvätati pescil s Inn6te.
dacoromanica.ro
LEGf, INVATITURI, MESERIf 313
S6 1ice pentru cel lacomf §1 cumpliti ce nu vor

lase niel de s'émint& ce-va (G-oLEscu).
11983 Dupà grädinar 1 florile.

IORD. GODESCU, M88. 11, p. 91
Adicä dup5, om §1 slujba 1-u.1 (GoLEscu).
11984 A vinde castraveti la grädinar.

A vinde greidinaruluï eastraveti.

G. I. MUNTEANU, p. 72.-1.
p. 224
IONESCU, Cart. Cit., TIE,
L
Greídinarulu'i nu vincri castraveri.

V. A. FORESOU, c. Folticeni, j.
Sucfava.
A
' Ti-a geisit set vinD crastavet1 la grddinar.
E. T. PATiadu, nv. C. Smul(1,
j. Covurluiu.
A
Vinde eastraveti la greldinar, i lul î mima
aerä.
GR. ALEXANDREsCU, magistr.,
j. Putna.
Umblet. la greidinar crastavefisà vincla,

luï, de dinsg, fi este acrei (a sa) rimed.
A. PANN, I, p.29. HINTEscu,
p. 39.
Vindi praji a gradinarlui.1)

PERICL. PAPAHAGI, Zweit. Jah-
res., p. 179.

1) Vinde pray. grädinaruld.
dacoromanica.ro
314 PROVERBNLE ROMINILOR
Delphinum natare doces. L)

Prov. Lat.
On ne doibt pas enseigner le chat a soriser.

Prov. Franc.
Insegnare a' gatti rampicare. 2)

Prov. Ital.
Filho de peisce nao aprende a nadar.3)

Prov. Portug.
A perro viejo no hay tustus.4)

Prov. Span.
Er will den Fischen das Schwimmen lehren.3)

Prov. Germ.
An old fox needs learn no craft.6)

Prov. Engl.
11985 Gradinarul nu cumpéra flori.

BARONZI, p. 49.
A vinde flori greidinarului.

BARONZI, p. 47 & 69.
Acelag 1nteles ca...la No. 11984.
Porter de l'eau à la rivière.

Prov. Franc.
') InvetT delfinul s inn6te.

A Invata pisicile sa se catare.
Pescisorul nu 1nvaç s Innéte.1
Cfinele batrin nu Invata cutu-cutu.
6) Vré s Invete pesca s. Innéte.
e)O vulpe batrana nu are trebuinç s tnvete siretlic.
dacoromanica.ro
LEGf, iNvATITuai, KESERIf 315
*
11986 La graclinarI crastavetI s'a nu vin;11.
A. PANN, Edit. 1889, p. 164.
HDTTEscu, p. 70. ION Via,-
COP, 'stud. j. Dolj.
*
Nu vinde castravefi la grcidinar.
C. TEODORESOLT, hit). C. Lipova,
j. Voltaic.
Nu umblii set vine castrave0 la greidinar.

N. GANE, Convorb. Liter.
La grit-dinar crastaveti sei nu vincri, c mima

1141 e acrcl de
*
Nu vinde castraveri grcldinarulul, cand el
aruncel peste gard.
PiNVII, elev Sc. Norm. Buc. c.
j. Tutova.
Acela§ inteles ca la No. 11985 sub formit de povatA.

Vender il miele a chi ha le api.
Prov. Ital.
Echar aqua en la mar. 2)

Prov. Span.
Wasser in's Meer tragen. 3)

Prov. Germ.
B is like carrying coals lo Newcastle.4)

Prov. Engl.
A vinde mIere la cel care are albine.

A alit api la mare.
A duce ap lu mare.
Este ca si and aI duce arburif la Newcastle.
dacoromanica.ro
*
11987 Nu vinde pepeni la gradinar.
K. A. ZAKFIRESOU-DIACON, inv.
c. Stiubient, j. Dorohot.
*
Nu vinde pepeni ver* greidinaruluï.
M. LUPESCU, inv. c. Broccenf,
j. Suclava.

11988 Nu vinde flori la gradinar.
BA.noNzi, p. 38.
GRAMATICA
VecT Condac.
GRAPA
*A
11989 Merge ca grapa pe uscat.
GAVR. ONIBOR, prof. e. Dobro-
vq, j. -FuckOu.
Adi.c5., o duce gret de tot.

*
11990 Cu grapa nu mergi la sapä.
V. SALA, dam C. Serbesci, co-
Bihor, Ungaria.
Vecp aur.
Acela§ lnteles ca la No. 11588.
*A
11991 A se tine grapa de cine-va.
D-na Z. JUVARA, c. Fedeact, j.
Tutova.
Ve41 Scaru.

'De dinsul se line& nevoIa grapd.,
dacoromanica.ro
LECit, iNvETATURA, XESERIf 317
GRESTE
Veep MI
GRO5
11992 A afla gro s pe gro.

G. POBORAN, ifltit. C. Slatina, j.
Olt.
A aflà comon i avere multd.
GRO$ITA
11993 Mai lesne scotl din pisetdre, de cat din

IV**, o grositä.
ANDRET GELT, C. Vapa(,cornit.
Bihor, Ungaria.
Pentru omul sgarcit.

*A
11994 El a pus grosita.
ID-L. GROF§OREANU, inv.c. Galga,
Cand unul nu se da' batut, cela-l-alt inchele discutia cu

acésta dickoire.
GUDA
*,n
11995 Nu me dupä gude pe sate
Ca sunt la noi bagate.
V. SALA, dam. c. Miziies, comit.
Bihor, Ungaria.
Adicd, nu maï cdutà, femei rele pe aiurea cä sunt &s-

tale pe la not
Gudd , plural gude, partea femeIéscii, a cdtelet are In
comitatul Bihorului intelesul de : curvd. i)
') De la ungurescul kurva.
dacoromanica.ro
HAC
*
11996 veni de hac.
A. DE CIHAC, Dict. Etyin.11, p.
583. V. A LEXANDRI, Teatr., p.
217, 503 & 641. P. IsPlitEscrir,
Leg., p. 45, 86, 179, 283 & 362.
I. CREANGI, Pov. p. 32 & 213.
FR. DA, II, p. 92
Ve4I One/Wor.
o sc6te la cap'ét cu cine-va; al Invinge, al sill sa

se dé invins.
e Mare 'I Dumne4ea i meter '1 dracul. Helbet, vora 'mite veni
hae i sptinuluI celuIa; nu'l vremea trecutä..» I. CREANGA., p. 213.
Al &VA de lele ce fost, cum mi-al scapat ! ea socoteam ea
dorraI. Daril fie, tu n'o ea maI scap1, Jo vin ert tie de hac., P. Is-
PntEsuu, p. 362.
Cuvintul hac, de la arabul hakk, vulgar hak (drept,

ceea ce se datoresce, obligatiune) Insemna la not' In ve-
chime, §i a pastrat panA asta4I in-telesul de : chirie, plata,
despagubire In banl, léfa, simbrie, etc.
cklergênd acolo Enicer-aga ad strins ciorbagiiI, i asa si din Enicerl
i-aa dat réspuns : cum de are si vré Imperatul od aseo;le pace cu
Vezirul, noI avem a cere hacid sdngelui nostru, si a parintilor nostri
ci nol cerem éste., N. COSTIN, Letop. 11, p. 25.
El slujesce cu dreptate
§i iek hac pe jumatate.
Poes. Pop.
Nu'1 destul ca''mi da' stapanul

Pentru slujba hacul mea.
T. SPERANTA.
Grigore Ghica a pus, la 1729, la dare de hac pe T'a-

taril a§eçlatl In Bugeac, silindu'i Ss. plätésca arenda pa-
mintuluI ce'l ocupaii. De aci ar fi rémas vorba: venì
de hac. De unde TatariI erail deprin§I numai a lua, §i a
robl, In Moldova, acum trebula sa, platésca wur, tam
hac.
dacoromanica.ro
LEGY, INVETATUBA, XESEREI 319
PENTRU SUPUNEREA TATARILOR NOHAY DESPEE GRIGORIE

VODi.
(La cat cale gi supunere i-at maT adus pang la anul 7238, inch
nu am trecut a nu serie. Intàiü pentru tóte galcevele i davalele Ta-
tarilor, cu cate se acolisiat eT de MoldovenT, uniT cerênd robT, altiT
cal, bol, gi altele ne-numèrate de tot felul de dava, näpAstI, de care
pururea erat invéluitf Moldovenil ; ca davalele lor nu aveat sfirgit
nid odatä, i erà superatà marginea i éra despre dînii. Insä acum
la purcesul HanuluT, stringendu-se el cu toi, Mirzacil, gi capetele
inaintea HanuluT, at stätut cu totil la un cuvint, poftind numaT sà
se fact slim, arä'tând multe strimbetätI a aù despre MoldovenT, so-
cotind eh de vor luà eT acca vole de la Hanul sà se fact, slim, cu
acésta sà '9i pótà fact resplätire pentru calcarile ce li s'all facut lor
In vremea ostireT. Ce se vedeg dérä, cum i-at intimpinat i Grigorie-
Vodà ; ca trämitand acolo bolerT vechilT, de ad sthtut cu NohaiT la
Divanul HanuluI, cum gi cu altI tog aT curteT 1111, i-ail oborit tare pre
TAtarY ; ch au isprävit hogetu la acésta, pentru teite davalele ori cat
ar fi avut TiltariT a cere la MoldoveniT, saù Moldovenii la TätarT, de
cand megiegesc eT cu MoldoveniT i pánä acum, sh fie tóte Mate;
nemicä sä nu ant a maT cere nicT Tatarii la MoldovenI, cum i Mol-
doveniT la Tätarl. §i all remas téra in bunt odihnä, i in mare rè-
suflare despre Nohaf, i os'ébit de acésta, chivernisit Grigorie-
Voclii, pe Nohal", de i-an fácut si zapis MirzaciI i Cdpiteniile cu mare
legliturä, intru acest chip numaT, pe unde le vor areta vechilil dom-
nulul de pe margine, adecti Särdarul. i alti CäpitanT PirchlabT, loe
de pägune dobitócelor, In locul MoldoveT, atata fit pagésch bucatele
lor pe pämintul MoldoveY, cu sciin1ä Cu vole érg mal mult sä nu
el sä, pliitésca hacul pämintulul, cat li s'a orinduit
pan la atata remäsese de cAlcatI i de supusT N °hail. cat el la atata
smerire niel odatil nu maï venise.» Cronica Anonimd, Ill, p. 173.
Veqi pentru alte anAnunte articolul G-hibanescu,

Tragere pe sförd, in Opinia din 27 Aprilie 1899.
*
11997 Ti-af dat de hac.
D-na ZOE MUIÄILESCU, inv. C.
Busteni, j. Prahova.
Nu scif ce sa," mal fad', ti s'a infundat.
HAIDAU
*
11998 Ha
D-na Z. JUVARA, C. Fedescl, j.
Tu tova.
Adia. §trengar, om stricat.
dacoromanica.ro
HAMAN A
Vecp: Lucru, Sat.
11999 Hatmana.
Se dà, odini6ra, numele de haimana lucratoruluf tocmit
In mine pentru ori-ce lucrare, adia, färit serviciu fix.
HAM
Vecri! cap. H, c. Ham,
Ném, a .S'edé, a Sta.
*
12000 §i-a luat hamul §i pra§tia.
A. PANN, III, p. 95. G-. Po-
BORAN, inst., j. Olt. ZOE MI-
CHALLESCU, inv. c. Bugeni, j. Pra-
holm. V. Ithisu, inv. c. Brdnesci,
j. Dtmbovila.
..4peecei ham? i praeia.

ION HARBEA, Gazet. lifaced. I,
P. 9.
A so apuch cu putere de o tréIA.

No l hotArit mal spuuem
CA pielbrele 'n prag punem
Si vorba nu ne schimbam
Niel un euvint nu mal Ott)
Din pepenI a ne mal mho
Supunere ca sg, dAm.
_real dar' prastia i hamul

Punetl In cumpAnA dramul
mesurile itI IeiL;
Du-te si tu de muncesce,
CistigA si te brAnesce,
Cu vorba nu 'nfardià.
A. PANN, Ili, p. 95.
dacoromanica.ro
LEGt, INVETATURA, MESERIf 321
HANGItJ
Vecyf
12001 Hangit i orn de trébi!

M.ClorTAN, public. j.
Lucru peste putinta.
HAP
12002 A Inghiti un hap (hapurI multe).

A inghiti hapul.
LAZ. $A.INEANU, Dict. p. 373.
- FR. DAME, 11, p. 98 & 188.
VelI Gat, Nod, a In-
lidia, a rAbdà, ceea ce nu putem impedich, §i nu ne

este pe plac.
Avaler la pilule.
Prov. Franc.
HARAI\I
12003 De haram a venit, de haram s'a dus.

284. G. DEM. TnonosEscu, Cer-
cet , p. 92. V. A. Fonnsau, C.
Folticeni, j. Suciava. C. TEODO-
RESOU, inv. c. D6gele, j. Vasluiu.
*
De haram a fost, de haram s'a dus.
E. I. PATRIGIV, inv. c. Smulti,
j. Covurluiu.
Ilaram a fost, haram s'a dus.

G. DEM. TEODORESOU, Cercet.,
p. 92.
dacoromanica.ro
Ce e de haram, de haram se duce.

G. DEM. TEODORESCIT, Cercet ,
p. 93.
Cum harm venit'aii tot karam dat.

T. SPERANTÀ, I, p. 221.
Vecri Dar, No. '1489.
Lucrul cApè'tat u§or saù pe ne-drept, se" perde cum

s'a dobandit. Prin urmare omul sä faca avere prin
cal plezi§e.
Banif cap ca nedreptate citstigasI, carit 'I am pus,
Dupd cum haram veviret ast-fel i haram s'aft dus.
Haram, de la cuvintul arab hareim, lucru interdis, oprit
de lege; turc : harem, ne-permis, pe ne-drept dobändit.
Vedi pentru mal multe am6nunte L. *dIneanu, Elem.
Turc., p. 696.
POVESTEA VORBEr
DoI insI se 'ntovarosira cu 'nvoire intr'un an

rnergênd inchiriara 'n oras carcIumä eu han,
lust( unul c'ostenélä la vim;lare a stärul,
puind citpitalul vin, rachia a-I tirgui,
DecI acel cu capitalul incoad l incolo umblând,
Pe la délurI i poverne, vin, rachia cum perand
Pretul la fies-ce care mal incärcat 11 spunea
§i câtigu 'ncarcaturiI 'ntr'alta punga il punea.
Cel din han lar, ca i dInsul, alte 'n folosu'l facea,
El baga cu donitI apa. 'n marta ce '1 o aducea,
pentru acel adaos din vinçlare haul trageà.
osebita punga II baga i il stringeit.
Dar pentru acésta fapta II veni a se gandi
Ca nu, prin vr'o intimplare, taIna a se dovedi,
avénd In han, la sòre, o butie de otet
In care tot turna apä si vindea incet, incet.
Arunca pe vrana buO baniI ce if taInula.
§'apol, d'aci inainte, tot merea punea in ea.
Cel cu cäpitalul laräsI se tot gandi ne 'neetat
In ce loe ea pue astigatI din incarcat,
Tovarosul sa nu'l sima uneltitul rnestesug
§i sit i se dé de fatii taInicul saa viclesug.
Inteacestea valênd butea, cea cu otet, çlisè sus,
Socotl 61 nu sè p6te alt loc mal sigur de pus,
scotAnd prin taInä banif intrInsa II slobodl,
Unde qi cel-alt tovaros puma in fie-ce qi;
Apol, d'aci inainte, amindol ce castigh,
Pe ascuns unul de altul tot merett in ea baga.
dacoromanica.ro
LEGI, IN'VtDITIITIA, MESERIf 323
Decl implinindu-se anul, ag lust s'ag socotit

S'amindol ca sa ruaY fie tovarosI nu s'a 'nvoit.
María nu le rémasese, nicl mult niel maY putin.
De cat butea cu otetul si o bute lar Cu vin.
La '111par-tire fie-care butea cu otet cerea
Si pe cea cu vin nicY unul in partea lul nu o vréa,
De si costa maY mult vinul, dupg cum l'ag pretuit,
Dar in butea Cu otetul erà cate hotit.
Dacg vkl i v6d ei oum cg cu certurr nu se impac,
Si pe OrnenI d'acest lucro ca sg se mire II fac,
Incepurg intre dînil óre-cum a Muni,
Si nu puteg unul altul gandul a's1 destaInui.
Unul 4iceg Intru sine : (Bite tovarosul meg
v'Nut cum-va veodatg cand aruncam baniI eg !
Cel-alt asa dceà Yargst : cPeite ca 'n ea cand am pus
M'o fi veylut bre-cine i ducandu-se 'Y-a spus I
Si ca sg se intelégg intre dinii prin cuvint,
Se pun, si unul pe altul se intreb cu jurgmint
Cum cg : ce este pricina intre dinsiI de se cert
partea sa fie-care cere butea cu otet ?
La 'ntrebärile acestea socotind ea' s'ag simtit
Il spuserg unul altuI cum si ce fe] s'a hotit,
Si cum ha nil tot in butea cu otet Il lgsa
Socotind fies ce care sg o Tea in partea sa.
Dar de vreme ce secretul intre el s'a dovedit,
Acea bute cu otetul s'o spargl a trebuit.
Asa dar, prin invoire, acea bute el spargand
unul i altul parte de-opotrivg luand,
Puserg bani 'n chirnire i s'ag despartit pe Ice,
sa caute plecarg norocirea in,tealt loc.
*
Unul dar plecând sit mérgit la un oras osebit,

Fiind yard cgldurg f6rte de nesuferit,
Child veni un rig sg trécit, care erg Mae lat
Si sit vedeb. apa 'ntrinsul ca crestalul cel curat,
El poftind ca sit se scalde, sá rèsufle de zaduf,
Descglecand legg calul la umbra unuY stuf,
Se desbracg pan' la una, cântand bucuvat nespus,
Si d'asupra peste haIne chimirul cu banY l'a pus.
(Ind intr.& ca sg se scalde i 'ncepù a lima?).
II veni in gand sa se 'ntbreg spre halne a se uIth,
Cand lata un vultur mare, in sbor pe aci trecénd,
Si zilrind chirnirul rosu, c'g e vr'o carne creylênd,
Se repe41 de odatg cu un sbor grabnic, nespus,
räpindu'l intre glaarg sg ingltg lar in sus.
El grind in grab din apg alergg dupg el gol,
Strigand, sblerand, rgcnind tare. sloboylind si un p
Vulturul de spaYmg 'ndatg armg, glas cand auyll
Chimirul care '1 luase drept in rig
Care a saltat prin unde ce va, unde a cgylut,
Si II petrecù cu ochiY pang cand nu s'a v64ut.
El atuncY cllitind cu capul i privind spre cer in sus
Pice : gDin apg venirit i iar In apg s'ad due.)
dacoromanica.ro
824 PROVERBBLE ROMANILOR
Cel-lalt, gi el plecind TarAgI la un oras depArtat,

Unde trebulit sA mérgA pe apA 9.1pe uscat,
DacA ajunse la mare Cu un vas se imbArcA,
Si Cu altiT impreung spre acea parte plece..
Calea fiiud fòrte lungt, el in oare-care ceas,
In corahie d'o parte In singurit loc s'a tras,
isT deprinse chimirul in care banif ergI;
11 sceose, iT turné 'n p61é s'incepù al numeré.
O maImutA, cApitanul corAbiT ce-o aya,
Si din catarg de sus tocma cum stit gi la el priveA,
IT veda, toké migcarea in acel ceas ce-o fAcek
galbeniT in chimirul cariT frumos strAlucek,
Se cobori jos hotesce gi de departe gandl
PilnA cAnd aduna banil, in chimir Il grAmAdi,
S'alAturea Muge, sine dupA ce il asé jos
Ca sA potrivéscA trupul sA'l incingA mal frumos.
1'1 rApi din ochT indatA gi fugind pe catarg sus
Cu chimirul impreune, tocma n virfu'T s'a pus
Si acolo deschidendu'l incepù a scéte din el
Galbenil cariT veduse gi a face 'ntr'acest fel :
C'o m'Ana' tiind chimirul, alta cu galbenT umplek
privindu'l céte unul in mare ii asvir.la
Rar, numaT din doT treT unid gi in partea'T arunck
Care stk Cu privirile sA'T adune cum pieá,.
Ast-fe] tot fAcênd maimuta pAnA cAnd a isprAvit,
In cele maT depre linA chimirul 'T-a asvirlit.
El vedendu-se, sàracul, T'Ara' veste 'ntr'acest red,
numerilnd ce-adunase, oftAnd dice 'n gfindul seh:
Banii cAtT cu ne-dreptate cagtigatl caril 'T am pus,
,Dupd cum haram venird ast-fel i haram s'aft dus. )
A. PANN, JI, p. 76.
Male parta male dilabuntur:9

NEVIU.
Du diable vint au diable retourna.

Prov. Franc.
Haram geldi, haram gheti.2)

Prov. Turc.
12004 Haramea, halane nu 's fa9e.3)

L COYAN, prof. c. Turia, Epir.
VedI Para.
1) Cele raí cktigate, fa* se risipesc.

1) De haram a venit, haram s'a dus.
3) Ce e de haram (cAstigat pe ne-drept), drept nu se face.
dacoromanica.ro
LEGI, iNVtILTITRit, IIESERA 825
HARTIA
Vecri Cernélet Rai?' ,
afie, Slove.
12005 Hartia multe rabdä.

Potl sä scrif ce vrei, nimicurf, ca i lucruff mg de
sémd, mincfuna ca i adevè'rul, §. c. 1.
20 °and unul compune singur un act, pune in el ce
poftesce ; r6ndâne ca §i parted adversa sd'l priméscd.
Le papier souffre tout.

Prov. Franc.
12006 Hartia suge.

BARONZI, p. 68. BINTEscu, p.
74.

Le papier
Prov. Franc.
HASNA
12007 Cu märuntéua
Cu märuntéua
Se face hasnaua.
ION VALOOF, stud., C. Crai0Va,
j. Dolj.
Micile economii formdza averile de frunte.
HAT
Ve cg Cat. III, c. Hai.
12008 De-a hätul.

SLAVICL COTO). Liter., V, p. 7.
Adicd repede.
cCe vinteose te-aduce a9a de-a hdtul.,
dacoromanica.ro
326 PROVERBELE ROMINMOR
*A
12009 'I-a venit Iépa la 114.
E. I. PATRIO:T. inv. C. Smultl,
j. Covurluiu.
Vedl ilf6r21.
S'a imputernicit, II merg treburile bine.
HERESTRÉO
Vedi Feristrni,
12010 Tale cu heréstrai.
C. TEODORESCII-ClIrRILEANII, inv.
c. Broscenl, j. Suciava.
Ronfae prin somn..
HIRZOB
Vedi Cer, CofnifeX
HLOBA
*A
12011 Bate hlobile sä sè pricépä. calul.
G. MADAN, stud. c. Trufeni, tin.
Chigneg , Basarabia.
Vedi
Acela§ in-teles ca la No. 2480.

In Moldova se @ce hlubei, de la rusescul §i vechiul
slavic, orno6na; polon., holobla.
Qui ne peut battre le cheval

Baile la selle ou le bast.
Prov. Franc.
Chi non pfto dare all'asino, det al basto.')

Prov. Ital.
Quien no puede dar en le asno, da en el albarda.2)

Prov. Span.
Cine mi pote ca in Migar, di in sa.max.
Idem.
dacoromanica.ro
LEGI, INVETATURA, IIRSERIf 327
TiVh,o cannot beat the horse, let him beat the

saddle.i)
Prov. Engl.
Man schliigt auf den Sack und meint den Ese1.2)

Prov. Germ.
IABASA
Ve41 lavafea, leznYfea.
12012 I-a atirnat Iabasaoa de nas.

175. Fa. DA.TE, II, P. 115.
fi cu 'iabapoa la nas.
P. IsPIREsou, Swim, p. 70.
Ve41 Cinghel, laveYfea,
levairea,
11 stapanesce Cu totul, 11 OA& dupa, plac.
SNÓVik
BIRBATUL CTJ I.A.BA§AUA.
gDol prietenI sa 'ntilnesc. Dupa ce daa bung. diva :

la apune, nenisorule, dice unul din el, cum o dud cu femeea ?
Feorte bine, rëspunde el, In diva cununieI chiar, cum am venit
a-casa, am luat un scaun care mi se para. c 'mi sta In cale, i l'am
trántit asa de tare in &At s'a facut tandarI. Ferneea mea credend ca
aunt un nabadalos, umbla pe Tanga mine ca pe langa o buba còpta.
EA din parte-ml nu 1-am 4is pang ad": niel du-te mal incolo.
A mea m'a prostit de tot. N'am i alba din pricina el. 0 sa
incerc SA fac i ea ca tine.
Dupa ce ajunse a casit, se face a fi suparat, i unde pune mana pe
un scaun, i '1 trantesce de nu se mal alege nimic de &haul, apoI se
rase la femeItt sa dicandu'l ca nu ingrijesce sA fie puse lucrurile la
locul lor.
Târliü te-al desteptat, barbatele, acum esti Cu labasaoa la nas,
raspunse femeea., P. ISPIRESCU.
Faire droguer quelqu'un.

Prov. Franc.
Cine nu pote bate calul, lasal sä bata éta.

Lovesce sacul, vroind a lovI magarul.
61498 23
dacoromanica.ro
328 PROVERBELE RoMINILOR.
IARMAROC
*
12013 A ajuns (venit) la spartul Iarmarocului.
Putna. E. I. PATRictu, inv. c.
*A
A venit la spartul earmarocului.
V. A. FORESCTI, c. Folticerd, j
Sucia va.
Veciti TIrg,
Adica pr târiü, dupti, ce trece vremea cea cuviin-

c16sg.
*
12014 Cand o pune si doba, earmarocul are sä
fie gata.
V. A. FORESCII, C. Dorna, j
Suciava.
La o pr6stA adunare.
IAVA5A
Vec),I Iaba;ra, levd,rea.
12015 A pune lavasaua cui-va.

LALTRIAN & MAXIM, Glosar, p.
299.
Vecp: Cinghel, Iabafa,
feverfea.
IC
*
12016 Amblä ca icu In caldare.
ION ROMAN, teol. c. Vima-Micd,
comit. golnocului, Ungaria.
VecjI Cura.
Umbla farà nici un rost. Vecji No. 3013.
dacoromanica.ro
LEO, iNvtzkruiti, MESERIf 329
IEDEC
*
12017 Trage'l la Iedec.
G. POBORAN, inst. C. Slatina,
j. Olt.
Adu'l aprópe de tine, sa li. vie bine pentru a te rAful

Cu dinsul.
IEVA5EA
Ve4I labafa, lavafa.
12018 'I-a atIrnat ievAsétia de nas.

HINTEscu, p. 76.
*
'I-a pus "ievaqaua la nas.
Vest( Cinghel, labafa,
Ievafa.
A cela§ inteles ca la No. 12015.
'LAU
Val:II Cretan.
*
12019 Intre HMI si ciocan.
GR. A LEXANDRESOLY, magistr. j.
Putna.
Veql Crocan.

meTcheò ti 5.x1.1.ovo; xat ap6paq.1)
Prov. Elin.
Inter malleum et incudem.2)

Prov. Lat.
lntre nicovalä 0 docan.

Intre docan si nicovalä.
dacoromanica.ro
330 PROTERBRTM ROMiNILOR
Se trouver entre l'enclume et le marteau.

Prov. Franc.
Esser fra l'incudine e '1 martello.i)

Prov. Ital.
Zwischen Hammer und Amboss sein.2)

Prov. Germ.
Between hawk and buzzard.3)

Prov. Engl.
Tussch,en den hamer en het aanbeeld.4)

Prov. Oland.
Eg vár millum hamars og st4ja.2)

Prov. Norv.
IMBLACIU
V ell Vorbet
A IMBLATI
12020 A Inab
L. *.X1YEA.NET, Dict., p. 392. --
FR. DAlit, II, p. 126.
A bate r6ii.
') A fi Intre nicovalä s't dotan.

2) A fi Intre clocan si
4) Intre soim si ulTu.
4) Intre clocan si nicovalä.
4) Eram Intre cocan si nicovalä.
dacoromanica.ro
LEGY, itirATIatrla, KESERI1 331
IMPACARE
*A
12021 Mai bine o Impacare strimba de cat o
judecata drepta.
D-na Z. 31TVARA, C. Fedesci,
Tutova. E. 1. PATRICItr, tnv.
Smulp, j. Covur/uitt.
Vecg Invorald, Yude-
cata', Pace.
Condamna judechtile intre 6menf ca pAgubit6re,

pentru cel care, draga D6mne, s'A 0.ice ca a ch§tigat.
Un mauvais accommodement vaut mieux qu'un

bon procès.
Prov. Franc.
Meglio un magro accordo, che una grassa sen-

tenia.1)
Prov. Ital.
Mas vale mala avenencia que buena sentencia. 2)

Prov. Span.
Ein magerer Yergleich ist besser, als ein fetter

Process.
Prov. Germ.
.dgree, for the law is costly.4)

Prov. Engl.
Betri er mögr forlikun eun feitr prbsess. 5)

Prov. Bland.
MaI bine o slaba. invoTéll de cat o grasa (buná) hotarlie.

Mal bina e o rea Involéla de cit o lama hotárire.
0 slaba involéli este mal buná de at o grasa hotartre.
impacati-v, cadí' procesul este costisitor.
4) Mal' buna e o siaba Involéll de cae un gras proces.
dacoromanica.ro
332 PROVERBELE ROMÂNILOR
A IMPARTÌ
Vecr Patu.
*4
12022 Cine Imparte, parte'§i face.
A. PANN, Edit. 1889, p. 149.:
p. 121. BARONZI, p. 51. HMI-
TESC17, p. 78. HELIAD-RADULE-
SOU, p. 104.-1. G. VALENTINEANU,
p. 17 & 32.P. ISPIRESCU, Leg.
I, 1872, p. 175; Bev. Ist. 11, p.
151. L ROSETTI & V. ALE-
XANDRI, M88. L LUNGU, ccrm.
Sebesul-Mare, Transilvania. V.
SALA, dasc. c. Sebegm, comitat. Bi-
hor, Ungaria. GR. ALEXANDRE-
SCU, magistr. j. Putna. 1. Po-
PESCU, inv. c. Dobreni, j. Ilfov.
G. MADAN, c. Trimeni. rin. Chig-
net Basarabla. E. I. PATRICIU,
inv. c. Smui, j. Covurlulu.
(AVE. ONI§OR, prof. C. Dobrovq,
j. Vasluiu. AVR. CORDEA, parch,
c. Coqteiu, Banat. 1ULfII GROF-
§OREANU, inv. C. Galp, comit. A-
rad, Ung aria. P. GARBOVICEANU,
prof. c. Dreiganesci, j. Vla?ca.
Cine imparte, partea 'ql face.

Cine Imparte, partea imparte.

BARONZI, p. 51.
Care imparte, parte YI face.

N. ST. C. Nijopole, Macedonia.
Adica. ImpArtitorul partea cea mal mare, cea mal bunA,

pururea fah (Gouscu).
Oraul ingrijesce mai mult de el de cá't de altul.
Se faire la part du lion.

Prov. Franc.
dacoromanica.ro
LEal, IENTETkili , lusEall 333
12023 Agel ge mbartä, i ma mult, i ma puttn.1)

PER. PAPAHAGI, ZWeit. Jahres.,
p. 159.
Dupl firea lul mal lacom& sat mal drépta.
A I MPLETÌ
Ve41 Cos:fa'.
12024 Cautä sä impletésca lana pé subt matase.

Adic& amestec& viclenil la vorbA, 0 s6 Ijice pentru

eel Mtarnicl (GoLEsau).
A IMPRO5CA
*
12025 A improsca.
L. *.LIITEANu, Dict., p. 399.
Adicg a °cart
IMPRUMUT
*L .
12026 Cine ,clä imprumut isil face dusmani.
E. I. PATRICiU, inv. C. Smulii,
j. Covurluiu.
Vecri a ImprurnuM.
Când trebule sA ti. se inapoleze ce al Imprumutat.

* z1
12027 Nu dà imprumut ca'ti faci dusmanl.
G. P. SALvra, inv. c. Smulff,
j. Covurluiu.
Acela§ inteles sub form& de oprire.
1) Acel ce imparte, le :a mal mult, leis mal putin.
dacoromanica.ro
*6
12028 Imprumutu se dä cu virf çi indesat.
S. MIHALLESCII, &Zet. 1, p. 220-
E. I. PATRIctu, inv. C. Smu
j. Covurluiu.
Vecg Datorie.
Trebue sA inapoieze mult mai mult de cat al prima.

*
12029 Imprumutul nu traiesce.
GR. POIENARU, C. Rassa, j. Ia-
lotnita.
Ve4i Datorie.
1' Adia. lucrul 1mprumutat.

20 PleroJI adese-or1 banii pe carii 'f-ai dat culmprumut.
A IMPRUMUTA
Ve4T F'dinel, Cap. IX, c.
Mane.
12030 Nu Imprumuta pe cel ce voiesci sal aibi

prietin.
C. DIN GOLESCL p. 26.
Ac(ila§îneles ca la No. 12027.
12031 Carie pesundat, plierde capu; carie re-
gala, cumpera. 1)
Fa MIKLOSICH, RUM. Miter.,
I, p. 10.
Ne învaá, ca i 0.icerea de la No. 12027, sä nu da'ml
Cu Imprumut
A SE IMPRUMUTÀ
*
12032 SA nu te ImprumutI de la omul sarac.
GAVR. ONISOR, prof. C. Mu-
Mare, j. Tutova.
Vecyi Bogat.

') Cine InaprinnutC pierde capetele; cine di cumpërä.
dacoromanica.ro
LEA iNVETILTEIRA, MESERII 335
12033 Te imprumutl nuele,

Gardul sé prApädesce,
Datoria nu putrecilesce.
A. PANN, 111, p. 110.
Vedl Datorie.

Cel ce se imprumutit se face servid creditorului s6(4.
Prov. Solom., XXII, p. 7.
12034 CAnd se Imprumutä Ii fatà vaca, §i cand

intòrce 1mprumutul II rnáre vitelul.
P. ISPIRESCU, Leg. I, 1872, p.
176. 171INTEsen, p. 57.
*
Cdnd Ieet imprumut i j'ata vaca, krei dind
trebue sei pleitéscet 1 m6re
MR. CORCEA, paroh, e. Co?telu,
Banat.
Vecri a Da.
Pentru cel r'él de plata.

Ami au prêter, ennemi au rendre.
Prov. Franc.
Chi impresta, male annesta.

Prov. Tose.
Quien presta, no* cobra ; y si cobra , no todo, y si

todo, no tal ; y si tal, ennemigo mortal. 2)
Prov. Span.
Leihen macht Freundschaft, Wiedergeben Feind-

schaft. 3)
Prov. Germ.
Cine Imprumutg, umple raí.

Cine Imprumuti nu dobandesce ; i daca dobindesce, mi tot; i daca
tot, nu la fel; o daca la fe!, inamic de mente.
a) A imprumuta face prietenl, a dit Inapol, face dupriant
dacoromanica.ro
336 PROVERB1m111 ROMINILOR
He that does lend, loses his friend.1)

Prov. Engl.
Man, lanar sin viin och icrafver sin °vein. 2)

Prov. Sved.
IMPRUMUTARE
Ve41 Fäina.
12035 Fa ImprumutärI §i te a§tepta la supérarI.

BARONZI, p 63.
zmprumutar i te gatesee de supéreiri.

G. MUNTEANT3, p. 60. HINTE-
scu, p. 78 D-na E. B. DiAvvii,
p. 41.
Vell Imprisinut.
Acola § inteles ca la No. 12027.
Citius usura currit guava Heraclitus. 3)

Prov. Lat.
.A.rgent emprunté porte tristesse.

Prov. Franc.
Quando impresti il tuo danaro

Ti hai comprato un giorno amaro. 4)
Prov. ital.
Pan ageno caro cuesta. 5)

Prov. Span.
Borgen macht Sorgen. 6)

Prov. Germ.
Cine 1mprumut îi pierde prietenul.
Imprum4 prietenuluI aducI aminte dusmanuluT.
Dobanda alérga mal lute de cat Heraclit.
and imprumuV banul tèti, cumpérat o 4i amara.
Parea striinii costa scump.
A Imprumuta aduce grip...
dacoromanica.ro
LEGI, tNVETATUIU, BESERif 237
He who goes borrowing.

Goes sorrowing . 1)
Frov. Engl.
Borgert maakt zorgen. 2)

Prov. Oland.
1MPRUMUTAT
12036 Lucru 1mprumutat
Platesce un cAcat. 9
HINTEscu, p. 78.
Vedl bnprumui.
Lucrul imprumutat privescl ca pierdut.

*
12037 Par'ca' '1 de 1mprumutat.
GAV. ONI§OR, prof. c. Dobrovel,
j. Vasluiu.
Când nu ingrijim de un lucru.
INAINTE
12038 Ca cuvIntul din poveste:

Inainte mult mai este.
I. CREANai, Pov. p. 207.
AratA, un drum kale lung. picere din basme.
INCHEIETORI
Vedi Sara.
A INCONDEIA
12039 A incondela pre cine-va.
FR. DAmt, I, p. 160. G. Po
BORA.N, inst. j. Olt.
Ve di a d4fterne.
9 Cine face ImprumutArI, îi eitesce supériiri.

2) A impramuta aduce griji.
) Hin/escu scrie, din gre?ará, imp-cur:at
dacoromanica.ro
A vorbl de rn pre cine-va; a'l a§terne la cine-va.

Bine Pal incondelat t2
INCURCATURA
12040 Din Incurcatura In Impleticire.

P. Ispriuscu, Rev. Ist., Ill, P.
161. HarlEscu, p. 78.
Adicil din rü in maY. rètl.
INDREPTAR
12041 Indreptarul nu mai mult pre lucrul strImb,

de strImb dovedesce, de cat pre sine de
drept.
CANTEMER, Ist. lerogl., p.
30.
Asemènându'l Cu cel-l-altY. cun6scem cát pretuesce un

om.
A INDRUGA
Vedl Cap. V, c. a Ina'rugiz,
Mof, Vorba.
*
12042 A Indruga.')
AVR. CORCEA, paroh, c. Co?telu,
Banat.
A spune vorbe multe, chfar

INGINER
12043 Plan de inginer chlor.

E. 1. PATRICiU, (ny. C. Smulfi,
j. Comer/au.
Cand unul vorbesce una §i vré ca sa, se inteléga alta.

i) Din greséla licerile de sub No. 5357 0 5358 s'ad trecut In capito-
lul V.
dacoromanica.ro
LEGÌ, tIVRTITUR.L, NESERLt 339
12044 *Inginer de poduri.

L. k;IINEANU, Dict., p. 419.
Hafmana, om care bate pod.urile t6ta çllua.
A SE INJUGA
WO Car.
*A
12045 A se Injuga cu cine-va.
C. TEODORESCU, 'inv. C. Cursesci,
j. Vasluiu. GR. ALEXANDRESCU,
magistr. j. Putna.
A se imprietenl, a se intovAx6.ì Cu cine-va.

(Nu te injug4 cu el daca nu vreT fa te cAescI mal tardid.,
A INNEGRÌ
12046 Va s'o 'nnegrésca din albk
Va §i main' albe s'a aiba.
TEscu, p. 79.
Pentru cel cart' vroesc fol6sele une afacerf, dar nu gi

neajunsurile ; earl vor, cu alte cuvinte, ce-va peste
putinta.
12047 Innegrind pe altu nu te albesci pe tine.
AL. MARTINIAN, C. Bucuresci,
j. Ilfov.
Dadi altif sunt rèl, nu te face acésta pe tine mal de
tréba.
A INNODA
*A
12048 Cum innosii a§a desnosii.
V. SALA, dasc. C. Chifcati, co-
Dup& lucru gi resultatul.
dacoromanica.ro
INNODATURA
12049 Cele mai tari InnodAturi mai lesne sé rup.
Adia, cea mal mare dragoste indat6, sò pierde (GoLEscu).
INSARCINAT
12050 Cel insàrcinat
Pururea cocosat.
TORD. GOLESCU, MM. If, p. 76.
Vecil No. so80.
Adica s6 p1éc6, sarcinif (GoLEscu).
INTATU
*
12051 Asta nu 'i nici cea d'intaiu niel cea din
urma.
GAV. ONI§OR, prof. c. Creingu,
j. Tutova.
Omul nu s6 p6te s6, nu gre§éscb, câ,nd i cand.
12052 Ce e Intaiu nu e pe urrnA.

TEscu, p. 4.
Ce este la inceput e mat' bine.
A INVÉTA
VelT Biala; Carte, Colii-
ldrie, Praftie, Stomak, ¡'re-
me.
12053 Ce Inveti la tinerete, acela scii la 136-

tranete.
A. PANN, Edit. 1889, p. 28; II,
p. 3. HINTER:u, p. 83. V.
A. FORESCU, C. Folticeni, j. Su-
&rya.
dacoromanica.ro
LEGY, trrytTiluka, XEsERtf 341
Cdte 'nveri acli la gionatee, va set -li scii la

anatec. 1)
ANDREf AL BAGAV, Cart. Aleg.,
p. 99.
Prin urmare trebuIe sä inv6tara la tinerete.
Quce a puero discuntur, tenacius hcerent. 2)
Prov. Lat.
Ce qu'on apprend au berceau

Dure jusqu'au tombeau.
Prov. Franc.
Quell che se impara in temp de gioventfc, se des-

mentegd ma pl. 3)
Prov. Lomb.
Lo que se aprende en la cuna, siempre dura.4)

Prov. Span.
Am leingsten beheilt man das, was man in der

Jugend gelernt hat. 5)
Prov. Germ.
What we first learn, we best ken.6)

Prov. Scot.
*
12054 Invata la tinerete ca sä scii la bétrAnete.
C. TEODORESCU, hm. c. Pungen,
j. Vaslutu.
Trebue a ¡nata la tinerete ca sâ sea la
bardnete.
n R. ALEXANDRESCU, magistr., j,
Putna.
I) Ce Invql adl la tineree, o sä scil la bétranete.
2) Cele carl se invatá la tinerqe, tin maI sdravén.
8) Ceea ce se Inva0." In vremea tinereteI, nu se maT uitä nicl odatä.
4) Ceea ce se Inva0 la légän, pne In tot-dé-una.
Sá scie mal mult ce se ?rival la tinerete.
6) Ce invétäm, scim mal bine.
dacoromanica.ro
Aeelas inteles ea la No. 12053, sub forma de povata.

*
12055 Ce n'a invétat Ionitä nu mai Invatä Ion.
Sc61. Norm. Inv. Cl. VI, prin
P. GIRBOVICEANIT, prof.
}Vas Heinschen nicht lernt, lernt Hans nimmer-

mehr.1)
Prov. Germ.
*
12056 Cine invat'a la tinerete
Se odihnesce la bétrAnete.
A. PANN, Edit. 1889, p. 28; II,
p. 3. HINTEscu, p. 82. D-r
GASTER, Lit. Pop., p. 218. Se-
min. Centr. Buc. Cl. VIII, prin
P. (+IRBOVICEANU, prof.
Acela§ inteles ea la No. 12054, are'tându-se tot de °data

folésele Invëtäturei la filler*.
Il faut travailler en jeunesse

Pour reposer en vieillesse.
Prov. Franc.
Travaglia da giovanu per gode da vecchiu.2)

Prov. (7orsic.
Schwere Arbeit in der fugend ist sanfte Buhe

im Alter.5)
Prov. Germ.
Eident youth maks easy age.4)

Prov. Seofian.
Ce nu a inv'état Ioniçä. nu invatä Ion nici odatä,

Lucrézä la tinerete ca sä te bucuif la hétranete.
Muna grea la tinerete, e lin4te dulce la bétr&nete.
Tinerete vrednicä face bargnete
dacoromanica.ro
LEGI, INVET.Li oia, liESERIf 343
Ung doms möda ¿ir alderdoms ro. 1).

Prov. Svalez.
12057 invatà §f. tu, acum la betranete.

Sò q.i.ce pentru eel bétráni, in bataie dé joc (GoLzsou).
12058 A Invéta nicl cand e tarsliii.

KÁROLY LOS, p. 79.
Odd invétatura e in tot-dé-una folositére.
Ogni edeule est a tempus de imparare.2)

Prov. Sard.
Keiner ist zu alt zum Lernen.3)

Prov. Germ.
Never too old lo learn.4)

Prov. Engl.
Ingen er for gammel til at lcere.

Prov. Danez.
A j6 _pap holtig tanul.

Prov. Maghyar.
Dobrk knez do smrti se nCi.

Prov. Cech.
,Iko6apl 110111 Ao cmpn ce ce yikm.

Prov. Strb.
Ostenéla la tinerqe e linistea bétranetet

La orl-ce vIrstä. e vreme de inv'état
NimenI nu e pré Yétran ca s'i Invete.
Niel oclaeg pré Yétrin ca säl invetl.
61498 24
dacoromanica.ro
*
12059 Cine nu InvatA la tinerete, va plAnge la
bétrAnete.
DIM. Popovieiû, hm. c. Galga,
Acela§ ii4e1es ca la No. 12056.
12060 Cine ce Invatä

Mértea 11 desvatä.
HINTESCU, p. 82. IULIÛ (ROP-
§oREANu, inv. C. Galga, comit. A-
rad, Ungaria H. D. ENESCU,
inv. c. Zamostea, j. Dorohoi.
E. 1. PATRIO:U', inV. C. Smulfi,
Covurluitc.
1° 0 deprindere inradacinata lu om nu o mal poli

inlatura.
2° Se çlice §i pentru sciintà.
Ce qui s'apprend au ber

Ne s'oublie qu'au ver.
Prov. Franc.
Lo que en la leche se mama

En la mortaja se derrama.')
Prov. Span.
12061 Cine sé Invatà, la gr6pA sé clésvatA,

ORD. GOLESCU, MSS. Ir, p. 83.
Adica naravurile cele rele, ce de' miel copil le invétam,

pAna la sfir§it nu le pierdem (GoLEscu).
12062 Cine ori-ce Invatä

Nu uItà In vléta.
A. PANN, T, p. 60. HINTEscu,
p. 83.
1) Ceca ce se mand.ned cu laptele, aceTa Sc perde in giulgiu.
dacoromanica.ro
LECA, fN'TtTA.TURA., MESEREI 345
*
Ceea ce a invetat nu maï, desvafcl.
GR. A LEXANDRESCU, magistr., j.
Putna.

*L\
12063 Omul cat traesce Invatä, tot móre ne-
Invétat.
A. PANN, Edit. 1889, p. 28;
II, p. 4. HINTEscu, p. 132.
M. P.A.sauLEscu, la Intuin., p. 8.
A VR. CORCEA, parch, c. Costeiu,
Banat. A. MARINESCU, inv. c.
Humele, j. Arges.
/ot inateim, cdt

)51i ne-ineetati murim.
A. PANN, I, p. 171. HEN TESCU,
p. 83. 1)-r GASTER, Liter. Pop.,
p. 218.
*
Tot flu:4am i invèlati nu mat suntem.
GR. A LE XANDRESCU, magistr., j
Putna.
Omul cdt bcinéza 'nveafei, q'tot n'invitat m6re !

I. CoYAN,prof c. Perivoli, Epir.
Cat bánézti omlu 'nveatei qi tul m6re n'invetat.

NDREt AL BAGAV, Cart. Aleg.,
p. 99.
ecg Inv'épturd.
1° Soli)* e atat de mare In cat nimenI nu póte lice

acuma le min.' tóte.
20 Experienta omuluI cresce pe i ce merge, i tot
gre§esce
Asa '1 omul, cdt trdesce
Tot invarl i gresesce.
T. SPERANTI, III, p. 213.
dacoromanica.ro
346 PROVERBELR ROBLIINILOR
S'impura tanto, quanto si vive.')

Prov. Bal.
Man lernt so lange man lebt.2)

Prov. Germ.
We are aye to learn as tang as we live.3)

Prov. Scolian.
Man lcerer saa lcenge man lever.4)

Prov. Danez.
*
12064 Omul tot Invata pana mi5re.
GR. ALEXANDRESOU, magistr.
Putna.

12065 Omul orl cat traesce
Invétand se folosesce.
MITTESCU, p. 134. Cart. Cit.,
II, p. 16..

*
12066 Omul mdre de bétran §i tot nu le Invatä
pe tdite.
E. I. PATRIOfII, inv. c. Small,
j. Covurluiu.

*
12067 Omul tot mereil. Invata §i nu se Invatä.
ANDREI MaRINESCII, inv. C. Hu-
mele, j. Arges.

Invett cat tralesd.
InveV cat tràlescl.
8) Avem de inv'émt atat cat träim.
4) Inve(i cat trgesci.
dacoromanica.ro
LEGI. URA. MESERII 347
12068 Cand Inveti mai bine

Altul cauta la tine.
GH. MIHALACHE, inv. C. ?en-
dresci, j. Tutova.
Cel invelat e bine privit, cinstit §i 16.udat de toti.

12069 De cine nu Invata
Relele s'acata.
I. G. VALENTmEANu, p. 49.
Ne-fiincl invèlat gre§esce saü nu scie s6, se foloséscA,

In anumite imprejuitri.
12070 Tu stai sa '1 Inveti de bine
§i el te 'nvata pe tine.
A. PANN, I, p. 93.
Pentru cel nerod.
12071 A Invétat ce ail ultat altiI.

P. ISPIRESOU, ReV. 19t. I, p.229.
DA.rd, 11, p. 225.
A inapt, alfil ce a uitat.

A. PANN, Edit. 1889, p. 172;
ILI, p. 154.
Nu scie nimica.
12072 Cand ti dugeal tine s'lu 'nvetl, ea me

turnam.1)
ILIE GHICU, stud. c. Abela, Epir.
B6trânil mai multe wig de cat eel tin ell.

`4: A
12073 Asa mare lncornorat,
N'am Invétat.
E. I. PATractu, inv. c. &mill,
j. Covurluiu.
Când te duceal tu sk '1 InveV, eu m inturnam (intorceam).
dacoromanica.ro
*
Ja nalt i cornorat,
N' am invetat.
G. P. SALvrt, inv. c. Smulfi, j.
Covurluiu.
Cand cine-va In vorbire, vre sd, scape de o greutate

nesciind. ce Esa r6spund6,.
Arata §i. nepriceperea.
SNÓVA-.
Unul aveh un Wat ce se instréinase, pentru cât-va timp, fiind dus

la vre-o cól sail mestesug. Venind intr'un tarylit la pärinff, incepe
ea se laude cA el, printre streinl, a Invétat multe si de téte, si mal
cu sémfi scie sA vorbéscg multe limbI.,
Atund tatél, luandu-1 intr'una din iile la câmp, Incepe sal In-
trebe cAcest lucru cum se chIémä in limba cutare ? Dar acesta?
Dar acesta ?) El lusa rèspundeä cum l veneit luI la socotélä, t'Ara ca
tatfil ski sil Intelégit.
La urmä, dând peste un bivol, tatIl s'éd Il intrébl :
g Dar acesta cum se chémit pe acolo ?
El Insá, dup.& ce se mai gândesce, li réspunde
4 A?a mare, incornorat, n'am invefat 13
*
12074 Asa mic si pitigalat,
N'am invétat.
G. P. SAuvr6, Inc. c. Smulfi,
j. Covurluiu.
SN6ViL
(Ci-cil un om, care fusese prin - éra turcéscii, fu Intrebat Intr'o Ii

de altul mal siret.
El, al invétat turcesce cal al umblat p'acolo ?
Am Inv4at putin.
Cum sé chémit boul, pe turcesce ?
Aa nalt si cornorat, n'am inve-tat.
Dar ac ?
Nid aqa mic Ø pitigalat n'am invelat.
12075 'Nvéta ursa di la munte.1)

I. COYAN, prof. c. Perivoli, pir.
Apol tu nu o sA. invetY !
1) lnvaçä ursul de la munte.
dacoromanica.ro
nzal, 1NytTITuR1, =smut 349
12076 A tnvétat la tròcä.

ST. TIITESCU, inv. c. Catanele,
j. Dotj.
Pentru cel care e lipsit de orI-ce Inv'etaturg.
12077 A invéta päsäresce.

TACHE IONESCU, Timp. 11febr.
1898.
Adicg cuvint cu cuvint, pe din afard, fgril a intelege

-ce Inv*.
Apprendre comme un perroquet.
Prot,. Franc.
IN VÉTAT
V el1 Cop].
12078 Omul Invétat o palmä dé loc n'are, dar

lumea tòtä Ora luf,
Adicg cel invétat, orI unde s'o duce, i0 g.lsesce pfiInea

sa (GoLEseu).
*
12079 Nime nu s'o näscut invétat.
AVR. CORCEA, paroh,c. Co§defu,
Banat. Semin. Centr. Buc. Cl.
VIT, prin P. GIRBovicEANu,prof.
*A
Nimene nu se nasce invetat.
E. I. PATRICIV, 'inv. C. Snaulti,
j. Covurluiu.
10 Pentru ceI carif nu sunt dumiritlintio imprejurare

6re-care ; experlenta se dobândesce cu virsta i dupg, ce
te al lovit cu capul de multe.
20 Pentru ceI cariI se laud& cu sciinta ion, arètând
chtg muncg ail depus intio anumitg inaprejurare, etc.
dacoromanica.ro
350 PRO VERBELE ILOMANILOR
*A
12080 Omul invétat are stea In frunte.
Gli. MrnALACHE, inc. C. yen-
dresci, j. Tutova. D-na Ec. Sls-
mAN, inv. c. Adam, j. Tutova.
Y. A. F ORESCLT, C. Folticeni, j.
Suciava.
Invétatura deosebesce omul de ob§te.
IN VÉTATOR
Vedí Vreme.
12081 Invétátorule, Invata-te pre tine Insull mal

Intaiu!
Ve4I Doctor.
Pentru cef carif dal"' sfaturf altora, §i nu soli"' et' sin-

gurt sd se p6rte.
Y.A.XXcov ixtp6q, ainb; i'Xxeac f3p(cov.1)
FLU TA RC.
Aliorum medicus, ipse ulceribus scates. 2)

Prov. Lat
Médicin guéris toi toi-même.

Prov. Franc.
12082 rstoslä pragurile Invétato-

rilor.
A. F ANN, I, p. 171.
vor Hole pragurile inatatorilor.

HENTESCU, p. 144.
(Jad prin inv'eldturd numal: ajungem om, din ne-om ce

eram.
1) Doetorul celor-l-altl, tu singur plin de ränY.

3) Hem.
dacoromanica.ro
LEGt, INVAT.Li OKA, MESERA 351
12083 Care vré a fi sie'sI Invétator are un prost

scolar.
G. T. MUNTEAND, p. 60.Hni-
TEscr, p. 83.
Cad autodidactif inv4and färä nicI o socotélit, rare-orf,

cu mare greutate i numaf daca sunt inzestratf cu da-
rurile exceptionale, pot aduna o Inv'étatura mal de séma.
INVRTATURA
Vecp' Mancare.
12084 Omul cat traesce Invétatura (In) de a-

juns nu dobandesce.
V. A. FORESCU, c. Folticenf, j.
Suciava.
Vecri a Inv
S'impara tanto, quanto si vive.')

Prov. Ital.
Atan lernt so lange man lebt.

Prov. Germ.
We are aye to learn as lang as we liye.2)

Prov. Sco pan.
Man lcerer saa loenge man lever.4)

Prov. Danez.
12085 linde e Invétatura multa e §i nebunie

multa.
B. P. HIsrer, Colum. Tratan,
1882-83, p. 242.
Invett Cât träIescl.

Idem.
Avem de Invétat oat at traim.
Inveti at triesci.
dacoromanica.ro
362 PROVERBELE ROMiN I LOR
Cc1 adeseorl omul invétat se crede a tot sciutor,

In stare de a pricepe §i a face ori-ce.
A se vedé çlicerea de la No. 12085.
4141aT incolo, HoldoveniT, nu numaT cl nu sunt amatorT. de litere,
dar îneá le si ur6sc mal cu toiT. Niel chlar bolerii nu cunosc, niel
m'iicar din nume, artile si sciintele. Ef cred cá Canenil Inv441. Is1
pTerd mintea In cilt daca vréil s'à laude 8ciin0. cuT-va, ¡pe c'Él a inne-
bunit de prea multa invepiturci., DIAL CANTERIR, Descr. Mold.
p. 138.
rinde este multa intelepckine acolo este si multa

scdrbd ; si cel ce inmultesce sciinta, inmultesce
durerea.
Eclesiast, 1. 18.
*A
12086 La un sac de invétätura trebue un car
de minte.
ILLE Hocio.a.u, stud. C. Seliste,
comit. Transilvania.
Inv6t6,tura e bulle, dar mintea §i mal bun6,.

A se vedé çlicerea de la No. 12085.
12087 Nu este sirman acela care nu are pä-
rinte, ci acela care nu are minte §i.
Invétätura.
C. DIN GoLEscf, Adun. Pilde, p. 1.
Nu e sarao cel ce n'are tata qi mama

(Ji cel ce n'are invetatura buna.
T-TTNTEscu, p. 167. P. ISPI-
RESCII, Leg. I, 1872, p. 176.
Nic. MATEESCII, inv. c. Moyilita,
j. Putna.
Arate, pretul inveteturet

A se observe, diferitele Intelesurf, succesive, prin caril
a trecut cuvintul sirman sati serman adicd: «copil nescut
dintr'o cAse,torie ne-recunoscute, de lege», mal'
« orfan §i ast41" : «sdrac».
*
12088 Invèlätura nu se cumpérä pe banI.
V. A. FoREscu, c. Falticeni, j.
Suciava. E. I. PATRIctu, inv. c.
Smulp, j. Covurluiu.
dacoromanica.ro
LEef, iNVEVATURA, MESERIf 353
*
Inveyitura nu o porí cumperet pe bani.
V. SALA, &VIC. e. D8 Forrere,
emit. Bihor,. Ungarla.
Vecyf Rein.
Dar Cu rîvM i. muned alésa.
12089 Invétätura e grea muncä!

Drm. TiCHINDEAL, Fab. p. 138.

Sciinta se dobandesce Cu clurere.
ESCHYL.
12090 Invétätura nu e carpá sä o mototolesci,

sä o bagi in sin.
Acela§ 1nteles ca la N'o. 12088.
*A
12091 Rädäcinile invétáturei sunt amare, dar
fructele dulci.
Semin. Centr. Buc. Cl. VII, prin
*
_Ref ddcina inngtaturet e amara, dar rodul
et a dulce.
G. MADAN, c. Trusenf, sin. Chi-
seneh , Basarabla.
Vell No. Jogs.
*6,
12092 Omului Cu invétäturà
Ii curge miere din gurä.
O. DARfu, Gazet Transilv 1898,
No. 124. GR. P0fENARII, inv. C.
Basses, j. Ialomia. GR. MIHA
LACHE, Inc. C. Sendresof. j. Tutova.
TEODORESCII, inv. C. Crusescf,
j. Vaslufu. D-ra Ea. *LpIAN, inv.
c. Adam, j. Tutova.
and vorba te sfintesce.
dacoromanica.ro
864 PROVERBELE ROBLiNILOR
12093 Invétitura cea mai bunä avutie.

G. DEBI. TEODORESCIT, Cercet.,
p. 31.
CeI nu o pler4I nief °data., §i, ca Bias, pot1 sa.

«Due cu mine t6tei averea mea.»
Der Weise allein ist reich. ')

Prov. Germ.
12094 Nu e omul niel ()data bétran, cand e

vorba de Invétaturä.
IDEM, adend. Romdn, 18.
Vedl a Ina
Ogni edade est a tempus de imparare. 2)

Prov. Sard.
Keiner ist zu alt zum Lernen. 3)

Prov. Germ.
Never too old to learn. 4)

Prov. Engl.
Ingen er for gammel til at lcere.

Prov. Danez.
A jo' pay) holtig tanul.

Prov: Magyar.
Dobrk knez do smrti se nCi.

Prov. Cech.
Inteleptul singur e bogat.

La orI-ce vIrsti e vreme de invétat.
Nimen1 nu e pré b'étran ca sa Invem.
Nici odafi pré b'étrdn ca sà: invete.
dacoromanica.ro
LEGLiNYtTATURA,NESERit 355
1Io6apl norm Ao cmpTH ce ce yAg.

Pro v. Serb.
12095 InvétAtura data refl.

Se sparge In capul tea.
A. PANN, Nastratin-Hogea, p. 3.
Cand o pall in urma invelAturilor date de tine.
SNÓVA.
Nastratin era un Hogea (dascal sail invdtgtor)

Care a rämas de basmu pang astg-dI tutulor,
Pentru cá erà din fire cam p'o ureche, ngsdrgvan,
Nu'l gäsescT insg, in faptä, sg fi fost vre un viclén.
El sedénd odatg 'n scblg, ce iT dete in simplul gand :
(AscultatI copil le ise, (cu'ntimplare strInutand,
SI scitI d'astg-d1 inainte cà ed, &And voTu striinutk
Tot!, bätend indatg 'n palme, sg'mT (peep hair-ola.1),
Cu 'ntimplare dar odatg &eta in pu t adênd,
Cu ce sit sckg apg pentru scòlä, ne-avénd
Hogea porunci indatg ca din to41 al sdl geolarI
SI se lase 'n pu t s'o scbta vre-unul din eel mal mart
Merg scolaril toti in grabg, pe langl pu t se adun,
Dar privind s'adinc vëdêndu'l n'a vrut sg intre nicI un.
* *
Decl vedênd ea curagIu n'are niel unul din ca41 erä,

Hotgri 'n cela din urmg el inteinsul a intrk
s'a desbrg,cat de t6te, cu capul gol si descult,
Legat cu un stréng de mijloc, scolariI 'I lgsarg 'n put.
Dupit ce ggsl ggléta si dupä, ce o legg,
CItre scolari dete gura si sal tragg le strigg.
El pornind ea totT d'odatg sg.'1 tragg in sus de jos
tocmal cam pe la gura putuluI, cand fu el scos,
Razele luminiI indatä '1 gadilarg 'n nas
incepù s'g strgnute una intr'alta 'n acel ceas.
El cum aud eg, strgnutg aminte 'n grab 's1 ad adus.
De porunca luT cea datg, dupá cum am spus mal sus).
ca totiT de °data funea din maInl läsand,
Incepurg-a bate 'n palme hair ola! strigand,
Bletul Hogea cade indatg ca un dovléc jos trantit
Paná in fund, îl sparge capul de pgretl fiind lovit.
Dupg, ce esi in urmg de ace nerodi copiT tras,
Jupuit, ca val de dinsul, la picIóre, maTnl i nas,
Dise: (Nu e vina vòstrg, ci-a mea cá n'am judecat,
1.-ast-fel de cinste ner&II ca sg'mT datl v'am inv6tat ;
Care 'n cele dupg urmg din pricing, 'I ajunseu
Cu picibre, mitTnl belite i cu cap spart m'aleselu.
A. PANN.
Sa fie de bine.
dacoromanica.ro
356 PROvERBELE RomiNaoR
12096 La ofi-ce Invétäturä

Nu gräbi peste mésura.
A. PANN, ir, p. 16. non-,
p. 83.
Cad sciinta ca §I experienta incet i Cu multa truda .
se pot dolAndi
INVOTÉLA
Ve4i judecatel.
12097 Mai bine o Invoiéla strimba de cat o

judecata drépta.
A. PA, Edit. 1889, p. 79;
p. 28. BARONZI, p. 50. HEN-
TESCU, p. 83. I. NEGRUZZI, CO'nV.
Liter., XII. p. 6.V. ALEXANDRI
& L. ROSETTI. Mss M. LUPESCIT,
(ny. c. Brosreni, j. Suciava. AVR.
CORCEA, parch, r. Costeiu, Banat.
Scot. Norm. Inv. Cl. VI, prin
P. GIRBOVICEANU, prof.
E mal, bine o invoiélei strimba de cdt o

judecatä dréptd.
a.PANN, Archir, p. C. NE-
GRUZZI, 1, p. 248.
*
O invoUld strimbd e mod folositóre deceit
o judecatel dréptet.
V. A. F °RESOD', c. Folticeni, j.
Suciava. H. D. ENESCU, (ny. c.
Zamostea, j. Dorohoi.
Ve4 Jrnj5àcare, 714ez'e-
coed, Pace.
Sa fugl de judecat6, ca,cf, chiar cel care .cii§tigA in fata

judecAtei, tot pdgubit remane.
«Nu te increlP in judecata patrief tale? çliceit unul
lui Alcibiad. Nu m'a§ increde, nidi. in mumii mea, c'aci
mi-ar fi Mc& ca, far& sá vré, si nu lea pletricica négrgt
In loc de cea alba.»
dacoromanica.ro
LEA tNVATUBA, MESERTI 357
Un méchant accomniodement vaut mleux que le

meilleur procès.
Pror. Franc.
Ein magerer Vergleich ist besser als ein fetter

Process.1)
Pros. Germ.

team. 2)
Prov. Ital.
Mas vale mala avenencia que buena sentencia.2)

Pror. Span.
Agree, for the law is costly. 4)

Prov. Engl.
Betri er mögr forlikun eun feitr pròsess.5)

Prov. Isl.
12098 Bunä involélk rea tocmélä.

A. PAN, Edit. 1889, p, 333;
11, p. 86. Hurpscu, p. 83.
Crind a fà'cut o invoIéld pr6stA pentru tine, ne-toc-
mindu-te bine la inceput.
IOTA
12099 Nici o fofa.
P. ISPIRESCU, Leg. p. 219.
L. *MNEANU, Dict. p. 438. FR.
.D.Arat, I, p 258.
A dica nimio.
Nu schimb laid o Ma din hotArirea mea.' P. ISPIRESCU.
0 slabg involélä este mai bung de cat o grasg hotgrIre.

MaY bine o slabg invoYélg de cat o grasg hotgrire.
Mal* bunk' e o rea InvoTélá de cat o bung hotgrire.
Impgc0-1/, cgcl procesul este costisitor.
MaY bung e o slabg Invofélg de cat un gras proces.
dacoromanica.ro
358 PROVE:LOMB ROmINII,OR
Pas une virgule.

Prov. Franc.
A SE ISCALÌ
*
12100 S'o iscälit labos.
V. Irma, elev. Scol. Norm. BM.
c. Corodesci, j. Tutova.
Nu scie sa, serie i, daca scie, serie ca talpa gaseel.
'TA
*
12101 Printre ite §1 fusceI
Pasce o scròfä cu purceI ;
Printre ite §i Intre spatä
Pasce o lépä de§elata.
G. POBORAN, inst. j. Ott.
S6 qice pentru o pfinzti ingustà..

*
12102 Cand se schimba itele
Par'ca slaòrä matele.
G. I. Toismscu, (ny. c. Broscart,
j. Meheding.
Celef care nu scie s lucreze.

12103 Daca '§i Incurca itele
I§I perde §i mintile.
A. PANN, II, p. 70. HINTESCIT,
P. 84.
Gaud if merge r'étt unufa.

*
12104 'I-ail tésut itele.
Am. CORCEA, parch, C. Coqtefu,
Banat.
Adia, s'at sfà'tuit, ail planuit prinda pe cine-va.
dacoromanica.ro
LEA INVETXTURA, MESERA 359
*
12105 S'ab. Incurcat itele.
D-na ECAT. ZANNE, C. Popeni,
j. Fcilciti. FR. DAmt, II, p. 237.
*A
S'aïc incurcat ifile.
V. A. FoREsou, c. Folticeni, j.
Sudava.
Vec).1 Cap. X, c. Liincr.
Lucrul merge raí.

'De aci incolo i incurcat
12106 A Incurca itele cuI-va.

IONEAlsilj, Dict., p. 443.
M. CANTAN, public., j.
A'l strich panul.

*A
12107 A fi (cam) In patru ite.
FR. DAN:6, II, p. 237. T. SPE-
RANTI, I, p. 9. G. PoRoRAN,
inst. j. Olt.
10 A fi bét.
Unu cam in patru ite
Altul bine afumat.
T. SPERANT1.
2° A fi trup §i suflet. Arat6, o legatura puternicti, futre

6meni.
*L
12108 A se schimba itele.
FIscuLEscu, Intel., p. 5.
A se schimbh mersul lucrurilor.

cAlt-fel se schimbei itele acum.»
JA LBA
Vecp: Carvasara,
61498 cr
dacoromanica.ro
360 PROVERBELF. ROMINILOR
12109 A veni (Cu jaiba) In protap.

FR. DA, III, p. 291. N. Fi
LIMON, Coco, p. 281.
Vecy Propp, Rogo-
jincY.
A se plange sus i tare, intiun mod sgomotos.

A se Yedea origina acestei slicer): la No. 12665.
*
12110 Jaiba fetei hatir n'are.
GAVR. ONI§OR, prof. C. Puiesci,
j. Tutora.
Nu e ca a neyesteI, care scie cum sa te ademenéscA.
A JUDECA
Vecy Lie", a Safi,
Turc.
*
12111 Intäiu judecd-te pe tine, §i. apoi judecä
pe altul (altii).
S. MIHAILEscu, &zclt., I, p. 220.
V. A. FoREscu, c. Folticeni, j.
&dam.
*
Judecd-te pe tin,e, apoi pe altul.
V. SALA, dase. c. Ceicitcenii,
mit. Bihor, Ungaria. Dim. Po-
poviciù, 1v. e. Cuvin, comit. A-
rad, Ungaria.
*
Intalu judecci-te pe tine i apoi vorbesce de
altul.
E. J. FATRICW, inv. c. Smulti,
j. Covurluiu.
VeOT Ochru.
Sfat ca snu critice cine-ya pe un altul, cad nu e

om fär cusur. Precum a slis Hristos : acel din voi care
este pra" picate sa arunee cea d'inten
dacoromanica.ro
LEA NITATITURA, MESERIT 361
12112 Nu judeca ca sä. nu RI judecat.

LAURIAN & MAXIM, 1, p. 114.
Dm. TiCHINDEAL, Fab., p. 483.
M. STÀNCEANU, inv. C. Piria,
Mehedinti.
A cela§ inteles ca la No. 11 211.
Nu judecatt ca set nu fiti judecati.

NIATEÏ, 7. 1. LUCA, 6. 37;
Rom., 2. 1. & 14. 3. 4. 10. 13; 1.
Con, 4. 3. 5.
12113 Cum se judica, asa se va fi judiceIt.i)

FR. MIKLOSICR, Rum. (Inter.,
I, p. 12.
Sa fin]. Ingaduitori pentru alti1, cacf nimenf nu este

far& de gre§ald.
12114 Nu cäutand la fata facet' judecata

Dna. penal-DEAL, Fab., p. 439.
Acela§ inteles ca la No. 3286, sub forma de povata.

Nu judecap dupre fata, ci judecag dupre drépta
judecatei.
lox, 7. 24. Prov. Solom. 24.23.
*
12115 Judecä IntaIu pe om s'apoI 11 spinzurä.
V. A. FORESCU, c. Mcilini, j.
Suclava.
*
Judec-m i apa me spinzurcl.
E. I. PAraicfu, inv. C. SMU/ti,
j. Covurluiu.
°and unul te acusa de o fapta rea, fara sa, fi cercetat,

mat' IntEu daca acusarea ce ne aduce este drépta.
i) Cum judecl, ap vet fi judecat
dacoromanica.ro
362 PROVELBELE ROMA NI LOR
*
12116 El judeck el spinzura.
G. D. TEODORESCIT, Foes. Pop.,
p. 473.
V ell Turc.
E tare §i. mare, totul atirna numaf de la dinsul.

blAria-Ta de judeel
AlAria-Ta nu spinzur1 ;
Dobri§énu el judied
Dobri§énu el spinzurcl.
Poes. Pop.
12117 Lesne a judeca pe altul.

A. PANN, Edit. 1889, p. 3; 1,
p. 7. 1-1INTEscu, p. 85.
*
Lesne e a judeeet pe altul.
V. SALA, dasc. C. Lunca, co-
Fie-care se crede mai priceput. mai cu minte de cat

altul.
*
12118 A judeca bine pre cine-va.
GAVR. ONI§OR, prof. c. Simila,
j. Tutova.
1° Al lub, la rhfuié14.
2° A'l bate.
(Bine judeca.,
A SE JUDECA
Ve4Y a yudecee,
12119 Puneti caciula dinainte si te judecA singur.

A. PANN, Edit. 1889, p. 78.
dacoromanica.ro
LECA, iNVg'CITURA. MESERII 363
*A
Punert cd dula inainte qi te judecd singur.
A. PANN, III, p. 27. Huip-
scu, p. 21. D-T GASTER, Liter.
Pop., p. 215. D-ra EOAT.
inv, c. Adam, j. Tutova. GAV.
ONLWR, prof. c. Dobrovet, j. Vas-
lutu, GR. POIENARU, ing. c. Rav-
sa, j. Ialomita.
*L
Puneri cd dula inainte qi te judecd
MATEEscu, 1:7111. C. Movilita,
j. Fuina.
Nu alergh la judecata altufa, judeca singur cadí: ju-
decata e in capul
Dupä, D-r Gaster isvorul acestel qicerl este povestea
orientala ePatru-Veci de veziri.»
V eqi R. Köhler, la Gonzenbach Sicilianische Maerchen,
No. 8, Vol. II, p. 208.
12120 Puneti cacIula j os §i, dupä ce te vei judeca
la dinsa, fä ce ti-ai pus in gAnd.
P. ISPIRESCU, Leg. I, 1872, p. 180.
HINTESCU, p. 21. D-T GASTER,
Liter. Pop., p. 215.
Elot6resce singur dupA o maturä, chibzufalà,
12121. Oiu sa mé judec pAn'a 'n panzele albe.

O sd me judec 2300 'n pdnzele albe.

HisTEscu, p. 86. VARRON, p.6.
Vecrt Cap. XI], e. Prinza.
Se 0.ice pentru cei ce mor prin judecAtI (Gouscu).

*A
12122 Cine se judica", adesa orIperde un boil
ca§tigä o
C. TEODORESCU, inv. C. Cursad,
j. Vasluiu.
Cine umbla in judecittf e in tot-de-una pagubit, chiar
când hotgrirea e datä in favérea luI.
dacoromanica.ro
364 PR OVERERT.P ROKINILOR
JUDECATA
VecjiDumneVeii, Ca,. XIII,
c. Yudecatd.
12123 Cu mortul de cAt cu viul gludecatä a avé

mai lesne.
Dm. CANTEMIR, Ist. Ierogl., p.
282.
06,cf de al doilea numaf pot1 scapà.
*
12124 Judecata '1 cu nasu de cérd.
E. I. PATRICI.U7 inv. C. Sinulti,
j. Covurluiu.
Vecp: Was.
Nu scif cui o sa, se de dreptate. Perte celui care nu o

are. Ireçlf No. 4077.
12125 Judecata e ca o träsurä cu douè

cand inainte, cand inapoI o potI mank
HmTEscu, p. 85.
V ell Propp.
O sucesce judecatorul dup6, plac.
*
12126 Cand al vre-o judecatä
Pregätesce-te de platä..
GH. IftliHALAcErE, inv. C. .?en-
dresci, j. Tutova. NIO. MATEESOU,
inv. c. Movilila, j. Putna.
Cand te-apuei de judecatei

Pregatesce-te de plata.
AL. ODOBESOU & SLAVICL Cart.
Cit.
Judecata cere ban): multf §i, adeseorl, afar cel care
ch,§tig6, tot pagubit remane.
12127 Judecätile adeseori te duc la covrigI.

Suciava.
Acela§ inteles ca la No. 12122 exprimat cu maY. multa
tarie.
dacoromanica.ro
LEA INVÉTA.TURÀ, MESERA 365
12128 De cat o judecata dréptà mai bine o In-

voiéla (invoéla) strimba.
Abecedar Ilustr. p. 24. Lu-
mea Thustr. II, p. 695-696. V.
A. FORESCII, c. Folticeni, j. Su-
clava GAVR. ONIQOR, prof. c.
Banca, j. Tutova.
Vedl InVecare, lavo-
lila, Pace.
Aratd jaful cand o dai pe calea justitie1. Condamn6

judecItile 'filtre 6raent
Un méchant accommodement vaut mieux que le
meilleur procès.
Prov. Franc.
Ein magerer Vergleich ist besser cds ein fetter

Process.i)
Prov. Germ.

tenza.2)
Prov. Ital.
Mas vale mala avenencia que buena sentencia. 3)

Prov. Span.
Agree for the law is costly.4)

Prov. Engl.
Betri er mögr forlikun eun feitr premess.5)

Prov. Island.
12129 Judecata e in capul °mula

A. PANN, Edit. 1889, p. 78;
Ill, p. 27. T-Trwuscu, p. 85.
De aceea sa, nu mal alergam pe la tribunale.
') O slabá involérá e mal baná de cat o grasd hotárire.
2) Mal bine o slaba Invoiéla de cat o grasa hotarlre.
a) Mal burla e o rea Involéla de cit o burla hotarlre.
Impbicati-fé, cacI procesal este costisitor.
Mal l'una e o slabä invoIéli de di un gras proces.
dacoromanica.ro
366 PROVERBELE RONANILOR
12130 pi ca laptele e negru, de cat sa strigi:

ecu judecata, nu cu lopata.»
A. PA, Edit. 1889, p. 79;
ITI, p. 29 & 87. HINTEscu, p.
87.
Vell Cap. HI, c. Lapte.

A se vedé snervele de la No. 1943, 7673 & 7974.
*.L
12131 Nu'i (e) cu lopata
Ci cu judecata.
P. ÌSPIRESOU, Unch. Sfelt. p.
6. Volga, XIII, No. 3348.
V ALEXANDRI & L. ROSETTI, MSS.
Sem. C. Buc. Cl. VIII, prin
P. GARBOVIOEAND , prof. GR.
ALEXANDRESCII, magistr., C. Foc-
sanl, j. Fuina. I. A RBORE, C.
Buzai , j. Buse&
*A
Nu merge cu lopata
Ci cu judecata.
Sc. Norm. Inv. Cl. VI, prin P.
GIRBOVICEANU. prof.
Cu judecata
Nu cu lo pata.
A. PANN, Erlit. 1889, p. 79;
III, p. 29 & 87. HINTEscu, p.
85.
Nu 1 cu lopata
Cei Cu giudecata.
C. IONESOU. prof. e. Nevésta,
Macedonia.
VecT Soe6a.
Puterea, sila nu probéza dreptul.

SN6V2i.
'Un sigan, de la Sérg., s'a dus odatä la oras. lntors a-casa s'a
luat cu el la cértii, si a Inceput croIéscg. El, care vèduse lumea,
dice: cnu e cu lopata ci cu judecata., Tatg-sai IT da Inainte, si '1 lasa
lungit la pamint. Mal Intr'un târziií s desmeticesce tiganul, qicênd :
aNu s potrivesce téra Cu orasul. Lopata e pentru %ér i judecata
pentru oras.,
dacoromanica.ro
LEGI, iNVETATURA, MIESERIf 367
*A
12132 Ddi cu judecata
Nu cu lopata.
GR. POLENARU, i7t.g. C. _RC88a,
j. lalomifa.

*
12133 Judecata nu o poti face cu lopata.
V. SALA, dasc. c. Tarcclip, co-

*A
12134 Nu'I cu barda, ci cu judecata.
I. TUNESCU, prof. j. Roman.
*
cu barda, ce cu judecata.
GR. A LEXANDRESCU, Magistr.,
j. Putna.
12135 Cine plange inaintea judecätei 1§i pierde

lacramile (läcrarnile).
A. PANN, III, p. 27. 1-1INTEscu,
p. 86.
VecY y'udeceVor.
Odd numa1 dreptatea se cauta la judecata.

12136 Cine fuge de judecatä, dreptate nu are.
GR. A LEXANDRESCU, Obicei. lu-
rid. p. 95.
Arata increderea românuluI in nepartinerea judecato-

ruluI, dar §i firea lu1 procesivei.
12137 A lua pre cine-va la judecatä.

Dna Z. JUVARA, C. Fedesci, j.
Tut ova.
Adica a'l bate.
dacoromanica.ro
JUDECATOR
12138 Priete§ugul judecatorului e pe genuche
(genuchie).
A. PANN, III, p. 28. HINTESCU,
p. 153.
Prietequgul judeccitorulta e pe genuche (ge-

nuchI), ca al Turculul.
A. PANN, Edit. 1889, p. 79.
linqnscu, p. 85.
AdicA nu existA.
Ye4I Neculce, II, p. 185-186.
12139 Cel ce plange inaintea judecatorului 1§I

pierde lacramile.
GR. ALEXANDRESCU, Magigr. j.
Plana.
Vecyí Yudecatar.
12140 Judecatorii mananca miezul i imprici-

natii cbja nucei.
I. BXNESCU, prof. j Roman.
Arat& venalitatea judecatorului §i paguba sigurg, a celor

carii alérgd la judecath..
1741 in La Fontaine fabula L'huitre et les plaideurs.
12141 Judecatorii sunt ca crangul de maracini,
uncre oile alérga de frica lupilor, §1 de
unde nu pot e§i färä a li se smulge
lana de pe spinare.
HIN pscu, p. 85.
12142 Judecatorul e ca osia de car: cum 0

ungi nu mai scartaie.
MuTEscu, p. 85.
Vecii Oste.
dacoromanica.ro
LEO, iNVET.LTURA, XESERII 369
12143 Judecatorul e ca Orpele, nici °data nu

umbla drept.
HinEscu, p 85.
12144 Judecatorul cand ti-e protivnic cu cine

o sa te judecl?
Judeceitorul cand ity e potrivnic, Cu cine o

sä te ¡aldea'?
HINTEscu, p. 85.
*
Cand judeccItorul ift e protivnic, la cine o
sei te judecï.
Putna.
10 In intelesul sèii firesc.

2° Adica cel de care atirn6, sórta ta. Gand elti strim-
torat din t6te partile.
JUG
Ve41 Boa.
12145 Jugul cand ti l'al pus de gat, trebuie s'a

suferi.
Adia, casItoria §i orl-ce sluilcd (GoLEscu).
12146 E ros ca céfa boului de jug.

A. PANN, 1, p. 146.P. ISPI-
RESCU, Reu. Ist., ILI, p. 378.
HINTEscu, p. 163
*A
S'a ros ca céfa bouluï de jug.
GR. ALEXANDRESCU, magistr.j
Putna.
Pentru cel nenorocit, cledat cu nevoile.
dacoromanica.ro
370 PROVERBELE ROMANI:LOB
*
12147 E Invétat Cu greutatea juguldf.
A. PAN, J, p 146. HIKE-
scv, p. 83. P. ISPERESCU, Rev.
18t. ill, p. 377. GR ALEX AN-
DRESCU, magier. j. Fuina.

*
12148 Titiri
Pitiri,
Barba caprii,
Boú albastru,
Jug de telu.
GR. POYENARU, magistr. j.
In batjocura Grecilor lauddrogf.

*
12149 I-a pus jugul dup5. cap.
E. I. PATRICIU, intl. C. Smulti,
j. Covurluiu.
1° L'a stapânit Cu totul.

2° Pentru cds'atorie.
12150 Jug.
L. *)LINEANU, Diet. p. 449.
Adica robie.
De la vechiul obiceiu al pop6relor italice (resbelul
Samnitilor).
c8tefan Voda cel bun si cu fiul sed Bogdan Voda de multe orT
ad avut resb6e, cu LesiT. i mu1t1 robI ad fecut In téra Lesésca, cat
ad pus pe LesI In plug de ali i arat cu dinsiT, de ad semanat ghinde,
de ad facut dumbritvI, pentru pomenire ca sit' nu se mal acolisésca de
Moldova : Dumbrava-Rosie la Botosanl, i Dumbrava-Rosie la Cotnar,
Dumbrava-Rosie mal gIos de Roman. 8i LesiI Inca nu tageduesc
a serie si In Hronica lor. NumaI me mir de Miron Logofetul cum
ad acoperit acest lucru de nu Pei scris. i asa vorbesc 6meniT
cand au fost arand cu dmn1il, ea LesiI, I ad fost Impungênd ca stre-
murerile ca pre bol, sd tragà; éra el se rugati sà nu'l impunge, ci sal
bata cu bicIuscele; érà cand II batead cu bicluscele el se rugad
impunge., L NEOULCE, TI, p. 181.
dacoromanica.ro
LEGÌ, INVETILL uta, mzsENII 371
JUJECJ
12151 Atat de trébä ce este

Numai jujeil Ii lipsesce.
A. Pu, III, p. 39. HENTEscu,
p. 191. B. P. IiIptt, Etym.
Magn. p. 2041. LAIIRIAN & MA
Nut, Glosar, p. 337.
E 61e cu §oric, pentru cel mojic.
JUMATATE
12152 Dá dooé jumAtAti IA una intrégh.
IORD. GOLESCII, Mss. II, p. 117.
Adica maf bine un lucru mal mare &cat multe §1

(GoLEsou).
12153 Douè jumätäti pe una intréga,

Are drept da n'are trébä.
N IC. MARIN, C. Bucuresci, j. Bfov.
Pentru un lucru care pare a fi drept, dar nu este.
JUVÉT
A
12154 Al pune juvétu In gftt.
EZ.ItTciRE, If, p. 74.
pierde, a'l nenoroci. Se qice celuf ce acusa Pe

altul.
I_,ArU
12155 CAI laie, bálale; ba una, ba alta.

I. CREANGI, Pov. p. 285.
Cei e lale, eel balcae.

A. DE CIHAC, II, p. 164. I.
CREANG.A., Pov. p. 247.
dacoromanica.ro
372 PROVERRELE ROMINILOR
Ba e lae, ba e bälae.
S. FL. MARIAN. Omit. IT, p. 64.
V 01 Alba, Cruta, Ra-
p, Tunsa.
Acelea0" Intelesuri ca la No. 1665, 1943, 2445, etc.
A se vedé snerva de la No. 11029.
8'apo1 când veueä mosneagul de pe unde erà dus, gura babel
umblit, cum umblä melita : cà fata luT nu ascultä, cg usernicä, cal
lenesä, ea'l solu cell laie, cdi bala1e, 9.1 cà s'o alunge de la
casä.» CREANGA, p. 285.
Ochilä vedeit tóte cele, ea dracul, i numal inghetaï ce dà din-

teinsul.
al e lae
Cd'i
e chat".
CA'l cornutä.
316 rog nebuniT de-a luT, chte'n lima si in sóre CREANGI, p. 247.
*
12156 Nici lae, niel balae.
G. P. SAnvra, inv. C. &IWO, j.
Covurluiu.
*A
.370 lale, nicì
ST. TUTESCU, inv. c. Catanele.
j. Dolj. GAVR. ONLVR, prof. j.
Tutova.
Niel, e lae, nicl, Mae.

S. FL. MARIAN, Ornit. ii, p. 64.
1° Adica mijlocfu.
2° FAA, multa vorba.
30 Niel: una nic1 alta.
4) Nehotarit.
*A
12157 OrI lae, off balae.
C. TEODORESCIT, C. Pungesci,
j. Vaslulu.
dacoromanica.ro
LEGf, INVtTITURX, MESERII 373
*
Or laie, ori
Sr. TIITESOU, inv. c. Catanele,
j. Dolj.
SA sfir§im odata intr'un fel, ori una ori alta, off in

bine orl in ret.
12158 El nu scie (niel) ce e lae, niel ce e balae.
A. 'DANN, Edit. 1889, p. 25.
EINTEscu, p. 87. FR. DAME, II,
p. 258.
Nu scie multe, mai. nimio Se lice §i pentru cel nebun.

12159 A nu spune niel lae niel balae.
1. CREANGA, POI). p. 13. B
P. H.XspEt., Etym. Magn. p. 2629.
DAR, I I, p. 258.
A tace molcom.
D'apo1 dind or veril a no9tri ?
Atund vol se ye facetY raórte 'n popu9d, sd nu spunefi,
laic niel bellaie., I. CREANGX.
LANA
Vecyi Cap. 111. 67. VI, c.
Land.
*
12160 S'a incurcat lana.
Acela§ inteles ea /a No. 12105.
Ltc
V ecp." B6111; ßu6, Iér6cY,
Márte, Blend.
*
12161 Lécul mai réfl (Meat rana.
ORD. GOLESCII, M88. II, p. 40.
I. MARI:NEWLY, inv. c. Bradu-de-Jos.
j. Arges M. STANOEANII, inv. C.
Piria, j. Mehedinfi.
dacoromanica.ro
1° se qice pentru cef ce cu ajutorul lor, mult vatemg,

precum fhtarnicul (GoLEscu).
2° °and un om este povAtuit
12162 Omul cautä léc, unde simte cä.'1 ddre.

V. A. FORESCTJ, C. Folticeni,
Sudava.
Omul cautà sà" se indrepte, de greplele ce a facut.

*A
12163 Hereanul Inc'd e bun de léc.
V. SALA, dase. c. Pacdlesd, co-
pe cel rett Il potí folosi chte-odata.
12164 Doar din chisleag

De n'a fi vre-un léc.
Junimea (ziar), III, No. 15.
Când nu se gAsesce 16e pentru vre-un rét.

*
12165 Lécul fie, ori nu fie,
Colacul babii sé scie.
A. PANN, irr, p. 140. Misr-
TESCU, p 88. G. DEM. TEODO-
RESCU, Cercet. p. 65. B. P. HA§ -
DEtT, Etym. Magn. p. 2272. 1.
MARINESCTJ, 62V. C. Bradul-de-Tos,
j. Argeg. M. STANCEANU, 'inv. C.
Piria, j. Mehedinfi.
*
Léc fie, sa nu fie,
Colacu babil sa se scie.
T. RiLA§EL, inv. c. Steftinesd,
j. Vdlcea.
*
Lécu fie, nu fie,
Plata babil sel se scie.
GR ALEXANDRESCU, rnagistr.
Putna.
dacoromanica.ro
LEGY, INVtTil. Old, =SEMI 375
*A
Trébet fie, nu fie,
Plata babil set se scie.
ST. TUTESCII, inv. C. Catanele,
j, Doti.
VecA Cap. XII, c. Colac.
1° Se lice celor ce se 'ileum& in lucru fare, a face

vre-o isprave, §i totu§i cer resplata pro care nu o merite.
2° Chnd unlit om it pletesei inainze de Ai face lucrul.
30 Se dice, in batjocurd, la adresa bebereselor.
E obicau ca, off-chnd se descant& cui-va, se, se pie,-
tesca, metu§if sail unchimulut care a deschntat, cad
alminterea, nu se prinde lécul, edict1 deschntecul de
vindecare.
La ére ce p6te db, Ron:Cann' mat bun de cht o pita
sat' un colac ? *i. In adeva ce, in vechime, plata oil-
ceruf deschntec ere un colac care, tocmat mat thr&l.iii., s'a
inlocuit eu ban)" n.umerati.
Babele vrejitere sfirtlesc orf-ce descântec prin vorbele :
Léc
fi babil, colac.
Din acest obieeiu, §i din aceste cuvinte, s'a nescut §i

&licerea.
* zs.
12166 Fie léc, nu fie,
Plata sä se scie.
AVR. CORCEL, paroh, C. COfteffi,
Banat.
12167 Lécul fie sail nu fie,
Plata babel sä nu vie.
Se lice pentru cet sgarciti (GoLEscu).
*A
12168 A cAutà (chtà.) ca lérba de léc.
V. ALEXANDRI, Teatr.. p. 99 &
217. S. FL. MARIAN, Trad. Pop.
p. 108. G. P. SALvrtr, inv. C.
&miff, j. Covvrlulu. V. A. Fo-
RESOD', c. Folticeni, j. Suelava.
V ell' Iérbk..
61498 26
dacoromanica.ro
376 PROVERBFJA ROMINLLOR
A cautb, Cu multä grija, cu multa rivna. Veç1.1 No. 789.

gAice 'I? Unde, Delmne Iérta-ma el fie ? 11 caut ca iérba de lec
Ha! lade' colo 'n fund.,
KERA NASTASIA, p. 99.
*.L
12169 Nu'i lécu
Cu sacu.
AVE. CORCEA, paroh, C. Coqtelu,
Banat. T. B.IL.k§EL, 'inv. c. ,?te-
feinesel, j. Vdlcea.
In potriva folosiril pre multor Moult Val6rea nu sta

In cantitate ci In calitate.
12170 Mte 1§i aú lécul.

A. PA, Ir, p.95. HINTESCIT
p. 188.
Ve4I B61d.
1° Adica tamaduirea.
2° 41 gasesce stapanul, cine sal infrineze.
*A
12171 A avé léc i pentru dinsu.
GAVR. ONINR, prof. C. Dobro-
vél, j. Tutova. P. ISPERESCU,
Bev, 1st. I, p. 231. Cony. Liter.
XIII, p. 254.
Al OA lécul.
T. CRENG2k, Poo. p. 146; Cony.
Liter. XE, p. 23. PR. DAME,
p. 266.
stapfinl, a'l sill sä, se p6rte dull& placul nostru.

«Aya 1 in loe daI ostenéla ca sä afli pn i gindul 6meni-
lor, tu nu nil nicI macar ceea ce vorbesc Mal' pot eu sa am
nadejde in vol ? Ie1 las, ca 'fi gdsesc eft' acusi lécul Te-I invalit tu
minte, de alta data.. -- I. CREANG.À, Pov. p. 146.
12172 AI face de léc.

D. ZANNE, archit. c. Bolintin-
j. Ilion.
Adica a'l bate.
dacoromanica.ro
LEGf, iNTETITURA NESERIf 377
12173 Mata ti-e lécul.

I. CREANGA, Pov., p. 219.
O s& fie vaI de tine.

«§i doar te-a impinge p'écatul sä' clintescl vre-o platrä din locul
gil, 141.4 mal ales acea mare, din fruntea Cerbulul, c'apd (delta
lécul 1 Hal, pornesce Yute, cä nu 'I vreme de pierdut., I. CREANG.X.
12174 A'§i pierde lécul.

BARONZI, p. 43.
Adieä puterea de a isbuti.
12175 De léc.
P. TSPIRESCU, Leg. p. 108. -
GR. JIPESCU, Opine p. 73.Dm.
TiCHINDEAL, Fab. p. 377. T.
fikr.1§EL, env. c. ,9tefeine8ci, j.
Vdlcea.
1° AbIa, fcírte rar, fiírte putin.

«Iconomia domesnicä., crescerea rumânéscA a micutilor, mandria de
fämde si de rumana., dáravurile bune, apucaturile pamintescl, nu le
mal gä.sescl de cal de léc.» GR. JIPESOU, Opine. p. '/3.
20 De loe; ami& o lipsá, desAvinitä.
«Apol spunem pentru ce le aü cli4ut mulerile in minte, gi le ve-
neà la inimä, ina acolo unde nu ertt de /éc, nicI glasul, niel urmä.,
Drm. TICHINDEAL. p. 377.
cand se despärtirä? Plangeä gi lemnele i pIetrele de jalea
unchIaguluI gi a babel. Ve4I ca pricepurä ei cA n'are sä se maT va05,.
Pene cä. In cer, dar aci pe pämint, de léc 1» ISPIRESCU, Leg. p. 108.
gIn locurile unde hotil IgY %watt de dolane, unul de léc nu g6,-
Besa,
12176 Léc.
I. CREANGX, Amint. p. 69.
1° Arat& o lips& desávir§it&.

«Bine 'ti vede, cogcogeme coblizan, sà umbli lela pe drumurT, in
halul acesta, i sà m6 lagI tocmaI la vremea asta fArtí lée de ajutor I,
1. CREANGA.
20 Putinta.
«Nu e léc sä nu se intimple = trebue neapérat sä se intimple.»
dacoromanica.ro
378 PROVERBELE ROIANILOR
Lt FA
12177 i s'a tälat léfa.

HINTEsou,p. 88. L.*MNEANU,
p. 344. G. POBORAN, inst. C. Sla-
tina, j. Olt.
Par' cei i s'a täiat lefloa.

A. PAN, III, p. 13.
St& ne-multumit, posac i täcut.
LEFTEREA
VecJI Le/Writ.
LEFTERIE
*A
12178 A'si manca lefteria.
I. CREANGX, Amint. p. 50.
T. SPERANTÄ, I, p. 282. FR.
DANE, II, p. 268.E. I. PATRI-
ofu, inv. c. Smulp, j. Corarlufa.
*
mdneat lefteréua, ca tiganul biserica.
G. P. SALvrtr, inv. c. Smulp,
j. Covurlulu.
*A
pierde lifteria.
C. TEODORESOU Inc. c. Crusescl,
j. Vasluiu.
A'§i pierde cinstea; a nu mai avé trecere ; a nu mal

gAsI crqémint la nimene.
cNa! satura-te de cirese. De amu s soil ca. ti-ai mcincat lefteria
de la mine, spinzuratu-le., CREANG.A.
.Aduse la Dumitrasco-Vodit un left de aur cu diamanturT, cu chi-

pul imp6rittesc. NEC. COSTIN.
.A fi lefter de parole.,
dacoromanica.ro
LEA iNV2TITURA, MRSRRIt 379
LEGE
Ve41 Cap. X11, c. Lege.
L
12179 Legea '1 dupä cum o fac domnii.
luLtu GROF§OREANIT, int). C.
Gala, omit. Arad, Ungaria.
Vecri Dreptate.

Les petits sont subjets aux loys et les grands en
font à leur guise.
Prov. Franc. XV-e Siecle.
12180 Cire sepovidat face leIa.1)

FR. M1XLOSICH, Rum. Unter.,
I, p.8.
A
12181 De atuncl sé 'nmultesc lotril, de cand
sé 'nmultesc si legile.
V. SALA. das. c. Vaecoti-Bcr-
ree(, emit. Bihor, Ungaria.
V&A Domn, Pravild.
Multimea legilor le face ap'Ssa,t6re pentru cel miel.

V&A No. 9983.
12182 Facuta lela, aflatu inganu.2)

FR. MIKLOSICR, Bum. Unter.,
J, p. 8.
Cum se face o lege, indath omul gasesce mijlocul de
a o ocoli.
L
12183 Pe ròtä de aur se InvIrte legea.
V. SALA, dasc. c. Va?cofi, co-
Cfistigi dreptate daca cumperi judecatorul.
1) Cine comanclä face lege.

1) Facutä legea, se gäsesce
dacoromanica.ro
380 PROVERBELE ROAGINILOR
*
12184 Legea Inainte, §iretiI dupä ea.
A. MOSCIINA, prop. j. Gorj
ireii seiü s6, se pun& in tot-dé-una la adApostul ur-

marilor legil cänd fac vre-un rét.
*
12185 Domnitor not, legi noué.
V. SALA, dasc. c. Vascoil -Baresci,
In vechime legile emanaii numaT din vointa Domnito-

rulul. Sic volo, sic jubeo, sit pro ratione voluntas.
A se reaminti cä a§a ce-va se intimplà §i la Roma,
unde pretorul, care aveh, intre altele, juridictio inter ci-
ves, inter cives et peregrinos, publich edictul séü anual la
intrarea sa in functiune. In acest edict dinsul aduceh la
cunoscintea poporului principiile de care urmh s6, se cA-
ltinzéscA in impArtirea justitiei.
12186 NevoIa schimba legea.

no. CosTm, Letop. Mold. II,
p. 57.
Vecg Lipsd, Arevore.
Domnul de nevoie schimb6, legea, punênd de pilda

&of noi.
Hyauka 6oia irieamieT 3aICOH.
12187 A'§i face lege.

FR. DAIAR, ir,p. 271.
A se hotäri la ce-va, clupa o maturd *chibzuire.

gStait in loc §i 'mi fac lege, peste care munte volu trece.,
12188 *In lege.

Bine, de tot, cu putere.
L'a bAtut in lege.,
dacoromanica.ro
iNITÈTITURA, IdESERIt 381
12189 Lege.
In vechime : partea cuvenita dupa lege.
cirro luà legea a'sï luà dreptul sau partea
LEICA
*
12190 A face gatul leicA §i Ontecele balercä.
S. MIR/MEMO, Sezdt., II, p.
72. V. A. FoREscu, c. Foltirent,
j. Suciava. LUPESCII, inv. C.
Broseeni, j. Suciava. S. FL. MA-
RIAN, Nascere, p. 839.
Ved Pantece.
Se lice de unul care bé mult.
Da le-aI dà vr'o datä. 'n jos
i ti-a face ei pe dos.
i tl-a pus bräcinar de teIu
A nu te til di pe femei,
Cä de te-a prinde ca altä. femee
' aestea are sä ti le lee.
eq.I ale ti le-am urat
'Rote 's ca adevärat ;
De s'ar aflit vr'o minclunä
SA mg palesci
Cu vr'o trei paliare de vin In gurä,
C'olu tiné gura cäscatä,
§i pe tustrele le-ola bé de-odati-i.
Da tu grindä nu te Incordh
Cá, et nu m'olu imbgtä,
Cà mi-olu face gura leica
Sipatecele o Wend
Ca sl maI pot bé si holercä.
Poes. l'op.
LELE
V 01 a Ce2nta, Crof, lased,
a se La, a Lovi, a Umbla,
Vale, Cap. 1X, c. Varcr.
Léle, in arabesce, sora mal mare femefe mal in virsta ;

femeie publica.
Lella, titlul ce se pune, la Arabi, inaintea numeluI uneI
femei de o vita mai alésa.
dacoromanica.ro
382 PROVERBELE ROMA- NILOR
12191 Lelea jòcä. pani 'n nòpte

lar bärbatu '1 e pe mòrte.
A. PANN, Ir, p. 94.
Lelea j6ell pc/2'0 'n nòpte

lar bcIrbatui e pe mòrte.
EINTEsau, p. 89.
Ve cumirfra.
Pentru nevésta care s'a dat In dragoste cu altul.
12192 Lelea jòcä, dgntuesce (däntulesce)

lar bärbatu '1 pätimesce.
p. 89.
Ace1a îneles ca la No. 12191.

*
12193 Lele fugi cá te ajunge.
V. 'PRIM, eles. Sc. 1Vorm.
c. Corodevei, j. Tutova.
Mal Incet cu dragostea.

*
12194 Catu '1 lelea de usòrä
Par'cà'i o piéträ de mena.
GAV. ONI§OR, prof. c. Dobrovel,
j. Vasluiu.
Nu potl scApii de dinsa, rki te supèrä.

*
12195 Lelea, särind Inteun picior,
S'a täet Intr'un cosor.
Putna.
Pentru femea bunl, de petrecerl ì lene§A.
dacoromanica.ro
LEGf, trirkTliTURI, XESERIf 393
*L.
12196 §i-a gäsit lelea bärbatul.
A. PANN. Edit. 38S9, p. 46; I, p.
157. RuiTEscu, p. 11. Po-
PESCU, inv. c. Ciocanesci-Margineni,
j. faeomita. G-AV. ONI§OR, prof.
c. Dobrovet, j. Vasluiu. II. D.
ENESCU, inv. c. Zamostea, j. Do-
rohol. K. A. ZAMFIRESCU-DIA-
CON, inv. c. Stlubienii, j. Doro.
hot. E. I. PATRICfr, inVq. C.
&Mg, j. Covurhau. M. LUPE-
SCU, ySezdt. IV, p. 52.GR.
XANDRESCU, magistr. j. I 'utna. C.
TEODORESCU, inv. C. Pungen, j.
$1-a dat lelea peste beirbat.

Ve41 1-firò, Tivgd.
1° Se qice despre sotif carif sunt potriviti, §i maf

ales când sunt amindoi r'61, lene§I etc.
2° Si-a gäsit stripan, §'a dat peste om.
12197 Téti lelea 1§I are Bäcäul
169. HINTEscu, p. 89.
12198 A fi un bate-lelea.
G. POBORAN, inst. C. Slatina, j.
Olt.
A fi un bate-lela.
Putnt t.
Adica haimana; ora rèt.
*
12199 A umbla lela.
A. GoRove, c. Folticeni, j. Su-
ciava. C. TEODORESCU, hit% C.
Lipova, j. Vasluiu. G. P. SAL-
vr6, inv., c. Smulti, j. Covurlutu.
dacoromanica.ro
A umblit lelea pe drumurt.

I. CREANG.L, Amint., p. 69.
Vecli a Umbla.
Adica fAra niel' un cApétafu, fArá trebA; de 0613a.

'Bine 1,1 vede, covcogeme coblizan, scl umbli, lela pe drumurT, in
halul acesta, i sä,m lavI tocmaI la vremea asta fárii léc de ajutor.,
I. CREANGI, p. 69.
12200 In dorul leleI.

B. P. H.ligntt, Etym. Magn.,
p. 2630. L. .k.INEANIT, Semas.,
p. 362; Elem. Turc. Archiv.
III, p. 119; Dict., p. 463.
Cam in dorul
P. ISPIRESCII, Leg. p. 33 &370.
*
A umblet (m,erge) 'in dorul lelit.
S. FL. MARIAN, Ornit., I, p.
146. P. G.IRBOVIOEANIT, prof. C.
j. Argef.
*A
A umblet in dragul
P. GIRBOVICEANIT, prof. c. Pole
nariz, j. Gorj.
*
A umbla de dorul
G. P. BALVIt, inv. C. Smulfi,
j. Covurluiu.
A vorbi In dorul
BARONZI, p. 43. GR ALESAN-
DRESCTU, magistr., j. Putna. P.
BUDIVEANIT, c. Bucuresci j. Bfov.
lo Intr'o 1511, la intimplare, intima noroc; fara cfipA-

Ufu, tar5, tinta' hothritA; färà tréba.
(Luà i dinsul nisce hable, numaT Ea' nu sha; nescine a nu s'a
gAtit, vi de cheltuIalI ce pe RO, nu curge, vi plecà vi el, cam in
dorul P. IsPriascu, Leg. p. 33.
dacoromanica.ro
LEGI, iNVtT.X.TITRA, KESERTI 385
eIntr'una din dile feelorul de Impèrat se duse la vin' at, Ya aya, cam
in doru lelil, fiind el n'avea ala trébi. P. ISPIRES017, Leg., p. 890.
e Umblei de dorul lela, G. P. Sitsr5.
20 In zadar.
30 Nimio hotarit, nimio sigur ; In sila.
(11 r5spunse cam in doru
*A.
12201 PuIu de lele.
Wirr TAD-RIDULEBaU, Tandal., p.
20. FR. DAmt, III, p. 296.
G. P. SALvr0., (ny. c. Smulif, j.
Covurluiu. Em. POPES017, (ny.
c. CroccInesciMargineni, j. Ialo-
mita. G. POBORAN, inst. j. Olt.
VedI Coi/.
1° Copil natural, copil din flor-1.
20 *iret, de§tept.
,Ce pulu de lele m1 estIl,
30 Adict, cum a fost ma-sa e §i el. Se çlice de o:A cara
at trecere inaintea fetelor, mor fetele dupt, el.
La Arabf cuvintul Lele, pe langa altele, are §i intele-
sul de femee publica.
12202 redor de lele.
P. ISPERESCRY, Leg. II, p. 136;
Rev. 18t. IIE, p. 381.AL. ODO-
MUSCO", FBDo, p.
LEOCA
VecIT Leucd.
*
12203 0 lovi ca cu leoca.
Misa I ORDAOHR, stud.j. Argef.
BIJIITESCII, inv. e. Baia-de-Ara-
md, j. Meliedinti.
*A
O lovie Cu leoca.
I. IOREFULESOIT, inv. C. Baia-de-
Aramd, j. Mehedinti.
Vedi Laica.
A21 vorbit strimb, nu DI nemerit'o.

dacoromanica.ro
LISA
12204 A face lésä pre cine-va.
FE. D.A.sit, II. p. 267.
snopl In bAtaï.
LESCME
V ecji Le/cate.
LETCME
*
12205 N'are nicY o letcae chh5ri.
GR. .ALEXANDRESCII, magistr.,
j. Putna.
E sgrac lipit pamIntuluI.

12206 Niel de o litcae.
V. ALEXANDRT, Teatr.,p. 1265.
Adica de loc.
<N'aI merit nicl de o lircae.» V. ALEXANDRI.
12207 *A i se sterge lescaia.

BARONZI, p.206. G. POBORAN,
inst. j. Olt.
s'a qters
A. PANN, II, p. 98.
Vecg Rublel, Turco.
Nu maï are trecerea, insemnAtatea, etc. de odini&A.

Ti-a mere vestea, eand t-a mere,
De-aeum lefeala fi s'a gem
A. PANN.
LEU
Vecii Slue.
dacoromanica.ro
LEGL ÎNVE7ATURA, MESEREt 387
*
12208 Are un lea §i silfi de el.
GAVE. ONI§OR, prof. Ö. Dobro-
vq, j. Vaeluiu.
Pentru cel ne-avut §i totu§I din cale &fail, cheltuitor.

12209 Tot dof lei §'un ort.
Ve41 Ban.
1° Acela§ inteles ea la No. 11151.

2° Tot una, tot atilta.
CO§OODAN. Ea apune 'ml, al vdslut pe socrul med?
AGAOHI. Pe chir Chirill? l'am 7764.et.
CO§OODAN. Ce fe! chir Chirill?.. N6rill vreT
AGACHI. Cum Nl.rill? ChirilA.
CO§OODAN. Ba
Chirill, tot Intr'o rill, tot dot lei ort.
V. ALEXANDRI, Agachi Flutur.
*
12210 Trenchea-flenchea
Trel lei parechea.
GAVR. ONLVR, prof. C. Dobro-
vef, j. Vaslulu. G. P. SALvitt,
inv. c. Stnullf, j. Covurluiu.
Trenche-flenche
Tril le i pelreche.
V. A. Fouusou, C. Dorna, j.
Suclava.
V&41 Crebetd, a se In-
cYrduL
Aeela§ tnteles ea la No. 9527.
12211 Am un let
vréii sä 'I bet.
P. IsputEsou, Bev. 18t., J, p.
231.
Pentru cal care cheltuesc tot avutul lor in petrecerl

b6uturL
picerea formézA inceputal until antec, f6rte rèspfindit.
dacoromanica.ro
LEUCA
Ve Bay bel, Leocel.
*A
12212 E§ti drept ca leuca.
GAVR. ONI§OR, prof. c. Avrcl-
mesci, j. Tutova. C. TEODORBSCU,
inv. c. D6gele, j. Vasluitt.
10 Te credeam c esti om drept, dar e§tf uu judeca-

strimb. M'ara increçlut In tin e, §i child colo e§tI nedrept.
20 Om bucluca§.
12213 Lovit Cu leuca.

PASOULESCU, Inteln., p. 4. GR.
ALEXANDRESOU, magistr. j. Pulna.
1. Pu§cARfu, P. Merului, corn.
Fagrlt as, Transilvania. ITILÌ17
GROPSOREANU. inv. C. Gaya, co-
mil. Arad, Ungaria. A. DE CI-
RAO, 11, p 170. G. MUNTEANU,
p. 122. L. SMNEANU, Dict. p.
466. T. BÀLÀ§EL, inv. c. Oefa-
nest% j. Mew.
*A
A fi lovit cu leauca.
AVE. CORCEA, paroh, c. Co§dein,
Banat.
Cam, lovit cu leoca.

A. PANN, ir, p. 99.
*A
Batut (palit) cu leuca (in cap).
S. FL. MARIAN, Tradit. Pop. p.
140 & 158. D-na EL. SEVASTOS,
p. 58. H. D. ENESCU, inv. c.
Zamostea, j. Dorohal.
Träsnit Cu leuea.
V. ALEXANDRD Teatr., p. 139,
577 & 698. Fu. Dad, IV, p.
178.
dacoromanica.ro
LEA INvETATITRA, MESERIT 389
10 Om Cu tóne, icnit la cap, nebun, d.e§uchmt.

g G =Tit - S6. me 'mpusc
*FERCHEZEANCA - (speriatà) Ce face ! . . säraca de mine! al ne-
bunit ? sä nu cum-va BA facI una ca asta, ca n'or vré sä, te 'ngrópe.
audi gust . . . (aparte) ii trelavit cu leuca., V. A LEXANDRL Doi morfs.
20 Prost. In Banat se da Iicerii, apr6pe exclusiv, acest

inteles.
3 Ametit, bét.Laurian & Maxim.
40 Far& rost, fitirrt noimA; pentru lucruff sat fapte.
Multe aunt si din ale älor de acum asa ... cum BA dic, ca lovite
Cu leuca.) M. PiscuLEscu.
11 a son coup de marteau.

Prov. Franc.
Li manca u patrone di casa.')

Prov. Cory.
Tener ramo de locura.2)

Prov. Span.
Er hat einen Sparren su viel.

Prov. Germ.
At h,ave en Skrue 10s.4)

Prov. Danez.
* Ls.
12214 Par'cd e lovit cu leuca.
G. I TOKESOU, inv. c. Broscari,
j. Mehedinfi.
*
Par'cd e peilit cu leuca.
V. RIMBII, vtud., C. Brdnesci,
j. Dimbovita.
' ) Lipsesce stäpättul de casä.

A avé puting. (o ramurä) de nebunie.
Are un cäprior pré mult (de prisos).
A avé un surup desfäcut.
dacoromanica.ro
390 PROVERB ELE ROXiNILOR
Par'cïc e lovit peste obras cu leuca.

A. PAN1T, TI, p. 139. limpscu,
p. 126.
Aceleasl intelesun ca la No. 12213.

LIMBA
V eqi: Cap. 1V, e. LimM.
*A
12215 NumaI una scie tdte limbile.
GAVE. ONIVR, prof. c. Dobro-
vet, j. Vo sham
1° Pentru dragoste.
20 In batjocura celor carii sciti limbi straine.
12216 Din limbi sträine sä Inveti, si In limba
ta sä scril, ca némul tèú sä ti'l lumi-
nezI.
TORD. GOLESCU, M88. II, p. 481.
HDTTEscu, p. 90.
In limbt straine pott set' inveti, dar In limba

ta set scrii, ca némul tea scrl
picere care se intelege de la sine.

*
12217 S'ati mestecat limbele.
AVE. CORCEA, paroh, c. Cofteiii ,
Banat.
Se çlice la petreceri, când cef de fatA aü inceput a se

incalqi, §i din cliscutie ajung la cértd, ne mai putêndu-se
intelege bine, unii pe altii.
LIPSA
12218 Dupä ce lipsa ne orndrä

In zadar mergem la miträ.
IORD. GOLESUU, M88. 11, p. 92.
dacoromanica.ro
LEGI, INVETATITEI, 11381.11II 391
Ne Inv* ca din vreme trebuie sä ingrijim do cele

trebuinci6se, lar nu dad nu ne mal folosesc nimic (Go-
L ESCU).
12219 Lipsa frange legea.

KARimy ¡Us, p. 80.
Ve4I cap. x, c. Lege.
In adevèr, precum s;.ice Tichindeal: «Lipsa i s&rilcia

smeresce i mandria cea mat mare insa, dupa, o limita
6re-care, omul lipsit de cele trebuincvSse nu mal tine
socot615, de nimic. Fab. p. 310.
La necessità non ha legge.
Prov. Ital.
Noth bricht Eisen.

Prov. Germ.
Sziikség törvényt ront.

Prov Magy.
Potreba zdkon ruk.

Prov. Cech.
Crum Bora Ere NOJIII, cira Kim XONII.

Prov Serb.
LOPATA
Ve4i Be/le, Cap, Cdrma,
Lemn, Marta, Murere,
Stringe.
12220 Lopata grämädesce §i sapa résipesce.

A. PANN, Edit 1889, p. 63; III,
p. 77.
*L
Lopata grämädesce, i sapa risipesce (risi-
pesce.
HENTESOII, p. 91. H. D. ENE-
SCII, inv. c. Zamostea, ). Dorohoi.
61498 27
dacoromanica.ro
892 PROVRRBELE ROmiNILOR
Unul adund §i. altul cheltuesce. Mal ales pentra

§i copil.
A père avare fils prodigue.

Prov. Franc.
12221 Lopata cand bate In apa, sperie 136 pescI

si '1 scapa.
So 4.ice pentru cel ce cu reul face un bine (Gouscu).
12222 Ca fecIorul luf ban gata

Résipesce cu lopata.
A. PAM', III, p. 69.
Ca feciorul ha ban gata

Kisipesce cu lo pata.
HINTES0177 p. 68.
Ve4T Ban.
Pentru omul f6rte cheltuitor.
12223 Bätut cu lopata.

I. CREANG.L, Pov. p. 293.G.
P. SALvrtr, inv. c. &miff, j. Co-
vurhau.
Athc mult. Se ¡lice mai ales pentru pomil roditon

ctmd Bunt incarcati cu fructe.
.P6ru1 pared era bcitut cu lopata de pere multe ce ayes., I.
CREANGI.
Se mal qice cu acela§ inteles, posmol.

qed pòrnele pormol.,
A LUA
Vecji Cap. V, c. a Lua,
dacoromanica.ro
',Bet tbrirkarunil, MESERA 393
*.n.
12224 De unde tot lei si nu pul, curind se is-
prävesce.
A. PANN, Edif. 1889, p. 58
P. IsmEsau, Bev 18t. II, p. 160.
DOBRE MARINESOII, inV. c. Pro.-
vu-Ropi, j. Arge.y.
De unde tot icti fi nu pui, curind se i,s-

pravesce .
EINTESCET, p. 76.
*
Di cara tot -fiat q-nu badd va s' bitiséscd.1).
D. A. MiLEscu, inv., C. Gopcyl,
Macedonia.
Vedi Sac.
Câncl tot cheltuesm, §1 nimic mai adaogi., curind isto-

vescf, §i indata sgrAcescf.
*.n.
12225 Sä al sä lei.
EN. POPESOU, inv. c. Ciocanesci-
Margineni, j. Ialomifa.
*
Set'a'i sd lei,
Si gurd sei ce.
AdicA o s6, a§tepti bine, panä ye! luà ce ti se cuvine.
*
12226 Nigi hail, nici Tiert.2)
N. ST. c. Nijopole, Macedonia.
Pentru cel care nu vrd cu nicI un chip, sit lerte pe

un altul.
*
12227 Iu 'i loare,
Nu'i calòre.3)
G. ZII0A, dud. c. Berat, Alba-
nia.
Când e vorb5, s5, te folosescl, nu te maT ult1 la muncii.
1 De unde tot iel i nu bagT o s'd se sfir,ésci.

2) Ma lean, nicI led.
3 Linde e de lust, nu'l caldurä.
dacoromanica.ro
LUCRATOR
Ve4T Cop:I.
*
12228 Lucratorul mananca de unde lucréza.
L. MARTINIAN, C. Bucuresci,
j. Ilfo v.
Ve41 a Lucra.
Fie-care trebue sd se foloséscd de reldele munciI sale.
LUCRATOR
*.n,
12229 Omul luerätor
De pane nu duce dor.
D. PoPovicfu, inv. c. Cuvin,
Omul muncitor nu 'mere de foime.
12230 in ell de lueratbre tc5te ósele me dc5re,

lar In eli de sérbätáre niel un oscIor
macar me dc5re.
I ORD. G °LEND, M88. II, p. 15.
Arat6 lenevirea omului la munc6 (GoLEsou).
LULACHICJ
12231 A face lulachiti.

L. F,4IINEANII, Rev. lid. III, p.
200.
A stria lucrul, a nu isbutl.

LUNTRE
Vell Cap IH, c. Ap1t,
Cur, Alunte, Om.
12232 Aici corabil se Innéca, sl voI, luntrelor,

unde mergeti ?
IORD. GOLES017, M88 II, p. 1.
dacoromanica.ro
LEG!, INVE ITITRA, hiE.ERII 395
Se i;lice de acel ce sé Incérea piste puterile lor Go-

LEsou).
12233 Luntrea pé mare, 1)6 margine s'o tragi,

IORD. GOLESU , M88. II, p.106
Adia, mic fiind cam departe de cef marl, ca s6, nu te

timed (GoLEscu).
12234 Cine stä pe doé luntri cade in apä.

BARONZI, p. 62. BINTESCU, p.
95.
*A
Cine umbld in hug luntri cade in apd.
C. TEODOREs U, UM. C. CUrEfeSCI,
j. Vaslutu
*
Cali calcd pri &Sue' cdichi, cade 'ntru apd .1)
I. COICAN, prof. r. Abela, Epir
Ve41 Cur.
Cine vroesce a 1ncepe multe nu ispra,vesce nimic; pre

cum §1 intelesurile de la No. 3104.
Duabus sedere sellis.2)

Prov. Lat.
Demeurer entre dewr selles le cul et terre.

Prov. Franc.
No se poi tegnir el culo su do scagni.3)

Prov. Venit
Wer auf zwei Stiihlen sitzen will, PM oft mit-

ten durch.4)
Prov. Germ.
Can calcä pe done cake, cade in ap5

A stù intre doue cele.
2) Nu se p6te tine curul pe doue scanne.
4) Acel care vré sé sté pe douè scaune, cade de multe ori Intre ele.
dacoromanica.ro
396 PROVERB= RORANILOR
Between two stools the breech cometh lo the ground.i)

Prov. Engl.
A
12235 Nu umbla In doué luntre.
H. D. ENESCU. 'illy c. Zamostea,
j. Dorohoi.
Nu pòte vedé cine-va in doue luntri de-odatd

167.
A
Nu poti gede in doue luntri de °data.
V. SALA, dO8C. C. Miziie, comit.
Bihor, Ungaria.
Vecg Cur.
Acelag intkles ca la No. 12234 sub forma de povata.

12236 SA te facl luntre, punte, pana vei da
piste el.
AdicA sa umbli pe apA §i. 136 uscat, rana 11 vei psi

(GoLEscu).
A se sill spre a face un lucru.
12237 A se face luntre si punte.

A. PANN, Edit. 1889, p. 1b3; II,
p. 86. B. P. 1--Diptt, Etym.
Magn., p. 2629. LAURIAN & MA-
XIM, II, p. 711. GR. JIPESCU.
Opine. p. 156. HINTEscru, p. 135.
V A. CRECHE, Cony. Liter.
XXI, p. 574. I. JONESCII. III,
p. 50. I. G. VALENTINEANU, p.
29. G. I. MUNTEANIT, p. 121.
P. ISPIRESCU, Leg. p. 11, 85, 126
ez 194. V. A. FORESCU, c. Poi-
ticeni, j. Suciava. E. I. PATRI-
fu, inv. c. Smul(i. j. Covurluiu.
Putna. U. POBORAN, inst. c. Sla-
tina,j. Olt. AVE. CORCEA,
roh, c. Costeiu, Banat.
1) Intre d ne scaune curul cade la pamint
dacoromanica.ro
LEGI, VEATURL MESERIf 397
A se _pune luntre i punte.

I. CREANG.L, Pov, p. 141 & 170.
S. FL. MARIAN, Trad. Pop. P.
55. FR. DAKg, III, p. 298.
Vedit Munte, Scard,
Vrea'nic.
1° A stgruì din r6sputerl, a face fel si chip.

20 A'sI dà t6t6, ostenéla peutru a reusì la ce-va.
30 A ajutb, pre cine-va.
cDu-te de trage in gazdä la dinsa, i fa-te cá estY un drumet strain.
Pune-te apoI pe lángá ea luntre i punte, i juruesce 'I ceriul i p a-
inintul ca smomésca pe nevésta d-tale, si sO. l-o aduca acolo.,
I. CREANGA, Pov. p. 170.
'Se Tune lwntre i punte si nu se lug pang nu vede dorinta
S. FL. MARIAN.
*
12238 A umblà In doué luntri (luntre).
K. A. ZAMFIRESCIT-DIAOON,
c. Stiubieni, j. Dorohoi.
A se purtet in doué- luntre.

Abeeed. Ilustr. p. 27.
VedI Cur
10 A se rezenah cand pe unul când pe altul.
2° Cauta
Duabus sedere sellis.1)
Prov. Lat.
Tegni o IA in due carpe.2)

Prov.
Sick zwischen zwei Stithle setzen.2)

Prov. Germ.
Sittia emillan tw stolar.4)

Prov. Sved.
A sta Intre dou'e" sele.
A One un piclor In douè" IncalOminte.
2) A se asedà trite doua scaune.
4) Idem.
dacoromanica.ro
398 PROVERBELE ROMANLLOR
MACELAR
VedT Cupt.
12239 Macela'r fara cutit nu sé Oice macelar.

IORD. GOLESCU, M88. 1I, p. 46.
V 01 Cup'.
Adica cumplit fArg, cruçlime nu sò 'Ate (GoLEsou).
12240 Un mäcelar bun frica n'are dé mil dé oi.

Sè çlice pentru eel voInicI ce nu sè sperie de rèsbolu

(GOLESCU).
MACELARIE
*
12241 S'a strins ca canil la macelärie.
GR. ALEXANDRESCU, magistr.,
j. Putna.
Adica 6menil unde cred at 'Ate fi vre-un. folos.
A MACINA
*L
12242 Un om macina, altul face azima din fa-
ma lui.
V. A. FoREsou, C. Folticeni, j.
Suclava.
Ve4i a Al a.
ClInd unul muncesce, §i altul trage fol6sele.

Tariro ihhan nemene djetere okho akô, tsang ni
singgeri elemangga fountehetele djekou bi.1)
Prov. Manddou.
*A
12243 A macina.
BRATEIU, stud. co mit. Tirnava
Mare, Ti ansilvania.
I Daca pe de o parte boul care ara nu are lérba ca si manince, pe de

alta parte 6recele din pod are mancare cu pribos.
dacoromanica.ro
LEG!, DIVRTÀTURA, MESERIf 399
1° A mânch mult.
2° A vorbi malt.
12244 A macina cui-va.

A implinl dorintele cui-va, a I satisface; a'i merge bine.
(Baca 'I macini ce-o ea mal çlic6, cum sa nu fie multumit
MAISTER
Ve4Y t
*
12245 Maister bun si nu de mult,
Lucra 'ncet i mil de tot.
C. FLAMAND, stud. comit
trifa-Nasrud. Transilva tla
Ve41 filefter.
Pentru cel care lucréza putin si prost.
MAISTOR
*
12246 M aist or strica,
Mult mananca.
AVR. C R1 EA, paroh, c. Costelu,
Banat.
Se çlice despre mesenasii slain la lucru, dar harnicf

la mâncare si la beut.
MAiU
*
12247 A sé tine ca maiu cu cdda.
G. POBORAN, ¡tie. j. Olt.
AratA, o strinsà, leglturi; tara cu care ne tinern de

6re-cine set de 6re-ce
MANGAR
Ve4 P Is&
dacoromanica.ro
400 PROVERBELE Romknion
12248 A da mangarul cel de apoi.

N. MIISTE, Letop. Mold. III, p.
8. L. .X.fNEANU, Archiv. Id. III,
p. 203.
Vedi Papa.
Cel din urma ban pe care '1 are cine-va.

De la turcescul mangir, moneda mëruni5, de a,rama;
sirb, mangura ; magy. mangor.
«La acésta mazilie a Ducal-VOA dic sa fi fost paris Ursachi Vis-
ternicul ; pentru care fapta apoT. Duca Voda, viind domn Orel a tre-
ile rind, sl-aa rasplatit cu asupra de pre Ursachi, inchis in temnita
cu talhariT, legat la posee, batut la talpe peind art dat inangarul cel
de apoi. Au dat ce an avut, pang când gasit ce mai lua de la
dinsul, din avutia cea multit. Asa face pizma si zavistIa.« N. MUSTE.
MARFA
1Teci Mezat, Pravatie.
12249 De cat sa dal cu manele §i sá alergl cu

picIewele, mai bine sa te uItI cu ochiI
la marfa.
A. PANN, Edit. 1889, p. 133;
II, p. 86. IinsTTEscu, p. 101.
Ve41 a
12250 Unde e marl& trebue sá fie §i pagubä.

A. PANN, Edit. 1889, p. 131;
II, p. 87.
Unde e marfd i pagubd.
A. PANN, II, p. 80. GR. JP
PESCU, Opine. p. 148.
Unde e marfd e 0 daund.

HINTEscu, p 101. G. I. MON-
TEANTJ, p. 60.
.711arfa unde e, firesce

,57 paguba sosesce.
A. PANN, Nastratin-Hogea, p.43.
Vedl Cdistig.

«Loen l'an pretuit, hine Motaila, §épte-qed de leí 121
dacoromanica.ro
LEGT, INVETXTURÀ, MESERII 401
la chxciuma bëura trel-çleci §i. clue' cliS lef. Vorba alula :

unde e marfci e i pagubc1.» GR. JIPESCU, Opine.
Hogea, dupg cum vgdurgm, tot o caprfi avuse
8i pe dinsa, cu 'ntimplare, in putin timp o rgpuse
LupiI 'ndatg 'I tgbijcirl pIelea farg, de scumpire.
VgdAnd blet Nastratin-Hogea cg'I o facuse paparg,
luT, ca drept nanghere, numaI cbrnele 'I lgsarg,
Park sup6rare dise: asta ori cine o scie,
Linde e Motet marfli i pagubd o ocl fie.
A. PANN, NastratinHogea.
1225.1 Halal de marfa, dar pécat de parale.

Pentru o marfa pr6sta.
12252 Marfa sa fie bunk musteriiI nu lipsesc.
Lucru bun e In tot-clé-una cautat.

iFESPEZEANCA. - A! cát pentru (Erma avem vreme amatorI
n'or lipsi.
MOISESOU. - Cred si eg. Duduca Tinca are zestre de treI-decT de
mil de galbent
Vorba cees.: marfct xi fie bund, mutrteriii Mt lip . . .
(streinutd) sego V. ALEXANDRI, Agachi Elutur.
*L.
12253 Marfa gata,
Bani astéptä.
A. PANN, Edit. 1889, p. 134;
II, p. 87. 11INTEscu, p. 101.
B. P. H.1§Der, Etym. Magn. p.
2421. P. lspiREson, Leg. 1, 1872,
p. 179. YOBORAN, inst. j. Olt.
Nu doband.escl nimic fara plata.

*L.
12254 Mta marfa Isi astépta plata.
P. GURBOVICEANU, prof. C. &r-
banesci, j. Argef.
12255 Cum e marfa §i musteriul.

G. DEM. TEODORESOU, patine,
p. 39.
dacoromanica.ro
402 PROVE RB ELE ROMAN I LOB
1° Pentru o mail& bund i mu§teriul e mat de sdnak,

§i acésta in intelesul eel mai larg.
20 Pentru adunari.
cBaluri mascate, a diror calitate variéza dupti pretul intrArif si
dup4 localitatea uncle se afig balul, conform proverbuluI comercial :
cum e maría i muqteriul., G. DEM. TEOD °REBOIL
MARTOR
12256 Daca n'ai trébä, fä-te martor.
A. PANN, Edit. 1889, p. 94;
III, p. 110. HINTEsar, p. 192.
FR. DAmt, 111, p. 27. P. Is-
PIRESCU, Rev. 18t. III, p. 154.
Vecp: Cuezas.
Cad nu mai sfir§esei, tot suind §i seoborind scärile

tribunalului.
Iin iocse seit ol, paran ciocse chefil ol.i)

Prov. Ture.
MARUNTIS
12257 Märuntis(uri).
L. *.kiNEArru, Dict., p. 497.
Adia, seaturi, nimieurl.

MASAT
Veqi Di-cc.
mAzDA
12258 Mazda tot ochiul orbesce, si mita tot
pierdutul nemeresce.
Dna. CANTEMIR, Ist. lerogl., p.
144.
Arata puterea banului.

1) De n'al trebi fl-te martor, de aT banT mulfl fi-te cheza.
dacoromanica.ro
LEGI , iNVATITURL, KESERLY 403
MEDIC
ecjI Doctor.
12259 Haina nu face pe medic.

LAIIRIAN & MAXTZ, II, p. 257.
Vedi Harna, inz6rd-
cdminte, Rasd.
Ace.laq inteles ca la No. 7160.
In vestimentis non est sapientia mentis.t)

Prov. Lat.
La robe ne fait pas le méclecin.

Prov. Franc
Das Kidd macht keinen Mönch.2)

Prov. Germ.
The gown dces not make the friar.3)

Prov. .Db,71.
L'abito non fa'l monaco.4)

Prov. Venit.
No hace el hábito al monge.5)

Prov. Span.
12260 Ur medicu, cAnd vire, ali muri face, ali

slui. 6)
FR. MrKLOSIOH, Burn. linter.,
I, p. 35.
ha in ris pe doctori, carii nu pré sunt In stare sti, te

scape, daca e 1361a mai grea.
t) In halne nu stä cumintenTa

Halna nu face augärul.
Hama nu face alugarul.
Idem.
Nu face halna augärul.
g) Un medic, dud vine, sail te om6rä, sail te scapä.
dacoromanica.ro
404 FR 0 v t.EBELE ROMANILOR
Un médeein en laisse plus et tuer qu'il n'en

tue.
Prov. Franc.
12261 Medicu mai bur, face rana maï mare.,)

FR. MDKLOSICH, Rum. Unter., I,
p. 13.
1° In Intelesul sé-ü. firesc.
20 Cu pahative nu vindecl un rèü insemnat; trebue
tdIat in carne vie.
Main de médeein trop piteux
Rend le mal souvent ehanereux.
GABE.. ItEuRIER, XVI-e SiCcle.
12262 Medicu beter i spitieru tirer.2)

FR. MIKE MOH, Rum. Unter.,
p 13.
CAcf medicul Vétran are mal: multa experientrt, i bAr-

bierul dacA '1 tindr, nu 'I tremurd mAna.
Jeune barbier, vieil médeein,
S'ils sont autres ne valent pas un brin.
G ABR. MEURIER, XVI-e Siècle.
MEHENGHE
V ecli Fata.
12263 A fi bung mehenghe.

T. CREANGA, Cony. Liter., XI,
p. 29; Pov. p. 165; Amint., p.
80.
VedY Fatd.
Adia, de§tépg, iscusitd, §irét5,.

.Jòcg, cat Rich', i BATA aceea i intrand in vorbg cu dinsa fata
bund mehenghe, II intórce capul i Ipate vede cA nu 'I de lepAdat., I.
CREAN GI., Pov.
Medien mal bun, face rana mai mare.

Medicu b'etrAn si bärbier tine"r.
dacoromanica.ro
MESERIf 405
MELITA
*
12264 II merge gura ca melita.
I. ARBORE, ing. j. Buzëü. GR.
ALEXANDRESCII, magistr., j. Putna.
*
11 merge gura ca o melitd.
I. BANEsou, prof. j. Roman.
*
B merge gura melitei.
GA.V. ONI§OR, prof. C. Dobrovet,
j. Vasluiu.
*
Gura í melitei.
GR. ALEXANDRESCIT, magistr. j.
Putna.
*
t6cd gura ca melita.
G. POBORAN, inst. c. Slatina,
j. Olt.
Velf
Yorbesce mult i reped.e0

Gura babiT umbra', cutn umblcl melita.» I. CREANCIA, Pov. p.
2E5.
Cest un moulin et _parole.

Prov. Franc.
*
12265' Melità.
E. T. PATRI0f11, tinV. C. StNiaii,
j. Covurluiu.
Pentru omul Torbgret.
A MELITÀ
12266 A melità.
L. .XINEANIT, Dict., p. 605.
A bate strasnic pe cine-va.
dacoromanica.ro
406 1 ROVERBET.S ROMiiNLLOR
mELIToTu
12267 II tc5ca gura ca melitoiul.

G. P. SALTIU, i9/ V. c. Smulti,
j. Govurluiu.
Ve41
MERTA
Ve4i
MERTIC
12268 A'si lua merticul.

P. IsprREsou, Leg., p. 269.
luà dreptul, partea ce i se cuvine ; folosul.
12269 tala merticul.

FR. DAmt, Hi, p. 40.
ceea-ce i se cuvine : a'l strinatork.
MESERIE
12270 0 meserie platesce cat o mosie.
limpscu, p. 103. BARONZI.
p. 56. E. I. PATRICfU, 171V. C.
&map, j. Covurtuin. Dim. Po-
rovicfu, inv. c. Cuvin, conat. A-
rad, Ungaria. G. POÌENARU,
ing. c. Basset, j. Ialomila.
O meserie pleitesce eat o avutie.

GH. MIHALACHE, invet. C. .?en-
dresci, j. Tutova.
Ve4T illeftefug.
Cine scie o meserie, nu móre de f6me.

<Hie negutator hie boler, invatä si carte si o meserie ca sà le prin0
la lipsb, pret de v'o mosie., GR. JIPESCU, Opine,, p. 109.
dacoromanica.ro
LEGL IINIVETITURA, 1.1EsEm1 407
Qui a métier a rente.

Prov. Franc.
Jedes Handwerk hat einen goldenen Boden.')

Prov. Germ.
*
12271 0 meserie platesce cat o mosie i gatul
cat o vie.
E. I. PATRIcfu, fnv. c. Smu
j. Covurluiu.

2° Pentru cel b'eutor.
12272 Doué-spre-Oece meserii,

Tref-spre-slece säräcii.
Suriava.
Cine Inv*" pre multe, nimic flU scie bine.
Neunerlei Handwerk, achtzehnerlei Ungliick.2)

Prov. Germ.
A man o'mony trades, may beg his bread on

Sunday. 3)
Prov. Scotian.
Douze métiers, quatorze malheurs.

Prov. Picard.
Tredisch Professiuns, quatordisch Sartuns.4)

Prov. Retorom.
Fie-care meserie are un pämlnt de aur.

A noua meserie, a opt-spre-decea nenorocire.
Un om cu multe meseril pote duminica sà"0 cerOseá pilnea.
Trel-decl meseril, patru-deci nenorocirT.
1498 28
dacoromanica.ro
408 PROVERBELE 110MANILOR
12273 Celui cu meseril multe

Casa '1 este fara curte.
A. PANN, I, p.149. Harpscu,
p. 104. FR. DAMB., III, p. 40.

Basme, Sn6ve, Edit, 1893, Crakwa, p.
125-128.
Chi pier, fa prufessione e menu ne sa fa. 1)

Prov. Cors.
L'ém dei cent mesté, l'é semper on gran badé.2)

Prov. Lomb. Bergam.
Viel Handwerke verderben den Meister. 3)

Prov. Germ.
Die veel ambachten te gelijk leert, leert er zelden

een goed.4)
Prov. Oland.
12274 Dintr'o meserie cat de mica

Daca nu curge tot pica.
}Inzpsou, p. 103.
Omul care scie un me§te§ug nu m6re de f6me,
Sua cuique ars pro viatico est. 5)

Prov. Lat.
Il n'est si petit métier qui ne nourrisse son maitre.

Prov. Franc.
Cu cAt umbl unul Cu maT multe meseriT, Cu atata maï putin face.
Omul cu o sutà de mesetiY, e in tot-dé-una un bun de nimic.
8) Multe meseriT stria' pe meter.
Cine inva.çà pré multe meseriT, invatà" rare off una din ele bine.
Meseria fie-c'ärula este mijlocul luT de tralu.
dacoromanica.ro
LECA, iNVETITURI, MESERif 409
I n'y a nou si p'tit mesti qui n'nourih' si maisse.1)

Prov. TVallon.
Un eizmar, umblând prin lume, pote in tot-dé-una

sa indepeirteze abada ; dar un rege, in atara
de regatul séi2, p6te sa fie in primejdie de a
murì de f6m,e.
Prov. Arab.
CLEANTHE
Athenianul Clean the, care fu mal tardifi un filosof distins, era sarao
lipit pamintulut lntr'o Ii sinotl ca se desvolta intr'insul gustul de a
invéta. Se ruga' de filosoful Zenone, ca sa '1 priméscti in peda luI,
gi petrecea tati diva ascult'andu'l. Cum trebuTa insg. ca sh 's1
cagtige vIéta, ne vroind s'a micgoreze nid cu un ceas timpul pre
care '1 da InvèlätureT, lucra n6ptea la un gradinar, carandu '1 apa gi
la o brutares6., framintandu '1 aluatul. Cu teta ostenéla ce'r# dà i
slabul cagtig ce '1 putea ast-fel agonisi, deveni tare gi chiar se ingrägg.
Legea silea pe fie-care cetatén sa alba: o meserie. Lumea vedénd ca
Cleanthe, care era, s'arao gi nu exercità niel' o meserie, era totugl gras
rumen la fatg, banui cA fura banii cu care traia, i el fu chemat in
fata judecatorulut El aduse ca martori pe gradinar gi pe brutarésa. Nu
numaï tu achitat, dar i se oferi gi o punga de banI pre care o respinse
cu disprq.
12275 Tehnea ajun nu te lasä.2)

D. A. MILEscu, stud. c. Gopesf,
Macedonia.
Acola Inteles ca la No. 12274.
Chi ya un mistier in man

Da per luto ga pan. 3)
Prov. Ven.
12276 Tehnea la om éste ca s-unä brätare

d-aur.4)
ANDREI AL BAGAV, Cart. Agel.,
p. 99.
Nu e meserie atat de micX care si. nu 'si hia'nésca stäpanul eI.

Meseria flimAnd nu te lasà.
2) Cine are o meserie In naArfá castigi In tòte Ortile
4) Meseria la om este ca si o bralarà de aur.
dacoromanica.ro
*
Tehneal ghirdane di malam4.1)
C. IONESOU, prof. c. Nevéosta,
Macedonia.
Vedl ,Veirtefug.
A.rata at de mult pretuesce o meserie.

Un métier est un fond assuré.
Prov. Franc.
Ona bona profession

L'è ona grassa possession.2)
Prov. Lomb.
Handwerk hat einen goldenen Boden. 3)

Prov. Germ.
Een handwerk is een graafschap.4)

Prov. Oland.
Konst a r mehr An a gor.5)

Prov. Sved.
12277 Cei d'ala meserie,

Sta In galcevie.
D-r GASTER, p. 241. D-na E.
B. MAWR, p. 84.
Din pricina concurentet
Gens du mème métier ne s'accordent pas.

Prov. Franc.
Oncques tripière n'aima harengère.

Prov. Franc.
Meseria e colan de aur.
0 bunä. meserie, este o grasä. mosie.
2) Meseria are un pdmint de aur.
0 meserie e o baronie (un comitat).
Arta e maI bund de cdt mosia.
dacoromanica.ro
. LEO, ÌNVÉTATITRA, NRSERIf 411
Homem de teu officio, teu inimigo.1)

Prov, Portug.
Two of a Trade can never agree.2)

Prov. Engl.
Handel und Wandel kennt keine Freundschaft. 3)

Prov. Germ.
12278 Ori ce fel de meserie

Nu e réti omul sá scie.
p. 103.
Vecp Meserie.
CAcI tete ajutg, pe om ca agonisésca vIéta.
12279 Tehnele tute's bune, Ornefilli ma§I sunt

ara4)
ANDE. AL BAGAV, Cart. Aleg.
p. 99.
T6te meseriile sunt bune, sa null fie ru§ine de nicl

una.
Il n'y a pas de sot métier, il n'y a que de sottes
gens.
Prov. Franc.
12280 Meserie are bunä, Insá ea nu schimbä

firea niel närävirea.
A. PA, J, p. 61.
Meserie are bullet'

inscl ea nu schimbd firea,
Nici stirpesee närchfirea.
HINTEscu, p. 103.
Pentru omul rëii naravi.t.
') Omul de aceeasI meserie cu tine, e inamicul tau.

2) Doi de o meserie nu se Intelege.
8) Cornell si comeq nu cunosc prietesug.
4) Meseriiie t6te sunt bune, numai ()meal sunt
dacoromanica.ro
12281 CarI nu se astérne la unä zAnate, huz-

michlar ausésce.1)
I. COTAN, prof. c. Ianina, Epir.
Pentru cel ne-statornic, care nu se tine de o meserie,

de o tréba.
12282 N'are sä'ini iee meseria din mana.

Vedl Mistrie.
p6te face nid un rù, nicl un ne-ajuns.
ME5TER
V qr. Maister.
12283 Urit meter a croit-o

Réü ciocan a. ciocanit-o.
A. PANN, I. p. 4.
Vedi Ctocan.
1° Pentru omul urit la fatd.

2° Rét dascal a invèlat'o.
12284 Multa lucrare face pe mesteru(1) bun.

Putna. C. TEODORESOU, (ny. c.
Pungesci, j. Vasluiu.
FrIcAnd adeseorl un lucru ne invéta'm sal facem upr

bine.
Taurum tollet qui vitulum sustulerit.2)

Prov. Lat.
A force de forger on devient forgeron.

Prov. Franc.
Cine nu se asédi la un niqteug, slue. Imbarknesce.

Cine S'a Invëtat se ridice un vgel, 11 va ridica (cand va fi) boit
dacoromanica.ro
LEGf, IIESERIf 413
Chi molto pratica, molto impara.9

Prov. Ital.
Uso hace maestro.2)

Prov. Span.
Uebung macht den Dleister.8)

Prov. Germ.
Practice makes perfect.4)

Prov. Engl.
12285 Nimenea nu se nasce meter.

A. GoRovE1, C. Folticeni j. Su-
clava.
Nicur mestru nu se nasce.5)

FR. MIKLOSICH, Rum linter.,
I, p. 13.
Prin munc6 i staruintd omul invata §i se perfection& A.
12286 Mesterul cel bun, Cu cel mai sAnAtos

lemn cautA sá sè slujascä.
JORO. GOLESCU, M88. II, p. 44.
Adica Cu cef mal destolnicf trebufe s6, ne slujim (Go-

LEScu).
*
12287 Mesterul cel bun, umbl'A ca banul din
maná in mand.
GR. ALEXANDRESCU, magietr. J.
Putna.
Adia, de tog este cgutat.
Cine mult practica, mult inva;a.
Practica face mesteru.
1) Practica face mesteru.
Practica te face perfect.
Nimenea mester nu se nasce.
dacoromanica.ro
*
12288 Mesterul sé cum5sce la lucru.
GR. POIENARU, ing. c. Rassa, j.
Ialomifa.
111qterul sè cunòsce dupd lucru.

FR. DAME, III, p. 41.
VedI Arc, Lucru,
Turc.
Arat5. aseindnarea. Daca me§terul este bun, bun va fi

lucrul, §i vice-versa.
Opus artificem probat.1)

Prov. Lat.
l'auvre on connaît l'artisan.

Prov. Franc.
Su trabayliu narat quie est su maestru.

Prov. Sard.
Das IT'erk lobt den Meister.3)

Prov. Germ.
The workman is known by his work.4)

Prov. Engl.
Verb° lofar meistarann. 5)

Prov. Island.
bainga no vavalombel6 ny mpiasa.6)

Prov. Malgaf.
1) Lucru arati me;terul,

3) Lucrul spune cine este mesterul.
Lucrul laucta. mesterul.
Mesterul e cunoscut prin lucrarea luí.
Lucrul laudä pe meter.
Dup'a bulgaru de parnInt se cun6sce lucratorul.
dacoromanica.ro
LEGY, !isn'tTATUA, ILESERIt 415
APES ET FCCI VESPA JUDICE.

Apes in alta quercu fecerant favos :
Hos fuci inertes esse dicebant suos.
Lis ad forum deducta est, vespa judice :
Quse genus utrumque nosset cum pulcherrime,
Legem duabus hanc proposuit partibus.
Non ineonveniens corpus, et par est color,
In dubium plan& res ut merito venerit:
Sed ne relig,io peccet imprudens mea,
Alveos accipite, et ceris opus infundite,
Ut ex sapore mellis, et forma favi,
De queis nunc agitur, auctor horum appareat.
Fuci recusant, Apibus conditio placet.
Tuno illa talem sustulit sententiam:
Apertum est, quis non possit, aut quis fecerit,
Quapropter Apibus fructurn restituto suum.
Hanc prateriissem fabulam silentio,
Si pactam fuci non recusassent fidem.
PHEDRIL
12289 Dupa' unelte se cum5sce mesteru.

V. FORESCU, C. Folticeni, j. Su-
clava .

*
12290 Mesteru(1) strica
drege de fricä.
BARONZI, p. 57. Hilsrosou, p.
104. GR. JIPESCU, Opinc. p. 61.
Sem. C. Buc. Cl. VIII, prin
F. GARBOVICEANU, prof.
*
Meter de stria
drege de frica.
G. P. SALvr6, inv. c. Smulfi,
j. Covurluiu.
*
Megteru striecI
Drege de fried.
I. BliwEscu, prof. j. Boman.
Fkru, elev, Sc. Norm. Béilad, C.
°newt, j.
Vecg Moister.
Adica lucrdtor prost.
dacoromanica.ro
416 PROVERRRLE ROMANILOR
12291 Me§teru-strica.
L. *liNEANU, Diet., p. 509.
FR. DA311, III, p. 41.
ME5TE5UG
*
12292 Omul cu me§te§ug nu piere.
C. TEODORESCU, inv. C. Pun-
gesci, j. Vasluiu.
*A
NO un om cu meqtequy nu piere.
Putna.
Ved1
Omul care a invelat un me§te§ug nu mire de Rime

niel odatg.
*
12293 Un me*te§ug ri cat o mo§ie.
D. ENESCU, inv. c. Zamos-
tea, j. Dorohoi.
Ve41 ilfeserie.
Qui a métier a rente.

Prov. Franc.
Jedes Handwerh hat einen goldenen Boden.')

Prov. Germ.
12294 Omul cu me§te§ug

Trälesce din bel§ug.
wirrEscu, prof. j.
1) Fie-care meserie are un päMint de aur.
dacoromanica.ro
LEGI, iNVETATURI, 711ESERIf 417

*A
12295 Mestesugul la om e (este) bratara de aur.
A. PANN, Edit. 1889, p.28; II,
p. 3. HiNTEscu, p. 104. Sens.
C. Btu% Cl. VIII, prin P. aiR-
BOVICEANIT, prof. H. D. ENESCU,
hit% C. Zamostea, j. Dorohoi.
Em. POPESCU, inv. c. Cioccine01-
211drgineni, j. Ialomita. GR.
HALACHE, inv. C. ,§'endresci, j. Tu-
tova.
*
.31eqtequgul e breitarel de aur.
GR. P0fENARU, ing. c. Rama, j.
Ialonzita.
*
Illeqtequgul e breitea de aur.
C. TEODORESCU, inv. C. Lipova,
j. Vasluiu.
*
Cine are meqtem are breitarei de aur la
mdncl.
GR. POÌENARU, ing. j.
Meqtequg, breifard de aur.

FR. DÉ, III, p. 41.
Vedl Meserie.
Un métier est un fond assuré.

Prov. Franc.
Ona bona profession

L'è ona grassa possession))
Prov. Lomb.
Handiverk hat einen goldenen Boden.2)

Prov. Germ.
1) 0 bunä: meserie este o grasä: moie
Meseria are un pämint de aur.
dacoromanica.ro
Een handiverk is een graafsehap.')

Prov. Oland.
Konst ar mehr n agor. .2)

Prov. Svedez.
*.L
12296 Mestesugul e bratare de aur, si gatul
pilnie de argint.
E. I. PATRICIU & G. P. SALVf Li,
inv. c. Smulti, j. Covurluiu.
Vedi Meserie.
Acést& -variant5, aratA c me§te§ugul, la omul be-tiv, nu

face niel o para.
12297 Niel un mestesug nu e refl., ci domenii
sunt ra
A. PAN, Edit. 1889, p. 28;
II, p. 3. HENTESCIT, p. 104.
V&A Meserie.

12298 Mestesugul vreme cere
Nu se 'nvata din vedere.
A. PANN, II, p. 14. HINTESCIT,
p. 104.
Off-ce invelaturti se dolnindesce Cu maned §i staruinta
12299 Cate sate a umblat, atatea mestesuguei

a invetat.
A. PANN, Edit. 1889, p. 29.
Pentru omul care mult a urablat i multe a invelat.

MESURA
12300 Cu ce mesura veti mesurà, mésura-se-va
vb.&
MATEI-BASARAB, Pray. p. 142.
0 meserie e o baronie (un comitat).
Arta e mal bunä de cá.'t mo0a.
dacoromanica.ro
LEGÌ, iNVETATURA., MEsERTI 419
(lu ce mesura' mesurï, mesura-ti-se-va.

MIRON COSTIN, L p. 254.
Cu ce mesura aii mesurat, i lor li s'a me-

sura.
N. MUSTE, Letop. Mold. III,
p. 56.
*A
Cu ce mesurei ve i mesura, cu aceea fi se va
mesura.
IORD. GOLESCU, M88. Ir, p. 31.
P. ISPIRESCU, .Rev. 18t. II, p.
158. 0. TEODORESCU, îi.iv. C. Li-
povaj. Vasluiu.
Cu ce mesura ve 0 ntesura, cu aceea vi se
va mesura.
*A
Cu ce mesura mesur't, cu aceea ti se va me-
sura.
IIENTEscu, p. 104. H. D. E-
NESCII, inV. C. Zantostea,j. Dorohol.
*A
Cu ce mesura' vez mesura, ti se va mesura.
E. I. PATRICIU, inth C. Smulp,
j. Covurluitt.
Cu mesura ce intrebuintezi, cu aceea fi se

va mesura.
I G VALENTENEANU, p 15.
Fiq-care primesce cu mesura cu care a me-

surat.
C. DIN GOLESCI, Pil., p. 17.
Adic5. (lupa ale tale fapte et1 vel luà i r6spinirea
(Gousuu). Cum ve' face a§a ve): trage.
A3yrq.) z(j.) 1.1.6tpyxcd Xdiiov.1)
Prov. Elin.
Eadem mensura. 2)
Prov. Lat.
Cu aceeas1 nase'surà i chiar mal bine.
2) Cu acee4I mi:surg.
dacoromanica.ro
420 PROVERBELE ROMÀNILOR
.Rendre chou pour chou.

Prov. Franc.
Render colpo per colpo.1)

Prov. Ital.
Cuerda a cuerda. 2)
Prov. Span.
Gleiches mit Gleichem.3)

Prov. Germ.
Measure for measure.4)

Prov. Engl.
Betala likct, med lika.5)

Prov. Sved.
Cu ce mesura yeti mesura, se va mésura i voué.

MATEf, 7. 2 ; Mm., 4. 24; Luc.,
6. 38.
*A
12301 I s'a cam umplut mesura.
G. POBORAN, inSt. j. 0/t.
S'a saurat, evit din rAbdare.
La mesure est comble.

Prov. Franc.
*
12302 Ajunge curul la mésurä.
IULITT GROFS,OREANU, C. Ga4a,
Vecyi: Ca.p. II, c. liar.
Va fi silit vi el ()dal& s6 se r6ge de ajutor.

A InapoIa lovltur pentru lovitur5..
FrInghie pentru fringhie.
2) Egal pentru egal.
M6surà pentru mësuri.
A pi% egal cu egal.
dacoromanica.ro
LEGT, iNVETATURL, MESERIf 421
Pe and domneà, bqul ea pedéps6 vinovatul sè intin-

dea pe lavita §i. We mésurd bêtele aduse prin judeatorie.
A MESURA
Ve4T Mesurd.
12303 Cu aceia ce mésorI, # se va mésurà.

ZILOT Romiram, 1882, p. 287.
Li se mes6ret precum ag 9nësurat.

ZILOT ROIsliNLTL, p. 361.
*A
Cum mésurì ap i se va mësuret.
V. SALA, dam c. Brdsce, cornil.
Bihor, Ungaria.
*A
Cum mesoei ti se va me'sura.
Fa. DAME, III, p. 31. GR.
ALEXANDRESCU, magistr. j. Plana.
*A
Cum vrei scl MéSU1i altuea, aot ti se më-
sòrd.
V. A. FORESCIT, c. Folticeni, j.
SucIava.
Ve4I Mësurli.
Acela§ In-toles ca la No. 12300.
*L
12304 Mésòrä de multe orl si croesce odatä.
A. PANN, III, p. 13. DOBRE
MARINESCU, inv. c. Ptrvu-Rosu, j.
Argos. GR. ALEXANDRESCU, ma-
gistr., j. Putna. D-ra Ea. xv-
MAN, hiV. c. Adam, j. Tutova.
Mësurcl de multe ori 0, croiesce odatd.

linipsou, p. 104.
dacoromanica.ro
422 PROVERBELE ROMINILOR.
A
Mesòrci de multe or i tae odatcl.
P. ISPIRESCU, Leg., 1, 1872, p.
171. MATEESCU, inV. C.
j. Putna. Sag. N. Inv.
Cl. VII, prin . GARBOVICEAND,
prof
A
1V[ess6rcl de dou8" orl tae odatel.
E. I. PATRICfU, inv. C. Sinulfi,
j. Covurluiu.
L
Mesurci de cloud' orl i tae odatei.
Seniin. Cent. Buc. Cl. VITI, prin
A
Mesurei de time or'i, ca set ta ì °data.
K. A. ZAmFiltEscu-DiAcoN,
c. Stiubienii, j. Dorohoi.
*
Mal bine scl mesori de doue orl i sa tal
°data .
G. P. SALvity, 'inv. c. Smulfl,
j. Covurluiu.
A
11Es6rd, de clece or'i i tae odatet.
Gn. MIHALACEIE, inv. c. Sen-
dresci, j. Tutova.
Ve4I a se Una% Ne-
roa.
Ori-ce tr6b6, 0, o fad: Cu chibzuIalg. Aratg ca graba

nu e bunk caci cine se pripesce la vre-o tréba, neapèrat
va gre§i.
Illes6rd de Vece orï dar nu teaa de eat °data.

Prov. Bus.
12305 Iu s-ti du9I, loclu i misurat. ')

G. ZUCA, stud. c. Georgia, Al-
bania.
1) OrI unde te ducI, locul e na6surat.
dacoromanica.ro
LEGI, INVATLWRA., XESERII 423
Nicaeff nu se *fig& u§or, dar mal ales cu §ederea.

Lupta pentru existenta.
12306 A mésura pre cine-va.

T. SPERANTA, I, p. 209.
Vecp" a Gro.
Adica a'l bate.

'ncepù d'odatà, Cu nepus In mask al Ws6re in voe., T. SPE.
RANTIA.
*A
12307 mésura doué-sleci §i cinci.
GAVR. ONI§OR, prof. C. Pufeel,
j. Tutova.
L'a bhtut bine.
MEZAT
*
12308 Cine vré sa Vinsia marfa cu pret sä o
scòta la mezat.
G. I. TOMESCU, fur. c. Broscari,
j. Mehedinp.
La mezat sa ieaü 6menii la intrecere i nu mal in

socotélA de calitatea lucrului. De aci rezulta cd cine
cumpérh la mezat pldtesce lucrul maf mult de cât face.
MIE
12309 Mai lesne sè ca§tiga mia dé cat suta.

IORD. GOLESCIT, 21188. II, p. 43.
AdicA cu mult, mult ca§tigam, §i cu putin, putin (Go-

LESCU).
12310 Unde s'a dus mia, duca-sé §I suta.

IORD. GOLESCU, 3188. II, p. 14
& 102.
61498 29
dacoromanica.ro
424 PROVERBELE ROmkNILOR
A
linde s'o dus mia, duccl-se i suta.
AVR. CORCEA, paroh, C. Costelu,
Banat.
lu s'duse muja, s'ducci q-sutct.1)

D. A. MILESCU, stud. c. Gope?1,
.Macedonia.
A
Unde a mers mia, merga qi suta.
A. PAN, Edit. 1889, p. 134;
II, p. 87. IIINTEscu, p. 101.
P. JSPIRESCU, Leg., I, 1872, p
168. V. ALEXANDRI & LASCAR
ROSETTI, Mss E. I. PATRICtU,
Dna Z. JUVARA, C. Thies& j.
Tutova. V. SALA, dasc. c. Hin-
chiris, comit. Bihor, Ungaria.
*A
Uncle o niers mia, mérgc i suta.
V. ALEXAND RI, Teatr., p. 828.
A
Uncle s'ct dus mia, merge i suta.
V. A. FORESCU, C. Folticent, j.
Suc1ava GR. POIENARU, ing. j.
Putna.
lo Adica unde s'a Lout o mare cheltuléld, facti-sè
cea maf micA, (GoLEscu p. 14).
2° Adicä la cele dò trebuintA sit nu ne scumpim a
cheltul mai mult (GoLEsou p. 102).
12311 Miile i sutele
Märitä (pe) slutele.
A, PANN, II, p. 128.
TESCU, p. 105.
A
Mule
Mcirita momá7ele;
Da sutele
Slutele
G. MADAN, C. Tru?eni., sin. Chi-
?Meg, BasaraUa.
I) Linde s duse mia, sä se dud: i suta.
dacoromanica.ro
LEGT, INPATILTUR.X., MRSERL1 425
* .L
Mille
Maria momäile ;
AS'i sutele
Märitä slutele.
G. BINULESCU, inv. C. Pfetro-
Op, j. Dtmbovifa.
*. .
.1)ecile
Narita scale ;
Sutele
_Narita slutele ;
Illiile
Illäritä urgiile.
Vedi Su/a.
Cu zestre mare, lesne se mAritI 0 cea sluta.

Amour fait moult,
Argent fait tout.
Prov. Franc.
Amor faz muito,

O dinheiro ludo.')
Prov. Portug.
Liebe leann Viel, Geld kann Alles.2)

Prov. Germ.
Love does much, but money does more. 3)

Troy. Engl.
Kjarlighed gjor Meget, men Penge Mere.4)

Prov. Danez.
Amorul face mult, dar banul face tot.

Amorul p6te mult, banul pote tot.
4) Amorul pote mult, dar banul p6te maY mult.
4) Araurul face mult, dar banul mal mult.
dacoromanica.ro
426 PROVERBRLE ROMiNILOR
12312 Cu sutele si Cu miile.

Aclic f6rte mult.

cPentru care i Dumneq.eil v blagoslovesce, i va da Cu miile fi ca
sutele, in locul celor co ne dati vol noug.» TICHINDEAL
12313 dà o mie Inainte.

G. POBORAN, ¡Mt. j.
Vecp pece.
MISTRIE
12314 Are sä'mI lee mistria.

LAURIAN ck MAXIM, 11, p. 279.
FR. DAME, II, p. 55.
Are sei lea mistria.

P. ISPIRESCU, Rev. 18t., I, p.
233.
Ve cp: Illeserie.
Nu'mf 'Ate face nic1 un rèt.
12315 Scie mocanul ce e sofranul ? CAnd

vede pe" tavä, gAndesce cä e otravä.
IORD. GOLESCTU, Mes. II, p. 100.
*
Ce scie mocanul ce e ofranul !
G. I. DIUNTEANU, p. 150. Hut-
ESCU, p. 109. GR. ALEXANDRE-
sou, magistr., j. Putna.
Illocanu nu scie ce e gofranu.

G. I. TOMESOU, inv. C. Broscari,
j. Mehedinfi. FR. DANg, III, p.
60.
dacoromanica.ro
LEG!, fINVETATTJRA, MESERff 427
*
Mocanul nu scie de ce' (e) bun qofranul.
V. SALA, tint). C. Vascoa-Bdresci,
GROWREANII, inv. C. GaIsa, co-
mit. Arad, Ungaria. D. POPO-
VICfU, inv. c. Cuvin, emit. Arad,
Ungaria.
*
Nu scie mocanul de cel bun qafranul.
V. SALA, dasc. com. Befits, co
Scie mocanu
Ce e qofranu?
Cand a vede pe taraba
Socotesce otrava.
BARONZI, p. 51. HINTEscu, p.
109.
*
Scie teranul (taranuO ce e qofranul!
REINSBERG-DtRINGSFELD, II, p.
332. E. I. PATRIcit, inv. C.
j. Covurluiu.
Tëranu nu scie $ofranu,

Dar nici tirgovetu cel paduretu.
GAVIL ONI§OR, prof. C. Simila,
j. Tutova.
*
Teranul nu scie ce' qofranul; Il vede pe
taraba $i ('ice cal dray&
G. P. Siusfu, 'inv. c. Smueli,
j. Covurlui.
Vecg Croban, Moco-
fan, Tiran,
çlice pentru cel pro§tI, ce nu schi pretuì cele de
chiste (GoLEsou).
Variantele 7, 8 i 9 se vor trece la No. 10890.
Vilain ne set qu'esperons valent.
Prov. Franc.
dacoromanica.ro
428 FROVERBELE BOYAL/MOR
Was ve,rsteht ein Bauer vom Safrann

Prov. Germ.
Wat weet een boer van sporen. 2)

Prov. Oland.
*
12316 Mocan.
L. *1.1.NEANu, D'id. p. 522.
I ULlt GROF§OREANU, i'nv. C. Galga,
comit. Arad, Ungaria. GR. A-
LEXANDRESOU, magietr. j. Putna.
Om ne-doplit, mojic ; prost.

gAuglI moean
SN6VA.
Un econom de vite mergeh spre tIrla sa de ol. Pe drum vede un

lup care jertfeit o 61e. Ajuns la tira' Intrébá pe sentara) daca, In a-
devár, lupul furase Mea din t'irle, lor.
M61 Teme, da, venit'a lupul la ol"?
Da cre.de cá, nu popa
Da luat'a vre-o ?
Da crede crt n'a venit s'aducá, !
Din care, inè ? din albá sat din negre?
Da crede cá n'a stat s'alégg. I
Pe unde at apucat m? pe dél salí pe vale ?
Da crede cá nu la biserict !
Da de ce nu '1 dat gurä m?
Da crede cfi aya, el destulá
MOCOFAN
12317 Sale mocofanu

Ce e §ofranu.
GR. JIPESOU, Opine. p. 111.-
FR. DAME, IV, p. 81.
Ve41 Croban, Macan,
77ran,

Ce scie Oranul de safran.
Ce scie un Oran de pintent.
2) Se numesce scutar, cTobanul care e lns'ircinat si porte de griji la
t6t5. tirla ; el e scutit de a duce oile la Atine, ci trebue numaT sá povi
ttilésci pe cel-l-a4i cloban1 i sg.yi procure tóte cele trebuincl6se.
dacoromanica.ro
LEGI, iNVETÀTURA, MESERII 429
MORAR
VedT BuIffar.
*
12318 Cand are apä morarlu 136 ghin; clindu
nu are apa, 136 apà.1)
V. DLAMANDY, prof. c. Metova .
Macedonia.
Cg.c1 apa pune in rnivare rotile mori/ §i. 'I aduce *fig.
*
12319 Cripä murarlu di séte! 2)
I. COYAN, prof. c. Samarina,
Epir.
10 A sArAcit cu totul; a pdtit'o All de tot.

2 Când unul nu scie BA, se folosésca de ce are g.i cu
inbel§ugare.
*, .
12320 Grija morariuldi, de vamä!
AVE. CORCEA, paroh, c. Cofteig,
Banat.
Cel ce se afla intio stare favorabilk scie O. se folo-

sésed de imprejur6/1.
*.n.
12321 A avé cap de morar.
T. BILA§EL, preot, c. 6tefeine8c1,
j. Veilcea.
Vecg .Bagan
Adicd, a fi prost.
mO5A
*.n.
12322 Copilu cu ms5§e multe máre cu buricul
ne-tälat.
IORD. GOLESCU, M88. II, p. 26
Sc. Norm. Inv. Cl. VII, prin
Cand are api morarul bé vin; and nu are apä, bé apä.

Crepä morarul de sete !
dacoromanica.ro
*
Copilul cu m(ve multe rénuine cu buricul
ne-tcHat.
LATJRIAN & MAXIM, I, p. 278.
IOSIF HALLER, I, p. 380.
REINSBERG- DtTRINGSFELD, II, p.
302. G. D. TEODORESCU, Cer-
cet. p. 30. FR. DÉ, 111, p. 59.
D-na E. B. MAWR, p. 76. I.
G. VALENTINEANU, p. 36. ILIE
HOdOTA, stud. C. Seliste, comit.
Transilvania.
A
Copilul cu In* multe rè'mdne Cu buricul
ne-teiet (ne-tcl'iet).
C. TEODORESCU, inv. c. Pungesci,
j. Vasluiu.
Cu multe m6e, renuine copilul cu buricul

ne-tdet.
V. A. FORESCIT, C. Folticeni, j.
Suciava.
*
Copilul cu multe mije r'éma'ne ne-buricat.
L
Copilul Cu nu* multe re'mäne ne-moqit.
P. GÂRBOVICEANU, prof. Luceni,
j. Dimbovita.
A
Unde sunt m4e multe, remdne copilul cu
buricul ne-taat.
A. PANN, Edit. 1889, p. 174;
Arthir, p. 13.P. IsprBEscry. Leg.
1, 1872. p. 179. V. SALA, dasc.
c. Sebisu, comit. Bihor, Ungaria.
G. BANULESCU, inv. c. Pietrosita,
j. Dimbovita.
A
Uncle's multe ni6e r'emdne copilu cu buricu
ne-talat.'
AVR. CORCEA, paroh, C. COfteht.,
Banat.
dacoromanica.ro
LEGf, tiVETATURA, MESERII 431
*A
Uncle's m4e multe rMane copilu cu buricu
ne-tal et.
GAVR. ONL5OR, prof. C. Dobro-
vé Vasluiu.
Unde sunt m4e mai multe,

.fankine bietul begat
Cu buricul ne-teliat.
A. PANN, 1, p. 75. HIIITEscu,
p. 111.
*A
Uncle's m6qe multe, remdne buricul (copilului)
ne-tcliat.
E. r. PATRICIU, inv. C. Smulli,
j. Covurluiu.
*
Unde sunt multe mòqe remdne copilul ne-
moOt.
Scol. Norm. inv. Cl. VI, prin
*
Uncle's multe móe, rénuine pruncul ne-bo-
tezat.
IULfU GROFVREANU, inv. C. Gal-
fra, comit. Arad, Ungaria.
mire multe m6v pere pruncul.

KiiROLY ACS, p. 79.
Ius mdmii multe, scot fiviorlu orbu.1)

Dr WEIGAND, Zweit. Jahn, p.
169.
ltile mdmii scot fiviorlu sicat. 2)

G ZUCA, stud. c. Cavaia,
Z) Unde sunt múse multe, scot copilul orb.

2) Multele mo5e scot copilul cu defect.
dacoromanica.ro
mdmii scot natlii orgh1.1)

]LIE GHICU, prof c. Abeja, Epir.
1° Adicl unde e trebuinta d mal puinI 6menI, eel
mult1 mal mult ne vatem, CA, unde poruncesc multi
nici o ispravA iese (GoLF.scu).
20 CA,nd la facerea unuf lucru s'ati adunat mai multl,
nu se face deplin uftându-se eke ce-va.
30 De multe off, lasandu-se unul In nadejdea altufa,
remfine tréba ne-acuta.
Ubi multa capita, ibi nullum consilium.
Prov. Lat.
Trop de cuisiniers gatent la sauce.

Prov. Franc.
I troppi cuochi guastano la cucina.3)

. Prov. Ital.
Yiele Hirten, ilbel gehiitet 4)

Prov. Germ.
Too many cooks spoil the broth.5)

Prov. Engl.
Mange Hyrder vogte ilde.6)

Prov. Danez.
Gjde je vnogo babi, djete ye kilavo.7)

Prov. Carniol.
Fall cy mHore 6a6Hge, Ty Hum 6me HeTe.8)

Prov. Strb.
Multe mése scot pruncil orbl.
Unde sunt multe capetc, acolo rfici o resoluft.
Buciltara pré mul0 strtch bucatele (buclitgria).
MultI clobanT, réli päzit.
Pré multi buckari stric6 fiertura.
MulV clobani pizesc rétí.
Unde 's m6se multe, copal se bosorogesc.
Unde sunt mése multe, copiiT rémAn netgla0.
dacoromanica.ro
LEGt, LNVÈTXTURÀ, XESERIf 433
Mezy mnokTmi babami ztrati se dite.

Prov. Cech.
Sok baba között elvesz a gyermek.

Prov. Magyar.
12323 -Printre mumä, printre mc5se

Pruncul a remas fär'a bòse.
A. PANN, IT, p. 75. HINTEscu,
p. 155.
Câncl vrei sil fad un lucru, §i. top' te dascalesc, acel
lucru rè'mâne ne-inceput saü ne-ispravit. Vep. No. 12322.
12324 Ii gäsesce ms5se (mbsä) sal mosasca

(mosésca).
A. PANN, f, p.168 HINTEscu,
p. 111. FR. DA.td, Ill, p. 59.
Ved T Burk.
A'§f gag stapanul. Veqf No. 2789.
12325 Mitisa 'n pod!

S6 qice copiilor, and se innéca Cu vre-o béutura, arè-
tandu-le podul casei.
A 1\10.5i
Veqi
12326 Lasal sä'l mosesc

A. PAN, III, p. 25. HINTESCII,
p. 111.
Vecri: Was.
Infrinez, inving, sal bat.

MOJE
Ve41 IétZ Meserie.
12327 Cu o fäsie
Tot n'aveam mosie.
A. PANN, If, p. 70. IirnEsGUI
p. 67.
dacoromanica.ro
434 PRO'TERBELE ROMINILOR
°And pferdem putinul ce l'am avut, arètând ca nu ne

pasb, de athta pagubd.
12328 A vinde mo§ia §i a cumpéra sanie.

G. I. MITNTEANU, p. 122.
Vinde mo0a (mosie) cumperei sanïe.

A. PANN, TI, p. 69. IliNTEscu,
p. 11 1.
La un schimb ne-socotit, la o negustorie pr6std.
POVESTEA VORB Et
Unul avénd o mosie,

Tot, tot numaI o fhsie,
Se apuc i o vinde,
Prinde pe dinsa ce prinde,
Si isY cumpèra indata
O sanie minunatä.
Copilul ski cum o vede
Vesel la ea se repede.
Se urea, infra' intr'insa
Si se bucurd de diosa,
picênd, ca vorba zimbòsa
<Of, ce sanie frumòsal
<Tata, dar vorn puté, 6r6,
<Sri umblam ca ea la yard?»
El tacênd, nimio nu dim,
Cal racésta nu ghndise.
12329 Pentru 'n petic de mo§ie

Sè strica un sac de hartie.
j. Ilfov.
*
Un petec de mo0e 0 un sac de Iuirtie.
Putna. -- E. T. PATRICIIT, inv. C.
&TWO, j. Covurluiu.
Vecri Palmac, RZzef,
Rezefie.
Acelea§I intelesurf ca la No. 10612.
dacoromanica.ro
LEGI, iNVETATURI, MESERIf 435
Acea casa, bogatie,

Acareturl, rézasie :
Patru shinjeni de moqie
m'o opt saci de Ivirtie.
T. SPERANTA, T, p. 133.
Calad eram la Bucurescl un om de duh imI spunea o anecdota de

la 1826 a DomnuluI Grigore Ghica.
Intr'o di, pintre alte hartiï, Logotétul al doile Ii infatosit o anafora
a Divanului pe vr.o trel-patru cede hártie.
Dupa ce iI ceti vr'o douè part1 din ea :
Ce e aceea ? intreba Voda.
O anafora a Divanulul in pricina unor bani ce pretinde Stoica
de la Mihali.
Cine 's acela ?
Poi negutitorI de aice din oras.
Si ce dice Divanul ?
Dice ca, de si StoIca are dovada el are sa lea o suma de ban1
de la Mihali, dar Mihali intimpina cal aceI banI erau fiind-ca,
pentru ca Sa véd ce lice.
Cetesce d'intaIu, dise Ghica.
Logofetul al doile incepù a ceti anaforaoa. Domnul ascultà.
Acum era pe la a sasea t'ata.
Am ultat cate aI spus pana aice, logofete, vise Voda. Incepe
BIetul funcionar v'érsand sudorT, reincepu cetirea care acum rnerse
pana la inchierea ce se sfirsIa cu obicTnuita formula : gEar desavir-
sita hotarire l'emane la intelepaunea M. Tale
Si ce hotärire sa, dee intelepmunea mea, vise Ghica, cand din
tete disele lor, n'am inteles nimic ? La inceput are dreptate StoIca,
la mijloc Miliali, i la co5da, si Stolca si Mihali. Aferim! bunl judeca-
torI am ! Si de cata vreme se läntuesce pricina asta ?
De patru anI.
Patru anT! Si pentru ce n'a trimis'o in cercetarea starostilor de
isnafurl, dupre cum e ohicelul intre breslasl ?
Nu
BuTurdisesce-o catre starostil breslelor ca s'o eerceteze, s'o pue
la cale, si sa 'fflI faca de-adreptul mie anafora.
Functionarul facii ce i se porunci.
Piste doue dile, Logofetul al doile II inmana o anafora pe o juma-
tate còla de hartie, in care erau urrnatbrele
Maria Ta!
cArn cercetat si am hotarit: Storca sa platésca cinc"' sute leT lul
Mihali ; pentru care am si beut adalmas la carcinaa luT Badaca.i)
Plecate slugI M. Tale
Urrn40 bical iturcle).
Masalla f striga Ghica voda, smucind harta din mana LogofétuluT
sarutând'o : O! de s'ar sfirsi asa telte judecatile in domnia mea!
Asculta Logofete ! Serie indata aice pe hartia asta ca intarim acésta
hotarire, si poruncim sa nu se stremute in ved.
Dupl ce-a scris Logofetul, Domnul iscall, si Muhurdarul puse pe
cetea.
1) Badaca avea pe atuucea cca mai ve.titä cArciml In Bucuresci.
dacoromanica.ro
Actul acesta sè pastréz6 i ast1-41 h arhivele Tèriï Románescl

C. NEGRUZZI, 1, p. 304
*A
12329 b Via si rnosia
Märità. urgia.
C. TEODORESCU, in?). C. CrUSe8a,
j. Vasluiu.
*A
111-qia
Mcirita urgia.
G. P. SALvra, inv. C. Smulti,
Covurlufu.
Ve cyi o
Fata prósth i uritO, dar bogatä, tot se maritd.

*A
12329 c
Märitä urgiele
oile
Insòrà nevoile.
Locot. C. CRISTESCU, C. Ruffin
j. Rimbovita.
Fetele próste i urite, dar bogate, to se märitO dar

bArbatul cu avere, p6te sO, iea o fa-LA cat de saracd,
daca'l place lui.
A MO5TENÌ
Vecri Pitnant.
*A
12330 Nu pune mänele sub Mel;
Scia cä n'al sä mostenescI.
GAVE. ONI§OR, prof. C. Dobro-
vq, j. Vaslutu ; Junimea (ziar),
No. 16.
Pentrii cel sOrac §i lene.
12331 Cine rnostenesce

Plätesce.
I. G. VALENTILTEANTS, p. 48.
Adic5, cine trage folósele.
dacoromanica.ro
LEW, ftiVtTliTUR.X, MESERIf 437
MUCHTE
Ve cg Pore.
12332 Par'cA '1 lovit cu muchIa In cap.

P. ISPIRESCII, Leg, p. 212.
De par'ccl lovise cine-va cu muchia in cap.

P. ISPIRESCII, Leg. p. 243.
Ca qi cad l'ar fi lovit cu muchIa securd

In cap.
A adormi dus.
12333 0 bate cu muchIa
§'o scbte cu unghla.
179. HnITEscu, p. 12.
Pentru o tr(1136, pr6stA.
MULÉTE
12334 Mulétele putescu focu.1)
FR. MIKLOSICFI, Rum. Unter.,
p. 13.
Vogl' Clefte.
Se dice celor carif Cu primejdia lor vor sg, scape el

de primejdie, spre al lor folos.
MUNCITOR
\Tell F6me.
MUNO
Vogl Unt.
1) Cie:Ado apucä focu.
dacoromanica.ro
438 PRO VERBELE ROMAN/LOR
12335 Munò rai-asésce, diplò asésce §'artisésce.1)

COYAN, prof. c. Bitésrl, Epir.
Nun() nü-agiundze, diplò agiundze 'armcZne.2)

COYAN, prof. c, Ianina, Epir.
Se dice intr'un mod ironic. Pentru unul nu ajunge

pentru dof e pre mult.
De pilda &And dof fratf, carif trafeaii impreuna, se des-
part, pentru a tine fie-care o casa separata. Nu le 'ajungea
cat aveati, cand trafeati impreuna ; cum o sa le ajunga.
§i o sa le prisosésca tinend douò case.
MU5TEA
Ved( Adam.
MU5TERTU
VedY ilfarfa.
12336 Curg mu§teriff, bolta geme,

Unii tftrdit §'altil de vreme.
A. PAN, IT, p. 73.
sou, p. 116.
Cand, unuf negustor, if merge rèti.
NACO VALA
Vedi Crocan.
NACO VALMA
Vedl Cocan.
NALBITOR
12337 Nu pòte fi nälbitorul, tovarä§ Cu vapsi-
toru1.3)
A. PANN, II, p. 157. HINTE-
SCII, p. 78.
Unu (sinaplu) nu ajunge, In doug (dublu) ajunge o prisosesce.
linu nu ajunge, dublu ajunge i rëmdne.
a) A. Pann serie pretutindenI, tovaroi.
dacoromanica.ro
LEGI, NVETATURA, ILESERII 439
La o tovar6lie ne-potrivitA, peste fire, intre 6menI care

ne-ap6rat sunt
Ongues foulon ne caressa charbonnier.

Tris. Sent. XVI-e Siècle.
NE-AVERE
Vedi Lene.
NE-AVUT
Vec}I Cap. _Y V//, c. Ne-
czyzet.
NE-CTOPLIT
12338 Ne-cioplit.
VelT Barda, Topor.
10 Om ne-invetat, grosolan, fAra crescere,

Pe §lean, far& ocol: and e vorla de cuvinte.
Iért c cuvinte cam ne-cioplite slobod.
CANTEMIR, Ist. Ieroyl.
NEDREPT
Ve4T Drept.
NEDREPTATE
Ve4I Piazfild.
12339 Nedreptätile serie-le pe nisip, lar bine

facerile pe marmora.
IDEnt, Calend. Roma, 1892.
Da uitArel: reul ce ti se face, §i tine minte, 'cat vei

trai, binele ce i s'a putut face.
61498 30
dacoromanica.ro
440 PRO VERB ELE ROMANILOR
12340 E mai bine a suferi ne-dreptate, ca a

face strimbätate
G. I. MUNTEANU, p. 18 & 60.
Mai bine s fiT jertfg de cat align'.
12341 Nedreptatea féstòrnA scaunele poterni-
cilor.
V esli Damn.

12342 Nedreptatea, nascerea ladulul.
DIM. TiCHINDEAL, Fab. p. 33.
Adica isvorul tutulor relelor.
NEGOT
12343 Negotul nu va päduchi
Ci tot d'ai bätuti pe muchi.
A. PANN, P. 74.
sou, p. 120.
Negotul se Invirtesce cu ban): multi'.
12344 Negotul de vei sà'ti fie sigur
Sal Intorci fárá tovarä§, singur.
A. P ANN, Ma?, Alb, I, p. 5.
Negotul de ve'i seeri, fie sigur,

Int6ree'l tu singur.
GR. A LEXANDRESCII, magistr.j.
Putna.
VeqT rovdrdfie.
A NEGOT1
*
12345 Negotind se face vindarea.
GR. A LEXANDRESCII, magistr
Putna. C. TEODORESCTJ, inv. C.
Drígele, j. Vaslulu.
dacoromanica.ro
LEGI, llVEATURA, idEcIERIt 441
1° 0 vindare, o trébit 6re-care nu se face cu una cu

dou'6.
20 Din discutie ese lumina.
NEGRU
Veçlt Cap. X, c. elM, Late,
12346 Negru pe alb.

E. I. PATRICIU, (ny. C. &multi,
j. Covurluitt.
WIT Slovd.
10 Arata scrierea.
2° Lucru cert, hotarit, bine definit.
12347 A nu vorbi niel négra niel alba.
A. PA, Edit. 1889, p. 62;
III, p. 76.
Vecg
A nu dice nimic, farà multd vorbd.

négrd8aú albd fitrA vorbésca
Deter& BA pled, l'altT sA nAzuTéscA.
12348 A se face negru-verde.

A se atrAnì de mânie.
12349 A'I fi negru lnaintea ochilor.
GR. JIPESCIT, Opine., p. 10.
AdicA, ne-pldcut, urn. A se adhogit la No. 4298.

«E mal priceput säténu la multe ca orAsanu dar nu se catA dA loc.
Negustoru, boIeru, dregAtoru, adecate-le alde àl ImbracatT in acre, in
albastre, î Bunt negrii inaintea ochilor., GR. JIPESCU.
12350 A fi negru.
dacoromanica.ro
tVNut'aT pe dracul? péu el as vré sit' '1 =lose de curiositate, ea

ea, sciq duel 'I ass negru cum ...
aTad, strigà ce glue nadusit i tremuriind vecinul met.. Nu vorbi
de aste And inseréza! Nu scit in ce primejdie te pill%) C. NEGRUZZI.
NEGUSTOR
veo Sam., Tillhar.
12351 Negustorul vinde cu cotul

§i hotul (II) furà cu totul.
BARONZI, p. 59. HINTESCU, p.
121.
Adicd Cu un cuvint subtire, negustorul, e §i dinsul un

fel de h o.
A nu se uità ca, in vechime, Mercur erà ijeul hotilor
ca §i al negustorilor.
11 faut 'are marchand ou larron.

Prov. Franc.
12352 Negustori dé piel dé closcä.

*
Negustor de pie de dined.
LAURIAN & MAXIM, IT, p. 393.
GR. ALEXANDRESOU, magistr.
j. Putna.
Negustor mare de pia de closel.

A. PAN, II, p. 85. maior
P. BUDIVEANU, C. Bucuresci, j.
Nov.
Negustor (mare) de pe'i de clogii.

BARONZI, p. 85. HaTTEscu, p.
120.
Adia, pro§t1 î nevoia§1 negustori (GoLEsou).
dacoromanica.ro
LEA ÎNVÊTATtTRA, MESERII 443
12353 Negustor de piel (peI) de plo§nità.

T. Bkasou, prof. j. Roman.
G. P. SALvitr, inv. c. Smulti, j.
Covurluiu.
12354 Negustor greü ca fulgul pe apà.

A. PAN, Edit. 1889, p. 131;
II, p. 85. EIDTTEscu, p. 120
P. ISPIRESCU, Leg., p. 286. B.
P. ETÀ§Dtt, Etym. Magnum, p.
1266.

«De la o vreme incbce însà, v'e'durti crt. dati indèrèt. Unde Ong eel
era bilsugul in casi lor, acum ajunserii negustori grei ca fulgul pe
apd, cum se dice.« P. ISPIRESCU
Evreul In jocul pApu§ilor :

NoT suntem triT tAvargsT
Grele ca fulg pi apd
Avem triT
PrivaliT ;
Una' OK
Alt6 sécg,
S'altA piing cu 'ntunerica.
G. DEM. TEODORESCU; Poes. Pop.,
p. 126.
*
12355 De cft§tigI, de p Agubesci
Tot negustor te numesci.
NIO. MATERSOU, (ny. o. Movilita,
j. Putna. G. P. SALVICT, inv. c.
*
De cdqtig, de pagubesc
Tot negustor m numesc.
C. TEODORESCU, (ny. C. Cursesci,
j. Vasluiu.
Vecyr Cdfrig.
Se ice despre negustoril ceI f6rte sAracI. Veçll No.

11476.
dacoromanica.ro
444 PROVERBRLE ROMINMOR
*a
12356 Negustorul fricos niel nu cA§tigA, niel
nu p Agubesce.
A. PANN, Edit. 1889, p. 182;
II, p 86. ELINTEscu, p. 121.
Cart. Cit. Inv. Asoc., 11, p. 15.
NIC. MATEESCU, 191V. C. Movi-
Ufa, j. Patna. AL. MARTINIAN,
j. Ilfov.
*
Negu,storul ¡ricos nicï nu cd'Oiga via nu
perde.
V. IrRna, elev. Sc Norm. Bêrl.
c. Corodesct, j. Tutova.
Veqi Neguldtor.
Cine nu risca nu ca§tiga.
12357 Mercantu i porcu se pesa dupa morte.1)

FR. MIKLOSICH, RUM. Miter.
I, p. 13.
Cad pana atuncl: nu së 'Dote sci ce ayere a adunat ;

far& a mal vorbi cä negustorul 134:Ste u§or s p6rda dintio
qi alta tot ce a a§tigat Intio yféta intréga de munc&
economic.
*
12358 FA-me, mamá, ghicitor
SA me fac negustor.
I. TZINTZU, ing. j. Buse&
Ve c)1 Neguidtor.
De am sci cele din urm6, lesne ne-am lmbog41.
NEGUSTORIE
12359 Cu un ulcior de bragl
Negustorie intréga.
A. PANN, Ir, p. 85.
1) Negustoru si porcu se cânfárebc dupà" na6rte.
dacoromanica.ro
LEGI, iNVRTITURI, MESERIf 445
Cu un urdo- de braga'
Negustorie intrégcl.
HINTESOU, p. 19.
Ve41 Negustor.

A
12360 Negustorie de om calic.
GAVR. OrTi§oR,prof. c. Dobrovq,
j. Vasluiu.
12361 Negustoria, orI o vinOI orI te vinde.
D-ra ECAT. SISMAR, (ny. C. A-
dam, j, Tutova.
Ori te imbogatesce, ori te saracesce, ata de nesigurd este.
A
12362 Negustoria lul Nastratin-Hogea, ce cum-
péra cate doué °usé d'o para, §1 vindea
cate noué.
TORO. GOLESCU, M88. II, p. 47.
Ve41 Nastratin-Hogea.
Se' çlice pentru cei ce vind mal ieftin de cdt cum cum-
pèra, aclic& in pagulA (GoLEscu).
NEGUTATOR
A
12363 NeguOtorul fricos nu face ca§tig.
V. SALA, dase. C. Sedistel, co-
mit. Bihor, Ungaria,
VecII Negustor.
12364 Fa-mé, mama, vrajitor,

Sa mé fac negutator.
Vecri Negustor.
Ne aratA ca, de am sci cele din urma, lesne ne-am

imbogati (Gouscu).
dacoromanica.ro
NEGUTITOR
*
12365 Nu poti fi si negutitor si vrajitor.
V. A. FORESCIT, C. Milinl, j.
Suciava.
Vc4T Negustor.

20 Nu se pite apuch omul de multe de ()data. Inteles
putin obicinuit.
NE-IN VÉTAT
12366 Omul ne-Invétat ca un lemn ne-Indreptat.

IORD. GOLESCIT, Asem., p. 15.
Aratd cât pretuesee crescerea §i. Inv'efatura.

(Acest Domn (Constantin Cantemir Vodal) ati taut si pe doI boIerI
marl: pe Miron Costin vel Logofk si pe Velicko Hatmanu. Spun de
VelicIco cà ar fi stat de multe oil improtiva voròveI lui Cantemir Vodä,
aí fost dicênd ca, omul care nu scie carte este un dobitoc, adecä unde
nu scià carte Cantemir Voda, i altele multe care nu se ca,"dea ea Os-
pundit, fiindul staphn., N. MITSTE, Letop. Ill, p. 25.
Louis d'Outre-Mer, regele FrancieI, fiind la Tours, intrà In biserica
St. Martin. Recunoscênd pe Foulques II, comite de Anjou, sub o rasa'
calugiirésca, incepa sa Add de dinsul, cu curtenii care '1 insoteali. In-
torcendu-se a-casg comitele scrise regeluI urmkeorea scriseore :
eltegeluI FranteI, comitele de Anjou, saint. Aft& Maria Ta, cg, un
rege ne-invkat este un 'agar incoronat.,
Are dreptate, dise regele. Invkatura este si maf trebuinclósai dom-
nitorilor de cht supusilor.
12367 Ni 'nvitatlu, ahat avut va s'hibk éste

huzmichar a 'nvitatlui.i)
G-. -WEIGAND, Die Arom. II, p.
276. NErrriEseu, Rom. Ture.
p. 234.
Acela§ 1nteles ea la No. 12366.
1) Cel rará crescere (Invgfltura"), sA fie orI-cAt de avut, este sluga celuI
bine crescut (Inveot).
dacoromanica.ro
LEA iNykr.iTura, MESER1I 447
NE-SUBTIEAT
12368 Ne-subtieat.
GR JIPESCU, Ora. p.111.
Ve41 Art-ctoplit.
NEVINOVAT
V ecli Prune-.
NICOVALA
V ec)1 Ctocan, Covactu,
Gheonóte.
12369 Nicovanul mult rabda 'Ana este nico-

van, dupa ce ajunge ciocan bate farä
mila.
1 ORD. G OLESCIT, M88. JI, p. 47.
Adich, eel mid, pAna sunt micf, mult suferl, de la cei

marl, Iar dui:A ce ajung eI marI 6§1: rèsbun5, far& mila
(GOLESou).
Il faut 'are enclume ou marteau.

Prov. Franc.
12370 Cat esti nicovala sufere; cat esti ciocan

lovesce.
A. PANN, Edit. 1889, p. 95.
P. ISPIRESCU, Bev. 18t. II, p. 195.
*
Pcina cand qt), nicovala rabda loviturile, 'tar
cand ajunyi cocan lovesce cat pon.
Semin. C. Buc. Cl. VIII, prin
*
Cdt et nicovala
_Rabela o71-ce lovéla;
Gland te fad, cocan
Bate ca 'n dolan.
C. C. BUNGEVANU. vtud. c. Co-
?ovet, j. 01C1ieding.
dacoromanica.ro
448 PROVERBELE ROIIINILOR
Rind and et nacovalet

Rabdet, suf era' lovélà,
lar cdt egi cocan, by esce.
A. PANN, If, p. 34. HINTESCII.,
p. 116.
hi'i amoni : aravdei ! q-cand hii &en :

unifia".1)
DR. WEIGAND, Zweit. Jahres.,
p. 159.
&Pis quan seras enclumet

Et truque quan seras martel.
Prov. Gaseogn.
Quando l'uomo è incude, bisogna soffrire, quando

martello, percuotere.3)
Prov. Ital.
Quando fueres yunque, sufre como yunque ; quando

fueres martillo, hiere como martillo. 4)
Prov. Span.
Man muss Hammer oder Ambos sein.5)

Prov. Germ.
When you are an anvil, lie you still,

When you are a hammer, strike your fill.6)
Prov. Engl..
Daca e;ti nicovalä rabdä si cdnd estl clocan : bate !

Suferä cdnd vel fi nicovalä, i lovesce cdnd'c-el fi elocan.
5) Când omul e nicovalä, trebue s sufere, dud e ciocan, trebue s lo-
véscä.
Când e;tY nicovalä, suferä ca nicovala ; dud estf cIocan, lovesce ca
mocanul.
Trebue sà fil clocan sad nicovalä.
Daca sunteti o nicovalä, stati ; daca suntetT un clocan,
dacoromanica.ro
LEGÌ, iNVEVITURX., KESERII 449
12371 Nicovanul frici n'are dé ciocan.

'ORD. GOLESCU, M88. II, p. 47.
Adic& cel tare §1 seraet, (16 cel slab §1fricos (GOLEsou).
Incus robusta malleum non temnit.')

Prov. Lat.
Bonne enclume ne craint pas le marteau.

Prov. Franc.
Buona incudine non teme martello.2)

Prov. Tosc.
Der Amboss fragt nach keinem Streich. 3)

Prov. Germ.
* ,n.
12372 De cftt un an nicovalá mai bine trei dile
clocan.
I. POPESCU, ill.V. C. Dobreni, j.
Ilfov.
Ve41 An, pi, Yard,
S'éptcrmc2ner.
Acela§ inteles ca la No. 251 & 302.
NICOvALNA
Vecrf Crocan.
NICO VAN
V&A Crocan, Nicovald.
NOD
VccjI a Inghlii.
Nicovala puternicä nu se teme de clocan.

Buna nicovalâ nu se teme de docan.
Nicovalel nu'l pasä de nicY o loviturä.
dacoromanica.ro
450 PROVERBELE ROM/NILOR
*.L
12373 A da de nod.
Patna.
Adica de gret.
NOUR
Vecli Doztt'.
NOUR-SPRE-PECE
*
12374 Unu platesce noué-spre-Oece, §'ala-l-alt
doué-çleci fár unu!
AVE.- CORCEA, paroh, C. Costent,
Banat.
Adec& unul ca cela-l-alt, sunt asemenea, tot un cl.rac.
OBAI)A.
Vec,11 Ca.p. VI, c. Ta.
*
12375 i obada cea rea vine de-asupra.
GAVE. ONISOR, prof. c. Dobro-
vq, j.
Vasluitc.
Vec).1 Cap. VI, e ()Ladd.
cel mat' tare si mare ajunge ()data ca cel mic si

slab. Ye): ajunge §i tu ca mine. Ne TOM trezt §i. noi po-
porul. Arat'd mersul lumil. A se achogh la No. 7422.
*
12376 Nu are obecple tòte.
G-. I. TOMESCU, mv. c. Broscari,
j. Mehedin fi.
Vecg Dágcl,
1° E cam prostut.
2° E ticnit.
OBICETU
12377 ObiceIurile cele nouè fac risipa tèrilor

si peirea Domnilor.
I. NECULCE, Letop. Mold.
p. 190.
dacoromanica.ro
LEGf, INVATXTUR11, MESERIf 451
Multi Domnf, nu aveat alta grija de ca sA scornéscä

imposite no!, cu care se imbogdtiat. el §i favoritil lor.
ctefanite Vodk vrênd °datà sit sceote fumerit pe %ere, cite sese
ortI de cash', i inainte vreme era obicelu de dh, numaT cite un leg
de cask ere Toma Vornicul si Cu Iordachi frate-seg, CantaeuzineseiT,
nu'l Yes& sA seelte mal mult de cat un let, i '1 4iceau se nu face,
obicelu nog, el nu '1 bine. Pre §tefänita-Vode indatà s'ag mAniat,
au secs Hangerul i s'au repOit sa deh si el ad fugit din
case. dark hiker ce erag GrecT, dérä se puneag tare pentru térl
pentru obiceIu nog se, nu se fack cA obicdele cele noua fac risipa te-
rilor i peirea Domnilor.» ION NEC CLCE.
*
12378 Cum e téra i obiceiul.
A. PANN, Edit. 3889, p. 57;
III, p. 71. HLNTESCU, p. 185.
G. BANULESCU, inv. c. PetroOla,
j. Dimbovifa.
Pentru cele potrivite.
12379 Obiceiti noil In érá veche.
A. PANN, Edit. 1889, p. 173.
Rom. Glum. 1, p. 42.
La o noutate cam displacuta.
OBI CETU
12380 Obicehil legei are putére.

MATEI BASARAB, Pravild, p 143.
Ve4I Datinä.
Maxima juridica. Ceea ce Francesul nunaesce : le droit

coutumier.
GLAVA 4. (Vasille Velichil. adica cel mare). Vasille gralasce in-
tr'o epistolie ce ail scris cetre Diodor de obicélul cel ne-scris, cd obi-
caul leget are putere.
(Matelu). Uncle nu e lége scrisa, acolo trebuesce se pezim obiceiul
looului. lare de nu va fi niel obicél, trebuésce se urmam intreberil de
acel lucru, lar de nu vom afla niel cu intrebarea de acel lucru, atuncl
trebuTésce se. socotéscil betrinii cum vor puté tocml,
(Fotie Tdrigrddenul). §i atuncl ne trebuTe obicaul cetetilor sag al
eparhiilor, eind au venit la judecata obicau, ca acesta, i s'ad ade-
verat. Drept acea i céle toeméle carele cu indelungat obicélu s'ag
ispitit si s'au pezit multa vreme sint de trébk Tare nu mg putin ci
ca si invetAturile i légea ce e scrisa.
(Armenopulo). Graiésce i Armenopul cA obiceml vechTu in loe de
lege se socotésce si se tine.
dacoromanica.ro
452 PROVERBELE ROMAN ILOR
*A
12381 Cate bordeIe (bordee)
Atatea obiceIe (obicee).
Abecedar Ilustr. p. 26. GR.
JIPESCU, Opine. p. 81. I. G.
VALENTINEANU, p. 30. V. Fo-
RESCU, c. Folticeni, j. Suclava.
A NDREf MARINES1TU, inv. C. Hu-
mole, j. Aril* E. I. PATRICIII,
inv. c. Smull, j. Covurluiu. C.
BUNGETIANU, preot, C. Cosovet, j.
Mehedinp. H. D. Eimscu,
c. Zanzostea, j. Dorohoi. Era. Po-
PESCU, iV. C. Olocanesci-Margineni,
j. Ialomia. G. POBORAN, inst.
j. Olt.
Nu to-V. 6nienif sunt la fel fie ea inteligen0, fi ca a-

pucAturT.
Quot homines tot sententice))

Prov. Lat.
Tey 'XXov,v avilp grvcipretat gryptq.2)

OMER, Odis.
* L.
12382 Tot bordeIti
I§I are obiceIti.
E. I. PATRICTU, inv. C. SMUiti,
j. Covurluiu.
Aeela§ inteles ea la No. 12381.
OBOR
Ve41 Mitgar, Yard,
12383 Ca la u§a oborulul.

P. ISPIRESCU, &Moe, p. 73.
VecjI Tocinéld.
A se tocmi rèù, iganesee.

cApol nu erit destul ea se tocmea Maul Roman, tocznéld ca la ugt
oborulta., P. IspmEscu, Sn6ve, p. 72.
') Cat): 6menl. adtea

3)Cäci altora altele lucruff plac.
dacoromanica.ro
LEGf, iNVkt.A.TUR.X., HESERII 453
12384 Par'cä e de la obor.

Pentrul omul mojic, mal ales In vorbli.
C'est une poissarde.
Prov. Franc.
12385 A ajunge la spartul oborului.

AL. POPESCU, inv. C. Cernica,
j.
nrg.
Adia pré târçliú, dupd, vreme, and s'a sfir0t tréba.
OBOROC
12386 Còsé la oboròce.

S. MM.2LELESCU, &zdt. II. p. 47.
D-na Z. JuvARA, C. Federici, j.
Tut ova.
Pentru unul care ronfde când d6rme.

OBROC
V ecg Noroc.
12387 A pune lumina sub obroc.

L. SIINEANu, Diet. p. 563.-
FR. DAra, 111, p. 141.
*
Pune lumina subt obroc.
1 ORD. G OLESCU, M88. II, p. 55.
ANTIM 1 VIRÉNUL, .Didah. p. 75.
DOBRE MARLNESCU, CM). C. Pir-
vu-Rom, j. Argq.
1° Adica ascunde adev'érul 0 puns p6 ce! Inv6tatI subt

cei pro§tI (GoLEscu).
20 Când cine-va ascunde talentele pre care le are.
Nimeni nu aprinde faclie fri o pune eubt obroc, ci in eferic.,
Mitropolitul A NTIM.
dacoromanica.ro
Zilot Romanul, p. 16, da çlicerea sub o form& ne-o-

bicTnuitd.
cLuntiva In sfepie nu s'aecunde, niel cetatea d'asupra muntelul.»
Acésté, qicere este luat& din Evangheliä.
Hid cum se aprinde lumina 0 se pune subt obroc ci in

sfefnic.
MATEfu, 5. 15; MARc, 4. 21;
Luc, 8. 16 & 11. 13.
12388 A pune In obroc.

Vec}1
Ache& a in§elh, a dovedi, a rém&né pre cine-va.
OCA
VeslI Be/iv, Dara.
12389 Nu e ocaua,
Cat e daraua.
*
Nei ocaua
Cat daraua.
I. TZINTZU, ing. j. Buz64.
IVu face ocaua

Cdt daraua.
r. FOPESCU, inv. c. Dobreni, j.
VelY Dara.
Adica un lucru dé nimic, la care mai mare chieltufala

de cAt folosul (0 oLEscu).
12390 Popa Ipate

Da oca pe spate,
face cu mana
Sa maï dee una.
T. SPERANTA, C. Ia0, j. Iaqi.
Pentru cel betiv.
dacoromanica.ro
LE f, iNvkrITT/Ril, rs sauf 455
*
12391 Iu s-ti du9I, ucalu i patru sute.,
G. Z GA, stud C. Aria, Epir.
Pentru un lucru care nu sufera discutie.
12392 A prinde pe cine-va cu ocaoa micä.

A. PANN, ir, p. 32. LAURIAN
& MAXIM, I I, p. 730. I. loNEsou,
1 I I, p. 230 V. ALEXANDRI,
Teatr., p. 444 & 452. L. *Af-
NEANU, Semas. p. 356. G. I.
MUNTEANU, p. 72. BARONZI, p.
40. S. 1. GROSBKANN, p 53.
P. 11A§DM Etymol. Magn. p.
1489. E. I. PATRICIU, inv. C.
Smulft, j. Covurluiu.
* c.
A'l prinde Cu ocaua mica'.
GR. JIIESCU, Opine. p. 95.
GAVR. ONI5OR, pof. c. Dobrovel,
j Vadutu,
*c.
A'1 prinde cu oca mica.
Abecedar Dustrat p. 29 I.
CREANGA, POI'. p. 206 T. SPE-
BANTA, L p 130. GAVR. ONI OR,
DObrOVet, j. Vashau. V A.
FORESCU, j. SucIava. C. TE DO
RESCU, inv. c. Dogele, j. Vasluiu.
E. I. PATRICfIJ, NV e. &map, j.
Covurliau. JuLlu G RoF OREANU,
inv. e. Gal§a, comit Arad. Ungaria.
10 A dovedl pe cine-va, a 1 prinde asupra faptuluf,

vroind a imelh. Cand unul vroind sa faca pe lirptul e
prins.
Mi'l ziipst colo, femeea
:N egustor cu o a mi d.
'I. SEER NIA.
20 Prins Cu minduna.
I Unde te vet duce, ocaua e patru te d dramur )
61498 31
dacoromanica.ro
456 PROVEERME ROMANILOR
(Bine : atita am vrut sl aflù din gura ta, puTu de viperA ce mi aT

fost, çlise atuncT spanul. NumaT cita sA fie asa, cA de te-ofu prinde
cu oca mica greA o srp caç1A.1 1. CREANGA, Pov. p. 206.
Origina IlicereT ne o da Ion Ghica in Scris6rea

telnd i se pAreit (luT Caragea) cit punga nu i se umpleá destul de
rapada, avea si alta còrde la arc. Scoteit pe Aga in tirg cu cAntarul
si Cu falanga. Acesta prindea cu ocaua micA pe vre-un brutar, pe
vre un dirciumar, pe vre-un macelar, 1T tristnteh câte o sutA de nuele
la tAlpl, sa il intuea de urechT in mijlocul pTeleT
OCARMUIRE
*A
12393 Nu trebue sfi te joci cu ocarmuirea, cum
nu trebue sä se jóce fata cea mare cu
muslap fläcäului.
V. A. FORESOU, C. Folticent, j.
Suclava.
Adica tot ce e ocarmuire e brutal, bestial §i mai ales

primejdios.
OCNA
*
12394 Par'cä acum o esit de la ocnä!
GAV. ONISOR, prof. C. Dobrovel ,
j. Vasluitt.
Om slab, tuns nu ca toti 6menii, intr'un cuvint schim-
bat la fata.
ODGON
*A
12395 A trage odgonul.
Tutova.
A trage partea cea "huna, folósele.
OrEM
12396 Mergeti si mäcinati, si la oiem sä nu

gänditi.
dacoromanica.ro
Lzef, bPirkilT17Rit MESERIf 457
Sd slice pentra cef cumpliti (GoLEsou).
12397 Intratl, si In cos 1344, sI oIem nicI cum

sä dati.
IoRDAcHEGOLESCII, M88. II, p. 7.
86 slice pentru cel ce vor tot s5, jitfuIéseli (GoLEsou).

*A
12398 S'a sfirsit olemul.
G. POBORAN, inst. j. Olt
Velll Brame!.
0I5TE
Ve41 Cara', Irma.
OLAC
Vegi B6Id.
*
12399 A merge (duce) de olac.
GR. ALEXANDRESCU, magi8tr. j.
Putna. C. TEODORESCII, C. Li-
pova, j. Vaslutu. G. POBORAN,
inst. j. Olt. FR. DAME, III, p.
151.
1° Adicit repede, lute.

2° F5x5, chibzuinta. J. Vaslulu.
12400 Al lua de olac.

POBORAN, inst. j. Olt.
Adicit a'l grabl.
*
12401 A fi scris de olac.
JIIVARA, c. 1361-lad, j. Tuto-
va. GR. ALEXANDRESOU, magi-
str. j. Putna.
Adicii de ajuns, mult.

Ajungef Wait, al scris de olac.,
dacoromanica.ro
458 PROVERBELE ROldiNILOR
*
12402 A fi cal de olac.
GAV. ONI§OR, prof. c. Dobrovet,
j. VaalUia.
Vecp Cal.
A fi muncit peste mèsura. Acela.1 inteles ca la No.

1244.
OLACAR
vecli Ban.
12403 Oläcar de cal schIopf.

Old car de ca ï staturi.

A. PAN, II, p. 126. HINTE-
scu, p. 9.
Velt Ban.
Adia, cel ce Ingrijasce de cele mal pr6ste (GoLEscu)..

Me facui pentru bauí multT
Olacar de cal statuti.
12404 Se gäsesc oläcari §1 dé caí pro§ti.

IORD. GOLESCU, M88. II, p. 65-
Adic î cu cele mai prciste se gasesc 6menl a s6 sluji
(GoLEscu).
OLAR
12405 Olarul unde voIesce, acolo pune manu§a.
Olarulul, unde "A place acolo pune mänuqa.

p. 29. HENTEscu, p. 129.
*
Olarul pune còda unde place.
Sem. Centr. Buc. Cl. VII, prin
P GARBOVICEANU, prof.
dacoromanica.ro
LEGY, iNVÉTATITRA, MESERIf 459
Olarul pune t6rta unde -7 vine.

I. Blornscu, prof. j. Rotnan.
Ca olarul aele &Ind face,
Pune manuqa unde place.
A. PAINTN, II, p. 30. HINTEsar,
p. 129.
Ved1 Cdrpactu.
Arat5, puterea sthpAnulut c5, face orl-ce va 0 cum va

(Gouscu).
12406 Olarii dintr'un päinint

Ce tot un fel 11 frail-Ant.
Fac i ulcior (urcior) i alt vas
Tot un fel pe rota tras.
A. PANN, II, p. 15. HiNTESCU,
p. 129.
Ve41 Dumneá'ea.
Tott 6menit sunt fratt; bunt 0 r61, frumo0 i uriti,

boleti 0 tèrant, etc. tot un Dumneqet 'I a Lout pe unit
ca si pe altif.
*
12407 Tot olariul laudä Ola sa.
Calendar 1853, kW. GR. A LEr
XANDRESCU, Magier., j. Putna.
Vedt Tigan.
Tot omul crede i sustine cà blend s6-11 e mal bun.
Chaque potier vante son pot.
Prov. Franc.
Ogni pignattaro loda la sua pign atta e più quella

che tiene rotta.')
Prov. Ital.
Coda ollero alaba su puchero.2)

Prov. Span.
Fie-care ciar lauda. Ola sa, i mal ales aceca care e sparti.
Fie-care ciar Isi laudi 61a.
dacoromanica.ro
Jeder Kramer lobt seine Waare.1)

Prov. Germ.
Every pedlar praises his needles.2)

Prov. Engl.
Hwar ki5pman roosar sina wahror.3)

Prov. Sved.
*L
12408 La olari, 61à sdravénä nu gäsesci.
GR. ALEXANDRESCU, magistr.,
j. Putna.
Vedl Cizmar. .

Prov. Franc.
El calegher ya sempre le scarpe rotte.4)

Prov. Venit.
Der Schuster hat die schlechtesten Schuh.5)

Prov. Germ.
The smith's mear and th,e souter's wife are aye

warst shod.6)
Prov. Seq.
Skornakar Borni hava stundom verste Skcerne.7)

Prov. Norv.
') Fie-care negustor 1sY laudl marfa.

Pie-care boccegiil (tolbas) îl lama' acele.
Fie-care negustor isT laudä. marfa.
Cizmarul are In tot-dé-una ghéta rupfi.
Cizmarul are cea mal pr6stA IncW6minte.
Calul potcovaruluI si femeIa cizmarului sunt, in tot-dé-una, ceI mal
féu Inc5.1m41.
Copiii cizmarului ail cate-odatä cele mal rele bacUt'iminte.
dacoromanica.ro
LEA INVÈTITURA, RESERII 461
*
12409 Ride risul olarului.
ION MIOULA, preot, c. Vomit', co-
mil. Bihor, Ungarfa.
Cand olarul vi-a inomolit carul a As de necaz. Ris

din gura, foc din inima.
12410 A fi ca lutul,in mana olarului.

HINTESOU, p. 96.
Ce vrea face din el. A se vedé No. 12405. i cum

qice Francesul: 'Ore comme une cire molle entre les mains
de quelqu'un.
OMEGA
Ve4T Alfa.
OPOR
12411 A intrat r6ta 'Ana In opor in noroiu.

Se afia, Inteo stare férte grea, e 1ncurcat rèt.

*
12412 A baga (face, fi) ce-va pan& in opor.
G. PosoRAN, inst. j. Olt.
Adica pana nu mal aï unde sat 1ncotro.
ORIN DUIÉLA
Vegl Merria-Ta, Cap. .1X,
c.
ORT
Vecri Ban, Leu, Popd.
12413 Un ort, un zlot, un tult §i o Ola cu unt.

L. ..4.13TEANII, Dict., p. 834.
dacoromanica.ro
462 PROVERBE LE ROMINILOR
Sè lice pentru o plat5, cam piperatii.

Ortul, zlotul §i tultul erat, In vechime, moneçlf caril
valorati. respectiv 10, 30 §i 15 parale.
12414 II dal un ort §1 lea un cot.

D-na E. B. MAwR, p. 34.
Vecri Deget.
Pentru cel obraznic §i lacom.

Quo plus Bunt poke, plus sitiuntur aqua.
Prov. Lat.
Si vous lui donnez un pied, il en prendra quatre.

Prov. Franc.
Al villano, se gli porgi il dito, ei prende la

mano. 1)
Prov. Ital.
Wenn man Einem den Finger giebt, so will er

gleich die ganze Hand. 2)
Prov. Germ.
Give a clown your finger and he'll take your

whole hand. 3)
Prov. Engl.
OSINDA
VedI Dobeîna.
12415 OsInda trage la platä.

MIRON COSTIN, Letop. Mold. I,
p. 324.
Ved1 Pètat.
Peclépsa trebue sä ajunga, neapèrat, pe cel vin.ovat.
pornind c.r1iIe, dederg, scire c. Tat i S'érdarIul la curte so-
sesce. Spun, cä déca s'ati aproplet de ora tefan Sgrdarlul, s'e' '1 fi
Teranul, daca '1 hiding degetul, apucg mana.

and s d cul-va degetul, vré Indafá mana
DE41 féranuluti degetul vostru i fe" va luà mana t6fa.
dacoromanica.ro
LEGI, iNSiTATURI, MESERIf 463
tirnpinat o slug% a luT de i AU spus de t6te ce se sunase in tirg

la curte, si cum au purees Logofetul cel mare den IasT, s't multe a-
mestecAturT i cuvinte sunt de Unguri. SA fie statut multnin gandurT
S6rdafful, intra-va In Virg aù Intórce-se-va Inapol ; 4iceji o sluga
a luT: eIntòrce-te, glupine, ca nice la un bine nu merg1.4 Era osinda
tragea la plaid. Au biruit gandul sg intre In tirg. i indatA cum ail
sosit la gaze* nimicl zabovind. ati mers la curte., MIRON COSTIN
12416 Aù fost unil Cu osInda §i altiI cu cobânda.

ZILOT ROMÂNUL.
Vecfl Doheina'&.
Cana unul face vre-un rètl i altul priruesce pedépsa

ce s'ar cuveni celui
OSIE
Ve4.1 Bou
12417 Osla cand sé unge, carul nicf cum scArtfie.

ORD. COLESCU, Mss. II. p. 10.
Vecg Yudeator.
Adie& .uorodul child se' mangae, nici cum cartesce

(GoLEscu).
Chariot engraissé et oingt

A charier est mieux en point.
Prov. Franc.
12418 OsIa cänd sé unge, carul mai lesne umblä.

ORD. 0 OLESCU, M88. II, p 10.
Vedi. Car.
Adica cu bani ori-ce lucru i s6 Inlesnesce (00LEscu).

*A
12419 Unge osla ca sä nu scärtie carul.
TOED. GrOLESCU, M88. II, p. 101.
D-ra EcAT. *roux, inv. c. A-
dam, j. Tutova. V. FOBESCU, C.
Folticenf, j. Suciava.
dacoromanica.ro
461 PROVERBELE RODLINILOR
*
Unge osta set nu sceirtie.
A. PANN, Edit. 1899, p. 79. --
FR. DAME, IIf, p. 163. H. D.
ENESCU, inv. c. Zamostea, j. Do-
rohoi. GR. JIPESCU, Opine. p.
144. Sem. C. Buc. Cl. VII, prin
P. GiRBOVICEANU, prof. M. Lu-
PESOU, inv. c. Brosceni, j. Suclava.
*
Unge osia set nu sec-6-0e caru.
GAVR. ONI§OR, 2» of. c. Dobro-
vq, j. Vasluiu.
*
Unge osla cd n'o scarp caruta.
V. SALA, dasc. c. Baleni, cornit.
Bihur, Ungaria.
Unge osia set nu cante r6ta.

173. HDTTEscu, p. 138 & 163.
*
Cand ungì osla carul nu scartie.
C. TEODORESCU, inv. c. Ddgele,
j. Vasluiu.
Unge oeia daca vrei sei mérgcl camp.

ION GRIGORESCU, C. Bucuresci,
j. Ilfov.
Baca vei set nu scartie carul, unge osia.

A. PANN, IH, p. 28. HIKE-
SCU, p 28.
Adicä sd inabunäm p eel impotriva ca sa nu ne sta

d'impotriva, s6, nu cartésca (GoLEsou).
°And daI banI §i alte ploc6ne, capetI tot ce dorescI.
dacoromanica.ro
mart INVETITURA, mEsEruf 465
Rode mal engreichade

Es subiette a la cridade.')
Prov. Gasc.
Perchè vada il carro, bisogna Anger le ruote.2)

Prov. Tose.
Quem seu carro unta, seus bois ajuda.3)

Prov. Port.
Wer gut schmeert, Der gut fährt.4)

Prov. Germ.
Als men den wielen smeert, dan rolt de wagen. 5)

Prov. Oland.
Den mil smörjer, han ker

Prov. Svedez.
*A
12420 Osla ne-unsä
E. I. PATRIdU, hat). C. Smulp,
j. Covurluiu.
AratI insemnatatea banuluf cand vrel sà lini§tescl lu-

crurile, sat sä", clobandescI óre-ce.
Carul seclrfie cad nu e uns.
T. SPERANTIA, II, p. 67.
*A
12421 A unge osia.
MIRON COSTIN, Letop. Mold., I,
p. 306.G. POB ORAN, inst. j. Olt.
A 1initi treburile and haul saü alte plocóne.

N6f51 réü unsé, sé pote sé scéqie.
Ca si mérgé carul, trebue sé ungí r6ta.
Cine unge carul 566, boiiI sél 11 ajuté.
Ce 'I bine uns, bine umbra.
Daca ungl rotile, carul merge bine.
Cine unge bine, umblé upr.
dacoromanica.ro
qe6énd acolo paga, Catargiul agteptând pre Ion Vodg., att simtit
lucrurile intealt chip, al ajunsese pe paga alte porund ImpèrgtescT
pi-in Silihtarul, i unsese osia la paga i Mate-Voclg.» M. CosTrN.
OSTFACA
12422 A'§I lua ostfacä.

G. POBORAN, ifiSt. C. Slatina,,i.
Ott.
Aclicg plata euvenita, pentru ea a staruit sa se faca

Ore-ce.
PACE
12423 Pacea strimba e maf bunä de cat jude-

cata drépta.
DIM. POPOVICL inv. c. Curin,
comit. Arad, Ungaria. V. SALA,
dasc. c. Saca, comit Bihor, Unga-
*
1110 buna pacea strimba de cat o jude-
cata drépta
D-ra ECAT. SI§MAN, (972/. C. A-
dam, j. Tutova.
bine o pace strimba de cat o judecata

drépta.
1. G. VALENTINEANTI, p. 41.
Ve41 ImprIcare, lnvo-

tad, 7ua'ecatd, Pro-
ces.
PAGUBA.
Vag Cctig, Cuminte, Def-
Opt, a Fluerd, 'stet, Mifel,
Omenie, iret, Tovardf, Vor-
nic, Vrednic.
dacoromanica.ro
LEGI, ÌNVATXTURI, MESERII 467
12424 La paguba altufa nu te mira.

Ca §i tu o pos' cäpéta.
V. SALA, dasc. c. Dumbravenk,
Norocul e schimbator.
12425 Cel cu paguba §i cu pacatul.

V. A. FORESCIT, C. Folticeni, j.
Suaava. H. D. ENESOLT, inv. C.
Smulfi, j. Covurluiu.
*
Cel cu paguba i cu pecate.
G. MADAN, stud. c. Trweni, fin.
Ch4gn6ii , Basarabia.
Cine cu paguba, ci cu pecat.

I. CREANGA, Pov., p. 133.
Cine are pagubei are i pecate.

G. P. SALVE'', inv. c. Smulfi,
j. Covurluiu.
Vecp 711/har.
°and invinuescl pre cine-va pe nedrept.

alog Nichifor, ca omul cu grije, s'a suit in càruà gi a inceput a
scormoli in thte piirtile, pe sub cogolink gi numa1 létà" ce da de se-
cure, de o funie gi de-un sfredeleac, pe pomogtina ciíruteT.
pècatele mele I Cine 'i cu paguba i cu pecat. DI6 mieram eu sA nu
nu se ingrijéscl baba de mine, panti intr'athtä., I. CREANGX, Pos.
p. 133.
12426 Cine are paguba §i rusine.

iimpsau, p. 139.
1° Cad: acusa pe tóta lumea. A se ved6 No. 12425.

A
12427 Paguba fusé, si 1m! placit cum se dusé,
dupa çìisa Motului.
Tribuna Popor., (Arad), II, NO.
186
dacoromanica.ro
468 PROVERBELE ROMÀNILOR
°And (301 pagubit de ceva, fdra ca prin acésta

vie o pré mare supérare.
12428 AtAta paguba cat si dobanda.

P. ISPIRESCU, Leg., I, 1872, p.
177; Rev. Lt., I, p. 235. FR.
DAllt, III, p. 172. M. CANIAN,
public, j. lag
*L
Atata pagubd catd i dobandd
C. TEODORESCU, inv. C. Lipova,
j. Vasluiu.
Akita pagubd.
AL. ODOBESCU, Tea°, p 183.
I. NEGRUZZI, Cony. Liter., XIII,
p. 29. Cony. Liter., XIII, p.
250.
*L.
Atdta pagubd In éra _Moldova
G. P. SALVIt, inv. c. Smulti,
j. Corurluiu.
Arat& ne-pAsarea. Daca nu vref fad cutare trébA,

nu am nici pagubAniel folos de tine.
12429 Di ziiie nu poti si-ai diafur (cheare).1)

G. ZUCA, stud. c. Durazzo, Al-
bania & c. Abela, Epir.
pice cel re'il de pagubl.

Diafur, de la grecescul 8carfopov, interes.
Cheare, vine din turcesce, §i are acela§ inteles.
*A
12430 A fi reil de paguba.
Tutova. I. Pu§cARfu, In y. c. Poia-
na-Merului, comit. Fitgara§, Tran-
silvania.
') Din pagubi nu potl s ai c4tig.
dacoromanica.ro
LEW, iNVtTATETRÀ, MESERIt 469
Pentru cel care nu scie s sufere o paguba cu rabdare

§i supunere.
PAGUBA5
Ve 4T Hob TIllhar.
12431 De n'ar fi päguba§i n'ar fi nici hot'.

A. PANN, Edit., 1889, p. 20; I,
Vecri Hot.
Intiun mod ironic la adresa hotilor. Corespunde fraseI

atât de cunoscutà a 1111 Alphonse Karr : Que messieurs
les assasins commencent.
*
12432 PAguba§ul plätesce §i glóba.
Putna. C. TEODORESCU, (ny. C.
Crusesci, j. Vasluiu.
1° Adese-orI tot pdguba§ul e osindit, la judecata.
20 Child unul face cheltuelI zadarnice spre a'§I
paguba.
12433 Tot päguba§ul plätesce Ola spartä.

AL. MARTINIAN. C. Bucuresci, j.
Ilfov.
12434 Hatt' de päguba§.

Child vina se aruncA tot asupra celuT pdgubit.
*
12435 Cine a furat sä mai fure, pe däuna§ (pa-
guba§) sä '1 spinzure.
V. SALA, dasc. c. Lun ca, comit.
Bihar, Ungaria.
A PAGUBI
Vecil a Cdfiiga.
dacoromanica.ro
470 PROVERBETY. ROMANILOR
PAHONT
12436 A fi pahont.
T. BALÀ§EL,preot, c. Stefänesci,
j
Se lice unni om inalt, bine legat la trap, dar crud
la inima i murdar.
Pahontii, ere.' cArdu§if cariï urmareaü armatele rusescf,
child acestea veneatt sail treceati prin téra n6stra.
PALMA
V elf Frunte.
12437 A scurtà de o palmä pre cine-va.

FR. DÉ, lU, p. 176.
capul, §i. cum lice francesul: le raccourcir.
PALMAC
*
12438 Un palmac de mo§ie
un sac de hartie.
E. E. PATRIChT, inv. C. Smu10,
j. Covurluiu.
VcY Alofie, 10"zef, .121Y-
zefie.
Acelea0 intelesurf ca la No. 10012.

*A
12439 Dinteun. palmac
M6rte fac.
E. I. FATRICf 17, inv. e. Smulti,
j. Covurluiu.
Vecri* Nofic.
Ca sa arke ne-intelegerile &litre r6ze§l' (mo§neni).
PANA
12440 A avé panä formòsä.

G. I. MUNTEANIT, p. 121.
V el:A Conderu.
dacoromanica.ro
LEGf, INVETÄTURI, MESERIf 471
Acela§ byteles ca la No. 11264.

Avoir une belle plume.
Prov. Franc.
PANDAR
Ve41 Bostand, Cimitir.
PANTAHUZA
Vecji Cap. XII, c. Ponta-
kaza.
PANZA
Ve41 Corabie.
PAR
VecJI Cap. V1, c, Par.
*
12441 A deslega funia de la par.
BAvrr..k, prin V. A. FORESCU,
c. Folticeni, j. Suciava.
A sfir§i odatá, o trébd, o afacere, o judecatil, etc.

*
12442 S'a apropiat (apropIet) funia la par.
P. HA§Dt0, Etym. 21Iagn.,
p. 1384. S. Fr. MARIAN, Inmorm.
Rom., p. 322. FR. DA, III, p.
182. C. TEODORESCU, fnv., C. Li-
pova, j. Vasluitt. I. CREANGA,
Pov., p. 234.
*
S'a strins fun'ia la par.
I. CREANGA, Por., p. 320.
GAVE. ONI§OR, prof. C. Dobrovet,
j. Vasluiu. E. I. PATRICIU,
c. &mitt, j. Comp-lulu.
A ajuns fringhia la par.

D-NA EL. SEVASTOS, p. 186.
61498 32
dacoromanica.ro
*
Funja e la par.
D-NA Z. JUVARA, c. Fedesci, j.
Tutova.
I° A Inab'elránit ; îI a§tépt5, m6rtea.

gTh5mne ! Rogu-te s flti inggcluit mäcar trel ; in care sä 'mi
ingrijesc sufletul, se: 'ml lucrez racla cu mho, mea astä släbänògä, si
ea m aseçl singurel inteinsa, i dui:a aceste facä mòrtea ce va vol ca
mine ; old v'e'd eil bine cä mi s'a strhis funia la par ; incep a
vq.ênd Cu CREANGL
20 Nu ma)." p6te rabc111.
PARA
Ve41 Ceirerumd, Gurd, In-
.5'w-dare, Lene, Via, Vitzd-
tor, Vrabre.
12443 Gäsesci parale In drum i tot trebue sä

le numerl.
C. IliatA.ciNit, ing. c. Slatina, j.
Olt.
VecJI Ban.
12444 Parale albe pentru dile negre.

f. CREANG X, Pov. p. 3. Abec.
Ilustr. p. 28. B. P. 1-14Dtt,
Etym. Magn. p. 705.
Pradei alghi tri *fie lcri.1)

N. ST., C. Hijopole, Macedonia.
Paradei alghi tri dale leri,2)

I. COYAN, prof. c. Samarina,
Epir.
V&A Ban.

Parale albe pentru dile negre.
Parale albe pentru lile negre.
dacoromanica.ro
LEGÌ, ilWtTATIITRA, hiESERIÌ 473
Pe langA acestea mal aveit strinse si petreilute albe pentru

negre, cgcT lega paraoa cu 0.ece nodurl: s't tremura dupA ban.»
I. CREANGA., Pon. p. 3.
Tgi spargna a tems, quel ha el basegns.l)

Prov. Retos.amans.

Prov. Germ.
Of saving comes having.5)

Prov. Engl.
Ac accé cara ghifin

Prov. Turc.
12445 Cinci parale léscae

§i pelea de pe c
T. B.LAEL, preot, c. Steftlnesd,
j. Vcilcea.
Ve4I Cur. .
Pentru un lucru de mic pret. Atitt este pretul ce se

oferk In batjocura,.
A
12446 Parale glod, le intorc cu furca prin pod.
VIILCANESCII, Sc. Inst. C.
Pelead, j. Dolj.
In derklere, aretAnd lipsa de bani.

A
12447 Cine are parale
Cumpèrä basmale.
Putna.
Cine are parale de prisos le dä pe lucrurI nefolosit6re.

Cine economisesce la vreme, are la nevol'e.
Econornisesce la vreme, ca sä. al la trebuintä.
8) Din economie vine averea.
4) BanT albl pentra ï1e negre.
dacoromanica.ro
474 PROVERBELE ROMINII,OR
12448 Paraoa, ochlul dracului.

G. BANULESCU, inv. e Pietro-
j. Dambovila.
V&A' Ban.
1° Adica banul te incjala (GoLEscu).

2° Acelea§i intelesuri ca la No. 11084.
Ve4f origina qicerii la No. 439.
*
12449 Ce folos de cu§rnd lungd
Dacä nu 's parale 'n pungl.
GR. ALEXANDRESOU, magistr., j.
Putna.
Nascerea, o positie mal ridicatA in societate nu pre-

tuesc nimica daca averea lipsesce.
12450 Ar da tämde lui Dumnesletii §i nu se

'ndurd sä dea parale.
A. PANN, Edit. 1889, p. 64
III, p. 77. HINTEsou, p. 79.
Pentru cel
*
12451 Cine nu crutä paraoa, nici de galben
(galbin) nu 'I e mild.
p. 73. HINTEscu, p.141. P. IS-
PLRESCU, Rev.Ist., I, p. 153. D-na
E. B. MAWR, p. 83. NIC. MATEE-
SCU, inv. c. Movilifa, j. Putna.
Cine nu cruta paraoa nu crutcl nieì galbenul..

Averea se face din miel economii.

POVESTEA iMPÉRATULUf
Aù plecat °datg. cati-va dupg nag

Ca sa stringii zestre pentru o copilk
Care pré saracä, erk i sèrmank
sg o marite isT faceà pomang.
dacoromanica.ro
LEGf, iNvkanati, mEsEnit 475
Dmbland dar el ast fel prin case a cere

La eimenT mal nobilT si mal cu avere,
Intrarg 'ntr'o curte unde nemerirg
°cart', cértg, gurg.; in care audirg
C'g, stgpánul casiT un bAnut perduse
slugile teote erit de el puse:
Unil asternutul scuturà din case,
Altil cernett praful care '1 mgturase,
Altil lar prin curtea cea mare, ca hanul,
Gfuruia gunoTul sg. 'I ggséscg banul.
V gdênd el acésta pré mult se mirará
intru sine, cá 'n zadar intrarg
négrd sag albd fárá s 'Y vorbéscg
Deterg, sg plece, sg ngzuéscg.
Dar el cum iT vede cA 'ndèrgt pornirg
Ch'Tema' sA 'T intrebe pentru ce venirg ?
El stA 'n chibzuire cum 86'1 pomenéscg,
(Vädêndu'l scumpetea), sg, nu'Y ocgrascg.
Dar el tot 4orindu'l spus cam de silä
CA string sg, 'nzestreze p'o fatg de milg.
El cum iT aude nu '1 lasg sg Tésä,
Ii chIémg indatg cu cinste in casg,
Intrg 'n cercetare ce-aii steins pan'acuma ?
Cât mal trebuesce sg 'mplinéscg suma ?
spuindu'T scòse punga luT indatg
'nzestrg pe fatg cu sumg 'nsemnatä,
picênd : nu ve parg lucru de mirare
CA fac pentru un ban atâta cAtare,
De n'asI fi fost ast-fel cu bung ingrijire,
SA 'ml pgstrez averea ca nergsipire,
N'aqI fi avut astA-0 nicI chiar pentru mine,
Ne cum s'am prisosurT sg fac cui-va bine.
EY plecând pe p6rtg destul se mirará.
De asa vedere cIudatg. i rarg.
De si unul dice, din minte puting,
Ca, scump la tgrite, eftin la faing.
A. PANN.
Take care of the pence, and the pounds will

ta/ce care of themselves.')
Prov. Engl.
*
12452 Paraoa e mica dar loc mare prinde.
A. PANN, Edit. 1889, p 60;
III, p. 74. IInsipscu, p. 141.
H. D. ENEscu, inv. c. Zamostea,
j. Doroh of.
Arat& puterea banuluf.
i) Pizesce banul, si livra se va päzi singurg.
dacoromanica.ro
476 PROVERBELF. ROmINILOR
Pecunice omnia obediunt.i)

Prov. Lat
L'argent comptant l'emporte.

Prov. Franc.
L'oro governa il mondo.2)

Prov. Bal.
Todas las cosas obedecen a la pecunia.')

Prov. Span.
Geld regiert die Welt.4)

Prov. Germ.
Money commands all.5)

Prov. Engl.
12453 Cu paraua ta étI gäsesci beleaua ta.

Singur cu paraoa (paraua)

geisesc beleaoa (beleaua).
scu, p. 141.
Cu paraoa
LW gelsesc singur beleaoa.
A. PANN, Fab., II, p. 67.
So .1.ice cand cu cheltuIala ta, vrénd sa' fad un bine,

dal. do belea (Gouscu).
T6te ascultá de ban.

Aurul stäpAnesce lumen.
2) T6te ascultä. de ban.
4) Banul stkAnesce lumea.
2) Banul sräpanesce totul.
dacoromanica.ro
LEGI, 1NVETAT1J1À, MESERIT 477
12454 pu paraua mea, §I 1)6 Dòmna mea.

P. ISPIRESCU, Rev. 1st., II, p.
161.
Arata puterea banilor (GoLEscu).
Qui a de l'argent a des coquilles.

Prov. Franc.
Chi ha quattrini, ha tutto.1)

Prov. Tosc.
Quien dinero tiene, alcana lo que quiere.a)

Prov. Span.
Baar Gel cl /muff. 3)

Pros. Gernz.
A penny in my purse will bid me drink, when

all the friends I have will not.4)
Prov. Engl.
Penninyen gi°or kibet. 5)

Prov. Sved.
12455 De cAnd n'am vésiut paraoa

I-am uitat cum e turaoa.
A. PANN, I, p. 17.
Pentru eel sArae.
12456 Fuge parälu stronghili1.6)

G. ZUCA , stud. C. Turia, Epir.
Ve41 Ban.
') Cine are banl, are tot.

Cine are banï atinge ce vroesce.
Banl pein cumperi.
Un ban pe care '1 am in buzunar o sä'mY dea de beut, pe and top.'
prietenil meT nu 'mí ar
Banul face cumperätura.
Fuge banul cà 'i: rotund.
dacoromanica.ro
478 PROVEBBELE ROMINILOR
pice cel cheltuitor, arëtând chi de lesne se cheltuesce

banul.
Argent est rond il faut qu'a roule.

Prov. Franc.
I danctri son tondi e ruzzolano.1)

Prov. Tose.
Det Geld is rund.2)

Prov. Hannov.
Penge ere runde.3)

Prov. Danez.
Peningr er kringlóttr, svo hann velti milli era

landa. 4)
Prov. Tsland.
12457 Parälu furat fuge ca gharghir.5)

G. ZUCA, sha. c. Berat, Alba-
nia & c. Abela, Epir.
Banul r'ét ca§tigat, iau folosesce la nimio.

M'ale parte, male dilabuntur.a)
Prov. Lat.
Ce qui vient du diable, retourne au diable.

Prov. Franc.
La robba vet con la vein.7)

Prov. Bolones.
I) Banil sunt rotundl i se rostogolesc.

Banul este rotund.
Banul e rotund.
Banul e rotund de aceea se rostogolesce imprejurul lumeI intregl.
Banul furat fuge ca argintul
Cele réé cktigate, reo sé prápédesc.
Averea se duce cura a venit.
dacoromanica.ro
LEO, INVETXTUR.X., XESER11 479
Wie gewonntn, so zerronen.1)

Prov. Germ.
So got, so gone!)
Prov. Engl.
12458 Paradzli di harAme la hiatrigéle s'duc.5)

I. COYAN, prof. C. Ianina, Epir.

De aci si6 vede ca 1061a e privita ca o pedépsa pentru
fapte rele.
12459 Pana cand nu bagI ciòrli funä papuce,

nu scii ci acsizesce parälu.4)
G. ZUCA, stud. c. Samarina,
Epir.
Pana nu e§tf sarac lipit, nu cunosci val6rea banului.
12460 Cati pradzi va's dai, ahata carne va

s'Tiei. 5)
C. T ONESCU, prof. c. .Nevésta,
Macedonia.
Cat dal', atata
12461 P.-Alu cAtu 'I dulge, ah&t éste §'amar.6)

C. lorrEscu. prof. c. Nevésta,
Macedonia.
Vedi Ban.
Banul aduce placer' ca §i sup'érari.

Argent ard gent.
Prov. Franc.
I) Cum a venit, asa s'a dus.

2) Cum a venit, asa s'a dus.
2) Banil astigati pe nedrept la doctoriI se due.
4) Pane cind TIll bagl picIórele intr'un papuc nu sell ce pretuesce banul.
4) C541 banI o se dal, adta carne o se Tel.
q) Paraua cu cat II dulce, atat este si amare.
dacoromanica.ro
*
12462 Na prtlu, da-M1 chrgalu.1)
N. ST., C. Nijopole, Macedonia.
Imprumuti §i dal de belea.
*
12463 Partlu i minte, paralu i vasire.2)
G. ZUCA, stud. c. Perivoli, Epir.
Aral& puterea bauului.
Veqf No. 11143 & 11158.
Pecunia impetrat omnia. 3)

Prov Lat.
L' argent fait tout.
Prov. Franc.
Tudo pòde o dinheiro.4)

Prov. Portug.
Geld macht Alles. 5)

Prov. Elvet.
Penningen förnar alt.')

Prov. Sved.
ll danaro e un compendio del poter humano.7)

Pro v. Ital.
*
12464 Prtlu i Dumnidze, prtlu i suflit.8)
G. ZUCA, stud. c. Culona, Al-
bania.
Vegi Ban.

') Na banul, d5.-ml ggleévä.
Banul e minte, banul e rege.
Banul face tot.
Totul p6te banul.
6) Banul face tot.
Banul face tot.
Banul este un resumat al putere omenescI.
Paraoa e Dumnecleil, paraua e sutlet.
dacoromanica.ro
LECtf, INVtT.X.TURI, MESERII 481
12465 Umbla ca paraua din mAnä In maná.

FR. DA11±, IV, p. 195.V. A.
FoREscu, c. Folticeni, j. Suciava.
Ve Ban.
Acela§inteles ca la No. 11131,

tAre s ajung 8t1 umble ea paraua din mind in mdnd.
12466 TraIesce ca parauoa in punga säraculdf.

FR. DATA. IV. p. 175.
Vecil Ban.
12467 Parale batute ca curu popeI.

GAVR. ONIVIR, prof. C. Dobro-
vq, j. Vaaluiu.
Adica parale multe.
12468 Cand itI infra paraoa in mAn'a léga-o In

noué noduri.
A. PANN, Edit. 1889, p. 59;
III, p. 73.
Cand î infra' paraua in 'nand lég' o cu

ciece noduri.
p 82.
Adicri sá fil econom.
* n,
12469 Léga paraoa cu dece nodurl.
B. P. 1-11§nEtr, Etym. Magn. p.
2628. I. GBEANGI, Pov. p. 3;
Cony. Liter. IX, p. 283. Fa.
DAMÉ, II, p 268; I If, p. 130.
GR. ALEXANDRESOU, magistr., j.
Putna. C. TEODORESOU, inv. c.
Cursead, j. Vaaluiu.
Mich tremurà dupri, ban, e sgarcit.

Pe langl acestea mal aye& strinse si Oral* albe pentra i1e ne-
gre ; cad legà paraua cu deee noduri si tremura dupA ban. I.
CREk..NG:i
dacoromanica.ro
482 PROVERBELE ROBUNILOR
12470 Nu scie cum sé castige paraoa.

A. PANN, Edit. 1889, p. 63;
Pentru cel care cheltuesce Mr& niel o socotéla.

*.6.
12471 A nu avé para fr&ntä.
C. TEODORESCU-CHERILEAN17, NV.
c. Brosceni, j. Sudava.
V ecji Lene.
Arath o lipsä desavir§ita de bard.
He pas avoir un rouge liard.

PrOV. Franc.
*
12472 A nu avé (niel) o para clifòrä.
A. PANN, Edit. 1889, p. 158;
S. T. GROSSMANN, Dict. p. 3.
12473 A fi lefter de parale.

P. TSPIRESCLT, Rev, 1st. III, p.
379.
Vecri Lefterea.

«Este ififlit, lefter de parale.,
Chargé d'argent commie un erapaud de plumes.

Prov. Franc.
* ,6.
12474 If plin de parale ca canele de purecl.
GAVR. ONIVIR, prof. c. Dobro-
vet j. Vasluiu.
Vecg Avere.
Adica are bani multI. ireçlf No. 11066.
dacoromanica.ro
LEGÌ, INVÉT.X1ORÀ, MESERIf 483
12475 Pentru o para 41 pune streangul de gat.

A. PAN, Edit. 1889, p. 63;
p. 77. HINTEscu, p. 141.
Pentru cel sgArcit.
12476 A fi treI d'o para.

Pentru ceva de mic pret.
12477 scie cate parale face.

E. I. PATRICtU, 1722V. C. Slimly,
j. Covurlunc.
Vecy a Clinar).
Adica cat pretuesce cine-va. Se qice mat' ales, intr'un

mod ironic, despre omul, care nu e mare lucru de din-
sul. Francesul (jice : je sais ce qu'il vaut.
12478 Nu face parale.

Nu valorézg nimic. Se çlice pentru 6menii ca i pentru
lucrurf.
12479 A luà pre cine-va la tref parale.

A. PAN, III, p. 53. BARONZI,
p. 41. G. I. MUNTEANU, p. 72.
I. IoNEscu, III, p. 191.
CREANCA, Pov. p 315. FR. DAMS.,
III, p. 183. G. POBORAN, ¡Mg.
j. Olt. M. CANIAN, public. j.
A lua In fret parale.

521, 766, 889, 918 & 1243. S.
I. GROSSMANN, Diet. p. 40.
A'l face de fret para/e.

Tutova.
dacoromanica.ro
484 PROVERBELE ROM/N/LOR
P CAnd pe unul 11 zoresce cu vorba altul mai mare,

cerêndu'i socotéla de ce-va.
20 Când ocdrescl, batjocorescI. 7'811 pre cine-va.
... Nu cum-va al poftl óre sg, te pul la taIfasurl cu Dumneeti*?
e Dar scil a te pré intrecl cu saga, Ivane.
e Asa tl-e tréba ? Inca ma lei la trei parale? Pasol na turbinca,
Vidma !
e Mórtea atuncI se virtt in turbina, si Ivan o pune la pastramil.7
*A
12480 Al face de doué parale.
*
De nu face (via) doué pantie.
.,9ezetelrea. If, p. 74. GAVR.
ONI§OR, prof. c. Dobrovel, j. Vas-
lulu.
Acela§ iuteles ca la No. 12479.

(L'a oelirit de nu face nici doue parale.)
12481 Astä-01 and are parale,

Ma'nana zaharicale.
A. PANN, Edit. 1889, p. 50;
p. 130. limpsou, p. 141.
Vey1T Ast&-ift,
Pentru omul ne-chibzuit in cheltuielile sale §i lie-pre-

-04UL
12482 A nu avé para de ac.
A. PA, II, p. 89.
A. fi cu desdvir§ire sdrac.
EI met numèr i aniI cdnd n'aveal para de ac,
$i acum te iocT cu bani/ turnându'l din sac in sac.
A. PANN.
PARTE
12483 Fa parte celor §apte ca î celor opt.
IORD. GOLESO17, M88. II, p. 114.
dacoromanica.ro
LEGT, INVATXTURÀ, MESERTt 485
Adica do opotriva sa imparti si la multi la putini.

(GuEscu).
12484 §! cu parte st cu particica.

TORD. GOLESCU, M88. II, p. 97.
Se. 4.ice pentru cel ce Ieal mal multe partf, mal multe
slujbe de' cat li se' cuvine (GoLEscu).
12485 La unul parte si altuia particicä.

A. PANN, Nastratin.Hogea, p. 21.
°and se da unuia mult i altuia mai putin,
PASCA LIE
12486 pierde pascalia.

LAURIAN & MAXIM, IT, p. 595.
LAZAR *AINEANU, .Dict. p. 597.
pierde pasectliile.
A. DE CILIA°, Diet. Etym. II,
p. 684. .Rev. Areheol. VI, p. 254.
G. T. AluNTEANu, p. 121.
V edi Calendar.
A pierde socotelile, a se zapaci.

Pascalia era un calendar in eare se arOth data Pasci-
lor i datele celor.1-alte serbatori, chiar dupa definitialui Du
Cauge : cPasehate festum, in pasehalibus istis eyelis non
modo paschalis diem, sed et calms vel mundi, vel Diocletiani
alia que festa prcecipua et jejunia describehant.»
E de obste cunoscuta snóva cu popa care, furânclu-i-se
parte din bobii cu caril numerà" çhlele pana la inceputul
postului cel mare, nu mal scia cand incepeh si cand tre-
buIa sa cada Pascele.
CALENDARUL POPEI
Intr'o vreme-a fost, se spune, de demult pe ciind a fast,

Intr'un sat un popà hitru i de carte nu prea pré prost,
CácIdiceà si de cAlare total nostru pe de rost.
dacoromanica.ro
Numal una dintre tat, s'a 'ntimplat de nu scia

Serbatorile, i 'n carte el le cate nu puteit.
**
Ast-fel Iérna prin caslegl s'a luat el l'a 'ntrebat
and se 'ncepe postul mare. 8i de 'ndata.' ce-a aflat,
Ca sit tina bine minte
Cat mal este mal nainte
Bob! de bob a ca'utat
§i s'a pus de-a numérat :
Cate dile
Atatea fire.
* *
Tara cand a ispravit

Bobul tot de socotit
Para grija nicl habar
Puse bobu 'n buzunar
8i cum diva se trecea
Cate-un bob si el scotea
§i '1 manca
Orl lep'édà
(Cum socog i Dumnéta).
*
(ha' asta-i trait bun6,

tpice popa tot asa
'Cate unul, ate unul
Cate-un fir voiu tot ink
(8i precum imI este bobul
iDupa qile numérat
cAm O.' es cu socotéla
'Cap in cap, taman, curat :
(Toemai cand din buzunaru-mi
(Bobul tot s'o ispravi,
g§i läsatul cel de branz'a
cHop, atunce va venl.
(8'apol, haide, 'ncepe postul
c§épte septemânI postesef
.8i cu una, ha cu alta
gTocma 'n PaseI mi te trezescl
'Bine, 1éií, c'am mat scäpat,
gDe pirdalnicul de dile cat aveam de numérat,
,Nu de alta, dar frica
Nu cum-va sâ n'o patescI
(Mud cu patru ochl, In lume,
'Ca un cleric te numescI.,
*
Insa Iéca de intimplare preotésa'l intr'un rind

Mal grijind ca gospodina s'antereul scuturand
Nimeri col!) i bobul, cat era prin antereil
de-odata vise 'n gandu'l :
cUlete, bietul popa meri,
dacoromanica.ro
LEGL tVTATußA, MESERA 487
hazu, 1 place bobul 1

cS'apoi do5r4 nu mi.a spus
puteam in tot-dé-una
<Cttt de mult WI fi tot pus
«Ca el reoclil cAt o vrea
«Si cât dintil i-or inea b
de mill preotésa vorbl multä n'a Pleut
Ci aducêndull bob indatä,, buzunarul l-a umplut.
*
Iara popa nicl Oxide&

Socotéla l o scil.
Si cum-va de se 'ntimplit
Vr'un cregtin de '1 intreba :
Gát mal este pan' la post, atuncl mlna 'n anterel
Scoborind, cittändu'rgl bobul, 11 dicea:
«De! dragul meu,
«Marel Delmne, gi 'nduratä
«Mila celul pré inalt,
«Post, iniT pare, nu maI este
«Anul ista nief cel'alt !
«Este N'al nevoe !
«Phu la post mal este vreme.
«Mild o fi el, postul,
«CA vé spun eu! Nu te teme.'
*
Bietul popa tot prin ceruef i la cel inalt &Ida«,

Dar de mila preotesd niel prin minte nuI treceil I
Dar odatä, elmd se duce popa nostru 'ntr'un alt sat,
Vede pasel gi oul rogiI; gi de-acésta minunat
Dice
<Ce, m rog ? ce este ComenI buni? OrT ce-aV patit
Ca el' facetl °tie' rogil ?
«Daa vremea le-a venit
«Cum se pbte ?
,Se 'ntelege! Niel atäta aà nu scim I
«M'Ane 's Pascele doar, tata! Mâncâm pang i ciocnim To
*
Ce sà facg atuncea popa ? Lucrul umbel, nul curat:

El igI scia socotéla, bob, la dracul, num'érat?
Hal cu bob cu tot a-casa! Lag trebl gi lastt Otis,
Si din dél clnd satu vede, striga 'n graba clt ce p6te:
*
«HO I he hen Norbde, glbte

<Ce iedetl i niel gándig ?
«Mtml is Pascele, bre ! Mâne !
<INT'auditi ? PostifT I PostitI I
T. SPERANTTA
61498 33
dacoromanica.ro
488 PROVKRBF.T.01 ROM:LIM:LOB
PA5APORT
Vell Pafuf.
12487 A '1 da pa§aportul.

S. I. GROSSMANN, Dicf. p. 73.
Ve cg .P&fief, RiVaf, Test/urea.

A gonl pre cine-va, a 'I dà drumul.
PASTOR
Vec).Y Turna.
12488 A 'Merit pastorul, s'a risipit oile.

IORD. GOLESOU, M88. Ir,p. 4.
FR. DAME, 1H, p. 193.
Adia, cum pfere stapanul, bite slugile fug (GoLEsou).

*
12489 Pästorul cand vré mulge i apif, dar In
loe de lapte dà sange.
Putna.
Vegl. aoban.

Tpt ov â.p.iXTer.v.
Prov
.111-ulgere hircum.2)
Prov. Lat.
Le bon berger tond, n'escorche pas.

Prov. Franc.
12490 Pastorul cel bun, cel ce tunde §1 nu be-

lesce.
IORD. GOLESCU, M.98. IL p. 58.
A muge
A mulge
dacoromanica.ro
LEGf, INVETATURA., MESERIr 489
Adich staphnul cel bun, cel ce Ieh fail a despula

(GoLEsou).
12491 Pästorul cel bun, cel ce priveghiazä

diva î nòptea.
IORD. GOLESCU, M88. II, p 58.
Adich stapanul cel bun (GoLEscu).
12492 Pastorul cel bun îi da viéta pentru oile

sale.
D-na Z. JUVARA, C. Fedesei, j.
Tutova.
Adich stap'anul pentru supu§ii 861 saa slugile sale.

Pcistorul cel bun Wi pune viéta sa pentru (n.
Mx, 10. 11. EZE ' 40. 11. isAT.A,
34. 12. 13.
12493 Cum e pästorul asa si turma.

T. G. VALENTINEANU, p. 12.
A dich dupa stapan §i slugile saü supu§if.

*
12494 Vai de turma fara pastor'.
AVR. CORCEA, parch, c. Cogelu,
Banat.
Adich popor fard conduckor.
12495 Sunt ca nisce calni farä. pastor'.

Putna.
Umbra' zapacitI, ne sciind ce sa faca.
12496 0 turma si un pastor.

Nrc. MUSTE, Letop. Mold., III
p. 30.
Ve4I Turma.
dacoromanica.ro
490 PROVERBETM ROmiNILOR
A se ad.goga la No. 2569.

CariI din boIerf n'aá incáput la bolerie pe tog II aveá
Racovitá Vodá) la ciaste i avea trecere ; si din boleri nimene nu
era in prepus, saù in vre-o grijá, ce erà pace si linite intre totl.
(1um dice erà o turme1 i un pastor. i domnià téra ca cumpát bun,
si la judecatá fOrte ca dreptate, i nimérul erà popritá usa.,
Nic. MUSTE.
PASTRAMAGIU
12497 Pastramagia.
LAZAR..5AINEANU, Dict. p. 5C£3.
Pentru omul mojic.
12498 II da pä§u§u.
GROF§OREANU, inv. C. Gal-
ga, cornil. Arad, Ungaria.
Vec,li PaRtort, lOvaf,
Tefcherea.
Il gonesce, Il alung& din slujbt-t.

Pam se (lice, in Ungaria, pentru biletul de vinçlare a
vitelor.
PÉCURAR
*L
12499 Cu pécurarul cand traescl
Trebue sa te manjesa
A. PAN, I, p. 60. HINTEscu,.
p. 139. A. GUROVEI, c. Seli?te,
j. Suciava.
Vesti Schtop.
Acelal inteles ca la No. 5887.
XcoXip zapomeiq v.5.v ,ntiCeLv p.6.0ec.1)

Prov. Elin.
') De locuescl lane un schlep, te InvetI a schtop'étà.
dacoromanica.ro
LEGI, I1NVETATURA, ME,SERIf 491
Si juxta claudum habites, subclaudicare disces.')

Prov. Lat.
Chi pratica col zoppo, impara o zoppicare.2)

Prov. Ital.
Bei Lahmen lemt man hinken,

Bei Situfern lernt man trinken.9
Prov. Germ.
If ye gang a year u.i' a cripple, ye'll limp at

the end o't.4)
Prov Scot.
PEDEPSIT
12500 Pedepsitului pedépsa a se indoi nu trebue.

CANTEMIR, Ist. Ierogl. p.
148.
Pedepsitulul, nu trebue a i se adaoge pede'psa.

DIM. rANTEMIR, Ist. Ierogl. p.38.
Maxima juridic& Un ora nu se p6te ped.epsi indoit

pentru o gre§ala.
PERDAF
Vecli a Raae.
12501 da un perdaf.
L. *AINEANU, Diet. p. 6C6.
FR. DAIEg, VI, p. 202. GR. A-
LExANDREscu, magist. j. Fuina.
1) De locuescI 15.1)0 un schYop, te itivq-1 a schlupetà.

Cine merge trkesce) Cu schiopul, Sc Inva0 a chiop8 tà.
Cu schiopil te InveV a schlopeta, cu bOviI te inveff a be.
Daca mergI un an cu un sail ip, la huele anului el schlopeta i tu.
dacoromanica.ro
492 PROVERBELE ROMINI.LOR
trage un perdaf.
S. I. GROSSMANN, Diet. p. 112.
certa, al luà in rèspèr.

PESCAR
Ved Cap. IX, c. Pescar.
PECHE5
12502 Pischese dull, ma curlu fireatlu.')
I. COYAN, prof. c. Abela, Epir.
Zugravesce de minune administratia turcésca.
PESIN
12503 cati dati pe§in, cant cu fluer,

lar cAti nu, din buze suer.
A. PANN, Nastrat.Hogea. p. 46.
Srt vin(li pe banl gata, lar niel °data pe datorie, daca

vrei sa nu te eaesel.
De la turcescul pqin, pqim, bani gata ; persan, Tien,
vulg. pegn, inainte, dinainte ; banf gata; caril se trag de
la tureeseul im, inuli, acuma, indata.
12504 Pesingea
Pe epingea.
A. PA, Edit. 1839, p. 133;
II, p. 86.
Peinge«
Pe ipi;ngea.
HLNTESCTJ, p. 142. FR. DAME,
p. 231.
Ve di /j5ingea.
Adiel vinçlare pe banI gata.

1) Plocon (peche) du'l, dar pkzescey curo.
dacoromanica.ro
LEof, IiivATkrual. NESERIf 493
AlaI bine pe§ingea pe epingea, de da cu toptanul §i banil la anul.»

Pqingea, adv. cu banf gata.
PETRA
12505 Piara dé ascutit, Insusi ea nicI cum tale,
lar cutitul falos él face.
1011D. GOLESCIT, M88. II, p. 52.
S'e Oice pentru cei ce pe' altil invatA, lar el nu s6 In

(GOLESCU).
MATA
Vedi Vtnat,
Verba'.
PICURAR
12506 Di la còda oilor s-cum5sci bunlu picurar .1)
Dr G. 'WEIGAND, Zweit. Jahr
p. 152.
Adicä stapanul dupa starea slugilor saù supu§ilor s6I.

Au sénéchal de la maison
Peut-on connare le baron.
Prov. Franc. XIV-e Siècle.
12507 Cari di lupchl sé-aspan, nu's fa9i picu-

rar.2)
D-r G. WEIGAND, Zweit. Jahres.,
p. 172.

L'ei qui n'vout nin brader, qu'i n'vasse nin
feu.
Prov. Wallon.
De la c6da oilor se cun6sce bunul pécurar (ciaban).

Care de lupf se apene, nu se face pécurar (cloban).
Acel care nu vré si se ardi, si nu se duci la foc.
dacoromanica.ro
Chi non vuole infarinarsi, non vada al molino. 1)

Prov. Ital.
Qui no vol peds que no vaya 0, l'era.2)

Prov. Catal.
Wer nicht bestauben will, bleib' aus der _Male. 3)

Prov. Germ.
PIEDICA
12508 S'a rupt pIedica.

I ORD. G OLESOU, M88. II, p, 64.
Se lice pentru óre-ce poprit, cand i s'6 da d6slegare

§ii incepe a se pune in lucrare (GoLEscu).
PILA
Vedi Mild, Pisice
*
12509 Ce facI pilä?
NicI o tit-a.
Dar tu ciocan?
HeI! Hel! baraban.
G. POBORAN, inst. C. Slatina,
j. Olt.
Se lice, in glum& §i. in ne-pasare, cAnd vré cine-va sa

intrebe pe altul de sAnAtate.
* .L
12510 Nu umbla cu pila In turétca.
GAVR. ONIS,OR, prof. c. Dobro-
vet. j. Vasluiu.
Adica Cu viclenia.
') Cine nu vré sä.' se umple de fáinäl, s.ä. nu mérgi la m6f6.

Cine nu vré (säl se umple de) praf, sä. nu mérgäl la arie.
Cine nu vré si fie prffuit, sà. sté In afari de m6r1.
dacoromanica.ro
LEGT, iNVETATURA, MESERII 495
A PHI
12511 Cate putin pilind, cel mai frumos ac ye!
scòte din cel mai urit fier.
I ORD. GOLESCU, M88. II, p. 36.
AdicA chte putin Invetand pe óre-eine, el fad desavir-

§it invetat (G-ouscu).
*A
12512 A fi pilit (chilit).
GAVR. ONISOR, prof. c. Dobro-
vq, j. Vaslulu.
A died bet
PILUG
Vell Gol, Sdrac.
A PIRI
Vecp Tttrc.
PIRON
Ve41 Burete.
*A
12513 A face pireme.
G-. P. SALVIU, inv. c. Smul(1,
j.
*A
A Wet la pir6ne.
S. I. C4ROSSMANN, Diet. p. 79.
G. POBORAN, tine". j. 0/t.
Vell Curti.
1 ° Aeela§ inteles ea la No. M04. J. 0/t.

2° Sufera grozav de frig ; tremura de '1 dirdie
PISALOG
Ve41 All bat.
dacoromanica.ro
496 PROVERBELE ROMÁNILOR
PITULA
12514 Nu i se Imbulzesc pitulele in buzunar.

ION Pu§cArtfu, c. Palana-Me-2-u-
lui, comit. Faydras, Transilvania.
Adicd e sarac.
PIUA
12515 A bate apä 'n

B. P. Hilsott, Etym. Magn., p.
1267. S. I. GROSSMANN, Dict.,
p. 246. Se. Norm. Inv. prin P.
ARBOVICEANIT, profesor. I UlAU
GRoFpREANu, in c. c. Gaifa, comit.
Arad, Ungaria. K. A. ZAMPI
RESCU- DIACON, mv. C. Stiubieni, j.
Dorohoi LiARONZI, p. 44. S.
MIHA1LESCU, Sezdtòrea, II, p. 220.
E. 1. PATRICIU, inv. C. Smulp,
j. Covurluilt. I. POPESCU, inv r.
Dobreni, j. Ilfov. GAVR.
SOR, prof. c. Dobrovq, j. Vaslutu.
ZOE MIHAILESCU, linv. C. Bus-
teni, j. Prahova
A bate apä in pici.

C_ANTEMIR, Ist. Ieroglif. p.
378.
A pisa apä in piuä.

I. G. VALENT1NEANU, p. 35.
Bate apa in piad sd alega unt.

I. CREANGX, Pm). p. 118; Conv.
Liter., 1877, p. 376. H. D. E.-
NESCU, 'L'uy. c. Zamostea. j. Doro-
hoi. M. TRO IEANU, inV. C. Stän
cesci, j. Botosani.
Vecp: .Apa.
A nu face nimic Cu spor, a se muncl zadarnic s6, faca

ce-va.
dacoromanica.ro
LEGY, IRVATIL KESERIf 497
cIarA de ad fost, lucrul acesta cu mijlocia neistrA sá se caute, chi-

pul al trifles., adecá adevArat epitropal Corbubil de fat& a fi ar
fi trebuit, carile noI ne vom jade* ca cum singar Corbal ar fi,
sad astá4ï primitor, sad astit-d1 neprimitor gludecAP n6stre sA se
arAte; ce acura aevé este, cA i aceste ispite stint si apef in pia bet-
bad, insA ispitA ca acIasta prin alt chip lor asemenea, lar prin mine
sA o facit., CANTEMIR, p. 378.
cDe géba maI bait apa 'n chiud sel s'aléga unt, el nu s'alege niel
°data., I. CR,EANG.L, PM/. p. 118.
r'racop tinépcp 7cX7tzetv.1)

Prov. Elin.
Aquam in mortario tundere.2)

Prov. Lat.
Battre
Dans un mortier l'eau ne pile.
Prov. Franc.
Batter l'acqua nel mortaio. 3)

Prov. Ital.
Er schTt im Winde.4)
Prov. Gernz.
12516 A nu'l nirnerì niel in plea.

T. G. MUNTEANU, p. 72.
*
punl, in piud i nu'l sgodescl.
!MAU GROF§OREANU, Galga,
conzit. Arad, Ungaria.
*A
pul in, piuct, i sd da) Cu chilugul peste
el, qi nu'l nemerescl.
E. I PATRICfU, inv. C. Smul(!,
j Covurluiu.
1) A bate apa ca pisàlogul.

'-') A bate apa In pitfá.
A bate apa In phi&
A eál'étorl iii vint.
dacoromanica.ro
498 PROVERBELE ROMANI:LW/
Ocit sa umbli pipcleset,

NO in piod nu'l nemeresei.
umbli pipeCiesei,
_Yid n piucl nu'l nimeresei.
HINTEscu, p. 145.
Aratd istatimea, §iretenfa, viclenia unul om.

*
12517 A plecat la munca calare pe pluä.
T. POPESOU, ay. c. Dobreni, j.
Ilfov.
1° Pentru cel lene.

20 Inteles pornografic.
*
12518 A se pune piuà (cul-va).
L. ilfSEANU, Diet. p. 620.
G. POBORAN, ifl8t. j. Olt.
A se pune piod.
P. IspraEscu, Leg. p. 75.
1° Când unul se suIe pe spinarea sail pe umeril

pentru a se urch unde-va.
2° Al ajut sä isbutéscd, s'a ajungd unde-va.
.Apol eredindosul 1u puindu-se piod, Fët-frumos se urea pe din-
i sari in grading., P. ISPIRESCU
eul ; d'aci pe cbma, ziduluT
Faire la courte-échelle.
Prov. Franc.
12519 A fi ca bätut In piuä.

A. PANN, Mof Alb, I, p. 15.
Aclica ametit, zdpacit.
dacoromanica.ro
LEGf, INVtTITDRÀ, MESERIT 499
*A
12520 A umblà *lute ca piva.
T. BAL4EL, inv. c. Stefclnesct,
j. Wilma.
Se lice celul ce merge Incet.
PIZD .E.RIE
Vecy Puzderie.
12521 Ca pizderii s 6 aprinde.

IORD. GOLESCU, Mss. II, Asem.,
13. 5.
Se lice despre omul lute.
S'enflammer comme de l'étoupe.
Prov. Franc.
*
12522 Rizarie.
Adic& o multime ne-num6ratd.
PLACINTAR
*
12523 Gogo§ile pläcintarulul.
Palavre spuse Cu iscusintd de placintar and igf des-
Loeb, marfa.
PLAN
*A
12524 A'l clà pe planul al nouelea.
DOBRE MARINESCU, inv. c. Per-
vu .Rosu, j. Arges.
Adica la o parte, in umbrà.
PLASEA
12525 I se' rni§cA pläselele.
dacoromanica.ro
500 PRO VERBEL ROMANILOR
Adia, este p6 sflr§it (G0LEs0u).
PLASTUR
12526 Cu un plastur off-ce MA va sä tämä-
ddiésca.
IORD. GOLESOU, /1f88. II, p. 28.
S6 Oice pentru dohtoriI eel ma' pro§t1 (GoLEscu).
PLATA
Very Ojet, Poli/t.
*. .
12527 Cum II plata, asa 'I lucrul.

V. SALA, dasc. C. Va?cort-Bil-
Vecri. Lucru.
Cum tl-e munea §i ea§tigu.
Tel travail, tel salaire.

Prov. Franc.
Chi ben serve, assai dimanda.1)

Prov. Cors.
Seo la lavur, asehia er la papaglia. 2)

Prov. Betoroman?.
Wie die Arbeit, so der Lohn. 3)

Prov. Germ.
Gelijk het werk, zoo de loon.4)

Prov. Oland.
Cine bine servesce, a.p. cere.

CUM e munca, ap. e 0 plata.
Cum e lucru, ala 0 plata.
Precum e lucru, sp. plata.
dacoromanica.ro
LEGI, INVETATURÀ, MESERIf 501
&Want arbete, sciclan

Prov. Sved.
A lean fee is fit for a lazy clerk')

Prov. Engl.
12528 Falitu nu face plati.2)

Dr. FR. MIKLOSICH, RUM. Un-
ter., I, p. 8.
O er6re in socotelI se' p6te in tot-dé-una indrepth.
_Erreur n'est pas compte.
Prov. Franc.
12529 In loc de plat&

Spatele aratd
A. PANN, III, p. 108.HIN-
ESCtT, p. 147.
Pentru cel réii de plaid.

*
12530 veni cui-va çli de platä i rèsplatd
ST. TUTESOU, fnv. c. Catanele,
j. Doj.
AdicA prilejul de a int6rce cui-va reul pe care i l'a
facut.
12531 A'§I lud plata.

DIM. CANTEMIR, /8t. /CrOg/., p.
177.
Adicä pedépsa ce i se cuvine.

Cea ce li se cg.clea, plata vor lua., Dim. CANTEMIR.
A PLAT1
Vecll a Bé, a Lucra, Cap.
IV, c. Prele, Papa., Vadea
Cum lucru, asa plata.
0 mg mid Oak' se cuvine unuT. scriitor
Gresalg. nu se socotesce ca
dacoromanica.ro
12532 A pläti la Santu-Astéptä.

BARONZE, p. 47 & 85. HIN-
TEscu, p. 147.
Ve df No. 259.
Adia, niel odata.

La semaine des quatre jeudis.
Prov. Franc.
12533 Plätesce trei dile In traistä si una me-

rinde.
GAVR. ONISOR, prof. c. Avret-
mesa, j. Tutova.
Nu'1 da, nimio
12534 Fie-care plätesce cu ce are.

D. ENESCU, 'inv. c. Zamostea,
j. Dorohoi.
Cu intelesul sOi firesc, dar maf ales pentru femeI.
PLATITOR
12535 De la un fall plätitor primesce si un
sac de paie.1
BARONZI. p. 60. HINTEscu, p.
147.
Vedl Datornic, Platnic.
De unde nu putem luà mal mult, sa ne multumim

Cu putin.
PLATNIC
12536 De la un rèti platnic primesce si un car

de paie.
BINEscu, prof. j. Roman.
1) Hintescu, din greelà, a Arit cuvintul
dacoromanica.ro
LEGi, h(TATITITRit, KESERII 503
De la un raí platnic qi cu cenuqa dupti vatra

set' te multumesci.
A. PANN, Edit. 1889, p. 95.
MNTEscu, p. 145.
De la un red platnic qi cu cenuqa de pe

vatret, saïc un sac de pate, scl te m,ulfu-
mesa
Vesli Datornic, Pläti-
ton
Aeela§ bateles ea la No. 12535.

D'un mauvais débiteur et payeur
Prends paille et foin pour ton labeur.
Prov. Franc.
Da cattivo debitor
Togli paglia per lavor.1)
Prov. Ital.
Del mal pagador aunque sea en paja. 2)

Prov. Span.
Fiir böse Schuld nimm Bohnenstroh. 3)

Prov. Germ.
Of ill debtours men takes oats.4)

Prov. Scolian.
A PLEFTURÌ
12537 A plefturi.
Sezettòrea, II, p. 74.
Adica a oeárl. De la pléftura feraruluf.

1) De la un reí platitor, lea pale pentru muna.
') De la un reí plätitor incli primesce un paiu.
Pentru o rea datorie, lea si piel de fasole.
De la un rèli platnic primesce si ovëz.
61498 34-
dacoromanica.ro
PLUG
Ve Ac, Cue, Cat. IX, c.
Mare, Nail&
12538 Panä nu bagl cu omul In plug, nu 'I cu-

noscI näravul lui.
IORD. G OLESCU, M88. If, p. 60.
Rind' nu pu i Cu omul in plug

Nu 1 scii boi'i cum trag la jug.
A.PA,Il, p. 111. HINTEscu,
13. 135.
_Rind nu pul cu omul in plug nu'i cunosei

boa cum trag.
A. PANN, Edit. 1889, p. 106.
*
Pänd nu pu i cu omul la plug, nu 1 scii
boi'í cum tray.
V. SALA, dase. c. Dreigiinesci,
PCbla nu bagì, in plug Cu cine-va, nu 'l pot,i

cun6sce.
41. I. G. VALENTINEANU, p. 36.
Rind, nu intri Cu Itomänul la plug, nu 'l

cunosei.
BAR ONZI, p. 49. IIINTEscu, p.
163.
*
Rind nu bagieu omul la plug 922i cunosci.
GR. PIDIENAttu, ing. c. Bassa,
*
Panel' nu bag'i in plug eu omul, nu '1 cunosci.
Sc. Noirn. Isv. Cl. VI, prin P
GARBOVICEANU, prof.
dacoromanica.ro
LEA iNVÉTXTURA, MESERA 505
*
Rind nu intri in plug cu omu, nu 'l cunoset
ce fire are.
B.krnmEscu, inv. c. Pietro-
sita, j. Dimbovita.
*A
Rind nu pu'i 'in plug cu omu nu 'l
cine e.
E. I. PATRICfU, ¡RV. C. SMUiti
j. Coeurlulu.
*A
Pdnei, nu bagi in plug cu omul nu afli
adevérul.
D. ENESCU, 621) c. Zamostea,
j. Dorohof.
Numai cand pu a cu omul In plug, a cunosei

bine.
1° AdicA ptInti nu ne intrebuintAm cu óre-cine la vre-o

slujbd, nuI cunóscem naravul luf (GoLEscu).
Nu poi cunósce firea unuf om, pil.nd nu fad. afacen
cu el.
2° In deosebl despre cAsAtorif, tovard§if, etc.
12539 La plug se cum5sce RomAnul.

BARONZI, p. 66. ElINTEscu, p.
163.
12540 Nada numal la plug e bunà.

Nadd nu face 'n prietepg,

Ud nada e Nina numaï la plug.
A. PA, Ir, p.47. HaTTEscu,
p. 116.
1° Mal bine din noti de at tot sA, innddim §i sä chrpira

(GoLEscu).
dacoromanica.ro
20 Impotriva tovArhiel.
*.A
12541 Cine voiesce sa sé lmboghtasca din plug
trebue sa '1 pòrte de cárne.
Dna. POPOVICIC7, nv. c. Galga,
coniit. Arad, Ungaria.
Daca te la§1 in naclejdea slugilor nu te mal prieopsesci

niel °data.
12542 Plugul se ruginesce daca nu lucrezi Cu el.

Sem. Centr. Buc. Cl. VIII prin
P. aii.RBOVICEANU, prof.
Veo' Fer.
*A
12543 A'§I pune boli In plug cu cine-va.
L. *ThrEAxu, Semas., p. 356.
I. CREANG1, Conv. Liter., IX,
p. 342; Pov, p. 28. S. I. GROSS-
1VLA1N, Dict p. 75. FR. DA.1EB,
I, p. 153. C. BUNGETIANU, preot,
c. Cosovq. j. Meh,edinti. C. TEO.
DORESCU, 1:v. c. Pungesa, j. Vas-
luiu.
ve41 No. .r344.
10 A luerà cu cine-va in tovgrA§ie.

2° A'i tine piept, al desfide ; a'i cautà cérta.
,Apol doar ed nu 's de-acelca de carl' crede el : a' am sArit peste
gardurI niel odatti de cand sunt. Ei tacI cum'étre, c6, te-au dobzitlit
ei1 ! Cu mine ti-al pus boil In plug I Apol sine rainte cá; al sal scog
t'ara còrne., I. CREANGA, Pov. p. 28.
12544 Doar n'o sä'mI *fea boiI de la plug.

VOY Boa.
12545 Nu ti-e plugul de-a§a brazda.

G. COSBUC, Transilvania.
Nu o sà, potf face lucrul acesta care intrece puterile tale.
dacoromanica.ro
LEGI, iNVÉ rATURA, MESERIf 507
*
12546 Par'ca 'I merge plugurile.
I. POPESCII, tint,. C. DobrenT., j.
Ilfov.
Adica ride, se bucura.
*a
12547 umblä plugul (bine).
A PANN, II, p. 68. HinEscy,
p. 148. GR. ALEXANDRESCU, Ma-
gi str j. Putna.
II merg treburile bine, are vre-un folos, vre-un câ§tig

6re-care.
Dintr'acest castig, Tan spune
ImI mal umblet mie plugu.
T. SPERANTÄ, III, p. 265.
*
12548 I-a stat plugul.
E. T. PATRICIU, inV. C. &milli,
j. Covurluiu.
Nu maI are nicI un folos de nicaerI.

*
12549 Par'ca trage In plug.
G. I. TOMESCU, inn C. Brosceni,
j. Mehedinp. D-na Z. JUVARA,
c. Fedesci, j. Tutova.
1° CeluI slab.
2° CeluI ostenit, care gáfae.
12550 Ca cum ar trage la plug.

Semin. Centr. Bete. Cl. VIII,
prin P. GÄRBOVICEANU, prof.

*
12551 Acesta mi-i plugu.
1. CREANGI, Amint., p. 95.
Adica mijlocul de 41 cá§tigh traIul slilnic.
dacoromanica.ro
(De la o vreme, v6dênd bTetul popl, cl, s'a pus in cfird cu nebunil,
incepe s'o into5ra la surub : Me" astéptti nisce fiT de duhovnicT, dragil
meT, si trebute al më due mort-copt, acT acésta ni-1 plugu., 1.
CREANG.X.
POCINOG
12552 A da de pocinog.
P. ISPIRESCU, Rev. 18t., I, p.
227.
V&A ,pegubincr.
Adica de o superare, de un ne-ajuns.
PODGORÉN
12553 Podgorenif bunI nu culeg poma de di-

minéta.
GAVR. ONI§OR, prof. c. Pulescl,
j. Tutova.
1° Pentru eel pre pripitl.

2° Nu marith fetele pré de tinere ; sd se mal
ridice.
POGHIRCA
12554 Par'ca '1 poghirca.

GR. POÌENARU, iny. c. Rassa,
j. lalomita.
Oand cine-va capeta numai rele §i reniâne tot in urmA,
pe cand cel-l-altl 11 feat' in ris de ne-isbandd.
POLITA
Ve4T
12555 Buná e polita dar zabovesce la plata.

'ORD. GOLESCII, 3188. II, p. 86.
AdicA, tréba ce nu se sevir§asce prin insu§i stapAnul,

mult zabovesce prin altil (Gouscu).
dacoromanica.ro
LEO', INVATATIIRA, NESERIf 509
12556 Él face politä.

FR. DAMÉ, III, p. 242.
Adic l trimete (1.6 la unul la altul (GoLEsou).
12557 XI pläti polita.

A int6rce cul-va r6u1 ce ni l'a facut.
batut joc de dtnsul odinierl, dar astl-.1 i-a plettit poiira.)
RendrP à quelqu'un la nionizaie de sa pike.

Prov. Franc.
POSTA
Vestf Cal, Frunte.
12558 Posta satului.

M. LUPES 'u, -in v. c. Broecent,
j. SucIava.
Vedi Stafetd.
Celuf ce'i place a purth mincfunile.
*A
12559 A fi (ajunge) cal de poste.
FR. DAMÉ, III, p. 202. A.
MmAl.LEscu, /ny. c. Buten, j.
Prahova. Scol. N. Inv. Cl. VII,
prin. P. GARBOVICEANU, prof.
Vegi Olac.
A. fi muncit peste mesura; a fi intrebuintat la bite,

trimis in bite paxtile.
*,L
12560 §épte poste s'un popas.
Sezat., I, p. 283. S. FL. MA-
RIAN, Omit., I, p. 214.
Yedi Na. 3377.
Adicd distantd, lungime mare.
*
12561 De o poste.
GAVR. ONI§OR, prof. c. Banca,
j. Tutova.
dacoromanica.ro
'De la o vreme, v'c'd'ènd Metul pop g a s'a pus in ettrd cu nebunir,

incepe s'o intórcii, la surub : M astépta nisce fiT de duhovnidl, dragil
me, i trebuIe 86, m6 due mort-copt, càcl acésta ni-i plugu.,
CREANG.I.
POCINOG
12552 A da de pocinog.
P. ISPIRESCU, 18t., I, p.
227.
V ell ,Sugubind.
Adicti, de o supérare, de un ne-ajuns.
PODGORÉN
*
12553 Podgorenil bun' nu culeg pdpma de di-
minétä.
GAVR. ONISOR, prof. c. Pulesci,
:2. Tutova.
1° Pentru cei pré

2° Nu mgrith, fetele pré de tinere ; las-le s'á se maI
ridice.
POGHIRCA
*
12554 Par'cà 'I poghircä.
GR. POÌENARU, ing. C. Rama,
j.
CAnd cine-va capèt& numaI rete §i. rémâne tot In urma,
pe chnd ceI-1-a1t1 II leat. In As de ne-isbanda.
POLITA
Ve4Y
12555 Bunä e polita dar zabovesce la platä.

IORD. GOLESCU, 31,98. II, p. 86.
Mica tréba ce nu sé stivirasce prin insu§I stApAnul,

malt zabovesce prin alp): (Gouscu).
dacoromanica.ro
_LEO, iNVtTITUR.À., MESERII 509
12556 kl face ponla.

IORD. GOLESCII, M88. Ir, p. 15.
FR. DAMÉ, III, p. 242.
Adic5, l trimete de la unul la altul (GoLEscu).
12557 A'l pläti polita.

A interce cul-va reul ce ni l'a facut.
ha'tut joc de dinsul odiniórk dar ast5.-.T i-a pidtit polila.,
Rendo, et quelqu'un la monnaie de sa pièce.

Prov. Franc.
POSTA
VOY Cal, Fi-unte.
*A
12558 Posta satului.
M. LUPES inv. c. Brosced,
j. &clava.
Ve4i Stafetd.
Celul ce'I place a purth mincIunile.
*
12559 A fi (ajunge) cal de poste.
FR. DAmt, Di. p. 202. A.
MIHÁLLESOU, hm. c. Bufteni, j.
Prahova. Scol. iV. Inv. Cl. VII,
prin. P. GIRBOVICEANU, prof.
Ve4i (Nac.
A. fi muncit peste mesura; a fi intrebuintat la tete,

trimis in tete pArtile.
A se aciaogh la No. 1424.
*A
12560 §épte poste s'un popas.
Sezat., I, p. 283. S. FL. MA-
RIAN, Omit., I, p. 214.
Vegi No. 2377.
Adica distanta, lungime mare.
*A
12561 De o poste.
V. .ALEXANDRI, Teatr., p. 606.
GAVR. ONI§OR, prof c. Banca,
j. Tutova.
dacoromanica.ro
lb Ad.icA de departe
2° Indata, Mi% multa vorba.
eAdica daca '1 omul vitá de boer mare se cuneisce cale de-o posta.,
(Bol morfi vil.
Îi Inteleg de o pote unde bate el.»
A POTCOVÌ
Vecil 13r6sat
*
12562 A potcovi pre cine-va.
Conv. Liter., V, p. 454. AvR.
CORCEA,paroh, c. Costefü,Banat.
V. A. FORESCII, C. Folticeni, j. Su-
clava. G. POBORAN, inst. j. Olt.
VOY a liza/la.
Prin -viclenie a In§e14 pre nescine. A se adhogh

No. 2389.
4L'a tinut din scurt pana l'a potcovit bine.)
POTLOGA
12563 Potlògä.
FR. DAmt, III, p. 254.
Caq.durä bétrrmil.
POTLOGAR
12564 Potlogar.
L. .YLLIsTEAls-U, Dict. p. 637.
1° Carpacm.
2° Punga § ordinal.
POVESTE
Vecji Alindund.
*
12565 E merge vestea i povestea.
AVR. CORCEA, parok, c. Costell,
Banat.
dacoromanica.ro
LEGL MESERII. 511
latesce o falmA despre cine-va care a comis, sati i

s'a intimplat ce-va insemnat.
12566 A spune pove§tI.

FR. DAst, IJI, p. 257.
Veg Basm.
A .spune lucruff ce nu sunt sati nu pot fi; a mintl.

Faire des contes bleus.
Prov. Frane.
12567 Poveste bund de adormit copiii de tila.

Adicg lucru de ne-creçlut.
12568 A§a mi te-a fost povestea.

P. ISPIRESOU, Leg. p. 377.
Av, merge tréba, acesta tí.-e §iretlicul.

cllotul, phnl a nu se culelt, se duce la donitA sá be niticA apl, cAcT
ii erà sete. Ulandu-se in donitá, el vAcjii cA pe obrazul luT din stiinga
sunt nisce pete negre. In cámara, unde dormeaA 6spetiT ImpAratuluT,
luminarea arse t6td n6ptea.
E! aqa mi ti-a fost povestea ? 4ise el incetisor; staT m61, darit,
sA'ff arel eü cu cine ai a face P. ISPLRESOU.
12569 A ajunge (se face, rémAne) de poveste

In Ora'.
A. PANN, Edit. 1889, p. 158;
II, p. 144; Hl, p. 128.
'usar, p. 151. P. IsPrnEscu,
Rev. Ist. I, p. 230; Leg. p. 161.
Adicd vestit.
(Dará mi-te de invgtat? Inv'étA, ca ne-altiT pe lumea astA alta.
N'apucA, sá a0A de la chacra ce-va, cA el invAtà maT din adinc de
d'A dascAlul i ast-fel ajunsese de poveste. UniT çliceà cA scitt carte
pâng in glezne ; alta ;licea cA pfing in genuchl; érA altiT pAng in brin.»
P. ISPIRESCU.
dacoromanica.ro
512 PROVERBELE ROM.EINILOR
12570 De poveste.
MIRON COSTEN,Let0p. T, p. 262.
NEC. MUSTE, Letop. Mold. III, p.
35&60.A. l'ANN, I, p. 53.
P. 1SPIRESCU, Leg., p. 64.
1° Adicd apr6pe niel unul, atht numai cAt sd s6 perte

vorbi de acésta, niel unul.
Cea-altä bate Le§éscii, tag. ab. *tut in robie la rátarT, §i maï
mu!tT innecat in Prut, cât abIa de all scApat cine-va de poveste.,
M. COSTLN, I, p. 262.
(DérI slujitoriT ceT cglárT, ca 500 de Cmeni ce erail, unul de po-
veete nu aflat lângá. Domnu al rátuésca. ; ce °aril' in cotro
putut dos.) N. 114USTE, 1Ir, p. 60.
20 Lucru frumos, de mirare, ne-vqut, de care prin.

urmare 00, lumea vorbesce.
Bine, fa, rèspunse fiul de boer, cum ea täem nol o mândrete de
merT? Nu ve41, tu, cá sunt de poceste? Cine me are asemenea merT ?,
P. .1 SPIRESCU, Leg. p. 64.
12571 Ne-am departat cu povestea.

A. PANN, ir, p. 133 11ar-
TEEcu, p. 151.
V 01 VorbeI.
Sd ne int6rcem la vorba neostrd. V41 No. 6410.
12572 Ca povestea bunicheI.

FR. DAMR, irr,p. 257.
Adicd f6rte vechiti.
*
12573 Povestea celuIa.
vel, j. Vaslula.
Povestea vorbri.
Adied o çlicere cunoscutd; proverb.
12574 Povestea (vorba) Munténului.

I. ROSSETTOS, ing. j. Roman.
Pentru o vorbd mincin6sd.
dacoromanica.ro
LEGT, INVETATURA, MESERIf 513
PRA5TIE
Vell Ham.
PRAVALIE
*
12575 Prävälie cu chirie,
(§i) marfä In datorie.
A. PAN, Edit. 1889, p. 131; II,
p. 85. HINTEscu, p. 152. V.
SALA, dasc. c Telec Nimdiesci,
comit. Bihor, Ungarfa. Sem.
C'entr. Buc. Cl. VIII, prin P.
GARBOVICEANU, prof.
*
cu chirie,
kFi mufa pe clatorie
Atcita'ì tot.
G I TomEscu, bu). C. Brocean,
j. Mehedinti.
Vedi Drq-heiuï.
Sò çlice pentru cel d'e tot scdpatatI negutaton, §1 pen-

tru Gel ce trdIesc tot cu imprumutare (GOLEsoLi).
PRAVILA
12576 Ori-ce pravilä cu déosébirea ei.

Adia, on-ce poruncA are un ce d6osòbit (Gouscu).

12577 Unde sunt multe pravile, acolo si multä
ne-dreptate.
C. DIN GoLEscI, Pilde, p. 38.
liegi Leg?.
Cdcf atunci omul calca legea, fará sa o cun6sca, §i. se

pedepsesce, ast-fel, pe ne-drept.
*
12578 A pune pravilä.
D.na Z. JUVARA, C. Fed88C1, j.
Tutova.
A stabill o regula, a hotari ca va fi ast-fel.
dacoromanica.ro
PRECUPET
12579 Precupetului firgul 61 da dé cap.
IORD. GOLESOU, MSS, II, p. 61.
Adicd, &and la tirg marfa e ieftinA, atunci §1 precupe-

tul d6 nevole vinde feftin (Gouscu).
PREPELEAG
Very Illusta
PRICINA
12580 S'a spart pricina 'n sobor

Tot iara-§i In capul lor.
HinEscu, p. 152.
Tot el" ail OAR' o.
12581 Acel cu pricinä

Séde in odihnä,
cel fara vina
Flange §i suspina.
A. PANN, II, p. 30. 1-1INTEscu,
p. 152. Semin. C. Bucur., cl.
VII, prin P. GIRBOVICEANII,prOf.
Arat5, cum se imparte dreptatea in lume. Tot cel ne-

vinovat e necAjit.
PROCES
*LI
12582 Mai buna o pace de cat o suta de
procese.
V. SALA, dasc. c. Vasco, comit.
Bihar, Ungaria.
Vecrí Impctcare,
7ua'ecalit', Pace.
dacoromanica.ro
LEGI, iNVETATURA, KESERIf 516
Un maigre accord est préférable à un gras procès.

Prov. Franc.
Megio un magro comodamento, che una grassa

sentenza.1)
Prov. Venir.
Agree, for the law is costly.2)

Prov. Engl.
PROCOPSELA
12583 Procopséla nu se cumpérä Cu banl
Ci se ca§tiga cu
A. PANN, Edit. 1889, p. 28;
\Tell Ban.
Invèlätura cere =ilea §i stdruinta mult6.

12584 Procopséla nu e carp& s'a o mototolescI
§i sä o bagi In sin.
A. PANN, Edir. 1889, p. 29;
PROCOPSELA
12585 Nu e nicI o IndoIel'a
Are semn de procopsélà.
A. PANN, I. p. 170.
Aclica o §ä ajung& la ce-va. S6 dice mal mult In ba-
tale de joc.
A SE PROCOPSÌ.
12586 NicI pe sine nu sé procopsesce, nidi. pe
altul nu folosesce.
A. PANN, III, p. 77. HDTTEscu,
p. 154.
Mal biue o slabä. involélä, de cat o gra,à. sentintà.
Involéla, de at procesul este maï eftin.
dacoromanica.ro
Pentru cel sgdrcit §i cumplit.

12587 S'o procopsi, cAnd Mr() cresce
Pér In palmä §i. 'ntre degete (de§te).
A. PANN, I, p. 170. HINTESCU,
p. 154.
Adicá nicl-odata. Pentru cel care nu se folosesce de

inv'étatura ce i se da.
12588 Numai atunci este singur cel procopsit,
Cand stà de vorbä, in casä, cu omul ne-
[pedepsit.
HENTEscu, p. 154.
Arata ne-insemmitatea omuluI lipsit de orl-ce invetä-

tur6.
PROTAP
Vedi Car, Curd, Afurere,
Om.
12589 Cu härtia In protap.

V. A. FORESCU, C. FolticenY, j.
SucIava.
Vedl yalM.
1° Ordin grabnic, sä, se facd un lucru fdra,' zi.tbavA.

cA intrat in sat cv. kirtia In profap.
2° Acelq inteles ea la No. 12109.
12590 Car cu doué protapuri.
Om indemAnatic, priceput. Cand vede cti nu p6te isbutl
intr'un fel, Incerc6 alminterea.
CARUL CU DOUt PROTAPURf

Asa ne istorisesc b'étrâniI, intre multe altele, ca' mal de mult stre-
naosil nostril, nesciind ciind vor navall inarnicit asupra lor ca s'a* 'I
despóTe de t6te ce aveau, ne-fiind mat niel intr.° di sigurl de averea
viéta lor, faceau nisce &m/te, prin mijlocul carora li se dà de scire,
când se apropiau inamicil de dinsiI. Ciuhele acestea, cariI se imprantatt
de regula pe culmele cele mat inalte ale délurilor si ale muntilor,
dacoromanica.ro
LEGI, nryttlaunk, MESERit 517
consté dintr'un criprior lung, sag dintr'o barng mare de brad sau de
alt lemn pe care o infagurag dintr'un capét pang 'ntenItul en pae
sucite i unse cu reging sag cu smeda.
Mai departe, fie-care Roman care avea puting avere gi n'ar fi voit
sg, cadg in mana inamicilor, îi fricea un car cu rdte dou6 protapuri
sag rude pe care inch* la timp de nevoe, tòtg averea sa cea mal
scumpg.
Cand intrag inamicii in térrt stréjeril, earl erau pugi anume sé sté
de pandg, pe culmile délurilor, dà foc cinhelor descrise mai sus, chi-
hele se aprindead, i prin flacgra lor se da de scire tuturor Romani-
lor de prin apropiere, cg inamicii Tgtari, Turd, Ungurl. Cazad, Legi
sag caril eraii, se apropie de dingii. Romanii vgdénd acest semn
sciind pré bine ce 'I agtépth, incrircail de grabé tot ce aveag mai scump.
pe lângg sine, in carele cele cu douè protapuri, injugag boil, la unul
din protapurile, ce erà indreptat spre pórtá, liaa spot sP retrggeag
spre Carpati, spre desimea muntilor, unde era tag scgparea lor.
Fiind crt insg pe acele timpuri, in munti nu se aflau, ca acuma,
drumuri i plaluri bgtute pe carI sé pertg omul umblà dupg plécere,
se intbrcg carul séri inegrcat cu povarg in cotro va vol; ci aflandu se,
aga dicênd, numai nisce poteci i cgreri fórte inp.:uste, de aceea faceau
ei carele cu doué protapurl ca sal numai nevoe a le intórce in
tot momentul, ci se 'njuge boil la protapul intors in cotro aye& sé
apuce.
Earggi ne istorisesc bétranii cg tot din causa inamicilor, se vedeau
mal de mult Romancele suite a tan,. carnea ce o puneau la foc sé
fiérbg, in mal multe bucritele, gi fie-care bucgticg a o legé eke c'o
atig6rg, pre care o lgsau sé atirne afarg din ólé. Cand s'apropiau
inamicii, ne mai având timp ca 86 agtepte pana ce va ferbe carnea
fie-care scoteà de grabg ate o bucgtica de carne, cu atigThre, din 61g,
ca sé nu se friffg la mâng, o puncé unde apnea, i agé, apoi fugeau
cu totii de 'naintea inamicilor, gi se ascundeau prin munti, sau prin
alte locuri, unde cugetau cg nu vor fi urmgriti gi
Acéstg dating de a legit carnea c'o atiórà, &and se pune la foc
ca sé %OA, s'a péstrat pang, in dina de astafli in unele sate din
in until' Bucovinei. lush' child intrebi acum pe vre-o Roman* de ce
lega carnea Cu até. cand o pune la foc, ce insemnézg capetul de ala
cc spinzurg din 611 afarg, nu scie nemicg alta sé 'ti respunda, decat
déaga a apucat de la mogi stremogi i aga face gi ea !» S. FL. MA*
RIAN, Orn., I I, p. 286.
Veqf In *eziltórea, I, p. 155, Vrentea de pe dind Ro-

Wand umblet eu doue prorapuri la car.
12591 Car färä protap.

TORDACHE GOLESCU, 11188. IT, A.
sem., p. 15 & 99. FR. DAME,
Ili, p. 291.
1° Arita lipsa unuI bun chrmuitor.

20 Om fara judecata.
Fie Oil cat de bung, dar féril ocarmuitor, ca cam' cel mal bun
dar j dreg prolap.,
dacoromanica.ro
hl 8 PROVERB ELE ROMAN I LOR
A SE PROTAPÌ
*A
12592 A se protapI.
G. P. SALVIti, inv. c. SmultI,
j. Covurluin.
A se impotrivl numaT cu gura ; pe când a se pune rica,

are intelesul de: a se impotrivl cu gura Baü cu torta.
PUNGA
Vecli Ban, CacruM, Cap
Cdrcruma, Catdra, Chezas,
Fecror, Fíimete, Galbina;e,
Gura, Aldna, Cap. IX, c. Ma-
sa, Murere, ¡Vale, a Pupa,
Ruda, Sarac, Sàtul, Sluga,
Tovarasie, rufa, Vin, Trina-
tor, Va' rba.
12593 Punga turcésc î serm ala nemtéscä.

I ORD. O OL ESCU, Mss. II. p. 55.
In mana pungei turcescd i In ea sermea

nempai.1)
A. PANN, IT, p. 70. HINTEscu,
p. 98. L. *AINEANII, Elem. TEtre.
p. 232, Archiv. Ist. 1885.
Sé qice pentru ce' ce fac Otirl dé lucrurI marI î eI

nimic, î pentru ceI ce featt slujbe cu numirI mari.
s1ujbä sécâ (GoLEscu).
Sermaia sa sermea de la turcescul ser-mclie. capital,
fond constituit (ser = cap i ~ría, fondurl, capital).
Neogrec. oepp.9.76;- (capital); Croat, sermija (avere).
12594 A cuì e pungä mai mare ? A cuI sé vede.

A. PANN, Edit. 1889, p. 174;
p. 77.
]?ice cel sgíircit, vrénd sä arète cd e sarac.

') Hit-qezeu serie din ne-sciin0. : sima.
dacoromanica.ro
LEA iNVÉTATURA, MESERIf 519
12595 Punga altuIa e ma' mare.

A. PANN, Edit. 1889, p. 66;
III, p. 81.
Vecll GaintY, Oil, Pura.
Acela§ Inteles ca la No. 1847 b.
12596 A vi9inlui punga pare ca ingreacä cama

mult.
D. DAN, stud. c. Moloviste, Mace-
donia. X. CAPSALE, C. Pirlepe,
Macedonia.
Vell Gertna
Acela§ luteles ca la No. 12595.

*
12597 Punga vorbesce.
I. LuxGu, c. Sebesul-Mare, Tran-
Ve41 Ban.
Adied cel bogat.

*
12598 Punga scumpului pe mana desmerdatului.
I. FOPESCU, 'inv. C. Dobreiii, j.
Când pgrintele a adunat i copilul cheltuesce.
A père avare, fils prodigue.

Prov. Franc.
*
12599 Ba cal téca, ba cal pungä.
AVR. CORCEA, paroh, c. Costeiu,
Banat.
Mad uuul vré sà ineurce lumea, spunênd multe §i

mdrunte.
') Punga vecinulul se pare ei e mult mal grea.

61498 35
dacoromanica.ro
520 PROVERBELE RORLINILOR
12600 Mé uItal In fundu pungil

Vèçiul ata
GAVR. ONI§OR, prof C Crap,
j. Tutova. I. POPEsco, inv. c.
Dobrenf, j. Ilfov.
Lipsa, total, saracie
12601 Deschide-te, pungulitA,

SA plAtim lui Ionitä.
GAVR. ONI§OR, prof. C. Banca.
j. Tutova.
Child nu al incotro.
12602 Nol putem fi fratI, dar pungile nóstre

nu sunt surori.
V. A. FORESCU, c. Folticeni,
Suclava.
V ecjI Frate, Nine.
.Acela§ Inteles ca la No. 10037.
12603 Socotéla coceinef i punga boerulul.

AL. DAVILA, Liter. i Art., IV,
No. 4, p. 273.
Child unul cheltuesce fara socotéla cacï plata nu'l pri-

vesce pe dinsul.
,L
12604 Poftim, pungA, la masä.
GR. ALEXANDRESCU, nzagistr. j.
Putna. C. TEODORESCU, hi?). C.
Pungesci, j. Vasluiu.
A
Poftim, pungd, la masci,
Daccï adu,s de-a-cascl.
I. CREANG.X, Pov. p. 234. C.
TROTEANU, C. Steincesci,j.Boto§ani.
V ecri Mend.
1° Adica poftim la masa cu banil tél. Sé dice cand

cine-va vine ne-a§teptat i ne-dorit la masa.
dacoromanica.ro
LEA ÍNVEATtJRA, biESERII 521
20 FA, singur daca poi.

cDragul mea tovart4, la grea nevole m'a liggat lar sphul. Orna
a scornit alta : stV1 aduc pe fata Imp6ratulul Ros, de mide om
scl. Astal curat vorba cela: poftim, punga la masa, dactl fi-al adus
de-a-casd z I. CREANG.I.
12605 Cine nu deschide ochil deschide punga.

K. A. ZAM.FIRESOU-DIACON, inv.
c. Stiubieni, j. Dorohoi. A. Go-
ROVEI, C. Folticeni, j. Suciava.
1. 134xEscu, prof. j. Roman.
G. POBORAN, inSt. j. Olt.
Cine nu belesce ochii belesce punga.

E. I. PATRIclu, inv. C. Smulti,
j. Covurluiu.
Daca nu deschicri ochii deschide punga.

AL. POPESCU, inv. C. Cernica,
j. Ilfov.
Când nu bagi de sénag, Cu cine af a face, adese-orT

aasta gresélA îi aduce pagube marf. Se dice mai ales
la cumpèrare.
Cerrar la boca, y abrir la bolsa.')

Prov. Span.
Wer die Augen nicht aufthut, muss den Beutel

aufthun.2)
Prov. Germ.
*
12606 Nu e mai grea bòlä
De cAt punga (punga) gc5là.
A. PA, Edit. 1889, p. 68 &
162; 111, p. 72 & 131. G. I.
MUNTEANU, p 151.H. D. ENE-
SCU, inv. c. Zamostea, j. Dorohoi.
(fu. MIHALACHE, inv. r. Sen-
dresci, j Tutova.
2) A inchide gura, i a deschide punga.

2) Cine nu deschide odia, trebuie si deschidi punga.
dacoromanica.ro
522 PROVERBELE ROhLiNILOR
Nrc e alta maì grea b6la

De eat ceind e punga Oa.
A. PA, II!, p. 138. limp-
scu, p. 17.
*
Cea maï mare baa
Este punga gaa.
V. SALA, dase. c. Vapofi -Bd-
Dar. POPOVIef, inV. c. Curin, co-
mit. Arad, Ungaria. Semin. Cent.
Buc. Cl. VIII, prin P. GARBOVI-
CEANU, prof.
*
E grea bald
Cand e punga gold.
V. A. FORESCU, C. Malin, j.
Suciara.
Aratti ad e de rèii cand nu avem parale.
12607 Tarfa mare, §-punga

C. TONESCU, prof. C. Nevésta,
Macedonia.
Vec11 Drum.
Pentru cei carif cheltuesc ce nu at, vrênd srt se arète

mal mult de cht sunt.
12608 Punga pliná pand'ini fuse
Mandra pe manä mé puse;
Cand venì la jumatate
MAndra mé dete la spate;
Cand de loe nu mai sunara
Mé dete pe u§ä-afarä
Mândrele Iubesc pentru bani.
12609 Punga la gurä 1-a facut palejinf.

1) Lux mare i punga gúlg.
dacoromanica.ro
LEGf, iNVETATURÀ, MESERII 623
Punga fcicut peaajen la gurei.

A. PAN, III, p. 91.
Punga "i-a fdcut paianjen la gurcl.

iIINTESCTJ, p. 156.
Se 1.ice pentru cei scumpi §1. sgârciti, ce uicI-odatg,

èT cleslégg. punga (GoLEscu).
12610 Punga 'I e mare

gura n'are.
A. PANN. Edit. 18b9, p. 64; III,
*
Are pungeí nutre
Darcl gurel n' are.
V. SALA. dasc. c. Vascori-Bd-
rescl, emit. Bihor, Ungaria.
*A
Punga lu n'are gurd.
D-na Z. JUVARA, C. Fedescr, j.
Tutova
Pentru omul sgârcit.
12611 A avé noué baerI la punga..

Olt.
A fi fórte sgarcit.
12612 Mie nici nu 'mi infra in punga nici nu 'mi
Iese.
A. PAN, II, p. 152. HENTE-
scu, p. 82.
Adica fa cum itI place, cad nu am niel un interes

acésta afacere.
12613 11 gasesc frigurile pungiI.

A. PANN, Edit. 1889, p. 68;
III, p. 72.HINTEscu, p. 63.
dacoromanica.ro
Te gelsesce Ulu gcabineirei i frigurile pungii.

A. PA, Edil. 1889, p. 133;
Ve4I Buzunar,
nare.

Când nu1,1 sunA in buzunare
Pätimesce de galbinare,
§i de friguri grele 'n punga"
Cu scuturäturà lungg.
12614 Vede bini§or In pungg,

Are ochiI ce sä ungä.
VOA' Na. 4209.
Adich are avere.

*
12615 S'a' '1 bagl In pungä.
De slab ce este.
*
12616 avé la pungA.
P. GIRBOVICEANU, prof. c. Rd-
tescl, j. Arges.
A fi stapan pe cine-va, al duce pe placul set.
Avoir quelqu' un clans sa poche.

Prov. Franc,
*.L
12617 Al bäga In pung6.
1° Acela§ 1nteles ca la No. 12616.

2° dh de cheltraéld.
dacoromanica.ro
LEGI, iNTATIkTURI, MESERIT 525
.!.
12618 A'§i cauta (cata) In punga
T. Bk,4EL, preot, c. $efclnesc 1,
j. Vdlcea. G. PoBoRAIT, inst. j.
Olt.
A fi tot bolnav §i. mai mult mort.

6
12619 A lega baerile de la punga.
Suciava.
A nu maI dà banI, a nu mai cheltul.

A venit vremea set legam baerile de la pungd.,
SPrrer les cordons de la bourse.

Prov. Franc.
*.L
12620 I s'o intors punga pe dos.
GAVE/. ONI§OR, prof. C. Creingu,
j. Tutova.
A cheltuit tot ce a avut.
12621 ÉsI rupe punga In tlrg.

Adia, cheltuesce piste m'Ssurg,, puindu'§I in pizma cu

punga sa (GOLESCU).
,!,,
12622 Il scurmä paralele In punga.
I. BINESCU, prof. j Roman.
E risipitor.
6
12623 §ede cu punga 'n drum.
V. A. FORESCU, C. Follicenf, j.
Suciava. E. I. PATRIGIu, inv. C.
&miff, j. Covurluiu.
DA la totI. Pentru omul bun §i darnic.
dacoromanica.ro
526 PROVERB= ROMANTLOR
12624 A fi cald la punga.

DELAVRANCEA, Sultdnica.
Adica bogat.
*
12625 A fi gros la pungä.
G. I. MUNTEANU, p. 121.
lorrEscu, III, p. 108. FR. DAME,
ir. p. 86; III, p. 298. G. P.
SAINIU, inv. c. Smultl, j. COMO'
iltiU.
*
A fi gros In pungei.
E. I. PATRICfU, (ny. c. &miff,
j. Covurluiu.
Adica bogat.
12626 Is grOse bäirile la punga.

TEODORESCU-CHIRELEANU, (ny.,
c. Brosceni, j. &clam.

*.L
12627 A fi intuneric In punga.
E. I. PAnumtr, inv. c. Smultl,
j. Covurlulu.
Aratii lipsa de ban'.
*LC
12628 AI fi punga oftic6sa.

GR. JIPESCU, Rur Oras. p. 264.
12629 Al duré punga.

I6N STINESCU, j. Arges. G.
POBORAN, inst. j. Olt.

12630 A sufla In punga.
dacoromanica.ro
LEGT, iNVATATURA, MESER'I 527
10 A nu avé nimica in ea.

20 A o de§ertà.
(Slujbalil" lacomI sufid çi papii din pungile RomaniIon»
12631 A'I sufla vintul In punga.

AL. ODOBESCO, III, p. 138.
*
AI bate vintul prin pungd.
JUL. VULCANESCU, elev, Sc. inst.
c. Pelesci, j. Dolj.
12632 Sufla 'n punga.

BARONZL p. 96.
Pentru cel shrac.

*.L
12633 Cat In pu§ca, atat In punga.
CATRINIt, elev, Sc. Norm. Berl.
c. Ridiuí, j. T'ashare.
Vec,1T Fusca.

*
12634 I-a intrat §érpele In punga.
G. BANULESCU, inv. c. Pietro-
?ita, j. Dinibovita.
Logo- le diable dans sa bourse.

Prov. Franc.
*
12635 Ca (cat) o pungä.
G. POBORAN, hist. j. Olt.
Adia, om lung §i. slab.
dacoromanica.ro
528 PROVERBELE ROMILNILOR
PUNGA5
12636 Punga.
Adia om de§tept.
PU5CARIE
Vecg Grec, Hey.
12637 §I c'o sutä, §1 c'o mie, tot In pu§carie.

I ORD. GOLESCU, MSS. EJ. p 97.
S6 qice la dòsmidëjduire (GoLEsuu).
12638 bägà la pu§c6rie.

AVR. CORCEA, paroh, c. Costeifi,
Banat.
A. indemnà, la fapte rele
PUTINA
Ve41 Argitséld, Br/Ina.
12639 A se feri de putinä. §i a da peste brudinä.

FR. DAmE, III, p. 304.
A se felì de un rét. §i a dh, peste altul maf mare.

*.L
12640 A vérsà putina cu hu§tif.
D na PROF. SION, c. Berlad,
Tutova.
A spune tot.
*
12641 A destupà o alta putinä.
_Patna.
A se apuch de o alta trébd, de o alta yorbA, child una

s'a gatit.
dacoromanica.ro
LEGI, INVETAITURA, MESERIf 529
*
12642 A spéla putina.
S. FL. MARIAN, Tradit. Pop. p.
202. 6eçlatérea, I, p. 26. V.
ALEXANDRI, Teatr., p. 70, 226,
500, 588, 605, 619, 615, 1073, 1169,
1396. S. I. GROSSMANN, Dick.
p. 112. FR. DAME, III, p. 304.
G. P. tikixr6, Inc. c. Smulfi, j.
Covurluiu. GAVR. ONIVR, prof.
c. Zorleni, j. Tutova. G. Poso-
RAN, inst. j. Olt.
*A
A terge putina.
D-na Z. JUVARA, c. Fedesci,
Tutova. E. I. PATRIOÌU, Inc. C.
Srnull,j. Covurluiu. M. CANIAN,
public. j. Ias1.
Vecp PutineV.
A fugl, a plech de unde-va. Intiun mod mal sintetic

se Oice: a o sterge, a o spela.
EGOR A cito 7. . . (furios) Ah ti cocar... te port douè luni
de dile cu dura, a'apoi chnd ii platti speli putina Doi morli vii,
p. 588.
PUTINEIU
12643 A bate ca intr'un putinelu deochiat.

BARONZI, p. 43.
A incerca In zadar.
*
12644 S'a bktut (spélat) putineful.
G. POBORAN, ¡Wt. i Olt
Ve4Y Putind.
S'a isprAvit, nu mat' sunt fol6se1e de odini6ra.
PUZDER1E
Ve(li Phderte.
12645 Puzderie.
Adica o multime nenumératA.
dacoromanica.ro
530 PROVERBELE ROiais'ILOR
RABOJ
Vegi
12646 *A luà un lucru pe raboj.

'ORD. GOLESCU, MSS. iI, p. 110.
Adica pe datorie.
12647 A sterge de pe raboj.

10 A da uitarei.
2° A plati o datorie.
RABU5
Vegt Rdbaj.
12648 A esi din rdbus afarà.

I. CREANGa, COnV. Liter., xr,
p. 25; l'ov. p. 152. B. P. HAj-
DRU, Etint. Magn. p. 428 tk 2629,-
FR. DATIÉ, III, p. 306.
2° A face ce-va farà tocinéla saù fdra socotéla, pe ne-

prevequte.
20 A pierde rilbdarea, a se superh.
Proverb de origind, cIobanésca, dupà, D. Ild§d.'éti.
eNumaI sd avem vorbd din nainte, sd nu fiT red de gurii, c'apoI
sa nu me scotl din sdrite i sa me fad, eke odatä, set 'nit Tes
din rabus afard., 1. CREANGA, Pov. p. 132.
12649 A scòte din rabus.

G. POBORAN, inst. c. Slatina,
j. Olt.
Aclicg. a super.
12650 A spune dupd rabus.
1. CREANGA, AMint., p. 61.
Adica fara §ovaire. repede, ea cine-va care scie bine

un lucru.
dacoromanica.ro
LEGÌ, iNVETATURI, XESERIT 531
2° Lucru cert, hotarit.

g§i mama, bung cresting, creOndu-le the lAptiíse, dupci rabu ? cum
i le spusesem el ea magulele, m'a lgudat de vreduicia ce acusem,
si m1 a dat de mancare., I. CREANGI.
RAFUTALA
12651 Ráfueala de a-casä nu se potrivesce Cu

ace(a) din (de la) tirg.
V. A. FouEscu, C. Stlinis6ra, j.
Suctava.
Veyli socotiky.
Cancl intiun fel socotim §i alt-fel se intimpla. De

pilda cand iti fad singar planurf, fara a mal intrebk §1
pe altii carif sunt, §i ef, interesati in causa ; ba chiar
iti suut protivnicT.
REFEC
12652 *A luà pre cine-va la refec.

L. ..k1.NEANT:r, Dict. p. 678.
FR. DADEE, IV, p. 322. G. PO-
BORAN, ing. j. Olt.
Al mustra aspru.
*
12653 A'l trage un refec.
REFENEA
*
12654 A'si pläti refenéua.
Olt.
dacoromanica.ro
532 PBOVERBELE ROM.114ILOR
RÉSCOL
12655 A trece peste réscòle.
P. TSPIRESCII, Rev Ist., I, p.
235; Unch. Sfdt., p. 95. IoRD.
GOLESCII, 0188. II, p. 690.
A se trece cu firea, Cu gluma, cu indrdsnéla.

cCe tot Ea, frätibre, de tot vorbesci de troniaor ? par'crti stä, in
gat, réspunse Epimeteti, carele vedea c pré trece peste resc6le Pandora,
Cu atittea intrebari., P. ISPERESCU.
RESTEO
Vecli Musa, Vorbd.
12656 A bé la botezul resteului.

V. A. URECHYE, prof, j.
vev Prag.
A b6 child nu mal. ti-e sete §1 cum lice Rabelais : boire
pour la soif à venir.
Origina acesteI çliceri este urm'ét6rea : Nisce car&u§l
ostenitI de drumul cel lung §i insetatI de caldura cea
mare, poposisera la o diciuma. Incepura a de§ertit la
pahare de tulburel, inchinând, dup5, vechful obicefu stra-
mo§esc cgnd in s'anätatea unuIa, când in sanatatea altua.
La urna6 ne mai avênd in sangtatea cuI sä be), unul din
el propune sg, se boteze resteul de la carul luf. 12is §i
facut ; §i incepura Romana§il no§tril sa. incline in sanit-
tatea copilulul, ba a popii, ba a na§uluf §i aa maI. de-
parte.
Elinil la finele meseI goleafl chte-va cupe de yin in
on6rea zeilor.
Sfântul Cesariù, episcop de Arles, In Franta, spune
cb, pe timpul luI, adicà In al VI-lea secol, 6menil eraü
atat de betivI In (At, and nu mal puteat bé, se Indem-
nail In sAntitatea sfintilor §i a ingerilor. De
aci s'a nascut çlicerea, boire aux anges.
*
12657 Cu resteu la brit' nu se pote face nimic.
A NDREIU MARINESCII, inv. C. Hu
mele, j. Arges.
V ell' Vorba.
dacoromanica.ro
LECH; î vETAru1.A, MESERIf 533
Adica cu amenintare, cu sila nu potf isbuti in t6te.

Ve4.1 No. 6437.
12658 A ajunge la resteul de alun.

I. BANEscu, prof. j. Roman.
Adicd a sdräci de tot. De obicein resteul se face de

lemn de corn.
*
12659 A fi cu resteul la brill
C. DANIELEscu, stud. c. Scundu,
j. Mesa. G. PoBoRN, inst j.
Olt. DIM. ZANNE, archit. j.
for.
Sup6rados, gata de cértrt, artilgos.
RÉVAS
Vedi Birdei, a Rîdt.
12660 Fie-care (om) pòrta cate un réva§ in

spate.
A. PANN, Edit. 1389, p. 3; 1.
p. 7. HINTEscu, p. 130. D na
E. B. MAWR, p 25.
_Ride unul de attul, in parte,

$i fie-care pòrtd cdte un r'eval in spate.
HINTEscu, p. 161.
Vedi Ochru, a Ri
Nu e om fdr6, cusur.
PERA
Peras imposuit Jupiter nobis duas :

Propriis repletam vitiis post tergum dedit,
Alienis ante pectus suspendit gravem.
Hac re videre nostra mala non possumus :
Allii simul delingunt, censores sumus.
PHEDRU.
dacoromanica.ro
534 PROVERBELE ROHLNILOR
Chacun a ses défauts.

Prov. Franc.
Tuti gavemo fato le nostre.i)

Prov. Vencí.
Jeder tragt seinen Schalk im Busen.2)

Prov. Germ.
Every man has his faults. 3)

Prov. Engl.
12661 Réva§ puIck rétra§ draga

Réva§ de la Impérat.
374.
La o veste placutA, mat' ales de dragoste.
12662 *A'l da réva§ (de drum).

Vecli Pa1aport,7'efeke-
rea.
RINDEA
12663 A nu fi dat la rindea.

Vecli BanitY.
12664 A'§I lua rindeaua.

T. SPERANTÀ, prof. j. Iasi.
D-na ELENA SEVASTOS, Pov., p.
228.
') Avem cu to0: greselile n6stre.

2) Fie.care 'Arta In sine ticalosul
8) Fie-care om are greselile luí.
dacoromanica.ro
LEGL INV4ATURA MESERff 535
A plech de -unde-va pentru a nu se mal iut6rce ; a

fugl.
cStapane, ed socot cá zadarnic maT m6suri puterea cu
zraul, ca dé! Cu dinsul este cum este, si poti sà scapI, dar de mama
luT sà rindeua cd, cal II häll i dudld, nu te mal potl pune
Cu dinsa., D-na SEVASTOS.
SN6VA.
Un om IsT l'asase rIndéua l nisce prieteni. De cate orT Meta

bmenT se punead la masa', venea si omul, eérd unélta. Romana
11 poftiad la masa, dupd obiceTu. El mânch i, pie* nu's1luà r1ndéua.
Asa adY, asa mane, pan eand luat odatd, euneniT la gónd, si l'ad
dat pe usá afara cu rindea co tot.
ROGOJINA
Ve41 Cap. VI, c, Rogojiner.
12665 aprinde rogojina In cap.

I. NECULCE, Letop. Mold.,
p. 303 & 334. N. COSTIN, Le-
top. Mold., II, p. 92. ACSINTIE
URICARYLTL, 1T, p. 123. ZILOT
R 03LiNUL, _Rey.18t., p. 82.
Flumox, Ciocoi, p. 281. B. P.
11.4DtI, Etym. Magn., p. 1361.
ION GHICA, SCri8OT1. L. *.Af.
NEANU, Semas , p. 347. Vate-a,
1, No. 3.
Pentru cel ce umbla, cu lucrurl inchipuite, Cu pira,

dati de belea unde niel nu gándesc.
Era obiceful la Turcf ca, de cale-orl esea Sultanul
se plimbe prin oras, cel ce aveat sti dé vre o jalba, la
Imperätie se insirati pe amindoué pa'rtile stradelor. Unil
aprindeat o rogojina, si o tineatt aprinsa" pe cap, semn
ca arde mima In el de a se jalul, cum le arde rogojina
In cap. Românil, caril se jalulail la Constantinopol, a.0
véi¡lut obicelul i Fati primit i el.
cDeeI, ne-filnd Vezirul, dat ad boTeril ruga la singur Imperatul,
aprindendu'O o rogojinci in cap cd, despre Vezirul, isT tocmise acum
lucrurile NIC. COSTIN, Letop., II. p. 92.
.Si asa Inteo di, venind Impgratul de la ScudarT, ed rnersese sá
se incline, dupd obiceTul Impëratilor TurceseT, caril merg in thta.
Vinerea la o gémie, de se inchind la gémiile cele marl imperdtescl,
I-aùtinut ealea boeriT, i aprindend rogofina in cap, ad dat rucaua.
61498 36
dacoromanica.ro
53 6 PROVERBELE ROMINILOR
Spun el fie qis atuncea Impdratul atre Bostangi-baga, acea precum

se vdd sémdnd sl fie niece tälpidT, de vreme ce all aprins rogojina in
cap.. ACSINTI URICARUL, J1, p. 123.
ei sosind boTerii la Tarigrad, all socotit vreme gi ail pdscut prilejul,
cand all egit Impératul la gérnie, el aprins rogojini in cap,
gi all dat arz la Impèratul, jäluind pre Nicolal-Vodd ce le-ad flout..
I. NECULCE, II, p. 203.
eNenorocitil tdranT intrarl in BucurescI pe la opt ore de diminétd
tocmaT pe cand Domnitorul se Oh in divan i, ca sà atragii mal mult
atentiunea publicd, unul fled un sul de rogojind i, ddndu'i
foc la partea de sus, il puse in cap, apoT scotênd jaiba din sin, o puse
in virful until protap lung gi intrd in curtea domnéscd.. N. FnamoN,
Ciocoi.
*L
12666 A'§1 aprinde pale (pae) 'n cap.
LAURIAN & MAXIM, T, p. 569.
A. PANN, III, p. 9. B. P.
11.4Dtu, Etym. Magn., p. 1361.
EIDTTEscu, p. 204. L. Àï-
NEANU, Dict. p 347.J. CREANGA,
Pov. p. 9; Amint. p. 41. V. Fo-
RESCU, C. Folticeni, j. Suciava.
GAVR. ONI§OR, prof. C. Dobrorq,
j. Vasluiu. FETU, stud. C. Onesci,
j. Bacaii. E. I. PATRICIU &
SALVItT, inv. c. Smulti, j. Covur-
luiu. C. ALEXANDRESCU, C. A-
lexenl, j. Ialomifa.
*A
aprinde pale ude in cap.
TUL. GROF§OREANU, inV. C. Galga,
A:0 WO pale in cap.

Lex. Budan apud H.X$,Dtt, E-
tym. Magn., p. 1:094.
*A
aprinde scaiï in cap.
V. IFRIM, MU/. C. Corodesci, j.
Tutova.
Ve41 Vorber.
Ciind cine-va vroind s spung drept, sat sä facri o

faptg bung 41 face vrajma§I, îí ggsesce beléua.
A'§I atrage mgnia i résbunarea altora pentru nimic.
A se vedé origina çliceref la No. 12665.
dacoromanica.ro
LEGT, irrirtTlaura, MESERII 537
eVAdênd ea cA ml.am aprins pale in cap cu seta. am gterpelit'o de-

acasA cu beqica cea de pore., 1. CREANGI, Amint. p. 41.
12667 Nu'rrif aprinde paIe 'n cap.

A. PANN, Edit. 1889, p. 151
III, p. 122. Iimpsou, p. 139.
Adick nu me in:taxi:Eh, nu me superb,.

* ,L
12668 Chef de rogojin'ä.
G. P. SALvr0., inv. c. Smultl,
j. Coeurlulu.
Adice, chef prost.
ROTA
VeII Cap. VIII; c. Lume,
MC-r, tfrldrtd, Mut, Cap. XII,
c. R6a, Sanre, Surd, Cap. VI,
c. Tape.
12669 12.6tele se gonesc una pe alta 0 nu se

ajung niel °data.
A. PANN, Edit. 1889, p. 173;
Ir, p. 80. HINTEsou, p. 163.
B. P. Hiptu, Etym. Magn. p. 618.
*. .
_Miele se alerg una pe alta, dar nu se a-

jung nici odatd.
V. SALA, dasc. c. Tigclnesci, co-
vecyi Dept.
Se lice pentru copii. Este §i. o ghicit6re.
12670 Rbta cea mal pp:5sta, aceea mai réi.1 scartie.

IORD. GOLESCIT, M88. II, p. 62.
*
Cea mal pr6std HO a ?Mel car* e cea
care face sgomot mal mare.
D-ra ECAT. *L5MAN, inv. e,'. A-
dam, j. Tutova.
dacoromanica.ro
538 PROVERBELE ROHINMOR
Cea mai cativa cola de lu voz scripat.1)

D-r FR. MIKLOSICH, Bum. Un-
ter., I, p. 7.
Adia, eel mal pro§tI aceia mai re't. cartesc (GoLEsau).
C'est toujours la plus mauvaise roue qui crie.

Prov. Franc.
La più Insta ruota del carro è sempre quella

che cigola.2)
Prov. Ital.
Das schlimmste Rad am TVagen knarrt am

iirgsten. 3)
Prov. Germ.
The worst wheel creaks most.4)

Prov. Engl.
Ringaste Hjulet riktar mest.5)

Prov. Norv.
*
12671 RdIta se 'ntòrce pe tot' naplatiL
AVR. OORCEA, parch, c. Cogeill,
Banat.
Vei Nada, Cap. XII,
c. Rdtd.
Sérta e schimbacI6sd. Ea ridica pe unil §i scob6rit pe

altii.
In Oltenia, ca §i in Banat, se numesce netplat partea
rotel in care sunt prinse spitele, ce vin din bucium,
caril pe alurea porta numele de dolfzn, obadd, °bald, etc.
Cea mal pròslä: (rea) rah' de la car scârtie.

Cea mal préstd. réfé a carulul e In tot-dé-una acea care sca'Oe.
Cea mal pr6st5. r6tA a carulul scaqie mal tare.
Cea mal préstä. rGtà scfirtie mal tare.
Cea mal prOstä. ráfi scArtie mal tare.
dacoromanica.ro
LEGY, ÎNVETATURA, MESERIf 539
12672 Tote cole nu scu sare.1)

D-r FR. MIKLOSIOH, Rum. Un
ter., I, p. 15.
Cand o tréba nu merge bine, u§or.
12673 Self' sä merg Î cu o ròtä la Gherghita.

IORD. GOLESOU, M88. Il, p. 100.
Adia, sciü sa trAIesc î cu putin (GoLEscu).

*
12674 Unge rotile daca vraf sa mérgä usor
carul.
Suclava.
Vell Car, Osre.
12675 A fi a cincea rbtä lacar.

LAURIAN & MAXIM, 1, p. 470.
P. 1SPIRESCII, Leg. 1", 18'a p.
166; Rev. Ist., III, p. 378. Har-
TEsou, p. 163. _Lumina, I, p. 87.
G. POBORAN, inst. j. Olt. V.
SALA, dasc. c. Vinteri, comit. Bi-
hor, Ungaria.
A fi ca a eincea Hid la car.

*L
A fi a cincea HO la camp.
GAVR. ONL5OR, prof. C. Ghertncl-
nesci, j. Tutova. E. I. PATRICW,
A fi de prisos, mai mult decht trebufe.

4ice, ma): ales pentru a se arètà, inferioritatea §i
ne-trebnicia unuf om.
C'est une einquième roue à une earrosse.
Prov. Franc.
Thte rople nu sunt rotunde.
dacoromanica.ro
540 PRovERBELP ROMINILOR
12676 0 mai veni lar ráta la stirbinä i drAgus

la cäus
GR. JIPESCU, Rao% Ora?. p. 267,
268.
*
O ari vie r6ta la qtirbiturei.
I. POPESCU, 'inv. c. Dobreni, j.
Ilfov.
*
Vine ea róta la tirbin(i.
G. BINULESOII, 'inv. c. Pietrqqa,
j. Dtmbovifa.
Vecyt Cauf, Vara.
Adica çlile de grea cumpéng, când Tel avé nevoe de

mine. Vei¡li No. 306. Gr. Jipescu, privesce cuvintul drcl-
guf, ca mime proprfu.
12677 Mare scärsnetul reytelor astupä voròva

cäräusilor.
DIM. CANTEMIR, 18t. Ierog. p. 47.
Adica cuvintul multimei pe acel al conducatoruluT a-

cesteia.
*
12678 A cià (impinge) la ròtá cu cine-va.
D-na CAT. ZANNE, C. Popeni, j.
A'i dà mitnä, de ajutor.
12679 CAt se Invirtesce o I-6th'.

FR. DAllt, III, p. 342.
Ve4I aipt
*A
12680 A unge rerta.
GAV. ONIVR, prof. c. Dobrovet,
j. Vaslu1u.
Ve41 Car, Oste.

clTu te teme a Un8 el relta.,
dacoromanica.ro
LEGI, INVETATURA., MESERIf 541
*A
12681 A pune bete 'n róte.
qezdt. 1, p. 286. FR. DARR, III,
p. 297. V. A. PORESW, c. Fol-
ticeni, j. Suciava. E. 1. PATRI-
du, inv. c. Snaulfi, j. Count-lulu.
G. POBORAN, ¡Mt. j. Oil.
CAnd unul caut6 prin diferite mij16ce, s5, impedice

mersul unel afacerl.
cA cgutat sa'fi punä bete 'n rríte, dar tot si-ai a tins scopul. 2
Mettre des bdtons dans les roues.

Prov. Franc.
12682 Inc'odatä
Pe sub rerta.
V. ALEXANDRI & L. ROSETTI,
Ms.
Când unul scapkA dupil ce, din nimio, se ridicase odata.

*
12683 A da ráta pe unde-va.
LATJRIAN & MAXIM, II, p. 1006.
Sim, Fab. p. 60, 62 & 104.
P. ISPIRESCTI, Rev. 1st. Ili, p. 156.
A se Invirtl meret pe unde-va, sat pe MO, cine-va

cum se mal qi.ce, a'i clet tirc6le.
*
12684 A trage (fi) la ròtä.
LAIIRIAN & MAXIM, II, p. 1006.
A duce greul uneI trebi.

12685 A la& la rbta.
G. Copuo, Fila p. Toll, p. 311.
Ved, i Bol.

Le coup de l'étrier.
Prov. Franc,
dacoromanica.ro
542 PRO VERBELE ROMÁNTLOR
12686 De la ròtä..
S. FL. MATA, Ornit. I, p. 34.5.
- DITA. STURDZA, Monit. 22 Jan.
1898.
Bittae de la HM'.
S. FL. MARIAN, Trad. Pop. p.
27 & 117. V. ALEXANDRI & L.
ROSETTI, Mss.
Adia, tare, mult, etc.
'Te voTu rAful de la HM', cum dice Românul.)
DIX. STURDZA.
ISPRAVNICUL. - IThinne! tare'mT plact, fa Zoi01

DocHITA. T'oTu fi placénd, lumea
ISPRAVNICUL. - Lumea ca lumea, dar tu m'al' fermecat de la rae . .
Vin' de intril la mine fata 'n casa.) V. ALEXANDRI, Craiu Noft.
*
12687 Pe ròte.
G. P. SALVIU, f. C. SWIllitt,
j. Covurtufu.
Adica repede, fute.
'La el trébal: pe rae..
12688 11(5tä.
.?ezoltae, I, p. 96.
Adicti, in cere.
eStaq co totT r6ta imprejurul foculul )
ROTITÀ
12689 A merge ca pe rotite.
VOY Róta.
RUBLA
*
12690 E de ceI cu rubla 'n nas.
G. P. SALvitr, inv. C. Smulfi,
j. Covurluiu.
dacoromanica.ro
LEGL 13TVÉTA.TUR.L, DIESERIf 543
10 Adica pore.
'20 Mojic, rèü crescut, etc.
12691 A fi rubla §térsà.

FR. DAmt, IH, p. 348. M.
CANIA.N, publ. j. Ia. G. Po-
BORAN, inst. j. Olt.
Om r6suflat, care §1-a pIerdut vaçl.a de odini6rA.
I/ est démonétisé.
Prov. Franc.
SACA
Vecri Do.p.
*
12692 L'a calcat sacaua.
LOCOT. CRISTESCU, Ruceir, j.
Dimbovita.
10 A pg,tif o
2° E slab la trup.
12693 *Cal de saca.
FR, DÉ, IV, p. 6.
Adicà cal prost.
Cheval de fiaere.
Prov. Franc.
12694 Ca dintr'o saca.

P. ISPIRESCIT, Leg. p. 140.
Adia, mult, cu abondenta," ; se Oice mai. ales pentru

un liquid care se varsa, care curge dintr'un vas.
cVinäitorul intinse arcul i, când aburg. sggéta, prAv6.11 flara gibs-
tea, din gura &Ards, galgaia sangele ca dintr'o saca., P P. ISPIRESCU.
12695 A fi ca o saca.
Se Oice de o pers6na gr6s5,.
dacoromanica.ro
544 PROVERBELE
SACAGIU
12696 Sa nu vinslI apä la sacagill.

ION VALcoF, stud. Craiova, j.
lj.
Ve4I Gradinar,
SACÉLA
*
12697 A manca sacéla.
E. I. PATRICITJ, inv. c. &nulti,
j. Covurluiu. G. POBORAN, inst.
j. Olt.
Adia, a fi bdtut.
SAMA
*A
12698 La darea pe sama
Ti se umple ochii de zamä.
C. TEODORESCU, inv. C Cursesci,
j. Vas/uitc.
Plangl cand nu Ie§I bine cu socotéla, de la stapan.
SAME
Ved Car, lnielejt, 211afie.
12699 Are sa'l ieà ròtele de la sanle.

233. FR. DAME, III, p. 342.
Chnd nu ai ce luà de la un datornic.
*
12700 Merge ca sania pe gol.
G. P. SALviti, 'inv. c. Smulp, j.
Corittini.
dacoromanica.ro
LEG!, INVÈTXTURI, MESERII 545
Merge ca sania pe uscat.

Mayor P. BITDITEANIT, c. Bu-
cureaci, j. Ilfov.
Adia, greti de tot.

SAPÀ.
Vetfi Arna, Mare°.
12701 Mana dilicata la sapä nu rabdä.

I ORD. GOLESOU, Mes, II, p. 46.
Adica mulerile nu se pun la mpg, cum §1 cc)! marl nu

pot muncl la lucrurl prelste (Gousou).
12702 Cathe un sapa catra nasu tradze. 1)

I. I °RESOD', prof. c. Nevesta, Ma-
cedonia.
Cathi-un sapa ccitrei nas q-u tradzi.2)

Dr. WEIGAND, Zweit. Jahres.,
p. 160.
C«the un tragze sapa cdtra" nas.3)

N. ST. prof. c. Nijopole, Mace-
donia.
VelY Tura.

QuilibPt ad propriam torten= confovet ignem. 4)
Prov. Lat.
Ch,acun tire reau a son moulin.

Prov. Franc.
I) Fie-care sapa catre dinsul trage.

2) Fie-care sapa cktre dinsul s-o trage.
2) Fie-care trage sapa citre clInsu..
4) Fie-care trage focul la turta sa.
dacoromanica.ro
Ognuno corre a smoroare il fuoco a casa sua. 1)

Prov. Ombria.
Jeder scharrt auf seinen Kuchen.

Prov. Germ.
Every miller drows the water to his own mill. 3)

Prov. Engl
Her rager lid til sin egen Kaye. 4)

Prov. Danez.
Dat vil kvar kara Eld under si Gryta. 5)

Prov. Norv.
*
12703 A ajunge In sapä de lemn.
P. ISP1RESCU, Leg. 1, 1872, p.
169; Rev. Ist., I, p. 226; Leg. p.
206, 394; Unch. Sfeitos, p. 85.
I. IoNEscu, III, p. 14. FR. DAME,
IV, p. 14. POPESCU, Calend.
1881. p. 55. G. T. 'Fom.Escu, inv.
c. Broscari, j. Mehedinfi. E.
PATRICIU, (ny. can. &miff, j. Co-
vurlui.
*
A (o) ajuns la sapd (sapa) de lemn.
G. I. NIUNTEANU, p. 121. HEN-
TESUU. p. 2. V. A. FORESCU,
c.Folticeni, j. Suciava. GAVR.
On§oRprof c. Dobrovet,
*
A ajunge la sépet de lemn.
IULIU GROFVREANU, dasc. C.
Galga, comit. Arad, Ungar1a.
2) Fie-care alérg sI aprindâ focul din casa lilt

2) Fie-care trage la turta
5) Pie-care morar trage apa la móra lul.
Pie-care Ingrijcsce focul pe turta luí.
Pie-care vré focul sub Ola luí.
dacoromanica.ro
LEGI, iNVETATURA, KESERIf 547
*
A aduce (duce) la sapci de lemn.
S. FL. MARI, Trad. pop. p.
175. I. CREANGA, Amint., p.158.
AVR. CORCEA,parOk C. Co?telu,
Banat.
A aduce in, sapei de lemn.
B. 1". HA.pttr, Etym. Magn.
p. 374.
A aduce in sapa de lemn.
V. ALEXANDRI, Teatr., p.1468.
*
A rënidné in &ya' de lemn.
A. PANN, Edif. 1889, p. 44.
BARONZI, p. 40.-5. I. GROBS
MANN, Dial., p. 157.V. SALA,
dasc. c. Ferice, comit. Bihor, Un-
garia.
A rentând In sapa de lentn.

A. DE CIHAO, If, p. 694. GR.
JIPESCU. Opina., p. 93.
Istè'mcine in sapci de lemn

1.57 in casa f(irä piemn. 1)
A. PANN, Edit. 1889, p. 44; f,
p. 155.
A ajunge la sapet.
G. DEM. TEODORESCII, Poes. Pop.
p. 489.
sdr5.01 cu desAvInire, sAracie lucio.

Din fruntas s'ajungd in salid de lemn.,
dudan. si 'ntaIu, a pus inadins pe fecioril boleresd sa 'ml caute
pricina si si/ me" aducli la 8(1.0 de lemn., I. CREANGA, Amint., p. 158.
(Ba, supusil lul vor s faca résmerita; ha, vitele de pe mosiile luI
1) Hin;escu, p. 166 R'émane la sapl de lemn, i 'n casa rara lemn I
dacoromanica.ro
a alcat hotarele alte imp6r64il si sunt luate de pripas ; ba cmórtea

a dat in ele, si cate neajunsurT tóte se tineail knit, de ajunsese Metal
imp6rat In sapd de lemn., P. ISPIRESCU, p. 394.
Moldova a ajuns la salmi:
Vor s'o duc acum la grópg
Fete roll:Ai:wed
Rae ovreYescl,
Cele boierescI
Tot ca slugl grecescl !
G. D. TEODORESCU, Poes.Pop.,
p. 489.
Eire récluit el la besace.

Prov. Franc.
12704 Boer cu sapa 'n bot.

D-NA Z. JUVARA, C. Fedesci, j.
Tutova.
1° Adicii porcul.
2° Pentru omul murdar.
*L
12705 Sapa 1 lopata.
A. PANN, I, p. 111. ILaTTEscu,
p. 13. LAIIRIAN MAIM% J, p.
1049. L. SJJNEANU, Diet. p.712.
Fa. DAMt, I V, p. 14. E. I.
PATRICIU, env. c. Smulfi,j. Covur-
lulu. T. RiL4EL, inv. c. Ste-
faresci, j. Vdlcea. M. CANIAN,
publ. j.
*
Sapa i lopata e a ltd.
Iuifci GRoFvREANu, mv. com.
Galga, comit. Arad, Ungaria.
*1
IY ad (aid) nainte sapa i lopata.
A. PANN, Edit. 1889, p. 171;
Ill, p. 155. HmTEscu, p. 166.
V. SALA, dasc. c. Brddet, com.
Bihor, Ungaria.
*A
.De amu nume, sapa i hirletu.
A. GOROVEI, magistr., j. Su-
clava.
dacoromanica.ro
mof, fRvATITIIRI, Komi! 519
*
Nu ajutei , numa stcpa gi lopata.
A VR. CORCEA, paroh, C. Co?te(u,
Banat.
Vedl Belie.
lo Adina p6 sfir§itul vletil (GoLEsou).

20 Aratg, lipsa de orl-ce speranta.
12706 Sapa §i lopata ii vine de hac.

G. P. SALVI.U, inv. C. Smulti,
j. Covurluiu.
AdicA numaf m6rtea; pentru omul /tit

12707 Di sapä §-lupatä virà nu va scapä.,)
PER PAPAHAGI, Zweig. Jahres.,
p. 180.
Odat'a, trebue s6, na6rd, omul.
Il n'y a si fort que la mort ne renverse.

Prov. Franc.
Contra el poder de la mort, non hie& hom que

sia fort. 2)
Prov. Valenc.
Dem Tod ist Niemand zu stark.S)

Prov. Germ.
12708 Apä de sapä.

P. TSPIRESCU, Bev. 1st., T, p.
452; Snóve, p. 56; Unch. Sfdt.,
p. 104. FR. DARÉ, 1V, p. 15.
Vedl
Adic6 vin.
eBetivul îT tot udg giaul cu apd de sapd, de témä. a& nu ruginé-
ea.. P. ISPIRESCU.
') De sapä i lopatä nimenI nu va sapà.

2) In potriva puterel mortil, nu e om care sä fie tare.
a) De at m6rtea nu e nimen1 maI tare.
dacoromanica.ro
A sApA
Vecri
*1
12709 Unii sapä si muncesc
Altii bet], chefaluesc.
V. A. FORESOU, e. Dorna, j.
Arat6, deosebirea de traIu intre
12710 A sapa pre cine-va.

ponegri pe lâng5, cine-va.
SARAC
Vedl Ac, Boer, Bogat, cr6-
rd, Copil, Dracu, Dreptate,
Fcímete, Lene, Lundnare, 3111-
nd, Mace, M6rte, Ne-cinstit,
Nevéstd, RNdare. Rac, Siva,
Suspin, Vin, Vi fa.
*A
12711 Mangaerea (mang'aierea) säracului e
mdrtea.
A. PANN, Edit. 1889, p. 155;
I. MARINESOII, inv. c. Bradu-
de-Jos, j. Argq. M. STÀNCEANIT,
inv. c. Piria, j. Mehedinft. V.
SALA, dase. c. Sediste, comit. Bi-
hor. Ungaria.
Cad sAracul nici. odatA çlile lini§tite nu are.
Malorum meta mors.1)

Prov. Lat.
La morte medica tutti i mali.2)

Prov. Ital.
1) Finele nenorocirilor e mórtea.

M6rtea vindeca t6te relele.
dacoromanica.ro
Lzat, lawkaTual, lazszatt 551
Der Tod ist das Ende aller Noth.1)

Prov. Germ.
A dead mouse feels ne cold.2)

Pros. Engl.
Doden hjelper af isToden.2)

Prov. Danez.
*
12712 Saracului nu '1 trebue punga.
DOBRE MARINESCIT, 17711). C. Ph
vu-Ropt, j. Arge?.
Ne-avénd ce sa puna intr'insa.
*
12713 Arde lumInarea saracului pentru soco-
téla bogatuluI.
G. P. SArn-6, intl. C. &miff, j.
Covurlutu.
Arde luminarea araculut ca sa socotésca

banii bogatului.
P. ISPIRESCTJ, Bev. 1st., , p.
232. B. P. HITA-6, Etym. Magn.,
p. 1511.
VedY Bogat, Lzellanare
12714 OchiI saracului sunt In malnile (manile)

bogatuluI.
A. PANN, II, p. 136. Hurp-
scu, p. 127.
Sgraeul st'a" In puterea bogatuluf.
*
12715 Säracul dice la Ote
Ca nu sé pote.
MATEESCU, fnv. r. Movilifa,
j. Putna.
Matea, e sfiritul tutulor nevoilor.
2) Un sale murt 1111 simte frig%
2) Matea te sate din nevol.
61498 37
dacoromanica.ro
552 PROVEI1BELE RONA' NILOR
Ne-fiind in stare sA,facá nimio.

*
12716 Nu patesce bogatu ci säracu.
GAVR ONL.0R, prof. C. Dobro-
vet, j. Vasluiu.
Vecrí Vinovat.
Adica tot saxacu platesce 0.6ba.
12717 Omul särac tot de necaz a fost.

V. SALA, dase. c. Fe'nala, comit.
Bihor, Ungaria.
Adica s'a nascut ca sd fie mereii necajit.

12718 La porta fucaréluI psusi gumarlu.')
D-r WEIGAND, Zweit. Jahres.,
p. 172.
stApAnul m6garului a cenit saraculuï despAgubire

pentru acésta.
Cu alte cuvinte, tot pe sdrac cade napastea.
12719 La árfánlu sé-arupsì tsòra.2)
D-r WEIGAND, Zweitt Jahres.,
p. 171.
V&A
Tot pe shracu cade o paguba. Ve0.1 No. 6544.

*
12720 OmuluI särac i se stinge luminarea tri
biserica.
P. G."ARBOVICEANU, prof.
'Rote nenorocirile, t6te necazurile pe capu luI cad.

*L.
12721 La omul särac niel luleaua nu '1 arde.
G-AV. ONIOR, prof. c. Dobrovq,
j. Vasluiu.
Vecyi Lulea.
La p6rta skraculul murl nitarul.

La skrac se rape sf6ra.
dacoromanica.ro
LEG!, INYETITURA IIESERIt 558

*A
12722 La omul sarae niel boil nu trag.
D-na Z. JUVARA, c. Fedesci. j.
Tutova. V. A. FORESRU, j. Su-
- C. TEODORESOU, fnv. C.
Lipova, j. Vasluiu. N. MATEE-
SCU, inv. c. Movilita, j. Putna.
E. J. PATRIO1U, inv. C. Smulp, j.
Covurluiu.
*A
La eel selrac nic1 boa nu trag.
V. CITAN, stud. j. Arges.
*
Omulut scirae niet boil nu trag.
GAY. ONI§OR, prof. C. Dobrovel
j. Vasluiu.
*A
anului stirae nie1 boa nu '1 trag,
léua nu arde.
G. P. SALVTa, (ny. c. Smulfi
j. Covurluiu.
Vrênd sA, arate paguba slraculuf.
12723 S'acatà òrnfanlu 'n coru, §i-s'arupse tim-

pana.1)
C. loNEsou, prof. c. Nevesta,
Macedonia.
(idndu amp 6tletnlu s'Oed, timpand s'arupe. 2)

D. A. lifiLEsorr, stud. c. Gopest,
Macedonia.
12724 Sarac la särae alérgä.

M. ARONOVICL tipogr.,
J. G. VALENTINEANU, p. 45.
Se prinse s'iracul In hora, 0 se rupse cIurul (timpana).

Cind s prinde s'iracul s j6ce, clurul s rupe.
dacoromanica.ro
554 PROVERBELE ROMANTIOR
Se ajuta unu pe altu.

12725 Tot säracu Iï are säracu.
Cat de nenorocit sa fie un om, in tot-dé-una gasesce
pe altul mai nenorocit de cat dinsul.
*21
12726 Mai bine sä mori de fdane de cat sa
(la') paInea (panea) säracului.
A. PANN, IT, p 29. HINTE-
SCU, p. 11 0 GR. ALEXANDRESCU,
magistr., j. Putna.
Caci saracul i§f ca§tiga pa,nea Cu multa munca.

*.L
12727 Säracul cand capétä atunci mananca.
GR. ALEXANDRESCU, magistr.j.
Patna.
Bogat.

L'ora del desinare, pe'riechi quand'hanno fame ;
pei poveri, quand'hanno da mangiare.1)
Prov. Tose.
Reiche essen wann sie vollen, Arme wann sie

was haben.2)
Prov. Germ.
Sci riki eh- nar hann will, sd fracelci ncer hann

fcer no1ckut.3)
rOV
12728 Saracul cand imbraca camas& noua, a-

tunci face Pascele.
Ceasul prinzului, pentru bogatl când le e f6ine ; pentru grad cänd

ail de mäncare.
Bogapl manfinci cand vor, säraciT cAnd ail.
Bogatul mänäria and vré, säracul cand capa ce-va.
dacoromanica.ro
iNVÉTA.TURÀ, MESERIt 555
*
Säracul cänd capétä camaol, atuncea face
Pascele.
GR. A LEXANDRESCU, magis(r j.
Plana.
Vedi Pasee.
Adica, sAracul atunci s'e* 'nveselesce când dre-ce do-

bandesce (Gouscu).
*A
12729 Vrabia malaIu viséza §1 saracu praznicu.
Suciava.
Vedi Vrabie.

Asinus stramenta mavidt quam aurum.i)
Prov. Lat.
Wenn das Ferkel tritunit, so ist's von Trebern.2)

Prov. Germ.
roaoAniii icypngt "Toe° ciurrca.3)

Prov. Butén.
12730 §i särac nesupus

Umblä Cu nasul pe sus.
A. PANN, 1, p. 161. Hinz-
scu, p. 168.
Dupä ce e särac, apoï e (p) cu nasul

sus.
P. IsPIRESCU, Leg. p. 175.
Pentru sAracul rnandru.
mima mea a urit pe seiracul mdndru.

Ecclesiast, XXV, 3. 4.
t) Nrégarul mal bine vré pale de cAt aur.

2) and purcelul visézi, este despre brata.
2) PuIul flämand meIu visézä.
dacoromanica.ro
12731 Loca§ul säracului foc, §i viéta para de

foc 6ste.
Dim. CANTEMIR, ht. Ierogl., p.
154.
Arata t6ta, ticalogia omuluf sarac.
12732 Casa säracul o are

Tot ca melcul In spinare.
A. PANN, I, p. 133. limp-
scu, p. 168.
Vecrf Cascr.
Non habet cui indormiat.

Prov. Lat.
Teocrit, In Hodceporis, exprima aceeagi idee In ur-

mètorul mod:
o6a yeip súliap% Tei) Sea76rg '76 sot eivatiaEv.

* i.
12733 Säracu cu gandu se imbogätesce.
GAVR. ON1§OR, prof. c. Dobro-
vq, j. Vashau. D-ra ECAT. 1.."-
MAN, inv. c. Adam,. j. Tutova.
Cad traesce. tot cu speranta.
12734 Géba binele cu sacul

Dupä ce a murit sAracul.
A. PANT, I I T, p. 139. Hm-
TEscu, p. 15.
Cand un bine 41 vine dupa vreme.
12735 Blestemul saracilor nu cade pre copad,

cAt de tArditi.
MIRON CORM, Dem. Mold., I,
p. 268.
dacoromanica.ro
LEof, hWATUjA,IdEsERif 557
Blestemul de la grad
Nu cade pe copaeï.
V. ALEXANDRI, Teatr., p. 236
& 1376; Cony. Liter., VII, p. 380.
V. ALEXANDRI & L. ROSETTI.
VO1 Blestem.

12736 Suspinele säracilor nu réman In desert,
macar cat de tarOiti
NIC. MUSTE, Letop. Mold., III,
p. 87.
Acela§ iateles ca la No. 12735.

(Ana' cand i e luat dréptg rësplatire de la Dumnedeg,
ail petit cu sunet pmenirea Ion, cZ auspinele saracilor nu rlinein in
defert, macar edt de tcir5lifi N. Mum.
12737 Lacrimile saracilor, niel sòrele niel yin-

tul nu le pote usca.
ION NECULCE, II, p. 248.
12738 Saracu ca i dracul,

De ce dal, de ce mal cere.
6ezcitdre, I, No. 10.11.
Ud sdracu '1 ea i dracu,

De ce daï, de ce mai cere;
Rind prinde 'n sin la pele
¡Tapo seapd la putere.
$ezeitòre, ir,p. 216.
Nu se mal saturd cu nimic.

Da rar dal iin a paupers memina.')
Prov. Retoram.
1) Un cersetor (lice rare orl debtul.
dacoromanica.ro
Der Berner sagt nie; es ist zu viel.i)

Prov. Germ.
Ingen Tigger siger: Det er for Meget. 2)

Prov. Danez.
*
12739 Omul sarac e al doilea drac.
ION MEDESI, C. C/Uj, comit. Cluj,
Transilvania.

12740 Traista säraculul cu putin nu se umple.
IORD. GOLESCII, MSS. H, p. 70.
VerIT Cerfetor.
Ne Inv* el and. miluim sä &ma óre-ce mai mult (Go-

LEscu).
I1cxir4pa.oiittpirXcactt.3)
Prov. Elin.
Illendicorum loculi semper inanes. 4)

Prov. Lat.
Da rar dat un a paupers memma.5)

Prov. Betoromang.
Bette?sack ist bodenlos.6)

Prov. Germ.
A beggar's purse is always empty.7;

Pror. Engl.
') Cerrtorul nu dice: e destul.

2) Nu dice cersetorul: acésta e destul.
5) Sacul cersetorulul nu sé umple.
DesagiT cerrtorultri (sunt) in tot-dé-una go
Un cersetor dice rare-ori destul.
Sacul de cerit n'are fund.
Un sac de cerit e In tot-dé-una gol.
dacoromanica.ro
LEGI, iNVATXTUR.i, MESERIf 559
Tiggerposen bliver aldrig fuld.1)

Prov. Danez.
12741 Nu vältà pe särac de traistä.

P. GIRBOVICEANU, prof. C. $thic
j. Arge?.
Nu välta (vcrieta) pe sdrac

De traistd qi de sac.
A. PANN, I, p. 146. HINTESCII,
p. 167.
Ci de altele care'l lipsesc, §i rault mal insemnate.
*A
12742 Säracul nu se teme de Mimi,
GH. MIHALACHE, inv. C. ,?en-
dresci, j. Tu tova.
Cad ce i s'é peite fura ?
ra),X00q 'CC Té/iLvecç ?
Prov. Min.
12743 ÓrfAnlu aduqe scumpétea.')

C. lONESCU, prof. c. Nevata,
Macedonia.
SAracul cumpérä in tot-dé-una mai scump, ne avénd

banif la timp sat lufmd pe datorie.
12744 Cine cumpéra mai scump ?Saracul.
A. PANN, IT, p. 71.
Very Ccimild.
Acela§ inteles ca la No. 1447, nude se vor gdsl doué

variante carii se vor apropia de çlicerea de fatd.
12745 Poveru cela carie se Anfa én
D-r FR. MIKLOSICH, Ruin. Un.
ter., I, p. 14.
Sacul de cersit nu e nicl °dad. plin.
Saracul aduce scumpetca.
Sirac cela carele astépa de la altil.
dacoromanica.ro
560 PROVERBELE .ELOMINILOR
De aceea omul nu trebue sä se bizue de cat pe dinsul.

12746 Fa t me Overu, te voiu face bogatu.,)
D-r FR. MIELOSICH, .Rum. Un-
ter., I, p. 8.
IeI al meii i te imbogAtescI.

*
12747 Sá fii cat de sarac numai sá al bani (multi).
At PANN, Edit, 1889, p. 120;
III, p. Sem. (7. Buc. Cl.
VITT,prin P. GARBOVICEANU, prof.
VecjI Ban, Calic.

S° S5, nu al copii, dar a, aT
12748 Cine da säracilor Imprumuta pe Dum-
ne4a.
J. CREANGA, Pov., p. 300.
*
Cine da saracului imprumula pe cel ce 'a
fa-cut.
Putna.
Cine da saracilor da lui Dumneciefi.

IDEM, Calend. Rom., 1892.
* ,
Orfanlu maca 'l agìuta, DumnidzeTu
prumuti. 2)
Jounscu, prof. c. Nevésta,
Macedonia.
Candu dat la 6rfan, ajuri pe Dumnidza.3)

A. MILESCU, stud. c Gope?i,
Macedonia.
Ne Invata sa ajutdm pre cel saracI i nenorocitI.

s'irac, te voiu face bogat.
2) Siracul daca'l ajO, pe Dumnedeil l imprumu0".
2) Când daY la s'Ara; ajuff pe Dumnecjeil.
dacoromanica.ro
LEA brittkrusl, IOSEEff 661
Cel ce pre sciract miluesce imprumutet pre ¡Aova.

SuOmON, Prov., D9. 17.
Qui donne au pauvre, prète et, Dieu.

Trov. Franc.
*A
12749 Ce dal säracilor tie 'ti daI.
V. SALA, dasc. c. Vapott,
Bihor, Ungaria.
Acela§ inteles ca la No. 12748, cu adaosul e6 clAnd
sdracilor, îi deselqf portile rafuluf.
12750 Ca säracul n'are sere,

Niel Oile de serbätére,
Ci tot slile luerätóre.
V. ALEXANDRT, Poes., Pop. p.
169. GR. JIPESCU, Opinc., p. 76.
Cae): trebue meret s6, muneese6, ea sä se p6te hrAnl.
*A
12751 La usa saracului nu vine niel un eaine.
Putna.
E ptirasit de t6tA, lumea, nu are niel un prietin.
Inopi nullus amicus. 1)
Prov. Lat.
Pauvres gens n'ont guère d'amis.

Prov. Franc.
Povertet non ha parenti.2)

Prov. Ital.
No hay amzgo, ni hermano,

Si no hay dinero de mano.')
Prov. Span.
Nimenl nu e prietenu säraculul.
Säräcia nu are rude.
1) Nu al amic niel rudä, daca nu al banl in mänä.
dacoromanica.ro
12757 Säracul n'are niel bah*

Niel la inimä veo taína.
scu, p. 168.
Pentru. cel care spune tot ce gandesce.
12758 Sáracul, de ce e CO sárac?

CA n'are minte In cap.
A. PANN, Edit, 1889, p. 151;
D-r G ASTER, Liter. Pop., p.
219.
Lipsa de judecatti, aduce saracie.

*
12759 Nu este särac acel ce nu are bani, dar
acel ce nu are minte.
H. D. ENESCU, (ny. c. Zamostea,
j. Dorohol.
Acela§ In-teles ca la No. 12758.
*A
12760 Säracul trage scurta.
11.711U GROFSOREANU, inv. com.
G alga, comit. Arad, (N'aria.
Adicti, cauta 86, scape de saracie.

*
12761 Mal bine träesce (traiesce) un sarac
De cat un bogat sgarcit.
A. PANN, Edit. 1889, p. 65;
III, p. 81. HilsrsEsco-, p. 167.
D-r GASTER, Liter. Pop., p.
219. V. A. FORESCU, c. Folti-
ceni, j. Suciava. Semin. Centr.
Buc. Cl. VIII, prin P. GiRBO-
VICEANU, prof.
Pentru omul
dacoromanica.ro
lazsERif 565
12762 Cama ghine òrfan liber di cat avut sclav.')

C. IONESOU, prof. c. Nevieta,
Macedonia.
Arat& pretul liberateI i al independentei.
12763 Ma ghini òrfän i sänätos, di cat avut

läuzit.2)
I). A. MLLESCII, stud. c. Gope§1,
Macedonia.
Vedl Sdniltos.

R n'est trésor que de santé.
Prov. _Franc.
Chi è sano, è rieco.$)

Prov. ital.
Gesundheit ist der grösste Reichtum.4)

Prov. Germ.
Heilbrigtin er hin hollasta farsceld.5)

Prov. leland.
*
12764 Mai bine särac lipit
De cat avut präpädit.
P. GARBOVICEANU, prof. C. (Jo-
manita, j. Olt.
12765 Särac si curat.

LORD. G OLESOU. M88. IT, p. 113.
1) Mai bine s'irac liber de cat avut sclav.

4) Mai bine s'grac5t:s de cat avut i bolnav.
Cine e sänältos e bogat.
Sblniitatea e cea mai mare boggvie.
Sinatatea e ces mal prácutä fericire.
dacoromanica.ro
*
Sarac dar curat.
N. G. TONESCU, 'bit). C. Mamor-
nifa. j. Dorohoi.
*
Mai bine sarac ci curat.
A. PANN, Edit. 1E89, p. 135.
& MAXIM, I, p. 996.
BARONZI, p. 55. M. LTJPESCU,
inv. c. Brosceni, j. Suciava.
Era. POPESCU, inv. c. Cioainesci-
j. Ialomifa. OR. A-
LEXANDRESCU, magistr., j. Putna.
GAVR. ONI§OR, prof. COM. Dobro-
vet, j. Vasluiu. E. I. PATRIGIU,
inv. c. Smulp, j. Covurluiu.
*
bine sarac i curat
De cat bogat i ruOnat.
G. I. MUNTEANU, p. 60. Hm-
TEscu, p. 167. D-r GASTER, Li-
ter. Pop. p. 219. A. COJOCARU,
elev, Saa Norm. com. Ttfesci, j.
Putna.
Mai bine scirac qi curat, de cat avut i cu

cugetul ne-impacat.
*
Mai bine sarac qi curat
De cat boyal i peitat.
V. ALEXANDRE, Teatr., p. 109J
& 1449. I. G. VALENTTNEANU,
p. 49. A. COJOCARU, C. Tifesci,
j. Putna.
*
Maì bine sarac i curat,
De cat boyal i cu pacat.
V. PALADE, stud. c. Ccimpeni,
comit. Turda-Arieg, Transilvania.
dacoromanica.ro
LEof, lxvtTkrtrRX, XEBERIf 567
Mat bine sarac i curat de cat bogat

ne-cinstit.
P. IspiREsou, Leg., I, 1872, p.
165.
*
Mai bine sdrac i curat,
De cdt avut i ruqinat.
Semin. C. Bus. GI VII, prin
P. GIRBOVICEANII, prof.
*
Maì bine sdrac cinstit de cdt bogath,u'iduit.
Z. NEGOESOU, inv. c. Jideni, j.
Rdmnicu-Sdrat.
*
1110 bine setrac i cinstit de cdt bogat
mojic.
Sca. Norm. Inv. Cl. VII, pin
P. GiRBOVIOEANU, prof.
Ma ghine 6rfan tinisit, di cdt avut pizuit.1)

D-r WEIGAND, Die Arom., II,
p. 1:78.
Adia, mai bine sarae fait niel o pricing, de cat

bogat î incurcat, cd, cel incurcat nu scie ce are (Gouscu).
Sa. dal si banul de anaforg, dar sä nu renaL dator.
Honeste pauperem melius est, quam injuste di-
vitem.2)
Prov. Lat.
Pauvre et prudhomme.
Prov. Franc.
nzeglio povertez onorata, che ricchezza aver-

gognata.3)
Prov. Ital.
1) Mal bine grac cinstit, de eat avut ris de 6=111.

!) Mal bine e s. fil: särac cinstit, deck begat pe nedrcpt.
8) Mal bunii e ArIcia cinstiti, de cat bogaiia nerusinaa.
61493 38
dacoromanica.ro
568 PROVERBBLE ROMINLLOR
Besser arm in Ehren, als ?via mit Sehanden.1)

Prov. Germ.
*.!
12766 Mai bine särac curat
De cat negustor incurcat.
GR. A LEXANDRESOTT, magistr. j.
Putna.
Mid un negustor '0"-a dat pAnd 0 banul de anaforà

ca sa'§f plátése5, téte datoriile.
12767 Linie indreptatóre si de saracl jafuitóre.

TORD. GOLESOU, MSS. II, p. 41.
Sé qice pentru eel: ce, cu indreptarea lor, ndpastuesc

IA saraci (GoLEseu).
*. .
12768 Säracu n'are lucru.
V. SALA, dasc. c. Poeni Inf.
Tot el e pAgubit 0 lipsit de t6te.

*
12769 Säruta saraca si te uitä. la ()chin.
M. ST.INCEANII, (ny. c. Ifria, j.
lifehedinti.
Vedi Orb.
Acela§ inteles ca la No. 5630 § 2°.
12770 Sunt sarac pentru cá nu sunt bogat.

A. PANN, I If, p. 120. liar-
TEscu, p. 168.
Réspuns ce se da celuI care te intréb5, de ce *1.

sArac, &and scil bine ea e§ti muncitor ci totu0 nu potl
legh gura pAnzeI.
1) Mal' bine särac In cinste, de at bogat cu ruine.
dacoromanica.ro
iNVETITURA, XESERIT 569
12771 inti de la orb §i de la sarac, §i saracu

de la nimine.
GR. JIPESOU, Opinc., p. 62.
Vell Orb.
Acela îi4eles ca la No. 5632.
12772 SäraculuI In loe sal dé

Inchide ochii a nu'l vedé.
A. PANIC Iff, p. 91.
sou, p. 168.
Pentru cel sgArcit.
12773 *Din doi saraci s'a facut o pereche de

calici.
AL. MARTINIAN, C. Bucurevci,
j. Illov.
V&A F6nte.
Child dol sAracf se casatoresc impreun6.
12774 S'ati strins ca säracii la mort.

Pentru eel cariff alérga unde cred c:1 se pot folosì cu
ce-va.
*L
12775 Särac
Märac.
AVR. COROEA, parch, c. Coqteitt,
Banat.
Om nevola§, sArac lipit pdmIntulul.

Cuvintul marac nu se intrébuintézh. In altit çlicere de cât
In ac6sta. Se mal ice, in Banat, unul asemene om §i sd-
rcIntoc.
12776 Särac ca Orecele bisericif.

JUL. GROF§OREANU, imv. C. Gal?a,
cornil. Arad, Ungarta.
Acela§. inteles ca la No. 12775.
Pauvre comme un rat d'église.

Prov. Franc.
dacoromanica.ro
12777 SArac (ca) pilug,

FR. DANg, III, p. 216.

Tauvre comme Job.
Prov. Franc.
12778 SArac pistol.

Adeverul (ziar) IX, No. 2629.
G. POBORAN, inst. c. Slatina, j. Olt.

*
12779 SArac lipit pämintului.
G. P. S.A..uvrtr, 'inv. c. Smu
j. Occurluiu.
Sdrac lipit.
Lipit.
12780 SArac cornifu-A.
AdicA f6rte skrac.
SA RACIE
V Of 8oerie, Bucatdrie,
Cuhnre, Drac, FatrY, a se In-
Jura, 016rte, ATém, TovareYfie,
Vjt VorM.
12781 De cAt tòtà bogatia

E mai scumpA säräcia,
CA, panA nu'si va da téte,
SA o capete nu pote.
A. PANN, I, p. 132. 111NTEscu,
p. 16.
dacoromanica.ro
LEGI. iNVMTURI. MESERII 571
Pentru sAracie. 17q11. Evang. Marc. XXII, 38 44.
12782 Saräcie 'n buzunar,

Fennete din seminar.
T. PuFARIu. c P. MEYrulitf, co-
mit. Rigdras, Transilvania.
Omul stir= alérg6, la seminar unde i se da, pete in-

vëtatur6., dar mancare cam pe sponcl.
*
12783 Saracia te tine,
Cand s'apuca bine.
C. C. BUNOETIANt, prof, c. Co
sovet, j. MeliedinfX.
Gret scap6, omul de sdracie.
12784 Saracia un(de) s'a 'ncuibat

Anevoie de scäpat.
I. POPES U, inv. c. Dobreni,

*
12785 Säracia de el se tine
Ca pulberea dupa cane.
A. PA, Edit. 1889, p. 45; I.
p. 156. HLNTESCU, p 167. FI.
D. ENESCU, tin V. C. Zamostea,
Doroho1.

12786 Saräcia la om e stand de piétra (pétra).
A. PANN, Edit. 1889, p. 135;
12787 S'aracIa cand 'ti 'n vatra

E ca o stana de piétra (Wra).
4. PANN. I, p. 132. HINTESCU,
p. 167.
dacoromanica.ro
572 PROVERBEIE ROmliNILOR
12788 Säräcia este zid de péträ si bogätia gard

de nuele.
V. A. Fonzscu, c. Folticeni, j.
Suciava.
N'ecil Avere.
12789 Säräcia pretutindinea

Sé intinde ca pecinginea.
A. ?ANN, I, p. 132. Eliagpscu,
P. Lt;7.
Se intinde maI rèn, necum sa scapi de dinsa.

*6.
12790 Unde e säräcie e i cértä.
Sc. Norm. Invel. Cl. VI, prin
P. GARBOVIOEANT7, prof.
Se dice mai ales pentru soti.

*
12791 Säräcia stä in cosnita pescarului i in
tolba vinätorului.
I. TACIT, inv. c. Braniscea, j.
Covurluiu.
Vedl Rac, Pescdrie,
rindtor.
SNOVA.
Ci ca odaté SalleIa umblà lihnitá prin lume. Se Intllni ca pluga-

rul care arà porumb.
Bunk' dioa, mosule, ce lucrezI aci ?
ArdM poptisoI, pe urmil o sä.'1 präsim de doué orI, si la tennné
il culegem, iT macinam si IT mâncém. 316 duc, nu WI de mine.
Se duse säracia, si 'I bine dusii de la plugarul muncitor.
Mergend sarAcia prin lume ajunse la un om care sédeà vie.
Bung dioa, mosule. Ce lucrezI aicI ?
Punem vie,
Dar culegl de aicI?
ApoI de, anul acesta nu; ci trebue sé sépAni via de dou6-trel
dacoromanica.ro
LEW, iNVÉTITURÀ, MEBERIf 673
ori; s'o udem de cate-va or!. Anal viitor tot asemeuea, dar fncepem
s'o culegem.
Apoi nu estI de mine. Me due.
Proverbul : cpe hot din vie sd nu'l impusci al via se face
anevole ; iar din pepent sal impusci cd pepenit se fac fi se tree in eelte-
va luni.,
Serecia, acum ere ea lihnite, de 65me, nu putel eta pe loc. Se duse
si se tot duse, pane' ce, la marginea und bàIT, gesi un pescar ce
drega, si tot clregee sculele lul.
Bune ioa, mosule. Ce facT aid ?
lea mal mrejesc nisce cotqe.
Si ce fuel ca ele ?
Le punem colo in garle, i prindem pesce.
Gaud ?
Thee acum.
De mine *T. Nu me mal due de la tine.
Asede cotetul si se puse si dorml puOn. Cand se scull cate co-
tetele, prinse nisce crapT frumosl qi nisce stTucT lungT. Aprinse foetal,
fripse pesce si ospéte impreune cu Serecla.
De atund serecia nu se me desparte de pescan. Vorba RomanuluT:
fépte lei suta de rad i pescarit tot sdract.
12792 SAracIa nu (e) ru§ine.

EiniTEscu, p. 167.
Când e omul de trébg i muncitor.
Pauvreté n'est pas vice, mais c'est une espèce de

ladrerie; chacun la fuit.
Prov. Franc.
Poverté ch' n'est pau viche,

Comme fien d'hien i n'est pau pain d'épiche.1)
Prov. Picard.
Povertet non è vizio.2)

Prov.
Pobreza no es vileza. 3)
Prov. Span.
Serecia nu e cusur, precum niel cacaréze de cane nu e tune. dulce.

3) Sarkia nu e cusur.
Sarecia nu e
dacoromanica.ro
Annuth ist keine Siinde.')

Prov. Germ.
Poverty is no sin...2)
Prov. Engl.
12793 Sax-Ada nu este pécat.

HINTEscu, p. 167.

A
12794 Bòla si sat-Ada nu o pot' ascunde.
V. SALA, dase. e. Va?cati-Bäresci,
comit. Bihor. Ungaria.
Se lice mal ales pentrn caracie.

A
12795 Nu addoga la saräscie si calicie.
G. P. SALVItT, inv. c. Smulg,
j. Covurluiu.
Pentru casatorie. Când unul din sotf este sarac cel-l-alt

s5,aïbä ce-va avere.
12796 L'a luat säräcia dui:4 urmä

Ca o 01e ratacitä din turrnä.
A. PAWN, I, p. 133. HrrEscu,
p. 167.
Adica a sardcit
A
12797 Sal-Ada bate la usä.
IULÌTJ GROP§OREANU, inv. C. Gal-
?a, comit. Arad, Ungaria.
Timpurile grele se apropie.

SIiticia nu e ruOne.
Sätieia nu e ruine.
dacoromanica.ro
LEGf, 1:311741,TURS, MESERII 575
12798 De saracie nu'rni pasa

CA séde subt pat a-casa;
Aú ouat §'acum clocesce.
A. PANN, 1, p. 16.
Pentru omul care nu púte scapit de sdrAcie.

*
12799 Saracie, ce-al cu mine?
M'am avut Cu taftéti bine
§i nu te las nici pe tine.
G. BANULESUCT, inv. c. Pietro-
fa, j. Dimbovila.
*
ScIrc1cie, cc-0, cu mine?
M'am avut cu tat'teii bine
AS'i nu me 'ndur nici de tine.
See11. Normala Invét. prin P.
GIRBOVICEANU, prof. Bev. Cop.
II, p. 176
De stirAcie nu scapf asa, Cu una cu dou'é.
12800 Fericirea §1 saracia nu pot sta Impreuna.

E. I. PATRICfU. inv. C. &miff,
j. Coverlulu.
C5.ci omul sarac are vecfnic supèriírf.

*
12801 SArAcia null face voia.
V. SALA, &Esc. c. Va?coa, co-
init. Bihor, lingerie.
Multe ar face omul sarac, dar nu p6te

*A
12802 Saracia este de noué-sleci i nouè de
feluri.
G. P. SALvit, inv. C. &miff,
j. Covurluiu.
Multi shracl sunt in lume precum si multe felurf de

a fi sitrac.
dacoromanica.ro
576 PROVERBELE ROXINILOR
*n
12803 Säräcia 'nvétä pre om.
V. SALA, das. C. Poeni Sup.,
emit Bihor. Ungaria.
CcI alminterea omul sarac ar mull de fiirrie.

12804 Dascälita säräcie
Invata pe om meserie.
A. PANN, 1, p. 135.
Dasealita sdracia
Inv(ftei pe ont meseria.1)
.HINTESCU, 44.
12805 Säräcia invatä pe om

Ca sä fie econom.
A. PANN, 1, p. 135.
sou, p. 167. D-r GASTER, Lit.
Pop.. p. 219.
Saracia inv(tei pe o»t economia.

GALLIN-NADEJDE, Cart. Lect.
Cad scie a pretul valórea banuluf muncit.

12806 Siromastvo face pensei.2)
D-r PR. MIXLOSICH, Rum. Un-
ter., J. p. 15.
Acela§ inteles ca la No. 12803
12807 Säracia afiä me§tesugurl.

(IR. ALEXANDRESCU, magistr., j.
Puto a.
Hintescu serie
Sificia te face si getildescI.
dacoromanica.ro
LEA INYtTITURÀ, MESERIÌ 577
*1
12808 Sarteia te invata la supunere.
V. SALA, dam c. Vaftcoil-Bit-
re8c1. comit. Bihor, Ungaria.
Sarum] trebue sa taca. cacf are trebuinta de ajutorul

avutuluf.
12809 Siromastvo nu ruvine creantie.i)

D-r FR. MIKLOSICH, Rum. [Tu-
tu., 1, p. 16.
Mai ales pentru femei.
12810 De säräcie nu scapä,

N'are dupä ce be apä.
A. PANN, 1, p. 132. HIKE-
scu, p. 201.
Ve c11 Cap. VII, c. Apt
12811 Dupá bità sàräcia

maf mäntneä i rifa.
A. PANN, 1, p. 136. Harp-
sou, p. 166.
1° Pentru omul sarac §i lipsit de orf-ce noroc.

2° Sarac §i totu§t mandru.
12812 Säräcia if rdide urechile.
A. PANN, Edit. 1889, p. 43; I,
p. 156. HINTEsou, p. 167.
Vecri Urecke.
E cu desavir§ire sarac.
12813 Ca calicul de säräcie.

GAVR. ONLWR, prof. c. Avra-
mewl, j. Tutova.
'1 Säräcia nu stricä. frurauseea (drägälkia).
dacoromanica.ro
Mid te saturi de 6re-ce.

48's sAturat de . . . ca calicul de sarelcie.3
*A
12814 A apuca sAräcia de còdä.
C. TEODORESC'U, 62V. C. l'ungesci,
j. Vashau.
Ve41 Drat..
A sapeth, a'§1 pierde averea.

*
12815 SärAcie cu ducurl.
AVR. rORCEA, paroh. C. Costeiii ,
Banat. I. LUNCU, stud. c. Sebe-
ful Mare, comit. Bihor, Transil-
vania.
Pentru cel care cheltuesce pentru imbrdcat, pentru

lux RIM mult de eh' t ar trebul §i de chl 'Ate.
*
12816 SAräcie lude.
AVE. CORCEA, paroh, c. Costelu,
Banal. E. J. PATRIC1U, 'inv. C.
A dieg, desavir§itti.
*
12817 A'§I vedé de säräcie.
SOU, p. 166. IUL1V GROF§OREA-
Nu, 'inv. c. Galga, cornit. Bihor,
Ungaria.
A'qi cclutet de seircleie.

A. PANN, 11, p. 47. P. IsPi-
RESCII, Rev, 1st., II, p. 146. -
HINTESETU, p. 166.
Adic& vede de nevoile sale, i a nu se amestech

In daraverile celor-l-alti, a nu se uita la alti.i.
c"Vede 1,1 de särtIcia.»
dacoromanica.ro
LEO, INVÉTXTURI, ILESERIf 579
SARA MURÀ
12818 pune In sare-mura trupul.
A. PANN, II, p. 81.
pune trupul in saramurc1.

HINTEscu, p. 193.
pedeps1 precum i se cuvine.
12819 *A'sI pune pielea In saramura.

G. POBORAN, ¡Mt. C. Slatina,
j. Olt. FR. DAmt, III, p. 213;
IV, IN 17.
*
A' ei pune carnea in saraniurel.
E. 1. PATRIC-1U, tnv. c. Stnulit,
j. Covurluiu.
Arata marele interes ce '1 pune cine-va de a face ce-va,

chiar cu primejdia lui:.
SAREMURA
Vell Saramurll.
SBANT
*6.
12820 A'i pune sbantu.
Vecri: a Pingeli,a Pot-
covi.
AdicA, a in§elà pre cine-va.
A SCADÉ
12821 in loe sä mai crésca scade
Panä vec;11 cä de tot cade.
scu, p. 40.
Cârkd unuIa îi merge rèt.In tat?, privintele.
dacoromanica.ro
SCALU
12822 pune sealu§ la gura.

FR. DABIA, IV, p. 27.
Vecjiluf.
impedich de a vorbi.
A scApARA
12823 Niel cat ai scapära.
P. ISPIRESCU, Leg., p. 355.
Ace14 inteles ea la No. 6535 b.

isT trimise sluga care nu se despilrtise de dinsul nici
ceit a ecapera,. P. ISPIRESCU
Transversum unguem diseedere.

Prov. Lat.
A SCARMÈNA
01 a Preptena, Pung&.
*.L
12824 A scarména pre cine-va.
L. *AINEANU, Diet p. 720.
FR. DAMÉ, IV, p. 30. G. P. SAL-
vit, "inv. c. Smulti, j. Covurlula.
Adieb," a'l bate In lege.
SCARMÈNATURA
12825 A'i trage o scarménatura.

S. FL. MARI, Tradif. Pop.,
p. 27.

(De cate-orl navAliau ralarif asupra lor, mi le trantea cate o scar.
ménaturd, sciT colea... una de cele de la ròte, s'o tile minte cat vor
fi si or trill.) S. FL. MARIAN.
dacoromanica.ro
LEGf, INVÈTXTURÀ, MESERII 581
SCHIMB
12826 Schimbul nu traiesce.

- HINTESCU, p. 171.
Schimbul nu trclesce.
A. PANN, II, p. 73.
Sè qice de cAtre eel carif nu vor s facA niel un schimb

(G-0LEseu).
SCHMPA
Veli
12827 De o schiòpä.
AL. ODOBESCU, III, p. 188.
1° F6rte putin.
cDe child nu l'am v'équt abia a creseut de o echiepcl.)
20 F6rte mult. VeqI Inimcl.
eCând o 1uA, volnicul in mánA si o bagg, in sin pare etl, eresea
de o 8chiòpc1 Mima intr'insul. AL. ODOBESOU.
A SCÌ
Vecyi Babe, a Croz, a Vulé,
Una.
12828 Cine scie multe móre.

Sem. Centr. Buc. cl. VIT, pi-in
P. GARBOVICEANU,prOf. - G. ONI-
SOB, prof. C. Dobrovq, j. Vaguiti.
Cine vré set scie multe móre.

j. _Mom
dacoromanica.ro
*A
Cine scie tóte, móre.
P. ISPIRESCU, Rev. 1st., II, p.
154. G. P.SALvit,inv. c. Smulp.
j. Covur/uiu.
*A
_awn: sci pe tóte imbetninesci feirci vreme.
E. I. PATRICIt, inv. c. &mitt,
j. Covurhtiu.
Dacci ve ì sci de tóte, imberdnesei fcird vreme.

V. A. FORESCU, c. Folticenf, j.
Suctava.
Daceei mai scì de tóte im,bëtninesci farcl

vreme.
S. IIIHAILEscu, .§'evit6rea, I, p.
221.
Pice cel care nu vré desvélufasca o taln& celul

carel pretinde acésta.
12829 Nu trebue a sci tòte, caci Imbétranesci

de grabg.
C. TEODORESCU, 'inv. c. Lipova,
j. Vaslufti.
Nu mai sci tóte imbardni.

Putna.
Acelm imteles ea la No. 12828.
12830 Nu cate scil, ci cum le sciI?

Sé 4i.ce pentra cef ce s6 Mies° eh' sciii multe, dar nicl

una desavir§it (GoLEscu).
dacoromanica.ro
LEGT9 ÎNVTAruRA, KESERLI 683
12831 Cine scie are patru °chi.

A. PAN, Edif. 1889, p. 28.
Ve41 Carte, Ochia.
Acela§I inteles ca la No. 11433. VOI §i No. 4228.

*
12832 Scie cat ail ultat cei-l-alti.
E. I. FATRICfU9 tnv. C. Small,
j. Covurlutu.
Vrênd s iek in ris pre coi care se lauda c6, scie carte,
pe cand, la drept vorbind, nu scie nimio.
12833 Nimenea nu pote sa : gacum le SCia

táte.»
A. PANN9 Edif. 1839, p. 28; IT,
Sì fim prin urmare mode§ti cad' avem multe de in-

vèlat.
12834 Sa mi se arate va
Ca ar fi sciind ce-va.
A. FANN9 J. p. 9. Einstpsctr,
P. 5.
Pentru omul laudAros.
12835 Ciuda sci face smunti.9

D-r. FR. MIKL0SICH9Rum.Unter.,
I, p. 8.
Vest' Invigturd.
12836 Va scire, nu va piltére.2)

G. ZIICA9 stud. com. Permet, Al-
bania.
') A sci pré multe te face sà te inelí.

2) Vet sci, nu vei puté.
61498 39
dacoromanica.ro
Când scii ce e de fdcut, când vreI s5, faci ce-va, dar

nu potI.
*
12837 Trece nu scia ce pe nu sciti unde.
A. COJOCARD", elev Scol. Norm.
Bérl. c. Wesci, j. Putna.
Sciti, dar nu pot s6, 'ti spun.
12838 A luà pe nu sciti In brate.

P. ISPIRESCU, Snóve, p. 65.
.21faior PATA, BUDLS,TEANU, c. Bu-
curesci, j. Efov. M. CANIAN.pu-
blic. j.
Adia, a tagadul.
cLual totI pe nu seiti in brate.,
12839 A nu (pré) scì multe.

1. CREANGA, Amint., p. 78 &
151. FR. DAME, IV, p. 105.
lo E supèrtiews, nabadlos, nu e fria, de nimeni.

20 Spune pe §leat ce are de çlis.
c8'apo1 las pe popa NieulaI Oslobanu, egeI el nu pré scie m2dt.»
I. CREANGA.
SCIINTA
12840 Sciintele sunt usI, lar cheile lor sunt cer-

cearile.
A. PANN, Edil. 1889, p. 176;
IIf, p. 157. HINTEscu, p. 171.
Ve41. Invepturd.
Invòtatur6, cere muna multa.
12841 Sciinta faena adevérului este.

CANTEmni, /st. Ierogl., p.
119.
Cu ajutorul sciintel cunóscein aclevérul.
dacoromanica.ro
LEGT, iNVETATITRÀ, MESERit 585
*L.
12842 Omul cu sciinta
Are pocdinta.
Ga. MIHALAOHE, inv. C. ,Fen-
dread, j. Tutova.
lo Acela§ biteles ca la No. 12828.

20 De multe ori ne pare ral child scim óre-ce.
COLA
Vell Cap. Vi/I, c. Lume.
12843 §ci51a face pe omul, om,
'altoiul pe pomul, pom.
A. PANE, I, p. 171. ODOBESCU-
SLAVIOL Cart. Aleg. D-r GASTER,
Liter. Pop. p. 2P3.
LS'còla face pe omul, om

&57, altoïul pomul, pom.
HINTEscu, p. 172.
Arata pretul i ródele inv'étaturei.
SCORTA
Ve4I Cap. VI, c, Sc61/4Y.
12844 Din scòrta (pana) in scòrta

P. ISPIRESCU, Rev. 18t., I., p.
229. FR. DAME, IV, p. 35.
Adica intrégg, de la inceput 'Ana la sfirsit. Se qice

pentru carti.
cArn Invetat (citit) acéstg, carte din sairid pine)* in sc6r(iip.
A SCR IE
Ve41 Logofilt.
12845 Mana care nu scie sä serie da vina pe

condeia.
ana Z. JUVARA, C. Fedesd, j.
Tutova.
dacoromanica.ro
586 PROVERBELE ROkaNILOR
Cand dal Tina pe altul.
12846 Cine nu vré sä scrie Cu condeful s'a scrie

cu furcoiul.
IóN BUTEAND", Director Seminar
Beius, comit. Bihor, Ungarta.
Cine fuge de invelittura sa lucreze Cu palmele.

.L
12847 Seria la tine,
Val de mine!
Pentr'o merta de malaiu
CA scit bine cä n'o aI.
C. TEODORESOU, inV. C. Lipona,
j. Vaslutu. D-na JUVA.RA, com.
Fedescf, j. Tutova.
A
&Kit' la tine,
Va i de mine!
Cdnd î vedé slova mea
Sd fug n cotrol puté.
Putna. C. TEODORESCU, inv. c.
Dógele, j. Va8lulì. H. JUVARA,
c. Bérlad, j. Tutova.
Pentru cei ce scrit r'et de tot.
A
12848 Scrie cu carbunele de pe horn.
GAVE. ONIOR, prof. C. Similar
j. Tutova.
Incepetor la scris, serie prost.
12849 A scrie pe apa.

MATEI BASARAB, Pravild, p. 254.
A nu tiné socotéld de 6re-ce. A se adaogh la No. 413.

cOmenilor r61 ce se dice &M'ora nu le e fria de Dunineded, jura-
mintul lor pre apéi sa '1 scril. MATEÌ BASARAB. V. V.
dacoromanica.ro
LEM, trrirtTkruni EsEB 587
El; 5Scop TrA(DEK.1).
Prov
In aqua scribis.2)
Prov. Lat.
12850 A scrie musce pe perete.

BARONZI, p. 44.
Vedi Mused.
Acela§ 1nteles ca la No. 21896 b.
SCRI1TOR
12851 Scriitorul sub masa t iscälitorul pè masà.

IORD. GOLESCU, Mss. If, p. 67.
Adia cel ce poruncesce, acela mat mare, lar nu acela

ce urnaéz6. poruncil (GoLEscu).
SCRIS
V ell Perete.
*A
12852 Par'cd '1 scrisa.
G. P. SArv-M. tun c. Smulti,
j. Covurhau.
Scrisei.
ION. AL L17f SBIERA, Nuv. p 23.
Vedl Perete, Zugravit.
Adicà f6rte frum6s6. Veqf No. 7553.
ScriI pe apà.
Idem.
dacoromanica.ro
588 PROVERBRLE ROM;INILOR
SCRISORE
*
12853 Scrisorea rea arata lenea scolarului.
V. SALA, dasc. c. Buntesci, CO-
Turcul, mat energic, lice la rindul

Chendi iazisini ocumaian ege benzer.i)
Prov. Turc.
SCUMP
Vecg Cap. XVI, c. Scum',
Tdrâ
12854 Scumpe 's, nasule, dar bune.

I. ARBORE, ing. j. Buzai.
Scump, dar face.

Se qice, In gluma, cand cine-va spune ca un lucru l'a
costat
SNÓVA
Un tigan clucêndu-se la nasul sal, a fost poftit la masà. Vede o

farfurie de icre ; o trage spre &mu, chip& ce gustfl, din icre refuza
tbte cele-l-alte mánciírT, ce i se ofereati de gazdit
Lask nasule, c 's bune i astea.
Bune sunt, fine, dar vedl c sunt scumpe al draculut
Scumpe 's, nasule dar bune.
Veql I. C. FUNDESCII, Basme, p. 157 158.

*
12855 Ce '1 bun nu '1 scump.
C. TEODORESCII, inv. c. Delude,
j. Vasluiu. GR ALEXANDRESCII,
magistr. j. Putna.
Cad tine mal mult saü e§tf maf folosit de dinsul.

') Cine nu'g pote citi scris6rea lui, inkarulul se as6mën'i.
dacoromanica.ro
LEGT, INVETXTURA, MESERIf 589
SECERA
Vell nisei.
12856 Cine 1§i bagä secera in cur o sä o scòtä

Cu sange.
A. PA.NN, II, p. 51. HINTE-
scu, p. 173.
Când cine-va a gre§it, plata urmézA. ne-apèrat.

*. .
12857 Cine i§i bag& secera In cur trebue sá

scie s'o §i scertä.
A. PETRESCU, ing. C. CUrtea-
de-Argq, j. Argeq.
Mad facl o gre§616, sA scif incalte s5, o gi dreg!.
SECRIO
Vell a Imbitrdn).
SECURE
Vecyf Barda.
*.L
12858 Sécurea rea nu piere.
HDTTEscu, p. 173. D. POPO-
VICIU, inv. c. Cuvin, comit. Arad,
Ungaria. V. SALA, dam. C. au-
rani, omit. Bihor, Ungaria.
Ved7 Topor.
Adicd, omul rè'ii.

*c.
12859 Sécurea rea
Nime nu o Iek
GAVR. ONISOR, prof. c. Simila,
j. Tutova.
Vecri Topo-.

20 Pentru fetele cele rele, carii nu se mai marita nicf
°data.
12860 Sécurea la raciacina pomilor zace.

dacoromanica.ro
590 PROVERBELE ROMIN I LOB
Adic& 1)6 eel rèf trebue sa:f plerdem, ca pomi1 Cu se-

curea (GoLEscu).
12861 i còcla securiI

Face rét päcluril.
A. PA, I, p. 167.
sou, p. 33. S. 1. GROSSMANN,
.Dict. p. 51.
*
k57 c6cla securiì
A feicut r pelduriì.
GR. ALEXANDRESCU, magistr.
Putna.
Ved Padure.
Sd. nu dispretuim pre eel mic1.
VeçII Fabulele de la No. 942 i La Fontaine, XII, S.
*A
12862 La lemnul tare trebue secure ascutItä.
V. SALA, dasc. c. Varoi1,
Bihor, Ungaria.
Unul om mare, puternic, numal un altul mai mare §i
maI puternic de cat dinsul, if pote venl de hac.
*
12863 Din secure toporIsce.
Plana.
vor To/50,-,
Arata o scadere.
De l'arbre d'un pressoir le manche d'un cernoir.
Pror. Franc.
Far d'una lancia una spinella.9

Prov. Ital.
12864 Dede§I §i lua§I

Din secure topora§.
A. PANN, 111", p. 109,
1) A face dints.° suli01 un bold.
dacoromanica.ro
LEGÌ, INVÉTXTURA, MESERIf 591.
LuaqI din secure toporq.

HmTEscu, p. 02.
Pentru un schimb pagubitor.
*
12865 Cat ai arunca cu securea.
La o mia, depArtare.
L.
12866 Ne luat In bardä, cioplit numaI cu securea.
R. Smu. c. Orlat, Transilvania,
apud B. P. 1-1À§Dttr, Etym. Magn.,
p. 2521.
Ve cg rapt-.
Despre 6menif pro§ff §i. grosolant
SELEMET
*
12867 A esi (a'l sc6te) la selemet.
G. POBORAN, inst. c. Slatitut,
j. Olt.
Ve4I Vitpsea.
Adica la lume, la lumina; al de§tepth.

Selemet, cuvint turcesc care insémnit: vapsea, lustru.
5ÉPTE
*L
12868 Am tras din septe, una.
PAUL POP, avocat, c. Batt?, co-
tnit. Bihor, Ungaria.
Am primit din Inuit, putin. De Oda dintr'o datorie

de o mie de leí, douè' sute, etc.
* L,
12869 Nu se da pe sépte.
GAVR. ONLVR, prof. o. Creingu,
j. Tutova.
Om cu viaga" care nu se da u§or. Mai multe face el

de cat ar face §épte.
dacoromanica.ro
592 PRO VERBELB ROMINILOR
12870 Nu scie niel sépte niel opt.

DIM. TiGIIINDEAL, Fab. p. 456.
Nu scie multe, dar una §i buna.
SERIMAN
Vegi Rolla, Cap. IX, c.
Sirman.
12871 Numai omul seriman,

Numai el n'are dusman.
GR SILASI, Apologic, p. 4.
Odd ne avênd nimica, nu are pentru ce sä fie pizmuit

de altiT.
sFANT
Vec),I Hord.
12872 Dal cu gura sä Iésä sfarrtu.

AL. PETRESCU, c. B Weni, j.
Prallova.
(jice pentru :woe*

*
12873 A sfantui pre cine-va.
G. POBORAN, ing. c. Slatina, j.
Olt.
A maglisi, a corumpe cu haul.
SFORA
V 01 Cap. IX, c. Sf64.
12874 Sfdra intreitä mai multa vreme tine.

I ORD. G 0 LESUU, M88. II, p. 68.
Adic5, eel unitl mal mult in (GoLEscu).
dacoromanica.ro
LEA try7441..ruaA, MESERII 593
12875 Tradze ciòrd s-nu o rupe.i)

TIdE GHICU, prof.e. Baesa, Epir.
Trage cheadinlu (trupe.2)
I. COYAN, prof. o. Abela, Epir.
Acela§ inteles ea la No. 10679, la care se adaog6, ea

Cheadin= aa t6rsh, din sum (duper) =Una lunga.
12876 01! tradze chiadinlu, nu te mind de agia.8)

TUB Cancu.prof. c. Baesa,Epir.
Cand, la o vinqare, vinptorul stdruesce asupra pre-

tuluf §i nu'l colo6r5, catu§1 de putin.
*
12877 A (se) da sfárä In téra.
AL. ODOBESCU, III, p. 147. I.
C. FUNDESOU, Basrne, p. 69 G.
P, SALVIU, inv. c. &HIM, j. Co-
ourltau.
Vedl

(Se grnesce, pkghnul, a a sfira In férd cá te a prins cu mana
In sac., AL. ODOBESCU, III, p. 147.
12878 Sforä.
A. PANN, II. p. 89.
Adicär'éspanditd,
Vestea e in será sfiird cI egff putred de bogat D.
A. PANN.
Trage sfóra gi nu o rape.

Trage sf6ra gi nu o rupe.
MET ! trage sf6ra, nu te mica de ad.
dacoromanica.ro
SFREDEL
Vedl Drac.
12879 §fredel.
L. *AINEANU, p. 742. FR.
DAnd, IV, p. 59.
Om vioiu, sprinten.
cE ca un 8f redel.'
SIMIGIU
12880 E planul
A. PANN, Fab. I, p. 75. I.
ARBORE, ing. j.
Vedi Bragagia Na-
stratin-Hagea.
Adia, pros-L. CAnd cine-va socotesce cd, intr'o afacere,

if va Tonì un folos insemnat, i lucrurile les cu totul
alt-fel.
PLANUL SIMIGIULUY
6re-cand
Covrigi simil incarcand,
A umblat din sat in sat
schimband pe cue 1) 'T-a dat.
Deci tabla In cap dadi Tea
Cu acele cue pe ea,
Sâ intorceà la oras
Ca si un negustoras.
Dar pe drum, chnd se ducek
Se ganda, si plan flicea ;
'Cum aunt, dise, aste one
.Tot butte. pròspete noue,
Care 's cincl sute, sA dic,
(De vor prisosi nu stric,
4D'oitt stà la closcT sA le puTu
cTot oul o BA 'mT dé puTu.
tSà dic acum c'a crescut
ggini marl s'ati fticut.
eAste 'ntr'o qi peste tot
(Cincl sute de cue' inaï scot,
(S6 le vind ca un siirac
glilulte parillute fac.
Cina sute de gitinT dar
cClocind o s'a' dé puI iar,
1) In text se citesce: ca.
dacoromanica.ro
LEGf, iNVÈTXTURI, KESERIf 595
4Fie-care doue-ded,
(Ro! ho 1 Stane mide pled?
(Sta.! sà vedem cite fac,
cApol cum o se me 'mbrac !
Socotélà pré nu ad,
eCincl sute de eloscI hill dad
e0 sutà de sute 'n cap.
(Halt 1 de serecie scap.,
and ise, hait! bucurat,
IsT ultà, cd 'I inchrcat,
serind sus ca un tap
Dete tabla peste cap.
Oule pe jos turd
planul îT isbutl.
* *
MultI marT lucrurl socotesc.

niel rnieT nu isprdvesc.
A se vedé in La Fontaine fabula, La laitière et le

pot au lait.
Trompuz a zo compodi an amonenn
Pe ar buoh no zo kuet choas perneinn.
Prov. Breton.
SITA
V&A' Cine, Ctur,
12881 Sita pAnd e nok in etlu sé pune.

IOND. GOLESCU, M88. II, p. 64.
Sita, Find' e noua, se pune in mitt.

A. PANN, Edil. 1889, p. 96; II,
p. 64. S. 1. GROSSMANN, Dicf.
p. 263.
*
Rind sita noud o pune 'n eurau.
V. SALA, dase. C. BeiRf, comit.
Bihor, Ungarfa.
*L.
Sita noted se pune in ciau.
ALEXANDRESCU, C. Alexeni, j.
Ialomita.
1) Socotise prqul untuluT inainte de a fi cumperat vaca.
dacoromanica.ro
*A
Sita, cat e noua, fede 'n cu7u.
Abec. Ilustr. p.28. Gil MrHA-
LACHE, bit/. C. Senclresci. j. Tu-
tova. Sem. C. Bue. cl. VII, prin
P. GURBOVICEANU, prof. I. WA-
NESCli, j. Bornan.
*
Cat sita e noua ede (cede) in cuïu.
Sucia va. E. I. PATRICYU, inv. C.
Smulti, j. Covurluiu. C. TEO-
DORESCU, inv. c. .D6gele,j. Vasluiu.
*
Sita nowl ede 'n cuIu.
V. A. FORESCU, C. Metibii, j.
&clava.
Sita pana e nona se acata de (in) cu7u.
G. I. MUNTEANU, p.55 & 151.
HINTESCTL p. 176.
Sita, cand e noua, n'a7 unde s'o atina.

BARONZI. p. 53. IIINTEscu,
p. 176.
Pana sita noua o acata 'n cuig; pe urma,
o arunca i (lupa
KA.ROLY kCS, p. 79.
*A
Sita, cat e noua ski in ; la urn2a, um-
bla si pe sub pat.
C. MANOILESCU. elev, Sc. Inst. C.
Cosmesci, j. Vasluiu.
*
Cat e sita noua o pu 7 cu7ii ; dar dupa ce
se mal. inveckesce o mat arunc7 i dupa
G. P. SALVITJ", inv. C. &tutti, j.
Vasluiu.
1° Adicä, tot lucrul non é§i are cinstea luf (GoLEscu).
2° Cát e cine-va maf llal in slujba, la vre-o tréba, se
p6rtä, bine cu mai mara luI, lucrézá> mal cu rivnä; dar,
dupä, putin timp, se lenevesee.
Varianta din urinä insemnéza cil sita veche se aruncä,
dacoromanica.ro
LEO, iNvn.X.Trat.X, MESERII 597
In gunolù, caci femeile de la OM obicfnuesc s5, striuga

gun6lele dupA ue, i '1 lasa acolo pAn5, se adunit
mult.
(Mal in urmil o lung, dou6,
Scii ednd sita nu e nowt.
T. SPERANTI, III, p. 214.
(Sita naud nu mar aveit loc in curd.,

I. CREANG.X., Pov., p. 5.
CA sita pdnd e nouit o pun in culu, o cinsteec,

Dar chnd se mar invechesce ei pe sub pat o trintesc.,
A. PANN, Mos Alb, II, p. 57.
Novum cribrum, novo paxillo. 1)
Pros. Lat.
*L
12882 Sita panä. 'I nouä cerne bine.
AVR. CORCEA, paroh, c. Costetti,
Banat.
*L
Pänd't sita nouei, n'teturcl bine; ér daca se
imb'etränesce se ipe pe jos.
JUL GROF§OREANU, inv. C. Galsa,
Velí Mdturd.
Acela§I 1n4eles cA. la No. 12881.
Scopa nuova, scopa bene. 1)
Prov. Ital.
Neue Besen kehren gut. 2)

Pros. Germ.
tj szit a szegen 16g. 3)
Prov. Stagy.
') Nuua sita, pe un noil par (arac).
2) Mätura nouà mAturi bine.
8) Sita non'Al cerne bine.
dacoromanica.ro
593 PROVERBFT i ROMINLLOR
Nové sito na kline wysi.1)

Prov. Ce/i.
HOBO cirro o 1C-1111Hy Kali. 2)
Prov. Sirb.
*
12883 Sita noua.
LAURIAN & Ivaxna, II, p. 1175.
Adic6, lucrul non i prin urmare placut, cinstit, etc.
Tout nouveau, tout beau.

Prov. Franc.
12884 Cernut i prin sit& si prin ciur.

LAMBRIOR, Cony. Liter. IX, p. 2.
A fi dat prin sad qi prim ciur.

G. T. MUNTEANTJ, p. 121.
*L.
A fi trecut prin sita i prin ciur.
C. TEODORESCU, 17VV. C. PUM-
gesci, j. Vasluiu.
Vecp Crur.
Acela§ lnteles ea la No. 11577.

*L\
12885 A da din sita prin
V. 'PRIM, elev, Sc. Norm. Berl.
c. Corodead, j. Tutova.
A face o tre131 prostesce, pe de-ancl6sele.
12886 Ce nu trece prin sitä..

Maior P. BUDI§TEANU, j. Iljov.
Adica ce'l
Noua sità cerue bine.

Idem.
dacoromanica.ro
LEO, INPATITITRA, MESERA 59')
12887 A da Cu sita.
FR. DAMA IV, p. 70.
A preçlice viitorul, a dà, cu ghiocul.
12888 Ca la sita.
SIXEON DAscktuL, Letop. Mo/d.
I, p. 406.
Adica, mult, des, intr'una.

(Turca cariT pre la alte 01.1 afi isbandit i aS luat ceftitl, lar la
LesT de cate orT ispitit, Cu rusine intors ; si la Une lucrurile
sunt gata; si cu puterea i cu gura gata sunt sä se apere. §i Dum-
nedeú Ii apéra pana acum, de póte dice fie-cine ca sunt ca o fecTóril,
neatinsä i ne-silitä.. NumaT TittariT ti carä în telte dilele de grumaz,
cat amblä la dinlil ca la S. DAscImm.
*
12889 Ca la sita cumétrii.
Tutova.

Cánd la vre-o cercetare, unde este Jume multa, unul
intrh §i. altul l'ese, se çlice : caci e ca la sita cumetrit.»
12890 A strica sita cu cine-va.

Adica a strich prietenia.
12891 A vedé (zäri) ca prin sita.
GR. JIPESCU, Opine. p. 15; Lu-
mina, 1-, p. 261. FUNDESC U,
Basme, p. 92. P. 1SPIRESCU, Leg.
p. 158 & 172. - LAURIAN & M A-
xna, II, p. 1175. I. AL LIA
SBIERA, Pov. p. 40.
Vedi Ctur.
AdicA putin, prin opositie cu çlicerea : ca prin ciur.

tDupg stäruinta impäräteseT si a sfetnicilor, se Indupleci si se
unse. Cum puse la ochi lapte de acesta, bigit de sémä cä vede ca
prin sita. Mal dete °data, vädù ca prin cTur, calad se unse pentru a
trela 611, vedu luminat ca top 6meniT., P. ISPIRESCU, Leg. p. 172.
61498 40
dacoromanica.ro
PROVERBELE ROM.A.NILOR
SLOVE
*
12892 Slove negre pe hartie alb.a.
I. G. VALENTINEANII, p. 45.
M. CA11AN, public. j. 141.
AFcie ce e 'n carte: slove negre pe hdrtie albei .

A. PANN, I, p.170. HINTEscu,
p. 177. B. P. HIsrottr, Etym.
Magn. p 707.
10 Nu scie citi, e cu totul lipsit de invelaturl.

20 Prima variant& insemnéza §i: scris6re sail. carte.
12893 Par'ca ar citi pe slove,

FR. DAMt, IV, p. 73.
Vorbesce repede, u§or, fax& a se gandi mult, fax&

§ovaire.
*
12894 A avé slovä frurnòsà.
Ve41 Pan.
SMALTUIT
Vecji' Vas.
12895 Din afarà smältuit

Si din läuntru manjit.
A. PANN, III, p. 39. Ho--
TESCU. p. 177.
Vell Frumos.
Pentru omul mojic §i. fdtarnic, care la vedere se arat&

de isprav5, lar in realitate e schrnav §i. cumplit. Vecill
No. 9400.
dacoromanica.ro
LEGt, INVETATURA, M.ESERIf 601
Bes modo formosm foris, intus erunt maculosce.1)

Prov. Lat.
Bella in vista, Dentro trista. 2)

Prov. Ital.
. ,
Pao er ekki alltzo pa° bezta, sem fagrt er utan.3)
Prov. Island.
"Q ora x6Pfa.Xil, %at ipt6scaXov oúx gzet.4)

Prov. Pin.
SOCOTA
*.L
12896 Nu cu bi5ta
Numa cu soc&a.
A VR. CORCEA, paroh, C. Costefu,
Banat.
VedI Yudecatd.
SOCOTÉLA
*A
12897 Cel ce scie socotéla nu se gandesce mult
la parale.
Gil. MIHALACHE, bit/. C. ?en-
dread, j. Tutova.
Adicä cel dator.
*
12898 Carnatul lung !I bun de mancat, soco-
téla lung& nu.
V. IFRIM, elev C. Corodesci, jud.
Tutova.
LucrurT chiar frum6se pe din afark pe din näuntru vor fi stricate.

Frumóse la vedere, pe dinäuntru rele.
2) Nu e In tot-da-una mai bun, cea-ce la vedere este frumos.
4) 0 ce cap frumos, i nu are creen.
dacoromanica.ro
602 PROVEMBELE RMINTLOR
*A
Carnatul lung e bun, dar socotéla lungcl nu
e bunci.
LUTU COsTACHI, C. Ciortolom, j.
Tutova.
Veril Datorie,
Adica cand e§tI dator o suma n2af mare.

*1
12899 Socotéla désä
E frätie alésä.
G. RimmEscru, Inv. c. Pietro-
Op, jud. Dlmbovita. D-na E. B.
MAWR, p.72 & 80. A. PANN, II,
p. 81. HINTESCU, p. 177.B.
P. EDisuEt, Etym. Magn. p.844.
D-r GASTER, p. 230.
Ne invata sa ne platim datoriile, daca vrem sä trdim

bine cu 6meniI.
Les bons comptes font les bons amis.

Prov.. Franc.
Conti chiari, amid. cari.')

Prov. Ital.
Cuenta e razon sustenta amistad.2)

Prov. Span.
Strenge Rechnung hdle die Freundschaft. 3)

Prov. . Germ.
Short Reckonings make long Friends.4)

Prov. Engl.
Socotele desliOte, amid dragI.

81 Socotéla i dreptate suspn
8) Socotéla strinsa tine prietesugul.
Scurti socotéa face prietenT lungi.
dacoromanica.ro
LEGL INVÉTXTURi, MESERII 603
*A
12900 Socotéla in tirg,
§i vulpea In crang.
Scol. Norm. Inv. Cl. VI, prin
Vecri Tom:air, Ur:.

A
12901 Socotéla d'a-casa nu se potrivesce cu
cea (a) din tirg.
E. I. PATRICIU, inv. c. Smulp,
j. Covurtuiu. FR. D.É.m IV, p.
80. I. PoPEscu, inv. c. Dobreni,
j. Ilfov. G. BANITLEscu, inv. C.
Pietro§ita, j. Dimbovita.
Socotéla d'a casa nu se potrivesce Cu tocméla

din tirg.
A
Socotela d'a-casei nu se lovesce cu cea din
tirg.
P. GARBOVICEANU, prof. C. Drd-
gclnescl, j. Vlasca.
A
Socotéla de a-casd nu se potrivesce cu a
de pe drum.
A. MARINESCU, inv. C. Humele,
j. Arges.
Socotéla d'a-casä cu cea din tirg ne-toc-

mindu-se
DIM. CANTEMIR, Ist. Ierogl., p.
331.
L
Socotéla din tirg nu se potrivesce cu ceea

(cea) d'a-casa.
K. A. ZAMFIRESCU-DIACON,
c. Stiubenii, j. Dorohoi. Sem. C.
Buc. Cl. VIII, prin P. GiRsovi-
CEANU, prof.
dacoromanica.ro
Isdpea de a-casa nu ése pdzare.1)

O. ioNEscu, prof. com. Nevésta,
Macedonia.
Isdpea (lugar i azni61u) de-a-casa, nu ése 'n

pazare.2)
J. Coy, prof. c. Ianina, Epir.
Vec)1 Relturaer,
Adia, intr'un fel socotim §i. Intr'alt fel sò intimplit

(GoLEscu).
*
12902 Face socòta färä birta§.
11.7L. GROF§OREANU,inV. C. Ga
*A
&cad' fara birtq.
AVR. CORCEA, paroh, c. Costelu,
Banat.
Face socotéla fara birtaq.

Tribun. Pop Transilv. I, No.
179.
Child cine-va face planuri fara a intrelza, maï

pre eel priceputf saü interesatl in aceeafg afacere.
Compter sans son hôte.
Prov. Franc.
Fa il conic senza l'oste.3)

Prov. Ital.
Hacer ta cuenta sin la huéspeda.4

Prov. Span.
') Socotéla de a-casa nu Tese In 131'00.

Socotéla de a-casa nu Tese In plata.
Face socotéla rara birtas.
A face socotéla farã birtas.
dacoromanica.ro
LEGÌ, hirRTITIIRI, NESERIT 605
Man soll die Bechnung nicht ohne den Wirth

machen.1)
Prov. Germ.
12903 Carie face raciuna far de ostaru, el face

do vote.2)
D-r FR MIKLOSICH, RUM. Un.
ter., 1, p. 9.
Qui compte sans son hôte compte deux fois.

Prov. Franc,
Chi fa conto senza P oste, il fa due volte.3)

Prov. Ital.
He that reckons without his host, must reckon

again.4)
Prov. Engl.
12904 Nu'i bur face contu far de ostaru.5)

Dr FR. MIKLOSICH, Rum. Un-
ter., I, p. 13.
Acela§ iateles ca la No. 12903.
12905 Mai bire ce face raciunu mance nego

pode. 6)
D-r FR. MIKLOSICH, Rum. Un
ter., 1, p. 12.
Sa ne socotim bine inainte de a incepe o tréba, C5.Ci

pe urma e pré tásrziti.
Nu trebue sIçi fad socotela fari birtas.

Care face socotela ark' birtas, o face de dou'é
Cine face socotéla färi birtai, o face de doue orT.
Cine si socotesce fr birtas, trebue sa socotéscilnc odata.
bine sà facT socotéla fár birtas.
Mal' bine se face socotéla Inainte de cit pe unni.
dacoromanica.ro
806 PROVERBELE ROMANI-LOB
*6,
12906 A se gre§i 'in socotele.
GR. ALEXANDRESCII, rnagistr. j.
Putna. C. TEODORESCII, inv. C.
Lipova, j. Vasluiu.
A fi in§elat in a§teptitrile sale.

*
12907 S'a mantuit (isprävit) socotéla.
Scurtd vorlA, e ultimul meti cuvint.

dará del avé noroc, gI-a venl calul MI mat intalu, gi mi:o aduce
cele poroncite, ea scil cg merg ca tine ort uude mél duce ; ea mán-
tuit socotéla., I. CREANGA.
SOROC
12908 Cere sä I dal la soroc,
Par'ca te pune pe foc.
p. 178.
Child s6 cere, Cu mare staruinta, plata unei datorit
SPATA
Volt Panzer.
A SPINZURA
Vecri a Tdtà.
SPINZURAT
Vecyi Funk.
* .6,
12909 If bun de spinzurat de o cracá uscata",
cal pécat s'a stricl una verde pentru el.
GAV. ONI§OR, prof. c. Dobrovq,
j. Vasluiu.
E un ne-trebnic, un rki.".
dacoromanica.ro
LEO, iNVETXTURA, MESERII 6fi7
12910 Cine inc5re spInzurat nu nidire innecat.

GAVR. ONIS.OR, prof. c. Pogana,
j. Tutova.
Odata móre omul.
12911 Spindzurati bärbatlu ameti, ca

ini andralä.')
D-r -WEIGAND, Zweit. Jahres.,
p. 150.
A§a a slis o femee condamnatti la spinzur6,t6re.
12912 Spinzurat.
Vecri Strengar.
SPOITOR
Vell Crozier.
STAFETA
12913 Stafetà.
Ve4i Post
Pentru omul clevetitor care duce vorba de la unul la

altul.
STAMPA
12914 A da In stampa.
S. I. GROSSMANN, Dig. p. 137.
A old pe stanyd.
A. DE CIHAC, Ir, p. 701.
t) Spinzurati pe bárbatu meii, c nxie iml vine ameté15.
dacoromanica.ro
608 PROVERBELE ROMÂNILOR
10 A db, In vileag, a face cunoscut, a dà de gol, a

face de Hs.
20 A bate.
ePoroncit'aa de ati adus si cartT pe 'nteles din téra Romanésca,
cad in Moldova nu se afla EvangheliT, Apostoll si Leturgil, and
poroncA Mitropolituluf acele carg ea le cetésca pe 'nteles pe la bi-
serici ; mai poroncind Domnul MitropolituluT i Episcopilor sä fad,
tipografi fies-ce care la Eparhiea lut, ca sA se tiparésca cartl pe 'nteles.
asa apucat de ail facut stampd, si de atuncea si pana acum
lucréza acea pomenire in pämintul Moldovel, care la acésta ait lasat
mare pornenire in tarile acestea. ENACHE KOOEALNICEANU, IV, p.203.
(Care acele cartl i blestemurT aa pus Domnul de le-ail pus in

stampei, numind întliü hothrirea ce ati fácut Maria Sa Cu tot sfatul
boTerilor Ord, cu iscáliturile tutulor si a MarieI Sale., ENACHE
OGALNICEANU, 1.1f, p. 230.
12915 A da In stamba.
A. PANN, ir, p 96. DOBRE
MARINESOU, inv. C. Pirvu-Ropc, j.
Argo.
*
A (let prin stambei.
G P. SALvr6, ¡RV. C. SM,214i, j.
Covurluiu.
A cela§ Inteles ca la No. 12914. Vicerea insd este gre-

§it& sub acéstb. formk
CA era vestith i lis stambei data,
De vècluva grasa, putredà bogatä.
A. PANN, If, p. 96.
Cuvintul stambei pe langa Intelesurile sale mai obicinu-

ite, are §i Intelesul de: fatii, col6re. Veçli povestea de la
No. 2402.
&FARE
Vei Doinnifóre, Insure:re,
12916 Dupa márte starea omului se vede, ca

apa, dupa ce scade, atunci se vede ce
pesce este.
IingEscu, p. 180.
Ve41 Negustor.
dacoromanica.ro
LEGT, NVÉTITURik, MESERIf 609
STEJER
*. .
12917 Se va aduna funia la stejer.
G. I. TOMESCII, inv. c. Broscarl,
j. Mehedintl.
V NI Par, ref?
STILPAN
. .
12918 Care scapä de stilpan

Nu scapa de buzdugan.
Poes. Top.
Pentru eel carii vor c6.p6th ne-ap6rat, intiun mod 6re-

care, pedépsa ce li se cuvine.
.5TIRBINA
V&A' R641.
S,TRÉNG
*
12919 AI ('si) pune (singur) §tréngu la gat.
Al prinde, al dà gata; al baga intr'o afacere disp16,-
cuta.
5TRENGAR
*
12920 §trengar.
V edi Hainiana.
Acela§ inteles ca la No. 12912
dacoromanica.ro
A STRICA
12921 El chiar singur a stricat
lar el s'a maniat.
A. PANN,III,p.12.HINTEscu,
p. 181.
Pentru omul tate i mânios.
12922 De nu pc5te strica altuia îi strica lui.

HINTESCU, p. 181.
Pentru omul
STRICATÓRE
12923 Stricatòre asparta.1)
G. ZucA, stud. c. Turia, Epir.
Om far6,
A STRINGE
\'e4 Tinerele.
*L\
12924 Cine stringe nu mananca.
A. PANN, Edit, 1889, p. 63;
III, p. 98; Arair, p. 11. HIN-
TESCII,p. 181. P. ISPIRESC13,
Rev. Ist., II, p. 155. M. liADu-
LESCU, Scot Inst. c. Slatina j. Olt.
Aqa maï) cäntä (dice) o piisericei

Cine stringe nu mandned.
V. SALA, dam C. Buntesci cord&
Bihor, Transilvania Sem.C. Buc.
Cl. VII, prin P. GIRBOVICENV,
prof.
Pentru eel sgâreit.
12925 StringetI vol

C'om manca noI.
S. FL. MARIAN, Ornit., M, p.
149. AvR. CORCEA, paroh, com.
Costeiu, Banat.
') StrecIt6re sparfá.
dacoromanica.ro
LEof, iNvÉTITuRÀ, mEsErti1 611
*L
Mie 'mi aintcl o pet:serial:
Cine stringe nu mcincincci.
ccintel un pitigoiu:
Stringeti voi scì mcinccim
G. I. TOMESCIT, inv. c. Broscarl,
j. Mehedinp.
*
Aqa dice un peigrolui
Stringeti
Om mcincet nol.
V. SALA, dam C. Ferice, comit.
Bihor, Ungaria.
Pentru ed. cari aduna avere pentru ca altiff sä o ri-

sipésca.
LEGEND:1
Ati fost °data: o Vrabie gi un Vräbioïu, carif stringa cu cea mal

mare sirguinta, spice ca sá Etna peste Iérna ce minch. i Vrabia fiind
fórte sgarcita, orI de cate orI aft i adunk cate un spic se sal& pe o
ramuricá a unel salciI din apropIere gi ciripind slice& :
Cine etringe
Sa maniince I
Un pitigoIu insa, care avea cuIb In nisce calg, dintr'un stIubeIu a
uneI femel 1enie, v6slênd pre VrabIe läudandu-se, ca numaI acele BA
manance, care stringe, incepù a'l canta gi el in protiva vi-a ice:
Stringe' voi
C'om meinca noi I
Si cum 4ise, aga se gi întîmplàL. Pitigolul, insemnandu'sT bine
locul, unde DA. ascuns Vrabia gi VrabioTul spicele adunate, cand sosl
Iérna se duse g't le manca mal pre tòte S. FL. MARIAN.
12926 Cine stringe sá max-lance.

S. FL. MARIAN, Ornit., II, p. 148.
Pico omul ne-darnic.
*
12927 Cine nu astringe la tinerete, nu va aye
ce manca la bétranete.
JUL. GROF§OREANII, (ny. c. Ga/fa,
Vecyt Tinerele.
dacoromanica.ro
61 2 PROVERBELB ROMINILOR
Acela§ 1nteles ea la No. 6121.
Carele in liner* nu le at adunat, cum in bé-

Iran* le cert ?
Ecdes. XXV, 5.
On doit quérir en jeunesse

Dont on vivre en la vieillesse.
Prov. Franc.
Chi resparnia da giovanu, si lu trova da vecchiu.1)

Prov. Corsic.
Guarda, mozo, y hallarás viejo. 2)

Prov. Span.

Prou. Germ..
Of saving comes having.4)

Prov. Engl.
*A
12928 Ce:a steins kite° vark a cheltuitinteo sarä.
vg, j. Vaskau.
VedY Yard.

*A
12929 Cu acu le stringe si Cu lopata le risipesce.
GR. ALEXANDRESCU, MagiStr. j.
Plana.
Aratit c'at de greti se adun6. banul §i. ea de u§or se

cheltuesce.
Cine stringe când e einér, ì '1 gasesce and e barân,

Pastréza (aduna), tinere, vei gag betrân.
2) Economisesce la vreme, ca sä ai la nevoe.
4) Din economie vine avere.
dacoromanica.ro
LEGÌ, iNVÈTXTUILI., acEsEral 613
12930 Cela ce nu stringe pierde i acea ce are.

Dm. TiCHINDEAL, Fab. p. 228.
Ne invat& s5, fim prevqòtorI.
12931 A stringe unde n'a risipit.

G. I. MIINTEANIT, p. 122.
Vedl a Secera.

Qwe non posuisti ne tollas.1)
Prov. Lat.
12932 Stringe mi§ina.

A. PANN, Edit. 1889, p. 58.
&Inge mi,sincl de cu vreme.

A. PAWN, III, p. 72. klui-
TEscu, p. 109.
Ne invat5,sä fim prevé0.6tori i economf.
STRUN GA
*
12933 U§or e a afunda strunga mica.
V. SALA, dasc. c. Negru, comit.
Bihar, Ungaria.
Omul cu putine datoril le p6te u§or

SUCALA
*
12934 Cum it sucala.
I CREANGI, Pov., p. 113.
V ecri Titirez.
AdicA, u§or §i reped.e.
Nu ridica cele pre care nu le al pus.
dacoromanica.ro
614 PROVERBELE ROILANILOR
A SUCALÌ
*A
12935 A sucäli pre cine-va.
Tutova. G. POBORAN, inst. C. Sla-
tina, j. Olt. FR. DAllt, VI, p. 123.
Al supérà rét, a chinui pre cine-va.
5UGUBINA
12936 A da de §ugubina.
P. ISPIRESCU, Rev, 1st. I, p. 227.
L. *AINEANU, Semas., p. 425.
Ve41 Pocinog.

$ugubind, archaic defugubind din paleoslavicul defegu-
,
bind «homicidum, perditio animie» insemnd, in vechea

jurisprudentd ronadnéscd, omor saü relatiune ne-legluitd
intre bdrbat i femee, ambele privite de dreptul canonic
ca o pierdere de suflet, apoi amendä, pentru réscumpé-
rarea crimeI, care se dä, depgubinarilor sari ugubinarilor.
Veçli §i la cuvintul Globoid No. 6896.
,
A se vedé, pentru ma)." multe amdnunte L. Säineanu,

Semasiologie, p. 424-426.
SUL
12937 Cu un §ul subtire.

BARONZI, p. 48.
Ve4T Cuzlint.
Intiun mod fin, lufind lucrul mad' de departe.

De obicelu se çlice sub o forma deosebita ca in ur-
métorul exemplu:
Ida Cu vorba pe departe i, cu un cusur suktire, 11 face& O.'
pricépii ca are sä fie fericit. P. ISPIRESCIT, Leg., p. 289.
5URUB
Ved1 ,S'urup.
dacoromanica.ro
LEGt, iNVtTITUitik. 1&ESERI1 615
12938 §urub.
Tutova.
Vedi Sire del.
Ne astimpèrat, care nu sta locului.

Il umblà capul urub.
12939 A Inten-ce §urubu.

277, 837. L. .2LINEAN-U,Dict.
p. 788.
A intòrce pruburi.
A o intérce la qurub.
A umblà cu viclenii, cu îne1ätorii, cu mind:ant

Mi-o intors §urubu ba ina bine. N'am ce dice., V. ALEXAN
DRI, Harta-Bezepa, p. 277.
4.De la o vreme, \TN:end Metul popl el s'a pus In ctrd cu nebunit,

incepe 8'O intòrcel la surub : mè astépa niece fit de duhovnicie, dragit
met, §i trebue sá mè duc mort-copt, act acésta plugul., Antint.
p. 95.
SURUGIU
Ve41 Cal.
URUP
\Tell &nib.
12940 A stringe (1ntárce, sud) §urupul cul-va.

T. SPERANTIA, I, p. 140.
Vell ,Surná.

61498 41
dacoromanica.ro
616 PROVERBELE ROILiNILOR
12941 A umblà cu surupuri.

Adieä Cu inplatorif.
SUTA
Vecri Mie.
*
12942 Sutele
Märitä slutele.
BARONZI, p. 53. HINTEscu, p.
182. GAVR. ONIBOR, c. Dobrovel,
j. Vasluiu.
*1
Suta
.21111ritd slutd.
IUL GROFpREANU, dasc. c.
Gulp, emit. Arad, Ungaria.
Sutili
Màrit hutili1).
PER. PAPAHAGT, Zweit. Jahres.,
p. 175.
Saracele sutele
Cum mtiritä mutele!
ScIracele
Cum meirita' seeile!
S. FL. MARIAN, NUTtta, p. 17.
ecile
secile ;
Sutele
1VI'drita" mutele;
_Miile
_Narita urgiile.
Verp Mie.
1) Sutele màrit nebunele.
dacoromanica.ro
LEGI, INVETITUR.X., NESERIt 617
Adia, ca, cu zestre mare lesne s6 intirità fie §1 slut&

(GoLEscu).
A TABACÌ
12943 *A täbäci.
L. *AINEANIT, Diet. p. 790.
Adica a snopì in bAtaf.
TABACTU
velt &find.
12944 La tabaci cine slujesce

Pielea (pelea) i se tabacesce.
A.PANN, IT, p. 52. HINTESCU,
p. 182.
Adica, cine are stdpan rèii.
A TAR
* z1
12945 Poti täià lemne pe capul luI.
T. CREANGX, Conn. Liter., xr, p.
180; Pov. p. 214. P. 1 SPIRESCU,
Ley. I, p. 228. M. LUPESCIL
inv. c. Brosceni, j. Suclava.
,L
Po fi s 'd tea Tonne la captl luï.
Marli.n.,Escu,ezat., II, p. 72.
*L .
&I' ta ï lemne pe el.
RAL.A§Er. preot, r. Stefeinescr,
j. Vdlcea. G. POBORAN, ¡Mg. i.
Olt.
1° Adica, dórme dus, d6rme greil, Cu alte cuvinte arata

un somn adinc.
20 A'§I ride de cine-va cum vrei. Inteles fórte rar.
j. 0/t.
cAdorml de puteal sä tal lemne pe dinsul. I. CREANGA.
dacoromanica.ro
61E3 PROVERBELE ROILINILOR
12946 Tale i spinzurä.

GR. JIPESCU, Oras., p.
284. Epoca II, No. 170.
El e stgpanul, de dinsul atirna totul, face ce Toesce.

12947 Tale-pale.
BARONE', P. 96.
Om care nu face pia o tréb6 sag nimio maï de s6m6.

TANC
Ve4i Ca,. XI, c. rant.
*
12948 La tanc.
L. *.MNEANU, Dic. p. 795.
GAVR. ONI§OR, C. Zorleni, j. Tu-
tova.
Ve4I rintl
1° Tocmaï la tintd, la punctul ce trebula atins.

«A lovit'o la tam.»
20 Tocmaï child trebuIa, la momentul fa-vorabil.
C A venit toemaI la fanc.
Tenchlul saü hotarul turcesc. Nia. COSTIN, I, p. 409.
TARABUTA
Ve4I Car.
TARAGUTA
VelI Car.
TARGA
Vedi Vetreld.
*
12949 Trage targa pe uscat.
D-na ZOE MIII.kILESCU, inv. o.
Broten, j. Prahova. G. POBA.-
RAN, inst. j. Olt.
dacoromanica.ro
LIMA l'ITVETATURI, MESERit 619
*A
Trage targa la uscat.
NI(1. MATEESCU, inV. C. Movilita,
jud. Putna.
Tärelgdesce ca targa pe uscat.

P. ISPIRESCU, Ley. I, 1872, p,
Vegi Vetreld.
A munci din greti, a duce traiu rèt, a se lupt'a cu sa,-

rucia.
TA5CUTA
12950 A avé pe cine-va In tA§cutä.

M. CANIAN, public. j. Ilfov.
Vecrf Buzunar.
TEFT
12951 A fi la teft (clef, deft).
AdicA acolo de uncle depinde totul.
12952 A e§1 (scòte) la teft.

VelY Martian.
A dà, o scire in vileag.

12953 La tat.
L. AÌNEANII. Diet. p. 800.
Ve4I Tanc.
La momentul hotaritor.
ell gäsi somnul tocmaT la fell.,
dacoromanica.ro
TERI
V ecp: Cura, a jucá, Cap.
C. Teta, Vor6d".
*
12954 SA 'I legi cu teiu, sA tip' 'n gArlä.
V. SALA, C. Polana, comit.
Ungaria.
Sec leyi intr'un tau qi set' 'I da ì pe garla.

169. limpscu, p. 88 & 165.
Ve41 Carmeru.
12955 Din tee curmee.
IORD. GOLESCU, Mss. 11, p. 89.
Sè qice and cu trente vrem s6. carpim óre-ce (GoLEscu).
12956 A face din tele curmeie.

FR. DAmt, W, p. 150. G. Po-
*
Lega i el din tern' curmerzi.
180. 1-1INTEscu, p. 8.
VecJI No. 6.06.
10 A se sill din nimio sLl faca ceva.

20 A tritl din gret, de aqf Ong, ni&ne.
30 Vorbe, pretextk argumente slabe.
12957 LégA tefe de curmeie.
. FL. MARIAN, :Santa, p. 131;
Lega tau de curnteu.

GR. POIENARU, ing. C. Rana, j.
Ialomita.
Vecri Vorád.
dacoromanica.ro
',Eat ilivtTITURL, IdESERIt 621
Aceleasl intelesuff ca la No. 11956.

In uscat inghitind, cuvinte captusite ingiImit si tee de curmee legi.,
D. CANTEMIR, Ist. Ierogl.
, Copila nu pré voesce sé se mérite, mal pe scurt légd tele de cur -
mele péné ce se véd esig s'i scépatI din Casé.» S. FL. MARIAN.
12958 Teiu de curmeiu.

N. GANE, Cony. Liter. p. 67.
Adica pricina, si maI mult prósta.
441 gés1 telu de eurmeiu pentru a lips1 de a-casé.,
12959 A Innoda din tefu curmeiu.

LAURTAN & MAXIM, I, p. 935.
A WO din tau cunnetu.

BARONZI, p. 46
A face sail tral Cu ce p6te, si cum póte, cine-va, dar

cu mare gr6utate.
12960 A Incropl din teIti curmeIu.

187.
A stringe cu tiriita, faramitura cu faramitura.

*
12961 A lega doué In teIu.
P. ISPIRESCU, Leg., p. 175, 205 &
266. B. P. HAT:VT, Etym. Magn.
p. 2628. FR. DÉ, 1 1 , p. 268.
Vedl Cap. X. c. Done'.

(Lucrà, bIetul om, de dé pe brincl, 41 §i nelpte, orl-ce si pe unde
gäseit, si doue in tau nu puteé legé si el.0 P. lsRiRusou, Ley. p. 266.
12962 Lucru cu srof, legat cu telu si uns cu

mura.
AVR. CoRcEA,paroh, C. Costeig,
Banat.
dacoromanica.ro
S6 çlice despre oblecte slab §i r6i1 construite, carif la

cea mal mic, intrebuintare se desfac, etc.
12963 Umblà Innadind tee putrede.

P. GA.RBOVICEANU, prof. c.
j. Muscel.
Pentru viéta pr6std, o duce grett.
TEJGHEA
12964 La tejghea, pentru ca sá nu mal ste.
IORD. GOLESCII, Mss. If, p. 39.
So çlice pentru cele Ellie desfrinate §1 ne-sapse (Go-

LEscu).
TELÉGA
Verr Car, Neka".
TELEGUTA
Vecr Car, Ceb-zeld.
TELELEICA
12965 Teleleicä.
L. 2i.TNEA.Ntr, _Die t. p. 801.
Olt.
lo Femee care birfesce de totf.

2" Femee rea ca purtare.
TEMNITA
Ve.Ti Grec.
12966 Val dé cel ce sé destépta cand temnita

61 astépfd.
dacoromanica.ro
LEGÌ, INVET.XT1JRÀ, MESERIf 623
Adia de cel ce nu se calesce phne, el bag& In tem.-

ni t& (GoLEscu).
12967 VaI dé cel ce aratfi minte cand la tem-

nit& 'el trimite!
10RD. GOLESCII, M88. IL p. 18.
Adice," de cel ce DU se pocafesce pAnd n'ajunge la tem-

nit& (GOLESCU).
TRPA
12968 De socotI cä 11 pune In tépä.
Asa de tare -0.0.
TÈRU5
12969 §'a strIns funia de téru§.
V. ALEXANDRI & L. ROSETTI,
Mtis.
Veg Par.
A imbetranit, isI astépte. mertea.
TESALA
Ve41 Insurare.
TE5CHEREA
*
12970 A'§I lua (a'i da) te§cheréua.
G. POBORAN, hat. c. Slatina,
i. Olt.
Vecil. Pafaport, Rivas.
A pleca, ; a da drum cuI-va se, plece ; a '1 goul de

unde-va.
A TESE
Ve41 Hord; 7oe.
dacoromanica.ro
624 PROVERBRI.V. R031.1NILOR
12971 Unii tes la panza altii o Orta.

TORD. GOLESCU, M88. If, p. 11.
\TOT Eofl, Orz.
Adia, uniI muncesc §i altit s6 bucura clè" munca acelora

(GoLESOU).
*
12972 Cand s'ar tese panza 'n drum fara ite
fara drug.
P. GIRBOVICEANU, prof. c. Pa-
cioiu, j. Mused.
Vecri Plop.
Adica, nici ()data.
TEs,ETuRA
Veli
TES LA
Veçrí Cap. VI, c. Fus.
12973 *Cacea cu nocupa tu grenda.1)

C. foNEscu, prof. c. Neve'sta
Macedonia.
Despre címenif pro§tf carii sè tem de lucran f ce nu sò
pot Intimplà.
TIGHEL
12974 *A trage cul-va un tighel.

L. AT/irEANU, Dict. p. 810
G. L'OBORAN, inst. j. Olt.
Adica a '1 dojenl.
TIN ICHEA
12975 A fi tinichea.
Adicá sii.rac lipit
Cacea cu tesla in grindi.
dacoromanica.ro
LEGY, INV4LTURI., MESERT/ 625
Ve41 Cur, Haas.

*
12976 A se 1äs4 pe tinjalà.
V. ALEXARDRI, Teatr., p. 814.
I. CREANGA, Amint., p. 109.
GAVR. ONI§OR. prof. c. Dobrovel,
j. Vasluiu. E. I. PATRIdU, bit).
c. Smulpf, j. Covurluiu G. PO-
A nu se grAbl, a se lash In61e; a sth Cu m&nele in
sin, a nu lucrh, a fi lene.
.Cat Ue ?tu te Wiz pe tettialtl: plum rut= pe atestat mal repede
vin 'a-casà, cäcI lima 1u Grigoras Rosu, dc la nol, &Wept& cu ne-
rOdare fie preutésá., I. CREANGA, Antint., p. 109.
A
12977 CAnd va invergi tinjala.
GAVR. ONIVR, prof. C. Criingu,
j. Tutova.
vot Ptop.
AdicamieI odata.
TIPAR
12978 Esiti tap' dintr'un tipar.

Dupd un upar.
Vecil Calup.
TIRG
Vegi Barbar, a se Bate,
Cal, Cremene, Mdgar, N6rd,
Ara!, Precupet, Urechre, Urs,
Vlirnav, Vrnflétor, Cap. XI,
c. Vortel, Vulpe.
12979 Tirgul de diminéta

S string' In brate.
16N ODOIU, teolog, C. Aciliu,
, Transilvania.
dacoromanica.ro
CM aduce norocul 4ilef care se Incepe.

12980 Tirgul sà." nu'l la§i.
I. G. VALENTINEANTJ, p. 47.

*
12981 Tirgul manie n'are.
Tutova. G. BANULESCU, inv. c.
Pietrosifet j. Dimbovila.
Vecrf a se Tooni, Theme'let
Ne Inv* ca, eand tocmim óre-ce, nu trebuYe sa ne

mfiniem (Gouseu).
12982 Tirgul se face cu ban' §i nunta cu

A. PANN. II, p. 69 HINTEscu,
p. 185.
V ell Nana
AratA, puterea banuluf. Vq.I No. 10491.
12983 Dantul cu cimpoiu se trage

§i tirgul cu bani se face.
A. PANN, Nastr.-Ilogea, p. 46.
Acela§ byteles ca la No. 12982.
12984 Cine la tirg dupé ttrg vine, se 'ntòrce cu

marfa inapoi.
IORD. GOLESCU, .M88. II, p. 80.
S6 Iice pentru cel ce nu Ingrijësc la vreme (G-oLEscu).

*
12985 Cati merg la tirg toti nu cumpérä.
A. PANN, 1 I , p.73. HINTEscu,
p. 103. H. D. ENESCU, inv. C.
Zamostea, j. Dorohoi.
dacoromanica.ro
LEG!, INVÈrAilatX, MESERTY 627
Arath ch nu totl dobhndesc sati se folosesc de óre-ce.

12986 La tirg nu sé vinde pescele rémas
IORD. GOLESOU, M88. IT, p. 39.
Ve(;Ii! Urs.
Adich, ceea ce n'ai: in mânh. (GoLEscu).
12987 Ce a (o) da firgul i norcnul.

S. FL. MARIAN, Traclif p. 158
& 194. V ALEXANDRE, Teatr.,
p. 714. is'ezet6rea, II, p.102
G. MADAN, c. Truseni, sin. Chi-
Basarabia. GAVR. ONI-
SOR, c. Dobrovet, j. Vasluiu.
Om a da ffiwzd i norocul.
I. CREANGI, Pov., p. 197.

*
Oon a ji Urgul i norocul.
Suciava.
*
Ce a da tirgul i norocul
457 idea cu iarmarocul.
G. P. SALviu, inv. c. Smulli,

j. Covurluiu.
Om e Urgul i noroca
Fie ce o fi sá mergem inainte, cum va dh DumnePA,

In volea sórtel.
12988 A rupe ininaa tirgului.

A. PANN, II, p. 72. EliNTE-
scu, p. 'N. P. ISPIRESCU, Bev.
18t., 1, p. 233. E. 1. PATRI0fU,
inv. c. Smulti j. Covurluiu. G.
POBORAN, inst. j. Olt. AL. Po-
PESCII, ay. c. Cernica, j. Ilfov.
dacoromanica.ro
628 PROVERBELE ftWILINILOR
1° A alege, a tirgul ce e mal bun.

20 Se çlice In deridere de unul care s'a dus la erg,
ludându-se cb, va cumpèrà multe, i se int6rce cu putin,
Batí nimic, Emü ce-va prost ; a ales pána a cules. Acest din
urnia, inteles este cel mai obicinuit.
12989 A rupe tirgul.

A se invol.
*S'a Inamorat de clomniOra, i m'a rugat ca s intru in verbal ca
d-ta ; sci rupem ttrgul cum se Agachi Flutur, p 774.
12990 Am vNut in tirg de Alunare.

A. PANN, TIT, p. 109.
Clind cine-va nu are un lucru, sati e pré sìrac ca

§i'l cumpere.
12991 N'o sä o scotl in tirg de Alunare.

A. PANN, 1', p. 151. HINTE-
scu, p. 185.
Pentru nevésta, care trebue sa alba' calitatile ce se
cer de o femee cu care trebue sii tie casa cine-va.
12992 *A se ajunge cu ti rgul.

V. ALEXANDEr, Teatr., p. 39.
13. P. HIsREt, Etyrn. Magn.,
P. 618.
A -se invol la pret.
*Vret1 sa sc4I ce cauta Marghiolita i Nicu In dulap ? .. El ca-
uta sa gasésca cele doua salage de tiganl pentru care d-stòstra, ca
nisce parintI bunT, nu v'aft putut ajunge ru tirgul Inteles a-
cuma.* Pétra din casa, p. 359.
*
1 2993 A ajunge (venì) la spartul tirguluI.
scu, p. 2. P. I SPIRESCU, Rev.
Ist., p. :226. G. 1. MUNTEANU,
I
p.72.T. CODRESCU, UriCar, XX.1 I,

p. 3. FR. DAMÉ, IV, p. 89 &
164.J. I ONESCU, '1 I I, p. 224.
GAV. ONIBOR, prof. c. Dobrovel,
j. Vosluiu. G. POBORA.N, inst.
j. Olt.
dacoromanica.ro
LEGT, NVETITURÀ, HESERTI 629
In spartul tirgului.
Tocma 'n spartul tirgului.

IORD. GOLESCU, M88. Ir, p. 69.
Ve4T larmaroc.
Adia, dupg ce trecevremea cea cuviincIdsa (GoLEscu) p. 16.

S6' qice pentru eel ce vin In urma vremil (Gousou),
p. 69.
'La spartul tirgului 1§I deterI In petic ca tiganul care s'a Innecat
In marginea gárleI., Uricar.
*
12994 A face tIrgul altuia.
AL. POPESCU, inv. c. Cernica,
j. Ilfov. G. POBORAN, hist. j.
Olt.
A se am estech unde nu trebue.

*
12995 Nu intra In tIrgul altula.
GR. A LEXANDRESCU, magier. j.
Putna.
*
IT trebue a infra in tirgul altula.
C. TEonoREscu, 218. C. C14911e8CI,
j. Vasluiu.
Nu te amestech unde nu te privesce.
12996 TIrgu'I dä de cap.

E. I. PATRICf1I, 1V. C. Snnati,
j. Covitrlidu.
Vecg Vina'étor.
Adic5. 61 birue.
12997 A fi tirgul In jumatate.

GAVR. ONISOR, prof. c. Avra-
mesci, j. Tutova.
A fi apr6pe intele§T.
dacoromanica.ro
TIRGUTÉLA
*A
12998 S'a dus la tirguélä,
§1 a mancat o soponélä.
V. A. FORESCU, c. Dorna, j.
Suclava.
Te af dus dupd folos i te af ales cu pagubd.
TOCMAIA
*L
12999 Pentru a§a tocmalä a§a telal (misit).
V. A. FORESCU, C. StaniOra,
j. &clam.
Ve41 Turc.
Dupd, trébd, §i omul insdrcinat sd, o indeplinéscd.

*L
13000 Tocmala n'are m'anie.
E. I. PATRICfU, inv. C. Smulfl,
j. Covurluiu.
Vecil Tirg.

*
13001 Nu e bänuélä
Unde e tocmalä.
Sudan%
TOCMÉLA
Vecg a Bate, invoréki,C.
X.1, c. Téra, VorM.
13002 Cine sé baga färä tocmélä

Ese fárä socotélä.
A. PANNy Edii. 1889, p. 96.
P. 1SPIRESCU, RPv. Ist., 11, p. 154.
dacoromanica.ro
LECA, fITITtlITURA, MESERA 631
Gel beigat fdrei tocntélet

Ese feirei socotélä ;
Dar 0 drept cine slujesce (servesce)
Dumneddi V norocesce.
A. PANN, II, p. 57. Hinz-
scu, p. 16.
Pentru slug& §i. stapa'n,
*A
13003 Tocrnéla n'are supérare.
G. P. SALvrtr, inv. c. Smulti,
j. Covurluiu.
WO Tocntald.

*6
13004 Bun la toctnéla
12.6A la socotela.
P. GIRBOVICEANU, prof. C. ?er-
banesci, j. Arge?.
Pentru cel r'é-ii de plata.

*I Tocrnéla In tirg si ursul in crang.
13005
Sem. Centr. Buc. Cl. VIL prin
Ve41 a se Tooni, Urs.
13006 Tocméla dusmanésca

§i plata omenésca.
TORD. GOLESCU, 3188. II, p. 114.
Ve4I Ttrg, a se Tom).
Adica la tocnaga sa ne sfadim, lar la plat& sa As-
pundem pe§in (GoLEsuu).
13007 Tocméla tiganésca

Dar (dara) plata omenesca.
165. HINTESCU, p. 188. Al-
bina, I, p. 361 & 609.
61498 42
dacoromanica.ro
632 PROVERBFJ,R ROMINILOR
*
Mai bine toemélei figclnéseei 0 plaid: negus-
torésecï.
ILIE TRIFIJ, C. Bucuresci, j. Rfov.
Ve41 °bor.
Acela§ inteles ca la No. 13006. Vegi origina çlicerif

la No. 13012.
13008 Casca ochii la tocmélä,
lar nu dupä ce te in§éla.
A. PANN, Nastrat., p. 9.
Acela§ inteles ca la No. 11710, unde se ga'sesce §i o

sn6v5, privit6re la acéstà çlicere.
13009 Tocméla face tirgul (negustorul).

S. I. GRossmANN,Dict., p. 164.
Vecrii Cdrauf.

*
13010 De tocmélä.
Sezcltdre, I, p. 258.
Vecp Leg-e.

(L'a bätut de tocméleb.
A SE TOCMI
13011 Tocmesci pielea ursului §i ursul In padure.
Sem. Centr.Buc.Cl. VIII, prin
P. GARBOVIOEANII, prof.
Ve41 Toeme7(Y, Urs.
dacoromanica.ro
LEGI, INVÉTATTJRA., IIESERIf 633
*A
13012 Te tocmesce du§mänesce
plätesce omenesce.
A. PANN, Eclif. 1889, p. 133;
ir, p. 86; Fab. 1, p. 71.
TEscu, p. 188. V. SALA, clase.
c. Colead, comit. Bihor, Ungarta.
P. GURBOVICEANU, prof.
Vecli Tocméla.
Acela§I in.teles ca la No. 13006.

MORTUL TOCMIT
Un Sigan Mes, de cort,
Avend sA 'ngrópe un mort,
Cu colivA de päsat,
Chemä, pe popa din sat
SA '1 &Ante ca p'un crestin
S& '1 faca telte deplin.
Popa dacá a venit
Nimic nu a zAbovit,
.a pus numai decat
Patrahirul dupg, ght.
Tiganul ce sä ruda,
Ne sciind chS1 banI sA 'l dé,
La popA cum s'a unat :
aStä'l, parinte, a strigat.
«Nu te grAbi pe tocmit,
«De vrel plAtese cinstit.
Popa ise: 4Peste tot
«AY sá dal numai un zlot.
«13a, a 4is, sà 'rni lel un ort,
«CA este un Sigan mort,
qi nu fAceä. cht
Niel' chnd erà el vid lerY.,
*
Iatá, pildA sAnAtòsä,

Macar el e mojicéscA.
Càci tocméla este sfiintA
DupA cum proverbul cântA.
Te tocmesce dusmitnesce
pleitesce omenesce.
A. PANN, Fab. I, p. 71.
*
13013 Plecai sä trié tocmesc, dare-ar Dumnesiett
s'A nu gäsesc.
I. ANTONESCU, elev. Sc. Norm.
Be'rl. c. Plclinesci,j.Bimnicu-Sarat.
Ve41 SlugcY,
Pentru cel lene.
dacoromanica.ro
634 PROVERBELE RO3LINILOR
TOLBA
13014 A fi cu tolba In spinare.
FR. DAMÉ, IV, p. 170.
Adica coco§at.
TOPOR
Ve41 Chia, Cap X,
c. C6a711, Copac, Dragoste,
Ilfutere, Pore, Stejar.
13015 Topor tImp la lemnar, far& spor.

IORD. GOLESCU, M88. lI, p. 69.
Added lucru ce nu e duptl cum sè" cade nu 'tl aduce

nicI un folos (G-oLEscu).
*
13016 Pädurea de còda toporului piere.
Suc1ava.
Peidurea de tuparisce se-aspar0)

I. COYAN, prof. c. Ianina, Epir.
Peidurea di toporisce s'aspare, nu di topor.2)

ILIE GrHicu, prof. c. Samarina,
Epir.
Ve4I Pa'clure.
lo Acela§ inteles ca la No. 942, la care se vor adaoga

aceste variante.
2° Sa te feresci de at tef mai mult de cat de omul
strain.
*L.
13017 Toporul réti nime nu '1 furd.
GAVEL. ON1SOR, prof. c. Crtingu,
j. Tutova.
Vesil Secure.
P6durea de toporisce (coda toporulul) se sperie.

2) Pidurea de toporibce se sperie, nu de topor.
dacoromanica.ro
LEof, INVRTITURI, IIESERIt 635

13018 Hor ! hor! hor !
Pentru o c&1á de topor.
A. PANN, III, p. 122. MN-
TEscu, p. 75.
*
Hor ! Hor! Hor !
Pentru un topor.
V. SALA, dasc. c. Dudureasa,
*
Zor! Zor !
Pentru un top or.
V. SALA, &Tn. c. Vascofi,comit.
Bihor, Ungaria.
Vec11 Ciorabor, Sfadd.
1° A se certà pentru un lucru de nimic.

20 Sat Par& nicl o nohna.
Beaueoup de bruit pour rien.

Prov. Franc.
Much ado about nothing.1)

Prov. Engl.
*A
13019 Din topor, toporivä.
P. ISPIRESOU, Rev, Ist. III, p.
161.
*,L
Din topor, toporisce.
A. COJOGARU, elev. Sc. NOTtri.
Berl. c. rifesei, j. Putna.
Din topor, toporisce.

Abeced. Bush% p. 26.
') Mult sgomot pentru nimic.
dacoromanica.ro
*A
Din topo r, topor4te.
A. GoRovuf, c. Fdlticeni,j. Su-
ciava.
Ve41 Secure.
10 Din om ne-om; arata o sadere.

20 A se multuml §i. cu putin, maf ales daca nu MI
face alminterea.
E de notat cá cuvintul toporifcci are in Transilvania
§i intelesul de topor mic.
*
13020 Din topor, macar toporisce.
TEODORESCU - CHIRLLEANU,
c. Broscenl, j. Suclava.
VelY Secure.
Acela§ inteles ea la No. 13019 § 2.

*
13021 A fi topor de Ose.
A. PANN, Edit. 1889, p. 148,
155 & 1ti6 ; III, p. 120 &125. -
HINTESCTJ, p. 188. G. I. MUN-
TEANU, p. 72.-1. IoNEscu, III,
p. 191. FR. DAmt, 1V, p. 171.
E. J. PATRICIÙ, hit'. C. Smulti.,
j. Covurluitc.
AA eklut bite greutalile in spinarea, pe capul cuiva.

Om dedat cu t6te greuthlile.
Mal al a-casa vre-un ajutor?
Numal ea sunt topor de óse.
A. PANN, Edit. 1889, p. 148.
*
13022 AI face un topor.
TicumpEAL, Fab. p. 27
& 65. G. POBORAN, inst. j. Olt.
- BARONZI, p. 44.
A'I ¡tick festa.
cAtuncea epurile se destepta i Intinse fuga, asisderea i cerbul
scapa, atuncea leul s'aa intors undel au fost lasat epurile, dar raù
norocul, c epurile feicut un topor, c aú aflat numaI locul unde
zacuse, atuncea leul incepênd a'sI lingo buzele clateà cu capul dicènd:
Iata mintea meal voind cerbul pIerduI epurile., D. TfaIINDEAL, Fab.
dacoromanica.ro
iNVET/ITURI, Id:EBERT! 637
A
13023 A fi ca toporul färà códi.
ALEX. BIRSAN, stud. c. Corbi,
cornil. Fetgaras, Transilvania.
V&A Mutere.
1° Adicii, far& ajutor de la niment

2° Acela§ lateles ca la No. 4021.
13024 A sta cu toporul (barda) la brit..

G. POBORA,N, inst. 'ud. Olt.
Maior P. BUDI§TEAND, C. BMW
resc1, j.
Tot-dé-una gata la cérta.

cE mered cu toporul la brill dupil mine.»
*.A
13025 A fi cu toporul de brill.
G. 1. TOMESOU, inv. c. Broscari,
j. Mehedinti.

2° CeluI care vorbesce aspru §i ne-cuviincIos.
.L
13026 A fi (se face) códi de topor.
FR. DÉ, D7, p. 171.E. I.
PATRIONT, inv. C. Smulti, j. Co.
*
Destul am fost e6dcl 'n topor.
V. SALA, dasc. c. comit.
Bih or, Ungaria.
Ve41Padure.
Pentru cel care servesce de unélt5, aceluI care vré sit

lovésca intfun al treilea.
L.
13027 Se face còdä de topor si tale phdurea
din care se aflä.
Nro. MATEESOU, inv. c. Movilifa,
j. Putna.
dacoromanica.ro
Acela§ inteles ca la No. 13026, Cu adaosul ca, acel

In care lovim, ne este ruda sat prieten.
ITe0.1 Fabulele de la No. 942.
*
13028 A fi (facut) (numai) din topor.
C. TEODORESCU, inv. c. Cursesci,
j. Vas?Wu. GR. ALEXANDRESCU,
magistr. j. Putna. GAVR. ONI-
§OR, prof. c. Dobrovq, j. Vasluiu.
M. CARIAN, public. j.
Din topor.
GR. JIPESCU, &in% Ora?., p.
111. FR. DADEÉ, VI, p. 171.
10 Oblect lucrat intiun mod grosolan.

20 Om prostolan, ne-cioplit, badaran ; mojic.
13029 A spune ca din topor.

P. ISPIRESOU, &dye, p. 59.
1° Pe §leat, fara ocol, a§a cum este.

eSpune nitel cu mot, lar nu ap odoronc-tronc ea din topor, dacä
vreT sA te crédä lumea., P. IsPrREsou, Sn. p. 59.
20 A vorbi ca un mojic.
TOPORISCE
V e41 Topor, Cap. VI, c.
Toporisce.
*A
13030 A o pune în toporisce.
AL. VAsiLfir, inv. c. Tattiresci,
j. Suciava.
*A
A o pune in toporiqte.
A. GOROVEL j. Su clava.
VW No. 7936.
A pune o treba la cale, a se pregati pentru un lucru.

Cuvintul toporisce, arata in acésta qicere, din judetul
dacoromanica.ro
LEGL tINVÉTATITHL, MESERIT 639
Suclava, numai c6da c6sei ; pe când In qicerea identia

de la No. 7936, acelasf cuyint se refer& la códa biciulm.
TOPORI5TE
TOPTAN
13031 Cu toptanul
banii la anul.
P.ANN, Edif. 1889, p. 133; 11,
86. B TESCU, p. 188. B. P.
1-14Dtt, Etym. _Map., p. 1135.
Se iice despre cel grabnici a luà §i greol a &I.

*
13032 Vinde cu toptanul
SA IeA banli la anul.
Semin. C. Buc. cl. VIII, prin
P. GA RB OVICEANU, prof.
Yin& pe datorie §i a1érg dup1 ban1 pfinti nu mal p6te.
A TORCE
Vecg Calcare, Hard, Arord,
a Vorbi.
*A
13033 Tòrce, nu alta.
S. M IHAILESCIT, $ezdt., II, p.
72. A. GoRove, j. Sucfava.
Vecll a Vorbz.
Vorbesce curgkor si la locul lui. Vqi No. 6501.
13034 TòrcetI, fete, tòrceti, c'a murit Baba-

Clemta.
P. HAptt, Etym. Maga..
p. 2275.
Acésta locutiune proverbial:1 din Ardél este intern emt5,

pe un ba,sm in care Baba-C16nta, lunga., séca, gheb6s6,
cu nisce dint): lungi ca §i col:0 de la grebla, e totuttl
dacoromanica.ro
640 PROVEDBELE ROMANILOR
o flint& raffle& bine-facétére care ajuta alta data la un lu-

cru pe fetele cele nenorocite (RETEGANUL, Pov. p. 51-59).
*
13035 A tòrce cu cine-va.
G. P. SALvit, inv. c. Smulti, j.
CovArluiu.
A fi férte ascultator.
13036 I-a tors mum5.-sa pe limba.

AVR. CORCEA, paroh, C. Costefu,
Banat.
Pentru omul ne-vorbaret.
*A
13037 Nu 'I-a tors ma-sa pe limbg.
T. CREANGA, Amint. p. 137. -
FR. DAKE, 1V, p. 167. M. LU-
PESCU, inv. c. Broseeni, j. Suelava.
- C. TEODORESCU, inv. C. Pun-
gesci, j. Vasluiu. G. POBORAN,
inst. j. Olt.
Nu '1-a tors nime pe Umbel,.

?ezdt6re, II, p. 72.
10 Nu if e greü sa vorbésca.
20 Scie dé réspunsurile cuvenite ; rèspunde.
30 Nu rabcla spune tot.
ml-o tors mama pe limbd, am ars'o I. CREANGÄ.
13038 A'§I tárce pe limba.

A se gandl inainte de a vorbi.

'De acu inainte sd 'ti torel pe limbel când Ii deschide gura ca sI
vorbesd Cu mine, audl tu ?, Florin si Florica, p. 921.
13039 N'am tors pe el.

A. PANN, ir, p 108. HINTEs-
cu, p. 51. GR. ALEXANDRESOU,
niagistr. j. Patna.
dacoromanica.ro
LEA INVA'ATURA, MESERIt 641
Peote s6, se duca, nu. pasa.

*
13040 Par'ca mi-a tors si nu 'I-am platit.
A. PAN, II r, p. 13. HINTER-
cu, p. 147. G-. BINIILESCII, inv.
c. Pietrosifa, j. Dimbovila.
Vecg Dator.
Pentru cel care stä. supèrat.
TORT
Vecrí Mutere.
*.L
13041 A fi cu gatul ca tortul.
$ezdtdrea, II, p. 74. M. Lu-
PEscu, inv. c. Brosceni, j, Su-
clava.
Adia, slab, subtire.
TRASURA
13042 Cu trasura de la mä-sa.

G. P. SALvit, tnv. c. Smulg,
j. Covurluiu.
Adicd, pe jos, cu picI6rele.

,Ctilètoresee ca trdsura de la
TRET
Vecg Cap. VIII, c. Trer.
13043 Trei-treI.
P. IsPIREsoc, Leg. p. 247.
Aratk un mers incet.

(A. doua ì eTobgna§ul se scull de diminétl, iqT spelä fate la o
fântanA, i0 fácù rugileTunea, inalea pe miirtòga luT i &el-fret, mer-
gea singur., P. I SPIRESCU.
dacoromanica.ro
642 PROVERBBLE ROMINILOR
13044 Thte lucrurile bune sunt trei.

Vaina Nafionalcl, XIII, No.
3438.
l?icere interaefata pe vechea credinta cd cifra trel are

o putere deosebita de pildd : S-t Treime, cele trel ele-
mente, eel treI &I marl din mitologia gréca, §i latina,
cele treI Gratil, etc.
TRIER
*A
13045 bäg-á la trier.
E. T. PATRICM Sr. G. P. SAL-
vi-u, inv. c. Smulti, j. Covurluiu.
Vec}I Para.

Cu acela§ inteles se maI lice In j. Covurlufu: a beige&
pe cine-va la arie.
TUR A
Vecri Para.
13046 I s'a sters turaoa.

G. FOBORAN, ¡Mt. j. Olt.
VeT RubleY.
13047 AsI pune turaoa.

FR. DAMÉ, IV, p. 188.
Adica pecetea, iscalitura. Se çlice mal mult in bätae

de joc.
13048 A juca tura.

FR. DAMÉ, IV, p. 18E.
Joc In care trebue sit ghicescl pe ce parte va cadé o

moneda ce se arunca in sus. Acest joc se maI numesce
pajere saü numer.
dacoromanica.ro
LEGY, /NVATI.iUttk, MESERIf 643
Capita aut navia. ')

Prov. Lat.
13049 Tura-vura.
G. P. SA.Lvit, inv. c. Stnul(I,
j. Covurluiu.
Mid se povesteke despre o tocm615, sat alt-ceva, §i.

povestitorul vré sä scurteze povestirea, sa nu spunt Vote
aman-untele.
UCENIC
Veql Dascal.
13050 Ucenicul vré sá invete pe dascAl.

GR. A LFXANDRESCII, rnagistr. j.
Putna.
Vecp Oil.
Acelaq inteles ca la No. 2229.
UN
Vef;II Don!, Ilan Cap.
VIII, c. Un.
13051 Nu Iéti unul, ci iéú do'.
S. FL. MARIAN, Naacere, p. 18.
Pic, in pArtile Oravitef, femeile daca v6d, din intim-

plare, in timpul sarcinef ce-va urit (om schiop, orb sat
alt lucru), spre a nu fi noul n6.scut asemeuea.
13052 Nu v'écl unul ci véd doi.
S. FL. MARIAN, Nascere, p. 20.
In Bucovina, §i. unele Oat: din Transilvania, qic aceste

cuvinte femeile ingreunate, cand vokl un mort, spre a nu
fi noul ngscut galben la fa.
1) Cap sail luntre.
dacoromanica.ro
*A
13053 CAndu'l una, nu '1 numal una.
G. P. SALVIT)", 611/. C. Smultl.,
j. Covurluiu.
*L
Cand una, nu'i numai una ci 's mai
multe.
N. MAMESCU, inv. C. Movilira,
j. Putna.
*L
Unde'i una, net mane una.
E. I. PATRICIU, 7227. C. Smulti.,
j. Covurluiu.
O intImplare neplgcutd, o nenorocire nu vine niel o-

dat6, singura.
*
13054 Tot unul §i unul.
GR. JIPESCU, Opine., 56. P.
ISPIRESCIT, Leg., p. 142. I.
CREANGI, Amint., p. 1. Sea"-
Mrea J, p. 227.
V ecp: Cap. V.111, e, Un.
Adie6, a1e0 pe sprincénA; care de care maI frumos, mat*

voinic, mal bun, etc. A. se adaogh la No. 9615.
13055 Una e una, dooé mal mult.
JORO. GOLESCU, MM. II, p. 11.
*A
Una una, fi doue mal multe.
1. CREANG11, Pov. p. 190.
D-na Z. JUVARA, c. Fedesci, j. Tu-
tova.
*.A
Una e una, doue (sunt) mal multe.
A. PANN, Edit 1889, p. 29, 57
& 174. GAVR. ONISOR, C. Do-
brovet, j. Vaslulu. I. PA-
TRICIU, (ny. C. Smulfi, j. Covur-
luiu. P. GIRBOVICEANU, prof.
c. Schitu-Golesci, j. Mussel. C.
ALEXANDRESCU, C. Alexeni, j. ICI-
lomita.
dacoromanica.ro
LEGL iNPATXTURX., MESERIT 645
Una este (e) una, do'e (doue) fac mai multe.

A. PANN, T, p. 170. HIN-
T Escli, p. 196.
1° Adica mal bine cu siguranta (GoLEsou).

20 Ca sà se arate ca, In vorba., ne am departat de su-
Meet.
30 Far& multa vorba, hotarit.
gMatu§6,, nil' ce ? una 'I una, 1i done 's mal multe ; last1.-mè in pace
nu'mT v'e'd lumea inaintea ochilor de necaz., I. CREANGI, Pov.
p. 190.
40 MaI mult de una nu se póte cu nicf un pret.

5. Pentru cel lipsit de off-ce invétatura.
Numaï pe dejte
Ori-ce socotesce.
Indata dice:
Una este una, doe fac mal multe.
A. PANN, I, p. 170.
*A
13056 Le a dat tòte pe (pentru) una.
GA VR. ONIVR, prof. c. Dobro-
vet, j. Vaslulu.
*A
Le a dat t6te pe una, 0 nici ala nu e bund.
Z. JUVARA, c. Fedescl, j. Tu-
tova.
Le a dat tóte pe una qi nici (macar) aceea

nu e bunci.
T. CREANGA, Pov. p. 86. $e-
zdtdrea, p. 101.
10Cánd jertfesci bite pentru un lucru.

20I s'a infundat.
3° Chnd, jertfind t6te pe un lucru, totutfl nu te alegt
cu vre un folos.
Intelesurile 10 §i 2° se aplica numaf la varianta
temêndu-se imp6ratul sa nu i se intimple ce-va Ad, a facut
sfat si a gäsit cu cale at dele fata dupà fecTorul mosnéguluT i indata
a §i trimis'o. Cad i impèratul, eft, era de imperat, le duduse tóte pe una
nici ondear aceea nu era bund frica! 1. CREANGA, Pov. p. 86.
dacoromanica.ro
13057 A sci una §i bunä.

V. A LEXANDRI, Teatr. p. 825.
P. IspiREsou, Leg. p. 125.
*zed., I, p. 161.
*
A tine una qi bund.
GAVR. ONI§OR, prof. C. Dobro-
vet, j. vagui. I. CREANGA., Pos.
p. 76.
A av6 o pgrere hotaritil pre care nimic §i. nituenI nu

p6te sä o sdruncine.
cS6.1 fi dis t6tii lumea cig:1 urtt i obraznic, ea tined una 0, bund :
cA 1:d1et ca beetul el' nu mg este anti].) I. CREANGA,
13058 Una mie, una tie.

El
Ena mu che ena su.
V. ALEX.ANDRI, Teatr., p. 39.
1° 0 drépta imparted, cat lea un.ul lea §i altul.

2° Pe aceea§f trépta sociala,
Variauta a doua ne da' çlicerea original a grecéseä de
unde se trage cea roman.6sca.
.Dar intelegeam egalitatea cu boIeril eel marl adica" sa fib. ena mu
chena su cu vornicul Flirzobeanu ... dar nu egalitatea cu ... badea
Trohin facariul. V. ALEXANDRI, p 39.
13059 Una tie, douè mie.

V. A. Us.EcHU, Cons. Liter.,
XXI, p. 1105.
Mid unul 41 face partea leuluI.

*
13060 Una §i cu una face doué.
A. PAN/sT, I, p. 171. HINTEscu,
p. 196. E. I. PATRICf1J, inv. c.
Smulg, j. Covurlulu.
Ve4I Douè.
10 Lueru hotarlt, pentru care nu mal Incape vorb6..
dacoromanica.ro
LEGT, INVETITURX, KESERIf 647
20 Pentru InvètdturA. Lateles dat de A. Pan; dar putin

obicinuit.
13061 Tu sell una, doué,

Eil scia pan la noué.
A. PANN, Edit. 1889, p. 174;
1, p. 171. IinTTEsou, p. 195.
Cand unul Tre se. arate a scie mal multe sau mal bin e
de cat altul.
13062 Nu scie una dood.
IORD. GOLESCUo M88. II, p. 5L
Se Oice pentru eel ce I11.1 Tor se, scie de nimeni (G-o-

LEK U).
* 6.
13063 Nu se face cu una cu cloud.
C. NEGRUZZI, T, p. 172. I.
CREANG.X, Oonv. Liter., V. p. 134;
Amint., p. 16; Pov., p.142. P.
IsPozscu, Leg., p. 83. S. FL.
MARIAN, Tradif., p. 122. GR.
ALEXANDRESCIT, magistr. j. Putna.
C. TEODORESCII, tno. C. Cursescf,
j. Vaslutu.
Adica repede, usor; trebue sirg-uinta si chibzuiala.

.Lucra r6ií nu pIere cu una cu doue., I. CREANG1.., Amint., p. 16.
cblultI trägeah nädejde sin 'lea de ginere, dar flgaul erit chitit la
capul sè'd 0. nu se dà, cu una cu doza, I. CREANGA, Pov. p. 142.
eNu'l prinde cu una Cu
vei sciiph cu una cadota,IsTu
dOttg.,
4Luerul acesta nu se face ca una cu doue.,
*A
13064 Niel una, niel doud.
T. CREANGX, Pov., p. 159. Cony.
Liter., XI, p. 27.G. FORMAN,
inst. j. Olt.
De ()data, tam-nesam, far& multa Torba, feet* a soTal.

65498 43
dacoromanica.ro
648 YROVERBELE ROXÂNILOR
13065 A fi una §i jumatate.

Adica, om §iret, de§tept.
13066 Din una din alta.

P. ISPIRESCII, Rev. Ist., III, p.
162.
Din vorba in vorba.
13067 Pana (la) una alta.

I. CREANGA, Pov., p. 74. P.
ISPIRESCU, Leg., p. 85.
Ping atuncI §i pentru mal mare siguranta.

.ET aunt In adefér voInicl, adgogä ea, find cu vrerea lul Dumnederi,
pélte Ii veI birul. Danl. p(ina una alta ascunde-te, val de mine, unde-
va, el nu dé smeul peste tine, in casa lul, ca e ngbAdalos, si se face
leu paralel, P. ISPIRESCII, Leg., p. 85.
13068 A face una pentru alta.

I. CREANGI, Pov. p. 196. Cro-
nica Anonimei, Rev. Ist.
A intcírce ne-ajunsul, 1.6111, iovitura ce ni se aduce, ce

ni se da de 6re-cine.
*Vré s fad, si el una pentru alta.»
UNDREA
13069 Am invétat la undrea, ce voIu sä

de dumnéta?
IORD. G OLESQU, 21188. IT, p. 3.
P. ISPIRESCII. Rev. 1st., 1882, p.
231.B. P. 1:14Dtt, Etym. Magn.,
p. 1174.
196 çlice de eel ce fug de la me§te§ug, ne-ispravitl la

Invètatura, socotind ea, t6te le-a invelat (GoLEscu).
dacoromanica.ro
LEGf, iNVAT.X.TUBA., MESEIUf 649
UNELTA
13070 A fi (se face) unélta cui-va.

Vecrt Perdure.
A UNGE
Ve41 Unsóre.
13071 mé ?
JUL. GROF§OREANU, 'inv. C. GaLficc,
°and cine-ya vroesce s fure gi altul 11 observa, î pune

acésta intrebare.
Ce e unsuros trebue fters, sa nu se mal yada, uns6rea.
De aci s'o qtérgei ca sa nu o mai vada stapanul, s'o f ure.
13072 Daca o ungi merge mai bine.
VOT Ocie.
UNSORE
*
13073 II uns cu tòte unsorile.
AVE. CORCEA, parch, c. Coftelu,
Banat.
Se çlice despre unul care a patit multe, gi bune

rele, i scie multe.
URSAR
*
13074 A fi ursar.
Om murdar in fapte, in yorbe, in haIne i in t6te.
dacoromanica.ro
650 PROVERBELE ROIIINILOR
URZÉLA.
*A
13075 Numai urzala de el.
E. I. PATRICILT, 'CM C. SMUI/i,
j. Covurluiu.
Pentru omul slab.
A URZÌ
Vecri Cap. XII, c. Y.&Zia.
VACAR
Veclt Carturar, Frumos,
Slue, Ur:.
13076 S'a maniat ca väcarul pé vacile satuldi.

V el;11 Gdind,
S6 ;lice pentru cef ce Cu mania lor nici o -vdtëmare

ne face, ci mal ales p'd insu§1 eT vatèmA (GOLESCU).
*.L
13077 Väcarul (v*A. earful) s'a maniat pe nevéstä
si nasul talat.
A. PANN, Edit. 1889, p. 101;
III, p. 16. V. SALA, dasc. c. -17.-
Sohodol, cornil. Bihor, Ungaria.
Vacar care se mänie pe nevestä tee

nasul.
HINTEscu, p. 198.
Se mänie micarul pre sat, satul nu scie

nimic.
A se bozumflet ca vacarul pe sat, cänd nu'l

dal lapte cu pasat.
dacoromanica.ro
LEGI, INVATI.TURÀ, MESF,RIf 651
*L
S'a mdniat (superat) ca vacaru pe sat.
E. I. PATRICIIT, mv. C. Stnult
j. Covurluiu. Sem. C. Buc.
VII, prin P. GlusovicEANu,prof.
*
S'a maniat ca vdcaru pe sat.
L DONCA, elev. Sc. Norm. Berl.
c. Cchja, j. Tutova.
*
,F a maniat (supera° vacarul pe sat.
P. ISPIRESCU, Leg. 1, 1872, P.
169. 1-1mEscu, p. 198. V.
SALA, (lave. c. Petr6.9a, comit. Bi-
hor, Ungaria. Pu. DARÉ, IV, p.
206.
*
S'a mäniat vacarul pe sat.
AVE. CORCEA, paroh. C. Cogteiu,
Banat. V. A. FORESCU, C. Fol-
j. Suciava. M. CANEAN,
public. j.
*
S'a mciniat vacartul pe sat.
TULTU GROF§OREANU, inv. com.
Galga, comit. Arad, Ungaria.
JLLE HOCIOTÀ, C. Sdifde, coma.
Ungaria.
Vedl Sat, a se Tata.
Despre ceI ce se supèra, f5,r5, temefu, pe ceI mal puternicf
carI nu Mil' In sala supërarea lor.
POVESTEA VORBa
Un vAcar adese tot se mâniit
De care sgtenil nimic nu scia.
Asa el, odatà, lar s'a maniat
§i o di intrégli nimic n'a eancat.
Séra, daca vine la nevésta sa.
Cu pitrere 'n capu'l cà lumil pastl,
O 'ntrebl 4ichdul: Ce diceä prin sat ?
Le pasa de dinsul cil.c1 el n'a mAncat
Nevésta luT care eré ca si el,
Pré cu minte mare, ca de eopacel,
Il dise: 4p6A, nu sciA, el nu'ml-a vorbit,
.Peote si pe mine s'o fi necajit.
dacoromanica.ro
a C c4l in91 cu carul pe la nol trace& :

a Asuprt'ml niel ochiT nu ai 'I intbrceà :
aCi bidulii cail, boil 41 bAteA.
'Ca &And de la din9il necazu scotea,.
,Fie, el II 4ise, et nu mt impac,
an' mAnânc nicl mhIne, ca s vtd ce fac.,
Ala el se duse ca un sec i prost.
Sera lar intrébt ce at r,lis de el,
5i ea II rtspunde tot in acest fel.
El lar et 'nttrittl, cum o au41:
a 5i nu 1111/lane, ise, niel a treIa 41. »
Dar résbindu'l Thmea n'a mal intrebat,
Ci 11 pgrea mIere codrul cel uscat.
A. PANN.
*A
13078 Da maciuca In mana vacarului.
A. Cfocofu, stud. j. Doroha.
Veep Cromag, Sabre.
Adica puterea in mána celul prost i se'lbatec.
VADEA
*
13079 Cel ce plätesce la vadea capka §i alta
data.
GR. ALEXANDRESOO, rnagistr. j
Putna.
*A
Gel ce pleitesce la veklea capt i altei data.
TEODORESOU, Ns. C. Lipava,
j. Vasluiu.
Ne invatä sä plätim cinstit §i. la vreme datoriile nós-

tre ca Ed nu ne mâncani cinstea.
VAMA.
13080 A trece prin vamile cucului.

G. Co§suc, Epoca, III, No. 630.
A fugi färä a fi véçlut.
Cucul nu plécä din téra in stoluri, ca alte päsòrl, dar
unul câte unul ast-fel cg, migratiunile luf se fac pe ne-
simtite.
dacoromanica.ro
LEW, itiv.klrua.X, mEsExif 653
13081 A catà vama cuculul.

G-. Copuo, Epoca, III, No. 630.
Adica un lucru care nu exista.
VAPSEA
Vell Orb.
13082 El Inteun fel o ursea

§i alt-fel esi la väpsea.
A. PANN, II, p. 163. HENTR-
SOU, p. 197.
Cand nu ne fese un lucru dupa cum credeam.

13083 A esi alt-fel la väpsea.
A. PANN, I, p. 77.
*
A nu eqi la vcIpsea.
G. POBORAN, 'kg. i. Olt.
A nu isbuti precum credeam, a fi in§e1at1 in a§tepta-

rile nóstre.
Ed cand le faceam acestea &deam a m6 folosett
Dar acum v'e'd fgrA veste efind altlel la vapsea.
A. PANN, I, p. 77.
*A
13084 Al scòte la vapsea.
G-. POBORAN, inst. C. Slatina, j.
Olt.
Ve41 Selemet.

Cand se gre§esce ce-va se ).ice : «tacI, nu e nimio ca.
ese la veipsea.
A VAPSÌ
13085 Daca nu scil sá vapsescI
Nu te pune s'a manjescl.
A. PANN, Edit. 1889, p. 10; I,
p. 51. EIDTTEscu, p. 198.
dacoromanica.ro
654 PROVEBBELE ROmINTLOR
*A
Dacd nu sea sd vopsesci
_Nu te apucel s mänjesci.
GR. POIENARU, ing. c..Rassa, j.
Iatonal-a. Scot. Norm. Inv. Cl.
VI, prin P. GARBOVICEANU, prof.
10 Nu te apuch de o tréba, daca nu soil sa o fact' cum

trebue.
20 Sfat ce se da mal ales celor mincino§I.
VAS
Vecri Cap. VII, c. Vas.
*A
13086 Vasul cu doi carmaci sé Innécä.
GR. POIENARU, ing. C. Rassa,
j.
V&A' Ccirmactu.
VATR A TU
Ve41 Traia.
*A
13087 A toca pe vatraiu.
1. IoNEscu, Cart. Cit., III, p. 14.
E. J. PATRIcfu, inv. C. &miff,
j. Covurlaiu. G. POBORAN, inst.
j. Olt. PoPovrcf, inv. c.
EM.
Ciocilnesci-Margineni, j. Ialomita.
DOBRE MAR1NESCU, inV. C. Bir-
vu-Rora, j. Argef.
A toed pe vatraliu.
G. J. MUNTEANU, p. 121.
So çlice despre omul f6rte sarac §i lene § care §éde
WO, blind Tremea.
VENIT
13088 De ai venituri mititele
Mai opresce din masele.
A. PANN, I, p. 130; Edit. 188e,
p. 50. ETINTESCIT, p. 200.
dacoromanica.ro
LEO, IN% ttkTUEA, MESERIf 655
De di venituri mititele
.7iles6rd-te de pe ele.
f. G. VALENTINEANTY, p. 30.
SA cheltuim dui:4 mip6cele nelstre i sa fim prev6-

46torl.
POVESTEA
In Tarigrad este un han (aw;liml,

CArula turcesce '1 4ic : sanchi-edim.
land a acela care la facut
Pre sèrac fusese, Cu niel un avut,
Fiir' de venit mare, cu castig putin,
Isl tinea viéta ca totT corn §'o sin.
De cat pe nimicurT banT nu cheltuiii,
De si 'I i;licea gandul ce vedeh sa iea ;
Dar cu 'nfrinare mal mult petrecénd
sthpanea pofta in sine dicénd
Pe cutare lucru atat o sh, dan,
Când pociti far de dinsul pentru ce fa '1 iead?
Ia sä puid ù bine baniT ceT de dat
i;lic in gandu'ml ca l'am cumperat.
Cand merge& in piétti si vedeh vin4r1
PometurT, dulceturT si alte manchrl
Intrebh, de táte cu cat se vindeit
nurnérand pretul ce erit BA dé
Intr'o alt& pungfi, brigand 11 strange&
$i 'I lash intr'insa, nu '1 mal atinga,
Dicénd intru sine : iacd cá luaiu
dic (sanchi-edim) ca &and i mancaiu
Ast-fel el tot strinse pang gram&di
i'nTarigrad hanul, cum am is, cladi.
A. PANN.
Gouverne ta bouche selon ta bouche.

Prov. Franc.
Fare i bocconi a misura della bocea.i)

Prov. 7osc.
_Man muss das Maul nach der Tasehe riehten.2)

Prov. Germ.
A face Imbucaufä dulabi mè".ura guret.

Trebue conduci gura dupa buzunar.
dacoromanica.ro
Men moet de tering naar de nering zetten.1)

Prov. Oland.
3fan maa (skal) scette Taring efter Ncering. 2)

Prov. Danez.
Man miste rdtta munnen efter matsdeken.

Prov. Svedez.
Men artmase diften artsin. 4)

Prov. Turc.
VERDE
13089 A tral. (a o duce) verde cu albastru.

VECA
Vedl. Sad.
VETRELA
Vedl Tare.
13090 Tr age ne-incetat
Vetrela pe uscat.
A. PANN, I, p. 132. HINTBSCU,
p. 191.
VecIl Targd.
VEZETED
Vedl
Trebue s potrivesd cheltuIala mânc'areI dupi hranä (care o aY).

Idem.
8) Trebue s'a 'vl potrivesci gura dupà." sacul en rabeare.
4) Din lueru de na '¡1 prisosesce, din ditIi mai opresce.
dacoromanica.ro
LEGÌ, iNVATITURA., MESERlf 657
A VINDE
Vecg GrIldinar,
13091 Nu vinde ce nu '1 al féil

Sä nu 11 vie 'n urmä
A. PANN, If, p. 69.
Nu vinde ce nu e-al tesii

Ca' pe urma '0 pica gra.
GR. ALEXANDRESOIT, magistr. j.
Fuina.
Adica s fil cinstit daca nu vref sa o paf.

*6
13092 In slioa de PascI s'a dus.sa vinslä fasole.
V. A. FORESCII, C. Folticenf, j.
Suet ava.
Vail Ca.. VIII, c. Fasole.
°And fac1 un lucru In afar& de vreme nu o ne-
merescI.
13093 E lesne de vIndut §'anevoe de cumpérat.

A. PANN, lf, p. 69. EliNTE-
scu, p. 200.
E lesne de vindut, dar anevoe de cumperat.

P. IsPIREscu, Rev. . 18t. Ilf, p.
377.
Prin urmare sa pastram ceca ce avem.
13094 Unde n'am trebuintà niel nu vinsi, niel

nu cumpér.
A PANN. Edit. :889, p. 175;
If, p. 69. HarEssou, p. 192.

20 Pentru cel care nu vré sit se amestece Intio afa-
cere, ma1 ales daca nu '1 privesce.
dacoromanica.ro
658 PROVERBELE ROMILITILOR
13095 A vinde cum a cumpérat.

G. I. liUNTEANIT, p. 72.
0 vind in cät am cumperat'o.

Vecri a Cumpii.
13096 Virmil pé murnä mea cam scump, ca ni?

meni sa mi-o cumpere.
'ORD. GOLESCIT, M8S. II, p. 21.
Vecp MumrY.
Se çlice pentru eel ce nu vor sa vinçlä lucrurile lor

(GoLscu).
Veçlf §i No 10347.
*
13097 Vinde si pe tata-séa.
T. SPERANTA, IN, p. 244.
Om reit, §iret.
*
13098 Te vinde far& bani.
13099 *A vinde cu ardelu (ardeIat).

Adicil scump.
viNptToR
*
13100 Vinslétorului tirgul 11 dä de hac.
Putna.
Vecg rirg.
Adia. II birue.
dacoromanica.ro
LEGY, iNVTATU1Ä, KESERLÌ 659
VIRF
13101 i Cu \riff §! 'ndesatA.
IORD. GOLESOU, M88. 1I, p. 97.
*. .
Cu virf 0 indesat.
I. CREANGX, Amint., p. 40.
HiNTEsou, p. 159. FR. D.A.Mtg
IL p. 169; IV, p. 226. GR.
ALEXANDRESCU, magistr. . j. Putna.
TEODORESCU-CELIRILEANU, titiV.
j. Suciava.
Adica banita.
1° Sò qice pentru eel ce nu s6 multumese cu mal
putin §i vor sa feh tot mat' mult (GoLEsou).
2° In deosebi mat' =it de eat li s'a dat, de efil li se
envine, cu prisos,
c ha rësplatit Cu virf si indesat.,
0 cerl rasa si 'nfinata
0 dal cu virf si 'ndesatel
HERTEsau.
VIZITIO
V ecrí Slue.
13102 CArma vizitiului, frlul sé latelege.

Adicil stäpanul cu friul in man& s6, ocarmuIéscA, (Go-

LESCI)
*
13103 Nigi sal9ea drecu di casä, ni9I sin§udlu
om di mesA.1)
C. IONESCU, prof. c. NevEsta,
Macedonia.
VedT Boer, Cer, Grinda,
Mojic, Netot, Salde.

1) Niel salcea stIlp de cas5, nici: vizitiul om de masi.
dacoromanica.ro
*L
13104 Vezeteul cel prost bate calul cel bun.
V. A. FoREscii, c. Folticeni, j.
Sac-lava.
Cand stApfinul e mal prost de cfil sluga sat supusul

8611.
13105 Nu'i bine sä te pill vezeteil la cal albi

§i slug& la femei.
I. CREANGA, POV. p. 107.
Vecri Slue.
Acelag in¡eles ca la No. 10693.
VOCAT
VecIT Avoca/.
ZANAT
Vecji Meserie.
*A
13106 Nu'I zänat
Färà. halat.
.A.VR. CORCEA, parch, c. Coqteiu
Banat.
S6 çlice când cine-va incepe o tréb6, 6re-care hid a

dispune de mij16ce indestulAt6re.
In dialectul din Banat, zetnat insemndza, meserie gi
halat, un4lt6, de lucru.
*
13107 Tot natu
Cu z5natu.
AVR. CORCEA, parch, C. Cogent:
Banat.
Fie-care cu meseria, cu chemarea sa.
ZAPIS
Vecjt a Prai.
dacoromanica.ro
LE0f, iNVETA.TURA, MESERIf 661-
13108 Cu zapis nu se tine casä.

A. PAN, IL p. 102.S. T.
GROSSMANN, Diet. p. 123.
Ci cu buna Intelegere intre sotI.

A se vedé In A. Pann, II, p. 98-102, o snóva privi-
t6re la acésta slicere.
ZIDITOR
Ve41 Cap. VI, c. Parl
ZLATAR
*
13109 A fi zlätar.
T.BiLIsEL, preot. C. Stefelneeci
j.
A fi om murdar, solos, Cu pèrul lung, incalcit i mur-

dar, lasat In plete lungi i unse pe umer1.
Acest nume se da tiganilor caril odinióra adunal aur
din nisipurile aurifere ale riurile n6stre, ca de pilda
Oltul.
ZUGRAVIT
*
13110 Paeca e zugrävit.
G. P. SALvft, inv. C. Sinulti,
j. Covurluilt.
Vell Seri:.
1° Child unul rémâne incremenit, inlemnit de Melt, de

mirare, etc.
20 Arata frumusetea unul om.
FINELE VOLUMULTA AL CLNCILEA.
dacoromanica.ro
GLOSAR
rtomA.-
A, auxiliaire du futur present Acela, adj. et pr. dim, celui, p.

forme elid6e pour va, p. 149. 256. 352. ji celui-là, p. 2. 18.
A, pr. dem. fém. ene, la, cello, p. 125. 285.
218. 266. 269. 298. 412. 539. Aci, adv. ici.11 d'aci nainte, doré-
603.- Pl. ale. navent, p. 548.
A, pr. dém. fém. pl. pentru ale, Acolo, adv. la, là-bas, p. 24. 44.
les, cellos, p. 270. 67. 121. 198. 281. 458. 513.
Abate (a se), v. r. s'ecarter, p. Acopen l (al, v. cacher, couvrir, p.
123. 208.
Alifa, adv. à peine, p. 206. 11 de Acru, adj. aigre.111apte acru, lait
abea, à peine, presque pas, p. caille, p. 108. j ii e mima acres,'
149. de, il ne peut pas souffrir,
Ac, s. n. aiguille, p. 1. 2. 3. 4. en a assez, p. 313. - Fem.
5. 6. 7. 8. 89. 216. 303. 484. acrit ; pl. acrt, acre.
495. 612. 11 a cautti acul in ca- Acum, adv. à present, maintena,nt,
rul cu fin, chercher une ai- p. 21. 22. 152. 170. 195. 343.
guille dans une botte de foin, 456. 576. 683.
p. 5.11 ca prin urechile aculue, Adilma§, s. m. vin bu à la con-
grand peine, p. 7. f a eta pe clusion d'un marche, p. 8. -
ace, rester sur des epingles, PI. adalma§e.
p. 8. 11 kind la un cap de ac, Adaogi (a), V. ajouter, p. 574.
jusqu'a une tete d'epingle, p. Adesa, adv. souvent, frequemment.
8. - Pl. ace. adesa ore, souventes Ibis, p.
A-casä, adv, à la maison, chez 363.
soi, p. 208. 531. 575. 603.11 de Adese,adv. souvent, frequemment.
a-casé, de chez lui, p. 48. 49. 11 adese-ori, souvent, p. 364.
520. Adevär, s. n. verite, p. 283. 584.
Acata (a), v. accrocher, p. 134. 11 veritable nature, p. 505. -
Acata (a se), v. r. s'accrocher, p. P1 adevérure.
317. 596. AO, adv. aujourd'hui, de nos jours,
Aceea, pr. dém. f. celle-là, p. 75. p. 67. 93. 210.
419. 537. 645. Adorml (a), v. endormir.11 de ador-
Aceea§1, pr. la m6me, p. 75. mit, i our 'ndormir, p. 511.
Acafa, pr. dém, cela, p. 340. Aduce (a), v. apporter, p. 187.
Acela, pr. dém. f. cello, p. 421. 228. 520. 11 amener, tirer, p.
L'astérisque indique les mots anciens et hors d'usage.
61498 44
dacoromanica.ro
- 664 -
ADU
1211 procurer, p. 28. 50. ra- celui, p. 57. 162. 368. 558; pas-
mener, p. 49. II a aduce din sim. -PI. di.
condelii , faire facilement une Al, pr. &tn, ce, p. BO. 143.
chose, p. 201. II réduire p. Ala-l-alt, pr. dém. l'autre, p. 450.
547. - Pl.
Aduni (a), v. amasser, p. 9. 10. Alb, adj. blanc, p. 11. 12. 13. 54.
11. 541 ramasser, p. 245. 99. 339. 363. 441. 472. 600.
Aduni (a se), v. r. s'amasser, p. 660.11 nid albd, nici négrel, sans
609. discuter, p. 13. - Fém. albei ;
Adunat, adj. aniasse, p. 11. - Fém. pl. albi, albe.
adunatcl; ph adunay, adunate. Albastru, adj. bleu, p. 370. 656.
Mari, adv. dehors, hors de, p. - Fém. albastrei ; pl. albaftri,
68. 69. 217. 218. 220. 258. 272. albastre.
530. j] a da afar 6, chasser, p. Albl (a se), v. r. se blanchir, p.
522.11 din afard, en dehors, p. 339.
600. Alatul (a), v. composer, rédiger,
Allá (a), v. trouver, rencontrer, apprendre, p. 254.
p. 4. 135. 216. 278. 317. II 63 Aldirna§, s. 7n. vin bu A la con-
couvrir, connaitre, p. 505. 576. clusion d'un marché, p. 13.
obtenir, p. 117. Alege (a), v. choisir, p. 182. 279.
Atli (a se), v. r. se trouver, P. II séparer, p. 496.
637. Alege(a se), V. r. se séparer,
Afund, adv. au fond, p. 49. pouvoir 8tre séparé, trié. p.
Afundi (a), v. boucher, p. 613. 154.
Agerime, 8. f. promptitude, rapi- Alergi (a), v. courir, p. 194. 245.
dité, p. 67. 368. 400. 553.
Agonisire, s. f. profit, gain, acqui- Alergi (a se), v. r. se poursuivre,
sition, p. 11. p. 537.
dét. m. pl. les, p. 62; passim. Ales, adj. d'élite, remarquable,
Ma, pr. dém. cello-1A, p. 62. 645. p. 602. -Fém. aléscl ; pl. (dei,
H la méme, p. 410. - Pl. alea. alese.
Aid, adv. ici, p. 394. Alfa, s. f. alpha, premi8re lettre
Al-l-alfa, pr. dém. l'autre, p. 293. de l'alphabet grec. ¡I a fi alfa
Ajunge (a), t'. pa.rvenir, atteindre, §i omega, étre tout (le com-
p. 303. 471. II parvenir, deve- mencement et la fin), p. 13.
nir, p. 114. 447. II .atteindre, Alt, adj. et pron. autre, autre
attraper, p. 3821 devenir, p. chose, p. 9. 10. 76. 100. 109.
509. II en arriver A, p. 194. 229. 115. 128. 187. 191. 211; pas-
238. 420. 533. 546. 5474 arri- sim. II alta, autre chose, p.
ver, p. 328. 453, 6281 arriver, 133. 639. - Fém. alta ; pl. aly,
atteindre, p. 2361 suffire, p. alte.
278.11a ajunge de poveste, lieu Alt-fel, adv. autrement, p. 653.
commun, devenir la fable de, Altoiu, 8. n. gr ffe, ente, p. 585.
p. 511. a ajunge in delga cui- - Pl. altoiuri.
va, ressembler à quelqu'un (en Altora, gen. et dat. pl. de alt, des
mauvaise part), p. 276. autres, aux wares; passim.
Ajunge (a se), v. r. s'atteindre, Altda, gen. et dat. s. de alt, d'autrui,
se rejoindre, p. 537.11 a se a- aUtrui ; passim.
junge cu preytl, s'entendre, se m. courdrier, noisetier.
Alun, s.
mettre d'acord, faire un mar- D. 533. - Pl. aluni.
ché, p. 628. Amar, adj. amer, p. 93. 218. 353.
Ajuns, adj. arrivé, parvenu. 11 in triste, désagréable, p. 108. V
I
de ajuns, suffisamment, p.351. foc i amar, rien de tout, p.

deajuns, suffisamment, p. 269. 108. - Fém. amará; pl. amari,
351. amare.
Ajuti (a), v. aider, p. 150. 549. Amblà (a), v.[Mold. et Trans.],
Al, adj. et pr. dém. le, la, les, marcher, p. 56. 328.
dacoromanica.ro
- 665 -
AMI k
AmIndoT, adj. et pron. tous les Arde (a), v. braler, p. 258. 551.
deux, l'un et l'autre, p. 300. - 552. 553.
Fém. amindoué. Arde (a se), v. r. se braler, p. 192.
Amu (de', adv. dorénavent, p. 548. ArdeTat, adj. pitnenté. 11 a vinde
Amutl (a), V. se taire, p. 90. ardeiat, vendre très-cher, prix
An, s. m. an, année, p. 24. 47. salé, p. 658. - Fiám. ard,eiatcl;
48. 49. 449.11 an, il y a un an, pl. ardefaff, ardeiate.
p. 152.11 la an, dans un an, p. Ardelu, s. m. piment, poivre rouge.
153. 639.11 eu anii, avec l'age, 11 cu ardelu,tres-cher. p. 658 -
p. 515. - Pl. ani. Pl. ardei.
ni. André, p. 243.
AndreT, s. Are, 3-e pers. sing. du verbe a avé,
Anevoe, adj. difficile, p. 245. 657. il ou elle a. 11 n'are scI'mi iee,
Anevoe, adv, difficilement, p. 112. il ne me prendra pas, p. 412.
156. 157. 291. 300.11 cu anevoe, Arenc15.§ie, s. f. affermage, p. 15.
difficilement, p. 89. - Pl. arencicIfil.
AnevoTe, adj. difficile, p. 303. Arèti (a), v. montrer, p. 126. 127.
Anevole, adv. difficilement, p. 87. 501. 588. 623.
1[ 6. 103. 571. Al-Mi (a se), v. r se rnontrer, p.
Antal, s. n. fat, futaille, p. 14. - 153.11 se montrer, paraitre, p.
Pl. antale. 200. 11 se montrer, se donner
Antert, s. tn. il y a deux ans, p. comme, p. 253. 583. surgir,
11
153. siirvernr, p. 90.

AA s. f. eau, p. 33. 62. 112. 186. Argisali, s. f. [Dolji con fit, bain
187. 188. 203. 204. 205. 230. dans legue] on pl onge les peaux
272. 284. 285. 392. 395. 443. pour le tannage en poil, p. 17.
496. 544. 549. 577. 586. 608. - Pl. argäseli.
627.11 a ccilétori in rete ape, ne Argaséli, s. f. memo sens que
pas réussir; étre en grand argeiséld, p. 15. 16. 17.11 in pa-
dan ger, p. 112. 11 a serie pe apci, tina cu argäseald , tous les re-
a da ultaril, a nu tino soco- nards se retrouvent chez le
filia de dre-ce, p. 586. - Pl. pelletier, p. 15.11 a se duce in
ape. putina cu argetséld, courir a sa
/Osa (a), v. enfoncer, p. 285. perte, p. 17. - Pl. argeiseli.
ApoT, adv, ensuite, p. 271. 360. Argat, s. m. valet, homme de
361.11 puis, encore, p. 266.11 cel peine, p. 87. - Pl. argati.
de apoi, le dernier, p. 400. Argint, s. /1. argent, p. 418.
Aprinde (a), v. allumer, p. 55. Arfe, s. f. aire tà battre), p. 6.
536. 587. 307. - Pl. ariT.
Aprinde (a se), v. r. s'enflammer, Aripi, s. f. aile, p. 52. 53. 11 ce aripr,
p. 499. alié, p. 33. - Pl. aripe et aripi.
Aprépe, prép. près, auprès, p. 303. Arunci (a), v. lancer, jeter, p.72.
ApropTi (a se), v. r. s'approcher, 304. 315. 591. 596.11 a aruncei
venir auprès de, p. 471. cu, lancer, p. 591.
ApucA (a), w. prendre, attraper, Arvonl (al, s. [Transilvanie],arrher,
saisir, p. 193. 232. 303. 320. donner des arrhes, p. 18.
578.11 attraper, gagner, obte- Arvunä, s. f. arrhes, p. 17. - Pl.
nir, p. 85. arvune.
Aplica (a se), v. r. s'accrocher, p. Arvunl (a), v. arrher, donner des
571. 11s'oceuper de, commencer arrhes, p. 18.
entreprendre, se mettre à, p. form. opt. 1-er pers. sing. du
364. 654. verbe a avé, p. 46.
AT, 3-e pers. sing. et plur. du eond. A§a, adv. ainsi, p. 148. 157. 227.
prés. du verbe a avé; sert à for- 228. 232. 243. 339. 611.11 ainsi,
raer le cond. p. 21. 149. 474. de la sorte, p. 2831 ainsi, de
*Aritor, s. m. laboureur, p. 2. - memo, p. 421. 11 ainsi, sil p.
Pl. arcitori. 348.11 tel, semblable, p. 254.
Arcuda§, s. m. p. 14. - Pl. arcud,a.21. 506. 511.11 a¢a afa..., tel...
dacoromanica.ro
- 666 -
ASO BA.B
tel . , p. 630.11 cum... aia., tant p. 242. 418. 452. 468.

selon... le (1s)..., p. 339- 489. 527. - Pl. atdy,
500. Atata, adj. et pr. autant, p. 24.
Asculti (a), v. écouter, p. 148- 11
377.11 atd ta'i tot, c'est tout, p.
ecouter, suivre l'avis de, p. 513.- Pl. Write, atalea.
264. Attrna (a), v. pendre, p. 173. 327.
Ascunde (a), ro. cacher, p. 6. 574. 329. 11 accrocher, p. 596.11 peser,
Ascungator, adj. receleur, p. 228. avoir du poids, are lourd, p.
- Fem. ascumptóre. 224. 282.
Ascuns, adj. caché, p. 42. - Fém. Atita (a), v. attiser, p. 536.
ascunsci; pl. ascunfi, ascunse. Atuncea, adv. alors, p. 127. 554.
Ascut) (a), v. aiguiser, p. 231. 493. AtuncT, adv. alors, p. 11. 150. 379.
Ascutit, adj. aiguisé, p. 237. - 516. 554. 608.
Fem. ascutitti ; pl. ascuyfi, as- Aug) (a), v. entendre, p. 662.
cu fite. Aug) (a se), v. r. s'entendre, faire
Ascutd, adj. [ring.] aiguisé, p. du bruit, p. 103.
590. - Fem. ascufita ; pl. ascu- Aur, s. n. or, p. 121. 417. 418.
liti, ascutite. Avé (a), v. avoir, p. 3. 10. 33;
Ascutiturk 8. f. coupant, tranchant, passim. 11 avoir de la fortune,
p. 234. - Pl. ascutituri. étre riche, p. 18. 19. 20. 21.
Asta, adj. et pron. dém. ceci, cello- 23.11 ce cti cu mine, que me
là, p. 3. 12. 225. 340. - Pl. astea. veux-tu, p. 575.11 a se avé bine
Asti, pr. dém. cette, p. 212. - Pl. cu, are en bons termes avec,
aste. p. 575.
Asta-g1, adv. aujourd'hui, p. 484. Avere, s. f fortune, richesse, P.
Altepti (a), v. attendre, p. 194. 24. 25. 26. 86. 92. 211. 282.
401. 622. 11 a se sccildet in averile sale, 'are
Aftepti (a se), v. r. s'attendre, p. immensement riche, p. 25. H
336, a'fi wince& averea cu lingura,

Astringe (a), y. [Ungl amasser, jeter son argent par les fe-
economiser, mettre de cété, netres, p. 26. - Pl. averi.
p. 611. Avocat, s. m. avocat, p. 26. -Pl.
Astupa (a), v. couvrir, p. 540. avocap.
Asupra, pap. sur, au dessus, p. Avut,s. m. riche, p. 27. 89. 257.
284.11 d' asupra, au-dessus, p. 565. 566. 567. - Pl. amp.
33.11 a eqi, d'asupra, surnager, Avutie, s. f. richesse, p. 28. 29. 354.
flotter, p. 284. 11 fortune, p. 406.11 unde'i avuya
Asvtril (a), v. jeter, lancer, p. 72. acolo'i i mima, au trésor git
Ata, s. f. fll, p. 4. 8. 137. 209. 292. le coeur, p. 28. - Pl. avutii.
520.11 de la ac Vinci la afci, jus- Az, s. n. première lettre de l'al-
qu'à une bate d'épingle, p. plabet cyrillique. az-buche, al-
11
8. din fir piind 'n ayl, de fll

11 phabet, p. 29.11 a scrie az-buche,
en couture, p. 292. - Pl. ate. avoir un instruction tout-a-fait
Atat, adj. et pi-. tant, autant, p. élémentaire, p. 29.
93.11 si, p. 371.11 en cdt cu Azimi, 8. f. fouace, pain non fer-
plus... plus ..., p. 203. menté, p. 398.- Pl. azime.
... atilt , autant ... au-
33
Ba, adv, non, p. 231. 240. 260. 11 Baba, s. f. vieille femme, p. 149.
ba. . . ba..., lorsque deux per- 266. 299. 374. 375. - Pl. babe.
sonneo sont d'un avis contraire, Baba-CliSnla, 8. f. vieille edentée,
ou bien lorsque quelqu'un vieille sorci ere, personn age des
change d'avis, p. 11. 371. 372. contes, p. 639.
dacoromanica.ro
- 667 -
BAO BAR
Bacii1, s. n. Bacäù, ville de Mol- &tut gata, fils à papa, p. 69. I
davia p. 383. fectorul lut bant gata, le fils
Mari, s. n. [Banat], baratte, ti- papa, p. 392.11a &ifs ea banu
nette A, beurre, p. 29. cel bun, vivre tranquille, p. 69.
Baer, s. n. cordon, lien, p. 523. 11 ar sc6te bant i din prétrtl,
525. - Pl. baere et Uteri. tirerait de l'huile d'un mur,
MO (a), v. mettre, faire entrer, p. 70. 11 a'/ làsà in banit lui, le
p. 168 295. 296. 457. 624. 11
laisser libre d'agir A sa guise,
mettre, fourrer, p. 182. 192. p. 70.11a fi in &twit Of, dtre
353. 515. 528. 6421 fourrer, maitre de ses actions ; avoir
enfoncer, p 5. 221. 461. 11 faire toute sa raison, p. 70.11 a avé
passer, p. 303. jj a KO in plug bawl gârlá, rouler sur l'or, p.
cu cine-va, s'associer, faire des 71.11 a mgsura bang cu dimirlia,
affaires en association avec CAN cousu d'or, p. 71.11 a se
qu el qu'un, p. 504. 505.11 ousser, culca pe bant, rouler sur l'or,
inciter, p. 49. p. 71.11 a se jucà ets knit (ca
Bagi (a se), v. T. se placer, s'accor- Cu fasolea), tare très-riche, P.
der, p. 630. 631.11 a se bc7get la 71.11 stup (dad) de bant, gonfld
steipetn, entrer en service, se d'or, p. 72.11 a aruncet banit pe
donner un niaitre, p. 47. feréstrei, jeter l'argent par les
Bségat, adj. en service, accord& fenétres, p. 72.11 a aruncetbanif
'dad), p. 317. 631. - Fem. bet - In tint, jeter son argent A tous
gatti ; pl. beigatt, bcigate. vents, p. 72.11 a maned banti cu
Beat, s. tn. gal çon, p. 431. - Pl. lin gura, dévorer sa fortune, p.
beitett. 73.11 bant ghétd, argent comp-
Balo, adj. [Mold.] non, p. 125. tant ; magot, p. 73.11 bant
Batt, adv. [111-old.] non, p. 125. argent comptant, p. 73 11 nu
Bain, adj. blonde, p. 370. 373. face un ban, ne vaut rien, p. 73.
Bala, adj. blonde, p. 372. 373. 11 niel un ban, pas un centime,
BalaTe, adj. blonde, p. 371. p. 74.- Pl. bant.
InIale, adj. blonde, p. 371 372. 373. Bani/A, 8. f. boisseat, p. 74. 75.
BalereA, s. f. [Mold.] baril, p. 31. 241.11 eat banifa, trbs grand,
381.- Pl. balercf. grosse tdte (ma's sans cervelle),
Bala, 8. f. lac, ()tang, marais, p. p. 75. - Pl. ban*.
24. 72. - Pl. ulp. BAnuélä, s. f. prévention, reproche,
Baltag, s. n. hache, p. 31. - Pl. imputation, p. 630. - Pl. bet-
buttage.
Ban, s. nt. argent (d'une façon gé- Baraban, s.n. onomatopée, son
nérale), p. 18. 31. 32. 33. 34. que produit la tambour lors-
35. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. qu'on le frappe, et par suite
43. 44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. l'enclume, etc. p. 494.
51. 52. 53. 54. 65. 56. 57. 58. Barg., s. f. barbe, p. 370. - Pl.
59. 60. 61. M. 63. 64. 65. 66. barbe.
67. 68. 69. 70. 71. 72. 73. 74. Barbat, s. in. homme, marl, p.
81. 82. 83. 92. 114. 117. 153. 162. 382. 383. - Pl. barbaft.
.155. 164. 228. 352. 353. 401. BirbTerie, s. f. l'art du barbier,
413. 516. 551. 560. 564. 626. p. 75. 76.11 a intlfa barbterie la
636. 658.11 banul face bant, un capul cui-va, s'instruire AUX
bien fait rantre, p. 44.11 cen- dépens de quelqu'un, p. 76.
time, p. 73. 74.11 banit's cuelo. - Pl. lulrbterii.
bote ?wit. l'argant est rare, p. Bar* s. f. hache du charpentier,
56.11 umblei ca banul di réú, il erminette, p. 77. 367. 591. 637.
ne reste pas en place, p. 57. 1 it ctoplit numa din bardei, c'est
a treii ca banul in lad& vivre un sot ; un metre, p. 77 11 a
tranquille, p. 68.11 a umblIt cu del cu barda inhered, se moquer
dot bant in tret, pungt ehercher de tout, ne rien craindre, ma-
tromper, p. M.11 lector de tamore, p. 77. - Pl. berde.
dacoromanica.ro
- 668 -
BAR BLE
Baros, s. m. marteau de forgeron, Beqinä, s. J. p. 25. - Pl.
p. 77. - Pl. barosurt. begini.
Basm, s. n. conte, fable, p. 77. B6t, s. n. baton, p. 541. - Pl. befe.
78. 79.11 basmu Cu cocogu rogu, Betiv, 8, in. ivrogne, p. 133. 211.
histoire qiii n'en finit plus, p. - Pl. beyvi.
77.11 a se face de basmu, deve- Bätran, s. et. adj. vieux, anclen,
nir la fable du village, p. 79. p. 47. 231. 354. - Férn. betrei-
mensonge, p. 79.11 PI. &unte. ; pl. b'etráni, bétrcine.
Basma, s. f. mouchoir, p. 473. - liarán*, s. f. vieillesse, p. 10.
Pl. basmale. 340. 311. 342. 344. 611. - Pl.
Basnu, s. n. conte, fable, p. 79. - bëtninete.
Pl. basne. BIet, s. m. pauvre, qui est
Bitae, s. f. coup, rossade, p. 542. plaindre, p, 431.
Pl. bcitcif. 11311011, s. n. foii e, marché, p. 30.
Bätaie, s. f. coup.11 in bdtdia fie- Pl. bileinri
rului, au bou endroit, p. 290. Bine, adv, bien, p. 111. 263. 362.
Pl. batea. 505. 507. 571. 586. 597. 660.11 mai
Bate (a), s,. battre, p. 251.11 battre, bine, mieux, p. 374. 564. 565.
frapper, p. 175. 202. 283. 326. 566. 567. 649.11 mieux, vaut, p.
392. 447. 574. 660. 11 battre, en- 117. 157. 168. 285. 286. 331.
foncer, p. 221. 307. 437.11 re- 356. 365. 400. 422. 440.11 plu-
muer, baratter, p. 496. 529. tôt, p. 88. 89. 146. 174. 245'
résonner, p. 207.11 un bate-lela 356. 449. 554. 632.11a inftta de
(bate idea), un vagabond, un bine, bien conseiller, donner
validen, p. 383. dé bons conseilles, p. 347.
Bate (a se), v. r. se battre, p. 116. Bine, s. m. bien, p. 556.
11 remuer, p. 116. Bine-fuere, R. f. bienfait, p. 439. -
Bitäturä, s. f. trame, p. 79. - Pl. Pl. bine-faceri.
baQturt. Bini§or,adv assez bien, bien, p.524.
Bätut, adj. battu, fraP136.11 beitut Bir, s. n. impôt, p.M 80. 81. 82. 11
cu leuca, toqué, p. 388.11marqué, a da bir ca fuyiii, n'avoir
p. 440.11 beancoup, p. 481.11 a feu ni bieu; partir, p. 80.
fi ca bcitut in piuci, étourdi, p. Birätl, s. ni. percepteur, p. 82. -
- Fém. beitutd; pl. bcitufi, Pl. bircit.
bcitute. Biräií, s. m. [Ung.] , maire, p. 82. -
B6 (a), y. boire, p. 18. 387. 532. Pl. bircit.
541.. 550. 577. Mil (a), y. mal parler, faire des
Bedreag, s. m. chaise de cordon- cancans, p. 266.
nier ; gros pieu supportant une Birta§, s. in. heite, hôtelier, p. 82.
construction, p. 80. 604. - Pl. birtatri.
Belea, s. f. ennui, désagrément, Birul (a), v. vaincre, surmonter,
p, 198. 476. -- Pl. belele. p. 283.
Bell (a), o. écorcher, p. 488.11 ouvrir, Biserieä, s. f. église, p. 378. 552.
p. 521.11 a bel's clocaniel, subir 569. - Pl. biserici.
un affi ont, ,p. 179. Blanä, s. f. fourrure, p. 195. 11
Bel§ug, s. n. abondance.11dinbelgug, planche mince ; cangue, p.

nana l'abondance, p. 4.6. - 82. 111-a fcicut popa blanci, c'est
PI basuguri. une femme malhonnéle, p. 82.
B6rbinti, °s. f. pfoldj, gene, t.- - Pl. bliint.
nette, jatte, p. 79. -PI. bér- Blastur, s. n. emplatre, p. 83. -
binte. Pl. blasture.
B6rInnti, s. f. [Mo1d.J, gene, ti. Bleati, s. n. frette (du m iyen de
nette, jatte, p. 79 - Pl. bgr- la roue). 11 a face clac ae
binle. trembler de froid, p. 223. -
Bere, s. f. biére, p. 218. Pl. bleauri.
B6§ici, s. f. vesie, p. 80. - PI. Blestem, s. n. malédiction, p. 556.
557. - Pl. blestemuri.
dacoromanica.ro
- 669 -
BLI BUD
Blid, s. n. plat, écuelle, terrine, Bezumfli (a se), v. r.bouder, faire
p. 258. - Pl. bliduri. la moue, p. 650.
Boer, s. m. seigneur, propriétaire; Bragg, s. f. boisson faite de jus
monsieur, p. 520. 548. - Pl. de millet cuit, broye et fer-
boeri. mente, p. 444. 445.
Bogat, s. m. et adj. riche, p. 83. 84. Bragagiii, s. m. marchand de brage.,
85. 86. 87. 88. 89. 90. 91. p. 96.- Pl. bragagir.
92. 93. 256. 551. 552. 564. 566. Bang, s. f. fromage, p. 63. 79.
567. 568.11a fi putred (de) bogat, bra' nzci de iepure, chose rare,
etre immensément riche, p. chose qui n'existe pas, p. 63.
93 - Pl. bogati. Brat, s. n. bras, p. 534. 625. fi a
BegAtate, s. f. richesse, p. 93. - lad pe nu sciii in bray, nier,
PI. bogd WO. p. 625. - Pl. brate.
Begitie, s. f. richesse, p. 93. 91. Britara, s. f. bracelet, p. 417. 418.-
570. 572. - Pl. bogalii. Pl. brd¡are.
Bel (a), v. tromper. 11 a boìpe cine- Brätea, s. f. bracelet, p. 417. -
va, le tromper, p. 95. Pl. brotele.
Bela, s. f. nialadie, p. 2F,9. 272. Brazda, s. f. sillon, p. 506. - Pl.
500. 521. 522. 524. 574.11 bóla brazde.
gedbincirei, la jaunisse, p. 521. Brtgle, s. f. pl. masse ou chasse
11 b61d cu lee, maladie guéri- (t. de tisserand). 11 a se pane Z4
sable, dont le remede est connu, brigle marl; entreprendre nu
p. 3. -Pl. boli. travail difficile, p. 96.
Bold, s. si. aiquillon, p. 95.11 a'i Brig, s. n. ceinture, taille, p. 235.
da bolduri, pousser à, inciter, 532. 637. - Pl. briuri.
encourager, p. 95. - Pl. bol- Bréscä, 8. f. grenouille, p. 147,
duri. kind la gPnunchii brdscei, tres-
Belnav, adj. malade, p. 88. 268. - peu, p. 147. - Pl. brdsce.
Pl. bolnovi. Brudinä, s. f. gué, passage, p.
Bola, s. f. ma gasin vale, rna- 528.
gasin, p. 438. - Pl. boli. Bruftul (0, v. crepir, reveler. Jj se
Bolovan, s. in. bloc. 11 Wee de pierre, moquer de quelqu'un ; brus-
cailoux roulés, p. 82. -Pl. bo- quer, rudoyer, p. 96.
loran T. Buc, s. m. flocon d'étoupe, de
BordeTtl, s. n. hutte (clans la terre bourre. 11 a fi buc de f6me, tom-
dont le toit de chaume s'éleve ber &inanition, mourir de faim,
seul au-dessus du sol), p.452. - - Pl. buci.
Pl. bordee. BucAtar, s. m. cuisinier, p. 97. -
Berta, 8, f. [Mold.] trou, p. 191. - Pl. bur:atoll.
PI. borte. Budtárési, s. f. cuisinière, p. 97.
Bert (a), v. [Mold.] vomir, rendre, 98. - PI bucatdrese.
p. 2. Buchtici, 8. F. petit morceau, p. 86.
96§i, s. f. testicule, p. 433. - Pl. 193. - Pl. buctifele.
b6§e. Buche, s. f. deuxième lettre do
Bet, s. n. museau, groin, p. 548. Valphabet cyrillique. p. 29. 98.
boer ca sopa 'n bot, pore; 11
a fi tot la buche, c'est nu
homme sale, p. 548.- Pl. boturi. cornmengant, il ne sait rien,
Botez, s. n. bapt eme, p. 532. 533. - a nu aré buehP, ne
11
Pl. botezuri. pas avoir de credit aupres de

Bog, s. ni. boeuf, p. 126 129. 130. quelqu'un, p. 98. nu scie
11
131. 863. 369. 370. 504. 506. buche, il ne salt rien, p. 98. -
553. - Pl. boi. Pl. buchi.
Bour, s. tn. boeuf urus, auroch. Bucher, s. m. commençanl, p. 99.
on' Cu bour in frunte, criminel - Pl. Welter!.
marque au fer par la main du Bucuri (a se), e. r. se rejouir.
bourreau; méchant homme, p. rechercher, p. 25.
- Pl. bouri. s. n. baratte, p. 99. 11 a
dacoromanica.ro
- 670 -
BUD CAL
turnit ca in buditita figanuluf, Bunici, 8. f. grand.mère, p. 512.-

manger comme un ogre, boire Pl. bunice et bunici.
comme un trou, p. 9P. - Pl. Burduf, 8. n. outre. a fi burduf
11
budale. de carte, étre très-instruit, p.

Buda§ci, 8. f. tinette plus large 148. - Pl. burdufuri.
que haute. II femme petite et Burduvl (a), et. battre, p. 100.
grosse, p. 99. - Pl. budasce. Buric, s. n. nombril, p. 429. 430.
Bughidan, s. n. [ring.] p. 99. 431. - Pl. burice et buricuri.
Bunticar, 8. m. marchand de co- BuriTanä, s. f. herbe, herbe médi-
ton, cardeur, p. 99. - Pl. bum- male, p. 272. - Pl. burifenti.
bcicari. Bute, s. f. firt, tonneau, p. 100.
Bun, adj. bon, p. 13. 64. 55. 142. 102. 103. 104. 105. 106.11 fiuerei
153. 175. 176. 195. 200. 204. in bufe, ivrogne fieffe, p, 106.
225. 262. 357. 401. 404. 411. 1 suge-bute, ivrogne, p. 106. 11 din
427. 505. 508. 511. 588. 601. bute in bute, de mal en pis, p.
602. 645. 646. 11 bon, capable, a leget bute, lier solide-
11
p. 136. 216. 272. 298. 299. 311. . ment, p. 106.- Pl. buff.
398. 399. 412. 413. 488. 489. Buffs, s. f. kit, tonneau, p. 100.
508. 660. 11 bon, en bon état, 101. 102. 103. 105. - Pl. buil.
p. 181. 280. 297. bon, bien-
11 ButoTri, s. n. tonneau, futaille, p.
veillant, p. 99. 11 bon, honnéte, efit din butolft, grand
11
P. 94. 281.11 bon, solide, p. 113. ivrogne, p. 107. II butoiti fdrei

11 bon A manger (boire), p. 260. fund, insatiable, p. 107. - Pl.
273. 601. 602.11 bon, véritable, but6le.
p. 66. 69. 126. 127.11 a sci una Bug, s. f. Fevre, p. 492.-Pl. buze.
qi, buret, ne pas démordre de Buzdugan, 8. n. massue, masse
son opinion, p. 646.11 mai bun, d'arme, p. 609. - Pl. buzdugane.
meilleur, p. 99. 131. 351. 466.- Puzunar, 8. n. poche, p. 108 496.
Férn. bund; pl. bunt', bune. 571. - Pl. buzunare.
Bun, s. n. bien, p.100 -.Pl. bunuri.
C
Ca, conj. comme, p. 7. 24. 25. 29. Chat, s. in. excrément, rnerde, p.
30 47; passim. 11 autant que, 26. 337. - Pl. ccicaU.
p 8. 11 pour, p. 62. 112. 361. fi CAcTull, s f. bonnet de fourrure, p.
pour que, p. 10. 192. 200. 225. 362. 363. - Pl. ca-cluli.
341. 361. 390. 422. 463. 464. ChM*, s. f. petit bonnet de
658. 11 que, p. 102. 11 romme, fourrure, p. 212. - Pl. cticiulite.
de meme que, p. 62. 608. 11 plu- Cadà, 8. f. cuveau, tine, p. 108.
ta que, p. 440. 11 ca cum, comme 287. - Pl. cdP.
si, p. 507. 11 ca §t, de méme MI6 (a), v. choir, tomber, p. 52.
que, p. 484.11 a da ca, essayer 53. 225. 395. 556. 557. 579.
de, p. 53. CaTer, 8.n. quenouillée, Masse de
CI, conj. que, p. 6. 11. 21. 22. 90. la quenouille, p. 108. -Pl. ca-
115. 257; passim. 11 car, parce lere.
que, p. 30. 48. 138. 176. 215. Caine, s. m. chien, p. 99. 174. -
257. 269. 280. 282. '296. 297. Pl. Mini.
317. 853. 382. cti ... cd ...,
11 Cal, s. en. cheval, p. 47. 88. 111.
pour montrer deux hypothèses 121. 152. 287. 326. 458. 509.
différentes, deux opinions con. 543. 660. 11 a fi (ajunge) cal de
traires, p. 371. 519. fiind-cd, 11 pote, &re employé toute -6,
parceque, puisque, p. 347. cci 11 sauce, ne pas avoir de repos,
ce, ce que, p. 82. et, dans ce
11
P. 509. cal Trost, rosse, p.
11
cas, p. 283. 296. 558. - Pi. cal.
dacoromanica.ro
- 671 -
CAL CAN
Clamara, s. f. [Mold.] encrier, Cilindar, s. ni. calendrier, p. 109.
p. 108. - Pl. dildmari. 110.- Pl. ccIlindare.
Calapod, s. n. embauchoir, forme Caltp, s. n. forme de eordonnier,
de cordonnier, p. 108.- Pl. ca- p. 118.11 pune calipul, le du-
lapdde. per, p. 118. - PI calipurf.
Calare, adv. à cheval, p. 498. Calit,adj. ivre-mort, p. 118- -
nana, s. f. guide, p. 108. 109. Fem. calda; pl. cdliff,
- Pi. milduze. Calp, adj. fourré (lorsqu'il s'agit
Calca (a), v. écraser, p. 130. 543. de monnaie), faux, p. 228 -
Calen', s. n. talon, p. 5. - Pl. PI. calpf.
catear,. f. pl. étouppe, bourre, p.
CaltY, s.
Cald, adj. chaud, p. 24. a fi
11 118. 119. 120. 11 par'ca '4
cald la punga', étre riche, p. copt in cd4i, il est jaune romme
526. - Féni. calda ; pl. calp, un coing, p. 119. II inghite-cii10,
calde. avaleur d'étouppes, Qaltimban-
Caldare, s. f. [Un g.] chaudron, p. ques, p. 119.11 ve4i'f1 de ce/10,
328. - PI. calddri. méle-toi de ce qui te reg.rde,
tildare, s. f. chaudron, p. 221.- p. 120.
P I. ciaddri. Calup, s. n. forme de cordonnier,
M'a, s. f. ivrognerie, p. 109. - p. 120.11 a pune (lrage) cuf-va
Pi. cdlelf. calupul, le tromper, p. 120. -
Calendar, s. nt. calendrier, p. 109. Pl. calupurf.
110. a'i face capul calendar,
11 Calu§, s. n. baillon, poire d'an-
abasourdir; lui meubler la tete goisse.1 pune ciilu fu 'n gura
do connaissances futiles, p. l'empècher de parler, p. 120.
109.11 fi-a pierdut calendarul, Pl. cabro.
a embronillé ses contes, il ne Cam, adv. un peu, en quelque
sait plus où il en est, p. 110. sorte, quasi, p. 145. 288. 274.
- PI. c«lendare. 259. 384. 388. 420. 658.
Calende, s. f. pl. calendes, p. 110.
11la calendele gecescl, aux ca-
!elides gret ques, p. 1i 0.
-
Camalä, s. f. chemise, p. 554 555.
ccintd
Cime§a, s. f. [Moldj chemise, p.
Calator, s. m. voyageur, p. 111. 165. - Pl. cdnieff.
169. - Pl. cal'étori. CIMA, s. f. chameau, p. 89. -
Calatorl (e, v. voyager, p. 112. 11 a Pl. dimite.
in vele ape, ne pas
Mor), Camp, s. n. champ, p. 272. - Pl.
réussir ; courir un danger, p. cdmpi.
112. Cand, adv. et conj. quand, lorsque,
Calatorie, s. f. voyage, p. 112.11 al- p. 11. 22. 33. 410; passim. Il si, P.
lètorie sprincenatii ! bon voyage, 162. cd tul ... ami tantôt
p. 112. - Pl. ciflglorif. tantôt..., p. 364 11 de cdnd,
Cala', s. f. ouvrier, p. 113.11 a efi depuis que, p. 232. 285. 379.
calfd in ce-va, obtenir la mai- 477.11 nici cdnd, jamais, p. 343.
trise, p. 113. - Pl. calfe. 1 pana cand, tant que, jusqu'a
Call, (a se), v. r. se grieer, p. 114. ce que, p. 114.11 de cand lumea,
Callo, adj. pauvre, mendiant, p. depuis que le monde existe,
114. 115. 116. 117. 445. 569. p. 232.
577. - Fem. adiad ; pl. calicf, Cand-va, prep, à un moment donné,
calice. p. 285.
Galio, adj. avare, p. 85. 117. - Che, s. m. chien, p. 174. 398. 482.
Fem. caliza, pl. calicf, calice. 561. 571. - Pl. cdni.
Calicie, s. f. pauvreté, p. 574. - Cange, s. f. crochet, grappin, p.
Pl. calicif 121. - Pl. aingf.
Mimara, s. f. encrier, p. 118. - Canta (a), v. jouer, p. 492. 611.
Pl. calimdri. grincer, p. 464.
Calindar, s. in. calendrier, p. 110. Cantar, s. II. balance, p. 121. -
118. - Pl. calindare. Pl. cdntare.
dacoromanica.ro
- 672 -
CAN CAR
Cantirl (a), v. peser, p. 121. Cara% s. vi. charretier, voiturier,
Cantatul, 8. n. chant, p. 60. - Pl. roulier, p. 126. 131. 132. 540.
ccintaturile. - Pl. ceiretugi.
Cap, a. m. chef, téte, p 8. 41. 76. Caräulie, f. charroi, métier de
109. 110. 153. 179. 221. 272. charretier, p. 132. - Pl. ca-
276. 282. 283. 298. 311. 355. rat/fir.
365. 370. 423. 437. 514. 533. Carbunar, a. tn. charbonnier, p.
536. 562. 564. 617. 11 capital, 133.- Pl. ceirbunari.
P. 153.11 cap &rift, sot, p. 276. s. in. charbon, p. 289.
luti lurnea in cap, fuir, 586. - Pl. ceirbuni.
80 sauver, p. 298. LI bout, p. Carcimar, g.m. marchand de vin,
303.11 commencement, p. 291. p. 133. - Pl. ceircinzari.
/ al da de cap, le rnettre à la Carclumar, s. in. marchand de vin,
raison, le faire ceder, p. 514. p. 133. - Pl. ccirciumari.
629. - Pl. capete. Care, pr. relit& des 2 genres, qui,
Capastru, 8. n. licou, p. 121. - Pl. lequel, laquelle, celui ou celle
ceipestre. qui, p. 30. 75. 125. 128. 142;
Capéta (a), v. obtenir, p. 286. 476. passim.
554. 555. 570. 652. Carele, pr. relat. ni. lequel, p. 304.
Capatat, s. n. acquisition sous for- Carlig, s. n. croe, crochet, p. 134.
me de don, p. 247. 135.11 a se face ecirlig, maigre
Capete, 8. f. pl. intéréts, p. 268. corn: ne un clou, p. 134. 11 apune
Capita', s. f. petit tas de foin, p. trouver le joint pour
5. - Pl. dip*. ne pas tenir ses engagements,
Capital, s. n. capital, p. 122. p. 135. - Pl. ceirlige.
Capri, s. f. chévre, p. 173. 370. - Carta, s. f. gouvernail, p. 135.
Pl. capre. 204. 659. - Pl. ceirme.
Capp* P. f. fraise, p. 75. - Pl. Carmacia, 8. f. pilote, p. 135. 136.
capquni. 654. - PI. ccirmaci.
Ciptusl (a), y. tromper ; battre, Carmajtn, s. n. [Banat] laine rouge,
p. 122. p. 137. - Pl. ecirnicijine.
Captu§1 (a se), v. r. obtenir, ga- Carne, s. f. chair, p. 579. - Pl.
gner quelque chose, p. 122.
Captu§it, adj. tyre, p. 123. - Fem. Carnet, s. »z. sancissP, p. 260. 601.
captii§itc ; pl. cciptuMi, ceiptu- 602.- Pl. ceirnati.
site. Carpa, s.f. chiffon, loque, p. 353.
Car, s. n. chariot, char, p. 5. 6. 515. - Pl. ccirpe.
123. 121. 125. 126. 127. 198. Carpaciii, s. m. savetier, p. 137. 1
130. 131. 263. 352. 368. mauvais cuvrier, p. 137. - Pl.
463. 464. 516. 517. 539.11 a'$i ceirpaci.
pune carul in petre, refuser de Carpator, s. n. pelle 5, four, p. 137.
fairo une chose, se buter, p. - PI. ccirp atori.
11 a demand carel, accou- Carpl (a), y. raccommoder, p. 137.
cher, p. 130.11 a drege caria, 138. 212. 213. 11 taire zin me-
arranger une off ire, p. 130.11 chant travail ; mentir: p. 138.
a Injugd boii la car, commen- Carpl (a se), y. r. se raccommo-
cer une affdire, p. 130.11 a da der, p. 138. 139. 11 se griser,
carul de ma, ne pas réussu., p. 139.
p. 131.11a frcinge carul, cu Carpit, adj. ivre, p. 140. - Fém.
beaucoup, p. 131. - pi. ccirpita ; pl. carpifi, carpite.
care. almar, s. in. [Voy.] r archand
Cara (a), e porter, transporter, de yin, p. 133. 140. - Pl. ceirf-
p. 186. 187. marl.
Caramida, s. f. brique, p. 180. - Carte, 8. f. livre, écrit, science,
Pl. carciniii. P. 140. 141. 142. 143. 144. 145.
Ca'rämidar, 8. m. briquetier, p. 180. 146. 147. 148. 149. 254. 599. 1
-- Pl. ceirchnidart. a legal cartea de gard, il ne
dacoromanica.ro
- 673 -
C.Ä.R CAZ
veut plus rien apprendre, p. 498. II aussi loin que, p. 591. 11
146. 11 a invela ( arte pana la autant que, p. 306. 406. 407.

glez rae, recevoir un instruction 416. 454. 583. 11 comme, grand
mediocre, p. 146.11 a vorial ca cowme, p. 75. 308.11 tant que,
o carte, parler comme un livre, p. 345. 351. 447. 580. 596.111e
11 a vorbl ca o carte in- temps de, p. 540. H de ccit, que,
chisci, dire des sottises, des p. 59. 60. 89. 92. 99. 101. 102.
riens, p.147.11 a vorbl din carte, 163. 175. 210. 250. 262. 283.
parler dis choses que l'on ig- 285. 286. 300. 317. 331. 356.
nore; s'exprimer élégamment; 466.11 de ccit, plut5t que, p. 88.
palier vite, p. 147.11 a fi ne- 89. 107. 117. 146. 155.156. 157.
bun in carie, etre très-savant, 168. 245. 364. 366. 449. H de ea,
a fi dobd de carte, m eme si ce n'est, p. 264.11 moled de
sens que lq précédent, p. 148. t, de suite, p. 1371 fie
a fi burduf de carte, memo sens de, si.... soit-il, p. 117. 11 cdt
que le précédent, p. 148.11 0111 de, si, si... que, p. 448. 560. 1
cu carie, homme instruit, p. cdte un, mi, chacun un, p.

149. - PI. ccirti. 533.11 e& de, autant, en allEifil
Carturar, s. m. lettre, erudit, p. grande quantité, p. 114.11 in cid,
149. - Pl. ceirturari. au prix de ; in ed t am cumpg-
Chut, s. n. [Mold] petit chariot, raro, au prix d'achat, p. 227.
in ccit, à quel prix, p. 229.
CARO, s. f. charrette, p. 121. 125. pe ccit, autant que, p. 188.
149. 150. 151. 464. 537. 539. 11 ecite, par, p. 228. 278. 445.11 ecite
doi strujeni fi trei carate, très- puttn, peu à peu, p. 495.11 cu
pauvre, p. 150.11 s'a stricat cci- ccit ... tot, plus ... plus ..., p.
ruta, il est prét à pleurer, p. 21.11 etc ccit atcit ..., plus ...
151.11a rgendize de cdrutei , ne plus ..., p. 203.11 ecit ata t
pas réussir dans une entre- autant aut ant ..., p. 4l8.42.
2.
prise, p. 151. 11 a dejugat cdruta, 4o8. 627. II cdtaq de, si.quena
il a renonce (terminé) une af- soit, p. 382.
faire, p. 151. - Pl. cc-erute. Cata (a), v. chercher, fouiller, p.
*Carvasara, s. f. douane. 11 a da 375. 526. 652. 653.
jaiba la carvasara, se piaindre Cata, s. f. houlette.11 a unibla cu
intitilement, p. 151. - Pl. car- cata, chercher à tromper, p.
vasarale. 158.
Casa, s f. maison, p. 68. 69. 87. Catastif, s. n. registre, p. 158. -
163. 168. 207. 223. 258. 300. Pi. eatastife et ealastifini.
408. 516. 547. 556. 661. - Pl. Catastih, s. n. registro, p. 158. 159.
case. Pl. catastihe et eatastihuri.
Casap, s. in. [Banat.1 boucher, p. Catara (a se), v. r. devenir noir,
152. - Pl. casapi. !miren% 11 erre ivre, o. 159.
Usa (a), v. ouvrir, p. 632. Catranit, adj. pire, p. 159. - Férn.
Ca§tig, s. n. gain, profit, p. 152. ccitrcinita ; pl. cdtraniti, catra-
158. 154. 155. 11 a face edgtig, nete.
gagner, p. 445. -Pl. ccigtiguri. Citu§ä, s. f. chalne, menottes,
Ca§tigi (a), v. gagner, p. 24. 48. p. 159. - Pl. cdttife.
62. 153. 155. 156. 157. 163. 288. Cgii§, s. n. casse, puisard. p. 540.
363. 423. 443. 444. 482.11 pro- Pl. cclufe.
curer, faire obtenir, p. 65. Ciuti (a), v. chercher, p. 5. 6. 90.
Ca§tiga (a se), v. r. se gagner, 195. 202. 874. 375. 525.11 s'ef-
p. 515. forcer de, p. 333. 413.11 feuil-
Castravete, s. n. concombre, p. 313. leter, p. 158.11 avoir egard, p.
315. - Pi. castraccti. 361. U avoir des egards, de la
Cat, adj. cedo. et pr. combien, p. consideration pour, p, 347.
93. 121. 126. 285. JJ combien ce tater, p. 272.
temps, autant que, p. 183. 216. Cauta (a se), e. r. s'effurcer d'ob-
dacoromanica.ro
- 674 -
cAu CHI
tenir, faire le nécessaire pour Cernéli, s. f. encre, p. 160. - Pl.
obtenir, p. 285. cernell.
Ciuti de (a'f), v. r. s'occuper de, Cer§etor, s. m. mendiant, p. 160.
p. 578. 161. 162. - Pl. cerfetori.
Ce, pr. rel, qui, p. 19. 104. 105. Cer§etére, s. f. mendiante, p. 162.
143. 224. 234. 256. 286. 312. Pl. cerfetóre.
368. 445. 488. 560. 648. 652. Certi (a se), V. r. se quereller, p.
Ique, quel, quoi, p. 19. 23. 88. 305.
100. 115. 126. 127. 172. 229. Cértä, s. f. querelle, p. 572.- Pl.
426. 494. cell e que, quelle, p. certuri.
418. 4191 ce que, p. 66. 82. Ce-va, pr. ind, quelque chose, p.
156. 157. 172. 268. 340. 342. 118. 122. 278. 583.
344. 347. 363. 426. 502. 561. Chef, s. n. amusement, p. 84. 537.
ce qui, p. 105. 163. 172. 280. Pl. che furl.
288. 321. 340. 373. 598. quel, Chefilul (al, a. [Mold.] s'amuser,
p. 474. II avec laquelle, p. talle bombance, p. 550.
421. Cheie, s. f. cié, p. 60. 584. - Pl.
Ce, conj. quoi, p. 21. 22. 40.134. chei.
205. 282. f de ce... de ce..., Chelar, s. ni. celui qui tient les
plus ... plus ..., p.21. Ilpáné ce, clés de l'office, du celier, etc.
avant de, jusqu'A ce que, p. p. 163.- Pl. cuelan.
1261 de ce, pourquoi, p. 192. Cheltuéli, s. f. Ilfold. i Banat]
564. p. 163. - Pl. cheltueli.
Ce, conj. [11fold.] pour ci, mais, Cheltul (a», y. dépenser, p. 156.
p. 48. 367. 157. 163. 612.
Cea, adj. et pr. celle, la, p. 101. CheltuTéli, s. f. dépense, p. 71. 163.
202. 204. 272. 282. 300. 310. 354. - Pl. cheltuitli.
Cea-l-alti, pr. déni, f. l'autre, p. Cheltuitor, adj. dépensier, p. 24.
'293. - PI. reled-alte. 50. 51. - Fém. theltuitóre ; pl.
Ceas, s. v. heure, p. 91.- Pl. cheltuitorT, cheltui 6re.
cecina Cherestea, s. f. bois de charpente,
*Ceau§, 8. n. chef (d'un degré inde construction. constitution,
férieur), p. 159. p. 164. - Pl. cherestele.
Ceea, pr. ce, p. 2241 ceea ce, ce Cheza§, s. n. garant, répondant,
que, p. 163. p. 164. - Pl. chezal.
Céfi, s. f. nuque, 369.- Pl. cele. Chezeg, s. n. [Mold.] garant, ré-
Cel, adj. et pr. déin. celui, p. 199; pondant, p. 165.- Pl. chezeg.
Passim1 celui, le, P. 19. 89. ChTabur, adj. riche, p.165. - Fem.
85. 220; passim. -Pi. cele. chIaburi ; pl. chiaburf, ch,fiz-
Cenu§i, s. f. cendie, p. 503.-Pl. bure.
rente fe. ChTar, adv. n.euie, p. 124.
Cep, s. n. broche, tape, fausset, Chibzuéli, s. f. réflexion, circon-
p. 160. - Pl. cepuri, specuon,p.. 229.- Pl. chibzuelf.
Cer, s. n. ciel, p. 89. 160. - Pl. ChTeza§, s. n. garant, répoirdant,
cerurY. p. 165. - Pl. claczag.
Céri, s. f. cire, p. 364. s. f. mesure de capacité,
Cerc, s. n. cercle, p. 105. - Pl. p. 165. 166. - Pl. chile.
ccrcuri. Chill (a se), s. r. se griser, p.166.
Cera (a), y. essayer, p. 105. Chilipir, s. n. aubaine, bon mar-
Cercetare, s. f. recherche, p. 584. ché, occasion, p. 166. 167. -
Cere (a), V. p. 19. 83. 228. 243. Pl. chilipiruri.
244. 245. 257. 266. 282. 393. Chilipirgii, s. vi. qui recherche les
557. 606. II demander, exiger, occasions, les objets A vil prix,
p. 418. fi demander, mendier, p. p. 167. - Pl. chilipirgii.
114. Chilom, s. n. gros marteau, masse.
Cerne (a), v. tamiser, p. 184.597. coup de poing, p. 167. - Pl.
598. chilonturi.
dacoromanica.ro
- 675 -
CHI
Chilug, s.n. [Moldl pilon, p. 167. 21. 95. 100. 112. 113. 121;
168. 497. - Pl. chiluge. passim.
Chingg, s. f. sangle, sous-ventrière Cinghel, s. n. crochet, p. 172. -
p. 168. - Pl. chingl. PI. cingheluri.
Chinul (a), u. tourmenter, p. 67. Cinste, s. f. considération, p. 36.
Chior, adj. borgne, p. 191. 338. 231. 248.
niel o para chibrii, pa s un rouge Cinstit, adj. honoré, p. 27. 567.-
liard, p. 386, 482. -Fém. chl6rd ; Fém. cinstitcl ; pl. cinstiO, cin-
pl. chfori, chfóre. stite.
Chiostec, s. n. entraves aux pieds Cloban, s. na. berger, p. 172. 173.
des chevaux, p. 168. - Pl. 174. - Pl. dobani.
chiostece.
Chiria§, s. m. locataire, p.
Pl. chiriag
168.- -
Mima, s. f. [Mold.] botte, p. 56.
Pl. clobote.
CTobotar, s. m. [Moldd cordonnier,
Chirle, s. f. loyer, charriage, p. p.181. 215. - Pl. ciobotari.
169.11 cu chirie, louée, p. Cinc, s. n. bec, p. 146. - Pl. clo-
513.11 en location, p. 288. curi.
Chirigig, s. m. charretier, voiturier, CTocan, s. n. marteau, p. 62. 175.
p. 169. 170. - Pl. chirigii. 177. 177. 178. 179. 329. 412.
Chi§leag, s. v. [Mold] latt cené, 447. 448. 449. 494.11 intre ciocan
p. 374. - Pl. chigeaguri. nicovalel, entre l'enclume et
Chitä, s. f. poignée de chanvre, le marteau, p. 177.11 a beli clo-
p. 171. - Pl. chite. canul, Éltre dans une position
Chitonog, adj. courtaud, p. 170. critique, p. 179.11a fi cocas.
Chivulg, s. f. poissarde, p. 170.- Ore fort, p. 179. - Pl. clocane.
P]. chivute. Ciocgni (a), u. marteler, travailler
Chizg§, s. m. [Moldl garapt, ré- au marteau, p. 176. 210. 412.
pondant, p. 165. - Pl. chisiffi. Cioching, s. f. crochet, d. 267. -
Ci, conj. mais, p. 25. 50. 139. 269. Pl. ciochine, clochinf.
352. 366. 367. 418. 440. 515. Cincela, s. ni. parvenu.11 banal e
552. 561. 644. ciocold de uqf multe, l'argent
Cibotg, s. f. [Mold] botte. JJ banil change, souvent de rnaitre, p.
's cu cibote roil, l'argent est 35. - Pl. clocot.
rare, p. 56. - Pl. cibote. Ciolan, s. n. os, p. 447. - Pl. do-
Chi, s. n. poteau qui se trouve
au milieu de l'aire, p. 171. Ciopll (a), v. façonner a la hache,
619. dégrossir, p. 180.11 au fig. dé-
Cien, s. n. poteau qui se trouve grossir quelqu'un, p. 180.
au milieu de l'aire, p. 619. Ciopll (a se), v. r. se degrossir,
Cim poer. s. ni. joueur de cornemuse, se policer, p. 180.
p. 171. --PI. cimpoeri. Cioplit, adj. façonné A la hache,
Cimpoia§, s. ni. [Mold.] joueur de dégrossi, p. 77. 591.
cornemuse, p. 171. - Pl. cim- CigrA, s. f. corneille, p. 188. -
poiag. Pl. clon.
ni. [Mold] joueur de
Cimpoie§, s. CTorbg, s. f. soupe, p. 97. - Pl.
cornemuse, p. 171. - Pl. eim- dorbe.
polesi. Ciripie, s. f. cordeau de charpen-
CimpoTil, s. n. cornemuse, p. 626. ter. J ca pe ciripie,tout droit,
-Pl. cimp6ie. - Pl. ciripii.
Clima (a), la cinquiAme, p. 539. Cirti, s. f. ligne, trair. nicf
11
Cinc)", adj. num. card. cinq, p. 156. cirtd, absolutnent rien, p.181.
171. 288. 473.11 a face numg.ru CHI (al, v. lire, p. 181. 599.
cinci, voler, p. 171. CTubotg, s. f. [Mold] botte, p. 181.
Cine,pr. ind. qui, celui qui, p. Clubotar, s. in. [Mold3 cordonnier,
2. 9. 10. 18. 19. 25; passim. 11
chacun, p. 344. Ciubuccig, s. m . hornillo qui s'oc

Cine-va, pr. ind. on, quelqu'un, p. cupe de l'entretien des pipe4
dacoromanica.ro
- 676 -
cm COP
p. 182.11 if clubucciul tul Dum- Cocarlä, s. f. regulateur de la

netlea, c'est le premier mon- charrue. 11 fdcut codal(' ra-
tardier du pape, p. 182. -PI. hougri par le froid, p. 194. -
clubuccil. Pl. encarte.
Macar, s. m. frange, houppe. Coceorbä, s. f. fourgon, tisonnier,
stiracie Cu clucurt, pauvre qui p. 194. - Pl. coceorbe.
fait du luxe, p. 578. - Pl. Cede, s. f [Ung.] coche, carrosse.
ducuri. p. 194. - Pl. cocii.
CM) (a), v. couper les oreilles. Cociorbä, s. f. fourgon, tisonnier,
a clun urechile cui-va, gronder p. 194. - Pl. coctorbe.
d'importance, p. 182. Merla, s. f. fourgon, tisonnier,
CTur, s. n. crible, p. 62. 182. 183. p. 194. - Pl. codorve.
185. 186. 187. 188. 189. Coclet,s. n. ceillet de la lise [t.
598.11 trecut prin clur i dirmon, de ami , p. 195. - Pl. coclete.
qui a de l'expérience, entendu; Cocánä, s. f. dame, p. 520.- Pl.
(l'une valeur reconnue ; apres coceine.
nifire délibération, p. 183. 11 niel Coco', s. in. coq, p. 77. -Pl. cocog.
in cita niel in clurel, en aucune Cocogat, adj. bossu, vente, p. 340.
façon, p. 185.11 a purta, in ciur, - Fem. cocogite ; pl. coco§atti,
ne pas laisser en paix, p. 185. cocofate.
1a'l jueet in ciar, le mener C6(11, s. f. queue, p. 175. 195. 399.
sa guise, p. 185.11 a cara apa 578. 590. 635. 637.11 anse, p.
Cu ciurul, travailler sans aucun 358.
profit; ne rien faire de bon, p. C6jä, s. f. coquille, p. 368, - Pl.
11 Par'cd a cdrat altora apoi caje.
Cu mural, il est ti es-maigre, p. Cojoc, s. n. bisquain, vétement
187.11 pe cat ne tine durul apd, fourré que portent les paysans,
suivailt nos t'orces, p. 187. II pre p. 3. 4. - Pl. cojace.
cat duce durul epa, Òs-peu, Cojocar, s. ni fourreur, pelletier,
p. 188.11 a vedé ca prin ciur, p. 195.- Pl. cojocari.
voir asser bien, p. 189. - pl. Colac, s. in. pain en couronne,
(durar:t. gimblette, p. 85. 374. -Pl. colaci.
Cure!, s. n. petit cribl e, p. 184. Colo, adv, lá là-bas, p. 41.
189. - Pl. clarete. Cornea, s. f. tresor, p. 195. 198.
Cizmi, s. f. botte, p. 189. 190. - 99. 200. 261. 262. 570.11 cel de
Pl. cizine. pe co»idra, le diable, P. 199. II
Cizmar, s. ni. bottier, cordonnier, par'ed de pe comard, il est

p. 189. 190. - Pl. cizmart. tres-laid, p. 200.11 siirac comard,
ClaTe, s. f. meule, p. 6. - Pl. da très-pauvre, p. 570. - Pl. co-
Clefil, s. n. colle, p. 190. 191.11 a ma.
fi clelit, étre gris, p. 190.11 eldit, Conac, s. n. halte, repos, p. 200.
rien du tout, 190.- Pl. clelurl. - Pl. conace.
Clendil, s. ve. crochet, chi-
11 Candela, s. n. porte-phime, plume,
cane, dispute, p. 191. -PI. cien- p. 144. 200. 201. 585. 11 a
trage cuf-va un condeiit, le trom-
in. pince, tenailles, p.
Clegte, s. per, p. 200.11 a avé condeiii bun,
191. 192, 193. 11 a fi prins in avoir une belle écriture, p.
cle§te, etre bien attrape, p. 193. 200. - Pl. condefe.
cu clete, difficilement, p. 193. Condici, s. f. registre, p. 201. -
- Pl. cle§a. Pl. condice.
Clocl (a), V. couver, p. 575. *Conet, s. n. fin. 11 face conetul,
Clopotar, s. ni. sonneur de cloches, le tromper, p. 201.- Pl. co-
p. 193. -Pl. clopotarl. neturt.
Clogca, s. f. couveuse, p. 442. - Copac, s. m. arbre, p. 210. 556. 557.
Pl. dome. - Pl. copad.
Cobiliti, s. f. palanche, p. 193.- Copa, s. f. ciou de fer à cheval ;
PI. cobilite. bond, p. 202. - Pl. copee.
dacoromanica.ro
- 677 -
COP CUG
Copil, s. in. enfant, p. 85. 429. Creditor, s. in. créancier, p. 210. -
430. 431. 511. - Pl. copit. Pl. credaorr.
Copt, adj. mar, mini, p. 118. 119. Capituri, s. f. vole d'ea,u, p. 204.
-Fem. cépta ; pl. copti, ccipte. - Pl. crépeiturf.
Coralife, s. f. bateau, p. 89. 135. Cresce (a), v. croit re, pousser, p.
136. 202. 205. 391. -Pl. co- 42.516.1 croitre, grandly, p. 261.
579
Corn, s. n. corne, p. 506. -Pl. córne. Crt§mar,8. In. [Mold.] marchand
adj. qui a de grandes
Cornorat, de yin, p. 211. - Pl. cri§marf.
comes, p. 348.- Fém. corno. Crtsmirie, s. f. [Mold.J molder de
rate i; pl. cornorali, cornorate. marchand de vin, p. 212. - Pl.
CoromtsIA, s. f. [Mold.] gorge, pa- crimarif.
lanche. 11 drept ca coromisla, Crtsmiritä, s. f. fifold.J marchande
homme circa, p. 206. - Pl. code yin, p. 212. - Pl. crigmeirife.
romisle. Crol (a), v. découper. p. 212. 213.
Co', s. n. tr6mie (t. de tisserand), 214. 215. 412. 421.1 commencer,
p. 457. p. 213. 11 a crol pe cine-va, le
C6sA, s. f. faux, p. 206. 207. 208. battre, p. 213.
233.11 ea nimerit c6sa gresia, Croit, adj. découp6, p. 216. -F6m.
n'est si méchant pot gill ne croitd; pl. croifi, croite.
trouve son couvercle, p. 207. Croitor, s. ni. tailleur, p. 214. 215.
I a nu'i tdia cósa, ne pas oser, 216. 11 a se face croitor, battre
p. 208. - Pl. do. quelqu'un, p. 216. 'I cat umbra
Coping, s. n. cercueil, bière, p. acultet pe croitor, du tout, p.
208.- Pl. cogiugurf. 216. - Pl. croitori.
C6se (a), v. coudre, p. 1. 209. 212. Cruce, .s. f. croix. frate de cruce,
213. 453. ins6parables, p. 154.- Pl. cruel.
Cosnitä, s. f. panier, p. 572. -PI. Crucer, s. n. pi6ce de
cofniy. monnaie, p. 216. - Pl. cruceri.
Cosor, s. n. faucillon, serpette, p. Crud, adj. cruel, p. 562. - Pl.
382. - Pl. codre. mule.
Cot, s. ni. aune, p. 209. 442. 462. CI.* (a), v. 6pargner, p. 474.
- Pl. cot/. Cue, s. m. coucou, p. 652. 653.
Cotar, 8. ni. auneur, jaugeur, vel- Cu, prép. avec, p. 2. 5. 21. 22.
teur, p. 209.- Pl. cotari. 23. 24; passim.11 qui n, p. 3.
Cotea, s. in. norn de chien do pe- 6. 33. 416. 429. 430.11 A, avec,
tite taille, p. 25. p. 5. 6. 130. 266. 288. 370. 423.
Cotro (In), v. de quel côté, p. F.86. Par, P. 10.11 de, avec, p. 15.
*CovacI5 s. ni. forgeron, p. 209. 17. 79. 90. 263. 287. 413. 492.
210. - Pl. cocad. 528. 558.11 et, P. 3E9.11 avec, en
Cove)", s. in. Covet localité du (16. memo temps que, p. 268.11 de,
partement de Dolj, p. 144. p. 77.111e, p. 89. 111.11 A, P-
Covrig, s. in.craquelin (rond). H 591.110 cu, et, p. 278. 279. H
a duce la cocrigi, ruiner, p. 364. cu ... plus ... , p. 21.11 cu
- Pl. covrigi. totul, le tout, entibrement, p.
Crack P. f. branche, p. 606. - Pl. 181. 282. 442.11 Cu sacul, à plein
sac, p. 556.11 cu firu, grain A
Crang, s. n. taillis, bocace, p. 368. grain, p. 10.11 Cu tiriita, peu
603. 631. -Pl. cranguri. peu, p. 11.11 cu mutt mal Inuit,
Crastavete, s. n. concombre, p. 313. bealicoup plus, p. 300.
315. - Pl. crastavetf. CufundA (a se). v. r. sombrer, p.
Crede (a), v. croire.11 a crede cui- 136. 204.
va, croire ce que dit quelqu'un, Cufurit, adj. laine teinte en jaune,
p. 87. p. 137. - Fém. cufuritd; pl.
Credintl, s. f. foi. H rea credintd, cufurifr, cufurite.
rnauvaise foi, p. 28. -Pl. cre- Cuget, 8. n. conscience, p. 566. -
dit*. Pl. cugete.
dacoromanica.ro
- 678 -
CUI CUT
Cut pr. rel. de qui, p. 518. II pour répke ce que l'on m'a dit, p.
qui, 9. 227.
Cult s. n. clou, p. 62. 129. 216. Cumpéri (a se), v. r. s'acheter, p.
217. S18. 219. 220. 221. 222. 514.
224. 595. 596.11 eta. fi pe cuiii Cump6rat (de), d'acheter, p. 657.
se sate, un clou ahasse l'autre, Cun6sce (a), v. reconnaitre, p.
p. 217.11 a lovit cuiii 'n cap, it 414. 41511 connaitre, p.
a réussi, p. 221.11 a fi ca cuiul 212. 311. 414. 504. 505.
la inicié, étre inquiet, triste ; Cun6sce (a se), v. r. se connaitre,
p. 221.1( a pune in cula, aban- p. 224. 505 11 se reconnaitre,
donner, négliger, p. 223.11 a p. 231. 414. 415.
face cure, trembler de froid, n. [Banat] alou, p. 218.
Curial 8.
p. 223.11 a stet, pe cale, are 222. 595. - Pl. cunii.
assis sur des épingles, p. 223. Cur, R. m. cul, derrike, p. 307.
pana fi cuiul din párete, 420. 481. 589.-Pl. cururi.
jusqu'A, une tae d'épingle, p. Cull (a), v. itnp. couler, s'écouler,
p. 104. 105.
CM-ye, pr. rel. de quelqu'un, p. *Curama, s. f. écot, contribution,
3. 4. 148. 159. 179; passim.11 A, p. 230. - Pl. curainale.
quelqu'un, p. 120. 200. 236; Curet, adj. sans tache, p. 565.
passim. 566. 567. 568. - Fém. curatil ;
Cula (a se), y. r. se coucher, p. 71. pl. curaft, curate.
Culdu§, s. in. [ring.] mendiant, Curea, s. f. cuir, p. 137. - Pl.
p. 224. - Pl. culdufi. curele.
Culege (a), v. cueillir, p. 508. Curge (a), v. couler, p. 353. 408.
Culege (a se), v. r. are cueilli, p. 438.11 venir, survenir, p. 92.
63. Curind, adv. vite, promptement,
Cum, adv. comme, p. 12. 62. p. 393.
243. 614.11 comment, p. 482. CurmeItl, 8. n. corde d'écorce, p.
1comme, tel que, p. 279. 11
230. 620. 621. 11 lega tee de cur-
comme, de méme que, p. 322. mee, vivre à grand peine; faible
456.11 aussita que, p. 24. 80. argument ; p. 620.11 tag de cur-
368.11 dupe,'" cum, selon que, p. mail, des prétextes, p. 621. -
188. 228. 379.11 ca cum, comme Pl. curnme.
si, p. 507.11 nici cum, du tout, Curte, s. f. cow*, p. 408. P1.-curif.
en aucune facon, p. 105. 225. Curvé, s. f. femme publique, p.
299. 306. 457. 463. 493. 11 cunt ... 230. 231. 232.-Pl. curve.
ofa comme ainsi, tel Curvar, s. ni. homme de mceurs
tel ..., p. 339. 489. 500. 11 cu»z dissolues, p. 232.
fi . . . , tel . . . tel ..., p. 4. 401. CupTug, s. n. cercueil, p. 208. 232.
451. - Pl. cu fcinguri.
Cum6trä, s. f. commke, p. 599. - Cuskor, s. ni. couturier, celui qui
Pl. cumetre. coud, p. 2. - Pl. cusétori.
Cump6nä, s. f. balance, p. 224. s. f. bonnet, p. 474.-Pl.
'225. 226. 227.11 nu trage la cum-
penei, cela n'a pas de valeur, Custuri, s. f. lame de la faux, p.
p. 225.11 a sta in cumpena, hé- 233. - Pl. custure.
siter, p. 226.11 danger, p. 226. Cutare, adj. et pr. ind. tel, p. 171.
de grea cumpenci, dangereux,
fi 276.
malheureux, p. 226.11 a pune Cute, s. f. queux, pierre à aiguiser,
in cumpenii, peser, étudier une p. 233. 234. o dat cutea peste
11
question, p. 227. - Pl. cumpene. cései, il West si méchant pot

Cump6ri (a), in acheter, p. 30. 63. qui ne trouve son couvercle,
192. 227. 228. 229. 258. 259. 11 a da peste cute, trou-
289. 314. 352. 353. 434. 445. ver son maitre, are bien battu,
473. 559. 626. 657. 658.11 aqa o
cumplir a fa o vind, je vous Cutezi (a), v. oser, p. 42.
dacoromanica.ro
- 679 -
OUT DAR
Cutit, s. n. couteau, p. 79. 234. 235. fite, etre sur des épingles, p.
237. 238. 398. 493.11 aajunge '238. - Pl. cuOte.
culitu la os, en arriver a la Cuttt, s. n. [Banat] couteau, p.
derniere extrema& p. 236. J a 235.- Pl. cutite.
spaec cutitu in cine-va, tuer Cuträ, s. f. femme de rien, me-
quelqu'un, p. 237. 11 al da un chante, virago, p. 238. - Pl.
cufit prin mimé, Otra navré, p. cutre.
11 a fila cutite, etre à cou- Cavial, s. n. mot, parole, p. 42. 60.
teaux tires, p. 238. 11 a sta pe cu- 337. - Pl. cuvinte.
3:`,
Da, conj. pour dar, mais, p. 75. vieillir, p. 304. 11 a da
93. 424. glóba, payer l'amende, p. 311.
Da, adv. oui, p. 238, 11a'i da pdpsu, le renvoyer,
Da, (a), v. donner, p. 22. 48. 66. p. 490. a'i da un parda f,
11
75. 87. 90. 95. 100. 101. 108. gronder, p. 4911 a da la r6ta
115. 163. 224. 228. 238. 239. cu cine-va, aider quelqu'un, p.
240. 241. 242. 243. 244. 245. 540. a da HUI pe unde-va,
11
246. 248. 249. 257. 263. 266. tourner au tour d'un endroit, p.
278. 371. 400. 464. 457. 462. 541.11 al da de cap, le mettre
474. 488. 492. 531. 557. 560. "a, la raison, le faire ceder, p.
561. 569. 570. 590. donner, 11 629.11 a da 8f6rd, répandre une
sacrifier, p. 489. rendre, p.
II nouvelle, p. 593.11 a da cu gura,
334. 11jaillir, p. 488. 11Payer, P. parlar, p. 592. 11 cum a da tir-
80.11 rejeter, p. 499. 322. 585. gul i noroeu/, a la grace de
11tamiser, passer, p. 598. 11
Den, p. 627. 11 a da pe, jeter
frapper, p. 30. 62. 497. 11 pre- dans, p. 620.
senter, p. 151. jeter, lancer,
11 Da (a se), v. r. se donner. 11 nu se
p. 77. 230. 44. 11 enfoncer, p. dé pe fsépte, il en vaut sept, p.
237.11 commencer a, s'efforcer 591.
de, vouloir, p. 52. 53.11 essayer, Dacä, conj. si, p.20. 36. 149. 402;
p. 206.11 a da bolduri, pousser passim.
5,, p.95. 11 a da de mal, ne pas Daca, conj. si, p. 22. 115. 142
réussir, p. 131. 11 a da prin, passini.
faire passer par, tamiser, p. Dada* s. f. bonne d'enfant, p.
183. 181.11 a da peste, trouver, - Pl. dadace.
rencontrer, p. 233. 234. 383. Daltä, s. f. ciseau, ciseau à froid,
396. 528.11 al, da de hac, n e pas p. 246. - Pl. dalte.
réussir, p. 319.11 a da de, arriver Dan, s. m. Dan, nom propre, p.
A, p. 236. a da de pocinog,
11 283.
avoir un ennui, p. 508.11 a da Danre, s. f. donation, legs, p. 262.
de fugubina, avoir un ennui, p. - Pl. ddnii.
614.11 a da din umeri, hausser Dant, s. n. danse, p. 626. - Pl.
les épaules, p. 20. 11 a da im- danNri.
prumut, preter, p. 333. 11 a nu Dantul (a),v. danser, p. 382.
fi dat la rindea, rie pas are Dar, s. n. don, présent, p. 216,
degrossi, Otra un rustre, p. 248. 249. 250.-Pl. darurt.
534. 11 a da afard , faire sortir, Dar, conj. mais, or, tandis que,
p. 218. 522.11 a se da jos, des- p. 1. 9. 22. 36. 48; PaSSiM
cendre, p. 125. 149.11 a'i da ina- Dark conj. mais, p. 36. 231. 631.
inte, lui donner une avance, p. Dara, s. f. tare, dechet, p. 250. 454.
426.11 da pe filie, dire ver- Darabanä, s. f. [Mari.] tambour,
tement, se moquer de, p. 293. p. 251. - Pl. cktrabane.
11 al da frid, lui laisser la bride Darac, s. n. peigne, carde, p.251. -
sur le cou, p. 297. 11 a di de Pl. ddrace.
61498 45
dacoromanica.ro
- 680 -
DAR DEO
Diricl (a), v. battre, p. 251. de, p. 542. 11 comme, p. 338.11

Dare, s. f. présent, p. 251. 252.- de, Os, p. 608. II pour ce qui
Pl. daruri. est de, p. 240. 401.11 de, en, p.
Dare de sama, reddition des comp- 364. 379. 417. de porter, p.
11
tes, p. 644. 474.11a cause de, p. 312. 315.11

Dirnion, s. n. grand crible, p. 183. depuis, p. 379.11 de, attaché A,
252. - Pl. cleirmóne. p. 369.11 de ce qu'il faut pour,
Dirul (a', e. donner en présent, p. 306. 377. II si, p. 46. 160.
faire don, p. 252. 253. 162. 374. 440. 443. 469. 562.
Dascil, s. m. maitre, professeur, 610. 654. 655. parceque,
11
643. - Pl. dascetli. cause de, p. 346. 11 A, au, p. £5.

Dascal, s. ni. maitre, professeur, 104. 108. 112. 134. 137. 146.
255. 155. 172. 206. 236. 327. 329.
D'Asea (a), e. enseigner, conseil- 336. 364. 369. 396. 427. 489.
ler, p. 255. 493. 601. 606. 637.11 qui, p. 143.
Disciliti, s. f. institutrice, qui in- 11 a fine de cald, tenir chaud, p.
truit, p. 255. 576 -Pl. delsccilife. 24.11 de tot, entibrement, p. 399.
Dat, adj. eliminé, p. 355. - Fém. 1 de ajuns, suffisamment, p. 269.
daté; pl. day, date. 1 de ce... de ce, plus... plus...,
Dati, s. f. fois. alta daté, une
11 p. 21. 557.11 de . . . il est si,
autre fois, p. 652. - Pl. dali. p. 240. de eiind, depuis que,
11
Datini, s. f. habitude, p. 255. - p. 379. 232. 11 de ce, pourquoi,

Pl. datine. p. 192. 564.11 de la, A, de celui
Dato'', adj. et s. débiteur, p. 210. qui, p. 19.11 de la, de, p. 453.11
256. 257. 259. 11 a fi dator, dede asupra, par dessus, p. 450.
voir, p. 256, 257. 11 a sc6te pe d'asupra, p. 33. 11 de °daté, en
cine-va datar, prétendre que mérne temps, a la fois, p. 396.
quelqu'un doit, p. 257. 1 de cdt, plus que, p. 163. 11 de
Dato'. (m), loc. adv. à cr6clit, p. 228. plutôt que de, p. 88. 89.
258. 92. 107. 117. 146. 155. 156. 157.
Daterie, s. f. dette, p. 75. 164. 212. 168. 245. 364. 366. 400. 423.
259, 260. 261. 262. 335. O 449. 564. 567. 568.11 de cílt, que,
pe datorie, à crédit, p. 257. 258. p. 175. 210. 250. 262. 283. 300.
262. 288. 513.11 in datorie, 331. 356. 364. 373. 514. f.21.
crédit, p. 513. 522. 570. 11 de di t, si ce n'est,
Daternic, s. in. débiteur, p. 165. p. 264.
262. 263. 264.-Fém. datornicä; prép. de, p. 2. 180. 262. 1
pl. datornici, datornice. comme, p. 162. 11 pour, p. 54.
[Muna, s. f. [Ung parte, dom- De-a, prép. á p. 325,
rnage, p. 400. - Pl. dom. Qece, adj. nurn. card. p. 156. 240.
Diuna§, adj. [ring.] perdant, celui 264. 281. 288. 422. 481. 11 (leal,
"n, qui l'on fait tort, p. 469. - dizaines, p. 435. a Oecea, la
11
F6m. &innata ; pl. däunati , dixième, p. 266.

Deget, s. n. doigt, p. 34. 192. 516.
De, prép. de, p. 2. 5. 6; passim. - Pl. degete.
Il pour, p. 3. 4. 71. 90. 151. 172. Dejugi (a), v. dételer des boeufs,
175. 208. 209. 299. 306. 321. ôter le joug, p. 131. 151.
322. 374. 377. 386. 415. 427. Dé!, s. n. colline, coteau, p. 93.
445. 458. 483. 484. 606. 511. - Pl. déluri.
564 .11 poni-, pour donner, P. *Del, .s. f. registre, dossier. 11 a
13. 11 pour, comme, p. 66. 374. intrat in deld, il a éprouve des
377.11 le, la, les, p. 306. 367. 11 désagréments, p. 204. 11 a pune
pour, de quoi, p. 163.11 autour la delel, mettre au dossier, p.
de, p. 483. gen ce qui regarde, 264. - Pl. dele.
p. 8.11 depuis, p. 8. 379. JJ par, Deochlat, adj. défoncé, p. 529. -
p.215. 234. 297. 313. 315. 368. Fem. deochiatil ; pl. deochlafi,
369. 384. 415. 506.11 du nombre deochi ate.
dacoromanica.ro
- 681 -
DÉO DIN
06oseb) (a), y. séparer, p. 173. De§tepti (a se), v. r. s'éveiller,
-D6osebire, g. f.différentiation, dis- comprendre, p. 622.
tinction, p. 513.-Pl. deostbiri. Destul, adv. assez, suffisant, p.
Depärti (a se), v. r. s'éloigner, p. 263.11 destul de, assez, p. 256.
512. DestupA (a), v. déboucher, com-
Departe, adv, loin, au loin, p. 283. mencer, , p. 528.
I pe departe, de loin, sans s'ap- Desv6ti (a), V. désapprendre, &s.
procher, p. .144. habituer, p. 344.
Depéni (a), v. parler beaucoup ; Desv6ti (a se), v. r. se déshabituer,
battre, p. 265. p. 344.
Dep6nat, s. n. action du dévider. Detor, 8. M. (Ungl débiteur, p.
Ial lun la dep&at, lui deman- 257. - Pl. detori.
der compte de ; le battre, p. Detorie, 8. f [Ung dette, p. 258.
265. . 260. - P). detorii.
Des, adj. r6p6t6, p. 602.- Férn. Q66, interj. sur ma foi, vraiment
désd ; pl. de§i, dese. p. 153.
Desbate (a), v. [Mold.] ôter, faire 8. f. jour, p, 54. 115. 394. 449.
sortir, p. 220. 472. 489. 501. 502. 561. 657. -
Desdra (a), v. décharger, p.130. Pl. ile.
Descara (a se), v. r. are décliargé, Diamant, 8. n. diamant, p. 311.-
p. 128. Pl. diamante.
Deschide (a), v. ouvrir, p.69. 229. *Diati, s. f. testament, p. 266.-
521.11 former fMold] , p. 132. Pl. diate.
Deschide(a se), v. r. s'ouvrir, p. 520. Qice (a), v. dire, p. 115. 150.213.
Desc6se (a), v. découdre.11 a des- 264. 268. 279. 366. 551. 583.
cdse pe cine-va, lui tirer les Qice (a se), v. r. s'appeler, méri-
vP rs du nez, p. 265. ter le nom de, p. 398.
Descult, adj. déchaussé, p. 215. Dichis, s. n. choses nécessaires,
- l ém. deseulld ; pl. desculli, attirail, p. 266. - Pl. dichisuri.
desculle. Dijmar, 8. m. celui qui pr616ve
Descurci (a se), v. r. se démôler, (fixe) la dime, p. 256. -Pl.
p. 291. dijmari.
Descusut,adj. décousu, p. 215.- *Dilicat, adj. d6licat, d6bile, p.545.
Fem. descusutd ; pl. descusug, Fém. dilicatd ; pl. dilicap,
descusute. dilicate.
Desdoit, adj. dédoub16, p. 300. - Dimerlie, 8. f. pfold.] boisseau,
Fém. desdoitd; pl. descloiti, des- p. 266. - Pl. dimerlii.
doite. Dimin6t6, 8. f. matin, p. 310. 508.
Deselat, adj. qui a les rehis bri- 625. - Pl. diminey.
s6s, p. 358. -F6m. de§elatd ; Dimirlie, 8 f. boisseau, p. 266. 267.
pl. deqelap, de8elate. Pl. dimirlii.
De§ert (In), loe. adv. en vain, perdu, Din, prep. de, du, de la, des, p.
p. 557. 29. 30. 56. 62; passim. 11 de,
Desghioci (a), v. affaiblir; battre qui est dans, p. 337.11par, p.
p. 265. 374. 418. 5064 A cause de, p.
DesjugA (a), v. dételer (des boeufs), 129.11 une parte de (des), p. 61.
'Caer le joug, p. 265. de, hors de, p. 70. 107. 123.
II
DeslegA (e, détather, p. 471. 191. 235. j de dedans, p. 258.

Desmerdat, adj. (enfant) gä,t6, p. 11 avec, p. 77. 398. 606. de,11
519. - Fém. desmerdatcl ; pl. avec, p. 195. 247. 304. 309. 398.
desmerdati, desmerdate. I à l'aide de, par, p. 104. 105.
,DesnodA (a), v. dénouer, p. 339. 201.111e, la, les, p. 121.11 a da
De§t, s. n. doigt, p. 516. - Pl. din, hausser les, p. 20.11 din
defte. vedere, en regardant, p. 418.
De§tepti (a), v. former, p. 131. 169. din ... in..., de... en..., p.481.
170. 11 din afard, extérieurement, p.
06§teptA (a), v. former, p. 169. 600.
dacoromanica.ro
- 682 -
DIN DRA.
Dinainte, adv. devant (toi), p. 362. 82. 63. 68. 74. 99. 135. 150.
DInsu, pr. pers. 3-e pers. sing. lui, 277; passim. 11 al doilea, le deu-
p. 174. 313. 376. - Fém. dinsa ; xième, p. 558.
pl. dinfii, dinsele. DoIcg, 8. f. nourrice, p. 277. -
Dinte, s. m. dent, p. 231. - Pl. PI. doice.
ding. Doi-we-pm adj. num. douze, p.
Dintru, prép. de, hors de, p. 118. 277.
317. 543.11 pour, 470. H dinteun, Domn, s. m. Dieu, le Seigneur,
d'un n Orne, p. 459. p. 150. 562.
DirmoTh, s. n. grand crible, p. 183. Dome, s. ni. prince, p. 450.-Pl.
267. 598. - Pl. dirmòie. domni.
Dirmon, 8. n. grand crible, p. 183. Domn, s. in. [Ung. et Banat] seig-
267. - Pl. dirm6ne. neur, maitre, p. 282. 379.
Qisa, 8. f. expressior, rnot, pro-
verbe, p. 467. - Pl. dísele.
Dilmar, s. m. celui qui prélève
-
D6mni, s. f. princesse, D. 6. 477.
Pl. clòmne.
Domnitor, s. m. prince, p. 380. --
(fixe) la dime, p. 266. - Pl. Pl. domnitori.
difmart. Dooè, adj. num. card. deux, p.
Doer, adv, tout au moins, pout- 371. 644. 647.
&re que, p. 374. 506. Dop, s. n. bouchon, p. 277. 278.
Doari, adv. tout au moins, pout- d°13 de saca, homme petit et
are que, p. 130. gros, p. 278.1a afl?,1 dop la ce-va,
Dobä, s f. [Mold. et Ting.] tam- trouver le joint, p. 278. - Pl.
bour, p. 328. 11 dobci de bani, dopuri.
très-richs, p. 72.1 doba de carte, Dar, s. n. désir, envie, p. 90.11 in
très-instruit, p. 148.- PI. dobe. dorul lele I, en vain, vainement,
Dobanda, 8. f. gain, profit, p. 463. p. 384.1 a duce dor de, regretter,
468.11 interét, p. 267. 268.11 do- p. 394. - PI. dorurl.
band 'd turcéscd, in MDR usuraire Dos, 8. n. derrière. 11 pe dos, l'en-
p. 268. - Pl. dobeindi. vers, p. 526. - Pl. dosuri.
Dobandl (a), v. obtenir, p. 152. 351. n. dossier, p. 278.11 apune
Dosar, s.
Doctor, s. n. médecin, p. 268. 269. la dosar, mettre au dossier,
270. 271. 272. 273. 11 vétérinaire, p. 278. - Pl. dosare.
/3. 152. 11 a
fi doctorul cui-va, Douë, adj. num. card. p. 68. 97.
le battre, p. 273. - Pl. doc- 121. 128. 228. 232. 234. 237.
tori. 243. 258. 278. 280; passim.
Doctorie,8. f. médecine, p. 273. Dou6-4eci, adj. num. vingt, p. 280.
Do6,adj. num. card, deux, p. 234. 450.
395. 645. Dou6-4ecT §i patru, adj. num. vingt-
Doftor, a. m. médecin, p. 268. 269. qua tre, p. 277.
270. 272. 273. - Pl. doftorl. Doug-4eci qi chief, adj. nura. vingt-
D6gi, s.f. douve, p. 273. 274. cinq, p. 423.
275. 276.11 ii lipsesce o cl6gd, Doud-spre-4ece, adj. num,. douze,
a la téte l'élée, p. 274.11 e in- p. 407.
tr' o cl6get, il lui manque un Dovedl (a), v. prouver, démontrer,
clou, p. 276.11 a ajunge in clóga p. 338.
cui-va, en arriver à ressembler Drac, 8. m. diable, démon. p.
it quelqu'un (en mauvaise part) 32. 46. 61. 85. 90. 157. 248.
p. 276.11 il sund clògele, il sent 281. 282. 474, 557. 558. - Pl.
le sapin, p. 276.11 a duce clógele, draci.
il lui garde un chien de sa Drag, adj. cher, ain. (3, p. 534.11
chienne, p. 276. - Pl. clóge. dragul cui-va, par amour de,
Dogit,adj. félé, p. 276. - Fém. p. 384. - Fém. dragd ; pl. dragi,
dogitd ; pl. dogill, d,ogite. drage .
Dohtor, s. m. docteur, p. 208. 269. Dragomir, s. m. Dragomir, nom
270. 272. 277. - Pl. dohtori. d'homme, p. 237.
Dot adj. num. card, deux, p. 48. *Drigu§, adj. humble, p. 540.
dacoromanica.ro
- 683 -
DRE EFT
Drege (a), v. réparer, raccommo- 547.1 a o duce, vivre, menor une
der, p. 130. 280. 296. 297. 415. existence, p. 656.
Drept, adj. droit, p. 301. 302. 338. Duce (a se), v. r. s'en aller, partir,
356. 369. 388. 466. 11 juste, équi- p. 34. 248. 285. 321. 322. 423.
table, p. 331. 356. 365.11 inno- 424. 467.11 se perdre, p. 26.11a
cent, justo, p. 193. 206. 225. 280. se duce la, aller A, p. 30.11 a se
281. 301. 302. 365. 371. 466. - duce in, aller dans,tomber,p. 17.
Fem. dreptcl; pl. drepff, drepte. Dughénil, s. f. [lfold] magasin,
Drept, s. m. juste, p. 280. - Pl. p. 288.- Pl. dughene.
drepti. Duhovnic, s. m. confesseur, p. 269.
Drept, adj. acquis justement, p. 61. -Pi. duhovnict.
Dreptate, s. f. raison, bon droit, Dulce, adj. doux, p. 272. 353. -
p. 367. jj justice, p. 281. 282. Fem. dulce ; pl. duld, dulce.
283. 284. 285. 286.11 verité, p. Oulgher, s. ni. charpentier, p. 214.
283.11 cu dreptate, justement, 288. - Pl. dulghert.
avec justice, p. 24. 157. 2821 8. vi. Dieu, p. 19. 48.
Dumnetieli,
pe dreptate, jnstement, à bon 89. 95. 182. 246. 269. 279. 281.
droit, p. 157.11 a avé dreptate, 474. 560. 563. 631. 613.
avoir raison, le bon droit pour Dumnéta, pr. pers. 2° pers. sing.
sol, p. 285. - Pl. dreptqi. vous, p. 648.
Drept, adv. honne: ement, p. 631, Dupg, prdp. apres, p. 126. 127. 194.
Dric, s. n. corbillard, p. 287.11 a 229. 271. 363. 677. 608.11 apres,
fi pe dric, manqué, pas réussi, derriere, p. 137. 380.11 derriere,
p. 287. - Pl. dricuri. p.370. 380. 596.11d'api es, p.108.
Drug, s. m. barre, levier, p. 624. 112. 11d'api es, selon, p. 307,
- Pl. drugi. 309. 313.467. 530.11 d'apres, A,
Oruga, s. f. gros fuseau servant aux, p. 231. 414. 415.11A la
filer les fils pour la trame, recherche de, p. 317.11 dupct ce,
p. 287. doa, de vase avec lequel, p.
Drum, s. m. route, ( hemin, p. 48. 577.11 dupet ce, apres que, p.
111. 126. 127. 131. 384. 472. 363. 390. 4471 dupd ce, non
524. 534. 624.11 voyage, p. 132. content do, p. 266. 555.11 dupd
169. - Pl. drumuri. cum, selon que, comme, p.
Dubalä, s. f. ploldl confit, bain 188. 228. 379.
dans lequel on plonge les peaux Duri (d'a), loc. adv. en roulant,
polr le tannage en poil, p. en faisant la culbute, p. 31.
287. Duré (a), v. avoir mal, p. 374.
Dubas, s. n. 1711o1d1 grand bateau 526.11 faire mal, p. 394.11 me
plat, sorte de bac, p. 287. dere, j'ai mal, p. 272.
Duce (a), v. porter, p. 116. 186. Dusman, s. et adj. ennemi, p. 33.
276. 11 mener, faire aller, p. 130. 333. 592. - Féni. durnancd ;
364.11 conduire, p. 457.11 tenir, pl. dusmant, du.2mance.
p. 188.11 a duce dor de, manquer Dulminesc, adj. d'enneml, p. 631.
de, p. 394. 11 élever, p. 49.11 a 11 Fem. dufmdniscd ; pl. duf-
duce la covrigi, ruiner, p. 364.11 a mdnesct, durndnesce.
duce la sapa de lemn, rinner, p. Dugminesce, adv. en ennemi, 633.
E, 3° pers. ind. pr. du verba a fi, Econom, adj. éconorne, p. 570. -

etre ; passim. Ftfun. econelmci; pl. economi, eco-
Ea, pr. pers. elle ; passim. neme.
Eari, adv. mais, tandis que, p. 18. Eftin,adj. bon marché, p. 288.
Earmaroc, s. n. [Mold.] foire, p. - Fem. eftind; pl. eftsM, cf.
328. tine.
dacoromanica.ro
- 684 -
Et PAR
El, pr. pos. son, sa, p. 203. ErficTune, s. f. pardon, p. 83. -
El, pr. pers. il, le, lui, p. U. 41. Pl. ertdclunl.
184. 140; passim.11il, celui-là, Efl (a), v. sortir, p. 87. 258. 285.
p. 25. 114. 368. 456. 530. 625. 630. 631. it
'El, pr. pers. il. le, lui, p. 168. devenir, réussir, parvenir
174. 312. 509. etre, p. 97. 113.11 s'exhaler, P.
me, mol, p. 22.
Ertif, pr, pos. 84.11a eì d'asupra, surnager,
Ena mu che ena su, loc. grecque, p. 284. 285.11 e eft la velpsea,
Ur() à tu et a toi, se con- réussir, p. 653.
sidérer comme l'égal de, p. EqT. pr. per. son, sa, ses, p. 231.
646. Estim, adv. cette année-ci, p. 153.
Epingea, s. f. manteau, p. 492. Estimp, adv. cette année-ci, p. 153.
-PI. epingele. EV, pr. per. te, pour toi, p. 100.
Erbi, 8. f. [Moldj, herbe, p. 272. Eil. pr. per. je, moi, p. 3. 11.82.
- Pl. erbi 93; passim.
Face (a), v. faire, p. 24. 25. 84. Face (a se), v. r. se faire, etre
40. 41. 44. 45. 57; passim. 11 fait, p. 30. 164; passim. 11 se
faire naitre, produire, p. 2. 49. former, p. 325. 11 devenir, p.
52.11 rendre, presenter comme, 47. 100. 134. 174. 180. 216.
faire paraitre, p. 12. 13. 11 441.11 nu se face, l'on ne fait
rendre, p. 493.11 fèter, p. 554. pas, p. 82.11 a'fl face, se faire,
555.11 commettre, p. 440.11 for- s'imposer, p. 380. 11 a se face
mer, p. 169.11valoir, p. 73. de basmu, devenir la fable dit
483. a' I face hatirul, lul accor- village, p. 79.11 a se faceluntre
der des faveurs (passe-droit), plente, faire tout son possible
p. 86.11 al face de léc, le battre, pour, p. 396.11 a se face de po-
P. 376.11 a face lulachig, ne pas veste, étre célebre, tres connu,
réussir, p. 394.11 nu face parale, p. 511.
cela ne vaut rien, p. 483. 1J al Ficlie, s. f. flambeau, p. 584. -
face de trel (douè) parale, le Pl. &chi.
gron der, p. 483.484.11 JI/acepo- Heat, adj. fait, p. 120.11 travaille,
liÍa, envoyer de l'un a l'autre, dégrossi, p.638. -Fern. feicutei ;
p. 509.11 a face rirgul pl. Patti, ftleute.
se meler de ea qui ne le re- s. f. farine, p. 398. -Pl.fdinf.
garde pas, p. 629. 11 a face mòrte, *Fain* s. f. sorte de cangue
tuer, p. 470.11 a face cdftig, dans laquelle on emprisonnait
gagner, avoir des beneticee, les jambes de ceux qui étaient
p. 445.11a face imprumutare, condannes à reçevoir des coups
pater, p. 336.11 a face lésa, de baton sur la plante des
battre, p. 886.11a face din, pieds, p. 289.
changer, p.13.11 a face cu mina, Feld, 8. f. machoire, p. 436. -
faire signe de la main, p. 454. P1 falci.
a face judecatd, juger, p. 361. Fanaragii, s. m. ,allinneur de re-
a face pdanul, faire son plan, verberes. 11 homme de rien, p.
établir sa ligne de conduite. 289. - Pl. fanaragii.
p. 41.11 nu are a face ... cu, Fapti, s. f. fait, acte, p. 94. -PI.
cela ne regarde pas, autre fapte.
chose est autre chose est, Fir, conj. sans.11 far de, sans, p.
p. 81. 11 a face piròne, trembler 52. 450.
de froid, p. 495.11 a nu face Firi, conj. sans, p. 25. 52. 53.
nici o moqie, n'obtenir aucun 60. 67. 107; passim.11fetra vre-.
résultat, p. 260. me, avant l'beure, p. 582.
dacoromanica.ro
- 685 -
PA FRA.
Fa00, s. f. bands étroite, p.289. Fir, 8. n. fil, brin, p. 6. 291. 292.
433. - Pl. Ail. 11 din fir pdncl in aid, de fil
Fasole, s. f. haricot, p. 71. 657. en couture, p. 292. 11 cu firu,
- Pl. fasole. grain, à grain, p. 10. - Pl.fi-
Fatä, s. f. fille, jeune fille, p.46. ruri.
48. 90. 456. 639.11 vierge, jeuzze Fire, 8. f. nature, p. 411. 505. -
fille, p. 360.- Pl. fete. Pl. firl.
Fiti (a), v. mettre bas, p. 243. Firesce, adv. naturellement, p.
244. 245. 335. 400.
Faid, s. f. aspect, p. 232. 11 visage, 8. m. jeune garçon,
p. 361. - Pl. fele. bataire, p. 456.
Faur, s. n. [Trans.] forgeron, p. Flärnand, adj. affam6, p. 87. -
- Pl. faurt. F6m. flanzadd ; pl. fiamein41,
Fedor, s. m. fils, p. 69. 385. 392. flameinde.
11 fee/or de lele, fils de putain, Fibre, s. f. flour, p. 313. 314. 316.
bdfard, p. 385.- Pl. feclori. flore la ureche, chose sans im-
Fel, s. n. espke, sorte, p. 128. portance, p. 6. -Pl. fiori.
411. 575. 653. 11 tot un fel, de Florin, s. n. [Ung.] florin, p. 216.
la meme façon, p. 459. 11 alt- 290. 292. - Pl. florini.
fel, autrement, p. 653. - Pl. Fluer, s. n. fifite de berger, p.492.
felurt. - Pl. fuere.
Femeie, s. f. femme, p. 660. - Pl. Fluera (a), V. siffler, p. 86. 11
femet. era in bute, ivrogne, p. 106.
Fen, s. n. foin, p. 5. 6. Foc, s. n. feu, p. 108. 192. 556.
Fer, s. n. fer, p. 192. 290. 606. II foc 'amar, den, p. 108.
Ferestri, s. f. fenetre, p. 72. 258. - Pl. focurl.
- PI. ferestre. F6Te, s. f. feuille (d'arbre), p. 240.
Ferestreil, s. n. scie, p. 290. -Pl. feuille (de pa pier), p. 293.11 face,
ferestrale. p. 293.11 al da pe fate, dire
Ferl (a se), v. r. se garder, 6viter, sans détour, gronder, p. 293.
p. 223. 528. a o intòrce pe Pia
Fericire, s. f. bonheur, p. 575. - changer d'avis, p. 294.
PI. fericiri. Fofelniti, s. f. mdchoire mobile
Fericit, adj. henreux, p. 53. - de la macque. 11 femme, ba-
Fein. fericitd, ; pl. fericip, feri,- varde, p. 292.- Pl. fofelnite.
cite. F61e, s. f. outre, p. 293. 295. 296.
Fi (a), v. étre, passim. H nu'i de... - Pl. fale.
ca de, ce n'est pas à cause Folos, s. n. profit, avantage, p.
de... ma's..., p. 8. 506. 28. 474.- Pl. fol6se.
Fie, 3-e pers. sing. subj. pre's. du Folosl (a), v. servir, rendre ser-
verbe a fi, soit, soit, p. vice, p. 615.
47. 117.11fie i, rn6me, p. 10. Folosl (a se), y. r. tirer profit, pro-
Fie-care, pr. ind. chaque, chacun, fiter, p. 346.
p. 62. 90. 152. 502. 532. Folositor, adj. utile, avantageux,
Fie-ce, pr. ind. amine, p. 48. 155. p. 356. - Fém. folosit6re; pl.
FTer, 8. n. fer, p. 2. 146. 290. 495. folositort, folosit6re.
11 in bcItala fierulul, en bonne F6me, g. f. faim, p. 97. 5544 if
place, p. 290. 11 e de unde se e f6me, il a faim, p. 91.
tale fieru, il ne cbde pas fact- F6mete, 8. f. disette, p. 571. -
lement, p. 290. Pl. fitmete.
Fie§-care, pr. ind. chacun, p. 419. Formosa*, adj.(neolog.) belle, p. 470.
Fiind-ci, loc. conj. parcel que, p. F6rte, adv. tres-fort, p. 29. 282.
34. FrAminta (a), v. pétrir, malaxer,
Filer, 8. n. [Ting.] centime, p. p. 459.
- PI. flan. Frange (a), v. briser, p. 126. 127.
Filosof, 8. 1Th. philosophe, p. 290. 131. 296. 297. 391.
- Pl. filosoft. Frange (a se), v. r. se briser, p. 127.
dacoromanica.ro
- 686 -
FRI GIL
Frant, adj. brit* p. 175.11a nu lua cele trel fuldre, filer,
avea para frdntcl, ne pas avoir se sauver, p. 2984 it bun de
un rouge liard, p. 482. - Férn. tors la ¡ubre, il n'est bon
frd/nt4; pl. frdnll, freinte. rien, p. 299.11a tine fulor Cu,
Frasin, s. m. fréne, p. 167. - Pl. tenir tine a, p. 299. - Pl. fu-
frasini. ldre.
Frate, s. f. titre, p. 11. 153. 283. Fulg, s. n. plume, p. 443. - Pl.
520. 11 frall-de-cruce, compag- fulgl.
nons insdparables, p. 154. Fund, 8. n. fond, p. 107. 140. 161.
FrAtie, s.f. fraternitd, amitié fra- 211. 520. - Pl. fundurl.
ternelle, p. 602. - Pl. frdlii. Fune, s. f. [Mold. & Ung.] corde,
Frick 8. f. peur, crainte, p. 368. p. 300. 301. 302.11 cable, p. 803.
398. 415. 449.- Pl. frici. s.f. cord3, p. 89. 225. 299.
Frices, adj. craintif, peureux, p. 300. 301. 302. 303. 471. 472.
444. 445. - Fém. fric68a ; pl. 609. 623.11 e drept ca fuebla in
fricofl, fricdse. sac, honnme injuste, p. 301.
Frige (a), v. briller, p. 192. 302.11 a merge drept ca funk&
Frigura, 8. f. fièvre, p. 523. 524. In sac, tituber, étre lyre, p.
-PI. frigurl. 302. n 41 lea funia in traistcl,
Frig, s. m. frein, bride. p. 297. il prend ses cliques et ses cla-
298. 659. 11 al da fritt, lui la- goes, p. 303. - Pl. funii.
cher la bride, p. 297.11 a'l tine Full (a), v. voler, p. 442. 469.
de fri2, lui tenir la bride, p. Fuca, s. f. qiienouille, p. 306.
297. 11 a pune frtul, mettre un 307.11 a nu avé de furccl, dtre
frein, p. 298. - Pl. frie et trine. très-pauvre, p. 306.11 ve¡ell de
Fruct, 8. n. fruit, p. 353.- Pl. furcd, méle-toi de ce qui te
fructe. regarde, p. 306. - Pl. furcl.
Frumes, adj. beau, p. 27. 85. 231. Furci, s. f. fourche, p. 303. 304.
495. 600.11 a avé and frum6sd, 305. 306. 473.11par'ai arun-
avoir une belle é Titure, p. cat din furcd, mal arrangé, p.
600. - Férn. frum6sd ; pl. fru- 304. 11 a da de furcd, travail
mo0, frum6se. difficile, p. 304.11 a line Awed,
Frurnes, adv. bien, p. 176. s'opposer énergiquement, p.
Frunte, 8. f. front, p. 96.(1 a avé 304.11 a avé de furccl cu, avoir
stea in frunte, titre remarqua- des difficult& avec, p. 305. -
ble, p. 350.11 de premier rang, Pl. turd.
remarquable, p. 164. - Pl. Furtuna, s. f. tempète, p. 112. 136.
frwnli. - Pl. furtued.
Frunzi, s. f. feuille, p. 240.- Pl. Fus, s. n. piquet, pieu (battu au
frunze. centre de l'aire), p. 307. - Pl.
Fug) (a), V. fuir, s'enfuir, p. 31. fusurl.
81. 204. 246. 586.11 fuir, s'éloi- Fus, s. n. fuseau, p. 306. 307.
gner, p. 306. 382.11 courir, p. 308. [(pus& cu fusul, rare (en
194. 202.11 a fugl de, fuir, évi- parlant de la barbe), p. 307. H
ter, p. 81. 367. ccit smiceaua fusulul, très.pe.
Fugit, adj. m. fuyard, celui qui a tit, p. 308. - Pl. fusurl.
fuit, p. 80. 81.- PI. fugill. Fusee!, s. in. rancher, rdglette
FuTer, 8. n. tortis de filagse, de soutient les lisses (terme de
chanvre ou de lin, p. 298. 299. tisserand), p. 358.- Pl. fused.
Gälägie, s. f. bruit, p. 17. - Pl. Gilbinare, s. f. jaunisse, p. 524.

- Pl. galbinclrl.
Galben, s. m. ducat, p. 474.- Pl. Galci, s. f. glande, amygdale, p.
galbenl. 30. - Pl. gal&
dacoromanica.ro
- 687 -
GIL GON
Galcevie, s. f. querelle, dispute, are essoufflé, p. 126. are
p. 410. - Pl. gellcevii. bond& regorger, ployer sous
Giléti, s. f. sean, p. 309. Pl. le potds de, p. 438.
Genuchill, s. n. genon, p. 147.
Gand, s. n. idée, pensée, p. 211. 368. Pl. genucht i genuche.
1 a avé giind de., are décidé A, *Geremea, a. f. punition, amende.
p. 139.1 a avé de gancl, penser 11 lucru de geremea, travail mal
A, p. 22. 11 ce pus in yind,ce fait, p. 309.
que tu as décidé de faire, p. Gheoncife, s. f. picvert, p. 210.
363. J cu gdndu, en pensée, p. Gheon6fe, s. f. picvert, p. 210.
656. - Pl. ganduri. Gherghita, s. f. nom d'une loca-
Gandl (a), e. penser, croire, p. 6. lité en Roumanie. p. 539.
133. 426. 11 songer, p. 456. 11 pen- Ghéta, s. f. glace, p. 73.
ser, are d6cid6, p. 106. Ghicitor, a.m. devineur, nécroman-
Gandl (a se), v. r. penser, p. 601. cien, p. 309. 44-4. - Pl. ghicitori.
Gard, s. n. cleiture, palissade, Ghicit6re, s. f. devinette, énigme.
haie sèche, p. 23. 81. 82. 94. 111a chose devinée, p. 309. -
146.315 335. 672. - Pl. garduri. Pl. ghicitori.
Garla, s. J. riviae, p. 71. 620. - GIfferbi, s. f. petit écheveau (qua-
PI. Orle. tre gherbele val ent un écheveau).
Gasa', s. f. ole, p. 229.- Pl. gasee. II a nu fi in t6te ghierbelele,
Casi (a), V. trouver, p. 4. 48. 63. ne pas avoir sa raison entière,
64. 90. 91. 113. 135. 207. 376. - Pl. ghierbele.
433. 460. 472. 633.11 venir, sur- *Ghighar, a. ni. porcher, p. 310.-
venir, p. 523. 521.11 trouver, Pi. ghighari.
rencontrer, p. 383. Ghir, s. n. [Mold] impa, p. 81.
Ga's1 (a se), v. r. se trouver, se 82. -ghiruri.
rencontrer, p. 126. 237. 458. GThdecati, s. f. I-Mold.7 procès, p.
Gas1 (a '§I), V. trouver.11 a '§Igasi 364. - Pl. giudeedti.
beleaua, se causer des ennuis, GIuvaergiii, s. m. joaillier, bijoutier,
p. 476.11 gdsit, dréle d'i- c. 311. - giuvaergii.
dée... p. 313. *Glagole, s. m. lettre de l'alpha-
Gasit, adj. ti ouvé, p. 36. 198.- bet cyrillique, p. 311.11 am eii
Fém. gasitd; pl. gdsig, gasite. glagole in cap, j'ai de la tae,
Gat. s. n cou, gorge, p. 137. 236.
369. 371. 381. 483. 609. 641. 11 *Glagore, a. m. lettre de l'alpha-
gosier, p. 407. 418. - Pl. geituri. bet, cyrillique, p. 311.
Gata, adj. prèt, p. 69. 328. 401. Glezni, s. f. cheville, p. 146. -
- Fém. gata; pl. gata. Pl. glezne.
CA% (a se), v. r. se préparer, p. *C161A, s. f. amen le, p. 469.11 a da
336. glaa pentru altul, payer pour
Gaura, s. f. trou, p. 216. - Pl. un autre, p. 311. - Pl. glAe.
gauri. Glod, s. n. boue.11 adv. du tout,
Giurit, adj. troné, p. 187. - Fan. p. 469.
gaurita; pl. gdurig, gdurite. Gogása, s. f. patisserie soufflée,
Gazda, s. f. /l'Oto, p. 309. - Pl. sorte de pet de nonne, p. 312.
gazde. 499. - Pl. gag* et gogoft.
Goaläil, s. n. [lifold] rabot. 11 din Gogo§ar, s. ni. marchand de go-
gealdit, hornme délicat ; homme gogi, p. 312. - Pl. gogoaari.
intelligent, p. 309. Gol, adj. vide, p. 101. 102. 103.
Geambal, s. ni. maquignon.1( mal- 107. 149. 521. 522. Ilpe gol, sur
honnète, trompeur, p. 309. - la terre nue, p. 544. - Fém.
Pl. geambaal. gòld; pl. gol, Ole.
Géba, loe. adv, inutilement, p. *Gologan, s. m. sou, p. 312. - Pl.
556.11 de geba, sans profit, inu- gologani.
tilernent, p. 127. Gon) (a se), v. r. se poursuivre,
Gema (a), v. gémir, geindre. p. 537.
dacoromanica.ro
- 688 -
GRA. HIT
Graba (de), loc. adv, vite, p. 582. Greti, adj. di fficile, p. 86. 155. 226.
Grabl (a), v. se presser, p. 356. 227. 229. 353. Ii grave (rnaladie),
Gridinar, s. in. jardinier, p. 312. p.- 521. 522. 11 timpuri de gred
313. 314. 315. 316. - Pl. gra- cumpana, temps difficiles, p.
dinari. 226. 227. 11 lourd, p. 443. -
Gral (a), v. parler, p. 35. Fém. grea ; pl. grei, grele.
Gramadi, s. f. tas, p. 10.- Pl. Gral, adv. difficilement. 11 cu grett,
grtime4i. difficilement, p. 304.11 a 'i pica,
Gramadl (a), v. amonceler, mettre grea, causer des ennuis, p. 657.
en ta,, p. 391. Greutate, s.f. poids, incommodité,
Gramatica, 8.f. gramrnaire, p. 316. p. 370.- Ii. greutali.
- Pl. gramatice. Grifa, s. f: souci, p. 210. 259. 429.
Grapa, 8. f. herse, p. 316.11 a se -Pl. griji.
Sine grapa de cine-va, ne pas Gr6p1, s. f. fosse, p. 344. - Pl.
le lAcher d'une semelle, p. 316. gropi.
1 merge ca grapa pe uscat, cele Gros, adj. gros, p. 231.11a fi gros
va mal, p. 316. - Pl. grdpi. la punga, are riche, p. 526. -
Gras, adj. gras, p. 27. - Fem. Fém. gr68ci ; pl. grofi, grasa.
grasa; pl. graqi, grase. *Gres, s. 7n. ancienne monnaie,
Grad, s. n. blé, p. 229.- PI. greiuri. p. 317. - Pl. grop.
Grec, adj. grec, p. 48.- Férn. Gro§itä, s. f. [Ung I gros (mon-
grécd. aie), p. 317. - Pl. grofiSe.
Grecesc, adj. grec, p. 110. - Fém. Gura, s. f. [Ung.] femme de mau-
grecescd; pl. grecesci, grecesce. vaise vie, p. 317. - Pl. gude.
Gre§ala, s. f. faute, p. 208. - Pl. Gura, s. f. bouche, p. 59. 63. 104.
grefale. 116. 120. 148. 353.-393-.- 05.
Gres) (a). v. commettre une faute, 406.11 5TiTlei it-i-i-e,entrée, p. 22.
I.. 83. 214. 215. 523. 580.11 bord, p. 104.11 a da
Gre§1 (a se), V. r. se tromper, p. cu gura, parler, p. 592.
606. Gurgula (a se), v. r. fan e' le fier,
Grade, s. f. pierre h aiguiser, p. 48.
queux, p. 206. 207. 317.- Pl. Gust, s. n. gotit, p. 84. - PI. gus-
grua. turi.
1-1
Hac, s. n. [Mold.] droit, ce qui lua hamul i pra§tia, se mettre

est da, gage, salaire. 11 veni h un travail avec assiduité,
de hac. en venir à bout, p. - Pl. hanturi.
319. 649. 11 di da de hac, Hangiti, s. in. aubergiate, p. 321.
ne plus savoir que t'aire, p. PI. hangii.
658. Hap, s. n. pilule. 11 a inghiti ha-
Hai ! interj. allons, p. 125. pul, avaler la pitillo, p. 321. -
HaTdail, s. m. [Mold.] vaurien, p. Pl. hapuri.
319. - PI. halda Haram, adj. sans profit, sans étre
Haimana, s. f. vagabond, dézce i- mérité, p. 321. 322.11 de haram
vré, p. 320. - Pl. haimanale. a venit, de haram s'a dus,
Haba, s. f. vétement, habit, p. est parti comme il est venu,
1. 71. 215. 403. 564. - Pl. 322.
hable. Hartie, s. f. papier, p. 160. 325.
Hait, interj. [Mold.] allons, filons, 434. 470. 600.11 plainte (écrite),
p. 298. placet, p. 516.- Pl. &ira
Halal, adj. bonne qualité, p. 401. *Hasna, s. f. trésor, p. 325. - Pl.
Halat, s. n. [Banat] outil, p. 660. hasnale.
Ham, s. n. harnais, p. 320.11 (t'O Wat, s. n. guide, p. 325. 326.11de"
dacoromanica.ro
- 689 -
IIA.T ILA
vite, rapidement, p. 325. 'Inri, s. f. danse, p. 306. - Pl.
'1-a venit iépa la helt, ses af- hore.
mires vont bien, p. 326. -Pl. Hoderogili, s. f. bruit, p. 103. -
PI. hodorogell.
Háttr,s. n. passe-droit, faveur, Horn, s. n. [Moldl trou de fumé°,
p. 86. 116. 360. - Pl. hattrurl. p. 586. - Pl. hornurr.
HeT! interj. lié! p. 494. Hot, s. m. voleur, p. 162. 232. 442.
Herean, s. n. [Ung.] raifort, p. 469. - Pl. hoti.
874. - Pl. hereanurt. Hränl (a), v. nourrir, p. 162.
Heréstr66, s. m. [Mold] scie, p. Huet, s. n. [Mold.] bruit, p. 149.
326. - PI. herestrae. - Pl. huete.
Htrlet, s. n. [Mold] houe, béche, HuTduit, adj. hilé, p. 567. - Fém.
p. 648. - PI. hirlete. huiduitd ; pl. hulduiti, hulduite.
Htrzob, e. n [Mold.] panier plat Huetil, s. f. pl. [Mold.] son qui a
(4 fond d'osier), p. 326. - Pl. servi à faire le bore, et que l'on
hirsoburi si hire6be. emploie ensuite, conime fer-
s. f. [Besarabi, brancard, ment, pour faire un autre bore,
p. 326.- Pl. hlobe, p. 528.
Hor! interj, montre que des gens
se querellent, p. 635.
1 et 'I, pr. per. 5, lui, 5, elle, son, Tava§a, s. f. morailles, p. 328.

sa, p. 57. 66. 75; passim. lc, s. n. coin (pour fendre le bois),
'1, pr. rel, les, p. 34. 48. 62. 152. p. 328. - Pl. icuri.
155. 230. 300; passim.11à lui, Tedec, s. n. corde de halage. 11 a
son, sa ; passim. trage la iedec, haler, tirer
'1, 3-e pers. sing, du verbe a fi, soi, p. 329. - PI. ledecurt,
est, p. 19. 23. 28. 32. 60. 75. fe* s. f. jurnent, p. 149. 243.
94. 105. 119. 121. 134. 200. 326. 358. - Pl. lepe.
208. 240. 274. 280. 281. 282. 16pure, s. m. liévre.11 breinzet de
304. 364. 371. 372. 376. 379. lepure, n'importe quoi (inénie
382. 508. 557. 697. 660.11 nu'l, ce qui n'existe pas), la lune,
cela n'est pas, cela ne va pas, p. 63. - Pl. lepuri.
p. 366. 367. Térlig, s. f. h orbe, 375.-Pl. terburt.
Tabaea, s. f. morailles. 111-a atir- !ir* s. f. hiver, p. 10. - Pl.
nat tabafccoa de nas, il le mène terne.
par le bout du nez, p. 327. TerfacTune, s. f. pardon, p. 83.-
Tad, s. n. enfer, p. 440. Pl. lertactunt.
lar, adv. et conj. mais, p. 36. 189. Teel (a), v. sorttr, p. 84. 153 523.
403.11 tandis que, p. 18. 24. 152. 592.11 triompher, p. 280.
162. 238. 272. 281. 282. 306. Teraeea, s. f. morailles, p. 329.
382. 439,11 tandis que, pour ce IT, pr. pers. h. lui, ti. elle, lui, elle,
qui est de, p. 61. 269.11 encore, son, sa, p. 41. 83. 85. 111. 137.
p. 540. 610. 27:1. 274. 313; passim.0 les, le,
fari, conj, tandis que, p. 157. p. 48. 61. 315.
335. 584. II, 36 pers. sing. du verbo a fi,
'6.41, conj. encore, de nouveau, est, il est, p. 72. '77. 91. 182.
p. 514. 232. 266. 269. 276. 298. 340.
larmaroe, s. m. foire, marché, p. 500. 601. 613.11 vaut, p. 416.
328. 627. - Pl. tarmar6ce. II, pr. pers. lui, le, p. 40. 64. 152.
*Taste, 3-e pers. sing. du verbo a 344. 631.
fi, est, p. 89. 8. n. [Mold.] enclume p.
fati, prep. voici, p. 82. 179. 329
dacoromanica.ro
- 690 -
IMB
Imbètranl (a), v. vieillir, p. 582. avee, p. 481.11 en, dans, avec,
Imbétranl (a se), y. r. [ring.] vieillir, p. 193. 310. 526.11 comme, P.
p. 697. 248. 11 pour, p. 483.11 pendant,
imblaclii, s. n. fléau (et battre), p. p. 344.11 autour de, p. 371. 11
813. au milieu de, p. 277. 542.111e,

Imblitl (a), V. battre, p. 330. la, p. 392. 507.11 a se m'aura
imbogàll (a se), v. r. s'enrichir, p. in pungd cu cine-va, vouloir ri-
138, 506. 556. valiser avec quelqu'nn (qui
ImbricA (a), v. mettre sur soi, p. est plus riche que soi), p. 88,
554. 11 pdnd in gura, jusqu'au bord,
Imbulz1 (a se), v. r. se bousculer, p. 104.11 a stringe in chingi, ser-
se presser, p. 496. rar de près, empe her de mal
¡ml, pr. pers. A mol, mon, me, faire, p. 168.11in lege, forte-
pour moi, p. 280. ment, avec force, p. 380.11 in
Implcare, s. f. accord, entente, p. ccit, autant que, au prix de, p.
331. - Pl. impdcdri. 227. 229.11 in loe, au lieu de,
ImpIrtl (a), v. distribuer, p. 11. p. 226.
Partager, p. 166. 332.
1
Inainte, pre'p. devant, p. 367. 380.
impérat, s. m. empereur, p. 114. 441.11 devant toi, p. 363.11 de-
162. 534. - Pl. impèrati. vant, en présence, p. 3681 en
Imp6ritie, s. f. empire, p. 89. - avant, p. 137. 337. 364.11 en
Pl. impgrkii. avant, d'avance, p. 264.11 al
Impinge (a), V. pousser, p. 540. da inainte, donner une avance
Implet) (a), V. tisser, p. 333. de, p. 426.
impleticire, s. f. action d'embrouil- Inapol, adv. en arrière, p. 364. 11
ler, de chanceler, p. 338. -Pl. a se int6rce înapol, retourner,
p. 626.
Implinl (a), v. exécuter (un ordre), Inapei (a), v. rendre, p. 75.
p. 86. inck adv. encore, p. 5411 aussi,
Impotriva, prép. contre, p. 191. p. 374.
Impreuni, adv. ensemble, p. 575. Incalc) (a), v. embrouiller, p. 298.
Impricinat, s. m. partie (dans un Incapé (a), v. entrer, trouver place
procés), p. 368. - Pl. imprici- en, p. 234.
nap. hidra (a), v. r. charger, p. 128.
Improga (a), V. gronder quelqu'un, Incepe (a), v. commencer, p. 105.
Imprumut, 8. n. prèt, chose pretée, 'nuera 'a), v. mettre à l'essai,
p. 248. 833. 334. 335.11a da p. 83.
imprumut, prèter, p. 333. Pl. Incet, adv. lentement, p. 399.
imprumuturi. Inceti (a), v. cesser, p. 42.
imprumuti (a), v. prè ter, p. 268. 560. IncheTi (a), v. craturer, reglen p.
Imprumuti (a se), v., emprunter,
335. Inchide (a), v. fermer, p. 569.
Imprumutare, s. f. prèt, p. 336. - InchIeTetére, s. f. p. 337. - Pl. in.
Pl. imprumutdri. chieletort.
Imprumutat, adj. prété, p. 337. 11 Inchis, adj. fermé, p. 147. 168.-
de intprumutat, d'empfunt, p. Fem. inchis ; pl. inchi§i, inchise.
337. - Fénn. imprumutatd; pl. Incondell (a), V. dénigrer, p. 337.
imprumutap, imprumutate. Incornorat, adj. cornu, qui a des
In, prép. en, dans; passim.I1 A, cornes, p. 347. - Féni. incor-
au, p. 62. 72. 96. 174. 210. 223. norata ; pl. incornorap, -Mear-
228. 260. 307. 350. 371. 382. %orate.
461. 613. 520. 595 596. 634. Incropl (a) v. dedil.. /1 a incropi
1 sur, p. 48. 188. 202. 221. 272. din teitt curmeitt, amasser petit
355. 388. 437. 472. 514. 525. à petit, p. 621.
635. 536. 624.11 au bout de, ac- Incuibà (a se), v. r. se nicher,
croché à, p. 360. 516. 542. 11 s'installer, p. 571.
dacoromanica.ro
- 691 -
iNC IN T
!mina (a), v. emrndler, p. 638. Inneci (a se), V. se noyer, p. 59.
639. 112.11 sombrer, p. 135. 204. 205.
Incurci (a se),v. r. se mdler, s'em- 394. 854.
mdler, p. 291. 359. 373. Innecat, adj. noyd, p. 607.- Fdm.
Incurcat, adv, embrouilld, p. 568. innecate ; pl. innecap, innecate.
- Fém. incureatd; pl. 'incur- Innegr) (a), v. colorer en noir, p.
call, incurcate. 339.11 calomnier, noireir, p. 339.
Incurcitura, s. f. complication, col- Won (a), ti. nouer, p. 339. 621.
fusion, p. 338. - Pl. incureaturi. Innodaturä, 8. f. nceud, attache, p.
Indatä, adv. de suite, p. 123. 204. 340.- Pl. innodetturt.
Indesa (a se), v. r. aller conti- Innol (a se), v. r. renouveler (sa
nuellement, p. 306. garde-robe), p. 138.
Indesat, adj. tassd, pressd, p. 334. Innopti (a), v. venir (en parlant
659. - Fem. indesatct ; pl. inde- de la nuit), p. 382.
sati, indesate. Ins, s. mt. (usitd seulement au
Indol (a), V. doubler, p. 491. pl. masc.) personne,
IndeTéla, s. f. doute, p. 515. - Pl. p. 229. -Pl. ingi.
ind oieli pr. f. elle, p. 100.
Insa,
Indoit, adj. double, p. 249. 252. 253. Ink conj. cependant, Mai% I).
300.11 douteux. p. 225. - Fem. 411.
indoitcr; pl. indoqi, indoite. Insarcinat adj. chargd (d'un far-
*lndreptar, s. n. dquerre, p. 338.- deau), p. 340. - Fém. insarci-
Pl. indreptare. nater, pl. insiircinati, insdrci-
Indreptator,.adj. qui redresse, p. nate.
368. - F6m. indreptat6re ; pl. IneIà (a), v. tromper, p. GO. 632.
indrepteitori, indreptiit6re. !mull (a), v. marier (son fils), p.
Indruga (a), V. filer grossièrement, 436.
11 dire des riens, p. 338. Insuri (a se), v. r. se marier (en
Indura (a se), v. r. ne pas vouloir, parlant d'un homme), p. 48.48.
ne pas se décider 4, p. 474. Insuff, pr. lui-mdme. ineuta ea,
11
475. elle-mdme, p. 493.11 tine insuff,

Inghitl (a), v. avaler, p. 2. 321.11a toi mame, p. 270.
inghiíì hapul, avaler la pilule, Insutit, adj. centupld, cent fois
p. 321. 11 inghite cdiff, avaleur plus, p. 152. - Fm. insutit ;
d'étoupes, charlatan, p. 119. pl. insutiti, insutite.
Inginer, s. m. ingénieur, p. 338. Intaiil, adv. d'abord, p. 135. 310.
339. - Pl. ingineri. 360. 361. mal intdiu,
11 tout
Ingrijire, s. f. soin, surveillance, d'abord, p. 270. 271.
113. 136. -- Pl. ingrijiri. le premier, p. 626.
Inimä, s. f. cceur, p. 198. 221. 222. Wait", adj. ord. le premier, p.
237. 561.11 a rupe mima tirgu- 340. 626.
lur, prendre ce qui est meilleur, Intelege (a se), 41. r. s'entendre, p.
p. 627. 11 cceur, affection, p. 28. 659.
11 11 amyl de, ne plus
e mima IOW (a se), v. r. se rencontrer, p.
pouvoir souffrir, supporter une 15. 17.
chose, p. 313. 315. - Pl. inimi. Intinde (a se), v. r. s'étendre, p.
Injuga (a), v. atteler (des bceufs), 672.
mettre sous le joug, p. 130. Intdrce (a), v. tourner, retourner,
Injuga (a se), v. r. s'associer, se p. 127. 293. 473. 11 rendre, 13.
her d'amitid, p. 339. 335. a int6rce furubu, cher
11
Injuri (a), v. injurier, p. 116. cher ä tromper, p. 615. a 11
Inlaturi 4a), v. &after, p. 11. int6rce negot, faire le commerce,

Inmult) (a se), y. se multiplier, p. 440.
devenir plus nombreux, p.379. !Marco (a se), s. r. se retourner,
Innacll (a), V. abouter, p. 622. p. 525. 11 revenir, p. 48. 49. 195.
Irma (a), v. noyer, p. 300.11faire 626.11 tourner, p. 538.
sombrer, p. 135. Infra (a), ro. entrer, p. 61. 87. 89.
dacoromanica.ro
- 692 -
INT IUT
264. 457. 461. 481. 504. 505. 356. ° enseignement, conseil,
523. 527. ° a infra in, se m6ler p. 355.
de (A), p. 629. ° a intra in, invii (a), v. ressusciter, p. 60.
pénétrer au milieu de, p. 277. Invirt) (a se), V. r. tourner, p. 379.
° a initra 4n delei , éprouver des 540. se retourner, p. 221. ° se
ennuis, p. 264. ° a intret in plug tordre, se plier, p. 303.
CU, cine-va, s'associer A, tra- invoélä, s. f. accommodement, p.
vailler en association avec, p. 365. - Pl. invoeli.
504. 505. Invciféli, s. f. accommodement, ar-
mire, prép. parmi, entre, p. 77. rangement, p. 356. 365. ° ac-
177. 278. 329. 431. cord, p. 357. - Pl. invoieli.
intrebi (a), v. demander, p. 47. Ion, s. in. Jean, p. 342.
1ntrebuintA (a`, v. employer, p. loniti, s. m. diminutd de Jean,
419. Jeannot, p. 342. 520.
lintreg, adj. entier, p. 271. ° vrai, lotä, s. f. lettre de l'alpbabet
véritable, p. 444. 445. - Fém. grec. JI raid o lotri, rien, p. 357.
intrégi ; pl. intregi, intrege. lpate, s. in. Ipate, notn propre,
intreit, adj. triple, p. 300. 592. - p. 454.
Fem. intreitit; pl. intreitt, in- lpingea, s. f. manteau de paysan
treite. pour la pluie, sans manches
intru, prep. en, dans, p. 24 89. et avec capuchon, p. 492. -
100; passim. J A, P. 382. ° sur, Pl. ipingele.
p. 382. 1s,3-e pers. pl. ind. pr. du verbo
1ntunerie, adj. sombre, p. 526. - a, fi, lis sont, p. 146.
Fem. intunerica ; pl. intunerici, Iseäll (a se), V. r. signer, p. 358.
intunerice. Iseälitor, s. m. signataire, p. 587.
invechl (a se), v. r. vieillir, s'usar, - Pl. isc
p. 596. 1§T, pr. per. A, soi, à lui, A elle,
1nver41 (a), y. verdir, verdoyer, p. pour soi, son, sa, p. 6. 67, 216;
625. passim.
InvétA (a), y. apprendre, p. 140. Islaz, s. vi. Islaz, petit port, sur
142. 144. 340. 341. 342. 343. le Danube, dans le district de
344. 345. 346. 347. 348. 349. Romanatl, p. 144.
390. 418. 576. 577 (-48. ° in- Isprävl (a), v. terminer, p. 213.
struire, p. 576. 643. 0 faire ap- Isprävl (a se), 'U. r. se terminer,
prendre, instruire, p. 40. 76. p. 393. 606.
146. ° a invelei de bine, bien con- s. f. ñl, p. 358. 359. 621.
seiller, p. 347. ° a invqat la fesut lui ont tendu
trócit, c'est un ignorant, p. 349. un piège, p. 358. JJ s'ail incuitat
° a inveys pciaresce, appremire «ele, l'affaire tourne mal, p.
comme un perroquet, p. 349. 369- O a'i incurca déjouer
1nvéti (a se), v r. s'apprendre, p. son plan, p. 359. ° a fi (cam) in
418. ° s'instruire, p. 346. ° s'ha- patru 'are ivre mort, p.
bituer, p. 289. 344. 11 s'habituer 359. ° s'aii schimbat «ele, l'af-
A, apprendre à manoeuvrer, faire prend une nouvelle tour-
p. 135. mire, p. 359. - Pl. ite.
1nvätat, adj. instruit, p. 349 3:50. itT, pr. perq. te, ton, A toi, pour
nabitué, p. 150. 370.- Férn. toi, p. 34. 41. 68; passim.
invelatel; pl. inveyni, invqate. lubl (a), v. aimer, p. 29.
inv6tätor, s. n/. maitre, p. 350. 351. lubit, adj. aimé, p. 64. - Fél:11.
- Pl. invélcitori. iubitc1; pl. iabiti,
Invètäturä, s. f. savoir, science, p. lute, adv. rapidement, p. 34. 11
50. 351. 352. 353. 354. 355. vite, p. 499.
dacoromanica.ro
- 093 -
JAF LAC
Jätuitor, adj. qui vole, qui prend p. 365. 366. 367. 11 a face Jude-
ce qui appartient à autrui, p. catd, juger, p. 361. - Pl. ju-
568. - Fem. jdfuitérd; pl. jd- deccItl.
fuitori, jdfuit6re. Judecitor, s. m. juge, p. 368. 369.
Jai* 8. f. supplique, requete, p. - Pl. judecdtori.
151. 359. 360.11 a veni Cu jaiba Judici (a se), v. r. [Mold.] se ju-
in pro tap, reclamer A grand poursuivre un procès, p.
bruit, p. 360. 363.
Jeratec, s. n. braise, p. 191. Jug, s. n. joug, p. 36g1 370. 504.
Jidevesc, adj. de juif. 11 très-grand, e invetat cu greutatea jugulut,
p. 209. - Féai. jidovéscei ; pl. a beaucoup souffert, p.370.
iIll
jido'nesci, jidovesce. J 1-a pus jugul dup& cap, il le

Jos, adv. en bas.11 a se da jos, Idomine, p. 370. - Pl. juguri.
descendre, p. 125. H pe jos, hid, s. n. collier triangulaire
terre, p. 597. II pe jos, A pied, que l'on met aux pores pour
p. 125. 166. 11 a terre, p. 52. les empecher de passer au
53. 363. travers des bales, p. 371.
Juci (a), v. jouer, p. 173. 185. II Jumatate, s. f. Pfold.1 moitie, p.
danser, p. 299. 382. a juca
11 61. 167. 371. H in jumatate,
tura, pile ou face, p. 612.11 di moitie fait, p. 629. - Pl. ju-
juca in cite, agir à sa guise, mcItclif.
p. 185. Jumitate, s. f. rnoitie, p. 157.269.
Jima (a se), v. r. jouer, p 71. 456. 281 282. 522. 684. - Pl. ja-
plaisanter, p. 456. r/7W*
Judea (a), y. juger, p. 360. 361. Jupan, s. m. mitre (ironiq. en
362. parlant d'un ou it un juit), p.
Judea (a se), y. r. se juger, p. 211. - Pl. juptini.
363. 369.11 a se judea cu, Jupanési, s. f. madame (se dit
etre juge par, p. 369. 11 a se aux femmes d'ime condition
judecet la, plaider devant, p. inferieure), p. 212. - Pl. jupci-
nese.
Judecatä, s. f. sentence, p. 331. Juvät, s. n. lacet, noeud coulant.
356. 365. 367. 466.11 procès, p. 11 a-i pune juvétul in grit, le
366. 466.11tribunal, justice, perdre, p. 371. - Pl. juvefe.
L, pr. per. le, lui ; passim. p. 153. 590.fipour, p. 95. 135.

La, prep. à, aux; passim.11 à Pe- 228. 272. 278. 352.11 de, pour,
poque de, pendant, p. 10. 340. p. 11.11 chez, p. 82. 85. 87. 91.
341. 342. 344. 611.11A, dans, 92. 117. 204. 210. 229. 262. 317.
p. 15. 17. 116. 148. 207. 221. 389. 417. 531. 652. 553. 569. 11
222.11 dans, pour, p. 112. 224. la capul tga, sur ton dos, p.
225.11 yen, p. 43. 356. fi le, la, 76.11 a cumuli& la gura cui-va,
p. 99. 400.11 aupres, aupres de, ecouter ce quo dit quelqu'un
p. 471. 472. 660. 11 en, dans, p. 148.11 dela, de la part de, 502.
p. 303. 343. 344. 521. 528. II 503.11 de la, d'aupres de, p. 63.
devant, p. 363. 369.11 en pre- Linos, adj. qui a de grosses
sence de, p. 467.11 A, derrière, pattes. 11 avec ses pattes, p.
p. 522.11 vers, sur, p. 356.11de, 358. - Pl. labo§i.
du, de la, des, p. 180. 299. 453. Lacom, adj. avide, p. 95. -Fem.
autour de, p. 471. II A, pour, lacomd ; pl. lacoml, lacome.
dacoromanica.ro
LIc
- 694 - LES
Monti (a), v. convoiter, désirer Lefea, 8. f. salaire, traitement, p.
ardemment, p. 140. 378.
Licomie, s. f. avidité, gloutonne- Letter, in locutiunea : lefter de
rie, p. 2. - Pl. leicomii. parale, charge d'argent comme
Lacrämä, 8. f. larme, p. 231. 367. un crapand de plumes, p. 482.
- Pl. lacrcimi et Mora mi. Lefterea, 8. f. in loeutiunea
Lacrtmä, 8. f. [Mold.] larme, p. mcincez leftereua, perdre tout
368. - Pl. lacrimi. credit, p. 378.
Lacrimä, s. f. larme, p. 557. Pl. Lefterie, s. f. in locutiunea a'pi
lacrirni. trainee& lefteria, perdre tout cre-
Läcul (a), v. habiter, p. 254. dit, p. 378.
Lad, s. f. malle, coffre, p. 68. 94. Legi (a), v. her, attacher, p. 105.
- Pl. lcip. 106. 146. 230. 279. 300. 481.
'LA adj. noir, p. 371. 372. 373. 620. 621. H her (au fig), p. 17.
- Fem. laie et lae. 11 serrer, p. 525. 11 a nu legit
Lana, 8. f. laine, p. 333. 368. 373. douë, ne pas pouvoir mettre
Pl. lec e. in sou de côté, p. 279.
Lapte, 8. n. lait, p. 172. 174. 366. Legini (a), bercer, p. 65.
488. 660. lapte acru, lait caillé, Lege, s. f. loi, p. 379. 380. 381.
p. 108.11 lapte de paare, merle 451. 0 a'pi face lege, se decider
blanc, p. 64.11 ii curge lapte in a, s'imposer une regle de con-
pasat, tout lui réussit, p. 92. duite, p. 380. Ij in lege, bien,
Läsi (a), v. laisser, p. 70. 129. avec force, p. 380.11 *lege, droit,
174. 243. 433.11 laisser tran- p. 381. - Pl. legi.
quille, p. 575.11 abanclonner, p. Lela', s, f. entonuoir. dpi face
626.11 a lcisec din mcinci, laeher, gâtul idea, boire comma un
p. 225.11 a lase( (din pret), faire trou, p. 381. - Pl. idee.
un rabais, p. 241. Lela, voir lele ; p. 383.
Lisa (a se), v. r. se laisser aller, Lele, s. f. se dit, à la campagne,
descendre, P. 299. H a 86 1a8e4 'a une scenr, a une amie,
pe, s'appuyer sur, se coucher une femme plus Agee, p. 381.
sur, p. 625. H a se lets& inble, 383. 384. 385.11 femme de
etre mou, sans volonté, p. niceurs légeres, p. 383. 384.
295. 296. 385. 627.11 pi-a gait lelea bdr-
[Audi (a). v. loner, venter, p. 177. batul, les deux font la paire,
459. p. 383. Hun bate-lelea, un van-
Laudat, adj. lone, p. 87. - Fem. rien, un coureur de filles, p.
ldudate ; pl. leiudali, laudate. 383.11 a umbler lela, flaner, p,
Läuntru, s. n. interieur.11 din lcl- in dorul lelei, à Paven-
wntru, interieurement, p. 600. ture, sans but, p. 383.11pufa-
Lauter, 8, in. ménétrier, violoneux, de lele, Ward, p. 385.11 fecior
p. 626. - Pl. lclutari. de lele, batard, p. 385.
Le, pr. pers. les, p. 228. 231. 439. Lemn, 8. n. bois, p. 103. 180. 285.
472; passim. 413. 446. 546. 547. 590. 617. -
Léc, 8. n. remede, P. 3. 373. 374. Pl. lemne.
375. 376. 377.11 bacl cu We, c'est Lene, s. f. paresse, p. 588.
chose h. laquelle on peut re- Leo* s. f. ranehe. 11 o lovipi cu
médier, p. 3. gclsi lécul,
11 leoca, tu n'y es pas, p. 385. 11
trouver le remede (pour forcer e cant lovit cu leoca, il a son

quelqu'un b. faire ce que nous coup de marteau, p. 388.
désirons), p. 376.11 al face de Lepäda (a), r. jeter, rejeter,
Mc, le battre, p. 376.11 atdta 216.
il t'en cuira, p. 377. WI, 8. f. elaie pour battre le
11 de lee, tres peu, presque rien, mals. a face
11 lései pre cine-va,
P. 377. II lier rien, p. 377. le battre, p. 386. - Pl. lese.
Léfi, 8. f. salaire, traitement, p. *Lescae, s. f. hard, p. 228. Pl.
378. - Pl. lefuri. lesceii.
dacoromanica.ro
- 695 -
Lt's LUC
*L6scae, s. f. liard, p. 228. 473. beaucoup, p. 392. H sapa i lo-
-Pl. rescal. pata e a lui, il va mourir ;
LescaTe, s. f. liard, p. 386-Pl. a perdu tout espoir, p. 548.
lescdt. a .rbnané in sari de lemn, Otte
Lesne, adj. inv. facile, p. 86. 89. completement ruin& p. 547.1
134. 245. 317. 362. 364. 657. apd de sapd, vin, p. 549.
Lesne, adv. facilement, p. 34. 59. Lotru, 8. m. [Ungl voleur, p. 379.
87. 156. 224. 340. 423. 463. -Pl. lotri.
*Letcae, s. f. hard, p. 386.-PL Lov6IA, s. f. coup, p. 447. 448. -
Pl. lovell.
*Letcafe, s. f. liard, p. 386. - Pl. Levi (a), v. frapper, p. 221. 385.
388. 389. 390. 437. 447. 448.
Leg, s. m. franc, p. 386. 387. - Lovl (a se), v. r. s'accorder, p.
Pl. lei. 297.11a se lovl cu, se ressem-
Leuca, s. f. ranche, p. 388. 389. bier, etre la memo, ne pas
390.11 ¿ovil cu leuca, toque, p. différer, p. 603.
- 388. Lovitura, s. f coup, p. 448.- Pl.
Li, pr. leur, à eux, p. 368. 419.
421. Lui (a), ro. prendre, p. 19. 22. 25.
*Lifterie, s. f. in locut.: a'qi pierde 46. 47. 48. 61. 63. 87. 116. 117.
lifteria, perdre tout credit, p. 122. 129. 135. 157. 205. 238.
378. 239. 240. 242. 243. 245. 246.
LimIA, s. f. langue (organe), p. 248. 258. 260. 290. 298. 303.
116. 127 11 lame (la largeur de), 320. 392. 393. 406. 426. 462.
p. 237.11 langue (parlée), p. 390. 534. 544. 554. 584. 590 623.
640. -Pl. 643.11 accepter, prendre, p. 263.
Linguil, 8. f. cuillière, p. 26. 73. prendre, enlever, p. 506. 1re-
241. - Pl. linguri. cevoir, p. 264. 278. 393. 639.
s. f. ligne, p. 568. - Pl. acheter, p. 288. 530. 589. 1
Lipit, adj. colle. 11 sdrac lipit, pau- prendre, gagner, p. 62. 11 épou-
vre comme Job, p. 564. 565. ser, p. 90.11 perdre, p. 80.11 a
570. - Fem. ; pl. Ina ca furca lungd, chasser, p.
lipite. 304.11 a hat de olac, presser, p.
Lipsä, s. f. manque, défaut, p. 11. 457.11 a'fi luet ostfcr,cd, prendre
11 Pauvreté, le fait de ne pas son da, p. 466.11a /ua la trel
avoir, p. 390. 391.11 in lipsd, paretic, traitor par dessous la
faute de, p. 136. 11 din lipsd, jambe, p. 483.11 a'gi /ta plata,
faute de, p. 129. etre puni comme il le mérite,
Lipsl (a), v. manquer, p. 22. 274. p. 501.11 a luà imprumut, em-
371. 401.11 in an quer, s'absen ter, prunter, p. 335.11 a lua din maná,
p. 48. 49. 286. enlever, p. 412.11 a'l ha la ju-
*Litcae, s. f. hard, p. 386, - Pl. decatii, le battre, p. 367. a'/ lua
Neal. la depbtat, lui demander des
Lee, s. n. place, p. 22. 475.11 en- comptes ; le battre, p. 265.11 a'l
droit, p. 24.11 terrain, p. 349.11 lid& la refec, le gronder, p. 531.
in loe, au lieu de, p. 126. 174. neluat in bardé, homme gros-
260. 267. 268. 488. 501. 569. sier, sot, p. 591.
579.11 /a loe, en place, à sa Lucia, adj, net, brillant.11 grade
place, p. 303.11 de loe, du tout, lucie, pauvreté absolue, p. 578.
p. 522. - P/. locuri. - Fem. lude; pl. lucii, lucie.
Locat, s. n. habitation, logis, de. Luca (a), v. travailler, p. 180.394.
meui e, p. 556. - Pl. locapri. 399. 506.
Locul (a), V. habiter, p. 254. Lucrare, s. f. travail, p. 412. -
Lope* s. f. pelle, r. 135. 366. Pl. lucritri.
367. 391. 392. 545. 546. 547. m. travailleur, ouvrier,
!Awl-biter, 8.
548. 549. 612.11 rame, p. 392. p. 394. - Pl. lucratorf.
1batut Cu lopata, tout couvert- Lucritor, adj. travailleur, p. 394.
61498 46
dacoromanica.ro
- 696 -
LUC
11 de travail, de la semaine, Liming, s. f. lumi6re, p. 153. -
p. 394. 561. - F6m. lucrcltdre ; Pl. lumini.
pl. luercItori, lucreit6re. Lumini (a), v. éclairer, p. 390.
Lucru, s. n. travail, p. 2. 177. 309. Lumtnare, s.f. lumière, chandelle,
414. 500. 568. chose, p. 41.
11 p. 92. 551. 552. -Pl. /umindri,
171. 173. 252. 253. 337. 621. II Lung, s. f. lune, p. 77.
objet, p. 338. H luerts de gerernea, Lung, adj. long, p. 260. 301. 474.
travail mal fait, p. 309. - Pl. 601. 602.11 grand, p. 60. 267.
lueruri. -F6ra. lungcl ; pl. lungi.
LW, pr. pers. b. lui, son, sa, p. 3. Luntre, s. f. barque, p. 394. 395.
70; passim. 396. 397.1[ a se face luntre
Lulachiii, s. n. indigo. 11 a face punte, faire tout son possible
ne pas réussir, p. 394. pour réussir, p. 397.11a umblei
Lulea, s. f. pipe, p. 552. 553. - in dottet luntre, essayer de trom.
Pl. miele. per, p. 397. - Pl. luntre et
Lume, s. f. monde, p. 90. 243. luntri.
257.11univers, p. 349.11in lurne, Lup, s. m. loup, p. 15. 172. 174.
dans le monde, p.562. 11 de ca'nd 368. - Pl. lupi.
lumea, de tout temps, p. 232. Lut, s. n. argilE., terre glaise, p.
11 a' §i luet lumea in cap, se sauver, 461. - Pl. luturl.
p. 298. - Pl. lute,.
M', pr. per. me, moi, p. 46. m. [Trans.] artisan,

Meister, s.
Macar, adv. [Mold.] tout au moins, maitre ouvrier, p. 399. - Pl.
p. 636.11 quand bien rn6me, §i, m aister
p. 557.11 niel macar, pas m6me, Maistor,s. m. [Ban.] artisan,maitre
p. 645. ouvrier, p. 399.- Pl. maistori.
Wear, adv, tout au moins.11 niel Mali, s. n. rnaillet, p. 399. - Pl.
mdcar, pas m6me, p. 394. male
Micelar, s. m. boucher, p. 235. Mal, s. n. bord escarpé, berge, p.
398. -Pl. mcicelari. 131. - Pl. maturl.
Micelirle, s. f. boucherie, p. 398. MalaIii, s. n. [Mold] millet, p.
- Pl. meiceldrii. 555. 586. - Pl. malaiuri.
Micini (a), v. moudre, p. 398. 399. Mamá, s. f. mère, p. 352. 444. 445.
456. 11 manger beaucoup, parler - Pl. mame.
beaucoup, p. 398. 11 a meicinti Mamaligh, s. f. bouillie épaisse de
cul Sra, contenter quelqu'un, farine de =Is, p. 163. 520.-
agir à sa guise, p. 399. PI. m an, alige.
Mich,* s.'f. trique, gourdin nou- Mimiligi, s. f. bouillie épaisse de
eux, p. 652. - Pl. ma' duce. farine de mals, p. 163. - Pl.
Migar, s. m. ane, p. 126. Pl. mdmalige.
mägari. mang, s. f. main, p. 24. 50. 51. 56.
MaT, adv. plus, p. 47. 59. 60; 62. 117. 135. 765.166.191. 192.
passim.11 encore, p. 116. 121. 225. 245. 339. 340. 413. 417.
127. 149. 156. 163. 241. 266. 436. 454. 461. 481. 518. 519.
337. 454. 540.11 encore, encore 522. 545. 585. I] a face en mina,
plus, p. 21. 149. 557.11 encore, faire signe de la main, p. 454.
OP., p. 195. 11 mal mutt, voir la ?nand, au bras, p. 417.11 a
mutt. H mal bine, voir bine. 0 mai da in Wind, confier, p. 652. 11
bun, voir bun. H mat- întâi, tont a intra in mdnet, venir dans
d'abord, p. 270. 271.11 cant mai les mains, p. 481.11 din mand,
da, certainement out, p. 238. des mains, p. 412.11pe md net,
V mai scii, pent-on savoir, p. 30. aux mains de, p. 519.11 o wand,
dacoromanica.ro
- 697 -
MIN MEL
un peu, p. 145. 146.- Pl. me/ ini, marquable, important, p. 2.
mci ine et md ni. 442. 475. II important, grave, p.
Mani (a), v. mener. diriger, p. 364. 272. 522.- Pl. mdri.
Manca (a), v. manger, p. 10. 18. Mare, s. f. mer, p. 112. 140. 160.
86. 88. 90. 91. 100. 114. 144. 205. 251. 252. 395.- Pl. mclri.
155. 156. 157. 172. 258. 288. Maro, interj. l'ami, mon cher, p.
368. 378. 391. 399. 484. 544. 283.
554. 610. 611. 630.11 &Tensen Marta, s. f. marchandise, p. 229.
p. 26. 73.11 démanger, p. 577. 288. 400. 401. 423. 513. 626. -
11 a in tinca banii Cu lingura, jeter Pl. mcirfuri.
l'argent par les fen6tres, p. 73. Margine, s. f. bord, rivage, p. 395.
11 a mancd saéla, are rossé PI. indrgini.
d'importance, p. 544.11 a ?neme& N'aria. (a), y. marier, p. 424. 425.
o soponéld, 6tre grond6; étre 436. 616.
battu, p. 630. Marmork, s. f. marbre, p. 439. -
Mancare, s. f. plat, nourriture, p. Pl. marmore.
98.- Pl. md necia Martor, s. In. témoin, p. 402. -
Mandrä, adj. belle, belle-fille, p. Pl. martort.
522. - Pl. Indndre. Marunt, adj. menu, petit, p. 164.
Mane, adv. doman), p. 67. 93. 240. - Fem. meiruntcl ; pl. mdrunif,
ea mane, bientôt, p. 251. mdrunte.
*Mangar, s. m. menue monnaie Maruntea, adj. fe'm. peu, petite
de cuivre.11 a da mangclrul eel quantité, p. 325.- Pl. mclrun-
de apoi, donner jusqu'à son tele.
dernier sou, p. 399. 400. - Pl. Märunti§. s. n. petite chose, ba-
mangdri. gatelle.11 chose de peu de va-
Mángaere, s. f. consolation, p. 550. lenr, de peu d'importance, p.
- Pl. In angel 402. - Pl. mdruntiquri.
MangaTere, s. f. consolation, p. Mask, s. f. table, p. 81. 133. 587.
550. - Pl. mcIngalerl. lila masa', à table, p. 520.
Manii (a se), v. r. se facher, p. Ma-sa, pour munid sa, sa m'ere, p.
610. 650. 651. 641,
Mana (a se), V. r. se facher, p. Masat, s. n. fusil (b, aiguiser), p.
651. 402.
Manie, s. f. colère, fureur, p. 626. M'asea, s. f. dent molaire, p.654.
630. - Pl. madi. Pl. nzäsele.
Manj1 (a), v. salir. 11 baibouiller, p. Mata, s. f. chatte, p. 29. 358. -
653 654. Pl. in*.
N'UD (a se), v. r. se salir, p. 490. Matase, s. f. soie, p. 3:33. - Pl.
Manjit, adj. sali, p. 600. - Fem. 171608Uri.
mcInjild ; pl. mcinjiti, mánjite. Matask, s. f. [Banat.] soie, p.
Mantul (a se , v. r. [Mold.] , se 209.
terminen 11 s'a mcintuit socoala, *Madi, s. f. pot-de-vin, p. 402.
il n'y a pas à discuter, c'est Pl. made.
mon dernier mot, p. 606. Mk, pr. pers. 1-er pers. sing. me,
Manu§a, s. f. anse, poignée, p. moi ; passim.
458. 459. - Pl. nuinuql. fr.Ing , 3-e pers. sing. ind.
Manz, s. vi. poulain, p. 243. - Pl. prés. il, va, p. 317.
(inji interj, héldis done; rhomme,
M'arao, [Banat] , in loc. scirae, mci- p. 649.
roc, tr6s-pauvre, p. 569. Medic, s. nt. m6decin, p. 403. 404..
Maracine, s. m. ronce, p. 168. 368. Pl. medid.
- Pl. mdrainf. Mehenghe, adj. et s. fém. rusée,
Maro, adj. grand, p.2. 59. 96. p. 404.
101. 103. 107. 164. 195. 202. Molo, s. in. colimaçon, p. 556. -
203. 204. 250. 267. 347. 456. Pl. melci.
475. 518. 519. 523. 537.11 re- Melitá, s. f. broie, macque, p.
dacoromanica.ro
- 698 -
MEL MIS
40511 it merge gura ea melita, Meù',T. pos. mon, uñen, p. 25.
c'est un moulin b, paroles, p. 62; passim.
405.11 melitcl, bavard, p. 405. - Mezat, s. n. vente aux enchères,
Pl. melife. p. 423.- Pl. mezaturi.
Meliti (a), y. battre, p. 405. 'MY, pr. pos. me, ma, moi, a moi;
MeRA, 8. n. broie, rnacque, p. passim.11 pour moi, p. 115.
406. - Pl. meliNfe. Mi, pr. pos. h moi, me, pour moi,
Mereil, adv. sans cesse. 11 tot me- p. 63. 170. 191. 192.
rat, sans cesse, sans s'arreter, Mic, adj. petit, p. 1. 2. 202. 204.
p. 346. 348. 408. 445. 476. 613. - Fém.
Merge (a), y. aller, p. 85. 115. 'vied; pl. mid', mice.
137. 247. 248. 283. 316. 366. Mie, pr. pers. à moi, p. 523. 646.
384. 390. 394. 405. 424. 456, Mie (o), s. f. mille, p. 268. 423.
457. 507. 539. 542. 544. 626. 424. 425. 426. 528.11 mii, mil-
649.11 marcher, p. 302. 11 rouler, Hers, p. 398.11 ali da o inie in-
avancer, p. 128. 464.11 a merge naint e, lui donner de l'avance,
din bute in bute, aller de mal p. 426.
en pis, p. 106. H a merge de Were, s. f. miel, p. 353. - Pl.
olac, courir la poste, p. 457. 11 mieri.
par'ccl'i merge plugurile, il est Miez, s. n. amande, p. 368. - Pl.
heureux, ses affaires sont pros- miezuri.
peas, p. C07.11 'it merge vest ea, Mijloc, s. n. moyen, p. 22. 11 a
tout le monde en parle, p. 510. la mificic, intervenir, p. 47. -
Merindi, s. f. provende.11 au plur. Pi. miji6ce.
victuailles, provisions, p. 502. Mili, s. f. pitié, p. 447. 474. H
-Pl. merinde. e mild, 11 a pitie, p. 474. -Pl.
Mertä, s. f. [lliold.], boisseau, p. mile.
266. 406. 586. - Pl. iner¡e. Milul (a), v. faire la charité, p.
Mertic, s. n. boisseau avec lequel 162.
le meunier mesure la part qui MincIuni, s. f. mensonge, p. 145.
luí 1.01/lent 5. la mouture; cette - Pl. minciuni.
part, p. 406. Mine, pr. pers. moi, p. 137. 271.
Meserie, s. f. metier, p. 406. 407. la mine, chez moi, p. 207. I[
408. 409. 410. 411. 412. 576. de la mine, le mien, mon, p.
Mesteci (a se), y. r. [Banat], se 290.
meler, se mélanger, p. 890. Minte, s. f. esprit, intelligence,
Meter, 8. m. artisan, maitre ou- p. 95. 143. 146. 171. 303. 352.
vrier, p. 176. 180. 412. 413. 564. 623. H cífi pierde ininfde,
414. 415. 416. H meeeru-stricci, perdre l'esprit, p. 358. - Pl.
mauvais ouvrier, p. 416.-Pl. miry.
inefteri. Mintl (a), v. mentir, p. 257.
Me§te§ug, R. n. metier, p. 416. Minteos, adj. [Mold], sage, avisé,
418. 576. - Pl. megtepi- p. 85. - Fém. mintedsii ; pl.
guri. minteofi, minte6se.
Mimi, s. f. mesure, p. 209. 418. Mill (a se), r. s'étonner, p.
420.11peste misurd, outre 467.
mesure, p. 356. Mi§ci (a se), v. r. remuer, p. 499.
Mimi (a), ro. mesurer, p. 71. "Mi§elie, a. f. tnisere, honte, p. 2.
419. 421. 422. 423.11 a mi- - Pl.
surd pre cine-va, battre quel- Mi§ini, s. f. fourmillière. tas;
11
qu'un, p. 423.11 a',1 ingsurd doug- beaucoup, p. 613. -- Pl. mi§ine.

çieeli cinci, le rosser d'impor- Misit, s. n. [Mold] courtier, p.
tance, p. 423. 630. - Pl. misiti.
Mësurà (s se), v. r. se mesurer, Mistrie, s. f. truelle. U are ami
rivaliser, p. 88.11 a se m'esurd iee mistria, il ne peut pas me
dupa, vivre suivant (en rapport faire de tort, p. 426. - Pl.
avec), p. 655. inistrif.
dacoromanica.ro
MIT
- 699 - MU*
Mili, s. f. pot-de-vin, p. 402. cut niel o mogie, tu n'as aucun
Mititel, adj. tout petit, p. 654. prollt, p. 260.
655. - Fém. mititicci; pl. mi- Mosor, s. n. bobine, p. 307.
titef, mititele. Mogtenl (a) v. hériter, p. 436.
Mocan, s.m. paysan des montagnes Mototoll (a), y. mettre en pelote;
de la Tranbylvanie qui vit de chiffonner p. 353. 515.
l'élevage des moutods, p. 426. Mot, s. f. habitant des montn gnes
427. 428. I homme grossiel ; sor, de la Transylvanie, p. 467. -
p. 428. - Pl. rnocanl. Pl. mol.
Mocofan, homme grossier, rustre, MuchTe, s. f. dos, carne, tranchant,
p. 428. - Pl. mocofanl. p. 293. 437. 440. - Pl. muchif.
Mofluz, s. m. banqueroutier, p. Mulge (a), v. traire, p. 14. 174. 488.
158.- Pl. mofluzi et moduji. Mult,adj. et adv. beaucoup, très;
Mojic, adj. vilam, homme du passim. beaucoup, nombreux. ;
peuple, p. 115. 567. -Pl. mo- passi m. I multe, bien (beancoup)
jicf . des choses, p. 266. 268. 825.
Moldova, s. f. Moldavie, p. 468. 581. II mal plusieurs,
M61e, adj. frais, tendre, p. 272. g 644. de mult,
multe'depuis long-
a se Vise& móle ;céder, ne pas temps, p. 399. II de multe ori,
savoir résister, p. 295.296. - souvent, p. 267. fi cu mult mal
Fém. ni6le ; pl. mol, móle. mult, de beaucoup plus, p.
MornaTe, s. f. épouvantail. il femme 300. II mal mult, plus, p. 24.
laide, p.424. 425.-Pl. momdif. 102. 107. 125. 149. 163. 175.
Moml (a), v. sécluire, tromper, 210. 262. 338. II mal mult, de
p. 44. trop, en p. 276. 431.
M611, s. f. moulin, p. 390. IIPiétrd Multime, s. f.plus'
foule, grand nombre,
de ni6rci, meule, p.382. - Pl. p. 272. - Pl. mulymf.
inorf. Multuml (a se), v. r. se contenter,
Morar, s. ni. meunier, p. 429.11 a étre satisfait, p. 124. 263. 503.
avi cap de morar, étre un sor, Mumi. s. f. rnbre, p. 433. 640. 658.
p. 429.- Pl. morari. Pl. mune.
Morariii, s. ni. [Banat] meunier, Muna, s. f. travail, p. 353. 498.
p. 429.- Pl. morarl. Muncl (a), v. travailler, p. 550.
Mort, adj. inort, p. 172. 257. 260. Muncit, adj. gagné en travaillant,
364. 569. - Fém. martcl; pl. p. 33. - Fém. muncitd ; p.
morir, m6rte. munciii, mur cite.
M6rte, s. f. mort, p. 134. 271. Muncitor,adj. travailleur, p. 437.
344. 470. 560. 608. a fi pe
11 Fém. muncit6re; pl. munci-
Incide, Uva a l'article de la torf, muncit6re.
mort, p. 382. face lucirte, il Muntén, s. m. [Mold j nom que
y a mort d'homme, p. 470.- le Moldave donne au Valaque,
Pl. moll. p. 512. -Pl. muntenf.
M66, s. f. sage-femme, p. 429. Muri, s. f. mita:, p. 621. - Pl.
430. 431. 432. 433. It ift mure.
sesee móge scl'l mogésccl, il trou- Murl (ai, s. mourir, p. 52. 53. 86.
vera son maitre, p. 433. - 234. 243. 244. 245. 260. 335.
Pl. mi*. 345. 346. 429. 654. 556. 681.
Mol (a), v. vaincre, battre quel- 582. 607. 639.
qu'un, p. 433. Musa, s. f. mouche, p. 587.- Pl.
Mogie, s. f. terre, propi iété, P. musci.
15. 260. 406. 407. 416. 433. Multeriii, s. In. pratique, client,
434. 435. 436. 470. fi n'al fa"- p. 401. 438. Pl. mugteril.
dacoromanica.ro
- 700 -
NA. NE-
Na, interj. voilà, tiens, p. 280. 11 na Nebun, adj. fou, p. 48. 62. 94. 148.
ti-o, prends la, p. 280. 296. 297. 135.11 a fi nebun in carte, etre
Näcovali, s. f. enclurne, p. 178. très-instruit, p. 148.- Fém. ne-
448. - Pl. ncicovale. bund; pl. nebuni, nebttne.
Nicovalmi, s. f. enclume, p. 178. Nebunie, s. f. folie, p. 351. Pl.
- Pl. nitcovaline. vebunii.
Nadi, s. f. association, p. 505.- Ne-buricat, adj. avec le nombril
PL. nade. non umpé, p. 430. - Fem. ne-
Nidejdo, s. f. espoir, p. 204. a 11 buricatt I; pl. ne-buricafi, ne-buL
trage ncidejde, espérer, p. 153. ricate.
Nidl (a), v. unir, abouter, p. 621. Necaz, s. n. ennui, désagrément,
Nidragl, a. ni. pl. chansses, cu- p. 552. - Pl. necazuri.
lottes, p. 189. Ne-chemat, adj. non appelé, p. 26.
Nidull (a!, v. [Banat] tondre A, - Fem. ve-chematd ; pl. ne-che-
aspirer, p. 152. mati, ne-chemate.
NaIbi, s. f diable, p. 47. - Pl. Ne-cinstit, adj. ma lhonn éte, p. 567.
-Féin.ne-cinstitéi; pl. ne-cinstili,
Nainte, adv. devant, p. 137. d'aci ne-cinstite.
vainte, dorenavent, p. 548. Ne-cl'oplit, adj. mal elevé, grossier,
Nalt, adj. haut, p. 348. - Fem. . p. 439. - Fem. ne-cloplitd ; pl.
naltd; pl. naly, valle.
Niki* s. f. vision, rey°. Necuratul, s. in. art, le diable, p.
face ndlucci, prendre pour, p. 22.
307. Ne-drept, adj. injuste, p. 157. 281.
Niplat, R. n. jante, p. 538. - Pl. 929. -Fem. ne-dréptcl ; pl. ne-
ndplati. drepfi, ne-drepte.
Närav, s. n. habitude (en mau- No-dreptate, s. f. injustice, p. 43P.
verse part), défaut, p. 504. - 440. 513. -- Pl. rie-dreptäti.
Pl. /din/vi/A. Negot, s. n. negoce, commerce,
Nirivire, R. f. action de contracter p. 440.- Pl. negoturi.
une mauvaise habitude, un Negoll (a), v. Pfoldl discuter, p.
p. 411. - Pl. niárdviri. 440.
Nas, s. ni. nez, p. 172. 327. 329. Negru, adj. noir, p. 11. 12.13. 54.
365. 542. 555. 650. -Pl. nasuri. 64. 366. 941. 472. 600.11 4ile
Naf, s. m. parrain, p. 588. - Pl. riegre, mauvais jours, p. 54. H
nag. niel' %Ora', nici alba*, sans rien

Nasce (a se), v. r. naitre, p. 349. dire, p. 441.11 a se face negru-
413. verde, se facher, p. 441.11aq fi
Nascere, s. f. origine, p. 440. - vegru inaintea °chilar, are des-
PI. nasceri. agi dable A. quelqu'un, p. 441.
Nastratin-Hogea, s. m. Nastratin- Negustor, s. in. negociant, com-
Hoges, nom d'hointne, p. 495. merçant, p. 442. 443. 444. 568.
N at, 8.m . [Banat] indivi d u, homme, 632
p. 660. - Pl. na¡i, Negustoresc, ad!. de commerçant,
Navi, s. f. navire, p. 303. - Pl. p. 63P. - Fém. negustoréscd ; pl.
nave. . negustorescf, negustoresce.
Ne, pr. pers. 1-er pers. dat. et acr. Negustorie, s. f. coinmerce, p. 444.
h nous, nous, p. 138 206. 278. 445 - Pl. vegustorii.
Ne-avere, s. f. pauvreté, p. 439. Negutitor, s, in. négociant, p. 445.
Ne-avut, adj. pauvre, p. 439. - - Pl. negufdtori.
Pl. ne-avit¡i. Negutitor, s. in. [Moid Jnegociant,
Ne-botezat, adj. non baptisé, P. 446. - Pl. negulitori.
431.- Fem. ne-botezatd; pl. ne- Ne-tinpicat, adj. non satisfait, me
boteza¡t ne-botezate. content, p. 566. - Fem. ne-ini.
dacoromanica.ro
- 701 -
NE- NIM
pacata; pl. ne-impcicall, ne-im- p. 430. - Fem. fte-tcletcl; pl. ne-
pcicate. M'ay, ne-tclete.
Ne-incetat, adv. sans cesse, p. 656. Ne-täTat, adj. non coupe, p. 429.
Ne-Tndreptat, adj. non redresse, 430. 431. -Fem. ne-taatcl; pl.
tordu, p. 345. 446. - Fem. nene-tdlaff,
indreptatii ; pl. ne-indreptag, ne- Ne-täTet, adj. Proldl non coupe,
indreptate. p. 430. 431. - Fem. ne-tclletd ;
Ne-lini§t1 (a), v. donner des soucis, pl. ne-tclleg, ne-talete.
p. 67. Ne-unsk adj. non graisse, p. 465.
Ném, s. n. peuple, p. 390.- Pl. - Fem. ne-unscl ; pl. ne-unp,
ném ne-unse.
Nemerl (a), v. parvenir à, rencon- Nevéstä, s. f. femme (épouse), p.
trer, tomber juste, p. 402. 497. 650. - Pl. neveste.
498. Nevinovat, adj. innocent, p. 447.
Nemiluita (cu), loc. adv. à foison, - Fem. nevinovatd, ; pl. nevino-
sans compter, p. 11. vafl, nevinovate.
Ne-molit, adj. sans le nombril 'Nevoe, adv. difficile, p. 89.
coupe, p. 430. 431. -Fem. ne- NevoTe, s. f. besoin, p. 11. 87. 1
moOld ; pl. ne-nzo§ifi, ne-mofite. necesité, p. 380. souffrance,

11
Nemtesc, adj. allemand, p. 518.- p. 436.11 infortune, besoin, p.

Fem. nemtésal ; pl. nem(esci, 562. - Pl. nevol.
nenqrsce. Nice, conj. [Ung] ni, p. 114.
Ne-odihnl (a), v. donner des soucis, Nicl, conj. ni, ne, non plus; pas-
p. 67. 5im.11 ni, pas meme, p. 74.
Ne-pedepsit, adj. pas instruit, mal 87. 130. 141. 142. 163. 181_4 181;
elevé, p. 516. Fem. ne-pedep- passim. 11 niel ... nicl, p. 13.
sitcl ; pl. nepedepsiti, ne-pedep- 29. 42. 88. 124. 129. 150. 185-
site. 234. 269. 270. 293. 340. 872.
Ne-pottit, adj. non invité, p. 81. 373. 441. 412 623; passim.
115. - Fem. nepoftitcl ; pl. ne- niel o, aucune, pas une, p. 24-
poftiri, ne-poftite. 181. 260. 357. 386. 515.11 niel
Nepot, s. in. neveu, p. 224. - Pl. un, aucun, p. 1-17. 216. 257.
nepoti. 391. 416. 418.11 niel una, au-
Nerod, adj. sot, niais, p. 64. - cune, p. 213. 11 niel odatd, ja-
Fem. neròclii ; pl. neroill, nerócle. mais, p. 57. 87. 113. 260. 284.
Ne-särat, adj. non salé, p. 97. 98. 354. 369. 537.11 niel cum, du
- Ffan. ne-sdratt I ; pi. ne-scirati, tout, p. 105. 225. 299 30i. 457.
ne-scirate. 463. 493.11 niel ctind, jarnais,p-
Ne-sdravén, adj. incapable, p. 173. 343.11 niel mcicar, pas meme,
- Pl. ne-sdraveni. p. 394.
Ne-sftr§it, adj. sansfin,inépuisable, Nicovall, s. f. encime, p. 77. 175.
p. 198. 261. - Fem. ne-sfirgitä ; 177. 210. 447. 449. - Pl. nicovelt.
pl. ne-sfirqi0, ne-sfirqile. Nicovalnä, s. f. enclurne, p. 177.
Ne-stins, adj. [Mold.] sans fin, 449. - Pl. nicovalne.
p. 261. - Fem. ne-stinscl ; pl. ne- Nicovan, s. n. enclume, p. 177.
sting ne-einse. 449.- Pl. nicovane.
Ne-stricat, adj. non gáté, p. 91. NIetura (a), v. [Un g.] balayer, 597.
- Fem. ne-stticatcl; pl. ne-stri- Nime, pr. incl. personne, p. 349.
catf, ne stricate. 689. 640.
Ne-subtiat,adj. grossier, sans in- Nimene, pr. ind. personne, p. 257.
struction, p. 447. - FBrn. ne- 345-1. 583.
subtiatcl, ; pl. ne-subtiail,ne-sub- Nimenea, pr. ind. personne, p. 413.
yate. NimenT, pr. ind. persoune, p. 228.
Ne-supus, adj. insoumis, p. 555.- 257. 658.
Fem. ne-supuscl ; pl. ne-supuff, Nimerl (a), y. tomber juste, trou ver,
ne-supuse. atteindre juste, p. 176. 207.
Ne-täet, adj. [Mold] non coupé, 497. 498.
dacoromanica.ro
- 702 -
N1M OCN
Nimic, adv, ríen, p. 66. 85. 117. Noud, pr. pers. à nous, p. 243.
241. 243. 257. 264. 282. 532. NoudijecT f i no* ccij. num. quatre-
650. vingt dix-neuf. p. 575.
Nimine, pr. incl. personne, p. 569. Noudspre-dece, adj. num. dix neuf,
Nisce, pr. incl. des, quelque, 489. p. 450.
Nisip, s. n. sable, p. 439. - Pl. ni- Nu, adv. non, ne... pas...; f assim.
sipuri. II pang nu, avant de, p. 253.
Nod, 8. n. noeud, p. 449. 450. 481. Nuci, 8. f. noix, p. 368.-Pl. nuci.
Pl. nodurf. Nuea et Nula, s. f. baguette, verge,
NoT, pr. pers. 1-er pers. s. mom. et gaule, p. 23. 94. 335. 572. -
acc., p. 204. 283. Pl. nuele et nuiele.
Ndpte, s. f. nuit, p. 382. 489. - Numa, adv. senlement, mais, p.
Pl. nopti. 36. 77. 95. 275. 549. 601.
Noroc, s. n. bonheur, chance, p. NumaT, adv, seulement, p. 47. 65.
231. 627.- Pl. moráce. 105. 117. 140. 162; passim.
Norocl (a), ro. rendre heureux, p. numal de cat, de suite, p. 137.
631. Numdr, s. n. nombre, p. 171--Pl.
Nora'', 8. n. boue, fange, p. 461. numere.
Pl. norefie. Numérd (a), v. compter, p. 48...290.
Nostru, adj. notre, p. 109. 113. 472.11compter, payer, acqui tter,
520. - Fém. tuistra; pl. noqtri, p. 257.
n6stre. Numl (a se), v. r. se nommer, s'ap-
Nod, adj. nouveau, p. 220. 380, 450. peler, p. 145. 443.
451. 654. 595. 596. 597. 598.- Nun* s. f. noce, p. 82. 626. - Pl.
Fém. now's* ; pl. no); nota. nunti.
Noud, adj. num. card. neuf, p. 48. Nutret, s. f. fourrage, p. 251. - Pl.
49. 143. 228. 278. 298. 445. 450. nutrefe.
481. 499. 523. 647.
o
0, adj. num. card. une, p.24. 47; borace, 11 ronfle, p. 453. - Pl.
passim. une ratline, la méme, oborace.
p. 3001 nici o, aucune, p. 24, Obraz, s. m. figure, p. 390. - Pl.
181. 260, obraze et obraji.
0, pr, pers. fém. la, elle, imm6- Obraznic, adj. impertinent, p.115.
diatement à c5t6 d'un verbe : obraznica ; pl. obraznicr,
am cumpeirat'o, p. 14. 29. 112. obraznice.
130; passim. Obroc, s. n. boisseau, p. 453. 454.
0, pour va, 3-e pers. sing. fut., p. a pune in obroc, tromper, p.
2. 30. 140. 363. 506. 516. 540. 451. - Pl. °brace.
0, pour va [Mold.] p. 328. 'Oca, s. f. ocque, ancienne mesure
0, pour a. [Mold. et Ban.] il a, pour les solides et pour les
p. 48. 233. 237. 849. 525. 640. liquides, p. 250. 454. 455.11 a'l
Obadd. s. f. jante, p. 450. - Pl. prinde cu ocaoa miccl, le prendre
obep. en faute, p. 455. - Pl. ocale.
ObiceTtl, s. n. coutume, habitude, *Oca.rmuire, s. f. administration,
usage, p. 451. 452. 11 imp6t, p. 456. - Pl. occirmuiri.
parfois : droit coutumisr [an- s. In. ceil, p. 32. 60. 64. 99.
cien], p. 450. 451. - Pl. obice- 142. 143. 229. 231. 238. 241.
iuri. 303. 301. 400. 402. 441. 474.
Obor, s. n. marche AUX foins ou 521. 524. 544. 551. 532. 668.
aux bestiaux, p. 452. 453 -Pl. 569. 583. 632.11 ea °chi' buni,
obáre. d'un bon ceil, p. 99.- Pl. ()chi.
boroc, s. n. boisseau.11 c6se la o- Ocnk, s. f. bagne, p.456. - Pl. ocne.
dacoromanica.ro
- 703 -
ODA ODA
°dará, une fois, p. 421. 422. 541. Om, pour vont, form. la 14re pers.
de Mata*, tout d'un coup, P. pl. fut., p. 611.
396.11 niel °data, jamais, p. 57. Omega, s. f. oméga, lettre de l'al-
87. 113. 260. 283. 354. 369. 537. phabet grec, p. 13. 461.
Odgon, s. n. grosse corde, cable. Omenesc, adj. convenable, corred,
a trage odgonul, tirer profit, p. 631.- Fém. omenescii; pl.
p. 456. - Pl. odgòne. omenescf, omenesce.
Odihni, s. f. repos, p. 514. - PI. Omenesce, adv, convenablement,
odihne. correctement, p. 633.
Odihnl (a se), ro. r. se reposer, p. Omenie, s. f. considération, p. 36.
193. 342. 49. - Pl. omcnif.
Ofticos, aclj. poitrinaire, p. 526.- OmorT (a), v. tuer, p. 290.
Fém. ofticósol ; pl. ofticofi, ofti- Opor, s. n. partie postérieure
c6se. moyeu, p. 461.
Ogar, s. in. lévrier, p. 191. - Pl. Oprl (a), v. arréter, p. 654.
ogarf. Opt, adj. num. card. huit, p. 156.
dle, s. f. mouton, brebis, p. 173. 481. 592.
174. 868. 398. 436. 488. 489. Or, pour vor, form. 3-e pers. pl.
574.-Pl. of. fut, p. 283.
OTem, s. n. part du mennier, sur Orb, 8. in. et. adj. aveugle, p. 6.
la monture effectuée, p. 456. 569. - Pl. orbt.
447.11 s'a sfirqit °felina, il n'y a Orbl (a), v. aveugler, p. 402.
plus do profit a obtenir, p. Ori, s. f. fois, p. 258. 259.11 de
457. - Pl. o'lemuri. multe orf, souvent, p. 257. 421.
Oi§te, s. f. timon, p. 364. 457. - 422.11 adesca orf, souvent, p.
Pl. oiqtf. 363.
MI, pour yola, forme le futur, p. OrT, conj. ou, ou bien, p. 374. 445.
363. 1 orf ou ,
6iä, s. f. pot, marmite en terre, p. 372. 3731 orf-ce, n'importe
vase, p. 81. 459. 460. 461.469. quel, p. 103. 112. 311. 356. 411.
- Pl. Ole. 500.11 orf i ce, n'importe quel,
s. n. diligence, chaise de p. 41.11 ori-ce, n'importe quoi,
poste, p. 457. 458.11a merge p. 252. 344. 513.11 ad ccit, tant
de olac, courir la poste, p. 457. que, p. 346.
1 a '1 tila de olac, le presser, OrtnduTéli, s. f organisation, p.
p. 457.11a fi cal de olac, tra- 461.- Pl. orindufelf.
vailler sana ti Ove ni repos, p. *Ort, s. n, le quart d'une piastre,
458.11 de olac, beaucoup, suffi- p. 63. 209. 387. 461. 462.
samwent, p. 457. Os, s. n. os, p. 236. 394. 636. -
*OlAcar, s. ni. estafette, coutrier, Pl. Ose.
p. 47. 458. -PI. oleicari. Osefor, 8. n. petit' os, p. 394. -
Olar, s. m. potier, p. 458. 459. Pl. osci6re.
4e0. 461.11 a ride risul olarulul, OsTe, s. f. essieu, p. 368. 463. 464.
rire jaune, p. 461.- Pl. olarf. 465. 11 a unge oda, graisser la
p. 459. -Pl.
OlarTil, s. m. potter, atte, p. 46:1 - Pl. osif.
olari. OsIndi, s. f. conchunnation, puni-
Om, s. in. créature, hom me, gens, tion, p. 267. 268. 462. 463. - Pl.
p. 25. 40. 41. 52. 63. 87. 94. ositqf.
96. 100. 117. 118. 143. 146. 149. *Ostfack s. f. retraile ; paye. fi a
166. 192. 234. f45. 257. 258. lua ostfacci, prendre son du,
302. 821. 334. 346. 346. 349. p. 466.
350. 351. 353 354. 361. 365. Otra* s. f. poison, p. 426. 427.
874. 394. 398. 411. 416. 418. - Pl. otrcivurf.
445. 504. 505. 516. 533. 552. Oil, 8. 51. ceuf, p. 445. - Pl. °u?.
553. 558. 671. 576. 585. 592. Oui (a), v. pondre, p. 575.
608. -.Pl. (mera.
dacoromanica.ro
- 701 -
PAC PAR
Pacat, s. n. [Mold.] peché, p. 466. p. 114. 192. 447. 448. pana ce,
11
567. - Pl. pficale. jusqu'A ce que, avant de, p.

Pace, s. f. paix, p. 466. 511. - Pl. 126. 135. 579.11peinel nu, tant
pa& que, avant de, p. 253. 504. 505.
Moche, s. in. pou, p. 45. 440.- 570. 11pdnä i, jusqu'A, p. 224.
Pl. paduchi. Pana, s. f. plume (pour écrire), p.
raduclife, s. f. pou, p. 45. -PI. pel- 470. - Pl. pene.
duchi. l'andar, s. ni. veilleur, gardien, p.
More, s. f. forèt, p. 590. 632. 471. - Pl. pandari.
637. Pane, s. f. pain, p. 174. 394. 554.
Paduret, adj. sauvage (fruit), p. - Pl. pela
427. - Pl. padurey. Pantahuza, s. F. registre de sous-
Pagubi, s. f
perte, p. 153. 154. cription (pour églises, etc.), p.
400. 467. 468. - Pl. pagube. 471.
Pagubaf, R. in. celui qui perd, qui Pantece, s. in. ventre, p. 381.
est lésé, p. 469. - Pl. pagubaqi. Panza, s. f. toile, p. 624.11 voile
Pagubl (a), v. éprouver une perte, (de navire), p. 204. 471.11 pa n'n
un dommage, p. 153. 443. 444. pebtzele albe, jusqu'A son der-
469. nier sou, p. 363. - Pl. panze.
Pahar, s. m. yerre (A boire), p. Par, s. m. pieu, p. 18q. 261.11 pi-
211.- Pl. pahare. quet, pieu quo l'on plante au.
Pahont, s. ni. homme sala et gros- milieu de l'aire, p. 471. 472.11
sier, p. 470.- Pl. pahonfi. a deslega funfa de la par, ter-
Majen, s. m ara ignée.11 toile d'a. miner une affaire, p. 471.11 s'a
raignée, p. 523.- PI. paiojeni. strins funia la par, il va mou-
PaTanjen, s. ni. [Trans.] araignée. rir, p. 471.
I
tulle d'araignée, p. 522.- Pl. *Para, s. f. centime, p. 228. 445.
paf anjenf. 472. 473. 474. 475. 476. 477.
PaTejin, s. m. araignée. 11 toile d'a- 478. 479. 480. 481. 482. 483.
raignée, p. 522. - Pi. pcifelini. 484.11 parale, argent, p. 401.
Pabe, s. f. pain, p. 174. 235. 272. 472. 473. 474. 475. 476. 477.
554. - Pl. pdIni. 478. 479. 480. 481. 482. 483.
Pari, s. n. f6tu de paille, paille, 484. 525. 601.11 lega paraoa cu
p. 6 262. 263. 502. 503. 536. Oece noduri, i.'est un gr ippe-
537. - Pl. pate. son, p. 481.11 a nu ave para
PU (a), v. frapper, p.88. 389. franta, ne pas avoir un rouge
Palma, s. f. paume (de la main), liard, p. 482.11a nu avé para
p. 516. chicira, méme sens que le pré-
*Palma, s. f. empan, p. 349. 470. cédent, p. 4S2.11 a fi lefter de
- Pl. palme. parale, chargé d'argent comme
*Palman, s. n. huitième partie de un crapaud de plumes, p. 482.11
l'empan, p. 470.- PI. palmee. plin de parale ca canele de pu-
ParnInt, s. n. terre, p. 42. 570. - reci, sans le sou, p. 482.11 trei
Pl. paminturi. de o para. sans valeur, p. 483.
Pan, conj. pour pana, jusque, p. a'l scie cate parale face, savoir
647. ce qu'il vaut, p. 483.11 a nu face
Pana, conj. jusque, jusqu'A, p. 8. parale, ne rien valoir, p. 483. Il
104. 105. 146. 147. 162. 292; a luet la trei parale, gronder
passim.11jusqu'A ce que, p. 84. vertement, seconer d'impor-
100. 280. 346. jusqu'A ce que,
11 tance, p. 483.11 al face de dota
du moment que, p. 114. 192.11 parale, intime sens que le pré-
tant que, p. 447. 522. 595. 596. cédent, p. 484.11 a nu aré para
597. 11pdnä cand, tant que, jus- de ac, ne pas avoir un rouge
qu'A ce que, du moment que, hard, p. 481.11 -Pl. parale.
dacoromanica.ro
- 705 -
PAR P2C
Pare, 8. f. flamme, p. 556. Pästri (a), v. garder, conserver,
Par' &A, contr. pour pare-cd, on p. 48. 62. 165. 235.
diratt que, cornme si, p. 8. Pastramagie, s. m. marchand de
68. 79. 116. 119. 1C 9 ; passim. viande boncanée. grossier
11
Pare ea, on dirait que, p. 69. personnage, p. 490. - Pl. ras-

Päreche, s. f. [Mold.] paire, p. tramagir.
387.- Pl. pelt-eat. Papf, s. m. [Mtg.] billet de vente
Pirete, s. in. mur, p. 224. -PI. et d'identité du betail.11 it del,
piireft. Opp", il la cbasse, p. 490.-
Päreil, s. in. [Mold.] ruisseau, p. Pl. pei2ufurt.
168.- Pl. petrate. Pat, s. It. lit, p. 89. 576. 596. -
Pärinte, 9. m. Ore, p. 352.- Pl. Pl. paturt.
peirinf Mat, adj. sali, soufflé. 11 qui a
Parte, s. f. part, p. 484. 485.11 part, une tare, mal fame, p. 566.-
profit, p. 140. 141. 142.11 a'§f Fem. ptitatei ; pl. pilaff, pc-date.
face parte, prendre pour sa Pät1 (a), s. patir, endurer.11 a pd-
part, p. 281. 332. 11 band parte, ti'to, il a été attrape. p. 113.
avoir bonne part, profit, p. Mimes, adj. patient, qui souffre,
142.11 tn parte, de son c6té, p. 165.11 malade, p. 269. Fem.
p. 533.- Pl. peirft. patimaqd; pl. pcItimagt, patimage.
Particick s. f. petite part, p. 485.- Mimi (a), v. souffrir, etre malade,
Pl. particele. p. 382.
Visa (a), s. importer.11 nu 'mt Patru, adj. num. card. quatre, p.
pasii, je ne m'inqu,ete pas, peu 62. 142. 143. 243. 278. 859. 583.
m'importe, p. 575. Patru-klecT,adj. num, quarante,
Pasat, s. n. bouillie de mals, mou-
lu gros, et mélange de fromage Pe, prep. sur, p. 8. 71. 112. 129.
on de lait.11 it curge laptele in 131; passim.11 pour, p. 591.
pasat, il a bien plu dans son pour, avec, p. 352. 353.11 par,
&voile, p. 92.- Pl. pasaturt. p. 72. 2.58. 269.11 A, au, p. 125.
Pint, s. n. méme sens que pa- 157. 166. 257. 262. 282. 288.
sat, p. 650. -PI. peisaturt. 513. 619. 660.11 dans, sur, p.
Paqaport, s. n. passeport.11 a't da 94. 317.11 sur, d'apres, p. 120.
papportul, le flanquer a la 11 contre, p. 650. 651.11 avec, le
porte, p. 488. -Pl. pafaperte. long de, p. 299.11 confié a, p.
Pascalie, s. f. calendrier. 11 a' gi 50. 51. 11 formant l'accusatif
pierde pascaliile, perdre son sans se traduire en français,
compte, se déconcerter, p. 485. 40. 44. 45. 46. 52; pas-
- Pl. pa scalit. 5im.11pe cdt, en tant que, p.
Pasce (a), v. paltry, p. 358.11 faire Th8.11 pe jumatate, la moithi, p.
paitre, p. 14. 61.11 pe capul, sur le dos de,
Pasce, s. f. Parities, p. 551. 555. p. 76. 11 pe cat, suivant ce que,
PascT, s. f. pl. Parities, p. 657. p. 93.11 pe drum, sur la route,
Pasere, s. f oiseau, p. 33. 52. 63. en voyage, p. 111.11 a fi pe
64. 146.11 lapte de pasere, chose merle, etre à l'article de la
rare, introuvable, p. 64. - Pl. ma, p. 382.
peisért. Pe, prep. sur, p. 112. 160.11par,
Paseresce, adv. à la manière des p. 281. 11 pour, p. 371.11 it, P.
oiseaux. 11 a bleep pdseresce, 269.11de, p. 133.11 contra, P.
apprendre comme un perro- 650. 651.11 le long de, p. 395.
quet, p. 349. II forwent l'accusatif sans se
Piserica, s. f. petit oiseau, p. 610. traduire en français, p. 169.
611. - Pl. pa serele. l'14; passim.
PiseroTil, s. in. petit oiseau (male), Mat, s. n. peche, p. 25. 280.
p. 611.- Pl. pdarot. 267. 574.11 't pcicat, &eat dorn-
Pastor, 8. in. pasleur, berger, p. lunge, p. 6081 ce e drept nu't
488. 489. pecat, ce qui est vrai est vrai,
dacoromanica.ro
- 706 -
PEO PIS
p. 280.11 pécat de, c'est doni- pierre à aiguiser, p. 493.-Pl.
mage pour, p. 401. -Pl. pécate. petre.
Pecingine, 8. f. dartre, p. 572. - *Pie, s. f. pilon, moulin foulon,
Pl. pecingini. p. 496.
Murar, s. m. vendeur de gou- PicA (a), v. tomber, p. 117. 6571
dron, p. 490. - Pl. p8curarl. tornber goutte à goutte, p.
Pedépsi, s. f. punition, p. 491.- 408.
Pl. pedepse. goutte, p. 104. 105.-
Piceturà, 8. f.
Pedepsl (a), y. punir, p. 162. 491. PI. picaturi.
Peire, s. f. perte, p. 450. - PI. Piden s. in. pied, p. 129. 245.
peirt. 382. 400.-Pl. pidón.
Pele, s. f. [Mold. et Viilcea], p. Picur, s. in. [Ung] goutte, p. 104.
442. 443. 473. 557. 617. - 107.
pfL Piedici, s. f. entrave.11 s'a rupt
prép. pour, p. 3. 9. 46. piedica, il n'y a plus d'obsta-
47. 54. 67. 189. 203. 311. 376.
Pentru' cle, p. 494.-Pl. piedice.
434; passim. 11 Pour avoir, en Piele, s. f. peau, p. 442. 443.579.
échange de, p. 268. 472. 645.11 617. 632.-Pl. piet.
potra cit., par ce que, p. 668. PTemn, s. n. farine de mais moulue
Pepene, s. m. melon, p. 316. - grossierement, p. 547.
Pl. pepeni. Pierde (a), v. pordre, p. 22. 110.
Pept, s. m. [Mehedl poitrine, p. 156. 268. 368. 377. 378. 485.
280.-Pl. pepturi. 613. dépenser sans profit,
11
Per, s. ni. poli, p. 516.-PI. pea. perdre, p. 367.

Perdaf, s. n. léprimande, p. 491.- Pierde (a se), v. r. se perdre, p.
PI. perdafurt. 59.11 se perdre, se Oler,
Perde (a), v. perdre, p. 153. 231. p. 129.
858. 363. 444.11 minen p. 15. Pierdut, s. n. those perdue, p.402.-
Perde (a se), v. r. prold. et Ung Pl. prerduy.
se perdre, etre perdu, p 57. 59. Pierl la), v. périr, disparaitr6, p.
Pereche, s. f. paire, p. 569. - Pl. 284. 416. 488. 589.
perecla. PTéträ, s.f. pierre, p. 571. pié-11
Perete, s. in. mur, p. 587. - Pl. trci de mórei, mr.ule, p. 382. -

perey. Pl. pletre.
Perl (a), v. p6i ir, p. 431. 11 périr, Pile, s. f. lime, p. 494.-Pl.
disparaitre, p. 57. Pill (a), v. limen p. 495.
Pescar, s. in. pécheur, p. 492. Pilnie, s. f. entonnoir, p. 418.-
572.-PI. pescan. PI. pilna.
s. tu. poisson, p. 392. 608. Pilug, s. 92. [Mold] pilo% p. 495.
627.-Pl.
Pesce' pes& 510. seirac pilug, pauvre
11
Pe§in, adj. comptant, p. 73. 492. comme Job, p. 570.

Pelingea, adv. de suite, au comp. Pin, prép. par, p. 184.
tant, p. 492. Pingea, s. f. demi-semelle. 11
Peste, prép. sur, p. 233. 383. 498.11 puye pingeua, trornper, mentir,
par dessus, p. 316. 532.11 au agir a sa, guise, p. 137. - Pl.
dela de, p. 163. 11 oture, p. 356.11 pingele.
a da peste, tomber sur, p. 528. Pioà, s. f. mortier à piler,
Pestl (a), V. IBucovj tarden re- foulon, p. 497. 498.-Pl.
tarden pouvoir garder, p. 188. p ioe.
Pe§tin, adv. de suite, immédiate- Pipil (a), y. tater, p. 498.
ment, p. 80. Pin (a;, v. accuser, inculper, dé-
Petec, s. n. [.Moldi lambeau, pièce, noncer, p. 495.
morceau, p. 434.-PI. petece. Piron, s. n. gros clou. a face
11
Petic, s. n. lambeau, morceau, (teiia)piróne, trembler de froid ;

piÒce, p. 216. 434.-PI. petice. bavarder (rarement), p. 495.-
Pare', 8. f. pierre, p. 23. 70. 130. Pl. pireme.
493. 571. 572.11 para de ascuyt, Pisa (a), v. battre, piler, p. 496.
dacoromanica.ro
- 707 -
PIS PLU
Pisilog, s. n. pilon (piece auxi- l'on doit faire, p. 41. - Pl. pla
liaire du mortier), p. 495. - nurf.
Pl. pisal6ge. Plange (a), v. pleurer, p. 344. 367-
Pisettire, s. f. ITIngl pissotiere, 368. 514.
lieux d'aisance, p. 317. - Pl. Plange (a se), v. r. se plaindre, p.
piqetori. 92.
Mica, s. f. chat, chatte, p. 363.- Pläsea, s. f. manche du couteau
Pl. pisici. (un des cétes).11i sé niicàplá
Piste, prép. sur, par dessus. 11 a il est A l'article de la
da piste, trouver, p. 396. mort, p. 499. - Pl. plaaele.
Pistl (a), v. jailler, suinter, p. 105. Plastor, s. n. emplAtre, p. 600.
Pistol, s. n. pistolet. 11 seirac pistol, Plata, s. f. paye, salaire, payement
pauvre comino Job, p. 570. dt, p. 17. 375. 401. 600. 601.
Pitiggat, adj. pointu, gréle, p. 348. 508. 631.11 payement, acquit, p.
Fem. pifigcriatei ; pl. pifigdfali, 17. 631. 632.11 de plata', A payer,
p. 364.11 a trage la plata, doit
Pitiga, s. m. rnésange noire, p. atteindre (le coupable), p. 462.
611.-Pl. Pitigoi. cum atoil lucrul, i el
Pitiri, mot qui n'a pas de sens, travail, teI salaire, p. 500.11 a'§i
forgé pour se moquer de la Juez plata, recevoir la justo puni-
prononciation défectueuse des tion de ses méfaits, p.501. -
Grecs, lorsqu'ils parlent le Rou- Pl. pla0.
main, p. 370. PlAti (a), v. payer, p. 18. 26. 81.
HA, s. f. [l'una.] sou, p. 496.- 82. 165. 280. 258. 259. 262 311.
Pl. pitule. 335. 936. 469. 501. 502. 509. 520.
PAJA, s. f. mortier à piler, mou- 531. 652. 633. 641. 652.11 valoir,
lin à foulon, p. 496. 497. 498. p. 337. 406. 407. 450.11 a'ff plcIti
499.11 a bate apainpiuä, battre datara sa, tnourir, p 262.11 a'ff
l'eau, p. 496. /1 a se pune piud, pida refeneua, payer ses dettes,
faire la courte-echelle, p. 498.1 p. 531.
a umbld iutecapiva, aller lente- M'Altor, adj. payeur, p. 502. -
unent, p. 499.-PI. piue. Fém. plcItitòrci ; pl. plata 0)1,
Ptzdérie, s. f. poussière vil resulte pleitit6re.
du broyage du lin ou du Platnic, adj. payeur p. 502. 603.
chauvre, p. 499. 11 ca pizderil - Fem. platnial ; pl. platnici,
s'é aprinde, il prend feu comme platnice.
de l'étoupe, p. 499. - Pl. pis- 'Meca (a), v. partir, s'en aller, p.
derif. 112. 204. 498. 633.
Place (a), v. plaire, aimer, p. 41. Pleci (a se), v. r. pencher, p. 204.
281. 458. 459. 467. appuyer, p. 562.11 a'fi pleca
PlAcere, s. f. plaisir, p. 25. 114.- capul, appuyer sa tete. p. 662.
Pl. pkicerf. Plecare, s. f. départ, p. 139. - Pl.
Plicut, adj. agreable, p. 60. - plecclri.
Fem. pldcutd ; pl. plcicuti, pl ji- Plefturl (a), v. gronder, p. 503.
cote. Plesnl (a), v. éclater, p. 280.
PlAcintar, s. m. rnarchand de ga- s. f. baile de blé, p. 263.
lette, pâtissier. 11 gogogile Plévi'(adj.) plein, rempli, p. 25. 72.
Plin,
cintarulut, mensonges, p. 499. 75. 81. 99. 101. 102. 103. 107.
- Pl. pleicintari. 259. 522. 11 plein, charge, p.
PlaTvas, s. n. crayon, p. 144.-Pl. 4821 a fi plin de avere, riche,
chargé d'argent, p. 25. - Fem.
Plan, s. n. plan, p. 96. 338.11 a da plind ; pl. pUni, pline.
pe planul al noullea, ne pas Plosc, interj. crac, p. 168.
tenir compte de, p. 499. II planta Plosnitä, s. f. [Mold.] punaise, p.
c'est la lai clero et 443. - Pl. plofnite.
le pot au lait, p. 594.11 a face Plug, s. n. charrue, p. 2. 504. 505.
planul, décider, établIr ce que 506. 507.11 la plug se cunásce
dacoromanica.ro
- 708 -
PLU PRE
rom tima, à l'ceuvre on connait satuTuf, bavard, p. 509. - PI.
l'ouvrier, p. 503.11 a' fi pune pofte.
in plug Cu eine-va, s'associer A; Pote, s. f, poste, p. 159. 509. II
défier lul chercher a fi cal de pogtei , étre employé

querelle, p. 506.11 NI& ii-e plugul toute sauce, p. 509.11de o
de-aqa brazdcl, cela dépasse tes poge, de loin, p. 509. -Pl. poge.
forces, p. 506. par'aimergeplu. Potcovl (a), v. ferrer (un cheval).
çjurile,il est content, p. 507. iii 11 tromper, p. 510.
umblci plugul (bine), ses affaires Pote* s. f. sentier, p. 109.- Pl.
vont bien, p.507.11 'i-a stat plu- pote&
aul, il ne gagne plus rien, p. 507. Poternic, adj. [Bari.] ruissant,
1 par' di trage in plug , 11 est très grand, p. 440. -Fém. poterniecl;
malgre, 11 est essouflé, p. 507. pl. poternici, poternice.
acesta iníi plugu, ce sont mes Pot160, s. f. vieux décrépit, p.
moyens d'existence, p. 507. -
Pl. pluguri. Potlogar, s. rn. voleur, p. 510. -
Plutä, s. f. liège, p. 277. -Pl. ptute. Pl. potlogari.
Plutl (a), 9.). flutter, surnager, p. Potrivl (a), V. ajuster, assembler,
33. 284. p. 213.11 arranger, p. 176.
Podintä, s. f. pénitence, repentir, Potrivl (a se), v. r. se ressembler,
p. 585. - Pl. pocciinfe. s'ajuster, p. 531. 603.
Pocinog, s. n. embarras, ennui. 11 *Potrivnic, adj. adversaire, p. 369.
a da de pocinog, éprouver un - Fém. potrivnieci ; pl. potriv-
ennui, p. 503. - Pl. pocinoguri potrivnice.
et pocin6ge. Povarä, s. f. charge (transportée),
Poda, 1-er pers. sing. du verbe, a p. 170.- Pl. povert.
puté, je puis, p. 306. Poveste, s. f. conte, p. 337. 510.
Pod, s. n. grenier, p. 433. 473. 11 512 -PI. poveqli.
TUO, p. 339. - Pl. podurt. Prädi (a), v. voler, p. 156.
Podgorén, s. in. [Mold.] vigneron, Präjinä, s. f. perche, p. 232. - Pl.
p. 508. - Pl. podgoreni. prajini.
Poni, s. f. envie,*p. 75. 84.- Pl. Pranz, s. n. repas de midi, p. 91.
pofte. Pl. pranzurti.
Pottim, loc. je vous prie, p. 520. Präp'ädl (a), v. perdre, gäter, p.
Poghircä, s. m. glaneur.11par'ecil, 187.
poghired, il n'a pas de chance, Präpädl (a se), v. r. se ruiner, p.
p. 508. 335.11se perdre, p. 33. 57.
Politä, s. f. traite, lettre de change, Pripädit, adj. anéa,nti, misérable,
p. 508. 509.11 él face polip, p. 5 Z. -Pl. preipciditi.
le fait aller, p. 609.11 po- Präsl (a), v. produire, p. 67.
lita, lui rendre la monnaie de Pra§tie, s. f. fronde, p. 320. 513.
sa pièce, p. 509.- Pl. poli4e. - Pl. preigii.
Pom, s. in. arbre, p. 585. 589. - Privälie, s. f. magasin, boutique,
Pl. pomf. p. 513.- Pl. prclválii.
Pämä, s. f. plfoldl raisin, p. 508. 'Trulla, s. f. loi civile, règle,
Poma* s. f. aurn6ne, p. 86.116. code, p. 513.11 a pune pravilcl,
Pl. pomeni. établir, p. 113.
P omenl (a se), v. r. regevoir Praznic, s. f. repas funbbre, p.
l'improvisto:), rencontrer inopi- 115. 555. -Pl. praznice.
nément, p. 267. 268. Pre, prép. sur, p. 556; passim. 11
Popä, s. nt. prétre, p. 82. 454. 481. formant l'accusatif sans se tra-
Pl. popi. duire en francais, p. 95. 100.
Popas, s. n. halte, étape, p. 508. 112. 114. 217. 386; passim. 1
Pl. popasuri. pre ad, autant que, p. 188.

P ärtä, s. f. porte, p. 264. - Pl. poli. Pre, adv. [Moldl trop, p. 145.
Poruncl (a), y. commander, p. 86. Prea, adv. très, trop, p. 97. 255.
Po§ti, s. f. poste, p. 509 11 pqta 584.
dacoromanica.ro
- 709 -
PRE PUN
Precum, adv. comme, ainsi que, Proces, s. n. procés, p. 514.- Pl.
p. 421. pro ese.
Precupet, s. m. revendeur, P. 514. *Procopsélg, s. f. instruction, sa-
- Pl. precuperi. voir, p. 50. 515. - Pl. procop-
Preface (a), v. changer, p. 94. self. .
Preface (a se), y. r. se changer, Procopsi (a se), s. r. s'enrichir,
se transformer, p. 255. parvenir, p. 515. 516. 11 s'in-
Preggfi (a se), v. r. se préparer, truire, p. 516.
p. 364.
*Pren, prép. par, A travers, p
89.
-
Procopsit, adj. instruit, p. 200.
Fém. procopsitcl; pl. procop-
sif i,
Prepeleag, s. n. rancher, échalas Prost, adj. mauvais, p. 10. 229.
portant des barres, servant 537. 660.116816, sot, p. 240.
soutenir la vigne, p. 514. cal prost, rosse, p. 458.- Fém.
Pret, s. n. prix. Cu 22).4, à bon
11 prósti i; pl. prosti. pr68te.
pi ix, p. 423. -Pl. preluri. Prost, adv. mal, p. 145.
Prep (a), s. valoir, p. 252. 253. Protap, s. ni. bAton fourchu, p.
11 apprécier, p. 290. 516.11 cu hdrtia in propp, en
Pretutinderifa, adv, partout, p. 572. faisant grand bruit, à grands
Pricepe (a se), v. r. comprendre, cris, p. 516. - Pl. protapuri.
p. 326. Protap, 8. in. fleche, timon du
*Pricing, s. f. accusation, p. 614. chariot, p. 516. 617. - Pl. pro-
Pl. pricine. tap uri.
Pricing, s. f. faute, p. 514. - Pl. Protgpl (a se), s. protester, p. 518.
*Protivnic, adj. contraire, malveil-
Prieten, s. in. ami, p. 65. 99. 245. lant, p. 369. - Fém. protivni-
334. 562. - Pl. prieteni. ; pl protivnici, prottvnice.
Prietin, s. m. ami, p. 245. - PI. Prune, s. m. nourisson, enfant,
prietini. p. 431. 433. - Pl. prunci.
Priete§ug, s. n. amitié, p. 368. 505. PuTcä, s. f. poulette, chérie, p.
-Pl. prietefuguri. 533. - Pl. puice.
Primejdie, s.f. danger, p. 203. - Pail, 8. en. petit (d'un animal),
Pl. priin ejdii. petit eufant.11pufü de lele, ba-
Primenélä, s. f. remplacement. tard, fils de putain, p. 385.-
de prinienaci, de rechange, p. Pl. pul.
71. - Pl. primineli. Pulbere, s. f. poussière, p. 571.
Priml (a), v. recevoir, accepter, Pune (a), v. mettre, placer, p.
p. 66. 263. 502. 503. lregevoir 118. 120. 130. 134. 156. 206.
en retour, p. 75. 419. 224. 227. 251. 264. 278. 288.
Priminélg, s. f. remplacement. 317. 328. 369. 370. 371. 393.
de priminélci, de rechange, p. 436. 453. 454. 458. 459. 473.
71. - Pl. priminelf. 483. 522.11 poser, p. 352. 363.
Prin, pap. à travers, p. 17. 189. 11 accrocher, p. 595. 596.11 met-
237. 303. 698.11 dans, p. 307. tre, accrocher, p. 222. 223.
473. 527. par, p. 183. 184.
11 planter, p. 307.11 a pune pin-
185. Oita, tromper mentir, agir A
Prinde (a), v. attraper, P. 455. II
sa guise, p.137.11 aq pune friul,
occuper, p. 475.11 saisir, p. 193. mettre un 'rein, p. 298.11 a
prinde de, prendre, mettre
11 a pune in plug cu, travailler en
la main sur, p. 192. association avec, p. 504. 505.
Prinde (a se), v. r. prendre, mar- 506.11 a pune pravila, établir,
quer, etre absorbé par, p. 160. p. 613.
Printre, prép. à travers, p. 34. Pune (a se), v. r. Sb mettre, p.
204. 358. 11 parmi, au milieu de, 179. 237. 65311 s'engager com-
p. 433. me, p. 660.11a se pune la, se
PriveghIg (a), v. veiller sur, sur- mettre A, p. 96.11 a se pune
veiller, p. 173. 489. piva, faire la courte-échelle,
dacoromanica.ro
- 710 -
PUN REF
p. 498.11 a' fl pune n gdnd, dé- Pude& s. f. fusil, p. 527. - Pl.
cider, p. 363. jj a se pune luntre puscä.
f i punte, tenter l'impossible, p. Puddrie, s. f. prison, p. 528. -
397. Pl. pufcdrif.
Pungi, s. f. bourse, p. 41. 57. 59. Put, s. n. puits, p. 299. - Pl. puNrr.
66. 68 69. 70. 88. 114. 156. Puté (a), v. pouvoir, p. 19. 41.
164. 288. 474. 481. 518. 519. 62. 85. 138. 140. 145. 171. 234.
520. 521. 522. 523. 524. 525. 215. 262. 277. 299. 364. 367.
526. 527. 551. II a ave noué beieri 396.
la pungcl, étre très-avare, p. Puté la se), v. r. are possible, p.
523.11 a'l avé la punga*. l'avoir 150. 306.
dans sa poche, p. 524.11i s'a Putere, s. f. force, valeur, p. 249
intors punga pe dos, il n'a plus force, p. 281. - Pl. puteri.
le sou, p. 525. - Pl. pungä. 4Putere, s. f. force, p. 451.
Punga, s. in. malin, intelligent, p. Putin, adj. et adv. peu, p. 157.
528. - P1 pungafl. 2,11. 285. 286. 558. J cate putin,
Pungulitl, s. f. diminutif de pungd, peu à peri, p. 495. II Minr, peu
bourse, p. 520. - Pl. pungulife. de gens, p.152. - Fém. puynd ;
Punte, 8 f. pont, p. 2641 a se pl. putini, puyne.
face luntre fi punte, faire l'im- Putid, s. f. tonne, tonneau, p.
possible, p. 396. - Pl. puntä. 15. 17. 287. 528. 529.11 a vérset
Purcel, s. ni. goret, p. 358. - PI. putina cu huftii, dire tout, p.
purceä. 528.11 a spélet putina, s'enfuir
Purece, s. In. puce, p. 482. - Pl. p. 529. - Pl. putine.
pureci. s. n. baratte, p. 529. -
Putinetil,
Purti (a), v. porter, p. 129. 200. Pl. putinele.
231. 241. 288. 533. 624.1j con- Putredp adj. pourri, p. 93. 622. -
duire, p. 506. JI a purtá, in clur, Férn. putredd ; pl. putre0,
ne pas laisser tranquille, p. trede.
185. Putredl (a) v. pourrir, p. 261. 335.
Pura (a se), v. r. aller, passer PuzderTe, s. f. pousgière qui ré-
d'un endroit dans un autre, p. suite du broyage du lin ou
397. d u chauvre. J beaucoup, innom-
Pururea, adv. toujours, p. 340. brable, p. 529. - Pl. puzderi
Tt
Ritidi (a), v. patienter, p. 18. Irifueal '4, s. f. [Moldl compte, rég-
supporter, p. 325. 447. 448. leme nt de comptes, p. 531.
a radd la, résister A., p. 545. Räftaalä, s. f. compte, réglement
Mol, s. n. taille, encoche, p. 530. de co mptes, p. 531.
O Pe rdboj, á, crédit, p. 530. RaTti, s. n. paradis, p. 247. 264.
a f terge de pe reiboj, oublier, p. - Pl. rafuri.
530. - Pl. retbóje. Rana, s. f. blessure, p. 89. 373.
Räbud, s. v. taille, encoche, p. - Pl. rdni.
530. j a eql din rauf afard, sor- ligfácit, adj. égaré, o. 574.-Fém.
tier des gonds, se fächer, p. rdtricitd; pl. rätticilä, reiteicite.
530. J a sc6te din rcibuf, facher R6, adj. f. [liold] mauvaise.11 1.6
quelqu'un, p. 530. - Pl. réi- credinyi, mauvaise foi, p. 28.
bufuri. - Pl. rele.
Rachill, s. in. eau-de-vie, p. 105. Rea, adj. f. mauvaise, p. 28. -
- Pl. rachiuri. Pl. réle.
Radicinä, s. f. racine, p. 353. 589. Refec, s. n. ourlet. JI alud pre cine-
din rdddcind, du piod, p. 312.
11 va la refec, gronder sévèrement
Pl. rädcicini. quelqu'un, p. 531.
Rade (a), v. raser, p. 262. Refenea, s. f. écut, cotisation4 a
dacoromanica.ro
- 711 -
RÉM ROS
'si plclti refenha, payer ce que ennuis, p. 49.11 rele, maux, p.
l'on doit, p. 531.- Pl. re/enele. 347. 11 a fi rélz de, ne pas savoir
tibiae (a), v. rester, demeurer, supporter, p. 468.11 a face rett,
p. 51. 93. 94. 98. 117. 151. 163. causer un mal, un dommage,
172. 221. 259. 288. 290. 291. p. 590.
430. 431. 433. 511. 627.11a *Mal, 8. n. lettre, billet, p. 82.
ma' ne de poveste, demeurer ce- 533. 534.11 a da révaf de drum,
lèbrP, p. 511.11 a 'Imam in sapa donner son cone), renvoyer,
de lemn, etre complètement m- p. 534. - Pl. révase.
ine, p. 547.11 a rgmeine in desert, Rtde (a), v. rire, se moquer, p.
rester sans effet, p. 557. 175. 461. 533.
Rämme (a), v. vaincre, tuer, p. 235. Rife, s. f. gale, 261. 577. -
Ram, ad. brisé, mis hors d'u- Rtndea, s. f. rabot, p. 534.11a nu
sage, p. 235. -Fem. ripusa ; fi dat la rindea, homme grog-
pl. rëpusi, rè-puse. sier, p.534. 11 a '§i luà rindeaua,
Mee!, s. n. barre de bois, ser- s'en aller, partir, p. 534.- Pl.
vant à fermer le charriot, rindele.
l'avant et à l'arrière, et qui Rini, 8. f estomac, p. 313.-Pl.
s'emboite dans les montants
supérieurs de la ridelle.11 a Rtpä, a. f. ravin, p. 72. - Pl. ripe.
trece peste reScòle, dépasser la Rts, a. n. rire, p. 461. - Pl. risuri.
mesure, p. 532. - Pl. resc6le. Risipä, s. f. perte, p. 450. - Pl.
Räsipl (a), v. [Mold] eparpiller, risipe.
disperser, p. 9. 391. 392. Risipl (a), V. disperser, éparpiller,
Räsplatä, sj. punition, p. 501.- p. 9. 10. 173. 391.11 dépenser,
Pl. resprdli. p. 612. 613.
Rèspunde (a), v. répondret are res- Risipl (a se), v. se dispersers, 'épar-
ponsable, p. 189. piller, p. 488.
Resteii, s. n. cheville du joug, p. Rtsipl (a), v. disperser, éparpiller,
532. 533.11 a b6 la botezul res- p. 391. 392.
teului, boire aux anges, p. 632. Risipiter, adj. prodigue, p. 24. -
1 Cu resteu la brig, la menace Fém. risipit6re ; pl. risipitori,
aux levres, p. 532. 533.11 a a- risipit6re.
junge la resteul de alun, etre Rochte, 8. f. (robe, p. 231. - Pl.
complètement mine, p.533.- rochii.
Pl. resteun. Rod, 8. n. prodult du sol, p. 312.
Rästurna (a), v. renverser, boule- 1 fruit, resultat, p. 353. - Pl.
verser, p. 127. 131. 440. r6de.
Räsufla (a), v. se vider, perdre l'air R6de (a), V. ronger, p. 577.
(qu'il contenait), p. 80. Rod) (a), v. produire des fruits, p.
Räsuna (a), v. résonner, vibrer, p. 42.
101. Rogojini, s. f. paillasson, natte
Nutria fa), v. résonner, p. 103. de roseaux, p. 535. 636. 637.
Rdii, adj. mauvais, p. 113. 168. 1a aprinde rogojina in cap,
176. 262. 263. 264. 281. 357. réclamer 4 grands cris, p. 635.
412. 502. 588. 631.11 mauva.is, - Pl. rogojini.
rnéchant, p. 179. 418. J mau- Roman, 8. m. Roumain, p. 163.
vais, gate, p. 450.11 mauvais, 223. 241.11 homme, p.504. 505.
sans valeur, p. 57. 58. 418. -Pl. Romdni.
dangereux, p. 112. -Fem. rea; Ros, adj. pele, p. 369.-Fétn. ;
pl. ?A tele. pl. ro0, r6se.
RN, adv. mal. p. 399. 411. 657.1 Roffil, adj. rouge, p. 6. 56. 77.
mail-ea, plus. mal , p. 92. 129. 537. 192.11 ban rositt, fausse mon-
11 mal ra, encore plus, p. 139. naie, p. 59. - Fem. rosie; pl.
11 mal ra, pire, p. 373. rosii.
Räil, s. m. mal, p. 129. 213. 355. Rost (pe de), par cceur, de mé-
O a MO la rat, causer des moire, p. 145.
61498 47
dacoromanica.ro
- 712 -
ROS SIN
Rostogol (de a), loc. adv. en fai- 'n nas, c'est un poro ; un gros-
sant la culoute, en roulant, sier personnage, p. 5421 a fi
p. 34. rubia ftérsii, are démonaisé,
Rostogoll (a se), v. r. rouler, p. p. 543. - Pl. ruble.
34. 44. Rudi, s. f. parent, p. 90. - Pl.
Rosu, adj. voir roftti. rude.
Rotä, s. f. roue, p. 128. 379. 461. Rugid) (a se), v. r. se rouiller, p.
464. 537. 638. 539. 540. 541. 506.
542. 544.11 tour (du potier), p. Rumpe (a se), v. r. [Madi se
459.11a fi a cincea rótd la car, rompre, se casser, p. 300.
c'est la cinquième roue A un Rupe (a), v. briser, casser, p. 24311
carrosse, p. 539.11 a impinge la 291. rompre, p. 267. 291.
11
rótd, pousser S, la roue, p. 540. déchirer, p. 525. fi a rupe ini-

11 a unge róta, graisser la patte, ma tirgulul, acheter ce qu'il y a
p. 540.11 a pune befe in róte, de meiileur, p. 627. 628.
mettre des bátons dans les Rupe (a se), V. r. e briser, se
roues, p. 541.11 a U' la réta, rornpre, p. 127. 139. 150. 340.
Mire le coup de l'arier,. p. 491. 11 se déchirer p. 204.
541. 11 de la rótd, beaucoup, Rupt, adj. rompu, brisé, p. 291.11
fort, énergiqu e, p.542. 11 pe r6te, déchiré, p. 190.11 les habita en
vite, p. 542. lj en cercle, p. 542. loques, dé hirés, p. 215.- Fém.
- Pl. roll. rapta; pl. rupti, rupte.
Rotità, s. f. petite roue, p. 542. Ru§inat, adj. honteux, qui a subi
- Pl. rotiy. un affront, p. 566. 567.-Fém.
Rotund, adj. rond, p. 34. -Fém. rufinatd; pl. rufixa41, rufinate.
rotundc1; pl. rotun0 rotunde. Rusine, s. f. honte, p. 49. 467.
Rublä, s. roubl e (monnaie russe), 573.-Pl.
p. 542. 543.11fi de cel cu rubia
S
'S, 3-e pers. pl. id., pour is (sunt), Sacagill, s. n. porteur d'eau, p.
ils sont, p. 56. 210. 277. 474. 544. - Pl. maga.
'S, 1-er pees. sing. ind, pour is Sicéli, s. f. étrillage. 11 :a da
(sunt), je suis, p. 257. battre, p. 544.-Pl.
'4, pour 41, pour soi, se, p. 22. 4afran, s. n. safran, p. 427.
Sa, adj. poss. fém. sa, sienne, p. Sana, s. f. [Mold.] cornpte. 11 la
25. 133. 173.-Pl. sale. dare pe samd, a la reddition
si, conj. que ; passim. pour,
11 des comptes, p. 544.
pour que; p. 30. 91. SAmbitä, s. f. Samedi, p. 115. -
Sable, s. f. sabre, p. 225. - Pl. PI. sambete.
sdbil. Natos, adj. sain, bien portant,
Sac, s. in. sac, p, 59:195. 161. 262. p. 88. 89. 269. 413. 11 sain, de
263. 302. 376. 434. 470. 502. bonne qualité, p. 413. - Fém.
503. 559. 563. cu sacu, en
11 sandtóscl; pl. seindtofl, siincltóse.
grande quantité, en abondance, Unge, s. m. sang, p. 174. 255.
p. 376. 556.-PI. sed. 488. 589.
Saca, s. f. tonneau (monté sur Sanie, s. f. traineau, p. 124. 434.
deux roues, pour transporter 544. 545.-Pl.
de l'eau), p. 278. 543. J ra SIntl (a se), v. r. [Trans.], se
cat sacaua, il est maigre ; il a sanctifier, avoir une bonne re-
éprouvé des ennuis, p, 543. 11 nommée, p. 9.
cal de saca, rosse, p. 543.11 ca Sântu - A§tépti, o. Saint - Attend
dinteo saca, en abondanne, p. (saint né de rimagination po-
643.11 a fi ca o saca, Otro très- pulaire); jamais, la sernaine
gros, p. 543.-Pl. sacale. des quatre-jeudis, p. 502.
dacoromanica.ro
- 713 -
SAP SCH
Sapi, s. f. sape, houe, binette, pm% s. n. bande de fer. a1 11
p. 391. 545. 546. 547. 548. 549. pune sbaniu, le tromper, p.

11 a ajunge in scipd de lemn, 579. - Pl. abaniurf.
étre toutàfait pauvre, P. 546. SliTeri (a), v. miauler, P. 358.
11 boer Cu llapa 'n bot, porc; Sima (a), v. voler, p. 52. 53.
homme mal propre, p. 548. 11 Saldé (a), v. baisser, p. 608.11 di-
¿rapa fi lopata, á, l'article de minuer, p. 579
la mort, p. 548.11 apd de sapd, ScaTii, s. m. chardon, p. 536. -
vin, p. 549.11 lasapci, au binage, Pl. scai.
p. 316.- Pl. sdpi. Sala (a se), v. r. se baigner. 1
Säpi (a), v. piocher, biner, p. 550. a se salid& in averile sale, Stre
§apte, adj. num. card. sept, p. immensement riche, p. 25.
484. Scilug, s. n. baillon. al pum
11
Sari, s. f. pfoldl soir, p. 156. scdlufu la gura, l'empécher de

612.11 eara, le soir, p. 310. parler, p. 580.- Pl. sccilufe.
S'arà (a), v. saler, P. 97. Santee, s. f. etincelle, p. 289.-
Viran, adj. pauvre, P. 5. 69. 83. Pl. sdintei.
84. 86. 87. 88. 89. 90. 91. 92. Scäpi (a), v. échapper, se déba-
93. 225. 282. 334, 352. 481. rasser, p. 7. 34. 112. 136. 246.
550. 551. 552. 553. 554. 555. 571. 577. 609. s'échapper,
11
556. 557. 558. 659. 560. 561. couler, p. 62. 11 dégager, délier,
562. 563. 1)64. 565. 566. 567. p. 17. 11 laisser s'échapper, p.
568. 569. 570.11 &trae li curat, 392. ll a salpa de, échapper S,
pauvre et prud'homme, p. 565. P. 206.
566. 567.11 sdrac (pilug) (pistol) Scipira (a), v. battre le briquet.
(comórci) lipit pdmintului, ti es- n'id ccit ai acapara., en une
11
pauvre, p. 570. seconde, p. 580.

S'Oxide, s. f. pauvreté, p. 23. 94. Sapat (de), de lui ()chopper, p.
407. 570. 571. 672. 573. 574. 571.
575. 576. 577. 578. saracia
11 Scimani (a), v. battre, p. 580.
nu'i rufine, pauvreté n'est pas ScirrOnituri, s. f. rossade, bour-
vice, p. 573. sdracie cu ciu-
11 rade, p. 580. - scarméticituri.
curl, pauvre glorieux, p. 578. Scirpini (a se), v. r. se gratter,
11 8 tirdcie lude, profonde mis6 re, p. 90.
P. 578. a' fi vedé de sdracie,
ii Scirpinare, s. f. action de gratter.
s'occuper de ce qui le regarde, lila vreme de sdirpinare, lors-
P. 578.- Pl. scirdcii. qu'il veut se gratter, lorsque
Saramuri, s. f. saumure, P. 579. cela le démange, p. 526.-Pl.
Pl. saramure. sceirpindri.
Wat, adj. salé, p. 97. 144. - Sciírfnetul, s. n. [Mold.] grince-
Fem. sdrata ; pl. sclrati, &trate. nient, p. 540.
Sare-muri, s. f. saumure, p. 579. ScArtil (a), v. grinner, P. 125. 126.
- Pl. sare-mure. 368 464.
Sirl (a), v. sauter, p. 235. 307. Scarial (al, y. grincer, p. 126. 463.
382.11 sauter, gambader, p.173. Scartaituril, s. f. griucement, p.
Simia (a), v. embrasser, p. C68. 123.
Sat, s. n. village, p. 317. 418. Scartil (a), v. griacer, p. 126. 128.
509. 650. 651. - Pl. sate. 463. 464. 465.
Situl, adj. rassasié, p. 87.-Fém. Scaun, s. n. trokie, p. 440. - Pl.
scItu/d; pl. scItull, satule. scawne.
Situri (a), v. rassasier, p. 23. 86. Schimb, s. m. ()chango, p. 581.-
S'Atila (a se), v. r. se rassasier, ochimburf.
p. 91. Schimbi (a), V. changer, p. 880.
Sea, conj. ou, ou bien, p. 97. 411.11 a o schimbet, la retourner,
122. 375. la changer, p. 293.
Sisdr§1 (a), v. accomplir, terminer, Schimbi (a se), y. r. se changer,
p. 177. p. 358. 359.
dacoromanica.ro
- 714 -
8(.1H *ES
SchTop, adj. boiteux, p.458.- Fem. Surta (a), y. diminuer, p. 470.
8chi6pd; ph schiopi, schidpe. Sdrav6n, adj. en bon état, p. 460.
SchT60, s. f. empan, p. 581. - - Fém. alravëna; pl. sdraveni,
P1. 8chi6pe. sdravene.
Scl (a), v. savoir, p. 9. 29. 30. Se, conj. que, p. 117.
48. 67. 98. 109. 121. 142. 143. Sec, adj. vide, p. 102.11 sol", 1).
145. 147. 153. 155. 172. 173. 425. - Fém. séed ; pl. sed, sece.
213. 240. 255. 268. 304. 340. Seceri, s. f. voir secere.
341. 373. 374. 375. 390. 411. Secere, s. f. faucille, p. 206. 589.
426. 428. 436. 482. 483. 504. - Pl. secere.
505. 539. 581. 582. 583. 584. Sechime, interj. termo injurieux,
601. 646. 647. 650. p. 63.
Scl (a se), v. r. etre su, se savoir, Secri6, s. n. [Mold] cercueil, p.
p. 222. 589. - Pl. secrie.
Sciintà, s. f. science, sa.voir, p. Secure, s. f. cognée, hache, p.
272. 584. 585. 11 omul ca 589. 590. 591.11 ccit ai aruncet
sciinid de carte, l'homme in- Cu securea, tres-pres, p. 591.
strint, p. 146. - Pl. sciinte. - Pl. secure.
Sc611, 8.f. kole, p.585.-Pl. scoli. qedé (a), V. Ocre assis, p. 8.11 de-
Scolar, s. m. eleve, p. 588. - Pl. meurer, etre assis. p. 81. 396.
scolari. 514.11 demeurer, rester, p. 94.
Sc6rti, s. f. couverture (d'un li- 525. 575. 596.11 a 1 edé bine,
vre), p. 585. - Pl. scérle. etre convenable, convenir, p.
Scos, adj. tiré, p. 118. - Fem. 111.
scésd; pl. scogi, 8c68e. Selemet, s. n. couleur, vernis, lui-
Sc6to (a), v. tirer, faire sortir, p. sant.11 a 'l scòte la selemet, le
70. 174. 191. 217. 218. 220. 234. mettre en évidenve, p. 591.
272. 277. 317. 437. 530. 589. 11 S6m6, s. f. compte.11pe séma, au
obtenir, retirer, p. 241. 495. 11 compte de, p. 240. - PI. semi.
arracher, crever, p. 241. fi faire Seminar, s. m. seminaire, p. 571.
sortir, chasser, p. 68. 69.11 ren- Pl. seminare.
dre, faire devenir, p. 113. 11 ren- Semn, s. signe, trace, marque,
dre, vomir, p. 2. fi sauver, p. p. 235. 515. - Pl. semne.
49 11 a 8c6te dator, déclarer que §6ntulet, s. n. petit josse, p. 24.
quelqu'un doit, p. 257.11 a 8c6te Pi. Onlulete.
de vindare, mettre en vente, S6pI, s. f. [Ungl, sape, houe,
p. 628. 11 a sc6te la mezat, ven- binette, p. 546. - Pl. sepe.
dre à la alee (aux encheres), §epte, adj. num. card. [Mold.J
p. 423. sept, p. 279.
Serie (a), v. écrire, p. 148. 390. §6pte, adj. num. card. sept, p.
439. 457. 585. 586. 587. 509. 591. 592.
Scriitor, s. m. ecrivain, p. 587. - Séptemank s. f. semaine, p. 115.
PI. scr.iitori. Pl. siptemdni.
Scris, adj. kilt ; dessiné, p.470.. S6rbätere, s. f. feto, p. 394. 561
-Fem. scrisci ; pl. scrig, scrise. Pl. sèrbeitorl.
Scris6re, s. f. écriture, p. 588. - Seriman, adj. [Trans.] pauvre,
PI. scrisori. 592. - Fem. serimand ; pl. se-
Scráfá, s. f. trule, p. 358. - Pl. rimanI, serimane.
scrófe. *Sermaia,. s. f. capital, argent, p.
Sculä, s. f. outil, p. 113. - Pl. 518.
acule. *Suma, s. f. capital, argent, p.
Scump, adj. cher, p. 1. 559. 570. 518.
588. 658.11 avare, p. 519.- Fe m.. §6rpe, s. m. serpent, p. 191. 369.
scumpci; pl. scumpl, scumpe. 527. - Pl. gerpi. .
Scurge (a se), v. r. s'écouler, p. 21. Servl (a), v. servir, p. 631.

Scurmi (a), v. [Mold.] gratter,. §eso, adj. num. card. [Moldl six,
fouiller, p. 525. p. 279.
dacoromanica.ro
- 715 -
sin.7 sos
SU, pr. pos. son, sien; passim. 596. 596. 597. 598. 599.11 sitd
Sfädl (a se), v. r. se quereller, se noud, tout nouveau, tout beau,
disputer, p. 245. p. 598.11a da cu sita, prédire
*Sfant, 8. n. monnaiA (83 centimes), l'avenir, p. 599.11 ca la sitrt,
p. 592.- Pl. sfantl. sonvent, p. 599.11 a arias sita
Sfäntul (a), v. sow irer de l'argent, cu cine-va, ne plus Otre amis,
p. 592. P. 599.11 Ca prin sad, très-peu,
Sfirami (a), v. se briser, p. 123. p. 699. -Pl. site.
Sfintl (a se), v. r. a voir une bonne Sttä, 8. f. tamis, sas. p. 184. 595.
renommée, p. 9. 596. 598. - Pl. 8f te.
Sflrfl (a se), V. r. i.e terminer, Sled, s. f. gloire, p. 246. -Pl.
nrencirs fin, Ty. 457. slave.
Sf6ri, s. f. ticelle, corde, p. 592. §leah, s. n. grand chemin, p.
593. -Pl. sfori. 123.
Sfredel, s. n. vrille, pervir, foret. §leall, 8. n. grand chemin, p.
11 homme vif, p. 594.-- Pl. sfre- 123.
dele. Slovä, s. f. lettre, écriture, p.
Sgarcit, adj. avare, p. 24. 564. - 586. 600.- PI. slove.
Fem. sgeircita;p1. sgdrcill,spir- Slugä, s. f. serviteur, p. 660. -
cite. Pl. augf.
Sgodl (a), V. [Ung.] rencontrer, Slugl (a), servir, p. 117. 195. 617.
troll ver, p. 497. 631.
Sgomot, 8. n. bruit, p. 107. 537. Slugl (a se), v. r. se servir, p.
- Pl. sgomote. 413.
'§1, pr. pos. pour soi, son, sa, p. Slut, adj. laid, p. 424. 423. 616.
113. 129. Fem. shad ; pl. slult, elute.
§1, conj. et, passim. 11 aussi, P. Smältuit, adj. emaillé, p. 600. -
1. 3. 28. 33. 35. 36. 82 87.109. Fem. smalluita ; pl. smaltuiff,
121. 145. 153. 165; passim. smdltuite.
11 RIMS], meme, p. 46. 63. 64. Smicea, s. f. pointe, bout, p. 308.
70. 8:3. 115. 133. 262. 263. 450. Pl. smicele.
502. 503.11 cum... fi..., tel... Smulge (a), V. arracher, p. 368.
tel..., p. 4.11 ca si, de meme *Sober, s. m. assemblee, p. 614.
que, comme, p. 165. E57. Pl. sob6re.
§1,conj. et; passim. 11 aussi, P. Socicitä, 8. f. [Ung ] cuisiniOre,
172. 174. 189. 343. 424. 458. p. 98.- Pl. socdcile.
467. 539. Soc6tä, s. f. [Ung. et Banat]
Sigur, adj. sin., p. 440. -Fem. compte, calcul, p. 601. 604. -
sigurcl; pl. sigurt, sigure. Pl. socéte.
Silk*, 8. f. ennui, clégi.ut. 11 a 'I fi Socot611, 8. f. compte, calcul, p.
sild de, ne pas voilloir le gar- 520. 551. 601. 602. 603. 604.
der, il liii peso, p. 387. 605. 606. 630. 631.-Pl. socotelt.
Simigiil, 8. m. marchand de ga- Socotl (a), y. penser, p. 90. 162.
lettes, p. 594.- Pl. simigit. 427. 623.11 compter, p. 92. 551.
Simtl (a), v. sentir, p. 374. §ofran, 8. n. safran, p. 172. 173.
Stn, 8. n. sein, peitrine, p. 353. 426. 427. 428.
515. 557.- Pl. anuri. Sopon61ä. 8. f. [Mold.] rossade,
Sine, pr. pos. soi, lui, p. 9. 515. p. 630. - PI. soponelf.
Singur, adj. seul, tout senl, p. Seri, 8. f. soeur, p. 520. - Pl.
66. 440. 516. 609. 610. 0 toi- surort.
meme, p. B62. 363.- Fem. sin- S6re, 8. m. Boleti, p. 557. 561.
gurcl ; pl. singuri, singure. §6rece, a. m. souris, p. 23. 204.
§iret, adj. malin. p. 380.- Fem. 569.- Pl. f6reci.
firéid ; pl. firep, irete. Seroc, 8. n. terme, p. 606.- Pl.
*Sirman, 8. m. orphelin, p. 352. sor6ce.
- Pl. sirmant. Sosl (a), y. Otre pail*, survenir, p.
SUL 8. f. tarnis, sas, p.184. 595. 400.
dacoromanica.ro
- 716 -
*OV STR
4ovircil (a), v. taire tourner, di- s'opposer, résister, p. 304.

rigor, p. 304. 1 a sta sd, essayer de, p. 347.
Sparge (a se), v. r. se briser, p. f. estafette, courrier,
Stafeti, 8.
139. 355. 514. p. 607. - PI. stafete.
Spart, adj. brtsé, cassé, p. 175. Stambä, 8. f. voir stampe ; p. 608.
282. 283.11 déchiré, p. 189. H la Stampä, 8. f. impression. a da in 11
spartul, b, la fin de, p. 328. stampd, mettre dans les jour-

453. 628.11 in 8partul, a la fin naux. rendre public, p. 607.
de, p. 629. - Pl. stampe.
Spatä, 8. f. r6t (du métier à tis- Stanä, s. f. rocher, roche, bloc
ser), p. 358. 469. 606. de pierre, p. 571. - Pl. stane.
*S'Atar, s. m. ancien titre de no- Stana, s. f. Etiennette, nom de
blesse, chef de Parmée, conné- femme, p. 59.
lable, p. 310. -Pl. spätari. 8. f. gAuche, p. 225.
Stangä,
Spate, 8. n. dos, p. 501. 522. 633. Stäpan, s. in. maitre, p. 23. 47.
11 a da pe spate, vider d'un trait, 61. 133. 157. 281. 282. - Pl.
p. 454.- Pl. spete. steiptini.
Sigila (a), V. laver, p. 237.11 a spë- Stäpanl (a), v. maitriser, p. 204.
kt putina, filer, partir, p. 529. Stäpanl (a se), v. r. látre maitrisé,
Sperii (a), v. effrayer, p. 392. p. 203.
Sperii (a se), v. r. s'effiayer, p. Stare, 8. f. état, p. 608. - Pl.
231. stari.
Spinare, 8. f. dos, p. 214. 368. Stätut, adj. fatigué, p. 47. 458.
556. 634. - Pi. spindri. - Férn. stdtutd; pl. statup,
Sptrizuri (a), v. pendre, p. 117. stdtute.
361. 362. 469. 606. 618. Stea, s. f. étoile, p. 350. - Pl.
SpInzuri (a se), v. r. se pendre, stele.
p. 214. 215. Stejer, s. n. piquet, piel) (an mi-
Sptnzurat, adj. pendu, p. 300. 303. lieu de l'aire), p. 609.
608. 607. - Fém. spenzuratd; Sterge (a), v. effacer, p. 530. 11 a
pl. spinzurap, spinzurate. fterge putina, s'enfiiir, p. 529.
Spoitor, s. m. rétameur, p. 215. Sterge (a se), s. r. s'effacer, p.
607. - PI. spoitori. 386. 643.
Spor, s. n. profir, avantage, p. §ters, adj. effacé, p. 513. -Fém.
257. - PI. sporurt. ftérsd; pl. fter, fterse.
adj. ()levé. f aldtorie
SprIneenat. SitIpan. s. in. potence, p. 609. -
sprincenatd, bon voyage, p. Pl. stdpani.
112.- Fém. 'sprincenatei; pl. Stinge (a se), V. r. s'éteindre, p.
sprtncenaff, sprincenate. 552.
Spune (a), V. dire, parler, p. 11. §tir, s. m. amaranthus sangui-
82. 257. 302. 373. 511. 530. neuR, p. 81.
638.11 crier, p. 283. §tirbini, s. f. briliche, lacune, p.
§rot, [Banat], e. 621. 540. 609. - Pl. §tirbine.
Sta (a), v. rester (sans bouger), §tirbiturä, s. f. br6che, lacune, p.
p. 18. 178.11 se tenir, rester, p. 540. - Pl. gtirbiturf.
30. 301.11 rester, demetirer, p. StIrpl (a), v. détruire, exterminer,
24. (2. 188. 218. 221. 226.234. p. 411.
572. 575. 6tre 8SSiP, p. 8. 224.
11 §trubelii, s. n. ruche creusée dans
23&. 395. 622.11 porter, p. 637. un trono d'arbre, p. 119. -
Ils'arreiter, p. 507. 11 a sta de ?tïubefe.
vorbd, causer, p. 516.11 demeu- Strällate (a), ro. pénétrer, p. 204.
rer, se trouver, p. 410.11 fi Straie, s. f. pl. habits, p. 71.
std btne, cela lul va bien, p. Sträin, 8. in. étranger, p. 153. 390.
111. 11 a sta ciocan pe capul p. 24. 223.
cut-va, insister auprès de quel- d1-1 Pl.trtursni
iétr.anger,
qu'un p. 179.11 a sta in cumpë- Straitä, s. f. [Ungi besace, p.
nd, hésiter, p. 226.11 a sta fur- 224. 302. -Pl. straite.
dacoromanica.ro
- 717 -
STR svt
Strecuri (a se), ro. r. se glisser, Sueäll (a), v. tourmenter, p. 614.
6chapper, p. 7. Sucl (a), v. faire sauter, retourner,
§tring, s. n. corde, p. 483. 609. p. 185.11 tourner, p. 615.
- Pl. ftréngurt. §ueri (a), v. silfier, p. 492.
§trengar, R. M. gamin, p. 609. - Suferl (a), y. souffrir, p. 440.11 pa-
Pi. §trengarl. tienter, p. 369. 447.
Strici (a), v. gäter, p. 94. 399. Sala (a), y. soulfler, p. 526. 527.
415. 606. 610.11 briser, p. 108. Suflet, s. ta. ame, p. 67. 84. 117.
1 a stried sita cu cine-va, Citre 172. - Pl. sullete.
'fiché avec quelqu'un, p. 599. Suge (a), ro. boire, p. 325.11 Ruge
Strici (a se), v. r. se gater, p. cep, ivrogne, p. 160.11 suge-bute,
127. 434.11 s'a stricat cdruta, ivrogne, p. 106.
cela ne va plus ; il (elle) va lugubini, s. f. crime capital. a 11
pleurer, p. 150. da de qugubind, 6prouver un d6-

Strtmb, adj. défavorable, p. 331. sagrément, p. 614.
356. 363. 466.11 tordu, p. 338. Su) (a se), v. r. monter, p. 125.
- Férn. strimbcd ; pl. strímbr, Sul, s. n. ensouple (du maje]:
strimbe. tisser). 11 ea un sud subtire, fine-
Strimb, adv, acquis injustement, ment, par allusion, p. 614. -
p. 61. 281. PI. suluri.
Strtmbätate, s. f. injustice, p. 24. Sulä, s. f. lance, p. 4. - Pl. sede.
157. 11 ea strimbiitate, Sunä (a), v. résonner, tinter, p.
p. 282. 285. 286. 440.-
injustament, 66. 101. 102. 522.11 ii sana* cid-
PI. strimbdtcit Y. gele, il le bat; il est á,
Strtnge (a), v. serrer, p. 121. 615. de la mort, p. 276.
623.11 amasser, p. 54. 610. 611. Sunet, s. ri. son, timbre, p. 101.
613.11 amasser, obtenir, P- 102. - Pl. sunete.
174.11 a stringe in chingi, em- Sup6ri (a se), v. se fäcber, p. 651.
p6cher de t'aire quelque chose, Supárare, s. f. ennui, p. 336 11 a
p. 168. avé supérare, e fächer, p. 631.
Strtnge (a se), V. r. s'enrouler, p. - Pl. 8up6rdri.
471.11 se réunir, se rassembler, Supunere, s. f. soumission, p. 677.
p. 398. 569. 623. - Pl. supunert.
Strtng6tor, adj. amasseur, th6sau- Surcea, s. f. copean, p. 63. - Pl.
riseur, p. 24. 50. 51. surcele.
Strujén, s. In. [Mold] tige de mala, §urub, 8. n. [Mold.] vis, p. 614.
p. 150. - Pl. strojeni. 615.11 a intdree ?urubu. chercher
Strungä, s. f. [Mold.] endroit á, tromper, p. 614. 615. - Pl.
l'on trait les brebis, p. 174. furubari.
Stuchiciil, 8. n. [Mold.] salive. 11 Surugill, 8. m. postillon, p. 615. -
are stuchicid la fured, c'est un PI. surugli.
bavard, p. 306. §urup, 8. n. vis, p. '615. 616.11 a
Stup, s. n. ruche. 11 e stup de banr, uniblec ea tiarupuri, chercher
il a du foin dans ses bottes, tromper, p. 616. - Pl. gurupuri.
p. 72. - Pl. stupi. Sus, adj. haut.11 in sus, en l'alr,
Sub. prép. sous, p. 436. 453. 541. p. 307.11 pe sus, en l'air, p. 655.
596. Suspin, s. n. soupir, p. 657.- Pl.
Subt, prép. sous, p. 333. 458. 575. 8 uspitte.
Subtire, adj. minee. j ca un sud Suspina (al, i,. soupirer, p. 514.
subtire, finement, par allusion, Sutä, adj. non, cent, p. 423. 424.
p. 614. - Pl. subfirr. b14. 628. fi centaine, p.423. 424.
Sucalä, s. f. bobinow, touret, p. 425. 616.
SvtrIl (a), ro. lancer, p. 77.
dacoromanica.ro
- 718 -
TA TÊ R
Ta, adj. pos. film ta, tienne, p. la voisinage da village, p. 81.

62. 129.- Pl. tale. -Pl. tarine.
Maul (a), v. battre, p. 617. Tanta, s. son, p. 263. - Pl. tcl-
Tibia (a se), y. r. se tanner, p. rite.
"(anti, a. f. [Mold] champ dans
TabacIa, 8. m. tanneur, p. 617.- le voisinage du village, p. 82.
Pl. tabacl. - Pl. tame.
Tad (a), v. se faire, garder le si- TAC*, s. f. sacoche, gibecière.
lence, p. 193. 290. 291. a avé pe cine-va in tclfcuta,
Mere, s. f. silence, p. 291. -Pl. avoir quelqu'un dans sa poche,
tcicerl. p. 619. -Pl. telfcute.
Tie (a se), v. r. [Mold.] se couper, Tatä, s. in. Ore, p. 352. 575. 658.
p. 382. - Pl. tay.
MA (a), v. couper, p. 208. 213. Tavä, s. f. plateau, p. 426. - Pl.
232. 233. 264. 290. 312. 378. tart.
406. 422. 493. 617. 618. 627. Te, pr. rill. te, toi, tu, p. 17. 40.
660.11 tale eu herd' strcItl, il ronfle, 48. 49. 67; passim.
p. 326.11 a NM piréne, trembler Te, pr. pos. ton, ta, p. 112.
de froid, p. 495. tale-pale, il
11 Téca, s. f. fourreau, p. 234. 235.
ne fait rien gut vaille, p. 519. - Pl. tea.
Tett, s. n. poteau qui se trouve
TaTnä, s. f. secret, p. 228. 564.- au milieu de l'aire. 0 a fi /a
Pl. lain& teft, are au centre, au point
Mos, adj. coupant, p. 234. 237. d'où tout Upend, p. 619.11 lu
493.- Fém. teitenci; pl. telIoql, teft, au moment décisif, p. 619.
Mdse. Teiil, s. in. lien fait de fibres do
Uttar, s. m. bandit, brigand, p. tilleul, p. 222. 370. 620. 621.
559.-- Pl. tedharl. 622. a lega doled in tell,
11
Tämädul (a), v. guérir, p. 600. amasser quelques sous, p. 621.

Ulnae, s. f. encens, p. 474. Pl. tee.
Tanc, s. n. but, p. 618. Tejghea, 8. f. comptoir, p. 622. -
Tap, s. w. bouc, p. 174. 488. - Pl. tejghele.
Pl. /apl. Telal, s. m. revendertr, brocanteur,
Tara* 8. f. comptoir, p. 427.-Pl. p. 630. -Pl. telall.
tarabe. Teléga,s. f. petite voiture
Taributa, 8. f. petite voiture quatre roues, p. 124. 622. -
quatre roues, p. 124. 618. Pl. telege.
Taraguta, s f. méme sens que le Telegutä, s. f. diminutif de telégei,
précédent, p. 124. 618. p. 124. 125. 150. 622.
Taran, s. in. [Mold.] paysan, p. TeleleTca, s. f. femme de mau-
427. - Pl. tarand. vaises inceurs, p. 622. - Pl.
MOD, adv. p. 343. 438. 11 cat de teleleice.
sans faute, si tard que Teme (a se), v. r. craindre, p. 559.
cela soit, p. 556. 557. Temnita, s. f. prison, p. 622. 623
Tardia, adj. tardif, p. 249.-Fém. - Pl. temnite.
teirrjie ; pl. teirp, Tapa, s. f. pal. 11 a pune in Opel,
Tare, acY. fort, p. 283. 590.11 so- empaler, p. 623, - Pl. epi.
lide, p. 340.- Pl. tart. Ttipul, s. in. piquet, p. 103.- Pl.
Tare, adv, fort, fortement, p. 101. teptql.
102.0 vial tare, plus fort, plus Ma, 8.f. pays, (Rat, p. 450. 451.
fortement, p. 92. 285. 468. 511. 593. patrie, p. 67.
11
Targä, 8. f. brancard, civi8re, p. 349. - Pl. téri.

618. 619. - Pl. targe et teirgl. Teman, s. in. paysan, p. 14. 70.
Tarinä, s. f. [Mold.] champs dans 427. -Pl. téranl.
dacoromanica.ro
- 719 -
TER. TOO
'pre* s. f. [Mold.] champ dans P. 571. II a se fine caul, vivre

le voisinage da village, p. 81. ensemble, p. 66:.
PI. férene. TIn6r, adj. jeune, p. 85. - Fém.
'prink s. f. [Mold.] champ dans tingrd; pl. tinerf, tinere.
le voisinage du village, p. 81. Tinerete, s. f. jeunesse, p. 10. 340.
Pl. térine. 341. 342. 344. 611. -PI. tine-
Try% s. in. piquet, pieu, p. 623. refl.
Pl. gruff. Tinichea, s. f. fer-blanc.11 a fi ti-
'fuel, s. f. étrille, p. 623.- Pl. nichea, thre pauvre;- ivre, p.
resale. - Pl. tinichele.
Tetcherea, s. f. passe-port, feuille Ttnjali, s. f. second timon, placé
de route, p. 623. 11 a'i da tef- en prolungement du premier,
cherea. le chasser, le renvoyer, lorsqu'on attelle quatre bceufs.
p. 623. - Pl. teplierele. 11 a se Mali pe tinjala, ne pas
Tese (a), v. tisser, p. 623. 624. se presser; ne pas travailler,
Tése (a), y. [Banat], tisser, p. 358. p. 625.- Pl. tinjelf.
Tes'éturk s. f. tissu, trame, p. 624. Tipi (a), V. crier, p. 285.
Pl. featurf. Tipa (a), v. [Ungl, jeter, p. 597.
Thri, pr. pos. ton, tien, p. 3. 4. 62. 620.
76. 110. 129; passim. Tipar, s. n. moule, matrice, p.
Ti, Pr. te, toi, pour toi, p. 5.75. - Pl. upare.
126. 163. 205. 240. 263. 419. pri, s. f. un peu, petite quan-
121. tité, P. 491.
Tie, pr. pos. à toi, p. 646. Ttrg, s. n. ville, p. 603. 626. 631.
Tigan, s. in. bohétuten, p. 35. 36. 11 marché, p. 614. 531. 625. 626.
378.- Pl. figani. 628. 629. 632. t558. 11 vente,
Tiginesc, adj. de bohémien, p.631. p. 8. 11 marchandage, accord,
632. -Fem. fig4néscc1; pl. fi- p. 626.11 éqf rupe punga in tirg,
gclnesci, figiinesce. il &berm tout ce quil a, p.
Tighel, s. n. arriòre a
pont. 11 525.11 ce o da tirgul i norocul,
trage cul-va un tighel, le gron- la grace de Dieu, p. 627.
der ; le tromper, p. 624. -Pl. a rupe mima tirguluf, acheter
tiglieluri. ce gull y a de meilleur, p.
Tilegutil, s. f. [Un7.] diminutif de a rupe tîrgul, tomber
11
telégii, p. 124.- Pl. tilegufe. d'accord, p. 628. 11 la spartul

Timp, s. n. temps. la limp,
11 tirguluf, trop tard, p. 628.11 a
teinps, p. 252. - Pl. timpurf. face tirgul altukc, se méler
Ttmp, adj. émoussé, p. 231.- Fém. des anires d'autrui, p. 629.
timpi; pl. timpf, timpe. Pi. tirgurf.
Tine, pr. pos. toi, à tol, p. 270. Ttrgovèt, s. in. citadin, p. 427. -
271. 339.11 tine insuql, toi-mhine, tirgoreff.
p. 270. TtrguTéli, 8. f. achat, emplette,
Tine (a), V. tenir, p. 571.11 tenir, p. 630. - Pl. tirgufat.
garder, p. 62. 168. 188. 191. Ttrtita (Cu), loc. adv, peu h peu,
193. tenir, retenir, p. 297.
11 p. 11.
298. 11durer, p. 24. 125. 300. TO, 8. f. mamelle, sein, p. 511.
592.11 a fine de, tenir, p. 24. 1 Pl. fife.
a fine fufor cu cine-va, se que- Titiri, mot créé imaginé penr sa
reller avec, p. 299. a fine
11 moquer de la prononciation
fund, mérne sens qua le pre- défectueuse des Grecs, p. 370.
cédent, p. 304.11 a incf una fi TWA, s. f. tambour. 11 a fi toba
bumf, no pas vouloir en dede carie, étre savant, p. 148.
mordre, p. 646. Pl. tobe.
Tine (a se), v. r. étre tmi, p. 'foci (a), v. frapper, sonner, p.
399.11 a se fine de, ne pas la.- 654.11 craqueter, p. 406.
cher, p. 316. a se fine de,
11 Tocma, adv, juste, précisément,
poursuivre, (ne pas quitter), p. 629.
dacoromanica.ro
- 720 -
TOC TRA
Tocmali, s. f. [Mold], accord, en- Tors (de),"ft. filer, p. 108.
tente, engagement, p. 630. - Tort, s. n. filesse de chauvre,
Pl. tocmelf. lin, p. 611. -Pl. torturi.
Tocm611, 8. f. accord, entente, T6rti, s. f. anse, oreillette (d'un
engagement, p. 357. 603. 630. vase), p. 459. - Pl. tarte.
631. 632. - Pl. tocinell. Tot, adj. et adv. tout, p. 10. 11.
Tocml (a), ro. stipuler le prix, p. 632. 59. 65; passim. 0 tout, n'im-
Tocml (a se), v. r. s'accomoder, porte quel, chaque, p. 27. 85.
s'harmoniser, p. 603. 129. 207. 216. 231. 234. 383.
Tocml (a se), v. r. marchancier, 401. 402. 452. 459. 469. 554.
p. 633.11 s'engager, p. 633. 0 encore, p. 472. ii malgré cela
To114, 8. f. carnier, gibecibre, p. tout de méme, p. 5. 21. 48.
572. H balle (du colporteur), p. 53. 144. 259. 285. 345. 346.
- Pl. tolbe. 387. 408. 433. 443. 472. 528.
Tont, adj. benet, sot, imbécile, constamment, p. 393. 44Cr.
p. 94.- Fém. tantii ; pl. tong, 561. aussi, p. 63. 75.
J
tante. 322.11 seulement, p. '162. 440.

Topor, s. n. hache, cognée, p. ¡I toujours, p. 98. 108. 245.
195. 634. 635. 636 637. 638. 259. 433. 459. 514. 0 toujours,
II a ft topor de Ose, souffre-dou- sans cesse, p. 138. 345. 346.
leur, p. 636.11 a'i face un topor, II tout entier, p. 24. 160. H tot
lui jouer uno farce, p. 636. de un, d'un méme, p. 216. O
fi a fi ca toporul fcirei cadol, n'a- tot ca, de méme que, p. 556.

voir d'aide de nulle part, p. tot meretl, sans cesse, p. 346.
637- 0 a fi cu toporul de 0 cu tot, le tout, entièrement,
étre mauvais coucheur, p. 637. p. 61. 281. 282. 442. J de tot,
a fi cadd de topor, devenir tout-A-fait. p, 399. 579. tale,
J
l'instrument de quelqu'un, p. tout, p. 376. II de tate, tout,

637. 0 a fi Meld din topor, gros- p. 582. - Fém. MU-4 ; pl. top,
sier, p. 638. ¡I a spune ca din tate.
topor, répondre franchernent, Tot-dé-una, adv, toujours, p. 229.
grossièrement, p. 638. - Pl. 283. 281.
topare. Tovar, 3. In.[Banat], charge, p.
Toporaf, s. f. hachette, p. 590.- 129.
Pl. toporafi. Tovark§, s. m. associé, p. 440. -
Toporild, 8. f. hachette, p. 635. PI. tovariii.
- PI. toporisce. TovArA§ie, s. f. compagnonnage.
Toportsce, 8. f. hachette, p. 590. II compagnon, p. 112. - Pl. to-
636. j manche (de la cog- - vddifif.
née, de la faux), etc. p. 638, Trap (a., v. tirer, p. 120. 129.
Ji a o pune n toporidce, em- 329. 39,5. 456. 504. 507. 541.
mancher une affaire. - Pl. to- 564. 618. 619. 656. H reti-
porisce. rer, p. 591. H a trage prin, en
Toporisce, 8. f. hachette, p. 635, foncer. p. 307. 0 aller vers.
Toportste, s. f. hachette, p. 635. étre attiré par, p. 43. 462- II
II manche (de la cognée, de flanquer, p. 580.1¡ a trage un
la faux etc ), p. 638. 639. - Pl. conderti, tromper, p. 200. 0 nu
toporiqte. trage la cumpend, cela n'a pas
Toptanu (cu), loc, en gros, p. 639. de valour, p. 225. 0 a trage
76rce (a), v. tiler, p. 291. 299. tuidejde, tspérer, p. 153. H a
689. 640. 641. II parle: d'abon- trage pe ratti, travailler, au
dance et élégamment, p. 639. tour, p. 459. H a'i trage un re-
'i-a tors mumet-sa pe limbei, flec, gronder quelqu'un, p. 531.
n'est point bavard, IN 640. II a trage dautul, danser, mener
n'ani tors pe el, pout s'en la danse, p. 626. JI a trage in,
aller, je ne le retiens pas, p. tirer la, p.507. 0 a trage o scar-
640. battre, p. 580.
dacoromanica.ro
- 721 -
TRA. UMB
trage un tighel, le gronder, p. Trenche-flenche, 8. comp. Proldl

624. sornettes, p. 387.
Träl (a), V. vivre, p. 68. 69. 70. Trier, 8. n. [Mold.] battage (du blé,
125. 334. 315. 346. 416. 481. etc). 11 a'l,baga la trier, le presser
490. 564. 581. 656. P 1 de répondre, le gronder, p. 484.
Traistä, 8. f. besace, musette, p. THY, adj. num. [Mold.] trois, p.
116. 301. 303. 502. 558. 559. - 783.
Pl. traste. Trimite (a), V. envoyer, p. 206.
Träsnit, adj. frappé (brusquernent`, 623.
p. 388.- Fem. trasnita; pl. tract- Tr6cil, R. f. auge. 11 a invglat la
nip, trltsnite. traca, c'est un ignorant, p. 349.
Träsurä, 8. f. voiture, p. 364. 641. - Pl. tr6ce.
- Pl. trctsud. Trudl (a se), V. r. s'exténuer, s'ef-
Trébi, 8.1. travail, p. 86.11 affaire, forcer de, p. 563.
p. 62. 371.11 résultat, p. 375. Trunchni, s. n. tronc, p. 63. - Pl.
de WU, honmSte homme, brave trunchfurl.
homrne, comme il faut, p. 321. Trup, 8. n. corps, p. 89. 5; 9.- Pl.
371.11 a nu aye' tract, n'avoir trupud
rien à faire, p. 402. Tu, pr. 2-e pers. tu, toi, p. 93.
Trebul (a), V. falloir, devoir, p. 48. 257. 264. 343; passim. 11 nici
203. 257. 335. 341. 352. 369. tu... niel tu..., ni..., ni.. , p.
400. 456. 472. 491. 506. 551. 129.
590.11 avo'r besoin de, p. 246. *Tult, 8. n. ancienne monnaio
1 trebue, il faut, il est impossible turque valant 15 centimes, p.
de ne pas, p. 33. 490. 461.
Trebuintä, s. f. besoin, p. 269. 657. Tunde (a), v. tondre, p. 168. 488.
- Pi. trebuinte. Tura,8 f. monogramme du sultan
Trece (al, t. passer, p. 24. 84. 89. sur les monnaies turques, p.
93. 168. 632. 581. 598. 652. 642. 643. 11 pune turaoa,
passer disparairre, p. 94.11 in- sigcer, p. 642.IIa juca tura,
scrire, p. 201.11 passer, traver- jouer à pile ou face, p. 642.
ser, p. 252. 'user, p. 92. 1tamiser, Tura-vura, adv. de ci de là, etc. ;
p. 183. 181. 185. aprbs discussion, p. 643.
Trecut, adj. tamisé, p. 183. 184. Turc, 8. m. Turc, p.285. 368. -Pl.
185. 598.11 consigné, marqué, turd.
p. 293. - Fém. trecutcl; pl. ire- Turcesc, adv, turc. de WIT, p. 518.
cup, trecute. 11 dobeincici turcersa, intérét usu-
TreT, adj. num. card, trois, p. 68. raire, p. 268. - Fém. turd's*
150. 165. 243. 279. 298; passim. pl. turcesci, turcesce.
11 trel-tret, au petit trot, p. 641. Turdtci, s. f. [Mold] tige de botte,
Tre1-spre-4ece, adj. num. trbize, p. p. 494. - Pl. turetce.
407. Turmi, 8. f. troupean, p. 172. 489.
Trenchea-flenchea, 8. comp, [Mold.] 674. - PI. turme.
sornettee, p. 387.
TI
Ucenic, s. m. a pprenti, p. 263. UlcTor, s n. cruche, broe, p. 444.
643. -PI. ucenici. 459. - Pl. ulcióre.
11d, adj. humide, mouillé, p. 536. Umbli (a), v. aller, p. 56. 57. 68.
-Fem. uda; pl. u41, ude. 106. 869. 395. 396. 397. 499.
WM (a), v. oublier, p. 79. 238. 261. 507. 655. 11 eireuler, p. 413. 282.
344. 347. 477. 583. 283.11 pArcourir, visiter, traver-
Ulti (a se), v. r. regarder, p. 18. ser, p. 418. II essayer, s'efforeer
99. 168. 400. 520. 568. p. 139. 313. 315. 616. II rouler,
dacoromanica.ro
- 72') -
UMB U*0
p. 463.'11 Citre jeté, p. 596. J a unseu tf5te unsorile, il a de
umbla cu casa, mentir, essayer l'expérience, p. 649.-Pl. unsori.
de tromper, p. 153. 11 a umbla Unt, 8. n. beurre, p. 461. 496.
cu, porter, p. 189. 190. 215. O Unt-de-lemn, 8. n. huile d'olive, p.
a umblez lela (lelea), bagnenau- 284. - Pl. unt-de-lemnuri.
der, p. 383. 384.11 a umblà ca Urefor, 8. n. cruche, broc, p. 444.
paraua din liana in mina, ne 459.- Pl. urcióre.
pas t'estor en place, p. 481.11 a Ureche, 8. f. oreille, p. 200. - Pl.
umbla cu pila in turgted, essayer urechl.
de tromper, p. 494. Ureclife, s. f. oreille, p. 182.11 trou,
Umbri, 8 f. ombre, P. 216. - p. 7. 89. 303. 577.11e flore la
umbre. urechie, c'est facile, p. 6.- Pl.
Um6r, 8. n. épaule.11 a da din u. urechi.
meri, hausser les épatiles, p. Urgie, 8. f. méchanl, p. 425. 436.
20.- Pl. umeri et umere. - Pl. urgii.
Umple (a), V. remplir, p.107. 563. Un t (a), v. détester, p. 29.
11 emplir, combler, P. 252. Urtt, adj. laid, p. 176. 412. 495.
Umple (a se), v. r. se remplir, p. mauvais, p. 312. 412. - Fém.
74. 104. 105. 420. 544. 558. tenté; pl. vriti, tente.
Un, adj. num. card, un, p. 2. 5. Urmi, s. f. trace. ¡J /a urmd, en-
8. 23; passini.11un meme, p. suite, p. 596.11 pe urmd, en-
108.1j una, une chose, p. 133. suite, p. 340. 596.11in urmd,
11 /lid un, ancun, p. 177. 216. ensuite, p. 657.11 in urmd, a près
257. 416. 418. nici una, amaine, le départ de, p. 266.11 cea din
p. 213.11 tot unulji unul, de turna, la dernière, p. 340.11a
chuix, p. 644.11 le a dat tòte pe luà dupd urma, aller 6, la suite
una, il a été attrapé, il lui en de, snivre, p. 574.- Pl. urme.
a cuit, p. 645.11 una fi cu una Urs, s. m. ours, p. 631. 632.-1'1.
face douë, cela ne se discutnpas,
p. 646.11 nu se face cu una cu s. m. montreur d'ours.
Ursar,
doug, cela ne se fait pas faci- homme grossier, p. 649.-Pl.
lement, p. 647.11 niel una niel ursari.
doug, tout, d'un coup, sans rien Urs1 (a), V. des ti n er, prédire, p. 653.
dire, p. 647. - Fém. una; pl. Urzali, s. f. plfoldl ourdissure,
uni, une. chaine, p. 650. - Pl. urzeli.
Un, adv. pour unde, où, p. 571. Urz616, 8. f. ourdissure, chaine,
Una, 8. n. pour uncid, onde, flot, p. 650, - pl. urzell.
p. 49.- Pl. unde. Urzl (a), v. préparer la trame,
linde, adv. mi, 16, où, P. 9. 24. 28. °urdir, p. 650.
44. 67. 98. 121. 153. 198; pas- 110, s. f porte, p. 35. 60. 522.
sim. 11 de unde, d'où, comment, 561. 574. 581. 596.11 entrée, p.
p. 173.11 de unde nu'i, là °A l! 452.- Pl. ufi.
n'y a rien, p. 19. Usa (ai, t. sécher, p. 557.
Undelemn, 8. n. hülle d'olive, p. Uscat, adj. desséché, p. 606.11 la
284. - Pl. undelemnuri. %mal, à terre, p.129.11 la uscat,
Undrea, 8. f. carrelet, grosso al- sur la terre nue, p. 619.11pe
guille, p. 649.- Pl. undrele. uscat, sur la terre nue, p. 545.
Un6Iti, s. f. instrument, outil, p. 618. 619. 655. Upe uscat, sur
415. 649.- Pl. unelte. terre non labourée, p. 316. -
Unge (a), y. graisser, p. 368. 463. Fém. uscatd ; pl. uscati, uscate.
464. 465. 539. 540. 649.0 a unge U§or, adj. féger, p. 282. 285. 382.
ochii, graisser la patte, p. 524. 1factle, p. 89. 155. 156. 613.1
UnghTe, 8. f. ongle, p. 437. 562. al fi u§or, 6tre plus facile
- Pl. unghit. (moins lourd) à tratner, p.149.
Uns, adj. graissé, p. 128. 621. 649. -Ftám. u§6rct ; pl. ufori, uOre.
- Fém. tensé; pl. UtIfi, 2028e. ll§or, adv. facilernent, p. 34. 41.
Uns6re, 8. f. huile à oindre. II 157. 539.
dacoromanica.ro
- 723 -
VA V1N
Va, 3-e pers. sing. ind. du verbe 477. 520. 524. 569. 599. 638.
a voi, il veut, p. 339. 440. 600. 643.11 a ye& de, s'occuper de,
s'emploie pour former le futur, p. 120.
p. 79. 89. 114; passim. Vedé (a se), v. r. se voir, 6tre vu,
Vaci, 8. f. vache, p. 14. 244. 245. p. 518. I a 'ff ye& de, s'occuper
I
650. 651. - Pl. rack de, p. 306. 678.

Vieille, 8, 1. rebord du tamis,p. Vedere, 8. f. vue, regard, p. 418.
185. - Pl. vaco hl. din vedere, en regardant, p.
Vacar, 8. ni. vacher, bouvier, p. 418. - El. veden.
650. 651. 652.- Pl. vacart. VeT, 2-e pers.. sing. ind. du vei be
Vacar, 8. m. [Mold.] varher, bou- a voi, forme , le Mtn., p. 41.
vier, p. 651. -Pl. viicari. 363.
Vicar, 8. 84. vacher, bouvier, p. Vél, s. n. linceul, p. 260. -Pl.
149. 650. 651. 652. - Pl. tulcari. vélud.
Vicarlit, s. m. [Ung ] vacher, bou- Vera (a), v. venir, P. 84. 118.
vier, p. 60. 651. - Pl. vacad. 173. 179. 209. 228 248. 271.
Vadea, a. f. terme. écli6ance, p. 320. 321. 326. 360. 375. 450.
652. 501. 522. 540. 661. 626.11 arri-
Videa, 8. f. [Mold] terme, é- ver, parvenir, p. 236. 30t. 11
cheatice, p. 652. venir, survenir, p. 278. 328. 11
Val, interj. inalheur I h6las! p. convenir, p. 459.11 al vent de

25. 489. 586. 622. hac, vaincre, l'emporter sur,
ViTta (a), v. plaindre, p. 5:59. p. 318. 519. )1 a 'I veni réa, a-
Valeta (a), v. plaindre, p. 559. voir du desagrément, p. 657.
Val, s. n. vague, flot, p. 202. - Venit, R. n. revenu, p. 654. 655.
Pl. valuri. - PI. venitud.
Varna*, s. f. redevanee (due pour Vir, 8. in. cousin. p. 283. Pl.
la mouture), p. 429.11 douane, ved.
p. 652. 653.11 a trece prin Verde, adj. vert, p. 140. 316.606.
mile cucului, s'esquiver sans - Pl. verp.
6tre vii, p. 652.11 a eclat vama Virsa (a), v. renverser, p. 528.
cucului, vouloir la lune,.p. 653. Ve§ci, 8. f. [Mold.] sorte de pa.
- Pl. vitmi. nier t claire-voie sur lequel
Vera, 8. f. 603, p. 10. 156. 612.- on bat le mats, p. 185. 656.
PI. veil. Veselie, 8. f. joie, p. 82. -Pl. ve-
Vapsea, s. f. couleur. 11 alt-fel wet selii.
la vdpsea, le résultat etait tout Veste, 8. f. réputation, renorn, p.
autre, p. 653. 510. - PI vegti.
Vips1 (a), v. peindre, p. 653. 654. Vetreli, s.' f. voile (de navire), p.
Vas, s. n. vase, p. 187. 459. 654. 656. - Pl. vetrele.
- Pl. vase. Vezeteri, s. ni. [Mold] cother, p.
Vatav, s. m. [Mold] intendant, 656. 660.- Pl. vezetd.
p. 123. - Pl. vatavi. Viciente, 8 f. fourberie, ruse, p.
Vatri, s. f. A.tre, foyer, p. 94. 243. 185. - Pl. vielenii.
503. 571. - Pl. vetre. Vie, 8. f. vigr.e, p. 407. 436. -
VitraTi, 8. n. fourgon, tisonnier, PI. vii.
p. 194. 654.- Pl. vdtraIe. VIétä, 8. f. vie, p. 40. 489. 556.
Vitrarlii, s. n. [Trans] fourgon, in vlertlt, durant tome sa vie,
tisonnier, p. 654. - Pl. vdtrare. tant qu'il vit, p. 344. -Pl. dep.
VechTii, adj. vieux, p. 137. 220. 1 Vin, 8. n. vin, p. 100. 218. -PI.
ancien, p. 158. 261. 262. 451. vinurt.
- F6m. vechie; pl. vechi. Vila, 8. f. faute. 11 fardvina, tint
Vedé (a), V. voir, p. 127.163.175. n'est pas compable, innocent,
181. 189. 212. 251. 426. 427. p. 514.11 a da vina pe, rejeter
dacoromanica.ro
- 72.1 -
ViN ZAR
Ja faute sur, p 585. -Pl. Verbi, s f. mot, parole, p. 62.
vínL 74. 195.11 e vorbd, il est ques-
Vinitor, s. m. chasseur, p. 572. - tion, p. 354.11a sta de ,vorbd,
PI. vindtorl. causer, p. 516.11 vorba Munté-
VIn4are, e. f. vente, p. 440. 628. c'est un mensonge, p.
-Pl. vinpri. 512.11 discours, parole, p. 30.
Vinde (a), y. vendre, p. 67. 227. - Pl. vorbe.
228. 312. 313. 314. 315. 316. Verbl (a), v. parler, p. 90. 147.
423, 434. 442. 445. 694. 627. 300. 360. 384. 441. 519.
639. 657. 658. *Ver6vi, a. f. 1111fold.] parole, con-
Vindeci (a), v. gt6rir, p. 152. versation, p. 540.- Pl. voráve.
Vindeci (a se), v. r. se guerir, p. Vostru, p pos. votre, p. 198. -
270. 271. p PI. voftri.
VInd6tor, s. ta vendeur, marchand, Vrabie, s. f. moinean, passereau,
p. 658. - Pl. vind'étorl. p. 555. -Pl. vräbil.
Vindut (de), de vendre, p. 657. Vrajit, adj. ensorceI6, p. 36. -F6m.
VInt, s. n. vent, p. 72. 80. 112. vrdjitcl; pl. vrdjili, vrdjite.
204. 627. 557. - Pl. vinturl. Vräjitor, s. m. sorcier, p. 445. -
Vid, 8. n. bont, pointe, p. 234. Pl. vrdjitorl.
11 cu virf indesat, bien rempli, 1/raptor, s. m. IMoldi, sorcier, p.
p. 659.11 Cu virf, bien rempli, 446. - Pl. vrajitori.
p. 266. 334. -Pl. vhfurl. Vrani, s. f bonde, trou de bonde,
Visé. (a), v. 6ver, p. 655. p. 105.
Vitä, 8. f. b6te à cornes, b6tail, Vre, pr. inderf. quelque, p. 181.
p. 129.- Pl. vite. 274. 364. 874.
Vitel, s. m. veau, p. 219. 245. 335. Vrednicie, s. f. capacité. activité,
Pl. vitel. p. 123. -Pl. vrednicil.
Vitél, s. in. [Banat], veau, p. 335. Vreme, s. f. temps, p. 11. 592. 11
Pl. vil. du temps, p. 418.11 la vreme,

Vid, adj. vivant, p. 364.- F6m. temps, p. 249.11/a vreme de,
vie ; pl. va, vie. lorsque le temps est venu de,
Vizititi, s. m. cocher, p. 559. 660. p. 562.11de vreme, de bonne
- Pl. visita. heure, p. 438.11 de cu vreme,
Vd, pr. à vous, p, 418. temps, p. 613. 11 fdrd vreme,
Vol, pr. pers. vous, p. 394. avant l'heure, p. 582.- Pl.
Vol (a), v. vouloir, p. 90. 91. 139. vreml.
174. 334. 468. 606. 683. Vrol (a), v. vouloir, p. 21. 174. 387.
VoYe, s. f. volanté. 11 a 'I face volea, 421. 423. 464. 488. 539. 586. 643.
faire ce qu'il veut, p. 675. Vulpe, s. f renard, p. 15. 603. -
Vor, 3, pers. pl. ind. du verbo a Pl. vulpt.
voi, formant le futur, p. 174.
ribovl (a), V. retarder, p. 508. Zami, s. f. Plfold. et Trans I sauce

Zace (a), V. Otro 6tendu, reposer, :pis, p. 97. 544. - Pl. ami.
p. 58g. liad, s. m. [Banat] métier, P-
Zadar (In), loc. adv, en vain, inu- 660.
tilement, p. 390. Zapis, 8. n. contrat, obligation,
Zahar, s. n. sucre, p. 162. p. 660. 661.- Pl. zapise.
Zaharicale, s. f. pl. bonbons, con- n'O (a), v. voir, entrewor, aper-
fiseries, p. 484. cevoir, p. 44. 189. 599.
dacoromanica.ro
725
ZID ZITG
Zid, s. n. mur, p. 23. 578. Pl. Zlot, s. m. ancienne monnaie, p.

siduri. 209 461. Pl. eloft.
Ziditor, s. m. maçon, p. 661. Pl. Zor! interj, indique le bruit d'une
siditorl. querelle, p. 635.
`Zlitar, 8 m. orpailleur. sale. mal- Zugrbit, adj. peint, p. 661.
propre, p. 661. Pl. slatael. Fem. zugravitd; pl. zugraviti,
zugravite.
dacoromanica.ro
GLOSAR
.25.1=zoisalki.T..o -Y' Ft.A.I.TcEs
A
A, pr. dém. de, du, p. 27. 446. 519. Alb, adj. blanc, p. 55. 472. N ar-
IR p. 162. 313. gent, p. 65. - Pl. alghi.
Ac, s. n. aiguille, p. 5. Alegat, adj. celui qui a marcha
A-casi, loc. adv. la maison, chez (voyage), p. 111.
soi, p. 601. Alghl, adj. pl. voir alb.
Acatare, v. accrocher, attraper, p. Alt, adj. pr. entre, p. 177.
34. fi s'accrocher, entrer, p. 553. Am, 1-er pers. ind. pr. du verbo
Acatare (s'), v. r. s'accrocher, en- m'ere, j'ai, p. 80.
trer, p. 553. Amar, adj. amer, p. 179.
A9e1, pr. dém, celui, le, p. 333. Amaxea, s. f. chariot, p. 126, 127.
Agia, adv. ici, p. 693. Ama, pr.pos.le mien, mon, p. t07.
Acsizére, v. valoir, le prix de, A-mia, pr. pos. b. moi, p. 607.
p. 479. Amintare, v. gagner, p. 165. 157.
Aclare, v. faire, p. 192. Amone, s. f. enclume, p. 177.
AdY, adv. aujourd'hui, p. 341. Am6ne, s. f. enclume, p. 177.
Adu96re, V. apporter, p. 27. 659. Amoni, s. f. enclume, p. 448.
Aflare, v. trouver, p. 293. 296. Andrall, s. f. étourdissement, p.
Agiungére, v. devenir, parvenir, 607.
p. 138. Andrea, s. f. carrelet, grosse ai-
AgTutare, v. aider, p. 560. guille, p. 14.
Agru, s. n. champ, p. 28. - Pl. Andumusére (s'), v. r. se recontrer,
agri. p. 170.
Agudére, v. frapper, cogner, p. Api, 8. f. eau, p. 395. 429.
1824 piquer, p. 5. Aravdare, v. patienter, supporter,
Ahat, adj. et pr. autant, p. 242. p. 448.
446. 479. Ardére, v. brillar, p. 258.
Ahtare, adj. tel, p. 251. Ardére (s'), v. r. se brOler, p. 192.
Al, 2-e pers. sing. ind. tu as, p. 192. Are, 3-e pers. sing. ind. du verbo
308. (mere, il a, p. 19. 308. 429.
Ajun, adj. affam6, qui a faim, p. Ar66, adj. mauvais, p. 411. - Pl.
409. arèl.
Alant, pr. autre, p. 177. 293. - Ari, 3-e pers. sing. ind. du verbe
F6m. alantcl. avdre, il a, p. 28.
61498 48
dacoromanica.ro
- 728 -
ARM C.A.T
Armanére, v. rester, p. 438. Aspunire, e. indiquer, montrer, p.

Arsirire, y. sauter, p. b. 162.
Artisire, y. rester en plus, 6tre A§térnere (s'), v. r. s'établir, se
en trop, p. 438. mettre à, p. 412.
Arucutos, adj. rond, p. 31. Asunare, v. résonner, p. 14. 102.
Arupére (a'), v. r. se briser, se Aur, s. n. or, p. 409.
casser, p. 213. 552. 653. Aurlare, v. geindre, crier, p.
Asésce, 3-e pers. sing. ind. il suffit, 126.
est suffisant, p. 438. Au§atec, a. m. vieillesse, p. 311.
Afi, adv. ainsi, p. 213. Au§ire, v. vieillir, p. 412.
Aspardzere, v. briser, p. 250. Avére, v. avoir, p. 80.11 are, il a,
Asparire (s '), v. r. s'effrayer, avoir p. 19. 308. 429.11 ari, il a, p.
peur, p. 493. 28.11 s'nu avurii, si tu n'as pas,
Aspad, adj. brisé, gité, p. 610. p. 162.
- Fém. aspara Avut, adj. riche, p. 27. 28. 85.
Aspru, s. n. aspre (monnaie), p. 18. 446. 565. 567.
Eigare, v. mettre, p. 295. 296. Borgea, s. f. dette, p. 258.

393. 479. Boa, s. m. boeuf, p. 126. - Pl.
Bailare, y. vivre, p. 345. bol.
Bara, 8. f. tonneau, foudre, p. 104. Brätare, s. f. bracelet, p. 409.
irbat, s. m. mari, p. 607. Bun, adj. in, bon, p. 493.
ére, v. boire, p. 429. Bunä, adj. f. bonne, p. 411. -
Bitisire (a'), v. r. se terminer, se Pl. bune.
vider, p. 393. Bute, s. f. tonneau, p. 102.
Biuturi, s. f. beisson, p. 273. -
Pl. biuturi.
Ca, conj. comme, p. 5. 102. 302. 295. 347. 448. 11 peina cdnd, jus-
409. 478.11 si, p. 308.11 ca qu'à ce que, p. 479.
comme, de mAme que, autant Canda, on dirait que, comme si,
que, p. 409. 206.
Ca, conj. car, parcos que, p. 162. Candu, adv. lorsque, p. 429. 553.
192. 308. 607.11 que, p. 519. Candu, adv. lorsque, p. 560.
Ca, conj. car, paree que, p. 477. Cap, s. m. téte, p. 152.
Cacea, s. m. Cacea, nom propre, Cara (di), du quel, d'oh, p. 393.
p. 624. Caräghle, s. f. bateau, vaisseau,
Cadére, v. tomber, p. 182. 395. 206.
Cafine, s. f. café, estimanet. p. 273. Care, pr. rel. celui qui, p. 157.
Caiche, 8. ta. barque, caique, p. Cari, pr. rel. qui, lequel, p. 28.
395. - Pl. cdichl. 395.11 celui qui, p. 412. 493.
Calbic, adj. faux, p. 58. alirès que, p. 127.
Calcare, v. marcher, mettre les Cari, conj. si, p. 273.
pieds dans, p. 395. Carne, 8. n. viande, chair, p. 479.
Cali, s. f. chemin, route, p. 127. Cartinire, e. grincer, p. 128.
Calike, s. f. p. 393. Casi, s. f. maison, p. 250. 258.
Gama, adv. plus. 11 cama ghine, mi- 669.
eux, p. 665.11 cama mult, plus, Cat, adj. et adv. combien, autant,
p. 519. autant que, p. 941. 11 tant que,
Cand, adv. lorsque, p. 152. 192. p. 345.11cdt . andt , autant .
dacoromanica.ro
- 729 -
CAT
autant.., p. 242. 479. il di Mt, Ci, ado, combien, p. 479,
plutat que, p. 126. 565. 567. gi, pr. rel, quel, lequel, p. 254.
- Fem. elitd; pl. cd1, elite. CToc, 8. n. marleau, p. 177.
Cate, conj. pourquoi, p. 192. 9Tocu, a. n. marteau, p. 448.
Cathe-un, pr. chacun, tout homme, CTor, a. in. pied, p. 479. - Pl.
P 645. ciére.
Cathi-un, pr. chacun, tout homme, 91r, a. n. crible, p. 182 183.
p. 546. 91va, pr. ind. quelque chose, p.
Cabe, pr. vera, p. 515. 162.
9e, pr. rel, qui, p. 333.11 ce que, CIvgalu, a. in. querelle, dispute,
p. 242.11 que, quoi, p. 19. p. 480.
9ea, pr. rel. f. celle, p. 34. 102. Cede, s. f. queue, p. 493.
9erc, 8. n. cercle, p. 160. CopTe, 8. f. troupeau, p. 308.
Charire, v. perk, disparattre, p. Cor, a, n. danse, p. 653.
58. Cripare, y. crever, p. 429.
Cheare,s.f. avantage, profit, p. 488. Cripitor, 8. n. pelle h. four, p. 210.
Chefett, a. f. gait, envie, p. 85. Cu, prep. avec, p. 6 80.170 624.
Cherire, ro. perk, se perdre, p.68. Cunescere (s' , ro. r. se connattre,
Chera, 8. f. chariot, p. 128. p. 493.
Cheadin, .9. n. Beetle, corde, p. 593. Cupie, 8. f. troupeau, p. 308.
ChTardere, v. perdre, p. 157. Cur, 8. in. derriere, p. 492.
Chicutft, s. f. goutte, p. 104. Curire, ro. tailler, couper, p. 213.
Chipur, s. n. cloche, p. 102. Curmu, 8. n. corde de tille, p. 230.
Chiriagiii, 8. in. charretier, Cutit, a. n. couteau, p. 236.
rier, p. 170. Cut1t, 8. n. couteau, p. 235.
Da (a), v. donner, p. 162. 212. 479. DipI6, adj. double, p. 488.

480. 660. 11 frapper, p. 177.11 D1rmon, 8. n. grand crible, p. 377.
arriver, p. 230. Dere, 8. f. present, p. 260.
Dare s. f. present. p. 27.- Pl. Me, adj. num. card, deux. p. 395.
Drac, 8. in. diable, p. 6. 27.
Dual, a. in. professeur, maitre, Drecu, s. n. poteau, colonne, p.
p. 254. 669.
De, conj. de, p. 19. 20. Ducere (s'), ro. r. alter, s'en alter,
Dede (s'), v. r. il a atteint, il est p. 254. 347. 422. 465. 479.
arrive, p. 236. du-te, vas, p. 152.11 du 71, porte
Dedzet, a. n. doigt, p. 192. lui, p. 492.
Di, prep. et conj, de, du, de la, p. Duke, adj. doux, p. 479.
160. 230. 848. 393. 409. 410. Du191, adj. deux, p. 273.
429. 468. 479. 493. 649. 604. Dumni4zed, a. m. Dieu, p. 19. 20.
659.11 it, p. 104.236.11de Neon 480. 660.
que (A), p. 182.11 d'après, it, p. Durere, v. avoir mal, souffrir, p.
493. 11 di cat, plui6tque, p. 126. 162.
665. 667. Dzi, 8. f. jour, p. 55. -Pl. dzile.
Diatur, s. m. gain, profit, avan- DzI. 8. f. jour, p. 55. 472.- FL
tage, p. 468. dzile et &M.
trä (s'), v. seront, p. 281 etaient, 1 Eire, v. sortir, se trou ver juste
p. 273. 1 p. 604.
dacoromanica.ro
- 730 -
ÉST III
Éste, 3-6 pers. sing. ind. pres. 11 Elff, 2 e pers. sing. ind. pers. tu
(elle) est, p. 20. 34. 409. 479. es, p. 302.
Eil, pr. pers. moi, p. 347.
F
Favere (s'), t./. r. se faire, p. 160. Franzä, s. f. feuille, p. 293.
493. o se faire, devenir, p.324. Fucar, adj. pauvre, p. 552.
FigTor, s. m. ffis, p. 431. Fugire, v. fuir, p. 258. 477. 478.
Fireat-lu, préserve le, surveille Fune, s. f. corde, p. 230.
le, p. 492. Funle, s. f. corde, p. 302.
F61e, s. n. soufflet, p. 295. 296. Furat, adj. volé, p.478.
Frangere (s'), v. r. se briser, se
casser, p. 127.
0-
Oda, s. n. houlette, p. 308. amare, v. faire danser, fair sau-
Gharghir, s. m. voir harghir. ter, p. 010.
Ghimie, s. f. vase de transport, p. afonatec, s. m. jeunesse, jeune
205. -Pl. ghimil. lige, p. 341.
Ghin, s. m. vin, p. 429. Gol, adj. vide, p. 102. 522. - Fém.
Ghine, adj. bien, p. 80. 565.11 ma g614.
ghine, mieux vaut, plutôt, p. Gradinar, s. m. jardinier, p. 313.
6674 ma ghini, plutôt, p. 565. Greta* s. f. poutre, solive, p. 624.
Ghini, adv. bien, voir ghine. Gumar, s. m. Ine, p. 552.
Ghirdane, s. m. collier, p. 410.
1-1
Halane, adj. juste, droit, p. 324. Matrive, s. f pl. médecines, p. 479.

Haramea, adj. chose gagnée sans Hire, v. être, p. 80. 448. 11 s'hibd.
travail, p. 324. qu'il soit, p. 308. 446.
HarAme (di), obtenu sans travail, Higére, v. enfoncer, p. 255.
p. 479. Hitrie, s. f. médecine, p. 273. -
Harghir, s. m. mercure, p. 478. Pl. hitrii.
liar, s. m. qualité, p. 28.- Pl. Huzmichar, s. m. serviteur, do-
harl. mestique, p. 446.
Hasap, s. m. boucher, p. 152. HuzmichTar, s. 711. serviteur, do-
Her, s. m. fer, p. 14. - Pl. hére. mestique, p. 412.
I
'1., 3-e pers. sing. ind. pres, du In, prep. en, dans, p. 553. 604.
verbe être, p. 19. 393. 410. Ingrecare, v. peser, p. 519.
422. 455. 477. 479. 480. inliétare, v. p. apprendre, s'instrui-
1, pr. h lui, sa, p. 27. re, p. 254. 341. 345. 347,
I, conj, ou, ou bien, p. 333.11 que, Isdpea, s. f. compte, calcul, p. 604.
p. 418. lu, adv. ot., p. 19. 20. 393. 422.
Imprumutare, v. prêter, p. 560. 424. 431. 455.
dacoromanica.ro
- 731 -
.70C NIC
Ware, y. denser, p. 553. Voir giocare.
'L, pr. pers. le, lui, p. 165. 296. elle, p. 85. 162. 205. 206. 286.
347. 560. 273. 293. 341.
La, pre:p. ft, au, p. 235. 273. 341. Liber, adj. libre, p. 565.
412. 652. 660. II devant la, p. Dertare, v. pardonner, p. 893.
552. H chez, p. 162. 254. 409. Loare, y. prendre, p.273. !I chose
H pour, p. 479. II di la, de la, prise, p. 393.
p, 348. II di la, d'après la, k Loc, 8. n. p. 422.
la, p. 493. Luare, y prendre, p.19.242.308.
LaTil, adj. noir, p. 55. 472. 393. 479.
Läsare, v. 'hisser, p. 409. LugarTazm6, s. m. compte,
Läuzit, adj. malade, p. 665. p. 601.
Lé, pr. les, p. 28. Lup, s. m. loup, p. 493. - PI
Lemn, 8. n. bois, p. 160. lupchi.
Li, pr. pers. la, elle, p. 162. Lupati, 8. f. pelle, p. 549.
pr. pers. .lui, elle, b. lui,
pr. pos. me, p. 607. adj. num. mille, p. 424.

Ma, adv. plus" ma ghine, voir Minare (e), y. remuer, p. 693.
ghine.ji ma mult, voir mull. Minte, s. f. esprit, intelligence,
Ma, conj. mais, p. 156. 4e2. p. 480.
Mack s. f. conj. si, p. 560. Misurat, adj. mesuré, p. 422.
Malami, 8 f. or, p. 410. M61e, adj. mou, p. 295. 290.
Man* s. f. sage-femme, p. 431. Morar, 8. in. meunier, p. 429.
432.- Pl. indmi. Mult, adj. beaucoup, p. 111. 127.
Mare, adj. grand, p. 104. 552. 155. 431. 432. 519. ma mule,
Magb, 8. f. pinces, p. 192. plus, p. 102. 333.-Fém.
MagT, adv. seulement, p. 411. pl. multi c§ mu/11, multe.
Mathima, 8. f. science, lecon, p. Mun6, adj. simplu (unul), p. 437.
261. 438.
Mbarti, v. (il) partage, p. 333. Munte, 8. m. montagne, p. 848.
Me, pr. pos. me, moi, p. 347. Munté, 8. in. montagne, p. 55.
WA, 8. f. table, p, 659. Murar, s. in. meunier, p. 429.
Mi, pr. pos, me, moi, p. 182. Murire, y. mourir, p. 86. 345.
Mi, pr. pos. moi, p. 480.
Na,interj. dens, prends, voici, 480. No, pr. pos. nous, k nous, p. 104.
NSA, pr. pers. lui, p. 162. Nick, conj. ni, p. 20.
flasu, pr. pers. lui, p. 545. Nicare (s'), v. r. se noyer, som-
Ndrept, adj. &oh, juste, p. 302. brer, p. 205. 206.
dacoromanica.ro
- 732 -
NI9 RO*
NicT, conj. ni, p. 393. 659. Nu, adv, non, no pas, p. 19. 20.
N'Invetat, adj- sans instruction, 27. 34. 58. 128. 157. 160. 162.
ignorant, p. 345. 192. 235. 250. 324. 393. 409.
Ninvitat, adj. sans instruction, ig- 412. 429. 438. 493. 649. 683. 604.
norant, sans éducation, p. 345. 'Nvétare, v. apprendre, s'instruire,
446. p. 127. 251. 345. 347. 348.
Nocupg, o. f. essette, herminette, 'Nvitat, adj. en crescere, Cu In-
p. 624. vétriturft, p. 446.
'Ntru, prep. en, dans, p. 395.
o
O, pr. per. km la, p. 308. 1 &fin, adj. pauvre, p. 27. 85. 552.
OcITu, s. m. mil, p. 80. 560. 565. 667.
01e, s. f. brebis, p. 493. &fan, adj. pauvre, p. 553. 559.
Om, o. tu. homme, p. 345. 409. 560. 565.
411. 659. - Pl. 6meni. Os, 8. n. os, p. 235. 236.
Orbu, adj. aveugle, p. 431. 432.
- Pl. orghi.
F6
Palpeatec, adj. vieux chiffou, p. Pizuit, adj. honteux, p. 567.

308. 1361-tä, 8. f. porte, p. 162. 552.
Pani, prep. jusqu'à, p. 85. 235. Pradzl, 8 f. pl. argent, p. 55. 472.
pcind cdnd, jusqu'à ce que, Prätizt, 8. f. pl. argent, p. 479.
p. 479. MILI, 8. m, art, rargent, p. 34.
almee, s. f. pantoufle, p. 479. 58. 479. 480.
Para, 8. f. argent, p. 65. 58. 472. Praz, s. m. poireau, p. 313. -Pli
477. 478. 479. 480. - Pl. pa- praji.
radzi et parag. Pri, prep. sur, par dessus, p. 183.
Parére, v. sembler, p. 519. Pr1, prep. sur, par dessus, p. 177.
Patru, adj . nwm. card, quatre, p.455. 395.
azare, 8. f. marché, p. 601. Psusire, V. mourir, trépasser, p.
Pesce, s. m. poisson, p. 55. -Pl. 552.
Pimpi, 8. f. bourse, p. 53. 519.
Pi, prep. sur, p. 177. 210.11par, 522.- Pl. pwradzi.
p. 258. Putére, v. pouvoir, p. 58. 468. 583.
Picurar, 8. m. berger, p. 493. PutM, adj. peu, p. 166. -Pl. pu-
Pischese, s. m. cadeau, offrande,
Putin, adv. peu.11ma purin, mo-
Pistipsire, v. croire, p. 27. ins, p. 333.
Roe, adj. rouge.11faux, p. 58.
dacoromanica.ro
Ps
- 733 -
UGE
s
'S', conj. que, p. 19. 28. 162. 192. Me, 8. f. soif, p. 429.
'S, v. sont, p. 411. 431. Si, conj. si, p. 273.11 que, p. 80.
§', conj, et, p. 308. 345. 393. 549. Si, pr. pos. se, p. 205.
fi aussi, p. 421. §i, conj. et, p. 11. 19. 55. 177.
§', pr. pos. sa, p. 308. 183. 258. 273.11 anssi, p. 27.
SC conj. que, p. 6. 80. 85. 126. 11 ca fi, comme, p. 409.
128. 155. 235. 308. 341. Sicat, adj. mal venu, aye° des
Salve, 8 f. saule, p. 659. défauts, p. 431.
Unites, adj. bien portant, p. 565. Spindzurare, v. pendre, p. 607.
Sal* 8. f. sape, pioche, p. 645. Stare, v. rester, se tenir, p. 206.
649. Stricatire, 8. f. toile dans laquelle
Sipare, y. b5cher, piocher, p. 28. on fait égoutter le fromage, p.
Scipare, v. &hewer, p. 549. 610.
Scier, V. savoir, p. 111. 165. 157. Stronghili, adj. rond, p. 477.
341. 479. 583. Suflit, 8. m. ime, p. 480.
Sclav, 8. m. esclave, privé de li- Suigud, s m. cocher, p. 659.
berté, p. 665. Sunt, 3-e pers. pl. ind. du verbe
Sc6tere, V. tirer, faire sortir, p. être ; ils sont, p. 411.
431. 432. Suta, 8. f. cent, p. 424. 465. -P1,
Scumpéte, 8. f. cherté, p. 559. sute.
Se, pr. pos. se, p. 206. 322.
zi
Tara, 8. m. luxe, &Tense, p. 522. Tornare, V. tourner, retourner, p.
Te, pr. pos. te, toi, p. 162. 192. 293.
296. 409. Tot, adv. tout. 11 constamment, p.
Tehnea, s. f. métier, p. 409. 410. 393.11 nécessairement, p. 170. 1
411. malgré cela, p. 345.
Thimeilu, 8. n. fondation, base, Tri, prep. pour, p. 65.
p. 31. Tradzére, v. tirer, p. 645. 593.
Ti, pr. pos. te, toi, p. 152. 210. Tragzére, v. tirer, p. 645.
251. 295. 296. 347. 422. 455. Trasti, 8. f. besace, musette, p.
Ti, pr. pos. pour 41, te, tes, p. 302.
192. 205. Tr!, prgp. pour, p. 65. 472.
Timpani, 8. f. tambour de basqtte, Tri, prdp. pour, p. 273. 472.
p. 653. Tricut, adj. passé, p. 183.
Timpani, 8. f. tambour de basque, Tgari, 8. f. fIcelle, corde, p. 662.
p. 653. Tu, prép. dans, p. 66. 295. 296.
Tine, pr. p. toi, p. 347. 802. 308. 479. 624.11pri tu, i
Tinere, v. tenir, conserver, gar- travers, par, p 183. 358.
der, p. 155. Tut, adj. tout, p. 14. 28. 845.411.
Tinie, 8. f. prix, valeur, p. 308. - Fém. tuta; pl. tuti, lull, tute.
Tinlsit, adj. honoré, considéré, p. Turnare (e), s. r. Feell retourner,
667. revenir de, p. 347.
I.J
Uci, 8. m. poid et mesure de ca- 1 Ugeacu, 8. n. cheminée, conduit°
pacité, p. 455. 1 de la cheminée, p. 258.
dacoromanica.ro
- 734 -
ITMF ZNi
Umflare, v. battre, frapper, p. 448. Una, adj. num. card, féni. une, p.
Umplére, v. remplir, p. 104. 409. 412. 479.
Un, adj. num. card. m. un, p. 80. Undzére, v. graisser, p. 128.
177. 545. Ursä, 8. f. ours, p. 348.
Uscat, adj. seo, desséché, p. 160.
Va, 3-e pers. sing. ind. prers. du Vindére, V. rendre, p. 313.

verbe vrdre, forme le futur, p. fin6re, v. venir, p. 85. 607.
170. 213 242. 251. 341. 393. 446. Vinetca, s. f. Venise, p. 308.
479. 649. 5d3, Vira, pr. ind. personne, p. 549.
Visa, s m. roi, p. 480. Vré, 3-e .pers. ind. forme le futur,
Vigin, adj. voisin, p. 519. p. 28.
Vidére, v. voir, p. 162.
Zanate, s. n. métier, p. 412. I -inTe, s. f. perte, dommage, p, 468.

Zicrlar, s, m. mendiant, p. 162.
dacoromanica.ro
GLOSAR
IS'I'RIO-F1R,A.1'TCEIS
A_
Aflatu, adj. trouvé, p. 379. Are, 3-e pers. sing. ind. prefs, du
Ali, conj. ou, oubien,p. 60.403. verbe avoir, p. 21. 134. 259.
_Alty, adj. et pr. pl. autres, p.76. 659.
1
Ala, adj. ainsi, p. 155. 861.
Anidé (se), v. r. compte sur, pe Aval (va), v. 11 aura, p. 21. 168.
559. I
13
Barca, s. f. barque, p.76. Bire, adv. bien. ll mal bine, mieux,
Beciva, s. f. tonneau, p. 101. p. 605.
Beter, adj. vieux, p. 401. Bogatu, adj. riche, p. 92. 660.
Sur, adj. bon, p. 134. 404.
C
Cacatu, s. m. merde, p. 27. CTuda, adj. beaucoup, p. 583.
Cand, conj. lorsque, p. 403. Ullemat, adj. appelé, p. 27.
Canta, 3-e pers. sing. ind. (11) CnoTu, s. ta. engrais, p. 60.
chante, p. 144. Cola, s. f. doté, p. 538. 539. -Pl.
Cap, s. m. tate, p. 334. cole.
Carie, pr. pour carele, qui, celui Contratu, s. ti contrat, p. 201.
qui, p. 21. 27. 145. 158. 269. Contu, s. n. compte, p. 605.
334. 659. 605. Crcantle, s. f. grace, beauté, p.
Carta, s. f. livre, p.. 144. 145. 677.
Cativa, adj. f. mauvaise, p. 538. Credai (se), v. r. se croire, p. 50.
Cavta, 3-e pers. ind. il cherche, Credit, s. n. crédit, p. 259.
il regarde, p. 145. Cu, prép. avec, p. 27.
Ce, pr. r. que, p. 92. 605. H ce Cum, conj. comme, p. 861.
que, p. 101. Cumpera, 3-e pers. id., il ach6te,
-Cea, pr. la, celle, p. 638. p. 334.
Cela, pr. r. eelui, p. 559. Curat, adj. propre, bien fait, Sans
Cire, pr. r. celui, p. 879. ambiguité, p. 201.
dacoromanica.ro
- 786 -
DAI MAR
I)
Dale, 3-e pers. ind. (elle) donne, DAguile, s. f. pl. des dettes, p.
p. 101. 269.
De, prép. de, p. 145. 638. 605. Dupa, prdp. aprim, p. 154. 155.
Do, adj. num. deux, p. 605. 444.
Dorme, 3-e pers. ind. (il) dozt, p.
144.
E
El, pr. le, p. 605. 'Entraba, 3-e pers. 8ing.inc1.11 de-
'En,prép. dans, p. 60. 76. 145. mande, p. 134.
559.
V
Face (a), v. faire, p. 145. 154. Far, prép. sans. 11 far de, sans, p.
379. 403. 404. 501. 660. 676. 605.
583. 605. Fi (a), f. être, p. 92. 361.
Faceta, adj. f. faite, p. 76. 379. Focu, a. n. feu, p. 437.
Fat, imp. fais, p. 660. Fost, v. a été, p. 27.
Falitu, s. n. faute, p. 501.
I
'I, 3-e pres. ind. prés. du verbe I Inganu, s. n. malice, rouerie, chi-
Otro, est, p. 76. 145. 259. 605. I cane, p. 379.
J
Judica, v. juger, p. 361. I Judicell, (va fi), v. tu seras jugé,
1 p. 361.
1.4
Lela, s. f. loi, p. 379. Lunga, adj. longue, p. 201.

Lu,prép. de, p. 76.111e, p. 154. 155,
11 de lu, du, de, p. 638.
M
Mal, adv, plus, p. 50. 404. 638. 1 Mance, prép. avant, p. 605.
605. I Meran* o. imp. mange, p. 145.
dacoromanica.ro
- 737 -
MAR 81417
Mare,adj. grande, p. 404. More, v. il meurt, p. 145.

Me, pr. pos. moi, p. 560. Morte, a. f. mort, p. 444.
Medicu, s. m. medecin, p. 403. Mulate, s. f. pina, p. 437.
404. Mun, adj. et adv. plus. I mal mun,
Mercant, s. m. marehand, p. 444. plus, p. 21. 92. 158.
Mestru, s. m. maître, ouvrier, p. Mur!, ro. tue, p. 408.
413.
N
Nasce (a se), v. natt, p. 413. Nu, p. nig. non, ne... pas, p. 27.
Nego, adv. Out& que, p. 92. 605. 76. 146. 168. 259. 413. 601.539.
U que, p. 60. 677. 606.
Nicur, pr. ind. personne, p. 413.
o
Om, s. m. homme, p. 158. I Ostaru, s. m. cabaretier, hatelier,
I p. 184. 605.
Pegula, s. f. poix, goudron, p. 76. Poc, adv. ensuite, p. 605.

Pensel, v. penser, réfléchir, p. 670. Porou, s. m. pore, p. 444.
Pesa (se), V. se Ose, p. 444. Poveru, adi. pauvre, p. 92. 559.
Pesunda, v. il emprunte, p.834. 660.- Pl. poveri.
Pinegi, 8. m. pl. argent, p. 60. Priatelstvo, s. m. amiti6, p. 201.
Pira, prép. tant que, p. 145. Pucin, adj. peu, p. 60.
Plati, s. paye, payement, p. 501. Pune, v. mettre, p. 76.
Plitit, adj. paye, p. 27. Putescu, v. attrapent, prennent,
Piterde, v. (il) perd, p. 334. p. 437.
X?.
RacTuna, s. compte, p. 76. 606. Regala; V. (il) commande, p. 834.

Raciunu, s. &rapte:p. 606. Ruvine, v. (11) gAte, p. 677.
Rana, s. f. blessure, p. 404.
Sara, adj. pl. rondes, p. 539. Sepovidak v. (11) commande, p.

Sci, v. savoir, p. 683. 379.
Scrigna, s. f. bourse, p. 60. Sésula, s. f. aviron, p. 76.
Scripai, v. grinee, p. 538. §i, conj. et, p. 60. 165. 404. 444.
Scu, V. sont, p. 639. Siromastvo, s. m. pauvreta, p. 516.
Se,pr.pos. se, p.50.134. 361. 413. 677.
444. 659. Slui, v. dchapper, guarir, p.403.
dacoromanica.ro
- 738 -
SM.0 VOZ
Smunti, g. pl. tromperies, p. 58g. Spifferu, s. m. barbier, chirurgien,
Sparta, adj. 1. cassée, p. 76. p. 401.
Spendai, v. (il) clépense, p. 165. Stala, s. f. *Saurios k bestiaux, p.
S'Asile, s. f pl. &Tenses, p. 154. 60.
Sufit, s. m. bicoque, p. 145.
Te, pr. te, p. 560. Tot, adv. tout, p. 50.

Tire, v. (elle) contient, p. 101. Tote, adj. f. pl. toutes, p. 539.
Tirar, adj. jeune, p. 404.
T.T
Ur, adj. num. card, un, p. 403. I Uro, adj. num. card. un, p. 50.
Va, 3-e pers. ind. formant le futur, Vir, s. m. vin, p. 134.

p. 21. 76. 158. 361. Vire, 3-e pers. v. (il) vient, p.27.
Vadagna, v. (il) gagne, p. 158. 403.
Vadagnu, s. gain, p. 154. 155. Vite, s. m. veau. p. 146.
Vera, s. f. croyance, p. 50. Vocatu, e. m. avocat, p. 27. 660.
ViTu adj. vivant, p. 145. 560. Vote, s. f. pl. fois, p. 605.
Vilanu, s. m. le paysan, p. 144. Voz, s. m. chariot, p. 538.
dacoromanica.ro
ERRATA')
Pag. 5, prov. 11007, arsari in loe de ansarl.
)7 21, 11048, avat in loe de aviS.
24, 11059, egarcituful in loe de sgIrcituluT.
,, 50, nena 1, ami in loe de si.
,, 60, prov. 11139, Cuvint in loe de Cal/Miel.
,, 99, 11283, Bucher in loe de Buche.
» 99, 11285, Budascii in loe de Budasca.
137, Unía 18, dupa 30 sh se adaoge: III, p. 29.
137, 22, intre liniile 21 si 22 a se aditogh: 2° Arat11,
puterea stapanului a face orl-ce va si
cum va.
209, prov. 11652, mitad in loe de mitasä.
228, unja 3, intre liniile 3 si 4 a se intercala:«"VeP a
Vinde.
230, 13, dupà proverbe a Be aclaoga: J. Coyan, prof.
c. Samarina, Epir.
238, prov. 11748, da in loe de di.
324, 12004, a' in loe de 's.
337, Unja 21, INOHIEIETORI in loe de INOEIBIETORI.
349, prov. 12077, pits6resce in loe de padreace.
358, , 12102, sbiérii in loo de ella&
368, 1209, lacrtmile in loe de lacramile.
382, , 12191, 'nn6pte in loe de 'o n6pte.
385, Urna 25, dupa linia 25 a se adaogA; Aoalas inteles
ca la No. 12201.
390, prov. 12215, una in loe de una.
393, 12226, nici in loe de niel.
418, 12296, bratari in loe de bratare.
426, linia 18, dupa linia 18 a se adaogA: NOTAN.
429, prov. 12318, Candu in loe de Cand.
463, , 12417, scartale in loe de scartIle.
478, 12457, la flnele lintel a se adlogA: kbarghi;),
11 Mard de miel exceptii, acest errata nu indreptéztt de cAt greselfle utl ontbdunfle
din proverbe sa0 din locuttunl. Cele-l-alte, ne prestntand un interes deosebit, s'ab trecut Cu
vederea.
dacoromanica.ro
740
Pag. 560, unja 26, agiuti in loe de cijug.

694, prov. 12879, Sfredel in loe do §fredel.
607, 12911, aíliani in loe de arliaTi.
624, linfa 26, se adaoga : 2° A in§elà, a denuntà.
624, 29, se adaoga: 2° BU.
626, prov. 12984, dupil in loe de dupii.
646, linfa 21, che ena in loe de chena.
,, 669, prov. 13103, suiludlu in loe de sin§udlu.
dacoromanica.ro
S C A. Pt A.
Pagina
TITLII I-VI
BIBLIOGRAFIE VIIXXV1
SEMINE CONVENTIONALE XXVI
CAP. X. DESPEE VIEIA SOCIALÀ.
Justitie. LegT.Inv110.turk. Negustorie.
C.1.15torie. Meseril. Cool te 1-662
GLOSAR ROMINO-FRANCES 663-726
GLOSAB ABOMINO-PRANCES 727-734
GLOSAR ISTRIO.PRANCES 735-738
ERRATA 739-740
dacoromanica.ro

Iuliu A. Zanne - Proverbele Românilor Din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istria Și Macedonia - Proverbe, Dicetori, Povățuiri, Cuvinte Ade PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Iuliu A. Zanne - Proverbele Românilor Din România, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istria Și Macedonia - Proverbe, Dicetori, Povățuiri, Cuvinte Ade PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROVERBELE ROMANILOR

e-Way:1/Ja/ieJ JadlhJ 441:ti1 /claw;

,Jeamen, viediVa . .ji éido

TOTE DREPTURILE RESERVATE

Ro AJA, BASARABIA, BUCOVINA, BMA ISTRIA iICEDONIA

PROVERBE, pletTORI, POVÉTUIRI, MIKE ADEVRRATE,

OPERA PREMIATI DE ACADEMIA ROMANI.

EDITORA LIBRABIEI SOCECO & Comp.

1) La faceputui ultimulut volum se va compleca, -de va fi trebuinO, lista

- Istoria leroglifica.-Edit. Academiei, Bucuresci, 1883.

CODRESCU (TEoDoR).-Uricaru. XXII volume.- 14, 1852-1892.

FRANCU T. & G. CANDREA,-Rotacismul la Mop' §i IstrienI.-

H.A.PaT (B. PETRICEICLI).- Traian.-piar. .An. 1869 No. 63.

- pirescrt. - Craiova, 1893.

-- siteanu. - Bucurescl, 1881.

LUCACIU VASILE), paroh grcco-catolic, c. i§escl, p. u.

-- Immormintarea la RomanI.-C. Göbl, 1892.

-- Satire poporane Romane.-Socecil & Comp. 1893.

SAINENU (LAZAR).-IncercirT asupra semasiologiel limbeI romane.-

ALBU (GH.), elev la c6la normalct de invèlcitort din Bérlad, C.

ARNIEAN (L), student, c. Zibot, comitatul Hanedihra, Tran-

CIOICA (ATH.), c. Strehaia, J. Meheding.

FERCHILA, student, comit. TIrnava-Mare, Transilvania.

IFRTM (v.), elev la Frála normal d de invelatori din Birlad, c.

') IndemnuluI i amabilit4eI D-luI profesor G. Onisor datorez tóte

PETRESCIT (AT.), inginer, c. Curtea-de-AEges, J. Arges.

$AGUNA. (Societatea de lectura ANDREI), din Sibid. Colectie

1) T6te proverbele primite de la elevil scOldl de inztitutorl din Buen-

593. VXCARESCU ([oh!, pichar, C. Mhzin, J. Tulcea

DIALECTELE DIN ISTRIA SI MACEDONIA

DESPRE ViETA SOCÌALA

10999 Acul este (e) mic dar scumpe haine cbse.

,57 acul e ?tide dar scunzpe haine ase.

1° Dintr'o munca cat de mica, putem dobandi fol6se

3° Pentru omul mic dar de§tept.

Dans les petits bates les bons onguents.

E chiucu ancu u pevaru, e Po si face cente. ')

Liden Hund jager og Vildbassen. 2)

Ace/a§ inteles ea /a No. 10999.

AI inghitit un ac 0 o sa scoff un Pier de"

Mic e 0 piperul, si totusi te face el sb.'1 simti.

Se' çlice pentru eel ce Iéti cu sila §1, In urma, intorn

P. IsPmEscu, Rev. /at., I, p. 231;

Asta e bad Cu léc

Are ac pentru cojocul tat.

1° Insemnézg ca putem sa r6splgtim 6reschruia (GoLE-

2° A infring, a mgrginl pre cine-va ; a'l invinge.

Dupg stapfin ì slugg, dupg meter §i lucru.

1° Acela§ inteles ca la No. 9279.

2° Cel mic nu s6 p6te asemèna cu cel mare, niel femeia

Face atent, pe cel ne-astimpèrat, s5, nu '§1 trag5, vre

Acela îneles ca la No. 2435 §i 8405.

Argument6z5, cu putero ca sa, '1 de§teptf.

A cclutet acul in celpifa de fin.

1) DX (Impungel) cu acul sa sari ca dracul.

Orbul 41 cauta acul in aria cu paele.

A cauta acul in cicaa de fin.

Gändesci ca e flore la urechie sa cauft

A se necajl, a starul ca sa gasésca ce-va care nu sè

11009 A ascunde acul In claia de

A ascunde un lucru f6rte bine ; a§a de bine in cat,

Acela§ inteles ca la No. 11009 sub forma de oprire.

11011 A cauta acul DéinneI.