Nume si prenume elev: nr.

TEST DE EVALUARE
În aer şi pe pământ stăruia liniştea adâncă a pădurii; de jur împrejur, pe mari depărtări, cerul înalt, fără pată, bătea în
verde, oglindind în el pădurea întreagă. Nisipurile păreau acoperite cu un abur verde, reflectând sclipitor zidul înalt al
stejarilor subţiaţi spre vârfurile lor ca nişte suliţe uriaşe. De undeva, de pe uscat, pădurea aceasta se putea zări ca un ţărm
îndepărtat, împădurit, aşezat de cealaltă parte a mării; putea fi asemuită cu crestele înalte ale valurilor de marmură de pe
nesfârşita întindere a apelor.
Stejari înalţi, seculari, frasini şi plopi uriaşi, cărora nu li putea zări vârful din pricina altor stajari, arţari, carpeni şi
frasini, la fel de uriaşi, se îndulceau cu stropii albaştri ai dimineţii. Liane uriaşe, carpeni de tot felul şi viţă de vie se căţărau, se
împleteau pe arbori, se aruncau somnoros dintr-unul într-altul şi urcau până se pierdeau în bolţile de deasupra, unde ochiului
nostru îi era imposibil să pătrundă în linişte şi singur.
Fiecare copac, pădurea întreagă avea o înfăţiare neobişnuit de întortocheată, de răsucită.
1. Identifică și transcrie din text : (12p)
 O imagine de ansamblu: ..........................................................................................................................
 O imagine de detaliu: ..............................................................................................................................
 O imagine din planul apropiat: ...............................................................................................................
 O imagine din planul depărtat: ...............................................................................................................
 O imagine din planul cosmic: ...............................................................................................................
 O imagine din planul terestru: ...............................................................................................................
2. Transcrie structuri ce reprezintă următoarele figuri de stil: (12p)
 Epitet cromatic: .........................................Comparație: .....................................................................
 Metaforă : ..................................................Inversiune : .......................................................................
 Enumerație: ...............................................Personificare : ...................................................................
3. Extrage din text patru cuvinte/sintagme prin care se creează atmosfera sau se exprimă sentimente. (12p)
4. Explică în 3-5 rânduri semnificația structurii: carpeni şi frasini, la fel de uriaşi, se îndulceau cu stropii
albaştri ai dimineţii. (6p)
5. Scrie trei trăsături ale descrierii științifice. (6p)
6. Alcătuiți propoziții cu formele de plural ale următoarelor adjective: sătul, domol, francez , brusc (8p)
7. Completează tabelul de mai jos cu adjectivele identificate în textul următor: De undeva, de pe uscat, pădurea
aceasta se putea zări ca un ţărm îndepărtat, aşezat de cealaltă parte a mării; putea fi asemuită cu crestele
înalte ale valurilor de marmură de pe nesfârşita întindere a apelor albastre. (21p)
Adjectiv Fel Subst. det. Caz Funcț. Sint.

8. Precizează valoarea morfo a cuvintelor subliniate, alcătuind apoi enunțuri în care să devină adjective: (9p)
 El s-a albit la față. ......................... / .....................................................................................................
 Elevul care scrie este răsplătit............................../ ..........................................................................................
 Coșurile aburind erau ale fabricii. .........................../ ......................................................................................
9. Alcătuiește un enunț în care să folosești o locuțiune adjectivală cu funcț sint de nume predicativ. (4p)
Se acordă 10 p din oficiu
Nume si prenume elev: nr.2

TEST DE EVALUARE
Soarele scăpăta spre asfinţit, departe peste trestii. Înainte de fiorul amurgului, balta tăcea solemnă,
oglindind în limpezimile ei un cer înalt, fără pată. Căldura scăzuse. Ne alăturasem cu barca de un ţărm
umbrit de bătrâne sălcii, pletoase în singurătăţile unui vechi braţ al Dunării.
Tăceam şi eu şi tovarăşul meu; ascultam o înfiorare abia simţită în frunzişul cenuşiu de deasupra
noastră. Pe luciul apei, pe care pluteau gâze felurite, săgetau din când în când rândunele, brăzdând un val
fin, abia o părere. Cei doi pescari care ne aduseseră acolo cu luntrea încremeniseră la locurile lor, cu faţa
spre noi, ca nişte stane. Lăsaseră lopeţile din mână şi braţele vânjoase se odihneau: obrazurile erau arse de
soare şi de vânturi şi ochii luceau albastri, micşoraţi, ca în apropierea somnului.
O zbatere de aripi, un ţipăt ascuţit, mirat parcă – ţipătul lişiţei – ne făcură să răsărim din lenea ce ne
amorţise. O fâşâire aspră de aripi se auzi în acelaşi timp deasupra noastră. O cioară cenuşie făcu repede un
ocol şi se lăsă în tufişuri. Priveam de la locurile noastre printre draperiile moi ale sălciilor. Strigătul păsărei
de baltă sfredeli mai puternic aerul; cioara cârâi scurt.
1. Identifică și transcrie din text : (12p)
 O imagine de ansamblu: ..........................................................................................................................
 O imagine de detaliu: ..............................................................................................................................
 O imagine din planul apropiat: ...............................................................................................................
 O imagine din planul depărtat: ...............................................................................................................
 O imagine din planul cosmic: ...............................................................................................................
 O imagine din planul acvatic: ...............................................................................................................
2. Transcrie structuri ce reprezintă următoarele figuri de stil: (12p)
 Epitet cromatic: .........................................Comparație: .....................................................................
 Metaforă : ..................................................Inversiune : .......................................................................
 Enumerație: ...............................................Personificare : ...................................................................
3. Extrage din text patru cuvinte/sintagme prin care se creează atmosfera sau se exprimă sentimente. (12p)
4. Explică în 3-5 rânduri semnificația structurii: săgetau din când în când rândunele, brăzdând un val fin, abia
o părere. (6p)
5. Scrie trei trăsături ale descrierii literare. (6p)
6. Alcătuiți propoziții cu formele de plural ale următoarelor adjective: fudul, chel,dârz, complex (8p)
7. Completează tabelul de mai jos cu adjectivele identificate în textul următor: O fâşâire aspră de aripi se auzi în
acelaşi timp în aer. O cioară cenuşie făcu repede un ocol şi se lăsă în tufişurile apropiate. Priveam de la locurile
noastre printre draperiile moi ale câtorva sălcii . (21p)
Adjectiv Fel Subst. det. Caz Funcț. Sint.

8. Precizează valoarea morfo a cuvintelor subliniate, alcătuind apoi enunțuri în care să devină adjective: (9p)
 Verdele este culoarea mea preferată. ......................... / ...................................................................................
 Celălalt știa mai bine lecția............................../ ..........................................................................................
 Niciunul nu era bine pregătit. .........................../ ......................................................................................
 9. Alcătuiește un enunț în care să folosești o locuțiune adjectivală cu funcț sint de atribut adjectival. (4p)
Se acordă 10 p din oficiu

În ziua a patra de Crăciun, pornii la munte, cu Dămian puşcaşul şi cu cânii. Adià asprul vânt al
miezului nopţii şi omătul îngheţat crâşcâ ascuţit. Depărtările înalte, spre asfinţit, în amurgul singuratic,
stăteau cufundate într'o tainică umbră viorie. Mergeam repede cu sania pe drumul luciu; cei doi copoi se
încovrigaseră la picioarele noastre, sub cergi, în fân. Săteanul care ne ducea îşi vârâse manile în mâneci si
ţinea hăţurile cu cotul, întors puţin cu spatele spre suflarea crivăţului. Aşezat bine în cojoc şi cu căciula
trasă pe ochi şi peste, urechi, părea că dormitează într'o nepăsare adâncă; numai din când în când îndemna
c'iin mormăit întărâtat si făcea cu trupul şi cu cotul o mişcare repede, ca să îndrepte fugarii prin făgaşul cel
bun. Căsuţa lui Moş-Anania, pădurarul statului, eră departe, subt Bâtca-Neagră, dincolo de mănăstirea
Raşca. Aveam de mers până la ceasul al doilea din noapte. Cât tind tremurarea vântului, stăturăm tă- cuţi
în blăni şi cergi, cu nasurile îngheţate si cu ochii îndureraţi; dar deodată, intrând în Valea-Moişei, se
întinse întunecimea înserării, culmile crescură şi vântul rămase pe sus numai, pe creştetele brazilor,
sunând cu lungi şi dulci înfiorări. Luna 'n jumătate se aprinse cătră amiază printre cetini, poenile şi drumul
se luminară uşor. Dămian, tovarăşul meu, începu să se miste, îşi scoase tutunul, îsi răsuci si-si aprinse o
ţigară, apoi se întoarse spre mine: „Ce zici, cucoane? eu cred că l-om găsi acasă pe Anania"... Aveà glasul
vesel, lucirea ţigării îi descoperea mai bine obrazul slab şi spân, cu fire de păr rare ca grâul de secetă. „Eu
chitesc că-1 găsim acasă... — Cum să nu-1 găsim, bade Dămiene, dacă l-ai înştiinţat?" Dămian păru uimit
de observaţia mea; apoi dădu din cap zâmbind: „Asa-i, chiar eu l-am înştiinţat; s'afară de asta, el, iarna, nu
prea-şi lasă bârlogul. Avem să-1 găsim acasă"... Puşcaşul spuse vorbele din urmă c'o încredinţare
desăvârşită. După aceea oftă si dădu din cap: „Ehei! Anania acesta e om vechiu de pă dure. Bun pădurar şi
meşter vânător, — de aceea cei mari nu l-au schimbat. Unde-a fost un urs, el l-a ştiut; unde-a trecut un
cerb, el i-a găsit urma. Veneau boierii şi-i spuneau asa: Mos-Anania, ia să tévedem! Si Anania se gândià,
ca un gospodar bun: care cerb să-1 dăm? oare să stricăm noi o căprioară, de gustul boierilor? — Şi-apoi îşi
făcea el planurile, — dădea drumul haitaşilor ori câ nilor, şi cât vânat socotea el, atâta veneà la puşti; mai
mult nu, căci unui asemenea pă durar îi dragă pădurea şi ţine'la sălbătăciunile ei"... începui a râde încet:
„Bade Dămiene, îl ştiu şi eu pe Moş-Anania, căci în fiecare an mă sui cătră el. In fiecare an mergi şi
dumneata cu mine şi totdeauna îmi lauzi la fel pe pădurar... — Că bine zici, cucoane! strigă tovarăşul meu
iarăs uimit. Am fost si anul trecut. Si i » T tot pe-aici par'că îţi spuneam de Anania. Ce să fac? când trec
prin poenile acestea, numai decât trebuie să-mi aduc aminte de el. Oare ce să fie asta? — Eu ştiu, bade
Dămiene? 

Drum la Moş-Anania, de Mihail Sadoveanu

 Numele și prenumele ________________________________________

Clasa a VI-a

TEST DE EVALUARE – DESCRIEREA LITERARĂ

Demonstrează într-o compunere de minim 150 de cuvinte, că textul de mai jos aparține unei
descrieri literare.

De la Câmpulung plecăm la Rucăr pe frumoasa panglică a şoselei care s-aşterne ca o prispă netedă pe vârful
Mateiaşului, de unde-n largi şerpuiri tărăgănate se lasă-n valea Dâmbovicioarei, ascultă şuierul apelor şi
zgomotul morilor şi joagărelor de la Dragoslavele şi Rucăr. După două ceasuri de mers întins intrăm în Rucăr...
Toate te-nveselesc aici: aerul curat, freamătul pădurii, şuierul apelor, casele albe presărate printre copaci,
înfăţişarea mândră a gospodarilor, chipul rumen şi luminos al rucărencelor. În jurul acestui cuib fericit, munţii
îşi desfăşoară podoabele lor de o măreţie sălbatică, ţancuri ascuţite ies vinete din întunecimile pădurilor de brazi
şi stau înşirate, ca niştre străji de veci, pe graniţele zării, în îngânarea pământului cu cerul. Deasupra tuturora, în
fund, spre miazănoapte, îşi ridică Păpuşa creştetu-i înalt, rotund ca o turlă de biserică. De-acolo izbucneşte
Râuşorul, şuvoiul puternic care sparge meterezele de stânci ce i se ivesc în cale, soarbe izvoarele codrilor
şi-n goana-i nebună strigă, se ceartă şi se bate cu grămezile de bolovani ce vor să-i astupe calea. Învolburat şi
alb de spumă, mai mult obosit, soşeşte-n Rucăr.
( Alexandru Vlahuţă – România pitorească)
Numele și prenumele ________________________________________

Clasa a VI-a

TEST DE EVALUARE – DESCRIEREA LITERARĂ

Demonstrează într-o compunere de minim 150 de cuvinte, că textul de mai jos aparține unei
descrieri literare.

Soarele scăpăta spre asfinţit, departe peste trestii. Înainte de fiorul amurgului, balta tăcea solemnă,
oglindind în limpezimile ei un cer înalt, fără pată. Căldura scăzuse. Ne alăturasem cu barca de un ţărm umbrit
de sălcii bătrâne, pletoase în singurătăţile unui braţ vechi al Dunării.
Tăceam şi eu şi tovarăşul meu; ascultam o înfiorare abia simţită în frunzişul cenuşiu de deasupra
noastră. Pe luciul apei, pe care pluteau gâze felurite, săgetau din când în când rândunele, brăzdând un val fin,
abia o părere. Cei doi pescari care ne aduseseră acolo cu luntrea încremeniseră la locurile lor, cu faţa spre noi,
ca nişte stane. Lăsaseră lopeţile din mână şi braţele vânjoase se odihneau: obrazurile, cucerite cu totul de
bărbi sălbatice, erau arse de soare şi de vânturi şi ochii luceau albastri, micşoraţi, ca în apropierea somnului.
O zbatere de aripi, un ţipăt ascuţit, mirat parcă – ţipătul lişiţei – ne făcură să răsărim din lenea ce ne
amorţise. O fâşâire aspră de aripi se auzi în acelaşi timp deasupra noastră. O cioară cenuşie făcu repede un
ocol şi se lăsă în tufişuri. Priveam de la locurile noastre printre draperiile moi ale sălciilor. Strigătul păsărei de
baltă sfredeli mai puternic aerul; cioara cârâi scurt; aripi băteau în trestii şi-n unde.

(Mihail Sadoveanu – Taine)