Generalitati

Soarele este centrul sistemului solar. Masa lui este de aproximativ 740 de ori mai mare decat
masa tuturor planetelor. Imensa sa masa creaza gravitatia care atrage celelalte obiecte din jurul sau.
Soarele emana continuu energie in cateva forme: vizibil - lumina, invizibil - raze infrarosii,
ultraviolete, X si gamma, unde radio si plasma. Curgerea de energie care devine parte a mediului
interplanetar si este preluata de sistemul solar, este numita vant solar. Suprafata Soarelui se schimba
continuu, pete luminoase si intunecate se formeaza frecvent si dispar. Deseori din suprafata
explodeaza violent gaze.
Intre sursele inepuizabile, cu o mare putere energetica, cu mari posibilitati de a fi utilizate pe
teritoriul tarii este si soarele. Energia solara incidenta la suprafata Pamantului se regaseste sub forma
de energie luminoasa, posibil de transformat in energie termica su in energie electrica.Anual, Soarele
transmite Pamantului o energie considerabila de circa 450.000 mld. tcc, din care: 180.000 mld. tcc de
reflecta la nivelul straturilor atmosferei si norilor, 45.000 mld. Tcc se reflecta la nivelul solului, 75.000
mld. Tcc se absorb de catre atmosfera (din care circa 20.000 mld. tcc genereaza vant), 80.000 mld.
tcc produc evaporarea apelor si 75.000 mld. tcc reprezinta energia solara incidenta la suprafata
Pamantului (incluzand si procesele de fotosinteza) adica de 3000 ori consumul energetic al omenirii in
anul 2000.
 O cantitate imensa de energie solara ajunge la suprafata pamantului in fiecare zi. Aceasta
energie poate fi captata, si folosita sub forma de caldura in aplicatii termo-solare, sau poate fi
transformata direct in electricitate cu ajutorul celulelor fotovoltaice(CF) .

Cum produce soarele energie

Soarele este o sfera cu diametrul de aproximativ 1.4 milioane de km, formata din gaze cu
temperaturi foarte mari(temperatura interiora a soarelui este de aproximativ 15 milioane de grade
Kelvin). Aceasta temperatura imensa, combinata cu o presiune de 70 miliarde de ori mai mare decat
aceea a atmosferei Pamantului creeaza conditiile ideale pentru reactiile de fuziune. In timp ce aceaste
radiatii migreaza din centrul spre exteriorul sferei solare, ele reactioneaza cu diferite elemente din
interiorul soarelui si se transforma in radiatii cu energie mica. Soarele a produs in acest fel energie
timp de aproximativ 5 miliarde de ani, si va continua sa faca la fel pentru inca 4-5 miliarde.

Cum este transportata energia pe Pamant

Pamantul se roteste in jurul soarelui la o distanta de aproximativ 150 milioane de km. Radiatiile
se extind la viteza de 300.000 de km pe sec, viteza luminii. Timpul necesar pentru a ajunge pe
Pamant este de aproximativ 8 min.

Utilizarea energiei solare

Soarele emite in spatiul cosmic o cantitate enorma de energie, egala cu 22,252x1027 J/min. Din
energia emisa, la limita superioara a atmosferei ajung doar 10,046x10 18 J/min, adica 5,337x1027 J intr-
un an.Ajunge pe pamant acea parte din energia emisa de Soare care este transmisa prin canalul
radiatic solar format dintr-un cilindru circumscris limitei superioare a atmosferei terestre si a carui axa
uneste centrele Pamantului si Soarelui. Intr-o sectiune transversala a acestui canal, perpendicular ape
axa lui, intensitatea fluxului de energie transmisa este neschimbata, constanta solara, a carei valoare
este de8,12 J/cm2 min.

Energia termo-solara

Tehnologiile "termo-solare" folosesc caldura razelor de soare pentru a produce apa calda,
energie electrica si pentru a incalzii unele locuinte. Aplicatiile termo-solare se intind de la un simplu
sistem rezidential de incalzire a apei pana la statii foarte mari de generare a energiei electrice.
Isotria energiei termo-solare

Pe parcursul isotriei, oamenii au folosit caldura soarelui pentru diferite intrebuintari casinice. Astazi,
energia termo-solara este folosita aproape in orice climat pentru a furniza o sursa sigura si ieftina de
energie. In ultimii ani energia termo-solara este folosita pentru creearea aburilor ce alimenteaza
turbine generatoare de energie electrica.

Oamenii au folosit razele solare pentru diferite intrebuintari de secole dar conceptul proriu-zis
de energie termo-solara a aparut in anul 1767 cand omul de stiinta elvetian Horace de Saussure a
inventat primul colector solar, sau "cutia fierbinte". Renumitul astrolog Sir John Hershel a folosit in
anul 1830 aceste "cutii fierbinti" pentru a gatii in timpul expeditie sale in sudul Africii. Energia termo-
solara a devenit foarte importanta in unele parti ale Africii pentru gatit si pentru distilarea apei.
Incalzirea solara a inceput sa ia amploare cand Clarence Kemp a patentat primul sistem comercial de
incalzire a apei in anul 1891. Ideea a prins repede in regiunile unde trebuia importat combustibil
pentru incalzirea apei.

In anul 1987, aproape 30% din casele din Pasadena, California (S.U.A.) aveau un sistem
termo-solar de incalzire. Incalzirea solara a apei a inflorit (in S.U.A.) in timpul aniilor in care pretul
energie era mare (anii ‘70). Datorita faptului ca incalzirea apei intr-o resedinta poate insemna pana la
40% din consumatia totala de energie, incalzirea solara joaca un rol important in multe tarii. De
exemplu, aproximativ 1.5 mil de cladiri din Tokyo, Japonia si peste 30% dintre cele din Israel au
sisteme de incalzire solara a apei. Energia termo-solara mai poate fi folosita si indirect pentru
alimentarea cu aburi a unei turbine generatoare de electricitate. Aceasta metoda este foarte eficienta
si competitiva. Prima aplicatie comerciala a acestui sistem a aparut la inceputul anilor ‘80. In Statele
Unite aceasta industrie este coordonata de catre Departamentul American de Energie si a crescut
foarte mult datorita proiectelor initiate de acesta.

Energia electrica termo-solara se obtine cu ajutorul tehnologiilor ce folosesc radiatiile solare

pentru a obtine aburi. Acesti aburi alimenteaza turbine generatoare de electricitate.

Sistemele de incalzire a apei de dimensiuni mici folosesc colectori cu taler plat pentru a capta
caldura soarelui, in timp ce uzinele electrice alimentate de energia termo-solara folosesc procedee
mai complexe pentru captarea radiatiilor.

Utilizarea energiei solare pentru producerea de caldura de joasa temperatura

 Specialistii apreciaza in mod unanim ca modalitatea imediata prin care energia solara va putea
adduce o contributie importanta in balanta de energie primara, va fi valorificarea ei sub forma de
caldura de joasa temperaturapentru incalzirea imobilelor si pentru procese termice in industrie si
agricultura.Colectorul solar este principalul element al unei instalatii pentru utilizrea energiei solare in
scopull producerii de caldura.

Colectori cu taler plat

Colectorii cu taler plat transfera caldura soarelui catre apa fie direct, fie cu ajutorul altor lichide
si a unui sistem de schimbare a caldurii.

Componentele unui colector cu taler plat

Colectorul este acoperit cu un material transparent folosit pentru a mentine caldura solara.
Exista trei tipuri de sisteme termo-solare de incalzire a apei si anume : sistemul format dintr-o pompa,
un colector si un bazin de stocare; sistemul format dintr-un colector ce are si rol de bazin de stocare;
sistemul format dintr-un colector si un bazin de stocare a apei.

Principiul de functionare al colectoarelor solare este simplu -acela al serei- si consta in faptul ca se
utilizeaza o suprafata care sa asigure absorbtia unei cantitati cat mai mari a radiatiei solare sis a
reduca la minim radiatiile infrarosii remise de aceasta suprafata. Radiatiile care se situeaza in
lungimile de unda vizibile si infrarosii apropiate (intre 300-3000 mm) sunt absorbite de suprafata
absorbanta de culoare inchisa, mata (negru, verde, rosu sau albastru). Astfel, cel mai simplu colector
consta dintr-o placa de metal innegrita, acoperita cu ungeam. Exista o mare varietate de colectoare de
la cele mai simple pana la cele mai complicate sisteme la care sunt posibile numeroase ameliorari
tehnice.
Randamentul acestor colectoare este dat de urmatoarea relatie:

η= H/G = (G−L)/G= 1−L/G

unde:G reprezinta radiatia incidenta totala;

H reprezinta energia utila cedata in sistemul de incalzire;
L reprezinta pierderile de energie.
Randamentul depinde de numerosi factori cum ar fi: variatia lui G in cursul anului si al zilei,
temperature fluidului utilizat, viteza vantului, temperature exterioara etc.
Pentru a exprima eficienta instalatiilor de incalzire solara se foloseste urmatoarea relatie:

ES=HS/CS
unde: ES este eficienta instalatiei de incalzire solara;
 HS este valoarea energiei primare economisite pentru incalzire prin utilizara energiei solare;
CS este costul instalatiei de incalzire solara.
O noua etapa o reprezinta folosirea siliconului.
Siliconul s-a dovedit a fi fluidul ideal de transmitere a caldurii in cazul unei instalatii de apa
calda pentru gospodarii cu energie solara.
Siliconul este incalzit in colectoarele solare si se scurge intr-un rezervor de apa, cu o
capacitate de 545 l, prevazut cu un schimbator de caldura.Un dispozitiv de comanda regleaza
temperature siliconului si temperature apei la baza rezervorului, unde este amplasata admisia apei
reci. Agentul de transmitere a caldurii este circulat prin rezervor daca temperature lui este mai mare
decat aceea de la baza rezervorului; cand temperaturile se apropie la cateva grade una de alta,
pompa electrica este intrerupta.Instalatia este proiectata sa furnizeze apa fierbinte la
160−170˚F.

O instalatie de incalzire solara se compune in general din trei parti: captare, stocare si
distribuire.Captarea este realizata, in general, cu insolatoare plane I (vezi figura de mai jos) cu efect
de sera. Stocarea se face intr-un rezervor de apa R care este legat prin conducte bine isolate de
sistemul de captare. Apa calda obtinuta, fiind mai usoara decat cea rece, se acumuleaza in partea
superioara. Rezervorul se aseaja, in general, vertical, conducta de iesire pentru apa calda D, fiind
plasata sus, iar cea de alimentare cu apa rece A este situata in partea inferioara. Distributia este, in
general, aceeasi ca la instalatiile uzuale.
 Astazi, in incalzitoarele solare, se foloseste un fluid primar care circula intre insolatorul I si
schimbatorul de caldura E plasat in rezervorul de stocare.
Fluidul primar care transmite caldura trebuie sa fie un lichid care sa nu lase depozite pe peretii
conductelor, sa nu congeleze in timpul iernii si sa nu se transforme in vapori la temperaturile pe care
le poate atinge prin incalzire.
In instalatiile curente, circulatia fluidului este asigurata prin termosifon si, in momentul in care
temperatura apei din rezervorul de stocare este egala cu temperatura apei din rezervorul de stocare
este egala cu temperatura apei din circuitul primar, se opreste automat. Instalatiile mari se foloseste o
pompa cu circulare.
Pentru a prevenii situatiile nefavorabile in care Soarele nu permite incalzirea apei la
temperatura convenabila, sistemul de incalzire este combinat cu o incalzire auxiliara (de exemplu
electric.
Transformarea energiei termo-solare in energie electrica

Centralele electrice termo-solare produc electricitate folosind o turbina alimentata cu

aburii produsi prin clocotirea unui lichid cu ajutorul radiatiilor soarelui.

Sisteme de captare a energiei termo-solare

Centralele electrice termo-solare folosesc mai multe metode pentru captarea razalor
de soare:

1. Sisteme cu receptor central - aceste sisteme

concentreaza razele de soare spre un colector central
cu ajutorul unor oglizi plasate radiar.

2. Sisteme cu albii - albiile sunt lungii, formate din

oglinzi curbate ce concentreaza razele soarelui pe
niste tevi umplute cu un lichid. Acest lichid poate atinge
temperaturi foarte mari,de exemplu in centralele din
Sudul Californiei poate ajunge pana la 400 grade C.

3. Sisteme cu parabola - folosesc o parabola ce

concentreaza radiatiile solare spre un colector montat
in punctul focal al acesteia.

Aplicatii

Apa calda poate fi produsa la o scara mica pentru utilizari casinice sau la o scara
mare pentru alimentarea centralelor electrice termo-solare. Aplicatiile la scara mica folosesc
in general colectori cu taler plat, in timp ce centralele electrice folosesc sisteme de
concentrare a radiatiilor solare.

 Apa calda pentru uz cansnic

 Incalzirea piscinei

 Intrebuintari comerciale si casnice

 Centrale electrice termo-solare.

 Folosind albii, parabole sau receptori centrali uzinele electrice termo-solare
concentreaza razele soarelui spre colectori care ating temperaturi foarte mari(uneori pana la
600 de grade C). Astazi, exista un numar mare de centrale comerciale active, altele mai mari
urmand sa fie construite.

Avantajele energiei electrice termo-solare:

 se obtine electricitate si apa calda in acelasi timp

 centralele pot fi adaptate la aplicatiile pentru care sunt folosite

 poluarea este foarte mica sau inexistenta

 construirea centralor termo-solare se face mult mai repede decat a centralelor

coneventionale

Celulele fotovoltaice

Sistemele fotovoltaice , respectiv panourile fotovoltaice, sunt cel mai des folosite in
zonele izolate, datorita faptului ca sunt usor de manuit, au nevoie rar de intretinere si nu
polueaza mediul inconjurator.Efectele fotovoltaice constituie o clasa de fenomene in care
lumina genereaza o tensiune de-a lungul unei portini a semiconductorului. Actualmente,
lumina produce numai un exces de purtatori liberi. Acestia se deplaseaza sub actiunea
campurilor locale si se acumuleaza in regiuni unde produc o retea spatiala incarcata.
Aceasta deviere de la echilibrul termic duce la aparitia fototensiunii.

Se considera o jonctiune p-n (vezi imagine mai jos) iluminata de un foton cu energie
mai mare decat energia de prag (sau a barierei).

qv<Eg

n p

Jonctiunea p-n, cu camp intern

Absorbtia fotonului duce la crearea unei perechi electron-gol. Campul din interiorul
jonctiunii conduce cei doi purtatori in directii opuse – electronul catre regiunea de tip n, iar
golul catre regiunea de tip p. Separarea de sarcini duce la aparitia unei diferente de potential
u de-a lungul jonctiunii . De observat ca in acest process purtatorii au devenit purtatori
majoritari si, prin urmare, sunt dotati cu un timp de viata infinit. Campul datorat perechii
electron-gol actioneaza asupra jonctiunii p-n ca o polarizare directa. In concluzie o parte din
purtatori, traversand bariera mai mica  b -q v , vor fi injectati in regiunea opusa, unde ei vor
deveni purtatori minoritari si se recombina. Daca se conecteaza un circuit exterior de-a
lungul jonctiunii p-n, se poate masura o fototensiune U sau un fotocurent.Curentul I (v )
caracteristic al jonctiunii este dat de ecuatia diodei:

 qV 
I  I 0  exp  1
 KT 

Curentul I este current de injectie care va circula prin jonctiune sub influenta
polarizarii directe U. Aici I 0 este curentul de saturatie, reprezentand purtatorii liberi care pot
curge prin jonctiune, traversand bariera  b prin activare termica. Lumina genereaza un
surplus de electroni si goluri cu viteza de generare G. Daca dioda este scurtcircuitata,
curentul in circuit este esentialmente un current care curge prin jonctiune sub influenta
campului interior, cu alte cuvinte el cuprinde toti purtatorii minoritari generati inauntrul
lungimii de difuzie a jonctiunii (se presupune ca lungimile de difuzie Le si Lh sunt largi in
comparatie cu grosimea stratului).
Cu alte cuvinte nu sunt separate numai perechile generate inauntrul jonctiunii de
campul interior, ci o mare parte din perechi din interiorul lungimii de difuzie pot difuza din
regiunea ce contine un camp in sensul campului interior si pot fi separate; jonctiunea extrage
purtatorii minoritari generati optic din lungimea de difuzie.
Astfel curentul de scurtcircuit este:

I sc  Aq  Le  Lh  G ,

unde A este aria jonctiunii p-n. De observat ca curentul de scurtcircuit curge in directia opusa
celui obtinut in timpul polarizarii directe externe.
Daca in loc de scurtcircuit este folosita o sarcina rezistiva finita, pentru a evalua
fototensiunea V, curentul net prin sarcina va fi mai mic decat cel de scurtcircuit datorita
circulatiei in sens opus a curentului injectat. In concluzie curentul fotovoltaic pentru o
fototensiune V este:

 qV 
I  I sc  I 0 exp  1
 KT 

Din aceasta expresie se deduce fototensiunea V notata cu Vcd a circuitului deschis

facand pe I=0 in ecuatia de mai jos. Deci:

KT  I sc 
Vcd  ln  1
q  I0 

Comportarea acestei relatii este ilustrata in figura urmatoare.

 Daca intensitatea luminii se mareste, atat curentul I sc cat si tensiunea Vcd se
maresc. Curentul I sc creste liniar cu intensitatea luminii dar Vcd creste logarithmic.
Aceasta comportare este ilustrata in figura de mai jos.
 Daca intensitatea luminii se mareste, fototensiunea se ridica pana cand bariera care
se opune circulatiei interne dispare. Inaltimea barierei reprezinta fototensiunea maxima ce
poate fi vreodata obtinuta. Deci maximul fototensiunii depinde de doparea cu impuritati; in
cazurile practice aceasta limita va corespunde energiei barierei.
Sarcinile care stabilesc o tensiune de-a lungul jonctiunii p-n sunt generate de un
process de absorbtie. Toate aceste absorbtii duc la tranzitii, si, in cele din urma, la un
purtator liber si deci la aparitia fototensiunii. Tranzitia dominata este asteptata a fi absorbtia
fundamentala care se intampla la fotonii a caror energie este aproape egala cu energia
barierei.
Din cauza campului intern prezent in jonctiune, perechea de electron-gol poate fi
generata la energii ale fotonilor substantiali mai mici decat E g prin efectul tunel.
De fapt marginea energiei minime in spectrul fototensiunii este usual o exponentiala
cu coada (imaginea de mai jos), a carei inclinare depinde de: marimea campului intern, de
extinderea mai indepartata a cozii fotosensibilitatii pana la infrarosu. Daca un potential invers
este aplicat jonctiunii si fotoconductivitatea spectruli este masurata, limita energiei minime a
spectrului se schimba la energii mai mici astfel incat campul interior electric sa creasca.

Raspunsul fotovoltaic (unitati arbitrare)

1000

100

10

1.73 1.70 1.65

1.60 1.55 1.50 qv(ev)

Variatia raspunsului fotovoltaic de tensiune

In masurarea spectrului fotovoltaic trebuie tinut seama si de gradul de absorbtie a
radiatiei la suprafata jonctiunii. Dca fotonii nu au suficienta energie, purtatorii generati
inauntrul unei lungimi de difuzie de la suprafata se pot recombina rapid prin strat, inainte de
a avea sansa de a imbogati jonctiunea si deci sa contribuie la fototensiune.

Modul de functionare al celulelor fotovoltaice

Cand un cristal pur de siliciu(A-B) este luminat de o raza de soare, unul sau mai multi
electroni sunt indepartati de nucleu(C), in locul acestora formandu-se "gauri". Aceste “gauri”
sunt umplute ulterior cu alti electroni, proces in urma caruia se degaja energie(D).
Tipuri de celule fotovoltaice

 conventionale
 subtiri

 sferice

 multijunctionale

 policristaline

 fara siliciu

Sistemele fotovoltaice alimenteaza in prezent, mii de sisteme de comunicatii izolate

precum: sistemele de radio, telefoane, sisteme de control, etc.Datorita coroziunii metalelelor
se foloseste protectia catodica alimentata de panouri fotovoltaice deoarece acestea pot
furniza bateriilor un curent mic si constant.

Conversia energiei solare în alte forme de energie

Pentru utilizarea energiei solare este nevoie de conversia acesteia în alte forme de energie,
conversii care sunt:

 conversia fototermicã
care prezintã o mare importanţã în aplicaţiile industriale (încãlzirea clãdirilor,
prepararea apei calde de consum, uscarea materialelor, distilarea apei etc.). în cazul
conversiei fototermice, adicã a termoconversiei directe a energiei solare, se obţine
cãldura înmagazinatã în apa, abur, aer cald, alte medii (lichide, gazoase sau solide).
Cãldura astfel obţinutã poate fi folositã direct sau convertitã în energie electricã, prin
centrale termoelectrice sau prin efect termoionic; poate fi folositã prin transformãri
termochimice sau poate fi stocatã în diverse medii solide sau lichide.

 conversia fotomecanicã
care prezintã importanţã deocamdatã în energetica spaţialã, unde conversia bazatã
pe presiunea luminii dã naştere la motorul tip "velã solarã", necesar zborurilor navelor
cosmice. Conversia fotomecanicã se referã la echiparea navelor cosmice destinate
cãlãtoriilor lungi, interplanetare, cu aşazisele "pânze solare", la care, datoritã
interacţiei între fotoni şi mari suprafeţe reflectante, desfãşurate dupã ce nava a ajuns
în "vidul cosmic", se produce propulsarea prin impulsul cedat de fotoni la interacţie.

 conversia fotochimicã
care poate prin douã moduri sã utilizeze Soarele într-o reacţie chimicã, fie direct prin
excitaţii luminoase a moleculelor unui corp, fie indirect prin intermediul plantelor
(fotosintezã) sau a transformãrii produselor de dejecţie a animalelor. Conversia
fotochimicã priveşte obţinerea pilelor de combustie prin procesele de mai sus.

 conversia fotoelectricã
 cu mari aplicaţii atât în energetica solarã terestrã, cât şi în energetica spaţialã.
Conversia fotoelectricã directã se poate realiza folosind proprietãţile materialelor
semiconductoare din care se confecţioneazã pilele fotovoltaice. Problema a fost
complet rezolvatã la nivelul sateliţilor şi a navelor cosmice, dar preţurile, pentru
utilizãrile curente, sunt încã prohibitive.

Metode de transformare a energiei.

O celula fotoelectrica produce electricitate direct din energie solara.

Energia solara poate fi transformata pentru a fi folosita altundeva sau utilizata direct.
Energia solara directa cuprinde o singura transformare intr-o forma folosibila. De exemplu:

 Lumina solara loveste o celula fotoelectrica formand energie.

 Lumina solara loveste suprafata neagra absorbanta a unui colector solar termal si
suprafata se incalzeste.
 Lumina solara este concentrata pe un cablu de fibra optica montat in exterior care o
va conduce in interiorul cladirilor pentru a suplimenta luminozitatea.

Energia solara indirecta cuprinde mai mult de o transformare pentru a ajunge la o

forma utilizabila. Multe alte tipuri de generare a energiei sunt generate solar indirect. Statiile
hidroelectrice produc energie solara indirecta.
  Vegetatia foloseste fotosinteza pentru a converti energia solara in energie chimica,
care poate fi folosita ca un combustibil pentru a genera electricitate.
 Energia obtinuta din petrol, carbune si turba se trage din energie solara capturata de
vegetatie in trecut si fosilizat.
 Barajele hidroelectrice si turbinele eoliene sunt alimentate indirect de energia solara
prin interactiunea sa cu atmosfera terestra.
 Energia obtinuta din gaze naturale pot fi derivate din energie solara fie ca
biocombustibil, fie ca un combustibil fosilizat.
Desfasurarea puterii solare
Desfasurarea puterii solare se bazeaza in mare parte pe conditiile locale si cereri.Dar
toate natiunile industriale, impart o nevoie pentru electricitate; este o certitudine faptul ca
puterea soara va fi din ce in ce mai folosita pentru a suplini ca suplinitor, fiind o electricitate
ieftina si de incredere.
Numeroase instalatii tehnice fotovoltaice, cu o capacitate de 300 pana la 600 kW,
sunt conectate la gratarele electrice din Europa si Statele Unite.Alte cercetari majore
cerceteaza caile economice de stocare a energiei, care este colectata de la razele soarelui in
timpul zilei.
Dezvoltarea comerciala a puterii solare concentrate
O companie numita Stirling Energy Systems(SES-Sisteme energetice de miscare),
din Phoenix, Arizona dezvolta un sistem CSP(Concentrated Solar Power) numit The dish
Starling System ce concentreaza lumina soarelui pentru a produce electricitate.
SES a semnat recent un accord cu doua firme precum Southern California Edison si
San Diego&Electric pentru a dezvolta un larg proiect solar in desertul Californiei sudice ce
utilizeaza Dish Starling System(Sistemul de miscare cu farfurii) pentru a genera mari cantitati
de electricitate solara.
Un avantaj al conceptiei SES este acela ca farfuriile opereaza in serii, si de aceeea,
daca o farfurie trebuie scoasa din functiune pentru reparatii sau inlocuiri, acest lucru nu va
afecta operatia globala.
Energia solara in Romania
Si la noi in tara exista preocupari in vederea folosirii energiei solare.
La Expozitia nationala a creatiei stiintifice si tehnice s-au prezentat doua proiecte
interesante.
Prin conversia energiei radiante solare in energie termica, ceercetatorii Institutului
national pentru creatie stiintifica si tehnica(INCREST), au reusit sa asigure apa calda la
aproximativ 45-50˚ C. Energia obtinuta la beneficiar este, pentru un metru patrat de panou
solar, ecivalenta cu energia livrata de 110 kg/m2/an, prin combustibilii lichizi arsi intr-o
centrala termica obisnuita. Crearea si executarea de catre INCREST a panoului sa-
realizatm la complexul de [relucrarea lemnului din Pitesti.
O serie de importante realizari in constructiile solare au fost effectuate in colaborare
de catre INCERC si INCREST. Casa solara cu panouri helioconvertoare asigura apa calda
de menaj pentru necesitatile a sase personae(240 l/zi), la temperaturi de 45-55˚ C in
perioadele cu cer senin, indifferent de temperature de afara. In 1978 s-a construit o casa
solara lsa Neptun.
Urmand filiera celulelor fotovoltaice observam ca efectele fotovoltaice constituie o
clasa de fenomene in care lumina genereaza o tensiune de-a lungul unei portiuni a
semiconductorului.
In prezent se cunosc cateva forme de conversie directa a energiei solare in energie
electrica. Printre acestea se numara si efectul fotovoltaic, care transforma direct energia
luminoasa in energie electrica.
In principiu, acest efect este provocat de doua fenomene fundamentale: crestera de
perechi de electroni prin fotoionizarea unui semiconductor supus unei radiatii luminoase si
separarea sarcinilor si colectarea lor inainte ca ele sa se recombine.
In evolutia sa , tehnologia fotovoltaica a condus in final la trei generatii de celule
solare.Prima generatie o marcheaza fotopilele monocristaline cu Si, unde se realizeaza o
jonctiune de tip N-P.
In a doua generatie se intalnescfotopilele din straturi subtiri de sulfura de cadmiu si
telura de cadmiu , unde se realizeaza heterojonctiunea intre sulfura de cadmiu si sulfura
cuproasa, intre telura de cadmiu si telura de cupru.
Cea de-a treia generatie o reprezinta fotopilele cu semiconductoare cu banda
interzisa aflate inca in faza de studiu.
In productia de serie, fotocelulele cu monocristal de siliciu au randamentul energetic
η=10−12% iar cea cu sulfura de cadmiu η=5%.
Prin urmare, cea mai importanta aplicatie a efectului fotovoltaic este conversia
energiei solare in energie electrica. Pentru aceasta aplicatie parametrii dominanti sunt
randamentul cinversiei si puterea de iesire.Spectrul solar dicteza tipul materialelor ce pot fi
folosite pentru generarea de fotoelectricitate:o banda interzisa a semiconductorului mai mica
=> o portiune mai larga a spectrului utilizat, dar maximul fototensiunii obtinute este
corespunzatoae minimului.
Un factor important in proiectarea celulei solare este optimizarea raspunsului
spectral. Pentru aplicatiile spatiale in care absorbtia atmosferica nu intervine, optimul
energiei barierei este de 1,6 eV.Absorbtia atmosferica va deplasa optimul energiei barierei
spre energii mai mici. Celulele solare pot fi reprezentate prin aproximatie cu un circuit
echivalent cu cel din figura de mai jos.
I
In figura anterioara RL este sarcina rezistiva si RS este rezistenta interioara a
diodei. Radiatia absorbita inauntru unei lungimi de difuzie a jonctiunii genereaza un curent
Isc. Acest current se desface in doua componente: o parte IL care curge prin sarcina si o parte
IO care este injectat de-a lungul jonctiunii. Din cauza caderii de tensiune pe rezistenta R S,
tensiunea VL de-a lungul sarcinii este mai mica decat fototensiunea generata de-a lungul
jonctiunii:
VL=V−ILRS
Tinand cont de relatia anterioara precum si de relatia curentului fotovoltaic pentru o
fototensiune V(uhnde I=IL), care se exprima astfel:

I=Isc−IO[exp qV / KT−1]
se obtine: VL=KT/q ln(1+(Isc−IL)/Io) −ILRS
Energia solara este considerata ca deosebit de promitatoare.
Tarile dezvoltate acorda o mare importanta activitatilor de cercetare in scopul gasirii
celor mai eficiente scheme de valorificare.Trebuie subliniat ca dificultatile in obtinerea
combustibililor clasici sunt de natura sa accelereze cercetarile si sa conduca la marirea
aportului energiei solare in balanta de combustibil.

APLICATII

Pe “bancul de proba”
CENTRALELE SOLARE
 In efortul de a diversifica sursele de energie, menit sa asigure in continuare
dezvoltarea energeticii, specialistii si-au indreptat privirea sis pre Soare.Astrul zilei emana cu
darnicie pe Pamant, numai in decurs de o saptamana, o energie echivalenta cu a tuturor
surselor energetice ale planetei noastre.In viitor energia silara urmeaza sa joace un rol tot
mai important in functionarea instalatiilor din intreprinderi, in asigurarea transporturilor, ca si
in alte domenii ale activitatii umane.
Principala problema ce se ridica este colecterea acestei energii si mai cu seama
colectarea ei.I domeniul colecterii, esentiala este celula fotovoltaica.se pare ca introducerea
hidrogenului ca mediu de transmisie, depozitare si distribuire ar fi cea mai convenabila.pe
langa aceasta s-a mai studiat incalzirea cu vapori, cu aer si sare topita.Astfel, inca din 1990
s-a inceput construirea unor centrale solare, care s-au aflat la inceput pe “bancul de proba”.
Prin urmare, pe o suprafata de 10.793 m 2 au fost instalate 201 de captatoare, care
functionau cu un randament de 12%.In aceeasi perioada a fost obtinut un record al
randamentului de 25%,aceasta centrala dispunea de 224 de oglinzi, fiecare cu un diametru
de 11 m2.Productia acesteia se estimeaza la 250 kw/h.
Specialistii au ajuns atunci la concluzia ca este timpul sa fie instalata pe “bancul de
proba “ si o centrala helio-energetica-satelit, plasata pe o orbita geostationara.Aceasta
centrala inzestrata cu celule fotovoltaice, ar receptiona permanent energia solara, intr-o
cantitate de zece ori mai mare decat pe Pamant, und ear transmite-o sub forma de
microunde.
O declaratie facuta de Aurel Dianu –un amator al acestui domeniu in anii ’90-legata
de acest tip de centrale solare, avea inca de pe atunci o nuanta de speranta:”Dupa calculele
facute, o asemenea statie ar trebui sa aiba o lungime de 9 km si o latime de 5 km, iar
panourile ce ar urma sa fie montate ar atinge greutatea de 50.000 tone fiecare, ceea ce ar
necesita rachete foarte puternice pentru plasarea lor pe orbita.Cu toate acestea oamenii de
stiinta sunt optimisti.ei sunt convinsi ca , nu peste mult timp, una sau mai mlte asemenea
centrale, care azi ne par de domeniul fantasticului, vor ajunge pe “bancul de proba”,
evoluand in jurul planetei albastre si furnizandu-I energia de care este atat de insetata”.Se
pare ca optimismul oamenilor de stiinta a avut in cele din urma un finish.
 Bolizii solari

Se pun mari sperante in perfectionarea automobilului electric, socotit a fi cel mai

probabil urmas al actualelor masini cu motoare termice.Un automobile electric prezinta multe
avantaje:este nepoluant, mecanica lui se simplifica, spatiul afectat calatorilor si sarcinii utile
creste, motoarele lui au un randament net superior celor termice inca din stadiul actual, darn
nu exista inca mijloace de acumulare a electricitatii sufficient de puternice pentru a asigura
automobilului de acest tip o raza de actiune comparabila cu a celui clasic.
Noi folosim astazi energia Soarelui indirect atunci cand recurgem la combustibilii
fosili.Daca petrolul provine din resturile fosile ale unor fiinte ce au utilizat energia solara, iar
carbunii la fel, inseamna ca toti acesti combustibili fosili nu sunt decat un gen de acumulatori
de energie ce nu pot fi refacuti.Odata consumati, ei nu se pot forma la loc decat in zeci de
mii de ani.Putem in schimb considera intreaga planeta un urias panou solar ce acumuleaza
energie sub forma combustibililor fosili.deducem din aceasta ca, odata epuizati “acumulatorii”
fosili, energia solarta trebuie valorificata direct, asa cum fac fiintele vii.
 Pamantul primeste de la Soare sub forma de radiatii o energie de circa 0,135 W/cm 2
in stratosfera, ceea ce corespunde la mai mult de 10.000 kW/hectar la nivelul solului.Aceasta
energie era valorificata de om in cele mai multe aplicatii concentrand-o cu ajutorul oglinzilor
si transformand-o in energie termica.
Odata cu punerea la punct a elementelor fotovoltaice semiconductoare, ce au
proprietatea de a transforma direct energia luminoasa in energie electrica, si trecerea la
fabricatia in serie a acestora au fost deschise noi posibilitati de utilizare a enrgiei solare.
Primii beneficiari ai acestor surse de energie fotovoltaica au fost satelitii artificiali ai
Pamantului.Pentru ei energia solara este abundenta si foarte la indemana.
Extinderea panourilor de captare a luminii Soarelui le poate permite sa obtina energia
necesara instalatiilor de automatizare si telcomunicatii de la bord pentru o perioadade timp
teoretic nelimitata.
Ideea de a construi un automobile cu panouri solare nu este noua.Aplicatii ale
acestor panouri in domeniul constructiei automobilelor au fost brevetate si la noi in tara.
Exista, de exemplu, un brevet de inventie(care a fost realizat practice) pentru
inglobarea unor cellule fotovoltaice in parbriz si celelalte geamuri laterale.Aceste celule
furnizeaza curent electric pentru incarcaea bateriei atunci cand automobilul stationeaza.
 In principal, modul de functionare al unui automobil cu propulsie fotoelectrica ar fi
urmatorul:energia solara ce cade pe panourile masinii este furnizata unei baterii de
acumulatoare.La nevoie, energia electrica furnizata de acumulatoare este transmisa unui
motor electric de curent continuu ce propulseaza masina.In cazul in care deplasarea se face
in plin soare, energia furnizata de panouri serveste direct propulsiei, acumulatorii fiiind
silicitati numai atunci cand este umbra sau vehiculul urca pe o panta abrupta.
Incercarile de a construi astfel de vehicule au ramas la stadiul amatorismului pana
cand un gru[p de entuziasti ai domeniului au avut idea de a institui un trofeu de traversare a
Australiei, pe o lungime de 3004 km, intre orasele Darwin si Adelaide.Lansarea concursului a
fost opera australienilor, deoarece pe acest continent soarele este foarte puternic si in acest
mod initiatorii ar fi putut stimula proiectarea si constructia automobilelor electrice, care ar
putea inlocui maine automobilul classic, in primul rand acolo.
Este un produs cu totul deosebit si pentru a sustine aceasta afirmatie va prezentam
rezultatele din timpul cursei:viteza maxima atinsa- 113 km/h, viteza medie de parcurgere a
intregii distante- 67 km/h.
Are forma unei jumatati de picatura de apa, forma anticipata si brevetata inca din
perioada interbelica de inginerul roman Aurel Persu.Corpul automobilului este realizat din
materiale ultrausoare imprumutate din industria aeronautica.Pe un sasiu din tevi de fibra de
carbon a fost montata caroseria, ai carei pereti au fost realizati din folii de Kevlar(un material
plastic modern) presate in straturi suprapuse cu numai 1,5 mm grosime.Colectorii solari din
siliciu, de acelasi tip ca si aceia care furnizeaza energie satelitilor artificiali ai Pamantului,
sunt foarte bine protejati de intemperii.
Pentru a nu se diminua calitatile aerodinamice ale automobilului, colectorii au fost
inglobati in caroserie.Aceasta contine astfel 7200 de cellule distincte.Pentru al proteja pe
conducatorul vehiculului de actiunea directa a razelor de soare, toata calota transparenta a
fost acoperita cu o pelicula metalica, cu o grosime de cativa microni.desi are patru roti,
autovehiculul este propulsat de una singura.cu alte cuvinte, o singura roata este cuplata la
motorul electric.Acesta este un motor de curent continuu avand o conceptie de ultima
ora.Puterea maxima furnizata este de circa 2 CP.
 Ea totusi permite automobilului sa acelereze de la 0 la 100 km/h in mai putin de 20
secunde.Masa intregului ansamblu este de aproximativ 180 kg cu tot cu acumulatorii de tip
zinc-argint.La bord se afla un calculator care asigura un consum de electricitate optim.Astfel,
calculatorul “ordona” eliberarea de energie din acumulatori sau, invers, incarcarea
acumulatorilor, atunci cand este necesar, chiar in timpul mersului.
Alaturi de acest vehicul cu propulsie solara au luat startul in cursa si vehicule mult mai
simple.Unul dintre acestea venea tocmai din Hawaii.Acest vehicul folosea pentru instalarea
celulelor nu numai planul orizontal, ci si niste suprafete laterale.Mai mult, formarea panoului
solar a fost conceputa astfel incat sa permita utilizarea pentru propulsie a vantului
lateral.Constructorii sustin ca acasa, in Hawaii, au obtinut, la probe, peste 40 km/h numai cu
ajutorul vantului.In timpul cursei in Australia insa vantul nu a fost deloc favorabil.
Solutia cea mai raspandita printre constructorii amatori prezenti la start a fost aceeea
de a adapta o cabina de planor vechi la un sasiu cu patru roti si de a monta deasupra cabinei
un panou cu celule solare. Pentru a se spori randamentul instalatiei de incarcare a
acumulatorilor, suprafata panoului este orientabila lateral.Aceasta a fost solutia utilizata de
ocupantii locurilor 2 si 3 -care au sosit la doua zile si jumatate dupa invingator, dar la numai
doua ore si jumatate intre ele. Cursa s-a sfarsit la cinci zile de la trecerea finishului de catre
primul vehicul, astfel incat au terminat cursa regulamentar numai trei masini.
Acest concurs a demonstrate posibilitatea trecerii automobilului solar, din randul
himerelor in cel al realizarilor tehnice de perspective.Automobilele prezentate la concurs au
fost in majoritate improvizatii ce tindeau sa demonstrezeidei noi, fara a avea un character
professional, cu una sau doua exceptii
.Daca automobilele moderne au nevoie de mult mai multa electricitate decat cele de
acum o jumatate de secol, aceasta se intampla nu deoarece aparatul de bord consuma in
plus, ci mai ales pentru a acoperi necesarul instalatiilor aferente confortului sporit pe care il
ofera.
Automobilul solar este inca departe de cel classic in drumul sau de cucerire a
soselelor lumii, dar, indiscutabil, primul pas a fost facut.Si in acest domeniu viitorul apartine
tehnologiilor neconventionale.

Cutia postala cu semnalizator solar

Intrebuintand un emitator de foarte mica putere actionat de cateva celule
fotovoltaice, cutia postala (special conceputa) isi anunta proprietarul ca are corespondenta.
O sonerie sau un avertizor optic intra in functiune de indata ce in cutie s-a introdus
corespondenta. Acelasi efect poate fi obtinut prin actionarea unui releu la deschiderea
capacului cutiei si transmiterea prin doua fire a semnului direct la o sonerie.
 Energia solara si impactul asupra mediului inconjurator
Energia solara, sursa aproape inepuizabila, datorita potentialului scazut pe care il
are, de circa 1 kW/m2 la nivelul solului, necesita investitii mari pentru valorificare si suprafete
intinse de captare.
Cercetarile sunt orientate spre realizaea caselor solare, a centralelor electrice, a
dispozitivelor cu celule fotovoltaice, a pompelor pentru actionarea apei in sistemele de
irigatie si a formelor massive de biofotosinteza accelerate.
Unul dintre programele cele mai ambitioase a fost cel al S.U.A., unde s-a preconizat
ca la nivelul anului 2000 circa 2% din consumul de energie primara ar fi fost acoperit de
energia solara, urmand ca aceasta cifra sa creasca la 14% in 2020.
Desi in multe lucrari energia solara este incadrata in randurile surselor asa-zise
“curate” de energie, atat problema poluarii cu noxe cat si cea termica sunt prezente in cazul
utilizarii centralelor solare, ce-i drept insa, intr-o masura mult mai mica.
Eventualitatea pierderilor locale de agenti termici, speciali folositi in diversele instalatii
ale centralei, ar putea avea implicatii locale. Se apreciaza ca acest impact va fi de mica
amploare, agentii folositi avand un grad redus al nocivitatii. Utilizarea energiei solare, ar
trebui, in ansamblu, sa nu modifice bilantul termic al biosferei. Daca insa pentru instalatiile
locale de utilizare a energiei solare(case, pompe, etc) este posibil sa nu apara repercursiuni
asupra climatului local, pentru instalatiile mai mari este posibil sa apara influente asupra
microclimatului.
Principala implicatie a introducerii pe scara larga a energiei solare ramane, in final,
ocuparea spatiului. Astfel, pentru o centrala de 1000 MW avand un randament de 10%,
suprafata ocupata atinge 90 km2.

Stiati ca...

...celulele fotovoltaice au mai aparut si ...

1. In Republica Dominicana s-a demarat un program de promovare a energiei electrice

solare in mediul rural. In urma acestui program, inceput in anul 1985, s-au instalat
peste 1000 de sisteme fotovoltaice.
2. Panourile fotovoltaice pot oferi o sursa de energie sigura si pentru perioade scurte de
timp, sau in cazul in care este nevoie neaparata de electricitate. Acesta a fost cazul in
SUA, Florida, dupa ce uraganul “Andrew” a distrus aproape toate posibilitatiile de
alimentare cu energie electrica.
 3. O instalatie fotovoltaica alimenteaza sistemul de comunicatii de pe varful Onyx in
SUA,California. Statia se afla la 3300 de metri altitudine, conditiile meteo fiind
adeseori foarte aspre cu vanturi ce ating o viteza de 200 km/h si zapezi ce depasesc
2 metri. Inainte de instalarea sistemului de alimentare solara, statia folosea 3
generatoare diesel de 7.5 kW ce consumau 26500 L de combustibil anual.

4. In Mali, Africa au fost instalate in jur de 100 de sisteme de extragere a apei

alimentate fotovoltaic. Acest proiect a ajutat foarte mult societatiile sarace africane.

...despre energia termo-solara se mai stie ca...

1.Spitalul St. Rose din San Antonio, Texas foloseste un sistem termo-solar de incalzire
pentru 90% din totalul de apa calda necesara. Sistemul are un bazin de 30000 de L si un
colector cu o suprafata de 5000 de metri patrati. Acest mod de obtinere a apei calde ajuta
spitalul sa economiseasca 17.000$ pe an.

2. Locatari acestui bloc din Honolulu, Hawai au optat in anul 1984 pentru
folosirea energiei termo-solare la incalzirea apei datorita preturilor mari
ale petrolului. Sistemul foloseste aproximativ 50 de colectori cu taler plat
de 48 metri patrati si un bazin de 13500 l pentru asigurarea a 70% din
totalul necesar de apa calda.

3. Aceasta centrala termo-solara foloseste un sistem cu

receptor central si are o putere de 10 MW.

4.In California de Sud (S.U.A.) exista 9 centrale cu sisteme de albii,

numite si SEGS(Solar Electric Generating Systems) ce genereaza in
total 354 de megawati. Sistemele cu albii sunt cele mai fiabile si
economice sisteme termo-solare.

Certitudinile prezentului…

Pe 1 m2 de suprafata la nivelul solului, de-a lungul paralelei de 45 o se

pot capta annual 500-700x103 kcal, ceea ce reprezinta circa 75-100 kg cc (combustibil
conventional considerat cu 700 kcal/kg), echivalent cu 75-100 kg de carbune de calitate
superrioara sau 200-500 kg lignit, sau 40-80 m3 gaze naturale, sau 45-70 kg petrol.
 Intre optimismul afirmatiilor ca energia solara este universala, gratuita, curate si
inepuzabila si pesimismul celor care considerau ca energia solara este periodica, aleatoare,
de mica densitate si ca transformarea ei in electricitate sau caldura ar “deposeda” tara
noastra de teren agricol, s-a ales calea stiintifica a estimarii potentialului energetic economic
solar si s-au definitivat doua categorii de solutii:una pentru uz individual, instalatii simple si
ieftine de captare a energiei solare sic ea de-a doua pentru uz industrial, instalatii
profesionalizate pentru producerea de apa si aer cald pentru uz menajer, abur tehnologic
etc.

…Argumente ale viitorului

Pentru utlizarea pe viitor pe scara larga a energiei solare pledeaza insusi costul
acesteia. Astfel, in tara noastra, gigacaloria a fost intotdeauna mai ieftina decat in oricare alta
solutie.
Inca din 1986 se estima ca anul 2000 va aduce un aport solar de 2-10 % din
necesarul de energie primara al omenirii, cifrele variind de la o tara la alta in functie de
posibilitatile tehnologice si financiare, de pozitia geografica si disponibilitatile de combustibili
clasici.
Si alte cifre au “pledat” convingator:in cazul conversiei in energie electrica, din
energia medie anuala dispnibila la scara planetara la suprafata solului, de 800-1500
kWh/m2/an, in functie de solutiile tehnice utilizate se pot capta 80-150 kWh/m 2/an, iar tot
necesarul de energie primara al omenirii este echivalent cu enrgia ce se poate capta de la
Soare, in conditiile de randament actual, pe o suprafata de circa 1.000.000 km2.

Cuprins

Soarele- Energie solara

1.1 Generalitati
1.2 Cum produce Soarele energie
1.3 Cum este transportata energia pe Pamant

2. Energia termo-solara
2.1 Istoria energiei termo-solare
2.2 Colectori cu taler plat
2.3 Componenetele unui colector cu taler plat
2.4 Transformarea energiei termo-solare in energie electrica
2.5 Sisteme de captare a energiei termo-solare
2.6 Aplicatii
2.7 Avantajele energiei termo-solare

3. Celule fotovoltaice
3.1 Modul de functionare al celulelor fotovoltaice
3.2 Tipuri de celule fotovoltaice

4. Conversia energie solare in alte tipuri de energie

4.1 Conversia fototermica
4.2 Conversia fotomecanica
4.3 Conversia fotochimica
4.4 Conveersia fotoelectrica
4.5 Metode de transformare a energiei
4.6 Desfasurarea puterii solare
4.7 Dezvoltarea comerciala a puterii solare concentrate

5. Aplicatii
5.1 Pe “bancul de proba”- Centralele solare
5.2 Bolizii solari
5.3 Cutia postala cu semnalizator solar
5.4 Stiati ca…celulele fotovoltaice au mai aparut si…
…despre energia termo-solara se mai stie ca…
5.5 Certitudinile prezentului
5.6 Argumente ale viitorului

6. Glosar
7. Bibliografie

Glosar

Celule fotovoltaice – celule ce transforma razele solare in electricitate folosind

materilae
semiconductoare pentru captarea acestora.

Reactie de fuziune - reactie ce are loc intre atomii de hidrogen , care se combina
si
formeaza atomii de helium, in urma careia se degaja energie
sub forma unor raze gamma.

Constanta solara - cantitatea de energie solara ce atinge la un moment dat un

anumit loc
de pe suprafata Pamantului.