Sunteți pe pagina 1din 10

Motivatia

Motivatia
este
ceea
ce
te
face
sa
pornesti.

Obisnuinta
este
ceea
ce
te
face
sa
continui.

(Jim
Rohn)

Ce este MOTIVATIA
  In sens general, MOTIVATIA este cauza pentru care oamenii actioneaza si gandesc
asa cum o fac.
  In psihologie, MOTIVATIA este un sistem psihic reglator care consta in ansamblul
stimulilor interni (necesitati, nevoi, motive, trebuinte, aspiratii….) care declanseaza si
sustin actiunile oamenilor.
  MOTIVATIA este “motorul” vietii noastre psihice intrucat tot ceea ce intreprindem este
provocat de una dintre componentele motivatiei:
  TREBUINTE (nevoi)
  MOTIVE
  INTERESE
  CONVINGERI
  CONCEPTIA DESPRE LUME SI VIATA

  In psihologie se disting 2 mari abordari ale MOTIVATIEI:


  Directia homeostatica: la baza motivatiei sta principiul echilibrului biologic – organismele tind sa isi mentina
starea de echilibru constant in raport cu modificarile mediului. Dezechilibrele inseamna aparitia unor trebuinte,
nevoi provocate fie de o lipsa, fie de un surplus. Exemplu: foamea, setea…
  Directia non-homeostatica: motivatiile sociale, de afirmare a personalitatii, de control, de a cerceta, de a te
distra, de a conduce masina, etc. – diverse trebuinte care apar pe parcursul vietii, sunt produsul experientei
  Trebuie distins intre trebuinte native, innascute si trebuinte dobandite, invatate.
NEVOILE – Piramida lui MASLOW
adevar, bunatate, individualitate,
Nevoi de perfectiune, sens, autosuficienta
autorealizare
Nevoi estetice
6 (de frumos si
armonie)
5 Nevoi cognitive
(de cunoastere)

4 Nevoi de stima si statut


(incredere in sine si in altii)
3
Nevoia de afiliere (iubire si apartenenta)
2

Nevoia de securitate (siguranta, securitate)


1
Nevoi biologice (apa, aer, hrana, somn, sex)
NEVOILE – Piramida lui MASLOW
În ierarhia trebuinţelor umane, Maslow situează nevoile cele mai primitive la baza piramidei. Deşi toate nevoile sunt instinctive, nu toate
sunt la fel de puternice.
Astfel, nevoile cele mai puternice au fost aşezate la baza piramidei trebuinţelor. Cu cât o nevoie urca spre vârful piramidei, cu atât este
mai slabă şi specifică individului respectiv. Se observă astfel că nevoile primare sunt comune atât tuturor oamenilor cât şi animalelor.
Ele includ necesităţile fiziologice (cum ar fi cele biologice ca hrana, apa, aerul, igiena), somnul, sexul şi o temperatura relativ
constantă a corpului.
Odată ce individul îşi satisface acest nivel de necesităţi, se poate concentra pe nevoile de siguranţă. Acestea au de a face cu stabilitatea şi
consistenţa într-o lume relativ haotică. Ele ţin mai mult de integritatea fizică, cum ar fi securitatea casei şi a familiei. În unele cazuri,
nevoia de siguranţă motivează unii indivizi sa devină religioşi, religia oferindu-le confortul unei promisiuni de siguranţă printr-un loc
paradisiac. Nevoile de siguranţă sunt cruciale pentru copii.
Urmează apoi nevoia de iubire şi apartenenţă. In acest nivel se includ nevoia de prietenie, familie, apartenenţă la un grup, sau de
implicare într-o relaţie intima non-sexuală.
La nivelul patru sunt nevoile de stimă. Acestea cuprind atât recunoaşterea venită din partea altor indivizi (care rezulta în sentimente de
putere, prestigiu, acceptare, etc) cât şi din respectul de sine, ce creează sentimentul de încredere, adecvare, competenţă. Nesatisfacerea
nevoilor de stimă rezulta în descurajare, şi pe termen lung în complexe de inferioritate. O nevoie pronunţată de acest fel (de exemplu
nevoia pentru admiraţie) are la bază nesatisfacerea unor nevoi care stau în vârful piramidei, cele de auto-actualizare estetică.
Nevoile de auto-actualizare vin din plăcerea instinctivă a omului de a fructifica la maximum capacităţile proprii, pentru a deveni din ce în
ce mai bun. Maslow consideră că oamenii care au atins starea de auto-actualizare intră adesea într-o stare de transcendenta în care
devin conştienţi nu doar de potenţialul lor personal, ci şi de întreg potenţialul speciei umane. Deşi aceşti indivizi trăiesc adesea o
bucurie extatică, simt totodată şi o tristeţe cosmică.
Pe primele patru nivele ale piramidei sunt nevoile asa-zise "deficiente": o persoana nu simte nimic special dacă acestea sunt satisfăcute,
dar simte un disconfort când nu sunt satisfăcute.
Dincolo de aceste nevoi, următoarele mai sunt numite de "creştere". Acestea nu dispar când sunt satisfăcute, în schimb, motivează
individul în continuare. În 1970 Maslow a publicat o revizie a piramidei din 1954, situând în vârful acesteia nevoile cognitive (de a
cunoaşte, de a înţelege şi de a explora) şi pe cele estetice (pentru frumuseţe, ordine, simetrie). Maslow a teoretizat că nevoile cognitive
nesatisfacute se transformă în nevoi neurotice (non-productive, care perpetuează un stil de viaţă nesănătos). De exemplu, copiii ale
căror nevoi de siguranţă nu sunt satisfăcute adecvat pot deveni adulţi care pun deoparte bani sau diferite posesiuni.Maslow crede că
singurul motiv pentru care oamenii nu se miṣca în direcţia auto-actualizării este din cauza obstacolelor puse în calea lor de societate,
mai ales printr-o educaţie deficitară ce nu poate schimba o persoană cu o slabă pregătire pentru viaţă într-o persoană cu o abordare
pozitivă.
Varietatea motivelor
  MOTIVUL este un fenomen psihic cu rol esential in declansarea, orientarea si
modificarea conduitei, o cauza interna – MOTIVATIA este un ansamblu
structurat al motivelor.
  NEVOILE (trebuintele) sunt niste semnale de alarma care ne aduc la cunostinta ca
ceva nu este in ordine cu noi. Cand pornim la actiune pentru satisfacerea trebuintei,
vorbim despre aparitia motivului.

  Motivele si trebuintele nu sunt intotdeauna constientizate, uneori resimtim o


tensiune interna, fara a putea spune ce avem nevoie cu exactitate;

  Alteori apare o stare de tensiune, deoarece trebuintele/motivele nu pot fi


satisfacute pe loc; mediul complex in care traim determina aparitia mai multor
motive diferite in acelasi timp, apare o stare conflictuala intre motive;

  Diversele domenii de trebuinte identificate sunt generale pentru toti oamenii,


dar se manifesta in diferite proportii in fiecare dintre noi, functie de
personalitatea noastra, de mediu si capacitatile innascute.

  De aceea, vom analiza in continuare cateva trebuinte si motive majore care


apar permanent in conduita noastra:
Foamea si setea
  Foamea
si
setea
sunt
trebuinte
primare,
innascute,
vitale,
dar
care
au

importante
valente
invatate.

1.
Foamea,
setea
sunt
su>iciente
pentru
a
manca
si
a
bea?


 
Nu,
deseori
mancam
sau
bem
fara
a
ne
>i
foame/sete;
alteori
ne
abtinem
de

la
a
manca/bea
din
diverse
motive
‐
ingrasare,
post.



2.
Desi
principiile
alimentare
ale
organismului
sunt
universal
valabile,
gusturile
si

obiceiurile
alimentare
difera
de
la
popor
la
popor
si
de
la
o
presoana
la
alta,

functie
de
educatie,
categorie
sociala.


3.
In
regiunile
in
care
lipsa
hranei
este
o
mare
problema,
totul
=
valorile,

structurile
sociale,
con>lictele,
temerile,
visele,
magia
–
sunt
legate
de
hrana
si

procurarea
ei;



4.
Foamea
si
setea
interactioneaza
si
ne
in>luenteaza
conduita,
sanatatea
si

gandirea;
ele
se
a>la
in
centrul
preocuparilor
noastre
–
luam
din
vreme
masuri

pentru

procurarea
lor
(vezi
succesul
hipermarketurilor)

Frica si tendinta de aparare
  Cu totii am simtit sentimente de frica/teama la un moment dat precum:
teama de esec, de pedeapsa, de a fi intr-o situatie riscanta = EMOTII.
  Important este sa distingem intre:
  Frica momentana = legata de anumite situatii de viata, firesc pentru majoritatea;
  Frica permanenta = se transforma in sentiment de continua insecuritate (anxietate,
angoasa) care prin accentuare si perpetuare devine o stare patologica, nevrotica;
  Frica devine o motivatie ce se traduce prin:
  Activizare: fuga, aparare, mobilizare fizica si psihica;
  Inhibitie: scaderea capacitatilor intelectuale si motrice, desi atentia si vigilenta cresc.

Frustrarea
  Este starea pe care o resimte cel care este privat de o satisfactie legitima
sau care este inselat in sperantele sale, datorita aparitiei unor obstacole,
bariere constientizate ca atare.
  Barierele pot fi: obiective – naturale, sociale
subiective – de ordin fizic sau psihic
  Fiecare individ reactioneaza diferit in raport cu barierele, frustrarea
devine un motiv de actiune in directii precum: eliminarea, ocolirea,
cautarea unor compensatii, auto-aparare…
Stresul si Conflictele
  Stresul
=
starea
de
dezechilibru
care
reprezinta
o
amenintare

























pentru
integritatea
corporala
sau
morala
a
individului

o  Poate
>i
provocat
de
o
serie
de
factori,
de
la
un
zgomot
puternic
la

suprasolictare,
amenintari,
dead‐line‐uri,
amenintari,
aparitia
con>lictelor.


  Con>lictele
=
atunci
cand
simultan
se
nasc
tendinte
alternative
de
intensitate

aproximativ
egala
ce
devin
motivatii
incompatibile
ce
nu
pot
>i
realizate

concomitent.

Ele
devin
motive
ale
actiunii
in
vederea
reechilibrarii
si
desi
>iecare
actionam

diferit
in
situatii
de
stres/con>lict
tendinta
si
scopul
este
de
a
le
inlatura,

rezolva,
limita
actiunea
distructiva.


Atasamentul. Erotismul.
  Atasamentul
=
ansamblul
de
lagaturi
afective
intre
indivizi
a
carui

forma
primara
este
stabilirea
relatiei
intre
nou‐nascut
si
mama
sa.

afectiunea(atasamentul)
este
o
trebuinta
fundamentala
a
naturii

umane,
in
lipsa
ei
copiii
nu
se
dezvolta
intelectual
su>icient,
apar

stari
de
angoasa,
anxietate,
tristete,
depresie.

  Erotismul
=
are
atat
baze
biologice
cat
si
sociale
si
este
strans
legat

de
sentimentul
iubirii.


Conduita
erotica
umana
este
in>luentata
de
societate,
de
cultura
si

religie,
dar
indiferent
de
modul
de
manifestare
a
nevoilor
afective

(de
atasament
si/sau
erotice)
ele
reprezinta
un
puternic
motor
al

actiunilor
si
conduitei
umane.



Motivatia realizarii de sine
  Se
manifesta
atunci
cand
individul
stie
ca
actiunile
sale




















vor
>i
apreciate
conform
unor
standarde,
cand
apare
comparatia
si

competita
cu
alte
persoane.


  Este
legata
de
tendinta
de
a
obtine
succes,
de
a
>i
apreciat,
de
a

valoriza
actiunile/activitatile
intreprinse
deorece
dorinta
de
succes

este
o
caracteristica
general‐umana.
(exista
si
unele
persoane
care

sunt
atat
de
dornice
se
a
obtine
succcesul
incat
devin
incapabile
de

orice
actiune,
din
frica
de
a
nu
pierde).


  Realizarea
de
sine
este
un
motiv
energizant,
care
ne
impinge
sa

actionam
pentru
a
ne
ocupa
un
loc
cat
mai
bun
in
ierarhia
sociala
si

totodata
pentru
a
ne
gasi
implinirea
si
linistea
interioara.