Cuprins

1. Istoria întreprinderii.......................................................................................3

2.Descrierea generala a productiei.....................................................................8

2.1. Servicii prestate de către Î.S.”Radiocomunicații”.......................................8
2.2. Furnizarea rețelei publice de comunicații electronice................................9
2.3. Servicii de comunicații electronice...........................................................11
2.4. Suprafața de acoperire a antenelor de difuziune.......................................12

3. Structura şi conducerea companiei..............................................................13

3.1. Structura administrativă a companiei Î.S. “Radiocomunicaţii”................13

4. Activitatea pe parcursul practicii................................................................14

4.1.Sarcini individuale.....................................................................................14
4.2.Metode de realizare a cablajului imprimat.................................................14

5. Protecția muncii.............................................................................................24

Concluzii:...........................................................................................................26

Bibliografie.........................................................................................................27

Mod Coala Nr. docum. Semn. Data

UTM 0.714.1 006 NE
Elaborat Rotari Mihail Litera Coala Coli
Practica de inițiere
Verificat Sorochin S. 2 27

Contr.St.
(Notă explicativă) UTM FET
Aprobat. gr. RST - 181
 1. Istoria întreprinderii
Î.S. „Radiocomunicaţii” este operatorul naţional şi principalul furnizor de
rețele și servicii de broadcasting TV şi radio pentru posturile publice şi private ale
audiovizualului din Republica Moldova.

Întreprinderea a fost fondată în 1946 și a devenit funcţională începând cu

noiembrie 1948, având iniţial denumirea de ”Centrul Republican de Radio”, care
apoi în 1958 a fost modificată în ”Centrul Republican de Televiziune şi
Radiodifuziune”. În 1997 denumirea întreprinderei este schimbată în ÎS
”Radiocomunicații”. Odată cu evoluţia tehnologiilor în domeniu întreprinderea a
trecut prin transformări majore. 

1996 - Începând cu 1996 până în prezent, dezvoltarea Î.S.”Radiocomunicaţii” s-a

caracterizat prin extinderea radiodifuziunii în banda de frecvenţe FM (87,5-
108MHz) şi instalarea retranslatoarelor TV de mică putere în unele localităţi
cu condiţii nefavorabile recepţiei (zonele de umbră);
2003 - În anul 2003 a fost instalată staţia sol de comunicaţii prin satelit prin care 
până în anul 2010 au fost prestate servicii de transport a programului TV
„Moldova Internaţional” la satelit pentru IPNA Compania „Teleradio-
Moldova”;
2005 - În intervalul anilor 2005-2013, Î.S. „Radiocomunicaţii” a pus în funcţiune
capacităţi de transport date 3 + 1 STM1, pentru prestarea serviciilor de
transport date pe traseul Chişinău-Iaşi (România);
2006 - În 2006, activitatea întreprinderiii a fost marcată de modernizarea
emiţătoarelor de tip TV „Ilmeni” la staţiile Cahul, Căuşeni, Mîndreştii Noi
şi Trifeşti, precum şi realizarea primei etape de modernizare a liniilor de
radio releu;
2007 - În 2007 s-au implementat serviciile radio acces în bandă largă la fluxuri
de date ( WiMax);
În 2012-2014 a fost procurat şi instalat echipamentul FM „Radio
Moldova Tineret”, pentru difuzarea acestui post de radio în 6 localităţi din
 Republica Moldova (Bălţi, Bender, Copanca, Nisporeni, Sărata Galbenă,
Glodeni);
Întru îndeplinirea „Planului de acţiuni pentru implementarea televiziunii
digitale în Republica Moldova”, Î.S.”Radiocomunicaţii”, care dispune de
infrastructura necesară şi personal calificat, a demarat începând cu anul
2003 şi continuând până în prezent, acţiuni ce ţin de acest domeniu.
Şi anume, a început formarea şi distribuirea semnalului digital MPEG-2
televizat prin căile de transport programe existente (radiorelee) pentru trei
reţele statale şi a fost lansat un proiect-pilot de experimentare a transmisiilor
digitale terestre în standard DVB-T în or.Chişinău cu un emiţător digital
DVB-T.
2008 - În anul 2008 pentru a demonstra în continuare avantajele tehnologiilor
noi, dar şi pentru a verifica şi depista problemele tehnice, care pot provoca
bruiaje altor servicii de radiocomunicaţii, a fost pus în funcţiune cel de-al
doilea emiţător digital DVB-T în or.Chişinău. La acel moment, prin
intermediul a doua emiţătoare era posibilă difuzarea a 20 programe în
format MPEG-2, cîte 10 programe per multiplex (emiţător).
2011 - În anul 2011 au fost supuse testărilor, echipamentele de formare a
semnalului în format MPEG-4, care au înlocuit modelele de codare vechi
MPEG-2, iar unul din emiţătoarele DVB-T a fost înlocuit cu un emiţător
DVB-T2.
2014 - În 2014 au fost procurate 8 emiţătoare şi 8 antene pentru 8 staţii de
televiziune, pentru implementarea Televiziunii Digitale în Republica
Moldova (cu o acoperire de cca 60%). Această etapă urmează a fi
implementată în 2015.
2015 - Pe parcursul anilor 2015-2017, activitatea Î.S.”Radiocomunicații” a fost
ghidată în cea mai mare parte de angajamentele internaționale asumate de
către R.Moldova în vederea tranziției de la televiziunea analogică terestră la
cea digitală. Î.S.”Radiocomunicații” îi revine unul dintre rolurile principale
în cadrul acestui proces și anume: asigurarea din punct de vedere tehnic a
 tranziției la televiziunea digitală, ceea ce a și constituit obiectivul primordial
al întreprinderii în decursul ultimilor 3 ani.
La data de 16 iunie 2015, Î.S.”Radiocomunicații” obține Licența privind
utilizarea frecvențelor pentru furnizarea Primului Multiplex Național
(Multiplexul ”A”). În acest scop, la Stațiile întreprinderii, folosind
infrastructura existentă (clădiri, piloni, turnuri) în 2 etape au fost instalate 16
stații DVB-T2 cu sisteme radiante:
I etapă – în localitățile: Edineț, Mîndreștii Noi, ngheni, Trifești, Strășeni,
Căușeni, Cimișlia și Cahul;
II etapă – în localitățile: Drochia, Soroca, Ivancea, Hîncești, Comrat,
Leova, Bender și Baimaclia.
2016 - La 1 noiembrie 2016 a avut loc un eveniment de importanță majoră atît
pentru Î.S.”Radiocomunicații” cît și pentru întreg segmentul pieței
telecomunicațiilor din R.Moldova și anume: lansarea de către
Î.S.”Radiocomunicații” sub patronatul Ministerului Tehnologiei Informației
și Comunicațiilor a primului Multiplex digital, care la acel moment asigura
o rată de acoperire peste 80% din populație

        

        

  

2017 - Pe parcursul anului 2017 întru respectarea obligaţiunilor asumate

conform prevederilor Licenţei privind utilizarea frecvenţelor pentru
furnizarea Multiplexului naţional ”B” (licență obținută la finele anului
2015), au fost procurate echipamente şi puse în funcţie la staţiile Edineţ,
Mîndreştii-Noi, Ungheni, Trifeşti, Străşeni, Cimişlia, Cahul şi Căuşeni, ceea
 ce va duce la atingerea nivelului de acoperire a teritoriului de cca 50% şi a
populaţiei de cca 65%.
Pe parcursul trim.I anul 2017 au fost efectuate lucrări de testare a
funcționalității Multiplexului B cu rata de acoperire 65% din populația țării.
Acum aceste echipamente staționează, deoarece nici MUX A nu este
suplinit la capacitatea nominală.
În scopul îndeplinirii condițiilor Licenței respective privind obligaţiile de
acoperire cu semnal TV digital terestru a teritoriului și populației republicii
prin multiplexul național A, în anul 2017, Î.S. „Radiocomunicaţii” a lansat
modernizarea emițătoarelor TV analogice existente de tip ULX (la SRTV
Mîndreștii Noi, Căușeni și Cahul) pentru funcţionarea în regim digital DVB-
T2 cu o putere de emisie de cca. 1,5 kW. Astfel, către 31.12.2017, a fost
atinsă rata de acoperire cu semnal digital a teritoriului de cca. 75 la sută și,
respectiv, cca 90 la sută din populația țării.
2018 - Pe parcursul anului 2018, în scopul îndeplinirii planului de implementare
a televiziunii digitale în format DVB-T2 a fost finalizată modernizarea
emiţătoarelor analogice existente Harris ULX-5000AN la staţiile
întreprinderii. Astfel, după instalarea excitatoarelor noi difuzarea
televiziunii digitale de la Stațiile RTV Mîndreștii Noi, Cahul, Căușeni,
Trifeşti, Ungheni şi Cimişlia este asigurată cu o putere de emisie de 1,5-1,7
kW prin emiţătoarele digitale ULX-1700DT2.
În scopul extinderii zonelor de acoperire cu televiziunea digitală pentru
SRTV Străşeni şi SRTV Edineţ, s-au procurat suplimentar amplificatoare a
câte 2,8 kW. Punerea în funcţiune a acestor amplificatoare a permis de a
extinde zona de acoperire și a îmbunătăţi condiţiile de recepţie a semnalului
digital în centrul şi nordul Republicii Moldova.
La Stația Centrală Procesare și Distribuire Semnal din mun. Chișinău a
fost montată antenă TV de ultimă generație, prin care este asigurată
difuzarea a 11 posturi TV în format digital pe canalele 56 şi 58 (DVB-T şi
 DVB-T2) în raza municipiului Chișinău și anume: Moldova 1, Moldova 2,
TVR Moldova, N4, Prime, Publika TV, Canal 2, Canal 3, TV5 Monde, CTC
Mega și Domashny. Antena nou montată are un coeficient mai mare de
amplificare, astfel, a fost extinsă zona de acoperire şi s-a îmbunătăţit
calitatea semnalului la recepţie.
2019 - Au fost puse în funcțiune toate cele 8 stații de mare putere DVB-T2 cu
PAR nominal conform Planului de la Geneva 2006. Ca urmare a acestor
acțiuni, a fost extinsă rata de acoperire cu semnal digital pînă la cca. 96%
din populația țării.
Au fost efectuate măsurări instrumentale a nivelului cîmpului
electromagnetic a semnalului DVB-T2 în localitățile situate în „zone de
umbră”, unde semnalul DVB-T2, din cauza particularităților reliefului, nu
poate fi recepționat calitativ. În urma acestor acțiuni, a fost determinată
cantitatea necesară de emițătoare/retranslatoare (gap-fillere) DVB-T2 de
mică putere (20-50W), care urmează a fi procurate și puse în funcțiune
nemijlocit în localitățile din „zonele de umbră” în scopul asigurării recepției
semnalului digital.
 2.Descrierea generala a productiei
2.1. Servicii prestate de către Î.S.”Radiocomunicații”
Întreprinderea de Stat „Radiocomunicaţii” oferă servicii de difuzare a
programelor de radio şi televiziune pe întreg teritoriul ţării, având în administrare
trei reţele publice de televiziune şi două reţele de radiodifuziune cu acoperire
naţională în format analog și o reţea publică TV (MUX A) cu acoperire naţională în
format digital.
Activitatea Întreprinderii de Stat „Radiocomunicaţii” include la fel difuzarea
programelor altor instituţii ale audiovizualului din ţară şi de peste hotare, precum și,
difuzarea programelor radio prin cablu în mun. Chişinău. 
În dotare tehnică, actualmente Întreprinderea de Stat „Radiocomunicaţii” are
următoarele echipamente de televiziune, ce difuzează programele TV în format
analogic: 20 emiţătoare TV de mare putere, 8 emiţătoare TV cu puterea până la
1KW, 63 retranslatoare TV de mică putere. 
Totodată, pentru difuzarea programelor publice de radio în benzile FM și de
unde medii, întreprinderea dispune de 18 emiţătoare RD amplasate la 9 staţii de
televiziune şi radiodifuziune şi 16 retranslatoare radio.
Furnizarea primului multiplex digital DVB-T2 (MUX A) se efectuează prin
intermediul a 17 emițătoare TV digitale. În același timp, este totalmente funcțională
din punct de vedere tehnic și o rețea din 9 emițătoare DVB-T2 pentru furnizarea
celui de-al doilea multiplex digital - MUX B.
Infrastructura întreprinderii este unică de acest fel în Republica Moldova
datorită ansamblurilor de clădiri tehnice special amenajate şi piloni sau turnuri. Total
pe teritoriul republicii sunt amplasaţi 14 piloni şi turnuri cu înălţimea de la 100 până
la 350 m şi 66 de piloneţi cu înălţimea de până la 100 m.
Î.S.”Radiocomunicații” este persoana juridică, care desfăşoară activitate de
întreprinzător în baza bunurilor proprietate de stat transmise ei în administrare şi/sau
ca aport în capitalul social şi în baza proprietăţii și veniturilor obţinute în rezultatul
activităţii sale economico-financiare, funcționând pe principii de autogestiune
economică și autonomie financiară.
 Fondator al Întreprinderii este Statul (Republica Moldova), prin intermediul
Agenției Proprietății Publice.
Totodată, activitatea întreprinderii se desfășoară în conformitate cu politica
Guvernului în domeniul comunicaţiilor electronice elaborată, promovată şi realizată
de Ministerul Economiei și Infrastructurii, care determină strategia de dezvoltare a
domeniului respectiv.
Managementul întreprinderii este asigurat de către Consiliul de administrație
al întreprinderii, care este organul colegial de administrare a întreprinderii, și care
este alcătuit din 7 membri (2 reprezentanți ai Ministerului Economiei și
Infrastructurii, 3 reprezentanți ai Agenției Proprietății Publice, un reprezentant al
Ministerului Finanțelor și un reprezentant din partea unei întreprinderi de stat), și de
către directorul general al întreprinderii - organul executiv unipersonal al
întreprinderii.
2.2. Furnizarea rețelei publice de comunicații electronice
Reţele publice terestre cu acces la puncte fixe(Retransmisia serviciilor de
programe audiovizuale); Furnizarea reţelelor publice fixe include:
 Retransmisie servicii de programe TV în format analog pe 3 reţele publice;
 Retransmisie servicii de programe RD pe 2 reţele publice;
 Retransmisie servicii de programe TV în format digital pe o reţea publică
(MUX A)
Registrul studiourilor TV prin eter include:

1) servicii de programe difuzate prin canale terestre – 34;

2) servicii de programe distribuite doar prin reţele de cablu – 27;

3) servicii de programe difuzate prin satelit – 9 (din care 3 sînt difuzate  inclusiv
prin canale terestre).

Registrul distribuitorilor de servicii cu emisia prin cablu, în sistemul MMDS,

GSM şi satelit include:

1) cu emisia prin cablu – 81;

 2) cu emisia în sistemul MMDS (sistemul TV multicanal prin eter-cablu) – 3;

3) în sistemul de retransmisie a rețelelor de telefonie mobilă – 2;

4) în sistemul de retransmisie prin satelit – 2.

  La momentul actual, în Republica Moldova există 3 reţele de televiziune

analogică terestră cu acoperire naţională, care sînt gestionate de către ÎS
Radiocomunicaţii”.

Majoritatea reţelelor de televiziune analogică terestră existente nu pot fi

utilizate pentru difuzarea semnalului digital, cu excepţia celor în care funcţionează
emiţătoarele produse după anul 2011. De exemplu, emiţătoarele ÎS
,,Radiocomunicaţii”, puse în funcţiune în anul 2012 cu investiţii financiare minime,
pot servi drept bază pentru crearea a două multiplexe cu acoperire naţională de cca
95%. Modalitatea de organizare a reţelelor de televiziune digitală terestră diferă
esenţial de cele analogice. Prin urmare, tranziţia la televiziunea digitală va
afecta, practic, toţi furnizorii de reţele şi de servicii publice de programe TV prin
eter, care, pentru crearea reţelelor de televiziune digitală terestră zonale sau
regionale, vor fi nevoiţi să investească în modernizarea sau schimbarea staţiilor de
emisie.
În prezent, doar în municipiul Chişinău, pe canalele 58 şi 56, funcţionează, în
regim de testare, 2 emiţătoare de televiziune digitală terestră ale ÎS
,,Radiocomunicaţii” (unul în standard DVB-T şi altul în standard DVB-T2, ambele
cu compresia semnalului MPEG-4). Aceste două emiţătoare au potenţialul de a
difuza cca 30 de servicii de programe de televiziune într-o rază de cca 30 km de la
turnul de televiziune din municipiul Chişinău (actualmente sînt difuzate 18).
Standardul DVB-T (Digital Video Broadcasting-Terestrial) de televiziune
digitală terestră a apărut, în primul rînd, ca o necesitate de a transmite mai multe
servicii de programe de televiziune cu o calitate superioară, în acelaşi spaţiu spectral
necesar unui singur serviciu de programe de televiziune transmis analogic, în
condiţiile în care spectrul de frecvenţe este o resursă limitată, care trebuie exploatată
într-un mod raţional.

În prezent, este rezonabilă utilizarea standardului DVB-T2, cu comprimarea

informaţiei în format MPEG-4, ceea ce asigură o utilizare mai eficientă a spectrului
radio. Utilizarea acestei platforme tehnologice permite, în cadrul unui canal TV de 8
MHz (cît este alocat în banda UHF unui program analogic), încorporarea,
transportarea şi difuzarea simultană pînă la 15 servicii de programe TV de definiţie
standard (SD – Standard Definition) sau pînă la 4 servicii de programe TV de înaltă
definiţie (HD – High Definition).

Calitatea transmisiei este superioară în comparaţie cu transmisia actuală,

permiţînd diverse formate (4:3;16:9) de înaltă definiţie. Semnalul este recepţionat
din eter cu ajutorul unei antene de UHF, astfel că producătorii de asemenea
echipamente au lansat deja pe piaţă antene TV dedicate. Receptorul DVB-T2 poate
fi un modul încorporat în televizor sau un echipament de sine stătător (Set Top Box-
STB). Acesta este capabil să recepţioneze programe de televiziune şi programe radio
avînd calitate de tip CD, precum şi alte informaţii disponibile.

2.3. Servicii de comunicații electronice

 Servicii de programe TV prin eter;
 Servicii de programe radio prin eter;
 Servicii de programe radio prin cablu în mun.Chişinău;
 Servicii acces fizic la infrastructura asociată reţelelor de comunicaţii
electronice (amplasarea în clădiri, pe piloni, în canalele de cabluri, etc ale
întreprinderii a echipamentelor operatorilor de telecomunicaţii şi instituţiilor
audiovizualului din republică);
 Servicii folosire suporturi radioficare(amplasarea pe suporturile de radioficare
ce aparţin întreprinderii a cablurilor şi fibrei optice a diferitor clienţi);
 Elaborare proiecte tehnice în domeniul comunicaţiilor electronice;
 Eliberare condiţii tehnice, expertiză proiecte;
 Servicii locaţiune;
 Alte servicii.
Serviciile de programe TV şi radio prin eter pot fi grupate în modul următor:
 servicii prestate cu echipamentele Î.S. “Radiocomunicaţii”;
 servicii prestate cu echipamentele Beneficiarilor;
 servicii prestate atît cu echipamentele Î.S. “Radiocomunicaţii” cît şi cu
echipamente, ce aparţin Beneficiarilor.
2.4. Suprafața de acoperire a antenelor de difuziune
Fig. 2.1. - Acoperirea totală pe teritoriul Republicii Moldova
 3. Structura şi conducerea companiei
3.1. Structura administrativă a companiei Î.S. “Radiocomunicaţii”

Fig.3.1. Structura întreprinderii de stat Radiocomunicații

 4. Activitatea pe parcursul practicii
Din primele zile am fost intruiți de către specialiști calificați despre tehnica
securității și despre comportamentul în timpul muncii. Apoi am facut cunostință cu
utilajul și postul nostru de muncă unde am petrecut 4 saptamâni.
Nu am deținut o funcție oarecare, însă țin să menționez că am depus o
sârguință sporită în a învățf cât mai mult posibil.
Funcția de inginer este o funcție ce necesita atenție sporită și calitate în
muncă, necesită punctualitate și rapiditate, este funcția în care tehnica și
echipamentul uzat este verificat și reparat pentru o eventuală reîntoarecere în uz
comun.
4.1.Sarcini individuale
Ca sarcină individuală am avut un studiu privind crearea și utilizarea
cablajelor imprimante.
4.2.Metode de realizare a cablajului imprimat
Orice circuit electric trebuie să asigure o fiabilitate înaltă, adică să fie sigur în
funcţionare. Aceasta înseamnă că toate contactele şi conexiunile lui trebuie să
funcţioneze ideal, iar fiecare piesă componentă, să fie fixata bine la locul ei ,în aşa
mod ca atunci când aparatul când dispozitivul vibrează sau este zdruncinat, bornele
să nu vină în contact cu bornele piesei vecine. Pentru aceasta piesele aparatelor
electronice se montează pe plachete-plăci de material electroizolant. Plachetele
destinate montajului suspendat de regulă sunt prevăzute cu pistoane care deoparte a
plachetei se studiază bornele de ieşire ale pieselor, iar de altă parte conducătoarele
pentru realizarea circuitului conform schemei electrice principiale.
Realizarea cablajelor cu folie de transfer PnP (Press and Peel)
Folia de transfer PnP este un mijloc practic şi uşor, care face posibilă
realizarea de cablaje imprimante într-un mod rapid şi curat. Evident, aceste cablaje
nu pot concura calitativ cu cele realizate prin metode fotografice, însă în multe
cazuri reduce timpul de execuţie.
Principiul de funcţionare se bazează pe imprimanta laser unde există un
tambur fotosensibil din seleniu pe care raza laser imprimează, care apoi se
impregnează cu toner-ul, care aderă numai la zonele desenate (electrizate) anterior
de raza laser.
Tamburul, rotindu-se, se transpune tonerul pe hârtie, toner care este apoi
presat la cald pe hârtie, realizându-se astfel fixarea urmei de imprimare. Acelaşi
principiu de funcţionare îl au şi copiatoarele xerox, doar ca aici în urma imprimării
se realizează pe tambur nu cu laser ci cu ajutorul unui spot de lumină dat de un bec
cu incandescenţă.
Datorită structurii chimice superficiale a foliei PnP, tonerul de pe tamburul de
seleniu se transpune pe folie, se fixează acolo dar nu definitiv. În momentul când
punem folia deja imprimată pe cablajul curăţat (evident, faţa cu tonerul să facă
contact cu cuprul cablajului), putem “transpune” tonerul de pe folie pe cablaj cu
ajutorul unui fiare de călcat bine încins.
Acest toner transpus pe cablaj reprezintă de fapt zonele ce nu vor fi corodate.
După îndepărtarea foliei plăcuţa poate fi introdusă în baia de corodare formată din
clorura de fier sau acid clorhidric cu apă oxigenată.
Modul de realizare:
1. Se curăţă cabajul cu ajutorul unui praf de curăţat sau o hârtie abrazivă fină.
2. Listarea cablajului pe folia PnP folosind doar xerocopiatoare sau
imprimanta laser. Desenul cablajului care îl vedem pe folia PnP ieşită din
imprimantă trebuie să arate ca şi cum am vedea traseele (prin transparenţă) dinspre
partea cu piese, şi oglindit. Imprimarea sau xerocopierea se va face pe partea mai
luciasă a foliei PnP.
3. Desenul ce apare pe folie trebuie decupat, lăsând o margine de cca 5 mm.
Fixăm folia pe plăcuţa curata pe faţa de cupru şi încingem fierul de călcat la o
temperatură ce corespunde pentru nylon. Temperatura fierului de călcat trebuie
aleasă experimental.
4. Cu fierul de călcat încins apăsăm peste folie, începând de la mijlocul ei,
până se lipeşte şi venim progresiv pe margini. Acest proces poate să dureze cca 2-3
minute a o placă de 10 ×10 cm, depinzând şi de temperatura fierului de călcat.
Desenul traseelor va transpărea şi se va vedea la un moment dat şi pe spatele foliei.
 5.Verificăm dacă traseele transpar peste tot şi ne asigurăm astfel dacă am dat
peste tot cu fierul de călcat.
6. După răcire îndepărtăm încet folia de pe cablaj, începând de la un colţ.
Eventualele greşeli pot fi reparate cu vopsea sau cariocă specială (Permanent).
7. Plăcuţa astfel pregătită poate fi pusă în baia de corodare formată din clorură
ferică sau acid clorhidric cu apă oxigenată, care trebuie pregătită conform
prescripţiilor producătorului. După corodare se îndepărtează tonerul cu un solvent
organic, cu praf de curăţat sau cu hârtie abrazivă fină.
Observaţii:
Această tehnologie permite realizarea unei treceri printre pinii unui circuit
integrat obişnuit. Desigur, se pot face linii şi mai fine, dar probabilitatea de a avea
întrerupere pe ele este mai mare. Fierul de călcat prea cald poate să ardă folia. În
timpul termofixării aderenţa acestora poate fi analizată prin ridicarea colţului foliei.
Dacă tonerul s-a transpus pe cablaj bine folia poate fi îndepărtată în întregime, iar
dacă nu, atunci trebuie in să mai insistăm cu fierul de călcat.
Pentru a nu lista pe toată folia odată, este necesar să listăm desenul pe o hârtie
normală, după care decupăm o folie de mărime convenabilă şi o lipim pe hârtie,
exact pe desen, cu o etichetă termorezistentă, apoi mai imprimăm încă o dată
desenul, pe aceeaşi foaie de hârtie.
3.1.1 Metoda depunerii galvanice
Se pleacă de la suportul izolant neacoperit cu metal şi se realizează cablajul
imprimat prin depunerea metalizărilor corespunzătoare desenului de cablaj. Cablajul
imprimat (CI) în cazul dat se realizează prin depunerea electronică a cuprului pe
suportul izolant conform desenului de cablaj.
Procesul tehnologic de obţinere a CI este:
 Tăierea la dimensiuni şi găurirea suportului izolant;
 Acoperirea cu adeziv a suportului izolant, ce urmează a fi plecat;
 Pulverizarea finală cu praf de Ag(Cu);
  Acoperirea cu cerneală neconductoare electrică a porţiunilor, ce urmează
să rămână ne acoperite cu cablaj, folosind şabloanele;
 Introducerea în bară de galvanizare, se depune Cu de grosimea dorită,
electrodul de depunere fiind construit din pulberea de Ag(Cu);
 Spălarea cu solvent a pulberii de Ag, a adezivului şi cernelii de pe
proporţiunile ne cuplate;
 Polimerizarea adezivului dintre suportul izolant şi stratul de Cu depus.
Procedeul Off-set
Procedeul Off-set constă din:
1. Pe o placă de oţel gradată în relief se trasează desenul pe cablaj.
2. Se depune prin transport cerneală de pe placa de oţel pe stratificatul
placat cu cupru.
3. Cu o rolă de cauciuc care se înmoaie înaintea fiecărei operaţii în cerneală,
se depune cerneala pe proeminenţele plăcii metalice, a doua rolă de
transport preia cerneală de pe placa de metal şi o depune pe suportul
placat cu cupru.
4. Uscarea.
5. Corodarea.
Metoda Off-set are avantajele:
 Productivitatea înaltă şi consum redus de cerneală.
Dezavatajele:
 Precizia şi fineţea traseelor mai mică, faţă de celelalte metode.
 Procedeul este convenabil pentru serii mari sau producţie în masă.
Criteriile de elaborare a desenului cablajului imprimat
Pentru proiectarea desenului cablajului imprimat a Releului monitorizare
tensiune trebuie sa dispunem de:
 Schema electrică principială;
 Dimensiunile şi geometria componentelor;
  Specificaţii privind poziţiile reciproce ale componentelor, traseele, spaţiile
izolate;
 Specificaţii privind forma şi dimensiunile plăcii de cablaj.
 Specificaţii privind tehnologia de realizare a CI, de plantare a
componentelor, de lipire.
Documentaţia de construcţie a plăcilor cu CI se efectuează conform GOST 2-
109-73, GOST 2-417-68. Desenul cablajului imprimat trebuie să conţină toate datele
necesare pentru fabricarea şi monitorizare lui.
1. Imaginea plăcii din partea cu traseele conductoarele.
2. Dimensiunile liniare ale cablajului.
3. Găurirea (tipuri şi dimensiuni).
4. Dimensiunile dintre suprafeţe de contact şi trasee.
5. Cerinţe tehnice necesare şi date despre materiale.
Lăţimea conductoarelor imprimate. În cazul curenţilor de peste 0,2-0,3 A,
lăţimea traseelor se stabileşte pe baza densităţii de curent. În cazul curenţilor slabi
intervin considerentele tehnologice:
 Metoda fotografică asigură lăţimi minime de 0,1-0,2 mm;
 Metoda serigrafică permite lăţimi minime de 0,2-0,5 mm;
 Execuţia manuală permite lăţimi minime de 0,8-1,2 mm;
 La frecvenţe mari se recomandă lăţimi de peste 2-3 mm;
 Traseul de masă trebuie realizat cu lăţimea maximă posibilă.
Găurile
Reprezentarea pe desen a găurilor şi a suprafeţelor de contact de formă
rotundă se reprezintă printr-o circumferinţă, forma şi dimensiunile fiind indicate în
prescripţiile tehnice la desenul CI. Pentru simplificarea grafică a desenului, găurile
se execută prin circumferinţe de diamentre indicate indicate cu reprezentarea
convenţională conform GOST 27-72-694-834. Pentru găurile metalizate e necesar de
a executa o secţiune verticală conform GOST 2.307-68 la o scară de mărire.
 Diametrul nominal al găurilor nemetalizate, în care se plantează terminalele
componentelor, trebuie să fie:
D=Dt+At+(0..0,2) [mm] (4.1)
unde:
Dt – diamentrul nominal al terminalului [mm];
At – toleranţa diametrului terminalului [mm];
0,1…0,2 mm – este rezerva de spaţiu pentru plantarea uşoară şi o bună lipire.
În cazul găurilor pentru fixarea componentelor grele şi a plăcilor pe şasiu
trebuie să se ţină cont de toleranţa de poziţionare. Găurile pentru lipire vor fi
întotdeauna poziţionate în nodurile reţelei normalizate cu pasul de 2,50 sau 2,54
mm. În toate cazurile distanţa de la marginea plăcii şi marginea găurii va fi mai mare
decât grosimea suportului.
Traseele coducătoarelor imprimate.
În principiu, traseele se stabilesc din condiţia de a nu întretăia în acelaşi plan.
La frecvenţe mari şi curenţi mici traseele conductoare trebuie să fie cât mai drepte şi
mai scurte.
Plasarea componentelor.
Este recomandabil ca dispunerea componentelor pe placa CI să fie cât mai
ordonată, ceea ce facilitează plantarea, lipirea şi depanarea, şi permite
monitorizareul influenţelor electrice reciproce. Componentelor de gabarite şi mase
mari se vor planta în apropierea găurilor de asamblare a plăcii pe şasiu.
Componentele cudegajare mare de căldură vor fi îndepărtate de componentele
sensibile la căldură.
Proiectarea constructiv-tehnologică a cablajului imprimat
Componentele polarizate (diode, condensatoare electrolitice, etc.), trebuie
ordoate avându-se în vedere direcţia de polarizare.
Diametrul găurilor metalizate
Pentru o plantare usoară şi o bună lipire, diametrul găurilor metalizate se
determină din relaţia:
Dm=K∙gs [mm] (4.2)
 gs=2 mm – grosimea suportului;
K=0,33 – raportul dintre diametrul găurii metalizate și groimea suportului
pentru CI de clasa 2 sau 3 (vezi tabelul 4.1).
Tabelul 4.1 – Determinarea diametrului minim a găurii metalizate
Parametru Valori în mm pentru clasele CI
1 2 3 4
Lățimea traseului (b), mm 0,75 0,45 0,25 0,15
Spațiul dintre trasee (δ), mm 0,75 0,45 0,25 0,15
Lățimea suprafeței de contact, mm 0,3 0,2 0,1 0,05
Rapotul dintre diametrul găurii 0,4 0,4 0,33 0,25
metalizate și grosimea suportului
(Kgt),mm
unde:
dMO=dВЭ2(h0+Δ')+δ0 (3.3)
dВЭ, (mm) – diametrul terminalului componentei.
h0,(mm) – grosimea foliei de cupru.
Δ' (mm) – spaţiul dintre terminalele componentei şi peretele găurii.
Diametrul găurilor nemetalizate
Diametrul nominal al găurilor nemetalizate trebuie să fie:
Dnm = Dt+At+(0,1-0,2) [mm] (3.4)
unde:
Dt – diametrul terminalelor componentelor;
At – toleranţa diametrului terminalului;
At = 0,05 mm pentru terminalele cu diametrul 0,4…0,9 mm, şi At = 0,1 mm
pentru terminalele cu diametrul 1…2 mm.
Diametrul minim al pastilelor de lipire
Diametrul pastilelor se poate calcula din relaţia:
Ds = 2Bs+Dnm+δs+δt+1,5g [mm] (3.5)
unde:
Bs – lăţimea pastilei de lipire pentru cablajele de clasa 2;
Dnm – diametrul găurilor nemetalizate;
 δs – abaterea admisibilă a pastilei de lipire de la nodurile reţelei de
coordonate;
δf – abaterea admisibilă a cleşului fotografic de la nodurile reţelei de
coordonate;
g– grosimea foliei de cupru.
Lăţimea minimă a traseului conductor
Pentru a evita supraîncălzirea traseelor, lăţimea minimă a traseului conductor
se determină din relaţia:
bmin = bpr+δt + δf +1,5g [mm] (4.6)
unde
δt – abaterea admisibilă a traseelor, [mm];
bpr – lăţimea traseului, obţinută în rezultatul proiectării, [mm];
I max
b pr (4.7)
J∙g
Imax – curentul maxim de consum;
J (A/mm2 )– densitatea admisibilă a curentului în traseu;
g = 0,035 mm – grosimea foliei de cupru.
Spaţiul minim dintre trasee, dintre traseu şi pastila de lipire
Pentru a evita străpungerea suportului prin rezistenţa de suprafaţă, între două
trasee parcurse de curent, există un spaţiu minim, determinat din relaţia:
−D s + bmin
ltş ¿ lp + ¿ δs +¿ δt [mm] (4.8)
2 2
unde:
lp – pasul reţelei de coordonate pentru cablaje de uz general.
Spaţiul minim dintre două pastile de lipire vecine
Pentru a evita supraâncălzirea şi străpungerea suportului prin rezistenţa de
suprafaţa, spaţiului minim dintre două pastile de lipire vecine trebuie să fie:
lss = lp −¿ Ds+¿2δs, [mm] (4.9)
Calculele electrice a cablajului imprimat
Conductoarele imprimate posedă rezistenţa electrică, inductivităţii şi
capacităţii parazitare dintre trasee. Spaţiile izolante dintre trasee sunt caracterizate
prin rezistenţă de izolaţie şi tensiune de străpungere. Acesti parametri trebuie să fie
cunoscuţi la funcţionarea cablajului la curenţi slabi şi frecvenţe înalte.
Rezistenţa conducătoarelor imprimate
Rezitenţa conducătoarelor imprimate se calculează pentru cele mai lungi
trasee după relaţia:
l
R = ƍ l∙ g [Ω] (4.10)

unde:
Ω∙ mm 2
ƍ m
– rezistivitatea traseului din cupru;

l – lungimea celui mai lung traseu (vezi planşa 005);

b – lăţimea traseului;
g = 0,035 mm – grosimea foliei de cupru.
Capacitatea dintre două conductoare imprimate
Capacitatea dintre două conductoare imprimate prezintă interes pentru
determinarea capacităţii dintre două trasee paralele lungi, de aceiaşi lungime. Pentru
cablajele simplu placate capacitatea dintre trasee se determină din relaţia:
πε 0 εef
C = L1 ln 4+ 4 a , [F] (4.11)
(b )
unde:
ε0 = 8,85∙10-12 [F/m] – constanta dielectrică;
εef – permiabilitatea dielectrică relativă a suportului din steclotextolit;
L1 – lungimea comună a traseelor paralele;
a – distanţa dintre trasee;
b – lăţimea traseelor

Căderea maximă de tensiune pe trasee

Căderea maximă de tensiune pe trasee se determină pentru cel mai lung traseu
de pe cablaj prin relaţia:
 ƍ ∙ L ∙ l max
ΔU = (4.12)
h ∙b
unde:
Imax – curentul de consum maxim;
Ω∙ mm2
ƍ – rezistivitatea cuprului;
m
L – grosimea foliei de cupru;
b – lăţimea traseului;
Pierderile de putere în traseele de pe cablaj
Acest parametru prezintă pierderile de putere de putere de pe întreaga
suprafaţă a cablajului imprimat şi se calculează prin relaţia:
ΔP = 2πftU2tgδC, [W] (4.13)
ft – frecvenţa de tact a schemei electronice;
U – tensiunea de alimentare a schemei;
tgδ – pierderile dielectrice în suport
C – Capacitatea suportului
Capacitatea suportului se determină din relaţia :
S
C = ε0 εr g [F] (3.15)

unde:
gs – grosimea suportului;
ε0 = 8,85∙10-12 F/m – constanta dielectrică;
εr – permiabilitatea dielectrică a suportului;
εr = 4,8…5,5 – pentru pertinax şi εr = 5,0...5,8 – pentru steclotextolit
S = (A∙B) m2 – aria traseelor conductoare de pe cablajul imprimat
 5. Protecția muncii
Angajaţii vor desfăşura activitatea în aşa fel încât să nu expună la pericole de
accidentare sau îmbolnăvire profesională persoana proprie sau alţi angajaţi, în
conformitate cu pregătirea ţi instruirea în domeniul protecţiei muncii primită de la
angajatorul său.
În acest scop angajaţii au urmatoarele obligaţii:
a) să-şi însuşească şi să respecte normele şi instrucţiunile de protecţie a
muncii şi măsurile de aplicare a acestora;
b) să utilizeze corect echipamentele tehnice, substanţele periculoase ţi
celelalte mijloace de producţie;
c) să nu procedeze la deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrară a
dispozitivelor de securitate ale echipamentelor tehnice şi ale cladirilor, precum şi să
utilizeze corect aceste dispozitive;
d) să aduca la cunoştinţă conducătorului locului de muncă orice defecţiune
tehnică sau altă situaţie care constituie un pericol de accidentare sau îmbolnăvire
profesională;
e) să aduca la cunoştinţă conducatorului locului de muncă în cel mai scurt
timp posibil accidentele de muncă suferite de persoana proprie sau de alţi angajaţi;
f) să oprească lucrul la apariţia unui pericol iminent de producere a unui
accident şi să informeze de îndată conducătorul locului de muncă;
g) să refuze întemeiat executarea unei sarcini de muncă dacă aceasta ar pune
în pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională persoana sa sau a celorlalţi
participanţi la procesul de producţie;
h) să utilizeze echipamentul individual de protecţie din dotare, corespunzator
scopului pentru care a fost acordat;
i) să coopereze cu angajatorul şi/sau cu angajaţii cu atribuţii specifice în
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, atîta timp cît este necesar, pentru a da
angajatorului posibilitatea să se asigure ca toate condiţiile de muncă sunt
corespunzatoare şi nu prezintă riscuri pentru securitate şi sănătate la locul său de
muncă;
 j) să coopereze cu angajatorul şi/sau cu angajaţii cu atribuţii specifice în
domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, atîta timp cît este necesar, pentru
realizarea oricărei sarcini sau cerinţe impuse de autoritatea competentă pentru
prevenirea accidentelor şi bolilor profesionale;
k) să dea relaţii din proprie iniţiativă sau la solicitarea organelor de control şi
de cercetare în domeniul protecţiei muncii.
Obligaţiunile unui angajat:
1. Îndeplinirea lucrului acordat de administraţie.
2. Atenţia în timpul lucrului.
3. Nepermiterea altor lucrători la locul tău de muncă (practică).
4. Atenţia la instrumentele deteriorate.
5. Ordinea şi curăţenia la locul de muncă (practică).
Pentru încălcarea unor cerinţe de securitate, administraţia poate aplica
următoarele sancţiuni disciplinare:
1. Observaţie.
2. Mustrare.
3. Mustrare aspră.
4. Concediere.
Primul ajutor in caz de Electrocutare
 intreruperea sursei de curent electric, fara a atinge victima sau sursa de curent
cu mainile goale; se vor folosi manusi izolante sau un material (lemn, plastic,
cauciuc) electroizolant pentru a indeparta sursa de curent
 dacă victima este in stop cardio-respirator se poate ulterior tenta resuscitarea
cardio-respiratorie, dar numai dupa intreruperea sursei de curent (altfel exista
pericolul de electrocutare a salvatorului)
* daca sunt prezente puls si respiratie spontana, victima va fi asezata in pozitia
de siguranta si supravegheata pana la sosirea echipajului medical.
 Concluzii:

În urma efectuării practicii de inițiere la întreprinderea de stat

“Radiocomunicaţii”am căpătat abilitați și calități de muncă și de încadrare în câmpul
muncii.
Principalul obiectiv pus a fost familiarizarea cu tehnici și metode de depanare
menținere a echipamentului de radiodifuziune de putere mare și medie. Despre
tehnologiiile folosite pe larg în emisie și recepție pe cât și funcționarea acestora la
nivel superficial. Am apreciat munca depusă de către inginerii din domeniul
telecomunicațiilor, care la rândul său au creat o impresie de profesionalism și
devotament meseriei pe care o au.
Am evoluat pe plan profesional și personal, având o funcție care necesită
deosebită responsabilitate am căpătat deprinderi noi, care mă vor ajuta pe parcurs,
aceste 4 saptamâni petrecute în cadrul acestei înterprinderi au fost o adevărată
incercare și experință prestată de specialiști.
Acest stagiu de practică a avut un impact deosebit ce constă în motivarea
personală si profesională a tinerilor studenți. Împreună cu colegii mei aducem
mulțumire organizatorilor acestui stagiu de practică ( UTM) pentru posibilitatea de a
ne aprofunda în domeniul telecomunicațiilor și tehnologiilor moderne, care sunt
folosite pe larg în Republica Moldova pe cât și peste hotarele ei.
 Bibliografie
1. Гормаков А.Н., Воронина Н.А. Конструирование и технология
электронных устройств приборов. Печатные платы, Москва- Высшая
школа,1980
2. Жигалов А.Т., Котов Е.П., Шихаев К.Н., Хохлов Б.А. Конструирование и
технология печатных плат. Учебное пособие для радиотехнических
специальностей вузов, Москва- Радио и связь 1997.
3. Teodor Dănilă, Monica Ionescu-Vlad, Componente şi circuite electronice,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1994.
4. Пирогова Е.В. Проектирование и технология печатных плат, Москва-
Мир, 1984
5. https://www.radiocom.md/informatie-generala-1-55
6. https://www.infobase.md/ro/companies/1002600049442/intreprinderea-de-
stat-radiocomunicatii
7. https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=16425&lang=ro
8. https://books.ifmo.ru/file/pdf/751.pdf