Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Variante 20de 20grile 20medicin c4 83 20dentar c4 83 20 - 20sesiunea 20iulie 202013 20 PDF
Variante 20de 20grile 20medicin c4 83 20dentar c4 83 20 - 20sesiunea 20iulie 202013 20 PDF
ODONTOTERAPIE
ABD
ABE
1
ACDE
6. Gaura mentală:
A. se situează în şanţul vestibular inferior labial;
B. se proiectează la jumătatea distanţei dintre marginea bazilară şi cea alveolară;
C. se proiectează între rădăcina mezială a molarului prim inferior şi cea a premolarului
secund inferior;
D. se proiectează între rădăcinile celor 2 premolari inferiori;
E. se proiectează între rădăcina premolarului prim inferior şi cea a caninului inferior.
ABD
ABCD
BCD
ACD
BCE
2
B. homodonţia;
C. heterodonţia;
D. monofiodonţia;
E. polifiodonţia.
AC
BD
ACDE
AC
3
D. are o grosime de circa 10 μm;
E. este o zonă hipermineralizată.
AC
17. Odontoblastele:
A. sunt celule ce aparţin atât dentinei, cât şi pulpei dentare;
B. pot avea prelungiri ce depăşesc joncţiunea smalţ-dentină, în interiorul smalţului;
C. au prelungiri ce nu depăşesc niciodată joncţiunea smalţ-dentină, în interiorul
smalţului;
D. au corpurile celulare cantonate la nivelul tubulilor dentinari;
E. prezintă prelungiri citoplasmatice denumite fibrele Tomes.
ABE
18. Predentina:
A. este un strat de dentină mineralizată din vecinătatea corpului odontoblastelor;
B. este un strat de dentină nemineralizată din vecinătatea corpului odontoblastelor;
C. se găseşte întotdeauna la suprafaţa pulpei;
D. se găseşte întotdeauna la nivelul joncţiunii amelo-dentinare;
E. este cel mai recent strat de dentină format.
BCE
ADE
4
E. se numeşte şi dentină reparatorie.
ABD
22. * Porţiunea de dentină expusă în urma îndepărtării procesului carios cronic, ce a lăsat
în urmă o suprafaţă curăţabilă, dură şi de culoare închisă, brun-negricioasă se numeşte:
A. dentină scleroasă fiziologică;
B. dentină terţiară;
C. dentină secundară;
D. dentină eburnată;
E. dentină reparatorie.
BDE
ACDE
5
27. * Stratul acelular al cimentului:
A. se depune şi se găseşte mai frecvent în jumătatea apicală a rădăcinii;
B. se depune şi se găseşte mai frecvent la nivelul furcaţiilor radiculare;
C. predomină în jumătatea coronară a rădăcinii;
D. se găseşte pe toată suprafaţa cimentului radicular;
E. predomină în 1/3 apicală a rădăcinii.
BE
6
D. este reversibil cu condiţia unui mediu lichid cu suficienţi ioni de fosfat de calciu
Ca+2PO-34;
E. presupune dizolvarea fibrelor de colagen.
BCD
ABD
35. Modificările apărute în dentină în urma atacului carios ajuns la acest nivel sunt:
A. degenerarea şi dizolvarea materialului organic al dentinei;
B. degenerarea şi dizolvarea materialului anorganic al dentinei;
C. invazia bacteriană consecutivă pierderii integrităţii structurale;
D. demineralizarea dentinară de către un acid organic diluat;
E. invazia bacteriană anterioară pierderii integrităţii structuralE.
AC
ABCD
37. Clasificarea cariei dentare după extinderea procesului carios şi al raportului cu pulpa:
A. caria de gradul I este caria suprafeţei radiculare;
B. caria de gradul II este caria smalţului;
C. caria de gradul III este caria complicată cu pulpopatii;
D. caria de gradul IV este caria complicată cu parodontita apicală;
E. caria de gradul II este caria smalţului şi a dentinei.
CDE
7
38. Caracteristicile cariei dentare acute sunt:
A. este mai frecventă la adulţi;
B. este mai frecventă la copii;
C. prezintă complicaţii pulpare tardive, rare;
D. este o carie umedă;
E. presupune degradarea lentă a ţesuturilor dure dentare.
BD
ABCD
DE
ABC
8
D. evidenţierea leziunii carioase ca o pată translucidă pe fondul întunecat al dintelui;
E. vizualizarea în oglindă a suprafeţei dentare inspectate.
BC
ABCE
47. Care sunt perioadele de creştere a incidenţei cariei dentare în cazul factorului vârstă:
A. 4-8 ani;
B. 6-12 ani;
C. 11-19 ani;
D. 55-65 ani;
E. 18-25 ani.
ACD
48. *Care este formula de calcul a indicelui de intensitate a cariei DMF, ce are ca şi
corespondent în literatura română de specialitate indicele CER (C-cariat, E-extras sau
absent şi R-restaurat sau obturat):
A. (C+E+R) x 100/28;
B. (C+E+R) x 28/100;
C. (C+E+R) x 32/100;
D. (C+E+R) x 100/32;
E. (C+E+R / 32) x 100.
A
9
49. Simetricitatea cariilor:
A. la dinţii şi chiar la suprafeţele omologe, caria apare la intervale scurte de timp;
B. la dinţii şi chiar la suprafeţele omologe, caria apare la intervale lungi de timp;
C. este întâlnită mai ales la arcada superioară;
D. este întâlnită mai ales la arcada inferioară;
E. nu există elemente de simetricitate în ceea ce priveşte apariţia cariilor la om.
AD
BD
BCD
53. Datele culese într-o colectivitate privind caria dentară, prelucrate statistico-matematic,
oferă relaţii cu valoare ştiinţifică despre:
A. eficienţa sau ineficienţa măsurilor igienico-sanitare;
B. influenţa obiceiurilor alimentare;
C. statusul odontal al unui grup dat;
D. planificarea necesarului de forţe şi materiale pentru asanare;
E. perioada de debut a cariilor.
ABCD
10
D. premolarii inferiori, premolarii superiori;
E. premolarii superiori, premolarii inferiori.
CE
ACDE
BC
11
60. Dintre cele 8 stereotipuri de Streptococcus mutans asociate cu caria dentară fac parte:
A. S. rattus;
B. S. sobrinus;
C. S. salivaris;
D. S. cricetus;
E. S. sanguis.
ABD
BE
ACDE
12
C. prin activitatea directă antibacteriană;
D. prin activitatea indirectă antibacteriană.
E. prin înlăturarea mecanică a bacteriilor.
ABCE
66. *Care este cantitatea de salivă pe care în mod normal un adult o secretă pe zi:
A. 0,5-1 litru;
B. 0,5 litri;
C. 1-1,5 litri;
D. 1,5-2 litri;
E. peste 2 litri.
68. Dintre medicamentele capabile să reducă fluxul salivar crescând astfel riscul de carie,
se numără:
A. antidepresivele;
B. cele ce reduc apetitul alimentar;
C. antibioticele;
D. antihistaminice;
E. anticoagulantele.
ABD
BCE
13
ABCD
71. Dintre teoriile endogene privind etiologia cariei dentare simple fac parte:
A. teoria reflexă;
B. teoria enzimatică;
C. teoria neuro-distrofică;
D. teoria fizico-chimică;
E. teoria chimico-bacteriană.
ABC
ADE
ACE
ABE
14
C. perturbările în metabolismul Ca/P în timpul perioadei de formare a dinţilor pot
genera hipoplazii serioase ale smalţului;
D. perturbările în metabolismul Ca/P în timpul perioadei de formare a dinţilor pot
genera defecte ale dentinei;
E. perturbările în metabolismul Ca/P în timpul perioadei de formare a dinţilor pot
genera modificări severe în pulpa dinţilor.
BCD
76. Conţinutul de seleniu şi vanadiu în dietă şi rolul lor în etiologia cariei dentare:
A. studiile arată că persoanele ce trăiesc în zonele seleniferoase prezintă o incidenţă
mai ridicată a cariei dentare, în comparaţie cu zonele neseleniferoase;
B. studiile arată că persoanele ce trăiesc în zonele seleniferoase nu prezintă o incidenţă
mai ridicată a cariei dentare, în comparaţie cu zonele neseleniferoase;
C. odată cu creşterea concentraţiei de vanadiu s-a observat o scădere a ratei cariei
dentare;
D. odată cu creşterea concentraţiei de vanadiu s-a observat o creştere a ratei cariei
dentare;
E. semnificaţia acestor constatări nu a fost clarificată.
ACE
BCE
78. Studiile privind rolul factorului ereditar în etiologia cariei dentare arată că:
A. în cazul taţilor şi mamelor cu un indice DMF înalt, vor rezulta urmaşi cu o rată
înaltă a indicelui DMF;
B. în cazul taţilor şi mamelor cu un indice DMF scăzut, vor rezulta urmaşi cu o rată
scăzută a indicelui DMF;
C. indicele DMF al taţilor nu îl influenţează pe cel al copiilor;
D. indicele DMF al mamelor nu îl influenţează pe cel al copiilor;
E. indicele DMF al părinţilor nu îl influenţează pe cel al copiilor.
AB
15
C. este adevărată observaţia clinică, conform căreia o femeie în timpul ultimului stadiu
al sarcinii sau imediat după aceea manifestă o semnificativă creştere a activităţii
carioase;
D. nu este adevărată observaţia clinică, conform căreia o femeie în timpul ultimului
stadiu al sarcinii sau imediat după aceea manifestă o semnificativă creştere a activităţii
carioase;
E. creşterea incidenţei cariei la gravide este de fapt o problemă de neglijenţă din partea
acestora.
ADE
80. Care dintre următoarele afirmaţii privind etiologia cariei dentare sunt adevărate:
A. caria este considerată un fenomen de echilibru de suprafaţă, în sensul că apare în
condiţiile când se distruge acest echilibru dintre suprafaţa dintelui şi mediul
înconjurător;
B. premisele pentru formarea cariei sunt create de prezenţa microorganismelor;
C. factorul timp poate varia între săptămâni şi luni;
D. premisele pentru formarea cariei sunt create de substratul nutritiv format mai ales
din mono- şi dizaharide;
E. locurile de retenţie asigură pentru placă timpul necesar de acţiune, până la
învingerea rezistenţei structurale a dintelui.
ABDE
16
C. dinţii sunt numerotaţi de la 1-28, examinarea derulându-se în sensul acelor de
ceasornic
D. dinţii sunt numerotaţi de la 1-28, examinarea derulându-se în sens invers acelor de
ceasornic
E. examinarea pornește de la molarul 3 maxilar stânga, continuând apoi cu molarul 3
mandibular dreapta
Răspuns corect a
17
B. se foloseşte o bucată de gheaţă sau gutapercă încălzită care se aplică direct pe pulpa
dintelui
C. o durere de circa 15 secunde sugerează o hiperemie
D. o durere de circa 15 secunde sugerează o pulpită ireversibilă
E. o durere intensă şi mai de durată la rece sau cald sugerează o pulpită ireversibilă
Răspuns corect a, c, e
Răspuns corect c
Răspuns corect b, c, e
18
E. se poate transmite prin contacte întâmplătoare non-sexuale care includ sărutul social
şi folosirea aceluiaşi prosop cu o victimă SIDA
Răspuns corect a, d
Răspuns corect b, c, d
Răspuns corect c
95. Transmiterea hepatitei virale de tipul B:
A. se face prin sânge, abuz de droguri intravenoase şi contact sexual
B. se face numai prin sânge
C. se poate face prin contaminarea tegumentelor lezate, gură sau ochi cu sânge sau
salivă infectată
D. se face în rândul populaţiei prin aceleaşi căi ca şi HIV
E. la copilul sau nou-născutul mamelor infectate cu HBV se face în 50% din cazuri
Răspuns corect a, c, d, e
Răspuns corect b
19
Răspuns corect a,b, c
Răspuns corect e
20
Răspuns corect a,b,d
Răspuns corect a
Răspuns corect a, b, c
Răspuns corect a, b, c ,d
Răspuns corect a, b, c
107. * Cantitatea de mercur sanguin ce provine din restaurările de amalgam a fost stabilită
la:
A. 1-3 g/l
B. 4-7 g/l
C. 8-12 g/l
D. 20-30 g/l
E. peste 50 g/l
Răspuns corect a,
21
108. *Inserarea amalgamului în cavitate trebuie realizată în maximum:
A. 3 minute de la începerea amalgamării
B. 5 minute de la începerea amalgamării
C. 8 minute de la începerea amalgamării
D. 15 minute de la începerea amalgamării
E. 20 minute de la începerea amalgamării
Răspuns corect a
22
Răspuns corect: B
113. *În ce situaţii caria la nivelul smalţului are diametrul mai mare la joncţiunea
smalţ dentina decât la suprafaţa smalţului?
A. caria radiculară
B. caria suprafeţelor netede
C. caria în şanţuri
D. caria pe vârful cuspizilor
E. caria de cement
Răspuns corect: C
114. Care sunt tipurile morfologice de carie primară ?
A. cariile recidivante
B. cariile de pe suprafeţele radiculare
C. cariile de la nivelul feţelor netede
D. cariile secundare marginale
E. cariile de la nivelul fisurilor si fosetelor
Răspuns corect: B, C, E
Răspuns corect: B, C, D
116. Cavităţiile de clasa l rezultă în urma tratamentului leziunilor carioase care evoluează:
A. în toate fosele şi fisurile de pe suprafaţa ocluzală a molarilor si premolarilor
B. în 2/3 ocluzale vestibulare si orale ale molarilor
C. suprafaţa palatinală a frontalilor maxilari
D. suprafeţele proximale ale incisivilor şi caninilor cu păstarea unghiului incizal
E. in 1/3incizala a feţelor vestibulare si orale ale dinţilor
Răspuns corect: A, B, C
Răspuns corect: b
23
118. Factorii condiționali în stabilirea conturului marginal în etapa inițială de preparare a
unei cavități sunt:
A. extensia leziunii carioase
B. adâncimea leziunii carioase
C. considerațiile estetice
D. corectarea sau îmbunătățirea relației ocluzale
E. conturul dintelui adiacent
120. *În etapa inițială de preparare a cavității în fosete și fisuri adâncimea nu va depăși:
A. 0,2 mm în dentină (de la joncţiunea smalţ-dentină)
B. 0,5 mm în dentină (de la joncţiunea smalţ-dentină)
C. 1 mm mm în dentină (de la joncţiunea smalţ-dentină)
D. 1,5 mm mm în dentină (de la joncţiunea smalţ-dentină)
E. 2 mm mm în dentină (de la joncţiunea smalţ-dentină)
Răspuns corect: a
121. Etapa inițială de preparare a cavității este alcătuită din următoarele secvențe:
A. realizarea conturului marginal şi a adâncimii iniţiale
B. realizarea formei primare de rezistenţă
C. realizarea formei primare de retenţie
D. realizarea formei de convenienţă
E. realizarea protecţiei pulpară
Răspuns corect: a , b, c, d
122. Etapa finală de preparare a cavității este alcătuită din următoarele secvențe:
A. realizarea formei primare de rezistenţă
B. realizarea formei primare de retenţie
C. realizarea formei secundare de rezistenţă şi retenţie
D. realizarea formei de convenienţă
E. realizarea protecţiei pulpară
Răspuns corect: c, e
24
B. Evitarea terminării marginilor pe eminenţe extreme, cum ar fi cuspizii şi crestele de
smalţ
C. Extinderea marginilor în aşa fel, încât să permită acces suficient pentru manipularea
procedurilor
D. Plasarea adâncimii peretelui axilar la maxim 0,2-0,8 mm în dentină (ceva mai mult
pe suprafaţa radiculară); adâncime mai mică atunci, când nu este necesară plasarea de
şanţuri de retenţie
E. Plasarea adâncimii peretelui axilar la maxim 1,2-1,8 mm în dentină (ceva mai mult
pe suprafaţa radiculară); adâncime mai mică atunci, când nu este necesară plasarea de
şanţuri de retenţie
Răspuns corect:a, b c, d
Răspuns corect:a, c, e
125. Principiile fundamentale implicate în obţinerea formei primare de rezistenţă sunt
următoarele:
A. utilizarea formei de casetă cu podeaua plată, care va ajuta dintele să reziste forţelor
masticatorii direcţionate în axul lung al său
B. restricţionarea extensiei pereţilor laterali pentru a lăsa cuspizi şi creste rezistente şi
dentină suficientă de suport
C. extensia pereţilor laterali pentru a lăsa cuspizi şi creste rezistente şi dentină
suficientă de suport
D. realizarea de unghiuri interne rotunjite, care reduc concentrarea stresurilor în
structurile dentare
E. a se realiza o grosime suficientă a materialului restaurator pentru a preveni fractura
sa sub acţiunea forţelor masticatorii
Răspuns corect:a, b, d , e
126. Designul caracteristic al cavităţii preparate poate spori forma primară de rezistenţă
prin următoarele trăsături:
A. podele cât mai plate
B. forma de casetă
C. unghiuri interne rotunjite
D. unghiuri interne ascuțite
E. includerea în preparare a structurilor denare nonrezistente
Răspuns corect:a, b, c , e
25
A. unele ingrediente ale diverselor materiale
B. modificările termice permise de conductibilitatea materialelor restauratoare
C. şocul galvanic
D. agenți adezivi dentinari
E. forţele transmise prin material la dentină
Răspuns corect:a, b, c , e
128. Factorii care trebuiesc luaţi în considerare în cazul finisării pereţilor de smalţ şi a
marginilor:
A. direcţia prismelor de smalţ
B. suportul prismelor de smalţ atât la nivelul joncţiunii smalţ-dentină cât şi lateral
C. tipul de material restaurator ce va fi aplicat în cavitate
D. protecția pulpară
E. tipul de instrumente folosit
Răspuns corect:a, b, c
129. *În cazul cavității preparate pentru amalgam unghiurile marginale ale cavităţii
preparate vor fi de :
A. 90°
B. 120°
C. 50°
D. 70°
E. peste 120°
Răspuns corect:a
130. *În cazul cavității de clasa a II-a preparată pentru amalgam se indică bizotarea:
A. la nivelul pereților interni ai cavității
B. la nivelul peretelui ocluzal
C. la nivelul peretelui vestibular
D. la nivelul peretelui axial
E. la nivelul peretelui gingival numai în cazul in care este prezent smalțul
Răspuns corect:e
Răspuns corect:c,
26
C. necesită un număr redus de instrumente
D. reduc riscul procedurilor restauratoare incorecte
E. scad preţul de cost al tratamentului
Răspuns corect: A, B, C
133. *Frezele din tungsten-carbid cu 30 sau mai multe lame sunt utilizate pentru:
A. atacul primar
B.extensia prepararii
C. pregatirea retentiei
D. exereză
E. finisare
Răspuns corect: e
134. * Care este numărul minim de lame tăietoare ale unei freze sferice?
A. 4
B. 6
C. 8
D. 10
E. 5
Răspuns corect: b
Răspuns corect: A, B, C
136. Care freze sferice au diametrul capului peste 1mm ?
A. nr. 4
B. nr. 3
C. nr. 1
D. nr.2
E. nr. 5
Răspuns corect: A, B, E
Răspuns corect:B, C, E
27
138. Frezele sferice (globularE. sunt utilizate pentru:
A. bizotarea marginilor de smalt
B. atacul primar
C.. extensia prepararii
D.. pregatirea retentiei
E. indepartarea tesuturilor dure alterate
Răspuns corect: A, B, E
Răspuns corect: B, C, D
141. Ce freze cilindrice au diametrul sub 1 mm?
A. nr. 56
B. nr. 256
C. nr. 57
D. nr. 257
E.. nr. 258
Răspuns corect: E
Răspuns corect:B, C, E
28
E. indepartarea tesuturilor dure alterate
Răspuns corect: a, d
Răspuns corect: a,
145. *Care din următoarele afirmații referitoare la freza pară este adevărată:
A. are un număr de 14 lame
B. partea frontală este ușor concavă
C. este activă și frontal
D. nu este activă frontal
E. are un număr de 12 lame
Răspuns corect: c
Răspuns corect: c
Raspuns corect B, C, E
29
E. lama
Răspuns corect: C, D
150. Dalta:
A. se foloseşte pentru planarea smalţului si a dentinei
B. se foloseşte pentru clivarea smalţului si a dentinei
C. marginea tăietoare este reprezentata de un bizou pe o singura parte
D. acţionează printr-o mişcare de apăsare
E. acţionează printr-o mişcare de raclare
Răspuns corect: A, B, C, D
Răspuns corect: e
Raspuns corect A, B
153. *Care este grosimea straului minim de dentină normală interpusă între cavitate şi camera
pulpară este nevoie pentru a avea o bună protecţie pulpară împotrivă agenţilor
traumatici termogenici în prepararea cavităților:
A. 5 mm
B. 4 mm
C. 3 mm
D. 2 mm
30
E. 1 mm
Răspuns corect: e
Răspuns corect: a, b, c, d
Răspuns corect: B
156. *Cum se previne exfolierea mucoasei la îndepărtarea rulourilor de vata care adera?
A. utilizarea pensei dentare
B. lubrefierea mucoasei cu vaselina
C. lubrefierea mucoasei cu clorhexidina
D. lubrefierea mucoasei cu clorura de zinc
E. umezirea abundenta cu spray-ul de apa
Răspuns corect: E
Răspuns corect: A, C
31
A. asigură o bună vizibilitate și acces
B. asigură un câmp operator curat și uscat
C. asigură retracția părților moi
D. este consumatoare de timp
E. păstrează concentrația optimă a medicamentelor
Răspuns corect: a, b, c, e
Răspuns corect: C
161. Bratele clamelor cu care se fixeazǎ piesa de cauciuc a digǎi au urmǎtoarele forme:â
A. clame circumferentiale
B. clame cu aripioare
C. clame fǎrǎ aripioare
D. clame de fixare si retracţie
E. clame cu 5 puncte de fixare
Raspuns corect A, B, C, D
163. Orificiul cu diametru 1,5 creat de clestele perforator al digai este pentru:
A. premolari voluminosi
B. molari de dimensiuni mari
C. molari de dimensiuni medii
D. premolari de dimensiuni reduse
E. incisivi superiori
Raspuns corect A, C
32
E. Ivory 4
Raspuns corect A, B, C
165. *În prepararea unei cavități de clasa I pentru amalgam pe molari, distanta de la
marginea cavitatii la suprafata proximala va trebui sa fie de minim:
A. 1,6mm
B. 2mm
C. 2,5mm
D. 1,5mm
E. 3mm
Raspuns corect B
167. *In cazul prepararii cavitatii de clasa I pentru amalgam pe premolarii superiori,pe ce
adincime va intra freza nr. 245 in foseta sau fisura?
A. 0,5 mm
B. 1 mm
C. 1,5 mm
D. 2 mm
E. 2,5 mm
Raspuns corect C
Raspuns corect E
169. După clasificare lui Black cavitatea de clasa a I se imparte in urmatoarele subclase:
A. cavitatea de clasa I A
B. cavitatea de clasa I B
C. cavitatea de clasa I C
D. cavitatea de clasa I D
E. cavitatea de clasa I E
33
Raspuns corect A ,B, C
170. Selectarea materialului restaurator pentru cavitatile de clasa a II-a tine cont de
urmatorii factori:
A. provenienta pacientului
B. varsta pacientului
C. psihicul pacientului
D. estetic
E. factorul economic
Raspuns corect B, D, E
171. Adâncimea puţurilor de retenţie din peretele gingival al cavităţii de clasa II-a este de:
A. 0,5 mm
B. 1 mm
C. 1,5 mm
D. 2 mm
E. 2,5 mm
Raspuns corect A, B
Raspuns corect A, C, E
173. *Care este lungimea șanțurilor de retentie create in peretele gingival al cavităţii:
A. 1-2 mm
B. 2-3 mm
C. 3-4 mm
D. 4-5 mm
E. 5-6 mm
Raspuns corect B
174. Pentru prepararea cavitatii de clasa I din fosetele vestibulare ale molarilor mandibulari
ce vor fi obturate cu amalgam se utilizeaza:
A. frezele 169L
B. frezele 329
C. frezele 10
D. frezele 245
E. frezele trepan
Raspuns corect A, B, D
175. Indicatiile utilizarii amalgamului de argint pentru restaurarea cavitatilor de clasa a-III-
a sunt urmatoarele:
34
A. Fata distala a caninilor superiori si inferiori
B. Fata proximala a incisivilor
C. Fata meziala a caninilor
D. Carii care nu au subminat unghiul incizal
E. Pacienti tineri, cu susceptibilitate mare la carie
Raspuns corect A, D, E
176. Coada de rindunica orala in cavitatea de clasa III pentru amalgam are urmatoarele
caracteristici:
A. este rezervata cavitatilor cu extensie incizala
B. e indicata in cavitatile ce necesita o retentie aditionala
C. e indicata in orice cavitate, indiferent de intinderea leziunii
D. este rezervata cavitatilor extinse
E. nu e necesara in cavitatile mici si moderate
Raspuns corect A, B, D, E
Raspuns corect A, B, C
178. *Care este freza de elecție folosită la prepararea conturului marginal al unei cavități de
clasa a V-a pentru amalgam pe caniul madibular:
A. globulară
B. cilindrică
C. cilindro-conică
D. fisură
E. pară
Raspuns corect C
179. În cavitatea de clasa a VI-a pentru amalgam retenția se realizează folosind freza:
A. frezele 1/4
B. frezele 245
C. frezele 33 1/2
D. frezele 330
E. frezele 169L
Raspuns corect A, C
35
E.este o plagă infectată
Răspuns corect: A, C, E
Răspuns corect: A, B, D
Răspuns corect: A, C, E
Răspuns corect: B, D, E
184. În funcţie de grosimea peretelui pulpar restant, cavităţile preparate se clasifică în:
A.tipul A - are o adâncime de 0,2 mm dincolo de JSD
B. tipul B – are grosimea dentinei restante de minim 2 mm C.tipul B - are un strat de
dentină restant de maxim 2 mm
D.tipul C - are un strat subţire dar intact de dentină de maxim 1,5 mm
E.tipul D - presupune existenţa unei comunicări clinice sau subclinice cavitate-pulpă
dentară
Răspuns corect: A, B, D, E
185. Condiţiile în care un coafaj pulpar direct poate avea succes sunt:
A.pulpa deschisă să fie vie şi neinflamată
B.expunerea să fie mai mică de 2 mm
C.coafajul să se realizeze în maxim 2 ore de la deschiderea accidentală
D.să nu sângereze deloc
E.dintele să nu mai prezinte alte obturaţii coronare
Răspuns corect: A, C, E
36
186. Sistemul de matrici universale Tofflemire are următoarele caracteristici:
A.este ideal când trei suprafețe (mezială, ocluzală și distală) ale dinților posteriori trebuie
restaurate
B.au avantajul că pot fi poziționate atât pe fața vestibulară câtși pe fața orală a dinților
C.portmatricea și banda nu sunt stabile odată poziționate
D.matricile au o dimensiune ocluzo-gingicală variabilă
E.îndeplinește toate condițiile necesare unei portmatrici sau matrici ideale
Răspuns corect: A, B, D
Răspuns corect: A, E
Răspuns corect: A, D, E
Răspuns corect: B, C, E
Răspuns corect: B, C, E
37
B.realizarea finisării conturului marginal la cavităţi de clasa III-a şi a IV-a
C.neîndepărtarea în întregime a dentinei infectate de la nivelul JSD
D.un tratament incorect de plagă dentinară
E.neefectuarea bizotării în unghi de 20° a prismelor de smalţ de la nivelul pragului
gingival al cavităţii de clasa II-a
Răspuns corect: A, E
192. Cavitatea preparată modificat pentru restaurările compozite are următoarele caracteristici:
A.nu are o configurație specială a pereților cavității
B.are o configurație specială a pereților cavității
C.are o adâncime specifică
D.nu are o adâncime specifică
E.are margini de smalț
Răspuns corect: A, D, E
193. Indicațiile preparării modificate pentru restaurările compozite sunt:
A.restaurarea leziunilor coronare mari
B.restaurarea leziunilor coronare noi
C.restaurarea leziunilor coronare mici
D.restaurarea leziunilor înconjurate de smalț
E.corectarea defectelor de smalț
Răspuns corect: B, C, D, E
194. Indicațiile pentru abordarea vestibulară în prepararea cavității de clasa a III-a pentru compozite
sunt:
A.există un aliniament regulat al dinților
B.caria extensivă s-a extins pe suprafața vestibulară
C.caria extensivă s-a extins pe suprafața orală
D.există o restaurație veche ce trebuie înlocuită care a fost plasată prin abordare vestibulară
E.leziunea carioasă este cantonată înspre fața vestibulară
Răspuns corect: B, D, E
Răspuns corect: B, D, E
38
Răspuns corect: A, B, D
Răspuns corect: A, B, D
Răspuns corect: B, C, D
Răspuns corect: A, D,
Răspuns corect: B, C, E
Răspuns corect: A, B, D
39
A.sunt rășini cu vâscozitate crescută
B.sunt hidrofobe
C.sunt rășini cu vâscozitate redusă
D.sunt hidrofile
E.reprezintă baza retenției în restaurările din materiale compozite
Răspuns corect: C, D, E
Răspuns corect: A, C,
204. La restaurarea cu materiale fizionomice ale leziunilor simple ale dinților frontali icul
plasat la nivelul marginii gingivale :
A.realizează o ușoară depărtare a dinților
B.compensează grosimea matricii permițând refacerea punctului de contact
C.se plasează dinspre vestibular în cazul în care caria a fost abordată de asemenea
dinspre vestibular
D.împiedică penetrarea în șanțul gingival materialului compozit
E.fixează în poziție matricea
Răspuns corect: C
40
207. Cimentul ionomer de sticlă se recomandă ca material restaurator în următoarele situații
clinice:
A.la pacienții cu risc scăzut la carie
B.la pacienții cu risc crescut la carie
C.pentru restaurarea cavităților de clasa a IV-a
D.pentru restaurarea cavităților de clasa a V-a de pe suprafața radiculară
E. pentru restaurarea cavităților de clasa a II-a tunelizate
Răspuns corect: B, D, E
Răspuns corect: A, B,
Răspuns corect: A, B, C, E
210. Noile materiale compozite pentru restaurările ce implică suprafața ocluzală posedă
următoarele caracteristici compoziționale:
A.creșterea cantității de încărcătură și reducerea matricei rășinoase
B.reducerea cantității de încărcătură și creșterea matricei rășinoase
C.reducerea porozității
D.incluziunea de macrofile dispersate
E.dimensiune crescută a particulelor primare de umplutură
Răspuns corect: A, C,
Răspuns corect: A, D, E,
212. Dintre indicațiile pentru folosirea rășinilor compozite la dinții posteriori amintim:
41
A.restaurarea cavităților de clasa I și a II-a care pot fi izolate corespunzător iar
contactele centrice se fac pe structura dentară
B.restaurarea cavităților de clasa a VI-a
C.reparația zonelor fracturate
D.în zonele cu stressuri ocluzale mari
E.când toate contactele ocluzale se fac numai pe compozit
Răspuns corect: A, B, C,
Răspuns corect: B, C, E
Răspuns corect: A, B, D,
Răspuns corect: A, C, E,
42
E.dentina rezuduală infectată se îndeparetează cu o freză globulară sau cu un excavator
Răspuns corect: A, B, E,
Răspuns corect: A, B, D,
Răspuns corect: A, C, D,
Răspuns corect: B, C, E,
220. În restaurarea cu compozit a cavităților ocluzale și proximale ale dinților posteriori
A.agenții adezivi se aplică numai pe smalț
B.agenții adezivi se alică numai pe dentină
C.agenții adezivi se aplică peste întreaga cavitate preparată
D.inserția compozitului se face fie cu instrumente de mână fie cu seringa
E.adezivul este fotopolimerizat de regulă 20 de secunde
Răspuns corect: C, D, E,
43
D.dacă se folosește matrice transparentă și ic reflectorizant prima polimerizare se face
din direcție ocluzală
E. dacă se folosește matrice transparentă și ic reflectorizant prima polimerizare se face
direct pe capătul exterior al icului
Răspuns corect: A, B, E,
Răspuns corect: A, C, D, E,
Răspuns corect: B, C, E
Răspuns corect: A, C,
Răspuns corect: A, B, E
44
C.reprezintă singurul factor care-l determină pe medic să înlocuiască restaurările
necorespunzătoare
D.evoluează în profunzime provocând subminarea și fracturarea pereților cavității
E.evoluează în suprafață la nivelul conturului marginal al cavității
Răspuns corect: B, C, D
Răspuns corect: B, C, E
Răspuns corect: A, B, D
Răspuns corect: A, B, E
Răspuns corect: A, C, E
45
D.duce la complicații pulpare
E.nu duce la complicații pulpare
Răspuns corect: A, B, D
Răspuns corect: A, B, D
Răspuns corect: A, C, E
Răspuns corect: A, B, C, E
Răspuns corect: A, B, D,
236. Linerii folosiți în protecția pulpară sub materialele restauratoare sunt folosiți:
A.în strat gros
B.în strat relativ subțire
C.să furnizeze o barieră de protecție pentru dentină față de reactanții reziduali
D.să furnizeze o barieră de protecție pentru smalț față de reactanții reziduali
E.să ofere o izolare electrică inițială
Răspuns corect: B, C, E
46
237. Linerii suspensie folosiți în protecția pulpară:
A.sunt bazați pe un solvent nonapos volatil
B.sunt bazați pe apă și au mai mulți constituenți suspendați
C.se usucă mai greu decât soluțiile liner
D.se usucă mai ușor decât soluțiile liner
E.realizează un film de ccA. 20-25 micrometri
Răspuns corect: B, C, E
Răspuns corect: B, C, D, E
Răspuns corect: A, D,
Răspuns corect: A, B, E,
241. Materialele restauratoare ale leziunilor simple ale țesuturilor dure dentare au
următoarele caracteristici:
A.refac morfologia dinților
B.restabilesc funcțiile pierdute
C.pot sa nu fie biocompatibile cu pulpa dinților
D.trebuie să impiedice progresia leziunii carioase
E.nu au rol profilactic
Răspuns corect: A, B, D,
47
D.nu conduce căldura și electricitatea
E.se recomandă pentru acoperirea pansamentelor calmante, antibiotice și
antiseptice
Răspuns corect: A, B, D,
Răspuns corect: B, D,
Răspuns corect:A, B, C, D
Răspuns corect:A, C, E
Răspuns corect: A, C,
48
E.are cel mai mare succes la pacienții în vârstă
Răspuns corect: B, C, D
248. Factorii care influențează succesul coafajului pulpar indirect pot fi:
A.evidențierea vitalității pulpare
B.vârsta pacientului
C.mărimea expunerii suspectate
D.localizarea dintelui pe arcadă
E.tipul restaurației finale
Răspuns corect: A, B, C, E
Răspuns corect: D
Răspuns corect: C
251. *La cavitatea de clasa a III-a convențională bizotată bizoul se prepară cel mai bine cu:
A.o freză diamantată efilată
B.o freză flacără diamantată
C.o freză cilindro-conică din carbid
D.o freză cilindrică din carbid
E.freza pară nr.330
Răspuns corect: B
252. *În cazul abordării vestibulare la prepararea cavității de clasa a III-a convențională
bizotată conturul marginal se stabilește cu:
A.freză globulară nr. 1
B.freză globulară nr. 2
C.freza pară nr. 245
D.freza pară nr. 330
E.freza globulară ½
Răspuns corect: B
49
253. *La prepararea cavității de clasa a V-a convențională pentru compozite cu acces
gingival limitat se folosește o freză:
A.o freză globulară nr.1 sau 2
B.o freză cilindro-conică din carbid
C.o freză globulară nr. ½
D.o freză globulară ¼
E.freza nr. 245
Răspuns corect: A
254. *La prepararea cavității de clasa a V-a convențională pentru compozite în etapa
inițială de preparare a cavității adâncimea peretelui axial va fi:
A.0,25 mm
B.0,75 mm
C.0,50 mm
D.1 mm
E.0,20 mm
Răspuns corect: B
255. *La prepararea cavității de clasa a V-a convențională pentru compozite șanțurile de
retenție au o adâncime de:
A.0,50 mm
B.0,15 mm
C.0,25 mm
D.0,75 mm
E.1 mm
Răspuns corect: C
256. *Prepararea inițială a cavității de clasa a V-a modificată pentru compozite se face cu:
A.o freză diamantată rotundă sau eliptică
B.o freză globulară din carbid
C.freza pară nr. 245
D.o freză cilinro-conică din carbid
E.freza pară nr.330
Răspuns corect: A
Răspuns corect: B
50
B.în strat subțire
C.în strat gros
D.în cavitățile unde dentina restantă sănătoasă se presupune că are o grosime de cel
puțin 2mm
E.în cavitățile unde dentina restantă sănătoasă se presupune că are o grosime de cel
puțin 1,5mm
Răspuns corect: C
259. *Gelul garvant de acid fosforic se aplică pe suprafața smalțului pe o perioadă de:
A.15 secunde
B.30 secunde
C.45 secunnde
D.20 secunde
E.60 secunde
Răspuns corect: B
260. *Un smalț rezistent la atacul acid necesită un timp de gravare acidă de:
A.30-45 de secunde
B.20-30 de secunde
C.60-90 de secunde
D.45-50 de secunde
E.15-20 de secunde
Răspuns corect: C
261. *Dacă accidental fluxul salivar sau secreția gingivală contaminează zona de smalț
gavată acid se va regrava timp de:
A.30 de secunde
B.20 de secunde
C.40 de secunde
D.10 secunde
E.15 secunde
Răspuns corect: D
Răspuns corect: C
51
C.1 minut
D.2 minute
E.3 minute
Răspuns corect: C
Răspuns corect: A
Răspuns corect: D
Răspuns corect: A
Răspuns corect: E
52
D.globulară nr. 1/2
E.globulară nr. 1
Răspuns corect: D
269. *La inserția materialului compozit prin tehnica straturilor succesive în cavitățile de
clasa a II-a primul strat:
A.se alică în grosime de 2mm
B.se aplică pe peretele pulpar al cavității
C.se aplică în grosime de 1mm
D.se aplică în grosime de 1,5mm
E.se aplică pe pereții vestibulari și orali
Răspuns corect: C
270. *În vederea restaurării complexe cu amalgam, șanțul de retenție gingival al cavității
preparate se poate face cu freza:
A.globulară nr. ½
B.globulară nr. ¼
C.cilindro-conică nr. 169L
D.globulară nr.1
E.globulară nr. 2
Răspuns corect: C
Răspuns corect: E
272. *În cazul restaurărilor complexe din amalgam, grosimea materialului restaurator în
zona cuspizilor refăcuți în zonele de contact centrice (unde nu exsită cerințe esteticE.
trebuie să fie de:
A.1mm
B.2mm
C.1,5mm
D.2,5mm
E.0,5mm
Răspuns corect: D
53
D.efilată
E.cilindro-conică
Răspuns corect: E
274. *În clasificarea cavităților în funcție de grosimea peretelui pulpar restant, cavitățile din
grupa B au grosimea acestui perete de:
A.minim 2mm
B.minim 1mm
C.minim 1,5mm
D.minim 0,5mm
E.minim 3mm
Răspuns corect: A
Răspuns corect: B
276. *Linerii-suspensie realizează un film de:
A.20-25μm
B.2-5μm
C.0,2-1mm
D.1-1,5mm
E.10-20 μm
Răspuns corect: A
277. *În cavitățile preparate ci instrumente rotative stratul de detritus dentinar impactat are
o grosime de:
A.20-25μm
B.2-5μm
C.0,2-1mm
D.1-1,5mm
E.10-20 μm
Răspuns corect: B
54
ENDODONȚIE
Răspunsuri corecte: b, c
Răspunsuri corecte: a, b, c, d
Răspunsuri corecte: a, b, c, d
Răspunsuri corecte: a, c, d
Răspunsuri corecte: a, b, c
55
A. trei zone distincte
B. patru zone distincte
C. două zone distincte
D. cinci zone distincte
E. șase zone distincte
Răspunsuri corecte: b
Răspunsuri corecte: a, b, c, d
Răspunsuri corecte: a, b, c
Răspunsuri corecte: d, e
Răspunsuri corecte: a, b, c
56
Răspunsuri corecte: b, c, d, e
Răspunsuri corecte: a, b, c, d
Răspunsuri corecte: a, b, c, e
Răspunsuri corecte: a, b, c, e
Răspunsuri corecte: a, b, c,
Răspunsuri corecte: a, c, e
57
B. două straturi: adventicea şi tunica musculară
C trei straturi: tunică internă, intima şi tunică externă
D. trei straturi: tunica medie, tunica musculară şi tunica internă
E. un singur strat de celule endoteliale
Răspunsuri corecte: a
Răspunsuri corecte: a, b
Răspunsuri corecte: a, b, c, e
Răspunsuri corecte: b, c, d, e
Răspunsuri corecte: a, b, c
58
Răspunsuri corecte: a, b, c
Răspunsuri corecte: a, b, c, d
Răspunsuri corecte: a, b, c, d
Răspunsuri corecte: a, c
Răspunsuri corecte: d
Răspunsuri corecte: d, e
59
C. este mai mare decât fluxul sanguin în majoritatea organelor interne
D. este controlat vasomotor de inervaţia simpatică adrenergică
E. este mai mare în regiunea coarnelor pulpare
Răspunsuri corecte: d, e
Răspunsuri corecte: a, b, c
307. *Cel mai frecvent răspuns dentinar în zona profundă a cariei dentare este:
A. creşterea permeabilităţii
B. alterarea colagenului
C. dizolvarea dentinei peritubulare
D. scleroza dentinară
E. formarea fibrelor de colagen
Răspunsuri corecte: d
Răspunsuri corecte: a
Răspunsuri corecte: a, b, c
60
Răspunsuri corecte: b
311. *Gândindu-ne la design, care din următoarele instrumente endodontice ISO nr. 50, din
acelaşi oţel, sunt mai susceptibile la fractură:
A. cele cu secţiune triunghiulară
B. cele cu secţiune pătrată
C. cele romboidale
D. tipul hedstrőm
E. cele din nichel-titan
Răspunsuri corecte: d
Răspuns corect :d
313. Dintre factorii locali ce reprezintă contraindicaţii pentru coafajul pulpar direct, mai
importanţi sunt:
A. pacienţii cu boli cronice
B. dinţii cu abrazie
C. dinţii şlefuiţi anterior în scop protetic
D. pacienţii tineri
E. dinții molari
Răspuns corect : c, e
315. *Care din următoarele preparate nearsenicale sunt folosite în pulpotomia devitală:
A. preparatele pe bază de paraformaldehidă
B. trioxidul de arsen
C. pulparsen
D. nervarsen
E. pulbere de hidroxid de calciu
Răspuns corect :a
61
316. Care din următoarele situaţii clinice reprezintă contraindicaţii pentru metodele devitale
în tratamentul pulpitelor
A. leziuni carioase cu localizare cervicală sau cu evoluţie subgingivală
B. pulpite acute purulente
C. pulpitele dinţilor temporari
D. leziuni carioase cu localizare ocluzală
E. toate răspunsurile sunt corecte
Răspuns corect : a, b
Răspuns corect :d
318. Precizaţi care din următoarele tehnici de preparare a canalului radicular sunt tehnici
apico-coronare:
A. tehnica forțelor balansate
B. tehnica step-back
C. tehnica crown-down
D. tehnica step-down
E. tehnica watch-winding
62
Raspunsuri corecte:a,b,c
Raspunsuri corecte:a,b,c
Raspunsuri corecte:d,e
323. Anestezia tronculara periferica a nervului dentar inferior la nivelul spinei lui Spix
intereseaza:
A. dintii mandibulari de aceeasi parte, pana la linia mediana plus un dinte de partea
opusa
B. muco periostul vestibular situat inaintea primului molar
C. hemibuza si pielea barbiei situate de partea anesteziei
D. corpul mandibular si portiunea inferioara a ramurii ascendente a mandibulei
E. cele 2/3 anterioare ale limbii si planseului bucal
Raspunsuri corecte:b,c,d,e
Raspunsuri corecte:b
Raspunsuri corecte:c,d
63
A. se practica in completarea anesteziei plexale sau tronculare periferice
B. indicata in orice regiune a maxilarelor
C. indicata numai la mandibula
D. acul se introduce tangent cu radacina
E. acul se introduce perpendicular pe mucoasa papilara
Raspunsuri corecte:a,c,d
Raspunsuri corecte:a,d
Raspunsuri corecte:e
330. Diga:
A. camp operator din cauciuc
B. de orice forma
C. de forma patrata
D. cauciuc foarte gros
E. de grosimi diferite
Raspunsuri corecte:a,c,e
64
D. inlatura accidentele tratamentului radicular,ca inghitirea sau aspirarea acelor de
canal
E. prelungeste timpul de lucru
Raspunsuri corecte:a,c,d
Raspunsuri corecte:a,b
Raspunsuri corecte:a,c,e
Raspunsuri corecte:a,b,c,e
Raspunsuri corecte:a,c,e
65
C. prepararea canalului radicular intr-o anumita forma
D. prepararea canalului radicular pentru a facilita plasarea unei obturatii canalare
E. obturarea canalului radicular corect preparat
Raspunsuri corecte:a
337. Aplicatiile clinice ale hidroxidului de calciu s-au extins ajungand ca el sa fie inclus in
formula multor material ca:
A. baze dentinare
B. agenti de coafaj pulpar
C. materiale de obturare coronara definitive
D. materiale de cimentare provizorie a RPF
E. ZOE
Raspunsuri corecte:a,b
Raspunsuri corecte:b,c,D.e
Raspunsuri corecte:b,d,e
340. Mecanismul vindecarii dupa pulpotomie D.p.D.v. histologic se produce sub forma a
cinci straturi:
A. zona de obliteratie
B. cea de-a doua zona reprezinta linia de demarcatie intre zona necrozei de coagulare
si tesutul pulpar subiacent vital
C. ultima zona este reprezentata de puntea calcificata
D. zona a patra –zona densa
E. cea de-a doua zona este reprezentata de necroza de coagulare a pulpei superficial
Raspunsuri corecte:a,c,D.e
66
E. 14,5
Raspuns corect: c
Raspuns corect: c
343. *După ce camera pulpară a fost deschisă, orificiile canalelor radiculare sunt localizate
cu:
A. o chiuretă parodontală
B. o sondă endodontică
C. o freză con invers
D. un excavator sub formă de lingură
E. cu o sondă parodontală
Raspunsuri corecte:b
Raspunsuri corecte: c
Raspunsuri corecte:c
346. *Cel de-al patrulea canal este mai frecvent găsit în:
A. rădăcina meziovestibulară a molarilor unu maxilari
B. rădăcina mezială a premolarilor unu maxilari
C. rădăcina palatinală a molarilor unu maxilari
D. rădăcina distovestibulară a molarilor unu maxilari
E. rădăcina palatinală a molarilor maxilari
Raspunsuri corecte:a
67
347. Cavitatea de acces la incisivul central superior se realizează:
A. uşor mai jos (apical) de cingulum în axul lung al dintelui
B. coronar de cingulum, în axul lung al dintelui
C. incluzând crestele marginale
D. cu o freză la turaţie redusă
E. se poate extinde, când e necesar, pe marginea incizală
Raspunsuri corecte: b, e
Raspunsuri corecte: b, c, e
Raspunsuri corecte: c, e
Raspunsuri corecte: b, e
68
Raspunsuri corecte: a, e
Raspunsuri corecte: a, b
Raspunsuri corecte: c
Raspunsuri corecte: b
Raspunsuri corecte: a
69
B. netedă, conică şi plată
C. netedă, de grosime uniformă şi plată
D. netedă, de grosime uniformă şi ascuţită
E. spiralată
Raspunsuri corecte: a
Raspunsuri corecte: a, b, c
Raspunsuri corecte: a, b, c
Raspunsuri corecte: a, b, c
Raspunsuri corecte: a
70
Raspunsuri corecte: b, c, d, e
Raspunsuri corecte: a, c, d, e
Raspunsuri corecte: b, c, d
Raspunsuri corecte: c, d, e
Raspunsuri corecte: d
Raspunsuri corecte: a, b, d
71
368. Sunt adevărate următoarele afirmaţii referitoare la anestezia în endodonţie:
A. anestezia plexală este de elecţie pentru insensibilizerea molarilor primi inferiori
B. anestezia intraligamentară presupune infiltrarea ligamentului periodontal
C. anestezia intrapulpară poate fi utilizată ca tehnică complementară de anestezie la
dinţii vitali
D. anestezia intrapulpară nu necesită deschiderea camerei pulpare
E. anestezia la tuberozitate nu necesită aspiraţie
Raspunsuri corecte: b, c
Răspunsuri corecte: a, b, c, d
Răspunsuri corecte: a, b, c, d
Răspunsuri corecte: a, c, e
373. Difuziunea microorganismelor la nivel pulpar prin dentina permeabilă este influențat
de:
A. Rata fluxului sanguin
B. Grosimea stratului de dentină restantă
72
C. Suprafata expusă
D. Prezența/ absența smear layer-ului
E. Mărimea organului pulpar dentar
Răspunsuri corecte: a, b, c, d
Răspunsuri corecte: b, c, e
Răspunsuri corecte: a, b, c, e
376. Anaerobii:
A. Devin toți patogeni la nivelul canalului radicular
B. Se găsesc în șanțurile gingivale
C. Se găsesc în placa bacteriană
D. Nu devin patogeni
E. Numai o parte din ei devin patogeni la nivelul canalului radicular
Răspunsuri corecte: b, c, e
Răspunsuri corecte: a, c, d
378. Când fractura interesează părțile dure ale dintelui, fără a deschide camera pulpară,
schimbările de la nivel pulpar sunt:
A. Accelerarea metabolismului
B. Depuneri de dentină de iritatie
C. Dilatație prelungită a vaselor sanguine
D. Hiperemie
E. Elaborare intensă de colagen
73
Răspunsuri corecte: a, b, c, e
Răspunsuri corecte: c
Răspunsuri corecte: b, c, d
Răspunsuri corecte: a, b, d, e
Răspunsuri corecte: a, c, d, e
Răspunsuri corecte: a, b, c , d
74
384. Parametrii durerii de care trebuie sa se țină seama înca din interogatoriul pacientului
sunt:
A. Nespecificați
B. Localizarea, intensitatea și caracterul
C. Debutul, periodicitatea și durata
D. Intensitatea – răspunsul poate fi : continuu, slab, moderat, sever
E. Caracterul: pulsatil, lancinant, spontan, surd, provocat de diverși stimuli
Răspunsuri corecte: b, c, e
Răspunsuri corecte: a, d, e
Răspunsuri: a, c, d
Răspunsuri corecte: b, c, d
75
D. Testul la rece se execută cu ajutorul unei bulete de vată îmbibată în clorură de etil
sau gheață si se aplică pe fața orală a dintelui
E. Testul la rece se execută pe fața vestibulară a dintelui suspect
Răspunsuri corecte: a, c, e
Răspunsuri corecte: b, c, d
Răspunsuri corecte: b, c, e
391. În urma testului electric, se poate obține un răspuns fals negativ în urmatoarele cazuri:
A. În cazul pacienților cu pacemaker
B. În cazul premedicației cu analgezice, narcotice, tranchilizante sau alcool
C. Necroză totală
D. Necroză parțială
E. Contact inadecvat cu smalțul
Răspunsuri corecte: b, d, e
Răspunsuri corecte: a, b, c, e
76
B. Are valoare de diagnostic pozitiv și diferențial cu formațiunile anatomice osoase
normale
C. Are valoare de diagnostic pozitiv și diferențial cu gaura mentonieră, gaura naso-
palatină
D. Reprezintă o imagine bidimensională a unei situații tridimensionale
E. Formațiunile anatomice nu au nici o implicație în examenul radiographic
endodontic
Răspunsuri corecte: b, c, d
Răspunsuri corecte: a, b, d
Răspunsuri corecte: a, c, d, e
Răspunsuri corecte: a, c, d
77
Răspunsuri corecte: b, d, e
Răspunsuri corecte: a, c, e
Răspunsuri corecte: a, c, d, e
Răspunsuri corecte: a, c, d , e
Răspunsuri corecte: a, c, e
78
Răspunsuri corecte: a, b, c
Răspunsuri corecte: a, b, d
Răspunsuri corecte: b, c, d, e
Răspunsuri corecte: a, c, d, e
Răspunsuri corecte: b, c, e
79
Răspunsuri corecte: a, b, d
Răspunsuri corecte: b, d, e
Răspunsuri corecte: b, d
Răspunsuri corecte: a, b, d
Răspunsuri corecte: c
80
E. Polipul pulpar prezintă în partea superioară o oarecare mobilitate
Răspunsuri corecte: a, c, e
Răspunsuri corecte: c, d
Răspunsuri corecte: a, b, d, e
Răspunsuri corecte: b, c, d
Răspunsuri corecte: c, d
417. *Lungimea părţii active a unu instrument endodontic tip pilă este:
A. 16 mm
B. 15 mm
C. 21 mm
D. 18 mm
E. 21 mm
81
Răspunsuri corecte: a
Răspunsuri corecte: a
Răspunsuri corecte: e
Răspunsuri corecte: c
421. Un instrument drept, rigid, introdus într-un canal radicular drept va îndepărta
preferenţial dentina de pe:
A. faţa internă a curburii coronare
B. faţa externă a curburii apicale
C. faţa externă a curburii coronare
D. faţa internă a curburii apicale
E. ambele feţe ale curburii apicale
Răspunsuri corecte: a, b
Răspunsuri corecte: a, c, d
82
B. au rol de a sigila interfaţa rămasă între gutapercă şi pereţii canalului radicular
C. au o stabilitate dimensională mai mică decât gutaperca
D.au o stabilitate dimensională mai mare decât gutaperca
E. au rol de a sigila cavitatea de acces
Răspunsuri corecte: a, b, c
Răspunsuri corecte: a, b, c, d
Răspunsuri corecte: a, b
Răspunsuri corecte: a, b
Răspunsuri corecte: a, b, c
83
Răspunsuri corecte: b
R.C: a, b, c, e
R.C: a, b, c, d
R. C: a, b
R. C: a, b, c
433. *Materialul primar de obturare endodontică folosit cel mai des este:
A. gutaperca
B. sealer-ul endodontic
C. hidroxidul de calciu
D. hipocloritul de sodiu
E. paraformaldehida
R. C: a
84
434. *Materialul de obturație radiculară utilizat în asociere cu gutaperca sau resilonul
poartă denumirea de:
A. ciment endodontic
B. sealer endodontic
C. pastă endodontică
D. ciment de legare
E. ciment de sigilare
R. C: b
R. C: a
436. Obturația endodontică se finalizează în aceeași ședințe cu celelalte etape ale terapiei
endodontice când:
A. pacientul nu prezintă semne de parodontită apicală acută
B. traiectul unei fistule existente este închis
C. spațiul endodontic este curățat și debridat suficient și poate fi uscat
D. există semne de umiditate canalară
E. există sângerare la nivel apical
R. C: a, b, c
R. C: a
R. C: b, c, d, e
85
B. este o tehnică simplă
C. nu necesită aparatură sau instrumente scumpe pentru compactarea gutapercii
D. este o tehnică rapidă
E. este aplicabilă în majoritatea situațiilor clinice
R. C: a, b, c, e
R. C: a, b, e
R. C: b, c
R. C: a
R. C: a, b, c, d
86
R. C: a, b, c, e
R. C: a, b, d
446. Problemele de adaptare a conului master în condensarea laterală pot fi cauzate de:
A. curățirea inadecvată a canalului
B. blocarea canalului cu dentină
C. insuficienta preparare a canalului radicular în treimea apicală
D. prezența canalelor drepte
E. existența unor praguri de dentină
R. C: a, b, c, e
447. Sealer-ul se poate introduce în canalul radicular în obturarea prin condensare laterală
cu:
A. un con de hârtie
B. un con de gutapercă (pe vârful conului master)
C. un ac de avans steril
D. prin injectare
E. cu un lentulo de mână
R. C: a, b, e
448. În tehnica de obturare prin condensare laterală, dacă spreader-ul ales nu ajunge la
adâncimea dorită după plasarea conului master de gutapercă, se procedează în felul
următor:
A. se alege un con master mai mic
B. se alege un spreader mai mic
C. se deplasează spreder-ul în interiorul și exteriorul canalului pentru a defroma
gutaperca
D. se reprepară canalul în scopul creșterii diametrului lui
E. se alege un spreader mai mare
R. C: b, c, d
87
D. tipul de sealer utilizat
E. conicitatea conului master de gutapercă
R. C: a, b, c
450. *Inserția conurilor accesorii de gutapercă în canalul radicular poate să nu fie posibilă
când:
A. sunt alese conuri accesorii prea mari
B. spreader-ul ales este prea mic și nu crează spațiu suficient pentru con
C. compactarea conului master a fost insuficientă
D. sealer-ul începe să se întărească
E. în toate situațiile de mai sus
R. C: e
R. C: a, b, c
R. C: a, b
453. *După ce gutaperca a fost compactată, toaleta finală a cavității de acces se realizează
cu:
A. apă distilată
B. o buletă de vată sterilă îmbibată în alcool
C. hipoclorit de sodiu 5,25%
D. soluție de EDTA
E. spray-ul de apă
R. C: b
88
E. Omogen
Răspunsuri corecte: b, c, d, e
Răspunsuri corecte: a, c, d
456. Pentru realizarea obturației prin compactare vertical la cald sunt necesare:
A. Conuri de gutapercă doar standardizate
B. Conuri de gutapercă cu conicitate mică
C. Sealer endodontic adecvat
D. Pluggere gradate
E. Instrumente pentru transfer de căldură (heat carriers)
Răspunsuri corecte: c, d, e
Răspunsuri corecte: a, c, e
458. Plugger-ele:
A. Sunt instrumente pentru compactarea gutapercii
B. Nu seamănă deloc cu spreader-ele
C. Vârful lor este ascuțit
D. Permit exercitarea forțelor verticale în timpul compactării
E. Pot avea mânerul confecționat din metal sau silicon colorat
Răspunsuri corecte: a, d, e
89
E. Toate instrumentele sunt marcate la nivelul părții active prin niște inele gravate,
situate la interval de 5 mm unul de altul
Răspunsuri corecte: b, c, e
Răspunsuri corecte: a, c, e
461. Plugger-ele:
A. În general se folosesc 3 pluggere de diferite dimensiuni
B. Plugger-ul mic, subțire trebuie sa ajungă până în treimea apicală, la 4-5 mm de
limita apicală a preparației
C. Cand este ales plugger-ul, nu se tine cont de forma preparației
D. Când este ales plugger-ul se tine cont de diametrul preparației
E. Adâncimea de penetrare în canal va fi marcată cu ajutorul stopper-ului de silicon
Răspunsuri corecte: a, b, d, e
Răspunsuri corecte: b, c
90
A. Se mai numește si Back-Fill
B. Se mai numește si Down-Pack
C. Se realizează după etapa de down-pack
D. Se realizează înainte de etapa de down-pack
E. Tradițional, această etapă se realizează cu mici bucățele de gutapercă tăiate dintr-un
con de aceeași mărime cu master-ul
Răspunsuri corecte: a, c, e
465. După realizarea obturației este necesară realizarea unei radiografii de control pentru a
observa:
A. Densitatea obturației
B. Absența golurilor
C. Absența obligatorie a micilor butoane de sealer (sealer puffs) de la nivelul
foramenelor
D. Dacă conul master a fost bine adaptat, puff-urile de sealer sunt mai mari la nivelul
canalelor laterale decât la nivelul foramenului principal, unde pot fi chiar absente
E. Puffurile de sealer confirmă eliminarea în totalitate din circuitul biologic a spațiului
endodontic
Răspunsuri corecte: a, b, d, e
Răspunsuri corecte: a, c, d
Răspunsuri corecte: a, c, d, e
91
Răspunsuri corecte: b, c, e
Răspunsuri corecte: b, c,
Răspunsuri corecte: a, c, d, e
Răspunsuri corecte: b, e
Răspunsuri corecte: b, d
92
473. Îndepărtarea excesului:
A. Se realizează cu plugger-ul încălzit
B. După 1 secundă după oprirea căldurii, plugger-ul este scos rapid din canal
C. Se poate aplica căldură și mai mult de 1 secundă
D. Cu un plugger rece, se compactează masa de gutapercă apicală
E. Nu este necesară compactarea masei de gutapercă apicală
Răspunsuri corecte: a, b, d
Răspunsuri corecte: c
475. Dacă apar goluri în masa obturației, prin tehnica Buchanan, acestea pot fi eliminate
rapid astfel:
A. Se ajustează stopperul de silicon pe plugger-ul B, astfel încât vârful acestuia să
depășească nivelul golului
B. Se introduce plugger-ul B încălzit în canal până când trece de gol și se sistează
căldura, lăsând plugger-ul să se răcească în canal
C. După 5 secunde, plugger-ul rece se eliberează din masa de gutapercă
D. Spatial rămas liber nu se umple cu nimic
E. În spatial rămas liber se injectează gutapercă cu pistolul Obtura
Răspunsuri corecte: a, b, c, e
Răspunsuri corecte: a, b, d
93
Răspunsuri corecte: a, c, d
Răspunsuri corecte: b, c, d
Răspunsuri corecte: b, c, e
Răspunsuri corecte: a
94
D. Presiunea exercitată în timpul pătrunderii în canal va impinge gutaperca spre
exterior
E. Este indicat să se repete minimum 3 valuri de injectare-compactare manuală pentru
a evita golurile din masa de gutapercă
Răspunsuri corecte: c, d, e
Răspunsuri corecte: a, c, e
Răspunsuri corecte: b, c, d, e
Răspunsuri corecte: a, b, c
Răspunsuri corecte: a, b, c
95
C. Conicitatea minima a lui, trebuie să fie de minimum 4%
D. Conul master trebuie să fie în contact cu pereții canalului
E. Conul master trebuie sa ajungă exact până la lungimea de lucru
Răspunsuri corecte: b, c, d
Răspunsuri corecte: a, c
Răspunsuri corecte: a, b, d, e
Răspunsuri corecte: b, c, d
Răspunsuri corecte: b, c
96
A. La nivelul orificiului coronar, gutaperca nu mai trebuie compactată
B. Gutaperca se va compacta la nivelul orificiului coronar, atâta timp cât ea se menține
în stare termoplastică
C. Prin această tehnică nu va exista vreun exces de gutapercă pe pereții laterali
D. Plugger-ul cu care se va compacta gutaperca la nivel coronar trebuie să aibe
diametrul cât mai mic
E. Compactarea gutapercii la nivel coronar se va face în sens vertical
Răspunsuri corecte: b, e
Răspunsuri corecte: a, b, d
Răspunsuri corecte: a, b, d
Răspunsuri corecte: c, d
97
496. Obturația endodontică cu gutapercă pe suport:
A. Este cunoscută în literatură ca tehnica Thermafil
B. Folosește gutapercă în faza beta
C. Obturatoarele Thermafil conțin suportul sau miezul și gutapercă în faza alfa
D. Suportul pe care este plasată gutaperca poate fi din plastic, oțel inoxidabil sau titan
E. Încălzirea gutapercii are loc într-un cuptor special – ThermaPrep Plus
Răspunsuri corecte: a, c, d, e
Răspunsuri corecte: a, b, c, e
Răspunsuri corecte: a, b, d, e
Răspunsuri corecte: c, d, e
98
501. Tehnica obturării canalului radicular cu gutapercă pe suport:
A. Obturatorul ales trebuie să corespundă ca mărime diametrului apical al preparației
endodontice
B. Obturatorul trebuie să pătrundă în canalul radicular cu 1 mm mai scurt față de
lungimea măsurată a canalului
C. Obturatoarele pot trebuie verificate și probate în canal
D. Se apelează la niște instrumente special – verifiers, din aliaj de nichel-titan, care
permit verificarea mărimii obturatorului
E. Aceste instrumente , verifiers, nu trebuie să sufere interferențe la nivel coronar sau
de-a lungul traiectului preparației
Răspunsuri corecte: a, b, d, e
Răspunsuri corecte: b, c, e
Răspunsuri corecte: b, c, d
504. Dacă după obturația prin tehnica Thermafil, este necesară armarea dintelui cu un
dispozitiv de fibră de sticlă:
A. Pacientul se reporgramează după sigilarea coronară prvizorie
B. Spatial necesar pentru inserția pivotului se realizează cu freze speciale ale
sistemului Thermafil
C. Frezele special ale sistemului Thermafil permit dezobturarea pe două treimi a
canalului radicular
D. Frezele pentru tăierea obturatoarelor Thermacut Burs sunt disponibile în 4
dimensiuni: ISO 010, 012, 014 și 016
E. Frezele Post-Space Burs sunt disponibile în 3 dimensiuni: ISO 005, 007 și 009
Răspunsuri corecte: a, b, c, d
99
A. Primele materiale adezive introduse în endodonție au fost cele pe bază de ionomeri
de sticlă
B. Obturațiile radiculare cu material de tipul ionomerilor sunt foarte eficiente din
punct de vedere al etanșeității
C. Alte materiale adezive la pereții canalului radicular, apărute în endodonție sunt cele
de tipul compozitelor cu priză duală
D. Materialele adezive de tipul compozitelor cu priză duală asigură sigilarea spațiului
endodntic față de fluidele tisulare periapicale și o sigilare bună la nivelul orificiului
coronar al canalului radicular
E. Materialele de tipul compozitelor cu priză duală au dezavantajul că permit, în timp,
recontaminarea cu fluide din cavitatea bucală
Răspunsuri corecte: a, c, d
506. Resilon:
A. Material introdus cu mult timp în urmă pe piața produselor destinate obturării
canalului radicular
B. Este un izomer al gutapercii
C. Conține un sealer pe bază de rășini composite duale, primer-ul, rășina de
fluidificare și conurile Resilon
D. Este un material polimeric sintetic thermoplastic
E. Sigilează canalul radicular semnificativ mai bine decât gutaperca
Răspunsuri corecte: c, d, e
Răspunsuri corecte: a, b, d
Răspunsuri corecte: b, c, d
100
E. Este automixabil
Răspunsuri corecte: a, b, d, e
Răspunsuri corecte: a, b, c
Răspunsuri corecte: a, b, d
Răspunsuri corecte: a, c, d, e
Răspunsuri corecte: a, b
101
B. Pentru a evita depășirea cu sealer dincolo de foramen, conul este plasat cu mișcări
ușoare
C. Pentru realizarea obturației radiculare , sunt necesare tehnici special
D. Poziția conului master nu se poate verifica decât după finalizarea obturației
E. Obturația radiculară se poate realiza prin oricare din tehnicile descrie la obturația cu
gutapercă
Răspunsuri corecte: a, b, e
Răspunsuri corecte: c, d, e
Răspunsuri corecte: a, b, c, d
517. Obturarea dinților cu foramene largi, în cazul dinților tratați anterior anterograde sau/și
retrograde:
A. Trebuie realizată o debridare riguroasă a treimii apicale, sub control microscopic
B. Trebuie îndepărtate toate resturile existente din materialul de obturație astfel încât
MTA-ul să poată fi plasat în contact direct cu pereții radiculari
C. Chiar dacă dinții au fost rezecați, nu e nevoie de griji special
D. Atenția medicului trebuie sa se concentreze doar pe controlul umidității
E. Atenția medicului trebuie să se concentreze pe plasarea MTA-ului cât mai aproape
de foramenul apical
Răspunsuri corecte: a, b, e
Răspunsuri corecte: a, b, c
102
519. Instrumentar necesar în tehnica obturației dinților cu foramene apicale largi:
A. Nu sunt necesare instrumente speciale
B. Sunt necesare și instrumente speciale, utile în debridarea și curățirea la nivel apical
a canalului radicular
C. Aceste instrumente speciale sunt îndoite într-un unghi de 200 grade
D. Pentru compactarea la nivel apical a plug-ului de mTA se folosesc doar pluggere
de mână tip Schilder
E. Pentru compactarea la nivel apical se mai pot folosi și pluggere Dovgan cu două
capete active
Răspunsuri corecte: b, c, e
Răspunsuri corecte: c, d, e
Răspunsuri corecte: a, b, c
522. MTA-ul:
A. Uneori se refluidifică după activarea ultrasonică și astfel poate fi împins mai apical
B. Absența activării ultrasonice duce la formarea unor goluri între porțiile de MTA
C. În cazul în care operatorul decelează un exces de umiditate la nivelul MTA-ului
plasat, nu există nimic care să îndepărteze acest exces
D. Excesul de MTA se poate îndepărta de pe pereții canalului radicular cu ajutorul
unei K-file de seria a IIIa
E.Plug-ul apical de MTA se verifică ca poziție li grosime printr-o radiografie de
control
Răspunsuri corecte: a, b, d, e
103
Raspunsuri corecte: b, d, e
104
ANESTEZIA LOCO-REGIONALA SI GENERALA IN MEDICINA
DENTARA
a,b,c
b,c,d
527. Tehnica Escat de anestezie topică prin imbibiţie se efectuează pentru nervul:
A. palatin anterior;
B. incisiv;
C. nazo-incisiv;
D. nazo-palatin;
E. dentar supero-anterior.
d
528. Anestezia de contact prin badijonare este indicată în intervenţiile asupra gingivo-
mucoasei orale, cum sunt:
A. anestezia locului de puncţie anestezică;
B. cauterizări ale mucoasei;
C. extracţia dinţilor parodontotici;
D. detartraj;
E. adaptarea la colet a unei coroane dentarE.
a,b,d,e
105
529. Indicaţiile anesteziei intraligamentare sunt:
A. extracţii unidentare;
B. rezecţii apicale unidentare;
C. chiuretaj subgingival;
D. tratamentul unui dinte definitiv la copii;
E. tratament endodontic al unui singur dinte sau al unui dinte izolat pe arcadă.
a,d,e,
b,c
b,d
532. Repere de anestezie tronculară periferică pe cale endoorală a nervilor dentari supero-
posteriori la tuberozitate sunt:
A. creasta zigomato-alveolară;
B. molarul 1 superior, rădăcina disto-vestibulară;
C. molarul 2 superior, raădăcina mezio-vestibulară;
D. molarul 3 superior;
E. mucoasa mobilă, fornixul superior.
a,c,e
533. Teritoriul anesteziat prin anestezia tronculară periferică a nervilor dentari supero-
posteriori la tuberozitate este:
A. gingivo-mucoasa vestibulară corespunzătoare molarilor;
B. peretele postero-lateral sinusal împreună cu mucoasa care îl tapetează;
C. cele două treimi posterioare ale palatului dur;
D. dinţii molari împreună cu periodonţiul şi cu osul corespunzător – cu menţiunea că
rădăcina mezio-vestibulară a molarului 1 superior, în 28% din cazuri, este anesteziată
doar parţial;
106
E. premolarii superiori.
a,b,d,
a,b,c,d
a,c,e
536. Teritoriul anesteziat prin anestezia nervului suborbitar la gaura suborbitară este:
A. hemibuza superioară;
B. aripa nasului;
C. pleoapa superioară;
D. pleoapa inferioară;
E. premolarii 1 si 2 superiori.
a,b,d
a,b,e
107
a
539. *Teritoriul anesteziat prin anestezia tronculară periferică la gaura palatină posterioară
este:
A. 1/3 anterioară a fibromucoasei palatine;
B. cele 2/3 posterioare ale fibromucoasei palatine;
C. cele 2/3 posterioare ale palatului dur;
D. 1/3 anterioară a osului palatin;
E. vălul palatin anterior.
a,c,e
541. Prin anestezia tronculară periferică a nervului dentar inferior la gaura mandibulară se
anesteziază următorii nervi:
A. nervul mentonier;
B. nervul incisiv;
C. nervul nazo-incisiv;
D. nervul lingual;
E. nervul bucal.
a,b,d,
a,d
108
a,b,c
546. *Locul de înţepătură pentru anestezia pe cale exoorală a nervului mentonier este:
A. în menton;
B. pe o linie verticală ce trece prin comisura orală;
C. la 1,5-2 cm înapoia comisurii orale;
D. în dreptul rădăcinii meziale a molarului unu inferior;
E. în dreptul premolarului doi inferior.
a, c, E.
109
c
a,c
550. Profunzimea de depunere a soluţiei anestezice pentru anestezia nervului dentar inferior
la gaura mandibulară pe cale endoorală este:
A. 1,5-2 cm;
B. 2-2,5 cm;
C. 2-3 cm;
D. 2,5-3,5 cm;
E. 4-4,5 cm.
551. Repere osoase pentru anestezia pe cale endoorală a nervului dentar inferior la gaura
mandibulară sunt:
A. marginea anterioară a ramurii verticale a mandibulei;
B. trigonul retromolar;
C. linia oblica externă;
D. creasta temporală;
E. linia oblica internă.
a,b,d
110
D. molarul 1 inferior;
E. comisura orală
a,c,d
a,b,e,
a,d,e
556. *Care din următoarele anestezice face parte din clasa esteri:
A. articaina;
B. bupivacaina;
C. mepivacaina;
D. xilina;
E. procainA.
a,c,e
111
E. diateze hemoragiparE.
b,c,e
559. Proprietăţi ale substanţelor adjuvante vasoconstrictoare ale anesteziei locale sunt:
A. reduc sângerarea locală în timpul intervenţiei chirugicale;
B. cresc absorbţia anestezicului local în sânge;
C. scad timpul de acţiune al anestezicului;
D. scad riscul de supradozare;
E. potenţează efectul anesteziC.
a,d,e
a,c,d,e
a,c,d,e
112
564. *La pacienţii cu HTA uşoară sau medie:
A. nu se administrează anestezie locală cu vasoconstrictor;
B. este permisă administrarea substanţelor anestezice cu vasoconstrictor în doză
maximă de 1: 100000;
C. este permisă administrarea substanţelor anestezice cu vasoconstrictor în doză
maximă de 1: 200000;
D. se evită tehnicile de anestezii tronculare periferice profunde;
E. se recomandă psihoterapie şi premedicaţie sedativă şi anxiolitică.
a,c, e
a,c
113
569. Complicaiile locale ale anesteziei loco-regionale sunt:
A. pareza facială tranzitorie;
B. tulburarile oculare;
C.trismusul;
D.tulburările de sensibilitate persistente;
E. traumatizarea buzelor şi a limbii.
c, d, e
570. Ruperea acului în timpul efectuării anesteziei loco-regionale este favorizată de:
A. folosirea acelor prea subţiri;
B. folosirea acelor prea scurte;
C. introducerea rapidă a anestezicului;
D. schimbarea bruscă a direcţiei acului intratisular;
E. folosirea acelor îndoitE.
a,c,d,e
571. *În pareza facială tranzitorie ca urmare a infiltrării anestezice a nervului facial, faţa
devine asimetrică, ca urmare a:
A. lagoftalmiei unilaterale;
B. ptozei pleoapei inferioare;
C. imobilităţii comisurii orale;
D. accentuării pliurilor naturale ale feţei;
E. ocluziei inverse pe partea afectată
a
a,b,c
a,b,d
114
B. plexale la dintii frontali superiori;
C. tronculare periferice la gaura mentonieră
D. intraosoase la dinţii frontali inferiori;
E. bilaterale la găurile mentoniere.
a,b,c,e
576. *În vederea realizării anesteziei loco-regionale la pacienţii anxioşi, trebuie luate
măsuri de precauţie datorită riscului de apariţie a următorului accident:
A. tulburări de ritm cardiac;
B. criza de tetanie hiperventilatorie;
C. criza de hipoglicemie;
D. accidente alergice;
E. hipotensiune arterială.
b,c
578. Difuzarea soluţiei anestezice în orbită în cursul anesteziei la gaura suborbitară, are
drept consecinţe:
A. pierderea temporară a vederii;
B. edem palpebral;
C. ptoza palpebrală;
D. oftalmoplegie prin paralizia muşchilor mobilizatori ai globului ocular;
E. hemoragie intraorbitară
a,b,d
115
D. aritmie cardiacă
E. hipertensiune arterială
c,d
580. Semnele clinice ale supradozării cu adrenalină sau alt vasoconstrictor sunt:
A. palpitaţii;
B. tremurături;
C.dificultăţi în respiraţie;
D. scăderea ritmului cardiac;
E. scăderea bruscă a tensiunii arteriale sistolicE.
a,b,c
a,b,e
116
EXTRACTA DENTARA – intrebari complement simplu
117
588. *Contraindicații relative ale extracției dentare sunt următoarele cu excepția:
A. corticoterapie prelungită
B. extracțiile în leucemii cronice în fază compensată
C. leucemia acută
D. diabet zaharat
E. in primele 6 luni de la producerea unui infarct miocardic
c
590. *Extracția molarului de minte inferior cu elevatorul drept prin luxare distală se poate
face în următoarele condiții cu excepția:
A. rădăcini curbate distal
B. molar semiinclus osos
C. spațiu suficient distal
D. arcadă dentară completă
E. rădăcinile molarului de minte nu prezintă curburi sau divergențe accentuate
118
C. cleştele „corn de vacă” are falca vestibulară ascuțită care se insinuează sub
bifurcația radiculară vestibulară
D. cleştii pentru molarii inferiori cudați pe lat sunt utili în caz de trismus
E. pentru extracția caninului inferior se foloseşte cleştele de premolar, deorece are
rădăcina lungă şi puternică
d
Tehnici curente de chirurgie orala Emilia Ianeş, editura Solness, editura Cosmopolitan Art
Timişoara 2012, pag. 43
594. *Care dintre următoarele afirmații cu privire la extracția resturilor radiculare mici
situate profund intraalveolar este falsă:
A. se pot utiliza elevatoare drepte fine
B. se pot utiliza acele endodontice
C. cand metodele conservatoare eşuează se intervine chirurgical prin alveoloplastie
D. se pot utiliza frezele dentare rotunde mici pentru rădăcinile mai mari
E. se pot utiliza cleşti de rădăcini foarte fini
c
d,
596. *Care din următoarele afirmații cu privire la extracția alveoloplastică este incorectă:
119
A. în tehnica alveoloplastică se poate utiliza un lambou mucoperiostal plic sau
trapezoidal
B. sutura se face cu fire rezorbabile
C. verificarea corectitudinii eliminării marginilor ascuțite, a proeminențelor şi a
neregularităților osoase se face palpatoriu direct (fără interpunerea mucoperiostului)
D. indicația extracției alveoloplastice este obținerea postextracțională a unei zone
alveolare încadrate morfologic crestei edentate
E. proteza imediată sau precoce va fi refacută sau rebazată dupa dupa 5-6 luni
c,e
b,e
600. Contraindicații loco-regionale sau generale absolute ale extracției dentare sunt:
A. in primii doi ani dupa un infarct miocardic acut
B. extracția in primele 3 luni şi ultimele 2 luni de sarcină
C. leucozele acute
D. dinți din zonele supuse recent radioterapiei
E. dinți din procese neoplazice maligne (extracția făcându-se in cursul intervenției
chirugicale)
120
c, d, e
601. Contraindicații loco-regionale relative sau temporare ale extracției dentare sunt:
A. afecțiuni inflamatorii localizate sau difuze cu stare generală alterată
B. in primele zile de menstruație, existând un risc crescut de sângerare
C. afecțiuni acute ale mucoasei oro-faringiene
D. distrucții osoase care ar predispune la fracturi în os patologic (chisturi, tumori
benigne)
E. pacienți cu hepatite cronice virale
a, c, d
602. Contraindicații generale relative, in care extractia devine posibila doar dupa luarea
unor masuri specifice, sunt:
A. în primul an de la producerea unui infarct miocardic
B. pacienți cu hipertensiune arterială
C. pacienți cu hemofilie A sau B
D. pacienți cu afecțiuni acute ale mucoasei oro-faringiene (pericoronarite, stomatite)
E. stări post-terapeutice: corticoterapie prelungită, radioterapie, chimioterapie
b, c, e
603. Alegerea momentului extracției dentare se face in functie de stadiul leziunii dentare,
starea generala a pacientului, astfel:
A. este posibilă efectuarea extracției „la cald” când infecția este localizată in alveolă
sau în jurul acesteia
B. este posibilă efectuarea extracției „la cald” când extracția este complicată
C. extracția se efectuează doar „la rece” (atunci când temperatura pacientului este
normală)
D. se temporizează extracția dentară atunci când se asociază alterarea septică a stării
generale şi/sau decompensarea unor stări patologice generale
E. se temporizează extracția dentară când infecția nu a depăşit stadiul endoosos, fiind
localizata în parțile moi perimaxilare
a, d
b, c, d
121
D. priza cat mai solida, cu senzatia de „corp comun” intre cleste si dintele de extras
E. se urmăreşte adaptarea cât mai bună a clestelui la coletul dintelui de extras
a, d, e,
a, b, d
607. Care din următoarele afirmații sunt corecte, influentand luxatia dintelui si tehnica de
extractie:
A. la maxilarul superior pereții alveolari vestibulari sunt mai subțiri cu excepția
molarului secund
B. rezistența excesivă la luxare impune reexaminarea radiografiei şi reconsiderarea
tehnicii de extracție
C. in caz de hipercementoză mişcările de luxație dentară trebuie efectuate cu o
intensitate mai crescută decât la dinții cu rădăcini normale
D. când se prevede o extracție dificilă se va recurge de la început la alveolotomie
E. dilatarea alveolei se realizează prin mişcări de basculare vestibulo-orală asociate la
unii dinți şi cu mişcări de rotație
b, d, e
608. Care din următoarele afirmații privind separarea rădăcinilor sunt corecte:
A. pentru molarii superiori şanțul are formă de T
B. separarea rădăcinilor se efectuează cu ajutorul frezei globulare şi se finalizează cu
freza fisură
C. indicațiile extracției cu separarea rădăcinilor includ molarii cu rădăcini convergente
când distanța între apexuri este mai mare decât deschiderea alveolei
D. după efectuarea separației radiculare extracția se finalizează cu ajutorul cleştelui
dentar pentru frontali
E. separarea indicațiile extracției cu separarea rădăcinilor includ molarii cu rădăcini
barate
a, b, d. E
609. Extracția resturilor radiculare mici situate profund intraalveolar se poate efectua:
A. frezele dentare rotunde mici, pentru rădăcinile mai mari
B. cu acele endodontice, când se poate obține o inserție fermă în canalul radicular, la
rădăcinile mari si drepte, fără curburi
C. elevatoarele drepte fine, evitându-se presiunea apicală
D. cleştii de rădăcini foarte fini
E. când metodele conservatoare eşuează, se apelează la tehnica alveolotomiei
122
a, c, d, e
b, d, e
a, d, e
a, b, e
613. Care sunt timpii tehnicii de extractie a unui rest radicular prin alveolotomie:
A. incizii pentru crearea unui lambou tip plic, trapezoidal sau triunghiular
B. decolarea initiala a gingivomucoasei si apoi a periostului
C. rezectia osoasa cu expunerea restului radicular
D. sectionarea progresiva, din aproape in aproape a restului radicular
E. reaplicarea si sutura lamboului
a, c, e
123
E. extracția prin alveolotomie
a, c, e
a, b, c, e
a, d,
a, b
124
C. dinți sinusali sunt molarii şi premolarii superiori, exceptând caninii şi incisivii
D. diagnosticul comunicării orosinusale se face prin explorare cu sonda butonată sau
examinare radiografică (SAF)
E. în tehnica plastiei comunicării orosinusale se poate utiliza lamboul palatinal
a, d, e
a, b
b, c,
a, b, c, e
c, d, e,
125
E. tulburări vasomotorii locale provocate de actul operator sau de acțiunea ischemiantă
a adrenalinei din soluția anestezica
a, b, d, e,
625. Care din următoarele afirmații cu privire la alveolita postextracțională uscată sunt
adevărate:
A. alveolita uscată este lipsită de congestie, cu semne locale de suferință trofică
B. in alveolă se găseşte țesut de graulație burjonat care sângerează uşor
C. gingia este tumefiată cu margini congestionate, turgescente
D. cheagul intraalveolar este absent total sau parțial
E. osul alveolar expus este sursa unor dureri continue cu caracter nevralgiform
a, d, e,
626. *Care sunt dinţii care prezintă cea mai mare predispoziţie la incluzie?
A. caninii superiori
B. molarii de minte inferiori
C.molarii de minte superiori
D. premolarii superiori
E. caninii inferiori
Raspuns: b )
Raspuns: d )
628. *Tratamentul radical de extracţie a unui dinte inclus se practică printr-o intervenţie
chirurgicală numită:
A. extracţie cu separare radiculară
B. extracţie alveoloplastică
C. odontectomie
D. extracţie prin alveolotomie
E. odontotomie
Raspuns: C.
126
A. poziţia superficială a molarului inclus
B. elasticitatea osoasă a mandibulei
C. poziţia orizontală a incluziei
D. mezioangulaţia sau distoangulaţia molarului inclus
E. pozitia profundă a incluziei, atrofia avansată şi reducerea elasticitaţii osoase la
pacienţii varstnici
Raspuns: E.
Raspuns: D.
631. *Conform clasificării lui Winter, referitoare la angulaţia molarilor de minte incluşi,
cele mai frecvente sunt:
A. incluziile verticale
B. incluziile orizontale
C. incluzile transversale
D. incluzia mezioangulară
E. incluzia distoangulară
Raspuns: A.
632. *Perioada de erupţie este patologică atunci cand varsta de erupţie a unui dinte cu
dezvoltarea finalizată este depasită cu:
A.1-6 luni pentru dinţii de lapte şi 6-12 luni pentru cei permanenţi
B. 6-12 luni pentru dinţii de lapte şi 6-12 luni pentru cei permanenţi
C.1-6 luni pentru dinţii de lapte şi 12-24 luni pentru cei permanenţi
D.1-6 luni pentru dinţii de lapte şi 18-24 luni pentru cei permanenţi
E.6-12 luni pentru dinţii de lapte şi18-24 luni pentru cei permanenţi
Raspuns: E.
633. Complicaţii nervoase, de natura senzitivă, motorie sau senzorială, care pot duce la
erori de diagnostic şi tratament, in cazul incluziei dentare, sunt:
A. parestezii, hipoestezii in teritoriul ramurilor trigeminale
B. algii cu caracter nevralgiform
C. trismus, ticuri, spasme musculare
D. tulburari de vedere sau auz
E. pareza de facial
127
Raspuns: a, b, c, d )
Raspuns: a, b, d, E.
Raspuns: a, b, e
Raspuns: a, b, c, d )
Raspuns: a, b, d, E.
128
B. incluzia la nivelul apofizelor genii
C. incluzia intre caninul inferior şi premolarul inferior
D. incluzia la nivelul bazilarei
E. incluzia in condilul mandibulei
Raspuns: a, d, e )
Raspuns: a, c, D.
Indicaţiile decapusonării :
A. pacienţi tineri cu dinţi in incluzie submucoasă
B. spaţiu suficient de erupţie pe arcadă
C. dintele erupt din osul alveolar pană la ecuatorul anatomic
D. dintele prezintă anomalii de formă si volum
E. dintele este in incluzie osoasă sau ectopică
Raspuns: a, b, c, )
Raspuns: a
641. *Cea mai dificilă odontectomie in cazul incluziei molarului de minte inferior este:
A. poziţia orizontală
B. poziţia verticală
C. poziţia distoangulară
D. poziţia mezioangulară
E. poziţia vestibuloangulară
Raspuns: c,
129
642. In cazul odontectomiei molarilor inferiori la pacienţii edentaţi total, înaintea
intervenţiei trebuie evaluate atent urmatoarele:
A. grosimea mandibulei
B. poziţia şi dimensiunea dintelui inclus
C. relaţia dintelui cu marginea bazilară a mandibulei
D. stratul osos supraiacent dintelui inclus
E. relaţia dintelui cu nervul lingual
Raspuns: a, b, c, D.
Raspuns: a, C.
Raspuns: b, c,)
Raspuns:b
130
Raspuns: BDE
Raspuns: a,c
Raspuns: BCE
Raspuns : a, b, c, d
Raspuns : b, c, d
131
Raspuns: b
Raspuns: a,d e
Raspuns: a, c , e
Raspuns: a, c
Raspuns: a, b, d, e
Raspuns:b,c,d
132
657. Contraindicatiile temporare ale rezectiei apicale sunt;
A. fractura radiculara verticala
B. fractura radiculara in treimea apicala
C. faza decompensate a unor afectiuni generale (diabet zaharat, HTA.
D. primul si ultimul trimestru de sarcina
E. afectiuni acute ale gingivomucoasei orale
Raspuns c,d, e
Raspuns:a, b,d,e
Raspuns:a,d,e
Raspuns: a,c,d
Raspuns: a, d
133
E. recidiva procesului patologic
Raspuns: c, d, e
663. Premolarizarea:
A. se aplica molarilor inferiori
B. consta in sectionarea unei radacini la nivelul jonctiunii acesteia cu coroana
dintelui
C. consta in indepartarea unei jumatati corono-radiculare a dintelui
D. cand se pastreaza ambele jumatati corono-radiculare se numeste bicuspidare
E. linia de separare corono-radiculara are forma literei T
Raspuns: a, c, d
Raspuns: c, d
Raspuns: b
666. *Frenectomia:
A. consta in excizia frenului in plan supraperiostal
B. consta in alungirea frenului cu scopul de a adânci vestibulul oral
C. incizia intereseaza simultan mucoasa si periostul
D. tehnica se aplica in cazul frenurilor cu insertie inalta pe creasta
E. nu se recomanda aplicarea unor rulouri sau a unei proteze conformatoare
Raspuns: a
134
Raspuns: b
Raspuns: c
Raspuns: a,c,d
Raspuns: a, b
Raspuns:a, b, e
Raspuns: b, c, d
135
673. Rezectia modelantă a apofizelor genii:
A.este indicată in cazul atrofiei accentuate a crestei alveolare mandibulare
B. incizia se realizeaza pe coama crestei in zona mediana, incisive-canină
C. interventia presupune dezinsertia muschilor geniogloşi
D. muşchii geniogloşi trebuie reinseraţi prin sutură
E. plaga postoperatorie nu necesită sutură
Raspuns: a, b, c
Raspuns: a,c,e
Raspuns: a, b, e
a, b, e
136
D. test de vitalitate negativ
E. modificari radiografice cu discreta largire a spatiului periodontal
a, c
a, b
a, c, d
681. *Saliva poate fi un bun mediu de depozitare pentru un dinte avulsionat timp de:
A. 30 minute
B. 2 -3 ore
C. 24 ore
D. nelimitat
E. nu este un mediu de depozitare recomandat
137
B. se face in cel mult 2 ore posttraumatic
C. se face dupa tratamentul endodontic
D. se contraindica datorita lipsei de cooperare a copilului
E. va impiedica eruptia dintelui permanent datorita instalarii anchilozei dentoosoase
c, d, e
a, c, d
685. *Rezorbtia radiculara consecutiva unui traumatism dentar este cauzata de:
A. lezarea cementului radicular
B. fractura peretelui alveolar
C. pierderea de celule si fibre periodontale
D. timpul prelungit de imobilizare
E. instituirea tardiva a tratamentului endodontic
138
PARODONTOLOGIE
BDE
ADE
BE
139
D. nu se remodelează
E. odontoblastele sunt celule formatoare de os alveolar
AB
692. Cementul:
A. se formează doar până la erupţia dinţilor
B. acelular se află la nivelul porţiunii coronare a rădăcinii
C. celular se află la nivelul treimii apicale a rădăcinii şi la nivelul furcaţiilor
D. JSC – în 60-65% din cazuri smalţul depăşeşte cementul
E. JSC – în 30% din cazuri există o conexiune cap la cap a smalţului şi a cementului
BCE
BD
140
C. migrarea JSC in sens apical
D. prezenţa pungilor parodontale
E. alveoliză orizontală
BD
697. *Parametrul clinic care stabileşte diagnosticul diferenţial între parodontită şi gingivită
este:
A. sângerarea la sondaj
B. pierderea ataşamentului epitelial
C. gradul de inflamaţie gingivală
D. adâncimea de sondaj
E. mobilitatea dentară
CD
BCE
141
A. în determinare se folosesc cele patru suprafeţe dentare laterale
B. apreciază grosimea depunerii plăcii la nivelul marginii gingivale dentare
C. în determinare se folosesc substanţe revelatoare de placă
D. cod 2 semnifică placă abundentă vizibilă doar cu sonda care acoperă mai mult de o
treime , dar nu mai mult de două treimi ale unei suprafeţe dentare
E. are 4 scoruri posibile
ABE
702. Indicele gingival simplificat (GI-S Lindhe 1983) şi Indicele de sângerare gingivală
(GBI, Ainamo&Bay 1975):
A. înregistrează gingivoragia spontană a celor patru suprafeţe dentare
B. se apreciază ca fiind prezentă sau absentă
C. sunt indici procentuali
D. nu sunt foarte utili în reevaluările terapeutice
E. scor 1 = gingivoragie punctiformă izolată, unică
BC
ADE
142
C. SRP şi educarea igienei orale
D. Îndepărtarea tuturor factorilor de microiritaţie, detartaj, periaj şi educarea igienei
orale
E. FMD
AC
ACE
708. *În aproape toate cazurile de parodontită agresivă, agentul etiologic primar este
reprezentat de:
A. Porphyromonas gingivalis
B. Aggregatibacter actinomycetemcomitans
C. Prevotella intermedia
D. Fusobacterium nucleatus
E. Tanerella forsythia
143
709. *În cazul gingivitei cronice:
A. există doar o cantitate redusă de placă bacteriană supragingivală
B. flora microbiană este reprezentată în principal de coci gram-pozitivi
C. există placă bacteriană supragingivală şi subgingivală
D. nu este legată de prezenţa plăcii bacteriene
E. microflora prezentă în gingivită nu prezintă variaţii legate de durata şi prezenţa
biofilmului şi a bolii
710. Factorii de rezistenţă locali care protejează de acţiunea factorilor etiologici ai bolii
parodontale sunt:
A. reacţiile imune complexe
B. fluidul sulcular
C. reacţiile citotoxice
D. bariera epitelială
E. factorii anatomici
BDE
BCD
712. Procesul de formare a biofilmului plăcii bacteriene implică trei etape majore:
A. faza I cu creşterea numărului fuzobacteriilor ţi spirochetelor
B. formarea peliculei glicoproteice
C. colonizarea şi maturarea plăcii cu formarea biofilmului
D. faza II în care apare proliferarea cocilor ţi bacililor gram-negativi
E. aderarea iniţială a bacteriilor, urmată de ataşarea acestora la smalţ
BCE
144
D. invazia directă a ţesutului gingival
E. producerea de colagenaze şi proteaze
BCDE
ACE
715. *Organismul controlează colonizarea microbiană la nivelul cavităţii orale prin factori
imunologici, factorii locali fiind reprezentaţi de:
A. factori serici
B. salivă şi ţesutul gingival
C. periaj dentar şi măsuri de igienă orală
D. fagocitoză
E. răspunsul gazdei
716. *În boala parodontală, interreacţia dintre anticorpi şi bacterii are loc la nivelul:
A. mucoasei orale
B. zonei subgingivale
C. suprafeţelor dentare
D. papilei interdentare
E. osului alveolar
717. Moleculele imunităţii naturale înnnăscute prezente în fluidul salivar, care contribuie la
reacţiile de apărare ale gazdei sunt:
A. IgA de tip secretor (SigA.
B. lactoferinele
C. lizozimul
D. IgG
E. peroxidazele salivare
BCE
145
A. derivă din patul capilar gingival
B. conţine IgG şi IgA
C. nu poate conţine celule de tip inflamator
D. are o acţiune mecanică de curăţire
E. în inflamaţia gingivală îşi modifică compoziţia
ABDE
ABD
BCD
ABDE
722. Invazia bacteriană a parodonţiului, la nivelul şanţului gingival este limitată de:
A. bariera fizică reprezentată de joncţiunea epitelială
B. anticiorpi şi complement
C. tartrul subgingival
D. celule polimorfonucleare (PMN)
E. ţesutul conjunctiv
ABD
146
723. *În inflamaţia parodontală, prima linie de apărare din jurul dintelui este:
A. ţesutul epitelial
B. neutrofilele
C. mecanismele de apărare ale gazdei
D. saliva
E. structura ţesutului gingival
726. Secvenţele patogenice ale inflamaţiei parodontale sunt delimitate în următoarele stadii:
A. leziunea iniţială
B. leziunea precoce
C. leziunea medie
D. leziunea avansată
E. leziunea incipientă
ABD
147
BCDE
ABDE
BD
BCE
731. În funcţie de distribuţia reacţiei inflamatorii, gingivita poate avea următoarele forme:
A. papilară
B. marginală
C. difuză
D. generalizată
E. localizată
ABC
148
E. modificări de formă ale gingiei
ABCD
733. Afecţiunile hematologice care sunt asociate cu apariţia gingivoragiei sunt reprezentate
de:
A. deficienţa vitaminei C
B. deficienţa vitaminei A
C. hiperprotrombinemia
D. deficienţa de factor plachetar trombocitoplastic
E. purpură hematopoetică
AD
734. Principalii factori endogeni care produc modificări de culoare ale gingiei sunt:
A. melanină
B. bilirubină
C. bismutul
D. fierul
E. argintul
ABD
BCD
149
A. culoarea gingiei predominant violacee
B. contur hipertrofic, fără apariţia de pseudotumori
C. tendinţa la hemoragie nu este accentuată
D. gingia este moale, friabilă, cu suprafaţă mată
E. la nivelul gingiei pot să apară ulceraţii, necroze şi pseudomembrane
738. *În gingivita din graviditate, răspunsul gingival exagerat apare în:
A. luna I
B. luna I-II
C. luna II-III
D. trimestrul II
E. trimestrul III
740. ANUG poate fi corelată şi cu deficienţe sau boli sistemice, cum ar fi:
A. deficienţe proteice
B. hemofilie
C. diabet
D. avitaminoze A,C
E. mononucleoză infecţioasă
ACDE
BE
150
742. *Primul pas în formarea pungii parodontale îl constituie prezenţa:
A. bacteriilor gram negative la nivelul zonei subgingivale
B. bacteriilor gram negative la nivelul zonei supragingivale
C. bacteriilor gram pozitive la nivelul zonei supragingivale
D. bacteriilor gram pozitive la nivelul zonei subgingivale
E. bacteriilor gram pozitive în asociere cu cele gram negative
CD
CD
BCD
151
CD
747. *În parodontita cronică localizată, zonele afectate de boală reprezintă mai puţin de: (c;
Parodontologie clinică, Doina Onisei, Dan Onisei, Editura Mirton, Timişoara, 2011,
p. 140)
A. 20%
B. 25%
C. 30%
D. 40%
E. 50%
748. *În forma moderată de parodontită cronică, pierderea de ataşament epitelial este de:
A. 2-3mm
B. 4-5mm
C. 1-2mm
D. 3-4mm
E. peste 5mm
CE
ABCE
152
B. implantaţia dinţilor restanţi
C. numărul pungilor parodontale
D. gradul solicitărilor ocluzale ale dentiţiei
E. numărul şi distribuţia dinţilor restanţi
ABDE
ABE
ADE
AD
153
756. Modificările radiografice din parodontita agresivă localizată prezintă următoarele
aspecte:
A. alveoliza orizontală la nivelul molarilor primi şi incisivilor
B. defectele osoase sunt mai puţin adânci decât cele din parodontită cronică
C. alveoliza verticală la nivelul molarilor primi şi incisivilor
D. defectele osoase sunt mai extinse decât cele din parodontita cronică
E. alveoliza se detectează la pubertate
CDE
ABCE
ACD
AB
760. Semnele clinice ale traumei ocluzale parodontale sunt reprezentate de:
A. migrări dentare
B. sensibilitate dentară la presiune
C. durere spontană
D. creşterea mobilităţii dentare
E. fremitus
154
ABDE
AB
762. Situaţiile care cresc mărimea sau frecvenţa forţelor ocluzale sunt reprezentate de:
A. lucrări protetice fixe sau mobile
B. malpoziţii dentare
C. parafuncţii în poziţii extreme excentrice
D. forţele ce rezultă din interferenţele ocluzale
E. parafuncţii – bruxism, sugerea pipei, interpunerea de obiecte între dinţi
AE
763. Situaţii care modifică direcţia forţelor ocluzale sunt reprezentate de:
A. tratamente restaurative sau protetice incorect conturate care generează forţe
ocluzale oblice, înclinate
B. sugerea pipei
C. dinţi înclinaţi, basculaţi
D. forţele ce rezultă din interferenţele ocluzale
E. bruxism
ACD
ACDE
155
B. despicături înguste orientate de la nivelul gingiei în direcţie apicală
C. migrarea marginii gingivale şi a inserţiei epiteliale spre apex
D. fisurile Stillman
E. despicături înguste orientate de la nivelul gingiei în direcţie coronară
BD
ACE
ACD
770. În tratamentul retracţiei gingivale se indică următoarele tipuri de intervenţii
chirurgicale:
156
A. translaţia laterală a unui lambou pediculat de la dintele vecin
B. lambou dublu papilar
C. grefă autogenă liberă, mai ales din mucoasa linguală din dreptul molarilor
D. lambou poziţionat apical
E. dacă există frenuri şi bride muscular cu inserţie inferioară în zona de retracţie
gingivală, se recomandă frenectomie şi incizia bridelor
AB
771. *Care dintre urmatoarele răspunsuri nu fac parte din caracteristicile clinice ale
pericoronaritei?
A. trismusul
B. halena
C. necroza pulpară
D. durerile iradiante
E. dintele erupt sau parţial erupt
772. Care sunt complicaţiile bolii parodontale? (a, b, c; Parodontologie clinică, Doina
Onisei, Dan Onisei, Editura Mirton, Timişoara, 2011, p. 171)
A. pericoronarita
B. abcesul gingival
C. chistul parodontal
D. chistul periapical
E. abcesul vestibular
ABC
BE
157
775. Cauzele apariţiei pericoronaritei sunt?
A. înghesuirile dentare
B. resturile alimentare
C. iritaţiile mecanice ocluzale
D. lucrarile protetice necorespunzatoare
E. placa bacteriană
BCE
BDE
777. Abcesele parodontale se formează cel mai frecvent în zonele cu: (a, e; Parodontologie
clinică, Doina Onisei, Dan Onisei, Editura Mirton, Timişoara, 2011, p. 176)
A. pungi osoase foarte adânci
B. recesii gingivale
C. carii radiculare
D. fisuri Stillman
E. bifurcaţii şi trifurcaţii afectate parodontal
AD
BDE
158
780. Prezenţa bolii parodontale se determină prin:
A. culoarea gingiei
B. leziuni carioase
C. consistenţa gingiei
D. conturul gingival
E. culoarea mucoasei mobile
ACD
BCDE
BDE
ABC
BCE
159
785. Prin examenul radiografic se evaluează:
A. cantitatea şi tipul distrucţiei alveolare
B. densitatea osului medular
C. mărimea spaţiului periodontal ligamentar
D. prezenţa depozitelor de tartru
E. prezenţa plăcii bacteriene
ABCD
787. Factorii sistemici şi de mediu care influenţeaza prognosticul în boala parodontală sunt:
A. fumatul
B. diabetul
C. stresul
D. obturaţiile debordante
E. impactul alimentar
ABC
ACE
160
ABCD
ABCD
ACE
BCDE
ABDE
161
E. furcaţie de gradul II sau III
CD
ABD
ACD
798. Şedinţa de control din cadrul terapiei de menţinere include următoarele aspecte:
A. Evaluarea antecedentelor generale şi stomatologice
B. Reevaluarea statusului parodontal
C. Tratamentul ortodontic
D. Şlefuiri ocluzale
E. Detartraj şi periaj dentar
ABE
162
D. Periajul nu trebuie să fie viguros
E. Capetele ascuţite ale periilor pătrund în şanţul gingival
AD
BDE
AE
ACE
ABCE
163
C. Rootplaningul, care îndepărtează tartrul radicular şi cementul necrotic
D. Scalingul, care îndepărtează biofilmul
E. Debridarea subgingivală, care îndepărtează cementul necrotic
BC
ACD
ACE
ABDE
808. Evaluarea vindecării după scaling şi rootplaning, după 1-2 săptămâni, are următoarele
criterii:
A. Dispariţia edemului gingival
B. Retracţia marginii gingivale
C. Absenţa unor pungi moderate
D. Prezenţa secreţiilor la nivelul şanţului gingival
E. Absenţa tartrului
ABE
164
A. Dureri
B. Abces parodontal
C. Febră
D. Ulceraţii
E. Herpes labial
ACDE
BCE
165
814. *Indicaţiile detartrajului ultrasonic:
A. Pacienţi cu pacemaker
B. Pacienţi cu afecţiuni transmisibile
C. Detartrajul coronar al depozitelor masive de tartru, depuneri, coloraţii
D. Implante
E. Restaurări ceramice
AD
CD
818. Dupa Ross, Weisgold şi Wright, metodele de contenţie a dinţilor se clasifică în:
A. contenţie juxtagingivală
B. contenţie temporară
C. contenţie linguală
D. contenţie provizorie
E. contenţie definitivă
BCE
166
819. Tratamentul hipersensibilităţii radiculare:
A. nu obligă la perfectarea controlului plăcii
B. nu include utilizarea unor agenţi desensibilizanţi
C. implică utilizarea unor agenţi desensibilizanţi
D. controlul plăcii previne în totalitate apariţia hipersensibilităţii dentare
E. agenţii desensibilizanţi acţionează prin stimularea formării de dentină secundară
sper pulpă
CE
ACE
ABD
AD
167
BCE
BE
CE
826. Scopul şlefuirilor selective este să restabilească rapoartele ocluzo articulare normale,
care se caracterizează prin:
A. spaţiu până la 3 mm între poziţia de intercuspidare şi ocluzia centrică
B. absenţa interferenţelor în zona de sprijin la mişcarea protruzivă şi de lateralitate pe
partea activă
C. spaţiu până la 1 mm între poziţia de intercuspidare şi ocluzia centrică
D. mişcare de propulsie liberă, cu contacte unilaterale pe dinţii frontali
E. mişcare de propulsie liberă, cu contacte bilaterale şi multiple pe dinţii frontali
CE
BCD
828. După controlul inflamaţiei, dezechilibrele ocluzale se tratează prin una sau asocierea
mai multor metode:
168
A. igienizări blânde
B. controlul parafuncţiilor
C. detartraje ultrasonice succesive
D. contenţia provizorie sau definitivă a dinţilor mobili
E. şlefuiri selective
BDE
CDE
169
E. nu pot asigura accesul şi vizibilitatea la nivelul suprafeţelor radiculare
833. *Gingivectomia:
A. nu face parte din categoria intervenţiilor de chirurgie parodontală
B. este intervenţia chirurgicală care asigură îndepărtarea parţială a ţesuturilor moi care
formează peretele gingival al pungii
C. nu se indică în situaţiile clinice, când se doreşte alungirea coroanei clinice a dinţilor
D. este procedeul chirurgical de îndepărtare în totalitate a ţesuturilor moi care
formează peretele gingival al pungii
E. se indică, în special, în cazul pungilor intraalveolare
170
ACE
ABC
BCE
839. *În cazul leziunilor din prima clasa care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate?
A. infecţia se produce dinspre punga parodontală pe calea furcaţiei
B. se poate sonda o pungă parodontală care constituie punctul de plecare al leziunii
C. fistula se deschide spre mijlocul rădăcinii, furcaţie sau spre orice altă porţiune
radiculară
D. infecţia pulpei se produce de la nivelul apexului sau canalelor laterale
E. există o combinaţie între cele două tipuri de leziuni
840. În cazul leziunilor din clasa a II-a următoarele afirmaţii sunt adevărate:
A. există o combinaţie între leziunile endodontice şi cele parodontale
B. leziunile se produc de la nivelul apexului sau a canalelor laterale
C. infecţia se produce dinspre punga parodontală pe calea furcaţiei
D. infecţia se produce dinspre punga parodontală pe calea apexului
E. infecţia se produce dinspre punga parodontală pe calea canalelor laterale
CDE
171
D. se poate sonda o pungă parodontală care constituie punctul de plecare al leziunii
E. mai pot include şi leziuni cauzate de factori iatrogeni
ACE
ABCD
ACE
BCE
172
B. apare la nivelul gingiei ataşate
C. diseminează spre planurile faciale
D. nu apare diseminarea regională
E. direcţia de drenaj e determinată de inserţiile fascicolelor musculare şi lungimea
rădăcinii dintelui
ACE
BD
848. *Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la testele de vitalitate sunt adevărate?
A. percuţia şi palparea sunt pozitive în cazul etiologiei parodontale
B. percuţia şi palparea sunt negative în cazul etiologiei parodontale
C. testele termice sunt pozitive în cazul inflamaţiei ireversibile şi a necrozei
D. testul electric este negativ în cazul pulpei vitale
E. testul cavităţii se realizează cu anestezie
849. Care sunt timpii şi prognosticul tratamentului unei leziuni primar parodontale?
A. se efectuează mai întâi tratamentul endodontic conservativ însoţit sau nu de
tratamentul parodontal
B. se efectuează mai întâi tratamentul parodontal, iar tratamentul endodontic se va
efectua în funcţie de vitalitatea dintelui
C. tratamentul este complex constând din tratamentul parodontal şi endodontic
obligatoriu
D. prognosticul depinde de gradul de afectare parodontală
E. prognosticul este favorabil în condiţiile unui tratament endodontic corect
BD
173
C. se efectuează tratamentul endodontic conservativ însoţit sau nu de tratamentul
parodontal
D. dacă există fracturi radiculare oblice sau apicale se poate efectua rezecţia apicală
sau hemisecţia
E. dacă există fracturi radiculare verticale sau alveoliză avansată se va proceda spre
extracţia dintelui
ABDE
ABCD
ABE
ABDE
854. Factorii care influenţeaza determinarea intervalului optim între controale sunt:
A. severitatea bolii
B. eficienţa igienei personale
C. controlul inflamaţiei
D. răspunsul gazdei
E. controlul parafuncţiilor
ABCD
174
855. *Care sunt intervalele optime în determinarea periodicităţii controalelor?
A. intervalul optim este de 3 luni în cadrul unei terapii de menţinere efectuate în primii
4-5 ani după
terapia activă
B. intervalul optim este de 1 lună în primii 3 ani după terapia activă
C. intervalul optim este de 6 luni în primii 4-5 ani după terapia activă
D. intervalul optim este de 4 luni în primii 3 ani după terapia activă
E. intervalul optim este de 2 luni în primii 5 ani după terapia activă
856. *Ce mijloace de igienă se recomanda pacienţilor purtători de aparate ortodontice fixe?
A. periuţă manuală cu cap mare şi peri duri
B. periuţe interdentare
C. scobitori
D. stimulatoare gingivale
E. periuţe manuale cu cap mare şi peri moi
857. *Din punct de vedere clinic, ţesutul gingival este inflamat dacă:
A. prezintă rezilienţă la penetrarea sondei
B. placa subgingivală e absentă
C. tartrul subgingival e absent
D. există sângerare la sondaj
E. nu există sângerare la sondaj
175
ORTODONŢIE
176
A. limba nu se mai interpune intre suprafetele incizale ale dintilor, care vin in contact
pentru o clipa in timpul actului de deglutitiE.
B.propulsia mandibulei creste;
C. mandibula este stabilizata de muschii ridicatori, iar muschii buccinatori si temporali
isi micsoreaza intensitatea de contractie;
D. propulsia mandibulei se reduce;
E. mandibula este stabilizata de muschii ridicatori, iar muschii buccinatori si orbiculari
isi micsoreaza intensitatea de contractiE.
865. Dupa modul de instalare, deglutitia de tip infantile este de doua feluri:
A. primara, cand provine din pastrarea stereotipului de deglutitie infantile a perioadei
de sugar;
B. secundara, asociata inocluziei vertical produsa de alta cause, ca urmare a tendintei
de expansiune a limbii in orice spatiu liber;
C. secundara, asociata inocluziei vertical produsa de alta cause, ca urmare a tendintei
de contractie a limbii in orice spatiu liber;
D. tertiara;
E. nici un raspuns nu este corect.
raspuns corect: aC
177
867. Cauze posibile ale respiratiei bucale:
A. rinite indelungate;
B. obstacole rinofaringiene;
C. vegetatiile adenoide;
D. hipertrofiile amigdaliene;
E. nici una din cele de mai sus.
868. Manifestarile maxilo-faciale ale respiratiei bucale sunt multiple, grupandu-se intr-un
adevarat sindrom al respiratiei bucale:
A. lipsa stimulului fiziologic reprezentat de circulatia aerului prin fosele nazale si de
aerisirea permanenta a sinusurilor maxilare are ca urmare atrofia maxilarului superior;
B. ca urmare a acestei atrofii, etajul mijlociu al fetei apare infundat, iar proeminenta
oaselor malare este stearsa;
C. in timpul respiratiei bucale, prin mentinerea deschisa a gurii, limba nu isi mai
pastreaza contactul cu bolta palatine;
D.musculatura jugala este in tensiune, determinand o adevarata compresie a
maxilarului;
E.musculatura jugala este in tensiune, determinand o adevarata egresie a maxilarului.
raspuns corect: A.
178
D. la populatiile de limba engleza, este foarte frecventa o discreta inocluzie vertical
frontala, asociata cu o prodentie superioara, ca o consecinta a particularitatilor fonetice
ale acestei limbi;
E. nici un raspuns nu este corect.
179
876. Referitor la analiza Sassouni:
A. daca spina nazala anterioara, incisivul maxilar si pogonionul se afla pe acelasi arc,
vom avea un profil archial(drept);
B. daca spina nazala anterioara, incisivul inferior si pogonionul se afla pe acelasi arc,
vom avea un profil archial(drept);
C.daca spina nazala anterioara, incisivul maxilar si pogonionul se afla in afara(in
exteriorul) arcului, vom avea un profil pre-archial(convex);
D. daca spina nazala anterioara, incisivul maxilar si pogonionul se afla in afara(in
exteriorul) arcului, vom avea un profil post-archial(convex);
E.daca spina nazala anterioara, incisivul maxilar si pogonionul se afla inapoia(in
interiorul) arcului, vom avea un profil post-archial(concav).
877. *In analiza Steiner, unghiul SNA are urmatoarea valoare normala:
A. 92°+/- 2 °;
B.52°+/- 2 °;
C. 82°+/- 2 °;
D. 72°+/- 2 °;
E. 84°+/- 2 °.
raspuns corect: C.
878. *In analiza Steiner, diferenta dintre unghiurile SNA si SNB este data de unghiul:
A. IMPA;
B. FMIA;
C. ANB;
D.FMA;
E. nici un raspuns nu este correct.
raspuns corect: C.
raspuns corect: d, E.
raspuns corect: B.
180
881. *In analiza Steiner, unghiul SNB are urmatoarea valoare normala:
A. 92°+/- 2 °;
B. 52°+/- 2 °;
C. 82°+/- 2 °;
D. 78°+/- 2 °;
E. 84°+/- 2 °.
raspuns corect: D.
882. *Conform analizei Steiner, un pacient care are unghiul SNA de 85° si SNB de 79°
prezinta:
A. protruzie maxilara;
B. retruzie maxilara;
C. retruzie mandibulara;
D. protruzie mandibularA.
E. nici un raspuns nu este corect.
raspuns corect: A. .
883. *Conform analizei Steiner, un pacient care are unghiul SNA de 83° si SNB de 74°
prezinta:
A. protruzie maxilara;
B. retruzie maxilara;
C. retruzie mandibulara;
D. protruzie mandibularA.
E. nici un raspuns nu este corect.
raspuns corect: C.
884. Conform analizei Steiner, un pacient care are unghiul SNA de 77° si SNB de 82°
prezinta:
A. protruzie maxilara;
B. retruzie maxilara;
C. retruzie mandibulara;
D. protruzie mandibularA.
E. nici un raspuns nu este corect.
raspuns corect: bd
181
A. unghiul IMPA ;
B. unghiul SNA;
C. unghiul FMIA;
D. unghiul SNB;
E. unghiul ANB.
887. Referitor la unghiul FMA(din analiza Tweed), urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. permite aprecierea topologiei scheletice in sens vertical;
B. valoarea sa normala este de 125°;
C. permite aprecierea topologiei scheletice in sens transversal;
D. valoarea sa normala este de 25°+/- 3°;
E. nici un raspuns nu este corect.
raspuns corect: ad
889. Un pacient cu urmatoarele valori cefalometrice: SNA 87°, SNB 74°, FMA 32°,
prezinta:
A. protruzie maxilara;
B. retruzie mandibulara;
C. hiperdivergenta;
D. retruzie maxilara;
E. protruzie mandibularA.
890. *In analiza Ricketts, unghiul profunzimii faciale este format din:
A. N-Pg/PF(planul Frankfurt);
B. Se-Gn/PF(planul Frankfurt);
C. N-Ba/PTM-Gn(Nasion-Basion/fisura pterigo-maxilara–Gnathion).
D. Sellae-Pg/PF(planul Frankfurt);
E. Gonion-Gnathion.
raspuns corect: a
891. *In analiza Tweed, unghiul FMA are urmatoarea valoare normala:
A. 32°+/- 2 °;
B. 52°+/- 2 °;
C. 25°+/- 3 °;
182
D. 102°+/- 2 °;
E. 84°+/- 2 °.
raspuns corect: C.
892. Pantomografia:
A.este o radiografie panoramica in pozitie ortogonala;
B. cu ajutorul ei se evidentiaza maxilarul superior si inferior;
C. cu ajutorul ei se evidentiaza cele doua arcade cu raporturile dintre ele;
D. permite observarea incidentelor sinuzale;
E. nici un raspuns nu este corect.
895. *Raportat la planul esthetic al lui Ricketts, buza inferioara se afla mai in spate cu:
A. 1 mm;
B. 2 mm;
C. 3 mm;
D. 4 mm;
E. 5 mm.
raspuns corect: B.
896. *In analiza Tweed, unghiul FMIA are urmatoarea valoare normala:
A. 32°+/- 2 °;
B. 52°+/- 2 °;
C. 67°+/- 3 °;
D. 102°+/- 2 °;
E. 84°+/- 2 °.
raspuns corect: C.
183
897. *In analiza Tweed, valoarea unghiului FMA de 31° indica:
A. protruzie maxilara;
B. retruzie maxilara;
C. hipodivergenta;
D. normodivergenta;
E. hiperdivergentA.
raspuns corect: E.
900. Conform analizei Steiner, un pacient care are unghiul SNA de 79° si SNB de 85°
prezinta:
A. protruzie maxilara;
B. retruzie maxilara;
C. retruzie mandibulara;
D. protruzie mandibularA.
E. nici un raspuns nu este corect.
raspuns corect: bd
184
C. Gonion;
D. Trichion;
E. Ophrion.
raspuns corect: d
907. *Cand unghiul FMA are valoarea de 25°, tipul vertical de crestere este:
A. hipodivergent;
B. normodivergent;
C. hiperdivergent;
185
D. retrognat;
E. nici un raspuns nu este corect.
raspuns corect: B.
909. Relațiile dintre elementele care participă la realizarea ocluziei dentare se stabilesc și se
dezvoltă în viața intrauterină:
A. în primele două luni de viață intrauterină se produce creșterea diferențiată a celor 2
maxilare și se determină o “ retrognație maxilară”
B. în luna a 3-a intrauterină, odată cu formarea bolții palatine, limba devine elementul
cheie care stimulează dezvoltarea mandibulară, ducând la modificarea relațiilor
spațiale intermaxilare – etapa prognației mandibulare embrionare
C. în luna a 5-a intrauterină- există în maxilar – o criză de spațiu pentru incisiv și
canin, ceea ce duce la vestibuloversia incisivului lateral
D. în luna a 5-a intrauterină- există în maxilar – o criză de spațiu pentru incisiv și
canin, ceea ce duce la palatoversia incisivului lateral
E. în ultimile luni de viață intrauterină, maxilarul superior se dezvoltă mai mult decât
mandibula, cu consecințe asupra relațiilor spațiale intermaxilare- etapa a II-a a
retrognației mandibulare.
Răspuns corect: a, b, d, e.
Răspuns corect: a, b, d.
186
E. în lunile 7-8 se distalizează incisivul central, apărând un spațiu între acesta și
molarul 1 temporar, necesar pentru incisivul lateral și canin.
Răspuns corect: a, b, d
Răspuns corect: a
913. SCHWARZ, studiind rapoartele crestelor alveolare la nou născuți a descris două tipare
constituționale:
A. decalaj sagital de 7-8 mm
B. decalaj sagital de 5-6 mm
C. decalaj sagital de 3-4 mm
D. când platoul alveolar superior îl acoperă pe cel inferior în capac de cutie
E. când platoul alveolar inferior îl acoperă pe cel superior în capac de cutie
Răspuns corect: c, d
Răspuns corect: a, b, c
Răspuns corect: a, d.
187
E. se poate prezenta în formă de plan drept, plan în treaptă vestibularizată și plan în
treaptă distalizată.
Răspuns corect: d
917. Care din următoarele afirmații cu privire la planul postlacteal sunt adevărate?
A. Reprezintă unul dintre factorii determinanți în stabilirea rapoartelor sagitale
definitive ale ocluziei.
B. Determină stabilirea rapoartelor sagitale de angrenaj ale primilor molari
permanenți.
C. Planul postlacteal în treaptă mezializată asigură un angrenaj normal al primilor
molari permanenți.
D. Planul postlacteal în treaptă distalizată determină într-o frecvență mare un angrenaj
normal al primilor molari permanenți.
E. Planul postlacteal în treaptă distalizată determină într-o frecvență mare un angrenaj
distal al primilor molari permanenți..
Răspuns corect: a, b, c, e
Răspuns corect: a, b, d, e
Răspuns corect: b, d
188
D. caninilor temporari
E.molarilor secunzi temporari
Răspuns corect: b
Răspuns corect: a, c, d.
922. După erupția mucoasă, calea molarului 1 este trasată de planul postlacteal, după cum
urmează:
A. planul postlacteal în linie dreaptă oferă raportul cuspid- cuspid
B. planul postlacteal în treaptă mezială oferă raportul cuspid- cuspid
C. planul postlacteal în treaptă mezială oferă raportul cuspid- șanț intercuspidian
D. planul postlacteal în treaptă distală oferă raportul cuspid- șanț intercuspidian
E. planul postlacteal în treaptă distală conduce la o relație ocluzală distalizată
Răspuns corect: a, c, e.
Răspuns corect: b, c, d, e
Răspuns corect: a, b, d, e.
189
Răspuns corect: a, b, d, e.
926. În secvențele de eupție a dentației permanente, reglările care au loc au la bază raportul
dintre mărimea dinților temporari și permanenți după cum urmează:
A. la maxilar M II >P2
B. la mandibulă M II <P2
C. la maxilar C temporar < Cpermanent
D.la mandibulă C temporar < Cpermanent
E.la mandibulă C temporar > Cpermanent
Răspuns corect: a, c, d.
Răspuns corect: e
Răspuns corect: a, c, d, e.
190
Raspunsuri corecte: c,d
932. In perioada de varsta 2 ½-6 ani se va acorda o atentie deosebita urmatoarelor tipuri de
ocluzie;
A. ocluzia cap la cap neasociata cu un grad de inocluzie sagitala
B. ocluzia deschisa produsa prin interpozitii
C. schimbarea raporturilor ocluzale verticale de la ½ la 1/3 sau la ocluzie cap la cap
D. ocluzie adanca ,forma acoperita sau in capac de cutie
E. dezechilibre de tipul pseudoprognatismului mandibular,laterodevierii mandibulare
933. La sfarsitul primei perioade a dentitiei mixte (perioada eruptiei grupului incisiv-molar)
trebuie sa existe un echilibru optim morfofunctional si estetic,respectiv ;
A. armonie dento-alveolara
B. incisivii superiori acopera pe cei inferiori realizand un punct de contact sau spatiu
de 1-2 mm
C. realizarea cele de-a treia inaltari fiziologice a ocluziei
D.molarii primi permanenti sunt in relatie cuspid-sant sau relatie cuspid-cuspid
E. liniile frenurilor sunt corespondente cu linia mediana a maxilarelor si a bazei
craniului
191
D. eruptia lui va determina inchiderea spatiilor inca existente,cu constituirea punctelor
de contact interdentare
E.daca puseul de mezializare al molarului prim si molarului secund a fost puternic,
deficienta de spatiu se exercita asupra caninului care erupe malpozitionat-poate parasi
arcada sau poate ramane inclus
Raspuns corect:a,c,d,e
Raspuns corect :c
939. Sindroamele in care este prezentă hipodonția (dupa Pinkham 1999 ) sunt;
A. Disostoza cleido-craniana
B. Acondrodisplazia
C. Sindromul Apert
D. Displazia ectodermala
E. Incontinenta pigmentara
192
E. tuberculat
Raspuns corect :c
Raspuns corect :c
Raspuns corect :b
Raspuns corect: a, b, c, d, .
945. *Raportul incisiv din malocluzia de clasa a II-a subdiviziunea 1 este cunoscut în
terminologia şcolii germane ca şi:
A. Deckbiss
B. Druckbiss
193
C. Dachbiss
D. Lateralbiss
E. Exognatie
Raspuns corect: c
Raspuns corect: a, b, c, D.
Raspuns corect: a, b, c, d,
Raspuns correct: a, c, d, e
950. Examenul clinic exobucal din normă frontală ,a anomaliei clasa a II-a subdiviziunea 1
urmăreşte:
194
A. Morfologia faciala diversă
B. Expresia variabilităţilor răspunsurilor tiparelor de creştere
C. Expresia variabilităţilor răspunsurilor tiparelor de reacţie compensatorii de răspuns
la agenţii patogeni
D. Dimensiunea verticală a etajului inferior al feţei
E. Expresia unghiul goniac și a poziției posterioare a mentonului
Raspuns correct: a, b, c, d,
951. *Examenul clinic exobucal a anomaliei clasa a II-a subdiviziunea 1 la copii mici
prezintă:
A. Dimensiunea verticală a etajului inferior al feţei redusă
B. Şantul labio – mentonier accentuat
C. Zâmbet gingival
D. Profil convex cu mentonul situate posterior
E. Nu apare nici o modificare
Raspuns correct: e
952. Examenul clinic exobucal a anomaliei clasa a II-a subdiviziunea 1 la şcolar prezintă:
A. Facies adenoidian
B. Leptoprosop
C. Retrognaţie
D. Prognaţie
E. Profil concav
Raspuns correct: a, b, c
953. Examenul clinic exobucal a anomaliei clasa a II-a subdiviziunea 1 la şcolar prezintă:
A. Pomeţii sunt proeminenţi
B. Pomeţii sunt şterşi
C. Fanta labială înterdeschisălasă să se întervadă incisivii superiori
D. Muschiul mentalis se prezintă ca o zonă hiperactivă la inspecţie
E. Contracţia muşchiului mentalis creează impresia de bărbie dublă
Raspuns correct: b, c, d, e
954. Examenul clinic exobucal a anomaliei clasa a II-a subdiviziunea 1 la şcolar prezintă:
A. Buza superioară este groasă
B. Buza superioară este palidă şi tracţionată la comisuri
C. Buza superioară esteridicată către pragul narinar de care pare să fie suspendată
D. Buza inferioară este subţire
E. Buza inferioară este fisurată, răsfrântă în şanţul labio - mentonier
Raspuns correct: b, c, e
955. În anomalia de clasa a II-a subdiviziunea 1cu faţa alungită, conform clasificării clinice
în funcţie de tipul de creştere a mandibulei se constată:
A. O creştere mandibulară cu tendinţă de rotaţie anterioară
B. Inocluzie labială
195
C. Prochelie inferioară
D. Şanţ labio – mentonier accentuat
E. Profil concav cu unghiul goniac închis
Raspuns correct: b, c, d
956. În anomalia de clasa a II-a subdiviziunea 1cu faţa micşorată, conform clasificării
clinice în funcţie de tipul de creştere a mandibulei se constată:
A. O creştere mandibulară cu tendinţă de rotaţie anterioară
B. Faţa mărită cu etajul inferior mărit
C. Profil concav
D. Inocluzie labială
E. Buza inferioară răsfrântă cu accentuarea şanţului labio - mentonier
Raspun correct: a, d, e
Raspuns correct: a, c, d, e
Raspuns correct: a, c, d, e
959. *Analiza modelului de studiu, prin compararea indicelui Pont cu Izard, în anomalia de
clasa a II-a subdiviziunea 1evidenţiază următoarele:
A. Dacă ambii indici sunt mai mari decât valoarea normală, suntem în faţaunei
endognaţii adevărate
B. Dacă ambii indici sunt mai mici decât valoarea normală, suntem în faţaunei
endognaţii adevărate
C. Dacă indicele Pont este mai mare decât indicele Izard, suntem în faţa unei
macrodonţii relative
D. Dacă indicele Izard este normal iar indicele Pont este mai mare decât normal avem
o mezio – poziţie premolaro – molară
E. Dacă indicele Pont este normal iar indicele Izard este mai mare decât normal avem
o mezio – poziţie premolaro – molară
196
Raspuns correct: b
960. În anomalia de clasa a II-a subdiviziunea 1cu faţa alungită, conform clasificării clinice
în funcţie de tipul de creştere a mandibulei, se întâlnesc următoarele aspecte pe
modelul de studiu:
A. Indicele Pont cu valoare pozitivă în plan transversal şi valoare micşorată în plan
sagital
B. PM > (Si x 100) / 100
C. PM < (Si x 100) / 100
D. Diametrul M > (SI x 100) / 64
E. Diametrul M < (SI x 100) / 64
Raspuns correct: c, e
961. În anomalia de clasa a II-a subdiviziunea 1cu faţa micşorată, conform clasificării
clinice în funcţie de tipul de creştere a mandibulei se întâlnesc următoarele aspecte pe
modelul de studiu:
A. Arcada alveolo – dentară superioară are formă triunghiulară
B. Bolta palatină este adâncă
C. Curba de ocluzie este normală
D. Linguopoziţia incisivilor inferiori , vestibuloversia incisivilor inferiori
E. Arcada inferioară are o formă obişnuită sau prezintă o eventuală înghesuire în zona
incisivă
Raspuns correct: a, b, d, e
Răspuns corect: a, d, e
197
E. Heterogenia maxilo – mandibulară, în creşterea exagerată a unui maxilar moştenit
de la un genitor, duce la o falsă endognaţie a maxilarului opus, moştenit de la alt
genitor.
Raspuns correct: b, c, e
967. Bassigny descrie trei forme clinice de malocluzie în anomalia clasa II diviziunea 2
Angle, în funcție de poziția incisivilor superiori :
A. tipul II - linguo-versia a trei sau patru incisivi maxilari , canini ectopici,
vestibularizați sau incluși palatinal;
B. tipul I - palato-versia celor doi incisivi inferiori sau vestibulo-versia celor doi
incisivi laterali (forma cea mai frecventă );
C. tipul III - ocluzia "în capac de cutie", forma cea mai severă, cu linguo-versia
grupului incisivo-canin și poziția înaltă și vestibularizată a caninilor;
D. tipul I - palato-versia celor doi incisivi superiori sau vestibulo-versia celor doi
incisivi laterali (forma cea mai frecventă );
E. tipul II - vestibulo-versia a trei sau patru incisivi maxilari , canini entopici,
vestibularizați sau incluși palatinal (forma cea mai frecventă );
198
968. În anomalia clasa a-II a diviziunea 2, relația de ocluzie se caracterizează prin :
A. rapoarte distalizate de clasa II
B. overjet crescut;
C. ocluzii încrucișate uni sau bilateral și ocluzii adânci;
D. overbite mare;
E. ocuzie deschisă frontală
971. În anomalia clasa a-II a diviziunea 2, în ceea ce privește mișcările mandibulei, se pot
realiza mișcări de :
A. închidere;
B. deschidere;
C. lateralitate ;
D. ghidaj anterior normal;
E. ghidajul anterior foarte perturbat.
972. *În anomalia clasa a-II a diviziunea 2, se regăsesc semnele rotației anterioare ,după
Bjork :
A. cap condilian subțire;
B. canal mandibular drept;
C. unghi mandibular deschis;
D. ram mandibular mare;
E. unghi interincisiv închis.
Raspuns corect :d
199
973. În anomalia clasa a-II a diviziunea 2, se regăsesc semnele rotației anterioare ,după
Bjork :
A. col condilian subțire și direcționat în sus și înainte;
B. tubercul articular cu pantă exterioară abruptă;
C. fosa condiliană adâncă în relație cu supraacoperire frontală;
D.simfiză mentonieră și corticală simfizieră șterse;
E. aspect de balansoar al rebordului inferior al mandibulei
976. În anomalia clasa a-II a diviziunea 2,măsurătorile scheletale în plan sagital în cadrul
teleradiografiei de profil evidențiază:
A.unghiul FMA crescut;
B. unghiul dintre axa y cu planul Frankfurt scăzut;
C.unghiul ANB (-2,+11);
D.distanță AoBo foarte variată;
E.unghiul Go cu SN este de obicei crescut
Răspuns corect :c ,d
977. *În anomalia clasa a-II a diviziunea 2, la examenul clinic exobucal se observă:
A. facies adenoidian caracteristic leptoprosop;
B. pomeții sunt șterși, fanta labială întredeschisă lasă să se întrevadă incisivii
superiori;
C. faciesul este caracteristic cu : musculatură facială tonică, forma pătrată a feței,
trăsături faciale accentuate;
D. buza inferioară este groasă, fisurată, răsfrântă în șanțul labio-mentonier;
E. buza superioară este subție, palidă, tracționată la comisuri.
Raspuns corect : e
200
978. *În anomalia clasa a-II a diviziunea 2, distingem :
A. incompetență labială;
B. buze hipotone;
C. boltă palatină adâncă;
D. dimensiunea verticală a etajului inferior micșorată;
E.overjet mărit.
Răspuns corect : d,
Răspuns corect : c,
201
E. Retrognaţie mandibulară
Răspuns corect : e
986. Care sunt obiectivele tratamentului ortodontic în anomalia de clasa a III a Angle:
A. Protruzia incisivilor superiori
B. Dezvoltarea tridimensională a maxilarului superior
C. Corectarea raportului frontal inversat
D. Realizarea unei supraacoperiri frontale de ½
E. Mezializarea mandibulei
988. Care dintre următoarele tipuri de aparate sunt folosite în tratamentul anomaliei de
clasa a III a Angle?
A. Aparate fixe cu tracţiuni elastice de clasa a III a
B. Bionatorul Balters tip III
C. Activatorul Andressen
D. Reglatorul funcţional Frankel tip III
E. Placa palatinală secţionată în Ycu gutiere posterioare și arc vestibular inversat
202
989. Care sunt posibilităţiile terapeutice interceptive în cazul anomaliilor de clasa a III a?
A.Spatula
B. Planul Catalan
C. Placa palatinală secţionată în „L”
D. Planul Villan
E. Placa palatinală cu semigutiere posterioare şi arc vestibular inversat
992. Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate cu privire la clasificarea anomaliei de
clasa a III a Angle în funcţie de crossbite dentar anterior simplu?
A. În relaţia centrică, profilul este drept sau concav
B. În relaţia centrică sau în poziţia de relaxare posturală, pacientul prezintă un profil
facial normal şi uneori „cap la cap”
C. Raportul scheletic antero-posterior este normal
D. Crossbite-ul implică deobicei unul sau doi dinţi
E. Mişcarea de deschidere-închidere a mandibulei se realizează fără interferenţe
ocluzale
203
994. Care sunt factorii locali implicaţi în etiopatogenia prognatismului mandibular
anatomic?
A. Obiceiuri vicioase, în special de sugere a buzei superioare, ticuri de propulsie
B. Anodonţiile de incisivi laterali
C. Obstrucţia căilor nazale
D. Ereditatea
E. Tulburării neuro-endrochine
204
A. Plăcile duble cu sistem de ghidaj(SCHWARZ)
B. Activatorul Wunderer
C. Aparatul Reichenbach
D. Kinetorul Stocktish
E. Bionatorul Balters
1000. Terapia adultului în cazul unei anomali de clasa a III a se realizează prin:
A. Tratament ortodontic cu extracţie
B. Tratament chirurgical sau chirurgical- ortodontic
C. Osteotomie
D. Tratamentul interceptiv
E. Expansiunea rapidă palatală
Răspuns corect : a,b,c
Răspuns corect : b
205
E. existența unui meziodens inclus sau erupt.
Raspuns corect : d ,
Raspuns corect : d,
1008. *Semnul patognomonic la nivelul incisivului lateral în incluzia caninului superior este
reprezentat de :
A. rotație
B. torsiune;
C. angulație mezială;
D. distoînclinație accentuată;
E. distogresiune accentuată.
Raspuns corect : d
Raspuns corect : b,
206
1010. *Cel mai frecvent, reincluzia dentară apare la nivelul :
A. molarului unu temporar;
B. molarului prim permanent;
C. molarului doi permanent;
D. molarului doi temporar;
E. premolarului unu permanent.
Raspuns corect : d,
Raspuns corect : d,
207
C. convergența planurilor orizontale;
D. rotație posterioară a mandibulei;
E. simfiză alungită.
208
D. maxilar cu poziția prea anterioară datorită lungimii sale excesive și mandibulă
normal dezvoltată;
E. articulație temporo-mandibulară cu poziție prea anterioară .
Raspuns corect : b,
209
Raspuns corect :a,c,e,
1028. Perioada 0-3 ani in cadrul cresterii si dezvoltarii generale se caracterizeaza prin:
A. incepe din momentul conceptiei
B. este impartita de literatura in 3 etape
C. in aceasta perioada sistemul nervos are o dezvoltare rapida (creierul atinge 75% din
greutatea sa de adult)
D. abilitatile motorii se dezvolta rapid
E. exista o tendinta accentuata a copilului de a-si mentine proportiile
210
1031. Dezvoltarea relatiilor intermaxilare de la 0 la 6 luni se caracterizeaza prin urmatoarele
aspecte:
A. diferenta in plan sagital dintre maxilarul superior si inferior este in medie de 4-6
mm
B. mandibula este suficient dezvoltata in raport cu maxilarul superior
C. la sugar predomina contractia ritmica a muschilor propulsori si retropulsori
orofaciali
D. factorul principal care influenteaza mezializarea este functional, si anume actul
suptului
E. se realizeaza planul postlacteal
1033. Planul postlacteal vertical poate stabili urmatoarele rapoarte ocluzale la nivelul lui M6:
A. 100% raport de clasa a II-a
B. Cuspid la cuspid
C. Procent scazut raport neutral
D. Procent scazut raport distalizat
E. 100% raport neutral
1034. Dupa D. Stanciu, la sfarsitul primei perioade a dentitiei mixte (perioada eruptiei
grupului incisiv-molar) trebuie sa existe:
A. Arcada superioara circumscrie arcada inferioara cu un cuspid vestibular
B. Molarii primi permanenti sunt in relatie cuspid-sant sau in relatie cuspid-cuspid
C. Incisivii superiori ii acopera pe inferiori realizand un spatiu de 4-5 mm
D. Liniile frenurilor sunt corespondente cu linia mediana a maxilarelor si a bazei
craniului
E. Orice incongruenta dupa eruptia incisivului lateral nu este considerata o anomalie
pe cale de constituire
211
Raspunsuri corecte: c,d,e
212
1041. *Dintre factorii etiologici generali in producerea anomaliilor dento-maxilare,
precizam :
A. respiratia orala
B. atitudini posturale vicioase
C .ereditatea
D. caria dintilor temporari
E. deglutitia infantila
Raspuns corect :c
Raspuns corect :c ,d
213
1046. În etiologia anomaliei clasa a II-a subdiviziunea 1,ca și factori funcționali, se regăsesc:
A. Sugerea policelui
B. Deglutiţia infantilă
C. Rahitismul
D. Respiraţia orală
E. Atitudini postural vicioase
Raspuns correct: a, b, d, E.
214
MEDICINĂ DENTARĂ PREVENTIVĂ
a, c, d
1052. Intervenţiile dentare care pot determina apariţia unei bacteriemii sunt:
A. extracţiile dentare;
B. detartrajul;
C. intervenţiile asupra parodonţiului;
D. periajul dinţilor;
E. tratamentele endodontice cu depăşirE.
a, b, c, d
b, c, e
a
1055. Reguli de bază în aplicarea PU:
A. consideră doar pacienţii din grupele de risc potenţial infectaţi;
B. consideră toţi pacienţii potenţial infectaţi;
C. consideră că sângele, alte fluide biologice şi ţesuturile sunt contaminate cu HIV,
HBV;
D. consideră că acele şi alte instrumente folosite în practica medicală sunt contaminate
după utilizare;
E. nici unul dintre răspunsuri nu e corect;
b, c, d
215
1056. Se consideră risc contactul tegumentelor şi mucoaselor cu următoarele produse:
A. secreţiile purulente;
B. sângele;
C. ţesuturi;
D. orice fluide oraganice vizibil contaminate cu sânge;
E. tegumente fără leziuni.
a, b, c, d
a, b, c, d,
b, c, e
b, c
216
C. detartror ultrasonic;
D. gel ultrasonic
E. apa oxigenatA.
a
1062. Dezinfecţia este:
A. procesul de distrugere a tuturor microorganismelor (bacterii, fungi, virusuri, spori,
paraziţi);
B. un termen consacrat utilizării metodelor de distrugere a majorităţii
microorganismelor;
C. este metoda prin care sunt îndepărtaţi sau distruşi germenii patogeni, nu însă şi
sporii de pe diferite suprafeţE.
D. un proces alcătuit din curăţire şi apoi dezinfecţiE.
E. curatirea mai riguroasa a instrumentelor.
b, c, d
a, c, e
a, b, c, d
1066. *La un purtator cronic al HVB, AgHBs poate fi decelat prin examene de laborator în
sânge la o perioada de:
A. 6 luni;
B. 4 luni;
C. 1 luna;
217
D. 1 an;
E. 2 saptamani.
a, c
c, d
b, d
1070. Indivizii enumeraţi mai jos sunt exemple de cazuri cu probabilitatea cea mai mare de a
fi expuşi la virusul hepatitic B şi cu o frecvenţă crescută a portajului:
A. dependenţi de droguri cu administrare injectabilă;
B. pacienţi cu antecedente de icter sau hepatită;
C. pacienţi trataţi prin dializă renală, transfuzii de sânge;
D. famillile şi persoanele îndepărtate ale pacienţilor cu hepatită;
E. personalul implicat în activitatea creativA.
a, b, c, d
218
b, c, d, e
a, b, c, d
1073. Saliva are o influenţă puternică asupra patogeniei cariei dentare prin caracteristicile ei:
A. fluxul salivar scazut mentine dintii uscati si sanatosi
B. mecanismul de autocurăţire este suficient pentru îndepărtarea în totalitate a
resturilor alimentare
C. saliva creşte solubilitatea smalţului printr-un schimb permanent de ioni
D. saliva asigură neutralizarea locală prin sistemele tampon
E. saliva are activitate antibacteriană dată de prezenţa lizozimului şi lactoperoxidazei
d, e
a, b, c
1076. În cazul inoculării percutanate prin înţepare sau tăiere se procedează astfel:
A. stimularea sângerării locale;
B. oprirea sîngerării locale;
C. spălarea la jet de apă curentă timp de 5 minute;
D. clătirea mucoaselor oculare cu apă curentă sau ser fiziologic;
E. aplicarea de antiseptice, dezinfectante, spălarea cu apă şi săpun sau detergent.
a, c, e
219
B. spălarea ocazională a mâinilor;
C. purtarea mănuşilor de protecţie;
D. îngrijirea unghiilor;
E. utilizarea soluţiilor dezinfectantE.
a, b, c, d
1080. Autoclavarea:
A. este sterilizarea cu căldură uscată;
B. este sterilizarea cu căldură umedă;
C. este este o combinaţie de căldură cu vapori chimici;
D. se desfăşoară la 121º timp de 15-20 minute
E. funcţionează cu o soluţie specială care conţine alcool, acetonă, ketonE.
b, d
1082. Printre germenii care au putut fi izolaţi în sistemul de apă al unitului stomatologic se
află specii de:
A. Pseudomonas sp.;
B. Klebsiella sp.;
C. Moraxella sp.;
D. Legionell sp.;
E. toate speciile de anaerobi.
220
a, b, c, d
1083. *Infecţia nozocomială este aceea boală care afectează pacientul datorită:
A. internării sale în spital sau îngrijirilor primite;
B. activităţii personalului medical in timpul liber;
C. afecţiunilor contactate anterior internării;
D. consumului unor preparate medicamentoase;
E. venirii în contact cu alte persoane infectatE.
1084. Care sunt criteriile (OrD. M.S. nr.984) ce trebuie îndeplinite de o infecţie a cavităţii
orale pentru a fi definită ca nozocomială:
A. microorganism izolat de pe tegumente;
B. microorganism izolat din cultura produsului purulent din ţesuturile cavitatii orale
sau din cavitatea orala;
C. abces sau altă formă de manifestare a procesului infecţios în cavitatea bucală,
observate direct în timpul intervenţiei chirurgicale sau prin examen histopatologic;
D. abces sau ulceraţie pe tegumente;
E. abces, ulceraţie, depozite albe pe mucoasa bucală inflamată sau prezenţa de
placarde pe mucoasa oralA.
b, c, e
a, b, d, e
1086. *Procesul prin care toate formele de viaţă, inclusiv sporii bacterieni şi virusurile sunt
distruse sub acţiunea agenţilor fizici sau chimici este:
A. igienizarea
B. contaminarea
C. sterilizarea
D. dezinfecţia
E. tehnica aseptică
221
E. dezinfectia se aplica alternativ cu dezinsectia
a, b
b, c
1090. Fluorul este cel mai electronegativ halogen, ceea ce explică reactivitatea sa chimică
foarte mare. Datorită acestui fapt el nu există liber în natură, doar sub formă de
fluoruri. Acestea se găsesc în:
A. apa de mare
B. in alimente dupa alterarea acestora
C. apa de fântână în soluri bogate în fluoruri
D. anumite zăcăminte
E. unele surse de apă potabilă.
a, c, d, e
a, b, d, e
222
B. în salivă, unde fluorul intervine asupra microorganismelor activând metabolismul
glucidelor
C. în placa dentară, unde acumularea de fluor duce la inhibarea acizilor ca şi a sintezei
polizaharidelor endocelulare
D. asupra mucoasei jugale
E. asupra ligamentelor alveolo-dentarE.
a, b, c
1094. *Administrarea fluorului prenatal este eficace şi asigură o bună protecţie a dinţilor:
A. molarilor de 12 ani anchilozaţi
B. dinţilor temporari care se mineralizează în această perioadă
C. dinţilor permanenţi
D. nu are influenţă asupra dezvoltării dentare
E. permanenţi la vârsta a treiA.
a, c, d
a, b, c, d
1097. Interfaţa smalţ-mediu este în permanenţă în echilibru instabil şi precar, putând să apară
leziuni carioasE. Metodele de prevenire a cariei dentare au următoarele obiective:
A. să limiteze factorii de demineralizare
B. să întărească rezistenţa smalţului faţă de agresiunile acide
223
C. să controleze amelogeneza
D. să controleze mineralizarea
E. să favorizeze fazele de remineralizare a smalţului.
a, b, e
a, b, c
1099. Manifestările generale ale unei intoxicaţii cronice cu fluor sunt următoarele:
A. alteraţii la nivelul scheletului, caracterizate prin leziuni de scleroză
B. tulburări nervoase prin compresiuni ale rădăcinilor nervoase care se manifestă prin
dureri iradiante, parestezii, rigiditate vertebrală
C. alterări ale funcţiei renale
D. demineralizări ale smalţului
E. dizolvarea hidroxiapatitei.
a, b, c
1101. *Şanţurile de pe suprafaţa ocluzală pot avea mai multe forme; cea mai predispusă
pentru apariţia cariilor este:
A. formă de „V” mai puţin adânci
B. formă de „I” strangulat asemeni unui gât de sticlă
C. formă ştearsă supusă autocurăţirii
D. formă de „M”
E. formă de trapez.
224
E. in timp indelungat, aproximativ un an.
a, b, c
b, c, d
c, d
b, c, d, e
225
1108. Compoziţia plăcii bacteriene este:
A. stabilă în timp
B. reprezentată de lipide
C. evolutivă de la o zi la alta
D. în primele două zile coci şi bacili Gram pozitivi, apoi bacili Gram negativi
E. insolubilă în salivă, iar eliminarea ei fizică este posibilă doar prin mijloace
mecanice.
c, d, e
a, b, c
b, c, d, e
1111. Microorganismele care formează placa supragingivală diferă de cele din zona
subgingivală:
A. în cea supragingivală predomină germenii G pozitivi
B. în cea subgingivală predomină gremenii G negativi
C. în cea supragingivală predomină germenii G negativi
D. în cea subgingivală predomină gremenii G pozitivi
E. în cea supragingivală predomină germenii anaerobi.
a, b
226
E. Secreţia imunoglobulinelor din glandele suprarenale
a, b, c, d
227
B. substanţe utilizate pentru determinarea cariilor proximale
C. substanţe utilizate pentru determinarea indicilor de sângerare papilară
D. substanţe utilizate pentru determinarea plăcii bacteriene prin colorarea acesteia
E. substanţe utilizate pentru determinarea înălţimii pungilor parodontalE.
c, d
228
E. şanţuri şi fosete puţin adânci
a, c, d
c, d, e
a, c
a, b, c, d
1127. Excavatorul:
A. este un instrument pereche
B. se foloseşte pentru îndepărtarea crestelor mari de tartru
C. se foloseşte pentru îndepărtarea depozitelor mici de tartru
D. are 2 lame active
E. are o singură lamă activă
a, b, e
229
c
b, c, d
1130. Timpii operatori în cazul sigilării cu ciment ionomer de sticlă cuprind printre altele şi:
A. curatarea suprafetelor dentare
B. spalarea suprafetei cu apa si uscarea cu aer
C. izolarea cu rulouri de vată sau cu digă
D. gravarea acidă cu HCl timp de 100 secunde
E. aplicarea materialului cu un aplicator
a, b, c e
a, c, d, e
230
1134. Contraindicaţiile sigilării sunt:
A. pacienţi cu molari proaspăt erupţi
B. şanţuri şi fosete bine acolate
C. pacienţi cu leziuni proximale numeroase
D. copiii între 6 şi 12 ani
E. pacienţii care utilizează paste de dinţi fluorurate
b,c
a, b, c
a, b, c, d
231
CHIRURGIE MAXILO-FACIALĂ
Raspuns corect: C
1142. Contuzia:
A. este o dilacerare a tesuturilor profunde, determinata de lovirea cu un obiect bont
B. nu poate fi insotita de hematoame
C. in primele zile dupa traumatism apar edemul si echimoze variat colorate (albastru,
verde, galben)
D. necesita intotdeauna tratament chirurgical
E. se asociaza frecvent cu fracturi ale oaselor viscerocraniului
232
1143. Plaga contuza:
A. este cea mai frecventa leziune traumatica a tesuturilor moi
B. este provocata de un obiect bont care loveste cu putere tesuturile
C. este provocata de un obiect ascutit care loveste cu putere tesuturile
D. intereseaza strict tesuturile superficiale
E. poate fi profunda cu lezarea nervilor, vaselor, muschilor sau a altor structuri
233
C. complicatiile secundare generale apar in urma plagilor superficiale
D. complicatiile tardive apar la plagile netratate, tratate necorespunzator sau la cele cu
pierdere intinsa de substanta
E. complicatiile secundare locale sunt infectia plagii
Raspuns corect: C.
Raspuns corect: E.
234
A. unghiului mandibular
B. simfizei mentoniere
C. apofizei condiliane
D. regiunii canine
E. procesului alveolar
Raspuns corect: B.
235
C. mobilitatea inexistenta a mandibulei
D. parestezia sau anestezia in teritoriul nervului dentar inferior
E. trismusul
Raspuns corect: C.
236
E. Fractura Le Fort III
Răspuns corect b, c, E.
Răspuns corect B.
237
A. Sutura fronto-occipitală
B. Sutura maxilo-malară
C. Peretele lateral al sinusului maxilar
D. Sutura fronto-nazală
E. Arcada temporo-zigomatică
Răspuns corect E.
238
E. Cecitate în caz de lezare a nervului optic
239
A. Halena
B. Limitarea deschiderii gurii
C. Anchiloza procesului coronoid
D. Vindecare vicioasă cu asimetrie facială
E. Logoreea
Răspuns corect b, c, D.
Răspuns corect C.
Răspuns corect d, E.
Răspuns corect a, c, E.
Răspuns corect a, B.
240
Răspuns corect b, C.
1186. *Cea mai raspandita teorie privind etiologia nevralgiei esetiale de trigemen este:
A. Teoria durerii
B. Teoria inflamatorie
C. Teoria sinapselor
D. Teoria conducerii nervoase aberante
E. Teoria compresiunii vasculare asupra radacinii nervului trigemen
Răspuns corect E.
Raspuns corect: B.
1190. Metastazarea la distanta se produce de cele mai multe ori din teritoriul oro-maxilo-
facial pe cale:
A. Hematogena
B. Limfatica
C. Perinervoasa
D. Mixta (limfatica-hematogena)
E. Periosoasa
Raspuns corect: a, b, D.
241
1191. *Factori dentari de risc in aparitia tumorilor maligne orale pot fi considerati:
A. Dens in dente
B. Pulpitele cronice granulomatoase
C. Gangrenele complicate produse de Eserichia Coli
D. Sepsis-ul dentar
E. Fracturile radiculare verticale vechi
Raspuns corect: D.
Raspuns corect: E
Raspuns corect: A.
1194. Aparitia neoplaziei la persoanele peste 45-50 de ani poate fi explicata prin:
A. Inaintarea in virsta, asociata cu procesul fiziologic de „uzura a tesuturilor”
B. Cresterea numarului de germeni patogeni, odata cu inaintarea in virsta
C. Scaderea progresiva a imunitatii, odata cu inaintarea in virsta
D. Cresterea numarului de boli asociate, odata cu inaintarea in virsta
E. Aparitia de hipovitaminoze, odata cu inaintarea in virsta
Raspuns corect: a, C.
1195. Urmatoarele avitaminoze produc modificari ale structurii, sau modificari degenerative
ale epiteliului mucoasei orale:
A. Avitaminoza E
B. Avitaminoza A
C. Avitaminoza C
D. Avitaminoza B
E. Avitaminoza D
Raspuns corect: b, D.
1196. Deficitul imun este un factor major de risc in aparitia tumorilor maligne, in asociere
cu:
242
A. Sexul
B. Virsta
C. Seropozitivitatea HIV
D. Imunosupresia indusa medicamentos in contextul transplantelor de organe
E. Avitaminoza E
Raspuns corect: b, c, D.
1197. Semne sau simptome subiective care pot constitui motivele prezentarii la medic ale
unui pacient cu o tumora maligna oro-maxilo-faciala pot fi:
A. Deformari ale contururilor cervico-faciale
B. Algii persistente
C. Deformari ale structurilor cavitatii orale
D. Imposibilitatea purtarii protezelor
E. Disfagie persistenta
Raspuns corect: b, E.
1198. Semne sau simptome obiective care pot constitui motivele prezentarii la medic ale
unui pacient cu o tumora maligna oro-maxilo-faciala pot fi:
A. Senzatie persistenta de corp strain in cavitatea orala
B. Algii persistente
C. Deformari ale structurilor cavitatii orale
D. Imposibilitatea purtarii protezelor
E. Leziuni ale mucoasei orale fara tendinta la vindecare
Raspuns corect: c, d, E.
Raspuns corect: a, b, E.
Raspuns corect: a, b, E.
243
D. Au un caracter reversibil
E. Au caracter ireversibil
Raspuns corect: b, E.
Raspuns corect: a, b, D.
Raspuns corect: b, c, E.
Raspuns corect: A.
1205. *Tabloul clinic al tumorilor maligne ale oaselor maxilare are ca semne asociate:
A. Durerea
B. Tumefactia
C. Semne dentare
D. Trismus
E. Concomitenta tumorala in camp de cancerizare
Raspuns corect: D.
Raspuns corect: a, b, c, D.
244
1207. Ganglionii cervicali profunzi (triunghiul lui Rouviere) sint formati de:
A. Ganglionii situati de-a lungul venei jugulare interne
B. Ganglionii situati de-a lungul venei jugulare externe
C. Ganglionii situati de-a lungul venei jugulare anterioare
D. Ganglionii situati de-a lungul nervului accesor
E. Ganglionii situati de-a lungul vaselor transversale ale gitului
Raspuns corect: a, d, E.
1208. *Una din urmatoarele leziuni mai este numita buza marinarului:
A. Eritroplazia
B. Lichenul plan
C. Leucoplazia
D. Cheilita actinica
E. Eritroleucoplazia (leucoplazia patata)
Raspuns corect: D.
1209. Rezultatul unei biopsii poate fi eronat in caz de:
A. Manipulare necorespunzatoare a tesuturilor prelevate
B. Piesa biopsica este prea mica pentru a putea fi interpretata
C. Fragmentul biopsic nu contine tesut tumoral
D. Piesa biopsica are o forma neregulata
E. Piesa biopsica a fost depozitata in formol 10%
Raspuns corect: a, b, C.
Raspuns corect: a, b, D.
245
E. Chist radicular
Răspuns corect: a, b, D.
Răspuns corect: b, E.
Răspuns corect: a, B.
Răspuns corect: D.
Răspuns corect: a, B.
Răspuns corect: A.
246
A. Limbii
B. Bbuzei superioare
C Comisurii intermaxilare
D. Planşeului oral
E. Buzei inferioare
Răspuns corect: E.
Răspuns corect: b, c, D.
Răspuns corect: a, b, E.
Răspuns corect: d, E.
Răspuns corect: a, c, d, E.
247
E. Vena retromandibulară
Răspuns corect: b, d, E.
Răspuns corect: b, c, E.
Răspuns corect: C.
Răspuns corect: a, b, c, E.
Răspuns corect: b, c, D.
Răspuns corect: d, E.
248
A. Glandelorsubmandibulare
B. Glandelorparotide
C. Glandelorsublinguale
D. Limfonodulilor
E. Glandelor salivare mici
Răspunscorect: B.
Răspuns corect: C.
Răspuns corect: a, c, d, E.
Răspuns corect: d, E.
Răspuns corect: a, b, C.
249
Răspuns corect: a, c, d, E.
Răspuns corect: c, d, E.
250
REABILITARE ORALĂ
-a,d-
-c,d-
1238. Examenul limbii, ca parte integrantă a examenului endobucal, va cuprinde date legate
de:
A. Mărime, de exemplu microglosie în caz de hipotiroidism
B. Mobilitate şi poziţia în repaus
C. Culoare, de exemplu roşu intens în cazul deficitului de vitamina B
D. Papilele gustative
E. Depozitele linguale
-b,c,d-
-c-
1240. Care din următoarele afirmaţii sunt false în legătură cu testele de vitalitate:
A. Testul anestezic se foloseşte preponderent în cazul hiperemiei pulpare
B. Testul termic “la cald” este cel mai utilizat test de vitalitate
C. Răspunsuri eronate în cazul testării electrice a pulpei pot să apară la dinţi cu apexul
incomplet format
D. Testul masticator se realizează atunci când din interogatoriul pacientului se
desprind afirmaţii legate de durerea la masticaţie
E. Teste termice au relevanţă în cazul afecţiunilor pulpare reversibile şi ireversibile
251
-a,b-
-b-
-a,d,e-
1243. În cadrul examenului clinic obiectiv un contact prematur în PIM poate fi descoperit
prin:
A. Obiectivarea inocluziei în poziţia de intercuspidare
B. Observarea alunecării mandibulei
C. Descoperirea mobilităţii
D. Zgomot ocluzal
E. Nu există mijloace clinice fără examene complementare specific
-a,b,c,d-
1244. În cadrul examenului clinic obiectiv faţetele de uzură apar de cele mai multe ori în
următoarele situaţii:
A. În retropulsie pe panta mezială a versantului intern al cuspizilor palatinali superiori
B. În retropulsie pe panta mezială a versantului extern al cuspizilor palatinali superiori
C. În laterotruzie pe panta mezială a versantului intern al cuspizilor vestibulari
superiori
D. În meziotruzie pe panta distală a versantului intern al cuspizilor palatinali superiori
E. Nu există regulă general de apariţie a faţetelor de uzură
-a,c,d-
1245. *Care din următoarele afirmaţii privind examenul funcţiilor ADM sunt false:
A. Sunt indispensabile testele clinice care evidenţiază permeabilitatea în respiraţia
nazală
B. Debutul examinării fonaţiei poate fi considerat în timpul conversaţiei cu pacientul,
începând cu anamneza
252
C. Funcţia masticatorie se va investiga prin dialog cu pacientul
D. Examenul funcţiilor ADM poate orienta spre existenţa anumitor patologii de
origine dento-parodontală
E. Examenul funcţiei fizionomice nu este inclus în cadrul examenul clinic
-e-
1246. Care din următoarele afirmaţii privind examenul funcţiilor ADM sunt adevărate:
A. Pot exista defecte de vorbire chiar dacă aparatul dento-maxilar este normal
dezvoltat
B. Anomaliile dento-maxilare nu pot fi cauza directă a defectelor de vorbire
C. Nu pot exista defecte dento-maxilare la persoanele care au o vorbire normală din
punct de vedere acustic
D. Tulburările de vorbire pot avea consecinţe nefavorabile asupra sănătăţii psihice a
pacientului
E. Examenul funcţiilor ADM nu poate aduce informaţii asupra anomaliilor dento-
maxilare
-a,d-
1247. Următoare teste clinice fac parte din examenul funcţiei respiratorii:
A. Testul perimetrului de aburire a oglinzii
B. Testul firului de vată
C. Testul strănutului
D. Testul Gudin
E. Testul pensării narinelor
-b,d,e-
-a,b-
-a,d,e-
253
1250. Manifestările bucale în cazul diabetului:
A. Se datorează în principal alterării florei microbiene orale, alterării funcţiei
euzinofilelor şi microangiopatiilor
B. Pot interacţiona cu anumite tratamente specific e la nivel dento-parodontal
C. Bolnavii diabetici prezintă hipertonicitatea limbii şi o hipervâscozitate salivară
D. La bolnavii diabetici se constată o refacere rapidă a tartrului
E. Senzaţia de uscăciune a gurii poate constitui unul dintre primele semne ale
diabetului
-b,d,e-
-d-
-b,d-
-a,b,c,d-
-a,b,d-
254
C. Cardiomegalia
D. Hipercolesterolemia
E. Fumatul
-a,d,e-
-a,b,d-
-a,c,d,e-
1258. Semnele premonitorii care apar cu câteva ore înaintea declanşării crizei epileptice
sunt:
A. Letargie
B. Cefalee
C. Convulsii paralitice
D. Dezorientare
E. Tulburări auditive
-a,b,d-
-a,b,d-
255
E. Se administraza Mialgin 2 mg, 1 fiola intravenos
-a,b,c-
1261. *Prevenţia primului infarct miocardic la un pacient cu risc crescut se face prin:
A. Controlul anxietaţii şi reducerea stresului.
B. Tratamente efectuate searB.
C. În caz de anxietate nu se sedează medicamentos.
D. Vasoconstrictorul este total contraindicat.
E. Paracetamolul este total contraindicat.
-a-
-b,c-
-a,c,d,e-
-a,b,c-
256
C. Debutează la vârta de 20-25 ani
D. Forma izolată este întâlnită la 30% din populaţie
E. Forma asociată cu bradicardie este întâlnită la 20% din populatie
-a,b-
-b,c,d,e-
-a,b,c,d-
-a,c,d,e-
-a,c,e-
257
-a,c,d-
-b,c,e-
-a,c,e-
-b,c,d-
-a,b,d-
1275. *În situaţia unui pacient inconştient, permeabilizarea şi menţinerea căilor aeriene
deschise se realizează astfel:
A. Se începe imediat ventilaţia artificială;
B. Se poziţionează pacientul în poziţia lateralitate dreapta;
C. Se prinde şi se tracţionează limba în exterior cu pensa Magill;
D. Se aplică tehnica de extensie a capului pacientului prin ridicarea bărbiei cu o mână,
în timp ce cu cealaltă mână se apasă pe frunte, sau manevra Esmarch: hiperextensia
capului şi tracţiunea mandibulei înainte şi în sus;
E. Se administrează oxigen sub mască.
-d-
258
1276. Alegeţi afirmaţiile corecte referitoare la resuscitarea cardio-respiratorie în cabinetul de
medicină dentară:
A. Necesită obligatoriu aplicarea măştii de oxigen
B. Începe întotdeauna cu poziţionarea în hiperextensie a capului şi menţinerea căilor
aeriene permeabile
C. Compresiunea toracică se realizează cu podul palmei stângi plasat pe linia mediană
a toracelui, la 2 lăţimi de deget deasupra apendicelui xifoid;
D. Suportul ventilator artificial este reprezentat de resuscitarea respiratorie gură-la-
gură;
E. Se realizează în situaţia în care se constată că pacientul este apneic şi fără puls
palpabil.
-b,e-
-a,b,c,e-
-c,e-
1279. Tratamentul de urgență iîn cazul inflamației pulpare reversibile este reprezentat de:
A. Coafajul pulpar indirect cu un preparat pe bază de hidroxid de calciu, restaurare
provizorie cu un ciment policarboxilat sau ionomer de sticlă
B. Aplicarea unui adeziv dentinar pentru închiderea tubulilor dentinari și restaurare
provizorie cu ciment ionomer de sticlă
C. Îndepărtarea restaurării defectuase, îndepărtarea dentinei ramolite, coafaj indirect
pe bază de hidroxid de calciu urmat de restaurare provizorie cu un ciment sedativ,
policarboxilat sau ionomer de sticlă
D. În cazul unei restaurări protetice se va realiza calea de acces și se va îindepărta
pulpa coronară cu plasarea unui preparat pe bază de hidroxid de calciu și obturatie cu
rășină compozită
E. În cazul traumatismului ocluzal, ajustarea ocluziei prin șlefuire selectivă conduce la
dispariția simptomatologiei
-a,c,e-
259
A. Testele de vitalitate sunt întotdeauna negative
B. Simptomatologia subiectivă poate fi absentă
C. Percuţia în ax este pozitivă
D. Examenul radiologic poate releva o zonă întinsă de radiotransparenţă periapicală
E. Chiar dacă tratamentul este corect nu se poate obţine o vindecare prin restitutio ad
integrum
-c,d-
1281. Anomalii de răspuns în cazul testării electrice a pulpei pot să apară în următoarele
cazuri:
A. Răspuns (+) la toţi dinţii imediat după erupţie
B. Răspuns (+) la dinţii “îmbătrâniţi”
C. Răspuns (+) la dinţii imobilizaţi cu atele sau acoperiţi de lucrări protetice
D. Testarea electrică a pulpei nu poate duce la anomalii de răspuns
E. Răspuns (+) la dinţii cu necroză pulpară
-c, e-
1282. *În funcţie de perspectiva intraorală folosită radiografiile pot furniza informaţii
despre:
A. Lungimea totală a dintelui, cu exactitate
B. Lăţimea vestibule-orală a canalului radicular
C. Afectarea pulpară
D. Existenţa radioopacităţii apicale ce rezultă din lezarea pulpei şi/sau după tratament
E. Defecte periodontale
-e-
-c-
-c-
260
C. Capnocytophaga
D. Spirochete
E. Fuziforme
-e-
-c-
-a-
-a,b,e-
-b,c-
-a,c-
261
1291. Examenul clinic obiectiv în cazul abcesului periodontal evidenţiază:
A. Tumefacţie circumscrisă, rotundă sau ovalară
B. Consistenţă dură la palpare
C. Mucoasă edemaţiată şi congestionată
D. Adenopatie loco-regională
E. Edem şi tumefacţie moderate ale zonelor învecinate
-a,c,d-
-a,c-
-b,c-
-a,c,d-
-a,b,c,e-
262
1296. Din categoria semnelor clinice secundare ale ANUG fac parte:
A. Gustul metalic
B. Senzaţia de „dinte de lemn”
C. Limfadenopatie
D. Durere acută şi arsură la nivelul gingiilor
E. Senzaţie de greaţă
-a,b,c,e-
-a,b,d-
1298. Tabloul clinic al foliculitei expulsive Cap de Pont este reprezentat de:
A. Coroane malformate şi nemineralizate
B. Dinţii apar la nivelul cavităţii bucale înaintea perioadei normale de erupţie
C. Dinţii se pierd tardiv de pe arcadă
D. Dinţii temporari sunt incomplet formaţi
E. Anomalii de poziţie
-a,b,d-
-b,c-
1300. Cele mai frecvente comoplicaţii legate de erupţia molarului de minte superior sunt:
A. Gingivostomatita cronică
B. Ulceraţia mucoasei obrazului
C. Stomatita odontiazică
D. Accidente nervoase de tipul algiilor
E. Complicaţii septice locale şi la distanţă
-b,c,d,e-
263
C. HiperoluziB.
D. Prezenţa retentiilor pe faţa orală a suprafeţei metalului.
E. Prezenţa ţesutului dentar descoperit.
-a,b,c-
1302. Tratamentul dintilor stâlpi compromişi fracturaţi de la nivelul unei proteze fixe se face
prin:
A. Îndepartarea protezei fixe şi temporizarea dinţilor stâlpi restanţi cu extracţia
dintelui fracturat.
B. Se realizeaza tratamentul cariei dinţilor stâlpi compromişi.
C. Se restaureaza coroana compromisă a dintelui stâlp prin adiţionarea liberă a raşinii
compzite autopolimerizabilE.
D. Pentru a pastra dintii stâlpi neafectaţi şi intermediari se secţionează proteza fixă la
nivelul elemetului de legatură implicat și se îndepărtează prin extracţiE.
E. Daca dintele fracturat este un stâlp intermediar,se va extrage alveoloplastic restul
radicular,iar sprafaţa gingivală rezultata va fi suturată şi acoperită cu o folie subţire de
plastiC.
-a,d,e-
-c,d-
-d,e-
264
-b,e-
-d-
-c,d-
-a,b,c,d-
-a-
-a,b,d,e-
265
1311. Tratamentu stomatopatiilor paraprotetice este:
A. ProfilactiC.
B. Curativ general.
C. Local specifiC.
D. SimptomatiC.
E. Chirurgical.
-a,b,c,d-
-a,b,c-
1313. *Pentru optimizarea masticaţiei cu protezele total se actionează în mai multe direcţii:
A. Se decondiţioneaza pacienţii vechi protezaţi de parafunctii.
B. Se aplica principiul fonetic la dinţii artificiali ai zonei lateralE.
C. Rugile palatine şi papila incisivă se modelează pe faţa externă a bazei protezei.
D. Se măreşte înălţimea bazei protezei prin rebazarE.
E. Se stabilesc rapoarte interarcadice „cap la cap”.
-a-
-a-
-a,e-
266
C. Molarii trei ce nu determină accidente de erupţie
D. Dinţi ce nu se află în aria de iradiere din tratamentul diverselor tumori malogne
orale sau cervico-faciale
E. Dinţi cu parodontopatii marginale acute
-a,b-
-c-
1318. Pentru prevenirea accidentelor extracţiei dentare de urgenţă trebuie să se ţină seama
de:
A. Starea generală a pacientului
B. Particularităţile morfologice ale maxilarelor
C. Dotarea cabinetului
D. Experienţa şi tehnica medicului
E. Tratament asistat cu instrumentar rotativ
-a,b,c,d-
-a,-
-a,c-
267
1321. Restaurarea de urgenţă a zonei frontale, ţinandu-se cont de aspectul estetic, se
realizează prin:
A. Punţi din răşini acrilice – tehnica directă
B. Punţi din răşini acrilice – tehnica indirectă
C. Punţi din coroane de policarboxilat
D. Punţi din policarboxilat armate cu sarmă
E. Implant dentar
-a,b,c,d-
-a,d,e-
-e-
-a,b,c,e-
268
-d-
1326. Pentru a putea diagnostica şi trata corect un pacient vârstic, medicul dentist trebuie să
ţină seama de următoarele necesităţi şi caracteristici ale acestei categorii de pacienţi:
A. Intoleranţa unui tratament forţat sau în grabă;
B. Atitudinea rigidă şi memoria deficitară;
C. Prezentarea incompletă sau cu întârziere a unei simptomatologii particulare;
D. Ora la care se prezintă pacientul la tratament;
E. Prejudecăţile şi neliniştile medicului.
-a,b,c-
-d,e-
-a,b,c,e-
1329. *La examenul clinic exobucal al pacientului de vârsta a III-a se pot constata
următoarele particularităţi :
A. Asimetrie facială stânga-dreapta;
B. Aceentuarea şanţurilor nazo-labiale şi reducerea dimensiunii verticale de ocluzie;
C. Expresie facială caracterizată de un tonus muscular crescut;
D. Prezenţa halitozelor de diferite cauze;
E. Prezenţa edentaţiilor extinse.
-b-
269
C. Prezenţa calcificărilor distrofice;
D. Leziunile cervicale;
E. Dezvoltarea unui strat de dentină secundară şi terţiară.
-b,c,e-
-a,b,c,d-
1332. Particularităţile leziunilor carioase radiculare ale pacienţilor de vârsta a III-a sunt
următoarele:
A. Profunde şi prezintă dentină ramolită în cantitate mare;
B. Foarte dureroase;
C. Leziunea carioasă cuprinde deseori şi zona cervicală, asociindu-se şi o afectare
parodontală;
D. Puţin profunde şi nedureroase;
E. De culoare brun-negru, netede la sondaj.
-c,d,e-
-b,c,e-
-a,c,d-
270
A. Accentuare bolii parodontale este determinată în mod direct de vârsta înaintată a
pacientului;
B. Susceptibilitatea individuală este mai importantă decât efectul vârstei asupra
evoluţiei acestei afecţiuni;
C. Expunerea prelungită a ţesuturilor parodontale la placa bacteriană;
D. Evoluţia ei este influenţată de creşterea fluxului salivar;
E. Factorul etiologic principal este fumatul.
-b,c-
-e-
-a,e-
-d-
271
E. este un element ce nu necesită un diagnostic precoce
-a,c,d-
-a,c-
-a,d-
-a,b-
1343. În cadrul examenului clinic, pentru pacienţii tineri cu afecţiuni care necesită tratament
ortodontic, antecedentele personale cuprind următoarele categorii anamnestice:
A. bolile mamei din timpul sarcinii
B. alimentaţia în primul an de viaţă
C. naşterea
D. patologia după primul an de viaţă
E. patologia de natură ortodontică a părinților
-b,c,d-
-b,c-
272
1345. Avantajele tehnicii de interogare închisă sunt:
A. permite pacientului să participe direct la interogatoriu câştigând încredere;
B. previne divagaţiile;
C. scurtează timpul alocat interogării;
D. reduce posibilitatea pacientului de a greşi.
E. informațivagi despre situația pacientului
-a,b-
-a,d-
1347. Forma feţei se poate analiza ţinând cont de tipul constituţional, care poate fi:
A. mezoprosop: faţa armonioasă, există o concordanţă în dezvoltare în cele trei
planuri;
B. leptoprosop: faţa alungită, predomină dezvoltarea sagitală;
C. euriprosop: faţa mică şi lată, predomină dezvoltarea transversală;
D. ectoprosop: faţa alungită, predomină dezvoltarea verticală.
E. euriprosop: faţa mică şi lată, predomină dezvoltarea sagitală
-a,c-
-a,b-
-a,b-
273
1350. Examenul clinic general cuprinde:
A. observarea atentă a pacientului pentru a putea stabili concordanţa dintre vârsta
biologică şi cea cronologică
B. aprecierea stării psihice, a comportamentului (atitudine) şi tipul de colaborare al
pacientului
C. starea de nutriţie, aspectul mucoasei orale
D. evaluarea dezvoltării generale: normosom, mezosom, hipersom
E. examenul odontal
-b,d-
-c,d,e-
1352. Dacă în timpul extracţiei s-a produs fractura coronară a dintelui implicat, extracţia
restului radicular se va realiza prin separarea rădăcinilor atunci când:
A. linia de fractură este medie sau înaltă şi restul radicular nu poate fi abordat prin
alveola vecină
B. rădăcinile molarilor nu pot fi extrase în bloc deoarece fractura sau distrucţia
coronară este situată sub rebordul alveolar
C. linia de fractură este apropiată de colet şi permite insinuarea elevatorului între
peretele alveolar şi suprafaţa radiculară
D. segmentele apicale ale rădăcinilor sunt deformate prin procese de resorbţie sau
hipercementoză
E. rădăcinile sunt prea convergente sau divergente
-b,e-
-d-
274
D. amplificatoare, transiluminare, substanţe revelatoare, examen periodontal, teste de
vitalitate, examen radiografic
E. testul anestezic
-a,b,c,d-
-a,b,c-
-a,d-
1357. Care din următoarele tipuri de vindecare sunt întâlnite în fracturile radiculare verticale:
A. vindecare cu apariţia ţesutului de granulaţie
B. vindecare cu interpoziţie de ţesut fibros
C. vindecare prin depunere de os
D. vindecare prin apoziţie de cement
E. vindecare prin depunere de dentină secundară
-a,b,c-
-b,c-
275
E. coafajul direct dacă exista o afectiune pulpara ireversibila
-a,b-
-a,b,d-
1361. *La pacienţii care solicită obturaţii şi/sau RPF de mică amploare (1 – 3 elemente) se
recomandă obţinerea unei ocluzii:
Â. Terapeutice;
B. Funcţionale;
C. Habituale;
D. Cu balans general.
E. Centrice
-b-
-b,c-
1363. Precizaţi care din următorii parametri periodontali sunt necesari pentru evaluarea
viitorilor dinţi stâlpi:
A. Vitalitatea pulpară;
B. Numărul de rădăcini cu suport osos bun;
C. Nivelul de afectat al furcaţiei;
D. Evaluarea adâncimii de sondaj.
E. Valoarea protetică a dintelui
-c,d-
1364. Alegeţi factorii care nu sunt decisivi pentru un prognostic endodontic bun:
A. Absenţa semnelor şi simptomelor clinice;
B. Absenţa radiotransparenţei periapicale;
C. Absenţa mobilităţii dentare;
D. Absenţa gingivoragiei
E. Prezența radiotransparenței periapicale
-c,d-
276
1365. Din perspectiva reabilitării protetice care din următorii factori nu sunt decisivi pentru
menţinerea sau extracţia unui dinte sunt:
A. Cantitatea de ţesut dentar coronar restant;
B Dintele a fost sau nu tratat endodontic
C. Valuarea protetică a acelui dinte în relaţie cu dentaţia restantă;
D. Dintele a suferit in antecedente o contuzie
E. Dintele se află în angrenaj invers
-b,d-
1366. Alegeţi care din următoarele nu reprezintă cerinţe ce trebuiesc îndeplinite de un dinte,
viitor stâlp protetic, pentru un prognostic bun:
A. Adâncime de sondaj ≤ 3mm şi lipsa sângerării la sondare;
B. Retenţie şi rezistenţă adecvate (ideal: inălţime a bontului de 4 mm cu o convergenţă
totală de 15° - 20° şi cu un efect de încercuire de 1,5 – 2 mm);
C. Prezența semnelor clinice acute;
D. Pierderea de ataşament gingival > 0,5cm.
E. Prezenţa radiotransparenţelor
-c,d,e-
1367. Alegeţi care din următoarele afirmaţii sunt corecte din punct de vedere protetic pentru
pacienţii cu dimensiunea verticală redusă:
A. Varianţia în înălţime a etajului inferior este insesizabilă;
B. Puntem observa o reducere a vizibilităţii rozului buzelor;
C. Buzele au tendinţa a se răsuci înspre exterior;
D. Se accentuează concavitatea mentonieră sub buza inferioară.
E. Buzele au tendinţa a se răsuci înspre interior
-b,d,e-
-a,d-
277
C. Pentru a accentua în mod plăcut zeniturile gingivale, marginile preparației pot fi
înfundate ușor în zona distală a feței vestibulare fără a afecta atașamentul epitelial
existent;
D. În cazul incisivilor maxilari zenitul poate coincide cu axul lung al dinților.
E. În cazul incisivilor maxilari zenitul nu poate coincide cu axul lung al dinților
-b,c,d-
-a,b-
1371. *Care dintre următoare afirmaţii legate de coridorul bucal sunt false:
A. Reprezintă spațiul existent între dinții maxilari și comisurile bucale;
B. La nivelul dinților posteriori lumina se reduce gradual și simultană se reduce şi
înălțimea lor;
C. La nivelul dinților posteriori lumina se reduce gradual și simultană creşte înălțimea
lor;
D. Se creează astfel iluzia distanței și a profunzimii
E. Absența acestor spații negative bilaterale creează un efect artificial al restaurărilor.
-c-
-a,d-
1373. Obţinerea de încercuire în cazul dinţilor cu leziuni coronare masive se poate face prin:
A. Împingerea marginilor preparaţiei înspre apical;
B. Alungire coronară chirurgicală;
C. Egresie ortodontică, urmată de alungire coronară chirurgicală;
D. Tehnica combinată – extruzie ortodontică.
E. Intruzie ortodontică
-b,c,d-
1374. Care dintre următoarele întrebări, referitoare la gradul distrucţiei coronare şi modalitatea de
restaurare, sunt adevărate:
278
A. Clasa I: Cavitate de acces cu 3 pereți restanți / Se indică restaurarea adezivă a
dintelui;
B. Clasa a III-a: Cavitate de acces și doi pereți restanți / Restaurările adezive sunt de
preferat celor neadezivE.
C.Clasa a IV-a: Cavitate de acces și doi pereţi restanti / În aceste situații sunt indicate
DCR-urile;
D. Clasa a V-a: Cavitate de acces fără pereți restanți /În aceste situații sunt indicate
DCR-urilE.
E. Clasa a II-a: Cavitate de acces și doi pereți restanți / Restaurările adezive sunt de
preferat celor neadezivE.
-b,d-
-a,b,c,d-
-b,d-
1377. Care din următorii factori nu sunt esențiali în obținerea unei amprente corecte:
A. Alegerea corectă a lingurii de amprentare;
B.Nerespectarea indicaţiilor producătorului materialului de amprentă utilizat;
C.Descentrarea lingurii în momentul amprentării;
D.Izolarea corectă a câmpului protetiC.
E.Condiționarea șanțului gingival
-b,c-
279
E. Tehnica aditivă dintr-un bloc solid
-a,b,c-
1379. Trăsăturile esenţiale ale ocluziei, care au la bază observaţiile empirice ale lui Beyon
sunt:
A. Obţinerea unui număr cât mai mare de stopuri centrice bilaterale în timpul
închiderii în intercuspidare maximă, fără a ţine cont de nici o relaţie specifică a
maxilarelor
B. Libertate contactelor ocluzale “freedom in centric” (până la 2,5 mm)
C. Pe cât este posibil încărcarea axială a dinților posteriori
D. Libertatea multidimensională a contactelor ocluzale
E. Dimensiunea vertical neadecvată a ocluziei
-a,c,d-
-a,d-
1381. *Designul ocluzal al RPF posterioare este condiţionat şi de raporturile ocluzale ale
dinţilor frontali astfel:
A. Cu cât overbite-ul frontal este mai mare şi overjet-ul este mai mic, cu atât relieful
ocluzal al RPF posterioare poate fi mai atenuat
B. Cu cât overbite-ul frontal este mai mare şi overjet-ul este mai mic, cu atât relieful
ocluzal al RPF posterioare poate fi mai cuspidat
C. Cu cât overbite-ul frontal este mai mare şi overjet-ul este mai mare, cu atât relieful
ocluzal al RPF posterioare poate fi mai atenuat
D. Cu cât overbite-ul frontal este mai mic şi overjet-ul este mai mic, cu atât relieful
ocluzal al RPF posterioare poate fi mai cuspidate
E. Designul ocluzal al RPF posterioare nu este condiționat de raporturile ocluzale ale
dinților frontali
-b-
1382. Parametrii periodontali pentru evaluarea viitorilor dinţi stâlpi sunt reprezentaţi de:
A. Evaluarea pierderii de ataşament epitelial;
B. Evaluarea adâncimii de sondaj;
C. Nivelul de afectare al furcaţiei;
D. Gradul de afectare pulpară
E. Valoarea protetică a dintelui stâlp
-a,b,c-
280
A. Absenţa semnelor şi simptomelor clinice;
B. Absenţa radiotransparenţei periapicale;
C. Absenţa mobilităţii dentare;
D. Absenţa gingivoragiei.
E. Prezența radiotransparenței periapicale
-a,b-
1384. Din perspectiva reabilitării protetice factori decisivi pentru menţinerea sau extracţia
unui dinte sunt:
A. Cantitatea de ţesut dentar coronar restant;
B. Valuarea protetică a acelui dinte în relaţie cu dentaţia restantă;
C. Dintele a fost sau nu tratat endodontic
D. Dintele a suferit in antecedente o contuzie
E. Dintele se află în angrenaj invers
-a,b-
1385. Alegeti care din următoarele cerinţe trebuiesc îndeplinite de un dinte, viitor stâlp
protetic, pentru un prognostic bun:
A. Adâncime de sondaj ≤ 3mm şi lipsa sângerării la sondare;
B. Retenţie şi rezistenţă adecvate (ideal: inălţime a bontului de 4 mm cu o convergenţă
totală de 15° - 20° şi cu un efect de încercuire de 1,5 – 2 mm);
C. Lipsa semnelor clinice şi prezenţa radiotransparenţelor;
D. Retenţie şi rezistenţă adecvate (ideal: inălţime a bontului de 6 mm cu o convergenţă
totală de 35° - 40° şi cu un efect de încercuire de 2/3cm);
E. Mobilitate dentară grad III
-a,b-
1386. *Din punct de vedere protetic este considerată ca plan orizontal de referință:
A.Linia intercomisurală;
B.Llinia interlabială;
C. Linia interpupilară;
D. Linia palpebrală;
E. Linia mediană
-c-
-d-
281
B. cel gros, asociat de obicei cu expunere normală sau redusă a coroanei clinice;
C. biotipul subțire se asociază în principal cu o expunere crescută a coroanei clinice și
este acompaniată de o formă triunghiulară a dintelui;
D. biotipul subțire se asociază în principal cu o expunere crescută a coroanei clinice și
este acompaniată de o formă pătrată a dintelui.
E. ambele sunt favorabile restaurărilor protetice
-b,c-
-b,c,d-
-a,b,d-
282
PROTETICĂ
1391. Care dintre afirmaţiile de mai jos legate de amprentarea campului edentat total sunt
adevarate?
A. scopul principal al amprentei preliminiare este realizarea modelului preliminar
B. obiectivul major al amprentei este realizarea unei baze protetice stabile
C. obiectivul major al amprentei este realizarea unei baze protetice supraextinse
D. scopul principal al amprentei preliminiare este realizarea lingurii individuale
E. Obiectivul de baza al amprentei preliminare este inregistrarea zonei de sprijn
1392. Care dintre urmatoarele situaţii necesită tehnica de amprentare prin presiune selectivă?
A. prezenţa torusului mandibular
B. creasta mandibulară posterioara fibroasă nefavorabilă
C. prezenţa torusului maxilar
D. creasta balanta anterioară
E. creasta mandibulară aplatizată acoperită cu mucoasa atrofică
Răspuns corect: b, d, e
283
Răspuns corect: d,e
1399. Cele mai adecvate sfaturi pentru evitarea reflexului de vomă sunt:
A. la prepararea alginatului se utilizează apă mai rece
B. se poziţionează capul pacientului cat mai vertical
C. se solicită pacientului să respire adanc şi rar pe nas
D. se aplică cateva cristale de zahăr pe varful limbii
E. se aplică lingura cu alginat iniţial în zona posterioară
1400. Deficienţele amprentei preliminare maxilare care necesită repetarea etapei sunt:
A. înregistrarea insuficientă a palatului
B. deficienţe în vestibulul labial
C. material de amprentă în exces
D. deficienţe în zona Ah
E. deficienţe în regiunea retrozigomatică
284
1401. Deficienţele ce pot apare prin turnarea modelului şi demularea amprentei sunt:
A. goluri pe suprafaţa modelului în urma malaxării manuale
B. deformarea modelului în cazul unei demulari precipitate
C. suprafata modelului moale ţi cretoasă datorată secreţiei abundente de salivă
D. plusurile de pe suprafaţa modelului datorate unei vibrări insuficiente a gipsului
E. suprafaţa aspră şi rugoasă datorată nerespectării proporţiei pulbere/apă
1402. Care dintre afirmaţiile de mai jos legate de caracteristicile ce trebuie să le prezinte o
lingura individuală sunt adevărate?
A. trebuie să fie rigidă
B. se confectionează pe modelul final după trasarea limitelor
C. se recomandă distanţarea în totalitate faţă de campul protetic în orice situatie clinică
D. grosimea marginilor depinde de gabaritul fundurilor de sac
E. manerul să nu interfere cu acţiunea orbicularului
1406. Care dintre afirmaţiile de mai jos legate de batoanele din mase termoplastice sunt
adevărate:
285
A. se ramolesc cu uşurinţă
B. batonul maro are cea mai mică temperatură de lucru
C. batonul maro are cea mai mare temperatură de lucru
D. batonul verde are cea mai mare temperatură de lucru
E. permit modelarea marginală pe etape
Răspuns corect: b
286
Răspuns corect: C
Raspuns corect: A
Răspuns corect: b
Raspuns corect: d
Raspuns corect: C
287
Raspuns corect: c
1416. În indicaţia de terapie a edentaţiilor reduse cu implante trebuie să se tină cont de:
A. rezerva osoasă
B. direcţia crestei
C. gradul de atrofie a crestei
D. rapoartele ocluzale
E. varsta
R: a,b,c,d.
R: a,c,d,e.
1418. Mijloacele de retentie in terapia edentatiei totale cu implante trebuie alese în funcţie
de:
A. rezilienţa mucoasei
B. calitatea câmpului
C. dintii vecini
D. dintii antagonisti
E. volumul limbii
R: a, b.
1419. Dupa Zarb si Chapman principalele reguli ale conceptului ocluzal în implantologia
orală sunt:
A. Stabilirea unei relaţii intermaxilare cu contacte bilaterale multiple, stabile şi
uniforme în PIM.
B. Realizarea unui relief ocluzal cu contacte de tip cuspid-fosă conform principiului de
"pointcentric".
C. Inexistenţa contactelor premature în PIM şi în ORC, şi lipsa interferenţelor în
cursul mişcărilor mandibulare.
D. Inexistenta contactelorocluzale pe părţile nelucrătoare în mişcările de lateropulsie.
E. Realizarea unui relief ocluzal cu contacte de tip cuspid-fosă conform principiului
"freedom in centric".
R: a,c,d,e.
288
A. necesitatea existenţei contactelor ocluzaletripodale (de tip cuspid-fosă) multiple,
simultane, uniforme şi stabile în zonele laterale în PIM;
B. este bine să existe o inocluzie frontală de 300μm (în cazul unei restaurări protetice
în zona anterioară sau a unei punţi totale pe implante).
C. existenţa dezocluziei la nivel posterior în mişcările de propulsie şi la nivelul părţii
nelucrătoare în mişcările de lateropulsie mandibulară;
D. este de dorit ghidajul de grup în mişcările de propulsie şi lateropulsie ale
mandibulei;
E. este de dorit ghidajul canin în mişcările de propulsie şi lateropulsie ale mandibulei;
R: a,c,d.
1421. *Schema ocluzala care întruneşte toate avantajele unei ocluzii cu protecţie mutuală,
implică urmatoarele, cuexceptia:
A. recepţionarea forţelor exercitate orizontal în ocluzia centrică;
B. ghidajul anterior să fie suportat de un număr cât mai mare de dinţi;
C. absenţa contactelor posterioare în timpul mişcărilor de propulsie şi lateropulsie
mandibulară;
D. sisteme accesibile de verificare a distribuţiei forţelor;
E. DVO să fie în armonie cu echilibrul muscular şi spaţiul minim de vorbire;
R: a.
R: b.
R: d.
289
C. prezintă o pierdere a osteointegrării, este mobil şi nefuncţional.
D. trebuie indepartat
E. prezintă o uşoară pierdere de substanţă osoasă care poate fi asociată şi cu o
inflamaţie parţială a mucoasei.
R: a.
R: b.
R: a, c, d.
R: c, e.
290
R: a.
R: a, b, e.
R : a,b, d.
R: d.
R: b, .
R: c, e.
291
1434. Particularitatile restaurarilor protetice pe implante la mandibula sunt :
A. densitatea scazuta a osului mandibular impune inserarea unui numar mai crescut de
implante
B. restaurarile de tip supraprotezare la mandibula ofera numeroasea vantaje precum
fizionomie, fonatie sii genizare dificila
C. cu timpul, datorita atrofiei crestelor alveolare, acest gen de proteza se va sprijini
exclusiv pe implante
D. in cazul unor creste mandibulare foarte late se recomanda o punte totala
mobilizabila
E. in cazul unorcrest emandibulare " in muchie de cutit" se recomanda o supraproteza
captusita la anumite intervale cu materialereziliente
R: c, e.
R: b, c, d.
292
1436. *Valoarea optimă a unghiului de convergenţă ocluzală a bonturilor protetice este de:
A. 2°;
B. 3°;
C. 5°;
D. 6°;
E. 10°.
Răspuns corect: D
1437. *Din punct de vedere clinic poate fi considerată acceptabilă o dehiscenţă marginală
(între marginea preparaţiei dentare şi marginea restaurării protetice fixe) de:
A. 150 μm;
B. 125 μm;
C. 50 μm;
D. 75 μm;
E. 100 μm.
Răspuns corect: C
1438. *Care dintre următoarele suprafeţe dentare contribuie cel mai puţin la retenţia totală a
restaurării protetice fixe:
A. mezială;
B. ocluzală;
C. vestibulară;
D. distală;
E. orală.
Răspuns corect: B
Răspuns corect: E
1440. *Chanfrein-ul este o terminaţie gingivală care formează un unghi obtuz rotunjit de câte
grade cu axul lung al dintelui?
A. 100°;
B. 90°;
C. 125°;
D. 155°;
E. 135°.
293
Răspuns corect: E
1441. *O suprafaţă ocluzală a unui bont preparată anatomic conferă rigiditate restaurării
prin:
A. ”efectul ondulat” al planurilor cuspidiene;
B. ”efectul de ic” al vârfurilor de cuspizi;
C. ”efectul placebo” al restaurării protetice fixe;
D. ”efectul de piramidă” al pantelor cuspidiene;
E. ”efectul de seră” al foselor ocluzale.
Răspuns corect: A
1442. *Pentru o stabilitate optimă a restaurării protetice fixe pe bonturile scurte se vor
prepara pereţii axiali ai bonturilor:
A. cât mai divergenţi ocluzal;
B. cât mai convergenţi ocluzal;
C. cât mai paraleli;
D. stabilitatea nu are legătură cu unghiul de convergenţă ocluzală a bontului;
E. indiferent cum se prepară, bontul scurt nu poate oferi o stabilitate corespunzătoare.
Răspuns corect: C
1444. Dacă în cursul preparării bontului se omite prepararea unui bizou larg la nivelul
cuspizilor de sprijin pot să apară următoarele probleme:
A. Modelarea unei machete cu un contur exagerat va avea drept rezultat turnarea unei
restaurări cu pereţi groşi în dreptul muchiei formate de pereţii ocluzali cu cei axiali ai
bontului. Proteza va fi rezistentă în această zonă de mari solicitări funcţionale.
B. Se fracturează cuspidul de sprijin al dintelui antagonist datorită contactului
prematur care apare în acest caz.
C. Modelarea unei machete cu un contur normal va avea drept rezultat turnarea unei
restaurări cu pereţi subţiri în dreptul muchiei formate de pereţii ocluzali cu cei axiali ai
bontului. Proteza va fi lipsită de rezistenţă în această zonă de mari solicitări
funcţionale.
D. Dacă se modelează macheta la o grosime suficientă, restaurarea va fi
supraconturată la acest nivel şi vor apărea contacte premature şi interferenţe ocluzale.
Medicii lipsiţi de experienţă realizează echilibrarea ocluzală în mod incorect, şlefuind
din dintele antagonist.
E. Grosimea adecvată şi controlul normal al restaurării fără bizou la nivelul bontului se
pot obţine numai prin şlefuire exagerată a peretelui axial. Pe lângă sacrificiu inutil de
substanţă dură dentară, procedeul anihilează rolul de retenţie al suprafeţei axiale.
294
Răspuns corect: CDE
Răspuns corect: AB
1449. În şanţul gingival se filtrează dinspre corion fluidul sulcular care are următoarele
funcţii:
A. stimulează remineralizarea dentinei radiculare expuse în urma retracţiilor gingivale;
B. curăţă şanţul gingival de impurităţile ce se filtrează la acest nivel;
C. consolidează ataşamentul epitelial prin proteinele adezive;
295
D. asigură apărarea locală prin conţinutul în imunoglobuline şi anticorpi specifici
antimicrobieni;
E. oferă un efect de tampon mecanic prin elasticitatea lichidiană.
1451. Vitalitatea bontului este ameninţată nu numai la prepararea acestuia, dar şi în alte faze
ale protezării, cum ar fi:
A. amprentarea (căldura şi presiunea exercitate de materialele termoplastice de
exemplu);
B. demineralizarea sau gravarea acidă a suprafeţelor dentinare;
C. cimentarea protezei fixe (materiale şi tehnici);
D. confecţionarea unor restaurări provizorii şi prelungirea nejustificată a perioadei de
protezare provizorie (peste două săptămâni);
E. scheletului metalic al protezei fixe.
296
E. tipul de ocluzie.
Răspuns corect: AC
1455. Reducerea posibilităţilor de dizlocare a unei restaurări protetice fixe la una singură
(axă de dezinserţie) se realizează prin:
A. evitarea unui design exclusiv circular, care suprimă posibilitatea de rotaţie;
B. evitarea unui design paralelipipedic cu unghiuri bine exprimate;
C. eliminarea translaţiei în sens vestibulo-oral prin prezenţa unor planuri opozante
(pereţii meziali şi distali ai unui bont preparat pentru coroană de înveliş, pereţii
parapulpari ai casetelor proximale la bonturile preparate pentru inlay sau onlay);
D. eliminarea translaţiei în sens mezio-distal prin prezenţa unor planuri opozante
(pereţii meziali şi distali ai unui bont preparat pentru coroană de înveliş, pereţii
parapulpari ai casetelor proximale la bonturile preparate pentru inlay sau onlay);
E. eliminarea translaţiei în sens vestibulo-oral se obţine prin prepararea unor pereţi
opozanţi externi (pereţii axiali vestibulari şi orali ai unui bont preparat pentru o
coroană de înveliş) sau interni (pereţii axiali vestibulari şi orali ai şanţurilor ocluzale şi
ai casetelor proximale la un bont preparat pentru inlay sau onlay).
1458. Impactul alimentar într-o zonă de contact interdentar este favorizat de:
A. cuspizi plonjaţi, care tasează alimentele în spaţiul interdentar antagonist;
B. plasarea corectă a zonei de contact în raport cu suprafeţele vestibulare şi orale, prin
derogări de la reperele anatomice;
C. nivel inegal al crestelor marginale adiacente, creasta marginală mai înaltă orientând,
ca un zid, alimentele într dinţi;
D. tabla ocluzală turtită (plană), care nu favorizează dirijarea alimentelor în afara zonei
de contact;
E. interferenţe ocluzale care duc la distalizarea dintelui (de obicei ultimii molari) şi
deschiderea spaţiului interdentar.
297
Răspuns corect: ACDE
1459. Manifestările clinice ale pătrunderii în spaţiul subsulcular în cursul protezării fixe se
referă la:
A. inflamaţie gingivală persistentă, deşi controlul plăcii dentare se face corect;
B. sensibilitatea dureroasă a gingiei la stimuli mecanici;
C. abfracţii de colet la dinţii stâlpi;
D. retracţie gingivală, ca reacţie de reconturare în caz de parodonţiu subţire-festonat;
E. formarea de pungi, ca reacţie de reconturare în caz de parodonţiu gros-turtit.
298
Grile licenţă capitolul 7 pag 183-290
Răspuns corect a)
1461. *Următoarele afirmaţii sunt corecte în cazul utilizării restaurărilor directe cu amalgam:
A. Amalgamul nu este un material de elecţie în situaţiile de igienă bucală deficitară;
B. În orice situaţie trebuie ţinut cont de principiile lui Black;
C. Dinţii care au mai mult de jumătate din coroane didtruse se pot restaura cu obturaţii
de amalgam asociate cu mijloace suplimentare de retenţie;
D. Dezavantajul restaurărilor coronare cu amalgam este manipularea greoaie;
E. Avantajul major al restaurărilor de amalgam este economia de ţesuturi dentare
Răspuns corect c)
Răspuns corect b)
1463. *Care din următoarele afirmaţii legate de indicaţiile incrustaţiilor nu este adevărată?
A. Incrustaţiile sunt indicate în restaurarea morfologiei şi funcţiei dinţilor care au
suferit leziuni coronare prin carie sau fracturi;
B. Incrustaţiile sunt indicate ca şi şine fixe de imobilizare în parodontite marginale;
C. Incrustaţiile sunt indicate ca elemente de agregare ale restaurărilor fixe în cazul
edentaţiilor extinse;
D. Incrustaţiile sunt indicate în edentaţiile parţiale înrinse, restaurate cu proteze
mobilizabile scheletate, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de sprijin şi stabilitate;
E. Incrustaţiile sunt indicate în leziuni carioase multiple pe aceeaşi hemiarcadă, când
pe baza unei singure amprente se realizează toate incrustaţiile.
Răspuns corect c)
299
D. În cazurile în care dinţii antagonişti sunt restauraţi cu ceramică;
E. În cazul parafuncţiilor şi a uzurilor dentare exagerate.
Răspuns corect e)
Răspuns corect c)
Răspuns corect e)
300
E. Uneori apar modificări cromatice ale faţetei însăşi.
301
Răspuns corect a), b), e)
302
Răspuns corect a), c), d), e)
1480. După Karlheinz Körber componenta fizionomică a unei coroane mixte trebuie să
satisfacă următoarele condiţii:
A. Sprijinul nu se face pe componenta fizionomică;
B. Să evite modificarea raporturilor ocluzale;
C. Să menţină neschimbate contactele ocluzale în timpul masticaţiei;
D. Să stimuleze funcţional dinţii antagonişti;
E. Să nu perturbe reflexele neuromusculare de control ale funcţiei ocluzale.
1482. Condiţiile ideale pe care trebuie să le îndeplinească un bont dentar pentru o coroană
mixtă sunt:
A. Evitarea supraconturării marginii supragingivale;
B. Protecţia împotriva fracturilor dentare;
C. Grosimea minimă a componentei fizionomice;
D. Grosimea adecvată a scheletului metalic;
E. Margini coronare supragingivale.
303
D. Prezintă un coeficient de alungire de 50%, deci o rezistenţă crescută în timp
E. Adeziune bună la aliaje şi ceramică.
304
1485. Verificarea exobucala a protezelor dentare urmareste:
A. Dintii sa fie montati corect;
B. Suprafetele mucozale ale protezelor sa nu prezinte asperitati decelabile la palpare;
C. Examinarea zonelor de presiune exagerata si exactitatea reproducerii campului
protetic;
D. Suprafetele lustruite ale protezelor sa prezinte luciu de oglinda, fara zgarieturi;
E. Baza protezei sa aibe o suprafata continua, fara incluziuni de aer, porozitati sau
urme de ghips;
R: a, b,d,e
R: a,b,c
R: a,b,d,e
R: a,c
305
R: b,c,d,e
R: a,b,d,e
R: b,d
R: a
R: d
306
A. Verificarea succiuni protezei in cavitatea bucala;
B. Examinarea existentei zonelor de presiune exagerata si exactitatea reproducerii
campului protetic;
C. Daca extinderea si conturul protezei este compatibil cu vestibului bucal;
D. Existenta unor contacte máxime pe molari si premolari;
E. Slefuirea selectiva a contactelor premature;
R: c
307
1495. Atunci când se elaborează un plan de tratament, specialistul trebuie să ţină cont de cel
puţin trei deziderate:
A. pentru fiecare procedură sau variantă terapeutică trebuie să dispunem de o bază
tehnico–materială adecvată;
B. se poate realiza doar pe baza unei radiografi panoramice;
C. se poate realiza fără să se țină cont de doleanțele pacientului.
D. tratamentul să fie cât mai simplu şi concomitent eficient;
E. terapia trebuie să fie adaptată atât la condiţiile biologice, mecanice şi financiare) cât
şi la disponibilitatea pacientului pentru tratament.
1496. Orice plan de tratament al unei edentaţii trebuie să cuprindă după KÖRBER:
A. Care este întinderea şi topografia breşelor edentate?
B. Integritatea sau lipsa de integritate a reliefului ocluzal?
C. Rapoartele ocluzale sunt fiziologice sau nu?
D. Funcţia neuro–musculară este normală sau perturbată?
E. Care este disponibilitatea financiară a pacientului?
1497. Eduard Kennedy a împărţit edentaţiile în patru clase, după cum urmează:
A. Clasa I. cuprinde arcadele edentate termino–terminal, deci breşele edentate sunt
mărginite, bilateral, doar mezial de dinţi;
B. Clasa I. cuprinde arcadele cu edentaţie terminală unilaterală , deci edentaţia este
limitată doar mezial de dinţi dar pe o singură hemiarcadă;
C. Clasa III cuprinde arcadele cu edentaţii laterale intercalate uni– sau bilateral,
limitate atât mezial, cât şi distal de dinţi;
D. Clasa II cuprinde arcadele cu edentaţii laterale intercalate uni– sau bilateral,
limitate atât mezial, cât şi distal de dinţi;
E. Clasa IV cuprinde arcadele cu edentaţie în zona frontală, mărginite doar distal de
dinţi.
1498. Eduard Kennedy a împărţit edentaţiile în patru clase, după cum urmează:
A. Clasa I. cuprinde arcadele edentate termino–terminal, deci breşele edentate sunt
mărginite, bilateral, doar mezial de dinţi;
B. Clasa II. cuprinde arcadele cu edentaţie terminală unilaterală , deci edentaţia este
limitată doar mezial de dinţi dar pe o singură hemiarcadă;
C. Clasa IV cuprinde arcadele cu edentaţie în zona frontală, mărginite doar distal de
dinţi.
D. Clasa IV cuprinde arcadele cu edentaţie în zona frontală, mărginite doar distal de
dinţi.
E. Clasa IV cuprinde arcadele cu edentaţii laterale intercalate uni– sau bilateral,
limitate atât mezial, cât şi distal de dinţi;
308
Răspuns corect: a,b,c,d.
1499. În alegerea dinţilor stâlpi trebuie să respectăm o anumită schema, care sa aibă în
considerare:
A. statusul coroanelor dentare;
B. morfologia radiculară;
C. statusul endodontal;
D. implantarea dinţilor;
E. resturile radiculare.
1500. Referitor la raportul coroană–rădăcină clinică care se modifică în funcţie de vârstă este
adevărat că:
A. creşterea raportului coroană–rădăcină clinică odată cu înaintarea în vârstă se
datorează în mai mare măsură îmbătrînirii, şi mai puțin efectului cumulat al
agresiunilor de diverse tipuri;
B. localizarea marginii gingivale la copii este la nivelul smalţului, coroana clinică fiind
mai mică decât cea anatomică;
C. la adultul tânăr gingia este ataşată în vecinătatea joncţiunii smalţ– cement;
D. la maturitate se produce o uşoară retracţie gingivală şi apare uzura ocluzală
localizată la nivelul smalţului şi uneori a dentinei mărindu–se totuşi raportul coroană–
radacină clinică;
E. la pacientul de vârsta a treia uzura coronară este decelabilă, în unele cazuri chiar
marcată, iar retracţia gingivală este mai accentuată;
309
C. examenul şanţului gingival şi al pungilor parodontale se realizează cel mai clar prin
explorarea cu o sondă parodontală după detartraj si eliminarea tuturor factorilor de
retenţie ai plăcii;
D. pungile nu se determină numai prin examinare radiografică;
E. aprecierea profunzimii şanţului gingival se relizează prin inspecție radiologică și
clinică.
1504. Anumite stări de mobilitate tranzitorie sunt grupate în aşa zisele mobilităţi iatrogene:
A. dinţi vecini cu o extracţie laborioasă;
B. dinţi supuşi unor intervenţii de chirurugie parodontală şi periapcală;
C. dinţi supuşi unor terapii ortodontice;
D. dinții cu discromii marcate.
E. dinții fără suport osos;
310
C. mobilitatea dentară din cursul afecţiunilor parodonţiului periapical, datorită
inflamaţiei acute a ţesuturilor perapicale;
D. mobilitatea crescută a dinţilor stâlpi de punte sau ancoraţi de croşete cu epuizare
parodontală datorită suprasolicitărilor funcţionale;
E. mobilitatea fiziologică din insuficienţa parodontală.
311
B. continuitatea septului osos alveolar;
C. sept osos interradicular compact;
D. compacta osoasă alveolară continuă;
E. spaţiu periodontal cu radiotransparenţă neuniformă;
312
C. protezarea fixă a edentaţiei de molar prim permanent superior previne tulburările
ocluzale, parodontale şi articulare care apar aproape constant şi inevitabil în timp;
D. amplitudinea deplasării dinţilor limitrofi breşei este cu atât mai mare cu cât a avut
loc la o vârstă mai mica;
E. daca edentatia a survenit in copilarie bresa nu se va inchide prin migrarea dintilor limitrofi
313
B. realizarea lor incumbă colaborarea medicului cu laboratorul de tehnică dentară;
transmit presiunile masticatorii de la nivelul suprafeţelor lor ocluzale prin intermediul
dinţilor stâlpi (dento–parodontal) osului alveolar;
C. volumul lor este mai mic sau cel puţin egal cu cel al dinţilor naturali;
D. designul suprafeţelor lor axiale şi ocluzale ca şi axele lor de inserţie corespund de
cele mai multe ori cu cele ale dinţilor pe care se sprijină şi /sau îi înlocuiesc;
E. sunt fixate la dinţii stâlpi prin cimentare, lipire, înşurubare (cele demontabile), sau
doar prin fricţiune (culisare, telescopare etc. cele mobilizabile), ceea ce le conferă o
stabilitate remarcabilă în timp.
314
1520. *Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la stopurile centrice sunt adevărate?
A. Pot fi realizate de cuspizii vestibulari ai dinţilor laterali maxilari care oclud cu zona
receptoare antagonistă
B. Transmit solicitările ocluzale perpendicular pe axul lung al dinţilor laterali
C. Asigură o poziţie stabilă a dinţilor pe arcade
D. Contribuie la ghidajul anterior
E. Nu există în cazul anomaliilor clasa I-a Angle
Răspuns corect: C
Răspuns corect: B
Răspuns corect: C
Răspuns corect: B
Răspuns corect: A
315
A. pterigoidian lateral superior
B. pterigoidian lateral inferior
C. maseter
D. temporal
E. pterigoidian medial
Răspuns corect: B
1526. *Contactul prematur din ocluzia de relaţie centrică care determină o alunecarea în
centric antero-laterală spre aceeaşi parte cu acesta se produce între:
A. versantul intern al cuspidului vestibular maxilar şi versantul extern al cuspidului
vestibular mandibular
B. versantul extern al cuspidului palatinal maxilar şi versantul intern al cuspidului
lingual mandibular
C. versantul intern al cuspidului palatinal maxilar şi versantul intern al cuspidului
vestibular mandibular
D. pantele meziale ale cuspizilor palatinali maxilari şi pantele distale ale cuspizilor
vestibulari mandibulari
E. pantele distale ale cuspizilor palatinali maxilari şi pantele meziale ale cuspizilor
vestibulari mandibulari
Răspuns corect: C
Răspuns corect: A
1528. *În cazul relaţiilor interincisive clasa a II-a, diviziunea I, dezocluzia dinţilor posteriori
în protruzie se produce:
A. mai lent din cauza overjet-ului frontal mare
B. mai rapid din cauza overjet-ului frontal mare
C. mai lent din cauza overjet-ului frontal mic
D. mai rapid din cauza overjet-ului frontal mic
E. cu aceeaşi viteză ca în relaţiile interincisive clasa a III-a
Răspuns corect: A
316
E. versantul intern al cuspidului palatinal maxilar şi versantul intern al cuspidului
vestibular mandibular
Răspuns corect: C
Răspuns corect: C
Răspuns corect: B
1532. *La montarea modelelor de studiu într-un simulator semi-adaptabil în vederea analizei
ocluzale, înregistrările interocluzale în propulsie permit măsurarea:
A. gradului de dezocluzie a dinţilor laterali
B. unghiului Bennett
C. unghiului pantei tuberculului articular în raport cu planul Frankfurt sau planul lui
Camper
D. unghiului ghidajului anterior
E. unghiului ghidajului canin
Răspuns corect: C
Răspuns corect: A
317
A. un ghidaj anterior eficient
B. o tendinţă de protruzie accentuată
C. contacte ocluzale la nivelul dinţilor posteriori în protruzie, care nu sunt considerate
interferenţe
D. un overbite frontal foarte mare
E. un unghi de ghidaj anterior foarte mare
Răspuns corect: C
1535. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la cuspizii de sprijin sunt adevărate?
A. Stabilizează mandibula în poziţia de intercuspidare maximă
B. Stabilizează mandibula în protruzie
C. Asigură protecţia obrajilor în masticaţie
D. Conservă dimensiunea verticală de ocluzie
E. Conservă dimensiunea verticală fonetică
Răspuns corect: A şi D
Răspuns corect: D şi E
Răspuns corect: B şi D
Răspuns corect: A şi D
318
E. prin tomografie computerizată
Răspuns corect: C şi D
Răspuns corect: A, C şi E
Răspuns corect: A, C şi D
Răspuns corect: A, C şi E
Răspuns corect: B, D şi E
319
Răspuns corect: B şi C
Răspuns corect: A şi D
Răspuns corect: B şi D
Răspuns corect: A şi B
1548. Relaţia centrică este poziţia mandibulei faţă de maxilar şi baza craniului în care
condilii se găsesc în:
A. poziţia cea mai posterioară în cavitatea glenoidă
B. poziţia antero-superioară pe panta posterioară a tuberculului articular
C. raport cu porţiunea intermediară a discului articular
D. raport cu banda anterioară a discului articular
E. poziţie de translaţie anterioară maximă
Răspuns corect: B şi C
Răspuns corect: A şi D
320
1550. Cheia lui Angle este corectă:
A. dacă cuspidul mezio-vestibular al primului molar maxilar vine în raport cu şanţul
intercuspidian vestibular al molarului prim mandibular
B. dacă cuspidul mezio-vestibular al molarului secund maxilar vine în raport cu şanţul
intercuspidian vestibular al molarului secund mandibular
C. în anomaliile clasa I-a Angle
D. în anomaliile clasa a II-a Angle
E. în anomaliile clasa a III-a Angle
Răspuns corect: A şi C
Răspuns corect: C şi D
1552. Conform criteriilor ocluziei funcţionale, ghidajul anterior din mişcarea de protruzie:
A. va fi realizat de cel puţin doi incisivi centrali maxilari
B. poate fi realizat de un singur dinte frontal maxilar
C. asigură un traiect mandibular înscris în plan medio-sagital
D. produce dezocluzia dinţilor posteriori
E. se va asocia cu contacte ocluzale stabile, simultane şi echilibrate pe dinţii posteriori
Răspuns corect: A, C şi D
Răspuns corect: A şi D
Răspuns corect: B şi C
321
A. scade unghiul ghidajului anterior
B. creşte unghiul ghidajului anterior
C. permite existenţa unor dinţi laterali mai cuspidaţi (proeminenţi)
D. impune dinţi laterali aplatizaţi
E. permite o curbă a lui von Spee mai accentuată
Răspuns corect: B, C şi E
Răspuns corect: A, C şi E
Răspuns corect: A, C şi D
Răspuns corect: A şi C
1559. Un pacient prezintă un contact prematur în ocluzia de relaţie centrică care determină o
alunecare în centric anterioară mai mare de 2 mm. Contactul este mai apropiat de
vârful cuspidului vestibular mandibular decât de vârful cuspidului palatinal maxilar.
Eliminarea contactului prematur respectiv se realizează prin:
A. şlefuirea pantei meziale a cuspidului palatinal maxilar
B. şlefuirea pantei distale a cuspidului vestibular mandibular
C. lărgirea fosei centrale maxilare
D. lărgirea fosei centrale mandibulare
E. şlefuirea versantelor cuspizilor de ghidaj
322
Răspuns corect: B şi C
Răspuns corect: A şi C
Răspuns corect: B şi E
Răspuns corect: A, C şi D
1563. Devierea traiectului protruziv al mandibulei de la linia mediană poate fi provocată de:
A. o interferenţă ocluzală de parte lucrătoare în protruzie
B. o interferenţă ocluzală de parte nelucrătoare în protruzie
C. un ghidaj anterior asigurat de cei doi incisivi centrali maxilari
D. contactul dintre panta mezială a cuspidului palatinal maxilar şi panta distală a
cuspidului vestibular mandibular
E. contactul dintre panta distală a cuspidului palatinal maxilar şi panta mezială a
cuspidului vestibular mandibular
Răspuns corect: A, B şi E
323
uniforme cu suprafeţe plate antagoniste
C. caninii mandibulari ghidează simultan mişcarea de protruzie
D. incisivii centrali mandibulari ghidează simultan mişcarea de protruzie
E. dinţii posteriori mandibulari realizează contacte cu şina în protruzie şi laterotruzie
Răspuns corect: B şi C
Răspuns corect: A, C, D şi E
Răspuns corect: A şi C
Răspuns corect: A şi C
Răspuns corect: A şi B
324
B. reflectă discrepanţa vestibulo – orală a arcadelor dentare atunci când condilii sunt
plasaţi în relaţie centrică
C. permite evaluarea succesului terapiei prin şlefuire selectivă
D. permite evaluarea succesului terapiei prin şina ocluzală de relaxare musculară
E. descrie raportul corect al condilului cu discul în relaţie centrică
Răspuns corect: B şi C
325
Baza şablonului de ocluzie folosit la realizarea de relaţii intermaxilare trebuie sǎ respecte
urmǎtoarele reguli :
A. sǎ fie rigidǎ si nedeformabilǎ la temperature cavitǎţii bucale,
B. sǎ aibǎ stabilitate optimǎ fǎrǎ basculare la temperature cavitǎţii bucale,
C. stabilitatea bazei are importanţǎ relativǎ,
D. sǎ nu prezinte asperitǎţi pe faţa mucozalǎ pentru a nu jena, evitậnd astfel poziţiile
antalgice ale mandibulei ,
E. sǎ poatǎ fi îndepǎrtatǎ şi repusǎ pe model.
Rǎspunsuri corecte: a, b, d, e.
Rǎspunsuri corecte: a, d.
Rǎspunsuri corecte: a, d, e.
Rǎspunsuri corecte: a, c, d, e.
1573. Stabilirea nivelului şi direcţiei planului de ocluzie la edentatul total se face raportat la
anumite planuri, respective puncte antropometrice de referinţǎ:
326
A. Gysy defineşte drept plan de ocluzie proteticǎ pe acela ce trece prin marginea liberǎ
a celor doi incisivi superiori şi marginea distalǎ a molarilor primi superiori,
B. planul de orientare proteticǎ este paralel în zona frontalǎ cu linia bipupilarǎ;
C. planul de orientare proteticǎ este paralel în zona lateralǎ cu planul orizontal de la
Frankfurt;
D. în anumite cazuri se admit abateri de la paralelismul cu planul lui Camper în funcţie
de profilul feţei: cele douǎ linii convenţionale de orientare ocluzalǎ vor fi convergente
spre distal într-un profil convex (compresie de maxilar);
E. în anumite cazuri de admit abateri de la paralelismul cu planul lui Camper în funcţie
de profilul feţei: cele douǎ linii convenţionale de orientare ocluzalǎ vor fi divergente
spre distal în profil concave (progenie).
Rǎspunsuri corecte: b, d, e
1574. Dupǎ Lejoyeux la stabilirea nivelului şi direcţiei planului de ocluzie trebuie ţinut cont
şi de anumite repere cum ar fi:
A. respectarea factorilor generali: vậrstǎ, sex, tip constituţional;
B. redarea unui aspect fizionomic plǎcut;
C. asigurarea condiţiilor pentru o fonaţie corespunzǎtoare;
D. menţinerea stabilitǎţii protezelor pe suprafaţa de sprijin atật în intecuspidare
maximǎ cật şi în cursul altor relaţii care se stabilesc în cursul mişcǎrilor mandibular;
E. sǎ fie situate mai aprope de obraji pentru a evita dislocarea produsǎ de muşchii
limbii.
Rǎspunsuri corecte:a,b,C.
327
D. este situat dupǎ Bonwill în zona lateralǎ la mijlocul distanţei dintre cele douǎ creste
reziduale;
E. este situat în zona lateralǎ mai aproape de creasta cu atrofia cea mai evidentǎ;
Rǎspunsuri corecte: a, d, E.
Rǎspunsuri corecte: b, C.
Rǎspunsuri corecte: a, b, d, e.
328
B. metoda deglutiţiei se bazeazǎ pe relaxarea musculaturii în urma unui act reflex
repetat- este cel mai frecvent utilizatǎ în practicǎ asigurậnd determinarea cu acurateţe a
RP;
C. metoda relaxǎrii controlate care se bazeazǎ pe activitatea minimǎ neuromuscularǎ
obţinutǎ printr-un confort fizic şi psihic asociat uneori cu închidrea pleoapelor;
D. metoda foneticǎ apeleazǎ la pronunţia anumitor foneme de regulǎ: “M”, “S”;
E. reflexul molarului de 6 ani care permite plasarea mandibulei în relaţie de posturǎ.
Rǎspunsuri corecte: a, b, c, d.
Rǎspunsuri corecte: b, c, d.
Rǎspunsuri corecte: a, b, c, d.
329
1584. Utilizarea compasului de aur (Safident Gland-Elvetia) permite urmatoarele determinari
în cazul pacientului edentate total:
A. cậnd braţele laterale ale instrumetului se plaseaza corepunzǎtor punctelor Sn şi Gn
braţul mijociu va fi plasat automat în zona de contact dintre cele douǎ buze;
B. la uşoara deschidere a gurii, braţul mijociu va indica poziţia marginii incizale a
incisivilor centrali inferiori;
C. la uşoara deschidere a gurii, braţul mijociu va indica poziţia marginii incizale a
incisivilor centrali superiori;
D. prin mǎsurarea cu deschiderea micǎ a fantei palpebrale de la unghiul extern la cel
intern al orbitei, deschiderea mare a compasului va reprezenta diametrul arcadei
artificiale superioare mǎsurat între feţele vestibulare ale primilor molari superiori;
E. prin mǎsurarea cu deschiderea micǎ a fantei palpebrale de la unghiul extern la cel
intern al orbitei, deschiderea mare a compasului va reprezenta deschiderea fantei
bucale atunci cậnd pacientul surậde.
Rǎspunsuri corecte: a, c, d, e.
1585. Pentru a stabili existenţa unei corespondenţe între distanţa dintre fanta labialǎ şi şi
unghiul extern al orbitei respectiv dintre punctele Sn- Gn se pot realiza mǎsurǎtori
ţinậnd cont de urmǎtoarele aspecte:
A. poziţionarea corectǎ sub nas a braţului fix al ocluzometrului;
B. dacǎ unghiul nazo-labial este obtuz este necesarǎ marcarea unui reper pe tegument,
pentru a permite poziţionarea corectǎ a instrumentului;
C. poziţionarea braţului culisabil sub menton, astfel încật sǎ ia contact cu ţesuturile
submentoniere (sǎ fie paralel cu acestea);
D. ţesuturile submentoniere trebuie sǎ fie comprimate pentru a permite o înregistrare
corectǎ;
E. orientarea verticalǎ a ocluzometrului Willis – astfel încật braţul culisabil sǎ fie în
contact intim cu ţesuturile submentoniere iar braţul vertical sǎ urmǎreascǎ axul lung al
feţei.
Rǎspunsuri corecte: a, b, c, e.
Rǎspunsuri corecte: a, b, c, d.
1587. Determinare DVO folosind spaţiul minim de vorbire se foloseşte ţinậnd cont de
urmǎtoarele aspecte:
A. a fost propusǎ de Silvermann motivậnd cǎ aceasta este o metodǎ dinamicǎ pe cậnd
pornirea de la DVP este o metodǎ relative staticǎ de determinare;
330
B. spaţiul minim de vorbire este mai mare decật spaţiul de inocluzie fiziologicǎ;
C. spaţiul minim de vorbire este mai mic decật spaţiul de inocluzie fiziologicǎ;
D. spaţiul minim de vorbire se obţine atunci cậnd pacientul articuleazǎ fonema”s”;
E. spaţiul minim de vorbire are o valoare de 3-4 mm.
Rǎspunsuri corecte:a, c, d.
Rǎspunsuri corecte: a, b, c, d.
1589. Metodele empirice care au la bazǎ utilizarea şabloanelor de ocluzie folosite pentru
determinarea relaţiei centriuce (RC) la edentatul totale sunt:
A. metoda deglutiţiei ;
B. ghidarea uni sau bimanualǎ;
C. homotropia linguo- mandibularǎ;
D. relaxarea muscularǎ;
E. metoda reflexului molar.
Rǎspunsuri corecte: a, b, c, e.
Rǎspuns corect: c
1591. *În cazul dimensiunii verticale de ocluzie supradimensioante (DVO) la edentatul total
apar urmatoarele semne clinice:
A. aspect de gurǎ relaxatǎ – dupǎ Palla;
B. vizibilitatea redusǎ a dinţilor frontali superiori;
C. zgomot tipic de “zurgǎlǎi” la contactul dento-dentar;
D. stabilitatea protezelor este foarte bunǎ;
E. fonaţia este însǎ defectuoasǎ.
331
Rǎspuns corect: e,
Rǎspuns correct: c.
1593. *Datele transmise tehnicianului dentar în vederea alegerii şi montǎrii dinţilor sunt
urmǎtoarele:
A. relaţia orizontalǎ a şabloanelor de ocluzie cu postura pacientului;
B. planul lui Camper;
C. relaţia verticalǎ între şabloane – corespondentul DVO;
D. materialul din care sunt confecţionaţi dinţii este stabilit de technician în funcţie de
dinţii antagonişti protezei totale;
E. daca doreşte montarea şabolanelor de ocluzie în ocluzor sau articulator.
Rǎspuns correct: c
332
1594. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o proteza totala sunt:
A. compatibilitate cu mediul bucal;
B. sa fie acceptata din punct de vedere estetic;
C. sa permita resorbtia tesuturilor de sustinere;
D. restaurarea functiei masticatorii;
E. sa permita desfasurarea unei fonatii, deglutitii si respiratii normale.
a,b,d,e
1595. *In primul an dupa extractie, reducerea inaltimii crestei reziduale la maxilar in plan
medio-sagital este de:
A. 4-5 mm;
B. 1-2 mm;
C. 2-3 mm;
D. 5-6 mm;
E. 2-4 mm.
1596. *In primul an dupa extractie, reducerea inaltimii crestei reziduale la mandibula in plan
medio-sagital este de:
A. 4-5 mm;
B. 1-2 mm;
C. 2-3 mm;
D. 5-6 mm;
E. 2-4 mm.
A,b,d
333
B. traumatismul prin compresia globala a mucoasei prinsa intre doua planuri dure;
C. deplasarile protezei in timpul functiilor SS;
D. traumatizarea prin intermediul marginilor incorect formate;
E. cresterea temperaturii sub baza protezei.
B,d
1600. Clasele principale ale formelor clinice ale stomatopatiilor protetice sunt:
A. totale;
B. imediate;
C. bazale;
D. ulcerative;
E. tardive.
B,e
1601. Dupa aspectul clinic leziunile tesuturilor moi induse de purtarea protezei totale sunt:
A. eroziuni;
B. exostoze;
C. ulceratii;
D. hiperplazii;
E. eriteme.
A,c,d
1602. *Ulcerele traumatice generate de protezele totale sunt cunoscute sub denumirea de:
A. leziui eritematocongestive;
B. leziuni de decubit;
C. leziuni hiperplazice;
D. leziuni de contact;
E. leziuni alergice.
B.
C,d
334
E. tabagismul.
A,c,e
A,b,d
1606. Din punct de vedere clinic leziunile maligne in cazul purtatorilor de proteze totale se
manifesta astfel:
A. apare mai frecvent in zona canina la maxilar;
B. prezinta halena fetida;
C. absenta discheratozei;
D. adenopatie constanta si dura;
E. consistent dura cu margini indurate.
B,d,e
1607. Tratamentul antifungic in cazul afectarii cu Candida Albicans se face de preferat cu:
A. nistatin;
B. indometacin;
C. clotrimazol;
D. ketoconazol;
E. amfotericina.
A,c,e
C,d
335
E.are ca obiectiv verificarea contactelor ocluzale statice si dinamice
Rasp: a, c, d, e
1610. *Care sunt conditiile ca macheta cu dinti a protezei totale sa poata fi folosita eficient
in diversele testari:
A.baza ei sa nu fie retentiva
B. Baza ei sa nu fie stabila
C. Materialul din care este confectionata baza machetei sa se plastifice la temperatura
cavitatii orale
D. Ceara roz este o buna alegere de material pentru confectionarea bazei machetei cu
dinti
E. Materialul din care se confectioneaza baza machetei sa fie rezistent la temperatura
cavitatii bucale
Rasp: e
1611. Care afirmatii sunt adevarate referitor la controlul exobucal al machetelor cu dinti la
proteza totala:
A.nu este necesara o verificare prealabila a simulatorului
B. Prima faza a controlului exobucal se executa cu machetele asezate pe modele si cu
simulatorul deschis
C. In prima si a doua faza de verificare a machetelor cu dinti practic simulatorul este
inchis
D. In prima si a doua faza de verificare a machetelor cu dinti practic simulatorul este
deschis
E. In a treia etapa se analizeaza separat fiecare macheta aplicata pe model cu
simulatorul deschis
Raspuns: c, e
1612. In prima faza a controlului exobucal al machetelor cu dinti la proteza totala se verifica
A. Corectitudinea imbinarii componentelor simulatorului
B. Ansamblul de machete modele situate pe simulatorul inchis in functie de reperele
specifice de orientare
C. Fiecare macheta pe model cu simulatorul inchis
D. Fiecare macheta desprinsa de model
E. Raporturile dintre modele pe simulator fara machete
Raspuns: a, b, d, e
1613. Verificarea exobucala a machetelor cu dinti ale protezei totale urmareste in zona
frontala:
A. Daca s- a trasat reperul median pe soclul modelului si s- au montat incisivii centrali
respectandu-l
B. Daca s- au trasat pe soclul modelului liniile caninilor
C. Daca forma, dimensiunea si culoarea dintilor sunt cele indicate in fisa
D. Daca dintii frontali realizeaza stopuri ocluzale la nivelul marginii incizale, asa cum
e de dorit
E. Daca s- au incadrat dintii frontali in curbura vestibulara
336
Raspuns: a, b, c, e
1614. *Care din urmatoarele afirmatii nu este adevarata in ceea ce priveste verificarea
exobucala a machetelor cu dinti la proteza totala:
A. Se verifica daca pozitia dintilor laterali este corecta pe creasta
B. Se verifica daca s- au realizat corect unitatile masticatorii
C. Raporturile dentodentare stranse ale suprafetelor ocluzale se verifica doar dinspre
oral
D. Se verifica daca marginile vestibulare ale baxei machetei se adapteaza corect in
fundurile de sac vestibulare
E. Se verifica daca baza machetei imita la nivelul zonelor vestibulare parodontiul
marginal si bosele osoase
Raspuns: c
Raspuns: c, d, e
Raspuns : a, b, c
1617. Care afirmatii sunt adevarate referitor la verificarea intrabucala machetelor protezelor
totale:
A. Machetele desprinse de pe simulator se insera in cavitatea bucala dupa ce au fost in
prealabil racite cu aer
B. Machetele desprinse de pe simulator se insera in cavitatea bucala dupa ce au fost in
prealabil racite cu un jet de apa
C. Se insera initiala macheta mandibulara
D. Se insera initial macheta maxilara
E. Machetele se lasa in cavitatea bucala minim 5 minute pentru verificarea adaptarii
Raspuns : b, c
1618. La verificarea intraorala a ansamblului machetelor cu dinti ale protezelor totale, etapa
de verificare a datelor obtinute la determinarea relatiilor intermaxilare se apreciaza:
A. Se verifica redimensionarea corecta a etajului inferior al fetei
337
B. In timpul surasului se apreciaza fonatia
C. Se apreciaza in pozitie de postura corectitudinea spatiului minim de vorbire care
exista intre arcade
D. Se apreciaza spatiul interarcadic existent in pozitia de postura care trebuie sa fie de
2-3 mm
E. Se evalueaza fonetic pronuntia lui D, V, F prin citirea unui text
Raspuns: a, d, e
1619. *Verificarea intraorala a ansamblului machetelor cu dinti ale protezelor totale in etapa
de verificare a relatiilor intermaxilare in plan orizontal are ca obiective:
A. La inchiderea lenta a gurii stabilirea contactelor dentodentare trebuie sa se realizeze
in mai multi timpi succesivi
B. Se apreciaza corectitudinea ocluziei centrice cu hartie de articulatie
C. Se apreciaza proba spatulei care trebuie sa fie pozitiva
D. Daca proba spatulei e negativa cauza poate fi o montare incorecta a dintilor
E. Daca apar contacte premature cu glisari ale mandibulei anterolateral mai mari de 1
mm se corecteaza prin slefuiri selective
Raspuns: b
1620. In cazul cand la proba intraorala a machetelor cu dinti ale protezelor totale apare proba
spatulei pozitiva:
A. Cauza poate fi montarea incorecta a dintilor
B. Spatula nu se poate insera intre dintii laterali
C. Decalajul se poate corecta in lipsa altei amprente sau inregistrari ocluzale
D. Tehnicianul va remonta dintii in zona laterala respectiva pe baza unei amprente
luate cu o suvita de ceara moale amplasata ocluzal intre acesti dinti
E.cauza poate fi absenta acoperirii complete a zonei de sprijin
Raspuns: a, d, e
1621. *Daca la proba intraorala a machetelor cu dinti ale protezelor totale apar contacte
premature si glisari anterioare sau anterolaterale ale mandibulei:
A. Daca glisarile sunt sub 1 mm este necesara o remontare a dintilor artificiali fara o
noua inregistrare a rc
B. Daca glisarile sunt sub 1 mm este necesara o remontare a dintilor artificiali si o
noua inregistrare a rc
C. Daca glisarile sunt mai mari de 1 mm se va realiza slefuire selectiva
D. Slefuirile selective se vor efectua mai ales in fosetele antagoniste cuspizilor de
sprijin
E. Slefuirile selective se vor efectua mai ales la nivelul cuspizilor de sprijin
Raspuns: d
1622. *Care afirmatii nu sunt adevarate referitor la gravarea in zona Ah pentru o proteza
totala:
A. Este bine sa fie efectuata de medic si nu de tehnician
B. Pentru executarea ei este nevoie de 3 repere ( 2 puncte in zona tuberozitatilor si
unul la nivelul foveelor palatine
338
C. Latimea de gravare este de 3 mm.
D. Adancimea de gravare este de 1,5 mm central
E. Adancimea de gravare creste spre distal
Raspuns e
1623. Dupa Pauna determinarea limitelor de gravaj la proteza totala se realizeaza astfel:
A. Limita posterioara a gravajului se marcheaza pe model si se transpune prin
intermediul machetei pe campul protetic
B. Limita posterioara a gravajului se stabileste marcand santurile perituberozitare si
prin pronuntia de ah-uri prelungite
C. Determinarea limitei anterioare a zonei de gravaj se face prin aprecierea rezilientei
mucoasei
D. Latimea suprafetei gravate are 2mm la nivelul santurilor perituberozitare
E. Latimea suprafetei gravate are 6mm la nivelul foveelor palatine
Raspuns b, c, d
1624. Verificarea dein punct de vedere estetic al machetei se referă în special la:
A. aspectul individualizat al dinților
B. controlul încadrării dinților în forma normală a arcadei
C. simetria plasării dinților frontali față de linia mediană realiyeayă întodeauna un
efect fizionomic
D. respectarea coridorului bucal va evita aspectul ”gură plină de dinți”
E. gradul de vizibilitate al marginilor incizale a dinților frontali se apreciază în funcție
de lungimea buzei inferioare
Raspuns a, b, d
Raspuns b, c, e
1626. *Care din urmatoarele sunt zone care nu se foliaza frecvent in realizarea unei proteze
totale
A. Torusul maxilar sau torusurile mandibulare
B. Exostoze
C. Papila incisiva
D. Tuberculul piriform
E. Rafeul median
Raspuns d
339
A. Se utilizeaza folii de staniu sau plumb cu grosime de 0,2-1 mm
B. Se utilizeaza folii de staniu sau plumb cu grosime de 1-2 mm
C. Folia se decupeaza la forma desenata pe model
D. Se aplica se muleaza si se lipeste folia pe model
E. In zonele care trebuie despovarate la grosimi mai mari se vor suprapune folii
suplimentare
Raspuns a, c, d, e
Raspuns b, c, e
Raspuns a, b, d
1630. Verificarea intraorala cu gura inchisa a machetelor cu dinti ale protezei totale
A. Apreciaza aspectul etajului inferior cu gura inchisa cu contact dentodentar din fata
B. Apreciaza aspectul etajului inferior cu gura inchisa cu contact dentodentar din
profil
C. Verifica corectitudinea determinarii relatiilor intermaxilare in plan vertical
transpuse pe machete
D. Verifica corectitudinea determinarii relatiilor intermmaxilare in plan orizontal
E. Verifica machetele pe modele cu simulatorul in pozitia inchis
Raspuns a, b, c, d
1631. La verificarea din punct de vedere estetic a machetei cu dinti a protezei totale se
controleaza
A. Aspectul individualizat al dintilor si inclinarea corecta pe baza machete
B. Plenitudinea buzei superioare
C. Gradul de vizibilitate a marginilor incizale se apreciaza doar in fonatie
D. Curba surasului
E. Coridorul bucal
Raspuns a, b, d, e
340
1632. *La verificarea machetelor cu dinti ale protezelor totale in dinamica mandibulara
A. Trebuie sa existe contacte dentodentare in propulsie pe partea lucratoare cu
dezocluzia dintilor de zona laterala (parte nelucratoare)
B. Trebuie sa existe contacte dentodentare in lateralitate pe partea lucratoare cu
dezocluzia dintilor de zona laterala pe parte nelucratoare
C. Trebuie sa existe contacte dentodentare in lateralitate pe partea lucratoare cu
dezocluzia dintilor in zona frontala
D. Trebuie sa existe contacte dentodentare singulare in propulsie sau lateralitate
E. Trebuie sa existe contacte dentodentare multiple in propulsive si lateralitate in
schema ocluzala cu articulare balansata
Raspuns e
1633. *Care afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste verificarea din punct de vedere
estetic a machetelor cu dinti la protezele totale
A. Daca baza nasului este lata, dintii frontali sunt plasati cu marginile incizale pe o
linie cu convexitatea superior
B. Daca baza nasului este lata dintii frontali sunt plasati cu marginile incizale pe o
linie cu convexitatea inferior
C. Daca baza nasului este lata dintii frontali sunt plasati cu marginile incizale pe o
linie aproape dreapta
D. Daca baza nasului este ingusta cu subcloazonul mai coborat incisivii laterali vor fi
mai lungi decat incisivii centrali
E. Daca baza nasului este ingusta cu subcloazonul mai coborat curba marginii incizale
va fi mai stearsa
Raspuns c
1634. Care afirmatii sunt adevarate referitor la montarea simetrica a dintilor machetei
protezei totale tinand cont de linia mediana
A. Dupa faes montarea simetrica a dintilor apare in 76% din cazuri, in rest exista
devieri
B. Dupa schwindling si bahr exista simetrie doar in 49% din cazuri
C. Dupa schwindling si bahr proportia devierilor la dreapta este mai mica
D. Dupa horn simetria este prezenta la 48% din subiecti
E. Dupa horn exista mai multi subiecti cu devieri la stanga
Raspuns a, b, d
R: a,c,e.
341
1636. Anatomia zonei retromilohioidiene cuprinde:
A. Muschiul palato – glos
B. Muschiul digastric
C. Muschiul milohioidian
D. Muschiul constrictor superior al faringelui
E. Ligamentul pterigo-mandibular
R: a,c,d,e.
R: b,d,e.
1638. Pentru modelarea marginală a spaţiului vestibular labial se invita pacientul să:
A. Mimeze dispretul coborand comisurile bucale
B. Surâdă forţat
C. Deschida moderat gura
D. Tragă buza inferioara in jos şi înainte
E. Fluiere şi să sugă degetele medicului
R: a,d,e.
1639. Care dintre urmatoarele afirmaţii caracterizează zonele vestibulare laterale, punga lui
Fish:
A. Fundul de sac vestibular al acestei zone este mai larg
B. Fibrele buccinatorului sunt paralele cu marginea protezei
C. Lăţimea zonei corticale laterale se apreciază cu gura larg deschisă
D. Zona corticală laterală suportă bine forţele ocluzale verticale, fiind o zonă de sprijin
primară
E. Buccinatorul nu impiedică extinderea protezei vestibular de linia oblica externă
R: a,b,d,e.
R: a,b.
1641. *Care dintre urmatoarele aspect ale mucoasei fixe sunt pozitive în protezare:
342
A. Mucoasa subţire cu rezilienţă scăzută cu o keratinizare deficitară, sensibilă la
palpare
B. Mucoasa hipertrofică cu aspect hiperemic, iritat , îngroşat
C. Mucoasa cu rezilienţă foarte mare
D. Mucoasa fixă de clasa I, de culoare roz, bine vascularizată cu rezilienţa medie de
grosime uniformă ( 1 – 2 mm)
E. Hipertrofia generalizată a mucoasei fixe
R: d.
1642. *Bolta palatină: care din urmatoarele situaţii sunt favorabile protezării:
A. Bolta plată şi creste reziduale neretentive
B. Bolta palatină rotunjită sau in U
C. Bolta palatină în V (ogivală)
D. Sutura intermaxilară prezintă un relief sensibil la presiune
E. Torusul palatin intersectează linia de reflexie a vălului palatin
R: b.
R: b,e.
R: a,b,c.
R: a,d,e.
1646. Muschiul temporal posedă trei fascicule cu funcţionalitate diferită, care se palpează
independent, după cum urmeaza:
343
A. Fasciculul anterior, cu fibre predominant verticale, se examinează deasupra arcadei
zigomatice, anterior de ATM
B. Fasciculul mijlociu cu fibre orizontale se palpează sub arcada zigomatică
C. Fasciculul posterior, cu fibre orizontale se investigheaza deasupra şi posterior de
pavilionul urechii
D. Fasciculul anterior se palpeaza posterior de ATM
E. Fasciculul mijlociu, cu fibre oblice, se palpează deasupra arcadei zigomatice şi a
ATM
R: a,c,e.
R: b,c,d,e.
R: b,d,e.
R: b,e.
1650. Care din următoarele grupe fac parte din clasificarea lui R. MERCIER privind crestele
reziduale mandibulare?
A. Grupa I - Creastă normalăsi sănătoasa, dar cu frenurile inserate aproape de muchia
crestei
B. Grupa II - Creastă rotinjită, nedureroasă la presiunile masticatorii
C. Grupa III - Creastă reziduală resorbită total
D. Grupa IV - Resorbția interesează și o parte a osului bazal ( creastă negativă)
344
E. Grupa V - Creastă reziduală resorbită total
R: a,c,d.
1651. Care din următoarele grupe fac parte din clasificarea lui A.Mersel?
A. Grupa 1 – creste mult resorbite (0,5 mm) cu inserţie înaltă a frenurilor, limba
hipertrofică
B. Grupa 2 – creastă destul de atrofiată (5 mm), inserţie joasă a frenurilor, limbă
normală
C. Grupa 3 – creste medii la pacienţi cu stare generală bună, fără parafuncţii
D. Grupa 4 – creste cu înălţime între 5 şi 10 mm
E. Grupa 5 – creste reziduale cu înălţimea de 3-4 mm cu parafuncţii
R: a,b,d
1652. *Care din următoarele clase fac parte din clasificarea lui D.A. ATWOOD, privind
gradul de resorbţie a suportului osos mandibular?
A. Clasa i – creastă reziduală surprinsă imediat postextracţional
B. Clasa a ii-a – proces alveloar înainte de extracţia dinţilor
C. Clasa a iii-a – creasta reziduală cu o valoare protetică scăzută caracterizată printr-o
înălţime redusă şi o muchie “în lamă de cuţit”
D. Clasa a iv-a – creastă reziduală puţin resorbită
E. Clasa a v-a – creastă aplatizată prin resorbţia muchiei dar cu păstrarea unui contur
rotunjit
R: e
1653. Care dintre următoarele enunţuri sunt adevărate la examinarea spaţiului vestibular
lateral?
A. Mucoasa este subţire şi săracă în ţesut submucos în dreptul crestei zigomato-
alveolare influenţând pozitiv închiderea marginală
B. Adâncimea spaţiului vestibular lateral este dictată de gradul de resorbţie al crestei
reziduale
C. Lăţimea spaţiului este condiţionată de fibrele musculare orizontale ale
buccinatorului şi de morfologia versantului vestibular al crestei reziduale
D. Fibrele orizontale ale buccinatorului permit realizarea unor margini protetice subţiri
E. Frenul lateral poate fi pus în evidenţă prin îndepărtarea obrazului în direcţie
orizontală
R: b,c,e,
345
E. Lăţimea spaţiului retrozigomatic este condiţionată şi de fibre musculare încrucişate
ale maseterului şi buccinatorului
R: b,c,e
R: a,c
1656. Dacă spaţiul protetic este insuficient la nivelul crestelor laterale sau al tuberozităţilor
maxilare (sub 4 mm) se recomandă:
A. Modelarea chirurgicală preprotetică a câmpului
B. Subţierea bazelor protezelor
C. Decuparea acestor zone din proteză
D. Alegerea unor dinţi din porţelan
E. Utilizarea unor dinţi din acrilat
R: a,b,e
R: b,d,e
R: a, b,e
346
E. Boala paget (osteita deformantă) produce o modificare continuă a structurilor de
sprijin, în special a tuberozotăţilor maxilare
R: a,c,e,
347
Tratamentul edentaţiei totale
Raspunscorect: a)
Raspuns corect: b)
Raspunscorect : c)
Raspunscorect : a)
Raspunscorect : d)
348
C. aromatizati
D. gelatina
E. gume
Raspunscorect :a)
Raspunscorect : a)
1667. *Daca un dinte artificial din proteza este fracturat transversal in 1/3 medie se
procedeaza astfel:
A. atentie maxima e acordata zonei incizale (ocluzale), care nu trebuie deformata
B. se alege un dinte potrivit ca forma , marime si cromatica
C. se creaza un lacas corespunzator pe marginea protezei
D. se realizeaza retentii doar in dintele artificial
E. se realizeaza retentii doar in baza protezei
Raspunscorect : b)
1668. Baza protezei poate suferi o serie de deteriorari care pot fi:
A. fractura cominutiva
B. fisura
C. fractura liniara
D. fractura cu lipsa de fragment
E. fisura cominutiva
1669. Tehnica de lucru in laborator pentru reparatia protezelor fisurate sau fracturate linear
cuprinde urmatoarele etape:
A. repunerea in pozitie corecta a fragmentelor
B. solidarizarea fragmentelor
C. turnareaunui model partial din acrilat al fetei mucozale
D. se umecteaza cu monomer suprafetele care se vor lipi
E. se prepara acrilat roz fotopolimerizabil, care se depune pe linia de fractura
349
E. Molloplast-silicon de condensare resilient
Raspunscorect : a),b),c),d)
Raspunscorect :b),c),d)
Raspunscorect :a),c),d)
1673. Tehnica de lucru pentru situatia cand lipseste un fragment din bazaprotezei e
reprezentata de:
A. o etapa clinica
B. o etapa de laborator
C. medicul amprenteaza partial, cu protezape camp, zona in care lipseste fragmentul
D. exclusiv de o etapa clinica
E. exclusiv de o etapa de laborator
Raspunscorect :a),b),c)
1674. Tratamentele de suprafata ce se pot aplica dintilor din acrilat se grupeaza dupa
solventii utilizati:
A. solventi polimerizabili –diclormetan
B. solventi nepolimerizabili- 4-META
C. solventi polimerizabili- MMA
D. solventi nepolimerizabili-acetat de etil
E. solventi nepolimerizabili-MMA
Raspunscorect :c),d),e)
350
1676. La ora actuala, exista mai multe tipuri de materiale reziliente , care se prelucreaza in
laborator, printre care se enumera:
A. rasini vinil-acrilice plastifiate
B. silicon termobaropolimerizabili
C. acrilate hidrofile
D. RA neplastifiate
E. compusi pebaza de polifosfazina
Raspunscorect :a),c),e)
Raspunscorect :a),c)
1678. Avantajele captusirii de durata cu materiale reziliente prin metoda directa sunt:
A. imbunatatesc eficienta protezei totale
B. pierd , dupa un timp calitatile elastice
C. amortizeaza presiunile ocluzale pe campul protetic
D. prezinta in timp aspect inestetic
E. nu au rezistenta la abrazie
Raspunscorect : a),c)
1679. Dezavantajele captusirii de durata cu material reziliente prin metoda directa sunt:
A. cresc confortul si adaptabilitatea pacientului la piesa protetica
B. pierd dupa un timp calitatile elastice
C. amortizeaza presiunile ocluzale pe campul protetic
D. dupa un timp, devin generatoare de halena
E. elimina retusurile repetate ale bazei protetice
1680. Tehnicianul dentar are la dispozitie in laborator mai multe materiale pentru captusirea
indirecta printre care se enumera:
A. termobaropolimerizabile
B. reziliente termopolimerizabile
C. polimerizabile la rece (50 ° C)
D. plimerizabile la rece ( 60 ° C)
E. dure polimerizabile
Raspunscorect :b),d),e)
351
1681. Obiectivele care stau la bazametodei de conditionare sunt:
A. micsorarea suprafetei de sprijin mandibular si repartizarea optima a presiunii
ocluzale
B. marirea suprafetei de sprijin mandibular si repartizarea optima a presiunii ocluzale
C. oferirea unui spatiu biofunctional corespunzator pentru stabilizarea protezei
D. restaurarea tisulara a componentei osteo-mucoase
E. ameliorarea formei, volumului, rezilientei mucoasei pasiv mobile pentru instituirea
succiunii totale
Raspunscorect : b),c),d),e)
Raspunscorect :b),c),d),e)
Raspunscorect : c),d),e)
Raspunscorect : a),b),c)
352
E. eventual sarcină
corecte a c d e
353
1691. Durerile musculare de la nivelul ADM sunt rezultatul:
A. Bruxismului
B. Interferenţelor ocluzale
C. Fixării provizorii a restaurării finale cu dureri la acţiunea agenţilor termici
D. Stressului
E. Formei arcadei inferioare
Corecte a b d
Corecte b c d
Corecte c d
Corecte a b c
Corecte b d
354
D. Mănuşi de protecţie
E. Ochelari de protecţie.
Corecte b d
Corecte a c
Corecte a b e
Corecte b c d
1700. *Cauzele care duc la absenţa topurilor ocluzale stabile în intercuspidare maximă ar fi:
A. Edentaţiile unidentare
B. Migrări sagitale şi oblice ale mandibulei
C. Uzura moderată a restaurărilor dentare sau a unităţilor dentare datorită
parafuncţiilor
D. Inserţia unor proteze parţiale fixe sau mobilizabile defectuoase
E. Mobilitatea exagerată a buzei superioare
355
1702. Relaxarea musculară a pacientului se poate realiza prin:
A. Exerciţii de mişcare a mandibulei
B. Relaxare farmacologică
C. Masaj
D. Acupunctură
E. Relaxare psihologică
Corecte a b e
Corecte a b c e
Corecte a b e
1705. *Suprafeţele dentare de ghidaj pe care alunecă suprafeţele de sprijin sunt reprezentate
de:
A. Fosetele centrale de la nivelul molarilor superiori
B. Fosele meziale de la nivelul molarilor inferiori
C. Versanţii ocluzali ai cuspizilor linguali mandibulari
D. Versanţii ocluzali ai cuspizilor palatinali ai premolarilor superiori
E. Marginea incizală a incisivilor laterali inferiori
Corecte a d
1707. Reperele necesare pentru verificarea relaţiei centrice prin metode clinice sunt date de:
356
A. Reper osos
B. Reper facial exobucal
C. Reper muscular
D. Reper articular
E. Reper senzorial vizual
Corecte a c d
Corecte a c
357