Jocul Didactic, Demers Comunicațional de Predareînvățare

JOCUL DIDACTIC
Jocul didactic reprezintă o metodă

de învăţământ în care predomină
acţiunea didactică simulată.
Această
acţiune valorifică la nivelul
instrucţiei finalităţile adaptative de
tip recreativ proprii activităţii
umane, în general,
în anumite momente ale evoluţiei
sale ontogenetice, în mod special.
Psihologia jocului evidenţiază
importanţa activării acestei metode
mai ales în învăţământul preşcolar
şi
primar. Analiza sa permite
cadrului didactic valorificarea
principalelor cinci direcţii de
dezvoltare, orientate "de
la grupurile mici spre grupurile tot
mai numeroase; de la grupurile
instabile spre grupurile tot mai
stabile; de la
jocurile fără subiect spre cele cu
subiect; de la şirul de episoade
nelegate între ele spre jocul cu
subiect şi cu
desfăşurare sistematică; de la
reflectarea vieţii personale şi a
ambianţei a-propiate, la reflectarea
evenimentelor
vieţii sociale" ( Elkonin, D.B..
1980. pag. 185).
Această metodă dinamizează
acţiunea didactică prin intermediul
motivaţiilor ludice care sunt
subordonate
scopului activităţii de predare-
învăţare-evaluare într-o
perspectivă pronunţat formativă.
Modalităţile de realizare
angajează următoarele criterii
pedagogice de clasificare a
jocurilor didactice (vezi Cerghit,
loan; Neacşu, Ioan. în
Didactica, coordonator, Salade,
Dumitru, 1982, pag.134.135):
- după obiectivele prioritare:
jocuri senzoriale (auditive, vizuale,
motorii, tactile), jocuri de
observare (a
mediului natural, social etc), jocuri
de dezvoltare a limbajului, jocuri
de stimulare a cunoaşterii
interactive;
- după conţinutul instruirii: jocuri
matematice, jocuri muzicale, jocuri
tehnologice (de aplicaţii, de
construcţii tehnice etc), jocuri
sportive, jocuri literare/lingvistice;
- după forma de exprimare: jocuri
simbolice, jocuri de orientare,
jocuri de sensibilizare, jocuri
conceptuale; jocuri-ghicitori,
jocuri de cuvinte încrucişate;
- după resursele folosite: jocuri
materiale, jocuri orale, jocuri pe
bază de întrebări, jocuri pe bază de
fişe
individuale, jocuri pe calculator;
- după regulile instituite: jocuri cu
reguli transmise prin tradiţie,
jocuri cu reguli inventate, jocuri
spontane; jocuri protocolare;
- după competenţele psihologice
stimulate: jocuri de mişcare, jocuri
de observaţie, jocuri de atenţie,
jocuri de memorie, jocuri de
gândire, jocuri de imaginaţie,
jocuri de limbaj, jocuri de creaţie.
Valorificarea pedagogică a
resurselor ludice asigură evoluţia
jocului didactic la niveluri
metodologice
situate şi dincolo de sfera
învăţământului preşcolar şi primar.
Jocurile de simulare proiectează
astfel diferite
situaţii de învăţare bazate pe
elemente şi relaţii virtuale de
conflict, de decizie, de asumare de
roluri etc, care
angajează capacitatea de acţiune a
elevului, spiritul său de competiţie,
posibilităţile sale de explorare
euristică a
realităţii. Asemenea obiective
formative devin realizabile prin
intermediul: jocului de roluri,
jocului de arbitraj,
jocului de reprezentare a
structurilor, jocului de competiţie,
jocului managerial etc. (vezi
Cerghit. îoan, 1980.
pag.217-223). - Vezi Metodele
didactice/de învăţământ
JOCUL DIDACTIC
Această
umane, în general,
şi
stabile; de la
subiect şi cu
evenimentelor
1980. pag. 185).
subordonate
Dumitru, 1982, pag.134.135):
observare (a
interactive;
fişe
metodologice
astfel diferite
roluri etc, care
euristică a
JOCUL DIDACTIC
Această
umane, în general,
şi
stabile; de la
subiect şi cu
evenimentelor
1980. pag. 185).
subordonate
Dumitru, 1982, pag.134.135):
observare (a
interactive;
fişe
metodologice
astfel diferite
roluri etc, care
euristică a
JOCUL DIDACTIC
Această
umane, în general,
şi
stabile; de la
subiect şi cu
evenimentelor
1980. pag. 185).
subordonate
Dumitru, 1982, pag.134.135):
observare (a
interactive;
fişe
metodologice
astfel diferite
roluri etc, care
euristică a
JOCUL DIDACTIC
Această
umane, în general,
şi
stabile; de la
subiect şi cu
evenimentelor
1980. pag. 185).
subordonate
Dumitru, 1982, pag.134.135):
observare (a
interactive;
fişe
metodologice
astfel diferite
roluri etc, care
euristică a
JOCUL DIDACTIC
Această
umane, în general,
şi
stabile; de la
subiect şi cu
evenimentelor
1980. pag. 185).
subordonate
Dumitru, 1982, pag.134.135):
observare (a
interactive;
fişe
metodologice
astfel diferite
roluri etc, care
euristică a
Universitatea Babeș Bolyai Cluj-Napoca
Modulul Pedagogic Nivel II
Jocul didactic, demers comunicațional de predare/învățare
a limbii franceze ca limbă străină

Student : Valentina Bonț
Master: Studii Politice Europene Comparate în limba franceză,
Facultatea de Studii Europene
Licență: Specializarea: Franceză–Norvegiană, Facultatea de Litere
Profesor-coordonator : Ana-Maria Marc
Cuprins:
• Introducere
• Cap. I Circumscrierea conceptului de joc didactic
I.I Jocul didactic – definiții
1.2 Jocul didactic – tipologii
1.3 Delimitarea jocului didactic din perspectivă comunicațională
• Cap. II Locul ocupat de jocul didactic în manuale digitale românești de limba franceză ca
limbă străină
• Cap. III Locul ocupat de jocul didactic la ora de limba franceză ca limbă străină
3.1 Jocul didactic – demers didactic de transfer de cunoștine
3.2 Jocul didactic – demers didactic de consolidare a conținuturilor lingvistice
3.3 Jocul didactic – demers didactic de dezvoltare a competențelor de comunicare

3.4 Jocul didactic – demers didactic de dezvoltarea a competenței interculturale
3.5 Jocul didactic – demers didactic de evaluare informală
• Concluzii
Introducere:
În secolul vitezei în care noutatea trebuie să-și găsească propriul loc în haosul lumii de
azi, învățarea este prima care trebuie reînnoită. Având în vedere agitația lumii moderne, copiii nu
mai au calmul de altădată, iar aceștia beneficiază de acces la tehnologie mai mult decât părinții,
construirea limbajului lor trebuie să fie făcută la fel de rapid și la fel de captivant pentru a evita
pierderea interesului și plictiseala.
În cazul predării limbilor străine, cum ar fi engleza, germana și franceza, fluxul de

informații este întotdeauna dificil de transmis copiilor, care la începutul drumului către
integrarea în societate, nu au achiziționat încă prea multe informații. Pe măsură ce copilul
absoarbe tot mai multe cunoștințe, din ce în ce mai variate, perceprea realității se dublează prin
cea a imaginarului, iar jocul capătă o valoare imensă, fiind considerat ca modalitate de asimilare
a realității la activitatea zilnică. Astfel, încă de la vârste fragede, copilul își dezvoltă prin joc noi
aptitudini și în același timp își dezvoltă personalitatea în mod constant fără a fi percepută vreo
constrângere sau vreo influență.
Această lucrare, Jocul didactic, demers comunicațional de predare/învățare a limbii
franceze ca limbă străină, se bazează pe dorința de documentare, de analiză a modului în care
jocul se întrepune cu practica de predare-învățare. Se bazează și pe ideea modernă de captare a
atenției prin joc, considerat ca fiind o activitate primară în acest proces de predare/învățare,
deoarece prin joc elevii îți modelează caracterul și își pun la încercare capacitățiile la un nivel
ridicat fără măcar să conștientizeze. Urmând teoriile formatoare ale evoluției și psihologiei
intelectului, descifrate de una dintre cele mai mari personalități în lumea psihologiei, Jean Piaget
1
, savant elvețian, putem porni în analiza raportului dintre joc și predare/învățare. Astfel vom
observa cum jocul didactic implică activ elevii în activitățile didactice organizate și desfășuate în
cadrul procesului de învățământ și așa cum ne spune Edouard Claparede, ” Trebuinţa de a se juca
este tocmai ceea ce ne va permite să împăcăm şcoala cu viaţa, să procurăm şcolarului acele
mobiluri de acţiune care se consideră de negăsit în sala de clasă” 2
În cele ce urmează vom evalua jocul didactic prin prisma activităților care ajută la
pregătirea elevului pentru cele ce urmează într-un mod mult mai satisfăcător vârstei la care se
află. În primul capitol al lucrării vom analiza conceptul de joc didactic, ce presupune acesta și
care sunt definițiile date de-a lungul timpului de către pedagogi. Tot aici vom delimita parametrii
de clasificare și care sunt clasele de jocuri care pot fi abordate în procesul de predare/învățare.
Iar nu în ultimul rând, vom analiza perspectiva comunicațională a jocului didactic.
Capitolul al doilea presupune analizarea tipului de jocuri didactice, atât din perspectiva
conținutului, cât și a componenței de comunicare, propuse în manualele digitale romînești de
limbă franceză de nivel A1, A2 și B1. Pentru aceasta am ales manualele digitale: Comunicare în
limba modernă 1, Limba Franceză, Clasa a III-a, Partea a II-A, Jojo Méthode de français, de
3
M.A. Apicella, H. Challier, Mariana Vișan și Raisa Elena Vlad, Limba Modernă 1, Limba
1
Jean Piaget, La psychologie de l'intelligence, Editura Armand Colin, 1947
2
Edouard Claparède, Psychologie de l’enfant et pédagogie expérimentale, Editura Hundig, Geneva, 1911
3
M.A. Apicella, H. Challier, M. Vișan, R. E. Vlad, Comunicare în limba modernă 1, Limba Franceză, Clasa a III-a,
Partea a II-A, Jojo Méthode de français, Editura Sitka Centrul de carte străină, 02.12.2014, accessat la 03.06.2020,
URL : https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20III-a/Limba%20moderna%20franceza/Sitka/Partea%20II/
Franceză, clasa a V-a 4 și la final am ales manualul de Limba modernă 1, Franceză pentru clasa a
VII-a. 5
În cel de-al treilea capitol, propun să vedem care este locul jocului didactic la ora de
limbă franceză ca limbă străină. Pentru asta vom parcurge jocul didactic ca: demers de transfer
de cunoștințe unde ne vom referi la perspectiva inductivă a predării, demers de consolidare a
conținuturilor lingvistice, iar aici vom pune accent pen tipurile de joc care pune bazele pe
cunoștințele de gramatică, vocabuar, scriere sau pronunție. De asemenea vom vedea jocul
didactic ca punct de dezvoltare a competențelor de comunicare/ înțelegere scrisă și orală sau a
competențelor de exprimare scrisă și orală. Dezvoltarea competenței interculturale și evaluarea
informală ce are la bază grila de evaluare a competențelor prin prisma jocului didactic sunt
ulitmele puncte ce presupun a fi analizate în lucrare.
Capitolul I: Circumscrierea conceptului de joc didactic
I. 1. Jocul didactic – definiții
Johan Huizinga, în lucrarea sa Homo Ludens, ne indică faptul că din punct de vedere al
formei, jocul ar fi o acțiune liberă, conștientă de ceea ce este neintenționat și situată în afara
vieții de zi cu zi. Este o acțiune care, totuși, poate absorbi complet jucătorul, o acțiune fără
interes material, directă și fără niciun scop utilitar, care se petrece în limite bine definite de timp
și spațiu, care are loc în ordine și se supune unor reguli bine delimitate, care generează relații
între participanții dornici să se deghizeze în mister sau să se dezvăluie altfel decât prin modul
4
Alain Brouté, Marta Criado Navamuel, Limba Modernă 1, Limba Franceză clasa a V-a, Editura Sitka Centrul de
carte străină, 28.02.2017, accessat la 03.06.2020, URL : https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20V-a/Limba
%20moderna%20franceza/CENTRULDECARTESTR%C4%82IN%C4%82SITKASRL/
5
Raisa Elena Vlad, Dorin Guile, Limba modernă 1, Franceză, clasa a VII-a, Editura Litera, 13.08.2019, accessat la
03.06.2020, URL: https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20VII-a/Limba%20moderna
%20franceza/U0MgR1JVUCBFRElUT1JJ/
obișnuit de prezentare 6, toate aceste reguli și relații le stabilim și noi în procesul de
predare/învățare efectual prin joc didactic.
Jocul didactic ocupă un loc de cinste tocmai datorită caracterului formativ de dezvoltare a
personalității și abilității copulului și datorită facilitării procesului de asimilare și consolidare a
cunoștințelor dobândite sau care urmează să fie descoperite. Jocul didactic dispune și de un
caracter educativ care pune în evidență abilitățile creatoare și innovatoare ale elevului.
Înainte de a merge mai departe în analiza raportului dintre procesul de predare/învățare și

joc, propun să vedem câteva dintre definițiile conceptului de joc didactic în vederea unei mai
bune înțelegeri a analizei noastre. Jocul didactic este desemnat de către Sorin Cristea, în
Dicționarul de termeni pedagogici a editurii Didactică și Pedagogică, publicat în 1998, ca fiind
”o metodă de învăţământ în care predomină acţiunea didactică simulată. Această acţiune
valorifică la nivelul instrucţiei finalităţile adaptative de tip recreativ proprii activităţii umane, în
7
general, în anumite momente ale evoluţiei sale ontogenetice, în mod special.” În manualul de
Pedagogie preșcolară.Didactica. Manual pentru școlile normale, publicat în 1994, Barbu Hristu
împreună cu Mateiaș Alexandra, Popescu Eugenia, Elena Rafailă și Șerban Filofteia, definesc
jocul ca fiind ”un mijloc de facilitare a trecerii copilului de la activitatea dominantă de joc la cea
8
de învățare” O altă definiție ar fii cea oferită de Păduraru V. și colaboratorii în lucrarea
9
Activități de educare a limbajului în învățământul preșcolar-Sinteze, publicată la editura
Polirom în 1999, în care jocul didactic este ” un ansamblu de acţiuni şi activităţi care, pe baza
bunei dispoziţii şi a deconectării, realizează obiective ale educaţiei intelectuale, morale, fizice”.
După cum putem observa cele trei definiții reflectă fiecare o latură diferită a jocului, dar
în același timp, toate pun accent pe dezvoltarea cognitivă și intrinsecă a copilului. Definiția
oferită de Dicționarul de termeni pedagogici se axează pe activitatea de instruire care se
adaptează cu ușurință în funcție de nevoile elevului și de nivelul la care se află acesta, pe când
definiția găsită în manualul de pedagogie preșcolară valorifcă linia de trecere dintre joc și
activitatea de învățare. Putem observa aici un mai mare accent pus pe aportul jocului în învățarea
6
Johan Huizinga, Homo ludens, Le jeu didactique, Editura Humanitas, Bucureşti, 2002, traducere personală, p. 39
7
Sorin Cristea, Dictionare de termini pedagogici, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1998, p. 175
8
Barbu H., Mateiaş A., Popescu E., Rafailă E., Şerban F. – Pedagogie preşcolară. Didactica. Manual pentru şcolile
normale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucuresti, 1994, p. 56
9
Păduraru V., Activităţi de educare a limbajului în învăţământul preşcolar-Sinteze, Editura Polirom, Iaşi, 1999, p. 18
elevului. Pe de altă parte, definiția dată de Păduraru V., se bazează mai mult pe relaxarea și buna
dispoziție ca fiind factorii determinatorii ai activității de educare.
Așadar, într-un context marcat de o ruptură între cultura digitală a tinerilor și cultura
universală, practicile pedagogice bazate pe utilizarea jocurilor apar ca o alternativă la practicile
tradiționale care și-au pierdut de mult eficiența în captarea atenției. Ele se dovedesc încă
susceptibile în a solicita motivația elevilor, dar le permit elevilor să își dezvolte cunoștințe în
contextul situațiilor de învățare complexe sau autentice. Acesta este motivul pentru care unii
psihologi consideră jocul ca o activitate de pre-învățare. Acționând asupra obiectelor și ființelor
care o înconjoară, copilul cunoaște treptat această lume, satisface nevoia de mișcare și înțelegere,
și capătă încredere în propriile sale puteri. Esența jocului constă tocmai în reflectarea imaginară
și transpunerea lumii înconjurătoare. Nu este doar o plăcere pentru copii, ci jucându-se, copilul
cunoaște și descoperă lumea și viața într-un mod distractiv și captivant la vârsta sa.
I.2 Jocul didactic – tipologii
Aplicând jocul didactic în procesul de predare/învîțare, profesorul are posbilitatea de a

modela resursele formativ-educative și de a desfășura o activitate care îmbină utilul cu plăcutul
prin cooperare, voie bună, înțelegere. Pentru a avea o mai bună eficiență și pentru a putea
cuprinde în procesul de învățare toți copiii de la clasă, fie ei cu rezultate mai bune sau mai slabe,
profesorul trebuie să adapteze jocurile de la clasă în funcție de nivel, de numărul elevilor, de
receptivitatea lor, de capacitatea de cooperare și înțelegere a informației. Jocurile implică
fantezie, capacitatea de creativitate prin fluiditatea ideilor, flexibilitate și capacitate de a
sintetiza, analiza și compara. Așadar datoria unui profesor este de a capta întreaga comunitate,
crescându-le performanțele și capacitățile și să le ofere încredere în reușita lor. Dacă acest lucru
va fi bine făcut, elevii vor avea o atracție imensă pentru joc ca activitate de studiu și în special
pentru limba franceză.
Pentru a organiza o activitate de tipul jocului didactic avem însă nevoie de o structură a
acestuia și un mod de abordare, iar spre deosebire de alte jocuri interactive extracurriculare, jocul
didactic cere o structură mai aparte. Cuprinzând noțiuni de tipul: scopul jocului, conținutul
jocului, sarcina didactică, regulile jocului și elementele de joc, jocul îndeplinește componenta
informativă, iar prin faptul că antrenează memoria, dezvoltă găndirea și limbajul, pregătește
copilul din punct de vedere social prin joc lingvistic, joc de creativitate, joc cultural sau joc de
rol, jocul didactic îndeplinește și o componentă formativă.
Aceste noțiuni au fost identificate în literatura de specialitate, la autori precum Popescu

Eugenia, Elena Rafailă și Șerban Filofteia, pe care i-am menționat mai devreme.
 Scopul jocului
Se formulează pe baza obiectivelor propuse în programa activităților de la clasă, fiind mai

mult o parte teoretică a jocului didactic. În momentul propunerii jocului, obiectivele trebuie
formulate clar, concis și concret și trebuie vizată respectarea lor pe tot parcursul activității.
Câteva exemple de obiective care pot fii vizate în cadrul jocului didactic sunt: consolidarea
cunoștințelor deprinse până la momentul respectiv, dezvoltarea unor noi cunpștințe și a
capacității de înțelegere și exprimare scrisă sau orală, compararea, delimitarea și analizarea unor
conținuturi date.
 Conținutul jocului
Include deprinderi, cunoștințe, abilități achiziționate înainte de începerea jocului și pe

care elevii le vor pune în practică în cadrul activității. Conținutul poate fi divers, de la cunștințe
despre plante și animale, la cunoștințe ce țin de viața cotidiană sau la cunoștințe din lumea
înconjurătoare, însă nu trebuie să uităm să ăl adaptăm ăn funcție de nevoile și cerințele fiecărei
grupe de elevi. Odată reacualizat, acesta este reprodus și recunoscut pe viitor.
 Sarcina didactică
Reprezintă problema despre care se discută, propriu-zis sunt cerințele jocului corelate cu
obiectivele menționate recent. Aceasta trebuie să fie formulată în mod explicit pe înțelesul
tuturor participanților și trebuie să vizeze implicarea elevului din toate punctele de vedere,
afectiv și intelectual, să îi stârnească creativitatea și ingeniozitatea pe tot parcursul sarcinii.
Precum conținutul, sarcina didactică trebuie să fie atractivă și activă și să se raporteze la
aptitudinile copiilor.
 Regulile jocului
Se raportează la sarcina didactică, făcând legătura între cerințe și desfășurarea acțiunii.

Cu ajutorul regulilor, concretizăm sarcina didactică prin a le arăta copiilor căile pe care ar trebui
să meargă și cum ar trebui deslușit misterul problemei propuse. Acestea se stabilesc înainte de
începerea jocului astfel încât toți participații să le cunoască și să le respecte. În desfășurarea
jocului putem avea reguli care stabilesc acțiunile, ordinea sau successiunea acțiunilor sau
stimulează comportamentele participanților. Cu cât sarcina este mai explicită, cu reguli clare,
simple în formulare, cu atât performanțele vor fi mai mari, iar jocul mai distractiv și mai
captivant.
 Elementele de joc
Se referă la mijloacele prin care jocul capătă culoare. Eficientizarea unui joc poate fi
realizată prin introducerea unor elemente neașteptate, surpriză, lansarea unei întreceri fie
individuală, fie în grupuri de elevi, introducerea unor ghicitori și crearea suspansului,
recompensarea sau penalizarea unor acte ce nu respectă regulile. Toate aceste elemente duc la o
desfășurare a jocului în condiții de relaxare, atmosferă atractivă și veselă.
Jocul lingvistic poate fi reprezentat prin jocuri de cuvinte, jocuri care vizează exersarea
competențelor gramaticale și de comunicare, jocurile creative presupun dezvoltarea esteticului și
a imaginarului, astfel copilul asimilează fantezia cu realitatea, își transpune personalitatea prin
joc. Jocul cultural prevede captarea de noi informații, lărgirea intelectualului prin lingvistică,
comunicare, explicație, demonstrație, ascultare și narare de povești, proverbe, ghicitori specifice.
Ultimul, dar cel mai interactiv, se presupune a fii jocul de rol. Acesta poate fi reprezentat de
teatrul de păpuși, animație, scenetă, serbare, toate menite să susțină comunicarea, integrarea și în
același timp să constituie un tip fundamental de activitate la clasă.
I. 3. Delimitarea jocului didactic din perspectivă comunicațională
În prezent, procesul de învățământ se bazează foarte mult pe interacțiune, pe joc, pe

integritate, iar în special pe modelul comunicațional de predare. Acest nou model are la bază
interactivitatea comunicațională a persoanelor de la clasă, transmiterea de informație educativă
între agenții participanți la oră. Din perspectivă comunicațională, între participanți se stabilește o
conexiune în care se identifică un emițător sau mai mulți și unul sau mai mulți receptori. Aceștia
schimbă mesaje cu scop educativ prin canale specifice comunicării didactice, receptează și
prelucrează informația în mod selectiv, în funcție de propriile experiențe și cunoștințe. Așadar, în
baza reciprocității se crează o relație bilaterală de interacțiune și transfer de informații.
În acest scop, jocul didactic constituie cadrul în care se regăsesc toate elementele de
comunicare: canal de comunicare, informație, mesaj, procesele de decodare sau codare al
mesajelor, dar și acționarii sau ma bine spus, jucătorii, emițător- receptor și relațiile dintre
aceștia: grad de congruență, empatie, tipuri și forme de comunicare, expresivitatea și
comunicarea verbală, gesturile sau comunicarea nonverbală.
Din punct de vedere instrucțional, comunicarea sau perspectiva comunicațională

presupune a fii un amalgam de elemente cognitive și afective având ca scop principal
transmiterea de informații, emoții, tipuri de comportament prin procese de interacțiune scrise,
verbale, vizuale, auditive. Comunicarea instrucțională are ca și caracteristici adaptabilitatea la
situațiile date, intenționalitatea și simbolistica comunicării sau afectivitatea transmisă. Ca și
modalități de comunicare identificăm: comunicarea verbală și pe cea nonverbală.
Comunicarea verbală constă în exprimarea limbajului, fie printr-o cumunicare verbală

simplă, lipsită de orice intenție, bazându-se doar pe schimb reciproc de informații, de convingeri,
fie prin sugestie, făcând apel la expresivitate și persuasivitate a limbajului, într-un schimb de
informație mai mult emoțională decât rațională. De cealaltă parte regăsim comunicarea
nonverbală care are ca instrument de realizare elementele paralingvistice pentru exprimarea unor
atitudini interpersonale, stari psihice și afective, având funcții de consolidare, substituire, întărire,
ajustare sau contrazicere a mesajului transmis. Comunicarea nonverbală este utilizată în viața
cotidiană, cu atât mai mult în relațiile educaționale, unde are puterea de a da informației sensuri
revelatorii. Acesta se referă la poziția corpului, privire, gesturile corporale, toate menite să
decodeze mesajul și să exprime starea de spirit. În același timp, comunicarea nonverbală poate
produce confuzii și ambiguitate în cazul în care se omite contextul, cultura, relația dintre
participanți sau starea emoțională de moment.
Pe lângă comunicarea verbală și nonverbală avem și componenta paraverbală, legată de

cea nonverbală, dar care vizează modul în care decurge discursul emițătorului. Din acest punct
de vedere ne raportăm la elemente de bază precum: volumul sonor, ritmul și fluența vorbirii și
tonalitatea. Volumul trebuie adaptat în funcție de ambianță, emițătorului îi este sugerat să
folosească un ton ușor ridicat, impunător, dar care să nu deranjeze sau să denote disperare.
Ritmul se ajustează în funcție de mesaj și de importanța acestuia. La pasajele principale se
recomandă sublinierea ideiilor importante printr-un ritm mai rar și prin ridicarea tonului. Astfel,
tonalitatea presupune articularea clară și corectă a cuvintelor și a ideilor. În același timp, un ton
ridicat și ascuțit, fără exprimarea unor informații educative, poate fi considerat ca fiind
amenințător, chiar agresiv.
Din perspectivă comunicațională, jocul didactic se situează la loc de cinste, tocmai

datorită obiectivelor pe care jocul didactic le propune, și anume de a crea interacțiune, de a
instiga la activitate din partea tuturor acționarilor, de a dezvolta capacități de comunicare și de
socializare, de a integra procesul de predare/învățare într-un cadru plăcut, atractiv și activ. În
cadrul jocului didactic, perspectiva comunicațională poate fii cel mai bine evidențiată și exersată
de către elevi prin jocul de rol. Reprezentarea unei activități cotidiene sau punerea în practică a
unei scenete are ca scop educațional transmiterea de informații. Jocul de rol le arată elevilor cum
și în ce măsură pot folosi informațiile achiziționate și cum să le transmită mai departe prin
canalele proprii de comunicare. În acest context, este recunoscută funcția profesorului ca
manager al clasei, iar elevilor li se oferă libertatea de exprimare și totodată se consolidează
relația dintre perticipanți.
Capitolul II: Locul ocupat de jocul didactic în manuale digitale românești de limba
franceză ca limbă străină
Dacă imitația este suficientă în primii ani ai vieții pentru a dezvolta aptitudini și
cunoștințe, mai departe, instituțiile de învățământ încearcă să încadreze elevul în viața socială,
dezvoltându-i orizonturile de cunoaștere, învățându-l limba maternă, dar și limbile străine, ceea
ce în prezent cunoașterea a cel puțin unei limbi străine este obligatorie pentru a putea
interacționa și socializa într-un context intercultural. Pentru a anima tinerii din ziua de azi care
sunt captivați de multitudinea de gadgeturi și pentru a le capta atenția, profesorul de limbi
străine, vorbim în special de profesorul de limba franceză, trebuie să caute, să găsească și să
pună în practică diferite tipuri de interacțiuni în clasa de Limba franceză. El trebuie să reflecte
asupra procedurilor care permit să creeze și să dezvolte schimburi reale între participanții la
comunicare, să propună mijloace și activități, încurajând micii cursanți să participe la
interacțiune cât mai spontan posibil.
Pentru a putea pune în practică noile proceduri avem nevoie de materiale didactice
adaptate erei noastre tehnologice și care să respecte nevoile cotidiene ale tinerilor. Nu putem
vorbi însă de materiale didactice fără să ne referim la manualele românești de limbă franceză,
care în momentul actual, un moment de criză nemaiîntâlnit, în cadrul căreia suntem nevoiți să
origanizăm procesul de predare/învățare de acasă, aceste manuale digitalizate au devenit un
”must”. Manualele digitale au fost integrate în sistemul de învățământ cu puțin timp în urmă,
însă au fost privite cu scepticism, fără a lua în considerare scopul acestora, acela de a se supune
nevoii de integrare, adaptare și inovație, atât de necesare pentru a ține pasul cu timpurile în care
trăim.
Manualele digitale românești de limbă franceză și nu numai prezintă însă niște avantaje și
dezavantaje generale, dar care stârnesc încă multă forfotă în rândul dascălilor și al utilizatorilor
sau al părinților care se văd puși în fața unui învățământ mult prea tehnologizat față de cel de
acum câțiva ani. Să vedem așadar care sunt avantajele și dezavantajele utilizării unor manuale
digitale în proces de predare/învățare. În esență, un manual digital conține exact aceleași
informații ca cel clasic, diferența făcând-o accesul la activități multimedia, mult mai interactive
și mai atractive pentru copii, care sunt deja obișnuiți cu avântul tehnologiei și cu schimbările
continue. Așadar vorbim de un caracter mult mai interactiv, vorbim și de diminuarea
semificativă în greutate a ghiozdanului unui elev, care poartă cu el, în medie, 3-5 manuale plus
auxiliare, necesare activității de înățare. Vorbim și de o îmbinare armoniasă a teoriei cu practica
prin dinamism, exerciții practice, antrenante și interactive, cu filmulețe, cântece, jocuri și
activități care stârnesc interesul copiilor.
Pe de altă parte, dezavantajele manualelor digitale sunt reprezentate de costurile mult

prea ridicate, atât pentru pregătirea cadrelor didactice în utilizarea manualelor digitale, cât și
achiziționarea de tablete sau gadget-uri care să permită accesarea manualelor de către toți elevii.
După cum putem observa, la ora actuală, în caz de pandemie și securitate generală, conform
Ministerului Educației și Cercetării, aproximativ 250,000 de elevi din România, cuprinzând
zonele rurale și urbane, nu au acces la tehnologie și prin urmare nu pot participa la cursurile
organizate online sau cu ajutorul manualelor digitale. Astfel un sfert de milion dintre elevi nu au
la dispoziție materiale necesare desfășurării unei activități educative bazate pe tehnologie. În
aceeași măsură, adepții manualelor clasice, sunt contra manualelor digitale tocmai pentru
expunerea excesivă la tehnologie, fapt ce poate duce la probleme de sănătate, sedentarism, dureri
la nivelul spatelui sau defecte ale vederii.
În cele ce urmează o să analizăm care este locul jocului didactic din perspectiva oferită de
manualele digitale românești de limbă franceză, ce tipuri de jocuri sunt propuse, care este
conținutul acestora și care sunt competențele vizate pe parcursul procesului de predare/învățare
din manualele digitale. Pentru a fi posbil acest lucru o să ne axăm pe trei manuale de nivel
diferit, după cum urmează: Comunicare în limba modernă 1, Limba Franceză, Clasa a III-a,
Partea a II-A, Jojo, Méthode de français, de M.A. Apicella, H. Challier, Mariana Vișan și Raisa
Elena Vlad,10 didicată nivelului A1 conform Cadrului European de Referință. Limba Modernă 1,
Limba Franceză, clasa a V-a, de Alain Brouté, Marta Criado Navamuel 11, dedicată nivelului A2,
iar ultimul, dar nu cel din urmă, manualul de Limba modernă 1, Franceză pentru clasa a VII-a, de
Raisa Elena Vlad, Dorin Guile 12, dedicat unui nivel intermediar, B1.
II. 1. Comunicare în limba modernă 1, Limba Franceză, Clasa a III-a, Partea a II-A,
Jojo, Méthode de français, M.A. Apicella, H. Challier, Mariana Vișan și Raisa Elena
Vlad
Prima pagină a manualului este dedicată titlului, autorilor și informațiilor de editare ale
manualului. Totodată, avem la dispoziție și un număr de telefon dedicat siguranței copiilor pe
internet pentru a evita abuzurile sau o conduită rea a utilizării manualului. În pagina următoare
avem o scurtă legendă care ne explică că la fiecare exercițiu avem de a face cu o activitate
simbolizată printr-un mic desen, de exemplu: emblema unei perechi de căști simbolizează o
activitate de ascultare, fie un cântecel, fie o poveste sau o conversație. Emblema unei cărți ne
10
M.A. Apicella, H. Challier, M. Vișan, R. E. Vlad, Comunicare în limba modernă 1, Limba Franceză, Clasa a III-a,
Partea a II-A, Jojo Méthode de français, Idem, accesat în 03.06.2020
11
Alain Brouté, Marta Criado Navamuel, Limba Modernă 1, Limba Franceză clasa a V-a, Idem, accesat în
03.06.2020
12
Raisa Elena Vlad, Dorin Guile, Limba modernă 1, Franceză, clasa a VII-a, Idem, accesat în 03.06.2020
indică o activitate de citire, o notă muzicală ne îndeamnă spre cântece și voie bună, o paletă de
culori reprezintă o activitate de desenare sau colorare, iar partea cea mai atractivă este
reprezentată de o minge ce ne îndeamnă tacit să ne jucăm.
Ceea ce noi o să urmărim pe parcursul analizei manualului este partea de joacă, și anume,
jocul didactic și componentele sale, tipurile de jocuri didactice propuse atât din persepectiva
conținutului, cât și din perspectiva competenței comunicaționale abordate. Jocurile și activitățile
distractive sunt clasificate în următoarele patru categorii: jocuri ce vizează competența
lingvistică, jocuri de creativitate ce promovează producerea de discursuri originale și
neobișnuite, jocuri culturale bazate pe descoperirea altor culturi, regiuni și personalități și ca
întotdeauna, jocul de rol care transformă clasa într-o scenă de teatru unde actorii își etalează
abilitățile de improvizație și dramatizare.
În manual de clasa a III-a, primul joc cu care elevul are de a face îl regăsim la pagina 15 a
manualului și ne propune un joc lingvistic, de conjugare a verbelor ”jouer”, ”aimer” și
”detester”. Pe un ritm muzical ce induce relaxarea, elevul are posibilitatea de a conjuga cele trei
verbe, fiindu-i evidențiate promunele și modul în care verbul trebuie să își schimbe terminațiile
în funcție de persoana la care se referă. Avem mai jos un exemplu din cele trei propuse:
JOUER:
Je joue au ballon.
Tu joues dans le parc.
Il joue à la marelle.
Elle joue à la corde.
Nous jouons à cache-cache.
Vous jouez aux échecs.
Ils jouent à Colin-Maillard.
Elles jouent aux cartes. 13
13
M.A. Apicella, H. Challier, M. Vișan, R. E. Vlad, Comunicare în limba modernă 1, Idem, p. 15, accesat în
03.06.2020, URL : https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20III-a/Limba%20moderna
%20franceza/Sitka/Partea%20II/#page/8/2
Acest tip de joc îl regăsim pe tot parcursul manualului, ori de câte ori se învață un nou
verb.
O altă activitate care vizează în special jocul de creativitate, le propune elevilor să scrie
ce au ei în coșul de cumpărături. Într-un cadru imaginativ, enunțul ”Qu’est-ce qu’il y a dans mon
14
panier?” îi îndeamnă pe elevi la creativitate, la sporirea imaginației și, în același timp, să își
dezvolte competența comunicațională scrisă și orală. Acestă competență este în principiu
abordată datorită următoarei activități, un cântecel numit ”La liste des commissions” care, pe
lângă desene, ne și enumeră câteva obiecte ce s-ar putea afla pe lista de cumpărături a micilor
visători:
”Du pâté et du jambon
Des carrottes et des citrons
Du poulet et du poisso ...
des chassures et des cahiers.”
Un joc ce sporește componenta interculturală este reprezentat prin activitatea de asimilare

a zicalelor cu cele din zona, reguinea elevilor. Astfel enunțul „Comment on le dit chez toi?
„ îndeamnă elevii să găsească corespondentul în cuvintele utilizate în cadrul grupului său social.
Cu o imaginație bogată și capacitatea de reîmprospătare a cunoștințelor, elevul este pus în fața
zicalelor cărora trebuie să le indice fraze cu același sens:
 Quand le chat n’est pas là, les souris dansent :

 Petit à petit, l’oiseau fait son nid :
 Quand on parle du loup, on en voit la queue :
 Il ne faut pas réveiller le chat qui dort :
 C’est la poule qui chante qui a fait l’œuf :
 Chien qui avoie ne mord pas : 15
14
15
Ceea ce pare a fii un punct slab al manualului este diversitatea jocurilor, care la vârsta
fragedă de începător în ale limbii franceze, caută să descopere lucruri noi prin joc, mult mai mult
decât prin exerciții de asociere care sunt foarte numeroase ca activități. În schimb, ceea ce ar
putea fii distractiv pentru copiii debutanți ar fi activitatea de desenare și colorare și cântecele
distractive care, de asemenea, sunt foarte prezente pe tot parcursul manualului.
II. 2. Limba Modernă 1, Limba Franceză, clasa a V-a, Alain Brouté, Marta Criado
Navamuel
Ora de limbă străină promovează interacțiunea verbală între cursanți și, prin urmare,
dezvoltarea abilităților legate de comunicarea într-o acea limbă. Pentru a dezvolta expresivitatea
orală a elevilor, care sunt adesea grupuri eterogene, profesorul trebuie să sugereze utilizarea
jocurilor și a activităților ludice. Adică activități fără reguli și structuri prestabilite, dar cu
condiții susținute de participanți, care servesc la dezvoltarea intelectuală, emoțională,
psihomotorie și care incită la o gândire divergentă. Jocul didactic permite jucătorilor să își
exploreze cunoștințele cu plăcere.
Manualul de clasa a V-a ne întâmpină cu promisiunea unei aventuri culturale datorită

imaginii de pe copertă care ilustrează principalele atracții turistice ale Franței situate pe un fel de
joc, similar celui românesc „Nu te supăra, frate!”. Continuă cu descrierea competențelor generale
și specifice vizate pe tot parcursul manualului: receptarea de mesaje orale și scris, exprimarea
orală și scrisă, respectiv, identificarea sensului global al mesajelor, manifestarea curiozității fată
de nele elemente specifice spațiului cultural al limbii studiate, manifestarea disponibilității pentru
participarea la dialog sau pentru schimbul de mesaje simple, redactarea de mesaje simple și
scurte. Acestea sunt doar câteva și cele care ne interesează în special dintre competențele
specifice vizate de manual.
Un exemplu foarte simplu de joc didactic prezentat în manualul pentru începătorii din
clasa FLE este jocul de prezentare, o activitate de spărgător de gheață care dezvoltă exprimarea
orală și scrisă. Vizând competența comunicațională, jocul de exprimare lingvistică ”Jouez à
16
deux. Tu décris ton camarade et vice versa.” Îndeamnă elevii să folosească cunoștințele deja
achiziționate și să își pună imaginația și spiritul de observație la contribuție. Așadar, după
exemplul „ Il/Elle est... . Il/Elle a les cheveux... et les yeux...” jucătorii se pun pe observat și
analizat, realizând portretul colegului. Pentru a anima atmosfera, putem propune elevilor să
citească în fața clasei portretele scrise și, eventual, ceilalți elevi să adauge observațiile personale.
Spre exemplu: colegul meu are părul șaten. La care se adaugă observația: părul este creț.
Mai elaborat decât manualul de clasa a III-a, manualul de clasa a V-a propune câte un
proiect la fiecare sfârșit de unitate. Așadar, sfârșitul Unității 3 întâmpină elevii cu un proiect de
joc de creativitate. Cu instrucțiuni clare și surse online de unde își pot lua informațiile, elevii sunt
îndemnați în a realiza un afiș de prezentare. Împărțiți în patru echipe, fiecare echipă cu teme
diferite, atmosfera clasei începe să se degajeaze încet. Competența comunicațională este
subliniată încă de la început cu indicația „Travaillons ensemble!”. Iar competențele de înțelegere
scrisă și orală, respectiv exprimare scrisă și orală, sunt vizate a fii puse în atribuțiune. Fiecare
echipă primește căte o culoare și o activitate, astfel echipa întâi de culoare roșie trebuie să facă
un colaj numit „Les activités à l’école.” Echipa de culoare albastră primește activitatea de a
realiza un colaj intitulat „Les activiés après les cours.” Cea de-a treia echipă, de culoare
portocalie are de ilustrat un afiș care încadrează colegii de clasă, „Mes camarades de classe.”
Ultimei echipe, reprezentată prin culoarea verde, îi revine sarcina de a descrie, din perspectiva
tuturor coechipierilor, o zi petrecută la școală „Une journée à l’école.”
Travaillons ensemble!
L’équipe 1 fait un collage Les activités à l’école.
L’équipe 2 fait un collage Les activiés après les cours.
L’équipe 3 réalise une affiche Mes camarades de classe.
L’équipe 4 décrit Une journée à l’école. 17
16
Alain Brouté, Marta Criado Navamuel, Limba Modernă 1, Limba Franceză clasa a V-a, Idem, p. 22, accesat în
03.06.2020, URL: https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20V-a/Limba%20moderna
%20franceza/CENTRULDECARTESTR%C4%82IN%C4%82SITKASRL/
17
03.06.2020
Un alt exemplu de joc didactic pe care l-am regăsit în manualul de clasa a V-a și care
implică mai multă distracție pentru elevi este acela bazat pe ghicitori. Această activitate de lexic,
cere fiecărui elev să vorbească, fapt ce îi oferă profesorului posibilitatea de a verifica
cunoștințele și nivelul de exprimare și înțelegere al copiiilor. Condițiile de joc sunt după cum
urmează: „Cache un objet dans la classe. Explique en français comment aller retrouver l’objet
caché. Est-ce un trésor ? Utilise devant, derrière, à coté de, de… à, en face de, vers.” 18
Așadar pe rând, un elev ascunde un obiect în clasă, lăsându-i pe ceilalți să îl găsească în

funcție de indicațiile date de acesta. Comoara cu pricina trebuie găsită cu ajutorul explicațiilor ce
utilizează adverbele de loc. Cu această ocazie se evaluează și buna utilizare a cunștințelor de
indicare a locului care tocmai s-au achiziționat în lecția precedentă, iar elvii se simt în largul lor
prin implicarea jocului în cadrul procesului de învățare.
Pe același principiu se bazează și jocul de la pagina 89 în care se ascunde un obiect sau o

comoară în cadrul clasei de către așa numitul ghid. Acesta își va ghida colegul legat la ochi cu
ajutorul indicațiilor. Jocul se bazează pe dezvoltarea comunicațională, înțelegere și exprimare
orală, și se numește „Le jeu du trésor”. 19
Un joc care vizează și latura interculturală, putem găsi și în următoarea activitate. Numită
”Atelier de création”, activitatea presupune împărțirea în grupe de câte 4 sau 5 elevi care să
relizeze un colaj intitulat ”Mes acteurs français préférés” sau „Mes sportifs français préférés” 20.
Înainte însă de a se apuca de treabă, elevilor le sunt prezentați câteva personalități renumite
precum actorul Omar Sy, actrița Audrey Lamy, dj-ul David Guetta, baschetbalistul Tony Parker
sau sportiva Laure Manaudou. Personalități menite să îi inspire în a-și alege proprii idoli și să le
descopere singuri caracteristicile, chiar dacă aceștia nu fac parte din cercul lor social, nu sunt în
aceeași țară și nu împărtășesc aceleași valori morale sau culturale. Imaginația este vizată a fi
sporită, la fel și competențele de înțelegere și exprimare scrisă și orală pentru a căuta
personalitățile, a le analiza și a le expune publicului clasei.
18
03.06.2020
19
03.06.2020
20
03.06.2020
Jocul poate fi îndreptat și spre un joc de rol prin faptul de a interpreta actorii sau sportivii
prezentați de fiecare elev. Spre exemplu: elevul reprezentândul pe baschetbalistul Tony Parker se
prezintă în fața elevilor cu o minge de baschet, bate mingea sau mimează victoria unui punct la
coș. Fiind vorba despre prezentarea actorilor, toți elevii care au ales să descrie actorul preferat
sunt puși să joace împreună într-un film, fiecare cu atribuțiile sale reprezentative. Aici intervine
creativitatea și imaginația pentru crearea unei scurte scenete ce implică câteva replici din partea
fiecărui actor. Replicile trebuie să aibă o legătură pentru a crea comunicare între personaje și
pentru un dialog fluent.
II. 3. Limba modernă 1, Franceză pentru clasa a VII-a, Raisa Elena Vlad, Dorin
Guile
Cu pași repezi ne îndreptăm spre un nivel mai ridicat de limba franceză, nivelul B1,
reprezentat de manualul digital de clasa a VII-a de la editura Litera. Trecem așadar la o altă etapă
a invățării, un alt mod de a ne raporta la procesul de predare/învățare și la o altă abordare a
elevilor. Rămânem în schimb adepți ai jocurilor didactice pentru a face învățarea mai atractivă și
mai interesantă pentru adolescenți. Manualul se deschide cu o invitație adresată elevilor de a-i
urma pe cei șase protagoniști ai manualului în aventurile lor de limbă franceză la cluburile din
care fac parte: clubul de prietenie, clubul inventatorilor, clubul poeților, clubul bunilor cetățeni,
clubul ecologiștilor și în special clubul aventurierilor. Pe parcursul manualului elevii vor fi
îndemnați în a îndeplini anumite sarcini, în a-și pune în valoare imaginația și să pună în practică
cunștințele achiziționate într-un mod dinamic, activ și ludic.
Manualul digital este compus din 6 unități care încep cu prezentarea unui protagonist și
activitățile sale multimedia interactive de învățare, urmate de exerciții centrate pe aspectul
comunicațional, achiziționarea de noi cunoștințe pe care mai apoi să le pună în practică printr-un
joc sau un mini proiect prezentat la finalul lecțiilor. Jocurile sunt de natură comunicațională, în
grupuri de elevi sau individuale, menite să valorizeze achizițiile și să etaleze cunoștințele de
limbă franceză.
Jocul didactic din perspectiva comunicațională și care abordează partea de lingvistică îl

regăsim încă de la prima lecție oferită de manualul de clasa a VII-a și se bazează pe jocul de rime
dintre adjective și pronume. Așadar, conform cerințelor, elevii trebuie să se joace cu adjectivele
pe care tocmai le-au învățat în cadrul lecției ”Les adjectives pour décrire le caractère” și cu
21
pronumele colegilor după exemplul dat: ”Juliette est discrète. Claire est autoritaire” .
Ingeniozitatea, creativitatea, analizarea colegilor și competențele de exprimare orală sunt vizate.
Mult mai accesibil la un nivel mai ridicat de limbă franceză, jocul de rol este foarte
prezent în cadrul acestui manual. Într-un capitol dedicat clubului ecologiștilor și călătoriilor,
regăsim un joc ce presupune dezvoltarea competenței comunicaționale într-un context creat de
elevi. Așadar, conform enunțului „Toi et ton ami, vous voulez passer quelques jours dans l’un
des villages ci-dessus pour découvrir la France rurale. Vous vous mettez d’accord sur la
22
destination que vous allez choisir et sur les activités que vous allez y faire.” , doi câte doi,
elevii trebuie să poarte o discuție privind destinația într-o zonă din Franța rurală și a activităților
ce urmează a fi realizate, a locurilor pe care le vor vizita spre exemplu. Pentru a realiza această
activitate, elevilor le este pusă la dispoziție drept exemplu câte o scurtă descriere alături de o
imagine a patru orășele din Franța: Aiguèze, Andlau, Beynac și Niché. Ceea ce urmează, de fapt,
să realizeze este un plan de vacanță pe care l-ar putea petrece împreună și lucrurile pe care ar
putea să le facă.
Privind perspectiva jocului de creativitate, găsim la pagina 95 un mini proiect care îi

instigă pe elevi la crearea unui poem. Având ca exemplu exercițiul precedent care vizează
poemul lui Jacques Prévert „Pour faire le portret d’un oiseau”, în acest mini proiect copiii sunt
îndemnați în a găsi un subiect care îi interesează și să îl descrie de-a lungul poemului. ”D’après
le modèle de Prévert, construis une poésie avec le titre Pour faire le portrait de ... . A toi de
choisir le sujet! Illustre ta création d’un dessin.” 23
21
Raisa Elena Vlad, Dorin Guile, Limba modernă 1, Franceză, clasa a VII-a, Idem, p. 18, , accesat în 04.06.2020, URL:
https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20VII-a/Limba%20moderna%20franceza/U0MgR1JVUCBFRElUT1JJ/
22
Raisa Elena Vlad, Dorin Guile, Limba modernă 1, Franceză, clasa a VII-a, Idem, p. 51, accesat în 04.06.2020
23
Competențele vizate sunt cele de înțelegere scrisă și orală și exprimare scrisă și orală, dar
și abilitățile de creativitate și dezvoltare a imaginației. La final, aceștia trebuie să ilustreze
subiectul printr-un desen. Haideți să vedem așadar, cum arată o strofă din poezia lui Jacques
Prévert, astfel încât să ne imaginăm cum ar trebui să lucreze elevii în cadrul jocului.
Jacques Prévert „Pour faire le portret d’un oiseau”
”Peindre d'abord une cage

Avec une porte ouverte
Peindre ensuite
Quelque chose de joli
Quelque chose de simple
Quelque chose de beau
Quelque chose d'utile pour l'oiseau” 24
Într-un cadru de teatru, un nou joc lingvistic este propus pentru a anima sala de curs.
Enunțul: „Lis les phrases ci-dessous de manière différente, en mettant l’accent à chaque fois sur
un autre mot/ un autre groupe de mots. Accompagne ta lecture de gestes:” 25 îi invită pe elevi în
a-și expune talentele teatrale. Schimbând accentul de pe un cuvânt pe altul, propoziția își va
schimba sensul, cu atât mai mult cu cât gesturile îi oferă o nouă perspectivă de interpretare de
către colegii spectatori. Vă invit așadar să analizați diferitele moduri de interpretare a unei
singure fraze prin schimbarea tonului și a gestului:
a. J’adore jouer au ballon sur les plages ensoleillées de la Côte d’Azur !

b. Vas-tu rester chez tes grands-parents pendant les vacances d’été ou tu accompagneras
ta famille au Maroc ?
c. Nous aimons beaucoup l’hiver, lorsque la neige épaisse couvre la terre de son blanc
immaculé.
24
Jacques Prévert, Pour faire le portret d’un oiseau, Volume Paroles, 1945, Editura Gallimard, 1972
25
Capitolul III: Locul ocupat de jocul didactic la ora de limba
franceză ca limbă străină
III. 1. Jocul didactic – demers didactic de transfer de cunoștine
– Predarea inductivă
În învățământul modern, profesorul nu mai este doar furnizorul de informații al elevilor,

ci capătă noi valențe, noi atribuțiuni prin care poate să dirijeze și să îndrume elevii făcând apel la
spontaneitatea și creativitatea lor, oferindu-le lor posibilitatea de a lua inițiativă și de a fi
responsabil de actele sale. Într-un proces de predare/învățare în care accentul se pune pe elev,
profesorul devine și el participant la activitățile desfășurate la clasă. Acesta îl însoțește pe elev în
drumul său spre cunoaștere prin faptul de a-i oferi posibilitatea de a îniția discuții, de a lua parte
de investigații, de a organiza acțiuni și de ce nu, de a expune colegilor viziunile și comentariile
sale în raport cu informațiile achiziționate. Ne îndreptăm spre un sistem de management al clasei
bazat pe interacțiune, pe descoperire, de aici și nevoia unei predări inductive cu ajutorul jocului
didactic.
Înainte de a trece mai departe, haideți să vedem ce înseamnă, de fapt, predarea inductivă.
Aceasta presupune, conform definiției din Dicționarul Explicativ Român, trecerea de la
26
raționamente particulare la cele generale, prin urmărirea trecerii de la efect la cauză. Așadar,
ne vom referi la actul de a transpune informația particulară în ceea ce reprezintă generalul, pentru
a ajunge la o teorie finală. În cadrul jocului didactic putem facilita procesul de învățare tocmai
prin această metodă inductivă, prin a le oferi copiilor o informație specifică despre un anumit
concept, iar ei să ajungă cu ajutorul cunoștințelor dobândite la ceea ce reprezintă conceptul în
general. Pentru ca acest proces să fie posibil, ca joc didactic propun ghicitorile sau rebusurile. Un
joc rapid, intrigant, care pune mintea elevilor la contribuție și care, în cele din urmă, îi ajută să
ajungă la răspunsul final.
În manualul digital de clasa a VII-a, din cele analizate anterior, regăsim un mini proiect
bazat pe ghicitori. Revizuind activitatea anterioară de ascultare și oferirea răspunsului, elevul
trebuie să creeze pe același principiu alte cinci ghicitori pe care mai apoi să le expună colegilor
săi cu scopul de a descâlci noadele: „ Ecoute et trouve la réponse aux devinettes. Ensuite crée
cinq devinettes et propose-les à la classe.”
Exemplu: „Il est intrépide!
J’adore les livres qui racontent des aventures!”
„Il est un peu jaloux.
C’est qui le garçon qui parle avec Leah?” 27
Pe același principiu de predare inductivă, regăsim și activitatea jocului de rimă prezentat

anterior: Jeu de rimes. Fais rimer les adjectives avec des prénoms! Exemple: ”Juliette est
discrète. Claire est autoritaire” 28
Pe baza acestui exercițiu de rimă aș propune și crearea unor poezii care să descrie
caracterul elevilor din clasa respectivă. Astfel, fiecare elev vine cu o propunere de rimă despre
26
Dicționarul explicativ al limbii române, inductiv, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2009, consultat la 14. 06. 2020,
URL: https://dexonline.ro/definitie/inductiv
27
28
un coleg, rimele se pun în ordine în așa fel încât poezia sau strofele să conțină un tip de rimă:
rimă încrucișata, rimă împerecheată, rimă îmbrățișată, rimă albă sau monorimă. Așadar se ajunge
la conceptul de rimă și care sunt tipurile de rimă și teoriile lor.
III. 2. Jocul didactic –demers didactic de consolidare a conținuturilor lingvistice
Învățarea conținuturilor lingvistice prin metoda tradițională poate fi un proces și o muncă

grea de depus care să necesite eforturi de înțelegere și de reproducere din partea elevilor. În
prezent, o abordare comunicativă și interactivă reprezintă principala atracție în ceea ce privește
consolidarea conținutului lingvistic. Așadar în învățământul lingvistic actual, regăsim
nenumărate tipuri de jocuri atât în manualele analizate, cât și înafara lor. Acestea sunt construite
în jurul ghicitorilor, a rebusurilor, a jocurilor cu zaruri sau a jocurilor de cuvinte. Încă din
manualul de la clasa a III-a, analizat mai sus, întâlnim jocuri menite să consolideze procesul de
predare/învățare și să îi ajute pe copii în receptarea, captarea și reproducerea informațiilor și
cunoștințelor. Să vedem așadar care sunt jocurile utilizate pentru consolidarea conținuturilor
lingvistice precum cele de gramatică, de vocabular, de scriere sau de pronunție.
În cadrul manualului de clasa a III-a, unde în principal sunt vizate jocurile de consolidare
a vocabularului și cele de gramatică regăsim, după cum am menționat mai sus, activități de
conjugare a verbelor pe ritmuri muzicale sau cântecele care să consolideze partea de vocabular.
De asemenea, regăsim și jocuri de rebus sau ghicitori. După cum urmează, pe lângă jocurile de
gramatică menționate în analiza manualului, la pagina 28 avem de a face cu ghicitori care să
ajute elevii să rețină mut mai bine partea de vocabular tocmai învățată. Ghicitorile, distractive în
felul lor, sunt, de fapt, procedeee didactice care stimulează creativitatea, în care se prezintă sub
forma metaforică o ființă, un fenomen, un obiect, dar care se identifică prin asociere logică a
caracteristicior. Obiectivele principale ale ghicitorilor sunt de a stimula creativitatea, de a crea
sau a formula descrieri ale conceptului vizat și a caracterului acestuia. Mai jos avem un exemplu
de exercițiu bazat pe ghicitori:
Les devinettes:
1. Il a un très long nez. – C’est l’…
2. Il vit dans l’eau et il est tout vert. – C’est le ...
3. C’est le roi des animaux. – C’est le ...
4. Il adore le miel. – C’est l’ ...
5. Il est vert, jaune et rouge. – C’est le ... 29
La clasa a V-a, la un nivel mai ridicat de pricepere a informației, regăsim, pe lângă

ghicitori și conjugări, rebusuri sau acitivități de ascultare și interpretare, cum ar fi cel de la
pagina 83. Aici elevii sunt îndemnați să asculte și să pronuțe într-o manieră distinctă: Ecoute et
prononce distinctement.
Liaison avec –s: des orchestres; des artistes; des acteurs
Liaison avec –t: la Butte Montmartre est élevée; c’est une chanteuse 30
La clasa a VII-a, ajungem deja la activități ce implică consolidarea conținutului lingvistic

din toate punctele de vedere: gramatical, vocabular, scriere și pronunție. Astfel, pagina 72 a
manualului de clasa a VII-a analizat, copiii pot să se joace cu zarurile într-o manieră educativă.
31
Enunțul: Lance le dé. Ton camarade dit un verbe. Tu conjugues au futur simple. , transpune
elevul în copetiția jocului. Să vedem care sunt regulile jocului:
Doi câte doi sau mai mulți într-o echipă se pregătesc să facă puncte conform
răspunsurilor. Unul dintre elevi aruncă zarul care, conform numărului de puncte este reprezentată
persoana la care trebuie conjugat verbul, astfel: un punct pe zar reprezintă personana I singular -
je, două puncte reprezintă persoana a II-a singular - tu, trei puncte persoana a III-a singular
il/elle, patru puncte persoana a I-a plural - nous, cinci puncte persoana a II-a plural - vous, iar
șase puncte persoana a III-a plural – ils/elles. Un al doilea jucător spune un verb din cele
29
30
03.06.2020
31
învățate, iar primul conjugă verbul la persoana corespondentă zarului și la timpul futur simple.
Un răspuns corect, atrage după el un punct la echipă.
Un alt joc de consolidare ar fi cel de la pagina 98 unde elevii sunt îndemnați să scrie pe
bilețele cuvinte după cum urmează: Ecrivez sur des billets les mots – adverbes et prépositions-
utiles à situer dans le temps et dans l’espace. Mettez les billets dans un chapeau. A tour de rôle,
tirez un billet et faires une phrase avec le mot sur le billet choisi. Passez, ensuite, le tour à un
32
camarade. Astfel, pe rând, fiecare elev scrie pe un bilețel un adverb sau o prepoziție care să
situeze acțiunea în timp și spațiu. Amestecate bine, bilețelele se extrag unul câte unul, iar elevul
norocos construiește o frază în jurul adverbului sau prepoziției extrase.
Un joc similar și celebru este Le cadavre exquis unde, pe rând, fiecare participant scrie pe
o bucățică de hârtie, care mai apoi se va astupa sau îndoi, o parte de vorbire în ordinea
următoare: subiect- verb- complement, fără să știe sau să vadă ce a scris cel dinaintea sa. Prima
frază creată și care a și dat numele jocului a fost: « Le cadavre – exquis – boira – le vin –
nouveau. » Așadar creativitatea și dorința de explorare a resurselor și cunoștințelor achiziționate
se face remarcată.
III. 3. Jocul didactic –demers didactic de dezvoltare a competențelor de comunicare
Procesul de predare/învățare nu are ca scop principal doar memorarea și redarea mot-à-

mot a cunoștințelor, ci mai degrabă, înțelegerea și punerea în aplicare a competențelor în cazul
problemelor întâlnite. O metodă tradițională de învățare rămâne așadar în urmă față de cele
moderne și de noile strategii. Competențele de comunicare se dezvoltă cel mai bine prin
comunicare orală, prin interacțiune, prin participare activă, mai bine spus, prin joc de rol.
Provocarea jocului este de a stimula imaginația și gândirea elevilor, de a instiga la comunicare și
interactivitate. Rămânem așadar fideli jocurilor de rol în grup și celor imaginative unde
competențele de comunicare precum cele de exprimare scrisă și orală și înțelegere scrisă și orală
32
sunt întâlnite. Modelul comunicațional prin joc didactic are la bază actul de comunicare dintre un
emițător și un receptor, analizează canalul prin care se comunică și prin care se codează sau
decodează mesajele și relația pe care se bazează comunicarea dintre cei doi participanți sau
actori.
Pentru jocurile teatrale, profesorul trebuie să aleagă teme acceptabile, în funcție de vârstă,
nivelul clasei, obiceiuri culturale. De asemenea, trebuie luată în considerare dinamica internă a
grupului, determinarea caracteristicilor generale ale personajelor: vârsta, mediul social, originea
în funcție de regiune, țară. Rolurile nu sunt neapărat reduse la oameni, se pot interpreta și roluri
de animale, obiecte etc., astfel încât acestea să interacționeze. Este util să oferim elevilor toate
indicațiile încă de la început pentru a asigura o bună reprezentare teatrală.
Mai accesibile celor cu un grad mai mare de comprehensiune și comunicare, regăsim

jocuri de rol în manualul de clasa a VII-a la pagina 57, unde comunicarea și jocul sunt vizate în
particular. Elevii sunt instigați la imaginație, la utilizarea cunoștințelor și competențelor de
exprimare scrisă și orală și la colaborare și interpretare: Toi et ton copain, vous faites des projets
pour passer le week-end ensemble, à la campagne. Vous vous mettez d’accord sur les activités
que vous allez faire ensemble. Jouez le dialogue. 33
Un alt exemplu de dezvoltare a competențelor de înțelegere scrisă și orală, cât și cele de

exprimare scrisă și orală prin realizarea și expunerea unui afiș este cel de la pagina 55: Par
groupes, cherches des solutions pour préserver l’environement. Réalisez une affciche et
34
proposez vos idées à la classe. Cu îndemnul spre comunicare, elevii sunt puși în fața faptului
de a crea, de a căuta și de a prezenta soluțiile protejării mediului înconjurător. În acest fel elevii
pun în aplicare cunnoștințe de cultură generală despre mediu și protejarea acestuia, utilizează
corect terminologia specifică subiectului și caută să respecte normele gramaticale ale limbii
franceze. Actorul/ elevul își însușește rolul de cercetător în ale mediului înconjurător și expune
ipotezele, cauzele și efectele mediului înconjurător ca un profesionist în domeniul său de
activitate.
Vizarea tuturor competențelor de comunicare scrisă și orală este importantă într-un joc,
deoarece fără să conștientizeze elevii le însușesc și le dezvoltă din ce în ce mai mult, dar și
33
34
datorită faptului că un joc bine organizat îi oferă profesorlui posibilitatea de a le evalua pe toate
la un loc prin activități plăcute elevilor, captivante. În acest context, tot în manualul de clasa a
VII-a putem observa că toate aceste comptetențe sunt vizate printr-o singură activitate: Ecoute
et trouve la réponse aux devinettes. Ensuite crée cinq devinettes et proposed-les à la classe. 35 În
acest fel elevii încep prin a asculta, înțelegerea orală, analizează și corelează răspunsul în scris,
înțelegere și exprimare scrisă, și expun propriile ghicitori colegilor de breaslă, vizând exprimarea
orală.
Obiectivele urmărite de jocurile teatrate sunt cele de exprimare verbală și non-verbală sau
paraverbală, cum ar fi pronunția, intonația, gesticulația, expresia facială, etc., utilizarea constată
a registrelor limbii în funcție de situația dată, utilizarea structurilor impuse în tema și situația
dată, precum și utilizarea vorbirii directe și reformularea discursului.
III. 4. Jocul didactic –demers didactic de dezvoltare a competenței interculturale
În fața unei pline expansiuni a tehnologiei, a interacțiunii și al globalizării, competența

interculturală este imperativ necesară și de actualitate pentru fiecare dintre noi. Conștienți de
această continuă dezvoltare, procesul de predare/ învățare caută și el să se adapteze prin
îndrumarea elevilor spre achiziționarea unor cunoștințe mult mai vaste și mai variate despre
cultura națională și despre cea universală. În vederea conexiunii, cooperării sau rezolvării unei
probleme comune cu cel de lângă noi, fie el de aceeași naționalitate sau diferită de a noastră,
învățământul actual pune în practică interculturalitatea. Competența interculturală include orice
formă de comportament specifică în viața socială sau profesională care ajută la o bună corelare
cu interlocutorul și transcede peste barierele de ordin cultural, etnic sau moral.
Un exemplu specific componentei interculturale poate fi reprezentat prin următorul joc

didactic: Fais un menu de fête composé uniquement de spécialités régionales/ de ton pays.
Accompagne-le d’images et présente-le devant tes camarades.36 Se urmărește competența
35
36
interculturală prin analizarea și expunerea elementelor specifice altor regiuni decât cele
originare.
Le jeu de l’oie sur Paris reprezentativ jocului românesc Nu te supăra, frate!, expune
experiența interculturală de a vizita în mod imaginativ atracțiile turistice din alte țări. La pagina
89 a manualului de clasa a V-a avem câteva reguli organizatorice a jocului și cum ar trebui să se
desfășoare acesta pentru a îndeplini competența interculturală. După cum urmează: se alege o
hartă reprezentativă pentru desfășurarea jocului, în acest caz poate fi harta Franței sau a unei tări
a cărei interculturalitate este vizată, se aleg obiectivele specifice, informații speficice, imagini,
nume reprezentative, se împart echipele sau jucătorii, se dă cu zarul și se pornește spre cucerirea
titlului de cel mai mare explorator. Mai jos regăsim câteva indicații specifice joclui propus în
manualul digital.
Comment faire pour créer un jeu de l’oie sur Paris ou sur ta ville?
 Etape 2: Préparer le parcours dans Paris ou dans une autre ville : fais la liste des
cases, dis ce que tu mets dans chaque case : monuments choisi, rues, places, cases
de retour en arrière, case de retour au départ, case d’immobilisation…
 Etape 4: Cherche des photos/ infos des monuments sélectionnées de Paris ou
d’une autre ville.
 Etape 7: Ecris les titres avec les noms des monuments, des rues et les indications
des cases de retour.
 Etape 8: Enfin, jouez en groupe de trois. 37
Mini proiectul personalităților ștințiifice sau culturale propus de manualul de clasa a VII-
a prezintă dezvoltarea competenței interculturale în cadrul jocului didactic. Pentru abordarea
acestui subiect, elevii trebuie să caute informații cu caracter specific personalităților, biografiei,
activității lor de-a lungul vieții. Urmând instrucțiunile din enunț, scopul jocului este de a analiza
interculturalitatea prin prisma unor nume de mare anvergură la momentul respectiv și a actelor
sale care le-au făcut celebre, la care se adaugă fotografii reprezentative. La finalul ilustrării
fiecărui personaj, se realizează un colaj al personalităților istorice, fie ele actori, fizicieni,
astronauți, piloți, fotbaliști, cântăreți, sau chefi ai gastronomiei.
37
03.06.2020
Fais des recherches sur les personnalités scientifiques ou culturelles de ton pays.
Choisis-en une que tu préfères et dresse sa biographie comme dans l’exemple de Marie Curie.
Ajoute une photo. Compare la personnalité présentée à celles proposées par tes camarades. 38
III. 5. Jocul didactic –demers didactic de evaluare informală
Evaluarea este un punct important în vederea moderării unei clase de limbă franceză. Prin
intemediul evaluării, profesorul are posibilitatea de a observa nivelul de receptare, de captare și
de reproducere a informației transmise în procesul de predare/ învățare. Tot aici se poate observa
și nivelul la care a ajuns clasa ca și receptor, dar nivelul atins de fiecare elev în parte. Astfel se
identifică care sunt punctele forte ale elevilor și unde s-au produs neînțelegeri și s-au format
lacune și ce se poate ameliora pe parcurs. Toate acestea oferă un diagnostic al grupului sau
individului, care ghidează următoarea oră de limbă franceză prin măsurile necesare a fi luate
pentru corectarea și o mai bună aprofundare a informațiilor. Această supraveghere se poate face
într-un mod continuu, numită evaluare continuă, care se face prin aprecieri ale elevilor pe tot
parcursul lecțiilor, evaluare formativă sau sumară, făcută la finalul unui capitol sau a unui
semestru și autoevaluarea făcută de către elev prin autocorectarea unei afirmații făcute sau a unei
lucrări prezentate.
Jocul didactic vizează evaluarea din punct de vedere informativ, într-un mod continuu
sau formativ, prin cerințele pe care le deține. Un model de evaluare prezent în manualele
analizate ar fi cel al povestirii în lanț: Histoire en chaîne. Voici le début d’un histoire. Chaque
élève va y ajouter une phrase afin d’obtenir un récit bien structuré. Employez les adverbes et les
prépositions de temps et de lieu.39 Prin acest tip de activitate profesorul are posibilitatea de a
38
39
observa dacă elevii de la clasă au deprins corect noțiunile de timp și de loc și dacă aceștia sunt în
măsură să le utilizeze în mod corespunzător și aferent fiecărei situații.
Observând cât de important este să transmitem informații copiilor prin metode atractive și
care este gradul de receptivitate a acestora față de noile cunoștințe, ne dăm seama cât de
important este jocul didactic și care este raportul acestuia în integrarea elevilor în viața socială de
zi cu zi.
Concluzie:
În cele din urmă, constatăm că în activitatea de învățare, putem introduce jocul didactic
ca un nou mod de atragere a copiilor în clasa FLE. Există trei tipuri de jocuri care ajută elevul să
intre în spațiul de învățare: jocul ludic care rămâne cel mai bun mod de a face învățarea,
deoarece respectă ritmul fiecărui elev și ajută să se dezvolte în primii săi pași de învățare a unei
limbi străine. Al doilea este jocul educativ, care permite profesorului să transfere elevilor noi
cunoștințe prin deducție, prin ipoteză, prin reflecție, fapt ce va deschide un spectru larg de
strategii pentru rezolvarea problemelor întâmpinate. La final, am văzut că jocul educațional este
folosit pentru a evalua cunoștințele dobândite, atât la momentul respectiv, cât și la finalul actului
de predare/învățare.
Aplicând cu pricepere activitatea de joc didactic, profesorul are posibilitatea de a

valorifica resursele formativ-educative prin implicarea personală a elevilor, prin angajarea
productivă a elevului în activități menite să dezvolte competențe de comunicare, întelegere și
cooperare. Într-adevăr, jocul din clasa de limbi străine are mai presus de toate forma unui suport
sau a unei activități complementare care să permită introducerea unei puține varietăți și
originalități printre celelalte exerciții de formare a limbii. Jocul mobilizează un angajament real
din partea studenților, îi implică rapid în activitate și participă activ la ea. Jocul permite astfel
elevilor să dezvolte comportamente de ajutor reciproc, de atenție față de ceilalți și este o bază a
construcției individuale. Fiecare trebuie să acționeze singur și să gestioneze complexitatea
situațiilor întâlnite, dezvoltând astfel un număr bun de abilități transversale, cum ar fi autonomia
sau sentimentul de observare.
Contextele de exploatare a unei resurse educaționale variază în condițiile lor spațio-

temporale, dar și în condițiile lor socio-istorice, culturale și pedagogice, în special în ceea ce
privește abordarea metodologică aleasă, precum și obiectivele căutate. Pentru a relua cu succes
structurile de joc vechi, este important să introducem adaptări vizate, concentrându-se nu numai
pe regulile jocului, ci și pe însușirea acestora de către jucătorul ideal și actualizarea acestora de
către elevi.
Cu alte cuvinte, atitudinea jucăușă, identificată în prezent ca element central pentru o

exploatare educațională optimă a jocului, poate fi asociată cu structuri ludice de altădată, cu
condiția de a utiliza în mod motivat și corect aceste instrumente . Atunci când resursele jocului
didactic reprezintă obiectul unei exploatări educative, procesul de predare/învățare este ca un
cufăr plin cu comori gata a fi găsit. Prin urmare, jocul pare a fi un instrument educațional care nu
trebuie trecut cu vederea. Totuși, să nu uităm că jocul, pe lângă învățarea pe care o generează,
trebuie să-și păstreze aspectul principal, și anume distracția, voia bună și comunicarea.
Bibliografie:
1. Alain Brouté, Marta Criado Navamuel, Limba Modernă 1, Limba Franceză clasa a V-a,
Editura Sitka Centrul de carte străină, 28.02.2017, URL : https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa
%20a%20V-a/Limba%20moderna%20franceza/CENTRULDECARTESTR%C4%82IN
%C4%82SITKASRL/
2. Barbu H., Mateiaş A., Popescu E., Rafailă E., Şerban F. – Pedagogie preşcolară.
Didactica. Manual pentru şcolile normale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucuresti, 1994
3. Dicționarul explicativ al limbii române, inductiv, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2009,
URL: https://dexonline.ro/definitie/inductiv
4. Edouard Claparède, Psychologie de l’enfant et pédagogie expérimentale, Editura Hundig,

Geneva, 1911
5. Jean Piaget, La psychologie de l'intelligence, Editura Armand Colin, 1947
6. Johan Huizinga, Homo ludens, Le jeu didactique, Editura Humanitas, Bucureşti, 2002,
traducere personală
7. M.A. Apicella, H. Challier, M. Vișan, R. E. Vlad, Comunicare în limba modernă 1,

Limba Franceză, Clasa a III-a, Partea a II-A, Jojo Méthode de français, Editura Sitka Centrul de
carte străină, 02.12.2014, URL : https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20III-a/Limba
%20moderna%20franceza/Sitka/Partea%20II/
8. Păduraru V., Activităţi de educare a limbajului în învăţământul preşcolar-Sinteze, Editura

Polirom, Iaşi, 1999
9. Raisa Elena Vlad, Dorin Guile, Limba modernă 1, Franceză, clasa a VII-a, Editura Litera,
13.08.2019, URL: https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20VII-a/Limba%20moderna
%20franceza/U0MgR1JVUCBFRElUT1JJ/
10. Sorin Cristea, Dictionare de termini pedagogici, Editura Didactică și Pedagogică,

București, 1998

Jocul Didactic, Demers Comunicațional de Predareînvățare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Jocul Didactic, Demers Comunicațional de Predareînvățare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

JOCUL DIDACTIC

Jocul didactic reprezintă o metodă

Modulul Pedagogic Nivel II

Jocul didactic, demers comunicațional de predare/învățare

a limbii franceze ca limbă străină

Master: Studii Politice Europene Comparate în limba franceză,

Facultatea de Studii Europene

Licență: Specializarea: Franceză–Norvegiană, Facultatea de Litere

Profesor-coordonator : Ana-Maria Marc

• Cap. I Circumscrierea conceptului de joc didactic

I.I Jocul didactic – definiții

1.2 Jocul didactic – tipologii

1.3 Delimitarea jocului didactic din perspectivă comunicațională

3.1 Jocul didactic – demers didactic de transfer de cunoștine

3.2 Jocul didactic – demers didactic de consolidare a conținuturilor lingvistice

3.3 Jocul didactic – demers didactic de dezvoltare a competențelor de comunicare

3.5 Jocul didactic – demers didactic de evaluare informală

În cazul predării limbilor străine, cum ar fi engleza, germana și franceza, fluxul de

Capitolul I: Circumscrierea conceptului de joc didactic

I. 1. Jocul didactic – definiții

Înainte de a merge mai departe în analiza raportului dintre procesul de predare/învățare și

I.2 Jocul didactic – tipologii

Aplicând jocul didactic în procesul de predare/învîțare, profesorul are posbilitatea de a

Aceste noțiuni au fost identificate în literatura de specialitate, la autori precum Popescu

Se formulează pe baza obiectivelor propuse în programa activităților de la clasă, fiind mai

Include deprinderi, cunoștințe, abilități achiziționate înainte de începerea jocului și pe

Se raportează la sarcina didactică, făcând legătura între cerințe și desfășurarea acțiunii.

În prezent, procesul de învățământ se bazează foarte mult pe interacțiune, pe joc, pe

Din punct de vedere instrucțional, comunicarea sau perspectiva comunicațională

Comunicarea verbală constă în exprimarea limbajului, fie printr-o cumunicare verbală

Pe lângă comunicarea verbală și nonverbală avem și componenta paraverbală, legată de

Din perspectivă comunicațională, jocul didactic se situează la loc de cinste, tocmai

Pe de altă parte, dezavantajele manualelor digitale sunt reprezentate de costurile mult

”Du pâté et du jambon

Des carrottes et des citrons

Du poulet et du poisso ...

des chassures et des cahiers.”

Un joc ce sporește componenta interculturală este reprezentat prin activitatea de asimilare

 Quand le chat n’est pas là, les souris dansent :

Manualul de clasa a V-a ne întâmpină cu promisiunea unei aventuri culturale datorită

L’équipe 1 fait un collage Les activités à l’école.

L’équipe 2 fait un collage Les activiés après les cours.

L’équipe 3 réalise une affiche Mes camarades de classe.

L’équipe 4 décrit Une journée à l’école. 17

Așadar pe rând, un elev ascunde un obiect în clasă, lăsându-i pe ceilalți să îl găsească în

Pe același principiu se bazează și jocul de la pagina 89 în care se ascunde un obiect sau o

Jocul didactic din perspectiva comunicațională și care abordează partea de lingvistică îl

Privind perspectiva jocului de creativitate, găsim la pagina 95 un mini proiect care îi

Jacques Prévert „Pour faire le portret d’un oiseau”

”Peindre d'abord une cage

a. J’adore jouer au ballon sur les plages ensoleillées de la Côte d’Azur !

franceză ca limbă străină

III. 1. Jocul didactic – demers didactic de transfer de cunoștine

În învățământul modern, profesorul nu mai este doar furnizorul de informații al elevilor,

Exemplu: „Il est intrépide!

J’adore les livres qui racontent des aventures!”

„Il est un peu jaloux.

C’est qui le garçon qui parle avec Leah?” 27

Pe același principiu de predare inductivă, regăsim și activitatea jocului de rimă prezentat

III. 2. Jocul didactic –demers didactic de consolidare a conținuturilor lingvistice

Învățarea conținuturilor lingvistice prin metoda tradițională poate fi un proces și o muncă

La clasa a V-a, la un nivel mai ridicat de pricepere a informației, regăsim, pe lângă

Liaison avec –s: des orchestres; des artistes; des acteurs