Clasa a XII-a Modul 3 Monitorizarea calității solului
Factorii de formare ai solului
• Solul se defineşte pe scurt ca fiind corpul natural de la suprafaţa uscatului, care conţine materie vie şi poate asigura creşterea plantelor. Proprietatea fundamentală a solului, de a asigura condiţii pentru creşterea plantelor, poartă denumirea de fertilitate sau rodnicie. • Prin fertilitate se înţelege capacitatea solurilor de a pune la dispoziţia plantelor substanţe nutritive şi apă (permanent, simultan, în cantităţi îndestulătoare) şi de a asigura condiţii fizice, chimice şi biochimice necesare acestora, în contextul satisfacerii şi a celorlalţi factori de vegetaţie. Datorită însuşirii sale fundamentale de a fi fertil, solul se deosebeşte, atât de roca pe seama căreia s-a format cât şi de alte corpuri din natură.
• Dezagregarea este procesul de desfacere şi de mărunţire continuă a mineralelor şi rocilor în
fragmente şi particule din ce în ce mai mici. Dezagregarea are loc în principal datorită variaţiilor de temperatură, îngheţul şi dezgheţul, apei, vântului şi vieţuitoarelor. Dezagregarea datorită variaţiilor de temperatură. Mineralele şi rocile, când se încălzesc, îşi măresc volumul (se dilată), iar când se răcesc, şi-l micşorează (se contractă). Datorită dilatărilor şi contractărilor repetate, masa mineralelor şi a rocilor ajunge să fie străbătută de fisuri, transformată în fragmente şi particule din ce în ce mai mici, supuse la rândul lor aceloraşi procese. Dezagregarea datorită îngheţului şi dezgheţului. Apa pătrunde prin fisurile din masa mineralelor şi a rocilor. Prin îngheţ, apa îşi măreşte volumul, exercitând presiuni ce contribuie la lărgirea fisurilor sau chiar la desfacerea masei mineralelor şi a rocilor în fragmente şi particule. Dezagregarea prin astfel de fenomene are loc, îndeosebi, în zonele şi în perioadele cu îngheţuri şi dezgheţuri repetate. Dezagregarea datorită apei. Dintre toţi agenţii de dezagregare, apa este cel mai important. Aşa de exemplu apele curgătoare pot desprinde din locurile pe unde circulă chiar blocuri mari de stâncă, de-a lungul cursului materialul transportat este mărunţit din ce în ce mai mult, prin izbire, frecare şi rostogolire.
O importantă acţiune de dezagregare o au şi lacurile, mările şi oceanele. Valurile acestora izbesc
cu forţă malurile, desfăcând şi mărunţind masa mineralelor şi a rocilor constituente. Datorită izbirii foarte puternice, uneori valurile mărilor şi oceanelor pot desprinde din ţărm blocuri de circa 1000 tone. Dezagregarea datorită vântului. Acesta acţionează ci deosebită tărie în desfacerea şi mărunţirea masei mineralelor şi a rocilor. Vântul spulberă nisipul, praful etc. de la suprafaţa scoarţei. În timpul transportului, materialul antrenat este mărunţit şi mai mult prin frecarea particulelor între ele. Dacă în cale apar obstacole stâncoase, vântul izbeşte materialul fin pe care îl poartă la suprafaţa stâncii, producând roaderea acesteia. Dezagregarea datorită vieţuitoarelor. Procese de dezagregare au loc şi sub influenţa vieţuitoarelor. Aşa deexemplu rădăcinile arborilor pătrund uneori prin crăpăturile stâncilor şi pe măsură ce se îngroaşă, presează asupra acestora, ducând la desprinderea unor părţi din rocă, freacă pereţii crăpăturilor, contribuind la mărunţirea masei mineralelor şi rocilor respective. Acţiuni de mărunţire au loc şi datorită animalelor. Unele dintre acestea îşi sapă adăposturile în stânci, contribuind de asemenea într-o oarecare măsură, la dezagregarea masei mineralelor şi a rocilor. Alterarea • În acelaşi timp cu dezagregarea, are loc şi alterarea care constă în modificarea chimică a mineralelor din roci. Alterarea este de două feluri: chimică şi biochimică sau biologică (datorită vieţuitoarelor). • Alterarea chimică • Principalul factor al alterării chimice este apa. În lipsa apei, sau când aceasta se află sub formă de gheaţă, alterarea, practic nu are loc. În apa care acţionează în alterare, se găseşte dizolvat aer atmosferic cu diferitele lui componente, acizi minerali şi organici care-i măresc mult puterea de alterare. • Fenomenul complex al alterării chimice cuprinde următoarele procese: hidratare, dizolvare, hidroliză, carbonatare, oxidare şi reducere.