Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
REFERAT
TEMA: METODE DE CONSOLIDARE A ZIDARIILOR
CHISINAU
2014
CUPRINS
2 |16
I. Notiunea de consolidare a unui monument istoric
Pază: Activitate care are ca scop protejarea monumentului istoric împotriva furturilor sau a
distrugerilor intenţionate (vandalisme).
3 |16
Integrare socială, economică şi culturală în viaţa comunităţii locale: Înscrierea în
programele de dezvoltare şi în planificarea locală şi regională a acţiunilor de protecţie a
monumentelor istorice.
Materialele care pot inlocui, partial sau total, elementele din materiale traditionale cu
valoare istorica sunt: aluminiul turnat, piatra, betonul armat cu fibre de sticla, betonul
prefabricat, compozitele polimerice armate cu fibre, betoanele epoxidice sau cu alte rasini
polimerice etc.
4 |16
III. Structuri din zidarie. Cauzele care produc deteriorarea structurilor si
elementelor din zidarie.
Vechimea constructiei;
Tipul zidariei:- din piatra naturala sau din caramida arsa sau nearsa;
Materialului de legatura dintre elementele de zidarie: zidarie uscata, mortare cu lianti
(de tip argila, var, mortar de ciment);
Sistemul structural: zidarie nearmata, zidarie armata, zidarie confinata;
Tipul fundatiilor, etc.
5 |16
Aparitia de fisuri si crapaturi la intersectile spaletilor ca urmare a lipsei unor legaturi
care sa asigure conlucrarea spatiala;
Decuplarea spaletilor de buiandrugi sau aparitia de fisuri oblice deasupra golurilor de
usi si ferestre, tot ca efect al actiunii seismice;
Dislocarea si cedarea partiala a zidariei in zonele cu concentrari mari de tensiuni.
Inainte de a se incepe reparea zidariei este important de observat daca fisurarea zidariei
este continua sau nu; daca aceasta este continua trebuie indepartata cauza care o
genereaza, pentru a evita reaparitia fisurii dupa procesul de remediere a zidariei.
Examinarea vizuala are ca scop sa stabileasca daca deteriorarea este pasiva, adica
ramane neschimbata in timp, sau activa, inregistrandu-se o evolutie in raport cu timpul. In
cazul fisurilor/crapaturilor, trebuie inregistrate periodic dimensiunile lor (lungimea si
deschiderea) si trebuie amplasati martori din ipsos care, impreuna cu celelalte date, vor arata
daca respectivele fisuri/crapaturi sunt active sau pasive.
Urmarirea evolutiei crapaturilor in timp se poate face cu ajutorul unor repere din placute
de sticla applicate la suprafata zidului prin lipire cu mortar de ipsos, dispuse transversal pe
directia crapaturii/fisurii.
V. Categorii de interventii
6 |16
Interventii de completare
Prin simpla alaturare vechi/nou, a reintegrarii sau complectarii cu elemente de
constructie sau corpuri noi cu diverse destinatii de functionare, pana la demolarea integrala si
conservarea invelisului exterior vechi. Interventia necesita asigurarea echilibrului dintre
structura nou creata si cea existenta.
Interventii de consolidare
Iau in considerare doar performantele sistemului structural, incluzand solutii tehnice specifice
materialelor. Exista 2 mari clase de interventii de consolidare:
7 |16
ARCE Impanari, injectari, cusaturi armate de
profunzime, tiranti vizibili la nasteri, grinzi
asociate la extrados arc, arce asociate la
intrados.
A. Injectarea fisurilor
8 |16
B. Reintegrarea prin parti, desfacerea profunda a rosturilor si chituirea lor
Interventia este aplicabila doar in cazurile paramentelor (partea exterioară finită a unei
construcții, a unui element de construcție etc.; material care căptușește (cu scop ornamental)
această parte) zidurilor din piatra, care se prezinta intr-o stare relativ buna de conservare si
unde mortarul din rosturi si-a pierdut din proprietatile care asigurau legatura zidariei. Eficienta
sistemului este mare pentru peretii despartitori; aplicarea metodei conduce la importante
economiii de materiale.
Modul de executie:
9 |16
Desfacerea profunda a rosturilor
Modul de executie:
10 |16
Refaceri locale cu mortar special Chituirea rosturilor cu mortar
D. Regenerarea cu
injectii din amestec pe baza de ciment
Este o metoda eficienta daca peretii din zidarie prezinta urmatoarele afectiuni:
Degradari ale mortarului poros sau portiuni pe care mortarul lipseste;
Peretii cu suprafete neregulate si tencuieli desfacute;
Prezenta unor degradari evidente.
Modul de executie:
11 |16
E. Camasuirea zidariei
12 |16
Camasuirea se va realiza cu mortar marca M100, iar operatiunea
de camasuire va fi precedata de indepartarea tencuielii, a
caramizilor sfaramate, de curatarea rosturilor, si de spalarea
si periarea zidariei. Repararea fisurilor izolate se poate
face cu doua plase sudate cu ochiuri de 10 cm, aplicate
in lungul fisurii si legate intre ele cu agrafe.
Consolidarea legaturilor dintre peretii portanti si cei
de contravantuire se poate face cu plase sudate sau cu
injectii de mortar, dupa caz.
In cazul injectarilor se curata de mortar doua rosturi
orizontale de la partea superioara si se introduc doua
bare de otel beton, care se inglobeaza in mortar de
ciment.
Peretii portanti se consolideaza la intersectii cu plase
sudate ancorate intre ele cu bare din otel beton, introduse in
rosturile orizontale prin gauri perforate, in
minimum trei sectiuni, pe inaltimea zidariei.
Consolidarea peretilor portanti cu cei de
contravantuire
13 |16
Camasuirea peretilor din zidarie, va incepe, in general, de la nivelul fundatiilor dintr-o
centura de beton armat. In acest fel se asigura transmiterea incarcarilor la teren.
F. Tiranti centura
Legarea cu scoabe din otel se practica in cazul fisurilor izolate. Scoabele se fixeaza de o
parte si de alta a fisurii pe cat posibil, perpendicular pe aceasta, in zonele cu zidarie
nedegradata. Numarul scoabelor se determina functie de sectiune acestora
Si capacitatea portanta a peretelui de zidarie, cu asigurarea unei lungimi suficiente de
ancorare.
In mod curent se utilizeaza scoabe din otel rotund, fixate in gauri cu mortar pe baza de
ciment. Daca este posibil se indica introducerea scaoeblor pe ambele fete ale zidariei.
H. Bordarea golurilor
Dispunerea de armatura
suplimentara in jurul golului inglobata in camasuiala,
15 |16
Inramarea golului cu o structura din beton armat;
Inramarea golului cu profile metalice.
BIBLIOGRAFIE
17 |16