Instrumente de evaluare a inteligenței generale

 Instrumente psihometrice de evaluare a inteligenței

- Începând cu vârsta de 2 ani
 Scale de dezvoltare
- Începând cu vârsta de o lună

 Instrumente psihometrice de evaluare a inteligențe

▪ Scalele Wechesler (2,6 ani +)
• Kaufman Assessment Battety for Children (K-ABC) (2.6-12.6 ani)
• Kaufman Adult and Adolescent Intelligence Test (KAIT) (11-85+ ani)
• Woodcock-Johnson Cognitive Battery (2-90 ani)
• Stanford Binet (2- 24 ani)
• Cognitive Awareness System (5-18 ani)
• British Abilities Scales (2-18 ani) • Differential Abilities Scales (2.6-18 ani)
• Leiter International Performance (2-28 ani)
• Universal Nonverbal Intelligence (5-17 ani)
• Test of Nonverbal Intelligence (5-85)
▪ Raven Progressive Matrices (4+)

Matrici progresive Raven

 Pentru poppulația generală: 6-80 ani

 Evaluarea inteligenței
 Adaptat în peste 60 de culturi
 5 serii a câte 12 itemi care cresc în dificultate
 5 seturi de imagini/diagrame lacunare în care apar modificări seriale simultan în 2
dimensiuni
 Testul standard: 60 de itemi org în 5 serii (A, B, C, D, E) a câte 12 probleme.
- În cadrul fiecărei serii soluția primei probleme este cât se poate de evidentă.
Soluțiile la problemele care urmează se bazeză pe găsirea soluțiilor precedente și
devin din ce în ce mai dificile.
 - Ordinea itemilor feră antrenamentul necesar înțelegerii metodei de lucru. Cele 5
serii oferă 5 oportunități de a înțelege strategia de rezolvare a problemelor și 5
evaluări progresive ale aptitudinilor intelectuale ale individului
 SPM poate fi administrat și persoanelor care nu vb limba sau care au deficiențe
auditive.
 Poate fi administrat individual sau în grupuri de max 5 pers
 Testele au la bază teoria abilităăților cognitive a lui spearman: fct g are 2 componente:
- Componenta reproductivă
- Componenta eductivă
 Componenta reproductivă a lui g:
- Ability to recall acquired information
- Abilitatea reproductivă vizează capacitatea de recunoaștere și reproducere a unui
material ( în mare parte verbal) care prezintă conceptele explicite, verbalizabile ale
unei culturi
 Componenta eductivă a lui g:
- The ability to draw meaning out of confusion
- A percepe și a identifica relații care nu sunt vizibile imediat
- Formarea constructelor care facilitează manipularea problemelor complexe
- a educe = a extrtage
- matricile evaluează capacitatea de a deduce relații
 Abilitatea eductivă
- Capaciattea de a discerne semnificația de confuzie, de a crea noi insighturi
- De a percepe și de a indentifica relații care nu sunt vizibile imediat
- De a genera noi concepte (în mare măsură non-verbale) facilitând astfel
manipularea problemelor complexe care implică mai multe variabile dependente în
mod mutual
- Abilități necesare atât copiilor pentru a găsi sensul regulilor implicite ale
limbajului cât și managerilor în procese decizionale

 Validitatea de construct = măsura în care se poate susține că testul măsoară o

variabilă sau o trăsătură specifică
 Un test are o validitate de construct bună dacă are la bază o teorie psihologică validată
experimental, respectiv atunci când contructul evaluat de test se comportă așa cum
prezice modelul teoretic.
 Validitatea de criteriu (predictivă ) = măsura în care testul este un bun predictor
pentru un eșantion de componente viitoare
 Criteriu – standardul la care este raportată o performanță la un test
 G on its own does almost as well as the best combination of all abilities measureable
by psychologists
 Matrici progresive raven:
- COLOR (4-12 ani): clasic sau paralel
 3 serii a câte 12 itemi – total 36 itemi
 A, Ab, B
- STANDARD 96-80+): clasic, paralel, plus
 A – stabilirea de relații în structura matricii
 B – analogii între perechile de figuri ale matricii
 C – schimbări progresive în figuri ale matricii
 D – permutări, regrupări de figuri în interiorul matricii
 E – descompuneri în elemente ale figurilor matricii
- AVANSAT (primii 25%): I și II
 Destinat examinării subiecților cu nivel educațional superior, a căror
scoruri se situează printre primele 25% din populație
 Setul I – 12 itemi
 Setul II – 36 itemi
- PLUS
 Creșterea continuă a scorului la testele matrici progresive raven pe
parcursul anilor
 Noua formă a testului reface puterea discriminativă pentru nivelul superior
de performanță
 Inteligența este o carcateristică a grupurilor sau a culturilor

Concluzii

• SPM+ corespunde cerintelor pentru care a fost construit

- Copii de 6 ani, la o performanţă foarte slabă (Percentilul 5), realizează corect 8

matrici Persoanele de i8 ani, la o performantă foarte bună (Percentilul 95) rezolvă
48 de matrici

• Discriminează bine între diferitele nivele de abilitate în intervalul de vârstă 6-8o de ani şi
lasă loc unei viitoare creşteri a scorurilor. Reface puterea discriminativă pe care a avut-o
iniţial testul SPM, permiţând o bună discriminare la polul superior al performantei, dar şi la
cel inferior.

Interpretarea rezultatelor

• NIVEL I „Intelect de nivel superior", dacă scorul atinge sau trece de percentilul 95, pentru
categoria de vârstă a persoanei evaluate.

• NTVEL II „Capacitate intelectuală peste medie", dacă scorul atinge sau trece de percentilul
75 (se acordă II+, dacă atinge sau trece de percentilul 9o).
• NIVEL III „Intelect de nivel mediu", dacă scorul este situat intre percentilul 25 şi 75. (se
acordă cafificativul III+, dacă scorul atinge percentfiul 5o şi III-, dacă este sub acest
percentil).

• NIVEL IV „Capacitate intelectuală sub-medie", dacă scorul atinge sau este sub percentilul
25 (se acordă calific,ativul N-, dacă atinge sau este situat sub percentilul to).

• NIVEL V „Deficienţă intelectuală", dacă scorul atinge sau este sub percentilul 5 pentru
categoria de vârstă a persoanei evaluate.
 WISC – IV

 Wechsler:
- Inteligența: capacitatea individului de a acționa eficient, de a gândi rațional și de a
se confrunta adaptativ la mediu
- Evaluarea inteligenței: sarcini cât mai variate
- WISC - scala de inteligență pt copii
- WAIS – scala de inteligență pt adulți
- WPPSI – scala de inteligență pt preșcolari
 Weschler – Bellevue Intelligence Scale
- Primul lui test
- Strctura are la bază dimensiunile: VERBALĂ, DE PERFORMANȚĂ
- Scor global: iqg
- Condiții de administrare și cotare standardizate
- Pentru fiecare sb, cotele brute se transformă în cote standard

WISC – IV

 A 4-a versiune a scalei de inteligență pt copii (SUA, 2004)

 Versiuni anterioare: 1949, 1974, 1991
 Măsoară ceea ce Weschler considera „inteligența” între 6 si 16.11 ani
 Subscale ale bateriei WISC – IV:
 Structura subscalelor: 3 nivele de analiză:
- NIVELUL I: coeficinetul de inteligență total
- NIVELUL II: 4 indici pe funcții cognitive
- NIVELUL III: 10 subscale individuale obligatorii
 Structura WISC – IV

 Reguli de pornire/oprire:
- Reguli de pornire diferite în fct de vârstă
- Se evită plictiseala vs oboseala
- Memorarea cifrelor si barare pornesc de la itemul 1
- Copiii suspecți de intârzieri în dezvoltare – testarea pornește de la primul item
- Reguli de oprire
- Reguli de revenire
 Administrare individuală
 Interval de vârstă: 6-16 ani
- 10 subteste pt CIT (coef de inteligență)
- 10 subteste pentru a obține cei 4 indici cognitivi
- 3 subteste verbale și 3 subteste de raționament perceput
- 2 subteste de memoorie de lucru și 2 care evaliuează viteza de procesare
 Timp de administrare: mediana = 67 min
Ordinea aplicării subtestelor

Subteste obligatorii

1. Cuburi

2. Similaritati

3. Digit Span

4. Identificarea conceptelor

5. Codaj

6. Vocabular

7. Secventa litere-numere

8. Matrici

9. Intelegere verbala

10. Cautare de simboluri

Subteste suplimentare

11. Completare de imagini

12. Baraj

13. Informatii generale

14. Aritmetica

15. Rationament verbal

Înțelegere verbală:

- SIMILARITĂȚI
- VOCABULAR
- ÎNȚELEGERE
- INFORMAȚII
- RAȚIONAMENT VERBAL

SIMILARITĂȚI:

- În ce fel se aseamănă a și b
 - Indicele de înțelegere verbală
- 23 itemi, 11 noi față de WISC – IV
- Criterii de cotare revizuite
- Item de familiarizare și 2 itemi cu feedback
- Reguli de pornire în fct de vârstă
- Regula de întrerupere: după 5 eșecuri consecutive
- Măsoară raționamentul verbal și formarea conceptelor
- Implică înțelegere verbală, esențial vs neesențial, exprimare verbală

Vocabular:

- Indicele Înțelegere verbală

- 36 de itemi
- Cuvintele sunt prezentate:
 Imagistic
 Verbal
 Regula de revenire a testării
 Regula de întrerupere – după 5 eșecuri consecutive
 Abilități de evaluare
- Baraj lexical
- Achiziția vocabularului
- Abilitatea de învățare
- MLD
- Formarea conceptelor (verbal)
 Implică de asemenea abilități în recepția auditivă, înțelegere, conceptualizare, gândire
abstractă, exprimare verbală

Înțelegere verbală:

 21 de itemi (11 noi, 10 din WISC III)

 Criterii de cotare revizuite
 Oprirea testării după 4 eșecuri consecutive
 Evaluează:
- Raționamentul și conceptualizarea verbală
- Exprimarea verbală
- Abilitatea de a evalua și utiliza informația anterioară
 Implică o serie de cunoștințe de relaționare socială, maturitate și judecată socială,
standarde acceptate de comportamentul social
Informații

 Subscala suplimentară – indicele de înțelegere verbală

 Sarcina este de a răspunde la întrebări de „cultură generală”
 33 itemi (11 noi, 22 din WISC III)
 5 esecuri consecutive
 Evaluează abilitatea de a accesa informații achiziționale pe parcursul educației, MLD
 Inteligența cristalizată
 Recepție auditivă, înțelegere verbală, exprimare

Raționament verbal

 Subscala suplimentară – indicele de înțelegere verbală – subset nou

 Identificarea unui concept pe baza câtorva ancore
 24 itemi
 5 eșecuri consecutive
 Evaluează înțelegerea verbală, raționamentul analogic, capacitatea de abstractizare,
integrarea și sinteza informațiilor, abilitatea de a genera concepte alternative
 MLD, flexibilitate cognitivă

Raționament percepiv: CUBURI, IDENTIFICAREA CONCEPTELOR, MATRICI,

COMPLETARE DE IMG

Identificarea conceptelor:

 Indicele de raționament perceptiv

 28 itemi
 Selecția a doua sau mai multe imagini după un criteriu comun
 Evaluează inteligența fluidă
 Organizarea perceptivă și categorizarea

Matrici:

 35 itemi
 4 tipuri de matrici: COMPLETARE DE PATTERN, CLASIFICARE, RAȚIONAMENT
ANALOGIC, RAȚIONAMENT SERIAL
 Copilul selectează mai multe opțiuni de răspuns
  Testează inteligența fluidă
 O estimare fidelă a abilității mentale generale

Completarea de imagini:

 38 itemi
 Itemii se focalizează mai puțin pe atenția la detalii și mai mult pe raționament
 Evaluează capacitatea de organizare perceptuală
 Capacitatea de concentrare
 Recunoașterea detaliilor esențiale

Memoria de lucru: DIGIT SPAN, SECVENȚA LITERE CIFRE, ARTIMETICA

Memorarea numerelor

 Ordine directă – memoria de scurtă directă

 Ordine inversă
 Trecerea de la sarcina 1 la sarcina 2 necesită flexibilitate cognitivă
 În ordinea prezentării (sarcina 1)
 In ordine inversă (sarcina 2)
 Testează memoria de lucru, capacitatea de a utiliza informația, manipularea mentală

Secvența litere-numere

 Indice de ML
 Sarcina nouă în WISC IV
 Copilul trb să reconstituie o secvență de litere și cifre, începând cu cifrele în ordine
crescătoare apoi literele în ordine alfabetică
 Implică secvențiere, manipulare mentală, atenție, MSD auditivă, viteza de procesare

Aritmetica

 Indice ML – scala opțională

 Calcul mental simplu – 26 itemi
 Tetsează: manipularea mentală, concentrarea, MSD, raționament numeric, secvențiere,
raționament fluid și logic
Viteza de procesare: CODAJ, CĂUTARE DE SIMBOLURI, BARAJ

Codare:

 Viiteza procesării infrmației

 Sarcina subiectului este de a identifica prezența/absența unei serii de stimuli țintă
 Evalueaza: capacitatea de procesare, MSD, capacitatea de învățare, percepția visuală,
coordonare perceptiv-motrică

Căutare de simboluri:

 Viteza de procesare
 Sarcina – identificarea măsurii în care pe o linie există un simbol țintă
 Evaluează: viteza de procesare, MSD vizuală, coordonare ochi mână, flexibilitate
cognitivă, discriminare vizuală, concentrare

INTERPRETAREA REZULTATELOR LA WISC – IV

 Scoruri brute – scorul obținut de sb la fiecare subset

 scoruri standard
 coeficinetul de inteligență: 40-160

Raportarea și descrierea CIT

 analiza măsurii în care abilitatea intelectuală generală este reprezentativă

 se iau în calcul cei 4 indici
 se scade valoarea cea mai mică din valoarea cea mai mare
 dacă diferența este mai mare decât 1.5 sd atunci CIT nu e omogen
WAIS – IV

 elimină dualiatea verbal-performanță (ca și WISC – IV)

 aborddează cei 4 fct cognitivi
 crește acuratețea măsurării inteligenței

SCALA STANDFORD – BINET

 data apariției: SUA 2003

 conține subteste
 sb 5 are la bază Cattell – horn – carroll (model ierarhic al fct cognitive)
 model cu 5 fct
- fluiditate
- cunoaștere
- raționament cantitativ
- raționament vizual
- ML
 Revizuită în totalitate de Thorndike
 Testarea inteligenței indivizilor 2-85 ani
 A fost creată pentru identificarea copiilor limitați și a celor supradotați
 Astfel aceștia puteau fi mutați din învățământul de masă într-unul special + integrarea
lor în cel de masă

Scala de dezvoltare DENVER

 Screeningul dezvoltării d el anaștere până la 6 ani

 125 de sarcini/ itemi grupați pe 4 domenii
- Dezvoltare personală – socială
- Dezvoltare motrică fină adaptativă
- Dezvoltare limbaj
- Dezvoltare motrică grosieră

Școala relativistă

 Conceptul d einteligență este strict relativ, fiind influențat de modul în care acțiuni
diferite se desfășoară la momente diferite în grupuri diferite
 Astfel că inteligența va avea un sens și un concept doar pt cei ce împărtășesc o cultură
comună
  Anastasi a argumentat că este o contribuție de abilități care sunt folosite pt
supraviețuire și avansare în cadrul unei culturi

Școala universalistă

 Prsupune ca există o serie de abilități universale pe care toate speciile le posedă în

ciuda diferențelor culturale
 Berry – toți indivizii posedă abilități comune cum ar fi abilitățile spațiale și cele
cognitive
- Abilitățile umane se dezvoltă conform cerințelor ecologice

Sternberg și inteligența de succes

 Abiliattea de a ajunge la succes în viață din prisma standardelor proprii, în contextul

socio-cultural propriu
 Toate culturile au la bază atât componente universale ale inteligenței, ceea ce diferă
între culturi este conținutul mental
 TEORII ALE INTELIGENȚEI

1. teorii factoriale
 Spearman și fct g
 Thurstone și teoria fcatorilor multiplii
 Sternberg – teoria troarhică a inteligenței
- Abilitatea cognitivă de a îbnvăța din experiență, de a gândi bine, de a reactualiza
informația și de a face față cerințelor vieții de zi cu zi
- Top 10 abilități in 2020:
1. rezolvare de probleme complexe
2. gândire critică
3. managementul oamenilor
4. coordonarea cu ceilalți
5. creativitate
6. inteligența emoționallă
7. judecata și luarea deciziilor
8. orientarea serviciului
9. negociere
10. flexibilitate cognitivă
 Succesful intelligence
- Utilizare set de abilități necesare pentru a obține succesul în viață, într-un context
sociocultural
- Identificarea punctelor forte și exploatarea acetsora, în același timp cu identificarea
punctelor slabe și a modalităților de a le corecta sau compensa
- Adaptarea, modificarea și selectarea mediului
- Găsirea unui echilibru în utilizarea fașelor analitice, creative și practice
 3 componente de bază ale inteligenței:
- Analitică – performanță
 Performance components: procese de ordin inferior care execută
instrucțiunile metacomponentelor
- Creativă
 Rezolvarea problemelor noi care solicită o abordare nouă
- Practică – componente contextuale
 Rezolvarea de probleme în care aplicăm ceea ce știm la contexte zilnice

Gardner – teoria inteligențelor multiple

 Inteligența este abilitatea de a rezolva probleme sau de a crea produse care sunt
valorizate în contexte culturale
 Fiecare individ are toate tipurile de inteligență – ele ne fac umani
 Nu există indivizi cu profile similare
 Modalitate de a atinge scopuri educaționale, nu este un scop în sine
 Pune în discuție factorul g
  Metode de evaluare
 Inteligența este văzută într-un mediu specific
 Nu exitsă structuri generale
 Propune metode alternative de evaluareâ
 Potențial biopsihologic influențat de CULTURĂ, EXPERIENȚĂ, FACTORI
MOTIVAȚIONALI
 Nu există o ierarhie a abilităților, toate sunt egale
 Criterii de identificare a unui tip de inteligență:
- Măsurabilitate
- Repr neurală distinctă
- Traiectorie distinctă de dezvoltare
- Există o oarecare bază în biologia evoluționistă
- Este influențabil și susceptibilă
- Există teste de inteligență care să susțină constructul
- Distincția față de alte tipuri de inteligență
- Demonstrează un sistem de bază – sistem informațional de procesare

Teorii moderne ale inteligenței

Teoria PASS

 Accentuează procesările cognitive

- Planificare – stabilirea de scopuri, rezolvare de probleme, autoreglare
- Atenție – concentrarea pe stimuli relevvanți
- Procesări simultane – procesare stimulilor în ansamblu
- Procesări succesive – procesarea stimulilor secvențial
 Testul CAS (Cognitive assessment system)
- Are la bază studiile lui Luria de neuropsihologie

Luria (1972):

 Prima unitate fct: ATENȚIA

 A doua unitate fct: SIMULTAN ȘI SUCCESIV
 A treia unitate fct: PLANIFICAREA
Testul CAS

 Evaluează abilități de procesare cognitivă

 Naglieri, Das și Goldstein
 Administrat individual
 45-60 min
 5-17 ani
 Patru scoruri care au la bază teoria PASS

Structura CAS:

 Planificare
- Matching nr
- Planned codes
- Planned connections
 Simultaneitate:
- Matrice nonverbale
- Reglare verbal spațială
- Memora figurativă
 Atenție
- Atenționare expresivă
- Detectare numerică
- Atenție receptivă
 Succesiv:
- Serie de cuvinte
- Secvențe repetitive
- Rata de vb sau enunțare de întrebări

Teoria PASS

 Planificarea este un proces cognitivv prin care o persoană identifică, selectează și

utilizează eficient soluții la probleme
- Rezolvare de probleme
- Realizare de planuri și implementarea lor
- Controlul impulsurilor
- Reactualizarea cunoștințelor necesare implementării
 Planificarea este măsurată prin 3 subteste:
- Potriviri de cuvinte
- Coduri:
  copiilor li se cere să găsească o stratgie pentru a completa cât mai repede
pagina
- Conexiuni

 Atenția este un proces mental prin care o persoană selectează stimulii relevanți din
mediu și ignoră alți stimuli în scopul realizării unei sarcini
- Focalizare/concentrare
- Selectivitate
- Rezistența la distractori
 Procesarea simultană este un proces cognitiv prin care o pers integrează stimulii într-
un grup
- Stimulii sunt văzuți ca întreg
- Fiecare fiesă din întreg este relaționată cu alta
 Procesarea succesivă este un proces cognitiv în care persoana integrează stimulii
secvențial
- Stimulii sunt procesați în lanț
- Stimulii nu sunt relaționați

Evaluarea nivelului de dezvoltare a gândirii prin probele operatorii (Piaget)

 Lucrează cu Simon
 Consideră interesantă analiza modului în care copiii răspund la întrebările testului
Binet-Simon – modalitatea de analiză în procesele de gândire
 Argumentarea răspunsurilor corecte și a celor greșite la probele cognitive
 Stadiile dezvoltării:
1. SENZORIO-MOTOR: 0-2 ani
2. PREOPERAȚIONAL 2-6/7 ANI
- egocentrism
- contrare pe o trăsătură
- lipsă ireversibilitate
3. OPERAȚII CONCRETE: 6/7-11/12 ANI
4. OPERAȚII FORMALE: 11/12-...
- REPERE:
 Conservarea cantității: de la 5 ani
 Conservarea greutății: de la 9-10 ani
 Conservarea volumului: 10-11 ani
 Disocierea volumului-greutate: 12 ani
  Testele piagetiene – model teoretic sistematic, experimental
 Experimentele psihogenetice concepute de piaget au fost elaborate, standardizate și
transformate în teste psihologice
 Sunt experimente standardizate, cadrul teoretic al interpretării psihometrice îl
constituie teoria psihologică care a stat la baza experimentelor – teoria piagetiană
devine necesară atât pentru aplicarea cât și pt interpretarea probelor operatorii

Scop și interpretare:

 Scopul: identficarea stadiului la care a ajuns inteligența copilului în dezvoltarea ei; nu

acela de a clasifica sb unii în raport cu ceilalți
 Rezultatele evaluării sunt raportate la stadiul de dezvoltare și nu la norme/etaloane
 Probele operatorii sunt clasificate în fct de nivelul de dificultate care coresspunde
nivelurilor psihogenetice de dezvoltare a inteligenței: intuitiv, concret, prefrontal,
formal
 Clasificarea are la bază modelul psihogenetic al succesiunii stadiilor:
- Probele stadiului formal nu pot fi rezolvate înaintea rezolvării probelor stadiului
concret
- Dacă probele stadiului concret au fost rezolvate – nu știm dc cele formale vor fi
rezolvate – depinde de nivelul dezvoltării inteligenței copilului
 Interpretarea unei probe implică:
- Descrierea ansamblului de operații de care este capabill un subiect
- Descrierea operațiilor pe care nu le poate realiza
- Cunoașterea structurii inteligenței și nu doar măsurarea unui randament
 Cotele obținute d eun sb se raportează la scorul maxim posibi prevăzut pentru fiecare
categorie de probe
 Scorul maxim exprimă dezvoltarea în limitele normal eale subiectului
 În cazul testelor clasice scorul maxim relevă un nivel superior de dezvoltare a
inteligenței

Evaluarea și conservarea cantităților

 Cantități coninue și discontinue

 Permit analiza procesului de trecere de la gândirea intiutivă la cea operatorie
 Până la vârsta de 5 anni percepția domină gândirea
 După 5 ani, copilul poate clasifica, seria, pune în corespondență pe baza unor
argumente logice
  Sunt utile în evaluarea maturității școlare precum și în analiza nivelului inteligenței
(utilă mai ales în cazurile insuccesului școlar)
- Cantitățile discoontinue omogene
- Antități discontinue neomogene
- Cantități continue
 La probele de conservare a cantităților în fct de nivelul psihogenetic în care se află
subiecții pot prezenta:
- Conduite preoperatorii
- Conduite intermediare
- Conduite operatorii concrete
 Compunerea deplasărilor:
- Dc distanța parcursă de un tren e mai mare la urcare sau la coborâre
 Raționament verbal
 Conservarea volumului și disocerea la greutate

Critici:

 Stadiile nu țin de vârste

 Performanțele neomogene la diferite conținuturi
 Luatrey: există diferențe individuale în cadrul nivelului structural de dezvoltare
 Longeot: există diferențe individuale în dezvoltare, în sensul ritmului de dezvoltare și
ordinea în care își construiesct diferite noțiuni în interiorul aceluiași studiu