Sistemul carotidian – arterele capilui si gatului

Sist arterial carotidian vascularizeaza capul si gatul, capul insemnand si formatiunile extracraniene
dar si encefalul, fiind const din arterele carotide comune stg si dr, cu origini diferite la stg si la dr.

Carotida comuna dr se desprinde din tr arterial brahiocefalic in timp ce carotida comuna stg se
desprinde direct din crosa aortei.

Datorita acestei origini diferite, cele doua artere carotide comune prezinta variatii de lungime, in
sensul ca cea stg este cam cu 3 cm mai lunga decat cea dreapta, avand o portiune intratoracica cu o
directie oblica superior si lateral pana in regiunea gatului, unde ia o directie verticala, ascendenta, la
fel ca si cea dr.

De aceea, artera stg avand o portiune intratoracica va avea anumite raporturi in acest segment
intratoracic:

-anterior cu tr venos brahiocefalic stg

-posterior cu art subclaviculara stg si cu ductul toracic = canalul toracic

-medial cu faringele si esofagul

-lateral cu pleura si plamanul stg precum si cu nervul vag stg

La niv gatului cele doua carotide comune prezinta aceleasi raporturi:

-anterior cu gl tiroida, cu m omohiodian, aponevroza cervicala mijlocie, cu m sternocleidomastoidian

si aponevroza cervicala superficiala

-posterior vin in raport cu m prevertebrali, acoperiti de aponevroza cervicala profunda

-medial cu faringele si esofagul

-lateral cu vena jugulara interna

Fiecare artera carotida va fi invelita intr-o teaca conj vasculara in interiorul careia se mai afla si vena
jugulara interna si nervul vag.

La marginea superioara a cartilajului tiroid art carotide comune se impart in:

-carotida interna

-carotida externa

La niv bifurcarii, pe fiecare carotida se afla cate un glomus=corpuscul intercarotidian, constituit din
aglomerari de capilare si din chemoreceptori care sesizeaza modificarile compozitiei chimice a
sangelui, fiind capabila in mod reflex sa produca modificari ale ritmului respirator.

ARTERA CAROTIDA EXTERNA

Este ramul medial de bifurcatie al carotidei comune, fiind artera destinata fetei, gatului si durei
mater.
 Ia nastere la niv planului orizontal dus prin marginea superioara a cartilajului tiroid, corespunzator
procesului transvers a celei de-a 4-a vertebre cervicale.

Ca si traiect, se gaseste ant si medial fata de carotida interna, dupa care se indreapta oblic superior
si inafara, pt a incrucisa fata ant si apoi externa a arterei carotide interne, plasandu-se coresp
denumirii sale. Dupa ce isi ocupa locul pe partea laterala a gatului, urca vertical in santul carotidian
pana la niv Gonionului, unde traverseaza m buchetului Riolan, dupa care trece in regiunea
subparotidiana (ant), dupa care patrunde in loja gl parotide, nivel la care la niv colului condilului
mandibulei se imparte in ramurile sale terminale reprezentate de

-artera temporala superficiala

-artera maxilara interna

Datorita traiectului sau, se descriu 3 portiuni:

-cervicala propriu-zisa care se intinde de la origine pana la pantecele post al m digastric in care artera
carotida este situata in santul carotidian, nivel la care este usor abordabila chirurgical. In aceasta loja
carotidiana are raporturi cu 4 planuri dinspre lateral spre medial:

---celulo-ganglionar – cuprinde o cantitate de tesut celulos cu numerosi ggl limfatici ce apartin

grupului ganglionar jugular intern – fac parte din ggl cervicali profunzi. Printre acest ggl unul e mai
voluminos situat imediat sub pantecele post al digastricului si care poarta denumirea de ggl lui
KUTNER care se poate palpa sub pantecele post al m digastric.

---venos – reprezentat de vena jugulara interna ce va cobori posterolateral de artera, iar la niv
marginii sup a cartilajului tiroid in aceasta vena se va deschide trunchiul venos tiro-lingo-faringo-
facial

---nervos – din nervii glosofaringian, vag si hipoglos. Nervul vag este situat in unghiul diedru posterior
dintre vena jugulara interna si artera carotida externa. N hipoglos are raporturi mai intime cu artera
pe care o incruciseaza, trecand lateral ei, cam la niv la care din carotida externa se desprinde artera
occipitala. In aceasta regiune se descrie triunghiul lui FARABEUF delimitat superior de nervul
hipoglos, posterior de vena jugulara interna, anterior de trunchiul venos tiro-lingo-faringo-facial. In
aria acestui triunghi artera carotida externa este situata „mai superficial” si reprezinta triunghiul sau
zona de abord chirugical a carotidei.

---arterial

-portiunea subangulomaxilara tine de la niv la care carotida externa se angajeaza sub pantecele post
al m digastric, descrie o curba cu concavitatea medial, apropiindu-se de peretele lateral al faringelui,
la niv regiunii paraamigdaliene, dupa care traverseaza diafragmul stilian, dupa care patrunde in
spatiul subangular anterior intre doua planuri musculo-aponevrotice, constituite in partea laterala de
pantecele post al digastricului si lig stilohioidian si in partea mediala de lig stilomaxilar si m stiloglos si
stilofaringian, aceste elemente din partea mediala separand carotida ext de carotida int.

Art carotida ext trece prin furca m stilieni profunzi, repr de m stiloglos si stilofaringian.

In aceasta portiune este relativ profunda, venind in rap cu amigdala palatina si peretele lateral al
faringelui si avand raporturi cu nervul glosofaringian si cu ramul lingual al facialului.

-portiunea intraparotidiana, in care artera e situata profund in loja gl parotide, intrand prin fata sa
interna si urcand spre colul condilului mandibulei, unde devine superficiala si se imparte in ramurile
sale terminale.
 In loja gl parotide are rapoturi cu 2 planuri, in partea laterala este planul VENOS format de vena
jugulara externa si in partea mediala planul NERVOS reprezentat de n facial, auriculo-temporal si
ramul parotidian al n auricular (ram din plexul cervical)

Ramuri colaterale. In afara catorva ramuri parotidiene pt gl parotida, la niv gatului si fetei, din
artera carotida ext se vor desprinde 6 ramuri colaterale:

-artera tiroidiana superioara (1)

-artera linguala(2)

-artera faciala (3)

-artera auriculara posterioara (4)

-faringiana ascendenta(5)

-occipitala(6)

(1) - se deprinde de pe fata ant a carotidei externe putin deasupra originii ei, indreptandu-se catre
gl tiroida si fiind insotita in traiectul sau de vena cu acelasi nume si de nervul laringeu extern. In
cursul traiectului sau, da 5 ramuri colaterale, repr de arterele

-subhioidiana-va vasc m din regiune subhioidiana

-artera sternocleidomastoidiana – pt m cu acelasi nume

-artera laringee superioara- pt laringe si epiglota

-laringee inferioara- pt etajul subglotic al laringelui si pt corzile vocale inferioare

-ramura m suprahioidieni

La niv lobului sup al gl tiroide se imparte in 3 ramuri terminale:

-o ramura externa ce se va ramifica pe partea anterolaterala a lobului tiroidian

-o ramura interna care este de fapt ramura principala destinata lobului tiroidian si care se va
anastomoza cu cea de partea opusa formand arcasa supraistmica

-ramul posterior care va merge pe fata post a lobului tiroidian si se va anast cu o ramura post din
tiroidiana inferioara

(3) - artera destinata fetei, care ia nastere din carotida ext pe fata sa anterioara, putin deasuora
lingualei, dupa care se indreapta oblic superior si anterior parasind regiunea carotidiana si
angajandu-se sub pantecele post al digastricului si m stilohioidian, inconjoara apoi marginea inf a
mandibulei , ajungand la niv fetei unde devine flexuoasa, indreptandu-se initial spre comisura
buzelor si apoi spre unghiul intern al ochiului unde se termina prin ramul sau ANGULAR ce se
anastomozeaza cu artera nazala, ram din artera oftalmica.

Ca si raporturi, sunt diferite in cele doua portiuni:

-in portiunea cervicala artera faciala este situata profund, in aria triunghiului FARABEUF din loja
carotidiana. Trece apoi prin furca m stilieni, ajungand in reg paraamigdaliana, apoi in reg submaxilara
unde este situata pe fata interna a gl submaxilare
-in portiunea faciala este superficiala, artera trecand peste m buccinator, canin si ridicatorul buzei
superioare si fiind acoperita de m platisma, rizorius, marele si micul zigomatic

In acest traiect facial este insotita de vena faciala ce trece posterior arterei, descriind coarda arcului
pe care il formeaza artera.

Ramurile col se desprind din portiunea cervicala si faciala, fiind in total in numar de 8, 4 din reg
cervicala, si 4 din reg faciala.

In reg cervicala da arterele: palatina ascendenta (inf), pterigopalatina, submaxilara, submentala.

In reg faciala da arterele: maseterina inferioara, coronare sau labiale superioara si inferioara, artera
aripii nasului.

Artera SUBMENTALA- se desprinde in loja submaxilara, terminandu-se in reg mentoniera, furnizand

ramuri pt gl submaxilara, m si tegumentul din reg suprahioidiana.

Arterele CORONARE sau LABIALE sunt destinate buzelor, se desprind din carotida pe fata ext a
buccinatorului, se indreapta spre comisura buzelor, patrunzand in grosimea fiecarei buze, unde se
anastomozeaza cu cea de parte opusa pt a forma cercul arterial perilabial. Din acest cerc arterial se
desprinde o artera a subcloadonului pt septul nasului si lobulul nasului.

ARTERA ANGULARA este ramul terminal al facialei, ce urca pe procesul frontal al maxilei pana in
unghiul intern al ochiului, furnizand ramuri pt tegument si m fetei.

(2) - se desprinde din reg anteromediala a arterei, deasupra tiroidienei superioare si sub artera
faciala

De la origine merge anterior, superior si medial, apropiindu-se de osul hioid si angajandu-se in reg
suprahioidiana pe sub muschiul hioglos va merge paralel cu osul mare al osului hioid catre cornul mic
unde isi schimba directia, devenind ascendenta si flexuoasa, dupa care se angajeaza sub m
milohioidian, nivel la care da artera sublinguala-principalul sau ram colateral.

Din acest punct se va numi artera RANINA devenind si mai flexuoasa, indreptandu-se catre vf limbii,
unde se anastomozeaza cu cea de parte opusa, cam la 1 cm de vf limbii, descriind arcul ranin al lui
MAYER.

In prima portiune artera e situata profund in reg carotidiana, fiind situata in regiunea
suprahioidiana laterala in asa numitul triunghi al lui BECLARD/posterior al lingualei, reprezentand
triunghiul de descoperire si de ligatura a arterei, delimitat de marginea posterioara a hioglosului,
pantecele post al m digastric si cornul mare al osului hioid, practic artera este situata in interstitiul
dintre m hioglos si constrictorul mijlociu al faringelui, practic la cativa mm deasupra cornului mare al
hioidului care serveste si ca reper pt descoperirea arterei. Acest triunghi e traversat superficial de n
hipoglos.

Urmatoarea portiune e regiunea sublinguala unde vine in raport cu gl submaxilara si canalul sau de
excretie (lui WARTON), cu n lingual si cu n hipoglos.

In ultima portiune, artera se afla in grosimea limbii, pana la niv terminarii.

Ramurile colaterale sunt in nr de 3 mai importante:

-artera suprahioidiana – va vasculariza partea superioara a muschilor suprahioidieni,

anastomozandu-se cu cea de parte opusa
-artera dorsala a limbii- merge vertical pe m hioglos, ajungand pe partea laterala a bazei limbii, unde
se ramifica in muschii si mucoasa V-ului lingual

-artera sublinguala- destinata planseului gurii si gl sublinguale. Se desprinde in reg suprahioidiana

dupa care traverseaza reg sublinguala, fiind insotita pe traiectul sau de nervul lingual. Va da ramuri pt
gl sublinguala, pt m planseului bucal, pt m suprahioidieni, terminandu-se sub baza fraului limbii, prin
2 ramuri:

-superior sau maxilar-pt barbia osoasa

-inferior sau mentonier- pt partile moi ale reg mentoniere

Se va anastomoza cu cea de parte opusa, din aceasta anastomoza plecand artera fraului limbii.

(5) - este cel mai subtire ram colateral, merge catre peretele lateral al faringelui la niv caruia se
ramifica, vasculariand m constricor al faringelui si m prevertebrali.

Faringelui ii trimite 3 ramuri faringiene:

-superioara

-mijlocie

-inferior

si da urm ramuri colaterale:

-artera timpanica-care va patrunde in casa timpanului

-2 ramuri meningee

-1 ram prevertebral pt m prevertebrali

-1 ram ganglionar pt ggl cervical superior

-1 ram tubar pt trompa lui Eustachio

(6) - se desprinde de pe partea posterioara a arterei carotide, de la origine mergand oblic superior
de-a lungul pantecelui posterior al m digastric, trece apoi intre apofiza mastoida si procesul transvers
al Atlasului, mergand in partea superioara a cefei, pana la niv protuberantei occipitale externe, unde
se imparte in 2 ramuri:

-extern

-intern

ce se vor distribui regiunii parietale posterioare si reg occipitale.

Ca si ramuri colaterale va da :

-artera sternocleidomastoidiana superioara

-artera stilomastoidiana care va traversa gaura stilomastoidiana cu nervul facial si se va distribui casei
timpanului

-artera meningee ce se distribuie durei mater din reg mastoidiana

 (4) - ia nastere deasupra occipitalei, tot de pe fata post a carotidei externe, de la origine mergand
oblic superior, intra in loja gl parotide pe care o parcurge pana la niv vf mastoidei, unde devine
superficiala, se plaseaza in santul retro-auricular, si se termina prin 2 ramuri:

-un ram pt pavilionul urechii-ramul auricular

-un ram pt tegumentul din reg mastoidiana- ramul mastoidian

Da cateva ramuri colaterale musculare, glandulare, si uneori poate da artera stilomastoidiana.

RAMURILE TERMINALE ALE ARTEREI CAROTIDE EXTERNE:

ARTERA TEMPORALA SUPERFICIALA SI MAXILARA INTERNA care se desprind in reg parotidiana la

niv condilului mandibulei

TEMPORALA
Ramul lateral de bifurcatie, care de la origine urca vertical iesind din loja parotidiana, fiind insotita
de nervul auriculo-temporal, trecand anterior de TRABUS si incrucisand in unghi drept procesul
zigomatic al temporalului, ajungand cam la 2-3 cm deasupra arcadei zigomatice, se imparte in 2
ramuri terminale:

-un ram anterior – frontal – ce se va distribui pleoapei superioare, anastomozandu-se cu artera

supraorbitara

-un ram posterior- parietal – ce se va distribui teg fruntii, m frontal si m auriculari

Datorita incrucisarii arcadei zigomatice, acestei artere i s-au descris 2 portiuni:

--inferioara subzigomatica unde este situata profund in reg parotidiana

--suprazigomatica in care artera este situata superficial, practic in reg temporala

Ca si ramuri colaterale da:

-artera transversa a fetei care ia nastere in loja parotidiana, traverseaza apoi m buccinator si
maseter, terminandu-se in partile moi ale obrazului

-artera zigomatico-maxilara- se va indrepta catre partea externa a pleoapelor si m orbicular al

pleoapelor

-arterele temporale profunde posterioare- ramurile cele mai voluminoase ce perforeaza aponevroza
m temporal, urcand intr-o dedublare a acestei aponevroze si apoi plasandu-se intre m temporal si
solzul temporalului, vascularizeaza acest muchi si partile moi ale regiunii temporale

-3 artere auriculare- sup – va fi destinata m auricular anterior

-mij – conchai si radacinii helixului

-inf – pt tragus si pt lobulul urechii

 MAXILARA INTERNA
Al 2-lea ram terminal al arterei carotide externe. Ramul terminal median si profund al
carotidei ext ce se intinde din regiunea parotidiana pana in fundul fosei pterogimaxilare
unde se termina ca artera sfenopalatina.
De la origine traverseaza loga glandei parotide, iesind din ea si traversand apoi butoniera
retrocondiliana a lui Juvara, delimitata intre colul condilului mandibulei si marginea
posterioara a aponevrozei interpterigoidiene. In acest traiect al ei este insotita de nervul
auriculo temporal. Se indreapta apoi catre tuberozitatea maxilei, pe care este aplicata, fiind
situata intre m temporal si pterigoidianul lateral, descrie apoi o curba cu convexitatea
anterior, indreptandu-se catre colul condilului mandibulei.
In loja gl parotide vine in raport cu nervul facial, nervul auriculo temporal si artera carotida
externa si vena jugulara interna.
In fosa pterigomaxilara are raporturi cu nervul maxilar si cu ggl sfenopalatin al lui Meckel,
situat pe traiectul nervului maxilar.
Ramurile colaterale:
-ramurile ascendente:
==artera timpanica
==artera mica mengingee
==artera meningee mijlocie
==arterele temporale profunde anterioara si mijlocie
-ramurile descendente:
==alveolara inferioara
==maseterina superioara
==bucala
==palatina superioara
==arterele pterigoidiene
-ramurile colaterale anterioare:
==artera alveolara
==artera suborbitara
-ramuri colaterale posterioare:
==sfenoidala (vidiana)
==pterigopalatina
 ARTERA TIMPANICA – traverseaza scizura lui Glasser si se distribuie casei timpanului.
ARTERA MENINGEE MICA – patrunde in craniu prin gaura ovala impreuna cu nervul
mandibular si se distribuie meningelui.
ARTERA MENINGEE MIJLOCIE – va patrunde in craniu prin gaura spinoasa
ARTERELE TEMPORALE PROFUNDE – vor vasculariza muschiul temporal
ARTERA ALVEOLARA INFERIOARA – se desprinde in apropierea colului condilului
mandibulei, intreptandu-se inferior impreuna cu nervul alveolar inferior, va patrunde in
canalul dentar pe care il parcurge pana la niv gaurii mentoniere, nivel la care iese din canal si
se imparte in
-ramuri mentoniere pt partile moi ale barbiei
-ram incisiv care va merge catre radacinile dintilor
-ram canin, vascularizand totodata partile moi din vecinatatea simfizei mentoniere
Pe traiectul sau va da un ram – artera milohioidiana care va vasc m cu acelasi nume, va da
ramuri dentare pt restul dintilor arcadei inferioare, si ramuri pterogoidiene pt pterigoidianul
medial.
ARTERA PALATINA SUPERIOARA – va merge in canalul palatin posterior impreuna cu nervul
palatin anterior, iar la niv boltii palatine se va distribui palatului dur si valului palatin.
ARTERA MASETERINA SUPERIOARA - va vasc m maseter mergand pe fata sa profunda
ARTERA BUCALA – se desprinde in apropierea arterei temporale superficiale si merge pe
tuberozitatea maxilei, apoi pe fata superficiala a buccinatorului pe care il vascularizeaza. Va
vasc m buccinator, obrajii, canalul lui Stenon, si mai vasc bula grasoasa a lui Bichat, la niv
obrajilor, deasupra buccinatorului.
ARTERELE PTERIGOIDIENE – pot fi in nr de 3 pana la 6 ramuri care vor vasc m pterigoidian
extern, dar trimit ramuri si catre cel intern/median.
ARTERA ALVEOLARA – va merge printr-un canal din tuberozitatea maxilei, ajungand in
sinusul maxilar pe care il va vasculariza, dand totodata ramuri pt molarii si premolarii
superiori.
ARTERA SUBORBITARA – ia nastere din fosa pterigomaxilara apoi se angajeaza prin fanta
sfenomaxilara, ajungand in canalul suborbitar pe care il traverseaza impreuna cu

se exteriorizeaza la niv gaurii infraorbitare, dand ramuri pt pleoapa inferioara, obraji, buza
inferioara. Din aceasta artera se desprinde un ram ce va merge prin canalul incisiv,
distribuindu-se incisivilor si caninilor superiori.
ARTERA VIDIANA – va merge prin canalul vidian si va vasc mucoasa faringiana din jurul
trompei lui Eustachio
 ARTERA PTERIGOPALATINA – va merge prin canalul pterigopalatin si se va distr mucoasei
boltii faringelui.
ARTERA SFENOPALATINA – ramul terminal al maxilarei interne. Artera maxilara luand
aceasta denumire dupa ce da cele 14 ramuri colaterale. Ea va merge catre gaura
sfenopalatina prin care patrunde in fosa nazala unde se imparte in doua ramuri:
-ram intern ce va merge pe septul nazal si va patrunde apoi in canalul palatin anterior
ajungand la niv boltii palatine
-un ram extern ce va merge pe peretele lateral al cav nazale (cornete si meaturi) dand
ramuri pt sinusul frontal, maxilar si celulele etmoidale anterioare, mijlocii si posterioare.
 ARTERA CAROTIDA INTERNA

Initial este ramul lateral de bifurcatie al carotidei comune, care este destinata partii
anterosuperioare a encefalului, globului ocular, si anexelor sale. De la niv originii se
indreapta oblic superior si cam dupa 2 cm trece in partea mediala ocupand locul
corespunzator denumirii sale, se indreapta spre peretele lateral al faringelui, incrucisand
carotida externa, la niv peretelui lateral al faringelui are o directie verticala, indreptandu-se
catre orif inferior al canalului carotidian prin care patrunde in craniu parcurgandu-l pana la
orif superior prin care intra in craniu si se angajeaza in sinusul cavernos.
La extr sa anterioara trece medial de procesul clinoid anterior, perforeaza dura mater si da
la acest nivel un ram colateral-cel mai voluminos-artera oftalmica, dupa care se termina prin
4 ramuri cu directie diferita reprezentata de arterele:
-cerebrala anterioara
-cerebrala mijlocie
-comunicanta posterioara
-coroidiana anterioara
In cursul traiectului sau, carotida interna strabate 4 regiuni:
=carotidiana superioara- vine in rap cu artera carotida externa, vena jugulara interna
posterolateral, trunchiul venos piro-lingo-faringo-facial care o incruciseaza aproape de
origine pt a se varsa in vena jugulara interna. Tot aici vine in rap cu nervul hipoglos ce
incruciseaza artera la niv pantecelui posterior a, digastricului si participa la demilitarea
triunghiului FARABEUF.
Este in raport cu nervul vag situat posterior arterei si simpaticul cervical.
=retrostiliana- situat lateral de faringe, este un spatiu format de faringe in partea mediala, de
m sternocleidomastoidian in partea laterala, aponevroza faringiana anterior, m prevertebrali
in partea posterioara. In acest spatiu artera este situata profund, acoperita de gl parotida si
vine in rap cu nervii glosofaringian, spinal, hipoglos, vena jugulara interna.
=canalul carotidian- vine in rap cu un plex venos carotidian=plex de vene ce leaga jugulara
interna de sinusul cavernos
=portiunea cavernoasa- vine in rap cu sinusul cavernos=vas venos care strange sangele de la
craniu. Prin intermediul lui vine in rap cu nervii 3,4, 6 si cu nervul oftalmic al trigemenului.
 ARTERA OFTALMICA – principalul ram colateral, desprinsa la niv procesului clinoidian
anterior, se indreapta catre gaura optica prin care patrunde in orbita printre nervul optic si
nervul oculomotor, merge apoi pe peretele medial al orbitei, unde se imparte in 2 ramuri:
-ascendenta=frontala
-descendenta=nazala
Pe traiectul ei da o serie de ramuri colaterale, grupate in fct de nervul optic:
-ramuri ce iau nastere lateral de nervul optic, repr de artera lacrimala ce vasc glanda
lacrimala si pleoapa superioara
-ce iau nastere deasupra n optic, repr de artera centrala a retinei care va vasc retina, artera
supraorbitara si arterele ciliare lungi posterioare (va forma marele cerc arterial al irisului),
arterele ciliare scurte – vor vasc coroida si da o serie de ramuri musculare inferioare pt m
globului ocular (extrinseci)
-ce iau nastere medial de n optic, repr de artera etmoidala posterioara care va merge in
etajul anterior al endobazei unde va da ramuri nazale ce vor trece prin prif lamei ciuruite in
fosele nazale, artera etmoidala anterioara si ramurile palpebrale superioara si inferioara
Ramurile terminale iau nastere la niv scizurii lui Sylvius si participa la vasc encefalului.
 VENELE CAPULUI SI GATULUI

Sangele venos de la cap si gat este varsat de fiecare parte in marile trunchiuri venoase de la
baza gatului prin 6 vene:
-vena jugulara interna
-vena jugulara externa
-vena jugulara anterioara
-vena jugulara posterioara
-vena vertebrala
-vena tiroidiana inferioara
VENA JUGULARA INTERNA – aduna sangele venos din cutia craniana, din reg orbitara, de la
o parte a fetei, din cea mai mare parte a reg anterioare a gatului.
Incepe la niv gaurii jugulare unde continua sinusul venos lateral, coboara apoi in partea
anterolaterala a gatului, avand raporturi cu artera carotida interna, cu artera carotida
externa si in partea inf cu carotida comuna, la niv gatului formand pachetul vasculo nervos
impreuna cu nervul vag, acest elemente fiind continute intr-o teaca fibroasa repr de teaca
vasculara.
Pe masura de coboara spre baza gatului isi modifica calibru, prezentand 2 portiuni mai
dilatate, una la niv gaurii jugulare=golful venei jugulare si cealalta in partea inf, la terminare,
de aspect fuziform =sinusul venei jugulare.
Ca si raporturi, corespunde partii post a gaurii rupte/jugulare, fiind situata sub casa
timpanului, apoi la gat este situata lateral de artera carotida si vine in rap cu nervul vag,
situat in unghiul diedru posterior dintre cele doua vase.
Pe traiectul sau primeste o serie de afluenti:
-sinusul pietros inferior, cateva vene faringiene, sinusul pietro-occipital, o vena condiliana
anterioara.
La niv gatului cel mai important afluent este trunchiul venos piro-lingo-faringo-facial,
venele piroidiana superioara, linguala, faciala si faringiana ascendenta.
Se anastomozeaza cu jugulara externa prin ramuri ce unesc venele frontale cu cele
temporale si prin ramuri ce unesc plexul alveolar cu plexul pterigoidian. Mai este o ramura
comunicanta intraparotidiana si prin vene emisare ce fac sa comunice sinusurile paranazale
cu vena jugulara.

VENA JUGULARA EXTERNA – aduna sangele venos de la cea mai mare parte a peretilor
cutiei craniene, de la regiunile viscerale ale gatului si de la reg posterioare si laterale ale
gatului.
Se form in reg parotidiana din venele temporala superficiala si maxilara interna.
La nivelul gatului condilului mandibulei. De la origine strabate in orgine reg parotidiana,
sternocleidomastoidiana si supraclaviculara, in reg parotidiana fiind situata lateral de artera
carotida externa si medial de nervul facial, strabate apoi fata superficiala a
sternocleidomastoidianului, ajungand in reg supraclaviculara unde are un traiect f scurt,
traverseaza aponevrozele cervicale superficiala si mijlocie, se curbeaza apoi ajungand sa se
verse in vena subclaviculara.
Prezinta de-a lungul ei 2 valvule, una in port mijlocie si una in port inferioara, primind ca si
afluenti in cursul traiectului sau plexuri venoase de la reg superficiale de la vena jugulara
anterioara.
VENA JUGULARA ANTERIOARA- in partea ant a gatului, de o parte si de alta a liniei
mediane, strabatand in ordine reg suprahioidiana si ajungand in vena jugulara externa sau in
vena subclaviculara. Ea se formeaza din mai multe vene submentale in reg suprahioidiana,
dupa care coboara vertical sub aponevroza cervicala superficiala si imediat sub osul hioid
patrunde in grosimea acestei aponevroze, mergand pana deasupra furculitei sternale.
Cele 2 vene jugulare anterioare se anastomozeaza intre ele la dif niveluri.
VENA JUGULARA POSTERIOARA – se formeaza din plexul venos occipito-vertebral, merge
apoi pe sub m mare drept posterior al capului, pana la procesul spinos al axisului, unde se
anastomozeaza cu cea de parte opusa, mergand apoi oblic in jos si in afara, pana la procesul
spinos al celei de-a 7-a vertebre cervicale, dupa care se indreapta anterior, varsandu-se in
trunchiul venos brahiocefalic.
La niv originii, comunica cu venele intracraniene prin niste vene occipitale, iar pe traiect
prezinta ramuri anastomotice cu vena jugulara interna si cu vena jugulara externa.
VENA TIROIDIANA INFERIOARA – sau mai multe. Ia nastere in partea inf a glandei tiroide,
coboara anterior traheei, se anastomozeaza intre ele, dupa care se unesc in 2 trunchiuri
principale ce se deschid in trunchiurile venoase brahiocefalice.
VENA VERTEBRALA – in toata lungimea canalului vertebral exista o serie de vene
vertebrale/plexuri venoase intrarahidiene, precum si plexuri extrarahidiene denumite in fct
de procesele transverse ale vertebrelor, anterioare si posterioare.
La niv gatului, plexul venos extrarahidian este f dezvoltat, in spatiul dintre occipital si atlas,
si ea denumirea de plex occipito-vertebral. Acest plex repr originea venelor vertebrale si a
venelor jugulare posterioare.
 Ea este in general unica si primeste ca si afluenti vena condiliana posterioara precum si
vene de la muschii cefei, fiecare vene vertebrala coborand apoi prin gaura transversa a
primelor 6 vertebre cervicale lateral de artera vertebrala, dupa care dedesubtul procesului
transvers a celei de-a 6 vertebre cervicale trece inaintea ggl cervical inferior, si se varsa in
trunchiul venos brahiocefalic respectiv.
Ea prezinta anastomoze cu sinusurile venoase craniene, cu vena occipitala si cu vena
jugulara posterioara.
 FARINGELE

Este un conduct ingust, aero digestiv, situat sub baza craniului si anterior coloanei
vertebrale, posterior de fosele nazale, posterior cav bucale. Se continua in partea inf cu
laringele anterior si cu esofagul posterior.
Scheleto-topic se intinde pana la niv a 6-a cervicale, permitand trecerea alternativa dar
niciodata simultana a alimentelor si a aerului.
Este denumit X-ul aero-digestiv – se incruciseaza calea aeriana cu calea succesiva.
Este un organ mobil, cu o lungime de 13-14 cm, care prezinta mobilitate fiziologica
ridicandu-se in timpul deglutitiei.
Prezinta o suprafata externa denumita EXOFARINGE si o supr interna ENDOFARINGE.
Exofaringele prezentand 2 portiuni:
-cefalica
-cervicala
Ca si conf externa are forma unei palnii cu baza superior, un varf orientat inferior, o fata
posterioara, 2 fete laterale, insa ii lipseste peretele anterior.
Baza se insera pe baza craniului, la niv portiunii bazilare a occipitalului si pe fata inferioara
a stancii temporalului.
Varful este mai ingust decat baza si se continua cu esofagul.
Fata posterioara corespunde coloanei vertebrale cervicale si muschilor prevertebrali
acoperiti de fascia prevertebrala. La acest nivel intre faringe si fascia prevertebrala se
delimiteaza spatiul retrofaringian inchis superior prin aderenta fascriei la baza craniului, dar
deschis inferior unde comunica cu spatiul retroesofagian. In acest spatiu se afla tesut celular
lax ce permite mobilitatea faringelui in deglutitie si tot aici se afla nodulii limfatici
retrofaringieni, ce se inflameaza in afectiunile faringiene sau de vecinatate.
Fetele laterale in portiunea cefalica corespund spatiului maxilo-vertebro-faringian,
delimitat medial de peretele lateral al faringelui, lateral de ramura mandibulei cu m
pterigoidian medial, posterior de coloana vertebrala cervicala, acoperita de m prevertebrali,
de mastoida, si de pantecele posterior al m digastric.
Acest spatiu este impartit prin lama profunda a fasciei parotidiene in 2 subspatii:
-glandular- coresp glandei parotide si elementelor vasculo-nervoase ce o strabat
-subglandular- este divizat prin diafragma stiliana intr-o loga prestiliana si una retrostiliana.
 Loja prestiliana se delimiteaza intre ramura mandibulei acoperita de m pterigoidian medial
si faringe, si contine cei 2 muschi pterigoidieni, nervul maxilar, si trunchiul arterei maxilare
interne.
Loja retrostiliana situata inapoia diafragmei stiliene contine pachetul vasculo-nervos al
gatului, si nodulii cervicali profunzi.
Tot in acest spatiu se afla nervii glosofaringian, accesor, hipoglos, simpaticul cervical. Acest
spatiu comunica cu cav craniana prin gaura jugulara, orificiul interior al canalului carotidian si
canalul hipoglosului.
ENDOFARINGELE reprezinta portiunea interna ce cuprinde 3 etaje:
-nazofaringele/rinofaringele- ce comunica cu fosele nazale. Este spatiul cuprinsa intre baza
craniului si valul palatin
-bucofaringele/orofaringele- se intinde intre valul palatin si un plan transversal dus prin osul
hioid
-laringofaringele- tine pana la marginea inf a cartilajului cricoid-laringe
Nazofaringele prezinta un perete posterior, un perete superior (bolta) si 2 pereti laterali.
Peretele posterior corespunde portiunii inf a procesului bazilar al occipitalului, arcului ant
al atlasului si portiunii sup a axisului.
Peretele superior este alc de portiunea bazilara a occipitalului si cortul sfenoidului si pe el
se afla amigdala faringiana a lui Lusca, anterior de care se afla asa numitul cort epitelial=
formatiune rudimentara cu aceeasi str ca si hipofiza.
Peretii laterali prezinta orificiul faringian ai trompei lui Eustachio prin care se face
comunicarea cu
Posterior acesteia se afla o depresiune numita reces faringian sau foseta lui Rosen Muler ce
corespunde in profunzime pachetului vasculo-nervos al gatului, in jurul acestei fosete si a
trompei lui Eustachio se afla tesut limfoid organizat sub forma tonsilelor tubare. Acestea
impreuna cu amigdala faringiana, cu amigdala linguala si amigdala palatina formeaza inelul
limfatic al lui Waldaier.
Peretele inferior in afara deglutiei lipsete, in deglutiei este alc de valul palatin care
impiedica trecerea alimentelor catre laringe.

Orofaringele reprezinta portiunea faringelui ce comunica cu cav bucala.

Prezinta in partea anterioara comunicarea cu cav bucala reprezentata de istmul buco-
faringian, limitat de valul palatin si baza limbii. Posterior, corespunde axisului si celei de-a 3-a
vertebre cervicale, iar pe peretii laterali, se afla amigdalele sau tonsilele palatine delimitate
intre cei doi pilieri ai valului palatin, intre marginile epiglotei si peretele lateral al
orofaringelui se form de fiecare parte cate o cuta a mucoasei ce poarta denumirea de plica
faringo-epiglotica.
Intre baza limbii si marginile lat ale epiglotei se descriu 2 santuri denumite RIGOLE
ALIMENTARE destinate pasajului alimentelor.
LARINGO FARINGELE este portiunea inf a faringelui ce se ingusteaza trepta, devenind in
partea inf mai stramt decat lumenul esofagului, aparand la exam micr ca o despicatura
transversala = gura esofagiana / stramtoarea esofagiana a lui KILLIAN. La acest nivel, m
constrictor inf al faringelui determina un fel de sfincter fiziologic = stramtoarea esofagian /
str cricoidiana a esofagului incipient.
Peretele ant raspunde laringelui, nivel la care se afla epiglota si cartilajul cricoid, iar
peretele post coresp vertebrelor cervicale, 4-5-6.
Pe peretii laterali, se descriu sinusurile piriforme pt pasajul alimentelor lichide si
semisolide.
DPDV structural, faringele prezinta urmatoarele tunici:
-tunica fibroasa, repr de aponevroza faringiana ce serveste drept schelet avand aceeasi
forma si lungime ca si faringele. Pe ea se vor insera m faringelui ce vor forma tunica
musculara, la ext aponevrozei, iar pe supr interna se va afla tunica mucoasa, cea de-a 4-a
tunica situandu-se deasupra tunicii musculare este repr de o tunica celuloasa denumita
ADVENTICEA faringelui.
Aponevroza faringiana se insera superior la niv bazei craniului pe tuberculul faringian al
procesului zigomatic al occipitalului, pe fata inf a stancii temporalului de la baza pana la vf
stancii si pe baza proceselor pterigoidiene.
In partea inf aceasta aponevroza se ingusteaza si se subtiaza din ce in ce mai mult,
continuandu-se cu tunica submucoasa a esofagului.
Cele 2 margini ale aponevrozei se insera pe toata intinderea faringelui, pe formatiunile
osoase cartilaginoase si fibroase, de la baza craniului si pana la cartilajul cricoid, adica
marginea post a aripii interne a procesului pterigoid, pe lig pterigomaxilar, pe partea post a
liniei milohioidiene, pe lig stilohioidian, pe coarnele mici si mari ale osului hioid, pe marginea
post a cartilajului tiroid si pe partea post a cart cricoid, care fac parte din str laringelui.
Pe supr externa a aponevrozei faringiene se vor insera m constrictori ai faringelui, iar supr
interna va veni in raport cu mucoasa.
TUNICA MUSCULARA este repr de 5 perechi de muschi dintre care 3 au fibre cu orientare
circulara si formeaza m constrictori ai faringelui si 2 perechi cu fibre longitudinale care vor
forma m extrinseci / ridicatori ai faringelui.
Pe partea post m constrictori formeaza un rafeu median dar de intrepatrunderea fibrelor
muschilor omonimi.
Muschii constrictori sunt in nr de 3 – superior
 - Mijlociu
- Inferior
Ei se intrepatrund unul pe celalalt precum tiglele de pe casa / solzii de peste – se acopera
unul pe celalalt.
Constr superior – este cel mai profund fiind acoperit de constr mijlociu si de cel inferior.
Priviti in totalitate, ei se insera precum aponevroza faringiana, incepand de la baza
craniului, pe formatiunile osoase, fibroase si cartilaginoase de la baza craniului pana la
cartilajul cricoid.
Constr superior se prinde pe marginea post a aripii interne a procesului pterigoid, pe lig
pterigomaxilar si pe partea posterioara a liniei milohioidiene. Prin cealata extremitate se
incruciseaza pe linia mediana cu cel de parte opusa, formand o chinga musculara, in
concavitatea careia este cuprinsa aponevroza faringiana.
Constr mijlociu se prinde prin vf sau pe coarnele mici si pe coarnele mari ale osului hioid,
iar la niv bazei lui , fibrele care il alcatuiesc se incruciseaza pe linia mediana cu cele de parte
opusa, formand o a doua chinga musculara.
Constr inferior are forma trapezoidala, prin baza mica se insera pe cartilajul tiroid si cricoid,
iar prin baza mare corespunde liniei mediane posterioare, unde fibrele musculare se
incruciseaza cu cele de parte opusa, formand cea de-a 3-a chinga musculara.
Cele 3 perechi de m constrictori captusind fata posterioara si fetele laterale ale
aponevrozei faringiene, formeaza acele chingi musculare care atunci cand se contracta
micsoreaza diametrul antero-posterior al faringelui, apropiind peretele posterior de cel
anterior, si propulsand bolul alimentar din faringe catre esofag.
M ridicatori sunt considerati m extrinseci, sunt in nr de 2:
-stilofaringianul
-palatofaringianul
+ faringostafilin
Datorita directiei longitudinale a fibrelor, atunci cand se contracta, ridica faringele (extr
inferioara).
Mucoasa faringiana este de 2 tipuri:
-la niv foselor nazale este de tip respirator- epiteliu cilindric ciliat
-in restul faringelui fiind epiteliu pavimentos stratificat fara keratinizare, iar corionul este
bogat in formatiuni limfoide.
Vascularizatia faringelui
Provine in cea mai mare parte din ramura faringiana ascendenta, dar mai primeste ramuri
mai mici si din artera palatina ascendenta, din artera faciala si din artera sfenopalatina.
 Venele se indreapta catre plexul superficial si profund ce dreneaza in venele faringiene si
apoi in jugulara interna, fie direct, fie prin trunchiul venos tiro-lingo-faringo-facial.
Portiunea inf a faringelui poate primi ramuri arteriale din arterele tiroidiene superioara si
inferioara.
Limfaticele superioare si posterioare merg la nodulii retrofaringieni, limfaticele laterale
merg la nodulii cervicali profunzi, la fel si cele anterioare si inferioare.
INERVATIA
Dependenta de nervii glosofaringiani si vag.
 LARINGELE

Este un conduct median, situat in partea anterioara a gatului, corespunzator vertebrelor

cervicale 4-5-6, situat sub osul hioid si deasupra traheei cu care se continua.
Este situat anterior portiunii laringiene a faringelui, si posterior lobilor glandei tiroide si
muschilor subhioidieni.
Se intinde intre marginea superioara a cartilajului tiroid si marginea inf a cartilajului cricoid.
Privit in ansamblu, laringele are forma a 2 palnii, una superioara si una inferioara care se
unesc in portiunea mijlocie prin segmentele lor ingustate, avand o str complexa, adaptata
celor 2 fct ale laringelui: fonatie si fct resporatorie.
Structural, prezinta o serie de piese cartilaginoase ce formeaza scheletul, aceste cartilaje
fiind unite prin articulatii, ligamente si o membrana fibro-elastica.
Tot in str laringelui se mai afla o tunica musculara, o submucoasa cu vase si nervi.
Scheletul cartilaginos este alc din 11 piese dintre care 3 mediane si nepereche,
reprezentate de cartilajele epiglotic, cartilajul tiroid si cartilajul cricoid si 8 cartilaje sunt
pereche: aritenoide, cuneiforme, corniculate, sesamoide.
CARTILAJUL TIROID
Este constituit din 2 lame laterale unite anterior, avand forma unei carti deschise posterior,
marginea anterioara fiind proeminenta sub tegument la sexul masculin mai mult si purtand
denumirea de MARUL LUI ADAM. Pe marginea superioara a acestui cartilaj se prinde
membrana tiro-hioidiana, marginile posterioare prezentant 2 coarne- superioare si inferioare
(posterior).

CARTILAJUL CRICOID
De forma unui inel cu pecete, cu pecetea situata posterior, si cu arcul orientat spre
anterior, lateral se articuleaza cu coarnele inferioare ale tiroidului, iar pe marginea
superioara, tot in partea posterioara se articuleaza cu cartilajele aritenoide.
Marginea inferioara da insertie ligamentului crico-epiglotic.
CARTILAJUL EPIGLOTIC
 Este situat in partea posterioara, el formeaza de fapt scheletul epiglotei, avand o forma
ovalara, ca o frunza sau ca o racheta de tenis, varful este situat in portiunea superioara a
intrandului tiroidian de care este legat prin ligamentul tiro-epiglotic.

CARTILAJELE ARITENOIDE
Dispuse simetric de o parte si de alta a liniei mediane, pe marginea superioara a lamei
cricoidului, cu care delimiteaza aditusul laringian = intrandul laringelui.
CARTILAJELE CORNICULATE / ale lui Santorini
Sunt mai mici, situate pe vf cartilajelor aritenoide, determina proeminenta aditusului
laringian=tubercul corniculat.
CARTILAJELE CUNEIFORME
Sunt mai mici, situate in grosimea repliurilor ariteno-epiglotice
CARTILAJELE SESAMOIDE – mici si inconstante, situate in partea anterioara a celor
aritenoide, in grosimea corzilor vocale de fapt.

MIJLOACELE DE UNIRE
Carilajele laringelui se art intre ele prin urmatoarele articulatii:
-crico-tiroidiana – art dintre cartilajul cricoid si coarnele inferioare ale tiroidului, intarite de
lig crico-tiroidian
-crico-aritenoidiana – intre marginea superioara a lamei cricoidului si baza cartilajelor
aritenoide, este intarita de lig crico-aritenoidian posterior
-ari-corniculate – intre vf cartilajelor aritenoide si cartilajele corniculate
Aceste articulatii sunt solidarizate prin ligamentele intrinseci:
-crico-corniculat
-ariteno-epiglotic
-tiro-epiglotic
-membrana elastica a laringelui ce curpinde ligamentele enumerate, fiind o lama
fibroelastica intinsa intre scheletul cartilaginos si mucoasa pe care o dubleaza pe toata
intinderea sa.
Ligamentele extrinseci sunt repr de:
-membrana tiro-hioidiana ce uneste cartilajul tiroid cu osul hioid, cele 2 portiuni laterale = lig
tiro-hioidiene unesc coarnele sup ale tiroidului cu coarnele mari ale osului hioid.
-membrana crico-traheala
-lig hio-epiglotic
-ligg gloso-epiglotice
-ligg faringo-epiglotice

MUSCHII LARINGELUI
Sunt intrinseci si extrinseci. Intrinseci=au ambele capete inserate pe cartilajele laringelui si
se grupeaza in:
-muschi tensori ai corzilor vocale repr de m crico-tiroidian, m vocal-situat in plica vocala, el
reprezentand de fapt fasciculele inferioare ale m tiro-aritenoidian.
-muschii dilatatori ai glotei repr de m crico-aritenoidian posterior
-muschii constrictori ai glotei repr de m crico-aritenoidian lateral, tiro-aritenoidian,
aritenoidian transvers, aritenoidian oblic, si m ari-epiglotic.
Muschii extrinseci se insera cu un capat pe laringe si cu celalalt capat pe organele
invecinate, sunt repr de m constrictor inf al faringelui, ce va lega cartilajul cricoid si tiroid de
faringe, precum si m longitudinal superior al limbii si m palato-faringian – intra in const
valului palatin.
+stilofaringianul, sternotiroidian, faringo-stafilin, tirohioidian
Mucoasa laringelui trece superior peste aditusul laringian, continuandu-se cu mucoasa
faringelui si mucoasa linguala, la locul de continuare se formeaza plicile gloso-epiglotice, iar
inferior se continua cu mucoasa traheala.
Este const dintr-un epiteliu cilindric de tip ciliat, iar submocuasa e formata din t conj lax
mai bogat pe fetele laterale a plicilor aritenoide, unde sufera un proces de infiltrare seroasa
cu producerea edemului glotic.
EXOLARINGELE
Reprezinta conf exterioara a laringelui. Prezinta 2 fete antero-laterale si o fata posterioara.
Fetele antero-lat sunt alcatuite de membrana tiro-hioidiana, portiunea antero-lat a lamelor
cartilajului tiroid, de ligamentele crico-tiroidiene, de arcul cartilajului cricoid si de
ligamentul/membrana crico-traheala.

Aceste fetee sunt in raport cu tegumentul, cu fascia cervicala superficiala, cu m platisma,

cu lobii glandei tiroide, cu m subhioidieni, cu venele jugulare anterioare.
Fata posterioara proemina in laringo-faringe, intre ea si fetele laterale ale faringelui se
delimiteaza de fiecare parte santul laringo-faringian vertical sau recesurile piriforme. In
partea sup mucoasa este ridicata de nervul laringeu superior, formand un pliu transversal
sau plica laringelui.
 Aceasta fata posterioara este formata de cartilajele corniculate, de cartilajele aritenoide,
de lama cartilajului cricoid si de lig crico-traheal.
Marginea ant e formata de marginea cart tiroid sub forma proeminentei laringelui, venind
in raport cu istmul gl tiroide si cu ligamentul crico-traheal.
Mariginile posterioare –dreapta si stanga – formate de marginile lamelor tiroidului si de
coarnele superioare si inferioare. Vin in raport cu pachetul vasculo-nervos al gatului.
ENDOLARINGELE reprezinta cavitatea laringelui tapetata de mucoasa. Prezinta la nivelul
unirii portiunilor ingustate ale celor 2 palnii, 4 repliuri ale mucoasei, 2 superioare
reprezentate de plicile vestibulare, 2 inferioare reprezentate de corzile vocale sau plicile
vocale.
Intre plicile superioare si cele inferioare se delimiteaza orificiul glotic sau glota. Palnia
superioara intre plicile vestibulare si aditusul laringelui este vestibulul laringian, iar palnia inf
intre glota si trahee este cavitatea sau etajul infraglotic.
CAVITATEA e impartita in 3 etaje:
-supraglotic-deasupra plicilor vestibulare, corespunde vestibulului laringian
-glotic- cuprins intre plicile vestibulare si corzile vocale
-infraglotic- situat sub corzile vocale, pana la trahee
GLOTA reprezinta portiunea anatomica cu rol in respiratie si fonatie, deoarece la niv
corzilor vocale se produc sunetele.
In str corzilor vocale intra m vocal si lig vocal, formatiuni invelite intr-o tunica mucoasa mai
albicioasa, contrastand cu mucoasa roza sau rosietica a elementelor din jur.
Cele 2 corzi vocale delimiteaza impr cu fata mediala a cartilajelor aritenoide fanta glotica.
VASCULARIZATIA LARINGELUI
Cea arteriala provine din arterele laringee superioare care sunt ramuri din tiroidiana
superioara si laringeele inf ramuri din tiroidiana inf.
VENELE laringelui sunt tributare trunchiului tiro-lingo-faringo-facial.
Vena laringiana inf putandu-se varsa si in vena tiroidiana inferioara.
Limfaticele din etajul supraglotic dreneaza in nodulii jugulari interni, cei din etajul glotic
dreneaza la nodulii laringieni, chiar si la nodulii traheali, iar cele din etajul subglotic dreneaza
la nodulii traheali din jurul nervului laringeu recurent = nodulii recurentiali.
Un semn pategnomonic pt procesele inflamatorii si tumorale din etajul glotic este
inflamatia unui nodul prelaringian, numit nodulul lui Angel.
INERVATIA
 Somato-motorie din nervul laringeu superior si nervul laringeu inferior. Intre acesti 2 nervi
existand un ran comunicant care contine fibre senzitive pt laringe. Fibrele vegetative vaso-
motorii provin din simpaticul cervical de la nodulii superiori si mijlociu, iar cele parasimpatice
din nervii laringei superiori si inf, ramuri ale nervului vag.

TRAHEEA CERVICALA

= Segmentul cailor respiratorii superioare situata in partea inf a gatului si continuandu-se

cu traheea toracica. Acest segment denumit trahee cervicala se intinde de la marginea inf a
cartilajului cricoid ceea ce corespunde certebrei cervicale a6-a pana la un plan orizontal dus
prin marginea sup a manubriului sternal.
In partea superioara este unita cu laringele prin ligamentul crico-traheal. Are o directie
oblica de sus in jos si antero-post astfel ca pe masura ce coboarase departeaza de tegument
=> devine mai profunda. Acest segment cervical are o L de 5-6 cm
Ca si raporturi, anterior se afla istmul tiroidian ce corespunde primele 2-3 inele
traheale,tot ant vine in rap cu arterele tiroidiene superioara si inf, mai jos cu venele
tiroidiene inferioare, cu m sternotiroidian si sternohioidian, cu aponevroza cervicala mijlocie,
cu aponevroza cervicala superficiala, cu t subcutanat si cu tegumentul.
Posterior cu esofagul cervical ce depaseste traheea spre stg si de care este unit prin tesut
celular lax cu fibre musculare si elastice.
Lateral vine in rap cu lobii gl tiroide, cu pachetul vasculo-nervos al gatului in partea sup
(tot lateral), cu nervii laringei recurenti. In partea stg trece in unghi diedru dintre esofag si
trahee iar in partea dreapta trece posterior de trahee.
STRUCTURA - dintr un schelet fibrocartilaginos format din inele cartilaginoase completate
posterior de membrana traheala in grosimea careia se afla muschiul traheal cu fibre
transversale ce completeaza posterior inelele cartilaginoase si fibre longitudinale in strat
discontinuu.
Apoi submucoasa ce contine fibre elastice si mucoasa cu epiteliu cilindric pseudostratificat
ciliat.
VASCULARIZATIA
Este data de arterele si venele tiroidiene inferioare.
Limfaticele dreneaza la nodulii prelaringieni si recurentiali.
INVERVATIA
 Provine din nervul vag-parasimpatica, si din simpaticul cervical.

ESOFAGUL CERVICAL

Ocupa planul cel mai profund al regiunii subhioidiene, fiind situat posterior traheei si
anterior regiunii prevertebrale.
Limita superioara – in dreptul cartilajului cricoid, mai precis marginea lui inf, nivel la care
prezinta o ingustare denumita STRAMTOAREA CRICOTIROIDIANA.
Limita inferioara – reprezentata de marginea inf a manubriului sternal, corespunde de
fapt vertebrelor toracale 2 si 3.
Are o L de 5 cm. MEDIE
Ca raporturi avem:
-anterior- trahee. Pe care o depaseste spre stanga. In spatiul dintre ele se afla tesut celular
lax cu fibre elastice.
-lateral- cu lanturile simpatice cervicale, arterele tiroidiene inferioare si la distanta cu
pachetul vasculo-nervos al gatului.
Tot lateral se afla nervii recurentiari – ca la trahee. Cel stg- intre trahee si esofag. Cel
drept pe fata post a esofagului.
-posterior- aponevroza prevertebrala si m prevertebrali. Tot aici se afla un tesut celular lax
ce comunica superior cu spatiul retrofaringian, iar inferior cu tesutul celular din mediastin.
VASCULARIZATIA
Este data de ramuri ale arterei tiroidiene inferioare.
Cea venoasa in venele tiroidiene inferioare dreneaza.
Limfaticele dreneaza in nodulii cervicali profunzi.
INVERVATIA
Este data de ramuri din nervul vag – parasimpatica si de simpaticul cervical.
STRUCTURA
Cele 4 tunici:
 -la ext ADVENTICEA formata din t conj ce se continua superior cu adventicea faringelui iar
inferior cu t conj al mediastinului
-tunica MUSCULARA formata din fibre longitudinale la ext si circulare la interior. In partea
sup fibrele longitudinale se insera pe cart cricoid, constituind tendonul crico-esofagian. In
acest strat se afla pervul nervos intrinsec AUERBACH. FIBRE STRIATE
-tunica SUBMUCOASA cu t conj dens cu vase sanguine, limfatice, glande esofagiene si al
doilea plex nervos intrinsec MEISSNER
-tunica MUCOASA formata din epiteliu pavimentos stratificat fara keratinizare
 GLANDA TIROIDA - glanda cu secretie interna situata in
partea infrahioidiana a regiunii ant a gatului, anterior conductului laringo-traheal pe care il
imbratiseaza in concavitatea sa.
Are forma literei H, fiind constituita din 2 lobi laterali, uniti median prin istm=tot tesut
glandular.
Lobii tiroidieni ajung in partea sup pana la marginea inf a cart tiroid.
Cantareste in medie 25-30 grame, avand o inaltime de 5-6cm, o latime de 3 cm si o
grosime de 2 cm.
Istmul este o lama de tesut glandular turtita antero-posterior cu o latime de 1 cm si o
inaltime de 5 mm. Anterior vine in rap cu aponevroza cervicala mijlocie, m subhioidieni, iar
fata posterioara vine in raport cu inelele traheala 2, 3 si 4. De pe marginea superioara se
poate desprinde o prelungire conica (in special in partea stg), denumita PIRAMIDA LUI
LALUET. Marginea inf prezinta punctul de plecare al venelor tiroidiene inferioare ce coboara
printre cele 2 foite ale aponevrozei tiro-pericardice pt a se varsa in tr venos brahiocefalic stg.
Lobii laterali ai gl tiroide au o forma de piramida triunghiulara, prezentand urmatoarele
raporturi:
-anterolateral cu aponevroza cervicala mijlocie si m subhioidieni
-medial cu laringele si traheea, cu faringele si esofagul
-posteromedial se afla gl paratiroide in nr de 4 si pachetul vasculo-nervos al gatului
-posterior cu m constrinctori inf ai faringelui si m cricotiroidian, vasele tiroidiene
superioare si nervul laringeu superior
Baza lobilor tiroidieni este orientata inferior cam la 1-2 cm deasupra furculitei sternale,
varful orientat superior e in rap cu vasele tiroidiene superioare.
DPDV strucutral, gl prezinta la suprafata o capsula proprie ce adera intim de parenchimul
tiroidian, la exterior aflandu-se teaca peritiroidiana=o teaca fibroasa formata de foita
profunda a aponevrozei cervicale mijlocii, care inconjoara m subhioidieni in special
sternotiroidieni. Intre teaca peritiroidiana si capsula proprie aflandu-se o patura de t conj lax
cu vase de sange.
VASCULARIZATIA
Ramurile terminale ale celor 2 artere tiroidiene, care se anastomozeaza formand arcadele
supra si subistmice.
 Venele dreneaza in venele tiroidiene. Cele superioare se pot varsa fie in tr venos tiro-
lingo-faringo-facial, fie direct in vena jugulara interna.
Vasele limfatice superioare si laterale merg la nodulii jugulari interni, cele inferioare si
laterale merg la nodulii recurentiali, jugulari interni, fie la nodulii prelaringieni si
prevertebrali.
INERVATIA
Este data de plexurile vegetative, simpatico-parasimpatice, ce vin pe traiectul arterelor
tiroidiene – superioara si inf.

PARATIROIDELE
-gl cu secretie interna, situate pe fata post a lobilor tiroidieni. Sunt in nr de 4, 2 sup si 2
inf.
Au o forma ovalara, fiind micute – 8-9mm si o greutate de 40 mg.
ARTERELE SUBCLAVICULARE – 2, cu origini diferite la dr si stg
Cea dreapta ia nastere din tr arterial brahiocefalic, iar cea stg din crosa aortei . Ele
intinzandu-se pana la mij claviculei unde se continua cu arterele axilare.
Datorita orig dif, si lungimea este diferita precum si raporturile:
Artera subcl stanga e mai lunga decat cea drepata cam cu 3 cm, urcand mai intai vertical
in portiunea intratoracica, dupa care se indreapta lateral la fel ca si cea dreapta, descriind o
curba cu concavitatea inferior, spre domul pleural.
In traiectul lor trec printre m scaleni anterior si mijlociu, de aceea descriem arterelor 3
portiuni:
-portiunea prescalenica
-interscalenica
-postscalenica
In prima portiune, rapoartele sunt diferite la dr si la stg:
-artera subcl dr vine in rap anterior cu nervul vag, cu ansa lui Vieussans, cu nervul frenic, cu
vena subcl dr si originea trunchiului venos brahiocefalic si „mai anterior” clavicula si m
subhioidieni.
Posterior se afla n recurent si ligamentele sterno-pleural si costo-pleural ce delimiteaza
foseta supra-retro-pleurala in care se afla ggl cervical inferior.
Inferior vine in rap cu domul pleural, nervul recurent, ansa lui Vieussans si ansa frenicului.
-artera subcl stg in portiunea intratoracica vine in rap anterior cu artera carotida comuna
stg si nervul vag, posterior cu corpul primelor 2 vertebre toracale, medial traheea, esofagul,
nervul recurent stg si canalul toracic, iar lateral cu pleura si plamanul stg.
In restul portiunii prescalenice, are aceleasi raporturi ca si cea dreapta, exceptand faptul
ca nervul vag nu mai da recurentul pe sub artera subclaviculara ci pe sub crosa aortei.
In a doua portiune, arterele sublaviculare trec prin interstitiul dintre m scalen anterior si
cel mijlociu, fiind situate in santul de pe fata superioara a primei coaste, posterior
tuberculului scalenului anterior=DISFRANC.
Trunchiurile plexului brahial separa artera de scalenul mijlociu, situat posterior arterei.
 In a treia portiune, arterele stau pe m dintat anterior, fiind acoperite de m subclavicular si
avand raporturi cu plexul brahial situat posterior arterei.
Ca si ramuri colaterale sunt urmatoarele:
-ARTERA VERTEBRALA
-ARTERA MAMARA INTERNA / TORACICA INTERNA
-TRUNCHIUL INTERCOSTALELOR SUPERIOARE
-ARTERA CERVICALA PROFUNDA
-ARTERA CERVICALA ASCENDENTA
-CERVICALA TRANSVERSA
-TIROIDIANA INFERIOARA
-RAMURILE SCAPULARE SUPERIOARA SI POSTERIOARA
Toate ramurile colaterale iau nastere in portiunea prescalenica, cu exceptia scapularei
posterioare, ce se desprinde in portiunea postcalenica.
ARTERA VERTEBRALA – de la niv originii urca in spatiul dintre scalen si m prevertebrali,
anterior ggl cervical simpatic inferior si anterior tuberculului anterior al procesului transvers
al celei de a 7-a vertebre cervicale, posterior venei vertebrale si arterei carotide comune.
Patrunde apoi impreuna cu nervul vertebral in gaurile transverse ale primelor 6 vertebre
cervicale, trecand intre muschii intertransversari anteriori si posteriori.
Traverseaza apoi lig occipito-atloidian posterior si patrunde in craniu prin gaura occipitala,
dupa care inconjoara fetele laterale ale bulbului rahidian, unindu-se pe linia mediana la niv
santului bulbo-protuberantial formand tr arterial bazilar.
Din ea se desprind ramuri colaterale destinate maduvei spinarii si ramuri musculare pt
muschii vecini, intracranian desprinzandu-se urmatoarele ramuri:
-artera meningee posterioara pt fosa cerebeloasa
-arterele spinale anterioara si post destinate bulbului rahidian precum si maduvei cervicale
-arterele cerebeloase anterioara si post
TRUNCHIUL ARTERELOR INTERCOSTALE ANTERIOARE – de la niv originii coboara anterior
colului primelor 3 coaste, dand la fiecare din cele 3 spatii intercostale cate 1 ram intercostal
si 1 ram dorso-spinal.
ARTERA CERVICALA PROFUNDA – de la origine se indreapta posterior, trecand intre colul
primei coaste si procesul transvers al celei de a 7-a vertebre cervicale, dupa care,
indreptandu-se superior, trece intre transversarul spinos si m mare complex pe care ii
vascularizeaza.
 ARTERA TIROIDIANA INFERIOARA – de la orig urca vertical pana la 1 cm inferior de
tuberculul anterior al celei de a6-a vertebre cervicale, trecand intre carotida comuna (situata
anterior ei) si artera vertebrala (situata posterior ei), dupa care isi schimba directia, devenind
vertical ascendenta, ajungand la baza lobului tiroidian, unde se imparte in ramurile
terminale.
In aceasta ultima portiune, artera merge pe laturile traheei si esofagului, incrucisand nervul
recurent.
COLATERALELE TIROIDIENEI INFERIOARE sunt ramuri traheale, esofagiene si artera
laringee inferioara.
Ramurile terminale sunt in nr de 3 care se desprind la baza lobului tiroidian, reprezentate
de ramurile inferioara, posterioara si profunda, ce se vor anastomoza cu ramuri similare din
tiroidiana superioara.
ARTERA CERVICALA ASCENDENTA – de la origine urca vertical pe fata ant a scalenului
anterior, pana la niv celei de a doua vertebre cervicale, unde se termina dand ramuri spinale
ce patrund in canalul vertebral.
ARTERA CERVICALA TRANSVERSA – trece anterior m scaleni, orientandu-se transversal
catre m trapez, pe care il vascularizeaza.
ARTERELE SCAPULARE SUPERIOARA SI POSTERIOARA – se vor indrepta catre omoplat,
unde se vor anastomoza cu artera scapulara inferioara pt a forma cercul arterial
periscapular.
MAMARA INTERNA – ia nastere in portiunea prescalenica sub artera tiroidiana inferioara,
dupa care coboara vertical in torace pana in apropierea diafragmului.