Manual Biomasa ICPE PDF

Gaber M., Handlos M., Metschina Ch.
Manual de biomasă
Sisteme de asigurare a calitătii și măsuri de control al calitătii
1
u
Cuvînt înainte
Aportul surselor de energii regenerabile la necesarul final de energie va crește, cf.

planurilor actuale ale UE, în anul 2020 la 20%. Sursele de energie regenerabilă pe bază
de biomasă solidă lemnoasă contribuie deci în anul 2020 cu circa 56% la întregul
necesar de energie regenerabilă, ceea ce va duce la un necesar de 540 milioane metri
cubi plini echivalent în lemn. Utilizarea de biomasă pentru valorificarea ei energetică
are, în special în Austria, o traditie lungă. Deja la începutul anilor 80 muncitorii forestieri
au început să valorifice produsele lor secundare din recoltarea materialului lemnos,
care, în vremea aceea, nu puteau fi vîndute pe piată cu cîștig, deci le-au valorificat
energetic sub formă de biomasă în instalatii de încălzire din apropiere. Din 1995 acest
sector a cunoscut un avînt considerabil. În 2013 sînt instalate 2000 de centrale pe bază
de biomasă solidă, lemnoasă. Ratele de instalare în acest sector, care cresc în fiecare an,
duc în mod logic la o cerere mai mare. Se mai adaugă un creștere masivă a centralelor
mici pe biomasă. În special clientii particulari nu fac nici un fel de concesii cînd este
vorba de calitatea combustibilului, ceea ce reprezintă atît pentru ofertantii mai mari,
cum ar fi centrele de biomasă, dar în special pentru producătorii mici de biomasă noi
provocări.
Într-o piată globalizată un rol elementar îl joacă normele în privinta controlului de

calitate, asigurarea calitătii și specificatia produsului în productia de biomasă. Acest
manual servește ca un ghid pentru a acoperi întregul lant de la producător pînă la
livrarea produselor la consumatorul final. Sistemul de asigurare și control al calitătii este
conceput pentru centre de biomasă precum și pentru producătorii și distribuitorii de
biomasă mici și mijlocii. Partea 1 prezintă bazele cele mai importante în ce privește
conceptele, normarea precum și măsurile de asigurare și control al calitătii. În partea a
2-a se prezintă, pe baza celor prezentate, explicatii și pași concreti de prelucrare în
practică.
Producătorii urmează să fie în stare să aducă dovada calitătilor dorite pe baza de

controale ale proceselor pe tot parcursl lantului de aprovizionare. Prin parcurgerea,
verficarea și evaluarea de către parteneri relevanti pe piată, acest manual este
îmbunătătit și adaptat continuu. Utilitatea lui trebuie să fie la fel pentru cel mai mic
producător ca și pentru ofertantul profesionist de combustibil din biomasă. Constructia,
continutul și solutiile recomandate pot fi supuse deci unor modificări ample în functie de
domeniul de utilizare.
Dr. Christian Metschina
Camera Agricolă Stiria, Graz 2014
2
Cuprins
Cuvînt înainte ...........................................................................................Error! Bookmark not defined.

Cuprins.......................................................................................................Error! Bookmark not defined.
Abrevieri .................................................................................................................................................. 5
Partea a 1-a ...............................................................................................Error! Bookmark not defined.
1. Definitii generale ale notiunilor și cunoștinte generale despre biomasă............................................ 6
1.1 Lucrări normative .......................................................................................................................... 6
1.2 Unităti de măsură și factori de convertire..................................................................................... 7
1.3 Continutul de apă și umiditatea lemnului ..................................................................................... 9
1.4 Sortimente de lemn pentru utilizare energetică ......................................................................... 12
1.4.1 Materia primă pentru prelucrare ........................................................................................ 12
1.4.2 Produse finite pentru valorificarea energetică .................................................................... 13
2.Norme și importanta lor pentru producătorii de biomasă ................................................................ 15
2.1 Avantajele normării pentru producători și consumatori ........................................................... 16
2.2 Terminologie, definitii și descrieri ............................................................................................... 18
2.3 Asigurarea calitătii ...................................................................................................................... 20
2.4 Prelevarea de mostre, producerea și împărtirea mostrelor ....................................................... 21
3.Scopurile și cadrul sistemului de asigurare a calitătii pentru combustibil solid din lemn ................. 24
3.1 Evaluarea lantului de lemn energetic în stabilirea normelor ..................................................... 25
3.2 Asigurarea generală a calitătii și măsuri de control .................................................................... 27
3.2.1 Trasabilitatea și certificatul de origine ...............................Error! Bookmark not defined.
3.2.2 Cerintele fată de productie ................................................Error! Bookmark not defined.
3.2.3 Explicarea cerintelor fată de combustibili solizi din lemn .............................................. 29
3.3 Selectarea unor măsuri adecvate pentru formarea încrederii .................................................... 30
Partea a 2-a ........................................................................................................................................... 32
4.Liniile directoare pentru receptia și livrarea de combustibili din biomasă în centrul de biomasă .... 32
4.1 Receptia prin determinarea greutătii Atro .................................................................................. 32
4.1.1. Determinarea greutătii încărcăturii în starea în care este livrată ....................................... 32
4.1.2 Prelevarea de mostre la lemnul rotund ............................................................................... 34
4.1.3 Prelevarea de probe la tocătură ........................................................................................... 35
4.2 Determinarea continutului de masă uscată/continutului de apă ............................................... 37
4.2.1 Determinarea cotinutului de masă uscată (metoda Darr) ................................................... 37
4.2.2 Determinarea continutului de masă uscată și continutul de apă ........................................ 38
3
4.3 Receptia prin determinarea volumului de încărcare................................................................... 39
4.3.1 Determinarea cantitătii la lemn rotund .............................................................................. 39
4.3.2 Determinarea cantitătii tocătură.......................................................................................... 40
5.Depozitarea și logistica de depozitare în centrul de biomasă ........................................................... 42
5.1. Planul de depozitare și de logistică ............................................................................................ 42
5.2 Moduri de depozitare și construtia depozitului ........................................................................ 43
5.2.1 Așezarea și depozitarea lemnului rotund ............................................................................. 43
5.2.2 Depozitarea detocătură din crengi și vîrfuri ........................................................................ 44
5.2.3Depozitarea în hală a tocăturii de calitate ............................................................................ 45
5.2.4 Depozitarea lemnului crăpat ................................................................................................ 45
6.Productia de biomasă: procese de prelucrare a tocăturii și a lemnului crăpat ................................. 46
6.1 Produse și procese în centrul de biomasă ................................................................................... 46
6.2 Produse din tocătura de calitate și lemn crăpat ......................................................................... 46
6.2.1 Productia din tocătură de calitate ........................................................................................ 46
6.2.1.1 Livrarea de tocătură .......................................................................................................... 48
6.2.2 Productie de lemn crăpat .................................................................................................... 49
6.2.2.1 Livrare de lemn crăpat....................................................................................................... 50
6.3 Declaratie de produse la centrul de biomasă Leoben ................................................................. 52
6.3.1 Lemn măruntit din resturi de la cioplirea buștenilor ........................................................... 52
6.3.2 Lemn măruntit din lemn de brad/foioase din trunchiuri de copac ..................................... 53
6.3.3 Scheitholz, mesteacăn gata pregătit pentru ardere ............................................................. 54
6.3.4 Scheitholz, fag gata pregătit pentru ardere ......................................................................... 55
6.3.5 Scheitholz, lemn de esentă tare mixt, gata pregătit pentru ardere ..................................... 56
7. Reclamatii și modul de administratie a service-ului ........................................................................ 57
8. Bibliografie......................................................................................................................................... 57
Sprijin de specialitate: ........................................................................................................................... 58
Anexă ..................................................................................................................................................... 59
I Organizarea natională de normare în tările partenere BTC2......................................... 59
II Centrul regional de desfacere de biomasă ca model de desfacere de biomasă............ 61
III Model de declaratie de productie pe exemplul unei instalatii de încălzire cu bionasă
/centrul de comercializare de biomasă ................................................................................................. 66
IV Indicatii de lucru interne pentru angajatii unui centru de comercializare de biomasă . 67
4
Abrevieri
AMM tonă Atro, livrat cu coajă - volum incl. coajă

BIMSch-V Legea federală de protectie de emisii
BMH Centre de comercializare biomasă
BMN Instalatie de căldură apropiată cu biomasă
EE Suporti de energie regenerabilă
Efm Metru cub plin recoltat
Fm Metru cub plin
FMO Metru cub plin, livrat cu coajă - volum fără coajă
FOO Metru cub plin, livrat fără coajă
HEM Anuntul de deschidere de parchet
kW Kilowatt
kWh Kilowatt ora
KWK Cuplare putere-căldură
Lk – Stmk Camera Agricolă Stiria
MW Megawatt
MWh Megawatt ore
o.R. fără coajă
Rm Metru ster
RMM Metru ster, livrat cu coajă - volum cu coajă
RMO Metru ster, livrat cu coajă - volum fără coajă
ROO Metru ster, livrat fără coajă
Srm metru cub necompact
Vfm metru cub lemn în picioare
WVB Uniunea Forestieră
5
Partea a 1-a
1. Definitii generale ale notiunilor și cunoștinte de bază despre

biomasei
În continuare definim și descriem notiunile folosite în manualul pentru centrul de
comercializare biomasă. În plus se prezintă cei mai importanti factori de conversie între
mărimile individuale, atrăgînd însă atentia că factorii de conversie sau caracteristicile
între dimensiunile individuale de multe ori sunt prezentate diferit în lucrări diferite.
Aceasta se explică prin faptul că lemnul este o materie primă care crește în natură și
deci poate prezenta diferente ce depind de sortimentul copacului și de locul unde crește,
să aibă deci un spectru mare de caracteristici. Factorii de conversie, care vor fi
prezentati în continuare, se bazează exclusiv pe normele în materie, respectiv sînt
preluate din uzantele comertului cu lemnul.
1.1 Lucrări normative1
Norma europeană (NE)
O normă este un document tehnic care servește ca regulă, linie directoare sau definitie
și se bazează pe consensul cercurilor interesate. Normele europene trebuie să fie
adaptate ca norme nationale de către organizatiile nationale de normare.
Specificatii tehnice (CEN/TS)
Specificatiile tehnice (ST) sînt documente cu caracter normativ, care sînt dezvoltate și
aprobate de un comitet tehnic. Specificatiile tehnice pot servi ca norme preliminare și să
contină cerinte tehnice fată de tehnologiile inovative. Deci, specificatiile tehnice pot dar
nu trebuie să fie utilizate ca norme nationale.
CEN (Comité Européen de Normalisation) – Comitetul European de Normare
În Comitetul Tehnic CEN/TC 335 pentru combustibil bio solid au fost elaborate între
anii 2000 și 2006 diferite specificatii tehnice (CEN/TS) care au fost dezvoltate în
continuare la forma unor norme complete. Cea mai mare parte a acestor norme a fost
publicată între anii 2009 și 2012.
1
Utilizarea de norme și de sisteme de certificare pentru asigurarea durabilității și calități a surselor de bioenergie (EIE/11/218), Materialie
de exersare, introducere
6
ISO (International Organization for Standardization) Committee –Comitetul
International de Normare
Comitetul Tehnic ISO/TC 238 pentru combustibili bio solizi a fost înfiintat în 2007 și are
menirea să sprijine dezvoltarea pietelor internationale pentru combustibili bio solizi. In
ISO/TC 238 multe norme europene deja publicate sînt folosite partial ca proiecte de
normă, partial sînt dezvoltate în continuare și completate tematic.
Prime norme pentru combustibil bio solizi vor fi publicate începînd cu 2014 ca ÖNORM
(= normă austriacă) EN ISO. Normele europene valabile la ora aceasta vor fi înlocuite în
cea mai mare parte. Prin aceste modificări vor intra doar putine schimbări din punct de
vedere al continutului, dar normele vor primi numere noi. În sensul modificărilor
viitoare ne vom raporta în acest manual la numerele ISO noi, deși acestea vor fi valabile
oficial abia cînd apare norma. Pînă atunci sînt valabile în continuare normele europene.
În anexa 5 apare o listă tuturor normelor europene valabile pentru biomasa solidă cu
refrire la noul număr ISO.
1.2 Unităti de măsură și coeficienti de convertire
Metru cub plin:

Metrul cub plin (fm) este o unitate de măsură pentru un metru cub de masă lemnoasă
solidă fără intervale de aer și pentru lemn rotund înainte de prelucrare (tăierea cu
ferăstrăul, tocat, crăpat, etc. usw.). Această unitate de măsură este aplicată la
sortimentele de lemn rotund
FOO Metru cub plin măsurat fără coajă și calculat fără coajă
FMO Metru cub plin măsurat cu coajă și calculat fără coajă
FMM Metru cub plin măsurat cu coajă și calculat cu coajă
Metru ster:
Metru ster (rm) este unitatea de măsură pentru lemnul așezat incluzînd golurile de aer
la un volum total de un metru cub.
Această unitate de măsură se aplică de preferintă la lemnul de foc (lemn crăpat, bucăti
de lemn, mănunchiuri de lătunoaie și așchii).
Metru cub necompact:

Metrul cub necompact (srm) este unitatea de măsură pentru lemn măruntit, vrac, care
atinge, împreună cu spatiile de aer un vom total de un metru cub. Această unitate de
măsură se folosește la lemnul tocat și rumeguș, dar și la bucăti de lemn și alte produse
similare.
7
Masa uscată absolută:
Masa uscată absolută (atro-to) este o unitate de măsură pentru greutatea de o tonă de
masă lemnoasă absolut uscată (masa lemnoasă la 0 % continut de apă). Utilizarea
corectă a acestei unităti de măsură necesită aparatură tehnică specială și prelevarea
mostrelor cf. normei.
AMM atro-to măsurată cu coajă și calculată cu coajă

AMO atro-to măsurată cu coajă și calculată fără coajă
În principiu lemnul prevăzut pentru prelucrarea în continuare (tocat sau crăpat)

urmează să fie măsurat cu coajă. Grafica de mai jos indică factorii medii de conversie
între metru cub plin, metru ster și metru cub necompact. Atragem atentia că este vorba
de valori estimative, care pot oscila în functie de așezare, dimensiune, mărimea granulei
și/sau densificare.
Lemn
Bușteni Lemn bucăti Lemn tocat
crăpat
așezat vrac fin grosier

[fm] [rm] [rm] [srm] [srm] [srm]
1 fm bușteni 1 1,4 1,2 2 2,5 3
1 rm bucăti
0,7 1 0,85 1,4 1,8 2,15
lungime 1 m, așezat
1 rm gata de
utilizare bucăti, 0,85 1,2 1 1,67 2 2,5
așezat
1 srm gata de
0,5 0,7 0,6 1 1,25 1,5
utilizare bucăti, vrac
1 srm lemn măruntit
0,4 0,55 0,5 0,8 1 1,2
fin
1 srm lemn măruntit
0,33 0,47 0,4 0,67 0,85 1
grosier
Tabelul 1 : Factori de conversie a sortimentelor de biomasă
Sursa: Energie din lemn, p.10
8
Măsurare volum și greutate
Pentru a deriva dintr-o măsură de greutate o măsură de volum se poate calcula cu cifrele
de densitate cunoscute. Densitatea lemnului poate oscila semnificativ în cadrul aceleiași
esente, dar și între diferite esente. Acest lucru se întîmplă din cauza mai multor factori.
Osiclatiile se întîmplă din cauza unor parametri cum ar fi genetica, vechimea, pozitia și
locul. De aceea datele referitoare la densitatea lemnului trebuie luate ca valori
orientative. Oscilatii posibile respectiv devierile semnificative sînt în natura lemnului.
Factorii de conversie la soiuri de lemn bușteni pentru industrie și energie din volum în
greutatea atro și invers sînt reglementate în uzantele comertului cu lemn în Austria în
felul următor:
Esenta: Partea de coajă kg/FMO AMM/FMO
[%] [kg] [kg]

Molid 12 475 2,11
Brad 12 475 2,11
Pin 13 570 1,75
Larită 13 625 1,6
Fag roșu 8 707 1,41
Stejar/salcîm 15 741 1,35
Artar 10 633 1,58
Frasin 14 755 1,32
Mesteacăn 12 585 1,71
Tabelul 1: Factori de conversie a esentelor obișnuite pentru bușteni industriali din
greutate atro la volum
Sursa: Uzantele comerciale de comert cu lemnul 2006
1.3 Continutul de apă și umiditatea lemnului
Continut de apă
Continutul de apă (M) se referă la întreaga masă proaspătă. Această valoare descrie
cantitatea de apă ce se află în întreaga biomasă umedă (masă proaspătă), această
biomasă umedă constînd din biomasa uscată și masa de apă continută în aceasta.
Sintetizînd, continutul de apă poate fi descris ca fiind relatia între apă și substanta totală.
Continutul de apă este cel mai important parametru pentru determinarea calitătii masei
tocate.
9
Umiditatea lemnului:
Umidiatea lemnului (U) se relationează cu masa uscată. Această valoare descrie relatia
între masa de apă cuprinsă în comparatie cu de masa uscată. Umiditatea poate deci să fie
transformată în continutul de apă, respectiv poate fi calculată din el. În concluzie
umiditatea lemnului poate fi descrisă ca o relatie între apă și substanta uscată.
Umiditatea lemnului este o notiune uzuală în gestionarea lemnului. În schimb, în
practica utilizării energetice a lemnului se calculează doar cu continutul de apă.
M = Gu –Go x 100 U = Gu - Go x 100

Gu Go
Tabelul 2: Calcularea continutul de apă și umiditate în %
Sursa: Energie din lemn, p11, (cf. ÖNORM M 7132)
M … Continut de apă U … Umiditatea lemnului

Gu … Greutatea la proaspăt Go … Greutatea Darr
Continut de Continut de
Umiditate Continut de apă Umiditate Umiditate
apă apă
[%] [%] [%] [%] [%] [%]

15 % 13,0 % 50 % 33,3 % 85 % 45,9 %
16 % 13,8 % 51 % 33,8 % 86 % 46,2 %
17 % 14,5 % 52 % 34,2 % 87 % 46,5 %
18 % 15,3 % 53 % 34,6 % 88 % 46,8 %
19 % 16,0 % 54 % 35,1 % 89 % 47,1 %
20 % 16,7 % 55 % 35,5 % 90 % 47,4 %
21 % 17,4 % 56 % 35,9 % 91 % 47,6 %
22 % 18,0 % 57 % 36,3 % 92 % 47,9 %
23 % 18,7 % 58 % 36,7 % 93 % 48,2 %
24 % 19,4 % 59 % 37,1 % 94 % 48,5 %
25 % 20,0 % 60 % 37,5 % 95 % 48,7 %
26 % 20,6 % 61 % 37,9 % 96 % 49,0 %
27 % 21,3 % 62 % 38,3 % 97 % 49,2 %
28 % 21,9 % 63 % 38,7 % 98 % 49,5 %
29 % 22,5 % 64 % 39,0 % 99 % 49,7 %
30 % 23,1 % 65 % 39,4 % 100 % 50,0 %
31 % 23,7 % 66 % 39,8 % 101 % 50,2 %
32 % 24,2 % 67 % 40,1 % 102 % 50,5 %
10
33 % 24,8 % 68 % 40,5 % 103 % 50,7 %
34 % 25,4 % 69 % 40,8 % 104 % 51,0 %
35 % 25,9 % 70 % 41,2 % 105 % 51,2 %
36 % 26,5 % 71 % 41,5 % 106 % 51,5 %
37 % 27,0 % 72 % 41,9 % 107 % 51,7 %
38 % 27,5 % 73 % 42,2 % 108 % 51,9 %
39 % 28,1 % 74 % 42,5 % 109 % 52,2 %
40 % 28,6 % 75 % 42,9 % 110 % 52,4 %
41 % 29,1 % 76 % 43,2 % 111 % 52,6 %
42 % 29,6 % 77 % 43,5 % 112 % 52,8 %
43 % 30,1 % 78 % 43,8 % 113 % 53,1 %
44 % 30,6 % 79 % 44,1 % 114 % 53,3 %
45 % 31,0 % 80 % 44,4 % 115 % 53,5 %
46 % 31,5 % 81 % 44,8 % 116 % 53,7 %
47 % 32,0 % 82 % 45,1 % 117 % 53,9 %
48 % 32,4 % 83 % 45,4 % 118 % 54,1 %
49 % 32,9 % 84 % 45,7 % 119 % 54,3 %
Tabelul 3: Relatia continut de apă și umiditate
Sursa: Energie din lem, p. 12 (cf. ÖNORM 7132)
Influenta continutului de apă asupra valorii calorice:
În utilizarea energetică a lemnului o importantă esentială o are valoarea calorică a

biomasei folosite pe lîngă esenta și dimensiunile bucătilor. Deoarece biomasă fără apă
nu există în natură, trebuie în timpul arderii să se evaporeze cantităti mai mari sau mai
mici de apă. Energia (căldura) necesară pentru aceasta diminuează randamentul
energetic net.
Influenta continutului de apă asupra valorii calorice a biomasei folosite se poate calcula
cu următoarea ecuatie:
(100 − Mar)
qp,net,ar = qp,net,d * ---------------- - 0,02443 * Mar
100
Tabelul 4: Influenta continutului de apă asupra valorii calorice
Sursa: ISO/FDIS 17225-1, Anexa D.2
qp,net,ar … Valoarea calorică a lemnului la un anume continut de apă [MJ/kg]

qp,net,ar … Valoarea calorică a masei uscate de lemn în stare fără apă [MJ/kg]
11
Mar … Continutul de apă în starea de livrare [%]
0,02443 … Constanta pentru căldura de vaporizare a apei la 25 °C [MJ/kg]
De aici rezultă că valoarea calorică a lemnului (aprox. 18,5 MJ/kg) scade linear o dată
creșterea continutului de apă.
1.4 Sortimente de lemn pentru utilizare energetică
Sortiment de lemn energetic înseamnă acel lemn care urmează să fie utilizat pentru
valorificare energetică. În principiu orice lemn poate fi utilizat pentru producere de
energie. În practică există numeroase posibilităti de utilizare superioară pentru bușteni.
Aceste sortimente de lemn se numesc bușteni pentru a fi prelucrati cu ferăstrăului,
respectiv bușteni economici. Buștenii se prelucrează în gatere. Lemnul industrial este
folosit în indusria hîrtiei și a celulozei. Din aceste motive lemnul energetic se obtine din
surse inferioare calitativ și se diferentiază în functie de originea sa.
1.4.1 Materie primă pentru prelucrare
Lemn energetic rotund:

Lemnul energetic rotund este un sortiment de lemn rotund din pădure; este vorba de
lemn rezidual, care nu poate fi folosit ca lemn de gatăr și deci sunt produse secundare de
la recolta de lemn. Din această categorie fac parte de ex. stinghii, părti ale trunchiului de
copac, lemn tînăr de sub copacii mari, lemn din resturile rămase de la prelucrări
industriale și lemn de fibră precum și lemn slab (lemn subtire) și așa numitul lemn de
manipulare și secundar (definit cf. ÖHU 2006). La acestea se mai adaugă acele
sortimente de lemn care nu pot fi valorificate în altă parte. (ÖNORM EN ISO 17225-
1:2013 proiect final clasa 1.1.3)
Lemn provenind din suprafete cultivate în rotatie cu ciclul scurt:

Plantarea de soiuri de copaci cu creștere rapidă pentru producere de energie este
favorabilă economic în mod special pe suprafete care nu se mai folosesc ca terenuri
agricole: la liziere de păduri sau margine de pășuni. Pentru aceasta se folosesc soiuri de
arbori care cresc repede și a căror perioadă de rotatie este de max. 10 - 15 ani. Se
preferă plopii și răchita. La sfîrșitul perioadei planificată de rotatie se folosește o tehnică
de recoltare complet automatizată sau manual-motorizată.
Dacă se utilizează o tehnică de recoltae automatizată, perioadele de rotatie se mentin

într-un interval de aprox. 3 - 5 ani, pentru că la acest procedeu se utilizează un sistem de
recoltare care taie lemnul energetic matur într-n singur pas de lucru și îl prelucrează în
lemn tocat. Pentru technica motor-manuală se aleg timpi de rotatie de pînă la 15 ani.
12
Lemnul energetic este tăiat cu un ferăstrău obișnuit cu motor, apoi scos din parchet și
depozitat pentru uscare. ÖNORM EN ISO 17225-1:2013 proiect final, clasa 1.1.1)
Lemn rezidual din pădure:

Atunci cînd se fac tăieturi forestiere se produce pe lîngă sortimentele bușteni pentru
gatăr de asemenea lemn rotund industrial și energetic, dar și lemn rezidual. Lemn tocat
din lemn rezidual din pădure se produce din resturile de la recoltare (crengi, vîrfuri,
rupturi) precum și din așchii, segmente de trunchi și lemn stinghii. Prin utilizarea unor
sisteme moderne de recoltare (de ex. aductiune cu macaraua cu cablu, procesor de
escavator, etc.) aceste reziduuri forestiere se strîng concentrat la drumurile forestiere și
pot fi prelucrate la fata locului.
Pentru proprietarii de pădure prelucare acestor mase reziduale au anumite avantaje:

îmbunătătirea protectiei pădurii contra unor dăunători prin distrugerea locului de
incubatie, utilizarea unor sortimente, care altfel nu s-ar vinde; locurile de tăietură
urătate ușurează foarte mult plantatiile noi și îngrijirea lor. În fond toată biomasa din
pădure ar putea fi valorificată termic, dar din punct de vedere ecologic acest lucru nu
trebuie făcut în nici un caz. (ÖNORM EN ISO 17225-1:2013 proiect final, clasa 1.1.4)
Resturi de la tăieri de îngrijire/întetinere:

Resturi de tăieturi apar la tăierea de îngrijire a copacilor și a arbuștilor. Sînt suprafete
care nu intră în categoria pădure sau plantatii de lemn energetic. Categoria cuprinde
sortimentele de lemne din grădini, parcuri, la marginea șoselelor sau din vii sau livezi.
(ÖNORM EN ISO 17225-1:2013 proiect final, clasa 1.1.7)
Coajă și așchii:
Coajă și așchii sînt denumite acele segmente care se formează la tăierea trunchiului cu
ferăstrăul. Aceste produse secundare rezultate din prelucrarea lemnului pot fi utilizate
fără a fi prelucrate sau pot fi tocate. Utilizarea poate fi pentru încălzire dar și ca atare (ca
materie primă lemnoasă). (ÖNORM EN ISO 17225-1:2013 proiect final, clasa 1.2.1)
1.4.2 Produse finite pentru valorificare energetică
Tocătură de lemn: Tocătura din lemn este o biomasă lemnoasă tocată, produsă în
bucăti cu dimensiunea particulei prestabilită prin prelucrarea mecanică cu unelte
ascutite cum ar fi cutite. (ÖNORM EN ISO 16559:2013 Proiect de normă, Combustibil bio
solid ― Terminologie, definitii și descrieri)
Lemn măruntit:
Lemnul măruntit este lemnul sub forma de bucăti de diverse mărimi și forme și se
obtine prin măruntirea cu unelte obtuze ca de ex. Valturi, ciocane și baros. (ÖNORM EN
13
ISO 16559:2013 Proiect de normă, Combustibil bio solid ― Terminologie, definitii și
descrieri)
Lemn crăpat în bucăti:

Lemn energetic tăiat și crăpat cu lungimi între 20 cm pînă la 100 cm, folosit în instalatii
casnice ca de ex. sobe, șeminee și sisteme de încălzire centrală. (ÖNORM EN ISO
16559:2013 Proiect de normă, Combustibil bio solid ― Terminologie, definitii și descrieri)
Lemn de foc/Lemn energetic:

Lemnul de foc este un combustibil pe bază de lemn la care s-a păstrat compozitia initială
a lemnului fără modificarea formei initiale. (ÖNORM EN ISO 16559:2013, Proiect de
normă, Combustibil bio solid ― Terminologie, definitii și descrieri)
14
2. Normele și importanta lor pentru producătorii de biomasă
Normele sînt culegeri de reguli, a căror scop este să obtină un rezultat standardizat și
comparabil. În ele se stabilesc cerintele pe care produsele trebuie să le aibă și definesc
modul de verificare a acestor cerinte. Normele sînt recomandări ale cărui respectare
este facultativă. Ele documentează situatia tehnică actuală pentru anumite domenii și
astfel stabilesc standardul. Aplicarea acestor reguli nu este un rău necesar, ci contribuie
ca producătorul și beneficiarul să vorbească aceeași limbă. Prin aceasta se elimină de la
bun început multe probleme.
Normele sînt elaborate de către expertii cercurilor interesate (de ex. utilizatori,
autorităti, cooperative meșteșugărești, comert, producători industriali, știintă). Normele
promovează comertul mondial și servesc la rationalizare, asigurarea calitătii, protejarea
societătii precum și a sigurantei și comunicării.2
Normele sînt elaborate de regulă la solicitarea unor reprezentanti ai industriei. Comisia

Europeană poate și ea să solicite elaborarea de norme, de ex. pentru sprijinul
jurisdictiei europene. Toate activitătile lui CEN sînt derulate în cadrul Comitetului
Tehnic (CEN/TC). Aceste comitete se compun din experti din cercurile interesate
(producători, comercianti, utilizatori, etc.), care sînt trimiși de organizatii nationale de
normare. Comitetele, la rîndul lor, pot fi subdivizate în diverse grupuri de lucru (work
group). Munca expertilor este sprijinită de regulă de colaboratori ale organizatiilor
nationale de normare, care pun la dispozitia unor comitete individuale și grupe de lucru
secretariate și manageri de proiece. Normarea unor combustibili bio solizi și în special
normarea metodelor și a proceselor pentru determinarea și asigurarea calitătii la
combustibili bio solizi au ca tel în special să sprijine comertul international cu
combustibili bio solizi. Normele trebuie de asemenea să ajute la ridicarea calitătii
generale a surselor pentru combustibili bio solizi.3
Procesul european/international de normare se ghidează după anumite reguli, conform

cărora dezvoltarea normelor parcurge trei faze:
1. Faza de propuneri (grupele de lucru elaborează proiecte preliminare pentru

norme; acestea vor fi notate cu “pr”)
2. Chestionare (se strîng comentarii ale organizatiilor nationale de normare care sînt
înglobate în norme; acestea sînt notate cu „Fpr“)
2
Utilizarea de norme și de sisteme de certificare pentru asigurarea durabilității și calității surselor de bioenergie (EIE/11/218), Materiale de
exersare, introducere (EIE/11/218),
3
exersare, introducere
15
3. Ratificarea (organizatiile de normare nationale votează noua normă; dacă norma se
ratifică ea este publicată și notată cu “EN” respectiv cu “ISO”)4
Fig 1: Cadrul international pentru normarea unor combustibili bio solizi
Quelle: Aplicarea unor norme și sisteme de certificare pentru asigurarea durabilitătii și a calitătii
combustibilor bio solizi (EIE/11/218), materiale de exersare, introducere
2.1 Avantajele normării pentru producători și consumatori
Prin respectarea normelor există în primul rînd posibilitatea de a devansa pe concurenti

și să creezi încredere la clienti. Conformitatea produselor cu legile existente poate fi
documentată prin respectarea normelor. Apoi, aplicarea normelor asigură posibilitatea
reducerii costurilor, de ex. in procese de productie precum și simplificări în comert,
unde normele reprezintă o bază comună între vînzători și cumpărători. În domeniul
comertului cu biomasă de ex. normele definesc metodele prin care calitatea biomasei
poate fi măsurată și clasificată, astfel încît cumpărătorii să poată judeca mai bine atît
dacă biomasa este adecvată cît și în privinta pretului. La sfîrșitul anilor 90 CEN a fost
însărcinat de către Comisia Europeană să dezvolte norme pentru combustibili bio solizi
4
16
pentru ca astfel să sprijine politica energetică europeană, care, pe fundalul schimbării
climei (reducerea emisiilor de gaze de seră) și a sigurantei energetice (reducerea
dependentei de importuri de energie), dorea printre, altele, să sprijine folosirea de
resurse din energii regenerabile. În fiecare tară europeană există o organzatie natională
de normare (vezi lista în anexa I). Acestea la rîndul lor sînt membre CEN. Organizatiile
nationale de normare răspund, în cadrul proceselor de normare individuale, de
atragerea unui spectru cît mai larg din părtile cercurilor intresate în munca lor. Scopul
este să creeze consensul cercurilor nationale implicate și să-l reprezinte în procesul
european de normare.5
Spre deosebire de titei și gaz metan combustibili din lemn au, din naștere, caracteristici
diferite în ce privește proprietătile și calitătile relevante de ardere, care nu sînt evidente
imediat pentru producător și consumator. Cu ciclul de norme ÖNORM EN ISO 17225-1 s-
a crea pentru prima dată o unealtă unitară pe plan mondial pentru clasificarea
combustibilor bio solizi. Seria este formată din șapte părti și cuprinde, pe lîngă
combustibili din lemn și combustibili din productia agricolă. Partea 1a seriei de norme
cuprinde cerintele generale și este valabilă în Austria în vaianta ÖNORM EN 14961-1 din
2010. Pe această bază este posibilă definirea și atribuirea tuturor materiilor lemnoase și
agrare în functie de origine, sursă, formă comercială și proprietăti.
Pentru combustibilii peleti din lemn, brichete din lemn, lemn tocat, lemn crăpat și
agropeleti s-au elaborat norme propriei de productie care au fost publicate deja ca
norme europene pentru utilizare în domenii ne-industriale. O noutate este norma
pentru lemnul crăpat pentru care vor exista de acum norme definite clar în privinta
originii, productiei și calitătii, ceea ce urmează să ridice gradul de acceptare a clientilor
pentru acest combustibil. Combustibilii de o anumito calitate pot fi produse numai dacă
criteriile ce trebuie respectate sînt cunoscute. Marele avantaj al noii norme de productie
constă în prezentarea claselor calitative bine definite și clar de atribuit. Urmează ca seria
ușor adaptată ISO 17225 să fie pubicată în 2014, care include și agrobrichetii ca normă
nouă de produs. Domeniul de utilizare a acestei norme de produs se va restrînge și mai
mult la zona ne-industrială.
5
Utilizarea de norme și de sisteme de certificare pentru asigurarea durabilității și alității surselor de bioenergie (EIE/11/218), Materialie de
17
Reguli noi de joc pentru toti participantii pe piată
Odată cu publicarea seriei de norme ÖNORM EN 14961 au fost retrase normele valabile
pînă atunci în domeniul acesta. Norme de combustibili valabile pînă atunci cum ar fi
ÖNORM M 7133 pentru marfă tocată apartin trecutului. Odată cu publicarea și
implementarea noii serii de norme se modifică inclusiv terminologia și limbajul viitor în
domeniul biomasei. Tocături de cea mai bună calitate, denumite de cele mai multe ori ca
G30/W25, vor fi atribuite de acum clasei de calitate „A1“. Această denumire garantează
originea materiei prime din copaci, lemn din trunchi sau lemn rezidual din pădure, o
cantitate de apă de maxim 25 % (M25), dimensiunile particulelor clar definite (de ex.
P45), continutul de cenușă de max. 1 % (A1.0) precum și valoarea calorică de cel putin
3,6 kWh (Q3.6) per kilogram și o densitate în grămadă de cel putin 150 kg/m³ pentru
lemnul de conifere și min. 200 kg/m³ pentru foiase (se va indica clasa reală de
caractristici. Noua denumire pentru tocătură de cea mai bună calitate este de ex.
„A1/P45/M25/BD150“. Tocătura cu denumirea „A2“se deosebește în principal printr-un
continut mai mare de apă și de cenușă.
Pentru calitătile „B1“ și „B2“, care contin lemn proaspăt recoltat precum și lemn din
exploatatii de rotatie, industriale și folosit există suplimentar limitări pentru continutul
azot, sulf, clor și metale grele. Pentru valorificarea energetică de tocătură și lemn
măruntit în instalatii de biomasă de peste 500 kW au fost publicate cu ÖNORM C 4005 in
Austria la 15.02.2013 un normativ propriu, simșlificat.
Constructia unei piete regionale și transregionale de combustibil necesită ca toti

colaboratorii să aibă reguli de joc clare. Producătorul răspunde pentru marcarea corectă
a combustibilului. Procesul de normare sprijină dezvoltarea unui sistem complex de
asigurare a calitătii pentru a îndeplini dorintele și așteptările clientilor.
2.2 Terminologie, definitii și descrieri
prEN ISO 16559:2013 Combustibili bio solizi - Terminologie, definitii și descrieri
În această normă se definesc notiuni la care se face referire în toată activitatea de

normare în cadrul domeniuli de utilizare din ISO/TC 238 "Combustibili bio solizi".
Norma este valabilă pentru combustibili bio solizi care provin din următoarele surse:
• Economia forestieră și cultura copacilor
18
• Agricultură și horticultură
• Acvacultură
FprEN ISO 17225-1:2013 Combustibili bio solizi – specificatiile și clasele combustibililor

- Partea1: Cerinte generale
Această normă stabilește clasele de combustibili în legătură cu calitatea lor și specificatii

pentru combustibili bio solizi. Scopul acestei norme este de a pune la dispoozitie
principii clare și precise de clasificare pentru combustibili bio solizi, bazîndu-se pe
„provenientă și sursă“, „forma comercială“ (de ex. peleti, tocătură, …) și „proprietăti“ (de
ex. continut de apă, de cenușă, …), pentru a face posibilă o declaratie precisă a
produsului. Norma contine o clasificare care se bazează pe provenienta și sursa
combustibilui bio solid. În sistemul de clasificare ierarhic există patru grupe principale
care se bazează pe sursa combustibilor bio solizi B: „biomasă lemnoasă“, „biomasă de
origine păioasă “, „biomasă din fructe “ și „amestecuri definite și nedefinite“6.
Aceste norme de produse care apartin la această serie de norme stabilesc clasele și
specificatiile de calitate pentru peletii din lemn și sprijină astfel utilizarea
combustibilului clasificat în clădiri de locuire, clădiri mici și publice folosite în scopuri
lucrative. Scopul acestor norme este de a pune la dispozitie principii clare și ne-echivoce
de clasificare pentru combustibilii bio solizi și prin aceasta a mijlocului de muncă care să
facă posibil un comert eficient cu combustibili bio solizi și o comunicare simplă între
vînzător și cumpărător precum și a unui mijloc de muncă pentru comunicarea cu
producătorii de utilaje. Această normă ușurează inclusiv proceduri care au nevoie de
aprobări și raportarări. Pe baza acestei cerinte de normă este posibilă stabilirea unui
sistem de certificare. Pentru următoarele sortimente de combustibili există norme de
produs:
FprEN ISO 17225-2:2013 Combustibili bio solizi – Specificatii și clase de combustibili -

Partea 2: Clasificarea peletilor din lemn

Partea 3: Clasificarea brichetelor din lemn

Partea 4: Clasificarea tocăturii din lemn

Partea 5: Clasificarea lemnului crăpat
6
Utilizarea de norme și de sisteme de certificare pentru asigurarea durabilității și alității surselor de bioenergie (EIE/11/218), Materialie de
19
Partea 6: Clasificarea peletilor ne-lemnoși

Partea 6: Clasificarea brichetilor ne-lemnoși
2.3 Asigurarea calitătii
EN 15234-1:2011 Combustibili bio solizi – Asigurarea calitătii combustibililor – Partea

1: Cerinte generale
Acest document stabilește procederurile în vederea îndeplinirii cerintelor de calitate și

aici se descriu măsurile pentru asigurarea unei încrederi adecvate în respectarea
specificatiilor pentru combustibilii bio. Se tine cont de întregul lant de livrare de la
livrarea materiilor prime pînă la locul de predare la consumatorul final. Scopul acestui
document este punerea la dispozitie a unui mijloc de muncă pentru un comert mai
eficient cu combustibili bio și indicatii pentru asigurarea calitătii, care pot fi mînuite
ușor și nu implică o activitate birocratică supradimensionată. În functie de pozitia unui
participant la piată există în cadrul lantului de livrare sarcini diferite, care trebuie
folosite pentru îndeplinirea unei asigurări de calite pentru combustibilii bio solizi cf. EN
15234. Furnizorul de materie primă este primul actor în lantul de livrare pentru
combustibili bio solizi care pune la dispozitie resursa pentru producerea de energie sub
formă de materie primă și este răspunzător pentru respectarea indicatiile exacte
referitoare la provenienta, sursa și locul materiei prime exploatate. Documentatia
trebuie să stea la dispozitie în cadrul întregului lant de distributie și trebuie să permită
trasabilitatea tocăturii din lemn. Producătorul de tocătură de lemn verifică dacă materia
primă corespunde, în momentul preluării ei, cu datele existente ale furnizorului de
materie primă în ce privește originea și sursa materiei prime. Comerciantul de tocătură
de lemn verifică aspectul dacă tocătura de lemn corespunde, la preluarea mărfii, cu
caracteristicile produsului indicate de producătorul tocăturii pe descrierea produsului,
respectiv cu cerintele stabilite în contractele de livrare. Comerciantul respectă 6 pași
consecutivi, clar definiti, pentru a asigura calitatea întregului lant de livrare.
Consumatorul de tocătură verifică conformitatea între caracterizarea produsului
tocăturii cu parametri stabiliti în contractul de furnizare.7
Declaratii ale produsului trebuie anexate întotdeauna, indiferent de modul de

prezentare a produsului finit (vrac sau împachetat). Dacă produsul vine pe piată
ambalat, delcaratia trebuie să fie atașată sub forma unui bilet pe ambalaj.
7
20
Marfa vrac trebuie să fie însotită întotdeauna de un bon de livrare, care să contină toti
parametri de calitate. Declaratiile de produs trebuie să fie eliberate pentru fiecare
livrare indiferent de forma sub care vine produsul pe piată. Pentru datele referitoare la
calitatea combustibililor bio solizi norma EN -15234-1 prevede minim următoarele:
Furnizor, forma de comercializare și sursa, tata/tările (locul de fabricatie), specificatia

caracteristicilor (cf. cu părtile aferent a prEN ISO 17225), material tratat chimic (da/nu),
semnătura, data
Scopul principal al normelor de produs, ce tin de această serie de norme, constă în faptul
că trebuie să se asigure calitatea combustibilului bio solid în tot lantul de livrare, de la
origine pînă la livrare și crearea unei încrederi juste în îndeplinirea cerintelor de calitate
stabilite. Scopul acestui document este punerea la dispozitie unei baze pentru un comert
eficient cu combustibili bio solizi. Seria de norme EN 15234 nu va fi preluată în normele
ISO. Normele importante pentru prezentul manual de asigurare a calitătii sînt:
EN 15234-4:2012 Combustibili bio solizi – Asigurarea calitătii combustibililor - Partea 4:

Tocătură pentru uz ne-industrial
EN 15234-5:2012 Combustibili bio solizi - Asigurarea calitătii combustibililor - Partea 5:

Lemn de foc pentru uz ne-industrial
2.4 Prelevare de mostre, preparare de mostre și divizarea mostrelor
EN 14778:2011 Combustibili bio solizi – Prelevare de mostre
Prezentul document stabilește procedurile de elaborare de planuri și certificate de

prelevare de mostre procum și prelvare de mostre de combustibili bio solizi, de ex. de la
locul unde se găsesc materiile prime, din instalatia de productie, din livrări, din
încărcături de camion sau dintr-un depozit. Cuprinde procedee atît mecanice cît și
manuale și este valabil pentru combustibili bio solizi cu caracteristici definite.
Procedeele se pot aplica la materiale fine (dimensiunea particulelor pînă la 10 mm),
materiale mai grosiere (dimensiunea particulelor pînă la 200 mm) și asupra unor
baloturi sau materiale grosiere cu dimensiunea particulelor de peste 200 mm.
Procedeele se potrivesc pentru determinarea continutului de apă, de cenușă, valoarea
calorică, densitatea în grămadă, stabilitatea, distribuirea dimensiunii particulelor,
comportamentul la topire a cenușii și compozitia chimică.
21
La prelevarea mostrei se va avea grijă în mod special ca mostra să fie reprezentativă.
Norma contine inclusiv informatii referitoare la aparatura pentru prelevarea de mostre
precum și procedeele pentru calculul numărului corect de mostre.8
EN 14780:2011 Combustibili bio solizi – Preparare de mostre
Acest document stabilește procedurile pentru reducerea numărului total de mostre (sau
mostre individuale) la mostre de laborator și de la mostrele de laborator la mostre
partiale și mostre generale de analiză și este valabilă pentru combustibili bio solizi.
Procedeele stabilite pot fi aplicate la pregătirea mostrelor, de ex. atunci cînd trebuie
verificate mostrele în privinta continutului de energie, apă și cenușă, densitatea în
grămadă, stabilitatea mecanică, distribuirea dimensiunilor particulelor, comportamentul
la topirea cenușei, compozitia chimică și impuritătile.
Procedurile nu sînt prevăzute să fie aplicate la mostre foarte mari care sînt necesare
pentru verificarea tendintei de formare de bolti. La reducerea mostrelor trebuie să se
tină cont în mod special ca fiecare mostră partială să fie încă reprezentativă pentru
mostra întreagă.9
prEN ISO 18134-1:2013 Combustibili bio solizi – Determinarea continutului de apă –

Uscarea în uptor - Partea 1: Continut total de apă – Procedeul de referintă
Această normă stabilește procedura pentru determinarea continutului total de apă la o

mostră din combustibil bio solid cu ajutorul uscării ei în sobă și ar trebui folosită cînd
este nevoie să fie determinat cu mare precizie continutul de apă. Este valabilă pentru
toti combustibilii bio solizi. La acest procedeu, mostra de combustibil bio (cel putin 300
g) se va usca la o temperatură de 105 °C pînă la atingerea masei constante la aer, iar din
pierderea masei mostrei se calculează continutul procentual de apă. Se ia și un procedeu
pentru corectarea fortei ascensionale.10
prEN ISO 18134-2:2013 Combustibili bio solizi - Determinarea continutului de apă –

Uscarea în uptor - Partea 2: Gesamtgehalt an Wasser – Procedeu simplificat
8
Utilizarea de norme și de sisteme de certificare pentru asigurarea durabilității și calității surselor de bioenergie (EIE/11/218), Materiale
9
Utilizarea de norme și de sisteme de certificare pentru asigurarea durabilității și calității surselor de bioenergie (EIE/11/218), Materiaie de
10
22
Această normă stabilește procedeul pentru determinarea continutului total de apă dintr-
o mostră de combustibil bio solizi prin uscarea în cuptor. Se folosește cînd nu este
nevoie de o precizie foarte mare de ex. pentru supravegherea de rutină a productiei în
fabrică. Procedeul stabilit este valabil pentru toti combustibilii bio solizi. Pentru
determinarea continutului total de apă cu procedura simplificată, mostra de combustibil
bio solid se usucă la aer la o temperatură de 105 °C pînă ce se atinge masa constantă, iar
din pierderea de masă din mostră se calculează procentul de apă.11
prEN ISO 18134-3:2013 Combustibili bio solizi - Determinarea continutului de apă –

Uscarea în uptor - Partea 3: Continut de apă în analizele generale ale mostrelor
Această normă stabilește un procedeu pentru determinarea continutului de apă în

mostra de analiză prin uscarea mostrei într-o sobă. Este prevăzută pentru utilizarea la
mostrele generale de analiză cf. EN 14780. Procedeul stabilit este valabil pentru toti
combustibilii bio solizi. La această procedură mostra de analizat din combustibilul bio
solid este uscată la o temperatură de 105 °C, iar din pierderea de masă a mostrei se
calculează continutul de apă. Utilizarea de aparatură automată este permisă, dacă
procedura este validată cu mostre de referintă din biomasă dintr-un tip de biomasă
adecvat. Aparatura automată trebuie să îndeplinească toate cerintele acestei norme în ce
privește dimensiunea mostrei, temperatura, atmosfera și exactitatea de cîntărire.
11
23
3. Teluri și cadrul unui sistem de asigurare a calitătii pentru
combustibili solizi din lemn
O piată UE dinamică și durabilă pentru combustibili solizi presupune utilizararea și
folosirea generală de standarde pentru optimizarea parcursurilor între producători,
comercianti și utilizatori (Langheinrich, Kaltschmitt 2006). Pretentiile de calitate a
utilizatorului final sînt destul de diferite în functie de mărimea utilizatorului. În general
se pot recuoaște două grupe:
- Utilizatori finali mici care cer combustibili de înaltă calitate, cu caracteristici

foarte precise.
- Utilizatori finali mari care pot arde în termocentralele lor aproape orice calitate
cu pretentii foarte mici.
Dacă te iei după modul de exprimare din ISO 9001, un sistem de management de calitate
(QM) constă în general din următorii pași: planificarea calitătii (QP), controlul calitătii
(QC), asigurarea calitătii (QA) și îmbunătătirea calitătii (QI). Acest manual de asigurare a
calitătii se ocupă doar cu părtile: asigurarea și controlul calitătii. Asigurarea calitătii
combustibilului (QA) se îndreaptă aici pe formarea încrederii și trebuie să functioneze
prin filiera importantă a controlului calitătii (QC) în cadrul respectării specificatiilor și
claselor de norme de produs. Controlul și asigurarea calitătii în întreg lantul de
aprovizionare urmează să garanteze încrederea pe piata combustibilor solizi referitoare
la standardele și fluxurile de informatii ale lantului.
Domeniul pentru introducerea (utilizarea) sistemului de asigurare a calitătii și controlul

calitătii este creionat în norma EN 15234. Fig. 1 arată cum sistemul poate acoperi și
însoti lantul de aprovizionare.
Fig 2: Lantul de aprovizionare pentru combustibili solizi (modificat din EN 15234)
Sursa: EN 15234, BTC2, prezentare proprie
Scopul superior pentru introducerea sistemului de control și asigurare a calitătii este un

comert ordonat și eficient din punct de vedere a costurilor pe piata europeană cu
combustibili solizi. Sistemul mai garantează utilizatorului final achizitia unui
combustibil solid biologic care să corespundă cu cerintele și deschide producătorului
posibilitatea de a optimiza, controla și produce o astfel de marfă.
24
3.1 Evaluarea lantului de lemn energetic în normare
Etapele principale din lantul de aprovizionare cu

lemn pentru energie E
ETAPE EVALUATE ÎN STANDARD

Administrarea și planificarea forestieră
Recolta de lemn energetic în pădure și/sau achizitionare de

produse auxiliare/secundare
Transport la întreprinzătorul specializat (tocător, presă,

tăietor) ;
Prelucrarea materiei prime în combustibili solizi (tăiat,

crăpat, tocat)
Transport de la locul de productie la instalatie

(distributie);
EVALUATE
NU VOR FI
ETAPE CARE
Vînzare (comert) cu energie
Distribuire de energie-la consumul final
fIg 3: Etapele principale din lantul de aprovizionare cu lemn energetic
Sursa: prezentare proprie, BTC2
Lantul de productie pentru combustibili solizi din lemn
Lanturi de aprovizionare pentru combustibili biogeni solizi pot consta din unul sau mai
multe procese. Fiecare proces în parte poate fi format la rîndul lui din unul sau mai multi
pași. Pașii individuali pot fi executati de mai multi întreprinzători sau de unul singur. În
general lantul de aprovizionare se poate împărti în 3 procese diferite: achizitia (procesul
de materie primă), prelucrare (procesul de productie) și distribuirea (desfacerea).
Întelegera legăturii între procese achizitia, prelucrarea și distributia este de mare
importantă. Fiecare din aceste procese individuale și pași individuali în procesul lantului
de achizitie poate influenta considerabil calitatea produsului finit.
25
Fig. 4: Procesele lantului de aprovizionare
Surse: Indicatii pentru sistemul de asigurare a aclitătii CEN/TR 15569:2009
Întregul lant de aprovizionare urmează să fie tratat ca și continutul managementului de

resurse. Tinînd cont de “ciclul Denning” activînd în conformitate cu circuitul PDCA
(plănuiește, fă, verifică, actionează), urmează să se ajungă la o îmbunătătire continuă.
Pașii importanti sînt:
I Depistarea, strîngerea, clasificarea cerintelor, inclusiv managementul conflictului

II Colaborarea la punerea în practică a sarcinilor
III Însotirea dezvoltării
IV Evaluarea, propuneri de îmbunătătire, pronostricarea efectelor
Problemele calitătii combustibililor trebuie să fie parte a unui plan de actiune. Se poate
începe cu chestionări referitoare la probleme generale:
• Numirea clară a unei viziuni pe termen lung - progrese continue în planificare

• Măsuri și strategii pentru punerea în practică (investitii, cercetare și dezvoltare,
pregătire continuă, generarea de impulsionări, etc.)
• Impulsionări regionale, nationale, bilaterale sau în UE și – finantarea de investitii în
energie regenerabilă
• Actiuni viitoare pentru utilizarea resurselor existente regional de energie din lemn,
corespuzătoare cu potentialul existent
• Lanturi de aprovizionări și modele de afaceri pentru valorificarea lemnului din
pădure și din teritoriul neîmpădurit (recoltă, transport și depozitare)
26
• Asigurarea și controlul calitătii combustibililor din lemn
• Verificarea conditiilor de afaceri și stabilirea, în scris, a măsurilor de asigurarea și
controlul calitătii.
3.2 Măsuri generale de asigurarea și controlul calităti
Asigurarea calitătii în lantul de aprovizionare și controlul calitătii combustibililor solizi

din lemn asigură trasabilitatea și dau consumatorului încrederea că toate procesele din
lant sînt sub control. Folosind schema propusă și metodica explicată a sistemului de
asigurarea și controlul calitătii, se asigură dovezile de provenientă precum și un control
riguros al factorilor care influentează calitatea și contribuie la formarea încrederii în
calitatea combustibilului la utilizatorul final. Sistemul de asigurare a calitătii trebuie să
fie simplu, să nu producă multă birocratie și să sprijine potentialurile de eficientă.
Definitii ale asigurării de calitate (QA) și control al calitătii (QC) (cf. EN 15234-1:2011;
p. 10):
‘’Controlul calitătii“ se ocupă în principiu de calitatea unui produs sau proces pentru a
garanta livrarea produsului sau a serviciului cu caracteristicile cerute cît se poate de
eficient și de corect în ce privesc costurile.
„Asigurarea calitătii” se ocupă pe de altă parte în principal de evaluarea produselor și a

proceselor pe baza datelor găsite la controlul calitătii. Datele sînt folosite pentru:
a) a clădi încredere în lantul de productie; se respectă în special specificatiile cerute,

procesele se derulează conform planului, și
b) pentru a dovedi pe perioade mai lungi atît că se obtine stabilitate în rezultatele

proceselor, cît și pentru a demonstra efectele dorite ale îmbunătătirii calitătii.
O componentă importantă a sistemului de asigurarea și controlul calitătii este obligatia

de documentare care cf. EN 15234 trebuie să acopere următoarele domenii:
• Trasabilitate/Certificat de origine a materiei prime

• Cerinte legate de productie
• Transportul, manipularea și depozitarea după productie
• Specificare finală a combustibilului
27
3.2.1 Trasabilitate și certificatul de origine
În principiu toate persoanele, care sînt implicate în lantul de aprovizionare, răspund de

trasabilitatea provenientei și a surselor materialelor care le-au fost livrate. Pentru a
produce dovezi clare a provenientei și a sursei, sursa și provenienta trebuie descrise
clar. Tabelul 1 din prEN ISO 17225-1 indică o clasificare structurată referitoare la
provenientă și sursă. Este important ca la stabilirea produsului/specificatiilor să existe
informatii detaliate referitoare la sursă, provenientă, și loc (tara/subclasificarea în
regiuni) pentru descrierea mai multor caracteristici a lemnului pe baza unor valori tipice
în functie de materia primă. Producătorii/furnizorii au, prin certificatul de origine, un
bun instrument în mînă, care-i ajută să îndeplinească cerintele directivelor UE TR. Cu cît
sînt mai complete informatiile în documentul de origine referitoare la surse și la
compozitia materialelor, respectiv a produselor, cu atît pot fi ele clasificate mai ușor
ulterior.
3.2.2 Cerinte legate de productie
Cerintele fată de un sistem de asigurare și control al calitătii depind în mare grad de

numărul de treptele și de modelele/cerintele fată de combustibilii solizi produși. Acești
factori necesită măsuri de diferite dimensiuni și pași de documentare mai mult sau mai
putin detaliati. Cerintele de măsuri obligatorii de documentare sau procedură trebuie
gîndite astfel încît să fie eficiente în ceea ce privește costurile, pentru a nu-i împovăra
inutil pe producători și furnizori.
Procedura pentru introducerea unui sistem de asigurare și control al calitătii constă, cf.
EN 15243-1 de regulă din următorii 6 pași:
1. Stabilirea specificatiilor
2. Documentarea etapelor în lantul de productie
3. Analiza factorilor care influentează calitatea combustibilului și rezultatul operatiunii
4. Depistarea și documentarea unor puncte critice de control (CCP)
5. Selectarea și elaborarea unor măsuri adevate pentru crearea încrederii clientului
6. Elaborarea și documentarea de reguli pentru utilizarea separată referitor la materiale

și combustibil solizi necorespunzători/defecti.
28
3.2.3 Explicarea cerintelor referitoare la combustibilii solizi din lemn
Stabilirea specificatiilor combustibililor solizi bio
Această activitate este primul și cel mai important pas în lant, deoarece de acesta depind
deciziile legate de alegerea mașinilor/procedeelor, materiei prime și locul de productie.
Specificatiile pot depinde de cererea pe piată, dorintele clientilor și posibilitătile tehnice
a producătorului/furnizorului. Corespunzător cu specificatiile combustibililor solizi
trebuie să se stabilească proprietătile cele mai importante. Acestea trebuie să
corespundă cu clasificarea cf. FprEN ISO 17225 și cu prevederile legale. Mai este de tinut
cont de influente posibile prin contaminarea intentionată sau neintentionată în timpul
procesului de productie a combustibililor solizi.
Documentarea pașilor individuali în procesul de productie
Întregul lant de proces ar trebui prezentat ca o simplă diagramă de curgere. În plus

trebuie explicate și evaluate domeniile de răspundere și competentele. Un efect pozitiv
poate avea documentarea pe probleme administrative în productie și desfacere a
combustibililor solizi.
Analiza factorilor care contribuie la calitatea combustibilor și la randamentul muncii
Calitatea combustibililor solizi bio și randamentul muncii producătorului sînt dirijate

decisiv de următorii factori:
a) O expertiză pegătitoare referitoare la originea si sursa combustibilului

precum și evaluarea livrării ritmice sînt părti ale examinării din care să
rezulte că materia primă și furnizorul corespund cerintelor.
b) Factori legati de randament și depozitare care influentează atît atingerea

cît și mentinerea proprietătilor combustibilului.
c) Calificarea de fortă de muncă (cunoștinte, profesionalism și pregătire
continuă)
Depistarea și stabilirea punctelor de control critici (CCP)
Trebuie căutate și stabilite puncte de control critice relevante în lantul de aprovizionare.

Punctele de control critice stabilite trebuie să poată fi ușor de verificat/documentat, dar
să fie relevante pentru controlul și îmbunătătirea calitătii. În punctele stabilite se pot
folosi verificări autentice prin evaluarea vizuală, încercare, tragere și evaluare finală sau
control cu ajutorul unor instrumente. Punctele de control critice trebuie verificate
periodic după un program stabilit și valori definite. Procesele trebuie să fie cît se poate
de eficiente din punctul de vedere al cheltuielilor și să apară ca un modul fix în sistemul
de asigurarea și controlul calitătii.
29
Conducerea procesului pe baza unor puncte de control critice este un instrument
important în asigurarea calitătii și servește suplimentar ca o măsură protrivită pentru
evitarea situatiilor de refuz de acceptare a mărfii de către client. Clientii mari fac
verificarea caracteristicilor, care sînt relevante pentru ei. Dacă producătorul/furnizorul
vrea să evite refuzul de receptie ar trebuie să se facă verificarea la punctele nevralgice -
punctele de control critice - în tot lantul de aprovizionare.
3.3 Selectarea măsurilor adecvate pentru formarea încrederii

Încrederea consumatorilor/clientilor poate fi cîștigată prin măsuri verificate. În
continuare enumerăm cîteva (cu caracter exemplificativ):
• Domenii de răspundere clar definite

• Pregătirea continuă a fortei de muncă cu certificare scrisă
• Secvente de muncă clar definite
• Introducerea unor măsuri adecvate de control al calitătii (verificare, urmărire,
documentare)
• Documentarea exactă a proceselor și a rezultatelor verificării
• Introducerea unui procedeu de reclamatii
Materialul necorespunzător trebuie eliminat la fiecare pas al lantului de productie. Acest

lucru poate însemna măsuri suplimentare, de ex. cernerea dimensiunilor prea mari la
tocături. Combustibilii respectivi pot, după separarea lor, să fie vînduti/puși la dispozitie
ca o șarjă de calitate inferioară.
Transport, tratament/transpunere, depozitare
Depozitarea corectă, transpunerea și transportul sînt factori importanti avînd în vedere

calitatea finală a combustibililor solizi din lemn. Procedeele și derularea acestor pași
trebuie documentată și formează o parte a sistemului de asigurarea și controlul calitătii.
Pierderi în calitate la combustibilii solizi pot fi evitate aproape în întregime prin
abordarea cu atentie la depozitare, transpunere și transport. În același timp clientul
poate avea încredere că primește marfă de calitate durabilă dacă se respectă pașii
prescriși.
Factorii de care trebuie să se tină seama sînt (cf. EN 15234-1):
• Conditii de vreme și de climă (de ex. umezeală)

• Dimensiunea, constructia și conditiile din spatiile de depozitare
• Infectii posibile (ciupercă)
30
• Unelte, aparate și mijloace auxiliar adecvate și curate
• Influenta transportului asupra combustibililor solizi (praf, stabilitate mecanică
…)
• Formarea și exersarea personalului implicat
31
Partea a 2-a
4. Linii drectoare pentru receptie și livrare în centre de desfacere de

combustibili bio
În Stiria există un centru de desfacere regional de biomasă, care este un loc de

aprovizionare locală cu combustibili de origine lemnoasă, biogene (tocătură, lemn
crăpat) de cea mai bună calitate și care este operat de un grup de fermieri. Fermierii
actionează ca investitori și operatori de centre de desfacere de biomasă ca ocupatie
principală sau secundară. Criterii special elaborate de investitie garantează participarea
fermierilor, de-alungul întregului lant de creare de plusvaloare. Acest acces facilitează
atît pentru investitori cît și pentru consumatori crearea de plusvaloare. Prin așezarea
centrelor de desfacere de biomasă, care tind să se dezvolte pe întreg teritoriul din Stiria,
clientii sînt siguri că aprovizionarea instalatiilor lor de încălzire cu biomasă este
asigurată pe termen lung. Segmentul de clienti al centrelor de biomasă cuprinde firme
mici pînă la mijlocii, clienti particulari precum și instalatii de încălzire cu biomasă la
mică distantă.
Liniile directoare, în vaianta valabilă, existente sînt valabile pentru centrul de desfacere
de biomasă Leoben, Humusweg nr. 4, 8712 Niklasdorf. Baza sînt liniile directoare pentru
aplicarea măsurării greutătii de lemn buștean industrial al Conventiei de Colaborare
FHP (1994), liniile directoare refritoare la receptia lemnului cf. Papierholz Austria (Rev.
7) precum și normele prezentate în capitolul 2.
4.1 Receptia prin determinarea greutătii Atro
În centrul de biomasă Leoben este centrul de determinare a greutătii Atro datorită

faptului că acolo există un cîntar-pod, care poate fi calibrat. Greutatea Atro este necesară
pentru contabilitate și depozitare. Astfel receptia se face prin determinarea greutătii
Atro. În continuare prezentăm pașii individual de lucru
4.1.1. Determinarea greutătii încărcăturii în starea de livrare
Greutatea Lutro (greutatea de proaspăt) a fiecărei încărcături este diferenta între

greutatea brută, ce se măsoară la intrarea în centru a vehiculului transportator (vehicul
+ încărcătură și greutatea tara, ce se măsoară la părăsirea incintei întreprinderii a
vehiculului transportator (vehicul după descărcare). Următoarele puncte sînt definite ca
fiind standard:
• Determinarea greutătii se face exclusiv pe un cîntar calibrat, verificat.
32
• Vehiculul transportator precum și încărcătura trebuie să nu prezinte, fie
înainte sau după cîntărire, fără nici un fel de substante străine (zăpadă,
gheată, murdărie, etc.).
• Se va avea grijă ca la cîntărirea de intrare și de ieșire în și respectiv înafara

vehiculului să se afle aceleași persoane.
Schema de derulare a cîntăririi:
I Identificarea vehiculului, a furnizorului și a materialului înainte de sau pe

podul basculă
o Introducerea datelor în sistem (podul-cîntar și programul de receptie)
Vehicul transportator:
Vehicul de livrare: număr de circulatie
Furnizor: nume, adresa, locul de plecare, număr furnizor/bon de livrare
Material: Felul încărcăturii livrate
II Urcarea pe podul-cântar și controlul pozitiei
III Întărirea vehiculului – turul 1
IV Mers la locul de încărcare/descărcare
V Încărcare/descărcare
VI Cîntărirea vehiculului – turul 2, controlul pozitiei
VII Predarea documentelor:
o Proces-verbal de cîntrărire
o Bonul de livrare receptie/ieșire
o Eventual factura în caz de plată în numerar
Ca rezultat al determinării greutătii este valabilă valoarea masei tipărite
Fig 5: Preluarea de lemn energetic prin determinarea greutătii Atro
Sursa: Camera Agricolă Stiria, Uniunea Forestieră Stiria
33
4.1.2 Prelevare de mostre la lemn rotund
Pentru determinarea greutătii Atro trebuie extrasă o mostră reprezentativă din

cantitatea livrată. Așchiile se prelevează cu ajutorul unui ferăstrău cu lant (incl.
dispozitiv de captare a resturilor) imediat înainte sau după determinarea greutătii
proaspetet. Pentru determinarea substantei uscate mostrele sînt pregătite și analizate
imediat.
Schema de derulare a prelevării de așchii la livrarea de lemn rotund:
I Prelevarea mostrei se face imediat după determinarea greutătii proaspete.

II Mostrele de așchii se vor preleva la lemn lung (lungime > 2 m) de la cel putin
10 bușteni, la lemn scurt (lungime <2 m) de la cel putin 15 bușteni dintr-o
încărcătură, atît din camion cît și din remorcă.
III La lemn lung mostrele pot fi numai într-un interval minim de cîte 50 cm fată
de capătul trunchiului. La lemnul scurt se va alege un interval de o distantă
minimă de 15 cm fată de capete. La lemnul lung tăieturile individuale trebuie
să fie de-alungul unei linii în cadrul intervalului permis. La lemnul scurt
numărul tăierilor necesare de mostre trebuie distribuite egal pe toată
suprafata superioară a îmbinărilor .
IV Mostrele trebuie prelevate reprezentativ pentru întreaga încărcătură. Înainte
de a preleva mostrele ele vor fi curătate de zăpadă, gheată și alte impurităti.
Dacă este lipită zăpadă sau gheată se vor atrage toate trunchiurile dint-o
margine a încărcăturii într-o linie de sus pînă jos pentru prelevarea de
mostre. Dacă la lemn scurt nu este posibilă o prelevare de mostre laterală,
dacă este zăpadă și gheată pe lemn, tăieturile pentru mostre se vor face pe
latura fără gheată a mostrelor.
VI Prelevarea se face cu ajutorul unui ferăstrău cu lant, lantul ferăstărului
trebuind să fie tot timpul ascutit și tensionarea lui să fie egală. Ferăstrăul
trebuie să aibă un dispozitiv de captare pentru ca întreaga masă de mostră să
poată fi captată.
VII Tăieturile cu ferăstrăul se vor duce pe jumătatea sectiunii transversale a
trunchiului pînă în miezul trunchiului din mostră. Mostra întreagă dintr-o
livrare se va goli în recipienti adecvati, care vor fi marcati clar și se vor
pregăti pentru următorii pași de analiză, avîndu-se grijă să se aplice o
protectie împotriva pătrunderii umezelii respectiv împotriva uscării.
34
VII Întreaga mostră a unei livrări se va goli în recipienti adecvati și se vor pregăti
pentru următorii pași de analiză, avîndu-se grijă să se aplice o protectie
împotriva pătrunderii umezelii respectiv împotriva uscării.
Fig 6: Prelevare de probe sub formă de așchii la livrarea de lemn rotund
4.1.3 Prelevare de mostră la tocătură
Pentru determinarea greutătii Atro trebuie să se scoată o mostră reprezentativă din can-
titatea livrată, respectiv din cantitatea ce urmează să fie livrată. Prelevarea de mostră se
poate face în trei feluri. Varianta 1 se execută în timpul sau imediat după descărcare.
Pentru aceasta se iau mostre din cel putin 6-10 locuri diferite din tocătura descărcată
(grămadă). În Varianta 2 mostrele se prelevă direct din vehicul. În Varianta 3 prelevarea
de mostre se face în timpul încărcării tocăturii, luînd la intervale precise o mostră de pe
cuva încărcătorului.
Schema de derulare a prelevării de mostră la livrarea de tocătură:
Varianta 1:
În timpul sau imediat după descărcare se scoate material cu o lopată la fata

locului la cel putin 6-10 puncte diferite din grămadă. În total trebuie scoase o
cantitate de aprox. 10 litri de mostre.
Mostrele nu se vor preleba din straturile superioare, deoarece acestea sînt

deja uscate sau mai umede din cauză de precipitatii, respectiv și pentru că în
straturile superioare particulele mai mari se separă de cele mici. Pentru a
preleva o mostră reprezentativă stratul superior (ca. 10–20 cm) ar trebui
îndepărtat. În plus trebuie să se evite eficient o alunecare a materialului din
jur.
35
Mostra va fi umplută cu ajutorul unei lopeti de mînă suficient de mare din
materialul supus sanalizei într-o găleată. Dacă există precipitatii, mostra va fi
porejată de un capac pe găleată.
Mostra va fi umplută într-un recipient adecvat și amestecat bine. Mostra

amestecată astfel omogenă se va pregăti imediat pentru alte analize prin
împărtirea mostrei.
Varianta 2:
Prelevarea de mostre se face la vehiculul care face livrarea (se va utiliza doar
la tocătura industrială).
Mostra se va preleva cu ajutorul unei lopeti suficient de mare, eliminînd stra-
tul superior.
Stratul superior (aprox. 10–20 cm) va fi îndepărtatat. În plus trebuie să se
evite eficient o alunecare a materialului din jur.
Se vor prelava mostre din cel puti 8 locuri diferite, avînd grijă ca mostrele să
fie reprezentative.
Mostra din materialul supus analizei va fi umplută într-o găleată cu ajutorul
unei lopeti de mînă suficient de mare. Dacă există precipitatii, mostra din
găleată va fi porejată cu un capac.
Mostra va fi umplută într-un recipient adecvat și amestecat bine. Mostra
omogenizată astfel se va pregăti imediat pentru alte analize prin împărtirea
mostrei.
Varianta 3:
Prelevarea mostrei se face direct la încărcarea tocăturii.

Mostrele individuale se iau direct de pe cuva încărcătorului în timpul
încărcării.
Operatorul încărcătorului ia la intervale exacte (de ex. lopata nr. 3, 6, 9 și 12)
o mostră direct de pe cuvva încărcătorului.
Mostra prelevată va fi umplută într-un recipient adecvat și amestecat bine.
Mostra omogeniztă astfel se va pregăti imediat pentru alte analize prin
împărtirea mostrei.
36
Fig 7: Prelevarea de mostre, divizarea mostrei și determinarea continutului de apă la
livrarea de tocătură
Sursa Camera Agricolă Stiria, Uniunea Forestieră Stiria
a Punct de prelevare de mostre
4.2 Determinarea continutului uscat/de apă
Pentru a determina masa absolut uscată a unei încărcături este necesar să se determine
continutul uscat sau continutul de apă. Pentru aceasta Centrul de Desfacere Biomasă
Leoben aplică metoda Darr. Pentru aceasta o mostră amestecată se usucă cu ajutorul
unui dulap de uscare pînă la greutatea constantă. Pierderea de greutate între prima și
ultima cîntărire reprezintă cantitatea de apă, care a existat în mostră.
4.2.1 Determinarea continutului uscat (metoda Darr)
La determinarea continutului uscat se aplică metoda Darr folosind un dulap de uscare.

Procedura: mostra pregătită se cîntărește ca masa verde cu ajutorul unui cîntar de pre-
cizie. Mostra rămîne în dulap cel putin pînă ce atinge greutatea constantă și se cîntărește
apoi din nou. Din diferenta între masa verde și masa uscată se poate determina continu-
tul în masă uscată/de apă din mostră.
Schema de derulare pentru determinarea continutului de uscat:
37
I Pentru determinarea continutului în masă uscată a unei livrări care intră se
determină în primul rînd greutatea tara a recipientului pentru mostră cu aju-
torul unui cîntar de precizie (exactitate min. 0,1 g).
II Cînd mostrele sînt puse în recipientii de mostre ele trebuie, în cazul
rumegușului, să contină cel putin 100 g și la mostră de tocătură, greutatea va
fi de 300 – 500 g. Determinarea greutătii proaspete din mostra de așchie,
respectiv de tocătură, este bine să se facă imediat după prelevarea mostrei.
III Greutatea în masa umedă și greutatea recipientilor trebuie înregistrate în
procesul-verbal pregătit în prealabil.
IV Manipulînd cu grijă se va asigura că, după determinarea greutătii în umed,
cantitatea de mostre nu mai pot fi majorate sau reduse. Recipientul cu mostra
va fi pus imediat în dulapul de uscare.
V Mostra va fi uscată în dulap cel putin pînă la greutatea constantă, respectiv
pentru o durată de aprox. 12 ore la 105 °C ± 2 °.
VI Mostra uscată se va mai cîntări odată după ce a atins greutatea constantă
pentru determinarea masei uscat. Greutatea mostrei uscate se va înregistra
în procesul-verbal tipizat.
VII Respectarea exactă a temperaturilor prescrise se va controla printr-un ter-
mostat și cu ajutorul unui termometru de maxim și vor fi documentate în fie-
care zi cînd se măsoară.
VII Determinarea continutului în masă uscată, respectiv a continutului de apă, se
face print-un program prestabilit în sistem.
4.2.2 Determinarea continutului în masă uscată ptrvum și continutului în apă
Determinarea continutului în masă uscată, respectiv a continutului de apă, este o parte

esentială a calculului greutătii Atr. Pentru aceasta trebuie determinat fie continutul în
masă uscată fie continutul de apă din mostra de lemn. Continutul în masă uscată se
calculează fie prin înmultirea greutătii proaspete cu continutul în masă uscată în
procente, fie prin scăderea masei proaspete din masa de apă.
Calculul continutului în masă uscată /continutului în apă:
Greutate la ud ……… GN
Greutate la uscat ……… GT
Continut uscat ……… T
Continut de apă ……… M
GT [g]
T [%] = --------- x 100
GN [g]
38
M [%] = 100 − T
Determinarea greutătii Atro într-o încărcătură:
Greutatea Atro (G0) a unei încărcături se calculează din greutatea Lutro (Gu) cf. punctu-
lului 4.1.1 și a continutului în masă uscată (T) calculat cf. punctului 4.2 după următoara
formula:
T [%]
G0 [to] = --------- x Gu [to]
100
4.3 Preluarea mărfii prin determinarea volumului de încărcătură
În locuri în care nu există cîntare-pod sau dacă acel cîntar nu este functional din motive
technice, biomasa se preia pe baza volumului de încărcare. Este obligatoriu să fie pre-
zent un angajat al centrului de biomasă, iar biomasa trebuie măsurată înainte de
descărcare. Constatarea cantitătii de livrare se face prin întelegere cu transportatorul și
(dacă este prezent) cu furnizorul. Valabil este întotdeauna măsura întreprinderii???
4.3.1 Determinarea cantitătii la lemnul rotund
Vehiculul care transportă marfa trebuie să fie măsurat înainte de golire, stabilind lungi-
mea medie a fiecărei încărcături partiale și înăltimea aferentă. Această unitate de
măsură pentru volum va fi convertit în continuare cu factorul (F) pe baza de calcul me-
tru cub plin (fm). Coeficientul de convertire depinde de diverși factori (felul lemnului,
încovoiere, putregai și densitatea de încărcare) și este stabilit de cel care preia marfa.
Schema de derulare a determinării cantitătii volumului:
I Vehiculul care aduce marfa (camion sau remorcă de tractor) trebuie pozitio-
nat într-un loc neted și ușor accesibil.
II Cel care preia marfa are nevoie de următoarele mijloace de muncă:
o Ruletă de cel putin 5 m
o Unghi de 90 grade cu brat pentru a determina înăltimea
III Se determină lungimea medie a încărcăturii, alegînd la primul capăt al
încărcăturii partiale un trunchi care reprezintă o medie peste întreaga sec-
tiune transversală de încărcătură. De acolo se măsoară lungimea încărcăturii
partiale.
IV Înăltimea încărcăturii partiale trebuie măsurată în mijlocul încărcăturii par-

tiale. Se va folosi un unghi de 90 grade cu brat , care se așează pendulînd pe
39
cantul superior al încărcăturii partiale. La capătul instrumentului de
măsurare se măsoară diferenta pînă la muchia inferioară care apoi este fie
adunată fie scăzută cu lungimea instrumentului de măsurare pentru a deter-
mina cu exactitate înăltimea încărcăturii partiale.
V Cel care preia trebuie să măsoare cu exactitate fiecare încărcătură partială
individual și independent și să le evalueze cu un coeficient de convertire.
VI Dimensiunea și coeficientul de convertire trebuie notate în bonul de livrare.
Fig 8: Preluarea prin determinarea volumului de încărcare
4.3.2 Determinarea cantitătii de tocătură
Cantitatea la tocătură se determină măsurînd volumul interior al vehiculului

transportator. Pentru aceasta se înmultește suprafata de bază a încărcăturii cu înăltimea
încărcăturii. Suprafata de masă se măsoară la vehiculul gol iar înăltimea rezultă din
înăltimea boxei de încărcare ± supraînăltarea/încărcare sub nivel.
Schema de derulare determinarea cantitătii la tocătură:
I Înăltimea de încărcare: Înăltimea de încărcare rezultă din înăltimea laterale-

lor vehiculului și eventuale supra- sau subdimensiuni. Dimensiunea în plus
sau în minus se va determină cu un aparat de măsurat la exactitatea de 1 cm.
Dacă încărcătura este mai înaltă decît laterala vehiculului, înăltimea întregii
încărcături se calculează din înăltimea încărcăturii întregi dintr-o egalizare
ideală peste întreaga suprafată de încărcătură. Pentru asigurarea măsurătorii
lateralei este necesar ca de la caz la caz să se echilibreze întreaga încărcătură
și abia apoi să se determine înăltimea.
40
II Lungimea/lătimea de încărcare: Lungimea, respectiv lătimea de încărcare se
măsoară după golire. Datele sînt memorate în functie de boxa de încărcare și
folosite pentru determinări viitoare de cantitate. Lungimea și lătimea se
măsoare de cîte trei ori în interior din perete în perete. Media măsurătorilor
se ia în calculul suprafetei de bază.
III Pentru a determina întreaga cantitate livrată suprafata de bază se înmultește
cu înăltimea de încărcare.
41
5. Depozitarea și logistica de depozitare în centrul de biomasă
Pentru a pune la dispozitie produsele (lemn de foc și tocătură) în calitătile

corespunzătoare, materialul livrat trebuie depozitat, uscat și eventual manipulat. Pentru
aceasta materialul se duce după livrare în depozitul dinainte stabilit pentru a fi depozitat
pînă ce atinge calitatea dorită sau pînă la vînzare. Lemnul rotund este adus imediat după
recoltare și depozitat pînă ce atinge un continut de apă de 23 %–35 %, după care este
prelucrat la calitatea de tocătură dorită. Tocătura din trunchiuri de copac este depozitată
intermediar pînă la vînzare în hale sau în aer liber. Tocătura pentru instalatii mici (pînă
la 1 MW) este depozitată numai în hala de tocături pentru ca să nu fie supusă intemperii-
lor după prelucrare. Tocătura din trunchi de copac, care este destinată consumatorilor
mari, poate fi depozitată temporar pe locuri asfaltate. Oricum, se încearcă să se livreze o
mare parte din cantităti după principiul Just-in-time. Lemnul de foc gata pregătit (lemn
crăpat) este depozitat timp de un an în aer liber, după care este adus în hală și sub
acoperiș, ca să fie protejat de intemperii. Tocătura din pădure, din crengi și vîrfuri, care
este livrată imediat după recoltare în centrul de comercializare biomasă este depozitat
numai max. două luni.
5.1. Planul de depozitare și planul de logistică
Pentru a garanta o derulare corectă a activitătii și a proceselor este necesar să se

definească un plan de depozitare pentru fiecare materie primă în parte. Lemnul rotund
se depozitează în stive pe locuri dinainte stabilite. Tocătura este depozitată partial în
hale, partial în aer liber pe un loc asfaltat. Lemnul gata de foc se tine în hală pentru a-l
feri de intemperii.
Qualitätssicherung
Bestimmung
Produktqualität
Fig 9: Circuitul materiilor și asigurarea calitătii la centrul de comercializare biomasă
Sursa: Gaber M., prezentare proprie 2012
42
Fig 10: Logistica de depozitare la centrul de comercializare biomasă Leoben
Sursa: Gaber Martin, prezentare proprie, 2013
5.2 Feluri de depozite și organizarea lor
5.2.1 Depunerea și depozitarea lemnului rotund
Cînd se aduce lemn rotund, un angajat stabilește locul exact unde va fi depozitat.
Șoferul/descărcătorul vehiculului trebuie să urmeze indicatiile angajatului pentru ca
depozitul să fie organizat corect. Prin atribuirea de locuri de descărcare pentru livrări,
grămezile de lemne sînt înregistrate în functie de perioada lor de livrare, ceea ce este de
mare importantă pentru procesul următor de prelucrare, pentru că numai așa se pot
garanta calitătile diferentiate ale produselor.
Constructia grămezii de lemn rotund trebuie să arate după cum urmează:

Dedesubt se pune ca suport un trunchi de copac de diametrul de aprox. 40 cm. La am-
bele capete a grămezii de lemn se face o constructie cf. schitei. Acest mod de constructie
servește pe de o parte drept încheiere pentru grămada de lemne și pe de altă parte ca
măsură de sigurantă contra rostogolirii trunchiurilpr în timpul depozitării.
Constructia optimă se organizează după cum urmează:
43
Fig 11: Model de depozitare optimă de lemn energetic
Sursa: FWG Krumbach, termocentrală cu biomasă Ternitz, 2013
5.2.2 Depoziatarea de tocătură din crengi și vîrfuri de copac
Tocătura din pădure din crengi și vîrfuri în mare parte este depozitată temporar în
centrul de comercializare biomasă. Este necesar un loc asfaltat pentru depozitarea
temporară, care să fie adecvat pentru încărcare ulterioară. Tocătura din pădure din
crengi și vîrfuri este adusă în cele mai multe cazuri în vehicule tip container. După
receptie șoferul primește de la angajatul centrului de comercializare biomasă indicatii
de descărcare. Tocătura din pădure din crengi și vîrfuri se depozitează în grămezi.
Șoferul trebuie să ducă materialul cît se poate de aproape de grămada existentă sau de
locul care i s-a indicat pentru descărcare. Tocătura din pădure din crengi și vîrfuri
trebuie depusă în grămadă, avînd însă grijă ca înăltimea grămezii să nu depășească 5
metri pentru a reduce cît se poate de mult riscul de autoaprindere.
Fig 12: Depozitarea/manipulare de material din crengi și material din vîrf la centrul de
comercializare biomasă
44
5.2.3 Depozitarea de tocătură de calitate în hală
Tocătura de calitate destinată vînzării către operatori de instalatii mici și mijlocii,

trebuie depozitată sub acoperiș pentru a garanta respectarea unor cerinte mari de
calitate și pentru a proteja tocătura de influenta intemperiilor.
Fig 13: Depozitarea de material măruntit în hală
5.2.4 Depozitarea de lemn tăiat
Lemnul crăpat trebuie depozitat înainte de vînzare în hală pentru a-l proteja de influen-
tele vremii. Lemnul crăpat, uscat, gata pentru folosire, se depozitează în boxe pe laterala
halei, respectiv ca unitate comercială terminată înăuntrul halei. În boxe este lemn crăpat
vrac, în hală se află unităti ambalate pentru vînzare, care pot fi depozitate în rînduri de
max. 2 unul peste altul.
Fig 14: Depozitarea de lemn tăiat în centrul de comercializare biomasă
45
6. Productia de biomasă: Procese de prelucrare pentru tocătură și
lemn crăpat
6.1 Produse și procese în centrul de comercializare biomasă
Centrul de comercializare biomasă Leoben produce tocătură și lemn crăpat precum și

material văltuit. Pentru a multuni diferitele cerinte de calitate este deosebit de impor-
tant să se respecte cu exactitate procesele individuale. Pentru a produce tocătură, lem-
nul rotund trebuie prelucrat în bucăti mici. Lemnul crăpat, care se obtine din trunchi, se
măruntește cu ajutorul dispozitivului de tăiere-crăpare. Materialul văltuit constă din
tăieturi de crengi și arbuști și trebuie măruntit din cauza compozitiei sale cu un tocător
încet.
6.2 Productia de tocătură de calitate și lemn crăpat
6.2.1 Productia de tocătură de calitate
Productia de tocătură de calitate se face în două feluri:
Varianta 1: Tocarea direct în fata halei

Varianta 2: Tocarea la fata locului (Just-in-time, pentru depozitare pe termen scurt)
Productia de tocătură de calitate: Varianta 1
Pentru a transporta tocătura după procesul de măruntire direct în hală este necesar ca
materia primă (lemnul rotund) să fie depozitat în fata halei. Lucrarea logistică va fi
făcută de un camion de transport lemne, care va duce lemnul rotund de la locul de depo-
zitare (grămezi) în fata halei. După ce cantitatea de lemn din fata halei este suficientă se
aduce un dispozitiv de măruntire, care prelucrează lemnul rotund și îl transportă în hală
prin aruncare directă sau printr-un sistem de transport pe bandă.
Schema de derulare:
I Transportul lemnului rotund de pe stivă în fata halei cu un camion de lemne. Se va

avea grijă ca drumurile de acces să fie libere de orice obstacole și că lemnul rotund
este luat din stivă astfel încît să nu se rostogolească.
II Lemnul rotund care este depozitat în fata halei pentru a fi tocat se va depune tot în
stivă. Pentru aceasta se va folosi dispozitivul „coltar“ pentru a evita deteriorarea
halei. În plus mai trebuie asigurat ca tocătorul să poată merge la deschizătura halei.
III Grămada de lemn rotund în fata halei nu trebuie să fie depozitat mai mult de 4 m.
IV Tocătorul trebuie plasat astfel încît materialul pentru tocat să poată fi tramsportat
direct în hală și transport prin aruncare directă sau printr-un sistem de transport
pe bandă în hală.
46
Fig 15: Productia de lemn măruntit de calitate - hală
Productia de tocătură de calitate: Variante 2
Dacă depozitarea prealabilă de lemn rotund nu este posibilă sau necesară, tocătura tre-
buie produsă la fata locului direct în vehicul. Lemnul rotund este luat direct din stivă și
tocătura dusă în vehiculul de transport. Acesta duce tocătura terminată în hală. Tocătura
este basculată sau golită în hală, iar ulterior este strînsă cu ajutorul unui dispozitiv pen-
tru a mări capacitatea de depozitare. Acest sistem logistic se utilizează și pentru livrările
Just-in-time. Aici vehiculul este încărcat direct la fata locului de pe tocător, după care
tocătura este dusă direct la client.
Schema de derulare:
I Tocătorul se pozitionează direct lîngă stiva de lemn care urmează să fie prelucrată,
avîndu-se grijă să se prevină alunecarea unor trunchiuri și ca acestea să nu pro-
voace pagube.
II Mijlocul de transport (remorcă d tractor sau camion) se va pozitiona fie paralel cu
tocătorul fie într-un unghi de 90 de grade la capătul vehiculului de încărcat, astfel
încît conducătorul tocătorului să aibă vederea libera asupra vehiculului de
încărcat.
III Dacă tocătura este dusă în hala de depozitare, nu mai este nevoie de alti pași.
Tocătura se golește în hală, iar tocătorul se pune din nou în pozitia de lucru.
47
IV Dacă tocătura se livrează la un client direct după încărcare, tocătura trebuie
egalizată în vehicul și fixată cu un obiect adecvat ca să nu se împrăștie.
Fig 16: Productia de lemn măruntit de calitate – container
6.2.1.1 Livrarea de tocătură
Schema de derulare în detailiu:
I Vehiculul de livrare este dirijat la podul-cîntar pentru cîntărire.

II Toate rotile și osiile trebuie să stea pe cîntar, tinîndu-se cont și de locurile unde
se află șoferul și eventualul ajutor de șofer.
III După ce cîntarul s-a stablizat se va citi greutatea tara și se va declara ca „intrare“.
IV I se arată șoferului locul de încărcare și i se va atrage atentia asupra cerintelor de
tehnică de sigurantă.
V Se asigură că vehiculul de încărcat nu are nici un fel de substante străine pe el.
Eventual se face un control vizual și, dacă este nevoie, se curătă.
VI Încărcarea vehiculului cu tocătura respectivă;
VII Cînd un camion are afișaj de manometru, șoferul va fi pus să-l controleze. Astfel
se poate evalua corect cantitatea încărcată, așa încît să nu se încarce prea mult
sau prea putin.
Prelevarea de mostră se face ca la punctul 3.1.3 varianta 1 pînă la 3.
VIII Vehiculul încărcat va merge înapoi pe cîntar, tinîndu-se cont unde se află șoferul
și ajutorul de șofer. Cîntărirea vehiculului.
IX Se introduce greutatea la verde din terminalul de cîntărire în program și se
declară „ieșire“.
X Datele se trec în programul de facturare și se generază un bon de livare (în 2 - 3
exemplare).
XI Șoferul primește un proces-verbal de cîntărire și bonurile de livrare.
48
Fig 17: Livrarea de lemn tocat de calitate
Sursa: LK Stiria, Uniunea forestieră Stiria
6.2.2 Productia de lemn crăpat
Lemnul crăpat, gata de folosit, este produs partial în centrul de comercializare biomasă
sau se poate cumpăra de la un alt centru de comercializare biomasă. Pentru producerea de
lemn crăpat se folosește un automat de tăiere-crăpare, care este închiriat de prestatorul
de servicii împreună cu personalul. Alte aparate pentru manipularea produselor brute și
a celor finite sînt puse la dispozitie de centrul de comercializare biomasă.
Schema de derulare:
I Pentru a produce lemn crăpat, lemnul care urmează să fie prelucrat trebuie dus cu
un camion la locul stabilit și acolo așezat în stive.
II Automatul de tăiere-crăpare este pus în imediata apropiere de stivă și face prelu-
crarea. În cazul în care automatul nu are macaraua sa, mașina se va pozitiona astfel
încît lemnul rotund poate fi dus cu încărcătorul telescopic cît mai simplu, alegîndu-
se drumul de transport cel mai scurt.
III Lemnul rotund este transformat de instalatia complet automatizată și debitat la
lungimile dorite (25 cm, 33 cm, 50 cm).
IV Lemnul crăpat este transportat direct în boxe cu grilaje sau în containerele mașinii
de înfășurat PackFix.
V Dacă se folosesc boxe cu grilaj pentru procesul de uscare aestea trebuie transpor-
tate cu ajutorul unui stivuitor sau a unui încărcător telescopic direct la locul de
destinatie pentru uscare. Boxele cu grilaj pot fi așezate una peste alta, dar nu mai
mult de 3 buc. Boxele trebuie fixate astfel încît să nu se clatine și să nu cadă.
VI Dacă pentru procesul de uscare se folosește sistemul PackFix: în timp ce un contai-
ner este umplut celălalt este deja transportat la aparatul PackFix și trebuie pozi-
tionat pentru prelucrare.
49
VII Cînd tamburul de umplere este plin cu lemne, este cuprins de o plasă și tras în sus.
Astfel plasă se prinde în lemn și este prelucrată într-o rolă din plasă umplută cu
lemne.
VIII Unitatea de ambalaj produsă astfel se transportă cu un stivuitor sau încărcător te-
lesopic la locul de destinatie. Aceste pachete pot fi depozitate una peste alta, dar
este bine să se pună un lemn despărtitor pentru sigurantă și nu se vor pune mai
mult de 2 pachete una peste altă.
Fig 18: Productia de lemn crăpat
6.2.2.1 Livrare de lemne crăpate
Schema de derulare în detaliu:
I Vehiculul care aduce marfa va fi dirijat la cîntarul-pod pentru cîntărire și prele-

vare de mostre.
II Toate rotile și osiile trebuie să stea pe cîntar, tinînd cont și de locurile unde se află
șoferul și eventualul ajutor de șofer.
III După ce cîntarul s-a stablizat se va citi greutatea tara și se va declara ca „intrare“.
IV Se încarcă remorca, respectiv i se arată șoferului locul de încărcare
50
V Re-cîntărirea vehiculului de livrare, respectînd punctul a.
VI Vehiculul încărcat va merge înapoi pe cîntar, tinîndu-se cont unde se află șoferul
și ajutorul de șofer. Trebuie să fie aceeași situatie ca și la prima cîntărire.
VII Se introduce în programul de la terminalul de cîntărire greutatea la verde și se
declară „ieșire“.
VIII Datele se trec în programul de facturare și se generază un bon de livare (în 2 - 3
exemplare).
IX Șoferul primește un proces-verbal de cîntărire și bonurile de livrare.
Fig 19: Livrarea de lemn tăiat
51
6.3 Declaratie de productie a centrului de comercializare biomasă Leoben
6.3.1 Tocătură din deșeuri de bușteni
HG 30002
Tocătură din pădure din din deșeuri de bușteni (conifere și foioase)
Fotografie de exemplificare:
(fotografiile pot devia de la aspectul real)
Descrierea felului și a calitătii:
FprEN ISO 17225-1 Alte date
Material din conifere sau foioase – crengi și vîrfuri. Partea de

lemn subtire și brut trebuie să fie înainte de tocat cel putin
40 %.
Relatia de amestec între lemnul de conifere și de foioase
poate să varieze în functie de șarja de productie.
În plus trebuie îndepliniti următorii parametri:
Materia primă 1. 1.4
● fără plăci din așchii de lemn
● fără vopsele,lacuri, straturi și substante de impregnare
● fără mase plastice și metale și alte impurităti de orice fel
Forma de Tocătură din pădure/

Tocătură din lemn din segmente, crengi și vîrfuri
comercializare material din
Dimensiunea P45 – P100 Tocat sau laminat
Continutul de
M30 – M55 Proaspăt din pădure, partial depozitat anterior
apă
52
6.3.2 Tocătură din lemn de conifere sau de foioase din din trunchi
HG 30001
Tocătură din lemn de conifere sau de foioase din trunchi
Din 100% lemn din trunchi, pînă la 15% coajă (parte

naturală), fără parte evidentă de crengi, frunze, vîrfuri sau
ace. Relatia de amestec între lemn de conifere și de foioase
poate varia în functie de șarja de productie.
Materia primă 1. 1. 3.
● fără vopsele, lacuri, straturi și substante de impregnare
Forma de
Tocătură de pădure Tocătură din trunchi
comercializare
Dimensiunea P31 – P63 Granulatie cf. întelegerii
Continutul de
M25 - M35 cf. întelegerii
apă
53
6.3.3 Lemn crăpat, mesteacăn gata de folosit
BH 50002
Lemn crăpat, mesteacăn pregătit

Din trunchi de mesteacăn cu un aport de coajă de aprox. 8%

(parte de coajă normală).
Materia primă 1. 1. 3. 1.
Forma de
Lemn bucăti Lemn crăpat pentru șemineu
comercializare
Lungimea 33cm – 1m Lungimea cf. întelegerii
Continutul de
M 20 Uscat pentru folosirea în sobă
apă
54
6.3.4 Lemn crăpat, fag gata pregătit
BH 50001
Lemn crăpat, fag gata pentru foc
FprEN ISO 17225-1 Alte informatii
Din trunchi de fag cu coajă în proportie de 8% (normal).
Materia primă 1. 1. 3. 3.
Forma de
Bucăti de lemn Lemn crăpat pentru șemineu
comercializare
Lungimea 33cm – 1m Lungimea cf. întelegerii
Continutul de
apă
55
6.3.5 Lemn crăpat, lemn de esentă tare amestecat, gata pregătit
BH 50003
Lemn crăpat, lemn de esentă tare amestecat, gata pregătit

Din trunchi de lemn de foioase (de ex.: artar, mesteacăn, fag,

stejar, etc.) cu coajă în proportie de aprox. 9% (normal).
Relatia de amestecare a esentelor poate varia.
Materia primă 1. 1. 3. 5
Forma de
Bucăti de lemne Lemn crăpat pentru șemineu
comercializare
Lungimea 33cm – 1m Lungimea cf. Întelegerii
Continutul de
apă
56
7. Reclamatii și managementul serviciilor
În principiu vedem reclamatiile clientilor, furnizorilor de lemn și întrerprinderilor de
prestări servicii ca un lucru pozitiv. Reclamatiile sînt privite pozitiv pentru că ne arată că
partenerul ne comunică direct neajunsurile constatate și nu le tine pentru el. Prin
prelucrarea pozitivă a reclamatiilor relatia client, furnizor de lemn și întreprinderi de
prestări servicii poate fi întărită substantial și să întărească în general relatiile de afaceri.
Cînd se preiau reclamatiile, în primul rînd nu se face analiza dacă reclamatia este
îndreptătită. Nici rezolvarea imediată nu este de importantă. Cel mai important aspect
este ca persoana reclamantă să fie luată în serios cu problema sa.
Reclamatiile ne arată în care domenii trebuie să ne îmbunătătim. De aceea reclamatiile

sînt o șansă să îmbunătătim calitatea produselor și a serviciilor noastre. Din acest motiv
modul corect de a trata reclamatiile este o parte importantă pentru asigurarea calitătii și
de dezvoltare în centrul de comercializare biomasă.
Schema de derulare:
I Reclamatiile se depun verbal sau în scris.

Motivul pentru reclamatii trebuie aflat și documentat în mod neutru.
II Cînd se primesc reclamatii se interzice cu desăvîrșire reactii de genul „Nu există!“,
„N-avem ce face!“, „Nu sîntem noi răspunzători!“, „Este problema colegului nos-
tru!“ sau moduri de exprimare similare.
III Cel care primește reclamatia trebuie să documenteze reclamatia (registrul de re-
clamatii). Se va documenta:
Numele persoanei care a făcut reclamatia
Data și ora cînd a fost depusă reclamatia
Motivul reclamatiei
Se va enumera pe puncte ce așteptări are persoană și cum trebuie tratate recla-
matiile (de ex. reducere de pret pentru următoarea livrare, livrare nouă, etc.)
IV Se va comunica persoanei/institutiei reclamante că avem nevoie de cel putin 5
zile (în functie de gradul de dificultate) pînă ce putem comunica rezultatul.
V Administratorul/responsabilul centrului de comercializare biomasă va fi informat
imediat despre reclamatie.
VI Solutia la reclamatie va fi elaborată împreună. În termen de max. 5 zile se va co-
munica decizia. Intern reclamatiile sînt înregistrate în registrul pentru reclamatii.
VII Motivele pentru reclamatii vor fi analizate intern foarte exact.
8. Bibliografie
57
BioNorm II, Cercetare pre-normativă a combustibililor solizi pentru standarde europene
îmbunătătite, DIII.8 GUIDELINE: Procedură pentru planificarea calitătii
Langheinrich, C., Kaltschmitt, M., (2006): Implementarea și aplicarea sistemelor de asi-

gurare a calitătii și aplicarea sistemelor de asigurare a calitătii. Biomasă și bioenergie,
30: 915-922
Nemestothy, N., (2012): Bazele pentru normarea și optimizarea de producere și utilizare

de tocătură. BFW-Praxisinformation 28: 21 - 23
Cercetarea lemnului Austria, Institutul de cercetare și institutul acreditat de examinare

și cercetare a societătii de cercetarea lemnului din Austria (ÖGH)
Metschina, Ch., (2012): Necesarul de biomasă lemnoasă solidă și desfacerea permanentă

pentru valorificarea energetică în centre de comercializare biomasă a fermierului, avînd ca
exemplu modul de organizare a centrelor de comercializare biomasă și tinînd cont de con-
ditiile cadru geopolitice și etice din Stiria, Disertatia, Institutul pentru Geografie și cerce-
tarea spatiului, Graz, 222 S
Camera de Agricultură Stiria, energie din lemn. Editia 9. prelucrat, 2005. p. 115 .
www.ec.europa.eu/environment/forests/timber_regulation.htm acces 11/2013
www.bionorm2.eu acces 12/2013
www.solidstandards.eu acces 01/2014
www.holzforschung.at acces 01/2014
Lemn pentru hîrtie Austria. Liniile directoare pentru preluarea lemnului, Revizuirea 7
Conventia de colaborare FPP – Linii directoare pentru aplicarea măsurării greutătii lem-
nului industrial, 1994
Sprijin de specialitate:
Cercetarea lemnului Austria, Institutul de cercetare și institutia de verificare și observa-

tie acreditată și institutia de supraveghere a Societătii Austriece pentru Cercetarea Lem-
nului (ÖGH)
58
Anexa I Organizatii nationale de normare în tările partenere BTC2
Austria Irlanda
ASI - Austrian Standards Institute NSAI - National Standards Authority of Ireland

Heinestraße 38 1 Swift Square, Northwood, Santry
1020 Wien IE-Dublin 9
Tel.: +43 1 213 00 0 Tel.: + 353 1 807 38 00
Fax: +43 1 213 00 650 Fax: + 353 1 807 38 38
office [at] as-institute.at nsai [at] nsai.ie
www.as-institute.at www.nsai.ie
Italia Germania
UNI - Ente Nazionale Italiano di DIN - Deutsches Institut für Normung e.V.
Unificazione
Via Sannio, 2 Burggrafenstraße 6
IT-20137 Milano D-10787 Berlin
Tel.: + 39 02 70 02 41 Tel.: + 49 30 26 01 0
Fax: + 39 02 70 10 61 06 Fax: + 49 30 26 01 12 31
uni [at] uni.com postmaster [at] din.de
www.uni.com www.din.de
Grecia Germania
ELOT - Hellenic Organization for SIST - Slovenian Institute for
Standardization Standardization
313, Acharnon Street Šmartinska cesta 152
GR-111 45 Athens SI-1000 Ljubljana
Tel.: + 30 210 21 20 100 Tel.: + 386 1 478 30 13
Fax: + 30 210 22 83 034 Fax: + 386 1 478 30 94
info [at] elot.gr sist [at] sist.si
www.elot.gr www.sist.si
59
Spania
AENOR - Asociación Española de

Normalización y Certificación
Génova, 6
ES-28004 Madrid
Tel.: + 34 91 432 60 00
Fax: + 34 91 310 31 72
info [at] aenor.es
www.aenor.es
60
II Centralele regionale de comercializare biomasă ca model de
desfacere a biomasei
Concept: Centrul regional de comercializare biomasă
Un centru regional de comercializare biomasă in Stiria este un loc de alimentare locală

pentru combustibili lemnoși biogeni (tocătură, lemn crăpat) de cea mai bună calitate,
care este operat de un grup de fermieri. Ca investitori și operatori de centre de
comercializare biomasă activează fermieri cu normă întreagă de lucru sau partială. Niște
criterii de investitii special elaborate garantează participarea fermierilor de-alungul
întregului lant de valori. Acest acces creează plusvaloare atît pentru investitorii implicati
cît și pentru consumatori. Prin distributia pe tot teritoriul tării a centrelor de
comercializare biomasă în Stiria clientii au siguranta că aprovizionarea instalatiei lor cu
biomasă este asigurată pe termen lung. Segmentul clientelei din centrele de
comercializare biomasă cuprinde întreprinderi comerciale mici pînă la mijlocii, clienti
privati precum și instalatii de încălzire la distantă scurtă. A nu se subestima piata pentru
lemn de foc folosit în sobe de teracotă și în șemineuri. Aici intră în actiune agricultura și
domeniul forestier să livreze lemn de foc de mare calitate cu service de calitate. De
regulă membrii potentiali ai unui centru în faza de întemeiere a centrelor de
comercializare biomasă obtin un contingent care le dă dreptul să furnizeze lemn energe-
tic.
În functie de întelegere, valoarea unei părt este între 500€ - 1000€, legat de dreptul de
livrare, respectiv cu obligatia de livrare de 10 fm lemn energetic pentru fiecare parte.
Veniturile din vînzarea părtilor formează faza de pornire a bazei financiare a centrului
de comercializare biomasă. Astfel se pot face investitiile necesare pentru o întreprindere
de succes economic. Pe baza părtilor subscrise și a obligatiilor de livrare legate de acest
lucru, centrul de comercializare biomasă poate face evaluări de cantitate referitor la
alimentarea probabilă cu lemn energetic. Centrul de comercializare biomasă cumpără și
desface produse de lemn de foc, tocătură de lemn, alti combustibili de biomasă și oferă
servicii de energie. Lemnul de foc se va comercializa după ce este depozitat timp de 1-2
ani lemn de foc cu lungimile de 25, 33, 50 și 100 cm. La lemnul de foc pentru sobe se
garantează un continut de apă sub 25 %. La desfacerea tocăturii din pădure centrul de
comercializare biomasă depozitează lemn pentru uscare și produce tocătură de calitate
diferită. Aprovizionarea unor centrale termice mai mari pe bază de biomasă cu tocătură
se face conform cerintelor calitative ale beneficiarilor. Cu beneficiarii mai mari se
încheie contracte de livrare pe termen mai lung, ceea ce înseamnă că gradul de
exploatare de bază a centrului de comercializare biomasă se mentine ridicat și
garantează pe de altă parte clientului că va fi aprovizionat întotdeauna. Centrul de
comercializare biomasă poate procesa în căldură direct, prin centrale termice pe
biomasă sau proiecte de contractare a energiei lemnoase în care este parte. (LK
STEIERMARK, 2008)
61
Transportul lemnului energetic de la drumul forestier la centrul de comercializare
biomasă sau la locuri de depozitare externe se face fie de către operatorul centrului de
comercializare biomasă sau printr-un transportator plătit pe bază de contract. Furnizorii
externi de lemn energetic pot – la întelegere cu operatorii centrului de comercializare
biomasă – să aducă ei înșiși lemnul. Livrarea de lemn de foc și de tocătură din pădure se
face prin stabilirea volumului sau prin cîntărire. Continutul de apă ar trebui stabilit în
special la tocătura de pădure conform standardului. În general combustibilii biomasă
din centrul de comercializare biomasă se vor vinde în viitor numai în functie de greutate
și de continutul de apă, ceea ce garantează un calcul cinstit al biomasei în functie de
continutul real de energie. (LK STEIERMARK, 2008)
Fig 20: Lemn energetic pentru producerea de tocătură de calitate
Sursa: fotografie proprie, 2012
Calea produselor spre utilizator poate să fie diferită. Sarcina centrală este însă să se
aducă produsele în functie de cerere în starea corectă, la momentul oportun în locul
indicat. Există mai multe căi de a realiza desfacerea. Combustibilii din biomasă sînt
vînduti de operator direct din centrul de comercializare biomasă și transportate la client
prin transportatori cu contract sau cu vehicule proprii. Clientii mai au posibilitatea să
ridice combustibilii direct de la centrul de comercializare biomasă. În cazul în care se
prestează serviciul căldură pentru clienti fie prin grupuri de operatori fermieri, la care
este parte centrul de comercializare biomasă sau prin centrul de comercializare biomasă
însuși. (LK STEIERMARK, 2008)
Preluarea lemnului energetic livrat la locul de depozitare se face prin stabilirea

volumului sau prin cîntărire cu ajutorul unui cîntar-pod calibrat. În fiecare din cazuri
62
continutul de apă a lemnului livrat trebuie determinat. În cadrul centrului este
functional un spatiu de depozitare pentru lemnul de foc energetic. Pentru depozitarea de
tocătură de calitate se face o hală de depozitare cu o capacitate de depozitare adecvată.
Hala de depozitare este un tampon pentru garantarea continuitătii aprovizionării
regiunii cu tocătură de lemn de pădure. În plus, clientul vede cu ochii, lui prin
depozitarea concentrată în centrul de comercializare biomasă a lemnului energetic,
lemn de foc și tocătură de pădure, că aprovizionarea este asigurată în orice moment.
Locul de depozitare dispune de suprafete adecvate pentru manipulare, astfel încît să se
poată lucra și cu tocătoare de gabarit mare și tocătura să poată fi transportată cu
camioane speciale. Dacă este nevoie se poate opera cu locuri descentralizate de lemn
energetic unde lemnul energetic poate fi tocat la fata locului și poate fi transportat direct
la clienti mai mari. (LK STEIERMARK, 2008)
Livrarea de combustibil se face pe baza unei programări cu clientul. Pentru

aprovizionarea clientilor mari se convin profile obligatorii de livrare pentru a putea
otpimiza organizarea depozitului și a logisticii. În plus un centru de comercializare
biomasă oferă diferite servicii plătite, de ex. livrarea lemnului de foc sau așezarea lui în
depozitul clientului. Încărcarea mijlocului de transport a clientului, atunci cînd vine cu
vehiculul lui, în centrul de comercializare biomasă, este oferit ca serviciu gratuit de
către centrul de comercializare biomasă. (Lk-Steiermark, 2008)
Marca brevetată cuvîntul-imagine „Centrul de comercializare biomasă

Steiermark“
Modelul unitar al centrelor de comercializare biomasă pe întreg teritoriul tării este

garantată de la bun început printr-un semn comun și este deci o parte componentă
importantă din conecptul general. Fig. 21 arată marca brevetată „centrul de
comercializare biomasă Steiermark“ care a fost înregistrată în timpul elaborării acestei
lucrări de autor din însărcinarea Uniunii Forestiere Steiermark în anul 2009.
(Clasificarea din Nizza, editia 9 2009: Clasa 4 combustibili, în special combustibili din
biomasă cum ar fi lemn crăpat, măruntit și combustibili provenind din agricultură, clasa
44 Prestări servicii în domeniul agriculturii, horticulturii și forestier, clasa 31 produse
agricole, horticole și forestiere)
63
Fig 21: Marca-cuvînt „Centrul de comercializare biomasă Steiermark“
Quelle: WVB Steiermark, Lk – Steiermark, 2009
Desfacerea de biomasă sub o marcă-cuvînt brevetată obligă la respectarea strictă a

criteriilor de calitate valabile în producerea combustibililor. Produsele centrelor de
comercializare biomasă participante sînt controlate permanent de laboratoare de
analiza biomasei acreditate extern și monitorizate printr-un program special. În același
timp METSCHINA ET AL., 2007 au elaborat de prima dată criterii de acceptare ca membru și
de calitate în decursul elaborării conceptului pentru desfacerea comună.
Dreptul de a desface sub sigla-cuvînt brevetată este acordat de conducerea centrului de

comercializare biomasă, care este formată din administratorii centrelor regionale de
comercializare biomasă precum și de un reprezentant al Uniunii Forestiere Steiermark
și a Camerei de Agricultură Steiermark. Prezentarea comună pe piata supraregională
este prezentată în siga-cuvînt din fig. 21. La actvitătile de marketing pe plan
supraregional se elaborează pentru fiecare centrul de comercializare biomasă în functie
de punctul forte un concept de marketing individual, pentru conceptul detaliat trebuie
adecvat la regiunea și unitatea de desfacere respectivă.
Centrul de comercializare biomasă se folosește de imaginea a producătorilor de combus-

tibili deja cunoscuti pentru pozitionarea lor pe piata regională de combustibili dar și ca
delimitare fată de concurenti cum ar fi marii comercianti de materii de constructie și
depozite. Aceștia pot desface mai ieftin combustibilii partial marfă importată de proastă
calitate.
Aceste sortimente sînt oferite partial sub sigle proprii uneori derutante care sugerează o
origine regională a materiei prime. Acest lemn aparent ieftin de multe ori este declarat
defectuos sau conștient fals. În loc de lemn uscat și deci gata de folosit clientul cumpără
lemn umed dar declarat a fi semi-uscat, ceea ce duce la un consum mai mare de peste
30% din cauza randamentului scăzut. Mai crește pericolul ca hornul să se deterioreze
precum și defectiuni în camera de ardere din cauza folosierii de lemn ud.
Holzforschung Austria, Forschungsinstitut und Centru acreditat de examinare și supra-

veghere a Societătii pentru cercetarea lemnului din Austria (ÖGH)
64
Fig. 22: Regiuni cu un centru regional de biomasă în Stiria
Sursa: Camera Agricolă – Stiria, prezentare proprie 2011
Zonele de actiune a centrelor de comercializare biomasă cuprind, în functie de situarea

geografică și zonele locuite, o rază de 25-35 km. Acest lucru este valabil atît pentru
achizitionarea de materie primă sub formă de lemn rotund precum și pentru vînzarea de
tocătură și lemn crăpat către utilizatorul final. A programa distante mai mari nu este
economic din cauza cheltuielilor mari de transport.
Asigurarea calitătii în centrul de comercializare biomasă se face cf. ÖNORM EN 15234-1,

care stabiliște procedurile generale pentru îndeplinirea cerintelor de calitate pentru
combustibili solizi bio, din ÖNORM EN 15234-4 (tocătură din lemn pentru utilizare ne-
industrială) precum și ÖNORM EN 15234-5 (lemn bucată pentru iutilizare ne-
industrială). Asigurarea calitătii cf. normelor cuprinde întregul lant de la livrarea
materiei prime la centrul de comercializare biomasă și pînă la depozitarea la clientul
final.
65
III Model de declaratie de productie avînd ca exemplu centrala
termică/Centru de biomasă
Declaratie de productie pe baza FprEN ISO 17225-1:2013
Informatii Generale
Producător Nume
Adresa
Telefon
Persoana de contact
E-mail
Nummer contact
Forma de comert
Cantitate (tone/luna)
Origine
Esenta
Tara de origine
Materialul de origine
Material tratat chimic da nu
Proprietăti
Normativ Dimensiune (mm)
Continut de apă (M-%)
Continut de cenușă (W-%)
Continut energetic (MJ/kg)
Semnătura Locul și data
66
IV Indicatii de muncă pentru angajatii din Centrul de comercializare biomasă:
Receptia livrărilor de lemn rotund:
Vehiculul de livrare (camion, tractor cu remorcă, etc.) primește permisiunea de a

merge pe podul cîntar dacă sînt asigurate următoarele puncte:
o Cîntarul este liber de orice sarcină
o Terminalul de cîntărire este pe 0.
Vehiculul este dus la cîntar pentru cîntărire și prelevare de mostre.
Toate rotile și osiile trebuie să stea pe cîntar, tinînd cont și de locurile unde se află
Înregistrarea datelor de pe bonul de livrare (furnizor, material, vehicul) în pro-
gramul terminalului de cîntărire.
După ce indicatia de greutate este stabilă, se introduce ca intrare „intrare“
Pregătirea ferăstrăului cu motor pentru prelevare de mostre:
o Verificarea cantitătilor de ulei și de combustibil și completarea la nevoie.
o Controlul tensiunii lantului, lantul ar trebui să se poată mișca ușor cu 2 de-
gete.
o Controlul containerului de captare; ar trebui să nu contină impurităti, res-
turi de la ultima prelevare de mostre și trebuie să fie închis.
Prelevarea de mostre se va face cf. punctului 3.1.2.
Șoferul va fi îndrumat spre locul unde va depune materialul livrat cf. logisticii de
depozitare.
Recîntărirea vehiculului cu care a fost adusă marfa.
Vehiculul care a adus marfa va fi dus pe cîntarul-pod și se va tine cont unde se
află șoferul și ajutorul de șofer. Situatia trebuie să fie la fel ca la etapa de cîntărire.
Greutatea în gol din terminalul de cîntărire se introduce în program și se declară
ca „ieșire“.
Bonul de cîntărire generat se depozitează în fișierul „procese-verbale de
cîntărire“ cu număr curent.
Se vor tipări 2 exemplare din procesul-verbal de cîntărire.
Se introduc datele în programul de decontare și se tipărește un exemplar.
Șoferul primește un proces-verbal de cîntărire și un bon de predare.
67
Preluare de tocătură:
Vehiculul de livrare (camion, tractor cu remorcă, etc.) primesc permisiunea de a

merge pe podul-cîntar, dacă sînt îndeplinite următoarele puncte:
După ce cîntarul s-a stablizat se va citi greutatea tara și se va declara ca „intrare“.
Pregătirea aparaturii pentru prelevare de mostre:
o Se controlează, și, dacă este cazul se curătă lopata și recipientul.
Prelevarea de mostre se va face cf. punctului 3.1.3, variant 1 sau 2.
Șoferul va fi îndrumat spre locul unde va depune materialul livrat cf. logisticii de
depozitare.
Vehiculul care a adus marfa va fi dus pe cîntarul-pod și se va tine cont unde se
află șoferul și ajutorul de șofer. Situatia trebuie să fie la fel ca la etapa de cîntărire.
Greutatea în gol din terminalul de cîntărire se introduce în program și se declară
ca „ieșire“.
Se vor tipări 2 exemplare din procesul-verbal de cîntărire.
Se introduc datele în programul de decontare și se tipărește un exemplar.
Șoferul primește un proces-verbal de cîntărire și un bon de predare.
68
Predarea de tocătură:
Vehiculul de livrare (camion, tractor cu remorcă, etc.) primesc permisiunea de a

merge pe podul-cîntar, dacă sînt îndeplinite următoarele puncte:
Vehiculul este dus la cîntar pentru cîntărire.
După ce cîntarul s-a stablizat se va citi greutatea tara și se va declara ca „intrare“.
Șoferului i se va explica unde este locul de încărcare și i se va atrage atentia asu-
pra cerintelor tehnice de sigurantă.
Asigurati-vă că vehiculul care urmează să fie încărcat să nu contină substante
străine. Verificati vizual și curătati dacă este cazul.
Încărcarea vehiculului:
o Dacă vehiculul este dotat cu manometru, puneti-l pe șofer să urmărească
manometrul, pentru a putea estima corect cantitatea de încărcătură și să
nu se încrce prea mult sau prea putin.
o De asigurarea mărfii încărcate răspunde șoferul.
Prelevarea de mostre se va face cf. punctului 4.1.3, variantele 1 pînă 3.

Vehiculul care duce marfa va fi dus pe cîntarul-pod și se va tine cont unde se află
șoferul și ajutorul de șofer. Situatia trebuie să fie la fel ca la etapa de cîntărire.
Greutatea proaspătă din terminalul de cîntărire se introduce în program și se
declară ca „ieșire“.
Se vor tipări 2 exemplare din procesul-verbal de cîntărire, care vor fi semnate de
șofer.
Datele se introduc în programul de decontare și se generează un bon de livrare (2
- 3 exemplare). Bonul de livrare va fi semnat fie ce client, după care va fi returnat
sau de șofer.
Șoferului i se precă un proces-verbal de cîntărire și bonurile de livrare.
69
Livrarea de lemn de foc:
Vehiculul de livrare (camion, tractor cu remorcă, etc.) primește permisiunea de a

merge pe podul cîntar dacă sînt asigurate următoarele puncte:
După ce indicatia de greutate este stabilă, se introduce ca intrare „intrare“
Pregătirea ferăstrăului cu motor pentru prelevare de mostre:
o Verificarea cantitătilor de ulei și de combustibil și completarea la nevoie.
o Controlul tensiunii lantului, lantul ar trebui să se poată mișca ușor cu 2 de-
gete.
o Controlul containerului de captare; ar trebui să nu contină impurităti, res-
turi de la ultima prelevare de mostre și trebuie să fie închis.
Șoferul va fi îndrumat spre locul unde va încărca materialul livrat atrăgîndu-i
atentia de cerintele de tehnică de securitate
Vehiculul va fi dus pe cîntarul-pod și se va tine cont unde se află șoferul și ajuto-
rul de șofer. Situatia trebuie să fie la fel ca la etapa de cîntărire.
Greutatea proaspătă din terminalul de cîntărire se introduce în program și se
declară ca „ieșire“.
În cazul livrării fără contact direct cu clientul:
Se scot 2 exemplare din procesul-verbal de cîntărire și se semnează de către

șofer.
Datele sînt introduse în programul de calculare și se generează un bon de livrare
(2 - 3 exemplare). Bonul de livrare fie că este semnat de client și returnat de aces-
ta sau semnează șoferul.
Șoferului i se înmînează un proces-verbal de cîntărire și bonurile de livrare.
În cazul livrării direct clientului (cu plata în numerar):
Datele sînt introduse în programul de calculare și se generează un bon de livrare.

Factura se generază în program și se scoate în 2 exemplare.
O factură se dă clientului și se încasează banii.
A doua factură se va înregistra în registrul de casă cu număr current.
70
Modalitatea de solutionare a reclamatiilor
Reclamatiile trebuie privite în mod pozitiv. Reclamatiile ne oferă șansa să primim din
exterior propuneri de îmbunătătire pentru organizatia noastră. Cînd se preiau
reclamatiile, în primul rînd nu se face analiza dacă reclamatia este îndreptătită. Nici re-
zolvarea imediată nu este de importantă. Cel mai important aspect este ca persoana
reclamantă să fie luată în serios cu problema sa.
Reclamatia este primită cu deferentă

Reclamatia se înregistrează în condica de reclamatii
o Nume, date de contact
o Data și ora
o Motivul reclamatiei
o Se va enumera pe puncte ce așteptări are persoană și cum trebuie tratate
reclamatiile (de ex. reducere de pret pentru următoarea livrare, livrare
nouă, etc.)
Se va comunica persoanei/institutiei reclamante că avem nevoie de cel putin 5
zile (în functie de gradul de dificultate) pînă ce putem comunica rezultatul.
Administratorul/responsabilul centrului de comercializare biomasă va fi informat
imediat despre reclamatie.
Solutia la reclamatie va fi elaborată împreună..
În termen de max. 5 zile se va comunica decizia.
71
Întreaga răspundere a continutului prezentului material este a autorilor. Materialul nu reflectă
necesar opinia Comitetului European. Comisia Europeană nu răspunde pentru nici un fel de
utilizare a unor informatii din material.
72
www.biomasstradecentreII.eu

Manual Biomasa ICPE PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manual Biomasa ICPE PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Gaber M., Handlos M., Metschina Ch.

Aportul surselor de energii regenerabile la necesarul final de energie va crește, cf.

Într-o piată globalizată un rol elementar îl joacă normele în privinta controlului de

Producătorii urmează să fie în stare să aducă dovada calitătilor dorite pe baza de

Dr. Christian Metschina

Camera Agricolă Stiria, Graz 2014

Cuvînt înainte ...........................................................................................Error! Bookmark not defined.

AMM tonă Atro, livrat cu coajă - volum incl. coajă

1. Definitii generale ale notiunilor și cunoștinte de bază despre

1.1 Lucrări normative1

Norma europeană (NE)

Specificatii tehnice (CEN/TS)

CEN (Comité Européen de Normalisation) – Comitetul European de Normare

1.2 Unităti de măsură și coeficienti de convertire

Metru cub plin:

Metru cub necompact:

AMM atro-to măsurată cu coajă și calculată cu coajă

În principiu lemnul prevăzut pentru prelucrarea în continuare (tocat sau crăpat)

așezat vrac fin grosier

1 fm bușteni 1 1,4 1,2 2 2,5 3

Sursa: Energie din lemn, p.10

Esenta: Partea de coajă kg/FMO AMM/FMO

[%] [kg] [kg]

Sursa: Uzantele comerciale de comert cu lemnul 2006

1.3 Continutul de apă și umiditatea lemnului

M = Gu –Go x 100 U = Gu - Go x 100

Sursa: Energie din lemn, p11, (cf. ÖNORM M 7132)

M … Continut de apă U … Umiditatea lemnului

[%] [%] [%] [%] [%] [%]

Sursa: Energie din lem, p. 12 (cf. ÖNORM 7132)

Influenta continutului de apă asupra valorii calorice:

În utilizarea energetică a lemnului o importantă esentială o are valoarea calorică a

Tabelul 4: Influenta continutului de apă asupra valorii calorice

Sursa: ISO/FDIS 17225-1, Anexa D.2

qp,net,ar … Valoarea calorică a lemnului la un anume continut de apă [MJ/kg]

1.4 Sortimente de lemn pentru utilizare energetică

1.4.1 Materie primă pentru prelucrare

Lemn energetic rotund:

Lemn provenind din suprafete cultivate în rotatie cu ciclul scurt:

Dacă se utilizează o tehnică de recoltae automatizată, perioadele de rotatie se mentin

Lemn rezidual din pădure:

Pentru proprietarii de pădure prelucare acestor mase reziduale au anumite avantaje:

Resturi de la tăieri de îngrijire/întetinere:

1.4.2 Produse finite pentru valorificare energetică

Lemn crăpat în bucăti:

Lemn de foc/Lemn energetic:

Normele sînt elaborate de regulă la solicitarea unor reprezentanti ai industriei. Comisia

Procesul european/international de normare se ghidează după anumite reguli, conform

1. Faza de propuneri (grupele de lucru elaborează proiecte preliminare pentru

Fig 1: Cadrul international pentru normarea unor combustibili bio solizi

2.1 Avantajele normării pentru producători și consumatori

Prin respectarea normelor există în primul rînd posibilitatea de a devansa pe concurenti

Constructia unei piete regionale și transregionale de combustibil necesită ca toti

2.2 Terminologie, definitii și descrieri

prEN ISO 16559:2013 Combustibili bio solizi - Terminologie, definitii și descrieri

În această normă se definesc notiuni la care se face referire în toată activitatea de

• Economia forestieră și cultura copacilor

FprEN ISO 17225-1:2013 Combustibili bio solizi – specificatiile și clasele combustibililor

Această normă stabilește clasele de combustibili în legătură cu calitatea lor și specificatii

FprEN ISO 17225-2:2013 Combustibili bio solizi – Specificatii și clase de combustibili -

FprEN ISO 17225-3:2013 Combustibili bio solizi – Specificatii și clase de combustibili -

FprEN ISO 17225-4:2013 Combustibili bio solizi – Specificatii și clase de combustibili -

FprEN ISO 17225-5:2013 Combustibili bio solizi – Specificatii și clase de combustibili -