SINTAXA PROPOZIŢIEI ŞI A FRAZEI

I. Precizează ce părţi de propoziţie sunt cuvintele subliniate, apoi realizează extinderea acestora la propoziţiile
subordonate corespunzătoare:
1. Poate vorbi.
2. Harnicul are de toate.
3. Omul leneş n-are nimic.
4. E uşor a vorbi.
5. E greu de făcut asta.
6. Este o carte folositoare.
7. Am văzut casa vecinului.
8. Lucrul de căpătat nu are valoarea celui muncit.
9. Îi place plimbarea pe jos.
10. El este un om compromis.
11. Am văzut un copil alergând.
12. Pădurile par presărate cu flori de zarzăr.
13. El poate învăţa singur.
14. E un om de încredere.
15. Haina veche trebuie aruncată.
16. A ajuns medic.
17. A mers la locul stiut.
18. Îşi aducea aminte de viscolele de odinioară.
19. Din nuc cad flori îngălbenite.
20. Judecătorul împarte dreptate.
21. Lucrează într-o scoală cu opt clase.

II. Împarte frazele următoare în propoziţii, precizează felul acestora şi contrage-le la părţile de propoziţie
corespunzătoare:
1. I s-a spus să vină.
2. Obligaţia lui era, ca după ce termină, să plece.
3. Are datoria să frecventeze cursurile.
4. mă gândesc să plec în trei zile.
5. E foarte important că înţelege.
6. Greşeala lui e că n-a venit la timp.
7. Nu mă deranjează faptul că vei întârzia.
8. Nu ştie să rezolve problemele.
9. Mă gândesc să plec chiar acum.
10. Are plăcerea să se plimbe zilnic o oră.
11. El începea de povestea.
12. Problema este dacă se mai poate înscrie.
13. Lucrurile rămân cum le-am stabilit.
14. Câştigă oricine lucrează.
15. I-a mulţumit pentru că l-a ajutat.
16. Sunt convinsă că va pierde.
17. Totul va fi cum ai visat.
18. Îmi place cum gândeşti.
19. El a rămas cum îl ştii.
20. Faptul neplăcut este că pleci.
21. Neplăcut este că pleci.

III. Se dă subordonata dacă va ploua. Construieşte fraze în care aceasta să fie: SB, PR, AT, CD, CI.

IV. Construieşte fraze în care elementul de relaţie când să introducă SB,PR, AT, CD, CI, CCT.

1
V. Împarte în propoziţii frazele următoare, precizând felul subordonatelor învăţate şi realizând schema
raporturilor sintactice.

1. Întâmplarea de ieri, care m-a surprins aşa de năuc şi de dezarmat, mi-a lămurit fără cruţare trista
condiţie a tagmei de oameni din care fac parte şi cărora li se zice intelectuali.
2. Murise un fel de cântăreţ de la Biserica din Sacoţ şi îl chemaseră pe popa Sofronie, care nu mai
avusese de mult niciun mort, iar acum se bucura că mortul era un fel de faţă bisericească şi se
gândea că se va face o pomană mai mare.
3. Nu-şi ridică privirea, dar se vedea că urechea stă la pândă şi că se străduia să biruie răcnetele
băieţilor şi să audă de ce îl chemaseră.
4. Un lucru pe care puteam să-l fac era să-i învăţ pe urmaşii mei ce este lumea, despre care descoperii
că aveam idei tot atât de clare ca şi despre un topor de metal care îmi lipsea.
5. Mi s-a părut că nu eşti capabil să fii ceea ce se spune că trebuie să fii.
6. Roţile nu ştiu că plânge
Dealul pe-unde boii mână
Şi nu ştu că în ţărână
Pe-unde trec, e numai sânge.
7. Când năvăliră peste sat se păru că pustiul din ţipetele lor şi pâlcurile numeroase şi înghesuite ce se
amestecau de-a valma, vor împrăştia norii şi vor începe să smulgă crengile salcâmilor şi
acoperişurile caselor.
8. Ar fi ieşit în uliţă, dar îi era frică să nu scârţâie poarta şi să se trezească tatăl său, care sfărăia pe
prispă de când îl aduseseră acasă oamenii de la horă.
9. Noul nostru coleg este băiatul unui ţăran chiabur din Merişani, care şi-a pus în gând să-l facă doctor
şi cu timpul să-i clădească un spital în sat, unde nu exista aşa ceva, ci era umai o mmoaşă ce punea
ventuzele.
10. Poate nu e o simplă întâmplare că toţi creatorii mari de viaţă s-au mulţumit să scrie bine şi au
neglijat floricelele stilistice după care se prăpădeau contemporanii.
11. Dacă Achim are să stea toată vara la Bucureşti înseamnă că el va tunde oile şi va vinde lâna pentru a
obţine bani.
12. I-ar fi fost greu cuiva din sat să spună dacă se gândea la ceva când stăea pe prispa casei pe care o
construise demult, în anii războiului.