UNIVERSITATEA DIN PETROŞANI

FACULTATEA DE MINE
MASTER: MANAGEMENTUL SECURITĂŢII
ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ

LUCRARE DE DISERTAŢIE

COORDONATOR:
Şef lucr.dr.ing. BURDEA MONICA CRINELA

ABSOLVENT:
Ec MITRACHE CONSTANTIN

Petroşani
2020
 UNIVERSITATEA DIN PETROŞANI
FACULTATEA DE MINE
MASTER: MANAGEMENTUL SECURITĂŢII
ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ

LUCRARE DE DISERTAŢIE

EVALUAREA RISCURILOR PROFESIONALE PENTRU LOCURILE DE

MUNCĂ ȘOFER, SONDOR ȘI MECANIC COMBUSTIE INTERNĂ DIN
CADRUL EXPERT PETROLEUM BUCUREȘTI

COORDONATOR:
Şef lucr.dr.ing. BURDEA MONICA CRINELA

ABSOLVENT:
Ec. MITRACHE CONSTANTIN

1
 Petrosani
2020

CUPRINS

INTRODUCERE…………………………………………………………………………...............3

CAPITOLUL 1: PREZENTAREA GENERALǍ A SC EXPERT PETROLEUM

BUCUREȘTI......................................................................................................................................5

CAPITOLUL 2: METODA I.N.C.D.P.M. BUCUREŞTI DE EVALUARE A RISCURILOR

DE ACCIDENTARE ŞI ÎMBOLNǍVIRE PROFESIONALǍ…………......13
2.1.Premise teoretice………………………………………………………….....13
2.1.1.Relaţia risc - securitate…………………………………………….….13
2.1.2.Noţiunea de risc acceptabil……………………………………………14
2.1.3.Determinarea coordonatelor riscului……………………………….…16
2.2.Descrierea metodei…………………………………………………….……24
2.2.1.Scop şi finalitate……………………………………………...………24
2.2.2.Principiul metodei…………………………………………....………25
2.2.3.Utilizatorii potenţiali…………………………………………………25
2.2.4.Etapele metodei………………………………………………………25
2.2.5.Instrumentele de lucru utilizate………………………………………26
2.3.Aplicarea metodei……………………………………………………..……27
2.3.1.Procedura de lucru……………………………………………………27
2.3.2.Condiţiile de aplicare…………………………………………………31
2.3.3.Consideraţii privind utilizarea tehnicii de calcul automate în aplicarea
metodei şi gestiunea computerizatǎ a riscurilor………………...……32

CAPITOLUL 3: EVALUAREA RISCURILOR PENTRU SECURITATEA ŞI SǍNǍTATEA

LUCRǍTORILOR DIN CADRUL S.C. EXPERT PETROLEUM
BUCUREȘTI...........................................................................................................34
3.1.Locul de muncǎ nr. 1: Șofer..........................................................................35
3.2.Locul de muncǎ nr. 2: Sondor.......................................................................53
3.3.Locul de muncǎ nr. 3: Mecanic combustie internă........................................73

CAPITOLUL 4: PLANUL DE PREVENIRE ŞI PROTECŢIE………………………………91

CAPITOLUL 5: CONCLUZII ŞI OBSERVAŢII.………………………………………..……97

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………….99

Anexa 1: Lista de identificare a factorilor de risc…………………………………………………101

Anexa 2: Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman....105
Anexa 3: Scala de cotare a gravitǎţii şi probabilitǎţii consecinţelor acţiunii factorilor de risc
asupra organismului uman…………………………………………………………....…107
Anexa 4: Grila de evaluare a riscurilor combinaţie între gravitatea consecinţelor şi probabilitatea
producerii lor………………………………………………………………………....…108
Anexa 5: Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate………………………………...……109

2
Anexa 6: Fişa de evaluare a locului de muncǎ……………………………………………....……110
Anexa 7: Fişa de mǎsuri propuse…………………………………………………………....……111
Anexa 8: Ordinea ierarhicǎ a mǎsurilor de prevenire…………………………………….....……112

3
 INTRODUCERE

Punctul de plecare în optimizarea activităţii de prevenire a accidentelor de muncă şi

îmbolnăvirilor profesionale într-un sistem îl constituie evaluarea riscurilor din sistemul respectiv.
Indiferent că este vorba de un loc de muncă, un atelier sau o întreprindere, o asemenea
analiză permite ierarhizarea riscurilor în funcţie de dimensiunea lor şi alocarea eficientă a
resurselor pentru măsurile prioritare.
Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat
şi cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinaţiei dintre doi parametri: gravitatea şi frecvenţa
consecinţei maxime posibile asupra organismului uman. Se obţin astfel niveluri de risc parţiale
pentru fiecare factor de risc, respectiv niveluri de risc global pentru întregul sistem analizat.
Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă conţine următoarele prevederi care
vizează obligativitatea evaluării riscurilor:
 angajatorul are obligaţia „să evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea
lucrătorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de muncă, a substanţelor sau
preparatelor chimice utilizate şi la amenajarea locurilor de muncă” (art. 7, alin. 4, lit.
a);
 angajatorul are obligaţia „să realizeze şi să fie în posesia unei evaluări a riscurilor
pentru securitatea şi sănătatea în muncă, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la
riscuri specifice” (art. 12, alin. 1, lit. a).
De asemenea, prin prevederile art. 13, lit. b, Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii
în muncă stabileşte faptul că, pentru asigurarea condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă şi
pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, angajatorii au obligaţia „să
întocmească un plan de prevenire şi protecţie compus din măsuri tehnice, sanitare, organizatorice
şi de altă natură, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care să îl aplice corespunzător condiţiilor de
muncă specifice unităţii”.
În conformitate cu prevederile art. 15, alin. 1, pct. 1 din H.G. nr. 1425/2006 pentru
aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în
muncă nr. 319/2006, prima dintre activităţile de prevenire şi protecţie desfăşurate în cadrul
întreprinderii şi/sau unităţii este reprezentată de „identificarea pericolelor şi evaluarea riscurilor
pentru fiecare componentă a sistemului de muncă respectiv executant, sarcină de muncă,

3
mijloace de muncă/echipamente de muncă şi mediul de muncă pe locuri de muncă/posturi de
lucru”.
Pentru facilitarea îndeplinirii obligaţiilor legale ale angajatorilor în domeniul evaluării
riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională au fost concepute şi sunt utilizate în prezent
un număr relativ mare de metode.
Din multitudinea de metode utilizate pe plan mondial şi naţional pentru evaluarea
riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională, în cadrul acestei lucrări de disertaţie s-a
optat pentru utilizarea metodei elaborate de I.N.C.D.P.M. Bucureşti. Această metodă a fost
avizată de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale în anul 1993, reavizată în 1996, editată în 1998
şi reeditată în 2002.
Metoda elaborată de I.N.C.D.P.M. Bucureşti face parte din categoria metodelor analitice,
semicantitative şi constă, în esenţă, în identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat
(loc de muncă) cu ajutorul unor liste de control prestabilite şi cuantificarea dimensiunii riscului
pentru fiecare factor de risc în parte, pe baza combinaţiei dintre gravitatea şi frecvenţa
consecinţei maxime previzibile. Nivelul de risc global, pe loc de muncă, se determină ca medie
ponderată a nivelurilor de risc parţiale, astfel încât compensările să fie minime. Nivelul de
securitate rezultă indirect, fiind invers proporţional cu nivelul de risc.
Aplicarea metodei se finalizează cu două documente centralizatoare pentru fiecare loc de
muncă: fişa de evaluare a riscurilor şi fişa de măsuri propuse.
În prima fişă se înscriu factorii de risc identificaţi, parametrii de cuantificare ai acestora,
consecinţa maximă previzibilă, clasele de gravitate şi frecvenţă, nivelul de risc pentru fiecare
factor de risc în parte şi nivelul de risc global pe loc de muncă.
Fişa a doua conţine măsurile tehnice şi organizatorice necesare pentru combaterea
acţiunii fiecărui factor de risc de la locul de muncă evaluat, ierarhizate în funcţie de nivelurile de
risc, începând cu nivelurile foarte mari (7, 6, 5, 4,…). Prin aplicarea acestor măsuri locul de
muncă trece de la un nivel de risc superior la niveluri inferioare.
În prima parte a lucrării de disertaţie este prezentată o descriere detaliată a metodei
elaborate de I.N.C.D.P.M. Bucureşti (finalitate, principiu, utilizatori, etape, mod de aplicare,
procedura de lucru şi condiţii de aplicare), precum şi a instrumentelor de lucru (lista de
identificare a factorilor de risc, lista de consecinţe, scala de cotare a gravităţii şi a frecvenţei,
grila de încadrare a nivelurilor de risc etc.).
Partea a doua a lucrării de disertaţie este dedicată prezentării modului concret de utilizare
a metodei elaborate de I.N.C.D.P.M. Bucureşti pentru evaluarea riscurilor pentru securitatea şi
sănătatea lucrătorilor din cadrul S.C. EXPERT PETROLEUM BUCUREȘTI.

4
 CAPITOLUL 1

PREZENTAREA GENERALǍ A S.C. EXPERT

PETROLEUM BUCUREȘTI

În țara noastră exploatarea petrolului și gazelor depășește vârsta de 150 de ani.

Documentele menționează ca in anul 1857 Principatele Române obțineau o producție de
257 tone/an. De la producția foarte mică de atunci la milioanele de tone de petrol și
miliardele de metri cubi de gaze de astăzi s-a parcurs un drum anevoios. Subordonată
scopului comun de creștere a gradului de valorificare a zăcămintelor , industria extractivă s-
a dezvoltat având la bază cercetarea științifică și noile descoperiri în domeniu.
Zăcământul de petrol și gaze este o acumulare de hidrocarburi cantonată într-un mediu
poros și permeabil denumit rocă magazin. Materia organică provenită din organisme
animale sau vegetale s-a depus pe fundul oceanelor împreună cu mari cantități de sedimente
minerale , care au jucat un rol mare în formarea hidrocarburilor.
Exploatarea zăcămintelor de petrol și gaze se realizează cu ajutorul sondelor. Prin
definiție, sonda este o lucrare minieră executată de la suprafață cu utilaje speciale. Aceasta
realizează comunicația dintre stratul productiv și suprafață.
Pe teritoriul României zăcămintele de petrol și gaze sunt exploatate de către firme
petroliere care au ca obiectiv
- extracția petrolului și gazelor
- depozitarea petrolului și gazelor
- tratarea petrolului și a gazelor
- pregătirea petrolului și a gazelor pentru transport și prelucrare
- transport petrol și gaze
- prelucrare petrol și gaze

Una dintre firmele cu renume din industria petrolieră este S.C. EXPERT PETROLEUM

5
 BUCUREȘTI.
Societatea are sediul in București, Șoseaua București-Ploiești, sector 1 și are ca domeniu
de activitate extracția petrolului și gazelor în Țicleni-Gorj.
S.C. EXPERT PETROLEUM BUCUREȘTI dispune de un număr de 650 de angajați
care desfășoară o serie de activități bine structurate
- activități administrative de birou
- lucrări de mentenanță ( sunt constituite echipe mobile mixte de mecanici, sudori,
electricieni care se deplasează în punctele în care sunt solicitați

Fig. 1.1 Sonde de producție (petrol) structura Țicleni-Gorj.

6
 Fig. 1.2 Sonde de producție ( petrol) structura Colibași- Gorj.

- logistică (societatea dispune pe un parc auto impresionant de autocisterne,

automacarale, camioane, mașini de teren)

Fig. 1.3. Parc auto Țicleni -Gorj

- lucrări de întreținere și reparații auto ( societatea dispune de ateliere performante unde

își desfășoară activitatea mecanici auto)

7
Fig. 1.4. Atelier auto

- activități de depozitare și monitorizare producție de petrol și gaze, societatea dispune de

15 parcuri de producție

8
 Fig. 1.5 Parc de producție

Fig. 1.6. Parc de productie

9
 Fig, 1.7 Sondă de producție (gaze)

-activități de intervenție, probe de producție și workover cu cele cinci formații de sondori care
execută aceste lucrări cu ajutorul echipamentelor din dotare operând la sondele de petrol și gaze

Fig. 1.8 Formație de sondori efectuând operație de workover la sondă de producție

10
 Activitatea cea mai importantă dar care presupune și costurile cele mai mari este activitatea
de workover care presupune o serie de operații succesive având drept scop repunerea sondelor
in producție.

Pentru realizarea planului de extracție la petrol și gaze, se urmărește ca sondele să fie

exploatate la debite potențiale. În scopul realizării acestui obiectiv, în majoritatea cazurilor sunt
necesare operații de stimulare , pentru distrugerea blocajelor apărute în timpul săpării și
cimentării sondelor, a lucrărilor de intervenții si reparații sau dupa exploatarea lor timp mai
îndelungat.
Uniformizarea profilelor de producție sau de injecție , ca și mărirea permeabilității naturale a
formațiunilor productive se poate realiza numai prin executarea unui ansamblu de operații fizico-
chimice , care acționează complex asupra formațiunilor productive.
Lucrările de workover se încadrează în profilul specific explorării –exploatării zăcămintelor de
petrol și gaze , sondele având caracter de exploatare. Zăcămintele de hidrocarburi reprezintă
formațiuni geologice de roci poroase permeabile în care acestea s-au acumulat și care pot fi
exploatate industrial. Substanța minerala fluidă care urmează a fi exploatată este destinată
consumului industrial și pentru combustie, reprezentând una dintre cele mai importante resurse
de materii prime și energetice.
Amplasamentul sondelor de explorare este determinat de informațiile geologice existente la
data prognozării locului cu privire la existența stratului în care s-au acumulat hidrocarburile.
Riscurile de accidentare si de mediu sunt menținute la nivel scăzut datorită strategiei de
restructurare și modernizare, incluzând și implementarea de noi tehnologii care să asigure
protecția salariaților și mediului în conformitate cu legislația in vigoare, diminuarea
consumurilor energetice, a pierderilor tehnologice .
Scopul final este mărirea rentabilității precum și realizarea unor condiții mai bune de munca
pentru întregul personal.
Deoarece infrastructurile petroliere și de gaz se înscriu într-o logică de lungă durată,
experiența cu producătorul, țara de tranzit sau consumatorul se dovedesc a fi hotărâtoare pentru
proiectele de viitor.
În categoria lucrărilor de explorare-exploatare se încadrează lucrările de workover cu caracter
temporar. În vederea realizării obiectivelor se prevăd următoarele etape
- Lucrări de suprafață ( amenajare teren, montare instalații)
- Lucrări pregătitoare (verificarea calității montajului, verificarea funcționării
instalațiilor)

11
 - Lucrări în gaura de sondă propriu-zise ( introducere sape,
frezări,cimentări,instrumentații în sonde, probe etanșeitate cu packer producție,
consolidări ale găurii de sondă)
- Lucrări speciale ( măsurători geofizice)
- Lucrări de încercare a productivității sondei, punere în producție
- Lucrări de demontare a instalației și transportul la o nouă sondă
În cadrul organizării de șantier, pentru activitatea socială a personalului care execută
lucrările, se impun o serie de măsuri :
- Asigurarea apei potabile pentru hrană si igiena personală
- Montarea toaletelor ecologice
- Racordarea barăcilor la rețeaua electrică

Echipamentele specifice pentru desfășurarea activității de workover sunt :

- Instalații de forță TW40
- Clești mecanizați
- Prevenitoare de erupție
- Rămpi pentru material tubular
- Habe de circulație (2mc, 30mc, 70mc)
- Agregate pentru operații speciale
Durata unei operații de workover este de cca 50 zile până la punerea sondei in producție
Principalul risc în timpul operațiilor este cel de erupție liberă, cel mai grav accident posibil în
faza de operare care poate avea urmări catastrofale –explozie, incendiu, intoxicări chimice,
pierderi de vieți omenești, pagube materiale și nu în ultimul rând reputația firmei.
Un exemplu deosebit s-a întămplat în anul 1985, o erupție liberă a sondei 524
Bustuchini – Gorj, soldată cu un incendiu. Incendiul a fost stins, sonda a fost omorăta și
repusă în exploatare dar cu cheltuieli imense.
Prevenirea unei erupții necesită următoarele măsuri :
- Cunoașterea și urmărirea unei manifestări a sondei
- Dotarea sondei cu echipamente de prevenire a erupției corespunzătoare
- Respectarea regulamentului de prevenire a erupțiilor
- Instruirea personalului operativ în combaterea erupțiilor.
În ce privește lucrările pe termen scurt si mediu se desfășoară următoarele lucrări :
- Producția și monitorizarea presiunilor pentru menținerea in funcțiune a producției de
hidrocarburi și a sondelor
- Evaluări trimestriale

12
 - Studii de rezervor
Pe termen lung se realizează :
- Programe de workover
- Foraje de sonde noi
- Injecție de apă
- Repornirea producției in sonde care au potential
Locurile de muncă care au fost analizate şi pentru care s-a efectuat evaluarea riscurilor
pentru securitate şi sănătate în muncă sunt prezentate în tabelul 1.1.
Prezentarea, în detaliu, în lucrarea de disertaţie a evaluării riscurilor pentru toate cele 14
locuri de muncă din cadrul S.C.EXPERT PETROLEUM BUCUREȘTI ar fi condus la un volum
nerezonabil al acesteia. Din acest motiv, s-a optat pentru prezentarea, în capitolul 3 al lucrării de
disertaţie, a evaluării riscurilor pentru doar 3 locuri de muncă. Aceste locuri de muncă sunt marcate
în Bold în tabelul nr. 1.1 şi sunt considerate reprezentative pentru domeniul de activitate al
S.C.EXPERT PETROLEUM BUCUREȘTI.

Tabel 1.1 Lista locurile de muncă pentru care s-a efectuat evaluarea riscurilor
pentru securitate şi sănătate în muncă
Nr. Loc de muncă/post de lucru Număr de lucrători
crt.
1. Șofer 12
2. Sondor 50
3. Mecanic combustie internă 8
Total 70

13
 CAPITOLUL 2

METODA I.N.C.D.P.M. BUCUREŞTI DE EVALUARE

A RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI
ÎMBOLNǍVIRE PROFESIONALǍ

2.1.Premise teoretice

2.1.1.Relaţia risc - securitate

În terminologia de specialitate, securitatea omului în procesul de muncă este considerată

ca acea stare a sistemului de muncă în care este exclusă posibilitatea de accidentare şi
îmbolnăvire profesională. În limbajul uzual, securitatea este definită ca faptul de a fi la adăpost
de orice pericol, iar riscul - posibilitatea de a ajunge într-o primejdie, pericol potenţial1.
Dacă luăm în considerare sensurile uzuale ale acestor termeni, se poate defini securitatea
ca starea sistemului de muncă în care riscul de accidentare şi îmbolnăvire este zero. Prin urmare,
securitatea şi riscul sunt două noţiuni abstracte, contrare, care se exclud reciproc.
În realitate, datorită trăsăturilor oricărui sistem de muncă, nu se pot atinge asemenea stări
cu caracter de absolut. Nu există sistem în care să fie exclus complet pericolul potenţial de
accidentare sau îmbolnăvire; apare întotdeauna un risc „rezidual”, fie şi numai datorită
imprevizibilităţii acţiunii omului. Dacă nu se fac intervenţii corectoare pe parcurs, acest risc
rezidual creşte, pe măsură ce elementele sistemului de muncă se degradează prin „îmbătrânire”.
În consecinţă, sistemele pot fi caracterizate prin „niveluri de securitate”, respectiv „niveluri de
risc”, ca indicatori cantitativi ai stărilor de securitate, respectiv de risc. Definind securitatea ca o

1
Sursa: Dicţionarul explicativ al limbii române, editat sub egida Academiei României
14
 1
funcţie de risc y = f(x), unde y  , se poate afirma că un sistem va fi cu atât mai sigur, cu cât
x
nivelul de risc va fi mai mic şi reciproc. Astfel, dacă riscul este zero, din relaţia dintre cele două
variabile rezultă că securitatea tinde către infinit, iar dacă riscul tinde către infinit, securitatea
tinde către zero (figura 2.1):
1 1
y  ; y  0.
0 

Fig. 2.1 Relaţia risc – securitate

În acest context, în practică trebuie admise o limită de risc minim, respectiv un nivel al
riscului diferit de zero, dar suficient de mic pentru a se considera că sistemul este sigur, ca şi o
limită de risc maxim, care să fie echivalentă cu un nivel atât de scăzut de securitate, încât să nu
mai fie permisă funcţionarea sistemului.

2.1.2.Noţiunea de risc acceptabil

Riscul a fost definit în literatura de specialitate în domeniul securităţii muncii prin

probabilitatea cu care, într-un proces de muncă, intervine un accident sau o îmbolnăvire
profesională, cu o anumită frecvenţă şi gravitate a consecinţelor.
Într-adevăr, dacă admitem un anumit risc, putem să-l reprezentăm, în funcţie de
gravitatea şi probabilitatea de producere a consecinţelor, prin suprafaţa unui dreptunghi F 1,
dezvoltat pe verticală; rezultă că aceeaşi suprafaţă poate fi exprimată şi printr-un pătrat F 2 sau
printr-un dreptunghi F3 extins pe orizontală (figura 2.2).
În toate cele trei cazuri riscul este la fel de mare. În consecinţă, putem atribui unor
cupluri gravitate - probabilitate diferite, acelaşi nivel de risc.

15
 Dacă unim cele trei dreptunghiuri printr-o linie trasată prin vârfurile care nu sunt pe axele
de coordonate, obţinem o curbă cu alură de hiperbolă, care descrie legătura dintre cele două
variabile: gravitate – probabilitate. Pentru reprezentarea riscului funcţie de gravitate şi
probabilitate, standardul CEN-812/85 defineşte o astfel de curbă drept „curbă de acceptabilitate a
riscului” (figura 2.3).

Fig. 2.2 Reprezentarea grafică a echivalenţei riscurilor

caracterizate prin cupluri diferite de gravitate – probabilitate

Fig. 2.3 Curba de acceptabilitate a riscului

Această curbă permite diferenţierea între riscul acceptabil şi cel inacceptabil. Astfel,
riscul de producere a unui eveniment A, cu consecinţe grave, dar frecvenţă foarte mică, situat
sub curba de acceptabilitate, este considerat acceptabil, iar riscul evenimentului B, cu consecinţe

16
mai puţin grave, dar cu o probabilitate mai mare de apariţie, ale cărui coordonate se situează
deasupra curbei, este inacceptabil.
De exemplu, în cazul unei centrale atomice se iau astfel de măsuri încât riscul unui
eveniment nuclear - fie el riscul evenimentului A - este caracterizat printr-o gravitate extremă a
consecinţelor, dar de o probabilitate de producere extrem de mică. Din cauza frecvenţei foarte
reduse de apariţie, activitatea este considerată sigură şi riscul acceptat de societate.
În schimb, dacă pentru riscul evenimentului B luăm ca exemplu accidentul rutier din
activitatea unui conducător auto, deşi acest tip de eveniment provoacă consecinţe mai puţin
grave decât un accident nuclear, probabilitatea de producere este atât de mare (frecvenţă foarte
ridicată), încât locul de muncă al şoferului este considerat nesigur (risc inacceptabil).
Orice studiu de securitate are drept obiectiv stabilirea riscurilor acceptabile. O asemenea
tratare a riscului ridică două probleme:
 cum se stabilesc coordonatele riscului: cuplul gravitate – probabilitate;
 ce coordonate ale riscului se vor alege pentru a delimita zonele de acceptabilitate de cele
de inacceptabilitate.
Pentru a le rezolva, premisa de la care s-a pornit în elaborarea metodei de evaluare a fost
relaţia risc - factor de risc.

2.1.3.Determinarea coordonatelor riscului

Existenţa riscului într-un sistem de muncă este datorată prezenţei factorilor de risc de
accidentare şi îmbolnăvire profesională. Prin urmare, elementele cu ajutorul cărora poate fi
caracterizat riscul, deci pot fi determinate coordonatele sale, sunt de fapt probabilitatea cu care
acţiunea unui factor de risc poate conduce la accident şi gravitatea consecinţei acţiunii factorului
de risc asupra victimei.
În consecintǎ, pentru evaluarea riscului, respectiv a securităţii, este necesară parcurgerea
următoarelor etape:
a. identificarea factorilor de risc din sistemul analizat;
b. stabilirea consecinţelor acţiunii asupra victimei, ceea ce înseamnǎ determinarea
gravitǎţii lor;
c. stabilirea probabilitǎţii de acţiune a lor asupra executantului;
d. atribuirea nivelurilor de risc funcţie de gravitatea şi probabilitatea consecinţelor acţiunii
factorilor de risc.
a.Modelul teoretic al genezei accidentelor de muncă şi bolilor profesionale elaborat în
cadrul I.N.C.D.P.M. Bucureşti, abordând sistematic cauzalitatea acestor evenimente, permite

17
elaborarea unui instrument pragmatic pentru identificarea tuturor factorilor de risc dintr-un
sistem (Anexa 1).
În condiţiile unui sistem de muncă real, aflat în funcţiune, nu există suficiente resurse (de
timp, financiare, tehnice etc.) pentru ca să se poată interveni simultan asupra tuturor factorilor de
risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională. Chiar dacă ar exista, criteriul eficienţei (atât în
sensul restrâns, al eficienţei economice, cât şi al celei sociale) interzice o astfel de acţiune. Din
acest motiv, nici în cadrul analizelor de securitate nu se justifică luarea lor integral în
considerare. Din multitudinea factorilor de risc a căror înlănţuire se finalizează potenţial cu un
accident sau o îmbolnăvire, factorii care pot reprezenta cauze finale, directe, sunt cei a căror
eliminare garantează imposibilitatea producerii evenimentului, deci devine obligatorie orientarea
studiului asupra acestora.
b.Diferenţierea riscurilor în raport cu gravitatea consecinţei este uşor de realizat.
Indiferent de factorul de risc şi de evenimentul pe care-l poate genera, consecinţele asupra
executantului pot fi grupate după categoriile definite prin lege: incapacitate temporară de muncă,
invaliditate şi deces. Mai mult, pentru fiecare factor de risc se poate afirma cu certitudine care
este consecinţa sa maximă posibilă. De exemplu, consecinţa maximă posibilă a electrocutării va
fi întotdeauna decesul, în timp ce consecinţa maximă a depăşirii nivelului normat de zgomot va
fi surditatea profesională – invaliditate. Cunoscând tipurile de leziuni şi vătămări, ca şi
localizarea potenţială a acestora, în cazul accidentelor şi bolilor profesionale, aşa cum sunt ele
precizate de criteriile medicale de diagnostic clinic, funcţional şi de evaluare a capacităţii de
muncă elaborate de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (Anexa 2),
se poate aprecia pentru fiecare factor de risc în parte la ce leziune va conduce in extremis, ce
organ va fi afectat şi, în final, ce tip de consecinţă va produce: incapacitate, invaliditate sau
deces. La rândul lor, aceste consecinţe se pot diferenţia în mai multe clase de gravitate. De
exemplu, invaliditatea poate fi de gradul I, II sau III, iar incapacitatea: mai mică de 3 zile (limita
minimă stabilită prin lege pentru definirea accidentului de muncă), între 3 – 45 zile şi între 45 –
180 zile.
La fel ca şi în cazul probabilităţii de producere a accidentelor sau îmbolnăvirilor, putem
stabili şi pentru gravitatea consecinţelor mai multe clase, după cum urmează:
 clasa 1: consecinţe neglijabile (incapacitate de muncă mai mică de 3 zile);
 clasa 2: consecinţe mici (incapacitate cuprinsă între 3 – 45 zile, care necesită tratament
medical);
 clasa 3: consecinţe medii (incapacitate 45 – 180 zile, tratament medical şi spitalizare);
 clasa 4: consecinţe mari (invaliditate gradul III):
 clasa 5: consecinţe grave (invaliditate gradul II);

18
  clasa 6: consecinţe foarte grave (invaliditate gradul I);
 clasa 7: consecinţe maxime (deces).
c.Referitor la frecvenţă, este cunoscut că accidentul sau boala sunt evenimente aleatorii.
Prin urmare, factorii de risc se vor diferenţia între ei prin faptul că fiecare conduce cu o altă
probabilitate la producerea unui accident sau a unei îmbolnăviri. De exemplu, probabilitatea de
producere a unui accident datorită mişcării periculoase a organelor în mişcare ale unei foreze
este diferită faţă de cea a producerii, la acelaşi loc de muncă, a unui accident datorită trăsnetului.
De asemenea, acelaşi factor va putea fi caracterizat printr-o altă frecvenţă de acţiune asupra
executantului, în diverse momente ale funcţionării unui sistem de muncă sau în sisteme analoge,
în funcţie de natura şi de starea elementului generator. Astfel, probabilitatea de electrocutare prin
atingere directă la manevrarea unui aparat acţionat electric este mai mare dacă acesta este vechi
şi are uzată izolarea de protecţie a conductorilor, decât dacă aparatul este nou.
Din punct de vedere al operativităţii, nu se poate lucra însă cu probabilitǎţi determinate
strict pentru fiecare factor de risc. În unele cazuri, ele nici nu pot fi calculate, cum se întâmplă cu
factorii proprii executantului.
Probabilitatea de a acţiona într-o anumită manieră generatoare de accident nu poate fi
decât aproximată. În alte situaţii, calculul necesitat de determinarea riguroasă a probabilitǎţii de
producere a consecinţei este atât de elaborios, încât ar fi mai costisitor şi mai îndelungat decât
aplicarea efectivă a măsurilor de prevenire. De aceea ar fi mai indicat să se stabilească
probabilitǎţile, de regulă, prin apreciere şi să se grupeze pe intervale. Este mai uşor şi mai
eficient pentru scopul urmărit să se aproximeze că un anumit accident este probabil să fie generat
de acţiunea unui factor de risc cu o frecvenţă mai mică de o dată la 100 de ore. Diferenţa faţă de
nişte valori riguroase de 1 la 85 ore sau 1 la 79 ore este nesemnificativă, evenimentul putând fi
caracterizat în toate trei cazurile ca fiind foarte frecvent.
Din acest motiv, dacă utilizăm intervalele precizate în CEI 812/1985, obţinem 5 grupe de
evenimente, pe care le putem ordona astfel:
 extrem de rare: P < 10-7/h;
 foarte rare: 10-7 < P < 10-5/h;
 rare: 10-5 < P < 10-4/h;
 puţin frecvente: 10-4 < P < 10-3/h;
 frecvente: 10-3 < P < 10-2/h;
 foarte frecvente: P > 10-2/h.
Vom atribui acum fiecărei grupe o clasă de probabilitate, de la 1 la 6, aşa încât vom spune
că evenimentul E1, a cărui frecvenţă probabilă de producere este de P 1 < 10-7/h, este de clasa 1 de

19
probabilitate, iar evenimentul E6, cu frecvenţa P6 >10-2/h, este de clasa a 6-a de probabilitate.
Obţinem o scală de cotare a probabilităţii cum este cea din Anexa 3.
d.Având la dispoziţie aceste două scale – de cotare a probabilităţii şi a gravităţii
consecinţelor acţiunii factorilor de risc (Anexa 3) – putem să asociem fiecărui factor de risc dintr-
un sistem un cuplu de elemente caracteristice, gravitate – probabilitate, pentru fiecare cuplu
stabilindu-se un nivel de risc.
Pentru atribuirea nivelurilor de risc, respectiv de securitate s-a utilizat curba de
acceptabilitate a riscului.
Mai întâi, deoarece gravitatea este un element mai important din punct de vedere al
finalităţii protecţiei muncii, s-a admis ipoteza că are o incidenţă mult mai mare asupra nivelului
de risc decât frecvenţa. În consecinţă, corespunzător celor 7 clase de gravitate s-au stabilit 7
niveluri de risc, în ordine crescătoare, respectiv 7 niveluri de securitate, dată fiind relaţia invers
proporţională între cele două stări (risc – securitate):
– N1 – nivel minim de risc  – S7 – nivel maxim de securitate;
– N2 – nivel foarte mic de risc  – S6 – nivel foarte mare de securitate;
– N3 – nivel mic de risc  – S5 – nivel mare de securitate;
– N4 – nivel mediu de risc  – S4 – nivel mediu de securitate;
– N5 – nivel mare de risc  – S3 – nivel mic de securitate;
– N6 – nivel foarte mare de risc  – S2 – nivel foarte mic de securitate;
– N7 – nivel maxim de risc  – S1 – nivel minim de securitate.
Dacă luăm în considerare toate combinaţiile posibile ale variabilelor specificate, câte
două, obţinem o matrice Mg,p cu 7 linii – g, care vor reprezenta clasele de gravitate, şi 6 coloane
– p – clasele de probabilitate:

(1,1) (1,2) (1,3 ) (1,4 ) (1,5 ) (1,6 )

( 2,1) ( 2,2) ( 2,3 ) ( 2,4 ) ( 2,5 ) ( 2,6 )
(3,1) (3,2) (3,3) (3,4) (3,5 ) (3,6 )
Mg,p = ( 4,1) ( 4,2) ( 4,3) ( 4,4) ( 4,5) ( 4,6)
(5,1) (5,2) (5,3) (5,4) (5,5 ) (5,6 )
( 6,1) ( 6,2) ( 6,3 ) ( 6,4 ) ( 6,5 ) ( 6,6)
(7,1) (7,2) (7,3) (7,4) (7,5 ) (7,6 )

Reprezentând grafic (figura 2.4) matricea în cadrul unui sistem de coordonate

rectangulare obţinem un dreptunghi a cărui bază (abscisa) o constituie mulţimea claselor de
probabilitate, înălţimea (ordonata) clasele de gravitate, iar suprafaţa sa: mulţimea nivelurilor de
risc posibile:

20
 7

N
R 1
R

De asemenea, cu ajutorul fiecăruia dintre cupluri descriem un dreptunghi care

considerăm că figurează un risc; fiecărei microsuprafeţe îi vom atribui un nivel de risc, astfel încât
prin reuniune să obţinem:
7

N
R 1
R

Fig. 2.4. Reprezentarea grafică a matricei cuplurilor de variabile

gravitate – probabilitate (mulţimea nivelurilor de risc):
g – clasă de gravitate; p – clasă de probabilitate

Observaţie:
Din considerente practice, la construirea graficului s-au acceptat următoarele convenţii:
 atât pe axa Og, cât şi pe axa Op, clasele corespunzătoare au fost figurate prin
segmente egale, deşi diferenţele între gravităţile evenimentelor de la o clasă la alta,
cât şi intervalele de timp în cazul claselor de probabilitate, pe baza cărora s-au
determinat, nu sunt egale;
 pentru intervalele care reprezintă clasele de gravitate s-au folosit segmente cu
lungime mai mare decât pentru cele care delimitează clasele de frecvenţă (1 1/2 - 1),

21
 tocmai datorită premisei că gravitatea are o pondere mult mai mare în dimensiunea
riscului.
Prin suprapunerea succesivă, în anumite condiţii, a curbei de acceptabilitate a riscului
asupra reprezentării obţinute a mulţimii nivelurilor de risc s-a stabilit încadrarea cuplurilor pe
niveluri de risc, aşa cum se explicitează în continuare.
Menţinând logica reprezentării prin segmente egale a claselor, rezultă că şi curbele care
delimitează nivelurile de risc trebuie să fie echidistante. În consecinţă, împărţim diagonala mare
a dreptunghiului care semnifică suma mulţimilor nivelurilor de risc în 7 segmente egale, prin
care se vor trasa curbele.
Nivelul 1 – nivel minim de risc acceptabil
Limita din dreapta a primului segment este unul dintre punctele prin care se va trasa
curba nivelului 1. Luăm acum în considerare toate cuplurile în care gravitatea intră cu valoarea 1
(linia 1 a matricei Mg,p).
Într-adevăr, toţi factorii de risc a căror consecinţă posibilă este incapacitate de muncă mai
mică de 3 zile pot fi consideraţi ca fiind de nivel minim de risc acceptabil, evenimentele produse
neconstituind subiect al prevenirii (nu sunt accidente de muncă; de regulă, sunt tratate ca
incidente şi eliminarea lor face obiectul acţiunii de mărire a confortului în muncă, nu a
securităţii). Cuplul limită este cel în care gravitatea are valoarea 1 şi probabilitatea valoarea 6.
Trasăm prin cele două puncte astfel stabilite o curbă având alura curbei de acceptabilitate
stabilită prin CEN-815/85 (figura 2.5 a).

22
 Fig. 2.5a Trasarea curbelor nivelurilor de risc.
Stabilirea punctelor prin care se traseazǎ curbele de nivel;
curba de nivel 1 (risc minim acceptabil

Suprafaţa care este delimitată de laturile dreptunghiului şi de curba trasată va reprezenta

grafic nivelul 1 de risc. Toţi factorii de risc ce pot fi caracterizaţi prin cupluri ale căror
coordonate generează puncte situate în interiorul suprafeţei astfel delimitate sau pe curbă vor fi
consideraţi de nivel 1 de risc, respectiv 7 de securitate.
Din reprezentarea grafică (figura 2.5 a), rezultă că din matricea Mg,p, nivelului 1 de risc îi
corespunde submatricea:
6
M1, p = (1,1) (1, 2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) şi elementul (2,1).

Nivelul 2 – 7
Trasăm curbele pentru nivelurile 2 - 6 paralel la curba de nivel de risc minim acceptabil
prin punctele care delimitează segmentele stabilite pe diagonala dreptunghiului mulţimii nivelurilor
de risc (figura 2.5 b).

23
 Fig. 2.5b Trasarea curbelor nivelurilor de risc.
Trasarea curbelor pentru nivelurile 2 – 7;
nivel de risc maxim acceptabil şi critic.
Nivelul de risc 1 – cuplurile g-p: (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1);
Nivelul de risc 2 – cuplurile g-p: (2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1);
Nivelul de risc 3 – cuplurile g-p: (2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) (7,1);
Nivelul de risc 4 – cuplurile g-p: (3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) (7,2);
Nivelul de risc 5 – cuplurile g-p: (4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3);
Nivelul de risc 6 – cuplurile g-p: (5,6) (6,4) (6,5) (7,4);
Nivelul de risc 7 – cuplurile g-p: (6,6) (7,5) (7,6).
Ca şi mai sus, secţiunea delimitată de curba nivelului 1 şi de curba imediat superioară va
reprezenta grafic nivelul 2; tuturor factorilor de risc pentru care cuplurile gravitate – probabilitate
generează puncte situate în interiorul acestei suprafeţe sau pe limita sa superioară li se alocă
nivelul 2 de risc.
Similar se atribuie nivelurile 3, 4, ..., 6.
Suprafaţei delimitate de curba nivelului 6 şi de cele două laturi superioare ale
dreptunghiului i se alocă nivelul 7.
Interpretând reprezentarea din figura 2.5 b rezultă că fiecărui nivel de risc îi corespunde
cel puţin o submatrice din matricea Mg,p:
M4
 2, p  (2,2) (2,3) (2,4)
 p2
- nivelul 2:  2
M 3, p  (3,1) (3,2)
şi elementul (4,1);

 p 1

24
 

 6

 M 2, p  (2 ,5 ) ( 2 ,6 )
 p  5

- nivelul 3: 
şi elementul (4,2);
4
M 3 , p  ( 3 ,3 ) (3 ,4 )
 p  3
 ( 5, 1)
 7
 M g, 1  ( 6, 1)
 g  6
( 7, 1)


- nivelul 4:

 6

 M 3, p  (3,5) (3,6)
 5
 p

 4
M  ( 4 ,3) ( 4 ,4 )

;
 4 , p
 p  3
 3
 M  (5,2 ) (5,3)
 g
5, g
 2
 7
 ( 6,2 )
M 

 g
g , 2
 6
( 7 ,2 )

 6
M 4 , p  (4,5) (4,6)
 p  5

- nivelul 5: 
;
5
 M 5, p  (5,4) (5,5)
 p  4
 7 (6,3)
 M g,3 

 g  6 (7,3)

5
- nivelul 6: M 6, p  (6,4) (6,5) şi elementele (5,6), (7,4);
p4

6
- nivelul 7: elementul (6,6) şi submatricea: M 7, p  (7,5) (7,6) .
p 5

Din relaţia risc - securitate definită se deduce imediat că nivelul 7 de risc reprezintă un nivel
critic, la care securitatea sistemului este minimă. Dincolo de această limită, securitatea tinde
către zero, deci desfăşurarea procesului de muncă nu mai poate avea loc, deoarece ea ar fi
echivalentă cu producerea accidentului sau îmbolnăvirii. Despre factorii de risc caracterizaţi prin
cuplurile (6,6), (7,5), (7,6) se poate afirma că ei vor conduce rapid şi cu certitudine la producerea
evenimentului extrem – decesul (pericol iminent).
Reglementările normative din majoritatea ţărilor nu permit însă atingerea stadiului critic.
Pentru aceasta, în general, se stabilesc pentru fiecare factor de risc fie limite maxime sub formă
de valori, în cazul factorilor a căror formă de manifestare poate fi caracterizată prin elemente
măsurabile, fie interdicţii – factorii la care măsurătorile nu sunt posibile. Normele respective
corespund unui nivel de risc maxim acceptabil, care diferă de la o ţară la alta, în funcţie de
condiţiile economice şi sociale.
Autorii metodei elaborate în cadrul I.N.C.D.P.M. Bucureşti considerǎ cǎ pentru ţara
noastrǎ ar fi indicat ca nivelul de risc maxim acceptabil sǎ corespundǎ nivelului 3,5. Aceasta ar
însemna în primul rând ca autorizarea de funcţionare a agenţilor economici din punct de vedere
al protecţiei muncii sǎ se acorde numai dacǎ evaluarea riscurilor la locurile de muncǎ confirmǎ
nedepǎşirea acestui nivel.
Plecând de la premisele teoretice prezentate anterior, a fost elaboratǎ metoda de evaluare
a riscurilor de accidentare şi îmbolnǎvire profesionalǎ la locurile de muncă, metodǎ care va fi
prezentată în continuare.

2.2.Descrierea metodei

25
 2.2.1.Scop şi finalitate

Metoda elaboratǎ în cadrul I.N.C.D.P.M. Bucureşti are ca scop determinarea cantitativă a

nivelului de risc/securitate pentru un loc de muncă, sector, secţie sau întreprindere, pe baza
analizei sistemice şi evaluării riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională.
Aplicarea metodei se finalizează cu un document centralizator (Fişa de evaluare a locului
de muncă), care cuprinde nivelul de risc global pe loc de muncă.
Fişa locului de muncă astfel întocmită constituie baza fundamentării programului de
prevenire a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale pentru locul de muncă, sectorul,
secţia sau întreprinderea analizată.

2.2.2.Principiul metodei

Esenţa metodei constă în identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat (loc
de muncă) pe baza unor liste de control prestabilite şi cuantificarea dimensiunii riscului pe baza
combinaţiei dintre gravitatea şi frecvenţa consecinţei maxim previzibile.
Nivelul de securitate pentru un loc de muncă este invers proporţional cu nivelul de risc.

2.2.3.Utilizatorii potenţiali

Metoda poate fi utilizată atât în faza de concepţie şi proiectare a locurilor de muncă, cât şi
în faza de exploatare.
Aplicarea ei necesită însă echipe complexe formate din persoane specializate atât în
securitatea muncii, cât şi în tehnologia analizată (evaluatori + tehnologi).
În prima situaţie, metoda constituie un instrument util şi necesar pentru proiectanţi în vederea
integrării principiilor şi măsurilor de securitate a muncii în concepţia şi proiectarea sistemelor de
muncă.
În faza de exploatare, metoda este utilă personalului de la compartimentele de protecţie a
muncii din întreprinderi pentru îndeplinirea următoarelor atribuţii:
analiza pe o bază ştiinţifică a stării de securitate a muncii la fiecare loc de muncă;
fundamentarea riguroasă a programelor de prevenire.

2.2.4.Etapele metodei

Metoda cuprinde următoarele etape obligatorii:

26
 1. definirea sistemului de analizat (loc de muncă);
2. identificarea factorilor de risc din sistem;
3. evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională;
4. ierarhizarea riscurilor şi stabilirea priorităţilor de prevenire;
5. propunerea măsurilor de prevenire.

2.2.5.Instrumentele de lucru utilizate

Etapele necesare pentru evaluarea securităţii muncii într-un sistem, descrise anterior, se
realizează utilizând următoarele instrumente de lucru:
a. Lista de identificare a factorilor de risc;
b.Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman;
c. Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor;
d.Grila de evaluare a riscurilor;
e. Scala de încadrare a nivelurilor de risc, respectiv a nivelurilor de securitate;
f. Fişa locului de muncă – document centralizator;
g.Fişa de măsuri propuse.
Conţinutul şi structura acestor instrumente sunt prezentate în continuare.
 Lista de identificare a factorilor de risc (Anexa 1) este un formular care cuprinde,
într-o formă uşor identificabilă şi comprimată, principalele categorii de factori de risc de
accidentare şi îmbolnăvire profesională, grupate după criteriul elementului generator din cadrul
sistemului de muncă (executant, sarcină de muncă, mijloace de producţie şi mediu de muncă).
 Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman
(Anexa 2) este un instrument ajutător în aplicarea scalei de cotare a gravităţii consecinţelor. Ea
cuprinde categoriile de leziuni şi vătămări ale integrităţii şi sănătăţii organismului uman,
localizarea posibilă a consecinţelor în raport cu structura anatomo-funcţională a organismului şi
gravitatea minimă – maximă generică a consecinţei.
 Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor acţiunii factorilor de risc
asupra organismului uman (Anexa 3) este o grilă de clasificare a consecinţelor în clase de
gravitate şi clase de probabilitate a producerii lor.
Partea din grilă referitoare la gravitatea consecinţelor se bazează pe criteriile medicale de
diagnostic clinic, funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă elaborate de Ministerul
Sănătăţii şi Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.

27
 În ceea ce priveşte clasele de probabilitate, în urma experimentărilor s-a optat în forma
finală a metodei pentru adaptarea standardului Uniunii Europene, astfel încât în locul intervalelor
precizate de acesta s-au luat în considerare următoarele:
- clasa 1 → frecvenţa evenimentului: o datǎ la peste 10 ani;
- clasa 2 → frecvenţa de producere: o dată la 5 –10 ani;
- clasa 3 → o dată la 2 – 5 ani;
- clasa 4 → o dată la 1 – 2 ani;
- clasa 5 → o dată la 1 an – 1 lună;
- clasa 6 → o dată la mai puţin de o lună.
 Grila de evaluare a riscurilor (Anexa 4) este de fapt transpunerea sub formă
tabelară a graficului din figura 2.5b prezentată în capitolul precedent. Liniile din tabel sunt liniile
claselor de gravitate din grafic, iar coloanele – coloanele claselor de probabilitate. Fiecare căsuţă
corespunde câte unui punct din grafic, de coordonatele g,p. Culorile diferite marchează secţiunile
obţinute în grafic prin trasarea curbelor de nivel.
Cu ajutorul grilei se realizează exprimarea efectivă a riscurilor existente în sistemul
analizat, sub forma cuplului gravitate – frecvenţă de apariţie.
 Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii (Anexa 5), construită
pe baza grilei de evaluare a riscurilor, este un instrument utilizat în aprecierea nivelului riscului
previzionat, respectiv a nivelului de securitate.
Scala cuprinde în fapt cele 7 zone din matricea Mg,p (capitolul 1), transformate în niveluri,
numerotate de la 1 la 7 pentru nivelul de risc şi de la 7 la 1 pentru nivelul de securitate.
În zona centrală a formularului sunt prezentate explicit elementele din submatricele
delimitate, precum şi elementele singulare corespunzătoare fiecărui nivel de risc, respectiv toate
cuplurile gravitate – probabilitate aferente nivelurilor de risc.
 Fişa de evaluare a locului de muncă (Anexa 6) este documentul centralizator al
tuturor operaţiilor de identificare şi evaluare a riscurilor de accidentare şi/sau îmbolnăvire
profesională. Ca urmare, acest formular cuprinde:
 date de identificare a locului de muncă: unitatea, secţia (atelierul), locul de muncă;
 date de identificare a evaluatorului: nume, prenume, funcţie;
 componentele generice ale sistemului de muncă;
 nominalizarea factorilor de risc identificaţi;
 explicitarea formelor concrete de manifestare a factorilor de risc identificaţi
(descriere, parametri şi caracteristici funcţionale);
 consecinţa maximă previzibilă a acţiunii factorilor de risc;
 clasa de gravitate şi probabilitate previzionată;

28
  nivelul de risc.
 Fişa de măsuri propuse (Anexa 7) este un formular pentru centralizarea măsurilor
de prevenire necesare de aplicat, rezultate din evaluarea locului de muncă sub aspectul securităţii
muncii.
2.3.Aplicarea metodei

2.3.1.Procedura de lucru

a.Constituirea echipei de analiză şi evaluare

Primul pas în aplicarea metodei îl reprezintă constituirea echipei de analiză şi evaluare.
Aceasta va cuprinde specialişti în domeniul securităţii muncii şi tehnologi, buni cunoscători ai
proceselor de muncă analizate.
Înainte de începerea activităţii, membrii echipei trebuie să cunoască în detaliu metoda de
evaluare, instrumentele utilizate şi procedurile concrete de lucru. De asemenea, este necesară o
minimă documentare prealabilă asupra locurilor de muncă şi proceselor tehnologice care
urmează să fie analizate şi evaluate.
După constituirea echipei de analiză şi evaluare, respectiv după însuşirea metodei, se
trece la parcurgerea etapelor propriu-zise.
b.Descrierea sistemului de analizat
În această etapă se efectuează o analiză detaliată a locului de muncă, urmărind:
 identificarea şi descrierea componentelor sistemului şi modului său de funcţionare:
scopul sistemului, descrierea procesului tehnologic, a operaţiilor de muncă, maşinile
şi utilajele folosite - parametri şi caracteristici funcţionale, unelte etc.;
 precizarea în mod expres a sarcinii de muncă ce-i revine executantului în sistem (pe
baza fişei postului, a ordinelor şi deciziilor scrise, a dispoziţiilor verbale date în mod
curent etc.);
 descrierea condiţiilor de mediu existente;
 precizarea cerinţelor de securitate pentru fiecare componentă a sistemului, pe baza
normelor şi standardelor de securitate a muncii, precum şi a altor acte normative
incidente.
Informaţiile necesare pentru această etapă se preiau din documentele întreprinderii (fişa
tehnologică, cărţile tehnice ale maşinilor şi utilajelor, fişa postului pentru executant, caiete de
sarcini, buletine de analiză a factorilor de mediu, norme, standarde şi instrucţiuni de securitate a
muncii). O sursă complementară de informaţii pentru definirea sistemului o constituie discuţiile
cu lucrătorii de la locul de muncă analizat.

29
 c.Identificarea factorilor de risc din sistem
În această etapă, esenţială pentru calitatea analizei, se stabileşte pentru fiecare
componentă a sistemului de muncă evaluat (respectiv loc de muncă), în baza listei prestabilite
(Anexa 1) ce disfuncţii poate prezenta, în toate situaţiile previzibile şi probabile de funcţionare.
Pentru identificarea tuturor riscurilor posibile este deci necesară simularea funcţionării
sistemului şi deducerea respectivelor abateri. Aceasta se poate face fie printr-o analiză verbală cu
tehnologul, în cazul unor locuri de muncă relativ puţin periculoase, în care disfuncţiile
accidentogene (sau generatoare de îmbolnăviri) sunt cvasievidente, fie prin aplicarea metodei
arborelui de evenimente.
De asemenea, simularea se poate realiza concret, pe un model experimental sau prin
procesare pe computer.
Indiferent de soluţia adoptată, metodele de lucru sunt observarea directă şi deducţia
logică.
În cazul factorilor de risc obiectivi (generaţi de mijloacele de producţie sau mediul de
muncă), identificarea lor este relativ uşoară, cunoscându-se parametrii şi caracteristicile
funcţionale ale maşinilor, utilajelor, instalaţiilor, proprietăţile fizico-chimice ale materiilor şi
materialelor utilizate sau dispunându-se de buletinele de analiză a condiţiilor de mediu.
Referitor la executant, operaţia este mult mai dificilă şi implică un grad ridicat de
nedeterminare. Pe cât posibil, se analizează toate erorile previzibile şi probabile ale acestuia în
raport cu sarcina de muncă atribuită, sub forma omisiunilor şi acţiunilor sale greşite, precum şi
impactul lor asupra propriei sale securităţi şi asupra celorlalte elemente ale sistemului.
Identificarea factorilor de risc dependenţi de sarcina de muncă se realizează, pe de o
parte, prin analiza conformităţii dintre conţinutul său şi capacitatea de muncă a executantului
căruia îi este atribuită, iar pe de altă parte, prin precizarea eventualelor operaţii, reguli de muncă,
procedee de lucru greşite.
Factorii de risc identificaţi se înscriu în Fişa de evaluare a locului de muncă (Anexa 6),
unde se mai specifică, în aceeaşi etapă, şi forma lor concretă de manifestare: descrierea acestora
şi dimensiunea parametrilor prin care se apreciază respectivul factor (de exemplu, rezistenţa la
apăsare, forfecare, greutate şi dimensiuni, curba Cz etc.).
d.Evaluarea riscurilor
Pentru determinarea consecinţelor posibile ale acţiunii factorilor de risc se utilizează lista
din Anexa 2. Gravitatea consecinţei astfel stabilite se apreciază pe baza grilei din Anexa 3.
Informaţii importante pentru aprecierea cât mai exactă a gravităţii consecinţelor posibile
se obţin din statisticile accidentelor de muncă şi bolilor profesionale produse la locul de muncă
respectiv sau la locuri de muncă similare.

30
 Pentru determinarea frecvenţei consecinţelor posibile se foloseşte scala din Anexa 3.
Încadrarea în clasele de probabilitate se face după ce se stabilesc, pe bază statistică sau de calcul,
intervalele la care se pot produce evenimentele (zilnic, săptămânal, lunar, anual etc.). Intervalele
respective se transformă ulterior în frecvenţe exprimate prin număr de evenimente posibile pe an.
Rezultatul obţinut în urma procedurilor anterioare se identifică în Grila de evaluare a
riscurilor (Anexa 4) şi se înscrie în Fişa locului de muncă (Anexa 6). Cu ajutorul scalei de
încadrare a nivelurilor de risc/securitate se determină apoi aceste niveluri pentru fiecare factor de
risc în parte. Se obţine astfel o ierarhizare a dimensiunii riscurilor la locul de muncă, ceea ce dă
posibilitatea stabilirii unei priorităţi a măsurilor de prevenire şi protecţie, funcţie de factorul de
risc cu nivelul cel mai mare de risc.
Nivelul de risc global (Nr) pe locul de muncă se calculează ca o medie ponderată a
nivelurilor de risc stabilite pentru factorii de risc identificaţi. Pentru ca rezultatul obţinut să
reflecte cât mai exact posibil realitatea, se utilizează ca element de ponderare rangul factorului de
risc, care este egal cu nivelul de risc.
În acest mod, factorul cu cel mai mare nivel de risc va avea şi rangul cel mai mare. Se
elimină astfel posibilitatea ca efectul de compensare între extreme, pe care îl implică orice medie
statistică, să mascheze prezenţa factorului cu nivel maxim de risc.
Formula de calcul al nivelului de risc global este următoarea:
n
 ri  R i
i =1
Nr = n
 ri
i =1

unde:
Nr este nivelul de risc global pe loc de muncă;
ri - rangul factorului de risc „i”;
Ri - nivelul de risc pentru factorul de risc „i”;
n - numărul factorilor de risc identificaţi la locul de muncă.
Nivelul de securitate (NS) pe loc de muncă se identifică pe Scala de încadrare a
nivelurilor de risc/securitate, construită pe principiul invers proporţionalităţii nivelurilor de risc
şi securitate. Atât nivelul de risc global, cât şi nivelul de securitate se înscriu în Fişa locului de
muncă (Anexa 6).
În cazul evaluării unor macrosisteme (sector, secţie, întreprindere), se calculează media
ponderată a nivelurilor medii de securitate determinate pentru fiecare loc de muncă analizat din
componenţa macrosistemului (locurile de muncă similare se consideră ca un singur loc de

31
muncă), pentru a se obţine nivelul global de securitate a muncii pentru atelierul/secţia/sectorul
sau întreprinderea investigată – NS:
n
 rp  Nsp
p =1
Ng  n
 rp
p 1

unde:
rp este rangul locului de muncă „p” (egal ca valoare cu nivelul de risc al locului);
n - numărul de locuri de muncă analizate;
Nsp - nivelul mediu de securitate a muncii pentru locul de muncă „p”.
e.Stabilirea măsurilor de prevenire
Pentru stabilirea măsurilor necesare îmbunătăţirii nivelului de securitate a sistemului de
muncă analizat se impune luarea în considerare a ierarhiei riscurilor evaluate, conform Scalei de
încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii în ordinea:
7 – 1 dacă se operează cu nivelurile de risc;
1 – 7 dacă se operează cu nivelurile de securitate.
De asemenea, se ţine seama de ordinea ierarhică generică a măsurilor de prevenire,
respectiv:
 măsuri de prevenire intrinsecă;
 măsuri de protecţie colectivă;
 măsuri de protecţie individuală.
Măsurile propuse se înscriu în Fişa de măsuri de prevenire propuse (Anexa 7).
Aplicarea metodei se încheie cu redactarea raportului analizei. Acesta este un instrument
neformalizat care trebuie să conţină, clar şi succint, următoarele:
 modul de desfăşurare a analizei;
 persoanele implicate;
 rezultatele evaluării, respectiv fişele locurilor de muncă cu nivelurile de risc;
 interpretarea rezultatelor evaluării;
 fişele de măsuri de prevenire.

2.3.2.Condiţiile de aplicare

Pentru ca aplicarea metodei să conducă la cele mai relevante rezultate, prima condiţie
este ca sistemul ce urmează să fie analizat să fie un loc de muncă, bine definit sub aspectul

32
scopului şi elementelor sale. În acest mod se limitează numărul şi tipul de interrelaţionări
potenţiale ce urmează să fie investigate şi implicit factorii de risc de luat în considerare.
O altă condiţie deosebit de importantă este existenţa unei echipe de evaluare, complexă şi
multidisciplinară, care să includă specialişti în securitatea muncii, proiectanţi, tehnologi, ergonomi,
medici specialişti în medicina muncii etc., corespunzător naturii variate a elementelor sistemelor
de muncă, dar şi a factorilor de risc. Conducătorul echipei trebuie să fie specialistul în securitatea
muncii, al cărui rol principal va fi de armonizare a punctelor de vedere ale celorlalţi evaluatori,
în sensul subordonării şi integrării criteriilor folosite de fiecare dintre ei scopului urmărit prin
analiză: evaluarea securităţii muncii.
Un avantaj al metodei elaborate în cadrul I.N.C.D.P.M. Bucureşti îl constituie faptul că
aplicarea ei nu este limitată de condiţia existenţei fizice a sistemului de evaluat. Ea poate fi
utilizată în toate etapele legate de viaţa unui sistem de muncă sau a unui element al acestuia:
concepţia şi proiectarea, realizarea fizică, constituirea şi intrarea în funcţiune, desfăşurarea
procesului de muncă.
Deoarece formele concrete de manifestare a factorilor de risc, chiar şi pentru un sistem
relativ simplu, sunt multiple, procedura de lucru în cadrul acestei metode este relativ laborioasǎ.
Aplicarea ei şi gestionarea riscurilor la locurile de muncǎ pe baza rezultatelor obţinute necesitǎ
personal specializat şi tehnicǎ de calcul.

2.3.3.Consideraţii privind utilizarea tehnicii de calcul automate în aplicarea metodei

şi gestiunea computerizată a riscurilor

Aplicarea practicǎ a metodei de evaluare a riscurilor în sistemul de muncǎ este suficient

de laborioasǎ, ca numǎr de informaţii care trebuie luate în considerare în cazul urmǎririi mai
multor locuri de muncǎ, pentru a justifica folosirea tehnicilor moderne de prelucrare autonatǎ a
datelor.
Utilizarea calculatoruluieste posibilă datorită anumitor caracteristici ale metodei,
respectiv:
 procedura de lucru etapizată;
 existenţa unui algoritm de calcul al nivelului de risc;
 tipul de legături dintre variabilele luate în considerare la determinarea nivelului de
risc.
Tehnica automată de calcul poate fi aplicată atât la evaluarea propriu-zisă a riscurilor, cât
şi la gestiunea computerizată a acestora în cadrul unităţii.

33
 a.În timpul evaluării propriu-zise utilizarea computerului este recomandabilă în două
modalităţi:
 constituirea unor bănci de date privind:
 durata de viaţă a echipamentelor tehnice;
 timpul de funcţionare;
 numărul de persoane expuse;
 timpul de expunere;
 statistica accidentelor de muncă şi bolilor profesionale produse şi utilizarea lor
pentru a determina cu mai mare acurateţe clasele de probabilitate;
 calculul automat al nivelurilor de risc parţiale şi al nivelului de risc global pe loc de
muncă, sector de activitate, întreprindere.
b.Gestiunea computerizată a riscurilor presupune realizarea unor bănci de date complete
şi actualizabile permanent, cuprinzând datele din fişele de risc şi de măsuri pentru toate locurile
de muncă evaluate din unitate.
În acest mod, în fiecare moment se poate cunoaşte şi corecta conform ultimei evaluări
situaţia exactă a riscurilor existente, a dimensiunii acestora (nivelurile de risc), a măsurilor care
trebuie luate, a celor care s-au luat, a răspunderilor şi competenţelor pentru respectivele măsuri.

34
 CAPITOLUL 3

EVALUAREA RISCURILOR PROFESIONALE PENTRU

LOCURILE DE MUNCĂ “ȘOFER”, “SONDOR” și “MECANIC
COMBUSTIE INTERNĂ “ DIN CADRUL S.C. EXPERT
PETROLEUM BUCUREȘTI

35
3.1. LOCUL DE MUNCA NR.1 ȘOFER

36
 3.1.1.Procesul de muncă

Procesul de muncă are drept scop transportul materialelor pentru aprovizionarea locurilor
de muncă, transportul de persoane la locurile de muncă, transportul de piatră pentru amenajarea
drumurilor de acces la sonde, transportul fluidelor pentru omorârea sondelor.

3.1.2.Elementele componente ale sistemului de muncă evaluat mijloace de producţie

a.Mijloace de producţie/echipamente de muncă:

 Autocamion Man
 Autobasculanta Raba
 Cisterna
 Automacara
 Autoturism Nissan
 Trusă de scule tip auto
 Carburanți (motorină)
 Lubrifianți (ulei motor, ulei transmisie,ulei hidraulic)
 Antigel
 Lichid de frână
 Electrolit baterii acumulator (soluție de H2SO4)
 Lichid pentru curățire parbriz
 Dispozitive de suspendare (cricuri) mecanice și hidraulice
 Triunghiuri reflectorizante, veste reflectorizante
 Pene de calare, cabluri, bare de remorcare
 Manometre pentru verificare presiune pneuri
 Dispozitive de ridicare cu lanț
 Dispozitive de ridicare cu cablu

37
  Sfori pentru ghidaj

Fig.3.1.1 Autocisternă MAN

38
Fig. 3.1.2 Autocamion MAN

Fig. 3.1.3 Automacara

39
 Fig. 3.1.4 Autoturism de teren NISSAN NAVARA

b.Sarcina de muncă
 este gestionar al vehiculului în baza procesului verbal de predare-primire încheiat
între șeful de coloană și el
 respectă cu strictețe actele normative și internaționale care reglementează circulația
pe drumurile publice
 asigură existența la bordul vehiculului pe durata executării transportului a
documentelor impuse de legislația în vigoare și de regulamentul intern (foaie de
parcurs, aviz de însoțire marfă, certificat de înmatriculare, anexa ITP, permis de
conducere, certificat de testare profesională, legitimație de serviciu sau copie contract
individual de muncă, diagrame, tahograf, asigurare RCA, rovignietă, examenul de
atestare psihologică, atestat ADR, alte autorizații)
 verifică la plecarea în cursă starea tehnică a mașinii, dotările auxiliare (funcționare
diagrame tahograf, trusa sanitară, triunghiuri, vestă reflectorizantă, trusa de scule, cale
blocare roți) și de asemenea pe parcurs să verifice starea tehnică a mașinii
 supervizeză încărcarea eficientă a mașinii, încărcarea echipamentelor,încărcarea
vehiculului folosind echipamente din dotare dacă există
 parchează vehiculele și echipamentele la locul stabilit și se asigură că integritatea
vehiculelor nu este amenințată
 are obligația să completeze corect rubricile foii de parcurs
 este responsabil pentru menținerea în termen a licențelor, atestatelor, autorizațiilor
 folosește echipamentul de protecție
 aplică procedurile / metodologiile HSEQ și execută acțiunile preventive și corective
 respectă normele privind introducerea de țigări, chibrituri, materiale care pot produce
incendii sau explozii
 informează șeful ierarhic asupra oricăror nereguli, de defecțiuni anormale sau alte
situații de natură să constituie un pericol

c.Mediul de muncă
Conducătorul auto își desfășoară activitatea în spații deschise și inchise, în condiții de
 iluminat natural și artificial
 ventilație naturală și artificială
 zgomot și vibrații ale autovehiculului
40
 gaze toxice de eșapament

3.1.3.Factorii de risc identificaţi

A.Factori de risc proprii mijloacelor de producţie/echipamentelor de muncă

a.Factori de risc mecanic:
 organe de mașini în mișcare- prindere, antrenare de către transmisii cu cuplaje, cu
curele sau prin arbori sau actionări
 deplasări ale mijloacelor de transport
 staționări în zone periculoase
 căderea cabinei peste șofer în timpul verificării motorului
 căderea, rasturnarea autovehicului datorată unei defecțiuni la sistemul de direcție
 rularea pe roți a autovehiculului neasigurat în timpul staționării
 lovire datorată ruperii cablurilor de remorcare
 strivirea organismului datorată ruperii brațului macaralei
 lovirea prin proiectarea de particule de către roțile altor autovehicule în timpul
mersului
 vibrații în mers datorate suspensiei
 balansul maselor în timpul încărcării-descărcării
 scurgere liberă de ulei, apă sărată, petrol provenite de la neetanșeități ale cisternei
 jet de ulei sub presiune cauzat de spargere furtune sau conducte
 strivirea organismului prin căderea benei în timpul verificării cutiei de viteze
b.Factori de risc termic:
 temperatura ridicată a componentelor motorului, sisteme răcire
 temperatura coborâtă - suprafeţe metalice reci atinse în mod direct pe timp de iarnă
 expunere la flacără în urma aprinderii substanțelor inflamabile
c.Factori de risc electric:
 electrocutare prin atingere directă - conductori neizolaţi sau cu izolaţia îmbătrânită
şi/sau umedă
 electrocutare prin atingere indirectă (instalații de forță din ateliere în timpul reviziilor)
d.Factori de risc chimic:
 substanţe inflamabile
 pulberi în suspensie, gaze de eșapament toxice

41
B.Factori de risc proprii mediului de muncă
a.Factori de risc fizic:
 zgomot, vibratii în timpul mersului
 umiditatea relativă a aerului ridicată;
 curenţi de aer puternici
 presiunea aerului variabilă
 nivel de iluminare scăzut
 temperaturi scăzute sau ridicate
 expunere la calamități naturale
b.Factori de risc chimic:
 gaze toxice de eșapament
 gaze toxice în urma eliberării la habe a lichidelor periculoase
 gaze sau vapori inflamabili sau explozivi în timpul transportului (petrol, condens)
c.Caracter special al mediului:
 lucrul în mediu extern - uzura prematură a organismului.

C.Factori de risc proprii sarcinii de muncă

a.Suprasolicitare fizică:
 poziţii de lucru forţate, vicioase în timpul reparațiilor
 efort dinamic în timpul încărcării descărcării materialelor
b.Suprasolicitare psihică:
 decizii dificile în timp scurt efectuate în mediu cu zgomot.

D.Factori de risc proprii executantului

a.Acţiuni greşite:
 neasigurarea autovehiculului la parăsirea cabinei
 prezentarea la locul de muncă în condiții psiho-fizice necorespunzătoare
(alcool,medicamente,oboseală)
 nesincronizarea la lucrul în echipă în timpul descărcării materialelor
 cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare, alunecare, împiedicare - suprafeţe
alunecoase, denivelate;
 Utilizarea telefonului mobil in timpul conducerii autoturismului – pierderea
controlului autoturismului - leziuni ale organelor interne, fracturi, etc .
b.Omisiuni:

42
 neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de
protecţie din dotare.

43
UNITATEA:
S.C. EXPERT PETROLEUM NUMĂR PERSOANE EXPUSE: 12
BUCUREȘTI 3.1.4.FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE
MUNCĂ
SECŢIA: DURATA EXPUNERII: 8 h/sch.
LOGISTICĂ
LOCUL DE MUNCĂ: ECHIPA DE EVALUARE: MITRACHE
ȘOFER CONSTANTIN
CONSE-
CLASA
COMPONENTA FACTORI DE FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A CINŢĂ CLASA DE
DE NIVEL
SISTEMULUI RISC FACTORILOR DE RISC MAXIMĂ PROBA-
GRAVI- DE RISC
DE MUNCĂ IDENTIFICAŢI (descriere, parametri) PREVIZI- BILITATE
TATE
BILĂ
0 1 2 3 4 5 6
MIJLOACE DE FACTORI DE RISC 1. Organe de maşini în mişcare - prindere, antrenare ITM 45-180 3 1 2
PRODUCŢIE/ MECANIC de către transmisii cu cuplaje, cu curele sau prin zile
ECHIPAMENTE arbori sau acţionări
DE MUNCǍ ITM 45- 3 4 3
2. Deplasări ale mijloacelor de transport
180 zile
ITM 45-180 3 3 3
3. Staționări în zone periculoase
zile
4. Căderea cabinei peste șofer în timpul verificării
DECES 7 1 3
motorului datorată nesigurării

5. Căderea , răsturnarea autovehiculului datorată

DECES 7 1 3
unei defecțiuni la sistemul de direcție

6. Rularea pe roți a autovehiculului neasigurat , în

INV.gr.III 4 1 2
timpul staționării
DECES 7 1 3
7. Lovire datorată ruperii cablurilor de remorcare

42
0 1 2 3 4 5 6
8. Strivirea organismului datorată ruperii brațului
DECES 7 1 3
macaralei

9. Lovirea prin proiectarea de particule de către

Neglijabilă 1 6 1
roțile altor autovehicule în timpul mersului

10. Vibrații în mers datorate suspensiei Neglijabilă 1 6 1

11. Balansul maselor în timpul încărcării-descărcării DECES 7 1 3

ITM 3-45 2 5 3
12. Scurgere liberă de ulei , apă sărată, petrol zile
provenire de la neetanseități ale cisternei

13. Jet de ulei sub presiune cauzat de spargere furtune ITM3-45 2 5 3

sau conducte hidraulice zile
14. Strivirea organismului prin căderea benei în DECES 7 1 3
timpul verificării cutiei de viteze
FACTORI DE RISC ITM 3-45 2 5 3
15. Temperatura ridicată a componentelor motorului,
TERMIC zile
sisteme răcire
16. Temperatura coborâtă - suprafeţe metalice reci ITM 3-45 2 6 3
atinse în mod direct pe timp de iarnă zile
17. Expunere la flacără în urma aprinderii substanțelor DECES 7 1 3
inflamabile
FACTORI DE RISC
18. Electrocutare prin atingere directă - conductori
ELECTRIC DECES 7 2 4
neizolaţi sau cu izolaţia îmbătrânită şi/sau umedă
19. Electrocutare prin atingere indirectă ( instalații de DECES 7 1 3
forță din ateliere în timpul reviziilor în ateliere)

43
 0 1 2 3 4 5 6
FACTORI DE RISC 20. Substanţe inflamabile DECES 7 1 3
CHIMIC ITM 3-45 2 4 2
21. Pulberi în suspensie, gaze de eșapament toxice
zile
MEDIUL FACTORI DE RISC 22. Zgomot , vibrații în timpul mersului Nelijabilă 1 6 1
DE MUNCĂ FIZIC 23. Umiditatea relativă a aerului ridicată ITM 3-45 2 6 3
zile
ITM 3-45 2 6 3
24. Curenţi de aer puternici zile
ITM 3-45 2 5 3
25. Presiunea aerului variabilă
zile
ITM 3-45 2 4 2
26. Nivel de iluminare scăzut
zile
ITM 3-45 2 4 2
27. Temperaturi scăzute sau ridicate
zile
28. Expunere la calamități naturale DECES 7 1 3
FACTORI DE RISC 29. Gaze toxice de eșapament ITM 3-45 2 5 3
CHIMIC zile
30. Gaze toxice în urma eliberării la habe a lichidelor DECES 7 1 3
periculoase
31. Gaze sau vapori inflamabili, explozivi în timpul
DECES 7 1 3
transportului (petrol, condens)
CARACTER 32. Lucrul în mediu extern - uzură prematură a ITM 45-180 3 3 3
SPECIAL AL organismului zile
MEDIULUI
SARCINA SUPRASOLICITA-
DE MUNCĂ RE FIZICǍ 33. Poziţii de lucru forţate, vicioase în timpul ITM 3-45 2 6 3
reparațiilor zile

34. Efort dinamic în timpul încărcării-descărcării

ITM 3-45 2 5 3
materialelor
zile

44
 0 1 2 3 4 5 6
SUPRASOLICITA- 35. Decizii dificile în timp scurt efectuate în mediu ITM 3-45 2 5 3
RE PSIHICĂ de zgomot zile
EXECUTANT 36. Neasigurarea autovehiculului la părăsirea cabinei DECES 7 2 4
ACŢIUNI GREŞITE 37. Prezentarea la lucul de muncă în condiții psiho- DECES 7 1 3
fizice necorespunzătoare (alcool,medicamente,
oboseală)
38. Nesincronizarea la lucrul în echipă în timpul DECES 7 1 3
descărcării materialelor
39. Cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare, ITM 45-180 3 5 4
alunecare, împiedicare - suprafeţe alunecoase, zile
denivelate
40. Utilizarea telefonului mobil in timpul conducerii INV.gr.II 5 3 4
autoturismului – pierderea controlului
autoturismului - leziuni ale organelor interne,
fracturi, etc 
OMISIUNI 41. Neutilizarea echipamentului individual de DECES 7 2 4
protecţie şi a celorlalte mijloace de protecţie din
dotare

Nivelul de risc global al locului de muncă este:

41

r  R i i
0  (7  7)  0  (6  6)  0  (5  5)  5  ( 4  4)  28  (3  3)  5  ( 2  2)  3  (1  1) 355
N rg  i 1
   3,03
41
0  7  0  6  0  5  5  4  28  3  5  2  3  1 117
ri 1
i

45
 Fig. 3.1.5Nivelurile parţiale de risc pe factori de risc
Locul de muncă nr. 1: „Șofer”
Nivel global de risc: 3,03

6
NIVELURI PARTIALE DE RISC

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41

FACTORI DE RISC

46
 LEGENDǍ
FIGURA 3.1.5

F1- Organe de mașini în mișcare – prindere , antrenare de către transmisii cu cuplaje, cu

curele sau prin arbori sau acționări
F2- Deplasări ale mijloacelor de transport
F3- Staționări în zone periculoase
F4- Căderea cabinei peste șofer în timpul verificării motorului datorată neasigurării
F5- Căderea , răsturnarea autovehiculului datorată unei defecțiuni la sistemul de direcție
F6- Rularea pe roți a autovehiculului neasigurat, în timpul staționării
F7- Lovire datorată ruperii cablurilor de remorcare
F8- Strivirea organismului datorată ruperii brațului macaralei
F9- Lovirea prin proiectarea de particule de către roțile altor autovehicule în timpul
mersului
F10- Vibrații în mers datorate suspensiei
F11- Balansul maselor în timpul încărcării-descărcării
F12- Scurgere liberă de ulei, apă sărată ,petrol provenite de la neetanșeități ale cisternei
F13- Jet de ulei sub presiune cauzat de spargere furtune sau conducte hidraulice
F14- Strivirea organismului prin căderea benei în timpul verificării cutiei de viteze
F15- Temperatura ridicată a componentelor motorului, sisteme răcire
F16- Temperatura coborâtă- suprafețe metalice reci atinse în mod direct pe timp de iarnă
F17- Expunere la flacără în urma aprinderii substanțelor inflamabile
F18- Electrocutare prin atingere directă- conductori neizolați sau cu izolația îmbătrânită sau
umedă
F19- Electrocutare prin atingere indirectă (instalații de forță din ateliere în timpul reviziilor
F20- Substanțe inflamabile
F21- Pulberi în suspensie, gaze de eșapament toxice
F22- Zgomot , vibrații în timpul mersului
F23- Umiditatea relativă a aerului ridicată
F24- Curenți de aer puternici
F25- Presiunea aerului variabilă
F26- Nivel de iluminare scăzut
F27- Temperaturi scăzute sau ridicate
F28- Expunere la calamități naturale
F29- Gaze toxice de eșapament
F30- Gaze toxice în urma eliberării la habe a lichidelor periculoase
F31- Gaze sau vapori inflamabili , explozivi în timpul transportului (petrol, condens, acizi)
F32- Lucru în mediu extern- uzura prematură a organismului
F33- Poziții de lucru forțate, vicioase în timpul reparațiilor
F34- Efort dinamic în timpul încărcării-descărcării materialelor
F35- Decizii dificile în timp scurt efectuate în mediu de zgomot
F36- Neasigurarea autovehiculului la părăsirea cabinei
F37- Prezentarea la locul de muncă în condiții psiho-fizice necorespunzătoare (alcool,
medicamente,oboseala)
F38- Nesincronizarea la lucrul în echipă în timpul descărcării materialelor
F39- Căderea la același nivel prin dezechilibrare, alunecare, împiedicare- suprafețe
47
 alunecoase, denivelate
F40- Utilizarea telefonului mobil in timpul conducerii autoturismului – pierderea controlului
autoturismului - leziuni ale organelor interne, fracturi, etc 
F41- Neutilizarea echipamentului individual de protecție și a celorlalte mijloace de protecție
din dotare

48
 3.1.5.Fişa de măsuri propuse
Locul de muncǎ nr. 1:Șofer

NIVEL
Nr. LOC DE MUNCǍ/ MĂSURI PROPUSE
DE
crt FACTOR DE RISC (Nominalizarea măsurii)
RISC
0 1 2 3
1. F18 - Electrocutare prin atingere directă 4 Măsuri tehnice:
 verificarea şi repararea conductorilor de alimentare;
 realizarea circuitelor de masă conform prevederilor tehnice şi de
securitate în vigoare;
 verificarea vizuală a integrităţii legării la pământ a carcaselor
aparatajelor, a stâlpilor şi suporţilor metalici şi de beton, din zona de
lucru;
 descărcarea de sarcină capacitivă a instalaţiei la care urmează a se lucra

Măsuri organizatorice:
 instruirea lucrătorilor;
 verificarea mai riguroasă a modului în care se respectă restricţiile de
securitate şi disciplina tehnologică;
 urmărirea graficului de verificare a mijloacelor de protecţie din dotare
(atât echipamente tehnice cât şi echipamentul individual de protecţie).

2 F 36 - Neasigurarea autovehiculului la părăsirea cabinei 4 Măsuri tehnice:

 afisarea de instructiuni.

Măsuri organizatorice:
 instruirea lucrătorilor;
 verificarea periodica a apitutinilor fizice si psihice;

49
0 1
3. F39 - Cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare,
alunecare, împiedicare - suprafeţe alunecoase, denivelate
4. F40 - Utilizarea telefonului mobil in timpul conducerii
autoturismului – pierderea controlului autoturismului -
leziuni ale organelor interne, fracturi, etc  Măsuri organizatorice:
5. F41 - Neutilizarea echipamentului individual de protecţie
şi a celorlalte mijloace de protecţie din dotare
2 3
4 Măsuri tehnice:
 semnalizarea prin marcaje a zonelor cu risc de alunecare
Măsuri organizatorice:
 utilizarea încălţămintei de protecţie;
 menţinere suprafeţelor căilor de deplasare în perfectă stare de curăţenie şi
marcarea denivelărilor, obstacolelor etc.
4 Măsuri tehnice:
 dotarea cu dispozitive hand free.
 instruirea lucratorilor la inceputul serviciului.
4 Măsuri tehnice:
 dotarea cu EIP.
Măsuri organizatorice:
 instruirea lucrătorilor privind consecinţele nerespectării disciplinei
tehnologice şi a restricţiilor de securitate -neatenţie faţă de operaţiile
executate, omiterea unora dintre operaţiile prevăzute prin sarcina de
muncă, intrarea, chiar şi numai cu porţiuni ale corpului, în interiorul
zonelor de pericol etc., neutilizarea, utilizarea incompletă sau utilizarea
unor mijloace individuale de protecţie necorespunzătoare;
 verificarea prin control permanent, din partea şefului formaţiei, şi/sau prin
sondaj, din partea şefilor ierarhic superiori.
50
 3.1.6.Interpretarea rezultatelor evaluării

Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă „șofer” este egal cu 3,03 ,
valoare ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc mic spre mediu, el
nu depǎşind limita maximǎ acceptabilǎ (3,5).
Rezultatul este susţinut de „Fişa de evaluare”, din care se observă că din totalul de 41
factori de risc identificaţi, numai 5 depăşesc, ca nivel parţial de risc, valoarea 3: 28 încadrându-
se în categoria factorilor de risc mic, 5 încadrându-se în categoria factorilor de risc foarte mic, 3
încadrându-se în categoria factorilor de risc minim.
Cei 5 factori de risc ce se situează în domeniul inacceptabil sunt:
 F18: - nivel de risc parţial 4;
 F36: - nivel de risc parţial 4;
 F39: - nivel de risc parţial 4;
 F40: - nivel de risc parţial 4;
 F41: - nivel de risc parţial 4;
Pentru diminuarea sau eliminarea celor 5 factori de risc (care se situează în domeniul
inacceptabil), sunt necesare măsurile generic prezentate în „Fişa de măsuri propuse”.
În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare, situaţia se prezintă
după cum urmează (fig. 3.2):
 32,35 %, factori proprii mijloacelor de producţie;
 21,57 %, factori proprii mediului de muncă;
 13,73 %, factori proprii sarcinii de muncă;
 32,35 %, factori proprii executantului.
Din analiza Fişei de evaluare se constată că 59,46 % dintre factorii de risc identificaţi pot
avea consecinţe ireversibile asupra executantului (deces sau invaliditate)

51
 Fig. 3.1.6 Ponderea factorilor de risc identificaţi după elementele sistemului de muncă
Locul de muncă nr. 1: „șofer”
Nivel global de risc: 3,03

PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICATI DUPA

ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCA

Factori de risc Factori de risc

proprii proprii mijloacelor
executantului de munca
32% 32%

Factori de risc Factori de risc

proprii sarcinii de proprii mediului de
munca munca
14% 22%

52
3.2. LOCUL DE MUNCĂ NR.2 SONDOR

53
3.2.1.Procesul de muncă

Procesul de muncă are drept scop lucrul la gura puțului, stivuirea materialului tubular pe
rampa sondei, înfiletarea şi desfiletarea țevilor de extracție, executarea de operații speciale (spălări
dopuri de nisip, cimentări sonde, frezări, perforări, consolidări, fisurări hidraulice).

3.2.2.Elementele componente ale sistemului de muncă evaluat mijloace de producţie

a.Mijloace de producţie/echipamente de muncă:

 Instalație IC5
 Instalație TW40
 Autotroliu AM10
 Clești hidraulici
 Cap hidraulic
 Furtune hidraulice
 de joasă presiune: 10 bar;
 de înaltă presiune: 350bar;
 Conducte metalice sub presiune:2-150 bari
 Rămpi depozitare țevi extracție, prăjini foraj
 Rastel metalic pentru depozitare echipamente
 Habe de circulație
 30 mc
 70 mc
 Indicator electronic de greutate
 Prevenitor țevi extracție B2 7 1/16 x 210 bari
 Prevenitor prăjini pompare
 Trusă chei
 Vagon dotat cu vestiare, apă menajeră, aer condiționat, frigider
 Pichet PSI
 Echipamente pentru intervenție in caz de poluare accidentală
 Panouri de semnalizare;
 Manometre presiune
 Detectoare pentru gaz metan, dioxid de carbon, oxigen
 Canale siguranță

54
Fig. 3.2.1 Instalație TW40 (operație de workover-dezechipare filtre)

Fig. 3.2.2 Instalație TW40 (operație de intervenție- inlocuire pompă producție)

55
Fig. 3.2.3 Vagon formație sondori

Fig. 3.2.4 Punct P.S.I.

56
Fig. 3.2.5 Ventil perforare

Fig. 3.2.6 Instalație AM10 (operație de intervenție-înlocuire separator de fund)

57
b.Sarcina de muncă
 Execută lucrări ajutătoare
 Demontează și montează instalațiile la gura puțului
 Execută operațiile de extragere și introducere a țevilor de extracție
 Verifică sculele de lucru la începerea programului și informează șeful de formație de
existența celor necorespunzătoare
 Aplică si urmăreste respectarea regulamentului de prevenire a erupțiilor, a normelor
de protecția muncii, a mediului și de prevenire și stingere a incendiilor
 În timpul manevrării macaralei verifică starea țevilor de extracție și se asigură în
poziție ferită
 Întreține în perfectă stare de funcționare toate echipamentele din dotare
 Folosește numai cabluri corespunzătoare la legarea sarcinii de ridicat
 În caz de manifestări eruptive participă la lichidarea acestora prin cunoașterea si
respectarea procedurilor în vigoare
 Cunoaște caracteristicile constitutive și funcționale ale mașinilor, utilajelor cu care
lucrează
 Verifică buna funcționare a dispozitivelor de măsura și control

c.Mediul de muncă
Sondorul își desfașoară activitatea la sondele de producție in condiții de :
 iluminat natural și artificial
 temperaturi ridicate
 temperaturi scăzute
 posibilitatea apariției unor condiții periculoase în urma manifestării eruptive a
sondelor

3.2.3.Factorii de risc identificaţi

A.Factori de risc proprii mijloacelor de producţie/echipamentelor de muncă

a.Factori de risc mecanic:

58
  organe de maşini în mişcare - prindere, antrenare de către transmisii cu cuplaje, cu
curele sau prin arbori sau acţionări;
 deplasări ale mijloacelor de transport - lovire de către mijloacele de transport - acces
la locul de muncă cu mijloace auto;
 rostogolire tevi extractie
 răsturnarea rampilor de material tubular
 cădere liberă de piese, scule, materiale de la inaltime
 scurgere liberă de ulei, petrol,apă sarata provenite de la conducte
 cadere de la inaltime
 împiedicare de conducte, furtune hidraulice
 devierea de la traiectoria normală a maselor transportate cu mijloacele de ridicat;
 balansul maselor transportate cu mijloacele de ridicat;
 jet, erupţie de ulei (40 bar) la fisurarea accidentală a furtunelor hidraulice;
 suprafeţe sau contururi periculoase - contact direct al epidermei cu suprafeţe tăietoare,
înţepătoare, alunecoase;
 conducte sub presiune 2-200 bari
 prindere degete la utilizare cleste hidraulic
b.Factori de risc termic:
 temperatura ridicată a obiectelor sau suprafeţelor – conducte cu ulei hidraulic pentru
racire convertizor
 temperatura coborâtă - suprafeţe metalice reci atinse în mod direct;
 contact cu lichid racire motor la temperatura de fierbere degajat in urma unei
defectiuni
c.Factori de risc electric:
 electrocutare prin atingere directă - conductori neizolaţi sau cu izolaţia îmbătrânită
şi/sau umedă;
 electrocutare prin atingere indirectă sau apariţia tensiunii de pas:
 legături la instalaţia de împământare cu grad ridicat de coroziune, fără papuci de
priză;
 izolaţii străpunse accidental ,scurgeri de condens, petrol
d.Factori de risc chimic:
 substanţe inflamabile - lucrul cu diluanţi şi petrol pentru spălări, degresări etc.;
 substanţe toxice – lucrul cu substante toxice în timpul efectuării operațiilor speciale
(acizi, clorurăetc.)

59
B.Factori de risc proprii mediului de muncă
a.Factori de risc fizic:
 temperatura coborâtă a aerului
 umiditatea relativă a aerului ridicată;
 curenţi de aer puternici
 temperaturi ridicate
 nivel de iluminare scăzut - lipsă lǎmpi de iluminat;
 precipitații
 calamități naturale (alunecări de teren, inundații)
b.Factori de risc chimic:
 eliberare de substanțe toxice în timpul operațiilor speciale (acid clorhidric, xilen etc)
 gaze toxice - gaze de eşapament, vapori toxici
 gaze sau vapori inflamabili sau explozivi în urma manifestării eruptive a sondei
c.Caracter special al mediului:
 lucrul în mediu extern-uzura prematură a organismului

C.Factori de risc proprii sarcinii de muncă

a.Suprasolicitare fizică:
 poziţii de lucru forţate
 efort fizic
b.Suprasolicitare psihică:
 decizii dificile în timp scurt în funcție de evoluția operațiilor la sonde

D.Factori de risc proprii executantului

a.Acţiuni greşite:
 legări incorecte de sarcini rezultând căderea echipamentelor
 manevrări greșite ale echipamentelor
 monitorizare gresită a presiunilor rezultând manifestare eruptivă a sondei și implicit
explozie, incendiu
 cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare, alunecare, împiedicare - suprafeţe
alunecoase, denivelate;
 cădere de la înălţime prin păşire în gol, dezechilibrare sau alunecare.

60
b.Omisiuni:
 neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de
protecţie din dotare.

61
UNITATEA:
S.C. EXPERT PETROLEUM NUMĂR PERSOANE EXPUSE: 50
BUCUREȘTI 3.2.4.FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE
SECŢIA: MUNCĂ
DURATA EXPUNERII: 8 h/sch.
OPERAȚII SONDE
ECHIPA DE EVALUARE: MITRACHE
LOCUL DE MUNCĂ:
CONSTANTIN
SONDOR
CONSE-
CLASA
COMPONENTA FACTORI DE FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A CINŢA CLASA DE
DE NIVEL
SISTEMULUI RISC FACTORILOR DE RISC MAXIMĂ PROBA-
GRAVI- DE RISC
DE MUNCĂ IDENTIFICAŢI (descriere, parametri) PREVIZI- BILITATE
TATE
BILĂ
0 1 2 3 4 5 6
MIJLOACE DE FACTORI DE RISC 1.Organe de maşini în mişcare - prindere, antrenare de
PRODUCŢIE/ MECANIC către transmisii cu cuplaje, cu curele sau prin arbori INV.gr.III 4 1 2
ECHIPAMENTE sau acţionări
DE MUNCǍ
2.Deplasări ale mijloacelor de transport - lovire de
către mijloacele de transport - acces la locul de muncă DECES 7 1 3
cu mijloace auto

ITM 45-180 3 4 3
3.Rostogolire țevi extracție
zile
ITM 45-180 3 4 3
4.Răsturnarea rămpilor de material tubular
zile
5.Cădere liberă de piese, scule, materiale de la DECES 7 1 3
înălțime
6.Scurgere liberă de ulei, petrol, apă sărata provenită ITM 45-180 3 1 2
de la conducte zile
DECES 7 1 3
7.Cădere de la înălțime

62
0 1 2 3 4 5 6
8.Împiedicare de conducte, furtune hidraulice INV.gr.III 4 2 3
9.Devierea de la traiectoria normală a maselor ITM 45-180 3 1 2
transportate cu mijloacele de ridicat zile
10.Balansul maselor transportate cu mijloacele de ITM 45-180 3 1 2
ridicat zile
11.Jet, erupţie de ulei (40 bar) la fisurarea accidentală ITM 45-180 3 4 3
a furtunelor hidraulice zile
ITM 3-45 2 5 3
12.Suprafeţe sau contururi periculoase - contact direct zile
al epidermei cu suprafeţe tăietoare, înţepătoare, alunecoase

13.Conducte sub presiune 2-200 bari DECES 7 2 4

INV. gr. II 5 3 4
14.Prindere degete la utilizare clește hidraulic
FACTORI DE RISC ITM 3-45 2 5 3
15.Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafețelor-
TERMIC zile
conducte cu ulei hidraulic
ITM 3-45 2 6 3
16.Temperatura coborâtă - suprafeţe metalice reci
zile
atinse în mod direct
ITM 3-45 2 6 3
17.Contact cu lichid răcire motor la temperatura de
zile
fierbere degajat în urma unei defecțiuni
FACTORI DE RISC 7 2 4
18.Electrocutare prin atingere directă - conductori
ELECTRIC DECES
neizolaţi sau cu izolaţia îmbătrânită şi/sau umedă
19.Electrocutare prin atingere indirectă sau prin DECES 7 1 3
apariţia tensiunii de pas: legături la instalaţia de
împământare cu grad ridicat de coroziune, fără papuci
de priză; izolaţii străpunse accidental şi scurgeri de
condens, petrol,

63
 0 1 2 3 4 5 6
FACTORI DE RISC 20.Substanţe inflamabile - lucrul cu diluanţi şi petrol ITM 3-45 2 4 2
CHIMIC pentru spălări, degresări etc. zile
21.Substanţe toxice- lucrul cu substante toxice in DECES 7 1 3
timpul efectuarii operatiilor
MEDIUL FACTORI DE RISC ITM 3-45 2 6 3
22.Temperatura coborâtă a aerului
DE MUNCĂ FIZIC zile
23.Umiditatea relativă a aerului ridicată ITM 3-45 2 6 3
zile
ITM 3-45 2 6 3
24.Curenţi de aer puternici zile
ITM 3-45 2 5 3
25.Temperaturi ridicate
zile
ITM 3-45 2 6 3
26.Nivel de iluminare scazut- lipsa lampi iluminat
zile
ITM 3-45 2 6 3
27.Precipitatii
zile
28.Calamităţi naturale (alunecari de teren, inundatii) DECES 7 1 3
FACTORI DE RISC 29.Eliberare de substante toxice in timpul operatiilor ( DECES 7 1 3
CHIMIC acizi, xilen, etc.)
ITM 3-45 2 2 2
30.Gaze toxice - gaze de eşapament, vapori toxici zile
31.Gaze sau vapori inflamabili (explozivi) in urma DECES 7 1 3
manifestarii eruptive a sondei
CARACTER 32.Lucrul in mediu extern- uzura prematura a INV.gr.III 4 2 3
SPECIAL AL organismului
MEDIULUI
SARCINA SUPRASOLICITA- ITM 3-45 2 6 3
33.Poziţii de lucru forţate
DE MUNCĂ RE FIZICǍ zile
2 5 3
ITM 3-45
34.Efort fizic
zile

64
 0 1 2 3 4 5 6
SUPRASOLICITA- 35.Decizii dificile în timp scurt in funcție de evoluția ITM 3-45 2 5 3
RE PSIHICĂ operațiilor la sonde zile
EXECUTANT 36.Legări incorecte a sarcinilor rezultând căderea DECES 7 2 4
ACŢIUNI GREŞITE echipamentelor
37.Manevrări greșite a echipamentelor DECES 7 1 3
38.Monitorizare gresită a presiunilor rezultând DECES 7 1 3
manifestarea eruptivă a sondei- explozie,incendiu
39.Cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare, ITM 45-180 3 2 2
alunecare, împiedicare - suprafeţe alunecoase, zile
denivelate
40.Cădere de la înălţime prin păşire în gol, ITM 45-180 3 2 2
dezechilibrare sau alunecare zile
OMISIUNI 41.Neutilizarea echipamentului individual de protecţie INV.gr.III 4 2 3
şi a celorlalte mijloace de protecţie din dotare

Nivelul de risc global al locului de muncă este:

41

r  R i i
0  (7  7)  0  (6  6)  0  (5  5)  4  ( 4  4)  29  (3  3)  8  (2  2)  0  (1  1) 357
N rg  i 1
   3,00
41
0  7  0  6  0  5  4  4  29  3  8  2  0  1 119
ri 1
i

65
 Fig. 3.2.7 Nivelurile parţiale de risc pe factori de risc
Locul de muncă nr. 2: „ Sondor ”
Nivel global de risc: 3,00

6
NIVELURI PARTIALE DE RISC

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41

FACTORI DE RISC

66
 LEGENDǍ
FIGURA 3.2.7

F1-Organe de mașini în mișcare – prindere , antrenare de către transmisii cu cuplaje, cu

curele sau prin arbori sau acționări
F2- Deplasări ale mijloacelor de transport – lovire de către mijloacele de transport- acces la
locul de muncă cu mijloace auto
F3- Rostogolire țevi extracție
F4- Răsturnarea rămpilor de material tubular
F5- Cădere liberă de piese, scule, materiale de la înălțime
F6- Scurgere liberă de ulei, petrol, apă sărată provenite de la conducte
F7- Cădere de la înălțime
F8- Împiedicare de conducte, furtune hidraulice
F9- Devierea de la traiectoria normală a maselor transportate cu mijloacele de ridicat
F10- Balansul maselor transportate cu mijloacele de ridicat
F11- Jet , erupție de ulei (40 bar) la fisurarea accidentală a furtunelor hidraulice
F12- Suprafețe sau contururi periculoase – contact direct al epidermei cu suprafețe tăietoare,
înțepătoare, alunecoase
F13- Conducte sub presiune 2-200 bari
F14- Prindere degete la utilizare clește hidraulic
F15- Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafețelor- conducte cu ulei hidraulic
F16- Temperatura coborâtă – suprafețe metalice reci atinse în mod direct
F17- Contact cu lichid răcire motor la temperatura de fierbere degajat în urma unei defecțiuni
F18- Electrocutare prin atingere directă- conductori neizolați sau cu izolația îmbătrânită sau
umedă
F19- Electrocutare prin atingere indirectă sau prin apariția tensiunii de pas- legături la
instalația de împământare cu grad ridicat de coroziune , fără papuci de priză, izolații
străpunse accidental și scurgeri de condens. Petrol.
F20- Substanțe inflamabile- lucrul cu diluanți și petrol pentru spălări , degresări
F21- Substanțe toxice – lucrul cu substanțe toxice în timpul efectuării operațiilor
F22- Temperatura coborâtă a aerului
F23- Umiditatea relativă a aerului ridicată
F24- Curenți de aer puternici
F25- Temperaturi ridicate
F26- Nivel de iluminare scăzut- lipsă lămpi iluminat
F27- Precipitații
F28- Calamități naturale (alunecări de teren, inundații)
F29- Eliberare de substanțe toxice în timpul operațiilor (acizi,xilen, etc.)
F30- Gaze toxice- gaze de eșapament, vapori toxici
F31- Gaze sau vapori inflamabili (explozivi) în urma manifestării eruptive a sondei
F32- Lucru în mediu extern- uzura prematură a organismului
F33- Poziții de lucru forțate
F34- Efort fizic
F35- Decizii dificile în timp scurt în funcție de evoluția operațiilor la sonde
F36- Legări incorecte a sarcinilor rezultând căderea echipamentelor
67
F37- Manevrări greșite a echipamentelor
F38- Monitorizare greșită a presiunilor rezultănd manifestarea eruptivă a sondei- explozie,
incendiu
F39- Cădere la același nivel prin dezechilibrare , alunecare , împiedicare- suprafețe
alunecoase, denivelate
F40- Cădere de la înălțime prin pășire în gol, dezechilibrări sau alunecare
F41- Neutilizarea echipamentului individual de protecție și a celorlalte mijloace de protecție
din dotare

68
 3.2.5 Fişa de măsuri propuse
Locul de muncǎ nr. 2: Sondor

NIVEL
Nr. LOC DE MUNCǍ/ MĂSURI PROPUSE
DE
crt FACTOR DE RISC (Nominalizarea măsurii)
RISC
0 1 2 3
1. F13 – Conducte sub presiune 2-200 bari 4 Măsuri tehnice:
 asigurarea unui echipament de protecție corespunzător
 respectarea termenelor de verificare a echipamentelor de presiuni
 verificarea intregritatii conductelor sub presiune inaintea oricaror
operatiuni
Măsuri organizatorice:
 stabilirea unei proceduri nepericuloase de lucru asupra conductelor sub
presiune;
2. F14 – Prindere degete la utilizare cleste hidraulic 4 Măsuri tehnice:
 asigurarea unui echipament de protecție corespunzător
 asigurarea unui echipament de blocare
Măsuri organizatorice:
 efectuarea controalelor medicale periodice cu frecvenţa stabilită de
reglementările în vigoare.
 instruirea lucratorilor inaintea oricarei operatiuni ce necesita folosirea
clestelui hidraulic.
3. F18 - Electrocutare prin atingere directă 4 Măsuri tehnice:
 izolarea bornelor de legătură şi a celorlalte căi de curent din componenta
echipamentelor electrice
 verificarea şi repararea conductorilor de alimentare;
 realizarea circuitelor de masă conform prevederilor tehnice şi de
securitate în vigoare;
 verificarea vizuală a integrităţii legării la pământ a carcaselor

69
0 1
F36 – Legari incorecte a sarcinilor rezultand caderea
4 4
echipamentelor
2 3
aparatajelor, a stâlpilor
Măsuri organizatorice:
 instruirea lucrătorilor;
 verificarea mai riguroasă a modului în care se respectă restricţiile de
securitate şi disciplina tehnologică;
urmărirea graficului de verificare a mijloacelor de protecţie din dotare (atât
echipamente tehnice cât şi echipamentul individual de protecţie).
Măsuri tehnice:
 asigurarea unui echipament de protecție corespunzător
 trusa de prim ajutor
Măsuri organizatorice:
 respectarea tehnologiei de lucru
instruirea periodica a lucratorilor.
70
 3.2.6.Interpretarea rezultatelor evaluării

Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă „sondor” este egal cu 3,00,
valoare ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc mic spre mediu, el
nu depǎşind limita maximǎ acceptabilǎ (3,5).
Rezultatul este susţinut de „Fişa de evaluare”, din care se observă că din totalul de 41
factori de risc identificaţi, numai 4 depăşesc, ca nivel parţial de risc, valoarea 3: 29 încadrându-
se în categoria factorilor de risc mic.
Cei 4 factori de risc ce se situează în domeniul inacceptabil sunt:
 F13: Conducte sub presiune- nivel de risc parţial 4;
 F14: Prindere degete la utilizare clește hidraulic - nivel de risc parţial 4;
 F18: Electrocutare prin atingere directă - conductori neizolaţi sau cu izolaţia
îmbătrânită şi/sau umedă - nivel de risc parţial 4;
 F36: - nivel de risc parţial 4;
Pentru diminuarea sau eliminarea celor 4 factori de risc (care se situează în domeniul
inacceptabil), sunt necesare măsurile generic prezentate în „Fişa de măsuri propuse”.
În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare, situaţia se prezintă
după cum urmează (fig. 3.2):
 33,03 %, factori proprii mijloacelor de producţie;
 20,18 %, factori proprii mediului de muncă;
 16,51 %, factori proprii sarcinii de muncă;
 30,28 %, factori proprii executantului.
Din analiza Fişei de evaluare se constată că 59,46 % dintre factorii de risc identificaţi pot
avea consecinţe ireversibile asupra executantului (deces sau invaliditate)

71
 Fig. 3.2.8 Ponderea factorilor de risc identificaţi după elementele sistemului de muncă
Locul de muncă nr. 2: „sondor”
Nivel de risc: 3,00

PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICATI DUPA

ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCA

Factori de risc
Factori de risc
proprii mijloacelor
proprii executantului
de munca
30%
33%

Factori de risc Factori de risc

proprii sarcinii de proprii mediului de
munca munca
17% 20%

72
3.3. LOCUL DE MUNCĂ NR.3 MECANIC COMBUSTIE
INTERNĂ

73
3.3.1.Procesul de muncă

Procesul de muncă are drept scop supravegherea, controlul, întreţinerea utilajelor aflate în
teren, ridică turlele instalațiilor la sonde precum și diagnosticarea defecțiunilor autovehiculelor și
remedierea acestora atât în teren cât și în atelier.

3.3.2.Elementele componente ale sistemului de muncă evaluat mijloace de producţie

a.Mijloace de producţie/echipamente de muncă:

 trusă de chei
 banc de lucru
 menghină
 instalaţii de ungere
 dispozitive ridicare cu cablu
 dispozitive ridicare cu lanț
 instalaţie de aer comprimat:
 de joasă presiune: 10 bar;
 de înaltă presiune: 45 bar;
 recipiente sub presiune:
 instalaţia de stins incendii cu apă pulverizată şi spumă;
 dispozitive suspendare utilaje
 motostivuitor
 gospodăria de ulei a părţii mecanice:
 rezervoare ulei: murdar; curat;
 pompe de ulei: fixă, mobilă;
 generator montat în boxă;
 lanternă;
 trusă scule de lucru;
 șubler
 bazin apă incendiu;
 vestiar
 panouri de semnalizare;
 instalaţie de ventilare;

74
 Fig. 3.3.1 Banc de lucru mecanici

Fig. 3.3.2 Operație de înlocuire ulei cutie de viteze Alisson la instalație TW40

75
 Fig.3.3.3 Operație de înlocuire membrană sistem pneumatic TW40

Fig. 3.3.4 Rastel depozitare ulei hidraulic, ulei transmisie, antigel etc.

b.Sarcina de muncă
 informează șeful de atelier asupra altor defecțiuni constatate cu ocazia executării
lucrărilor de întreținere sau reparații
 participă la colectarea selectivă a deșeurilor
 exploatează în condiții de deplină siguranță mașinile, utilajele, instalațiile

76
  verifică existenţa şi starea mijloacelor de protecţie de folosinţă comună din dotare,
existenţa şi starea sculelor şi dispozitivelor de lucru şi de manevră din inventar;
 răspunde și respectă Normele de Protecția Mediului cu precădere regimul uleiurilor
uzate
 remediază în termen lucrările de întreținere, reparații
 cunoaște caracteristicile constructive și funcționale ale instalațiilor , utilajelor și
mașinilor la care lucrează
 asigură respectarea strictă a prescripțiilor tehnice ale instalațiilor, utilajelor, mașinilor
la care lucrează
 ia măsuri urgente de lichidare a eventualelor avarii
 înregistrează în raportul zilnic de exploatare valorile orare;
 asigură curăţenia la locul de muncă;
 cunoaște, aplică și respectă documentele sistemului de management al calității cu
aplicare directă la locul de muncă

c.Mediul de muncă
Mecanicul combustie internă îşi desfăşoară activitatea în incinta atelierul de reparații
precum și în mediu extern la instalațiile de lucru care se află montate la sondele de producție
 iluminat artificial;
 zgomot
 temperatură coborâtă sau ridicată
 curenţi puternici de aer

3.3.3.Factorii de risc identificaţi

A.Factori de risc proprii mijloacelor de producţie/echipamentelor de muncă

a.Factori de risc mecanic:
 organe de maşini în mişcare - prindere, antrenare de către transmisii cu cuplaje, cu
curele sau prin arbori sau acţionări;
 deplasări ale mijloacelor de transport - lovire de către mijloacele de transport - acces
la locul de muncă cu mijloace auto;
 rostogolire piese cilindrice neasigurate împotriva deplasărilor necontrolate;
 loviri datorate utilizării cheilor neconforme
 cădere liberă de piese, scule, materiale
 scurgere liberă de ulei, apă provenite de la neetanşeităţi;

77
 căderea cabinei în timpul reviziei motorului (asigurare neconformă sau defecțiune
sistem blocare)
 staționări în zone periculoase (în zona altor autovehicule )
 devierea de la traiectoria normală a maselor transportate cu mijloacele de ridicat;
 balansul maselor transportate cu mijloacele de ridicat;
 jet de ulei sub presiune la fisurarea accidentală a conductelor hidraulice;
 suprafeţe sau contururi periculoase - contact direct al epidermei cu suprafeţe tăietoare,
înţepătoare, alunecoase;
 recipiente sub presiune: butelii de aer
 jet de abur sau lichid fierbinte la desfacerea bușonului radiatorului
b.Factori de risc termic:
 temperatura ridicată a obiectelor sau suprafeţelor
 temperatura coborâtă - suprafeţe metalice reci atinse în mod direct;
 flăcări rezultate în urma aprinderii substanțelor inflamabile
c.Factori de risc electric:
 electrocutare prin atingere directă - conductori neizolaţi sau cu izolaţia îmbătrânită
şi/sau umedă;
 electrocutare prin atingere indirectă
 legături la instalaţia de împământare cu grad ridicat de coroziune, fără papuci de
priză;
 izolaţii străpunse accidental
d.Factori de risc chimic:
 substanţe inflamabile - lucrul cu diluanţi şi petrol pentru spălări, degresări etc.;
 substanţe toxice- lucrul cu substanțe periculoase

B.Factori de risc proprii mediului de muncă

a.Factori de risc fizic:
 temperatura coborâtă a aerului
 umiditatea relativă a aerului ridicată;
 curenţi de aer puternici
 presiunea aerului variabilă
 nivel de iluminare scăzut - lipsă lǎmpi de iluminat;
 nivel ridicat de zgomot
 calamităţi naturale

78
b.Factori de risc chimic:
 gaze toxice – gaze sau vapori toxici din habele cu soluții la sonde poziționate lângă
utilaje
 gaze toxice - gaze de eşapament
 gaze sau vapori inflamabili sau explozivi - vapori, diluanţi, vopsele, lacuri etc.
c.Caracter special al mediului:
 lucrul în mediu extern- uzura prematură a organismului.

C.Factori de risc proprii sarcinii de muncă

a.Suprasolicitare fizică:
 poziţii de lucru forţate
 efort dinamic - traseu mare de intervenţie, deplasări repetate
b.Suprasolicitare psihică:
 decizii dificile în timp scurt efectuate în mediu cu zgomot.

D.Factori de risc proprii executantului

a.Acţiuni greşite:
 asamblări - lipsa unor organe de asamblare
 reglaje - nerespectarea parametrilor de lucru;
 nesincronizarea la lucrul în echipă;
 cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare, alunecare, împiedicare - suprafeţe
alunecoase, denivelate;
 cădere de la înălţime prin păşire în gol, dezechilibrare sau alunecare.
b.Omisiuni:
 neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de
protecţie din dotare.

79
UNITATEA:
S.C. EXPERT PETROLEUM NUMĂR PERSOANE EXPUSE: 8
BUCUREȘTI 3.3.4.FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE
SECŢIA: MUNCĂ
DURATA EXPUNERII: 8 h/sch.
MECANICĂ
ECHIPA DE EVALUARE: MITRACHE
LOCUL DE MUNCĂ:
CONSTANTIN
MECANIC COMBUSTIE INTERNA

CONSE-
CLASA
COMPONENTA FACTORI DE FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A CINŢA CLASA DE
DE NIVEL
SISTEMULUI RISC FACTORILOR DE RISC MAXIMA PROBA-
GRAVI- DE RISC
DE MUNCĂ IDENTIFICAŢI (descriere, parametri) PREVIZI- BILITATE
TATE
BILA

0 1 2 3 4 5 6
MIJLOACE DE FACTORI DE RISC 1. Organe de maşini în mişcare - prindere, antrenare ITM 45-180 3 1 2
PRODUCŢIE/ MECANIC de către transmisii cu cuplaje, cu curele sau prin zile
ECHIPAMENTE arbori sau acţionări
DE MUNCǍ 2. Deplasări ale mijloacelor de transport - lovire de ITM 45-180 3 4 3
către mijloacele de transport - acces la locul de zile
muncă cu mijloace auto
3. Rostogolire piese cilindrice neasigurate împotriva DECES 7 1 3
deplasărilor necontrolate
ITM 45-180 3 1 2
4. Lovire datorată utilizării cheilor neconforme
zile
5. Cădere liberă de piese, scule, materiale DECES 7 1 3
6. Scurgere liberă de ulei, apă provenite de la INV.gr.III 4 1 2
neetanşeităţi
7. Căderea cabinei în timpul reviziilor motorului DECES 7 1 3
(asigurare neconformă sau defecțiune sistem
blocare)

80
0 1 2 3 4 5 6
6 1 3
8. Staționări în zone periculoase (în zona altor
INV.gr.I
autovehicule)
9. Devierea de la traiectoria normală a maselor DECES 7 1 3
transportate cu mijloacele de ridicat
10. Balansul maselor transportate cu mijloacele de DECES 7 1 3
ridicat
11. Jet de ulei sub presiune la fisurarea accidentală a ITM 3-45 2 5 3
conductelor hidraulice zile
12. Suprafeţe sau contururi periculoase - contact ITM 3-45 2 5 3
direct al epidermei cu suprafeţe tăietoare, înţepătoare, zile
alunecoase
DECES 7 2 4
13. Recipiente sub presiune: butelii de aer
14. Jet de abur sau lichid fierbinte la desfacerea ITM 3-45 1 6 1
bușonului radiatorului zile
FACTORI DE RISC ITM 3-45 2 5 3
TERMIC 15. Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafeţelor zile

2 6 3
16. Temperatura coborâtă - suprafeţe metalice reci
ITM 3-45
atinse în mod direct
zile
7 1 3
17. Flăcări rezultate în urma aprinderii substanțelor
DECES
inflamabile
FACTORI DE RISC 18. Electrocutare prin atingere directă - conductori DECES 7 2 4
ELECTRIC neizolaţi sau cu izolaţia îmbătrânită şi/sau umedă
19. Electrocutare prin atingere indirectă (legături la 7 1 3
instalaţia de împământare cu grad ridicat de
coroziune, fără papuci de priză; izolaţii străpunse DECES
accidental)

81
 0 1 2 3 4 5 6
FACTORI DE RISC 7 1 3
20. Substanţe inflamabile - lucrul cu diluanţi şi petrol
CHIMIC DECES
pentru spălări, degresări etc.
21. Substanţe toxice- lucrul cu substanțe periculoase DECES 7 1 3
MEDIUL FACTORI DE RISC ITM 3-45 2 6 3
22. Temperatura coborâtă a aerului
DE MUNCĂ FIZIC zile
23. Umiditatea relativă a aerului ridicată ITM 3-45 2 6 3
zile
ITM 3-45 2 6 3
24. Curenţi de aer puternici zile
ITM 3-45 2 5 3
25. Presiunea aerului variabilă
zile
ITM 3-45 2 6 3
26. Nivel de iluminare scăzut- lipsă lămpi de iluminat
zile
ITM 3-45 2 6 3
27. Nivel ridicat de zgomot
zile
28. Calamităţi naturale DECES 7 1 3

FACTORI DE RISC 29. Gaze toxice- gaze sau vapori toxici din habele cu DECES 7 1 3
CHIMIC soluții la sonde, poziționate lângă utilaje
INV.gr.II 5 1 3
30. Gaze toxice - gaze de eşapament
31. Gaze sau vapori inflamabili sau explozivi - DECES 7 1 3
vapori, diluanţi, vopsele, lacuri etc.
CARACTER 32. Lucrul în mediu extern - uzură prematură a ITM 3-45 2 2 2
SPECIAL AL organismului zile
MEDIULUI
SARCINA SUPRASOLICITA- ITM 3-45 2 6 3
33. Poziţii de lucru forţate
DE MUNCĂ RE FIZICǍ zile
ITM 3-45 2 5 3
34. Efort dinamic - traseu mare de intervenţie,
zile
deplasări repetate
0 1 2 3 4 5 6
82
 SUPRASOLICITA- 35. Decizii dificile în timp scurt efectuate în mediu ITM 3-45 2 5 3
RE PSIHICĂ de zgomot zile
EXECUTANT 36. Asamblări - lipsa unor organe de asamblare DECES 7 1 3
ACŢIUNI GREŞITE 37. Reglaje - nerespectarea parametrilor de lucru DECES 7 1 3
38. Nesincronizarea la lucrul în echipă DECES 7 1 3
39. Cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare, ITM 45-180 3 5 4
alunecare, împiedicare - suprafeţe alunecoase, zile
denivelate
40. Cădere de la înălţime prin păşire în gol, ITM 45-180 3 3 3
dezechilibrare sau alunecare zile
OMISIUNI 41. Neutilizarea echipamentului individual de DECES 7 2 4
protecţie şi a celorlalte mijloace de protecţie din
dotare

Nivelul de risc global al locului de muncă este:

41

r  R i i
0  (7  7)  0  (6  6)  0  (5  5)  4  (4  4)  32  (3  3)  4  (2  2)  1  (1  1) 369
N rg  i 1
   3,05
41
0  7  0  6  0  5  4  4  32  3  4  2  1  1 121
r i 1
i

83
 Fig. 3.3.5 Nivelurile parţiale de risc pe factori de risc
Locul de muncă nr. 3: „mecanic combustie internă”
Nivel global de risc: 3,05

6
NIVELURI PARTIALE DE RISC

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41

FACTORI DE RISC

84
 LEGENDǍ
FIGURA 3.3.5

F1-Organe de maşini în mişcare - prindere, antrenare de către transmisii cu cuplaje, cu

curele sau prin arbori sau acţionări
F2- Deplasări ale mijloacelor de transport - lovire de către mijloacele de transport - acces la
locul de muncă cu mijloace auto
F3- Rostogolire piese cilindrice neasigurate împotriva deplasărilor necontrolate
F4- Lovire datorată utilizării cheilor neconforme
F5- Cădere liberă de piese, scule, materiale
F6- Scurgere liberă de ulei, apă provenite de la neetanşeităţi
F7- Căderea cabinei în timpul reviziilor motorului (asigurare neconformă sau defecțiune
sistem blocare)
F8- Staționări în zone periculoase (în zona altor autovehicule)
F9- Devierea de la traiectoria normală a maselor transportate cu mijloacele de ridicat
F10- Balansul maselor transportate cu mijloacele de ridicat
F11- Jet de ulei sub presiune la fisurarea accidentală a conductelor hidraulice
F12- Suprafeţe sau contururi periculoase - contact direct al epidermei cu suprafeţe tăietoare,
înţepătoare, alunecoase
F13- Recipiente sub presiune – butelii de aer
F14- Jet de abur sau lichid fierbinte la desfacerea bușonului radiatorului
F15- Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafeţelor
F16- Temperatura coborâtă - suprafeţe metalice reci atinse în mod direct
F17- Flăcări rezultate în urma aprinderii substanțelor inflamabile
F18- Electrocutare prin atingere directă - conductori neizolaţi sau cu izolaţia îmbătrânită
şi/sau umedă
F19- Electrocutare prin atingere indirectă
-legături la instalaţia de împământare cu grad ridicat de coroziune, fără papuci de priză
izolaţii străpunse accidental
F20- Substanţe inflamabile - lucrul cu diluanţi şi petrol pentru spălări, degresări etc.
F21- Substanţe toxice – lucrul cu substanțe periculoase
F22- Temperatura coborâtă a aerului
F23- Umiditatea relativă a aerului ridicată
F24- Curenţi de aer puternici
F25- Presiunea aerului variabilă
F26- Nivel ridicat de zgomot
F27- Nivel de iluminare scăzut - lipsă lămpi iluminat
F28- Calamităţi naturale
F29- Gaze toxice – gaze sau vapori toxici din habele cu soluții la sonde, poziționate lângă
utilaje
F30- Gaze toxice - gaze de eşapament
F31- Gaze sau vapori inflamabili sau explozivi – vapori, diluanți, vopsele, lacuri
F32- Lucrul în mediu extern- uzură prematură a organismului
F33- Poziţii de lucru forţate
85
F34- Efort dinamic - traseu mare de intervenţie, deplasări repetate
F35- Decizii dificile în timp scurt efectuate în mediu de zgomot
F36- Reglaje - nerespectarea parametrilor limită de lucru
F37- Asamblǎri - lipsa unor organe de asamblare
F38- Nesincronizarea la lucrul în echipă
F39- Cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare, alunecare, împiedicare - suprafeţe
alunecoase, denivelate
F40- Cădere de la înălţime prin păşire în gol, dezechilibrare sau alunecare
F41- Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de protecţie
din dotare

86
 3.3.5.Fişa de măsuri propuse
Locul de muncǎ nr. 3: „mecanic combustie internă”

NIVEL
Nr. LOC DE MUNCǍ/ MĂSURI PROPUSE
DE
crt FACTOR DE RISC (Nominalizarea măsurii)
RISC
0 1 2 3
1. F13 - Recipiente sub presiune 4 Măsuri tehnice:
 asigurarea unui echipament de protecție corespunzător
 respectarea termenelor de verificare a echipamentelor de presiuni

Măsuri organizatorice:
 respectarea termenelor de verificare ISCIR.
2. F18 - Electrocutare prin atingere directă 4 Măsuri tehnice
 verificarea şi repararea conductorilor de alimentare;
 realizarea circuitelor de masă conform prevederilor tehnice şi de
securitate în vigoare;
 verificarea vizuală a integrităţii legării la pământ a carcaselor
aparatajelor, a stâlpilor şi suporţilor metalici şi de beton, din zona de
lucru;
 descărcarea de sarcină capacitivă a instalaţiei la care urmează a se lucra
 utilizarea, după caz, a mănuşilor electroizolante, încălţămintei sau
covorului electroizolant şi a sculelor cu mâner electroizolant.
Măsuri organizatorice:
 instruirea lucrătorilor;

87
0 1
F39 - Cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare,
3.
alunecare, împiedicare - suprafeţe alunecoase, denivelate
4. F41 - Neutilizarea echipamentului individual de protecţie
şi a celorlalte mijloace de protecţie din dotare
2 3
 verificarea mai riguroasă a modului în care se respectă restricţiile de
securitate şi disciplina tehnologică;
 urmărirea graficului de verificare a mijloacelor de protecţie din dotare
(atât echipamente tehnice cât şi echipamentul individual de protecţie).
Măsuri tehnice:
 marcarea zonelor cu risc de alunecare;
Măsuri organizatorice:
4  utilizarea încălţămintei de protecţie;
 menţinere suprafeţelor căilor de deplasare în perfectă stare de curăţenie şi
marcarea denivelărilor, obstacolelor etc.
 Instruirea lucratorilor asupra zonelor cu risc de alunecare
4 Măsuri tehnice:
 montarea de panouri de atentionare pentru folosirea EIP;
Măsuri organizatorice:
 instruirea lucrătorilor privind consecinţele nerespectării disciplinei
tehnologice şi a restricţiilor de securitate -neatenţie faţă de operaţiile
executate, omiterea unora dintre operaţiile prevăzute prin sarcina de
muncă, intrarea, chiar şi numai cu porţiuni ale corpului, în interiorul
zonelor de pericol etc., neutilizarea, utilizarea incompletă sau utilizarea
unor mijloace individuale de protecţie necorespunzătoare;
 verificarea prin control permanent, din partea şefului formaţiei, şi/sau prin
sondaj, din partea şefilor ierarhic superiori.
88
 3.3.6.Interpretarea rezultatelor evaluării

Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă „mecanic combustie internă”
este egal cu 3,05, valoare ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc
mic spre mediu, el nu depǎşind limita maximǎ acceptabilǎ (3,5).
Rezultatul este susţinut de „Fişa de evaluare”, din care se observă că din totalul de 41
factori de risc identificaţi, numai 4 depăşesc, ca nivel parţial de risc, valoarea 3: 32 încadrându-
se în categoria factorilor de risc mic, 4 încadrându-se în categoria factorilor de risc foarte mic, iar
1 încadrându-se în categoria factorilor de risc minim.
Cei 4 factori de risc ce se situează în domeniul inacceptabil sunt:
 F13: recipiente sub presiune-butelii de aer- nivel de risc parţial 4;
 F18: electrocutare prin atingere directă - conductori neizolaţi sau cu izolaţia
îmbătrânită şi/sau umedă - nivel de risc parţial 4;
 F39: cădere la acelaşi nivel prin dezechilibrare, alunecare, împiedicare - suprafeţe
alunecoase, denivelate - nivel de risc parţial 4;
 F41: Neutilizarea echipamentului individual de protecţie şi a celorlalte mijloace de
protecţie din dotare - nivel de risc parţial 4;
Pentru diminuarea sau eliminarea celor 4 factori de risc (care se situează în domeniul
inacceptabil), sunt necesare măsurile generic prezentate în „Fişa de măsuri propuse”.
În ceea ce priveşte repartiţia factorilor de risc pe sursele generatoare, situaţia se prezintă
după cum urmează (fig. 3.3):
 34,58 %, factori proprii mijloacelor de producţie;
 18,69 %, factori proprii mediului de muncă;
 16,82 %, factori proprii sarcinii de muncă;
 29,91 %, factori proprii executantului.
Din analiza Fişei de evaluare se constată că 48,78 % dintre factorii de risc identificaţi pot
avea consecinţe ireversibile asupra executantului (deces sau invaliditate)

89
 Fig. 3.3.7Ponderea factorilor de risc identificaţi după elementele sistemului de muncă
Locul de muncă nr. 1: „mecanic combustie internă”
Nivel global de risc: 3,05

PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICATI DUPA

ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCA

Factori de risc Factori de risc

proprii executantului proprii mijloacelor
30% de munca
34%

Factori de risc
Factori de risc
proprii sarcinii de
proprii mediului de
munca
munca
17%
19%

90
 CAPITOLUL 4

PLANUL DE PREVENIRE ŞI PROTECŢIE

91
S.C. EXPERT PETROLEUM BUCUREȘTI

PLANUL DE PREVENIRE ŞI PROTECŢIE

Persoana
Acţiuni Terme
care
Nr. Loc de muncă/ Măsuri igienico- Măsuri de altă în scopul n de Obser
Riscuri evaluate Măsuri tehnice Măsuri organizatorice răspunde de
crt. post de lucru sanitare natură realizării realiza vaţii
realizarea
măsurii re
măsurii
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
1.Electrocutare prin -Verificarea și repararea Instruirea lucrătorilor Asigurarea de truse -Notarea oricăror Urmarire Perman Șef secție
atingere directă conductorilor de -Verificarea mai riguroasă a modului în care igienico-sanitare deficiențe în timpul a ent logistică
alimentare se respectă restricțiile de securitate și verificării zilnice realizării
-Realizarea circuitelor de disciplină tehnologică
masurilor,
masă conform -Urmărirea graficului de verificare a
prevederilor tehnice și de mijloacelor de protecție din dotare raportării
securitate în vigoare
-Verificarea vizuală a
1 Șofer integritații legării la
pământ a aparatajelor
-Descărcarea de sarcină
capacitativă a instalației la
care urmează a se lucra

2. Neasigurarea -Instruirea lucrătorilor Asigurarea de truse -Verificare prin Urmarire Perman Șef secție
autovehiculului la -Afișare de istrucțiuni -Verificarea periodică a aptitudinilor fizice și igienico-sanitare sondaj de către șefii a ent logistică
părăsirea cabinei psihic ierarhici realizării
masurilor,
raportării
2 Șofer

3 Șofer Asigurarea de truse Întocmirea fișei de Urmarire Perman Șef secție

3.Cădere la același nivel -Semnalizarea prin -Menținerea suprafețelor, căilor de igienico-sanitare risc corespunzător a ent logistică
prin dezechilibrare, marcaje a zonelor cu risc deplasare în perfectă stare de curățenie locului de muncă realizării

92
 Persoana
Acţiuni Terme
care
Nr. Loc de muncă/ Măsuri igienico- Măsuri de altă în scopul n de Obser
Riscuri evaluate Măsuri tehnice Măsuri organizatorice răspunde de
crt. post de lucru sanitare natură realizării realiza vaţii
realizarea
măsurii re
măsurii
alunecare, împiedicare- de alunecare masurilor,
suprafețe alunecoase, -Utilizarea încălțamintei raportării
denivelate de protecție

Asigurarea de truse Verificare prin Urmarire Perman Șef secție

4.Utilizarea telefonului -Interzicerea utilizării -Instruirea lucrătorilor la începutul serviciului igienico-sanitare sondaj de către șefii a ent logistică
mobil în timpul conducerii telefonului mobil în timpul ierarhici realizării
conducerii
masurilor,
4 Șofer raportării

5.Neutilizarea -Dotarea cu EIP -Instruirea lucrătorilor privind consecințele Asigurarea de truse Verificarea purtării Urmarire Perman Șef secție
echipamentului individual nerespectării disciplinei tehnologice și a igienico-sanitare echipamentului de a ent logistică
de protecție din dotare și a restricțiilor de securitate , neatenție față de protecție realizării
celorlalte echipamente de operațiile executate, omiterea unora dintre
masurilor,
protecție din dotare operații prevăzute prin sarcina de muncă,
neutilizarea , utilizarea incompletă sau raportării
utilizarea unor mijloace de protecție
necorespunzătoare
5 Șofer

6 Sondor 1.Conducte sub presiune -Asigurarea unui
2-200 bari echipament de protecție
corespunzător
-Respectarea termenelor
de verificare a
echipamentelor de
presiune
-Stabilirea unei proceduri de lucru Asigurarea de truse Verifcarea respectării Urmarire - Șef secție
nepericuloase asupra conductelor de igienico-sanitare inspecției zilnice a a Perman operații sonde
presiune echipamentelor critice realizării ent
Șef formație
masurilor,
raportării

93
 Persoana
Acţiuni Terme
care
Nr. Loc de muncă/ Măsuri igienico- Măsuri de altă în scopul n de Obser
Riscuri evaluate Măsuri tehnice Măsuri organizatorice răspunde de
crt. post de lucru sanitare natură realizării realiza vaţii
realizarea
măsurii re
măsurii
-Verificarea integrității
conductelor de presiune
înainte de începerea
operațiunilor
2. Prindere degete la -Efectuarea controalelor medicale periodice Asigurarea de truse Verifcarea respectării Urmarire Perman Șef formație
utilizare clește hidraulic -Asigurarea unui cu frecvența stabilită de reglementările în igienico-sanitare inspecției zilnice a a ent
echipament de protecție vigoare echipamentelor critice realizării
corespunzător
masurilor,
-Instruirea lucrătorilor înaintea operațiunilor
7 Sondor -Asigurarea unui ce necesită folosirea cleștelui hidraulic raportării
echipament de blocare

3.Electrocutare prin -Izolarea bornelor de -instruirea lucrătorilor Asigurarea de truse Întocmirea fișei de Urmarire Perman Șef secție
atingere directă legăturî și a celorlalte căi -verificarea mai riguroasă a modului în care igienico-sanitare risc corespunzător a ent operații sonde
de curent din componența se respectă restricțiile de securitate și locului de muncă realizării
căilor electrice disciplină tehnologică
masurilor,
-verificarea și repararea -urmărirea graficului de verificare a Șef formație
conductorilor de echipamentelor de protecție raportării
alimentare
-realizarea circuitelor de
8 Sondor
masă conform
prevederilor tehnice și de
sănătate în vigoare

4.Legări incorecte a -Asigurarea unui -respectarea tehnologiei de lucru Asigurarea de truse Audituri planificate Urmarire Perman Șef secție
sarcinilor rezultând echipament de protecție -instruirea periodică a lucrătorilor igienico-sanitare a ent operații sonde
căderea echipamentelor corespunzător realizării
Șef formație
masurilor,
9 Sondor raportării

94
 Persoana
Acţiuni Terme
care
Nr. Loc de muncă/ Măsuri igienico- Măsuri de altă în scopul n de Obser
Riscuri evaluate Măsuri tehnice Măsuri organizatorice răspunde de
crt. post de lucru sanitare natură realizării realiza vaţii
realizarea
măsurii re
măsurii
1.Recipiente sub -Asigurarea unui -respectarea termenelor de verificare ISCIR Asigurarea de truse Izolarea zonelor de Urmarire Perman Șef secție
presiune- butelii aer echipament de protecție igienico-sanitare lucru a ent mecanică-
corespunzător realizării Rig Move
-Respectarea termenelor
masurilor,
de verificare a
echipamentelor de raportării
presiune
Mecanic
10
combustie internă

2.Electrocutare prin -Izolarea bornelor de -instruirea lucrătorilor Asigurarea de truse Izolarea zonelor de Urmarire Perman Șef secție
atingere directă legăturî și a celorlalte căi igienico-sanitare lucru a ent mecanică-
de curent din componența realizării Rig Move
căilor electrice
masurilor,
-verificarea și repararea
conductorilor de raportării
Mecanic alimentare
11
combustie internă -realizarea circuitelor de
masă conform
prevederilor tehnice și de
sănătate în vigoare

-Marcarea zonelor cu risc -Utilizarea încălțămintei de protecție Asigurarea de truse Întocmirea fișei de Urmarire Perman Șef secție
3.Cădere la același nivel de alunecare -Menținerea suprafețelor căilor de deplasare igienico-sanitare risc corespunzător a ent mecanică-
prin dezechilibrare, în perfectă de stare de curățenie și locului de muncă realizării Rig Move
alunecare, împiedicare- marcarea denivelărilor, obstacolelor
masurilor,
suprafețe alunecoase, -Instruirea lucrătorilor asupra znelor cu risc
denivelate de alunecare raportării
Mecanic
12
combustie internă

4.Neutilizarea -Montarea de panouri -Instruirea lucrătorilor privind consecințele Asigurarea de truse -Verificarea Urmarire Perman Șef secție
Mecanic echipamentului individual pentru atenționarea nerespectării disciplinei tehnologice și a igienico-sanitare permanent de catre a ent mecanică-
13
combustie internă de protecție din dotare și a folosirii EIP restricțiilor de securitate , neatenție față de șeful de formație și Rig Move
realizării

95
 Persoana
Acţiuni Terme
care
Nr. Loc de muncă/ Măsuri igienico- Măsuri de altă în scopul n de Obser
Riscuri evaluate Măsuri tehnice Măsuri organizatorice răspunde de
crt. post de lucru sanitare natură realizării realiza vaţii
realizarea
măsurii re
măsurii
celorlalte echipamente de operațiile executate, omiterea unora dintre prin sondaj din masurilor,
protecție din dotare operații prevăzute prin sarcina de muncă, paartea șefilor raportării
neutilizarea , utilizarea incompletă sau ierarhici
utilizarea unor mijloace de protecție
necorespunzătoare
14

Avizat Angajator
C.S.S.M.

96
 CAPITOLUL 5

CONCLUZII ŞI OBSERVAŢII

Lucrarea de disertaţie a vizat evaluarea riscurilor şi elaborarea planului de prevenire şi

protecţie pentru S.C. Expert Petroleum Bucureşti, în conformitate cu prevederile art. 7, alin. 4,
lit. b, art. 12, alin. 1, lit. a şi art. 13 din Legea nr. 319/2006 şi a art. 15, alin. 1, pct. 1 si 2 din
H.G. nr. 1425/2006.
Pentru facilitarea îndeplinirii obligaţiilor legale ale angajatorilor în domeniul evaluării
riscurilor au fost concepute şi sunt utilizate în prezent un număr relativ mare de metode.
Din multitudinea de metode utilizate pe plan mondial şi naţional pentru evaluarea
riscurilor, în cadrul acestei lucrări s-a optat pentru utilizarea metodei elaborate de I.N.C.D.P.M.
Bucureşti. Această metodă a fost avizată de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale în anul 1993,
reavizată în 1996, editată în 1998 şi reeditată în 2002.
Lucrarea de disertaţie a fost elaborată pe baza datelor furnizate de S.C. Expert Petroleum
Bucureşti prin fişele de post, listele cu echipamentele tehnice, cărţile tehnice ale acestora,
normativul de acordare a echipamentelor individuale de protecţie, informaţiile despre procesele
tehnologice şi desfăşurarea procesului de muncă pentru fiecare loc de muncă, primite de la
conducerea şi personalul tehnic al societăţii, precum şi observaţiile proprii făcute cu ocazia
vizitelor de documentare şi urmărire a activităţii pentru fiecare loc de muncă.
Realizarea lucrării a constat în parcurgerea următoarele etape:
 analiza activităţilor desfăşurate în cadrul societăţii;
 stabilirea locurilor de muncă pentru care s-a realizat evaluarea riscurilor pentru
securitatea şi sănătatea în muncă;
 identificarea factorilor de risc pentru fiecare loc de muncă;
 stabilirea consecinţei maxime previzibile a acţiunii factorilor de risc asupra
organismului uman, pentru fiecare factor de risc în parte;
 încadrarea în clase de gravitate;
 încadrarea în clase de probabilitate (frecvenţă);

97
  determinarea nivelului de risc parţial pentru fiecare factor de risc identificat;
 calculul nivelului de risc global pentru fiecare loc de muncă;
 interpretarea rezultatelor evaluării riscurilor pentru securitatea şi sănătatea în muncă
pentru fiecare loc de muncă, prin prisma legislaţiei actuale;
 întocmirea fişelor de măsuri pentru fiecare loc de muncă, pentru factorii de risc
care depăşesc nivelul acceptabil.
Rezultatele evaluării riscurilor sunt prezentate în „Fişa de evaluare a locului de muncă”
şi „Fişa de măsuri propuse” aferente fiecărui loc de muncă analizat.
Lista locurilor de muncă evaluate (este redată în tabelul 5.1), iar în tabelul 5.2 este
prezentată ierarhizarea locurilor de muncă în funcție de nivelul global de risc.

Tabel 5.1 Lista locurile de muncă pentru care s-a efectuat evaluarea
riscurilor
pentru securitate şi sănătate în muncă
Nr. Loc de muncă/post de lucru Număr de lucrători
crt.
1. Șofer 12
2. Sondor 50
3. Mecanic combustie internă 8
Total 70

Tabel 5.2 Ierarhizarea locurilor de muncă în funcție de nivelul global de risc

Nr. Loc de muncă/post de lucru Nivel de risc
crt.
1. Mecanic combustie internă 3,05
2. Șofer 3,03
3. Sondor 3,00

98
 BIBLIOGRAFIE

1. ASRO, SR EN ISO 12100: 2011 - Securitatea maşinilor. Principii generale de proiectare.

Aprecierea riscului şi reducerea riscului, Asociaţia de Standardizare din România (ASRO),
Bucureşti, 2011.
2. Băbuţ, G.B., Moraru, R.I., Protecţia muncii, Editura Universitas, Petroşani, 1999.
3. Băbuţ, G.B., Moraru, R.I., Evaluarea riscurilor: transpunerea cerinţelor Directivei 89/391/CEE
în legislaţiile statelor membre ale Uniunii Europene, Editura Universitas, Petroşani, 2009.
4. Băbuţ, G.B., Băbuţ, M.C., Noxe chimice specifice mediului de muncă: identificare, caracterizare,
activităţi profesionale expuse, Editura Universitas, Petroşani, 2012.
5. Băbuţ, G.B., Moraru, R.I., Evaluarea riscurilor profesionale: cerinţe pentru eficientizarea
procesului, Revista „Calitatea - acces la succes”, vol. 19, nr. 166, pag. 3-16, 2018.
6. Darabont, Al., Pece, Şt., Protecţia muncii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996.
7. Darabont, Al., Pece, Şt., Dăscălescu, A., Managementul securităţii şi sănătăţii în muncă (vol. I şi
II), Editura AGIR, Bucureşti, 2001.
8. Darabont, Al., Darabont, D., Constantin, G., Darabont, D., Evaluarea calităţii de securitate a
echipamentelor tehnice, Editura AGIR, Bucureşti, 2001.
9. Guvernul României, H.G. nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 882/30.10.2006.
10. Guvernul României, H.G. nr. 955/2010 pentru modificarea şi completarea Normelor
metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006,
aprobate H.G. nr. 1425/2006, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661/27.09.2010.
11. Guvernul României, H.G. nr. 1242/2011 pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare
a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, aprobate prin H.G. nr.
1.425/2006, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925/27.12.2011.

99
12. Guvernul României, H.G. nr. 767/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative
din domeniul sistemului asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă şi al
securitătii si sănătătii în muncă, Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838/21.10.2016.
13. Moraru, R.I., Băbuţ, G.B., Analiză de risc, Editura Universitas, Petroşani, 2000.
14. Moraru, R.I., Băbuţ, G.B., Matei, I., Ghid pentru evaluarea riscurilor profesionale, Editura
Focus, Petroşani, 2002.
15. Moraru, R.I., Băbuţ, G.B., Managementul riscurilor: abordare globală - concepte, principii şi
structură, Editura Universitas, Petroşani, 2009.
16. Moraru, R.I., Băbuţ, G.B., Evaluarea şi managementul participativ al riscurilor: ghid practic,
Editura Universitas, Petroşani, 2010.
17. Moraru, R.I., Securitate şi sǎnǎtate în muncǎ. Tratat universitar, Editura Focus, Petroşani, 2013.
18. Moraru, R.I., Băbuţ, G.B., Evaluarea riscurilor profesionale: îndrumător pentru aplicaţii
practice şi proiecte, Editura Universitas, Petroşani, 2013.
19. Parlamentul României, Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 646/26.07.2006.
20. Pece, Şt., Metode de analiză apriorică a riscurilor profesionale, I.N.I.D., Bucureşti, 1993.
21. Pece, Şt., Metodă de evaluare a securităţii muncii la nivelul microsistemelor (loc de muncă), Risc
şi securitate în muncă, I.C.S.P.M. Bucureşti, nr. 3-4/1994.
22. Pece, Şt., Dăscălescu, A., Metodă de evaluare a riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire
profesională la locurile de muncă, M.M.P.S.-I.C.S.P.M. Bucureşti, 1998.
23. Pece, Şt., Dăscălescu, A. ş.a., Securitate şi sănătate în muncă - Dicţionar explicativ, Editura
GENICOD, Bucureşti, 2001.
24. Pece, Şt., Evaluarea riscurilor în sistemul om-maşină, Editura Atlas Press, Bucureşti, 2003.
25. Pece, Şt., Metode europene de evaluare a riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională,
Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse - Revista Obiectiv, Bucureşti, 2009.
26. Pece, Şt., Evaluarea riscurilor în sistemul de muncă, Editura Rubin, Bucureşti, 2010.

100
 ANEXA 1

LIS TA DE IDENT IF ICARE A FACTO RILO R DE RISC

A. EXECUTANT
1. ACŢIUNI GREŞITE
1.1.Executare defectuoasă de operaţii
 comenzi;
 manevre;
 poziţionări, fixări, asamblări;
 reglaje;
 utilizare greşită a mijloacelor de protecţie etc.
1.2. Nesincronizări de operaţii
 întârzieri;
 devansări.
1.3.Efectuare de operaţii neprevăzute prin sarcina de muncă
 pornirea echipamentelor tehnice;
 întreruperea funcţionării echipamentelor tehnice;
 alimentarea sau oprirea alimentării cu energie (curent electric, fluide energetice
etc.) ;
 deplasări, staţionări în zone periculoase;
 deplasări cu pericol de cădere:
 de la acelaşi nivel:
o prin dezechilibrare;
o alunecare;
o împiedicare;
 de la înălţime:
o prin păşire în gol;
o prin dezechilibrare;
o prin alunecare.
1.4.Comunicări accidentogene
2. OMISIUNI
2.1.Omiterea unor operaţii
2.2.Neutilizarea mijloacelor de protecţie
B. SARCINA DE MUNCǍ
1. CONŢINUT NECORESPUNZĂTOR AL SARCINII DE MUNCĂ ÎN RAPORT
CU CERINŢELE DE SECURITATE
1.1.Operaţii, reguli, procedee greşite
1.2.Absenţa unor operaţii
1.3.Metode de muncă necorespunzătoare (succesiune greşită a operaţiilor)
2. SARCINA SUB/SUPRADIMENSIONATĂ ÎN RAPORT CU CAPACITATEA
EXECUTANTULUI
2.1.Solicitare fizică:

101
  efort static;
 poziţii de lucru forţate sau vicioase;
 efort dinamic.
2.2.Solicitare psihică:
 ritm de muncă mare;
 decizii dificile în timp scurt;
 operaţii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex etc.;
 monotonia muncii.
C. MIJLOACE DE PRODUCŢIE
1. FACTORI DE RISC MECANIC
1.1.Mişcări periculoase
1.1.1.Mişcări funcţionale ale echipamentelor tehnice:
 organe de maşini în mişcare;
 curgeri de fluide;
 deplasări ale mijloacelor de transport etc.
1.1.2.Autodeclanşări sau autoblocări contraindicate ale mişcărilor funcţionale
ale echipamentelor tehnice sau ale fluidelor
1.1.3.Deplasări sub efectul gravitaţiei:
 alunecare;
 rostogolire;
 rulare pe roţi;
 răsturnare;
 cădere liberă;
 scurgere liberă;
 deversare;
 surpare, prăbuşire;
 scufundare.
1.1.4.Deplasǎri sub efectul propulsiei:
 proiectare de corpuri sau particule;
 deviere de la traiectoria normală;
 balans;
 recul;
 şocuri excesive;
 jet, erupţie.
1.2.Suprafeţe sau contururi periculoase:
 înţepătoare;
 tăioase;
 alunecoase;
 abrazive;
 adezive.
1.3.Recipiente sub presiune
1.4.Vibraţii excesive ale echipamentelor tehnice
2. FACTORI DE RISC TERMIC
2.1.Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafeţelor
2.2.Temperatura coborâtă a obiectelor sau suprafeţelor
2.3. Flăcări, flame

3. FACTORI DE RISC ELECTRIC

3.1.Curentul electric:
 atingere directă;
102
  atingere indirectă;
 tensiune de pas.

4. FACTORI DE RISC CHIMIC

4.1.Substanţe toxice
4.2.Substanţe caustice
4.3.Substanţe inflamabile
4.4.Substanţe explozive
4.5.Substanţe cancerigene
4.6.Substanţe radioactive
4.7.Substanţe mutagene

5. FACTORI DE RISC BIOLOGIC

5.1.Culturi sau preparate cu microorganisme:
 bacterii;
 virusuri;
 richeţi;
 spirochete;
 ciuperci;
 protozoare.
5.2.Plante periculoase (exemplu: ciuperci otrăvitoare)
5.3.Animale periculoase (exemplu: şerpi veninoşi)

D. MEDIU DE MUNCǍ
1. FACTORI DE RISC FIZIC
1.1.Temperatura aerului:
 ridicată;
 scăzută.
1.2.Umiditatea aerului:
 ridicată;
 scăzută.
1.3.Curenţi de aer
1.4.Presiunea aerului:
 ridicată;
 scăzută.
1.5.Aeroionizarea aerului
1.6.Suprapresiune în adâncimea apelor
1.7.Zgomot
1.8.Ultrasunete
1.9.Vibraţii
1.10.Iluminat:
 nivel de iluminare scăzut;
 strălucire;
 pâlpâire.
1.11.Radiaţii
1.11.1.Electromagnetice:
 infraroşii;
 ultraviolete;
 microunde;
 de frecvenţă înaltă;

103
  de frecvenţă medie;
 de frecvenţă joasă;
 laser.

1.11.2.Ionizante:
 alfa;
 beta;
 gama.
1.12.Potenţial electrostatic
1.13.Calamităţi naturale (trăsnet, inundaţie, vânt, grindină, viscol, alunecări, surpări,
prăbuşiri de teren sau copaci, avalanşe, seisme etc.)
1.14.Pulberi pneumoconiogene
2. FACTORI DE RISC CHIMIC
2.1.Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici
2.2.Pulberi în suspensie în aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi
3. FACTORI DE RISC BIOLOGIC
3.1.Microorganisme în suspensie în aer:
 bacterii;
 virusuri;
 richeţi;
 spirochete;
 ciuperci;
 protozoare etc.
4. CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI
 subteran;
 acvatic;
 subacvatic;
 mlăştinos;
 aerian;
 cosmic etc.

104
 ANEXA 2

LIS TA DE CO NSECINŢE PO SIBIL E ALE ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC

ASUPRA ORGANISMULUI UMAN
LOCALIZAREA CONSECINŢELOR

Aparat cardiovascular
Sistem osteoarticular Organe de simţ

Aparat respirator

muscularSistem
Aparat digestiv
Membru

Cutie craniană

Sistem nervos
Cutie toracică
Membru superior Ureche

Abdomen

Aparat renal

vertebralăColoana
inferior

Tegument
Nr. CONSECINŢE

Multiplă
Braţ Palmă

GambăCoapsă
crt. POSIBILE

Ochi

Nas
Antebraţ Degete

Externă
Internă
Picior
D S D S

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
1. Plagă: - tăietură x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
- înţepătură x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
2. Contuzie x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
3. Entorsă - - - - - - - - - x x x x x x - - - - - - -
4. Strivire x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
5. Fractură x x - - - - - - x x x x x x x - - x - - - x
6. Arsură: - termică x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
- chimică x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
7. Amputaţie - - - - - - - - - x x x x x x x - - - - - x
8. Leziuni ale organelor - - x - x x x x - - - - - - - - - - x - x x
interne
9. Electrocutare - - - x x x - - - - - - - - - - - - - - - x
10. Asfixie - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
11. Intoxicaţie - acută - - - x x x x x - - - - - - - - - - - - x x
- cronică - - - x x x x x - - - - - - - - - - - - x x
12. Dermatoză - - - x - - - - - - - - - - - - - - - - - -
13. Pneumoconioză - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
14. Îmbolnăviri respiratorii - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
cronice provocate de
pulberi organice şi
substanţe toxice iritante
(emfizem pulmonar,
bronşită etc.)

105
15. Astm bronşic, rinită - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
vasomotorie
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
16. Boli prin expunere la - - - x x x - - - - - - - - - - - - - - - x
temperaturi înalte sau
scăzute (şoc, colaps caloric,
degerături)
17. Hipoacuzie, surditate de - - - - - - - - - - - - - - - - - - x - - -
percepţie
18. Cecitate - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
19. Tumori maligne, cancer x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
profesional
20. Artroze cronice, periartrite, - - - - - - - - x x x x x x x - - - - - - x
stiloidite, osteocondilite,
bursite, epicondilite,
discopatii
21. Boala de vibraţii - - - - - x - - - - - - - - - - - - x - x -
22. Tromboflebită - - - - - - - - - x x x x x x - - - - - - x
23. Laringite cronice, nodulii - - - - x - - - - - - - - - - - - - - - - -
cântăreţilor
24. Astenopatie acomodativă, - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
agravarea miopiei existente
25. Cataracta - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
26. Conjuctivite şi - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
keratoconjunctivite
27. Electrooftalmie - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
28. Boala de iradiere x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
29. Îmbolnăviri datorate - - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - -
compresiunilor şi
decompresiunilor
30. Boli infecţioase şi x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
parazitare
31. Nevroze de coordonare - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -
32. Sindrom cerebroastenic şi - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -
tulburări de termoreglare
(datorită undelor
electromagnetice de înaltă
frecvenţă)
33. Afecţiuni psihice - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -
34. Alte consecinţe

106
Sursa: Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei

107
 ANEXA 3

S CALA DE CO TARE A G RAVITĂŢI I ŞI PRO BABI LI TĂŢ II

CONSECINŢELOR ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC

ASUPRA ORGANISMULUI UMAN

CLASE DE
GRAVITATE GRAVITATEA CONSECINŢELOR
CONSECINŢE
1 NEGLIJABILE  consecinţe minore reversibile cu incapacitate de muncă pre-vizibilă
până la 3 zile calendaristice (vindecare fără tratament)
2 MICI  consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă de 3 –
45 zile care necesită tratament medical
3 MEDII  consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă între
45 – 180 zile care necesită tratament medical şi prin spitalizare
4 MARI  consecinţe ireversibile cu o diminuare a capacităţii de muncă de
minimum 50 %, individul putând să presteze o activitate
profesională (invaliditate de gradul III)
5 GRAVE  consecinţe ireversibile cu pierdere de 100 % a capacităţii de muncă,
dar cu posibilitate de autoservire, de autoconducere şi de orientare
spaţială (invaliditate de gradul II)
6 FOARTE  consecinţe ireversibile cu pierderea totală a capacităţii de muncă, de
GRAVE autoservire, de autoconducţie sau de orientare spaţială (invaliditate
de gradul I)
7 MAXIME  deces
CLASE DE
PROBABILITATEA CONSECINŢELOR
PROBABILITATE
(frecvenţa probabilă de producere a consecinţelor)
EVENIMENTE
1 EXTREM DE extrem de mică
RARE P > 10 ani
2 FOARTE RARE foarte mică
5 ani < P < 10 ani
3 RARE mică
2 ani < P < 5 ani
4 PUŢIN medie
FRECVENTE 1 an < P < 2 ani
5 FRECVENTE mare
1 lună < P < 1 an
6 FOARTE foarte mare
FRECVENTE P < 1 lună

107
 ANEXA 4
G RILA DE EVALUARE A RISCURILO R
CO MBINAŢI E ÎNTRE G RAVITATEA CO NSECINŢE LO R ŞI
PRO BABI LI TATE A P RO DUCERII LO R

CLASE DE PROBABILITATE
1 2 3 4 5 6

FRECVENTFOARTE
EXTREM DE RAR

FOARTE RAR

FRECVENT
1 an < P < 2 aniPUŢIN FRECVENT
RAR
5 ani < P < 10 ani

1 lună < P < 1 an

2 ani < P < 5 ani
GRAVITATE
CLASE DE

P < 1 lună
P > 10 ani

CONSECINŢE

7 MAXIME DECES (7,1) (7,2) (7,3) (7,4) (7,5) (7,6)

6 FOARTE INVALIDITATE (6,1) (6,2) (6,3) (6,4) (6,5) (6,6)

GRAVE GR. I

5 GRAVE INVALIDITATE (5,1) (5,2) (5,3) (5,4) (5,5) (5,6)

GR. II

4 MARI INVALIDITATE (4,1) (4,2) (4,3) (4,4) (4,5) (4,6)

GR. III

3 MEDII ITM 45 – 180 (3,1) (3,2) (3,3) (3,4) (3,5) (3,6)

ZILE

2 MICI ITM 3 – 45 (2,1) (2,2) (2,3) (2,4) (2,5) (2,6)

ZILE

108
 CLASE DE PROBABILITATE

1 NEGLIJABILE (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6)

ANEXA 5

S CALA DE ÎNCADRARE A NIVELU RILO R DE

RISC/ SECURITA TE

NIVEL DE CUPLUL NIVEL DE

RISC GRAVITATE - PROBABILITATE SECURITATE
1 MINIM (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1) 7 MAXIM

2 FOARTE (2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1) 6 FOARTE

MIC MARE
3 MIC (2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) (7,1) 5 MARE

4 MEDIU (3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) (7,2) 4 MEDIU

5 MARE (4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3) 3 MIC

6 FOARTE (5,6) (6,4) (6,5) (7,4) 2 FOARTE

MARE MIC

7 MAXIM (6,6) (7,5) (7,6) 1 MINIM

109
 ANEXA 6

FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ

UNITATEA: …………………... NUMĂR PERSOANE EXPUSE:……..

FIŞA DE EVALUARE A
SECŢIA:……………………….. DURATA EXPUNERII:……………….
LOCULUI DE MUNCĂ ECHIPA DE EVALUARE:……………
LOCUL DE MUNCǍ:…………

PROBABILITATECLASA DE
CONSECINŢA MAXIMĂ

CLASA DE GRAVITATE
PREVIZIBILĂ
COMPONENTA FACTORI DE FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE
NIVEL
SISTEMULUI RISC A FACTORILOR DE RISC
DE RISC
DE MUNCĂ IDENTIFICAŢI (descriere, parametri)

0 1 2 3 4 5 6
…

110
 ANEXA 7

F IŞA DE MĂSURI P ROP USE

FIŞA DE MǍSURI PROPUSE

NIVEL MĂSURA PROPUSĂ
Nr. LOC DE MUNCĂ/
DE
crt. FACTOR DE RISC Nominalizarea măsurii Competenţe/răspunderi Termene
RISC
…

111
 ANEXA 8

O RDINEA IERARH ICĂ

A MĂS URILO R DE PREVENIR E

MĂSURI PRIMARE (măsuri de ordinul întâi)

ELIMINAREA RISCURILOR
RISC OM
MĂSURILE TREBUIE SĂ ACŢIONEZE DIRECT ASUPRA
SURSEI DE FACTORI DE RISC
(PREVENIRE INTRINSECĂ)
MĂSURI SECUNDARE (măsuri de ordinul doi)
IZOLAREA RISCURILOR

RISC OM FACTORII DE RISC PERSISTĂ, DAR PRIN MĂSURI DE

PROTECŢIE COLECTIVĂ SE EVITĂ SAU DIMINUEAZĂ
ACŢIUNEA LOR ASUPRA OMULUI
MĂSURI TERŢIARE (măsuri de ordinul trei)
EVITAREA RISCURILOR

RISC OM INTERACŢIUNEA DINTRE FACTORII DE RISC ŞI OM SE

EVITĂ PRIN MĂSURI ORGANIZATORICE ŞI
REGLEMENTĂRI PRIVIND COMPORTAMENTUL
MĂSURI CUATERNARE (măsuri de ordinul patru)
IZOLAREA OMULUI

RISC OM LIMITAREA ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC SE FACE

PRIN PROTECŢIE INDIVIDUALĂ

112