Virusurile

Virusurile sunt entităţi infecţioase, pot provoca boli (viroze) la plante,

animale sau om. Nu au structură celulară, nu au metabolism propriu şi nu se pot
autoreproduce.
Sunt alcătuite din înveliş numit capsidă alcătuit din proteine şi un miez numit
genom viral alcătuit din ADN sau ARN.

Atunci când genomul viral este ADN virusurile se numesc

dezoxiribovirusuri (ca de exemplu bacteriofagul), iar când acesta este ARN,
virusurile se numesc ribovirusuri (ca de exemplu virusul mozaicului tutunului).

Virusurile pot avea diferite forme:

- sferică (virusul gripal), paralelipipedică (virusul variolei), cilindrică (virusul
mozaicului tutunului), cireaşă cu coadă (bacteriofagul - virus care infectează
bacterii).

Virusurile se pot găsi în trei stări:

1. virion – alcătuit din capsidă şi genom viral, unitatea morfofuncţională a
virusurilor,
2. virus vegetativ – virionul fără capsidă, deci genomul viral,
3. provirus – genomul viral integrat în cromozomul celulei gazdă.

Multiplicarea virusului se face numai în celula gazdă conducând astfel la liza

acesteia.