,.INTEXNAUCA" S.A.

Licen{I seria A MMII Nb041611 de la 12.03.2013

EXPERTIZA TEHNICA

Servicii de expertizare tehnici

a podurilor rutire amplasate pe str. Ismail, bd. Grigore Vieru,
str. Mihai Viteazrrl, or. Chiginiu

Raport de expertizl tehnici

a podului rutier amplasat pe str. Mihai Viteazul, or. Chiginlu

Director general V. $androvschii

,,INTEXI\AUCA" S.A.

Expert tehnic
Certificat seria 2018-ET, n
din 08.02.2018

Ex.nr. / Obiect nr.44ll8- 35/2018 ET

cHr$rNAU 2018
 BIROUL DE CERCETARI $I PROIECTARI
.,INJPROIECT'' S.R.L.
Licenfa seria A MMII nr.022083 din 11.08.2006

EXPERTIZA TEHNICA

Servicii de expertizare tehnicl

podurilor rutire amplasate pe str. Ismail, bd. Grigore Vieru,
str. Mihai Viteazul, or. Chiginiu

Raport de expertizi tehnicl

a podului rutier amplasat pe str. Mihai Viteazul, or. Chiginlu

Raportul este intocmit in conformitate cu normele gi regulile in

construcfii in vigoare.

Manager gef A. Cecan

Inginer gef A. Sirghi

Expert tehnic A. Cecan

certificat seria 2018-
din 08.02.2018

ae n o'B.ot.to t I Ptni le os'otj!g!!

Ex.nr. / Obiect nr.44ll8- 35/2018 ET-9/18

cHr$rNAu 2018
 CUPRINS

Nr. Denumirea comoartimentului Pagina

1. DATE GENERALE 4
) INTRODUCERE 5
3. CONTINUTUL LUCRARILOR DE EXPERTIZA J-/
4. DESCRIEREA PODULUI 7-tl
5. ANALIZA DOCUMENTATIEI TEHNICE EXISTENTE 11
6. STAREA TEHNICA ACTIUALA A PODULUI tL-17
7. MASURARI SI STUDII t8-23
8. EVALUAREA CAPACITATII PORTANTE 23-24
9. CONCLUZII SI RECOMANDARI 24-27
10. CONDITII DE INTRETINERE $I EXPLOATARE A PODULUI 28
11. PROGRAM DE MONITIRIZARE A COMPORTARII PODULUI SUB 29-30
TNFLUIENTA TRAFICULUI RUTIER
ANEXE
ANEXA 1 IJzura elementelor clii podului, ce influenteaz[ conditiile de circula{ie 31
ANEXA 2 Piese desenate 32-67
ANEXA 3 Situatie de defecte 68-70
ANEXA 4 Asnecte foto relevante 7t-97
ANEXA 5 Ranort de incercdri nr. 960 din 26.11.2018 98-99
ANEXA 6 Ranort de incerciri nr. 9/18 din 22.10.2018 100
ANEXA 7 Caietul de Sarcini 101
ANEXA 8 Program pentru expertizarea tehnici a podului 102-104

ri
z
t
-<i

Exped tehnlc nr. 006

E
CECAru AT,EXANDRT,
F
rlll; l; Ft. C I ,4,7.8d
avlzulu" 44tr8 -35/2018 ET-9/18
a
o . l',' ',il19rs lrare
Mod Nr- sec. cootfl /, /,p,
0B.02.2{tS pln4 08.02.21?. Faza lPlan$alPlante
|%J E.r. l3ll04
z RAPORT
; DE EXPERTIZA TEHNICA B.C.P.
Intocmit Cecan 12.18 -: "INJPROIECT" S.R.L
 1. DATE GENERALE

1.1 .Denumire obiectiv: Servicii de expertizare tehnicd a podurilor

rutiere
pe str. Ismail, bd. Grigore Vieru, str. Mihai
Viteazul, or. Chigibdu

1.2. Denumirea lucrdrii: Pod pe str.Mihai Yiteazvl', or. Chiqindu

1.3. Amplasament: Or. Chiqindu, pod pe str. Mihai Yiteanil, peste

str. Albigoara qi rAul Bic

1.4. Beneficiar: ,,Direclia Generald Transport Public qi Cdi de

Comunic a\ie", or. Chigindu

1.5. Elaborator general de

expertizdtehnicd: S.A. ,,INTEXI\TAUCA"

1.6. Elaborator expertizdtehnici: B.C.P.,,INJPROIECT" S.R.L.

1.7 . Temade argumentare Starea tehnicd nesatisf6cdtoare a podului,

c onform examindr ii vintale

L
z
t
.:

L
)6
Expert, tehnlc nr. OOG
C)
v) CECAiq AI,EXANDIIL,

F
z
t 2ffi, ,ltt tx i; Plansa
lfela00 02.2A, pfnr rr 08.0r.?rt 44118 -3512018 ET-9/18
:
4
r@5al
Mod Nr. sec. Coala Jemnal DqIA
 z. INTnoDUCERE
Raportul de expertizd tehnicd, a podului amplasat pe str. Mihai Yiteantl din or.
Chigindu, a fost intocmit de cdtre B.C.P. ,,INJPROIECT" S.R.L., inbaza Contractului
nr.44ll8 -3512018 - 9/18 din 10.10.2018, incheiat cu SA,,INTEXI{AUCA".
Lucrdrile de expertizd au fost efectuate in conformitate cu Programul pentru
expertizatehnicd a podului, intocmit inbaza Caietului de sarcini din Documenta{ia de
licitalie nr. 18/03859 din 11.09.2018.
Podul expertizat a fost dat in exploatare in anul 1974 qi este destinat circulaliei
rutiere qi de pietoni. Durata de exploatare a podului depdgegte 44 ani, pe parcursul
cdrora, sub acliunea factorilor climaterici gi dinamici, elementele constructive au
cdpdtat defecte gi deteriordri, incAt caracteristicile lor func{ionale nu mai corespund
cerinlelor siguranlei circulaliei rutiere gi de pietoni in construclii in vigoare.
in temeiul necesitilii asigurdrii siguranlei qi continuitdlii circulaliei rutiere qi de
pietoni pe parcursul anului, Beneficiarul, a solicitat prin licitalie publica, efectuarea
lucrdrilor de expertizd,tehnicd a podului.
Scopul expertizei tehnice a podului consti in evaluarea stdrii tehnice, cu
intocmirea concluziilor gi recomanddrilor corespunzdtoare, pentru elaborarea
proiectului de repara{ie, conform cerinleleor normativelor in construclii in vigoare.
La momentul efectudrii expertizei tehnice podul se afla in exploatare, gestionat la
intrelinere de i.M. Regia,,EXDRUPO".
La lucrdrile de experti.tzd tehnicd a podului a fost implicat Centrul de incercdri al
Institutului de Cercetdri $tiinlifice Construclii ,,INCERCOM" pentu testari de beton.
Expertiza tehnicd a podului a fost efectuatd in octomrie-decembrie an.2018, in
conformitate cu prevederile documentelor normative in construclii in vigoare.

3. CONTINUTUL LUCRARILOR DE EXPERTIZA

3.1. Lucriri pegititoare
- Familiarizarea cu documentalia disponibild, referitoare la structura podului;
- Identificarea gi colectarea documentaliei tehnice a podului (proiect, documentalie
de execulie, intrelinere) in arhive disponibile (beneficiar, proiectant, antreprenor);
- Studiere a gi analizamaterialelor de arhiv6, privind expertizele tehnice anterioare;
- Studiere a Si analiza rapoartelor tehnice anterioare, privind testarea podului;
- Pregdtirea (examinarea, controlul) instrumentelor gi echipamentelor de mdsurare;
- intocmirea Programului de lucrdri privind experlizarea tehnicd a podului;
- Informarea autoritdlilor locale privind inceperea lucrdrilor de inspectare.
L:
z
; 3.2. Lucriri in teren
;
Calea podului:
- inspectarea pbrlii carosabile, in vederea determindrii degraddrilor imbrdcdmin{ii
rutiere, evaluarea stdrii tehnice a imbr[cdmintii;
d - Inspectarea trotuarelor gi a parapetelor de siguranld;
- Determinarea prin mdsuriri a gabaritului de libera trecere gi a dimensiunilor
F elementelor g :'
F
o
a apelor de
ier pe pod

!
z qrrzrrtsr .j
Planga
12.18 'l
_ 44n8 _ 35/2018 ET-9/18 5
l.l-ul[a a 08.02.?!:
uaIa.-
 - Inspectarea dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilatalie, evaluarea
funclionalitfiii 1or, mdsurarea deschiderii rosturilor;
- Determinarea instrumentald a cotelor de nivel a cdii podului (deasupra pilelor qi
la mij locul deschiderilor).
Suprastructura podului:
- Inspectarea suprafelei vdzute a grtnzllor portante din beton armat pretensionat 9i
a rostrurilor de imbinare dintre ele, privind determinarea fisurilor, degraddrilor,
infiltraliilor de apd gi a eflorescenlelor betonului. Toate defectele constatate se
mdsoar6, se schileazi gi se fotografiazd;
- DeterminarearezistenJei la compresiune a betonului prin metode nedestructive;
- Mdsurarea ad6ncimii de carbonatare a betonului prin metode chimice;
- Determinarea dimensiunilor grinzilor portante qi a nodurilor dintre ele;
- Determinarea instrumentald a cotei tdlpii de jos a grinzilor in trei puncte pentru
verificarea valorii contrasdgelii / sdgelii.
Infrastructura gi aparatele de Yeazem2
- Determinarea gi schilarea degraddrilor gi deteriordrilor pe suprafelele stAlpilor,
capitelurilor, riglelor, neryurilor, cuzinelilor pilelor intermediare ;
- Inspectarea cu schilarea degradirilor gi deteriordrilor riglelor, cuzinelilor 9i
zidurilor de gardd a culeelor;
- Inspectarea cu schilarea degraddrilor gi deteriordrilor st6lpilor, cuzinetilor,
nervurilor riglelor, nervurilor riglelor, consolelor stAlpilor de iluminat la pile;
- Determinarea rezistenJei reale la compresiune a betonului stAlpilor qi riglelor prin
metode nedestructive;
- Mdsurarea ad6ncimii de carbonatare a betonului prin metode chimice;
- Determinarea prin mdsurdri adimensiunilor elementelor culeelor qi pilelor;
- Verificareapoziliei in plan vertical a stdlpilor pilelor;
- Determinarea instrumentall a cotei riglei pilelor;
- Inspectarea aparatelor de reazem gi a zonelor adiacente, privind existenla
degradirilor gi deteriordrilor.
Racordarea podului cu terasamentul rampelor de acces:
- Inspectarea pdrlii carosabile, in vederea determinirii degradirilor 9i deteriordrilor
imbricSminlii rutiere, evaluarea stdrii tehnice a imbrdcdmintrii;
- Determinarea prin mdsurdri a dimensiunilor geometrice ale ciii 9i a
terasamentului pe rampele de acces;
- Inspectarea parapetelor de siguranld rutierd;
- Inspectarea acostamentelor qi a trotuarelor pe rampele de acces;
- Determinarea instrumentald aprofilului longitudinal al pd(ii carosabile;
- Inspectarea scdrilor de serviciu pe ta\unil terasamentului;
- Inspectarea lucrdrilor de protec{ie a suprafe{elor taluzurilor terasamentului.
Spafiul de sub pod:
- Determinarea prin mdsurdri a indllimii de liberd trecere pe sub pod pe strada
Albisoara, Cantonului gi liniile de cale feratd;
- Inspectarea- privind amenajarea lui, organ\zatea evacudrii
- pluvi
apelor
- Inspect uprafelelor taluzurilor sferturilor de con.
ln proces ff r fotografiate cele mai importante degraddri.

' , 44118 -3s12018 ET-9/18

 3.3. Lucriri in birou
in cadrul lucrdrilor de birou au fost efectuate:
- Prelucrarea datelor de inspectare, cu intocmirea desenelor in conformitate cu
mdsurdrile efectuate,reprezentarea graficd a degraddrilor qi deteriordrilor depistate;
- Anal\za r ezultatelor mdsurSri I or in strumental e ;
- Analiza degraddrilor qi deteriordrilor constatate, privind influenla lor asupra
capacitdlii portante, durabilitdtii gi siguranlei rutiere gi de pietoni;
- intocmirea tabelelor cu descrierea situa{iei de defecte;
- Evaluarea capacitdlii portante a structurii de rezistenld;
- Determinarea stdrii tehnice generale a podului;
- Elaborarea mdsurilor gi soluliilor pentru remedierea defectelor;
- intocmirea Raportului de expertizdtehnicd a podului.

Expertiza tehnici a podului a fost efectuatd in conformitate cu legislalia qi

reglement6rile tehnice in vigoare in Republica Moldova, inclusiv:
- Regulamentul privind expertizatehnicd in construclii, HG nr.963 din 16.08.2016;
- CP D.O2.O4-2014 ,,Ghid de evaluare a stdrii lucrdrilor de artd pe baza
func{ionalititrii".
- CHzlI 3 06. 07-S 6,,Mocrrr z rpy6u. llpanuna o6cneAon a:auir, n varrbrranuit" ;
.

- BCH 4-81 ,,I4ncrpyrqux rro npoBeAeHulo ocMorpoB MocroB vI rpy6 Ha

aeroNao6zJlbHblx,4oporax" ;
- ,,IrIHcrpyKrILrr rro Ar.rarHocruKe MocroBbIX coopyxenuit Ha aBToAopotax".
- Mero4r{r{ecKve peKoMeHAarJvru rro opraHI43aIIIlI4 vr LrcrrbrraHLrfl MocroBbIX
coopyxeH uir sa asroNIo6rJIbHbIX Aoporax, OAM-2 1 8. 4. 0 0 1 -2 00 8 ;
- ,,PyroBoAcrBo rro orIeHKe rpaHcrloprHo-sKclrnyarallzoHHoro cocro.fiHl4t{
MocroBbIX KoHcrp yrc:quir" P ocanro4op, Mocr Ya - 200 4 ;
- BCH 24-88,,TexuzuecKr4e rrpaBtrna peMoHTa LI coAepx{aHr4s. aBToAopor,,
- CHufI2.05.03-84* (cu modificdri) ,,Mocrn u rpy6u".

Prezentul Raport de expertizd tehnici a podului, intocmit in baza tezriltatelor de

inspectare a podului, a fost editat in cinci exemplare, plus varianta electronicd pe CD.
Patru exemplare gi varianta electronicd pe CD se transmit Beneficiarului, iar un
exemplar rdmdne in arhiva elaboratorului de expertizd.

4. DESCRIEREA PODULUI
4.1. Numerotarea gi orientarea elementelor constructive ale podului
in prezentul Raport, numerotarea gi orientarea elementele constructive a podului, a
fost adoptatd in conformitate cu proiectul inilial, dupd cum urmeaz6:
- inceputul podului-racordarea cu rampa de acces din direc{ia str. $tefan cel Mare;
- SfArgitul podului - racordarea podului cu rampa de acces spre strada Petricani;
- in lungul podului - direc{ia de la incepupul spre sfdrqitul podului;
- Partea stdngd qi partea dreaptd a podului - cu privirea spre sfrrgitul podului;
-Secliune_a rulQnga la dreapta, cu privire spre sfdrgitul
podului;

(suprast 0;

$oeneiiiil ,4.7.94
izula, .r

': 44118 - 35/2018 ET-9/18

 - Grinzile suprastructuri - grinda I, 2, 9, 10, de la stdnga la dreapta, in
de schiderea core sp urlzdto arc;
- Infrastructura, de la inceputul podului - culeea 1, pila 2, ....... pila 9, culeea 10;
- Aparatele de reazem, cuizinelii capdtdnumdrul grinziirezemate pe culee ori pild;
- Rosturile de dilata{ie pe carosabil capdtdnumdrul culeei/pilei corespunzdtoarc;
- Sistemul de altitudine absolut.
4.2. Ctacteristici generale ale podului.
Podul expertizat reprezintd un pod urban, amplasat pe strada Mihai Viteazul din
or. ChiginSu, destinat circulaliei rutiere gi de pietoni la traversarea denivelatd a
strdzilor Albigoara gi Cantonului, a liniei de cale feratd Chiqindu-Ungheni-Iaqi, a trei
linii de cale feratd de importan\d locali gi a albiei rAului Bic. Podul a fost proiectat in
anul1972 de cdtre compania ,,Dneproghiprotrans" gi dat in exploatare in anul I974.
Normele de proiectare a Podului:
- cHull lf,.-n.7-62,,Mocrn u rpy6sr. Hoprvlbr rpoeKrr4poBaHvIA";
- CH 200-62,,TexuuuecKlre ycnoBlrr rpoeKTllpoBaHr4fl. xcene3HoAopolGblx,
aBroAopox{Hblx r4ropoAcKllx Mocron u rpy6" ;
- CH 365-67,,yKa3anvrfl rro [poeKrlrpoBaHl{ro xereso6eroHHblx vr 6eroHnrrx
X9JIS3HOAOp9XH6IX, aBToAopO)KHbIX I4 ropoAcKI{X MocTOn u rpy6".
Sarcinile de calcul a podului: H-30 + pietoni pe trotuare 400 kglm', HK-80'
Normele actuale de proiectare a podului: NCM D.02.01-2015, CP D.02.08-2014'
CHufI 2.05.03-84, CP D.02.LI-20I4, CHralI II-7-81, CP D.02.10:20I6, cu sarcinile
de calcul a podului A1l+pietoni pe trotuare 400k{m2, HK-80.
Categoria tehnicd a strdzii Mihai Viteazul constituie o magistral[ de interes
sectorial, cu gase benzi de circulaJie rurtierd qi doud trotuare pentru pietoni.
Clasa de importan\dapodului este CC- 2, cunivel de importanli normal.
Intensitatea seismicd a terenului de amplasare a podului este de 7 grade-
in plan podul este amplasat in aliniament gi intersecteazdobstacolele traversate sub
unghi de 50-53". profilul longitudinal al cdii podului este realizatd in curb[ convex6,
o/oo,Ia
cu panta variabild in deschideri, de Ia 41,5 Yoo,la inceput de pod, pdni la 3,90
sfAiqit de pod. Pantele transversale a carosabilului constituie 18,9+11,5o/oo.
Lungimea totali a podului este de 311,18 m, cu noud deschideri, dupi schema
staticd de 9x33,00m, simplu rezemate.
Ldlimea totald a podului este de 26,03m.
indllimea podului variazd, de la 5,00m p6n6la 14,00m.
4.3. Calea podului.
CaIeapodului, cu 151imea totald de 26,03m. cuprinde partea carosabild, cu 16!imea
de 21,05m, pentru circulalia vehiculelor pe gase benzi (c6te trei in sensuri diferite), 9i
trotuare pe ambel e pdr\i, cu 161imea util6 de 2,07m (dupd proiect 2,25m), fiecare.
Trotuarele sunt realizate din elemente prefabricate din beton armat, care totodatd
alc6tuiesc Ai parapetele de siguranld de tip rigid a circula{iei rutiere, cu indllimea de
cca 0,44m. La mirginea trotuarelor sunt prevdzvte parapete de siguranJd a pietonilor,
cu indltimea de 1,lbm, realizate din elemente de metal profilat (zdbrele verticale din
platbande, cupri 'u") cu strat de proteclie anticorozivd.
imbrdcamint beton asfaltic, grosimea dupi Proiect de
5cm, hidroizolant (strat proteclie din b' a' 4cm'
mem cm din beton) a suprastructurii portante.

44tr8 - 35/2018 ET-9/18

 imbrdcdmintea trecerii pe trotuar este din beton asfaltic cu grosimea2+3cm.
Carosabilul podului, deasupra pilelor gi culeelor este intreruptd de rosturi de
dilatalie, acoperite cu lird din tabla zincatd qi etanqatd cu bandd elasticd gi poroas6,
pentru evacuarea apelor, gi amenajate cu muchii executate din beton armat la
suprafala carosabilului, ranforsate cu corniere din o{el.
Deasupra pilelor intermediare sunt amenajate cdte doud rosturi de dilatalie din
cauza ridicirii nervurii riglei pilei ("n ldlimea de 90cm) Ia nivelul suprafelei
carosabilului, intre capetele suprastructurilor me gie qe.
Colectarea gi evacuarea apelor pluviale de pe pod se realizeazd" prin intermediul
pantelor transversale gi a gurilor de scurgere din o!el.
Pe stfinga podului, sub placile trotuarelor, sunt amplasate relelele electrice 9i
telefonice, cu niqe de inspectare, la fiecare pi16, iar pe dreapta podului, relelele
electrice sunt amplasate pe trotuar, l6ngd parapetul pietonal. Pentru iluminatul cdii
podului sunt montali st6lpi din o!el, pe consolele nervurilor riglelor pilelor.
4.4. Suprastructura.
Grinzile de rezistenfi. Elementele portante aIe suprastructurii, in fiecare
deschidere, reprezintd c6te l0 grinzi prefabricate din beton armat pretensionat, cu
secliunea transversala de profil dublu ,,T". Grinzile suprastructurii au lungimea de
33,00m, indl{imea de 1,70m, 161imea la nivelul pldcii de 1,80m (grinzile intermediare)
9i de 1,94m (grinzile marginale) qi sunt confeclionate dupi Proiectul tip
,,YHuQuqr4poBaHHbre npeABaplrrenbHo HanpnKeHnrre x.6. lponerHble
crpoeHkrs' Ha
aBroAopolr(Hbrx r4 ropoAcKr4x Mocron. Cepras 3.503-12, cuNr. inv. 384127, an.1969",
calculate la sarcinile H-30 + pietoni pe trotuare 400 kdm" HK-80.
Distanla dintre nervurile grinzilor de rezistenlb, in transversalul podului, este de
2,50 m, qi constituie distan{a maximd recomandatd de proiectul tip.
Conlucrar ea grinzrlor este asiguratd prin intermediul nodurilor din beton armat,Ia
nivelul pldcilor grinzilor, cu 161imea de 0,70m.
Supiastructurile I-2,2-3,3-4,4-5 gi 5-6 sunt alcdtuite din 8 grinzi intermediare qi
2 marginale, iar suprastructurile 6-7,7-8,8-9 gi 9-10, sunt alcdtuite din l0 grrnzi
intermediare, ca unnare consolele grinzilor marginale au fost alungite pe gantier cu
beton armat, cu ld{imea de pdnd la 0,30cm, pentru acoperirea mustSlilor de armaturd.
Hidroizolafia suprastructurii. Hidroizolalia suprastructurii podului este realizatd
pe suprafala de sub imbrdcdmintea pe$i carosabile qi reprezintd o membrand din treei
iolii (grosimea tota16 de lcm), agternute prin incleere pe stratul de egalizare din beton
(grosimea 3cm) gi acoperite cu un strat de proteclie din beton armat (grosimea 4cm).
Sub trotuare hidroizola\iareprezintl, o pantd de scurgere din mortar de ciment, pe
suprafala cdreia sunt aplicate prin ungere doud straturi de mastic bituminos.
Aparatele de reazem. Fiecare din grinda suprastructurii reazemd la un capdt pe
aparat de rcazem fix ( doud tdlpi tangenliale din metal), iar la celdlalt capdt pe aparat
d" ,"ur"^mobil (pendul din metal cu tdlpile de jos qi sus), de construclie tipicd.
4.5. Infrastructurta. Ifrastructura podului cuprinde doud culee (1 9i 10),
amplasate la capetele podului qi opt pile intermediare (2:9), fundate indirect.
Culeea 1 este structuratd in conformitate cu recdmanddrile proiectului tip cu
num6rul de i I podului, reprezintd un cadru format dintr-
: -. ,- -.----,^ ^: 4--^-^..^--.^^+2 1^ ^^.-+^^
gi impreunali la pafiea
un st6lp verti.c i in radier comun

xJsrfil FJ

a avllulu" ., 44^B -3sr20rBET-9/18

 sunt legate impreundlapartea superioard cu o rigla, pentru rigidizarc transversalS. Pe
rigla culeei sunt amenajate zidul de gard6 qi cuzinelii.
Elevalia culeei este alcdtuitd din elemente din beton armat prefabricat qi imbinate
intre ele cu beton armaI, cu exceplia ctzinelilor, turna{i pe loc din beton armat.
Suprafelele riglei, cuzine{ilor qi aripilor zidului de gardd a culeei 1 au fost vopsite.
Fundalia culeei 1 constd din pilo{i din beton armat prefabricat, cu secliunea
transversal[ de 0,35x0,35m qi lungimea de 10,0 m, infip{i in teren prin batere p6nd la
rcfuz qi rigidizali la capuri cu un radier comun, din elemente prefabricate qi
monolitizate cu beton anrtat intre ele.
Culeea L0 este structuratS in conformitate cu recomanddrile proiectului tip cu
numdrul de inventar Nr. 44312 gi in lungul podului are doud rdnduri de piloli, unul
vertical qi altul inclinat, cu sec{iunea transversalS de 0,35x0,35m 9i lungimea de 14,0
m, incastrali in teren prin batere pAnd la refuz i la partea superioard cu
capiteluri separate. in transversalul podului, pil reuna{i cu rigla comund,
pentru rigidlzare. Pe rigla culeei sunt amenajate 6 9i cuzinelii.
Culeea este alcatuitd din elemente din beton armat prefabricat gi imbinate intre ele
cu beton armat, cu exceplia capitelurilor gi cuzine{ilor, turnali pe loc din beton armat.
Suprafelele riglei, cuzinelilor gi aripilor zidului de gard6 culeei 10 au fost vopsite'
Pilele intermediare 2+9 sunt proiectate individual, cu structuri asemindtoare, cu
exceplia st6lpilor, la care diferd indl{imea. ElevaJia pilelor, in transversalul podului,
reprezintd un cadru din doi stdlpi, incastrali in radiere separate qi incorona\i Ia pattea
superioari cu capiteluri, pe care rcazeml"o rig15, imbinatd rigid cu stAlpii.
Stdlpii pileloi sunt de formd circulard la exterior, cu diametrul de 1,40m, din beton
armatturnat pe loc. Capitelurile qi cuzinelii sunt din beton armat turnat pe loc.
Rigla pilei este rigidizatl. pe toatd lungimea, cu o nervurS din beton armat, cu
teli-* di 0,90m gi inatlimeapdnd la nivelul suprafelei pd(ii carosabile a podului.
Nervura riglei este rigidizatdcu cdte 6 aripi, de fiecare parte, din beton armat monolit.
fa capetele nervurii riglei sunt amenajate console, pentru rezematea st61pilor
metalici (AZOcmy de iluminat stradal, pe care sunt amenajate becuri gi ag[late in
consold fnele pentru circulaJia transportului electric. Suprafala stAlpilor, capitelurilor,
riglelor, cuzinelilor qi consolelor nervurilor riglei pilelor intermediare au fost vopsite.
Funda{ia pilelor consti din piloli din beton armat prefabricat, cu sec{iunea
transversala de 0,35x0,35m qi lungimea de 8,0:10,0 rlt, infipli in teren prin batere
p1nd,Iarcfuzgi rigidizali la capuri, cu radiere separate din b.a., pentru fiecare st6lp.
4.6.Rampele de acces. in limitele 161imii pdrtii carosabile, racordatea podului este
z organizatd prin intermediul pldcilor, cu lungimea de 8,00m, din b. armat, rezemate cu
t
.: un capdt pe zidul de gardd a culeei, iar cu celdlalt pe terasamentul rampei de acces.
Pe acostamente sunt amenajate trotuare cu imbrdcdminte din beton asfaltic.
4.7. Spafiul de sub pod. Podul expertizat intersecteazd denivelat strada Albigoara
in deschiderile 2-3 si3-4,r. Bic in deschiderea4-5, strada Cantonului in deschiderea
5-6, calea feratd de importan!6 internalionald Chigin[u-Ungheni-Iagi qi trei c6i ferate
de importanld locald in deschiderea 8-9. Unghiul de interseclie este de 50-53'.
pod,
SuL un teren de parcare auto ingrddit, iar in
deschidereaj geretd de vulcanizare gi deservire auto.
CECA]T A XAIqDRU
Domenii! h.4.7.8d
yIluftt.,u
:l
I
lr 44118 - 35/2018 ET-9/18
 Sferturile de con a terasamentului ocupd parlial spa{iul deschiderii l-2 $1
totalmente spa{iul deschiderii 9-10. Suprafe{ele sferturilor de con sunt protejate cu
pl6ci prefabricate din beton armat, cu dimensiunile de 49x49x10cm.

5. ANALTZA DOCUMENTATIEI TEHNICE.

Proiectul inilial gi documenta\ia de executafe apodului lipsesc.
in anul 2005 podul a fost supus lucrdrilor de expertizare tehnic6, de cdtre F.$.P
,,LINIVERSINIJ", in cadrul Direcliei de Stat pentru Verificarea gi Expertizatea
Proiectelor gi Construc{iilor, la solicitarea Direcliei Generale Transport Public 9i Cdi
de Comunicalii din mun.Chiqindu.
inbaza materialelor de expertizare a fost intocmit ,,Raportul de expertizdtebnicd
rtr.907-09-05IT din25.10.2005 a podului de pe str.Mihai Yiteazul, mun.Chiqindu", in
care au fost men(ionate urmdtoarele concluzii privind starea tehnicd a podului qi
recomanddri privind regimul de exploatare:
- Starea tehnicd generald a podului este nesatisfdcdtoare, cu lipsa lucrdrilor de
urm6rire permanentd a comportdrii podului pe perioada de exploatare, neefectuareala
momentul oportun a lucrdrilor de intreJinere gi reparaJii periodice, care contribuie la
aparilia gi dezvoltarea defectelor gi reduc func{ionalitatea gi durabilitateapodului;
- Capac\tateaportantd a podului asigurd acliuni temporare a sarcinilor cu clasa de
incircare A11 qi HK-80;
- Sunt necesare lucrdri de repara{ie a podului.
Pe parcursul exploatdrii ulterioare a podului, inbazarecomanddrilor din Raport, au
fost disfundate qi completate cu grStare gurile de scurgere a apelor pluviale, reparate
elementele de acoperire a rosturilor de dilatalie, inlocuit stratul de asfalt pe carosabil
qi trotuar, vopsit parapetul pietonal.

6. STAREA TBHNICA ACTUALA A PODULUI.

6.1. Metodologia de examinare.

Date generale. Examinarea elementelor constructive a podului s-a efectuat prin
analizagiiompararea datelor de inspectare vintal6, gi a mdsurdrilor instrumentale.
in teren au fost examinate in detaliu toate elementele accesibile a podului.
Pentru a preciza parametrii geometrici a podului gi a determina amplasamentul
elelementelor in plan qi in profil longitudinal au fost efectuate mdsurdtori
instrumentale gi ridicdri topogeodez\ce.
Cu scopul de a obline o imagine clard, privind starea tehnicd actualS a podului, au
fost intocrnite diverse schile gi desene necesare, aspecte reprezentative privind
lucrarea, defectele importante sunt reptezentate in imagini foto'
Pebazadefectelor constatate a fost intocmit6 Situalia de defecte.
Prin aplicarea metodelor mecanice nedistructive a fost determinatd rezistenta reald
la compresiune a betonului din structura de rezisten\d a podului.
Pentru evaluarea fiabilitSlii stratului protector al armaturii elementelor de
rezistenld a atd adAncimea de carbonatare a betonului.
Verificarea efectuatd prin metodaftzico-cimicd'
Mdsurdr e cu mijloace de misurare adecvate'

Domenii 5b.4.7.8c
, utrutua i.j
ll
_ i' 44nt - 35/2018 ET-9/18
 Stabilirea st[rii tehnice a podului. Analiza tuturor deficienlelor 9i degradlrilor,
constatate in cadrul inspectdrii podului, a fost efectuatd in concordanld cu normele 9i
instrucliunile in vigoare: CHr4II3.06.07-86, BCH4-81,,,Vllr'crpyKllr{f, rlo AI'IarHocrI4Ke
MocroBbIX coopyx euuir Ha aBroMo6ulrnrrx Aopolax", CP D .02.04-20 I 4 -
Starea tehnicd generald a podului a fost evaluatd din punct de vedere al siguranlei
circulaliei, capacitilii portante gi durabilitefi.
ir, .ot.rpundere cu modul de evaluare generalS a stdrii tehnice a podului qi de
planificare a lucrdrilor de reparalie, estimarea stdrii tehnice pe bazd de funclionalitate
a podului este clasatd la una din cele cinci categorii de stare:
A - Stare foarte bund, in care lucrarea prezintd degraddri gi deficienle minore, care
nu au tendinld de evolulie;
B - Stare bun6, in care lucrarea prezintdunele deficien{e gi un inceput de degradare
cu tendinla de evolulie in timP;
C - Siare satisf[cdtoare, in care elementele constructive prezintd degraddri vizibile
pe zone intinse cu tendinla de afectate a capacitdlii portante;
D - Stare nesatisfbcStoare, in care elementele coonstructive sunt intr-o stare
avansatd de degradare;
E, - Stare critic6, in care lucrarea nu asigurd condiliile minime de sigutantd a
circulaliei.
Evaluarea stdrii tehnice, pentru pod in ansamblu, se ea dupd cea mai rea stare a
unui element de construcJie, care influenleazd condilile de circulalie pe pod

6.2. Defecte constatate la nivelul ciii podului.

La nivelut cdii podului au fost constatate urmdtoarele defecte 9i neajunsuri:
Partea carosabili.
6.2.1.1 ipsa benzilor de sigurandl6ngd parapetele de siguranld (l6ngd trotuare).
6.2.2. imbrdcdminte din beton asfaltic cu fisuri qi crdpSturi dispuse longitudinal qi
transversal gi deniveldri in zonarosturilor de dilatalie gi a gurilor de scurgere a apelor.
6.2.3. Parapet de siguranld cu indllimea sub limita cerin{elor normelor in vigoare.
6.2.4. Degradarea avansatd a betonului parapetului de siguran!6, cu dezvelirea 9i
coroziunea avansatd a armaturii.
Rosturi de dilata{ie.
6.2.5. Deformdri, deplasdri, desprinderi qi prdbugiri ale cornierelor din olel Ia
rosurilor de dilatalie, distrugerea qi cdderea lirelor de colectare a apelor, degradarea
betonului cu aparfia gropilor in zonarosturilor de dilataJie.
z Gurile de scurgere.
t 6.2.6. Coroziunea avansati a elementelor gurilor de scurgere, lungime insuficientd
a pAtniilor de scurgere la toate gurile, lips6 grdtar 3 buc6!i, aplicarea grdtarelor
neionforme (de ocazie), infiltrarea apelor pe la exteriorul gurilor de scurgere.
Trotuare.
d 6.2.7. Prezen\a denivel[rilor intre blocurile de trotuar, intre nervura riglei qi
blocurile de trotuar deasupra pilelor qi lipsa capacelor la niqele de inspeclie la re{elele
E de sub placa circulalia pietonilor.
ao 6.2.8. P a stratului de protecJie, coroziunea
profundda n brAul inferior'

rrrenii-
avlzutoi t
ii
I
44118 - 35/2018 ET-9/18
 6.2.10. Lipsa etangdrii rosturilor dintre blocurile trotuarului, ca rezultat apa
pluviala u$or se strecoard in spaliul de sub trotuar gi se prelinge pe grinzile marginale.
6.2.11. Degradarea avansatd cu desprinderi de beton a blocurilor de trotuar la
marginea consolei pldcii gi in zona de rezemare pe grinda suprastructurii, cu
dezvelirea qi distrugerea armaturii de coroiune, practic la toate blocurile.
Sistemul de iluminat stradal.
6.2.12. Degradarea pantei din mortar pentru scurgerea apelor 9i coroziunea
avansatd a metalului elementelor de fixare a st0lpilor electrici pe consolele nervurilor.
6.2.13. Degradarea stratului de proteclie a stAlpilor electrici din metal.

6.3. Defecte constatate la nivelul suprastructurii portante.

in cadrul lucrdrilor de examinare a suprastructurii podului au fost inspectate toate
grinzile prefabricate din beton armat pretensionat, nodurile de imbinare a grinzilot la
nivelul pl6.ilor, nodurile de alungire a consolelor grinzilor marginale executate din
beton armat turnat pe loc, nodurile de rezemarc a grinzilor 9i starea tehnicd a
aparatelor de reazem, precum $i mdsurarea deschiderilor rosturilor dintre capetele
grinzilor qi nervura riglei la pilele intermediare sau zidul de gard6la culee.
Lanivelul suprastructurii podului au fost constatate urmdtoarele defecte:
Grinzile de rezistenfd.
6.3.1. Pete uscate de culoare albicioasd pe suprafaJa plScilor qi nervurilor
grinzilor, suprapunerea petelor umede pe timpuri ploioase.
Petele uscate prezintd depuneri in urma descompunerii pietrei de ciment, aduse cu
apa din betonul nodurilor de imbinare a grinzrlor. Petele umede apar dupd vremurile
ploioase, in deosebi toamna, iama gi primdvarS, dupd topirea zdpezilot, cAnd este
incetinit procesul evapordrii apelor gi petele umede se suprapun pe petele uscate;
6.3.2. Imperfec{iuni geometrice la suprafa{a tdlpii ginzii in profil longitudinal,
apdrute din iauzautilizdrii cofrajului deformat. Defectul nu poate fi remediat 9i creazd
probleme la m6surarea valorii contrasdgeJii grinzii.
6.3.3. Multiple fisuri longitudinale, de diferitd lungime, pe suprafala betonului
pldcilor grinztlor $i pe supafa{a betonului dintre placi 9i nervurd, Ia capetele 9i in
deschiderea (traveea) grinzilor.
Aceste fisuri sunt de fortd, deschiderea cdrora nu depqeqte A < 0,10mm, iar
provanienla lor se explicd prin distan{a mare dintre grinzi de 2,50m (care face
hexibilS p16ca, cu grosimea de 15cm, intre grinzt), insificienla armaturii intre placa 9i
neryura grinzii, gi acliunea traficului rutier, sporitd semnificativ de gocurile
t.i
z (acceleralii verticale) apdrute la trecerea peste rosturile de dilatalie pe carosabil.
; Fisurile au apflrut in perioada de exploatare a grinzilor, sunt greu de observat, insd
;
odat6 cu inceperea perioadelor ploioase, apur petele umede pe suprafala betonului
fisurat, ca urnare a iegirii apelor din masa betonului pldcii grinzii;
6.3.4.Prezen\afisurilor oblice pe suprafala nervurii grinzli 4, la suprastructura 7-8-
!
6 Aceste fisuri sunt de fortd, strbbat secliunea de beton a nervurii gtinzii gi au
cd deschiderea A < 0,20mm. Provenien{a acestor fisuri poate fi explicatd prin insificienfa
E armaturii transv rinzii gi acliunea traficului rutier, sporiti
a
o semnificati ice) apdrute la trecerea peste elementele de
acoperire a carosabilb'

44n8 - 35/2018 ET-9/18

 Majoritatea f,rsurilor oblice sunt uscate, cu deschiderea curatd. lnsd doud din ele
sunt pline cu depuneri in ufina descompunerii pietrei de ciment.
Momentul apariliei fisurilor nu este cunoscut. Pentru aprecierea ca\zei apariliei
fisurilor qi a caracterului evolu{iei in timp, este elaborarat gi va fi rcalizat un program
de monitorizare a comportamentului grinzii sub influienla traficului rutier.
6.3.5. Caverne pe suprafala nervurilor grinzilor, cu addncimea de pAnd la 1cm,
apdrute in urma nerespectdrii tehnologiei de confeclionare a grirzilor.
6.3.6. $tirbituri de beton la brdul inferior a grinztlor, in zona giurilor de montare,
apdrute pe timpul desfdguririi lucririlor de construclie a podului.
6.3.7. $tirbituri de beton, pe suprafala grinztlor, cu dezvelirea 9i coroziunea
armaturii, preponderent la capetele grinzilor, canzate de nerespectarea tehnologiei de
execulie a grinzilor qi prelingerea apelor pe suprafe{ele grinzilor.
6.3.3. Pete de rugind pe suprafala betonului in niqa (adAncitura) ldcrimarului
consolei grinztimarginale, pe alocuri cu crdparea gi degradarea betonului qi armaturii,
in deschiderile I-2,2-3,3-4 qi 4-5. Catzaapariliei defectului este micgorarea grosimii
stratului de proteclie din beton a armaturii consolei grinzii, la executarea nigei
ldcrimarului gi fluxul de apd ce se prelinge pe consola grinzilor marginale.
6.3.9. Capete de grrnzi par\ia| innecate in pdmAnt, la majoritatea nodurilor de
rezemare a grinzilor pe pilele intermediare $i pe culee, iar Ia culeea 10 taluzul
terasamentului reazemd pe neryura grinzii, f,rind rezultatul lipsei lucrdrilor de
intrelinere. Grdmezile depdm6nt pe rigle sunt rezultatul acumuldrii prafului cdzut prin
deschiderile rosturilor de pe partea carosabild a podului.
6.3.10. Deformalia grinzitor suprastructurii, in numdr de 49 bucdli din 90 buc6!i,
cu sdgeli in valoare de p6n6 la 4,5cm, sub ac{iunea sarcinilor permanente.
Oeformatiile const atate sunt cauzate de pierderile, in timpul exploatdrii, a eforturilor
de pretensionare a grinzilot, iar suprastructura devine mai flexibild.
Nodurile monolitizate la consolele grinzilor marginale.
6.3.11. Degradarea betonului gi coroziunea avansatd a armaturii dezvelite a
consolelor alungite a grinzilor marginale la suprastructurile 5-6, 6-7,7-8,8-9 qi 9-10'
Defectul datoreazd calita1ii necorespunzdtoare a betonului, excesului de apd ce se
prelinge pe consol a grinziimarginale qi acliunea inghe!-dezgheJului repetat.
6.3.12. Armaturi frrd strat de acoperire, supuse procesului de coroziune avansatS,
amplasate pe alocuri in deschideri, cauzate de nerespectarea tehnologiei de execufie.
Nodurile de conlucrare intre grinzi.
6.3.13. Degradarea betonului gi coroziunea avansatd a armaturii dezvel\te, cauzate
de calitatea necorespunz6toare a betonului (porozitate excesivd), infiltrdrilor de apd 9i
acliunea inghe!-dezghelului repetat.
6.3.14. Armaturifbr6 strat de acoperire, supuse procesului de coroziune avansatd,
amplasate pe alocuri in deschideri, cauzate de nerespectarea tehnologiei de execulie.
Rosturi intre capetele ginzilor 9i nervura riglei'
e
6.3.15. Lipsa ieschidlrii la rostul de dilatalie, dintre capdtul grinzilor
(€
E 1 : t ,111 -L^L:
ntelor de acoperire a rostului de dilata{ie.
^
N

o 6.3.16. D Cm A\a kI l+Ulu lar" LuDLLu Lrs Lurq.ucr!r*,, *'IItf€

a
i r nervura riglei pilei 7. Defectul
F,l Y
grin
capdtul
vsye!sr
r^1^.. l^ ^^^-^-:-^
cteazd
^ rostului
instabilitatea a elementelor de acoperire a -^otrrltri

44n8 - 35/2018 ET-9/18

 6.3.17. Umplerea rosturilor cu bucSli de asfalt, armaturi gi cornier, care creazd
dificultali la deplasarea capetelor grinzilor la varia\iatemperaturii aerului:
Hidroizolafia suprastructurii.
6.3.18. Permeabilitate excesivd a stratului de hidroizolare a suprastructurii, catzatd
de depiqirea dubl6 a termenului de exploatare a membranei hidroizolante.
6.3.19. Hidroizolare necorespunzdtoare a suprastructurii sub blocurile de trotuar.
Defectele stratului de hidroizolare fac posibil infiltrarea masivd a apelor in betonul
suprastructurii, inclusiv in elemente prefabricate, in noduri monolitizate, pe la rosturi
de ditatalie gi pe lAngd gurile de scurgere, cu degradarea betonului 9i armaturii.
Aparatele de reazem.
6.1.20. Coroziune in profunzime cu stratificarea metalului pieselor aparatelor de
feazemfixe qi mobile a grinzilor suprastructurii podului;
6.3.21. Coroziune avansatd a rosturilor sudate dintre elementele aparatelor de
reazemgi piesele inglobate in grinda suprastructurii gi in cuzinelii culeelor gi pilelor.
Cauzele coroziuni sunt scur gerca abundentd a apelor prin rosturile permeabile,
relinerea apelor pe suprafa!a cuzinelilor din lipsa sau degradarea pantei de scurgere 9i
astuparea elementelor metalice cu pdmdnt.

6.4. Defecte constatate la nivelul infrastructurii.

Defectele prezente pe suprafa{a elementelor culeelor gi pilelor, care nu creazd un
aspect estetic pentru o construc{ie urban6:
6.4.1. Degradarea stratului de vopsea pe suprafala betonului, manifestatd prin
fisurare, cojire gi lipsa pe alocuri a stratului de vopsea.
6.4.2. Pete de rugini gi armaturi dezvelite, supuse procesului de coroziune, pete
uscate formate din depuneri de la descompunerea pietrei de ciment, piete negre
formate in urma scurgerilor de apd,impreun[ cu murdarie.
6.4.3. Grdmezi de pamant gi gunoi pe riglele culeelor 9i pilelor.
La nivelul culeelor gi pilelor intermediare au fost constatate urmdtoarele defecte:
Culee.
Rigle
6.i.4. Fisuri pe suprafa{a betonului riglei culeei l,
cauzatd de nerespertarea
grosimii stratului de protec{ie, infrltrdri de apd gi acliunea inghe!-dezghelului repetat.
6.4.5. Degradarea pa(iald a betonului stratului de proteclie (crdparea 9i detaqarea
betonului, dezvelirea gi coroziunea avansat[ a armaturii), pe suprafala Iaterald a riglei
culeeii 10, cauzat6 de nerespertarea grosimii stratului de proteclie, infiltriri de apd 9i
d
z acliunea inghe{-dezghelului repetat.
t 6.4.6. Degradarea pantei de scurgere a apelor de pe rigl6'
;
Zidrul de gardi
6.4.7. Ruperea aripei drepte de la ziiltl de gardd a culeei l, cauzatd de armarea
insuficientd a zonei dintre aripd 9i zidul de gardd.
6.4.B.Parapet din beton armatpe aripile zidului de gardi la culeea 1 qi 10.
6.4.9. Pete uscate de culoare albicioasEr pe suprafala zidurilor de gardi, care
reprezintddepuneri in urma descompunerii pietrei de ciment, aduse cu apa din beton.
6.4.l0.Pete de_rIgfurfu
i-
a coroziunii armaturilor.

curgerea periodicd a apelor pe suprafele.

a

nerespectarea t

44tr8 -3512018 ET-9/18

'il
r i10,02.2^ | o .lni la OE.02.2O?.'
 Cuzine{i
6,4.12. Fisuri pe suprafa!a ctzine\ilor culeei I, cauzatd de nerespertarea groslmll
stratului de proteclie, ialitSlii necorespunzdtoare a betonului (porozitate excesivd),
infiltrdri de apd qi acliunea inghe!-dezghelului repetat.
6.4.l3.Degradarea betonului stratului de protecJie (crdparea gi detagarea betonului,
dezvelirea gi coroziunea avansatd a armaturii), pe suprafala cuzineJilor culeei 10,
cauzatd de nerespertarca grosimii stratului de proteclie, calitdlii necoresptxvdtoare a
betonului (ytorozitate excesivd), infiltrdri de ap6 qi acliunea inghe!-dezghefului repetat;
6.4.l4.Degradarea pantei de scurgere a apelor de pe cuzineli.
6.4.l5.Lipsa dispozitivelor de proteclie la acJiuni seismice.

Pile intermediare.
Stfllpi
6.4.76. Imperfec{iuni geometrice pe suprafaJa betonului, apdrute in uflna
poziJiondrii necorespunzdtoate a cofrajului, ptezente la toli stAlpii'
e.l.tL Degradarea betonului stratului de proteclie, cu ctdparea qi detaqarea
pilelor
betonului, dezvelirea gi coroziunea avansatd a armattrii, pe suprafala stdlpilor
5, 6,7 qi 8, in zona solului, cauzatd. de calitatea necorespunzdtoare a betonului
(porozitate excesivd), infiltrdri de apd qi acliunea inghe{-dezghelului repetat.
6.4.18. Cavit6{i qi agregate mari la suprafala betonului, cauzate de nerespectarea
tehnologiei la turnarea qi compactarea amestecului de beton'
Capiteluri
6.4.19. Fisuri, detaqdri 9i gtirbituri pe s
grosimii stratului de proteclie, de scurgere
6.4.20. Fisuri aPdrute in urrna deP
capitelurilor la col1uri, sub acliunea rigle
dintre capitel qi rigia, pe perimetru, cu lapte de ciment qi beton, pe timpul executdrii'
Rigle , .

e.i.Zt.Imperfec{iuni geometrice pe suprafala betonului laturilor laterale a riglei,

apdrute in urma poziliondrii necorespunzdtoate a cofrajului.
6.4.22.Fisuri, deiagdri qi gtirbituri pe suprafa{a betonului, cauzate de nerespectarea
grosimii stratului de pioteclie, de scurgerea periodicb a apelor gi coroziunea armaturii.
6.4.23. Cavit61i, igregate mari prezente la suprafa{a betonului la muchiile riglei,
beton.
cauzatede nerespl.t*u t"hnologiei de turnare gi compactare a amestecului de
z 6.4.24.Degradarea pantei de scurgere a apelor de pe rigld.
t Nervura riglelor pilelor intermediare
€
6.4.25.ImperfecJiuni geometrice pe suprafala betonului nervurii riglei la toate
pilele, apdrute in urrna pozilion6rii necorespunzdtoate a cofrajului'
6.4. tagari gi gtirbituri p a betonulvi, cauzate de nerespectarea
6 grosim pioteclie, de scurg dicd a apelor gi coroziunea armaturii.
d 6.4. rugin6, crapdturi, 5ri gi gtirbituri de beton cu coroziunea
)d avansatd a armatu lor nervurilor riglelor pilelor, cauzate de
o
a
6.4.2g.Degr ti i coroziunea avansatd a armaturii aripilor
de rigidizare oritatea pilelor, cauzate de calitatea
vtzului
| tttt-3sl2ol8 ET-9/18
-+
 necorespunzdtoarc a betonului (porozitate excesivd), scurgerea perioodicd a apelor 9i
acliunea inghe!-dezghelului repetat.
Cuzinefi
6,4.29. Imperfec{iuni geometrice pe suprafala betonului nervurii riglei la toate
pilele, apdrute in urma utilizdrii cofrajurilor necorespunzdtoare cu pozilionareai
incorecte ) care au permis scurgerea amestecului de beton.
6.4.30. Fisuri, detagdri gi qtirbituri pe suprafala betonului, cauzate de nerespectarea
grosimii stratului de protecJie, de scurgerea periodicd a apelor gi coroziunea armaturii.
6.4.31. Degradarea pantei de scurgere a apelor de pe rigli.
6.4.32. Lipsa dispozitivelor de protec{ie la ac{iuni seismice.

6.5. Defecte constatzte la racordarea podului cu rampele de acces.

6.5.1. Lipsa parapetului de siguran{6 a circula{iei vehiculelor pe rampele de acces.
6.5.2. Racordarea terasamentului cu aripile zidului de gardd a culeelor 1 9i 10 nu
corespunde cerinlelor normelor in vigoare.
6.5.3. Tasarea carosabilului rampei de acces, la inceput de pod, cu 6,5+7,9cm'
6.5.4. Diferen!6 de nivel a trotuarelor, cu crearea accesului dificil de pe
terasament-pod, la inceput, pe stdnga 9i dreaptea.
6.5.5. Lipsa scirilor de serviciu pe taluzurile terasamentelor.
6.5.6. P r ezen\a arborilor gi arbuqtilor pe taluzurile terasamentelor.

6.6. Defecte constatate la nivelul spafiului de sub pod'

6.6.1. Agd\area neautoriz atd a diferitor fire electrice gi telefonice de elementele
pilelor gi grinzilor podului.
-
6.6.t. Apele evacuate de pe carosabilul podului prin gurile de scurgere cad de la
indllime pe teren, provocAnd eroziuni gi acumuldri de apd in bdltoace'
6.6.3. Prezenli podului provizoriu peste r.Bic in aval de pod, care impiedicd
scurgerea liberd a apelor mari, cu posibilitatearevdrsdrii apelor in amonte de pod.
ek.+. Lipsa lucrdrilor de proteclie a malurilor albiei , prezen\a arborilor, vegetaJiei
gi gunoiului menager in albia rAului Bic, care provoacd devierea cursului de apd, cu
pericolul afuierilor lAngd fundalia pilei 5.
6.6.5. Prezen\aarborilor gi arbuqtilor in deschiderea 9-10 9i lOngd pila 8.
6.6.6.Deformarea conturului sfertului de con la culeea I0, cauzatd de afuieri.
G.6.7. Gunoi menager pe suprafala taluzului la sfdrgit de pod, partea stdnga.
6.6.8. Tasarea upluturii sferturilor de con impreund cu lucrdrile de proteclie din
z pl6ci din beton ut itpe suprafelele taluzurilor, cu aparilia golurilor sub rigla culeei 1.
t 6.6.9. Lipsa lucrdrilor de protec{ie a suprafe{ei taluzului sfertului de con, afuierea
d
umpluturii sfenului de con la culeea 10.

€6

r l---.
6 ii ExperE tehnic nr. OOG
o
a CECAH ALEXANDNU
Dom iil e l1. J b ,4,7 .6d ' t
Nr. d gistrarea avtrulu!,1

4lr8 -3512018 ET-9/18

 7. MASURARI $I STUDII
7.1. Rezultatul misuririlor d le comtrol
i
Pentru a determina parametri geometrici a podului au fost efectuate mdsurdri
instrumentale. Rezultatele mdsurE ,rilor de verific: ne sunt prezentate in tabelul 1.

REZULTATEI- ,P VTASURAR ILOR DE CONTROL

Tabelul 1

I-,'EIILIIIIIT g PALAL
T T I\/t \/clncre
Pt"i"ct/cH"II-T
Parametrii prin ipali
Lungimea totalS a podului
Schema staticd a podului m 9x33.00 9x33.00
Ldtimea totald a podului m 26,00 26,03
Ldlimea gabaritului de liberd trecere 1a m 21,00 2I,03+21,07
niv+elul cdii (151imea intre parapetele de
sigurant[)
Ldtimea pd(ii carosabile pe rampele de acces m 2r,00 2r,05
Num6ru1 benzilor de circula{ie buc 6 6

Ldtimea trecerii Pe trotuar m ))\ 2,07

i"attitn'rput*tti-uputup.t"luidesiguranld m 0,15 0,42+0,49
Indltima parapetului Pietonal m 1,10 1,10
Panta longitudinald a cdii podului
o/oo
42,27+1,80 41,5:3,9
Panta transversal6 a ciii Podului
o/oo
20 18,9-:1 1,5, qi
6,6-7,6 pe
dreapta, deschid.
3-4.4-5
indl{imea terasamentului pe rampa de acces m 8,0 4,65
la inceput de pod
inSllimea terasamentului pe rampa de acces m 2,70 2,70
la sfbrsit de pod
tniltime de liberd trecere peste str. Albiqoara m 5,00 5,70:6,70
indltime de liberd trecere peste str. Cantonului m 5,00 10,00
Fnani*.a. liberd trecere peste calea feratd m 7,80 8,60
Gro simea imbrdcdmintei asfalti..-pg-po4-- m I o,o5 I o,o7*0,08
ri Suprastruc' ura
z
Tip suprastructur6 Grinzi simplu Grinzisimplu
rezemate din rezemate din
; beton armat beton armat
oretensionat pretensionat

Numdrul de grinz\in cadrul unei deschideri buc 10 10

Lungimea grinzii m 33,00 33.00
E
!
Indltimea erinzll m r,70 t.70
m 1,80 1.80
c
O Distanta dintre lrinzil?rn ep6d m 2,50 2,50
U)
Ldtimea noduhi rQ m 0,70 0,70
Deschiderea rol m Yezi plansa 41
L
z Plansa
t 12.t8
512018 ET-9/18 18
'N7. ,,b 6lr 08.02.2?2 '
Mod Nr. sec coata l' .
 nervura rielei pilelor intermediare 2:9
Deschiderea rosturilor intre capetele grinzilor 9i m Yezi planga 41
zidul de gardd la culeea 1 si 10
Infrastructura
Distanla dintre axele pilelor in lungul podului m 33,59; 33,59
7x34,03; 7x34,04;
a.r^ta
33,33 JJ,JJ
Distanta dintre axele stdlpilor in transversal m 11.60 11,59+11,61
indltimea stAlpilor pilelor 2:9, fald de teren m Y ezi Tabela 2 YeziTabela 2
Diametrul stAlpilor Pilelor 2+9 m r,40 1,40
Lungimea riglei pilelor 2:9 m 25,r0 25,r0
Ldtimea rielei pilelor 2+9 m 2,50 2,50
Grosimea riglei pilelor 2:9 m 0,70+1,00 0,70-:1,00
Lungimea consolelor riglei pilelor m 6.7s 6,76
Lungimea nervurei riglei pilei 2:9 m 27.40 27,42
Ldtimea nervurei riglei pilelor 2-9 m 0,86+0,95
Lungimea rielei culeelor 1 gi 10 m 26,00 26,05:26,07
Ldtimea riglei culeelor 1 qi t0 m 1,60 1,60

MASURARILE iNArlnaII STALPILoF FATA DE TEItEN

Tabelul 2
6 l'l lu le
Valoare, I Proiect I 5,00 I o,6u I o,)u
m ffi I

| 6,60 | 6,50

Conr :luzii la capitolul' l.lz

- LFtIimea gabaritului d : liberi trecere la nivelul cSii existente a por lului, egal6 cu
2I,03+2 t,07m, pentru 6 ( gase) benzi de circulalie, nu include benzil e - de siguranld
suplime ntare, prevdzute de : normativul NCM D.02.01:2015. Pe aceste 6enzi nu se va
circula, iar in cantl nostru ele vor micqora acliunea sarcinilor mobile a supra grinzilor
marg^ina Ie, tezemate pe cot rsola pilei intermediare;
- Inb l1imea parapetului de siguranld a circula{iei rutiere, egal6 cu 0 ,42+0,49m, nu
corespu nde indllimii paral retului de siguran!6, stabilitd de normele dr l proiectare in
visoare. esald cu 0.75m;
z
indllimea gabaritului de tiberS trecere a podului peste str. Albigoara, str.
; Cantonului gi liniile de cale ferat 5 depdqegte inil{imea stabilitd de normele in vigc afe'
d egald, cu 5,00m (Pentru sttdzi- qi 7,80m (pentru cdi ferate, cu perspectivd de
)
z electrificare);
- Diferen{a dintre indllimile de proiect qi reale a stAlpilor pilelor intermed Lare,
prezentate in tabela 2, se exPlic I prin amenajarea terenului de sub pod, cu ridic atea
cotei suprafelei, Pe Perioada exPl oat6rii.
. -kir71 . rr.l..)$ \s!-

,6

o
7.2. Ridiciri ol
a
Pentru a dett .lH i gi elementelor lui in plan 9i in p rofil
longitudinal qi roiectul 9i cu cerin{ele normelc rin
construclii in vi1 ddi topogeodezice.
z Plan
'112.18
de 18 pln{ lr 8 - 3s/2018 ET-9/18 t9
Nr. sec
 Studiile topogeodezice au fost realizate in coordonatele Moldref 99 9i cote cu plan
de referinla la sistemul Baltic.
Ridicdrile topogeodezice au fost realizate cu ajutorul staliei totale de mare precizie
de tip Leika cu citire qi inregistrarea automatd a datelor. In rezultatul ridicdrilor
topogeod ezice au fost determinate :
- cotele pdrtii carosabile pe pod gi rampele de acces (Vezi plangele 59-62);
- pantele transversale gi profilul longitudinal al cdii podului (Vezi plangele 59-62);
- cotele la talpa de jos a grinzilor suprastructurii (Yezi planqele 63-67);
- cotele riglelor pilelor intermediare (Yezi planqa 33).

Valoarea reald a contrasdgelii / sdgelii tilpii de jos a grinzilor suprastructurii in

deschidere:
Tabela 3
Valoarea real[ a contrasigefii () / slge{ii (+) grinzii
la miilocul deschiderii, cm

Dispari{ia
contraslgefii
gi cregterea
sigefii este in
evolu{ie

l+l,l

Valoarea de calcul a conrasdgelii / sigelii t61pii grinzilor suprastructurii in

deschidere:
Tabera 4
Contraslgeata (-) lslgeata (+) de calcul a tiilpii de jos a grinzii, cm Valoarea
Marca grinzii admisl a
de la restul slgetii,
sarcinii fixe + de la toatl de la toatii L|400=
pierderi de la sarcina fixI sarcina fixd gi 3220/400,
contracfia gi sarcina mobilii
curgerea lentl a Aadm, cm
betonului
KP-33fr-12
tIP-33rI-10
il
z Semnul (-) arati cdtalpade jos a grinzii este incovoiatd in sus fa{5 de otizontall-
t Semnul (+) aratd cdtalpade jos a grinzii este incovoiatd in jos fald de orizontald-
<i
inbazarentltatelor oblinute au fost analizate condiliite de circulalie a vehiculelor
pe pod, inclusiv s-au analizat pantele longitudinale gi transversale a cdii in vederea
Lvaiuarii apelor pluviale. Au fost analizate valorile contrasdgelilor qi sdgelilor latalpa
de jos a grinziloisuprastructurii de pod, cu determinarea gradului de deformalie
a lor.
Concluzii la caPitol 7.22
N - profilul longitudjqaf.ds-{nonsareuzd_cd calea podului in majoritatea deschiderilor,
o in plan vertical,ise itd deformdrri
datoritd grinzilor suprastructurii
deform drii grinzi
a
podului, care p r. Defectul poate fi inldturat din contul
in61limii variab I
fi.3b,4,7
ea avizului i
it 441L8 - 35/2018 ET-9/18
 - valoarea pantelor transversale pe pod variazd, de la qi nu
11 ,5o/oo pdnd.Ia 18,9o/oo
corspund cerinlelor nonnelor in vigoare, egald cu20%o, cu toate c5 ele sunt suficiente
pentru asigurarea scurgerii rapide a apelor pluviale de pe partea carosabild, cu
exceplia deschiderilor 3-4 gi 4-5, unde apa este provocatd sd se scurgd pe diagonald,
datoritd panteler transversale mici, care constituie 6,6-7,60/oo.
Neconformitdlile carosabilului in profil longitudinal gi transversal pot fi inlSturate
din contul grosimii placii suprabetonate, odatd cu repara{ia podului;
- tasdrile pe{ii carosabile pe rampele de acces, in profil longitudinal, ating valori
de 6,5-7,9cm la inceput de pod, care qeazd. condilii neplScute de circula{ie qi
provoacd acceleralii verticale, transmise suprastructurii 1-2 (circulafia pe dreapta).
Deniveldrile trebuie inldturate, odatd cu agternerea asfaltului, iar in deschideri, profilul
poate fi ajustat la curba convexS, realizatd din contul grosimii pldcii suprabetonate.
- pe trotuar,la inceput de pod, deniveldrile depdgesc valorile normative admisibile.
Ne c onform itatea po ate fi inl5turati o datd cu modi fi car e a trotuarului ;
- ridicarea topogeodezicS, a tdlpii de jos a grinzilor suprastructurii ne demonstreazd,
cd 49 de grinzi de rezisten!6, din 90, au cdpdtat sdgeli cu valoarea de pdnd Ia 4,5cm,
iar la restul grinzilor, in numdr 41, contrasdgeatd sa micgorat considerabil.
Deformaliile constatate sunt cauzate de pierderile, in timpul exploatirii, a eforturilor
de pretensionare a grinzllor (efectul contracliei gi curgerii lente a betonului gi a
relaxdrii armaturii), iar suprastructura devine mai flexibild. Grinda 9 a suprastructurii
9-10 are cea mai mare sdgeat6, insd valoarea eitotald, egal6 cu A:3,3cst * 4,5cm:
7 ,8cm nu depdgegte valoarea sdgeJii admise Aadm.: 8,0cm.

Evolu{ia deformdrii grinzilor duce la aparilia fisurilor gi la pierderea capacitdlii

portante, cu nece si tatea inlocuirii grinzilor suprastructurii.
Mdsurile de stopare, sau de tergiversare a deformaliilor grinzilor este reducerea
flexibilitdlii suprastructurii, prin executarea pldcii suprabetonate, de l2cm grosime,
care va spori qi capacitatea portanti a suprastructurii.

7.3. incerclri de beton a elementelor podului

Pentru incerciri au fost selectate unele elemente ale podului, la care suprafa\a era
mai deosebitd prin aspectul lor: rigla la culeea 1, grinda 10 a suprastructurii l-2,
stAlpul 2 Ia pila 7 , rigla la culee 10, grinda 10 a suprastructurii 9- 10.
7.3.1. Clasa betonului dupi rezistenfa la compresiune
Mdsurarea rezistenlei reale a betonului din elementele podului a fost realizatd in
situ, prin aplicarea metodei mecanice nedistructive, cu incercarea betonului prin
z metoda de smulgere, conform cerinelor |OCT 22690-88.
t Principiul de funclionare a utilajului de incercare se bazeazdpe mdsurarea forfei de
;
z
smulgere a ancorelor incorporate in betonul structurii podului.
Rezultatele oblinute sunt prezentate in Rapoartul de incercdri Nr. 960 din
26.11.2018 (Yezi anexa 5).
d
7.3.2. Clasa betonului dupi rezistenfa la inghef-dezghef
Determinarea clasei betonului la inghe{-dezghelul repetat a fost efectuat conform
,6 cerinlelor |OCT,,1O e laborator, pentru care au fost prelevate
q)
U) probe din ele
Rezultatele Raportul de incercdri Nr. 960 din
26.IL2018 (Ve s.3t,.4,7,8d'4
L: lrlta a rwl-,.r-.:-i
z Plansa
t2.r8 I
VaIah irlalae
plni la 08.01.i!?
| 4tr8 -3512018 ET-9/18 2l
Mod Nr. sec. Coala
 7.3.3 Addncimea de carbonata,re a betonului
Pentru a evalua fiabilitatea stratului din beton de protectie a armaturii elementelor
structiurii podului a fost efectuatd verificarea addncimii de carbonatare a betonului la
elementele selectate ale podului.
Ad6ncimea de carbonatare a betonului a fost determinat6 in conformitate cu
standardul SM SR EN 14630:2011, prin utilizarea indicatorului de fenolftaleind. Peste
o valoare a pHului de aproximativ 9, indicatorul coloreazd betonul in rogu-purpuriu.
incercdrile s-au rcalizatin situ pe fragmentele de beton proaspdt extrase din structurd.
in cazul existenlei unui mediu alcalin solulia de fenolftaleind incolord modific[
culoarea betonului in rogu-purpuriu, lipsa de culoare indicd pierderea de alcalinitate a
betonului. Ad6ncimea de carbonatare este distanla medie (mdsurati in mm) de la
suprafala exterioard a betonului la marginea regiunii colorate in ro$u-pu{puriu.
Rezultatele incercdrilor sunt prezentate in raportul de incercdri (Yezi anexa 6).
Concluzii la capitolul 7.3:
-
Analiza comparativd a datelor de mdsurare a rezistenlei betonului elementelor
podului la compresiune qi la inghe! constatd c6la majoritatea elementelor clasa rcald, a
betonului coincide cu clasa betonului prevdzutd de Proiect, cu exceplia betonului
stdlpului 2 la pila intermedi ard 7 ;
Neconformitatea poate fi explicati prin nerespectarea tehnologiei de execu{ie qi
poate fi remediatd prin inldturarea betonului degradat qi slab, curSlarea de rugind a
armaturii qi execulia unui brAu din beton armat de consolidare a stdlpului, cu grosimea
de 20cm pe toatd indl{imea de lm de la radier, iar pe suprafa{a reparat1, a stdlpilor,
capitelurilor gi riglelor va fi
aplicat un strat de proteclie din vopsele polimerice.
Aceastd consolidare gi proteclie trebuie aplicatd la toli st6lpii;
- Procesul de carbonatare a betonului este slab gi nu contribuie la degradarea
betonului gi armaturii elementelor. Degraddrile sunt provocate de potozitatea
betonului, nerespectarca grosimii stratului de proteclie a armaturi qi scurgerea apelor
pluviale pe suprafala elementelor podului.
Solulia de inlSturare a defectelor este repara\ia elementelor, excluderea infiltrdrilor
de apd qi aplicarea stratului de proteclie pe suprafa{a lor.

7.4. Studii geotehnice

Studiile geotehnice ale terenului de fundalie au fost intreprinse cu scopul de-a
obline date asupra terenului pe care a fost proiectat qi construit podul expertizat,
pentru a fi folosite la aprecierea corectitudinii de amplasare qi posibilitd(ii de
z exploatare actualS qi ulterioard a podului.
; Drept sursd principalS de iformalie a servit profilul geotehnic ptezentat pe planqa
,,Dispozilia generald a podului", din Proiectul intocmit in anul 1972, de citre
'ci

.o-iutriu ,,Dneproghiprotrans", pe care sunt aplicate semndturile qi gtampilele

reprezentanlilor Beneficiarului gi Antreprenorului de aprobare a execuliei lucrdrilor.
6
prin studierea materialelor menlionate a devenit clard stratificalia qi stabilitatea
erenului de fundalie, straturile portante pe
P
eproduse pe dispozilia generall a podului
o
rt)
ierea terenului de amplasare a podului in
osibilS constatarea modului de comportare
z
t +/ 12.18 Plansa

Yati rlli de la 0 .02^?0 I t iln.A h ,.0r,20r! 441L8 -3512018 ET-9/18 22

Mod Nr. sec.
in exploatare a construcliilor vecine, scurgerea apei de suprafalfin zona respectivd gi
eventualele posibilitali de inundare, daci existd semne sau posibilitdli de alunecdri.
Concluzii la capitolul 7.4:
in baza studiilor efectuate au fost constatate urmdtoarele :
- seismicitateazonei de amplasare a podului este de 7 grade;
- pericolul alunecdrilor de teren lipsegte, terenul de fundalie este stabil;
- la inceput de pod este necesar de intreprins mdsuri de lichidare a consecinlelor de
tasare a sfertului de con gi de amenajat taluzurile terasamentului;
- la sfhrqit de pod este necesar de intreprins misuri de restabilire a umpluturii
taluzurilor, de a executa proteclia suprafefelor taluzurilor qi de a amenaja un sistem de
evacuare a apelor pluviale;
- pentru a exclude posibilitatea inunddrii terenurilor adiacente este necesar de
reamenajat podul provizoriu peste r.Bic qi de curilat albia cu protec{ia malurilor.

8.EVALUAREA CAPACTTAuT PORTANTE

Infrastructura.
8.1. La elementele culeelor qi pilelor intermediare, precum gi la culeele qi pilele in
intregime, nu au fost depistate defecte sau deterioriri, care ar reduce din capacitatea
portantd gi stabilitatea prevdnfie de Proiect, cu exceplia stAlpilor, care vor fi
consolida{i. Capacitatea portantd a culeelor gi pilelor este asiguratd de fundaliile
indirecte, rezemate pe strat masiv de argild de consisten{d v6rtoasd qi static stabild.
Verigele vulnerabile, din punct de vedere al capacitS{ii portante, sunt consolele
riglelor pilelor intermediare, lungimea cirora atinge 6,75m, pe care reazemd, ttei
grinzi ale sprastructurii. Consolele asigurd capacitatea portantd in condilii de
exploatare conforme prevederilor Proiectului, la acliunea sarcinilor permanente 9i
temporare, calculate cu coeficientul dinamic 1+p: 1,09:1,33.
in realitate, din aauza defectelor rosturilor de dilatalie pe partea carosabilS este
dereglatd uniformitatea circulaliei rutiere, cu provoaarea accelera{iilor verticale, iar
valoarea coeficientului dinamic (Yezi Anexa 3) cregte Sivariazd de la lfp:l,60 p6nd
la 1*p:2,00, pentru unele cazuri l+trr2,20, prin cafe este constatat6 apatilia
ac{iunilor suprasarcinilor pe suprastructurd gi infrastructurd, in special pe consolele
riglei pilelor intermediare a podurilor.
-
in-"*ul demardrii lucrdrilor de repara{ie cu rigidizarea gr\nzilor suprastructurii
podului qi inlocuirea aparatelor de reazem, va fi necesar de reamenajat cuzinelii 9i
rigidizat,prin majorareaindllimii, riglelor pilelor, cu arnare suplimentard.
Suprastructura.
8.2. Defectele principale, care duc la micqorarea capacitdlii portante a
suprastructuri sunt suprasarcinile apdrute in urma deregldrii uniformitSlii circula{iei
.rttlteglor de transport (acceleralii verticale) pe partea carosabild, deformarea in plan
vertical a grinzilor de rezistenld, flexibilitatea mare a pldcilor grinzilor gi fisurile
oblice pe nervura gr\nzii 4 in deschiderea 7-8.
8.3. Uniformitatea circulaliei unitdlilor de transport pe partea carosabilS a podului

regimul de circulalie a unitdlilor de transport,

la 30 km/h. limitarea masei autocamioanelor
itd{ile de transport nu mai micd de 25m qi
vlzuluij
44tr8 -3512018 ET-9/18
evidenlierea prin marcaj continuu a benzilor de sigurcn\d, cu 16!imea de 0,75m,
amlasate lAnga trotuare; b) vor fi organizate lucrdrile de reparalie a elementelor de
acoperire a rosturilor de dilatalie gi a parapetelor de siguranld.
La a doua etapd vor fi desfdqurate lucrdrile de reparatie a podului in intregime,
inclusiv cu reamenajarea elementelor cdii podului, conform cerinlelor normelor in
construclii in vigoare,inbazaunei documentalii de proiect intocmite in prealabil.
8.4. In baza analizei calculelor suprastructuri prezentate in Proiectul tip
,,VnraSzqr4poBaHHbre npeABapzreJrbHo Hanp-DKeHHbre )KeJlego6eronHhle rrponerHble
crpoeHr{s Ha aBroAopo)rubrx r4 ropoAcKLrx MocroB. Cepur, 3.503-12, cu Nr. inv.
384127 (autor Soiuzdorproiect, an.l969)", dupd eare a fost proiectatd Si realizatd,
suprastructura de rezistentd a podului gi in baza analizei modificdrilor ulterioare a
regulilor de calcul qi proiectare a suprastructurilor similare, am constatat, cd stoparea
procesului evoluliei deformdrii grinzilor podului existent, sporirea rigiditdlii grinzilor,
inclusiv gi a pldcilor, precum gi restabilirea capacitdlii portante a suprastructurii
podului poate fr realizatd prin repara\ia grinzilor, reparalia nodurilor dintre grinzi gi
executarea unei plSci suprabetonate pe grinzile existente, dupd inlSturarea elementelor
existente a cdii podului, inclusiv a straturilor hidroizolaliei grituilor.
8.5. Capacitatea portantd a grtnzri 4 in deschiderea 7-8, poate fi asigurati dupd
prelucrarea materialelor de monitorizare a comportdrii grinzii sub influien{a traficului
rutier, prin consolidarea zonei afectate, cu injectarea fisurilor (dupi caz) Si lipirea
benzilor de carbon, in cadrul Proiectului de reparafie a podului.
Concluzii la capitolul 8. Realizarea solu{iilor recomandate vor permite asigurarea
capacitdlii portante la sarcinile prevdzute de normele in construclii in vigoare A11+
pietoni pe trotuare 400 kgl^', HK-80, precum gi durabilitatea elementelor
infrastructuri gi suprastructuri podului.

9. CONC LrJZrr $I RECOMANDAR

Pe baza analizei datelor de investi gare a podului existent, efectuate in conformitate
cu normele gi instrucliunile in vigoare, se pot face urmdtoarele concluzii gi
recomanddri:
Starea tehnicd generalS a podului este nesatisftcbtoare, elementele constructive ale
cdruia sunt intr-o stare avansatd de degradare, cu tendinla de evolu{ie gi afectate a
capacitdTti portante.
Aspectul exterior al podului nu corespunde unei lucriri de arti amplasatd in urbd.
Este necesar de a interveni urgent in construclie, cu lucrSri de reparalie.
9.1. Ca^lea podului
9.1.1. imbrdcdmintea din beton asfaltic este in stare satisfbcbtoare, insi, din
necesitatea restabilirii impermeabilitdlii stratului de hidroizola\ie a suprastructurii,
trebuie inldturatd gi agternutd ulterior din materiale moderne noi.
9.1.2. Elementele gurilor de scurgere a apelor pluviale de pe partea carosabild se
recomand[ de inlocuit cu altele noi, cu amenajarea sistemului centralizat de colectare
gi evacuare a apelor sub pod, prin continuarea tubului de evacuare a gurii de scurgere
cu levi din PV ddrilor din p. 9.6.1. Lucrdrile vor fi executate

Iiil Atr NDRU

l{
liFl enii 4.7 ,&6
r

44118 -3512018 ET-9/18

 9.1.2. Rosturile de dilatalie. Neajunsul principal a cdii podului este prezen\a
numdrului mare de rosturi de dilata{ie, care intrerup partea carosabild de doud ori
deasupra fiecdrei pile intermediare, iar pe pod de 18 de ori.
Elementele constructive de acoperire a rosturilor de dilatatie sunt intr-o stare
avansatd de degradare, cu deformiri, deplasdri, desprinderi gi pr[bugiri, cu distrugerea
gi ciderea lirelor de colectare a apelor, cu degradarea betonului gi aparfia gropilor in
zona rosturilor de dilatalie.
Starea tehnicd a elementelor de acoperire a rosturilor de dilatalie este
nesatisfdcdtoare gi prezintd pericol pentru circulalia rutietd, provoac[ traficul la
oscilalii dinamice in plan vertical, cu acliuni excesive asupra suprastructurii portante,
produc zgomot in zona podului gi permite scurgerea abundentd a apelor pluviale pe
elementele suprastructurii gi infrastructurii.
Rambgilele elementelor de acoperire a rosturilor de dilata{ie trebuie inlocuite cu
elemente moderne, stabile la ac{iunea traficului, factorilor mediului inconjurdtor 9i
impermeabile sigur6.
Placa suprabetonatd, executatd pentru sporirea capacitdli\ a grinzilor de rezistenld,
poate fi separatS in trei tronsoane, pentru reducerea numdrului rosturilor de dilataiie
pe carosabil gi trotuare pdnd la qase.
9.1.3. Parapetul pietonal este in stare nesatisfdcdtoare qi urmeazd a fi inlocuit cu
parapet nou, cu in61{imea de 1,10m, vopsit gi fixat stabil pe suprastructur6.
9.1.4. Trotuarele. Modul de amenaj ate a trotuarelor pe pod este o conceplie de
proiect nereuqitd,la care nu pot fi reparate elementele ascunse a blocurilor de trotuar,
ftrd a fi demontate, trotuarul nu are o continuitate deasupra neryurii riglei pilei
intermediare, din care cauzd sunt prezente denivelSri periculoase pentru pietoni,
blocurile de trotuar intrerupe stratul de hidroizolalie a suprastructurii sub trotuare, nu
sunt prevdzvte elementele de acoperire a rosturilor de dilata{ie, nu este prevdzutd
etangarea rosturilor dintre blocuri, care impreund cu rosturile de dilatalie permit
pdtrunderea liberd a apelor pluviale pe suprafe{ele elementelor supra 9i infrastructurii.
Amplasarea relelelor electrice gi telefonice sub placd, intrerup continuitatea
trotuarului cu niqele de inspectare, a cdror capace sunt deformate sau lipsesc 9i
pr ezintd pericol pentru pietoni.
Relelele electrice gi telefonice trebuie amplasate sub placa grinzilor marginale.
Trotuarele existente se recomandd de inlocuit cu trotuare din beton atmat
monolitizat, fiind continuarea pldcii suprabetonate a grinzilor, in care vor fi ptevdzute
piese inglobate pentru fixarea parapetelor de siguranld gi pietonale. in acest caz va ft
|j
z posibil de agternut imbrdcdminte asfalticd pe trotuar, cu grosimea necesard, iat apa
t pluviala de pe trotuar va fi orientata spre gurile de scurgere.
;
Lalimea fiecflrui trotuar pe pod se recomandd de stabilit 1,50m, deoarece fluxul de
pietoni este mic,
9.1.5. Se recomandd montarea parapetului de siguranld din o{el de tip barier6, cu
d
6 indllimea de 0,75m.
9.1.6. L6limea gabaritului de liber[ trecere la nivelul cdii podului, egald cu
e
5 de organizat in modul urmdtor: partea carosabil6 cu $ase
o 1
a
ll
{l lui optic de ingustare, egale ltecare cu 0,75m'
Domenii!e 8.5b,4 '7 ,8
z I!',. o tnrs! t55ra ts ll aYl
Il12.r8 Planga
t
f-l larAtl I antl'
Il 44n8 -3512018 ET-9/18 25
&i0, ,& Dala
 9.2. Suprastructura
9.2.1. Lucrdrile de reparalie a grinzilor cuprinde: - curdlarea suprafe{elor betonului
deptaf, gunoi, depuneri, pete de rugina gi vopsea;
- inldturarea betonului fisurat gi slab;
- curdlarea de rugind a armaturilor, inlocuirea armaturilor degradatre;
- astuparea cavitSlilor gi gtirbiturilor pe grinzi cu betoane gi mortare polimerce;
- reparalia grinzii 4 in deschiderea 7-8 (in baza materialelor de monitorizare a
comportdrii grinzii sub influien\atraftcului rutier), care va include injectarea fisurilor
(dupd caz) gi lipirea benzilor de carbon.
- executarea stratului de proteclie pe suprafelele exterioare a grinzilor marginale.
9.2.2. Lucrdrile de repara{ie a nodurilor dintre grirui cuprinde: - inldturarea
betonului fisurat, slab qi degradat;
- cur6larea de rugind" a armaturilor gi inlocuirea armaturilor degradatre;
- monolitizareanodurilor de imbinare a grinzilor.
g.2.3.Dupd inldturarea elementelor cdii podului, inclusiv a straturilor hidroizolaJiei
grinzilor, repara\ia grinztlor qi reparalia nodurilor dintre grinzi, pe suprastructuea
podului se executatd pldcile suprabetonate.
g.2.4. Asigurarea conlucrdrii pldcii suprabetonate cu grinzile de rezisten{d se
recomandd prin conectori, imbindri cu nodurile dintre grinzi qi nodurile consolelor.
g.2.5. Reparalia consolelor grinzilor marginale in deschiderile I-2,2-3,3-4 Si 4-5
se recomandd prin inldturarea betonului pdnd la niga lScrimarului consolei, iar in
deschiderile 5-6, 6-7,7-8,8-9 gi 9-10, prin inldturarea betonului turnat pe loc.

9.3. Aparatele de reazem

9.3.1. Distrugerea de coroziune a sudurii de legdturS a pieselor de metal, duc la
pierderea stabilitdlii suprastructurii. Se recomandl inlocuirea aparatelor existente cu
aparate de reazem modeme din cauciuc armat sau neopren, care redistribuie in egalS
mdsurd acliunile orizontale pe pile gi culee, asigurd stabilitatea suprastructurii in cazul
acliunilor dinamice a traficului gi in cantl cutremurilor de p6m6nt.
9.4. Infrastructura
Starea tehnicS a culeelor gi pilelor intermediare este nesatisfbcdtoare, cu aspect
necorespunzdtor unei lucrdri de artd urbane.
g.4.1. Pentru toate elementele culeelor gi pilelor, cu excepJia cuzine{ilor, aripilor
de sprijin a nervurilor riglelor gi aripii zidului de gardb la culeea 1, sunt recomandate
urmdtoarele lucrdri:
- curdlarea suprafelelor betonului de praf, gunoi, depuneri, pete, ruginS 9i vopsea;
- inldturarea betonului fisurat gi slab, inclusiv qi betonul pantelor de scurgere a
apelor de pe rigle, cuzineli gi consola nervurii riglei;
- inldturarea rdmdgililor de cofraj din lemn de pe suprafafa elementelor;
- inl6turarea betonului imperfec{iunilor de pe suprafala elementelor;
- cur6larea de rugind, a armaturilor, inlocuirea armaturilor degradatre;
- astuparea cavitSlilor qi gtirbiturilor pe suprafaJe cu betoane qi mortare polimerce;
- executarea stratului dg pggle uprafelele elementelor culeelor 9i pilelor.
9.4.2. Ste din b.a., grosimea de 15cm, diametrul de
190cm, panefl! ro qi riglele pilelor intermediare, in special
consolele ri , ie de majorareagreut[{ii suprastructurii.
a avlzutui i
\ +tttg - 35/2018 ET-9/18
 9.4.3. La culeea I, aripa frAnta se inlocueqte cu una noud, iar restul aripilor se
reamenaj e azd p entru po sibilitate a montdri i p arapetului p ietonal din metal.
9.4.4. Aripile de sprijin a nervurilor riglelor se recomadd de inlocuit cu aripi noi.
9.4.5. Cuzinelii culeelor gi pilelor intermediare trebuie reamenaja{i in dependenld
de aparatele de reazemvtilizate, cu precizarea indllimii.
9.4.6. Pe rigle se amenajeazd dispozitivele de proteclie la ac{iuni seismice
9.4.7. Pe suprafaJa de sus a riglelor culeelor gi pilelor, a atzine\tlor gi a consolelor
nervurilor riglelor se executdpantd de scurgere a apelor.
9.5. Racordarea podului cu rampele de acces
9.5.1. Amenajarea parapetului de siguran{d a circulaliei vehiculelor.
9.5.2. Reamenajarea terasamentului pentru asigurarea ld1imeii necesare gi a
racorddrii lui cu aripile zidului de gardd a culeelor 1 gi 10, in corespunde cu cerin{ele
normelor in construclii in vigoare.
9.5.3. Reamenajarea trotuarelor pentru asigurarea planeitSlii suprafelelor
trotuarelor la inceput de pod.
9.5,4. Amenajarea scdrilor de cobor6re-urcare pe taluzurile terasamentelor.

9.6. Spafiul de sub pod

Pentru spaliul de sub pod sunt recomandate urmdtoarele lucrSri:
9.6.1. Amenajarea sistemului centralizat de colectare gi evacuare a apelor, prin
continuarea tubului de evacuare a gurii de scurgere cu levi din PVC, conduse la
elevaliile pilelor intermediare qi evacuate la qan!, canalizate etc.
9.6.2. Reamenajarea podului provizoriu din preajmd in pod pefinanent sau
demontarea lui, cu organizarea circulaliei pe traversdrile existente. ,
9.6.3. Curfllarea albiei r6ului Bic de arbori, vegetalie gi gunoi, amenajarea albiei,
inclusiv cu lucrdri de proteclie a suprafelelor fundului gi taluzurilor. .
9.6.4. Cur[{area terenului de sub pod de arbori, arbuqti gi gunoi menajer.
9.6.5. Nivelarea terenului de sub pod, cu crearea pantelor de scurgere a apelor
pluviale in afara gabaritului podului.
9.6.6. Remedierea lucrdrilor de proteclie a suprafelei sfertului de con la culeea 1.
9.6.7. Restabilirea umpluturii sfertului de con gi a taluzurilor la culeea 10, cu
executarea lucrSrilor de proteclie a suprafefelor.
9.6.8. inldturare aparcdrilor qi gheretelor provizorii de sub pod.
9.6.9. inlSturarea firelor electrice qi telefonice de pe elementele pilelor 9i grinzilor
podului, cu informarea gestionarilor.
z 9.6.10. Organizarea ilumindrii terenului de sub pod pe timp intunecos.
;
Concluzii ta capitolul 9. Realizarea soluliilor recomandate mai sus vor permite
restabilirea proprietStrilor de serviciu qi de funclionalitate a podului experttzat, in
confirmitate cu cerinlele normelor in construclii in vigoare, prin asigurarea capacitdlii
portante la sarcinile mobile , prevdztrte de normele in construc{ii in vigoare A11 9i
6
e
G

pietoni pe trotuare, HK-80, asigurarea circula{iei transportului in regim de siguran{[ qi

F
confort, la vitez , asigurarea durabilitdfli pe durata
o
a normatd de expl ctului estetic, armonizat cu pesajul
inconjurdtor. ;fl
ii;
fil ryo* lt
z tfQ
IDI6 Planqa

I 44tr8 - 3s/2018 ET-9/18 27

Mod Nr. sec Coala dt plni la 0&02.2O2!l
I

^?I