6.1.4.

Cuptoare electrice cu băi de săruri

Subiectul 1
Principiu de funcţionare.
Aceste cuptoare industriale sunt utilizate pentru tratamentul termic al
reperelor din aliaje speciale sau din oţeluri bogat aliate, susceptibile la fisurare la
cald. Principiul de funcţionare se bazează pe caracteristicile termofizice ale unor
substanţe, săruri ale azotaţilor, săruri de crom etc., de a-şi păstra stabilitatea în
stare lichidă într-un palier de temperatură strict determinat (T0, T1), palier care
corespunde cu temperatura de lucru a cuptorului cu baie de săruri care utilizează
aceste substanţe (figura 6.10).

Figura 6.10. Principiul de funcţionare al cuptoarelor cu băi de săruri.

S–stare solidă; L–stare lichidă; V–vapori; TL–temperatura de lucru.

Sărurile sunt alese astfel încât palierul de stabilitate al acestora să

coincidă cu temperatura de tratament termic. În tabelul 6.1 sunt prezentate
câteva reţete de săruri pentru diferite temperaturi de lucru în intervalul 200 –
1400 ºC.
6. Construcţia şi funcţionarea sistemelor termice industriale destinate … 189
Pentru temperaturi scăzute se utilizează un amestec de azotiţi şi azotaţi
de sodiu, pentru temperaturi medii amestecuri de cloruri, iar pentru temperaturi
ridicate sunt utilizate cloruri de bariu cu adaos de SiC, NaCl etc.
Tabelul 6.1.
Nr. Temperatura, [ºC]
Compoziţia băii
crt. de topire de lucru
1 98% BaCl2 + substanţe insolubile 960 1000–1350
2 90% BaCl2 + 5% Borax + 5% H2O 920 1000-1360
3 95% BaCl2 + 5%MgF2 940 1200–1300
4 68% BaCl2 + 30% NaCl +2% MgF2 650 700–1050
5 50% BaCl2 + 50%NaCl – 750–950
6 44% NaCl +56% KCl 660 720–900
7 50% KCl +50% Na2CO3 577 650–870
8 21% NaCl +31% BaCl2 + 48% CaCl2 430 480–570
9 60% NaOH + 40% NaCl – 550–770
10 53% NaCN + 47% KCN 445 500–550
11 70% NaNO3 + 30% Na2CO3 – 500–600
12 50% NaNO3 + 50% KNO3 220 280–550
13 45% NaNO2 + 55% NaNO3 220 280-550
14 45% BaNO2 + 55% KNO3 140 160–550

Aceste săruri devin conductoare pentru curentul electric numai în stare

topită, iar încălzirea se face la trecerea curentului prin efectul Joule-Lenz, datorat
rezistenţei electrice proprii a amestecului de săruri. Topirea sărurilor se realizează
cu ajutorul unor încălzitoare auxiliare sau prin scurtcircuitarea electrozilor cu bare
de grafit.
De asemeni, pentru ca procesul de tratament termic să se desfăşoare în
condiţii optime este necesar să fie îndeplinită condiţia:
msf 1
=
msar 20
în care msf – masa semifabricatelor, iar msar – masa sărurilor.
Acest raport este necesar a fi îndeplinit, pentru ca la introducerea
semifabricatelor, temperatura băii de săruri să nu scadă cu mai mult de 5 ºC.
190 Echipamente şi instalaţii de încălzire
Din punct de vedere constructiv, elementele încălzitoare ale unei băi de
săruri se numesc electrozi. Poziţionarea lor poate fi la 120º în cazul în care baia
este cilindrică sau după un ecran de separaţie (figura 6.11).

a b

Figura 6.11. Modalităţi de amplasare a electrozilor imersaţi.

a–soluţie constructivă clasică; 1–electrod; 2–creuzet;
b–soluţie constructivă modernă; 1–baie de săruri primară; 2–electrozi; 3–ecran metalic de
separaţie; 4–baie de săruri secundară.
6. Construcţia şi funcţionarea sistemelor termice industriale destinate … 191
Principalele avantaje sunt reprezentate de vitezele foarte mari de
încălzire, condiţii excelente de transfer termic, uniformitatea şi precizia
temperaturii în mediul de încălzire, eliminarea oxidării şi decarburării suprafeţei
exterioare a semifabricatului, temperaturi ridicate de tratament termic (în
concordanţă cu compoziţia chimică a băii de săruri), productivitate ridicată.
Dezavantajele sunt concretizate prin inerţia termică foarte mare
(intervalul de timp necesar aducerii sărurilor din stare solidă în stare lichidă),
consum foarte mare de energie electrică (datorită timpului necesar topirii sărurilor
solide), dezavantaje care fac aceste utilaje rentabile doar în cazul funcţionării
continue sau de serie mare. De asemenea, trebuie luate măsuri speciale de
prevenire a unor accidente:
• emanaţiile de gaze trebuiesc exhaustate;
• dotarea utilajelor cu echipamente de protecţie împotriva
supraîncălzirii şi autoaprinderii;
• măsuri de protecţie împotriva stropirilor din baia de săruri etc.
Din punct de vedere constructiv, cuptoarele cu băi de săruri se împart în
două mari categorii:
• încălzire directă, prin intermediul unor electrozi imersaţi sau submersaţi
în sarea topită care joacă rol de electrolit;
• încălzire indirectă, sărurile se topesc într-un creuzet metalic încălzit
din exterior.
192 Echipamente şi instalaţii de încălzire
Subiectul 2
6.1.4.1. Cuptor cu baie de săruri cu electrozi
Principalele elemente constructive sunt creuzetul şi electrozii.
Creuzetul poate fi construit din materiale ceramice sau din oţel. Sarea topită este
conţinută în creuzet, în care pătrund cei trei electrozi reglabili. Electrozii pot fi
realizaţi din oţel carbon OLC 10, OLC 15. Deasupra nivelului băii se află hota de
aspiraţie a gazelor degajate de baia incandescentă. Acestea sunt conduse printr-o
tubulatură la un ventilator de evacuare. Temperatura maximă de lucru este de
1300 ºC.

2 3 4 5 6

Figura 6.12. Cuptor cu baie de săruri cu încălzire directă.

1–electrod de funcţionare; 2–hotă aspiraţie gaze; 3–spaţiu de încărcare–descărcare;
4–baie de săruri; 5–electrod de amorsare; 6–zidărie refractară; T–transformator coborâtor de
tensiune; IB–întrerupător bipolar; I–poziţia de amorsare; II–poziţia de funcţionare.
Întrerupătorul bipolar IB se află în poziţia I în perioada de amorsare.
Această perioadă se încheie atunci când cel puţin doi electrozi pot închide
circuitul electric prin baia de săruri (IB trece în poziţia II). Încălzirea este directă
deoarece, atât electrozii, cât şi semifabricatele se găsesc în acelaşi mediu de lucru.
Hota de absorţie evacuează emanaţiile de gaze toxice de la suprafaţa băii lichide
de săruri.
Tensiunea de alimentare a electrozilor variază între 5 şi 30 V şi se poate
regla cu ajutorul unui transformator cu prize de tensiune. Densitatea de curent pe
electrod este de 0,4 – 0,7 A/mm2.
Măsurarea temperaturii în incinta de lucru (care corespunde
temperaturii semifabricatelor) se realizează cu ajutorul termocuplelor sau
pirometrelor optice de radiaţie, care vizează suprafaţa băii.
6. Construcţia şi funcţionarea sistemelor termice industriale destinate … 193

Subiectul 3
6.1.4.2. Cuptor cu baie de săruri cu rezistori
Temperatura de lucru este de circa 700 ºC. Pentru a asigura o temperatură
uniformă creuzetului, cuptorul poate fi prevăzut cu ventilatoare de recirculaţie a
aerului aflat în spaţiul dintre creuzet şi rezistori. Rezistorii electrici 5 sunt montaţi în
etaje pe pereţii laterali ai cuptorului. (figura 6.13)
La partea superioară se află montată o hotă de aspiraţie 2 a emanaţiilor de
gaze degajate de sărurile topite. Când temperatura băii de săruri ajunge la T0
(figura 6.10) prin spaţiul de încărcare 1 se introduc semifabricatele în mediul de
lucru 3.

Figura 6.13. Cuptor cu baie de săruri cu încălzire indirectă.

1–spaţiu de încărcare–descărcare; 2–hotă aspiraţie gaze; 3–baie de săruri; 4–creuzet metalic; 5–
rezistori electrici; 6–suporţi ceramici; 7–zidărie termoizolantă; 8–manta metalică.

Măsurarea temperaturii se poate realiza cu două termocuple montate,

unul în creuzetul 4, iar celălalt în spaţiul de sub acesta.
Aceste tipuri de cuptoare sunt utilizate la recoaceri şi reveniri pentru
piese din metale şi aliaje neferoase, preîncălziri pentru scule din oţel rapid,
precum şi la încălzirea pentru călire a pieselor şi sculelor din oţeluri carbon.
Randamentul termic al acestor cuptoare este scăzut, pierderi importante
de energie având loc prin radiaţie de la suprafaţa băii spre mediul ambiant. Aceste
pierderi ar putea fi diminuate prin aplicarea unor sfere din material ceramic uşor
care să plutească pe suprafaţa băii de săruri.