PROIECT DE LECTIE

I . PARTEA INTRODUCTIVĂ

Nume, prenume:POPA NICOLETA Data.

Şcoala:COLEGIUL TEHNIC”IULIU MANIU”CAREI
Clasa a X a C
Disciplina :BIOLOGIE
Subiectul lecţiei: Sistemul locomotor la mamifere
Durata de desfăşurare a lecţiei :50 min
Obiectivul central (scopul) lecţiei: :Cunoasterea principalelor adaptari ale sistemului locomotor (in lumea animala) la cerintele mediului de
viata

Obiective operationale:la sfarsitul lectiei elevii vor fi capabili sa:

O1- deduca elementele componente ale sistemului locomotor.
O2 - prezinte modificarile oaselor la mamiferele terestre
O3 - Sa enumere principalele tipuri de oasi si de muschi ai organismului.
O4- Sa deduca principalele tipuri de locomotie in lumea vertebratelor.
O5- Sa evidentieze importanta adaptarii sistemului locomotor la mediul de viata.
O6- Sa identifice si enumere particularitatile de adaptare ale scheletului uman la locomotia bipeda.
Metode si procedee didactice:Conversaţia, observaţia dirijată, invăţarea prin descoperire, modelarea, problematizarea,explicaţia,
brainstormingul, investigatia,studiu de caz, algoritmizarea, dezbaterea si asaltul de ideei, etc.
Forme de activitate: frontală, individuală,
Material didactic: manual , atlase zoologice, planşe, mulaje, creta, etc
Categoria de lectie: predare – învăţare - evaluare
Bibliografia didactică şi de specialitate consultată:
 ENE, S., SANDU, GH., GAMANECI, GH., ( 2005), Biologie – manual clasa a X-a, Editura LVS Crepuscul, Ploiesti, ISBN 973-
8265-48-7
 POP, I., BARNA, A., Portofoliu pentru practica pedagogică la biologie , Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca..
 IONESCU, M., RADU, I., coord., (1995), Didactica modernă, Dacia, Cluj – Napoca.
 BOGOESCU, C., DABIJA, A., SANIELEVICI, E., (1980), Atlas zoologic, Editura Didactică si Pedagogică, Bucuresti.
 ARINIS, I. (coord.), CRISTESCU, D., (2006), Biologie animală si vegetală – ghid metodologic, editura Paralela 45, Pitesti.
 ATLAS ANATOMIC
 Internet - http://www.bucurie.net/poezii.php?start_from=0&ucat=&archive=&subaction=&id=&

1
 II.SDESFASURAREA LECTIEI :
ETAPELE LECTIEI
1. Moment organizatoric :
2. Reactualizarea
cunoştinţelor:
3. Captarea atenţiei şi
trezirea interesului pentru
lecţie:
4. Transmiterea şi însuşirea
noilor cunoştinţe:
ACTIVITATEA PROFESORULUI ACTIVITATEA EEVULUI
Se creaza climatul favorabil începerii orei de biologie.  elevii se mobilizează pentru începerea orei şi
Profesorul face prezenţa şi notează absenţii ( in cazul in care ascultă cu atenţie îndrumările şi indicaţiile
există). date de profesor pentru lecţia ce va urma.
pe baza cunostintelor detinute din clasele mai mici
Profesorul dirijeaza conversatia in vederea reactualizarii elevii isi reamintesc elementele componente ale
cunostintelor despre alcatuirea sistemului locomotor invatate sistemului locomotor ( sistemul osos si sistemul
in clas a VII-a. muscular).
Profesorul citeste elevilor mai multe poezii cu scopul de a le  se creaza climatul favorabil pentru a patrunde
capta atentia il legatura cu anumite animale. in lumea mirifica a necuvantatoarelor.
“O oaie/Pe ploaie,
Un caine/Dupa paine,  elevii asculta fascinati poeziile citite de
Un pisic/Duce un soric, profesor.
Trei giste/Prind muste,
Trei purcei/Beau ceai de tei.  ‘
 ei incearca sa retina cat mai multe animale din
« Liliac, liliac, cele prezentate de profesor.
Trage noaptea la conac
Din clopotnita batrina  de asemenea retin detalii importante in legatura
Hop o data, hop de doua, cu modul lor de viata si modul de deplasare.
Hop, hop, hop, pina la noua.
Liliecii, daca scapa,
Sub craci ei fac colpaca. »
“Iepurasul are blanita,
Urechi lungi si o codita.
Fuge, fuge-n sus si-n jos,
Pentru ca este fricos.”
 elevii mentioneaza importanta picioarelor in
“Oare de ce poate fugi iepurasul? fuga iepurasului si in agatarea liliecilor de
Sau de ce liliacul poate sta sub creaca?” copac.
2
“ Cand zic picior pot sa zic miscare, locomotie?” Daca da,
de ce? argumentati.
Scrierea titlului pe tabla
Profesorul indica elevilor sa priveasca figura 127 din manual
de la pagina 89 precum si figura ... din atlasul anatomic de la
pagina ... pentru a deduce partile componente ale sistemului
osos.
“Cunoscand elementele componente ale sistemului osos si
analizand imaginea din figura prezentata credeti ca forma si
structura oaselor au vreo importanta in locomotia
mamiferelor?”
Profesorul coordoneaza activitatea elevilor in vederea
deducerii rolului sistemului osos.
“Credeti ca prezenta muschilor joaca un rol important in
functionarea sistemului locomotor?
Fara muschi ar mai fi locomotie?”
Pe baza figurii 130 de la pagina 90 din manual si a figurii ...
de la pagina ... din atlas profesorul indruma elevii in
recuoasterea principalelor categorii de muschi ai
organismului.
 elevii fac legatura intre picior, miscare si
locomotie care este realizata de sistemul
locomotor prin sistemul osos – componenta
pasiva si sistemul muscular – componenta
activa).
Elevii scriu titlul pe tabla
 elevii privesc desenul din manual indicat de
profesor si noteaza in caiete elementele
componente ale sistemului osos( scheletul
capului scheletul trunchiului, scheletul
membrelor).
 elevii analizand imaginea mai aprofundat deduc
importanta formei oaselor in sustinerea
organismului ( exemplu centurile scapulara si
pelviana precum si forma bazinului).
 elevii deduc rolul sistemului osos in viata de zi
cu zi: sustinere, protectie, locomotie,
hematopoieza, depozit de substante minerale.
 elevii deduc rolul important al muschilor in
mentinerea pozitiei corpului si in realizarea
miscarilor si deplasarilor.
 elevii analizand imaginile indicate deduc
principalele categorii de muschi: striati, netezi
si cardiaci.
 elevii asociaza notiunea explicata de profesor
cu activitatea desfasurata de muschii care au o
actiune contrara.
3
Dupa ce profesorul explica elevilor ceea ce inseamna
notiunea de antagonic adreseaza urmatoarea intrebare
elevilor:
“Ce intelegeti prin activitate antagonica a muschilor?”
Profesorul dirijeaza luarea notitelor elevilor si numeste corect
miscarile antagonice efectuate de animale.
Profesorul prezinta elevilor o plansa cu mai multe tipuri de
membre la fel ca cele din figura 128 din manual de la pagina  elevii analizeaza membrele si noteaza aspecte
89, in vederea deducerii mai multor tipuri de membre.
Profesorul cere elevilor sa analizeze din plansa anumite
membre ca de exemplu cele de delfin, liliac si om, urmarind
aspecte ca forma oaselor, lungimea lor, aspectul general al
membrului.
“Oare mediul nu influenteaza intr-o masura mai mare sau
mai mica forma si structura membrului?
Profesorul impreuna cu elevii incearca ca pe baza manualui,
atlasului si a cunostintelor acumulate pana acum sa clasifice
principalelel tipuri de mers (locomotie) in functie de
procentul din membru implicat in mers.
Profesorul expune elevilor o plansa cu mai multe animale
(caine, tigru, lup, leu, pisica, arici, vaca, cal, om,etc) si cere  elevii isi incearca imaginatia si asociaza
elevilor sa le grupeze in functie de tipul de locomotie.
“Oare cu ce am putea asemana membrele delfinului, cartitei  elevii isi insusesc notiunea de animale adaptate
sau membrele liliacului?”
“Oare acest animale nu sunt animale adaptate mediului de
viata in care traiesc
Care mamifer are locomotie bipeda?
Profesorul inidca elevilor sa priveasca o plansa cu sistemul
 elevii noteaza miscarile efectuate de animale in
termenii stiintifici.
 elevii analizeaza plansa prezentata de profesor
precum si figura din manual si constientizeaza
existenta mai multor tipuri de membre in lumea
animala.
legate de lungimea oaselor forma lor, aspectul
general al membrului.
 pe baza studiului de caz elevii sunt in masura sa
dezbata problema ridicata de profesor
 elevii descopera astfel cele trei mari categorii
de mamifere in functie de tipul de locomotie:
plantigrade ( calca pe toata talpa), digitigrade
( calca pe degete) si unguligrade (calca pe
unghii).
 elevii grupeaza animalele dupa tipul de
locomotie a membrelor si pe baza exemplelor
prezentate de profesor
membrele delfinului cu o vasla a cartitei cu o
lopata si ariciului cu o aripa.
secundar la anumite medii de viata: acvatic –
delfinul, aerian – liliacul si subteran – cartita.
 elevii numesc omul.
 impreuna cu profesorul elevii deduc
modificarile care au determinat particularitatile
ale sistemului locomotor: largirea toracelui si
4
 locomotor la om precum si mulajul existent in dotarea
cabinetului de biologie in vederea deducerii particularitatilor
sistemului locomotor la om.
“Oare pentru a apuca un mar cu mana am nevoie numai de
sistemul locomotor?”
“Ce alte sisteme influenteaza si dirijeaza activitatea
sistemului locomotor?”
Profesorul prezinta elevilor urmatoarea situatie: “ un cimpanzeu
are degete lungi, degetul mare opus celorlate patru, receptorii tactili foarte
dezvoltati in varful degetelor, articulatia umarului este cea mai mobila din  elevii asociaza cimpanzeul cu omul si deduc
tot scheletul” si cere acestora sa deduca importanta.
Profesorul cere elevilor ca pe baza cunostintelor acumulate
din lectie sa explice de ce “ un animal cu molari cu creste
inalte nu poate avea si copite”.
5. Fixarea cunoştinţelor: Profesorul adreseaza o cascada de idee in vederea fixarii
(feed-back): cunostintelor din lectia predata.
Profesorul indica elevilor tema pentru acasa.
SCHITA TABLEI
LOCOMOTIA LA ANIMALE
deplasarea laterala a membrelor superiaore,
articulatia omoplat – humerus a devenit mobila,
mana pentadactila s-a specializat entru apucat
obiecte, centura pelviana s-a largit i s-au
dezvoltat muschii fesieri, dispunerea oaselor
unele in prelungirea altora, dispunerea centrului
de greutate in regiunea abdominala inaintea
vertebrelor lombare.
 elevii impreuna cu profesorul experimenteaza
problema ridicata de profesor si emit concluzia
ca sistemul locomotor nu functioneaza de unul
singur.
 elevii evidentiaza importanta corelatiei dintre
sistemul locomotor si sistemul nervos in
integrarea organismului in mediul de viata
(pentru a apuca un mar sau pentru a ne
deplasa).
importanta acestor caracteristici: degetul mare
opus celorlate pentru a putea apuca diferite
obiecte, receptorii tactili pentru a putea simti
(evidentiind corelatia cu sistemul nervos),
articulatia umarului pentru a avea mai mare
mobilitate in apucare,etc.
 elevii explica in ce consta imposibilitatea de a
coexista cele doua caracteristici la un animal:
una este caracteristica animalelor carnivore –
molari inalti iar celalata animalelor ierbivore –
copitele
 elevii raspund individual la intrebarile adresate
de profesor.
elevii noteaza tema.
5
 SISTEMUL LOCOMOTOR LA MAMIFERE

Locomotie:-sistemul osos-partea pasiva

-sistemul muscular -partea activa
Mamiferele se deplaseaza prin mers,sarit,inot,zbor ,alergat,astfel ca pentru fiecare tip de deplasare=locomotie au suferit modificari specifice

Modificarile corpului :
-majoritatea mamiferelor sunt patrupede
-mamiferele terestre prezinta modificari in regiunea labelor,astfel ca exista,mamifere
-plantigrade(calca pe toata talpa):arici,urs,om
-digitigrade(calca numai pe degete): pisica,lup
-unguligrade(se sprijina pe unghii trensformate in copite):porc,oaie,cal
-mamiferele acvatice:forma hidrodinamica,membre transformate in innotatoare,locomotie prin ondulare
-mamiferele aerien(liliacul): se deplaseaza prin zbor si au oase subtiri,stern marit pe care se insera muschii pectorali ce misca aripile
prezinta un pliu tegumentar,ce leaga membrele anterioare de corp

Adaptarea scheletului uman la locomotia bipeda: curbura plantara,oasele coapsei si ale gambei alungite,centura pelviana largita,coloana
vertebrala sub forma literei S

-structurile nervoase comanda muschii scheletici

-numarul de neuroni ce controleaza un grup de muschi corespunde volumului muschilor precum si preciziei si finetii miscarilor,astfel ca zonele
din aria motoare a scoartei cerebrale ce controleaza mainile si limba sunt mai mari decat cele pentru membrele inferioare si ale trunchiului.

FISA DE LUCRU

Integrati urmatoarele specii de mamifere tinand cont de tipul de locomotie si mediul de viata, in tabelul de mai jos
6
-elefant
-tigru
-vaca
-pisica
-cangurul
-iepurele
-liliacul
-foca
-delfinul
-caracatita

Plantigrade Digitigrade Unguligrade Terestre Acvatice Aeriene