Sunteți pe pagina 1din 11

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Institutul de Relații Internaționale din Moldova

Lucru individual la disciplina: Instituția Judecătorului de Instrucție

Tema: Noțiuni introductive privind


Instituția Judecătorului de Instrucție

A elaborat studenta anului IV, Drept


Zaharescu Adriana
A verificat:
Guțanu Eugen,
Dr. Conf. Univ.

Chișinău 2020
Cuprins:

Cuprins:..................................................................................................................................2

Aspecte introductive...............................................................................................................3

Cadrul international................................................................................................................4

Cadrul national.......................................................................................................................5

Rolul si locul judecatorului de instructie in sistemul judecatoresc al RM.............................8

Concluzii:.............................................................................................................................11

Bibliografie:.........................................................................................................................12
Aspecte introductive
La fazele prejudiciare,controlul judiciar se caracterizeaza de un sir de
parametri sociali- politici, juridici si morali. Printre acestea este necesar de a evide
ntia aspectul functiei controlului judiciar, aspectul activitatii judiciare, continutul
caruia cuprinde aspectele juridice si aspectele morale.
Activitatea procesuala penala a instantei de judecata la efectuarea
controlului judiciar in fazele prejudiciare include un sir de elemente, inclusiv
normele procesuale penale, raporturile juridice procesuale penale, subiectele, dr si
obligatiunile lor, procedura efectuarii functiei de control judiciar , hotaririle
judecatoresti care reprezinta actul final de solutionare a conflictului si realizarii
functiei de control de catre instantele de judecata.
Intr-un stat democratic apelarea la instantele judiciare este cel mai efectiv
mijloc de solutionare a conflictelor juridice intre cetatean si organele puterii de
stat, intre cetateni, intre persoane cu functii de raspundere care au imputerniciri de
a efectua urmarirea penala, de a aplica masuri procesuale de constringere fata de
banuit, invinuit si altor persoane atrase in orbita procesului penal. Acesti subiecti
au interesele lor pt apararea carora ei sunt dotati cu dr subiective respective. In
special invinuitul, banuitul si reprezentantii lor legali , aparatorii sint interesati la
inlaturarea limitarii ilegale a libertatii si inviolabilitatii persoanei arestate. Atare
interese a perosoanei nu contravin intereselor obstesti, de stat si de aceea ele
trebuie protejate in ordinea judiciara.
In esenta sa controlul judiciar in fazele prejudiciare reprezinta un mijloc
judiciar de aparare a dr si intereselor legale a le cetatenilor care se va realiza in
fiecare caz de sesizare a instantei cu privire la actiunile sa insactiunole ilegale ale
organelor functionarilor publici, si de catre alte persoane. Temei pt contestarea
actiunilor ilegale, hotaririlor ilegale ale organelor de urmarire penala inclusiv ale
procurorului este existaenta unor suspiciuni la subiectii procesului penal despre
faptul ca acestea (actiunile, deciziile) sunt contrare legii. Obligatiunea de a verifica
hotaririle si actiunile ii apartine organului judiciar.

Cadrul international
Actul juridic principal care reglementeaza modul de protejare a dr. omului
este Conventia Europeana a Drepturilor Omului, Roma, 1950. La Conventie sunt
14 protocoale. Odata cu aderarea la aceasta Conventie, RM si-a asumat un sir de
drepturi si obligatii, in special de a garanta oricarei persoane aflate sub jurisdictia
sa drepturile si libertatile stipulate in Conventie, iar pe de alta parte a acceptat sa
supuna executarea acestei obligatii unui control juridic international efectuat de
catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Astfel, RM a recunoscut atit dreptul
la un recurs individual in fata Curtii, precum si jurisdictia obligatorie a Curtii atit
pt instantele judecatoresti nationale cit si pt autoritatile publice nationale. Prin
urmare, Conventia fiind o parte integranta a sistemului de drept national urmeaza a
fi aplicata direct in virtutea prevederilor de la art 4 din Constitutia RM. Astfel, la
aceste articol este stipulat: Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele
referitaore la drepturile omului la care RM este parte , prioritate se acorda
legislatiei internatioanle. Dupa aderarea la CEDO RM a declansat reforma
judiciara si de drept, a modificat sistmul instantelor judecatoresti, structura
instantelor judecatoresti.
In activitatea sa , judecatorii se supun anumitor principii. Este vorba de
independenta completa, indeosebi fata de executiv atunci cind indeplineste functia
judiciara.
Un alt principiu- unui procuror ii va lipsi impartialitatea necesara pt a fi
magistrat daca exista posibilitatea ca el sa participe la ancheta in privinta unei
persoane detinute.
Persoana retinuta trebuie sa fie prezenta la audiere iar judecatorul sau alt
magistrat trebuie sa audieze observatiile persoanei retinute sau a reprezentantului
acesteia, fapt care ar permite instantei sa depisteze si alte abuzuri decit de detentie
ilegala. In acest scop fiecare persoana trebuie sa beneficieze de asistenta unui
aparator.
Procedura se va desfasura cu respectarea principiului contradictorialitaii si
echitatii, egalitatii armelor. Partile prezinta probele, acestea fiind ,,armele lor”,
aflindu-se pe pozitii de egalitate juridica.
Necesitatea ca toate circumstantele pt sau contra eliberarii fie ca sint sau nu
supuse conditiilor de cautiune sa poata fi judecate si in recurs si ca judecatorul sau
alt magistrat sa hotarasca raportindu-se la criterii juridice stabilite daca exista
motive pertinente si suficiente care justifica detentia.
Autoritatea de a dispune eliberare imediata in cazul in care mentinerea in
detentie nu este justificata. Este important a cun oaste cum evalueaza CEDO
nivelul de independenta a unei instate. Astfel, pt a evalua aceasta independenta
CEDO ia in consideratie :
 Modul de desemnare a membrilor ei
 Durata mandatului lor
 Existenta garantiilor impotriva presiunilor din exterior si daca organul
are aparentele independentei
 Impartialitatea inseamna lipsa de judecata si de partinire

Cadrul national
Art 20 Constitutia RM: orice persoana are dreptuul la satisfactie efectiva din
partea instantelor judecatoresti competente impotriva actelo rcare violeaza
drepturile, libertatile, si interesele sale legitime.
Codul de procedura penala in redactia anului 2003, in special prevederile
capitolelor II, VII, VIII, titlul I, partea speciala, care se realizeaza prin controlul
actiunilor de urmarire penala ale organelor de urmarire penala si ale organelor care
exercita activitatea operativa de investigatie si controlul judiciar al procedurii
prejudiciare , atributii exercitate de catre judecatorul de instructie.
Potrivit prevederilor p. 24 CPP, judecatorul de instructie se considera
judecatorul abilitat cu unele atributii proprii urmririi penale precum si de control
judiciar asupra actiunilor procesuale efectuate in cadrul urmaririi penale. O notiune
mai larga al controlului judiciar poate fi: controlul judiciar consta in verificarea de
catre o instanta independenta si impartiala sesizata in modul prevazut de lege a
actiunilor organelor de urmarire penala si al organului care exercita activitate
operativa de investigatie in scopul depistarii si inlaturarii incalcarilor dr omului
inca la faza urmarii penale si asigurarii respectarii drepturilor, libertatilor si a
intereselor legitime ale participantior la proces si a altor persoane.
Respectiv controlul judiciar se efectueaza de judecatorul de instructie care
activeaza in cadru judecatoriilor.
Judecatorul de instructie are un statut unic cu ceilalti judecatori prevazut de
legea cu privire la statutul judecatorului, nr 544 din 20.07.1995.
Judecatorul de instructie poate fi orice cetatean al RM, domicialiat
permanent pe teritoriul ei si intruneste conditiile:
Are capacitate de exercitiu
Este licentiat in drept
aAre vechime in specialitate juridica pt functia la care candideaza
Nu are antecedente penale si se bucura de o buna reputatie
Cunoasterea limbii de stat
Este apta din punct de vedere medical si a atins virta de 30 de ani
Are vechime in functia de procuror sau ofiter de urmarire penala de cel putin
5 ani ori de judecator cel putin 3 ani.
Judecatorii sunt numiti in functie de catre presedintele RM la propunerea
Consiliului
Superior al Magistraturii initial pe un termen de 5 ani si dupa expirarea acestor 5
ani, judecatorii vor fi numiti pina la atingerea virstei de 65 ani. Dupa numirea in
functie, in termen de 10 zile judecatorul trebuie sa depuna juramintul si dupa aceea
obtine capacitatea deplina de exercitiu si poate realiza acte conform legislatie in
vigoare.
Codul de executre Nr 443 din 24 decembrie 2004, republicat in 2010. In acest
cod sunt prevazute care sint atributiile judecatorului de instructie in ceea ce tine de
executarea pedepselor, plingerile condamnatilor ce tin de activitatea procesuala
penala.
Legea privind activitatea operativ-investigativa, nr 45, publicat in 2003.
Legea cu privire la secretul de stat, nr 245, din 27.11.2008 reglementeaza
notiunile, esenta, continutul secretului de stat, modalitate de acces la secretul de
stat, inclusiv a orgaelor de drept (organele de politie, securitatii nationale,
CCCEC), a instantelor judecatoresti inclusiv si a judecatorulu ide instructie.
Legea comunicatiilor electronice nr 241 din 15.11.2007. In aceasta lege se
stabilesc principalelel reguli si conditii de activitate in domeniul comunicatiilor
electronice , cadrul general al politicii si strategiei de dezvoltare a acesteia.
Legea cu privire la statutul judecatorului de instructie, nr. 544 din 20.07.95,
republicata la 15.08.2002. Stabileste statutul judecatorilor la general, care este unic
indifirent in ce instanta activeaza. Difera doar competenta si jurisdictia lor.
Legea cu privire la organizarea judecatoreasca, nr. 514 din 06.07.95. In
aceasta lege sunt stipulate principiile activitatiii judiciare, principii care se rasfring
si asupra judecatorului de instructie.
Hotaririle explicative ale Plenului Curtii Supreme de Justitie.
Cu privire la unele chestiuni aparute in practica judiciara cu privire la punerea
in aplicare a CPP din 24.10.2003.
Despre aplicarea de catre instantele judecatoresti a unor prevederi a legislatiei
procedurii penale privind arestarea preventiva si arestarea preventiva nr 4 din
28.03.2005.
Cu privire la practica judiciara in cauzele penale privind minorii,nr. 39 din 22
noiembrie 2004.
Despre aplicarea de catre instantele judecatooresti a unor prevederi a
legislatiei nationale si I privind aplicarea pedepsei cu munca neremunerata in
folosul comunitatii si executarea acestei pedepse, nr. 8 din 04.07.2005.
Cu privire la respectarea legislatiei in cauzele despre aplicarea, schimbarea,
prelungirea si revocarea masurilor de constringere cu caracter medical, nr 23 din
12.12.2005.
Cu privire la practica judiciara privind absolvirea condamnatilor de ispasire a
pedepsei pe motiv de boala , nr 22 din 29.10.2001.
Cu privire la practica asigurarii controlului judecatoresc de catre judecatorul
de instructie in procesul urmaririi penale, nr. 7 din 04.07.2005.
Un rol important il are si Institutul National de Justitie.

Rolul si locul judecatorului de instructie in sistemul


judecatoresc al RM
Procesul penal se desfasoara in conformitate cu principiile DI, DPP national,
constitutia RM. Urmarirea penala se efectueaza de ofiterii de urmaririe penala ai
MAI, serviciul vamal, CCCEC. Instantele judecatoresti infaptuiaza justitia in
numele legii. Judecatorii de instructie au un statut unic si se deosebesc intre ei
numai prin competente si imputerniciri, respectiv, particularitatile statutului juridic
al unei categorii de judecatori se stabilesc prin lege. Competenta judecatorului de
instructie este reglementat de CPP conform caruia acestuia i se acorda urmatoarele
atributii:
 Atributii legate de examinarea demersurilor procurorului privind
autorizarea efectuarii actiunilor procesuale penale sau a exercitarii a OI.
 Atributii proprii organului de urmarie penala.
 Atributii legate de aplicarea masurilor procesuale de constringere.
 Atributii legate de solutionarea plingerilor impotriva actelor ilegale ale
organelor de urmarire penala, ale organelor care exercita activitatea
operativa de investigatie, precum plingerile impotriva actiunilor ilegale
ale procurorului.
Judecatorul de instructie asigura controlul judecatoresc in fazele prejudiciare
prin urmatoarele actiuni:
Dispunerea, inlocuirea, incetarea sau revocarea arestarii preventive si a
arestarii la domiciliu.
Dispunerea liberarii provizorii a persoanei retinute sau arestate , revocarea ei
perchezitie, examinarii corporale, punerea sub sechestru a bunurilor, ridicarii
de obiecte ce contin secret de stat, comercial, bancar, a exumarii cadavrelor.
Dispunerea susupendarii provizorii din functie, a internarii persoanei intr-o
institutie medicala.
Autorizarea interceptarii comunicarilor, a sechestrului corespondentei,
inregistrarii de imagini.
Audierea martorilor in conditiile art 109-110.
Efectuarea altor actiuni de urmarire penala prevazute de CPP.
La realizarea competentei, judecatorul de instructie se bucura de aceeasi
independenta si de aceleasi imunitati ca si ceilalti judecatori. Independenta acestuia
este asigurata prin insasi procedura de infaptuire a justitiei, care este stipulata in
norme concrete ale CPP, co nform carora la infaptuirea justitiei judecatorul este
independent si se supune e numai legii, excluzindu-se orice presiune asupra lor.
Judecatorul va stabili vinovatia sau nevinovatia persoanei conform legii si propriei
convingeri bazate pe probe cercetate in cauza respectiva. Justitia penala se
efectueaza fara emixtiuni, unde judecatorul este obligat sa se opuna oricarei
incercari de a exercita presiuni asupra sa.
Visavi de persoana judecatorului de instructie sunt aplicabile si prevederile
de la art 33 CPP. Acest articol statueaza conditiile in care judecatorul de instructie
trebuie sa se autorecuzeze sau sa fie recuzat de catre persoanele interesate.
Recuzarea se solutioneaza in ordinea stabilita. In cererea de recuzare se indica
motivele recuzarii, circumstantele de fapt.
Judecatorul de instructie are anumite interdictii de a se ocupa cu anumite
activitati.
Judecatorul de instructie este asistat de un grefier. Respectiv el trebuie sa fie
asigurat thnico-material.
Concluzii:
Activitatea procesuala penala a instantei de judecata la efectuarea controlului
judiciar in fazele prejudiciare include un sir de elemente, inclusiv normele
procesuale penale, raporturile juridice procesuale penale, subiectele, dr si
obligatiunile lor, procedura efectuarii functiei de control judiciar , hotaririle
judecatoresti care reprezinta actul final de solutionare a conflictului si realizarii
functiei de control de catre instantele de judecata.
Intr-un stat democratic apelarea la instantele judiciare este cel mai efectiv
mijloc de solutionare a conflictelor juridice intre cetatean si organele puterii de
stat, intre cetateni, intre persoane cu functii de raspundere care au imputerniciri de
a efectua urmarirea penala, de a aplica masuri procesuale de constringere fata de
banuit, invinuit si altor persoane atrase in orbita procesului penal. Acesti subiecti
au interesele lor pt apararea carora ei sunt dotati cu dr subiective respective. In
special invinuitul, banuitul si reprezentantii lor legali , aparatorii sint interesati la
inlaturarea limitarii ilegale a libertatii si inviolabilitatii persoanei arestate. Atare
interese a perosoanei nu contravin intereselor obstesti, de stat si de aceea ele
trebuie protejate in ordinea judiciara.
Bibliografie:
1. Constituţia Republicii Moldova, 29 iulie 1994.
2. Codul de executare al Republicii Moldova, 05.11.2010.
3. Cod de Procedură Penală a Republicii Moldova, 7 iunie 2003.
4. Codul Penal al Republicii Moldova, 14 aprilie 2009.
5. Note de curs, Vasile Ceban, Chișinău 2013.
6. Note de curs, Octavian Pop, Chișinău 2002.
7. http://lex.justice.md/document_rom.php?id=7815EB1B:E68465D1
8. https://legeaz.net/dictionar-juridic/principii-drept-executional-penal,
9. https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/drept-executional-
penal/,
10. https://www.usem.md/uploads/files/Note_de_curs_drept_ciclul_1/060_-

_Drept_executional_penal.pdf,