“Arta fericirii

Manual de viață”
Sanctitatea Sa DALAI LAMA
HOWARD C. CUTLER

Recenzie

Editura Humanitas aduce în atenția cititorilor “Arta fericirii; Manual de viață’, prima
carte scrisă în colaborare de Sanctitatea Sa DALAI LAMA și HOWARD C. CUTLER, publicată
în 2015, traducerea din limba engleză fiind asigurată de Anca Bărbulescu.
Așa cum aflăm de pe coperta interioară, Sanctitatea Sa este al XIV-lea Dalai Lama,
conducătorul spiritual al Tibetului, s-a născut în Tibet, ca fiu al unei familii de agricultori; la 6
ani a început educația monastică și la 23 de ani a absolvit studiile cu cel mai înalt calificativ; în
1989 a primit Premiul Nobel pentru Pace pentru lupta sa nonviolentă de eliberare a Tibetului și
este autorul a peste șaptezeci de cărți. De asemenea, drept recunoaștere a mesajului său de pace,
nonviolență și înțelegere interreligioasă, a primit peste optzeci de distincții importante, premii și
doctorate onorifice.
Howard C. Cutler este psihiatru, scriitor și conferențiar, fiind unul dintre experții în
știința fericirii și un pionier în domeniul psihologie pozitive. De asemenea, este membru în
colegiul de redacție al publicației American Journal of Psychotherapy. Împreună cu Sanctitatea
Sa Dalai Lama, a scris un ansamblu de trei cărți vizând arta fericirii adaptată la diverse contexte.
Cartea de față este editată într-un format accesibil cititorului, se adresează publicului larg.
Pentru o mai bună înțelegere a conceptelor și ideilor prezentate, Howard C. Cutler le
concretizează prin cazurile de la cabinet sau prin trimiteri la cercetări din domeniul psihologiei
aplicate.
Cartea tradusă reprezintă ediția aniversară (1998) lansată la 10 ani de la prima publicare
pe piața americană și considerată un succes (inclusă, timp de 2 ani, pe lista bestesellerurilor din
The New York Times). Beneficiază de prefață atât din partea Sanctității Sale DALAI LAMA, cât
și din partea doctorului Howard C. Cutler (ambele scrise cu ocazia acestui eveniment). În
organizarea cărții aflăm și nota inițială a autorului (dr. Howard C. Cutler) care relatează cum, cu
aprobarea lui Dalai Lama, a organizat cartea în funcție de subiecte. Materialul a avut ca sursă
conversațiile cu acesta, dar și elemente din conferințele publice organizate de Dalai Lama în
Arizona.
Fericirea este un concept filosofic complex studiat încă din antichitate. Ființa umană are
ca cel mai înalt scop obținerea fericirii sub o formă sau alta. Începând cu anii 1990, atât căutările
oamenilor, cât și a cercetătorilor, s-au concentrat tot mai mult pe acest concept. Facem referire
la anul 1998 când a fost stabilit formal un nou domeniu al psihologiei, al cărui obiect e studiul
fericirii. Psihologia pozitivă, o abordare nouă, este corelată cu fericirea și oferirea de diverse
perspective care ajută omenirea în atingerea stării de bine.
Se observă, în ultimii 30 de ani, o abundență de articole, studii și materiale dedicate
fericirii. Instituțiile de învățământ superior au început să se ofere cursuri de psihologie pozitivă
(ex. la Harvard , cursul de psihologie pozitivă a devenit cel mai popular printre studenti
https://www.civilizatia.ro/).
Deși prezența lui Dalai Lama ca autor ar putea indica un material puternic influențat de
religia budistă, cartea are avantajul explicației termenilor enunțați și adaptarea principiilor
budiste la realitatea civilizațiilor occidentale, de aceea inclusiv publicul românesc poate să o
perceapă ca pe o lucrare cu aplicații practice accesibile fiecăruia.
Cartea de față își propune să ofere, cum anunță încă din titlu, un manual (material ușor de
accesat, potrivit pentru oricine) pentru a atinge Arta (domeniul de vârf, accesibil doar
cunoscătorilor) fericirii. Având ca interlocutor o personalitate internațională ca Dalai Lama,
Howard C. Cutler are o abordare “delicată” a acestuia: deși este călugăr budist, reprezentant
spiritual al Tibetului, observațiile fine ale psihiatrului îl surprind ca Om. Cutler abordează un stil
descriptiv, presărând cu elemente comportamentale atât reacțiile personale (starea proprie în
momentul discuțiilor, felul cum reacționează gândurile sale la exercițiile și ideile exprimate de
Dalai Lama), dar și cele ale ilustrului interlocutor (manifestând uneori tristețe în glas, mustrare
din priviri sau afirmând sincer “ nu stiu” când nu avea un răspuns la problema ridicată).
Conținutul cărții este organizat în 5 părți:

I.Scopul fericirii pleacă de la dreptul la fericire al fiecărei persoane, fericire determinată mai
mult de starea noastră de spirit decât de evenimentele exterioare nouă. Sursa fericirii se găsește
prin comparația cu cei mai puțin fericiți decât noi, prin aprecierea celuilalt ca ființă umană,
legătura umană fiind de ajuns ca să dea naștere aprecierii și demnității. Se face diferențierea între
plăcere și fericire, accentul fiind pus mai puțin pe ceea ce ne refuzăm și mai mult pe ceea ce
urmărim (fericirea finală). Un pas important în acest proces îl reprezintă antrenamentul mintal
pentru fericire în care disciplina mintală și cea etică, prin educație și cunoaștere, sunt esențiale.
Un aspect important îl reprezintă restabilirea stării înnăscute de fericire, faptul că ființa umană
este blândă, că depinde de afecțiunea celorlalți și că starea emoțională pozitivă corelează cu stare
bună de sănătate. O idee de importanță practică este oferirea de condiții de mediu optime pentru
dezvoltarea laturii grijulii față de alții și a compasiunii la copii.

II. Bunătatea și compasiunea

Capitolul tratează comunicarea cu celălalt din pespectiva aproprierii pozitive, prin căutarea
aspectelor pozitive ale persoanei, aceasta deschidere creând imediat o stare de afinitate. Această
conectare poate proveni și din conștientizarea dependenței de ceilalți (sub aspectul eforturilor de
acoperire a nevoilor de bază), lucru care conduce la o puternică senzație de interconectare și
interdependență între toate ființele. Referitor la intimitate, sunt abordate mai multe teorii ale
cercetărilor științifice care conduc, la final, spre concluzia că există resurse vaste de intimitate cu
persoanele din jur, dar toate converg în legături sincere și profunde, bazate pe umanitatea noastră
comună. Întărirea legăturilor cu cei din jur se realizează prin crearea empatiei, înțelegerea
fundamentului relațiilor (respect, responsabilitate, compasiune, angajament). Efectul benefic al
compasiunii asupra sănătății și speranței de viață, este susținut științific.
De menționat, ca element practic, meditația asupra compasiunii (exercitiu)

III. Transformarea suferinței poate fi realizată print-o reflecție asupra felurilor de suferință la
care suntem supuși, printr-o pregătire mentală pentru ele (ca făcând parte, inevitabil, din viață).
Aici autorul identifică, ca o critică, faptul că societatea occidentală face suferința mai puțin
vizibilă, acum fiind percepută ca o anomalie, ca semn că s-a întâmplat ceva grav. Se discută și
despre suferința pe care ne-o creăm singuri, prin întărirea emoțiilor negative; suferința depinde
de cum acționăm la situația dată (problema apărută poate fi identificată ca o suferință, nedreaptă
sau ca o provocare, implicând asumarea responsabilității pentru rezolvarea ei). Apariția
problemei cauzează o îngustare a perspectivei, aceasta cauzând îngrijorare. Poate fi combătută cu
alt eveniment mai important iar prin comparație problema devine mai mică și mai puțin
apăsătoare. Se ilustrează schimbarea perspectivei asupra dușmanului, văzut ca un moment rar de
educare a răbdării și toleranței, ca factori esențiali în contracararea emoțiilor negative. Acest
lucru conduce la o minte flexibilă care poate aborda soluții atât la nivelul individului, dar și al
comunității și la nivel global (interdependență).
Suferința fizică este abordată atât din perspectivă medicală, ilustrând rolul durerii în păstrarea
siguranței, dar și unității corpului, cât și diferențierea durerii fizice de suferință (cea creată prin
gânduri). De menționat exercițiul practic „a da și a primi”- „ suferința e cel mai elementar lucru
pe care îl avem în comun cu cei din jur”

IV. Depășirea obstacolelor este condiționată de procesul schimbării care urmărește treptele :
convingere, hotărâre, acțiune și efort (se observă apropierea de etapele schimbării din interviul
motivațional dezv. de Miller și Rolnick). Sunt subliniate importanța așteptărilor realiste (creștere
și maturizare lentă) realizate prin efort susținut. Abordarea “căutarea fericirii se bazează pe
gândire și antrenarea minții mai mult decât pe credință " (Dalai Lama) își găsește confirmarea în
abordarea terapiei cognitive (lupta cu gândurile disfuncționale). Analiza celor două emoții, furia
și ura, văzute ca negative (prin consecințele lor atât la nivelul fizic al organismului, cât și la
nivelul stării mentale) indică faptul că, exprimarea acestora conduce la autoalimentarea lor, nu la
dispariție. Prevenirea (prin cultivarea stării de mulțumire și calm), înfruntarea activă a furiei,
analizarea ei logică și reevaluarea gândurilor care au declanșat-o pot conduce la înlăturarea ei.
Anxietatea poate fi diminuată prin analizarea situației;„Dacă problema are o soluţie, nu are rost
să mă îngrijorez. Dacă nu are nici o soluţie, iarăşi nu are rost să mă îngrijorez”- Dalai Lama. În
aspectele legate de așteptările și fricile sociale, anxietatea poate fi contracarată cu sinceritate;
“dacă avem o motivație pură și sinceră, dacă ne motivează dorința de a-i ajuta pe ceilalți din
bunătate, compasiune și respect, putem îndeplini orice fel de muncă, în orice domeniu și putem
funcționa mai eficient și cu mai puțină teamă sau îngrijorare,…Chiar dacă nu-l atingem (scopul
final), putem fi mulțumiți că am făcut tot ce ne-a stat în puteri.” Analiz\nd ]n termeni
Respectul de sine scăzut are ca antidot onestitatea, realizând diferența între încredere și aroganță
(prin verificarea temeiniciei, ca interes pentru atingerea scopurilor egoiste sau dorința de a fi de
ajutor). Prin contrast, ura de sine ( greu de înțeles pentru budiști), poate fi vindecată prin
conștientizarea posesiei inteligenței omenești, potenșialul uman care poate fi atins prin voința
puternică și hotărâre.
De remarcat 2 exerciții de meditație asupra furiei).

V. Reflecții finale asupra unui stil de viață spiritual:

O pledoarie a unității oamenilor, a egalității lor sub aspectul dorinței evidente și dreptului la
fericire, a dreptului de a se elibera de suferință. Aceasta poate fi făcută prin intermediul
practicilor religioase (fiecare religie aducând elemente importante în atingerea acestui scop), dar
mai ales prin „spiritualitatea adevărată, o atitudine mintală pe care o putem practica oricând, care
ține de dezvoltarea și antrenarea stării mentale, ale atitudinilor și ale stării de bine psihologice și
emoționale.”- Dalai Lama

Cartea poate fi considerată un manual pentru înțelegerea și practicarea exercițiilor de

fericire care implică un ansamblu de factori. Toate cele prezentate nu fac decât să întărească
ideea că „oricare dintre noi poate face multe pentru a fi mai fericit în viață și, lucru și mai
împortant, fiecare avem resurse enorme la dispoziție”, cum concretizează Dalai Lama. Având la
dispoziție aspecte practice, ușor de înțeles, puctate de rezultatele cercetărilor științifice, exerciții
de meditație și vizualizare, este un ghid aplicativ potrivit pentru marea masă a cititorilor. Rolul
deosebit la lui Howard C. Cutler în identificarea întrebărilor general valabile, dar și ilustrarea
principiilor enunțate de Dalai Lama cu informații din sfera psihologiei pozitive și a cazurilor
practice din cabinet fac din “Arta fericirii; Manual de viață’ o lectură incitantă și abordabilă.