AUTORITATEA NAŢIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ

ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR

DIRECŢIA GENERALĂ SANITARĂ VETERINARĂ

8422/13.11.2009
Se aprobă,
Preşedinte – Secretar de Stat
Propun a se aproba, Marian ZLOTEA
Vicepreşedinte – Subsecretar de Stat
Dr. Corneliu CEICĂ

NOTA DE SERVICIU

Direcţia Sanitara Veterinara si pentru Siguranţa Alimentelor - toate

In atenţia domnului/doamnei director coordonator

Referitor : Proceduri privind supravegherea si monitorizarea pestei

porcine africane în abatoarele autorizate pentru sacrificarea de porcine

I. DATE GENERALE

1.1 Baza legală

- Regulamentul Parlamentului European şi al Comisiei nr. 852/2004 privind
regulile generale de igienă ale produselor alimentare;
- Regulamentul Parlamentului European şi al Comisiei nr. 853/2004 privind
regulile specifice de igienă ale produselor alimentare;

__________________________________________________________________________________________________

Bucureşti, Str. Negustori, nr. 1B, sect. 2, cod poştal 023951;

tel: 0374.150.200, fax: 3124967, e-mail: office@ansvsa.ro
 - Regulamentul Parlamentului European şi al Comsiei nr. 854/2004 care
stabileşte reguli specifice de organizare a controalelor oficiale ale produselor de
origine animală destinate consumului uman;
- Directiva Consiliului 2002/99 care stabileşte regulile care guvernează
producerea, procesarea, distributia si introducerea pe piata a produselor de origine
animala destinate consumului uman;
- Decizia Comisiei 2003/422 de aprobare a manualului de diagnostic al pestei
porcine africane;
- Directiva 2002/60 din 27 iunie 2002 de stabilire a dispozițiilor specifice de
combatere a pestei porcine africane şi de modificare a Directivei 92/119/CEE în
ceea ce priveşte boala Teschen şi pesta porcină africană

1.2 Consideratii generale privind pesta porcina africana

1.2.1 Introducere
Pesta porcină africană este provocată de un virus ADN cu anvelopă,
aparținând genului Asfivirus din familia Asfarviridae. Virulența virusului pestei
porcine africane variază în funcție de suşe, deşi nu se pot identifica serotipuri
diferite.
Virusul pestei porcine africane este foarte stabil în excrețiile porcilor
infectați, în carcasele de porc, în carnea proaspătă de porc şi în anumite produse
din carne de porc. În vederea neutralizării în mediu trebuie folosiți dezinfectanți
speciali cu efect asupra acestuia..
În Europa, principala cale naturală de infectare a porcilor este de tip oro-
nazal, prin contact direct sau indirect cu porci infectați sau prin administrarea
animalelor de alimente contaminate cu virus. Cu toate acestea, în regiunile în care
există vectori, transmiterea prin intermediul acestora au un rol foarte important în
persistența şi răspândirea virusului. Pesta porcină africană se poate răspândi, de
asemenea, prin contact indirect cu materii contaminate şi prin insecte înțepătoare,

__________________________________________________________________________________________________

Bucureşti, Str. Negustori, nr. 1B, sect. 2, cod poştal 023951;

tel: 0374.150.200, fax: 3124967, e-mail: office@ansvsa.ro
vectori ai virusului pestei porcine africane. Boala se poate transmite, de asemenea,
prin material seminal provenind de la vieri infectați.
Perioada de incubație este cuprinsă între 5 şi 15 zile, dar în condiții reale
simptomele clinice pot să nu apară într-o exploatație decât după mai multe
săptămâni de la introducerea virusului şi chiar mai mult, în cazul în care suşa
virală este atenuată.
Pesta porcină africană prezintă forme acute, subacute şi cronice, diferența
constând, în principal, în virulența virusului.
Viremia persistă între 40 şi 60 de zile la porcii convalescenți după infecție,
care devin vectori ai virusului.
Virusul pestei porcine africane a fost izolat pe porci infectați până la şase
luni după infectare.

1.2.2 Formele clinice ale pestei porcine africane

A. FORMA ACUTĂ
- apariția febrei mari (peste 40 °C) este, în general, primul semn clinic al
bolii, care este însoțită de următoarele simptome: depresie, inapetență, respirație
rapidă și dificilă, scurgeri nazale și oculare.
- porcii prezintă tulburări de coordonare a mișcărilor şi se înghesuie unii
într-alții.
- scroafele prezintă risc de avort în orice stadiu de gestație.
- unii porci manifestă de vărsături sau constipație, iar alții diaree cu sânge.
- în special la extremități și la urechi apar zone congestionate sau hemoragice
subcutanate.
- coma, care survine între una şi şapte zile de la apariția semnelor clinice,
poate preceda moartea animalului. Rata de morbiditate şi de mortalitate într-o
exploatație poate atinge 100 %.

__________________________________________________________________________________________________

Bucureşti, Str. Negustori, nr. 1B, sect. 2, cod poştal 023951;

tel: 0374.150.200, fax: 3124967, e-mail: office@ansvsa.ro
 Forma acută a pestei porcine africane prezintă un tablou clinic şi patologic
foarte apropiat de cel al pestei porcine clasice. Hemoragiile pielii şi urechilor care
sunt uşor de depistat anunță pesta porcină clasică sau africană acută.
Prezența pestei porcine africane acute trebuie luată, de asemenea, în
considerare în caz de suspiciune de erizipel, de sindrom disgenezic şi respirator
porcin (SDRP), de otrăvire cu cumarină, de erupție hemoragică, de sindrom
caşectic multisistemic după sevraj, de sindrom dermic şi nefropatic, de infecție cu
Salmonella sau Pasteurella sau de orice alt sindrom enteric sau respirator însoțit de
febră, care nu reacționează la tratamentul cu antibiotice.

B. FORME SUBACUTE
- formele subacute ale bolii se întâlnesc mai des în regiunile în care aceasta
este endemică.
- infecția subacută se caracterizează prin următoarele simptome: acces de
febră variabilă, depresie și pneumonie. Insuficiența cardiacă poate conduce la
moartea animalului.
- în forma subacută a bolii, leziunile sunt similare cu cele care se observă în
forma acută, dar sunt atenuate. Este vorba, în principal, de hemoragii importante în
ganglionii limfatici, rinichi şi splină, de congestie pulmonară şi de edem pulmonar
şi, în anumite cazuri, de pneumonie interstițială.

C. FORME CRONICE
- formele cronice ale bolii sunt rare. În cazul în care apar, se pot observa
infecții bacteriene secundare.
- deoarece semnele clinice ale pestei porcine africane cronice nu sunt
specifice, pot fi luate în calcul multe alte boli pentru stabilirea diagnosticului
diferențial.
- nu toate animalele prezintă în mod necesar creşterea temperaturii corporale,
dar cel puțin o parte dintre porcii unei exploatații contaminate au febră.
__________________________________________________________________________________________________

Bucureşti, Str. Negustori, nr. 1B, sect. 2, cod poştal 023951;

tel: 0374.150.200, fax: 3124967, e-mail: office@ansvsa.ro
 - simptomele clinice ale pestei porcine africane pot include probleme
respiratorii, avorturi, artrită, ulcere dormice sau necroze cronice, care nu seamănă
cu simptomele clinice tipice ale infecțiilor cauzate de virusul pestei porcine
africane.
- leziunile pot fi minime, chiar absente.
- observațiile histopatologice se caracterizează prin mărirea ganglionilor
limfatici şi a splinei, pleurită şi pericardită fibrinoasă, precum şi prin infiltrație
pneumonică. Se menționează, de asemenea, necroza cavernoasă focală şi
mineralizarea plămânilor.

1.2.3 Semne clinice şi patologice la porci.

Principalele semne clinice şi patologice care se manifestă sunt următoarele:
- febră, însoțită de morbiditate şi mortalitate la porcii de toate vârstele;
- febră însoțită de sindrom hemoragic;
- peteşii şi hemoragii echimotice, în special în ganglionii limfatici, rinichi şi
splină (care este dilatată şi neagră, în special în forma acută a bolii), precum şi în
vezică,
- ulcerații ale vezicii biliare;

1.2.4 Indici epidemiologici

Principalii indici epidemiologici care trebuie luaţi în consideraţie sunt
următorii:
- porci care au avut contacte directe sau indirecte cu o exploatație de creştere
tere a porcilor în care s-a demonstrat contaminarea cu pesta porcină africană;
- exploatație care a livrat porcine, ce s-au dovedit apoi contaminate cu
virusul pestei porcine africane;
- scroafe care au fost inseminate artificial cu material seminal de proveniență
suspectă;

__________________________________________________________________________________________________

Bucureşti, Str. Negustori, nr. 1B, sect. 2, cod poştal 023951;

tel: 0374.150.200, fax: 3124967, e-mail: office@ansvsa.ro
 - porci care au venit în contact indirect sau direct cu porci sălbatici dintr-o
populație în care s-au semnalat cazuri de pestă porcină africană;
- porci deținuți în aer liber într-o zonă în care porcii sălbatici sunt
contaminați cu pesta porcină africană;
- porci hrăniți cu ape murdare despre care se poate presupune că nu au fost
tratate astfel încât să neutralizeze virusul pestei porcine africane;
- eventuala expunere datorată, în special, intrării în exploatație sau în
mijlocul de transport a unor persoane venind din exploatații suspecte de a fi
infectate sau infectate cu virusul pestei porcine africane;
- vectori prezenți pe teritoriul exploatației.

1.3 Puncte de contact

Fiecare unitate de abatorizare porcine trebuie să aibă o listă actualizată cu:
- numele şi datele de contact ale managementului unităţii;
- numele şi datele de contact ale medicilor veterinari oficiali din unitate,
CSVSA locală, DSVSA judeţeană, ANSVSA;
- numele şi datele de contact ale furnizorilor de animale sau carne şi ale
beneficiarilor.

1.4 Proceduri
Fiecare unitate de abatorizare autorizată sanitar veterinar pentru sacrificarea
de porcine trebuie să aibă actualizate următoarele proceduri şi documente :
- politica de securitate a unităţii;
- controlul vizitatorilor;
- lista furnizorilor şi beneficiarilor;
- lista personalului;
- facilităţile existente pentru dezinfecţia vehiculelor;
- sistem de trasabilitate pentru produse şi sub-produse;

__________________________________________________________________________________________________

Bucureşti, Str. Negustori, nr. 1B, sect. 2, cod poştal 023951;

tel: 0374.150.200, fax: 3124967, e-mail: office@ansvsa.ro
 1.5 Responsabilităţile managementului :
Responsabilul unităţii trebuie să menţină actualizate registre care să conţină
adresele şi numerele de telefon ale :
- tuturor angajaţilor unităţii;
- furnizorilor de animale vii sau materie primă;
- furnizorilor de servicii;
- companiile care preiau apele reziduale, deşeurile şi subprodusele;
- companiile de transport a cărnii;
- beneficiarii cărnii şi a produselor obţinute.

1.6 Înregistrarea datelor

Toate datele prevăzute la pct. 1.3 – 1.5 trebuie să fie ţinute într-un singur
dosar, care va fi ţinut în biroul medicului veterinar. Dosarul trebuie să fie uşor
identificabil şi accesibil întregului personalului veterinar. Personalul veterinar
trebuie să fie informat despre existenţa acestui dosar şi conţinutul acestuia.
Toate documentele trebuie să includă data şi numărul reviziei.

II. TRANSPORTUL ANIMALELOR VII

Operatorii cu activitate în domeniul alimentar care transportă animale vii la
abatoare, trebuie să asigure conformitatea cu următoarele cerinţe :
1. În timpul transportului, animalele trebuie să fie manipulate cu grijă fără să
li se cauzeze suferinţe inutile.
2. Animalele ce prezintă simptome de boală sau sunt originare din efective
cunoscute a fi contaminate cu agenţi zoonotici care pot influenţa sănătatea publică,
pot să fie transportate numai la abator, atunci când autoritatea sanitară veterinară şi
pentru siguranţa alimentelor judeţeană şi respectiv a Municipiului Bucureşti
permite aceasta.

__________________________________________________________________________________________________

Bucureşti, Str. Negustori, nr. 1B, sect. 2, cod poştal 023951;

tel: 0374.150.200, fax: 3124967, e-mail: office@ansvsa.ro
 III. EXAMENUL ANTE-MORTEM
In cadrul examenului ante-mortem al animalelor se vor avea în vedere
următoarele aspecte :
a) controlul documentelor şi înregistrarea acestora în evidenţele veterinare;
b) verificarea informaţiilor referitoare la lanţul alimentar primite din unitatea
de origine;
c) examenul clinic al loturilor de animale in vederea identificării animalelor
suspecte de boală. Examenul clinic cuprinde măsurarea temperaturii corporale și se
referă, în primul rând, la porcii sau următoarele categorii de porci:
- porci bolnavi sau anorexici;
- porci introduși de curând şi provenind din focare confirmate sau din alte
surse suspecte;
- porci proveniţi din subunități recent vizitate de vizitatori externi, şi în care
au fost porci suspecți sau infectați cu pestă porcină africană sau care au avut
contacte deosebit de riscante cu o sursă potențială de virus de pestă africană;
- porci deja supuși prelevării de probe şi testelor serologice de depistare a
pestei porcine africane, în cazul
în care rezultatele testelor nu permit excluderea prezenței pestei porcine africane,
precum și porcii în contact;
- porci care s-au vindecat de curând.
c) asigurarea spălării/curăţirii/dezinfecţiei mijloacelor de transport cu care au
sosit animalele vii in mod obligatoriu după debarcarea acestora;
d) aplicarea masurilor prevăzute de art.14 din Ord.67/12 iulie 2005 pentru
aprobarea normei sanitare veterinare cu privire la masurile pentru controlul pestei
porcine clasice in cazul suspiciunii si confirmării prezentei pestei porcine clasice la
porcii dintr-un abator sau mijloc de transport.
Inspecţia ante-mortem trebuie să stabilească dacă, în ceea ce priveşte
animalul inspectat, există o indicaţie:
a) că a fost compromisă protecţia şi bunăstarea animalelor, sau;
__________________________________________________________________________________________________

Bucureşti, Str. Negustori, nr. 1B, sect. 2, cod poştal 023951;

tel: 0374.150.200, fax: 3124967, e-mail: office@ansvsa.ro
 b) a oricărei stări ce ar putea să afecteze în mod nefavorabil sănătatea
animalelor sau sănătatea umană, acordând o atenţie deosebită detectării zoonozelor
şi bolilor specificate de Organizaţia Internaţională pentru sănătatea animalelor
(OIE).
c) că există o dovadă sau motive pentru a se suspecta faptul că acestea pot
conţine reziduuri chimice peste limitele stabilite de legislaţia naţională ce transpune
legislaţia comunitară sau reziduuri de substanţe interzise.
În cadrul examenului ante-mortem vor fi acceptate pentru tăiere numai
porcinele care provin din exploataţii comerciale, însoţite de documente sanitare
veterinare conform reglementărilor în vigoare.

IV. EXAMENUL POST-MORTEM

1. Carcasele şi organele de porcine trebuie să fie supuse următoarelor
proceduri de inspecţie post-mortem:
a) inspecţia vizuală a capului şi a gâtului; incizia şi examinarea
limfonodulilor submandibulari (Lnn. mandibulares), inspecţie vizuală a cavităţii
bucale, a zonei faringo-laringiene şi a limbii;
b) inspecţia vizuală a pulmonilor, a traheii şi a esofagului, palparea
pulmonilor şi a limfonodulilor bronhici şi mediastinali (Lnn. bifucationes,
eparteriales şi mediastinales). Traheea şi principalele ramificaţii ale bronhiilor
trebuie să fie deschise în lungime, iar pulmoni trebuie să fie incizaţi în treimea
posterioară a acestora, perpendicular pe axele principale ale acestora. Aceste incizii
nu sunt necesare, dacă pulmonii sunt excluşi din consum uman;
c) inspecţia vizuală a pericardului şi a cordului, ultimul fiind incizat în
lungime pentru a se deschide ventriculele şi a se secţiona septul interventricular;
d) inspecţia vizuală a diafragmei;
e) inspecţia vizuală a ficatului şi a limfonodulilor hepatici şi pancreatici
(Lnn. portales), palparea ficatului şi a limfonodulilor acestuia;

__________________________________________________________________________________________________

Bucureşti, Str. Negustori, nr. 1B, sect. 2, cod poştal 023951;

tel: 0374.150.200, fax: 3124967, e-mail: office@ansvsa.ro
 f) inspecţia vizuală a tractusului gastro-intestinal, a mezenterului, a
limfonodulilor gastrici şi a celor mezenterici (Lnn. gastrici, Lnn. mesenterici, Lnn.
craniales şi Lnn. caudales), palparea şi dacă este necesar, incizia limfonodulilor
gastrici şi mezenterici;
g) inspecţia vizuală şi dacă este necesar, palparea splinei;
h) inspecţia vizuală a rinichilor şi dacă este necesar, incizia acestora şi a
limfonodulilor renali (Lnn. renales);
i) inspecţia vizuală a pleurei şi a peritoneului;
j) inspecţia vizuală a organelor genitale (cu excepţia penisului, dacă nu a fost
deja îndepărtat);
k) inspecţia vizuală a mamelei şi a limfonodulilor acesteia (Lnn.
supramamarii), incizia limfonodulilor supramamari la scroafe;
l) inspecţia vizuală şi palparea regiunii ombilicale şi a articulaţiilor la
animalele tinere. În caz de dubiu, regiunea ombilicală trebuie să fie incizată şi
articulaţiile deschise.

2. Leziuni specifice pestei porcine africane ce pot fi constatate la

examenul post-mortem
Examenele post-mortem indică :
- sindrom hemoragic tipic, cu congestie generalizată a carcasei;
- lichide sângerânde în torax şi cavitățile abdominale;
- splină neagră şi dilatată, hemoragie în ganglionii limfatici (în special în
ganglionii limfatici renali şi gastrohepatici) care seamănă cu cheagurile de sânge;
- hemoragii eruptive în rinichi (cortex, substanță medulară şi bazinet), pe
membranele seroase abdominale, pe mucoasele gastrice şi intestinale, în inimă
(epicard şi endocard);
- hidrotorax şi hemoragii eruptive ale pleurei;
- ulcerații ale vezicii biliare.

__________________________________________________________________________________________________

Bucureşti, Str. Negustori, nr. 1B, sect. 2, cod poştal 023951;

tel: 0374.150.200, fax: 3124967, e-mail: office@ansvsa.ro
 V. PROCEDURI ÎN CAZ DE ANIMAL SUSPECT SAU CARCASĂ
SUSPECTĂ DE PESTĂ PORCINĂ AFRICANĂ ÎNTR-UN ABATOR
1. În caz de suspectare a pestei porcine africane într-un abator sau într-un
mijloc de transport, vor fi puse în aplicare de îndată mijloacele de investigare
oficiale pentru a confirma sau a infirma prezența respectivei boli în conformitate cu
procedurile stabilite în manualul de diagnostic aprobat prin Decizia Comisie nr.
2003/422.
2. În şituaţia în care se depistează un caz de pestă porcină africană într-un
abator sau într-un mijloc de transport, autoritatea competentă se asigură că:
a) toate animalele sensibile prezente în abator sau în mijlocul de transport au
fost fie ucise de îndată;
b) carcasele, organele comestibile şi deşeurile porcilor eventual infectați şi
contaminați sunt dirijate pentru transformare sub control oficial;
c) operațiunile de curățare, dezinfecție şi , dacă este necesar, dezinsecție a
clădirilor şi echipamentelor, inclusiv a vehiculelor, se efectuează sub controlul
medicului veterinar oficial respectând următoarele pricipii :
- dezinfectantele şi insecticidele care urmează să se utilizeze, precum și
concentrațiile lor să fie aprobate oficial de autoritatea competentă;
- operațiunile de curățare, de dezinfecție şi, dacă este necesar, de dezinsecție
să se efectueze sub control oficial în conformitate cu instrucțiunile date de medicul
veterinar official în conformitate cu procedurile prevazute la punctul VI.
d) să se efectueze o anchetă epidemiologică care se referă la cel puțin
următoarele puncte :
- durata perioadei în care este posibil ca virusul pestei porcine africane să fi
existat în exploatație, înainte de notificarea sau suspectarea bolii;
- originea posibilă a pestei porcine africane în exploatație și determinarea
celorlalte exploatații în care porcii au putut fi infectați sau contaminați de la aceeaşi
sursă;

__________________________________________________________________________________________________

Bucureşti, Str. Negustori, nr. 1B, sect. 2, cod poştal 023951;

tel: 0374.150.200, fax: 3124967, e-mail: office@ansvsa.ro
 - circulația persoanelor, vehiculelor, porcilor, carcaselor, materialului
seminal, a cărnii sau a oricărui material care ar fi putut transmite virusul înspre sau
dinspre exploatațiile în cauză;
- posibilitatea ca vectorii sau porcii sălbatici să fie cauza răspândirii bolii.
e) izolatul virusului pestei porcine africane să se supună procedurii de
laborator prevăzute în manualul de diagnostic, pentru a identifica tipul genetic al
virusului;
f) să se aplice măsurile specifice în exploatația de unde provin porcii infectați
sau carcasele infectate şi în celelalte exploatații contact.
g) reintroducerea animalelor pentru sacrificare sau transport să nu aibă loc
înainte de trecerea a cel puțin 24 de ore de la terminarea operațiunilor de curățare,
dezinfecție şi, dacă este necesar, de dezinsecție executate în conformitate cu
procedurile prevazute la punctul VI.

VI. PRINCIPII ŞI PROCEDURI DE CURĂŢARE, DEZINFECŢIE ŞI

TRATARE CU INSECTICIDE
1. Principii generale şi proceduri:
a) operațiunile de curățare şi dezinfecție şi, după caz, măsurile pentru
distrugerea rozătoarelor sau a insectelor cu ajutorul unor produse autorizate oficial
trebuie să se efectueze sub supraveghere oficială şi în conformitate cu instrucțiunile
medicului veterinar oficial;
b) dezinfectantele ce se utilizează şi concentrațiile lor trebuie să garanteze
distrugerea virusului pestei porcine africane şi să fie aprobate oficial de autoritatea
competentă;
c) eficacitatea dezinfectantelor trebuie verificată periodic înainte de utilizare;
d) alegerea dezinfectantelor, a insecticidelor şi a procedurilor de dezinfecție
şi de dezinsecție trebuie să se efectueze în funcție de natura unităților, a vehiculelor
şi a obiectelor ce urmează să fie tratate;

__________________________________________________________________________________________________

Bucureşti, Str. Negustori, nr. 1B, sect. 2, cod poştal 023951;

tel: 0374.150.200, fax: 3124967, e-mail: office@ansvsa.ro
 e) condițiile de utilizare a degresanților, a dezinfectantelor şi a insecticidelor
trebuie să garanteze că eficacitatea lor este constantă. În acest sens parametrii
tehnici indicați de către fabricant, precum presiunea, temperatura minimă şi durata
de contact necesară, trebuie respectați;
f) la utilizarea dezinfectanţilor în abator, este necesar să se aplice
următoarele reguli generale:
- se stropesc în întregime rampele de descărcare animale, padocurile,
platforma de gunoi şi solul cu dezinfectant;
- se spală şi se curăță periind şi frecând cu grijă pardoseala, rampele şi
pereții, dacă este posibil, după evacuarea sau demontarea materialului sau a
instalațiilor, pentru a nu împiedica operațiunile de curățare şi dezinfecție;
- apoi se aplică din nou dezinfectantul pentru o durată minimă de contact în
conformitate cu recomandările fabricantului;
- apa utilizată pentru operațiunile de curățare trebuie eliminată în aşa fel încât
să se evite orice risc de propagare a virusului şi în conformitate cu instrucțiunile
medicului veterinar oficial;
g) în cazul în care curățarea se efectuează cu ajutorul unor produse lichide
sub presiune, este necesar să se evite recontaminarea locurilor deja curățate;
h) se spală, se dezinfectează echipamentele, instalațiile, articolele sau
compartimentele susceptibile de a fi contaminate;
i) se evită orice recontaminare după dezinfecție;
j) operațiunile de curățare, dezinfecție şi dezinsecție cerute în cadrul
prezentei trebuie consemnate în registrul abatorului şi sunt certificate de către
medicul veterinar oficial.
2. Dispoziții speciale privind curățarea şi dezinfecția unităţilor de tăiere
autorizate sanitar veterinar pentru sacrificarea de porcine infectate:
a) curățare şi dezinfecție preliminare:
- în timpul uciderii animalelor, este convenabil să se ia toate măsurile
necesare pentru a evita sau a limita la maximum propagarea virusului pestei
__________________________________________________________________________________________________

Bucureşti, Str. Negustori, nr. 1B, sect. 2, cod poştal 023951;

tel: 0374.150.200, fax: 3124967, e-mail: office@ansvsa.ro
porcine africane. Acestea cuprind, inter alia, instalarea unui echipament provizoriu
de dezinfecție, furnizarea de îmbrăcăminte de protecție, o decontaminare a
materialului, a instrumentelor şi a aparatelor utilizate şi întreruperea aerisirii;
- carcasele animalelor ucise sunt stropite cu dezinfectant;
- în cazul în care carcasele trebuie să părăsească abatorul pentru a fi
transformate, trebuie să se utilizeze recipiente închise şi etanşe;
- de îndată ce carcasele porcilor au fost scoase în vederea transformării,
părțile abatorului în care au fost adăpostite aceste animale, precum şi oricare părți
ale celorlalte clădiri, curți etc., care au fost contaminate în timpul uciderii sau al
examenului post mortem, sunt stropite cu dezinfectante autorizate;
- orice țesut sau sânge răspândit în timpul sacrificării sau examenului post
mortem sau în timpul contaminării globale a clădirilor, curților, ustensilelor etc.
este cules cu grijă şi transformat o dată cu carcasele;
- dezinfectantul trebuie să persiste pe suprafață cel puțin 24 de ore;
b) curățarea şi dezinfecția finală :
- gunoiul de grajd şi aşternutul pentru animale trebuie scoase şi tratate
corespunzător;
- grăsimea şi murdăria trebuie îndepărtate de pe toate suprafețele cu ajutorul
unui degresant şi suprafețele trebuie limpezite cu apă;
- după limpezirea cu apă rece, trebuie să se stropească din nou cu
dezinfectant;
- după şapte zile, unitățile trebuie tratate cu ajutorul unui degresant, limpezite
cu apă rece, stropite cu dezinfectant şi limpezite încă o dată cu apă.
3. Dezinfectarea gunoiului de grajd şi a apei reziduale contaminate:
a) gunoiul de grajd provenit din curăţarea padocurilor şi a mijloacelor de
transport se depozitează pe platformă pentru a se încălzi, se stropesc cu
dezinfectant şi se lasă cel puțin 42 de zile sau sunt distruse prin incinerare sau
îngropare;

__________________________________________________________________________________________________

Bucureşti, Str. Negustori, nr. 1B, sect. 2, cod poştal 023951;

tel: 0374.150.200, fax: 3124967, e-mail: office@ansvsa.ro
 b) apa reziduală trebuie depozitată cel puțin 60 de zile de la ultima adăugare
de material infecțios, în afară de cazul în care autoritățile competente autorizează o
perioadă de depozitare redusă pentru apa reziduală care a fost tratată efectiv în
conformitate cu instrucțiunile date de medicul veterinar oficial, pentru a garanta
distrugerea virusului.

În vederea implementării corespunzătoare a acestor instrucţiuni, până

pe data de 15.11.2009 veţi dispune organizarea de instruiri cu operatorii de
industrie alimentară din abatoarele autorizate sanitar veterinar pentru
sacrificarea de porcine, precum şi medicii veterinari oficiali din aceste unităţi.
Dispuneţi măsuri de conformare.

DIRECTOR GENERAL,

Prof. Univ. Dr. Gabriel PREDOI

Director : Dr. Lucian BONCEA

Întocmit : Dr. Ion NISIPASU
Dr. Dana TĂNASE

__________________________________________________________________________________________________

Bucureşti, Str. Negustori, nr. 1B, sect. 2, cod poştal 023951;

tel: 0374.150.200, fax: 3124967, e-mail: office@ansvsa.ro