DAG IMPEX SRL – Centrul de Pregatire Profesionala ”Alexander s”

Sediul: SOS. MORARILOR NR. 2B, SECTOR 2, BUCURESTI – CUI 4657047, J40 / 18726 / 1993
www.cppalexanders.ro e-mail: contact@cppalexanders.ro
TEL: 0212550151 / 0722359465 / 0768102944 / 0741039165 / 0768109560

LUCRARE DE SPECIALITATE
TEHNICIAN VETERINAR

PESTA PORCINA AFRICANA

FORMATOR: ELEV:
DINCULESCU ANDREEA MIHAELA MITAN MARINELA FLORENTINA

SESIUNE IUNIE 2022

 Pesta porcină africană, numită și febra porcină africană,sau boala lui Montgomery, este o
boală virală hemoragică febrilă extrem de contagioasă și foarte severă a porcilor domestici și
mistreților, cauzată de un virus ADN dublu catenar din familia ”asfarviride” care se propagă foarte
rapid în populația porcină prin contact direct sau indirect. Boala se caracterizează
anatomopatologic prin diateză hemoragică generalizată, leziuni degenerative și necrotice în diferite
organe, iar clinic în formele acute a bolii prin hipertermie (40,5-42,2°C), leziuni cutanate (eritem,
cianoza pielii, în special la urechi, coadă, membrele posterioare și pe abdomen, peteșii,
echimoze), tulburări digestive (inapetență, vome, constipație, diaree mucoasă sau sanguinolentă),
tulburările respiratorii (dispnee, tahipnee, respirație întreruptă, tuse, eliminare de spumă
sanguinolentă din gură), tulburări nervoase (somnolență, apatie, adinamie, mers instabil, crampe,
hiperexcitație, crize convulsive, pareze și paralizii, decubit lateral), conjunctivită, secreții nazale
seroase, seromucoase sau mucopurulente sau epistaxis, la scroafele gestante unul dintre primele
simptome observate este avortul. Mortalitatea este de 90-100% în cazul formelor supraacute și
acute a bolii. Pesta porcină africană provoacă pierderi economice mari din cauza depopulării
catastrofale a fermelor de porci în zonele afectate prin decesul și sacrificare lor, punerea în
aplicare a măsurilor sanitare și impunerea restricțiilor comerciale. Pesta porcină africană este o
boală transfrontalieră care se poate răspândi rapid de la o țară la alta și este una dintre cele mai
periculoase boli ale porcinelor, fiind inclusă în lista A a ”Organizatiei Mondiale pentru Sanatatea
Animala”.

Pesta porcină africană este endemică în Africa subsahariană unde afectează porcinele sălbatice:
facocerii ( Phacochoerus )și potamocerii ( Patamochoerus ), și adesea porcii domestici. Agentul
cauzal al bolii este un virus ADN, numit, virusul pestei porcine africane din genul Asfivirus (familia
Asfarviridae), transmis în Africa de căpușele din genul Ornithodorus, dar virusul se transmite cu
ușurință prin contactul direct cu animalele infectate (porci domestici, mistreți) sau indirect prin
furaje, apă, așternut, alte materiale, mijloace de transport contaminate cu secrețiile și excrețiile
provenite de la animalele contaminate sau prin îmbrăcămintea contaminată a crescătorilor de porci
și a medicilor veterinari. Focare de pestă porcină africană la mistreți și porci domestici au apărut
recent în Europa de Est (Caucaz, Ucraina, Rusia, Belarus, Statele Baltice, Republica Cehă,
Ungaria, România, Republica Moldova), în America de Sud și Caraibe (Republica Dominicană).
Pesta porcină africană a ajuns în august 2018 în China, care este cel mai mare producător
mondial de carne de porc, fiind responsabilă pentru aproape jumătate din populația mondială de
suine. Cu toate că Bulgaria a luat măsuri în scopul prevenirii pătrunderii pe teritoriul țării a virusului
pestei porcine africane, inclusiv prin ridicarea unui gard la frontiera cu România pentru a preveni
trecerea porcilor mistreți, autoritățile bulgare au anunțat că au depistat primul focar de pestă
porcină africană din această țară pe 31 august 2018, la o fermă aflată în apropierea frontierei cu
România. Mai nou, virusul pestei porcine a fost identificat pe 13 septembrie 2018 la mistreții din
Belgia, la circa zece kilometri de granița cu Franța, iar autoritățile franceze au intrat în alertă. În
trecut această boală a fost înregistrată în Europa de Vest (Franța, Spania, etc.), unde a fost
eradicată.
Boala se prezintă sub mai multe forme clinice: supraacută, acută, subacută, cronică, subclinică.
Forma supraacută este rar întâlnită și se manifestă prin hipertermie (40,5-42,2°C) fără alte
simptome, boala sub această formă durează 1-2 zile și sfârșitul este întotdeauna mortal. Forma
acută este cel mai des întâlnită și se manifestă prin febră, anorexie, hemoragii cutanate și
digestive, detresă respiratorie; moartea porcilor survine în aproape toate cazurile după o
săptămână de boală. Un semn caracteristic al pestei porcine africane este cianoza pielii la
extremități (urechi, coadă, membre) și pe abdomen. În forma mai moderată, subacută, boala
durează 5-30 de zile, moartea survine la 15-45 de zile, în 30-70% din cazuri. Forma cronică se
întâlnește în țările în care boala evoluează de mult timp, porcii pot prezenta pusee hipertermice la
intervale neregulate, slăbire până la cahexie, artrite, tendinite, cecitate, necroze cutanate, mai ales
în regiunea capului și gâtului, boala durează câteva săptămâni și chiar luni, cele mai multe animale
mor în cele din urmă prin epuizare, în urma leziunilor pulmonare și digestive. Forma subclinică se
înregistrează în țările în care boala evoluează de mult timp; porcii, cu toate că conțin virusul în
organism, nu manifestă nici un semn clinic, comportându-se ca animale perfect sănătoase, însă
2
ele sunt purtătoare și excretoare de virus, având un rol important în menținerea și difuzarea
virusului.
Nu există un tratament sau vaccin specific. În absența unui vaccin eficient, singura modalitate de a
opri răspândirea virusului în rândul porcinelor este sacrificarea tuturor porcilor din regiunile
infectate și instituirea carantinei. Pentru a limita răspândirea bolii, se interzice importul de carne de
porc și de mistreț din țările infectate. Pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici
cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, însă este o epidemie de temut a porcilor care
antrenează pierderi economice însemnate și are un impact uriaș la nivel social și mediatic. EUVET
nu recomandă reducerea populației de mistreți, deoarece nu există dovezi că mistrețul este un
amplificator al epidemiei curente de pestă porcină africană în gospodăriile individuale din România.
Pesta porcină africană nu trebuie confundată cu pesta porcina clasica (holera porcului), cauzată de
un pestivirus (familia Flaviviridae), ale cărei simptome sunt foarte asemănătoare.

În țările (membre sau candidate) din Uniunea Europeană, în perioada 01.01.2018- 23.09.2018 au
fost confirmate 1213 de focare de pestă porcină africană la porcii domestici (din care 1 în Bulgaria,
10 în Italia, 10 în Letonia, 49 în Lituania, 109 în Polonia, 949 în România și 85 în Ucraina) și 4113
de focare de pestă porcină africană la mistreți (din care 5 în Belgia, 28 în Republica Cehă, 198 în
Estonia, 34 în Ungaria, 40 în Italia, 549 în Letonia, 1233 în Lituania, 1941 în Polonia, 49 în
România și 36 în Ucraina). Potrivit unui comunicat ANSVSA din 01.11.2018 în România pesta
porcină africană evolua în 17 județe (Sălaj, Bihor, Satu-Mare, Călărași, Brăila, Constanța, Ialomița,
Galați, Ilfov, Tulcea, Buzău, Giurgiu, Dâmbovița, Teleorman, Maramureș, Vrancea, Dolj), în 276 de
localități, cu un număr de 1.062 de focare (dintre care 15 în exploatații comerciale). De asemenea,
au fost înregistrate 142 cazuri la mistreți. În total au fost eliminați 356.144 de porci afectați de
boală.

*** Evoluția epidemiei de pestă porcină africană la porcii domestici (puncte roșii) și mistreți (puncte
violete) în Europa de Est în perioada 1 ianuarie-23 august 2018

3
Evaluarea epidemiologica in Romania:
•ASF a fost prima data detectata in Romania, incepand cu 31 iulie 2017, intr-o localitate din Satu
Mare la granita cu Ungaria si Ucraina, unde au fost confirmate 2 focare ASF în exploatații
nonprofesionale, fără cazuri la mistreți.
• In 2018, au fost raportate 4 focare în exploatații nonprofesionale și 4 cazuri ASF la mistreți in
Satu Mare; cu toate astea, in ultimele saptamani situatia parea stabila.
• Intre 10 si 30 iunie 2018, mai mult de 140 focare de ASF au fost raportate in Romania, in judetul
Tulcea, si la granita cu Ucraina, in partea de sud-est a Romaniei.
• Datorită incursiunii și răspândirii ASF, anexa la Decizia 709/2014 UE a fost modificată de două ori
de către Comisia Europeană pentru a include, inițial, numai o parte din teritoriul Tulcei în partea a
III-a a anexei; și apoi pe întregul teritoriu al acestui județ.
• Intre 10 si 30 Iunie 2018, in jur de 140 de focare ASF au fost deja confirmate, majoritatea in
expoalatii nonprofesionale.
• În timpul primei ședințe a vizitei la fața locului, din 2 Iulie, autoritățile române au informat că 57 de
focare suspecte suplimentare așteptau confirmarea;
• Până la sfârșitul vizitei, la 4 iulie dimineața, România a raportat un număr de peste 200 de focare
către ADNS, inclusiv unul într-o mare exploatație comercială, iar unul în județul Braila, aproape de
granița cu Tulcea .
• La 11 iunie 2018, trei porci mistreți au fost găsiți în trei locații diferite, în zona de vânătoare nr. 39
Sireasa, în Delta Dunării, toate situate în zona de supraveghere stabilită ca urmare a izbucnirii ASF
la porcii domestici, care a fost confirmată la 10 iunie.
• La 15 iunie au fost găsite încă 2 cadavre de mistreți pe același teren de vânătoare.

***Focarele de pesta porcina africana in exploatatiile nonprofesionale din judetul Tulcea

4
La 17 iunie, un focar ASF a fost confirmat într-o exploatație neprofesională cu 34 de porci (ADNS
2018/35), care este situat la aprox. 400 m de două ferme comerciale (una cu 43 800 de porci –
unde ASF a fost confirmată în zilele următoare, iar cealaltă cu 2 500 de porci pentru îngrășare) și
un abator cu fabrica de prelucrare a cărnii, care aparțin aceleiași companii. În abator, doar porcii
proveniti din aceste două ferme comerciale sunt sacrificați.
• In 1 Iulie 2018 a fost confirmată apariția focarelor de ASF intr-o societate comerciala cu 43,8 mii
de porci;
• Cazul suspectat a fost detectat în abator la un porc. Suspiciunea s-a bazat pe leziunile post-
mortem;
• Au fost prelevate probe de la 8 porci bolnavi sau morți, din ferma infectată, iar ASF a fost
confirmată pe 7 porci.
• Cel mai probabil, perioada de introducere a ASF in ferma a fost estimată a fi în jurul perioadei 24
mai 2018. Modul de introducere ASF în fermă nu a fost clarificat.

*** Complexul Zootehnic Carniprod

Carniprod Abator

• Autoritățile române au aplicat măsurile stabilite în conformitate cu articolul 14 din Directiva

2002/60 a CE, inclusiv urmărirea prelucrarii cărnii și a produselor din carne (aproximativ 565 de
tone de carne proaspătă, congelată și gata de utilizare sau produse semifabricate) de la cei 7524
de porci sacrificați începând cu data de 24 mai.
• Urmărirea cărnii a implicat, de asemenea, acordarea de informatii relevante altor trei state
membre, cărora România le-a furnizat, la data de 2 iulie, cantități limitate de carne suspectată.

5
 Cum a devastat pesta porcină africană o fermă şi ce au făcut autorităţile: studiu
de caz Carniprod

Un document al Autorităţii Naționale Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA)

transmis Comisiei Europene arată ce s-a întâmplat la Carniprod Tulcea, înainte și după ce
laboratorul de referință a dat verdictul de pestă porcină africană.

10 iunie anul curent avea să fie începutul necazurilor pentru crescătorii de porci din Tulcea, și mai
ales pentru Nicolae Ciuleac și ceilalți acționari ai companiei Carniprod SRL, un business cu un
profit net de 5,3 milioane de lei în 2017, potrivit datelor Ministerului de Finanțe. Atunci s-a confirmat
primul focar de infecție cu pestă porcină africană în Tulcea, purtători fiind niște porci mistreți și
porci dintr-o gospodărie privată. Șase zile mai târziu, virusul a fost confirmat la o stână situată la
500 de metri de Carniprod, societate care a intrat, potrivit unui document ANSVSA transmis
Comisiei Europene, în zona de protecție.
În data de 27 iulie, ANSVSA a controlat carnea aflată în măcelăria fermei și a descoperit organe de
porc modificate ca aspect. Acestea proveneau de la un porc trimis de la una dintre cele două ferme
Carniprod pentru a fi tranșat. S-au luat probe, iar laboratorul de referință a confirmat prezența
virusului în ambele ferme ale companiei. Specialiștii Autorității au făcut și o estimare în ceea ce
privește ziua în care virusul a pătruns în fermă – 24 mai. „În urma investigațiilor, nu am putut stabili
cu exactitate dacă porcul găsit în abator pentru care s-a confirmat prezența virusului a fost și
primul infectat”, se arată în document.

A urmat uciderea prin gazare a aproximativ 14.300 de porci din prima fermă, cea unde erau
înțărcați porcii pentru a fi trimiși spre îngrășare în cea de-a doua fermă, și distrugerea unei cantități
de peste 560.500 de kilograme de carne și preparate din carne. Mai mult, s-a retras din pieţele din
România, Italia, Spania și Marea Britanie toată carnea și preparatele din carne care au ieșit pe
poarta fermei începând cu 24 mai, dată de la care se presupune că a pătruns virusul în fermă.
„Au distrus 600 de tone de carne pe care o aveam în depozitul frigorific. Nu era numai carne de
porc. Era carne de pui, de curcan, de vită. Distrugându-le pe toate am rămas fără materie primă.
Nu mai avem nimic, zero tot. Nu sunt numai porci. Porcii sunt undeva la aproape cinci milioane de
euro. La astea se mai adaugă cele 600 de tone de carne, peste 100 de tone de preparate pe care
le-am avut în depozite și care își urmau cursul de livrare. Și toți clienții noștri, care au luat marfă de
aici, trebuiau să o distrugă. Nu știu să vă spun exact toate cantitățile care au fost retrase. Au fost
omorâți și niște vieri care erau foarte valoroși. Un vier dintr-ăla este 10.000 – 12.000 de euro.
Aceștia erau, practic, bunicii, din care făceam materialul genetic”, a declarat Ciuleac pentru Rfi.
Potrivit acestuia, pagubele se ridică la şapte-opt milioane de euro. Potrivit companiei, în fermă
existau în jur de 48.000 de porci și zilnic erau duși la abator în jur de 300 de porci.

Potrivit specialiștilor ANSVSA, compania aplica măsuri înalte de bio-securitate: fermele sunt
protejate de două garduri, dintre care unul de doi metri cu sârmă ghimpată în partea de sus, zona
murdară este foarte bine delimitată de zona curată. „Personalul ajunge din zona murdară în zona
curată trecând printr-un filtru sanitar bine organizat și funcțional, angajații au zonă de duș și locuri
separate unde își țin hainele de stradă”, se arată în documentul potrivit căruia silozurile pentru
hrana animalelor sunt situate în zona murdară (acolo unde stau porcii vii ).
Specialiștii nu au dat însă un verdict clar în ceea ce privește sursa virusului, una dintre variantele
luate în calcul fiind porcii mistreți și apropierea de Ucraina. „Modul în care virusul a intrat în fermă
trebuie investigat în continuare, având în vedere răspândirea virusului la porcii sălbatici și la cei
domestici din județul Tulcea și din Ucraina”, au afirmat aceştia.

In acel moment, în România, erau în evoluţie 781 de focare în diferite faze, în 10 judeţe, fiind
afectate 165 de localităţi. Dintre aceste focare, 11 sunt în exploataţii industriale, unul este într-un
abator, iar un alt focar se află într-o exploataţie de tip A.

6
 Semne clinice externe ale PPA acute-subacute

Înroșirea pielii – la nivelul vârfurilor urechilor și a membrelor anterioare și posterioare.

Cianozǎ.

7
 Zone necrotice pe suprafața pielii.

 Hematoame subcutanate (urechi, torace, abdomen, membre anterioare și posterioare).

Melenǎ

Epistaxis

Spumozitǎți la nivelul cavitǎții bucale/nazale

Constatări patologice in PPA acutǎ-subacutǎ

9
10
MĂSURI ÎN CAZ DE SUSPICIUNE DE PPA

• ANSVSA se asigură că sunt instituite măsuri de investigare pentru confirmare ori infirmarea
prezentei bolii

• Atunci când ANSVSA consideră că prezenta pestei porcine africane într-o exploatatie nu se poate
infirma, exploataţia trebuie imediat plasată sub supraveghere oficială şi dispune următoarele
măsuri:

• efectuarea recensământului tuturor categoriilor de porci din exploataţie;

• menţinerea în adăposturi a tuturor porcilor din exploataţie şi interdicţia mişcării;

• interzicerea intrării porcilor în exploataţie sau ieşirea lor din aceasta.

• interzicerea ieşirii din exploataţie a cărnii, a produselor din carne de porc, a materialului seminal,
a ovulelor sau a embrionilor de porci, a furajelor, ustensilelor şi a altor obiecte şi deşeuri
susceptibile de a transmite pesta porcină africană;

• respectarea cu stricteţe a regulilor de filtru sanitar pentru circulaţia personalului ;

• utilizarea unor mijloace corespunzătoare de dezinfecţie la intrările şi ieşirile clădirilor ce

adăpostesc porcii şi ale exploataţiei;

MĂSURI ÎN CAZ DE CONFIRMARE A PPA

• toate porcinele din exploataţie vor fi ucise fără intârziere, sub control oficial şi intr-o manieră care
să evite riscul propagării virusului PPA;

• se prelevează un număr suficient de probe, astfel încât să se poată determina modul în care a
fost introdus virusul pestei porcine africane în exploataţie şi perioada în cursul căreia el a putut fi
prezent în exploataţie înainte de notificarea bolii;

• carcasele porcilor morţi sau ucişi trebuie să fie procesate/distruse sub supraveghere oficială;

• materialul seminal, ovulele sau embrionii de porci colectate în exploataţie în cursul perioadei
situate între introducerea probabilă a bolii în exploataţie şi adoptarea măsurilor oficiale să fie
marcate şi distruse sub supraveghere oficială;

• orice substanţă sau deşeu susceptibile de a fi contaminate, precum furajele, aşternutul, să fie
supuse procesarii; toate materialele de unică folosinţă care pot fi contaminate şi, în special, cele
utilizate pentru operaţiunile de ucidere, să fie distruse;

• după uciderea porcilor, adăposturile şi vehiculele care au fost utilizate pentru transportul lor sau
transportul carcaselor lor, precum şi echipamentul, trebuie dezinfectate, iar aşternutul pentru
animale, gunoiul de grajd şi purinul susceptibile de a fi contaminate trebuie distruse;

In concluzie putem spune ca pesta porcina africana este cea mai periculoasa boala a porcinelor,
din prisma faptului ca nu exista tratament si ca moartea animalelor este inevitabila. Are un mare
impact asupra economiei, drept exemplu putem lua cazul Complexului Carniprod, in care cei
aproape 500 de salariati au fost trimisi acasa, iar intreaga afacerea a intrat in stand-by pentru o
buna perioada de timp, dar si asupra vietii nostre de zi cu zi. Cu toate ca PPA nu afecteaza
organismul uman, omul este purtator al virusului, iar actiunile noastre zilnice (cum ar fi hranirea
animalelor), pot produce imbolnavirea acestora.

11
Bibliografie:

1.https://ro.wikipedia.org/wiki/Pesta_porcina_africana#Profilaxie_si_Combatere

2.https://www.edu-veterinar.ro/files/download/prezentari/animale-de-renta/Semne-clinice-si-leziuni-
in-PPA.pdf

3.https://cmvro.ro/files/download/legislatie/pesta-porcina-africana/Misiune_UE_ppa_2018.pdf

4.https://www.economica.net/pesta-porcina-africana_157692.html

5.https://www.madr.ro/docs/agricultura/PPA-procedura.pdf