Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
I storie
Manual pentru clasa a XII-a
Alexandru Barnea
(coordonator)
9
C ORINT
2Cyan 2Yellow 2Magenta 2Black
Manualul a fost aprobat prin O.MEdCT nr. 1561/63 din 23.07.2007, `n urma
Referen]i: evalu\rii calitative, [i este realizat `n conformitate cu programa analitic\ apro-
Conf. dr. Cristian Olariu bat\ prin Ordin al Ministrului Educa]iei [i Cercet\rii nr. 5959 din 22.12.2006.
Facultatea de Istorie,
Universitatea Bucure[ti Date despre autori:
Prof. gr. I Mihai Stamatescu Prof. univ. dr. Alexandru Barnea, doctor `n istorie (1983), specializat `n istorie antic\ [i arhe-
Liceul Teoretic „Traian Lalescu”, ologie. Cercet\tor [tiin]ific (din 1968) la Institutul de Arheologie din Bucure[ti al Academiei
Or[ova Române. Decan al Facult\]ii de Istorie a Universit\]ii Bucure[ti (1996-2004). Din 1999, prim-
vicepre[edinte al Societ\]ii de {tiin]e Istorice din România [i pre[edinte al Comisiei Na]ionale
de Arheologie. Autor a numeroase studii [i lucr\ri de specialitate. Distins cu premiul „Vasile
Pârvan” al Academiei Române (1979). Coordonator al colectivului de autori al unor manuale
de istorie pentru clasele a IX-a (CORINT, 2000), a X-a (CORINT, 2004, 2005) [i a XI-a (CORINT,
2006). A coordonat procesul de elaborare a acestui manual [i a asigurat controlul [tiin]ific.
Prof. gr. I Vasile Aurel Manea, profesor la Liceul Teoretic din Codlea [i la Colegiul Na]ional
„Unirea” din Bra[ov. Membru al Comisiei Na]ionale de Istorie (1994-1998) [i inspector de
specialitate la I.S.J. Bra[ov (1995-1998). Pre[edinte al filialei Bra[ov a Societ\]ii de {tiin]e
Istorice. Lucr\ri la sesiuni de comunic\ri [tiin]ifice, articole [i studii `n publica]ii de specialitate.
Coautor la manuale de istorie pentru clasele a IX-a (CORINT, 2000), a X-a (CORINT, 2004,
2005), a X-a SAM (CORINT, 2004) [i a XI-a (CORINT, 2006). A elaborat temele 1-5, 23-25 din
acest manual.
Prof. gr. I dr. Eugen Palade, coordonator al Departamentului de Integrare European\ al Funda]iei
Redactor: G. Moldoveanu „Centrul Educa]ia 2000+” (din 2002). A coordonat implementarea Proiectului de Reform\ a
Tehnoredactare computerizat\: ~nv\]\mântului Preuniversitar din România, finan]at de Banca Mondial\ [i de Guvernul României
Andreea Dobreci (1993-2002). A participat la procesul de reform\ a manualelor [colare [i dezvoltare curricular\
din Slovenia, Serbia, Bosnia-Her]egovina, Azerbaidjan. Autor de lucr\ri cu caracter didactic [i
Coperta: Valeria Moldovan
coautor la manuale de istorie. A elaborat temele 7-10, 14-16, 21 [i 22 din acest manual.
Editura CORINT Prof. gr. I dr. Bogdan Teodorescu, doctor `n istorie (1984). Profesor la Colegiul Na]ional „Victor
Difuzare: Babe[” din Bucure[ti. Inspector de specialitate `n MEN (1991-1998) [i, din 1991, membru al
Calea Plevnei nr.145, sector 6, Comisiei Na]ionale de Istorie. Secretar general (din 1991) al Societ\]ii de {tiin]e Istorice din
Bucure[ti, cod po[tal 060012 România. A publicat studii de istorie medie româneasc\ [i de metodica pred\rii istoriei. Autor
Tel.: 021.319.88.22; sau coautor la manuale de istorie pentru clasele a IV-a (CORINT, 2006), a VI-a, a VIII-a,
021.319.88.33; 0748.808.083; a IX-a (CORINT, 2000), a X-a (CORINT, 2004, 2005), a X-a SAM (CORINT, 2004), a XI-a (CORINT,
0758.225.443; 2006) [i a XII-a. A elaborat temele 6, 11-13, 17-20 [i recapitul\rile din acest manual.
Fax: 021.319.88.66;
Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României
021.310.15.30 Istorie: manual pentru clasa a XII-a / Alexandru Barnea (coord.), Vasile Aurel
E-mail: vanzari@edituracorint.ro Manea, Eugen Palade, Bodan Teodorescu. – Bucure[ti: Corint, 2007
Magazin virtual: Bibliogr.
www.grupulcorint.ro ISBN 978-973-135-140-7
De[teapt\-te, române!
Versuri: Andrei Mure[anu
Muzica: Anton Pann
R omanitatea românilor
în viziunea istoricilor
CRONICARII EVULUI MEDIU
Cruce din aur de la Histria (sec. VI)
Pe m\sur\ ce „v\lul milenar” datorat domina]iei migratorilor
r\s\riteni asupra spa]iului carpatic se destram\, încep s\ apar\
1 primele m\rturii despre români. Astfel, în lumea bizantin\, identi-
„Aceasta este în primul rând tatea etnic\ a românilor era bine cunoscut\, prima men]iune
ideea despre descenden]a roman\ g\sindu-se într-un tratat militar din secolul al VII-lea (Strategikon).
a românilor din coloni[tii romani Datorit\ limbii, ace[tia erau numi]i romani, termen întâlnit mai târ-
transplanta]i în Dacia traian\: de ziu [i la împ\ratul Constantin al VII-lea Porfirogenetul (912-959),
aici decurg logic o serie de idei în- care, în lucrarea sa Despre administrarea imperiului, preciza c\
rudite [i adiacente, dar care fac „ace[tia se mai numesc [i romani pentru c\ au venit din Roma [i
parte din ansamblul categoriei isto- poart\ acest nume pân\ în ziua de ast\zi”. Acest aspect a fost con-
rice de romanitate a românilor.
firmat în cronica sa [i de Ioan Kynnamos, care a str\b\tut teritoriile
Aceste idei complementare sunt:
ideea st\ruin]ei elementului roman nord-dun\rene: „Se zice c\ sunt veni]i demult din Italia.”
în Dacia abandonat\ de Aurelian La fel ca [i bizantinii, ungurii au între]inut un contact permanent
n\v\lirilor barbare, ideea unit\]ii de cu românii, romanitatea acestora fiindu-le cunoscut\. Notarul
neam a românilor din întregul teri- anonim al regelui Bela afirma în cronica sa Gesta Hungarorum
toriu locuit de ei, ideea latinit\]ii lim- (Faptele ungurilor) c\, la sosirea lor, ungurii au g\sit în Panonia
bii române, ideea esen]ei romane a slavi, bulgari [i „blachi, adic\ p\storii romanilor”. Un secol mai târ-
unor obiceiuri [i datini populare.” ziu, Simon de Kéza nota, în Gesta Hunnorum et Hungarorum, c\
(A. Armbruster,
românii erau în Panonia la venirea hunilor, iar în vremea lui Attila,
Romanitatea românilor, 1972)
romanii, locuitori ai ora[elor (civitates), s-au înapoiat în Italia, doar
„vlahii, care au fost p\storii [i agricultorii acestora, au r\mas de
Competen]e specifice modulului bun\voie în Panonia”.
POPOARE {I SPA}II ISTORICE Odat\ ce spa]iul românesc a intrat în sfera de interese a Romei
1.1. Construirea unor explica]ii [i argu- [i misionarilor ei, papalitatea a luat cuno[tin]\ despre existen]a
mente intra [i multidisciplinare cu privire românilor [i apartenen]a lor la „ritul grecilor”, nelegitim în viziunea
la evenimente [i procese istorice. curiei papale. Mai târziu, odat\ cu desf\[urarea luptei antiotomane
3.1. Compararea surselor istorice în a }\rilor Române din secolul al XIV-lea, interesul european fa]\ de
vederea stabilirii credibilit\]ii [i validit\]ii români a sporit, manifestându-se în preocup\rile umani[tilor fa]\
informa]iei con]inut\ de acestea. de originea [i istoria acestora. Poggio Bracciolini a fost printre
*4.1. Descoperirea unor oportunit\]i în primii umani[ti italieni care au afirmat originea roman\ a poporului
cercetarea istoriei ca surs\ a înv\]\rii român. Pe lâng\ numeroase elemente comune limbii latine [i ro-
permanente.
mâne, el a constatat existen]a la românii nord-dun\reni a unei
z Competen]ele specifice [i con]inu-
tradi]ii referitoare la descenden]a lor dintr-o colonie fondat\ de
turile care constituie nucleul comun al
programei [colare sunt obligatorii la toate
Traian. Contemporanul s\u Flavio Biondo afirma despre românii cu
filierele, profilurile [i specializ\rile care care se întâlnise la Roma c\ „invocau cu mândrie originea lor
studiaz\ disciplina ISTORIE 1 or\/s\pt. roman\”, iar cu Enea Silvio Piccolomini, devenit pap\ sub numele
z La celelalte specializ\ri, care au de Pius al II-lea, ideea originii romane a acestora a intrat în circui-
prev\zute mai multe ore/s\pt., sunt obli- tul [tiin]ific european. În preajma c\derii Constantinopolului, Laonic
gatorii [i con]inuturile [i competen]ele Chalcocondil, grec stabilit în Italia, cuno[tea originea comun\ a
specifice marcate cu asterisc (*). românilor, numindu-i „daci” pe cei din nordul Dun\rii [i „vlahi” pe cei
din sudul fluviului.
Modulul I
Ideile umani[tilor italieni s-au r\spândit [i la cur]ile europene.
Antonio Bonfini, tr\ind la curtea regelui Ungariei, preciza c\ „din 2
legiunile [i din coloniile duse în Dacia de Traian [i ceilal]i împ\ra]i „Afirma]iile cuprinse în scrierile
s-au tras românii”, exprimându-[i totodat\ admira]ia pentru modul savan]ilor str\ini din secolul XV
cum a supravie]uit „vechea limb\ a Romei printre români”. Filippo dovedesc din plin c\ nu cronicarii
moldoveni (…) au afirmat cei dintâi,
Buonaccorsi, consilier la curtea iagellon\, a c\l\torit în Moldova,
între români, descenden]a roman\
unde, cunoscându-i pe localnici, afl\ despre „descenden]a româ- a poporului român. Într-adev\r,
nilor din coloni[ti romani”. savan]ii str\ini î[i întemeiaz\ con-
În secolul al XVI-lea, Jan Laski, episcop de Gnezno, vorbind în cluziile relative la originea roman\ a
Conciliul din Lateran (1514) despre Moldova, a semnalat originea poporului român nu atât pe propriile
roman\ a popula]iei „c\ci ei spun c\ sunt o[teni de odinioar\ ai ro- lor investiga]ii [i descoperiri cât, în
manilor”. Tot acum, Nicolaus Olahus, umanist transilv\nean de faim\ primul rând, pe înse[i m\rturiile
românilor, m\rturii cunoscute de ei
european\, el însu[i de origine român\, în lucrarea sa Hungaria
direct sau indirect.”
(1536), este primul care sus]ine unitatea de neam, limb\, obiceiuri [i ({erban Papacostea, Geneza statului
religie a românilor, iar Johannes Honterus – originar din Bra[ov – în Evul Mediu românesc, 1988)
înscrie în harta sa (1542) numele Dacia pentru întreg teritoriul locuit
de români.
Secolul al XVII-lea marcheaz\ apogeul culturii medievale ro-
mâne[ti scrise, atunci când au ap\rut primele cronici în limba
român\. Grigore Ureche în Letopise]ul }\rii Moldovei [i Miron
Costin în De neamul moldovenilor vorbesc despre originea noastr\
latin\: „De la Râm ne tragem [i cu a lor cuvinte ni-i amestecat gra-
iul”, iar stolnicul Constantin Cantacuzino, în Istoria }\rii Române[ti,
a subliniat continuitatea de via]\ a dacilor sub st\pânirea roman\,
unitatea [i continuitatea românilor.
În concluzie, se poate spune c\ originea roman\ le era cunos-
cut\ românilor de mult\ vreme. Mai târziu, cronicarii moldoveni [i
munteni, cunosc\tori ai scrierilor umaniste, vor transfera ches- Donariul cu monogram cre[tin de la
tiunea romanit\]ii din sfera tradi]iei în cea a istoriografiei, pentru ca Biertan (sec. IV), dovad\ a p\trunderii
cre[tinismului în Transilvania
{coala Ardelean\ s\ fac\ din aceasta o arm\ în lupta pentru eman-
(desen trimis la Roma
cipare na]ional\ [i social\ a românilor transilv\neni. de nun]iul apostolic din Viena, 1780)
3 ACTIVITATE INDEPENDENT|
„Moldovenii au aceea[i limb\, rit [[i] religie ca muntenii; pe alocuri se 1. Analizând textul lec]iei, defini]i:
deosebesc par]ial în port. (…) Graiul lor [i al celorlal]i valahi a fost cândva a) ideea de romanitate a româ-
latin, ca al unora ce se afl\ într-o colonie a romanilor; în vremea noastr\ se nilor; b) în ce const\ tradi]ia
deosebe[te foarte mult de acela, numai c\ multe cuvinte ale lor sunt de romanit\]ii la români?
în]eles pentru cei [care vorbesc] latine[te. (…) Valahii se sus]ine c\ provin 2. Pornind de la documentul 4,
dintr-o colonie a romanilor.” identifica]i [i comenta]i: a) dife-
(N. Olahus, Hungaria, 1536) ren]a între „romani” [i „blacki”;
b) evenimentul care poate fi
4 asociat cu spusele cronicarului.
„Textul lui Simon de Kéza nu numai recunoa[te leg\tura strâns\ dintre 3. Folosind celelalte documente,
romani [i vlahi, dar [i eviden]iaz\ continuitatea romanit\]ii în acest spa]iu. argumenta]i r\spunsurile la între-
Mai mult înc\, textul reflect\ fidel caracterul real al p\r\sirii de c\tre romani b\ri: a) Care era religia românilor
a teritoriilor dun\rene sub loviturile barbarilor. Din spusele cronicarului ungur exprimat\ prin „ritul grecilor”?
rezult\ limpede c\ în viziunea sa masa popula]iei romanice – elementele b) Prin ce mijloace au cunoscut
agricole-pastorale pe care le cuprinde în denumirea de blacki – a r\mas umani[tii romanitatea românilor?
locului, doar p\tura ei suprapus\, citadin\, «romanii», s-au retras în Italia.” c) Ce le-a atras aten]ia acestor
({erban Papacostea, Românii în secolul al XIII-lea, 1993) înv\]a]i europeni la români?
Modulul I
POLITIZAREA ROMANIT|}II ROMÂNILOR
Pân\ în secolul al XVIII-lea, continuitatea popula]iei romanice în
]inuturile carpato-dun\rene nu a fost pus\ la îndoial\, fiind conside-
rat\ un fapt normal [i logic. Însu[i împ\ratul Austriei, Iosif al II-lea
(1780-1790), îi socotea pe români „incontestabil, cei mai vechi [i
mai numero[i locuitori ai Transilvaniei.” De asemenea, contele
Teleki, pre[edinte al Cancelariei Aulice Transilvane, recuno[tea în
1791 c\ „românii sunt locuitorii cei mai vechi ai Transilvaniei”, iar
istoricul Huszti Andras afirma în acela[i an: „Nicio na]iune nu are
limba atât de apropiat\ de acea veche roman\ ca na]iunea vala-
hilor, ceea ce este un semn sigur [i care nu poate în[ela c\ ei sunt
Supplex Libellus Valachorum în Transilvania urma[ii vechilor colonii romane.”
Transsilvaniae, tip\rit la Cluj în 1791 Dar, pentru popula]ia majoritar\ a Transilvaniei, secolul al XVIII-lea
1 a reprezentat momentul luptei pentru drepturile politice refuzate
secole de-a rândul de „na]iunile privilegiate”. În 1791 a fost elabo-
Supplex Libellus Valachorum
rat Supplex Libellus Valachorum, în care se subliniaz\ c\ românii
„Na]iunea român\ este cu mult cea
mai veche dintre toate na]iunile
sunt cei mai vechi locuitori ai Transilvaniei, fiind urma[i ai colo-
Transilvaniei din vremea noastr\, ni[tilor lui Traian. Tot în aceast\ perioad\, reprezentan]ii „{colii
întrucât este un lucru sigur [i Ardelene” sus]in ideea originii latine a românilor.
dovedit, pe temeiul m\rturiilor isto- În aceast\ atmosfer\ a fost lansat\ „teoria imigra]ionist\” a lui
rice, a unei tradi]ii niciodat\ între- Franz Sulzer, potrivit c\reia românii nu se trag din coloni[tii romani
rupte, a asem\n\rii limbii, datinilor din Dacia, aceasta fiind p\r\sit\ de toat\ popula]ia odat\ cu
[i obiceiurilor, c\ ea î[i trage origi-
retragerea roman\. Prin urmare, românii s-au n\scut ca popor la
nea de la coloniile romane aduse
la începutul secolului al doilea de sud de Dun\re, într-un spa]iu neprecizat, undeva între bulgari [i
c\tre împ\ratul Traian, în nenu- albanezi, de la care au preluat influen]e în limb\, precum [i
m\rate rânduri, în Dacia, cu un credin]a ortodox\. De aici, ei au emigrat c\tre mijlocul secolului al
num\r foarte mare de solda]i ve- XIII-lea în nordul Dun\rii [i Transilvania, unde îi vor g\si stabili]i pe
terani, ca s\ apere provincia…” unguri [i sa[i. Prin teoria sa, Franz Sulzer sfida p\rerea unanim\
(D. Prodan, Din istoria din cultura [i [tiin]a istoric\ european\, care-i considera pe români
form\rii na]iunii române, 1984) cei mai vechi locuitori ai Transilvaniei, urma[i ai romanilor lui
Traian.
Scopul lans\rii acestei teorii era limpede: anularea argumen-
telor istorice ale românilor în lupta politic\ din Transilvania [i justi-
ficarea privilegiilor de]inute de maghiari, sa[i [i secui, precum [i a
statutului de „tolera]i” atribuit românilor. În felul acesta, chestiunea
continuit\]ilor istorice va c\p\ta un pronun]at caracter politic.
Dup\ realizarea dualismului austro-ungar (1867), imigra]ionis-
mul este readus cu [i mai mult\ t\rie în dezbaterile istoricilor de
c\tre un geograf austriac, Robert Roesler. Teoria lui Sulzer este
reluat\ [i îmbog\]it\ într-o lucrare ce va deveni fundamental\ pen-
tru adversarii continuit\]ii, iar teoria imigra]ionist\ va fi denumit\
roeslerian\. Ideile principale sus]inute de acesta caut\ s\ demon-
streze exterminarea dacilor în urma r\zboaielor cu romanii, cauz\
care a contribuit [i la dispari]ia vechii toponimii; romanizarea nu se
Densu[ (Hunedoara), una din cele putea efectua în cei 165 de ani de st\pânire roman\, iar pentru c\
mai vechi biserici române[ti, ridicat\
în sec. XIII pe ruinele unei mai vechi dacii r\ma[i în via]\ tr\iau izola]i, la retragerea aurelian\ Dacia a
construc]ii romane r\mas pustie.
Modulul I
Potrivit acestei teorii, poporul român [i limba român\ s-au for-
mat în sudul Dun\rii, în centrul sau vestul Peninsulei Balcanice, de 3
unde au trecut în stânga fluviului, iar de aici ar fi p\truns în „Cum [i-ar putea cineva m\car
Transilvania prin secolele IX-XIII. închipui c\ ungurii [i cu nem]ii,
Teoria roeslerian\ a fost demontat\ cu dovezi arheologice [i epi- a[ezându-se într-o ]ar\ cu totul
pustie, s\ nu fi dat ei numele înal]ilor
grafice ale prezen]ei dacilor sub st\pânirea roman\ [i ale r\mânerii
s\i mun]i care le închideau orizontul,
popula]iei daco-romane în fosta provincie. Începând cu B. P. Hasdeu, râurilor sale celor mari cu cursul lung
[tiin]a istoric\ româneasc\ [i str\in\ a adus argumente [i dovezi [i cotit, [i s\ a[tepte s\ vin\ românii
incontestabile privind latinitatea [i continuitatea românilor. care s\ îi înve]e pe dân[ii cum s\ le
numeasc\? Ar fi deci dup\ firea
2 lucrurilor c\, dac\ ungurii [i nem]ii ar
Aspecte sus]inute de teoria roeslerian\ fi fost cei dintâi locuitori ai Daciei, s\
se g\seasc\ m\car numele celor
Romanizarea Daciei. „Avem motive s\ credem c\ elementul dacic supus mai însemna]i mun]i [i celor mai
s-a ]inut departe de contactul cu civiliza]ia roman\ [i [i-a men]inut du[m\nia mari ape de obâr[ie ungureasc\ sau
fa]\ de Roma. Romanizarea Daciei a fost îns\ diferit\ de cea a altor provincii german\. Le g\sim dimpotriv\ ro-
cucerite de armata Romei. (…) În Dacia îns\ a fost creat\ o adev\rat\ ]ar\ mâne[ti sau dace.”
de colonizare dintr-un teritoriu slab locuit [i înconjurat de o popula]ie
(A.D. Xenopol, Teoria lui Roesler)
du[m\noas\, în care îns\ romanitatea nu [i-a înfipt r\d\cini atât de adânci,
nesprijinindu-se pe bazele sigure ale unei na]ionalit\]i cucerite [i din punct de
vedere spiritual.”
Discontinuitatea romanit\]ii. „Cei care sus]in men]inerea unei popula]ii
romanice în Dacia se împart în dou\ categorii. Unii sus]in p\rerea c\ provin-
cialii romani s-au refugiat în mun]i pentru a-[i p\stra acolo libertatea [i via]a,
al]ii (…) consider\ c\ ei au r\mas netulbura]i în v\i [i câmpii în vechile lor
case [i a[ez\ri. (…) A doua p\rere î[i g\se[te respingerea în c\utarea zadar-
nic\ a presupusei continuit\]i a ora[elor [i popula]iei Daciei în toate monu-
mentele literare ale vecinilor.”
Migra]ia vlahilor la nord de Dun\re. „Invadarea [i ocuparea Valahiei a fost
lini[tit\ [i imperceptibil\, începutul ei, care trebuie s\ fi fost înc\ în perioada
domina]iei cumane, neputând fi precizat. (…) Prin ipoteza migr\rii treptate
spre nord a valahilor din Moesia se poate explica împrejurarea surprinz\toare
c\ popula]ia valah\ se întâlne[te în nord de Dun\re numai dup\ începutul
veacului al XIII-lea, devenind apoi din ce în ce mai numeroas\, pân\ ce vor Oamenii din }ara Oa[ului se îmbr\cau
umple în mare m\sur\ ]ara numit\ Valahia [i apoi ]\rile din jur…” [i în secolul trecut a[a cum o f\cuser\
(R. Roesler, Romanische Studien, 1871) cu sute de ani în urm\ str\mo[ii lor
(fotografie de Ioni]\ G. Andron, 1938)
Modulul I
DISPUTA ÎN JURUL CONTINUIT|}II
Dup\ felul în care istoricii au c\utat s\ prezinte evolu]ia roma-
nit\]ii de la nordul Dun\rii [i din Carpa]i, s-au conturat dou\ opinii
diferite cu privire la formarea românilor ca popor: continuitatea lor
în Dacia [i imigrarea târzie din sudul Dun\rii.
Servind anumite interese politice, unii istorici au elaborat teorii
proprii, pseudo-[tiin]ifice, potrivit c\rora românii nu s-ar fi format în
]ara lor de ast\zi. Astfel, un caz evident de inconsecven]\ îl repre-
zint\ Szamaskösy Istvan, care, într-o lucrare din 1593, sus]inea c\
românii sunt urma[ii coloni[tilor romani. Dup\ domnia lui Mihai
Viteazul [i-a schimbat radical p\rerea, afirmând c\ românii nu pot
fi urma[ii coloni[tilor romani, deoarece ace[tia au fost muta]i la
sudul Dun\rii în vremea împ\ratului Gallienus. El a fost comb\tut
de c\rturarii sa[i L. Toppeltinus [i J. Tröster, ultimul autor al unei
lucr\ri despre Dacia în care [i-a afirmat convingerea c\ „românii de
azi ce tr\iesc în }ara Româneasc\, Moldova [i mun]ii Transilvaniei
}\ran român (reproducere din lucrarea
nu sunt decât urma[ii legiunilor romane”, prin urmare „cei mai vechi
lui J. Tröster, 1666) locuitori ai acestei ]\ri”. Mai târziu, Benkö Iozsef, în cartea Transil-
vania, sive magnus Transilvaniae Principatus (1778), ar\ta c\ la
1 abandonarea provinciei traiane „mul]i romani împreun\ cu dacii
indigeni au r\mas pe loc.”
„I-a trecut cuiva prin minte s\
nege sau s\ conteste continuitatea A[a cum am ar\tat, odat\ cu mi[carea de emancipare a româ-
poporului francez în Galia, a celui nilor transilv\neni din secolul al XVIII-lea a fost lansat\ [i „teoria imi-
spaniol [i portughez în Peninsula gra]ionist\” dezvoltat\ de Franz Sulzer în lucrarea Geschichte
Iberic\ ori a celui italian în Italia? A des transalpinischen Daciens (1781), la care vor adera [i istoricii
admis oare vreun istoric c\ galo- I.C. Eder, Bolla Marton [i I. Ch. Engel. Ace[tia identificau absen]a
romanii [i-au p\r\sit locuin]ele
surselor scrise asupra românilor în mileniul marilor migra]ii cu
plecând din Galia peste Alpi sau
peste Pirinei, pentru a se întoarce absen]a îns\[i a românilor. În replic\, înv\]atul sas Michael
mai târziu, dup\ secole, înd\r\t Lebrecht scria chiar în timpul r\scoalei lui Horea (1784) c\ românii,
acas\? Sau c\ spaniolii au trecut ca urma[i ai romanilor, sunt „cei mai vechi locuitori ai acestei regiuni”.
strâmtoarea Gibraltar, în Africa, În 1787, istoricul englez E. Gibbon, autor al unei celebre istorii a
pentru a reveni, dup\ sute de ani, Imperiului Roman, ar\ta c\ în Dacia, dup\ retragerea aurelian\, a
în vechiul teritoriu? Simpla formu- r\mas „o parte însemnat\ din locuitorii ei, care mai mare groaz\
lare a unor asemenea întreb\ri
arat\ lipsa lor de temei.”
aveau de migrare decât de st\pânitorul got”. De la ace[ti locuitori
(C.C. Giurescu, vor deprinde migratorii „agricultura [i pl\cerile lumii civilizate.”
Formarea poporului român Netemeinicia afirma]iilor lui Sulzer a fost reliefat\ [i de repre-
[i a limbii române, 1973) zentan]ii {colii Ardelene (S. Micu, Gh. {incai, P. Maior, I. Budai-De-
leanu), dar [i de marele slavist Paul Ioseph Schafarik, care sus]inea
(1844) c\ „valahii de la nord [i de la sud de fluviu au to]i aceea[i
Glosar origine” evoluând din „amestecul tracilor [i geto-dacilor cu romanii”.
DESC|LECAT – termen folosit Dup\ realizarea dualismului austro-ungar (1867), Robert Roesler
mai ales de cronicari în leg\tur\ redacteaz\ Dacien und Romänen (1868) [i Romanische Studien
cu întemeierea statelor medievale (1871), unde reia, pe baza informa]iilor timpului s\u, toate tezele
române[ti. (A desc\leca – A se formulate timp de un secol în sensul contest\rii permanen]ei
a[eza statornic într-un loc.) românilor în vatra lor str\mo[easc\. R\spunsul avea s\ vin\ din
OBÂR{IE – locul din care se tra-
partea lui A.D. Xenopol, reprezentant de seam\ al istoriografiei ro-
ge cineva (familie, neam).
mâne[ti, în lucrarea Teoria lui Roesler (1884).
Modulul I
O adev\rat\ monografie a subiectului tratat, lucrarea abordeaz\
argumentele contestatoare ale istoricului german [i le r\spunde 2
apelând la toate sursele fundamentale, precum [i la comentariile „Într-o epoc\ în care izvoarele
autorilor credita]i [tiin]ific de-a lungul timpurilor. În leg\tur\ cu ches- istorice se ocup\ de st\pânii
tiunea p\r\sirii Daciei, Xenopol a emis un principiu conving\tor: locurilor, de c\petenii [i de clasele
conduc\toare, este foarte firesc ca
„Popoarele nomade se str\mut\ înaintea unei n\v\liri, cele a[ezate
popula]ia aservit\ s\ fie ignorat\.
r\mân lipite de teritoriul lor [i n\v\lirea trece peste ele.” În acela[i M\car c\ aceasta era mai nume-
sens este comb\tut\ [i teoria golirii de popula]ie a Daciei la roas\ [i precis mai evoluat\, în
retragerea aurelian\. În finalul lucr\rii atrage aten]ia analiza despre unele regiuni cel pu]in, decât no-
rolul tradi]iilor popoarelor în ce prive[te obâr[ia acestora, cu referiri mazii care au n\v\lit peste ea [i o
la a[a-zisul „desc\lecat”, evocat în legendele românilor. exploatau.”
Dac\ la început A.D. Xenopol [i D. Onciul, sus]inând continui- (Gh. I. Br\tianu, O enigm\ [i
un miracol istoric, poporul român,
tatea daco-roman\, se bazau pe argumente de ordin logic, mai
ed. în limba român\ 1940)
târziu investiga]iile [tiin]ifice conduse de marii no[tri istorici, cât [i
de lingvi[ti (N. Iorga, V. Pârvan, C. Daicoviciu, Gh. I. Br\tianu,
Al. Rosetti, C.C. Giurescu [i al]ii), al\turi de cercetarea arheolo-
gic\, au f\cut progrese remarcabile. Aceste investiga]ii se vor fina-
liza prin dovezile concrete, din ce în ce mai numeroase, care
infirm\ teoria imigra]ionist\. Pe aceea[i pozi]ie s-au situat [i un
num\r important de istorici str\ini (Th. Mommsen, I. Jung, C. Patsch,
L. Homo, Paul Mackendrick, care consider\ c\ românii sunt
urma[ii daco-romanilor [i c\ s-au format ca popor în Dacia Traian\.
3
„Cercet\rile arheologice confirm\ de altfel prezen]a popula]iei daco-
romane pe vechiul teritoriu al provinciei. La Sarmizegetusa, amfiteatrul [i
alte cl\diri publice sunt folosite ca locuin]e de o popula]ie nevoia[\ înc\ cel
pu]in un secol dup\ p\r\sire; urme asem\n\toare au fost identificate [i la
Napoca, Porolissum, Apulum, precum [i în numeroase a[ez\ri de tip rural.
Ulpia Traiana Sarmizegetusa –
(…) O astfel de a[ezare a fost s\pat\ la Bratei (Media[), dând la lumin\ cel
amfiteatrul, cazarma gladiatorilor,
mai mare cimitir cunoscut în Dacia, cca 500 de morminte din secolele IV-V. templul zei]ei Nemesis
(…) Descoperiri asem\n\toare au fost f\cute [i în alte regiuni ale Daciei.” [i templul Dianei [i al lui Silvanus
(Vlad Georgescu, Istoria românilor, 1992) (vedere aerian\)
4 PRO MEMORIA!
„Drama istoriei române[ti este c\ aceasta se g\se[te confruntat\ cu isto- z În operele cronicarilor medie-
ria maghiar\. (…) Drama celor dou\ istorii este c\ ele î[i revendic\ acela[i
vali [i în cele ale istoricilor mo-
spa]iu originar, Transilvania. Maghiarii sunt cuceritorii bazinului carpatic la
derni, românii sunt considera]i
sfâr[itul secolului al IX-lea. (…) Istoriografia român\ nu contest\ a[ezarea
cei mai vechi locuitori ai spa]iu-
aici a maghiarilor, dar se ridic\ împotriva tezei maghiare dup\ care Dacia
fusese abandonat\ de Aurelian [i deci maghiarii ar fi primii ocupan]i ai lui carpato-dun\reano-pontic.
Transilvaniei.” (C. Durandin, Istoria românilor, 1998) z Servind interesele politice ale
monarhiei habsburgice [i, ul-
ACTIVITATE INDEPENDENT| terior, ale statului dualist, unii
intelectuali ajung la formula-
1. Analiza]i textul lec]iei [i r\spunde]i la întreb\ri: a) De ce Mihai Viteazul rea teoriei imigra]ioniste.
a influen]at ideile lui Szamoskösy referitoare la romanitatea românilor? z Teoria imigra]ionist\ a fost re-
b) Ce interese politice au determinat apari]ia teoriei imigra]ioniste? luat\ de Robert Roesler, fiind
2. Studiind documentele, argumenta]i: a) De ce este negat\ autohtonia
comb\tut\ cu argumente [tiin-
românilor? b) În afara argumentelor arheologice, mai pot exista [i alte ]ifice de numero[i istorici ro-
argumente? c) Comenta]i p\rerea lui Gh. I. Br\tianu referitoare la mâni [i str\ini.
absen]a izvoarelor scrise despre români în mileniul migra]iilor.
STUDIU DE CAZ
*Gh. I. Br\tianu
1
„Este vorba într-adev\r de o despre Marea Neagr\
mare aproape închis\, care nu
comunic\ cu Mediterana decât prin
îngusta ie[ire a Strâmtorilor; cu
toate acestea, datorit\ marilor fluvii Preocup\rile lui Gh. I. Br\tianu pentru arealul pontic au fost
care se vars\ în ea din adâncurile încununate, în ultima perioad\ a vie]ii, de redactarea amplei mono-
stepei sau din masivele Europei grafii Marea Neagr\. De la origini pân\ la cucerirea otoman\.
Centrale, datorit\ re]elei multiple a Importanta lucrare scoate în eviden]\ vastitatea cuno[tin]elor,
drumurilor continentale ce ajung în capacitatea de a reliefa fenomenele esen]iale, precum [i largul ori-
porturile ei, ea merit\, tot atât de
zont istoric al marelui medievist.
mult ca [i alte m\ri, (…) numele de
plac\ turnant\ a marelui trafic [i a De fapt, interesul istoricului român pentru aceast\ zon\ geogra-
schimburilor interna]ionale.” fic\ s-a manifestat odat\ cu preg\tirea lucr\rii de doctorat, cer-
(Gh. I. Br\tianu, Marea Neagr\) cet\rile din arhivele genoveze fiind orientate spre istoria comer]ului
Genovei la gurile Dun\rii (sec. XI-XV). Mai târziu, revine asupra
unor aspecte tratate tangen]ial, publicând studii referitoare la
Vicina [i Cetatea Alb\, prezen]a vene]ienilor în Marea Neagr\ [i
activitatea comercial\ a genovezilor în Moldova secolului al XV-lea.
A urmat, apoi, un al doilea moment important, sus]inerea la Uni-
versitatea Bucure[ti a cursului intitulat „Chestiunea M\rii Negre”,
pe parcursul a doi ani universitari (1941-1943), un demers de
anvergur\ în care prezint\ istoria spa]iului pontic din cele mai vechi
timpuri pân\ în epoca contemporan\.
La aceasta, se adaug\ vizita f\cut\ în Crimeea (1942), care i-a
permis un contact direct cu vestigiile medievale ale coloniilor ita-
liene de la Caffa, Mangop, Soldaia [i vechiul Solhat, facilitându-i
Marea Neagr\ în atlasul genovezului în]elegerea unor probleme asupra c\rora se oprise în decursul
Battista Agrese (1542) studiilor sale. Aici s-a ar\tat interesat de cunoa[terea peisajului, a
exponatelor din micile muzee or\[ene[ti [i îndeosebi a monumen-
2 telor p\strate de la bizantini, genovezi [i t\tari.
Gh. I. Br\tianu Forma definitiv\ a sintezei despre Marea Neagr\ – de fapt, a
despre destinul lucr\rii sale primei p\r]i a cursului pe care îl ]inuse la Universitate – a fost ela-
„Deocamdat\ ar fi o foarte borat\ de Br\tianu dup\ îndep\rtarea din înv\]\mânt [i înainte de
mare satisfac]ie pentru mine s\ arestare (1950), pentru ca tip\rirea ei, în limba în care a fost defini-
[tiu acest manuscris, redactat în tivat\, franceza, s\ se realizeze postum (München, 1969). În tra-
condi]ii amintind ambian]a în care ducere în limba român\, lucrarea avea s\ fie publicat\ abia peste
a fost scris\ Cartea Minunilor a aproape dou\ decenii (1988).
ilustrului Marco Polo (…), ajuns s\
Lucrarea este structurat\ în patru „c\r]i” [i prezint\ evolu]ia
dep\[easc\ multiplele bariere ridi-
cate actualmente între R\s\rit [i istoric\ a spa]iului limitrof M\rii Negre, într-o succesiune cronolo-
Apus [i s\-mi aduc modesta con- gic\ fireasc\, de la epoca preistoric\ pân\ la cucerirea otoman\ în
tribu]ie la progresul cercet\rii secolul al XV-lea. Autorul trece prin istoria bizantin\ pân\ la dom-
istorice. A[ dori m\car s\ amin- niile Comnenilor, marile migra]ii din stepele nord-pontice [i apari]ia
teasc\ celor preocupa]i de destinul turcilor selgiucizi în Anatolia, apoi se ocup\ de expansiunea comer-
Europei faptul c\ aceasta trebuie cial\ a ora[elor italiene, perioad\ în care Marea Neagr\ devine o
considerat\ în totalitatea ei [i c\
adev\rat\ plac\ turnant\ a comer]ului interna]ional, urmat\ de
spiritul, în ciuda piedicilor, r\zbate
totu[i unde dore[te.” expansiunea otoman\, cu impunerea monopolului turc asupra în-
tregului bazin pontic.
1
Modulul I
2 ACTIVITATE INDEPENDENT|
„... s\ fi v\zut palatele unde ne-au g\zduit! Erau înalte [i temeinic durate 1. Analizând textul lec]iei, rezol-
din piatr\ de soi, lemn de cedru [i al]i copaci dulce-mirositori, cu înc\peri va]i urm\toarele sarcini:
mari [i cur]i închise care erau o binecuvântare pentru ochi [i toate a) Explica]i atitudinea spanio-
împodobite cu v\luri din bumbac. Dup\ ce am v\zut bine toate acestea lilor care se considerau su-
ne-am dus în livad\ [i gr\din\, ce erau amândou\ negr\it de frumoase ca periori amerindienilor.
s\ te ui]i [i s\ te plimbi prin ele [i nu m\ s\turam s\ tot privesc la copacii cei b) Identifica]i aspecte care au
mult feluri]i, la aleile de trandafiri, la pomii roditori [i florile ce nu cre[teau stârnit admira]ia sau oroarea
decât la ei acolo.” spaniolilor.
(Bernal Diaz del Castillo, Adev\rata istorie a cuceririi Noii Spanii, 1635) c) Indica]i domeniul în care in-
ca[ii erau întrecu]i de azteci.
2. Parcurgând documentele, sta-
bili]i grupul de popula]ie (civi-
3 liza]ie) la care se refer\.
„Al]i conquistadores s-au pornit în expedi]ii de descoperire [i de cucerire. 3. Pornind de la documentul 3,
Parcurgând în toate direc]iile noul continent, ei întemeiaz\ ora[e sau construi]i argumente referitoare
instaleaz\ misiuni. Rapiditatea cuceririi se explic\ prin superioritatea tehnicii la:
de care dispun spaniolii. Numai prezen]a tunurilor [i a pu[tilor este sufi- a) Rapida cucerire a teritoriilor
cient\ pentru a însp\imânta [i descuraja pe indigeni.” locuite de azteci [i de inca[i.
(S. Berstein, P. Milza, Istoria Europei, III) b) Mijloacele cuceririi.
Modulul I
Modulul I
Înso]it de câ]iva colaboratori, cel mai cunoscut misionar,
Francisc Xavier, ajunge în Japonia, unde în]elege necesitatea de a
înv\]a limba, de a cunoa[te filosofia japonez\ [i de a se conforma
obiceiurilor ]\rii. Atrac]ia japonezilor pentru nout\]ile civiliza]iei
europene, precum [i f\râmi]area feudal\ determin\ numeroase
convertiri. Seniorii locali (daimio) î[i manifest\ independen]a ale-
gând cre[tinismul, pe care-l impun apoi supu[ilor.
Mateo Ricci ajunge în China, unde r\mâne pân\ la moarte
(1610). El va face un studiu aprofundat al limbii [i civiliza]iei chi-
neze, ajungând s\ aprecieze înv\]\tura lui Confucius, care i se
pare mai apropiat\ de cre[tinism decât celelalte curente religioase: Sosirea europenilor în Japonia
taoism [i budism. De asemenea, se dedic\ unui apostolat intelec- (paravan japonez, sfâr[itul sec. XVI)
tual, r\spândind [tiin]ele occidentale, astronomia [i matematica. În
India, Roberto de Nobili va petrece o jum\tate de secol. Înva]\ Glosar
limba localnicilor [i adopt\ stilul de via]\ al brahmanilor.
Activit\]i misionare s-au desf\[urat [i în Indochina, Tibet [i LUSITANI — veche popula]ie
Coreea, cu acelea[i rezultate benefice pentru cunoa[terea de iberic\, str\mo[ii portughezilor.
c\tre europeni a culturilor locale, dar, sub aspect religios, misio- TROC — schimb de produse în
narismul poate fi considerat o reu[it\ în America [i Filipine. natur\, f\r\ a se utiliza moneda.
3 5
„Pe coastele Africii de sud-est, pe cursul superior al fluviului Zambezi, por-
tughezii au g\sit (…) un comer] mai întins [i mai bogat decât în orice parte a
„Prin]ul Henric a f\cut din
lumii. Au v\zut acolo ora[e mari ca, de pild\, Sopala, Kilwa, Zanzibar,
Sagres un centru de cartografiere,
Mombasa, Malindi, unde aveau loc schimburi active cu negustori ardai, indi-
de naviga]ie [i de construire a
eni, chinezi [i indonezieni. (…) Iar în interior era ora[ul Kwa. Azi nu se poate
cor\biilor. (…) El a cerut marina-
ajunge la Kwa decât traversând desi[uri încâlcite care-i acoper\ ruinele.
rilor s\i s\-[i ]in\ cu grij\ jurnalele
Acolo se ridicau un palat, case de piatr\ foarte frumoase [i [apte moschei.”
de bord [i h\r]ile. (…) La Sagres
(R. Luraghi, Europenii caut\ Eldorado, 1971)
veneau navigatori, c\l\tori [i sa-
van]i de peste tot, fiecare ad\u-
4 gând câte o frântur\ de date. (…)
„În anul 1490, un european poate avea o idee satisf\c\toare despre Al\turi de evrei, existau musulmani
Europa [i despre ]\rile ce înconjoar\ Mediterana. El are, în plus, câteva [i arabi, italieni din Genova [i
no]iuni vagi despre restul Africii [i despre Asia, no]iuni ce nu pot fi îns\ Vene]ia, germani [i scandinavi [i,
adunate într-un întreg coerent. De asemenea, el afirm\ c\ p\mântul este cum explor\rile progresau, membri
neîndoielnic rotund, îns\ nu-i cunoa[te bine dimensiunile. Apoi, în cei treizeci ai unor triburi de pe coasta de vest
de ani care urmeaz\, totul se schimb\.” a Africii.
(Eugenio Garin, Omul Rena[terii, 1998) La Sagres [i în apropierea por-
tului Layos, experimentele de con-
struire a navelor au realizat un nou
ACTIVITATE INDEPENDENT| tip de vas f\r\ de care expedi]iile de
1. Citi]i documentele 1 [i 2 [i explica]i: explorare ale Prin]ului Henric [i
a) Natura comer]ului practicat de negustori. marile aventuri pe mare din urm\-
b) Cauza ruin\rii regatului congolez. Comenta]i faptele supu[ilor re- torul secol nu ar fi fost posibile.
gelui din Congo. Caravela era un vas special desti-
2. Pornind de la documentul 3, stabili]i: nat s\-i aduc\ pe exploratori înapoi.
(…) În 1460, în momentul mor]ii
a) Cine controla comer]ul în Oceanul Indian?
Prin]ului Henric la Sagres, desco-
b) De ce crede]i c\ ora[ul Kwa a ajuns ruin\?
perirea coastei africane de vest
c) Ce credin]\ aveau cei mai mul]i dintre locuitorii s\i? Ce am\nunt ne
abia începuse, dar începuse bine.”
dezv\luie aceast\ situa]ie?
3. Analizând documentul 4, identifica]i evenimentele care au motivat (Daniel J. Boorstin,
Descoperitorii, 1983)
schimbarea radical\ a gândirii europenilor.
Modulul I
1
L|RGIREA ORIZONTULUI GEOGRAFIC
„Am str\b\tut Dup\ o perioad\ în care a fost sfâ[iat\ de r\zboaie, secolul al
oceanul sudic la lati-
XVIII-lea readucea Europei interesul pentru explor\rile maritime.
tudini mari [i într-un
chip încât am dovedit
Acestea nu se f\ceau îns\ ca în epoca marilor descoperiri, când se
f\r\ putin]\ de t\gad\ imposibili- pleca în c\utarea aurului [i a mirodeniilor. Acum se organizau
tatea existen]ei în acele locuri a vre- adev\rate expedi]ii [tiin]ifice, la bordul navelor aflându-se savan]i
unui continent, care, chiar dac\ va fi de diferite specialit\]i (astronomi, naturali[ti, cartografi, desenatori
cumva descoperit, nu se poate afla etc.), iar zona cea mai intens cercetat\ era Oceanul Pacific.
decât în apropiere de pol, în locuri Danezul V. Bering, aflat în serviciul Rusiei, descoper\ strâm-
inaccesibile naviga]iei. (…) Riscul toarea dintre Asia [i America de Nord care-i poart\ numele (1728),
pe care îl implic\ naviga]ia în aces-
te m\ri neexplorate [i acoperite de
iar francezul Louis de Bougainville conduce prima expedi]ie cu ca-
ghea]\, în c\utarea continentului, racter [tiin]ific. S-au f\cut observa]ii meteorologice, cercet\ri etno-
este atât de mare, încât pot afirma grafice, s-au alc\tuit colec]ii botanice [i zoologice. Cel mai mare
cu curaj c\ niciun om nu va îndr\z- navigator al epocii devine James Cook, care în urma a trei c\l\torii
ni vreodat\ s\ p\trund\ spre sud ne ofer\ prima hart\ precis\ a Oceanului Pacific. Trece de câteva
mai departe decât am izbutit eu. ori Cercul Polar în c\utarea presupusului continent sudic (Terra
P\mânturile care s-ar putea afla la Australis Incognita), fiind oprit de câmpuri uria[e de ghea]\. Este
sud nu vor fi niciodat\ explorate…”
omorât de b\[tina[i în insulele Hawaii (1779). Urmeaz\ francezul
(C\l\toriile C\pitanului Cook)
La Pérouse, care prin cercet\rile sale (1785–1788) completeaz\
opera lui Cook, iar la aproape o jum\tate de secol, expedi]ia rus\
2 condus\ de Bellinghausen [i Lazarev (1819–1821) a dovedit exis-
„Furnicile [i ]ân]arii ne d\deau ten]a continentului sudic, Antarctica. Se realizeaz\ astfel, spre
mai mult de furc\ decât umezeala sfâr[itul secolului al XVIII-lea, cunoa[terea deplin\ a oceanelor [i
[i lipsa de hran\. Oricât au fost de m\rilor Terrei.
mari lipsurile la care am fost expu[i Secolul urm\tor avea s\ deschid\ oamenilor de [tiin]\ perspec-
în timpul expedi]iei noastre prin
tiva studierii unor vaste regiuni, mai pu]in cunoscute, din interiorul
Cordilieri, drumul pe ap\ de la
Mandavaca la Esmeralda ni s-a marilor continente. Adesea, în explorarea acestor teritorii,
p\rut întotdeauna partea cea mai adev\rate „pete albe” pe harta P\mântului, ac]iunea guvernelor
grea a [ederii noastre în America.” era precedat\ de ini]iative individuale care subliniau înc\ o dat\
(Al. von Humboldt, marele dinamism european.
De la Orinoco la Amazon) În Asia, ru[ii au organizat explor\ri în zonele periferice ale Im-
periului ]arist, situate între Mun]ii Urali, fluviul Enisei [i lacul Baikal
(Kastren [i Kropotkin), sau în De[ertul Gobi [i Mongolia (N. Prje-
valski). China este str\b\tut\ de englezul Junghusband [i de ger-
manul Richtoffen, iar britanicii, c\utând s\ împiedice penetrarea
rus\ spre India, [i-au intensificat cercet\rile în Iran, Afganistan [i
Pakistan. G. Everest va realiza m\sur\tori topografice în Mun]ii
Himalaya, cel mai înalt pisc primind numele s\u (1856).
Întinsele spa]ii ale Americii de Nord sunt str\b\tute de expedi]ia
englez\ condus\ de Lewis [i Clark, care, trecând peste Missouri [i
Mun]ii Stânco[i, ajunge la Oceanul Pacific (1805). D. Tompson
str\bate teritoriul de la Golful Hudson la Oceanul Pacific, iar John
Frémont exploreaz\ Vestul Îndep\rtat, descoperind [i stabilind contu-
rul uria[ei depresiuni numit\ Marele Bazin. Alaska este cercetat\ de
H.T. Allen [i G. Dowson, iar dup\ descoperirea aurului (1896) cre[te
importan]a acestui teritoriu, a c\rui explorare se dezvolt\ tot mai mult.
3
„Din a doua categorie – cea a c\l\torului care este om de [tiin]\ – face
parte britanicul Livingstone, c\ruia îi dator\m descoperirea cursului fluviului Expedi]ia lui La Pérouse
Zambezi [i a lacurilor Nyassa [i Tanganyika. Provenind dintr-o familie în Insula Pa[telui (1786)
s\rac\, dup\ ce a studiat medicina, teologia, latina [i greaca, exercitând
totodat\ meseria de muncitor torc\tor, în 1849 el apuc\ drumul Africii ecua- Glosar
toriale pentru a-i îngriji [i a-i converti la cre[tinism pe indigeni. G\sit de
CARTOGRAF – specialist în întoc-
Stanley în octombrie 1871, dup\ ce i se pierduse urma, Livingstone va muri
doi ani mai târziu în inima continentului negru.” mirea h\r]ilor.
(S. Berstein, P. Milza, Istoria Europei, IV) PORTULAN – hart\ folosit\ în
naviga]ie în sec. XIII–XVI pe care
erau reprezentate am\nun]it
4 detaliile care interesau naviga]ia.
„Dup\ urechelni]e veneau, ca importan]\ [i num\r, furnicile albe, a c\ror TOPOGRAFIE – [tiin]\ ce se
putere de distrugere este pur [i simplu însp\imânt\toare. Cuiere, rogojini, ocup\ cu m\surarea [i reprezen-
ve[minte, stof\, într-un cuvânt tot ce aveam, p\rea c\ dispare; m\ temeam tarea grafic\ a unei por]iuni din
s\ nu-mi devoreze [i cortul, în timpul somnului. Pân\ atunci, semin]ia scoar]a terestr\.
aceasta nu fusese motiv de nelini[te; în alte p\r]i furnicile negre [i ro[ii ne
absorbiser\ aten]ia.”
(H.M. Stanley, C\l\torie prin Africa – 1871, Paris, 1874) PRO MEMORIA!
z Marile descoperiri geografice
le-au demonstrat europenilor c\
ACTIVITATE INDEPENDENT|
nu reprezint\ singura civiliza]ie.
1. Explica]i afirma]ia: „Secolul al XVIII-lea readuce Europei interesul pen- z Ideea europenilor c\ civiliza]ia
tru explor\rile maritime”. lor este superioar\ a fost con-
2. Rememorând explor\rile men]ionate în textul lec]iei, identifica]i „petele trazis\ în bun\ m\sur\ la con-
albe” care au fost înl\turate de pe harta P\mântului în secolele XV-XIX. tactul cu noile civiliza]ii (indian\,
3. Analizând documentul 1, comenta]i cel pu]in trei afirma]ii f\cute de chinez\, aztec\ [i inca[\).
James Cook, stabilind dac\ a avut dreptate sau nu. z Marile explor\ri oceanice [i
4. Pornind de la celelalte documente, stabili]i câteva din nepl\cerile
continentale de mai târziu au
îndurate de exploratori. Referi]i-v\ [i la alte fapte [i situa]ii pe care le
înl\turat ultimele „pete albe”
cunoa[te]i din lecturile voastre anterioare.
de pe harta Terrei.
5. Comenta]i documentul 3 [i stabili]i zonele str\b\tute de Livingstone.
STUDIU DE CAZ
*Civiliza]ia româneasc\
1
Descrieri ale ora[ului Bucure[ti v\zut\ de c\l\tori str\ini
„Zidurile acestui ora[ sunt din
trunchiuri mari de copac înfipte în
Spa]iul românesc, aflat între Orient [i Occident, era str\b\tut
p\mânt, unul lâng\ altul, [i legate
între ele prin grinzi de-a curmezi[ul, în Evul Mediu de majoritatea drumurilor care treceau spre
prinse de acele trunchiuri cu ni[te Constantinopol. În trecere prin }\rile Române sau cu misiuni pre-
pene lungi [i groase de lemn; ora- cis determinate, c\l\torii str\ini ne-au l\sat informa]ii pre]ioase
[ul e podit cu trunchiuri de copaci.” care acoper\ o arie larg\ (date geografice [i etnografice, aspectul
(Pierre Lescalopier, ora[elor [i al Cur]ii domne[ti, ceremonii [i tradi]ii) din care se pot
C\l\torie în }ara Româneasc\ desprinde imagini ale lumii medievale române[ti, mai ales în
[i Transilvania, 1574)
condi]iile în care sursele autohtone sunt insuficiente.
„Acest ora[ Bucure[ti este
În func]ie de interesele care îi aduc în lumea româneasc\,
foarte mare [i se spune c\, acum c\l\torii str\ini pot fi clasifica]i în câteva categorii: erudi]i, unii din-
mul]i ani, cuprindea cam [ase mii tre ei reputa]i înv\]a]i ca Ibn Battuta, Antonio Bonfini, Sebastian
de case. Are patruzeci de biserici Münster, Georg Reicherstorffer, Enea Silvio Piccolomini, Jacques
[i m\n\stiri [i vestitul râu Dâmbo- Bongars, Marco Bandini, Paul de Alep, Evlia Celebi, Anton Maria
vi]a care curge prin mijlocul s\u. Del Chiaro, Franco Sivori, ale c\ror texte s-au impus ca izvoare
Noi ne-am dus apoi la Curte, care pre]ioase cu privire la istoria poporului român; captivi sau c\l\tori
este o cl\dire de mari propor]ii [i
este înconjurat\ de ziduri înalte de
f\r\ voie, c\rora împrejur\ri potrivnice le-au deturnat radical cursul
lemn. (…) Este o cl\dire uimitor de vie]ii. Între ace[tia sunt de amintit cavalerul cruciat Johan Schilt-
armonioas\ [i care încânt\ privirile berger, participant la lupta de la Nicopole (1396), unde ajunge pri-
[i este mai mândr\ [i mai vast\ zonierul lui Baiazid I, pentru ca dup\ dezastrul acestuia de la
decât curtea de la Târgovi[te.” Ankara (1402) s\-l înso]easc\ pe noul s\u st\pân, Timurlenk, în
(Paul de Alep, C\l\toria Asia. Dup\ mul]i ani de robie se întoarce prin p\r]ile noastre (1420)
patriarhului Macarie, 1652-1659) asemenea unui b\trân drume], obosit, în drum spre cas\. Destine
„Ora[ul acesta se compune în
asem\n\toare vor împ\rt\[i Giovanni Maria Angiolello [i Diego
total din dou\sprezece mii de case, Galan. Primul, ca prizonier al lui Mohamed al II-lea, pe care l-a
acoperite cu stuf sau [indril\, majo- înso]it în mai multe expedi]ii, între care [i cea din Moldova împotri-
ritatea fiind joase [i înc\p\toare. va lui {tefan cel Mare, finalizat\ cu lupta de la Valea Alb\ (1476),
Sunt pu]ine înc\peri zidite din iar al doilea ca rob în tab\ra lui Sinan Pa[a, urm\re[te expedi]ia
piatr\, deoarece ghiaurii de aici r\s- acestuia în Muntenia, inclusiv lupta de la C\lug\reni (1595); aven-
culându-se la fiecare [apte-opt ani, turieri sau c\l\tori prin voca]ie, de felul unor Pierre Lescalopier,
t\tarii [i osmanlâii dau foc acestui
William Lithgow [i Nicolo Barsi, care [i-au tr\it via]a într-o continu\
ora[ [i tot în acel an î[i fac case
joase [i utile. În cele vreo mie de perindare prin lume. O ultim\ categorie o reprezint\ misionarii,
dughene joase stau numai fete fru- trimi[i ai Bisericii Romane pentru convertirea lumii ortodoxe, care,
moase, care vând m\rfurile din prin rapoartele trimise c\tre Sfântul Scaun, au scris pagini de
pr\v\lie. Sub dughene au pivni]e, foarte mare interes pentru istoria noastr\. Dintre ace[tia merit\ a fi
unde ei ]in diferite feluri de vinuri.” amintit Marco Bandini, episcop de Marianopol.
(Evlia Celebi, Descrierea ora[ului
Bucure[ti, în C\l\tori str\ini
despre }\rile Române, VI)
18
19Cyan 19Yellow 19Magenta 19Black
1
Modulul I
„… ardeam de pl\cere ca s\
r\suflu aerul cel curat de la mun]i
C \l\tori români
[i câmpie; ca s\ es, în timpul verei,
cel pu]in pentru patru, cinci s\p-
acas\ [i în lume
t\mâni din aceast\ atmosfer\
n\bu[itoare [i nesuferit\ a capi-
talei…”
Apari]ia statului român modern [i înl\turarea domina]iei oto-
(Al. Pelimon, Impresiuni
de c\l\torie în România, 1858) mane, înso]ite de un constant progres economic, au contribuit la
deschiderea României spre lume. Interesul pentru c\l\torie [i
aventur\ i-a determinat pe unii români s\ porneasc\ spre melea-
guri mai pu]in cunoscute, în timp ce al]ii au preferat descoperirea
propriei ]\ri.
C|L|TORI ÎN }AR|
Deplas\rile interioare, determinate de cristalizarea con[tiin]ei
na]ionale, au fost inaugurate de poetul Grigore Alexandrescu,
autorul unui Memorial de c\l\torie (1842). Înso]it de I. Ghica,
viitorul bei de Samos, Alexandrescu viziteaz\ m\n\stirile din
Oltenia, prilej de inspira]ie pentru o serie de poezii prin care evo-
Cetatea Neam]ului (sec. XIV–XV),
unul dintre locurile unde s-au petrecut carea unor personaje istorice, ca [i elogiul adus ruinelor, în special
odinioar\ „fapte str\lucite”, atrage celor de la Târgovi[te, se impun ca o tem\ frecvent\ în literatura
[i ast\zi numero[i vizitatori vremii.
Mun]ii Moldovei au atras prin frumuse]ea lor, înc\ de timpuriu,
2 aten]ia scriitorilor no[tri. Alecu Russo, descoperitorul Miori]ei,
„M\rturisesc c\ din toate locu- c\l\tore[te prin Mun]ii Neam]ului [i redacteaz\ Piatra teiului
rile ce v\zui în Moldova, cele care (1840). Rodul aceleia[i c\l\torii este pentru Vasile Alecsandri
m\ interesau mai mult erau acelea O plimbare în mun]i (1842), iar pentru Calistrat Hoga[ descope-
unde se trecuse, înainte, o fapt\ rirea mun]ilor a constituit, peste alte câteva decenii, cea mai mare
str\lucit\.” satisfac]ie a vie]ii, dedicându-[i acestora întreaga oper\, reunit\
(D. Bolintineanu,
C\l\torii în Moldova, 1859)
postum în volumul Pe drumuri de munte.
Între c\l\torii de voca]ie trebuie aminti]i Alexandru Pelimon,
Cezar Bolliac, precum [i Gheorghe Sion ori Dimitrie Bolintineanu.
3 Primul drume]ea prin ]ar\ de pl\cere, din dorin]a de a cunoa[te
„Orice c\l\torie, afar\ de cea oamenii, locurile [i obiceiurile lor. Cartea sa Impresiuni de c\l\torie
pe jos, e dup\ mine o c\l\torie pe în România (1858) reprezint\ primul mare reportaj de c\l\torie
picioare str\ine; a avea la îndemâ- dedicat spa]iului na]ional. C. Bolliac, revolu]ionarul de la 1848, este
n\ cupeaua unui tren, roatele unei organizatorul unei excursii în Mun]ii Bucegi (1843), la care par-
tr\suri sau picioarele unui cal în-
ticip\ {t. Golescu, N. Kretzulescu [i N. B\lcescu, excursie care a
seamn\ a merge [ezând [i a ve-
dea numai ceea ce ]i se d\, nu devenit un moment de referin]\ în istoria drume]iilor montane
îns\ [i tot ce ai voi. Iat\ pentru ce române[ti. Obligat la surghiun, dup\ evenimentele de la 1848,
eu [i tân\rul meu tovar\[ de când revine în ]ar\ se va ocupa doar de excursii cu caracter arhe-
c\l\torie ne hot\râr\m a merge pe ologic. Timp de 18 ani (1858–1876) a f\cut c\l\torii prin toat\ ]ara,
jos peste mun]i…” rezultatul fiind numeroase studii [i recomand\ri, dar [i colectarea
(C. Hoga[, Pe drumuri de munte)
unui adev\rat tezaur arheologic, numismatic [i etnografic.
Modulul I
Gh. Sion întreprinde c\l\torii în Basarabia [i Bucovina, publi-
cându-[i observa]iile în Suvenire de c\l\torie în Basarabia meridio- 5
nal\ (1857) [i Noti]e despre Bucovina (1882), iar D. Bolintineanu „Multe soiuri de peisaje am
este autorul unei C\l\torii în Moldova (1859). v\zut prin deosebite ]\ri, dar rareori
Peste câteva decenii, Alexandru Vlahu]\ reia cunoscuta atitu- am întâlnit acea frumuse]\ m\rea]\
dine romantic\ a literaturii de c\l\torii, cultivat\ de înainta[ii s\i, [i [i s\lbatic\, prin care se deosebesc
mun]ii Moldovei. Acolo p\mântul,
public\ România pitoreasc\ (1901), rezultat al peregrin\rilor sale
codrii, stâncele, pâraiele sunt înc\
prin ]ar\. Autorul str\bate sate [i ora[e, fiind atent la peisajul natu- în starea primitiv\ a naturii [i nic\ieri
ral [i etnografic, la atitudinile ]\ranilor, precum [i la tezaurul variat nu se v\de[te mâna omului cu pre-
creat de ace[tia de-a lungul veacurilor. facerile ei uricioase [i prozaice. La
Tot în rândul c\l\torilor romantici porni]i în c\utarea marilor ves- munte, omul este mai simplu, via]a
tigii ale istoriei noastre s-au num\rat [i unii din pictorii vremii lui este mai în lini[te, n\ravurile sunt
mai nevinovate.”
(Gh. Tattarescu, Theodor Aman, N. Grigorescu [i I. Andreescu), a
(V. Alecsandri,
c\ror munc\ s-a concretizat în restaur\ri ori în picturi biserice[ti, în O plimbare în mun]i)
peisaje [i portrete de gen; al\turi de aceste nume de „c\l\tori”
merit\ a fi men]ionate cel al chimistului Alfred Bernath, al botanistu-
lui Dimitrie Grecescu sau cel al istoricului Grigore Tocilescu, cel care 6
ini]iaz\ cercet\rile asupra monumentului triumfal de la Adamclisi. Evocarea unei excursii
În final, sunt de amintit romanticii întârzia]i, precum Emil Gâr- în Mun]ii Bucegi (1843)
leanu cu Priveli[ti din ]ar\, Nicolae Iorga cu Drumuri [i ora[e din „Urcu[ul a început din Sinaia, pe
România, Valea Teleajenului [i Sate [i m\n\stiri din România sau poteca din spatele m\n\stirii zidite
chiar, mai aproape de zilele noastre, Geo Bogza, care, prin Cartea de Mihai Cantacuzino (1695), cu
opriri în Poiana La Sfâr[itul Lumii
Oltului (1945), vibreaz\ asemenea lui B\lcescu sau Alecu Russo la (azi cota 1400) [i a continuat pân\
imaginea fermec\toare a peisajului românesc. la platou. (…) Drume]ii au dormit
noaptea «la stâna cea mai de sus»,
4 spre a putea s\ vad\ «a doua zi
ivirea soarelui». A fost o expedi]ie
Motivele c\l\toriei organizat\, cu doroban]i, pl\ie[i [i
„Descoperirea ]\rii natale ]ine, desigur, de cristalizarea con[tiin]ei servitori trimi[i din vreme ca s\
na]ionale. Scriitorii pleac\ prin ]ar\ pentru a aduna material folcloric ca preg\teasc\ culcu[uri din crengi de
Alecsandri, pentru cercet\ri arheologice ca Bolliac, pentru a cânta fru- brad, s\ adune lemne pentru foc [i
muse]ile naturii [i ruinele istorice în\l]\toare ca Gr. Alexandrescu, Alecu s\ taie mieii pentru frigare. Ace[tia
Russo sau Al. Vlahu]\, uneori pur [i simplu pentru a se distra.” au dus cu ei [i «un ochean mare al
(M. Popa, C\l\toriile epocii romantice, 1972) d-lui Kretzulescu».”
(V. Borda, C\l\tori [i
exploratori români, 1985)
ACTIVITATE INDEPENDENT|
1. Folosindu-v\ cuno[tin]ele acumulate în orele de literatur\ român\,
rezolva]i urm\toarele sarcini, împ\r]indu-v\ în grupe de 4-5 elevi:
a) Men]iona]i câteva poezii scrise de Grigore Alexandrescu la diferitele
obiective vizitate.
b) Evoca]i atmosfera „ruinelor” din locurile vizitate, citând versuri din
poeziile respective.
c) Indica]i evenimentele istorice evocate de poet. De ce crede]i c\ s-a
oprit asupra lor?
2. Comparând sursele 1 [i 5, identifica]i câteva aspecte legate de rolul
mun]ilor în via]a românilor.
3. Analizând sursa 6, enumera]i câteva detalii din desf\[urarea excursiei
din 1843. Compara]i o astfel de excursie cu cele care se organizeaz\
Ion Andreescu, La munca câmpului
ast\zi.
Modulul I
1 AVENTURA C|L|TORIEI
D. Cantemir în Caucaz (1722) F\r\ a face studii am\nun]ite asupra locurilor str\b\tute, nu-
„O informa]ie de mare pre] mero[i c\l\tori români au adus contribu]ii importante la cunoa[-
pentru geografie o constituie ve- terea mai exact\ a P\mântului. Astfel, pentru secolul al XVIII-lea,
derea panoramic\ a versantului Dimitrie Cantemir, care [i-a petrecut o perioad\ de timp la Istanbul,
caucazian dinspre Marea Caspic\. a întocmit „Planul Constantinopolului” [i harta Moldovei (Descriptio
Una dintre însemn\rile care înso- Moldaviae), prin care [i-a demonstrat calit\]ile de bun cartograf.
]e[te aceast\ vedere panoramic\
Apoi, în timpul [ederii în Rusia, a participat la expedi]ia lui Petru I
are o importan]\ deosebit\, întru-
cât, cu o linie punctat\ tras\ pe
împotriva Persiei (1722), prilej pentru cercetarea cu aten]ie a ]\rilor
sub vârfurile cele mai înalte, [i popoarelor caucaziene.
Cantemir traseaz\ linia z\pezilor Mai târziu, Ioan Xantus, participant la Revolu]ia de la 1848 din
permanente de pe acest masiv de Transilvania, pleac\ în America de Nord unde se remarc\ în cerce-
mun]i, problem\ care a început s\ tarea preriei, a Mun]ilor Stânco[i [i a Californiei. A descoperit
intre în preocup\rile geografilor izvoarele fluviului Arkansas [i numeroase insule de-a lungul coas-
abia peste 150 de ani.” tei californiene, iar colec]iile sale faunistice [i botanice au îmbog\]it
(V. Hilt, I. Popovici, Cum au muzeele americane. C\l\torind în Asia (1868), prin India, Indone-
cunoscut oamenii P\mântul, 1967)
zia, China [i Japonia, alc\tuie[te o mare colec]ie etnografic\,
expus\ mai târziu în cadrul expozi]iei Universale de la Viena
2 (1872). Ilarie Mitrea, originar din zona Sibiului, este primul român
Popper [i indienii din tribul Onas care c\l\tore[te în Australia (1865), iar în anul urm\tor în Mexic,
unde, ca medic ofi]er, înso]e[te corpul expedi]ionar austriac trimis
„Indianul Onas este nobil, cu
inima larg\, nu fumeaz\, nu bea, în sprijinul lui Maximilian, împ\rat al Mexicului. Aici, atras de ve-
nu calc\ legile naturii; este infinit chea civiliza]ie maya, a f\cut investiga]ii la Palenque [i a realizat
mai bun decât alte fiin]e civilizate. colec]ii de ceramic\, ]es\turi [i arme amerindiene. Trecând apoi,
Ace[ti oameni au un intelect puter- ca „ofi]er de s\n\tate”, în serviciul Olandei, a plecat pentru urm\torii
nic [i dovedesc sentimente [i uma- 25 de ani în Indiile Olandeze (Indonezia). Pasionat cercet\tor [i
nitarism. Îi iart\ pe du[mani, au colec]ionar, el a contribuit la sporirea exponatelor muzeelor din
afec]iune familial\ [i sunt îndu- Viena [i Bucure[ti (Sala p\s\rilor din Muzeul „Gr. Antipa”).
rera]i pentru rudele moarte. Ona[ii Inginerul bucure[tean Iuliu Popper, de[i c\l\tore[te în Asia [i
sunt acuza]i c\ sunt r\i, dar aceas-
America de Nord, este cunoscut mai ales pentru cercet\rile pe care
ta nu este adev\rat.”
(V. Borda, C\l\tori le face sub auspiciile guvernului argentinian în }ara de Foc (1886).
[i exploratori români, 1985) Aici exploreaz\ mai multe regiuni aurifere, dar face [i observa]ii cu
caracter etnografic [i geografic, numele de râuri [i de mun]i date
de Popper (Rio Ureche, Rio Rosetti, Monte
Lahovary) reg\sindu-se [i ast\zi în atlasele
argentiniene.
Ardeleanul Samuel Feni[el, naturalist [i c\l\-
tor pasionat de arheologie, [i-a început activi-
tatea ca asistent al profesorului Gr. Tocilescu pe
[antierul de la Adamclisi (1891). Un an mai târziu
a plecat în insula Noua Guinee (Indonezia), unde
alc\tuie[te colec]ii bogate de fluturi, insecte [i
p\s\ri, dar [i de obiecte de art\ papua[\, aflate
ast\zi în patrimoniul muzeelor de [tiin]ele naturii
din Budapesta, Viena [i Berlin.
3
„Dup\ cum am mai spus, albii stau închi[i prin casele lor, dup\ ora zece
de diminea]\. Geamurile ferestrelor sunt vopsite cu albastru [i negru [i, ca
[i când aceast\ precau]iune n-ar ajunge, ele sunt mascate cu cearceafuri [i
draperii, ca s\ apere pe locuitori de c\ldura [i lumina prea tare.
…Ceea ce e ciudat este c\, în schimb, noaptea e frig [i umezeal\. Nu
se poate dormi cu ferestrele deschise, c\ci ar p\trunde un aer saturat de
ap\. Bineîn]eles, e foarte nepl\cut pentru ventila]ie s\ fii silit s\ ]ii tot-
deauna ferestrele închise ermetic: ziua din pricina c\ldurii, iar noaptea din
cauza umidit\]ii.”
(M. Tican-Rumano, Peste m\ri [i ]\ri)
ACTIVITATE INDEPENDENT|
1. Pornind de la textul lec]iei [i documentele care îl înso]esc, rezolva]i
urm\toarele sarcini de lucru: Glosar
a) Indica]i priorit\]i române[ti în domeniul c\l\toriilor.
b) Explica]i de ce unele „colec]ii” ale exploratorilor români au ajuns în AUSPICII — patronaj, protec]ie.
muzeele din Budapesta, Viena [i Berlin. PIGMEI — popula]ie din Africa
c) Men]iona]i un domeniu al explor\rilor geografice în care D. Cante- Ecuatorial\, bazinul fluviului Zair,
mir a fost un precursor. cu în\l]imea medie sub 1,5 m.
2. Analizând documentul 2, comenta]i tr\s\turile morale ale b\[tina[ilor PIROG| — ambarca]iune rudi-
[i interesul lui Popper pentru ocrotirea lor. mentar\, lung\ [i îngust\, con-
3. Pornind de la documentul 3, identifica]i aspecte nepl\cute pentru c\l\- struit\ prin scobirea sau cioplirea
torul european în Africa. Cunoa[te]i [i altele? Comenta]i-le! unui trunchi de copac.
Modulul I
1
EXPLORATORI ROMÂNI
„Baikalul se poate numi mare, Exploratorii sunt cei care, prin observa]iile pre]ioase f\cute [i
din pricin\ c\ din el iese râul datele [tiin]ifice adunate, au întregit mereu tezaurul cuno[tin]elor
Angara, care, m\rindu-se cu alte despre P\mânt. Printre adev\ra]ii cercet\tori [i descoperitori se
gârle [i râuri, cu râul Ienisei împre- cuvine s\-i men]ionam [i pe românii Nicolae Milescu Sp\tarul,
un\ ajunge în oceanul cel mare.
Poate fi numit mare (…) [i din
Gregoriu {tef\nescu [i Emil Racovi]\.
cauz\ c\ are o mare lungime [i Nicolae Milescu (1636–1708), recomandat de patriarhul
l\]ime. Poate s\ i se spun\ îns\ [i Ierusalimului pentru însu[irile alese [i cuno[tin]ele sale [tiin]ifice [i
lac, pentru c\ apa lui este bun\ de lingvistice bogate, este cel care, la solicitarea ]arului Aleksei Mihai-
b\ut [i nu este s\rat\.” lovici (tat\l lui Petru I), va conduce o ambasad\ rus\ în China.
(N. Milescu, Scopul urm\rit era stabilirea de rela]ii diplomatice [i comerciale cu
Jurnal de c\l\torie în China) China, cercetarea zonelor mai pu]in cunoscute ale Siberiei [i g\-
sirea unui drum eficient pentru comer]ul dintre cele dou\ imperii.
Marea c\l\torie a început la Moscova (1675), traverseaz\
Siberia folosind cursurile fluviilor Obi [i Enisei, apoi pe Angara
ajunge la marele lac Baikal, c\ruia Milescu îi face o descriere
am\nun]it\, fiind unul dintre primii s\i exploratori. Continuând dru-
mul de-a lungul fluviului Selenga, solia ajunge la hotarele Chinei,
unde a fost întâmpinat\ de o delega]ie a împ\ratului cu care
porne[te spre Pekin (Beijing). Aici, dup\ o [edere de peste 3 luni,
timp în care s-au purtat discu]ii interminabile cu mandarinii împ\ra-
tului f\r\ un rezultat practic, Milescu se întoarce pe acela[i drum la
2 Moscova, unde ajunge dup\ mai bine de 3 ani de la plecare.
De[i solia condus\ de înv\]atul moldovean nu a înregistrat rezul-
„Zidul începe la marea de r\- tate deosebite în domeniul politic, ea a contribuit, în schimb, la cu-
s\rit [i înconjoar\ toate ulusurile
noa[terea unor întinse teritorii din Siberia [i China. Observa]iile di-
Imperiului chinezesc pe o lungime
neîntrerupt\ de 1 500 de verste recte [i însemn\rile atente cuprinse în lucr\rile sale, Jurnal de c\l\-
(1 000 mile). El urc\ peste stânci [i torie în China [i Descrierea Chinei, ajunse pân\ la noi în mai multe
mun]i înal]i [i coboar\ prin v\i copii manuscrise, au contribuit la l\rgirea orizontului geografic al seco-
adânci [i înguste. Zidul este cl\dit lului al XVIII-lea, fiind folosite de numero[i c\l\tori în secolul urm\tor.
din bolovani mari de granit necio- Gregoriu {tef\nescu (1838–1911), geolog [i paleontolog de
plit la temelie, deasupra c\rora s-a prestigiu interna]ional, a sporit prin activitatea sa colec]iile de roci
zidit c\r\mida.
[i fosile ale Muzeului de Istorie Natural\ din Bucure[ti. Tot el a des-
Când chinezii vorbesc despre
el, spun c\, atunci când a fost cl\-
coperit [i scheletul lui Dinotherium gigantissimum, singurul exem-
dit, în mun]i n-a mai r\mas piatr\, plar mai complet din aceast\ specie de proboscidian cunoscut
în pustiuri n-a mai r\mas nisip, în pân\ ast\zi în lume.
m\ri ap\, iar în p\duri copaci.” Participarea la congresele interna]ionale de la Washington
(N. Milescu, (1891), Petersburg (1898) [i Mexico (1906) au fost tot atâtea prile-
Jurnal de c\l\torie în China) juri pentru c\l\torii de cercetare [i explorare [tiin]ific\. Astfel, str\-
bate peste 1 000 km în America de Nord, descriind numeroase zone
Glosar geografice (Marile Lacuri, Cascada Niagara, Marele Canion [i fluviul
MANDARIN — înalt func]ionar Colorado, precum [i pitorescul Parc Na]ional Yellowstone), iar în
de stat din China medieval\. Asia str\bate Mun]ii Ural, Siberia [i Mun]ii Caucaz. Materialele
SPEOLOGIE — [tiin]\ care stu- bogate adunate, pe care le-a prelucrat cu pricepere [i talent, au
diaz\ formarea pe[terilor [i via]a contribuit la cunoa[terea mai exact\ a meleagurilor str\b\tute.
din interiorul lor. Emil Racovi]\ (1867–1947) a fost unul dintre cei mai însemna]i
ULUS — form\ de organizare exploratori români, participând ca naturalist la cea mai important\
politic\ a popula]iei mongole.
expedi]ie antarctic\ de la sfâr[itul secolului al XIX-lea (1897–1899).
Modulul I
Ajuns\ în apropierea continentului sudic (}ara Graham), nava
„Belgica” a fost imobilizat\ de ghe]uri pentru urm\toarele 13 luni. 3
Se realiza astfel prima iernare în apele antarctice la latitudini mari „Jurnalul de c\l\torie în China
(71°31’). În tot acest timp, membrii expedi]iei au f\cut observa]ii reprezint\ prima scriere cu con]inut
astronomice, magnetice [i meteorologice, precum [i studii asupra etnografic despre Siberia din se-
p\s\rilor [i focilor de pe banchiz\. colul al XVII-lea, fiind apreciat\ ca
una dintre cele mai pre]ioase lu-
Materialul biologic colectat de Racovi]\, cuprinzând forme de
cr\ri de acest gen. În aceast\
plante [i animale înc\ necunoscute, a fost repartizat spre cercetare lucrare se întâlnesc informa]ii pre]i-
mai multor zeci de speciali[ti din alte ]\ri, care au elaborat lucr\ri oase despre numeroase popoare
[tiin]ifice sub directa sa îndrumare. De asemenea, aventura an- întâlnite în timpul c\l\toriei prin
tarctic\ s-a finalizat printr-un [ir de conferin]e pe care savantul Siberia (calmuci, karagan]i, kir-
român le-a ]inut la Anvers, Bruxelles, Liège, Paris [i Bucure[ti. ghizi, mongoli, ostiaci, t\tari etc.),
despre râurile care br\zdeaz\
4 regiunile str\b\tute, despre fauna
[i flora acestor ]inuturi. Aprecierile
„Întunericul continuu nu are efect r\u numai asupra sufletului, e v\t\- f\cute de N. Milescu asupra posi-
m\tor [i pentru trup. Fe]ele îng\lbenir\, suflarea se îngreun\, mi[c\rile cele bilit\]ilor de valorificare a p\durilor
mai simple pricinuiau b\t\i de inim\. Ca umbre ne târam în neîntreruptul întâlnite [i despre valoarea eco-
întuneric, prin n\molul de om\t ce viscolul cl\dea pe puntea cor\biei.” nomic\ a diferitelor specii de ani-
„Iar afar\, în veci, urgie. Prin înaltele catarguri vântul [uiera n\prasnic, din male din unele regiuni, ca: samurul
timp în timp, turbând, le zguduia pân\-n ]â]ân\ [i lemnul înghe]at trosnea, dând din Siberia de Nord, focele din
sunete ascu]ite. Frânghiile împov\rate de ghea]\ se zb\teau nebune în vijelie Baikal etc., au stârnit un interes
[i vuiau nesuferit [i f\r\ preget, izbite de sonorele scânduri ale vasului.” deosebit.”
„Descrierea Chinei reprezint\ o
„Iar gerul se l\s\ din ce în ce mai mare. Puterea lui sleia mercurul în ter- informare exact\ [i foarte complet\
mometrele noastre, [i când sc\dea sub minus 40° [i vântul înceta, ca sleit [i pentru acea vreme asupra împ\-
el de frigul urgiei. Nimic nu mai urnea acum pe vasta câmpie a banchizei. r\]iei [i poporului chinez, fiind una
Cerul senin, întunecos [i vân\t p\rea, cu stelele din primele c\r]i din literatura geo-
sale, o bolt\ de o]el b\tut\ în cuie de aur, [i în grafic\ universal\ care vorbe[te pe
v\zduhul nemi[cat, alb\ [i rece sta luna, [i larg despre China, atât de pu]in cu-
sleite p\reau razele sale de argint.” noscut\ în acea vreme.”
„T\cerea a cuprins acum cerul [i banchiza; (V. Hilt, I. Popovici, Cum au
natura întreag\ pare împietrit\ în etern\ cunoscut oamenii P\mântul)
nemi[care. Iar tu, pierdut aici, te sim]i cuprins
de spaim\ f\r\ margini, nu îndr\zne[ti s\ te
Vasul „Belgica”
mi[ti în aceast\ nemi[care, nu cutezi s\ strigi
prins între ghe]uri,
în astfel de t\cere [i inima ]i se strânge în des-
în noaptea polar\
perare crunt\, c\ci vezi c\ totul e mort [i
rece…”
(E. Racovi]\, Spre Polul Sud) PRO MEMORIA!
z C\l\toriile românilor prin ]ar\
au fost determinate de cristali-
ACTIVITATE INDEPENDENT|
zarea con[tiin]ei na]ionale.
1. Folosind textul lec]iei [i documentele care îl înso]esc, rezolva]i z C\l\torii [i exploratorii români
urm\toarele sarcini, lucrând în grupe de 4-5 elevi: au adus contribu]ii importante
a) Reconstitui]i, pe hart\, drumul urmat de sp\tarul Nicolae Milescu. la cunoa[terea mai exact\ a
b) De ce crede]i c\ a folosit cursurile de ap\ ale Siberiei? unor zone ale planetei noastre.
c) Identifica]i valoarea informativ\ a scrierilor sp\tarului Milescu. z E. Racovi]\ este nu numai un
2. Analizând documentul 4, comenta]i comportamentul exploratorilor în cunoscut explorator al Polului
timpul „nop]ii polare”: a) reac]iile organismului uman; b) starea psihic\ Sud, ci [i întemeietorul bio-
[i condi]iile de via]\. speologiei [i al primului institut
3. Folosind [i alte materiale, realiza]i o dezbatere cu tema: „Contribu]ii de speologie din lume.
române[ti la cunoa[terea P\mântului”.
Modulul II
Modulul II
Atâta vreme cât activit\]iile productive erau dirijate spre cultura
cerealelor, pe care se a[eza înc\ exportul românesc, iar cea mai
mare parte a venitului na]ional provenea din agricultur\, cre[terile
semnificative ale nivelului de trai au întârziat totu[i, ceea ce a gene-
rat o întreag\ literatur\ economic\ [i sociologic\ în încercarea de a
g\si solu]ii „problemei agrare”. În lupta grea cu politica de impozite a
statului, acela[i care în plin\ criz\ economic\ i-a redus la jum\tate
datoria pentru p\mântul primit prin reform\, ]\ranul român era obli-
gat s\-[i vând\ ieftin produsele, dar s\ cumpere scump ma[ini agri-
cole [i alte bunuri. Devenise evident c\ prosperitatea sa depindea în
mod esen]ial de cre[terea economic\ general\ a ]\rii, în acest con- N. Grigorescu, C\ru]a din ograd\
text putându-se consolida agricultura intern\, de mare randament. 2
1 „Fl\c\ul sosi înc\lzit de la drum.
Se opri în marginea delni]ei (…).
„Mizeria, nepreg\tirea, veacurile de r\zboi au împins ca o neîncetat\
Cu o privire ce]oas\, Ion cuprinse
b\taie de vânt, pe ]\ranul român, la dezordine gospod\reasc\, la trai
tot locul, c\utându-l. Sim]ea o pl\-
neigienic, câteodat\ la st\ri de civiliza]ie neolitic\, dar nu l-au putut face s\
cere atât de mare v\zându-[i
renun]e la pitorescul înadins sporit [i alimentat la fiecare pas al vie]ii,
p\mântul încât îi venea s\ cad\ în
c\su]a, oricât de redus\ la elementele necesare ad\postirii, va fiin]a întot-
genunchi [i s\-l îmbr\]i[eze.
deauna ca un semn de liber\ noble]e, stâlpii pridvorului, ulciorul, din care se
I se p\rea mai frumos, pentru
astâmp\r\ setea, va fi întotdeauna împodobit cu un decor b\trânesc, iar
c\ era al lui. (…) Nu se putu
peretele oricât de pustiit de nenoroc va purta oricum o icoan\.”
st\pâni. Rupse un smoc de fire [i
(Lucian Blaga, Spa]iul mioritic, 1936)
le mototoli p\tima[ în palme.”
(Liviu Rebreanu, Ion, 1920 )
3
„În aceea[i zi Moromete î[i f\cu socoteala datoriilor [i spre sear\ b\tu la Competen]e specifice modulului
poarta lui B\losu cu care se în]elese s\-i vând\ o parte din p\mântul fami- OAMENII, SOCIETATEA
liei. (…) Moromete ar\ta ca [i atunci când vânduse salcâmul, îndep\rtat [i {I LUMEA IDEILOR
nep\s\tor.
1.1. Construirea unor explica]ii [i ar-
Cu banii lua]i Moromete î[i cump\r\ doi cai, pl\ti foncierea, rata anual\
gumente intra [i multidisciplinare cu
la banc\, datoria lui Aristide [i taxele de internat ale lui Niculaie, r\mânând
privire la evenimente [i procese istorice.
ca necunoscut\ solu]ia acestor probleme pentru viitor. (…)
*1.2. Utilizarea termenilor/conceptelor
Dar cu toat\ aparenta sa nep\sare, Moromete nu mai fu v\zut stând
specifici(e) istoriei în contexte care im-
ceasuri întregi pe prisp\ sau la drum pe st\noag\. Lupta pentru ap\rarea
plic\ interpret\ri [i explica]ii interdiscipli-
micilor lui bucurii se sfâr[ise. (…) Trei ani mai târziu, izbucnea cel de al
nare.
doilea r\zboi mondial. Timpul nu mai avea r\bdare.”
2.3. Descoperirea constantelor în des-
(Marin Preda, Morome]ii, vol. I, 1955)
f\[urarea fenomenelor istorice studiate.
**2.4. Compararea [i evaluarea unor
ACTIVITATE INDEPENDENT| argumente diferite în vederea formul\rii
unor judec\]i proprii.
1. Constitui]i mai multe grupe a câte 4-5 elevi. Repartiza]i, pe grupe, tex- *3.2. Analizarea mesajelor transmise
tele de mai sus [i câte o întrebare din cele ce urmeaz\: de surse istorice variate prin compararea
a) Ce define[te ]\ranul [i societatea rural\ a Evului Mediu? terminologiei folosite.
b) Care sunt permanen]ele vie]ii rurale în societatea româneasc\? Ce 4.2. Integrarea cuno[tin]elor ob]inute
argumente se pot invoca pentru a încadra în doi timpi diferi]i ai isto- în medii non-formale de înv\]are în ana-
riei fragmentele din cele dou\ texte clasice ale romanului românesc. liza fenomenelor istorice studiate.
c) Stabili]i ce a determinat ambele atitudini: bucuria nest\vilit\ a pro- *4.3. Analizarea punctelor de vedere
prietarului de p\mânt [i aparenta nep\sare cu care cel\lalt î[i similare, opuse [i complementare în
lichideaz\ avutul. leg\tur\ cu fenomenele istorice studiate.
4.4. Realizarea de conexiuni între
2. Construi]i cu r\spunsurile astfel ob]inute un text cu subiect istoric.
informa]iile oferite de sursele istorice [i
Completa]i-l cu informa]ii provenind din mediul familial [i via]a cotidian\.
contextul vie]ii cotidiene.
3. Realiza]i o dezbatere pe tema „Satul românesc, trecut, prezent [i viitor.”
Modulul II
TÂRGUL
Rena[terea urban\ a Occidentului a dezvoltat în secolele
XII-XIV târgurile din Champagne, reuniuni de negustori întinse pe
durata unui an întreg [i concretizate în mod esen]ial prin trei
opera]iuni principale: prezentarea m\rfii, vânzarea [i încheierea
contractelor [i plata. Intensele activit\]i de schimb conturau o ax\
comercial\ care lega bazinul mediteranean de nordul Europei
H. Trenk, Târgul Mo[ilor (1876) de-a lungul c\reia ]es\turile (rezultat al unui complicat traseu de
produc]ie care unea Anglia [i Flandra de marile ora[e italiene [i
1 franceze) erau schimbate pe mirodenii. A[a cum s-a spus, rolul
„Iar în ceea ce scrie domnia ta esen]ial al târgurilor din Champagne a fost financiar, pia]a comer-
despre nego]ul nostru noi nu am cial\ fiind reglat\ de ritmul vânz\rii [i cump\r\rii. Trecerea regiunii
scos din Serbia alte m\rfuri decât sub control regal a înt\rit pozi]iile financiare ale Parisului [i i-a per-
piele, cear\ [i brânz\, iar acum mis lui Filip cel Frumos (1285-1314) s\ bat\ prima moned\ de aur.
aducem argint [i aur. {i la curtea
domniei tale se aduc tot felul de Oarecum spre apusul marilor târguri din nordul Fran]ei, cre[te-
]es\turi scumpe, buc\]i de m\tase rea economic\ a celor dou\ state române[ti extracarpatice [i a
fin\ [i postavuri de mare pre] [i biju- Transilvaniei a îng\duit ora[elor s\se[ti aflate dincolo de munte –
terii. Asemenea m\rfuri nu se pot a Sibiul, Bistri]a, Clujul, dar mai cu seam\ Bra[ovul – s\ joace un rol
fi pl\tite cu piele, cear\ sau brânz\, activ în stimularea raporturilor comerciale între aceste ]\ri. Cu
ci cu aur, argint [i pietre pre]ioase.
(…) {i de la asemenea afaceri
deosebire „marea a[ezare din }ara Bârsei a fost o veritabil\ pia]\
cre[te [i folosul vistieriei tale, [i comun\ pentru m\rfurile produse în spa]iul românesc” [i o etap\
acesta nu e unul din cele mici.” important\ pentru comer]ul de tranzit care lega zona danubiano-
(Scrisoarea raguzanilor c\tre pontic\ de apusul [i centrul Europei. Vreme de dou\ secole
despotul {tefan Lazarevici, 1417, (XIV-XVI), zona central\ a Bra[ovului a fost loc de întâlnire al ne-
dup\ Ora[ul medieval, 1984) gustorilor care cump\rau din }\rile Române mari cantit\]i de
pe[te, cereale, vite, cear\, miere, piei sau vinuri. La rândul lor,
comercian]ii din }ara Româneasc\ [i Moldova se ar\tau interesa]i
2 de produse me[te[ug\re[ti de calitate superioar\: postavuri,
„La {tef\ne[ti, pe Prut, în prima unelte, arme.
jum\tate a secolului al XIX-lea tr\ia
Negustorii care intrau sau ie[eau din Bra[ov erau obliga]i s\
o comunitate multietnic\ (români,
armeni [i evrei) de agricultori, me- vând\ [i s\ cumpere numai în ora[, unde se pl\tea vama vigesi-
seria[i [i negustori. (…) Era un spa- mal\, echivalentul a 5% din valoarea m\rfurilor, dup\ ce la Bran,
]iu de produc]ie, dar [i de comer], potrivit unor vechi în]elegeri cu voievozii }\rii Române[ti, se pl\tise
târgul g\sindu-[i locul la intersec]ia tricesima, respectiv a treizecea parte din valoarea bunurilor trans-
unor drumuri importante pe care cir- portate.
culau cereale, vite, produse me[te-
[ug\re[ti autohtone sau de import.
A[ezarea beneficia de o strad\
principal\ (uli]a) de-a lungul c\reia
func]ionau 198 de dughene «cre[ti- MARILE ORA{E
ne[ti, armene[ti [i evreie[ti». Pe la
1845 erau în fiin]\ dou\ crâ[me. Orice c\l\torie în istoria a[ez\rilor umane de-a lungul timpurilor
(…) S\ mai spunem c\ la {tef\- se încheie, firesc, în marile ora[e a c\ror lung\ evolu]ie a marcat
ne[ti strada comercial\ era lumi-
progrese semnificative în toate domeniile. Polisul grecesc, ora[ele
nat\, c\ sacagiii aduceau ap\
proasp\t\ [i c\ târgove]ii se puteau Rena[terii medievale, citadelele revolu]iei industriale [i, nu în ulti-
îmb\ia într-un feredeu (cad\).” mul rând, ora[ele-lumin\ în care tr\iesc [i lucreaz\ intelectuali [i
(Dup\ Gh. Punga, arti[ti au f\cut [i au scris istoria.
Noi contribu]ii privind istoria Un astfel de ora[ este [i Petersburgul, numit [i Petrograd, apoi
târgului {tef\ne[ti, 1980) Leningrad [i în cele din urm\, din nou, Sankt-Petersburg.
Modulul II
Ora[ul s-a n\scut acum aproape 300 de ani, din voin]a ]arului
care i-a dat numele s\u, pentru a întemeia o nou\ capital\ pe ACTIVITATE INDEPENDENT|
m\sura m\re]iei ]\rii pe care o conducea. Ridicat pe o mla[tin\, cu
1. Încadra]i în epoc\ târgurile peri-
jertfa anonim\ a mii de oameni [i cu concursul celor mai str\luci]i
odice din Champagne [i nego-
arhitec]i ai secolelor XVIII-XIX, ora[ul impresioneaz\ [i ast\zi prin ]ul raguzanilor cu despotul
unicitatea sa str\lucitoare. Dar nu despre monumente [i bulevarde, Serbiei. Stabili]i diferen]ele, ca-
nu despre „nop]ile albe” pomenite de Dostoievski sau despre le- racterizând economic sudul ita-
gendarul cruci[\tor „Aurora” v\ propunem s\ ne amintim în primul lic [i vestul francez [i flandrez,
rând, ci despre marii oameni de cultur\ care au tr\it [i au murit aici: precum [i sud-estul balcanic.
un mare poet, A.S. Pu[kin, un mare prozator [i dramaturg, N.V. 2. Descrie]i – pornind de la docu-
Gogol, [i un mare romancier, Feodor Dostoievski. Îl putem al\tura mentul 2 – modul de via]\ într-un
[i pe Piotr Ilici Ceaikovski, marele compozitor care [i el [i-a câ[tigat târg moldovean multietnic [i pre-
notorietatea în capitala imperial\. E suficient s\ spunem, pentru a ciza]i în ce m\sur\ nego]ul a
eviden]ia rela]iile acestor oameni de geniu cu puterea ]arilor, c\ schimbat via]a oamenilor.
Pu[kin a murit ucis într-un duel pus la cale [i de Nicolae I, c\ 3. Alc\tui]i (în m\sura în care
acest lucru este posibil) un
Dostoievski a fost condamnat la moarte [i c\ a fost gra]iat în ultima
eseu de 15-20 de rânduri
clip\ [i c\ Ceaikovski a murit în împrejur\ri obscure. despre rela]iile unei persona-
Ora[ul a g\zduit îns\ [i evenimente memorabile, de ar fi doar lit\]i culturale sau istorice cu
declan[area revolu]iei ruse (1917) [i eroica blocad\ a celor 900 de localitatea voastr\ de re[edin]\.
zile – jertfa suprem\ a mii de leningr\deni în ultimul r\zboi mondial.
S-a vorbit, invocându-l, despre „unul din cele mai frumoase ora[e ale
lumii”, despre „Vene]ia nordului”; aici s-au produs fapte care au
schimbat istoria lumii [i s-au n\scut capodopere ale culturii [i artei.
Din nordul rece al Europei coborâm în sudul continentului, pen-
tru a ajunge în Bucure[ti. Capitala României, localitate care va
împlini în curând 550 de ani, este a[ezat\ într-o zon\ de câmpie cu
c\lduri extreme vara [i cu ierni geroase [i, dup\ spusele ap\sate
ale unora, departe de a întruni condi]iile unui centru politic de
anvergur\. A[ezarea sa aproape de Dun\re, dincolo de care se
g\seau o[tile Imperiului Otoman, l-a adus aici, într-o re[edin]\ sta- O imagine emblematic\
pentru Petersburgul ]arilor
tornic\, pe domnul }\rii Române[ti [i mai apoi, pentru c\ Ia[i se
afla la doi pa[i de frontiera cu Rusia, [i pe domnul Principatelor
Unite. În acest loc aveau s\ se întâmple toate marile fapte ro- PRO MEMORIA!
mâne[ti ale timpurilor care au urmat: aici au fost proclamate inde- z Satul, form\ str\veche de
penden]a [i regatul, de aici a r\s\rit soarele pentru to]i românii, aici comunitate uman\, reprezint\
au fost aduse, spre recunoa[tere deplin\, actele Marii Uniri, de aici începutul îndep\rtat al vie]ii
au condus comuni[tii 45 de ani ]ara [i tot aici istorica zi de economice [i sociale în spa]iul
22 decembrie 1989 – izgonirea dictatorului – a consemnat începutul european [i românesc.
unei noi epoci a istoriei. Bucure[tii au concentrat importante for]e z Târgul medieval occidental sau
intelectuale [i artistice. În redac]ia ziarului „Timpul” s-au întâlnit ora[ele-târg dintre Carpa]i [i
Eminescu [i Slavici, sub cupola Ateneului a conferen]iat Nicolae Dun\re realizeaz\ ie[irea din-
Iorga [i a concertat George Enescu, iar la Facultatea de Medicin\, tr-o economie autarhic\ [i
Emil Palade, studentul anilor ’40, de]in\torul Premiului Nobel pentru încadrarea societ\]ii române[ti
biologie de mai târziu, a urmat cursurile profesorului Fr. Rainer. pe calea rela]iei marf\-bani.
z Marile ora[e ale secolului XIX
Ora[ul [i-a p\strat pân\ azi contrastele sale. S-a dezvoltat de
multe ori haotic, l\sând mereu în afar\ periferii lipsite de confortul pot fi privite [i din perspectiva
canaliz\rii sau al str\zii pietruite. Iu]i la mânie [i r\i de gur\, creatorilor care le-au populat
[i a ambian]ei care a generat
bucure[tenii ]i-ar vorbi la nesfâr[it despre calvarul de a tr\i într-un
capodopere artistice.
asemenea loc, dar pu]ini ar pleca de aici.
IDENTITATE NA}IONAL|
Din perspectiv\ politic\, concepte precum „na]iune”, „na]ionalism”
sau „identitate na]ional\” au fost [i sunt înc\ în centrul proiectelor
politice ale lumii moderne. În mod cert, lupta pentru afirmarea iden-
tit\]ii na]ionale reprezint\ dominanta secolului al XIX-lea [i a avut
fundamente etnice. Italienii, germanii sau românii, dar [i multe alte
popoare ale Europei au încercat s\ se reuneasc\ în grani]ele
Giuseppe Garibaldi (1807-1882),
aceluia[i stat. A fost momentul în care, sub influen]a scriitorilor
unul dintre conduc\torii luptei pentru romantici [i a arti[tilor militan]i, s-a creat un sentiment de solidari-
eliberarea [i unificarea Italiei tate care mergea dincolo de orice alte interese. Asocierea ideilor de
libertate [i de na]iune a creat o fantastic\ emula]ie în rândul
1 popoarelor europene [i a impins aproape întreaga Europ\ spre re-
volu]ia pa[optist\. Revolu]ia romantic\ nu a putut face fa]\ for]ei
„O na]iune este prin urmare o
militare concentrate împotriva sa. Ideea de na]iune îns\ a r\mas [i
mare comunitate solidar\, purtat\
de spiritul de sacrificiu deja dovedit,
va da roade câ]iva ani mai târziu. Trecând de la romantism la rea-
dar [i de sacrificiile care vor mai fi lism, germanii [i italienii î[i vor realiza obiectivul na]ional utilizând
aduse. Ea presupune existen]a unui aceea[i arm\ a r\zboiului. La rândul lor, românii folosesc contextul
trecut, [i totu[i se concentreaz\, în interna]ional favorabil creat de un alt r\zboi, cel al Crimeii, [i, prin
prezent, într-un fapt palpabil: acel dubla alegere a lui Al. I. Cuza, fac primul pas spre statul na]ional.
acord, acea dorin]\ declarat\ de a În 1867, ungurii ob]in un statut preferen]ial în cadrul Imperiului
continua convie]uirea. (…) Habsburgic, în cazul polonezilor verdictul fiind îns\ înc\ o dat\
O na]iune este deci o mare soli- amânat, ca [i în cel al popoarelor din Balcani.
daritate, constituit\ prin sentimen- Odat\ constituite, statele-na]iune au promovat la sfâr[itul seco-
tul sacrificiilor care au fost f\cute [i lului al XIX-lea un alt tip de na]ionalism, cel al domina]iei [i cuceririi.
al acelora pe care suntem dispu[i Este cel care creeaz\ ierarhii între na]iuni [i chiar neag\ dreptul la
s\ le facem înc\. Ea presupune un
existen]\ al unor na]iuni. În mod paradoxal, curentul apare în
trecut; ea este rezumat\, totu[i, în
prezent printr-un fapt tangibil: con-
Fran]a, este cunoscut [i în Anglia sau în Rusia, dar va fi împins la
sim]\mântul, dorin]a clar exprima- extrem în Germania, unde va îmbr\ca forme agresive, xenofobe [i
t\ de a continua via]a împreun\.” antisemite. Noul context politic interna]ional blocheaz\ dorin]a de
(Ernest Renan, 1882) emancipare a popoarelor slave din Imperiul Habsburgic (cehi, slo-
vaci, sloveni, croa]i, polonezi) sau a românilor din Transilvania. În
2 aceea[i situa]ie se g\seau îns\ [i finlandezii, polonezii ori locuitorii
statelor baltice, precum [i celelalte popoare incluse în Imperiul Rus.
„Deasupra na]ionalismelor înve- De[i în evident declin, [i Imperiul Otoman continua s\ blocheze
chite va trebui pe viitor s\ stea sen-
aspira]ia spre independen]\ a popoarelor balcanice.
timentul solidarit\]ii na]iunilor. Meri-
Confruntarea dintre „na]iunile dominante”, pe de o parte, [i aspi-
tul na]ionalismului a fost înteme-
ierea unei tradi]ii [i a unei structuri ra]ia spre libertate a na]iunilor dominate, pe de alt\ parte, a condus
interne solide în cadrul statului. Pe spre declan[area Primului R\zboi Mondial. Nu întâmpl\tor, unul
aceast\ funda]ie veche va trebui dintre principiile care au stat la baza noii lumi a fost acela al dreptu-
ridicat\ o nou\ construc]ie. Supra- lui tuturor popoarelor la autodeterminare. În fapt îns\, de[i pacea de
statul va fi a[ezat pe fundamentul la Versailles recuno[te aspira]iile na]ionale, nu face acest lucru
na]ional. Astfel, trecutul glorios nu va decât pentru puterile înving\toare, creând astfel dorin]a de revan[\.
fi negat, dar energiile na]ionale vor Dup\ cel de-al Doilea R\zboi Mondial, ideea de na]iune etnic\
rena[te prin folosirea lor comun\ în intr\ într-un con de umbr\, fiind tot mai mult asociat\ conflictelor
slujba solidarit\]ii suprastatale.” armate, mondiale sau regionale, care au devastat secolul XX. În
(Robert Schuman, locul s\u este pus\ na]iunea civic\, care ignor\ originea etnic\ [i
în Hagen Schulze, Stat [i na]iune
eviden]iaz\ calitatea de cet\]ean al unui stat.
în istoria european\, 1996)
Modulul II
Schimbarea de perspectiv\ este impus\ de eviden]a c\ preten]ia
existen]ei unor na]iuni pure din punct de vedere etnic a devenit o 5
iluzie în condi]iile globaliz\rii [i ale circula]iei tot mai intense a for]ei „Cum se poate determina gra-
de munc\ f\r\ s\ se ]in\ cont de grani]ele etnice. Departe de a dul de virulen]\ la care na]ionalis-
mul «moderat» se transform\ în-
solu]iona problematica na]ional\, crearea unor entit\]i politice supra-
tr-unul «excesiv», provocator de
statele de tipul Uniunii Europene a creat o nou\ problem\: aceea a vrajb\ între etnii?
respect\rii identit\]ii na]ionale a cet\]enilor s\i. Va reprezenta acest (…) C\ci orice na]ionalist va
context sursa unei revigor\ri a sentimentului na]ional? Sau vom asis- invoca întotdeauna, cu deplin\ sigu-
ta la dispari]ia treptat\ a na]iunilor [i, implict, a problemei na]ionale? ran]\ de sine, un criteriu simplu spre
a opera distinc]ia c\utat\, spunând
3 c\ na]ionalismul propriei etnii – «al
nostru» – este cel firesc, justificat,
„O! dragul meu prieten, ce fericire imens\ s\ tr\im în epoca noastr\ moderat, benefic, pe când cel str\in
prezent\ [i s\ fi putut fi martori ai acestei r\sturn\ri a istoriei Germaniei pe – «al lor» – este cel condamnabil,
care nimic nu a atins-o vreme de zece secole. De ani de zile i-am invidiat pe malefic. (…) Ideologia na]ionalist\
italieni pentru c\ au reu[it atât de repede ceea ce p\rea s\ apar]in\ unui se caracterizeaz\, între altele, prin
viitor îndep\rtat, mi-am dorit un Cavour german, sau un Garibaldi (…) pen- aceea c\ opereaz\ cu o logic\
tru ]ara mea. {i iat\-l ap\rând în persoana acestui Bismarck, care a fost atât dubl\, incriminând la «al]ii» ceea ce
de mult denigrat. Nu suntem noi visând pe cale de a vedea imposibilul ap\r\ [i cultiv\ la «noi». Iar logica
devenind posibil? Ca [i voi, m\ temeam de perspectiva r\zboiului, eram dubl\ împiedic\ dialogul, exclude
convins de superioritatea Austriei, mai bine antrenat\ ca Prusia pe terenul în]elegerea, stârne[te conflictul.”
armelor. M\ înclin profund în fa]a geniului lui Bismarck, care a ridicat pe (Andrei Roth, Na]ionalism
culmi o oper\ de inteligen]\ politic\ [i de ac]iune, cum rar i se poate g\si sau democratism?, 1999)
exemplu în istorie. (...) Cu ce [tiin]\ [i cu ce precizie a [tiut s\ foloseasc\
toate aceste roti]e – regele s\u, Napoleon, armata sa, administra]ia, Austria
[i for]ele sale – pe scurt, o capodoper\ de calcul. Am iertat omului tot ce a ACTIVITATE INDEPENDENT|
putut face pân\ ast\zi [i, în plus, m-am convins c\ toate acestea erau nece-
sare. Ceea ce, pentru noi, neini]ia]ii, p\rea a fi arogan]\ criminal\, s-a Studia]i cu aten]ie documentele
dovedit la final c\ era singurul drum de urmat pentru a atinge ]elul propus. al\turate [i solu]iona]i urm\-
El a fost unul dintre cei mai mari oameni ai secolului.” toarele sarcini:
(Scrisoare a lui Rudolf van Ihering c\tre B. Windscheid, 1866) 1. Împ\r]indu-v\ în grupuri de
lucru, face]i o paralel\ între na-
4 ]ionalismul romantic [i cel al
domina]iei. Discuta]i cu colegii
„Caracteristica erei Ceau[escu a fost îns\ notabila deplasare dinspre
contemporaneitate spre origini. Legitimarea [i unitatea acolo trebuiau în concluziile la care a]i ajuns.
primul rând c\utate. Ridicolul atinge culmi ame]itoare atunci când Institutul 2. A apar]inut ideea na]ional\ unui
de istorie a partidului, profilat pe monografii de lupte muncitore[ti [i de eroi singur curent politic? Argumen-
ai clasei muncitoare, se orienteaz\ spre Antichitate, consacrându-se cu ta]i-v\ r\spunsul.
deosebire originilor dacice! Istoria antic\ devine înc\ mai politizat\ decât 3. Exemplifica]i motivele pentru
istoria contemporan\. Marele eveniment se petrece în 1980, când este con- care regimul Ceau[escu a folosit
fec]ionat\ din toate piesele aniversarea a 2050(?) de ani de la constituirea na]ionalismul ca arm\ politic\.
statului dac «unitar [i centralizat» al lui Burebista. Burebista îi oferea lui 4. Organiza]i o dezbatere prin
Ceau[escu suprema legitimare, statul care s\ încerca]i s\ r\spunde]i
lui prefigurând în multe privin]e (unitar, la întrebarea pus\ de autorul
centralizat, autoritar, respectat de documentului 5.
«ceilal]i») propria sa Românie, a[a cum 5. Construirea Europei unite va
[i-o închipuia dictatorul.” avea drept consecin]\ dispari-
(Lucian Boia, Istorie [i mit în ]ia na]iunilor europene? Argu-
con[tiin]a româneasc\, 2002) menta]i r\spunsul.
6. Cunoa[te]i evenimente politice
Surs\ major\ de inspira]ie contemporane motivate prin
pentru arti[ti, istoria na]ional\ ajunge, ra]iuni de ordin na]ional? Dac\
în totalitarism, da, ce mesaj v-au transmis
un instrument de propagand\ aceste evenimente?
IDENTITATE EUROPEAN|
La mijlocul anilor ’90, dup\ niciun secol de existen]\, statul
na]ional constituit pe baze etnice î[i demonstrase avantajele, dar [i
limitele. Elanul revolu]ionar specific secolului al XIX-lea s-a aflat la
originea moderniz\rii Europei, dar excesele au generat cele mai mari
catastrofe ale umanit\]ii, cele dou\ r\zboaie mondiale. Harta politic\
a Europei a fost reconfigurat\, r\spunzând unor mai vechi nevoi de
identitate na]ional\, dar au fost frecvente situa]iile în care statele
na]ionale s-au ridicat unul împotriva celuilalt. Închis în propriile gra-
ni]e, statul na]ional nu mai r\spundea nici nevoilor dezvolt\rii eco-
O imagine emblematic\ a ideii nomice. Statelor europene le era tot mai greu s\ fac\ fa]\ con-
de libertate: Eugène Delacroix,
Libertatea c\l\uzind poporul (1830)
curen]ei cu alte zone economice, în special cu cea nord-american\.
Solu]ia imaginat\ de europeni a fost una deosebit de îndr\z-
nea]\ pentru contextul politic al acelui moment istoric: unitatea.
1 Ideea în sine nu era nou\. Au existat numeroase încerc\ri de a
„Se obiecteaz\ adesea în leg\- pune lumea european\ sub semnul unor valori comune [i al unei
tur\ cu caracterul strict negativ al conduceri comune. Primele tentative temporar reu[ite apar]in anti-
conceptului nostru de libertate. chit\]ii greco-romane, civiliza]ia din care [i ast\zi mai to]i europenii
Este adev\rat în sensul în care [i î[i revendic\ identitatea. I-a urmat încercarea de creare a Europei
pacea e un concept negativ (...), ea cre[tine, stindard sub care genera]ii întregi de cavaleri [i oameni
descrie absen]a unui anumit obsta- politici au luptat împotriva „necredincio[ilor”. Anima]i de valori mai
col – coerci]ia de c\tre al]i oameni.
curând seculare, suveranii Fran]ei încearc\ în dou\ rânduri s\ se
Ea devine pozitiv\ doar în urma
impun\ în fruntea unei Europe unite (Ludovic al XIV-lea [i
interven]iei noastre, îns\ nu ne
asigur\ o oportunitate anume, ci ne Napoleon Bonaparte). Proiectele politice au fost dublate de cele
las\ s\ hot\râm cum vom folosi culturale, Europa încercând în mai multe rânduri s\ se autode-
circumstan]ele în care ne g\sim. fineasc\ fie pe principiile umanismului [i ra]ionalismului, fie pe cele
Îns\, dac\ întrebuin]\rile libert\]ii ale libert\]ii [i democra]iei.
sunt multe, libertatea este una sin- Situa]ia în care se afla Europa la mijlocul secolului al XX-lea a
gur\. Libert\]ile apar doar atunci impus cu necesitate parcurgerea drumului de la inten]ie la realitate.
când lipse[te libertatea: ele sunt M\surile de ordin administrativ au f\cut ca procesul de integrare a
privilegii sau except\ri speciale pe statelor europene s\ ajung\ la un nivel foarte avansat, care a pre-
care le pot dobândi unele grupuri [i supus dezvoltatea unei largi zone economice de liber schimb ce
unii indivizi, în timp ce ceilal]i sunt include în acest moment 27 de state membre care func]ioneaz\ pe
mai mult sau mai pu]in neliberi. Din principiile libert\]ii de mi[care a bunurilor, serviciilor, capitalurilor [i
punct de vedere istoric, drumul
persoanelor. În afara intereselor dictate de competi]ia economic\,
c\tre libertate trece prin ob]inerea
se mai afl\ ceva în spatele construc]iei europene? R\spunsul dat a
anumitor libert\]i. Dar a avea drep-
tul de a face ceva nu înseamn\ li-
fost în general pozitiv [i s-a referit la existen]a unei identit\]i euro-
bertate (…); ea nu exist\ atunci pene. Adic\ a unui set de valori comune, a unor idei for]\ care au
când, pentru aproape tot ce faci, ai traversat istoria Europei. Prima dintre acestea ar fi ideea de liber-
nevoie de permisiune. Diferen]a tate. Invocat\ înc\ din Rena[tere, nevoia de libertate a fost consa-
între libertate [i libert\]i este cea crat\ prin Declara]ia drepturilor omului [i ale cet\]eanului. Istoria
care exist\ între starea în care este Europei este una a luptei pentru libertate, a ]\ranilor, a ora[elor sau
permis tot ceea ce nu este interzis na]iunilor. Din secolul al XIX-lea, societatea european\ se concen-
prin reguli generale [i o alta, în care treaz\ pe ob]inerea libert\]ii de opinie [i a libert\]ii presei, a libert\]ii
este interzis tot ceea ce nu este individuale [i a dreptului la vot pentru tot mai largi categorii sociale.
permis în mod explicit.” Criza liberalismului [i punerea sa în discu]ie de c\tre op]iunile
(Friedrich A. Hayek, autoritariste [i colectivist-corporatiste (fascismul, comunismul) a
Constitu]ia libert\]ii, 1960)
semnalat limitele acestei doctrine, indicând necesitatea regândirii ei.
Modulul II
Dar anii ‘80 [i ‘90 au propulsat în avanscena social-politic\ drep-
turile omului [i ale cet\]eanului. Din acest moment, Europa
[i-a pus întreaga experien]\ [i pricepere în slujba cet\]enilor, con-
ceptelor de libertate [i democra]ie ad\ugându-li-se cele de tole-
ran]\ [i diversitate, acceptarea valorilor celuilalt, pacea. S\ fie
identitatea european\ un bun câ[tigat odat\ pentru totdeauna?
Modulul II
Via]a politic\ a României interbelice a fost marcat\ de o via]\
politic\ democratic\, dar [i de excesele f\cute de Legiunea Arhan- 5
ghelului Mihail [i mai ales de Garda de Fier. Identificând ortodoxia „Art. 7 - În[u[irea de român se
[i via]a rural\ ca r\d\cini ale poporului român, ideologii acestor dobânde[te, se conserv\ [i se
mi[c\ri respingeau dreptul la existen]\ al altor credin]e religioase, pierde potrivit regulilor statornicite
prin legile civile.
iar între solu]iile identificate pentru ie[irea din criz\ se afla la loc de Numai str\inii de rituri cre[tine
cinste îndep\rtarea prin for]\ a unor minorit\]i (evrei, ]igani, mino- pot dobândi împ\mântenirea.”
rit\]i sexuale). Anul 1938 a însemnat sfâr[itul democra]iei [i din (Constitu]ia din 1866)
perspectiva minorit\]ilor na]ionale, mai cu seam\ a evreilor.
Legisla]ia discriminatorie introdus\ împotriva acestora a însemnat
pierderea unor drepturi civile, munca for]at\ sau plata unor taxe 6
suplimentare. Atmosfera xenofob\ a anilor ’30, apoi declan[area Art. 6 - Dreptul la identitate
r\zboiului au împins [i autorit\]ile române spre excese ce vor fi (1) Statul recunoa[te [i garan-
condamnate ulterior de istorie. De[i nu a aplicat „solu]ia final\”, dis- teaz\ persoanelor apar]inând mino-
trugerea sinagogilor, deportarea [i pogromurile au f\cut ca [i rit\]ilor na]ionale dreptul la p\stra-
România s\ se afle pe neonoranta list\ a statelor responsabile rea, la dezvoltarea [i la exprimarea
pentru Holocaust. identit\]ii lor etnice, culturale,
lingvistice [i religioase.
3 (Constitu]ia României, 2003)
Modulul II
ecolul XX
între democra]ie [i totalitarism
VICTORIA DEMOCRA}IEI
Sfâr[itul Primului R\zboi Mondial nu a reprezentat numai victoria
militar\ a Statelor Unite ale Americii, Fran]ei [i Angliei împotriva
Sufragiul universal în Fran]a republi- Germaniei [i Austro-Ungariei, ci [i o victorie a democra]iei: marile
can\ – un birou de votare în 1891 imperii multina]ionale s-au destr\mat, monarhiile seculare rus\, ger-
man\ [i austro-ungar\ au fost înl\turate. Anul 1918 reprezint\
1 apogeul ideii na]ionale în Europa Central\, locul imperiilor multina-
Constitu]ia de la Weimar ]ionale fiind luat de state na]ionale – Germania, Austria, Ungaria,
(11 august 1919) Polonia, Cehoslovacia, Regatul Sârbo-Croato-Sloven (Iugoslavia din
Art. 1 – Statul german este o 1928), Finlanda [i statele baltice. Noile state au adoptat fie regimuri
republic\. Puterea statului vine de politice republicane, fie monarhia parlamentar\, în cazul Iugoslaviei.
la popor. Adoptarea votului universal [i reformele agrare consolideaz\
Art. 25 – Pre[edintele statului regimurile democratice, mai noi sau mai vechi, din Europa. În Anglia
poate dizolva Parlamentul, dar o (1918) [i în Statele Unite ale Americii (1920) sufragiul universal
singur\ dat\ pentru acela[i motiv.
devine o realitate, dreptul la vot fiind extins [i asupra femeilor.
Art. 41 – Pre[edintele statului
este ales prin vot universal. Este
Democra]iile parlamentare din statele înving\toare se conso-
eligibil orice german care a împlinit lideaz\. Al\turi de liberali [i de conservatori, pe scena politic\ bri-
35 de ani. tanic\ apare Partidului Laburist. Alegerile din 1920 sunt câ[tigate
Art. 53 – Cancelarul [i, la pro- de Lloyd George, care conduce un guvern de coali]ie alc\tuit din
punerea sa, mini[trii sunt numi]i de conservatori [i liberali. Alegerile ulterioare au asigurat îns\ alter-
Pre[edintele statului, care poate nan]a la putere.
dispune în egal\ m\sur\ încetarea Via]a politic\ american\ este dominat\ în continuare de repu-
activit\]ii acestora.
blicani [i democra]i. Regimul politic r\mâne cel preziden]ial, pute-
Art. 54 – Cancelarul [i mini[trii
trebuie s\ jure credin]\ statului. rea pre[edintelui fiind controlat\ de un parlament bicameral. Dup\
Oricare dintre ei trebuie s\ se retra- ce câ[tigaser\ alegerile din 1912 [i 1916, democra]ii se recunosc
g\ dac\ li se retrage încrederea. învin[i de republicani în 1920.
Via]a politic\ a celei de-a III-a Republici franceze este mai
2 tumultuoas\: existen]a unui mare num\r de partide induce un anu-
mit grad de instabilitate. Deceniul al treilea a fost dominat de coali]ii
„C\derea republicii n-a fost în
niciun caz o fatalitate; este tentant,
cu un contur politic nedefinit (Blocul Na]ional [i Uniunea Na]io-
dar împotriva victoriei, s\ se accen- nal\). Acestea au inclus for]e politice eterogene, de la dreapta
tueze caracterul inevitabil. For]ele moderat\ la stânga moderat\, scopul politic principal fiind blocarea
antirepublicane au ob]inut între 30 [i accesului la putere al extremelor politice care începuser\ s\-[i fac\
40 de procente la alegerile de dup\ sim]it\ prezen]a imediat dup\ încheierea r\zboiului.
1920, dar în 1928, dup\ patru ani de Noile regimuri democratice instituite dup\ r\zboi sunt îns\ cu
pace [i prosperitate, rezultatele lor mult mai fragile. Italia p\rea de neguvernat, nici vechiul partid li-
au fost mai slabe ca niciodat\. De-
beral, nici sociali[tii [i nici noul Partid Popular neputându-[i asigu-
mocra]ia german\ n-a fost tot atât
de solid înr\d\cinat\; dar, înainte de ra majoritatea. Guvernul republican german de la Weimar (1919) a
toate, a fost la fel în Fran]a celei trebuit s\ fac\ fa]\ revolu]iei spartakiste de la Berlin. Noua consti-
de-a treia republici.” tu]ie crea un stat federal, condus de un pre[edinte ales prin vot
(Walter Lacqueur, Weimar, 1974) universal [i de un cancelar ([ef al guvernului).
Modulul II
România se înscrie pe aceea[i linie evolutiv\.
Unificat\ din punct de vedere teritorial (1918),
aceasta face pa[i importan]i spre consolidarea
democra]iei. Adoptarea reformei agrare [i a votului
universal determin\ mi[c\ri semnificative în via]a
politic\: partidele conservatoare fac loc celor repre-
zentând electoratul recent intrat pe scena politic\.
Noile realit\]i politice sunt consacrate prin Consti-
tu]ia din 1923.
La scar\ global\, asigurarea p\cii p\rea un fapt
realizabil. Punând în oper\ principiile securit\]ii
colective, pentru prima dat\ în istoria umanit\]ii
majoritatea statelor lumii erau reunite într-o singur\
organiza]ie interna]ional\, Liga Na]iunilor (1919).
Principalul ]el al noii organiza]ii era asigurarea p\cii [i
a securit\]ii interna]ionale prin respectarea principiilor Europa în perioada interbelic\ (1919-1939)
dreptului interna]ional [i al tratatelor interna]ionale. (Atlas [colar de istorie universal\, Ed. Corint, 2003)
În pofida ezit\rilor [i a dificult\]ilor întâmpinate
dup\ cinci ani de r\zboi, democra]ia p\rea consoli- 5
dat\. Oare a[a s\ fi fost? „Dar în calea schimb\rilor poli-
tice st\teau obstacole formidabile.
(…) Apatia [i lipsa de experien]\ a
3 masei de ]\rani, cauzat\ în special
„Am acordat acces larg printre noi celor c\rora le dator\m Victoria. Mai de aproape totala lor excludere de
mult de jum\tate dintre ai no[tri pot revendica calificativul de soldat glorios al la procesul politic, nu au fost nicio-
Marelui R\zboi. De aceea, odat\ încheiat\ pacea, noi am cerut [i urm\rit dat\ surmontate în totalitate [i, ca
realizarea acestei sacre uniuni. Noi dorim ca Fran]a, sprijinit\ pe alian]ele urmare, impactul votului universal
sale, s\ r\mân\ puternic\ fa]\ în fa]\ cu un inamic întotdeauna gata de lupt\. a fost limitat. Erau necesare schim-
Noi respingem lupta de clas\ care este forma cea mai criminal\ a b\ri [i în spiritul care domina via]a
r\zboiului civil [i care ne-ar conduce, cum a f\cut în Rusia bol[evismul, politic\. Politica de dragul politicii,
complice al Germaniei, la teroarea ro[ie, la foamete [i la moarte. Suntem în vederea ob]inerii unor avantaje
prea loiali ca s\ nu ne referim la chestiunea religioas\. To]i cei care [i-au tactice, pe termen scurt, în locul
f\cut datoria în timpul r\zboiului au dreptul de a li se respecta credin]a, f\r\ sus]inerii principiilor înalte, nu nu-
ca aceasta s\ fie cauz\ a excluderii func]ionarilor sau de persecu]ie a par- mai c\ nu a fost eradicat\, dar s-a
ticularilor. Libertatea de a înv\]a [i de a se asocia, corolar al libert\]ii de [i intensificat.”
con[tiin]\, trebuie s\ fie complete. Marea majoritate a legilor noastre trebuie (Keith Hitchins,
s\ fie revizuite pentru a salvgarda viitorul Fran]ei [i pentru a asigura ajutor Des\vâr[irea na]iunii române,
[i protec]ie familiilor numeroase din regiunea noastr\.” în Istoria României, 2007)
(Blocul Na]ional, Apel c\tre electorat, Uniunea Na]ional\
[i Republican\ a Departamentului de Nord, Fran]a, 1919)
ACTIVITATE INDEPENDENT|
4 Studia]i cu aten]ie documentele
„Au fost trei stagii ale emancip\rii femeii. Prima a fost lunga campanie de al\turate [i solu]iona]i urm\toa-
propagand\ [i de organizare în mijlocul c\reia a stat, r\bd\toare, neobosit\ rele cerin]e:
[i întotdeauna plin\ de speran]\, Millicent Fawcett. A doua a fost campania 1. Identifica]i transform\ri produse
dus\ de militan]i. A treia a fost r\zboiul. Dac\ nu ar fi fost militan]ii [i în statele europene la sfâr[itul
r\zboiul, emanciparea tot ar fi venit, de[i mai încet. Dar f\r\ activitatea plin\ Primului R\zboi Mondial.
de credin]\ a lui Millicent Fawcett [i a colegelor ei, nici militantismul [i nici 2. Clasa]i aceste procese dup\
r\zboiul nu ar fi dat rezultate.” criterii politice [i sociale.
(Din necrologul lui Millicent Fawcett, 3. Identifica]i cauzele care au de-
„Mancester Guardian”, 6 august 1929) terminat aceste schimb\ri.
Modulul II
LIBERALISMUL TRADI}IONAL
{I CRIZA POST 1918
Sfâr[itul crizelor politice [i militare reprezentate de Primul R\z-
boi Mondial nu a însemnat îns\ sfâr[itul tuturor crizelor. Regimurile
politice democratice au întâmpinat reale dificult\]i de adaptare la
provoc\rile lumii postbelice.
Mi[c\rile sociale, frustr\rile create de rezultatele tratatelor de
pace, fenomenele economice negative ap\rute în anii imediat
urm\tori încheierii r\zboiului puneau sub semnul întreb\rii viabili-
Un grup de spartaki[ti în 1918 tatea vechilor principii liberale. Crizele politice majore generate de
victoria sovietelor în Rusia – revolu]ia spartakist\ de la Berlin
(1918) [i proclamarea Republicii Sovietice Ungare (1919) – au fost
1
cu greu solu]ionate. Europa [i lumea întreag\ erau amenin]ate de
„R|ZBUNARE, NA}IUNE GER- extremismul politic.
MAN|! Ast\zi, în Camera Oglinzilor,
Paradoxal, prima surs\ a viitoarelor crize politice au fost trata-
a fost semnat dezgust\torul tratat.
Nu uita]i acest moment. Poporul tele de pace ce încheie Primul R\zboi Mondial. În toate cele cinci
german î[i va recuceri locul pe cazuri, tratatele continuau distrugerea fo[tilor adversari, de data
care-l merit\ printre na]iunile lumii. aceasta prin mijloacele diploma]iei.
Apoi va veni r\zbunarea pentru Cazul cel mai flagrant era cel al Germaniei, declarat\ unic vino-
ru[inea anului 1919.” vat pentru declan[area r\zboiului [i obligat\ nu numai s\ pl\teasc\
(„Deutsche Zeitung”, 28 iunie 1919)
uria[e desp\gubiri de r\zboi [i s\ abandoneze orice preten]ii colo-
niale, dar [i s\ renun]e complet la propria armat\. Germania
2 pierdea 13% din teritoriu, 12% din popula]ie, 48% din minereurile
„A[adar, totul a fost în zadar. În de fier, 15% din produc]ia agricol\ [i 10% din industrie. Frustrarea
zadar toate sacrificiile. În zadar poporului german este alimentat\ [i de criza economic\, de infla]ia
orele în care, cu sentimentul mor]ii galopant\ [i de ocuparea de c\tre francezi a zonei demilitarizate a
cuib\rit în inimile noastre, ne-am Ruhrului (1923). În aceste condi]ii, tân\ra republic\ de la Weimar
f\cut datoria. În zadar moartea a (1919) f\cea cu greu fa]\ atât ofensivei extremei stângi, cât [i celei
dou\ milioane dintre noi. Pentru
drepte în curs de constituire.
asta au murit ei, pentru ca o band\
de criminali tic\lo[i s\ pun\ mâna De[i se num\ra printre statele înving\toare, Italia era departe
pe p\mântul nostru str\mo[esc?” de a fi o surs\ de stabilitate. În timp ce comuni[tii marcheaz\ pre-
(Adolf Hitler, Mein Kampf, 1925) caritatea situa]iei economice prin greve de propor]ii (1920), for]ele
ultrana]ionaliste fasciste nu ezitau s\-[i afi[eze violent nemul]umi-
rea atât fa]\ de tratatele de pace care nu ofereau Italiei toate teri-
3 Evolu]ia ratei de schimb
dolar – marc\, 1914-1923
toriile anterior promise, cât [i fa]\ de ascensiunea stângii.
Serioase probleme economice [i sociale au existat îns\ [i în
Anul Valoarea m\rcii statele înving\toare. Infla]ia, cre[terea lent\ a salariilor, reconver-
pentru 1 USD sia industriei militare conduc la marile greve ale anilor 1919-1920.
1914 4 Admiratorii revolu]iei ruse (1917) devin tot mai activi în Europa de
1919 9 Vest, determinând, pe de o parte, scindarea partidelor social demo-
1921 70 crate [i apari]ia celor comuniste, iar pe de alt\ parte lovituri de for]\
Ian. 1922 192 de genul „revolu]iei spartakiste”.
Aug. 1922 1 000
Liberalismul tradi]ional p\rea s\ nu g\seasc\ solu]ii pentru
Ian. 1923 18 000
aceast\ nou\ [i complex\ realitate economic\, social\ [i politic\.
Iul. 1923 160 000
Aug. 1923 1 000 000 Semnele declinului s\u încep s\ prind\ tot mai evident contur în
Noi. 1923 4 200 000 întreaga Europ\.
Modulul II
Demisia lui Lloyd George (1922), „topirea” liberalilor în diverse-
le grup\ri de for]e care aveau s\ conduc\ Germania, Italia sau ACTIVITATE INDEPENDENT|
Fran]a, ponderea tot mai mare pe care o au în via]a politic\ par- Studia]i cu aten]ie documentele
tidele populare, cele socialiste, comuniste sau na]ionaliste sunt al\turate [i solu]iona]i urm\toa-
numai câteva dintre argumentele care pot fi aduse în acest sens. rele cerin]e:
De[i situa]ia liberalilor români era mai bun\, ace[tia reu[ind s\-[i 1. Explica]i semnifica]ia afirma]iei
impun\ programul politic, concuren]a partidelor ap\rute dup\ r\z- (din documentul 5): „Austria, pe
boi era tot mai acerb\. harta Europei, nu mai era decât
o lic\rire crepuscular\ [i ca o
Boom-ul economic american al anilor ’20 [i cei câ]iva ani de
umbr\ cenu[ie.”
cre[tere economic\, de atenuare a problemelor sociale [i de 2. Împ\r]indu-v\ în grupuri de
cre[tere a consumului ce au urmat (aproximativ 1923-1928) p\reau lucru, identifica]i cel pu]in [ase
s\ readuc\ încrederea în solu]iile oferite de liberalismul tradi]ional. elemente care reflect\ criza
Declan[at\ chiar în patria „laissez-faire-ului”, marea criz\ econo- specific\ perioadei interbelice.
mic\ a anilor 1929-1933 avea s\ dea acestuia lovitura de gra]ie. Grupa]i aceste elemente în
func]ie de criterii economice,
politice [i sociale. Mai pute]i
4 propune [i alte criterii posibile?
„Tratatul nu con]ine nicio prevedere referitoare la refacerea economic\ a Discuta]i rezultatele ob]inute cu
Europei, nu decide nimic pentru a stabili rela]ii de bun\ vecin\tate între ceilal]i colegi din clas\.
imperiile centrale învinse [i vecini, nimic pentru organizarea noilor state 3. În condi]iile istorice date, ar fi
europene, sau pentru salvarea Rusiei. Nu creeaz\ niciun fel de contract de fost posibil\ adoptarea unor
solidaritate economic\ între alia]ii în[i[i. Nicio dispozi]ie nu este prev\zut\ solu]ii alternative? Organiza]i o
pentru a reface finan]ele dereglate ale Fran]ei [i ale Italiei [i a reorganiza dezbatere pe aceast\ tem\.
func]ionarea lumii vechi [i a celei noi. 4. Scrie]i un eseu de circa o pa-
Consiliul celor patru nu a luat în considerare aceste probleme. (…)
gin\, sub forma unui articol de
Clemenceau dorea abolirea existen]ei economice a inamicului; Lloyd
pres\, prin care s\ descrie]i sta-
George dorea s\ prezinte Angliei ceva care s\ fie acceptat într-o s\pt\mân\
[i pre[edintele Wilson s\ nu fac\ nimic care s\ nu fie corect [i drept.
rea de spirit a germanilor la sfâr-
Problema repara]iilor de r\zboi a fost principala lor incursiune în domeniul [itul Primului R\zboi Mondial.
economic [i au reglat aceast\ problem\ ca pe una de politic\ [i de tactic\ 5. Cunoa[te]i existen]a în lumea
electoral\, ocupându-se de toate punctele de vedere în afara celui privind contemporan\ a unor tratate de
viitorul economic al statelor al c\ror destin îl aveau în mân\.” pace care nu au dus la stinge-
(J.M. Keynes, Consecin]ele economice ale p\cii, 1920) rea real\ a conflictului? Exem-
plifica]i [i motiva]i.
5
„Austria, pe harta Europei, nu mai era decât o lic\rire crepuscular\ [i ca
o umbr\ cenu[ie, incert\ [i f\r\ via]\ a vechii monarhii imperiale; (…) ceea
ce-i râmânea nu era decât un trunchi mutilat [i sângerând. (…)
Dup\ toate previziunile, aceast\ ]ar\ creat\ artificial de c\tre statele vic-
torioase nu putea tr\i independent [i – toate partidele o proclamau cu o sin-
gur\ voce, sociali[tii, partidele cre[tine, na]ionali[tii – [i nu vroia deloc s\
tr\iasc\ independent. (…) Se producea acel fapt paradoxal, o ]ar\ era con-
strâns\ la o independen]\ pe care ea îns\[i o respingea cu îndârjire. Austria
dorea s\ fie reunit\ sau cu statele vecine, ca în trecut, sau cu Germania, cu
care se înrudea, dar nu dorea deloc, mutilat\ cum era, s\ duc\ o existen]\
umilitoare, de cer[etoare. Statele vecine, în schimb, nu mai doreau o alian]\
economic\ cu aceast\ Austrie, fie pentru c\ o considerau prea s\rac\, fie
pentru c\ le era fric\ de o întoarcere a Habsburgilor. Pe de alt\ parte, Alia]ii
se opuneau unirii cu Germania, pentru a nu înt\ri acest stat învins. Astfel
s-a decretat: republica german\ Austria trebuie s\ subziste. Fapt unic în isto-
De la criza economic\ la criza
rie, unei ]\ri care nu dorea s\ existe i se comanda: «Tu trebuie s\ exi[ti.»”
democra]iei, în viziunea unui artist
(Stefan Zweig, Lumea de ieri – amintiri ale unui european, 1948) anonim german (1932)
ABANDONAREA DEMOCRA}IEI
În condi]iile date, mul]i încep s\ priveasc\ spre oferta totalitar\:
Ungaria (1920) [i Italia (1921) sunt cele care dau tonul, constituin-
du-se într-o alternativ\ atât în raport cu regimurile democratice, cât
[i cu dictatura bol[evic\ de esen]\ marxist-leninist\. Ca [i bol[e-
vismul rus, regimurile de extrema dreapt\ nu mai recunosc prin-
cipiile fundamentale ale Declara]iei de Independen]\ sau ale
Declara]iei Drepturilor Omului [i ale Cet\]eanului, propunându-[i
Karl Marx (1818-1883)
distrugerea democra]iei [i nu perfec]ionarea acesteia. Atât declinul
Al\turi de F. Engels, este cre-
statului [i al economiei, cât [i crizele sociale erau puse pe seama
atorul materialismului dialectic [i
istoric, al socialismului [tiin]ific [i valorilor liberale [i ale democra]iei, iar pluralismul politic era privit
al economiei politice socialiste. ca surs\ a diviz\rii na]iunii.
În 1848 public\ Manifestul par- Dictaturile perioadei interbelice au avut modalit\]i de mani-
tidului comunist, primul program festare [i interese comune care le-au permis constituirea unor
al mi[c\rii comuniste. alian]e politice strategice. Atât extrema stâng\, cât [i cea dreapt\
[i-au justificat practica politic\ prin nevoia de aplicare a ideologiilor
pe care se sprijineau. Din aceast\ perspectiv\, totalitarismul
perioadei interbelice poate fi asimilat unei dictaturi ideologice: fas-
ciste, comuniste sau na]ional-socialiste. În toate aceste cazuri,
vectorul de putere trebuia s\ fie partidul unic (comunist, fascist sau
na]ional-socialist) [i conduc\torul suprem. De[i apar]inea hitleris-
mului german, sloganul „Un popor, un Stat, un Conduc\tor” este
valabil, sub o form\ sau alta, pentru toate regimurile extremiste.
Domina]ia partidului-stat asupra întregii societ\]i a presupus insti-
tu]ionalizarea terorii. Responsabilitatea în acest sens a revenit
nomenclaturii comuniste, iar instrumentul preferat de ac]iune a fost
Friedrich Nietzsche (1844-1900) poli]ia politic\, cu unit\]ile sale speciale. Victime, cele mai multe
Adversar sus]inut al ideii exis- dintre popoarele europene, zeci de milione de oameni uci[i, depor-
ten]ei unei structuri obiective a ta]i, închi[i în lag\re de munc\ for]at\.
lumii. Tema preferat\ a operei Ca to]i dictatorii, Mussolini, Stalin sau Hitler doreau men]inerea
sale este supraomul, având ca- cet\]enilor sub un cât mai strict control. Pentru aceasta, au fost
pacitatea de a înfrunta mizeria
puse în mi[care imense aparate propagandistice având drept scop,
vie]ii cu rigoare [i disciplin\.
Libertatea de ac]iune a suprao-
pe de o parte, glorificarea imaginii conduc\torului suprem, pe de
mului e total\, c\ci, potrivit lui, alt\ parte atenta supraveghere a tot ceea ce putea influen]a modul
„Dumnezeu a murit.” de gândire al oamenilor: filmul, ziarele, radioul, literatura. Toate
acestea aveau un singur obiectiv: promovarea imaginii conduc\-
torului, a partidului-stat [i a ideologiei oficiale. Adversitatea organic\
Cronologie fa]\ de valorile democra]iei a fost împins\ pân\ la arderea în pia]a
1917 – victoria revolu]iei bol[evice public\ a c\r]ilor evreilor [i ale oric\ror adversari politici. De aici [i
în Rusia [i instaurarea primului pân\ la arderea oamenilor în[i[i nu a fost decât un pas.
regim comunist din istorie. Dac\ regimurile extremiste au avut tr\s\turi comune, indiferent
1919 – instaurarea regimului ultra- dac\ vorbim de stânga bol[evic\ sau de dreapta na]ional-so-
na]ionalist condus de Horthy, în
cialist\, acestea au cunoscut [i elemente specifice. Astfel, stalinis-
Ungaria.
1922 – Benito Mussolini preia pu- mul, ideologia primului regim comunist din istorie, se baza pe prin-
terea în Italia. cipiile fundamentale ale marxism-leninismului, ]inta sa final\ fiind
1933 – Adolf Hitler devine cancelar construirea societ\]ii comuniste, etap\ în care atât statul, cât [i
al Germaniei. clasele sociale urmau s\ dispar\.
STUDIU DE CAZ
*Construc]ia democra]iei [i ideologia totalitar\
în România. Oameni, fapte, idei
România secolului al XX-lea evolueaz\ din punct de vedere
politic în parametri asem\n\tori celorlalte state europene, regimul
democratic alternând cu cel dictatorial. În pofida unor limite obser-
vabile la o analiz\ atent\, primele patru decenii au reprezentat o
perioad\ de consolidare a regimului democratic din România, a[a
cum fusese fondat în cea de-a doua parte a secolului al XIX-lea.
Incontestabil, societatea româneasc\ a începutului de secol XX era
rezultatul interac]iunii celor dou\ mari orient\ri politice care au con-
dus la crearea României moderne: cea liberal\ [i cea conser-
vatoare. Aportul unor personalit\]i precum Ion I. C. Br\tianu,
Ion (Ionel) I.C. Br\tianu P.P. Carp sau Take Ionescu a fost esen]ial atât pentru consolidarea
(1864-1927)
Partidului Na]ional Liberal [i a Partidului Conservator, cât [i pentru
Ales pre[edinte al PNL în
1909, Ionel Br\tianu a avut o
sensul [i ritmul de dezvoltare a României acelor vremi. {i dac\
contribu]ie major\ la moderniza- România era un stat a c\rui alian]\ era c\utat\ de marile puteri
rea doctrinei liberale. A sus]inut europene, acest lucru se datora [i regalit\]ii. Al\turi de ceilal]i mari
includerea în programul electoral oameni politici români, Carol I [i Ferdinand vor râmâne în istorie
al partidului a reformei agrare [i drept garan]i ai stabilit\]ii politice, ai continuit\]ii în promovarea va-
a celei electorale. lorilor democratice, precum [i pentru realizarea României Mari a
În perioada 1908-1927 a fost anului 1918.
prim-ministru al României de Consolidarea proceselor democratice continu\ [i dup\ r\zboi.
cinci ori. De numele s\u sunt le- Noua construc]ie politic\ a c\rei chintesen]\ a fost Constitu]ia din
gate intrarea României în r\zboi
1923 a beneficiat de aportul unor segmente ale societ\]ii excluse
al\turi de Antanta (1916), nego-
cierea tratatului de pace (1919)
pân\ atunci din via]a politic\ (beneficiari ai votului universal), dar [i
sau adoptarea unei noi Consti- al unor noi partide care umplu golul l\sat prin dispari]ia conserva-
tu]ii (1923). torilor (Partidul Poporului sau Partidul Na]ional-}\r\nesc). Perso-
nalit\]i precum Alexandru Averescu, Ion Mihalache sau Iuliu Maniu
au oferit o alternativ\ la ideologia liberal\, militând pentru men]i-
1 nerea regimului democratic constitu]ional într-un context intern [i
„Excela în a câ[tiga f\r\ s\-[i extern tot mai marcat de ofensiva extremismului politic.
fac\ du[mani. Viitorul apropiat C\ci, dac\ în România interbelic\ mi[carea comunist\ avea o
mi-a descoperit în el cele mai pondere pu]in semnificativ\, mi[carea de extrema dreapt\, orto-
înalte calit\]i, care îl fac unul din doxist\ [i ultrana]ionalist\, era în evident\ dezvoltare. Concentrat\
marii oameni de stat ai genera]iei în jurul carismaticului Corneliu Zelea Codreanu, Garda de Fier a
sale, mult mai mare decât cei
promovat populismul [i asasinatul ca arme ale luptei politice [i a
«trei mari»: Wilson, Lloyd George,
profitat de nemul]umirea popular\ fa]\ de guvernarea partidelor
Clemenceau. Nimic mai natural:
la ]\ri mici, oameni mari.” tradi]ionale. În pofida acestei realit\]i [i a imperfec]iunilor demo-
(Contele de Saint-Aulaire, cra]iei române[ti, România a rezistat în fa]a ofensivei autoritaris-
ministrul Fran]ei la Bucure[ti) mului pân\ în 1938.
Modulul II
Modulul II
1
CONSTITU}IILE COMUNISTE (1948-1965)
„Art. 1 – Republica Popular\ Datele la care au fost alc\tuite cele trei constitu]ii comuniste nu
Român\ este un stat popular unitar
[i suveran. Art. 2 – Întreaga putere
sunt întâmpl\toare:
în stat eman\ de la popor [i – 1948 se plaseaz\ imediat dup\ desfiin]area complet\ a vechiu-
apar]ine poporului. Art. 16 – To]i lui regim odat\ cu izgonirea suveranului;
cet\]enii, f\r\ deosebire de sex, – 1952 marcheaz\ un moment important în subordonarea com-
na]ionalitate, ras\, religie sau grad plet\ a statului nomenclaturii de partid;
de cultur\, sunt egali în fa]a legii.
– 1965 este anul schimb\rii liderului politic, succesiunea lui
Art. 19 – Dreptul la munc\ este
asigurat de dezvoltarea planificat\ Gheorghe Gheorghiu-Dej fiind preluat\ de Nicolae Ceau[escu.
a economiei na]ionale. Art. 20 – Inspirate de constitu]ia sovietic\ din 1936, cele trei constitu]ii
Dreptul la odihn\ este asigurat prin republicane ale României comuniste sunt asem\n\toare, diferen-
concedii pl\tite organizate de case ]ele dintre ele marcând evolu]ia treptat\ a modului în care controlul
de odihn\, cluburi etc. Art. 21 – de partid s-a extins asupra întregii societ\]i.
Femeia are drepturi egale [i sala-
rizare egal\ cu b\rbatul. Art. 28 – Sub multe aspecte, leg\tura cu textele legislative anterioare
Libertatea individual\ este garan- este rupt\. Suveranitatea na]ional\ [i „regimul reprezentativ” sunt
tat\. Art. 29 – Domiciliul este invio- înlocuite cu puterea poporului „în care trebuie s\ se cuprind\ exclu-
labil. Art. 32 – Cet\]enii au dreptul siv oamenii muncii de la ora[e [i sate”, „clasa muncitoare [i
de a se asocia [i organiza dac\ ]\r\nimea muncitoare”, c\rora li se vor ad\uga „intelectualitatea [i
scopul urm\rit nu este îndreptat în
contra ordinii democratice stabilite
celelalte categorii de oameni ai muncii, f\r\ deosebire de na]iona-
prin Constitu]ie.” litate” (1965).
(Constitu]ia din 1948) Legea fundamental\ ridic\ la rangul de „for]\ conduc\toare”
partidul unic – PMR (Partidul Muncitoresc Român, 1948-1965),
apoi Partidul Comunist Român –, legitimându-l s\ depun\ singur
candidaturi pentru Marea Adunare Na]ional\ [i sfaturile populare.
Textul Constitu]iei exclude orice alt\ organiza]ie politic\ de la actul
guvern\rii [i suspend\ controlul parlamentar prin opozi]ie.
Reconstruit în direc]ia slujirii credincioase a partidului unic, statul
iese din neutralitatea care-i revenea alt\dat\ [i prime[te func]ii pre-
cise: constituirea propriet\]ii socialiste asupra mijloacelor de pro-
duc]ie, planificarea economiei sau reprimarea energic\, „cu respec-
Marea Adunare Na]ional\, tul legilor în vigoare”, a tuturor du[manilor noului regim politic.
un parlament supus voin]ei PCR Organul suprem al puterii de stat r\mâne, în toate cele trei con-
stitu]ii, Marea Adunare Na]ional\, un parlament unicameral ales pe
2 baz\ de vot universal de pe listele PMR/PCR, în fapt supus voin]ei
„Art. 1 – România este repu- celor care îl constituie.
blic\ socialist\, statul oamenilor
muncii de la ora[e [i sate, suve-
De[i pare c\ legislativul se afl\ în prim-planul puterii, în fapt
ran, independent [i unitar. Art. 28 – executivul (Pre[edin]ia – din 1974 [i anterior Consiliul de Stat) sunt
Libertatea cuvântului, a presei, a consecvent consolidate.
întrunirilor, a mitingurilor [i a Consecin]\ fireasc\ a etatiz\rii propriet\]ii [i a planific\rii, sis-
demonstra]ilor este asigurat\. temul drepturilor [i libert\]ilor cet\]ene[ti mai func]ioneaz\ doar în
Art. 29 – Aceste libert\]i nu pot fi
m\sura în care nu contravine intereselor „celor ce muncesc”.
folosite în scopuri potrivnice orân-
duirii socialiste [i intereselor celor Constitu]iile comuniste, ca texte care au legitimat totalitarismul [i
ce muncesc. Art. 39 – Fiecare ce- oprimarea, [i-au încetat aproape automat ac]iunea odat\ cu izgo-
t\]ean este dator s\ respecte nirea lui Nicolae Ceau[escu la 22 decembrie 1989. Comunicatul în
Constitu]ia [i legile.” 10 puncte al Consiliului Frontului Salv\rii Na]ionale afirma necesi-
(Constitu]ia din 1965) tatea organiz\rii de alegeri libere [i separarea puterilor în stat.
Modulul II
REÎNTOARCEREA LA DEMOCRA}IE
Puterea care s-a impus în urma evenimentelor din decembrie
1989 a elaborat o nou\ Constitu]ie, adoptat\ printr-un referendum
în decembrie 1991 (un altul, al revizuirii acesteia, a avut loc în
2003).
Noua lege fundamental\ urma unei revolu]ii, dar prelua din ve-
chiul regim comunist o form\ de stat, republica, impus\ printr-un
act de for]\, f\r\ nicio confirmare a na]iunii. Dorin]a de a marca
diferen]e vizibile fa]\ de precedentele constitu]ii liberale, pe care,
de fapt, le urma, avea în vedere adaptarea unor institu]ii precum
Monumentala cl\dire
Curtea Constitu]ional\ sau Avocatul Poporului. Documentele Orga- a Palatului Parlamentului (în plan
niza]iei Na]iunilor Unite reprezentau sursa unor drepturi sociale [i îndep\rtat) v\zut\ dinspre Pia]a Unirii
economice de asemeni introduse pentru prima oar\.
Era astfel reîntronat în societatea româneasc\ statul de drept,
4
întemeiat pe suveranitatea poporului, separarea puterilor în stat,
responsabilitate guvernamental\ [i drepturi [i libert\]i cet\]ene[ti. „Finalitatea discursului consti-
tu]ional la 1948, 1952 [i 1965 este
Reactivarea societ\]ii civile reprezenta cea mai bun\ garan]ie a
de a investi cu for]\ juridic\ vizi-
restabilirii democra]iei. unea comunist\ asupra libert\]ii. O
Dup\ mai mult de 50 de ani de regimuri autoritare, dictatoriale viziune care înglobeaz\ un teritoriu
[i totalitare, societatea dispune acum de un mijloc eficace pentru a vast de la oficializarea planific\rii
reac]iona la orice încercare a statului [i a conduc\torilor s\i de a pân\ la reglementarea spa]iului
ie[i din limitele constitu]ionale. locativ [i indicarea bunurilor care
pot face obiectul dreptului de pro-
prietate personal\. Ceea ce omul
3 munce[te prime[te în aria protec-
„Art. 1 – România este stat na]ional, suveran [i independent, unitar [i ]iei [i siguran]ei sociale, afecteaz\
indivizibil. România este stat de drept democratic [i social, în care demni- substan]a libert\]ii politice, care în
tatea omului, drepturile [i libert\]ile cet\]enilor, libera dezvoltare a perso- noua orânduire constitu]ional\ este
nalit\]ii umane, dreptatea [i pluralismul politic reprezint\ valori supreme [i sinonim\ cu salvgardarea intere-
sunt garantate. Art. 22 – Dreptul la via]\ [i integritate fizic\ [i psihic\ sunt selor «celor ce muncesc».”
garantate. Art. 23 – Libertatea individual\ [i siguran]a persoanei sunt invio- (I. Stanomir,
labile. Sunt stabilite prezum]ia de nevinov\]ie [i legalitatea pedepsei. Art. 25 Libertate, lege [i drept, 2005)
– Dreptul la liber\ circula]ie în ]ar\ [i în str\in\tate este garantat. Art. 31 –
Dreptul la informa]ie oblig\ autorit\]ile publice s\ informeze corect cet\]enii
asupra problemelor de ordin public, dar [i de ordin personal.” PRO MEMORIA!
(Constitu]ia din 1991)
z Constitu]ionalismul românesc
a impus la începuturile socie-
ACTIVITATE INDEPENDENT| t\]ii moderne o lege fundamen-
tal\ inspirat\ de liberalism.
1. Compara]i cele 4 constitu]ii (cele 3 din vremea regimului comunist [i cea
z Regimul comunist, care a for-
din 1991) din perspectiva definirii statului [i a principalelor drepturi
cet\]ene[ti. Prin ce se deosebe[te R.P.R./R.S.R. de România postcomu- mulat trei Constitu]ii, le-a subor-
nist\? Care este limita libert\]ilor individuale în comunism în compara]ie donat fie modelului stalinist, fie
cu aceea din democra]ia restabilit\ dup\ 1989? celui na]ional-socialist. Refuzul
2. Alc\tui]i un text cu subiect istoric în care s\ comenta]i documentul 4, declarat de a accepta diversita-
prezentând un fapt cunoscut din familie sau societate în care oferta comu- tea (în plan etnic sau social-po-
nist\ de protec]ie [i siguran]\ social\ anihileaz\ complet libertatea politic\. litic) reprezint\ una din caracte-
3. Alc\tui]i un eseu de 1-2 pagini pe tema constitu]ionalismului, urm\rind risticile sale esen]iale.
modele occidentale [i tipare autohtone din secolul XIX, Constitu]ia din z Constitu]ia din 1991 a reîntors
1923, apogeul democra]iei interbelice, viziunea comunist\ asupra liber-
România la democra]ie.
t\]ii, reîntoarcerea la democra]ie.
STUDIU DE CAZ
1 *Institu]ii
Prevederi ale Constitu]iei din 1866
„Art. 32 – Puterea legislativ\ se
execut\ de c\tre domn [i Repre-
[i drepturi cet\]ene[ti
zenta]iunea na]ional\. Legile sunt
supuse sanc]iunii domnului dup\ Istoria constitu]ionalismului românesc se desf\[oar\ în secolele
ce au fost discutate [i votate liber
XIX-XX în concordan]\ cu marile texte juridice ale timpului, dar în
de ambele Adun\ri. Art. 101 – Pu-
terea executiv\ este încredin]at\ egal\ m\sur\ [i cu tradi]ia politic\ autohton\ consacrat\ prin cele
domnului, care o execut\ în mod aproape 5 secole de existen]\ a statului medieval.
regulat prin Constitu]ie, adic\ prin Toate legile fundamentale elaborate în România de la 1866 [i
mini[trii numi]i [i desemna]i de el. pân\ în prezent au capitole separate despre puterile statului, expri-
Art. 36 – Puterea judec\toreasc\ mate prin institu]ii, [i despre drepturile [i (dup\ 1938) despre înda-
se execut\ prin cur]i [i tribunale toririle cet\]enilor.
ale c\ror hot\râri se pronun]\ în
virtutea legii [i se execut\ în nu-
Referitor la prerogativele domniei/monarhului, prima Constitu]ie
mele domnului.” îi recunoa[te implicarea în toate puterile statului, încredin]ându-i-o
explicit doar pe cea executiv\, exercitat\ prin mini[tri, numi]i [i revo-
ca]i. Domnul [i Reprezentan]a Na]ional\ (Adunarea deputa]ilor [i
Senatul) reprezint\ corpul legislativ [i pot avea fiecare în parte [i
ini]iative în aceast\ direc]ie. Toate hot\rârile institu]iilor juridice sunt
formulate în numele domnului. Puterile sale constitu]ionale sunt
ereditare „din b\rbat în b\rbat prin ordinul de primogenitur\”. Per-
soana domnului este inviolabil\, niciun act al s\u nu are valabilitate
decât dac\ este semnat de ministrul de resort.
Între celelalte atribu]ii, multe ]in de tradi]ia domneasc\ sau voie-
vodal\: sanc]ionarea [i promulgarea legilor, amnistierea sau
mic[orarea pedepselor, confirmarea în func]ii a mini[trilor, dreptul
de a bate moned\ [i comanda suprem\ a trupelor.
Încoronarea de la Alba Iulia (1922) Constitu]ia din 1866 înlocuia „supusul” vechiului regim cu „cet\-
a regelui Ferdinand [i a reginei Maria ]eanul” epocii moderne, dotându-l cu acele drepturi civile [i politice
care s\ garanteze neamestecul statului în sfera existen]ei sale par-
2 ticulare, dar în egal\ m\sur\ s\ îi asigure [i participarea la via]a
Prevederi ale Constitu]iei din 1923 public\.
„Art. 33 – Toate puterile statului Un bun exemplu de interpretare a modului în care un drept con-
eman\ de la na]iune, care nu le stitu]ional [i cet\]enesc [i-a modificat de-a lungul timpurilor sfera
poate executa decât prin delega]ie de cuprindere îl reprezint\ statutul propriet\]ii, declarat\ la 1866
potrivit unor principii [i reguli
„sacr\ [i inviolabil\” (împreun\ cu toate crean]ele – titluri care pot
acceptate în textul Constitu]iei.
Art. 88 – Prerogativele regale sunt conferi un drept asupra statului). Exproprierea nu se putea face
numirea [i revocarea mini[trilor, decât în cazuri de utilitate public\ „[i dup\ o dreapt\ [i prealabil\
sanc]ionarea [i promulgarea le- desp\gubire”.
gilor, dreptul de amnistie în materie În Constitu]ia din 1923 apare o nou\ formulare, garantat\ fiind
politic\, dreptul de a scurta sau doar „proprietatea de orice natur\”. Într-un articol urm\tor, statul
mic[ora pedepsele cu materie cri-
este declarat proprietar al tuturor z\c\mintelor miniere, precum [i
minal\, confirmarea în func]ii pu-
blice, conferirea gradelor militare [i al bog\]iilor subsolului de orice natur\.
decora]iilor române, deschiderea Constitu]ia din 1938 afirm\ caracterul „inviolabil” atât al proprie-
[i închiderea sesiunii parlamen- t\]ii, cât [i al crean]elor asupra statului [i particularilor [i le garan-
tare, dizolvarea acesteia.” teaz\ ca atare. Proprietatea asupra subsolului este men]inut\.
RECAPITULARE / EVALUARE
}ara [i locuitorii
2
„Existen]a unei na]iuni [i formarea unor state nu este posibil\ aici, în
spa]iul carpato-pontic, decât la ad\postul mun]ilor. (…) Dar aceste state pe
care le-a n\scut muntele nu pot s\ tr\iasc\ [i s\ se dezvolte liber decât în
func]ie de mare. Exist\ o lege constant\ care se verific\ la fiecare cotitur\
a istoriei. (…) În 1856, Congresul de la Paris n-a creat o Românie [i cu atât
mai pu]in o na]iune român\, dar i-a recunoscut o misiune european\ la
gurile Dun\rii pe care a garantat-o prin restituirea celor 3 jude]e ale
Facerea „buzduganului”, un obicei Basarabiei meridionale. F\când s\ i se restituie aceste trei jude]e la
tradi]ional prilejuit de seceri[ul grâului Congresul de la Berlin, Rusia avea de gând s\-[i restabileasc\ domina]ia
(fotografie de E. Bernea) absolut\ asupra întregului bazin al M\rii Negre.”
(Gh. Br\tianu, Originile [i formarea unit\]ii române[ti, 1942)
1
„Inteligen]a bogat\ [i superioa- 3
r\ a românilor, îmbinat\ cu mo[te- „Unitatea real\ de via]\ care ne intereseaz\ atunci când cercet\m
nirea spiritului practic ce le va fi vechea civiliza]ie s\teasc\ are o întreit\ înf\]i[are: geografic\, etnic\ [i
r\mas de la romani, a dat spiritul social\. Cu alte cuvinte, mai întotdeauna unei comunit\]i de via]\
sarcastic [i talentul firesc al româ- româneasc\ îi corespunde o unitate geografic\ [i una etnic\, bine determi-
nilor de a satiriza. (…) Satira [i iro- nate, care îi dau un caracter propriu [i o îndrum\. Pentru o mai limpede
nia sunt fructul unei mentalit\]i care înf\]i[are s\ lu\m câteva exemple. }ara Oltului reprezint\ etnic o unitate
aplic\ poezia în domeniul practic, perfect\: costume, ceramic\, unelte, mitologia, obiceiurile, limba cu caracter
c\ci umorul [i satira au efecte prac- local. Via]a economic\ [i via]a de rela]ii se desf\[oar\ în interiorul acestei
tice, sunt un mijloc de a pedepsi unit\]i: c\s\torii, tov\r\[ii, leg\turi de orice alt\ natur\. Exist\ [i o con[tiin]\
moravurile [i a le îmbun\t\]i.” local\. Cei care tr\iesc aici se numesc «olteni» [i se cred un neam aparte.”
(Dimitrie Dr\ghicescu) (Ernest Bernea – 1905-1990, sociolog din [coala lui D. Gusti –,
Civiliza]ia român\ s\teasc\, 1944)
Dimitrie Dr\ghicescu
(1875-1945) 4
Doctor în sociologie la Paris ~n Morome]ii, romanul lui Marin Preda, poiana lui Iocan este spa]iul
(1904), politician liberal de stân- discu]iilor politice într-un sat teleorm\nean, în plin\ perioad\ interbelic\.
ga, a promovat interesele Româ- Aici se citesc ziare [i se rostesc opinii pro sau contra. În ziua pe care o
niei printr-o campanie de sus]i- evoc\ fragmentul ce urmeaz\ s-a aflat c\ guvernul (liberal, T\t\r\scu) vrea s\
nere a unit\]ii na]ionale depline interzic\ uniformele verzi [i albastre ale grup\rilor antisemite [i profasciste.
(Paris, 1916-1918). Cartea sa de „— Vezi m\, prostule, ad\ug\ apoi trimf\tor Coco[il\. Credeai c\ alt\
c\p\tâi, în bun\ m\sur\ igno- treab\ n-au ei în Parlament decât s\ discute c\ ai tu fonciire mult\ de pl\tit!
rat\, „Din psihologia poporului — P\i nu se putea, fiindc\ era chestiunea asta la ordinea zilei, zise
român”, a ap\rut în urm\ cu un Moromete. (…) — E bine! zise Dumitru lui Nae cu gura mare [i-[i întinse
secol (1907). Autorul î[i propune picioarele lui lungi cât putu mai încolo. Cade guvernul! Vin ]\r\ni[tii iar la pute-
re, vine alde Crâ[mac! — M\, Dumitre, bine c\ ]i-aduse[i aminte! zise Iocan
s\ caute, s\ disting\ [i s\ înf\]i-
f\r\ s\ pomeneasc\ de candidatura sa viitoare. Nu mai putea alde Crâ[mac
[eze materialul sufletesc primor-
s\ mai mearg\ pe jos. Venea de la prim\rie cu bicicleta. Când ajungea la pod
dial ce a intrat în compozi]ia psi-
o striga pe fi-sa de departe: Ginaa! Ginicaaa… — Ha, ha, ha! râse Dumitru
hologiei noastre etnice, precum [i lui Nae auzind glasul sc\l\mb\iat al fierarului… M\, Iocane, dac\ vreai s\ nu
feluritele opera]iuni la care acest ias\ Crâ[mac iar, d\-te cu ]\r\ni[tii! S\ [tii c\ te votez! declar\ el. — Nu se
material sufletesc a fost supus în poate, domnule, protestez! s\ri Moromete în ap\rarea prietenului s\u politic.
laboratoarelor istoriei universale Protestez! strig\ el cu glasul cu care citise dezbaterile, dar mult mai tare.”
[i a neamului. (M. Preda, Morome]ii, vol. I)
58 Recapitulare/Evaluare
59Cyan 59Yellow 59Magenta 59Black
5
C\l\tor împ\timit, Al. Vlahu]\ ne prezint\ în România pitoreasc\ o ima-
gine aproape complet\ a ]\rii a[a cum era înainte de Marea Unire. Iat\-l
ajuns la Târgovi[te [i de aici urcând pe Ialomi]a spre Pietro[i]a.
„Dulce miroase în aerul dimine]ii fânul de pe lunc\ [i i-a[a lini[te – nu se
aude decât tropotul cailor pe drumul neted [i uscat. Un farmec deosebit d\
acestei v\i priveli[tea c\su]elor albe ce se ivesc dintre pomii înc\rca]i de
rod. Sate mari, îndestulate, î[i întind gospod\riile de o parte [i de alta a râu-
lui pân\-n negura mun]ilor. (…) Intr\m pe la amiaz\ în Pietro[i]a, sat mare
cu mai multe c\tune frumos rev\rsate pe brâiele plaiului – în lungul apei,
fer\straie mari, pive [i dârste, se strig\ unele pe altele, pân\ h\t în cap\tul
de sus al Moroenilor, de unde începe înalta pustietate a mun]ilor, m\rea]a [i
O imagine idilic\ pentru România
lini[tita împ\r\]ie a Bucegilor.” anului 1913 (fotografie
de Frederick Moore din arhiva
6 „National Geographic Magazine”)
„Gr\dina Botanic\, Gr\dina reginei Maria de la Cotroceni, Parcul Carol,
Gr\dina Icoanei [i Parcul Ioanid, Gr\dina Episcopiei [i înainte de toate 7
Ci[migiul dau bucure[tenilor senza]ia evad\rii din infernul aglomerat [i zgo- „Femeia nu va putea atinge
motos al str\zii. maximum de organizare în aceast\
Dintre litera]i, Lovinescu [i Eftimiu, ambii «riverani», viziteaz\ des direc]ie de activitate [social\] decât
Ci[migiul, uneori [i împreun\. Criticul se plimb\ pe alei înso]it sau st\ la o când va fi chemat\ prin lege la
discu]ie literar\ la restaurantul Monte-Carlo. (…) Prin compara]ie, o plim- via]a public\, lege de cet\]enie de-
bare în Parcul Carol îl face s\ noteze: «Totul e dezola]ie pe acolo.» plin\, de vot integral care trebuie
Plimbarea este modul cel mai frumos [i mai ieftin de a-]i petrece timpul s\ i se înscrie în Constitu]ie.
liber în capital\ [i nu exist\ locuitor al acestei urbe s\ nu tr\iasc\ în mijlocul Cunoa[tem cu to]ii întâmpin\-
lui m\car o or\ pe zi.” rile care s-au opus acestei reforme,
(I. Pavelescu, Întoarcere în Bucure[tiul interbelic, 2003) c\ la noi ca pretutindeni se distruge
c\minul, se distruge familia. Nu,
domnilor, nu se distruge nimic.
Valorificaþi-v\ cunoºtinþele! Mai întâi, prin via]a public\ nu
trebuie s\ mai în]elegem îndeletni-
A. Citi]i cu aten]ie documentele 1-3. R\spunde]i la urm\toarele cerin]e:
cirea agentului electoral.
a) Men]iona]i, dup\ documentul 1, ce a[az\ românii la temelia talen-
Politica noastr\ va fi în]elegerea
tului lor de a satiriza, atât de l\udat de autor. exact\ a nevoilor interne sau exter-
b) Defini]i, dup\ documentul 2, factorii geografici esen]iali în formarea ne ale poporului [i aceast\ în]ele-
poporului [i na]iunii române. gere o vom c\p\ta singuri [i direct
c) Men]iona]i, cu ajutorul documentului 3, câteva elemente care în aplec\rile vie]ii de toate zilele, în
definesc, sub aspect etnic, }ara Oltului. c\min, atelier sau birou, oriunde are
d) Prezenta]i, din perspectiva pe care o sus]ine autorul acestui text, omul de lucru, nu în cluburi.
spa]iul etnic, geografic [i social în care v-a]i n\scut [i tr\i]i. Politica aceasta este a fiec\rui
e) Prezenta]i un eveniment în desf\[urare pe vremea când Gh. Br\- cet\]ean.
tianu [i E. Bernea î[i publicau lucr\rile. În al doilea rând, c\minul (…)
B. Comenta]i modul cum se reflectau confrunt\rile politice din perioada înseamn\ o solidaritate material\
interbelic\ în lumea satului (documentul 4). [i o solidaritate moral\. Se unesc
C. Alc\tui]i un text cu subiect istoric folosind cât mai mul]i dintre urm\torii dou\ for]e pentru a învinge mai
termeni: sat, Constitu]ie, munte, democra]ie, con[tiin]a local\, ora[-ca- u[or în via]\. Trebuie s\ i se dea
pital\, drepturi cet\]ene[ti, epoc\ modern\, secolul XX. femeii un rost egal cu al b\rbatului
D. Elabora]i un eseu cu tema „Societate [i institu]ii”, urm\rind în 2 pagini: în via]a de familie, iar aceasta nu
satul [i ora[ul în Evul Mediu [i în modernitate (2 asem\n\ri [i 2 deo- se poate asigura decât prin depli-
n\tatea drepturilor civile.”
sebiri), 2 aspecte generale ale democra]iei [i totalitarismului [i un
(C. Botez, Drepturile femeii
aspect particular al fiec\ruia dintre aceste regimuri politice în
în Constitu]ia noastr\,
România, institu]ia dreptului de vot, cu 2 argumente pentru votul uni-
în Constitu]ia din 1923 în
versal feminin. Încerca]i s\ valorifica]i unele din datele [i informa]iile din dezbaterea contemporanilor)
documentele 5-7.
Recapitulare/Evaluare 59
60Cyan 60Yellow 60Magenta 60Black
60 Statul [i politica
61Cyan 61Yellow 61Magenta 61Black
3
„A fost în }ara Munteneasc\ un voievod cre[tin de credin]\ greceasc\,
anume Dracula. {i odat\ a venit un oarecare negustor str\in din ]ara
Ungureasc\ la cetatea lui. {i dup\ porunc\ [i-a l\sat c\ru]a pe uli]a
ora[ului. {i pe când dormea a furat cineva din c\ru]\ 160 de duca]i.
Negustorul a reclamat furtul domnului care l-a lini[tit spunându-i c\ pân\
noaptea va afla aurul, chiar de-ar fi s\ distrug\ ora[ul. {i a poruncit ca s\
aduc\ aurul lui, s\-l a[eze în c\ru]\ [i s\ adauge un zlot. Negustorul a
descoperit la locul [tiut aurul [i a g\sit zlotul în plus. S-a dus din nou la domn
[i i-a povestit ce a g\sit. A venit [i ho]ul cu aurul [i Dracula i-a spus: «Dac\
nu mi-ai fi spus de zlot, te-a[ fi pus în ]eap\ cu acest ho].»”
(Dup\ povestirile slavone despre Vlad }epe[, Constantin Brâncoveanu,
în Istoria României în texte, 2001) portret din 1696 d\ruit
m\n\stirii de la Muntele Sinai
4 5
Diaconul Paul de Alep a ajuns împreun\ cu patriarhul Antiohiei Macarie, „Dorin]a de a înf\]i[a acele sec-
la Târgovi[te, în decembrie 1653, în preajma Cr\ciunului, unde va r\mâne ven]e în care trecutul na]ional fiin]a
mai mult\ vreme. Iat\ un fragment din însemn\rile sale. marca neamului s\u l-a f\cut pe
„Ajungem la s\rb\toarea Învierii. Domnul st\ în biseric\ pe tron. Pe urm\, Constantin Brâncoveanu s\ porun-
dup\ ce se mântuie slujba, se scot scaune afar\ din biseric\, pentru el, pen- ceasc\ pictarea în 1694, la M\n\s-
tru patriarh [i pentru mitropolit. Se cânt\ «Hristos a înviat» de cor în grece[te tirea Hurezi, a unui complex ansam-
[i slavone[te. Domnul îngenunche [i s\rut\ Evanghelia, patriarhul îl s\rut\ blu genealogic, care, la fel ca por-
pe frunte de trei ori: pu[tile pocnesc. Urmeaz\ dansul, ilumina]iile, în zgo- tretele zugr\vite câ]iva ani mai târziu,
motul tuturor tunurilor [i ospe]ele cu glume. Toat\ s\pt\mâna pr\v\liile sunt prin 1698, la Potlogi [i la Târgovi[te
închise, afar\ de m\cel\rii [i de cele care vând produse alimentare.” (la re[edin]e voievodale), erau m\r-
(N. Iorga, Istoria românilor prin c\l\torii, 1920-1922) turii ale unei gândiri politice, ale unei
continuit\]i dinastice [i statale al c\-
rui punct de zenit voia s\ fie tocmai
ACTIVITATE INDEPENDENT| domnia lui Constantin Brâncoveanu,
darnicul protector al Ortodoxiei, al
1. Organiza]i-v\ în 3-4 grupe [i solu]iona]i, lucrând împreun\, urm\toarele acelui venerabil Munte Athos.”
sarcini: (Dan Horia Mazilu,
a) Analiza]i con]inutul fiec\rei prerogative domne[ti enumerate de Voievodul dincolo de
Dimitrie Cantemir. sala tronului, 2003)
b) Pornind de la documentul 2, comenta]i împrejur\rile în care s-a
sfâr[it domnia lui Neagoe Basarab. Lamenta]ia sa în fa]a mor]ii este 6
consecin]a: I. labilit\]ii (nestatornicia, vremelnicia) generale a exis- „Este verificat c\ aceasta se
ten]ei; II. situa]iei precare a domniei la începutul secolului al XVI-lea; datoreaz\ del\s\rii [i lipsurilor tale
III. convingerilor sale de cre[tin fervent? [este vorba de domnul }\rii Româ-
2. Prezenta]i într-un scurt text cu subiect istoric concep]ia despre justi]ie a lui ne[ti de la sfâr[itul secolului al
Vlad }epe[. Imagina]i apoi cum s-ar desf\[ura aceea[i judecat\ ast\zi. XVIII-lea]. Sunt prea importante
3. Documentul 4 ne arat\ leg\tura strâns\ dintre Domnie [i Biseric\. paza [i protec]ia pentru ca s\ nu se
Men]iona]i, pe baza textului, actele de devo]iune cre[tin\ dovedite de produc\ nici-o pagub\ [i nici-o
Matei Basarab la Înviere. Sunt asem\n\ri între s\rb\toarea religioas\ stric\ciune vreunei persoane din
de acum 350 de ani [i cele ce se întâmpl\ în prezent de Pa[te? acele p\r]i. De aceea, cu un num\r
4. Desprinde]i din documentul 5 semnifica]ia marilor tablouri votive de la suficient de pu[ca[i s\ mergi la Cla-
Hurezi, Potlogi sau Târgovi[te. Alc\tui]i un comentariu de 10-15 rân- dova într-un loc potrivit pentru paz\
duri despre legitimitatea domneasc\. [i ap\rare [i prin ochi [i urechi în
5. Preciza]i cine a ordonat domnului s\ stârpeasc\ bandi]ii (documentul 6) toate p\r]ile s\ fie poprite toate tre-
[i care erau limitele puterii domnului la sfâr[itul secolului al XVIII-lea. c\torile [i vadurile din interiorul }\rii
Române[ti pân\ la Por]ile de Fier.”
6. Comunica]i colegilor rezultatele discu]iilor din grupe. Formula]i con-
(Tahsin Gemil, Rela]iile
cluzii pe tema: Cum se manifesta puterea domniei? Cât de mari erau
}\rilor Române cu Poarta, 1984)
sl\biciunile ei?
Statul [i politica 61
62Cyan 62Yellow 62Magenta 62Black
Modulul III
1 … {I VOIEVODATUL ÎN TRANSILVANIA
În spa]iul carpato-dun\rean, ter-
Între principii cre[tini ai timpului, voievozii }\rilor Române au
menul de cneaz a dublat [i a
înlocuit termenul latin de iudex. ocupat un loc distinct, determinat între altele [i de originalitatea sin-
Dup\ opinia istoricului Ioan tezei politice [i institu]ionale pe care o reprezentau. Mari protectori
Bogdan, institu]ia cnezatului este ai Bisericii, în tradi]ia bizantin\ [i imperial\, ei s-au apropiat prin
continuarea vechii judecii de origine „politica de cruciad\” antiotoman\ de monarhiile apusene, fa]\ de
latin\. Dup\ abandonarea Daciei, care numeroase afinit\]i, între care limba [i tradi]ia apartenen]ei la
ace[tia au reprezentat autoritatea
suprem\ în sânul ob[tii ]\r\ne[ti
romanitate, s-au dovedit foarte importante.
daco-romane [i române[ti, coor- În contextul timpului, voievodatul Transilvaniei apare mai pu]in ca
donând activit\]ile administrative, o consecin]\ a unor coagul\ri preexistente, cât mai degrab\ ca
judiciare, economice [i militare ale urmare a cuceririi treptate a spa]iului dintre Tisa [i Carpa]ii Meri-
acesteia [i jucând rolul de interme- dionali de c\tre coroana maghiar\, cu impunerea aici a feudalismu-
diari între ob[te [i autorit\]ile alo-
lui de tip occidental. Avansul treptat în noile teritorii era marcat de
gene (nomade sau sedentare).
Treptat, li s-a sporit for]a economic\ instituirea comitatelor, unit\]i administrativ-teritoriale conduse de
[i pozi]ia social\ [i din electivi au func]ionari regali, înzestrate cu o garnizoan\ [i o cetate [i cu dome-
devenit viageri [i ereditari. În ]\rile niile aferente, suprafe]e funciare smulse ob[tilor libere [i încredin]ate
supuse unei st\pâniri str\ine „coloni[tilor”, nobilimea „feudalizat\” a regatului maghiar.
(Transilvania, spre exemplu) sau Cucerirea maghiar\ în teritoriile intracarpatice a adus nume-
acolo unde s-a exercitat adminis-
tra]ia autohton\ autonom\, institu]ia
roase schimb\ri: coloniz\ri masive în comitate [i scaune, un nou
cnezilor a fost diferit\. În primul caz, sistem de proprietate condi]ionat de rela]iile suzerano-vasalice [i de
atunci când s-au aflat sub autori- seniorie, noi autorit\]i administrative, militare [i spirituale. Dede-
tatea unui senior laic sau eclesiastic subtul acestor incontestabile realit\]i au continuat s\ func]ioneze
[i-au pierdut vechile prerogative. Pe secole la rând autonomiile române[ti, deosebit de puternice cu deo-
domeniile regale sau voievodale,
sebire în „]\rile” de margine, în Ha]eg, în F\g\ra[ [i în Maramure[.
cnezii s-au men]inut mai mult\
vreme [i datorit\ particip\rii lor la Adun\ri ale frunta[ilor români avuseser\ loc din vremuri înde-
expedi]ii militare sau judec\]i. p\rtate, în acest cadru consacrându-se, potrivit standardelor tim-
(Dup\ Dic]ionarul de institu]ii pului, cei mai de vaz\ participan]i la Congrega]ia din 1291 [i apoi,
feudale din }\rile Române, 1988) aproape 60 de ani mai târziu, în 1355. Cele dou\ date implic\
evenimente cunoscute din istoria Transilvaniei care marcheaz\ o
schimbare de atitudine a coroanei maghiare fa]\ de elitele nobi-
liare române[ti din Transilvania. Între timp se constituia statul
medieval al }\rii Române[ti, ale c\rui rela]ii cu Angevinii evolua-
ser\ de la recunoa[terea vasalit\]ii la afirmarea neatârn\rii, con-
sacrat\ atât prin victoria de la Posada (1330), cât [i prin înfiin]area
Mitropoliei de la Arge[ (1359). În acela[i timp, suprema]ia lui
Ludovic I asupra Moldovei era contestat\, ceea ce anihila, cel pu]in
pentru o perioad\, orice tentativ\ a regalit\]ii maghiare de a-[i
extinde autoritatea la sud [i r\s\rit de Carpa]i.
În consecin]\, în lunile aprilie-octombrie 1366, Ludovic de Anjou
z\bove[te în Transilvania în mod special pentru a rezolva situa]ia
raporturilor coroanei cu românii.
Dispozi]iile atunci adoptate aveau în vedere ca:
1. St\pânirea p\mântului s\ se fac\ numai pe baza unui act
scris emis de rege, ceea ce exclude de la dreptul de proprietate,
Biserica din cimitirul satului Strei deci din rândul feudalilor, pe cnezii români ale c\ror drepturi se
(C\lan, jud. Hunedoara), sec. XIII bazeaz\ pe „ius valahicum”.
62 Statul [i politica
63Cyan 63Yellow 63Magenta 63Black
Statul [i politica 63
64Cyan 64Yellow 64Magenta 64Black
64 Statul [i politica
65Cyan 65Yellow 65Magenta 65Black
Statul [i politica 65
66Cyan 66Yellow 66Magenta 66Black
Modulul III
MOMENTUL 1859
La numai zece ani de la înfrângerea revolu]iei de la 1848, dou\
dintre ]\rile române, Moldova [i Valahia, reu[eau s\ fac\ pasul
decisiv spre realizarea statului român modern. Cum a fost posibil
acest lucru? Condi]iile interne erau defavorabile: ocupa]ia militar\
rus\ [i turc\, precum [i în]elegerea survenit\ între cele dou\ puteri
la Balta Liman au însemnat restrângerea autonomiei interne prin
pierderea dreptului de numire a domnilor. Revigorat\ în timpul
revolu]iei pa[optiste, ideea na]ional\ a început s\ produc\ rezul-
tate în anii imediat urm\tori, în pofida represiunii. {i românii nu au
fost singuri în acest demers, procese asem\n\toare derulându-se
Alexandru Ioan Cuza [i în cazul germanilor ori al italienilor.
(1820-1873) Într-un context ce nu p\rea d\t\tor de speran]e, ajutorul a venit
Militar de carier\, participant chiar de la marile puteri. R\zboiul Crimeii a pus fa]\ în fa]\ Rusia pe
activ la revolu]ia român\ din de o parte, Fran]a, Anglia, Turcia [i Sardinia de cealalt\ parte. Înfrân-
1848, a devenit primul domnitor gerea Rusiei a creat un context interna]ional favorabil schimb\rilor
al României. Dubla alegere din politice: Sardinia men]inea problema na]ional\ pe agenda interna-
1859 a fost urmat\ de aplicarea ]ional\, iar la Congresul de pace de la Paris, }\rile Române ob]in ga-
unui vast program de reforme po- ran]ia colectiv\ a marilor puteri pentru statutul lor de autonomie. Su-
litice, economice [i sociale, care zeranitatea otoman\ era men]inut\, dar din ce în ce mai mult pus\
ne îndrept\]esc s\-l consider\m
sub semnul întreb\rii. Lucru evident chiar la congresul de pace care
fondatorul României moderne.
ia în discu]ie [i unirea românilor din cele dou\ Principate, idee sus-
]inut\ deschis de reprezentantul Fran]ei, contele Walewski. Pozi]iile
adverse ale turcilor [i habsburgilor, rezervele exprimate de Anglia au
f\cut s\ se ajung\ la solu]ia consult\rii poporului în privin]a unirii.
Din acest moment, centrul de greutate se mut\ în interiorul celor
dou\ ]\ri române, iar responsabilitatea pe umerii unioni[tilor reuni]i
în „partida na]ional\”. {i, în pofida unor episoade trec\toare (ten-
tativa caimacanului N. Vogoride de a falsifica alegerile în Moldova),
unioni[tii reu[esc s\ demonstreze lumii întregi dorin]a ferm\ de
unire a majorit\]ii românilor din cele dou\ principate. Rezolu]iile
adun\rilor ad-hoc stau m\rturie în acest sens.
Alegerile ce au urmat s-au încheiat, de asemenea, cu victoria
partidei na]ionale, care a determinat dubla alegere a lui Alexandru
Mihail Kog\lniceanu Ioan Cuza, la Ia[i [i la Bucure[ti, la 5, respectiv 24 ianuarie 1859.
(1817-1890) Procesul de constituire a statului român avea s\ fie cu mult mai în-
Personalitate fascinant\, delungat. Dubla alegere a fost urmat\ de realizarea unific\rii insti-
complex\, implicat\ în marile tu]ionale, a mecanismelor administrative [i economice propriu-zi-
momente ale epocii sale (re- se, precum [i de recunoa[terea noii realit\]i politice pe plan inter-
volu]ia de la 1848, unirea de la na]ional. Aceast\ etap\ a fost parcurs\ pân\ la 24 ianuarie 1862,
1859, marile reforme ale domniei când Principatele Unite au adoptat numele oficial de România, iar
lui Cuza, proclamarea indepen- marile puteri au recunoscut noua entitate politic\, de[i numai pe
den]ei de stat a României), timpul vie]ii domnitorului Cuza.
Mihail Kog\lniceanu poate s\ fie Înc\ [i mai importante au fost îns\ eforturile lui Cuza de mo-
considerat una dintre cele mai
dernizare a ]\rii. Secularizarea averilor m\n\stire[ti [i reforma
reprezentative figuri ale secolului
al XIX-lea românesc.
agrar\ – prima din istoria României – sunt cele mai cunoscute ini]iative
din impresionantul efort legislativ care a pus bazele statului modern.
66 Statul [i politica
67Cyan 67Yellow 67Magenta 67Black
2
„Conven]ia încheiat\ la Paris în 7/19 august 1858 (…) este [i r\mâne
legea fundamental\ a României.
Îns\, îndoita alegere din 5 [i 24 ianuarie 1859, s\vâr[irea Unirii (…) cât ACTIVITATE INDEPENDENT|
[i pentru rea[ezarea echilibrului între puterile statului (…) intr\ de ast\zi în
putere urm\torul Statut: 1. Discutând în grupuri de lucru,
Art. 1 Puterile publice sunt încredin]ate Domnului, Adun\rii ponderatice identifica]i cel pu]in trei motive
[i Adun\rii elective. pentru care moldovenii solicit\
Art. 2 Puterea legiuitoare se exercit\ colectiv de Domn, de Adunarea prezen]a unui domn str\in pe
ponderatic\ [i de Adunarea electiv\. tronul viitorului stat român.
Art. 3 Domnul are singur ini]iativa legilor; el (…) le supune Adun\rii elec- 2. Identifica]i atribu]iile specifice
tive [i Corpului ponderatoriu spre aprobare. Domnului, respectiv Adun\rii [i
Art. 4 Deputa]ii Adun\rii elective se aleg conform a[ez\mântului elec- evalua]i raporturile de putere
toral aci anexat. Pre[edintele Adun\rii se nume[te în fiecare an de Domn din dintre cele dou\ institu]ii. Dis-
sânul ei (…). cuta]i rezultatele ob]inute cu
Art. 5 Adunarea electiv\ discut\ [i voteaz\ proiectele de legi ce-i vor fi ceilal]i colegi din clas\.
prezentate de Domn. Aceste proiecte se vor sus]ine în Adunare de mini[tri
3. Compara]i raporturile de putere
sau de membrii Consiliului de Stat, ce se vor delega de Domn spre acest
dintre institu]iile statului, a[a
sfâr[it; ei vor fi asculta]i oricând vor cere cuvântul.”
cum au fost acestea stabilite
(Statutul dezvolt\tor al Conven]iei de la Paris, 2/14 mai 1864)
prin Statutul Dezvolt\tor al
Conven]iei de la Paris, cu cele
3 existente ast\zi.
„Mai presus de toate (…) fi]i b\rba]i de pace [i de bun\ rânduial\, ave]i 4. Lucrând în grupuri, formula]i
încredere în Domnul vostru, care v\ dore[te tot binele; da]i, ca [i pân\ trei consecin]e ale reformei
acum, pilda supunerii c\tre legile ]\rii voastre (…); iubi]i România care de agrare din 1864. Evalua]i im-
ast\zi este dreapt\ pentru to]i fiii s\i.” portan]a lor pentru dezvoltarea
(Proclama]ia domnitorului Al.I. Cuza cu prilejul reformei agrare, 1864) ulterioar\ a României.
Statul [i politica 67
68Cyan 68Yellow 68Magenta 68Black
Modulul III
CONSOLIDAREA STATAL|.
MAREA UNIRE DE LA 1918
Procesul de construire a României moderne a continuat pe
dou\ planuri. Primul a cuprins procesul de consolidare a statalit\]ii
[i a institu]iilor democratice, dezvoltarea intern\, economic\, poli-
tic\ [i cultural\. Cel de-al doilea plan a însemnat efortul constant
depus în plan interna]ional pentru des\vâr[irea unit\]ii statale a
României. Ambele planuri au importan]a lor [i unul nu ar fi fost
posibil f\r\ cel\lalt.
Anii ce au urmat detron\rii lui Al. I. Cuza au cunoscut o remar-
cabil\ succesiune de evenimente politice decisive pentru ceea ce
avea s\ devin\ România secolului XX. Anul 1866 a însemnat
însc\unarea unui principe german, Carol de Hohenzollern
Sigmaringen, cel ce avea s\ devin\ cel mai mare rege al românilor.
C\ci la scurt timp dup\ sosirea sa a fost adoptat\ prima Constiti]ie
1 a României (1866), sub conducerea sa au luptat armatele române
„În numele poporului Basarabiei, la Plevna [i Smârdan, sub sceptrul s\u România s-a proclamat
Sfatul }\rii declar\: Republica De- regat (1881) [i tot el este cel care a ales s\ respecte dorin]a româ-
mocratic\ Moldoveneasc\ (Basara- nilor [i s\ mearg\ în Primul R\zboi Mondial împotriva Germaniei
bia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, natale. Dar evenimentul politic cel mai important al sfâr[itului de
Dun\re, Marea Neagr\ [i vechile secol XIX îl reprezint\ ob]inerea independen]ei de stat. Implicarea
grani]e cu Austria, rupt\ de Rusia, tân\rului stat român în r\zboiul ruso-turc din 1877–1878 nu trebuie
acum o sut\ [i mai bine de ani, din
privit\ ca un simplu act de r\zboi, ci ca parte a unui plan politic
trupul vechii Moldove (…) în puterea
dreptului istoric [i dreptului de neam, amplu care viza ob]inerea independen]ei na]ionale. Pacea de la
pe baza principiului ca noroadele Berlin (1878), de[i a condi]ionat recunoa[terea acesteia de c\tre
singure s\-[i hot\rasc\ soarta lor de marile puteri, a marcat cuprinderea Dobrogei în grani]ele României,
azi înainte [i pentru totdeauna, se dar [i pierderea sudului Basarabiei.
une[te cu mama ei România. Recunoa[terea independen]ei de c\tre marile puteri [i procla-
Tr\iasc\ unirea Basarabiei cu marea regatului au fost urmate de importante m\suri de consolidare
România de-a pururi [i totdeauna!”
intern\. În aceast\ direc]ie se înscrie emiterea monedei na]ionale [i
(Actul Unirii Basarabiei cu România,
votat de Sfatul }\rii fondarea B\ncii Na]ionale (1880), inaugurarea Academiei [i a Atene-
la 27 martie/9 aprilie 1918) ului român (1881). Este perioada dezbaterilor politice între adep]ii
moderniz\rii rapide [i cei ce considerau toate aceste institu]ii ca pe
ni[te „forme f\r\ fond”. Purt\toare ale acestor idei sunt partidele care
vor asigura un cadru politic democratic: România secolului XX va fi
rezultatul interac]iunii ideologiei [i ac]iunii acestor partide.
Dup\ ob]inerea independen]ei de stat, nevoia de repozi]ionare în
rela]iile interna]ionale a dictat aderarea României la Tripla Alian]\.
Raporturile României cu Germania [i mai ales cu Austro-Ungaria au
variat îns\ în func]ie de interesul na]ional, mergând pân\ la
declararea neutralit\]ii în 1914. Astfel, în primii doi ani ai r\zboiului,
România a fost implicat\ într-un lung proces de negociere care avea
drept scop ob]inerea de garan]ii referitoare la recunoa[terea dreptu-
lui istoric al României asupra teritoriilor române[ti ce se aflau înc\
sub domina]ia str\in\. Întrarea în r\zboi al\turi de Antanta (1916) [i
Constituirea Societ\]ii Academice ofensiva din Transilvania nu a fost numai rezultatul negocierilor, ci [i
Române (august 1867) o expresie a voin]ei politice de des\vâr[ire a unit\]ii na]ionale.
68 Statul [i politica
69Cyan 69Yellow 69Magenta 69Black
Modulul III
{i dac\ afirm\m c\ anul 1918 este considerat momentul de vârf
al na]iunii române, acesta nu este numai meritul efortului militar, rela-
tivizat de ofensiva germano-austro-ungar\, de pr\bu[irea Austro-Un-
gariei sau a frontului estic prin ie[irea Rusiei din r\zboi, ci mai ales
rodul voin]ei populare. C\ci Marea Unire era în egal\ m\sur\ dorin]a
românilor din Basarabia, Bucovina [i Transilvania. Beneficiind de
contextul favorabil de la sfâr[itul Primului R\zboi Mondial, care a
însemnat în egal\ m\sur\ sfâr[itul imperiilor ]arist [i otoman,
adun\ri reprezentative ale românilor de la Chi[in\u, Cern\u]i [i Alba
Iulia au decis unirea cu ]ara. Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 a
reprezentat astfel, în egal\ m\sur\, o încununare a voin]ei politice, Stema României Mari, 1921
dar [i un r\spuns dat aspira]iei manifeste a poporului român.
ACTIVITATE INDEPENDENT|
1
1. Reconstitui]i contextul politic
„Noi, reprezentan]ii micilor na]iuni, am a[teptat cu ner\bdare atitudinea interna]ional în care s-a realizat
cercurilor conduc\toare ale monarhiei fa]\ de aceste puncte [n.a. cele „zece
Marea Unire. Evalua]i raportul
puncte ale lui Wilson] (…) c\ci astfel s-a recunoscut oficial (…) c\ noi de
dintre contextul interna]ional [i
acum nu mai suntem na]ionalit\]i, ci na]iuni. Cunoa[tem m\rimea vremilor
condi]iile interne.
prin care trecem. (…) Drept aceea, reprezentan]a organiza]iei na]ionale a
românilor a hot\rât s\-[i defineasc\ atitudinea fa]\ de aceste puncte. (…) 2. Realiza]i o list\ cuprinzând
Comitetul executiv al Partidului Na]ional Român din Ardeal [i Ungaria asem\n\ri [i deosebiri între
(…) constat\ c\ urm\rile r\zboiului îndrept\]esc preten]iile de veacuri ale documentele care exprim\ vo-
na]iunii române la deplina libertate na]ional\. Pe temeiul dreptului firesc, c\ in]a de unire a românilor.
fiecare na]iune poate dispune, hot\rî singur\ [i liber de soarta ei, (…) 3. Realiza]i o list\ cuprinzând mo-
na]iunea român\ din Ungaria [i Ardeal dore[te s\ fac\ acum uz de acest tivele invocate pentru sus]ine-
drept [i reclam\ în consecin]\ [i pentru ea dreptul ca, liber\ de orice rea Unirii. Discuta]i concluziile
înrâurire str\in\, s\ hot\rasc\ singur\ a[ezarea ei printre na]iunile libere. cu colegii de clas\ [i decide]i
(…) Organul na]ional al na]iunii române din Ungaria [i Ardeal nu recunoa[te asupra celor mai importante
îndrept\]irea acestui parlament [i acestui guvern s\ se considere ca trei motive.
reprezentante ale na]iunii române. (…) Toate deciziile [i acordurile care s-ar 4. Scrie]i un eseu de o pagin\ prin
lua [i s-ar face f\r\ aprobarea acestor organe le declar\m ca nule [i f\r\ care s\ demonstra]i faptul c\
valoare (…). Na]iunea român\ care tr\ie[te în monarhia austro-ungar\ Unirea de la 1918 a fost rezul-
a[teapt\ [i cere – dup\ multe suferin]e de veacuri – afirmarea [i valorizarea tatul voin]ei populare.
drepturilor ei nestr\mutate [i inalienabile la via]\ na]ional\.”
(Alexandru Vaida-Voevod, discurs
în parlamentul de la Budapesta, 18 octombrie 1918) PRO MEMORIA!
z Constituirea statului român
2 modern s-a întins pe o peri-
oadã de timp cuprins\ între
„(…) Bucovinenii n-au pierdut n\dejdea c\ ceasul mântuirii, a[teptat cu
1859 [i 1918. Evenimente ma-
atâta dor [i suferin]\, va sosi [i c\ mo[tenirea lor str\bun\, t\iat\ prin
jore precum dubla alegere a lui
grani]e nelegiuite, se va reîntregi prin realipirea Bucovinei la Moldova lui
{tefan [i au nutrit ve[nic credin]a c\ marele vis al neamului se va înf\ptui Al. I. Cuza, ob]inerea indepen-
când se vor uni toate ]\rile române dintre Nistru [i Tisa într-un stat na]ional den]ei [i Marea Unire de la
unitar; constat\ c\ ceasul acesta a sunat! 1918 jaloneazã acest proces.
z Na[terea statului român actual
Ast\zi, când dup\ sfor]\ri [i jertfe uria[e din partea României [i a puter-
nicilor [i nobililor ei alia]i, s-au întronat în lume principiile de drept [i umani- nu poate fi îns\ corect în]e-
tate pentru toate neamurile [i când în urma loviturilor zdrobitoare Monarhia leas\ f\r\ men]ionarea con-
austro-ungar\ s-a zguduit în temeliile ei [i s-a pr\bu[it [i toate neamurile tribu]iei boierilor reformi[ti, a
înc\tu[ate în cuprinsul ei [i-au cî[tigat dreptul de liber\ hot\râre de sine, cel revolu]ionarilor pa[opti[ti, pre-
dintâi gând al Bucovinei dezrobite se îndreapt\ c\tre regatul României, de cum [i a instal\rii principelui
care întotdeauna am legat n\dejdea dezrobirii noastre.” str\in pe tronul noului stat [i a
(Mo]iunea de unire a Bucovinei cu România, 15/28 noiembrie 1918) proclam\rii regalit\]ii.
Statul [i politica 69
70Cyan 70Yellow 70Magenta 70Black
STUDIU DE CAZ
*De la „partida na]ional\”
la sistemul politic pluripartidist
Bazat\ pe o larg\ palet\ de libert\]i individuale, democra]ia de
tip liberal, a[a cum s-a dezvoltat aceasta în ultimele trei secole,
implic\ existen]a multipartidismului. Acesta trebuie privit pe de o
parte ca o garan]ie de libert\]ii de gândire [i de exprimare a fiec\rui
Ion C. Br\tianu (1821-1891) cet\]ean, pe de alt\ parte ca modalitate de aplicare a dreptului de
Proeminent om politic de liber\ asociere. În societatea româneasc\, procesul apari]iei par-
orientare liberal\, a f\cut parte din tidelor politice nu poate fi foarte clar delimitat. Debutul s\u trebuie
genera]ia care a asigurat trecerea c\utat la sfâr[itul secolului al XVIII-lea [i începutul secolului al
de la „partida na]ional\” la siste- XIX-lea, când ia na[tere „partida na]ional\”.
mul partidelor politice. A participat
Nu era vorba despre un partid în adev\ratul în]eles al cuvântu-
activ la mi[carea revolu]ionar\ de
la 1848, a sus]inut alegerea, dar [i
lui, ci despre o grupare destul de eterogen\, reunind boieri progre-
detronarea lui Al. I. Cuza, a fost si[ti, înv\]a]i ai vremii [i mici întreprinz\tori cu viziune politic\, cu
implicat în urcarea pe tron a lui to]ii contamina]i de ideologia luminilor [i de idealurile revolu]iei
Carol I. A fost primul pre[edinte al franceze. Ceea ce-i unea nu era altceva decât idealul na]ional [i
PNL [i a de]inut importante dem- implicarea într-un program politic care s\ produc\ schimbarea ra-
nit\]i, inclusiv pe cea de prim-mi- dical\ a regimului politic din ]\rile române. Meritul începuturilor îl au
nistru în perioada marii guvern\ri boieri precum fra]ii Golescu, fra]ii Ghica, Dimitrie Sturdza, Barbu
liberale (1876-1888).
V\c\rescu, Ionic\ T\utu sau Rosetti-Roznovanu, dar [i Tudor
Vladimirescu sau Gheorghe Laz\r. Principalele lor modalit\]i de
manifestare au fost elaborarea unor proiecte de reform\ înaintate
marilor puteri ale vremii, dar [i organizarea unor societ\]i secrete,
revolu]ionare.
Perioada cuprins\ între revolu]ia pa[optist\ [i unirea princi-
patelor reprezint\, probabil, momentul de apogeu al partidei
na]ionale. Nicolae B\lcescu, Eftimie Murgu, Mihail Kog\lniceanu,
Al. I. Cuza, Dumitru [i Ion Br\tianu, C.A. Rosetti, Cristian Tell [i
mul]i al]ii au avut un rol politic determinant, de la redactarea pro-
gramelor de reform\, pân\ la prezen]a în guvernele revolu]ionare
sau pe baricadele confrunt\rilor directe. Este cunoscut rolul
Lasc\r Catargiu (1823-1899)
esen]ial pe care partida na]ional\ l-a avut în dubla alegere a lui
Membru marcant al mi[c\rii Al. I. Cuza în 1859. De[i nu au f\cut parte în mod formal din parti-
conservatoare, membru al „diva-
da na]ional\, frunta[ii transilv\neni au militat pentru acelea[i idei
nului ad-hoc” din Moldova, can-
didat la tron în 1859, a devenit politice.
principalul lider al opozi]iei în tim- Sistemul politic multipartid propriu-zis a fost fondat în cadrul
pul lui Al. I. Cuza. A de]inut func- politic oferit de constitu]ia de la 1866. Astfel, în 1875, grup\rile
]ia de prim-ministru pentru patru politice de orientare liberal\ se reunesc în Partidul Na]ional Liberal,
mandate, remarcându-se prin re- care avea s\ devin\ principalul vehicul al moderniz\rii României.
formele fiscale [i comerciale pro- Cinci ani mai târziu, se formeaz\ [i Partidul Conservator, care va
puse.
oferi o alternativ\ la programul politic liberal.
70 Statul [i politica
71Cyan 71Yellow 71Magenta 71Black
Statul [i politica 71
72Cyan 72Yellow 72Magenta 72Black
72 Statul [i politica
73Cyan 73Yellow 73Magenta 73Black
Modulul III
În Marea Britanie, Germania [i în Italia se voteaz\ legi speciale
care suspend\ regimul parlamentar [i transfer\ guvernelor puteri
discre]ionare. În Fran]a, de[i rolul parlamentului se p\streaz\,
nimic nu opre[te parlamentul însu[i s\ voteze legi în spiritul
tradi]iei iacobine. În toate ]\rile beligerante, dar chiar [i în cele neu-
tre, întreaga îndustrie de r\zboi, activitatea de extrac]ie [i furnizare
de materii prime sau aprovizionarea cu alimente sunt trecute sub
controlul statului. În plus, orice dezbatere public\ este abandonat\.
P\n\ [i puternica mi[care feminist\ din Marea Britanie se tope[te
în febra preg\tirilor de r\zboi.
Iar abandonul institu]iilor democratice nu se face prin for]\ sau Dou\ ipostaze ale na]ionalismului
agresiv: o caricatur\ francez\
abuz, ci cu un larg consens popular. „Spiritul 1914", atât de invocat antipangermanist\ [i o caricatur\
în Germania, cuprinsese de fapt întreaga Europ\. german\, Zborul imperialismul
Rigorile r\zboiului total f\cuser\ ca valorile [i principiile pe care german („Der Wahre Jacob”, 1902)
fusese construit statul liberal constitu]ional antebelic s\ fie abando-
nate. De la „r\zboiul total” la „statul totalitar” nu a fost decât un pas.
Individul [i valorile sale sunt abandonate în favoarea „poporului”,
pentru prop\[irea c\ruia putea s\ fie utilizat\ orice cale, inclusiv
r\zboiul. „Ideologii” vremii, care includ figuri ce vor face istorie în
perioada interbelic\, precum Benito Mussolini, sus]in cu t\rie c\
democra]ia înseamn\ dec\dere, singura cale de afirmare a valorilor
na]ionale fiind r\zboiul [i expansiunea. Dup\ Primul R\zboi Mondial,
statul intra într-o a treia etap\ a existen]ei sale, cea totalitar\.
3
„Sunt doi factori de care trebuie s\ se ]in\ seama în Imperiul German:
împ\ratul [i Parlamentul. (…). Dac\ am fi avut un sistem cu dou\ partide, ACTIVITATE INDEPENDENT|
Parlamentul ar fi putut s\ echilibreze politic puterea înp\ratului, s-ar fi rapor-
tat oficial la legi [i ar fi avut ini]iativa. (…) Parlamentarismul nostru este Studia]i cu aten]ie documentele
tân\r, î[i împr\[tie for]ele [i se fragmenteaz\ prea des ca s\ fac\ sistemul al\turate [i solu]iona]i urm\toa-
parlamentar s\ devin\ viabil; inevitabil, nu contrabalanseaz\ for]a imperial\. rele cerin]e:
Compar\m des imperiul cu parlamentul. Acestuia din urm\ Constitu]ia îi d\ 1. Identifica]i principalele tr\s\turi
drepturi care îi confer\ o parte a puterii centrale. Imperiul a devenit atât de ale „spiritului 1914”. Redacta]i
puternic cum nu ar fi putut b\nui nimeni în 1871. Conjunctura istoric\, via]a un eseu de cel mult o pagin\ în
modern\, spiritul public [i îns\[i personalitatea împ\ratului contribuie la con- care s\ descrie]i motivele in-
solidarea excesiv\ a ac]iunii imperiale. Este un factor printre altele, dar, f\r\ stal\rii acestuia.
nicio îndoial\, cel mai important dintre toate.”
2. Compara]i starea de spirit a
(Friedrich Naumann, Democratie et Empire, 1904)
popula]iei din 1914 cu realit\-
]ile r\zboiului. Cum explica]i
4
diferen]ele constatate?
„Altminteri, în Europa (…) declan[area conflictului a suscitat entuziasm 3. Explica]i cum se pot explica
(reticen]ele fiind cenzurate). (…) ororile Primului R\zboi Mon-
Un student americam aflat în vacan]\ descrie frenezia ce domnea la dial? De ce crede]i c\ urm\rile
Dresda în noaptea din 28 spre 29 iulie 1914. Exuberan]a r\zboinic\ p\rea acestui r\zboi au fost diferite,
s\-i fi cuprins mai pu]in pe francezi, dar jurnali[tilor le pl\cea s\ insite asupra prin propor]ii, de cele din trecut.
sobrei hot\râri a b\rba]ilor chema]i sub drapel. (…) La rândul lor, britanicii
4. Preciza]i motivele care crede]i
care se angajaser\ în ultimile cinci luni ale anului 1914, pur [i simplu din
c\ au determinat statele euro-
patriotism, fiindc\ regretau recrutarea obligatorie, erau aproape de un milion.
(…) Cât despre supu[ii ]arului convoca]i pentru «r\zboiul sfânt» cu mari chel-
pene s\ se angajeze într-un
tuieli de popi [i de icoane, ace[tia nu p\reau dornici s\ moar\ pentru conflict de asemenea propor]ii.
«m\icu]a Rusie».” 5. Comenta]i cele dou\ caricaturi de
(Guy Hermet, Istoria na]iunilor [i a na]ionalismului în Europa, 1996) epoc\, eviden]iindu-le sensurile.
Statul [i politica 73
74Cyan 74Yellow 74Magenta 74Black
Modulul III
74 Statul [i politica
75Cyan 75Yellow 75Magenta 75Black
3
„Va veni o zi în care armele v\ vor c\dea din mâini [i vou\! Va veni o zi
în care r\zboiul între Paris [i Londra, între Petersburg [i Berlin, între Viena
[i Torino v\ va p\rea tot atât de absurd [i de imposibil pe cât v\ pare ast\zi
r\zboiul dintre Rouen [i Amiens, între Boston [i Philadelphia. Va veni o zi în
care voi, Fran]a, Rusia, Anglia, Germania, voi toate na]iunile continentului,
f\r\ a v\ pierde calit\]ile distincte [i glorioasa voastr\ individualitate, v\ ve]i
topi într-o entitate superioar\ [i ve]i fonda fraternitatea european\.”
(Victor Hugo, Discurs inaugural la Congresul de pace, august 1849)
Parlamentul European
de la Strasbourg
4 6
„Ast\zi a[ dori s\ m\ refer la tragedia Europei. Acest nobil continent, „Dezmembrarea Europei este o
cuprinzând cele mai frumoase [i mai cultivate regiuni ale lumii, bucurându-se cauz\ permanent\ [i tot mai impor-
de un climat temperat [i echilibrat (…), este fântâna credin]ei cre[tine [i a tant\ a sl\biciunii în toate domeni-
eticii cre[tine. Este la originea celor mai multe culturi, a artei [i a filosofiei, ile: politic, economic, militar. Pune-
atât în antichitate, cât [i în timpurile moderne. Dac\ Europa ar fi fost unit\ rea în comun a resurselor va fi,
în împ\rt\[irea mo[tenirii sale comune, fericirea, prosperitatea [i gloria sa dimpotriv\, o garan]ie a prospe-
ar fi fost f\r\ limite (…). rit\]ii, a puterii [i a p\cii. (…) Acum,
Totu[i, Europa a fost locul care a r\spândit acea serie de înfrico[\toare nu ne revine alt\ sarcin\ decât
dispute na]ionaliste, ini]iate de na]iunile teutonice în cre[tere de putere, pe aceea de a cerceta [i de a g\si, în
care le-am v\zut în acest secol XX [i chiar pe timpul vie]ii noastre, dis- acord cu celelalte ]\ri europene,
trugând pacea [i tulburând viitorul întregii umanit\]i. solu]ii la problemele concrete, de
{i care este starea la care a fost redus\ Europa? Unele dintre statele actualitate. Noi le vom c\uta, nu
mai mici au recuperat, într-adev\r, teritoriile, dar peste întinse p\r]i ale sale numai ghidându-ne dup\ doctrine,
o mare mas\ de oameni chinui]i, fl\mânzi, epuiza]i [i dezorienta]i se uit\ cu ci [i dup\ nevoile practice.”
gura c\scat\ la ruinele ora[elor [i locuin]elor lor [i scruteaz\ orizonturile în (Robert Schuman,
a[teptarea unor noi pericole, a unor noi tiranii sau momente de teroare. Strasbourg, 1950)
Printre înving\tori este zarva mai multor voci; printre învin[i, o trist\ t\cere
a disper\rii. Asta este tot ceea ce europenii, grupa]i în atât de multe ACTIVITATE INDEPENDENT|
str\vechi state [i na]iuni, asta este tot ceea ce rasa germanic\ a ob]inut
sfâ[iindu-se unii pe al]ii în buc\]i [i r\spândind pr\p\dul în lung [i în lat. (…) 1. Stabili]i raportul dintre evolu]ia
Domnilor, ei pot s\ se întoarc\.” statelor na]ionale la începutul
(Winston Churchill, Zürich, 1946) secolului al XX-lea [i respon-
sabilitatea pentru declan[area
celor dou\ r\zboaie mondiale.
5 2. Puteau fi evitate cele dou\ mari
conflagra]ii? Organiza]i o dez-
„Grani]ele politice au fost rezultatul unei evolu]ii istorice [i etnice impre-
batere pe aceast\ tem\.
sionante, al aspira]iei de secole spre unitate na]ional\ [i cu siguran]\ nu i-ar
3. Identifica]i urm\rile ultimului
fi trecut nim\nui prin minte s\ le dizolve. Înainte ele erau modificate prin
c\s\torii sângeroase sau prin c\s\torii aranjate. Azi este suficient s\ le r\zboi mondial asupra statelor
anulezi. Grani]ele noastre europene ar trebui s\ îngr\deasc\ din ce în ce mai europene. Decide]i în ce m\su-
pu]in schimbul de idei, experien]\ [i bunuri. Deasupra na]ionalismelor înve- r\ aplicarea planului Schuman
chite va trebui pe viitor s\ stea sentimentul solidarit\]ii na]iunilor. Meritul conduce la diminuarea peri-
na]ionalismului a fost întemeierea unei tradi]ii [i a unei structuri interne solide colului de conflict.
în cadrul statului. Pe aceast\ funda]ie veche va trebui ridicat\ o nou\ con- 4. Organiza]i o dezbatere pe tema
struc]ie. Suprastatul va fi a[ezat pe fundamentul na]ional. Astfel, trecutul glo- raportului de for]e dintre insti-
rios nu va fi negat, dar energiile na]ionale vor rena[te prin folosirea lor tu]iile comunitare [i guvernele
comun\ în slujba solidarit\]ii suprastatale.” na]ionale.
(Robert Schuman despre raportul 5. Construirea Europei unite va
dintre integrarea european\ [i istoria na]ional\, avea drept consecin]\ dispari]ia
în Hagen Schulze, Stat [i na]iune în istoria european\, 1996) statelor na]ionale din Europa?
Argumenta]i-v\ r\spunsul.
Statul [i politica 75
76Cyan 76Yellow 76Magenta 76Black
Modulul III
DINAMICA STATULUI ROMÂN MODERN
Fondat în a doua parte a secolului al XIX-lea, statul român mo-
dern urmeaz\ îndeaproape logica dezvolt\rii statelor Europei ves-
tice. }\rile Române sunt expuse ideologiei iluministe, ideile de
libertate, de dreptate [i de unitate p\trund adânc în con[tiin]a
politic\ româneasc\ a vremii. Unirea ]\rilor române [i formarea
unui stat puternic, care s\ cuprind\ în grani]ele sale majoritatea
românilor, a fost una dintre ideile-for]\ ale genera]iei pa[optiste [i
principalul obiectiv politic al celei de-a doua p\r]i a secolului XIX.
Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza (1859), recunoa[terea
interna]ional\ a noului stat [i formarea primului guvern al României
(1862) au fost primii pa[i întreprin[i în acest sens.
Ca [i în cazul Italiei, procesul de unificare teritorial\ s-a împletit
Stema Casei Regale de România cu efortul pentru ob]inerea independen]ei na]ionale. Având o isto-
rie de aproape cinci sute de ani, domina]ia otoman\ asupra }\rilor
Române a fost înl\turat\ în urma r\zboiului ruso-româno-turc din
1 1877–1878. Paralela pe care o putem face între evolu]ia procesu-
lui de constituire a statului-na]iune în cazul românilor, italienilor [i
„Milos cu cei obidi]i [i s\raci,
chiar [i cu cei ajun[i din vina lor în
cel al germanilor se opre[te aici. C\ci, în timp ce Germania [i Italia
s\r\cie, [regele] a exercitat o larg\ au intrat în cea de-a doua faz\ de evolu]ie a statului, cea expansio-
[i discret\ d\rnicie, dictat\ de spi- nist\, în cazul României ultima parte a secolului al XIX-lea [i înce-
ritul s\u profund religios [i nepofti- putul secolului XX sunt dedicate în continuare consolid\rii statale.
tor de recunoa[tere public\. Pe plan extern, înt\rirea pozi]iilor statului român se face prin
Muncitor neobosit, st\ruitor [i ie[irea din izolare [i aderarea la Tripla În]elegere. Mult mai laborios
foarte îndemânatic în treburile din va fi aspectul intern al acestui proces, care a implicat întemeierea
l\untru [i respectând cu sfin]enie
[i dezvoltarea institu]iilor fundamentale ale statului, ale sistemului
legea, într-o ]ar\ în care ea se cal-
c\ [i acum cu mare u[urin]\, hot\- politic pluripartid, precum [i punerea bazelor unei economii na]io-
rât [i viteaz în r\zboi, prev\z\tor [i nale solide. Din perspectiva intereselor na]ionale, România se pre-
econom între risipitori, bun între g\tea pentru des\vâr[irea procesului de unificare teritorial\. Eve-
r\i, darnic fa]\ de toate institu]iile nimentul s-a produs la sfâr[itul Primului R\zboi Mondial, atunci
]\rii – cum erau boierii [i voievozii când institu]ii reprezentative pentru românii din Basarabia,
cei vechi fa]\ de biserici [i spitale, Bucovina [i Transilvania au decis „unirea cu ]ara”, decizie validat\
[i cum nu mai sunt urma[ii lor de
de mari adun\ri populare. Anul 1918 devine astfel momentul în
azi –, supunându-se f\r\ s\ câr-
teasc\ feluritelor [i grelelor sarcini
care România încheie prima etap\ de evolu]ie a statului.
ale domniei, regele Carol a com- Primul R\zboiul Mondial [i marea criz\ economic\ a anilor
b\tut toat\ via]a sa, la sine [i la 1929–1933 au influen]at [i evolu]ia statului român. Dramele econo-
al]ii, egoismul [i individualismul mice [i sociale produse atât de r\zboi, cât [i de criza economic\ au
exagerat ce duce la anarhie, [i determinat o cre[tere semnificativ\ a rolului statului în economie [i în
ne-a ar\tat, prin pove]e în]elepte, via]a public\. Autoritarismul deciziilor politice luate de guvern atât în
dar mai cu seam\ prin pilda sa vie, timpul crizei, cât [i dup\ sfâr[itul acesteia a fost argumentul care, abil
ce cale trebuie s\ apuc\m, spre a
speculat, a condus spre pr\bu[irea regimului democratic din Româ-
a[eza pe temelii tot mai trainice
statul [i poporul românesc. nia în 1938. A[a cum s-a întâmplat în Europa [i în lume, anii ’30 au
De aceea ve[nic\ îi va fi pome- însemnat [i pentru România o perioad\ de ascensiune a for]elor
nirea.” politice de extrema dreapt\. Alternativa politic\ propus\ de Garda de
(Ioan Bogdan, Fier a adus nu numai o intensificare a dezbaterii politice, dar [i
Cuvânt de deschidere violen]a extrem\. Lideri carismatici încearc\ s\ conving\ [i poporul
despre regele Carol I [i român c\ solu]ia pentru toate neîmplinirile de pân\ atunci o reprezint\
înv\]\mântul public, 1914)
revenirea la valorile tradi]ionale [i înl\turarea elementului etnic str\in.
76 Statul [i politica
77Cyan 77Yellow 77Magenta 77Black
2
„România a fost [i este înc\ bolnav\ de na]ionalism.
Na]ionalismul a otr\vit toat\ cultura [i tot sufletul românesc. E cel mai teri-
bil cancer moral [i nu poate fi extirpat decât prin interven]ia chirurgului. (…)
Din pricina na]ionalismului – care e, de fapt, un fel de refulare [i de
impoten]\ intelectual\ – cultura româneasc\ nu a putut p\trunde în lumea
valorilor universale [i a r\mas o bolnav\ cultur\ local\. Problema «specifi-
cului etnic», pentru care s-a v\rsat atâta cerneal\ timp de atâtea zeci de ani,
a fost o nenorocire tot a[a de mare (…) ca alian]a militar\ cu Germania: a ACTIVITATE INDEPENDENT|
paralizat orice avânt, a împiedicat orice deschidere, (…) orice libertate, orice
via]\ a spiritului. (…) Studia]i cu aten]ie documentele
Desfiin]at\, ideea na]ional\ trebuie înlocuit\ cu cea de patrie, idee mai al\turate [i rezolva]i urm\toa-
bogat\, mai cald\, uman\, rodnic\. Românii trebuie s\ redevin\ din na]io- rele sarcini de lucru:
nali[ti, patrio]i. 1. Reconstitui]i imaginea regalit\]ii
(Eugen Ionescu, R\zboi cu toat\ lumea, Ed. Humanitas, 1992) în con[tiin]a public\ la sfâr[itul
secolului al XIX-lea.
2. Lucrând în grup [i rememorând
temele anterioare, identifica]i
argumentele pro [i cele contra
prezen]ei principelui/regelui
Carol pe tronul României. Apoi,
compara]i argumentele utilizate
cu evenimentele petrecute în
Manifesta]ie timpul domniei sale.
a G\rzii de Fier, 3. Organiza]i o dezbatere prin
întruchiparea care s\ v\ exprima]i propriile
na]ionalismului extrem puncte de vedere cu privire la
în România importan]a domniei lui Carol I
pentru formarea [i consolidarea
PRO MEMORIA! statului român.
z
4. Care aprecia]i c\ sunt eveni-
Perioada interbelic\ este dominat\ de confruntarea dintre democra]ia
mentele istoriei române[ti inter-
liberal\ tradi]ional\ [i contestatarii s\i care o privesc drept surs\ a
belice care îndrept\]esc opinia
tuturor relelor din societate.
lui Eugen Ionescu despre na]io-
z Marile crize economice [i militare pe care le-a traversat Europa se- nalism.
colului XX au condus, pe de o parte, la afirmarea unui rol mai activ al 5. Exist\ forme de na]ionalism [i în
statului în economie [i în societate. lumea contemporan\? Argu-
z Pe de alt\ parte, punerea în aplicare a marelui proiect al cre\rii unei menta]i-v\ r\spunsul. Dac\ da,
Europe unite a ap\rut ca solu]ia optim\, atât pentru dep\[irea pro- au acestea vreo leg\tur\ cu
blemelor interne ale continentului, cât [i pentru contracararea compe- problematica afirm\rii statelor
ti]iei economice într-o lume globalizat\. na]ionale?
Statul [i politica 77
78Cyan 78Yellow 78Magenta 78Black
Modulul III
România postbelic\
STALINIZAREA }|RII
Prima [edin]\ a guvernului La o analiz\ chiar superficial\, anii imediat postbelici prezint\
condus de dr. Petru Groza caracteristici inconfundabile – pe de o parte, este vizibil efortul
autorit\]ilor care s-au impus la 23 august 1944 de a reconstrui
1 vechea democra]ie, reiterând par]ial Constitu]ia din 1923, legali-
14 noiembrie 1944 zând pluralismul politic [i, implicit, drepturile [i libert\]ile cet\-
„Primesc numeroase reclama]ii: ]ene[ti, în vreme ce armata român\ participa la r\zboiul înc\
o delega]ie a petroli[tilor reclam\ c\
neîncheiat cu sacrificii de vie]i omene[ti [i cu cheltuieli materiale
ru[ii au ridicat aproape 2000 de
vagoane de materiale pentru front, enorme. Pe de alt\ parte, profitând de protec]ia trupelor sovietice
ceea ce va face s\ scad\ produc]ia. [i de restructurarea vie]ii politice democratice, PCR î[i m\re[te
(…) De[i guvernul actual e compus num\rul de membri [i dezvolt\ un discurs politic demagogic [i po-
din oameni politici, nimic nu am pulist, în care dreptatea social\ [i egalitatea se întâlneau frecvent.
realizat, fiindc\ membrii guvernului PCR devenea astfel campionul luptei pentru eliberarea imediat\ a
nu au în vedere decât politica [i
]\rii al\turi de Armata Ro[ie, iar din toamna aceluia[i an sus-
nicidecum gospod\ria statului (…)
Comuni[tii î[i urmeaz\ planul ]in\torul cel mai fervent al reformei agrare.
dictat de Moscova [i scot masele În problemele prezente [i viitoare ale României, PCR [i alia]ii
de muncitori la manifesta]ii. s\i, interesa]i de fapt de stalinizarea imediat\ a României, care
Mini[trii comuni[ti nici nu se intere- le-ar fi garantat exercitarea necondi]ionat\ a puterii, înfrunt\ pe
seaz\ de treburile departamentului fa]\ partidele „istorice”: PN} (al c\rui lider, Iuliu Maniu, se va afir-
lor, fiind ocupa]i cu întrunirile [i dis-
ma drept cel mai redutabil militant anticomunist al timpului) [i PNL.
cursurile incendiare ce trebuie s\
]in\ la aceste întruniri.” Armele b\t\liei sunt dintre cele mai diverse, din guvern la întruni-
(C. S\n\tescu, Jurnal, ed. 1993) rile de partid [i de aici în pres\, cu mari demonstra]ii de strad\ care
nu se vor sfâr[i decât dup\ abolirea monarhiei în decembrie 1947.
2 Drumul spre puterea executiv\ al PCR este jalonat de o con-
Gh. Gheorghiu-Dej vorbe[te la o junctur\ interna]ional\ favorizant\. La începutul anului 1945, victo-
[edin]\ FND (24 ianuarie 1945) ria Na]iunilor Unite a devenit inevitabil\. În aceast\ situa]ie, liderii
„De asemenea problema Tran- PCR au fost chema]i la Moscova, unde li s-a cerut s\ r\stoarne
silvaniei nu intereseaz\ doar pe guvernul R\descu – instalat dup\ cel condus de generalul
ardeleni, ci întreg poporul nostru. C. S\n\tescu –, în care, de altfel, erau reprezenta]i, [i s\ preia pu-
Pân\ acum Transilvania n-a revenit
complet României tocmai datorit\
terea. De[i conferin]a de la Ialta adopta „Declara]ia cu privire la
atitudinii politice a lui Maniu, cum ne Europa eliberat\”, Stalin a cerut imperativ ca regele Mihai s\-i
spun conven]ia de armisti]iu [i con- aduc\ la putere pe comuni[ti. Ac]iunea concertat\ a factorului
duc\torii Uniunii Sovietice. intern [i a presiunii externe a avut drept rezultat instalarea la 6 mar-
Atunci, de[i eliberat, de ce tie 1945 a unui nou guvern, net diferit de cel care ar fi putut rezul-
Ardealul nu este legat de România? ta din alegeri libere, un guvern „de larg\ concentrare democratic\”,
Din cauza acestei neîncrederi.
Dac\ vom merge pe linia democra-
condus de Petru Groza. Avocat [i proprietar care afi[ase în perioa-
tiz\rii ]\rii [i vom avea încrederea da interbelic\ convingeri na]ionaliste [i democrate, era [i liderul
celorlalte na]ionalit\]i, Transilvania unui minuscul partid ]\r\nesc, tocmai bun pentru a gira un cabinet
va reveni României.” în care comuni[tii aveau majoritatea, dar nu de]ineau func]ia de
(România. Via]a politic\ prim-ministru. Noile autorit\]i au preluat Transilvania de nord-vest
în documente, 1945, (în fapt eliberat\ de armata român\ înc\ din octombrie 1944) [i au
dup\ Istoria României în texte)
realizat reforma agrar\ promis\.
78 Statul [i politica
79Cyan 79Yellow 79Magenta 79Black
Modulul III
Opozi]ia sperase ca guvernul Petru Groza s\ nu fie recunoscut
de SUA [i Anglia [i, deci, odat\ ce i s-ar fi dovedit ilegitimitatea, 3
ascensiunea spre putere a comuni[tilor ar fi fost blocat\. Din 7 martie 1945
p\cate, „greva regal\”, actul de rezisten]\ al suveranului fa]\ de Planul în 10 puncte de comu-
cabinetul acceptat cu sila, a r\mas f\r\ consecin]e. nizare a României primit de la un
Conferin]a de la Moscova, din 16-23 noiembrie 1945, a definiti- emisar al Moscovei (…) prevede
vat planul Marilor Puteri înving\toare pentru România. Deciziile între altele:
adoptate acolo îi avantajau din nou pe comuni[ti, întrucât ordinea „B. Desfiin]area armatei în for-
ma ei actual\ [i crearea unei noi
fireasc\ a lucrurilor era inversat\ – în loc s\ organizeze imediat
armate din diviziile Tudor Vladimi-
alegeri [i s\ recunoasc\ guvernul constituit de majoritatea parla- rescu [i Avram Iancu, ca [i din to]i
mentar\, Groza [i mini[trii s\i primeau legitimarea cu condi]ia ofi]erii care activeaz\ acum pe te-
accept\rii câte unui ministru PNL [i PN}. Alegerile urmau a fi orga- ritoriul sovietic.
nizate la o dat\ convenabil\, stabilit\ în cele din urm\, dup\ multe D. Micile gospod\rii trebuie
tergivers\ri, pentru 19 noiembrie 1946. Guvernul a elaborat o nou\ desfiin]ate, pentru a-i lipsi pe ]\rani
lege electoral\ prin care sporea num\rul aleg\torilor, ad\ugându-le de p\mânt, de ma[ini [i de vite,
[i pe femei, [i desfiin]a Senatul, reconstruind Reprezentan]a spre a putea fi absorbi]i în sistemul
Na]ional\, în a[a fel încât s\-i fie întru totul supus\. colectivist.
E. Abdicarea regelui [i exilul
În perioada premerg\toare, comuni[tii au f\cut tot ceea ce le-a
familei regale
stat îns\ în putere pentru a-[i m\ri num\rul de voturi. Câteva con- G. Suprimarea partidelor isto-
stat\ri sunt de domeniul eviden]ei: PCR a câ[tigat în\untrul unei rice prin arestarea, uciderea [i
coali]ii unde nu a de]inut locul I, regele a deschis sesiunea r\pirea membrilor lor.
Parlamentului, oficializându-l, iar protestele SUA [i Angliei, care au J. Îndreptarea popula]iei rurale
denun]at alegerile ca fiind nereprezentative pentru voin]a poporu- spre industrie. Dezvoltarea între-
lui român, nu au avut niciun ecou. prinderilor industriale în România.”
Alegerile din noiembrie 1946 au dus la constituirea unui parla- (Dup\ Via]a politic\
ment în care majoritatea era favorabil\ comuni[tilor, încredin]ându-le în documente, 1945, ed. 1994)
practic [i puterea legislativ\.
4 ACTIVITATE INDEPENDENT|
Raport confiden]ial al Comitetului regional PCR Cluj 1. Parcurge]i documentul 1 [i pre-
despre alegerile parlamentare din regiunea Some[ ciza]i dac\ vi se pare adev\rat\
Pe baza rezultatelor reale cunoscute din jude], am putut restabili cu sau nu afirma]ia premierului refe-
exactitate foarte apropiat\ cifrele dup\ cum urmeaz\: ritoare la comuni[ti. Aduce]i argu-
Înscri[i – 117.704 mente pro [i contra opiniei sale.
Denumirea Cifra real\ % Cifra oficial\ % 2. Stabili]i o leg\tur\ între declara-
BPD 22.000 22,8 65.807 67,9
]iile lui Gh. Gheorghiu-Dej [i
(Dup\ condi]ia pus\ regelui referitoare
UPM 18.000 18,6 14.971 15,4
Strategii [i la retrocedarea Transilvaniei de
Maniu 50.000 51,6 10.766 11,1
politici electorale nord-vest. Ce obiective urm\rea
Br\tianu 2.500 2,5 1.146 1,2
în alegerile liderul comunist? De ce Stalin
Lupu 2.000 1,9 1.779 1,8
parlamentare
Cele 3 liste 1.708 1,7 1.708 1,7 s-a ar\tat dispus s\ ob]in\ de-
independente din 19.XI.1946,
semnarea guvernului Groza în
dispuse de noi în Istoria
schimbul acestui teritoriu?
Voturi anulate 706 0,9 776 0,9 României în texte)
3. Organiza]i-v\ pe 3 grupuri [i cer-
5 ceta]i documentele 4 [i 5. Stabili]i
care au fost adev\ratele partide
Blocul Partidelor Democratice (BPD), alian]\ electoral\ constituit\ de
câ[tig\toare [i de ce ele au fost
PCR, a câ[tigat urm\toarele mandate, dup\ statistica oficial\:
private de voturi. Preciza]i rapor-
Partidul Social Democrat 80 Partidul Comunist 61
Partidul Na]ional Liberal (Gh. T\t\rescu) 75 Partidul Na]ional Popular 25
tul de for]e din interiorul BPD [i
Frontul Plugarilor 70 Partidul Na]ional }\r\nesc 21 pozi]ia pe care se afl\ comuni[tii.
Motiva]i de ce ace[tia au preferat
(Dup\ St. Neagoe, Istoria politic\ a României în anii 1944–1947, 1966)
s\ cedeze întâietatea.
Statul [i politica 79
80Cyan 80Yellow 80Magenta 80Black
Modulul III
Semnarea, în februarie 1947, a tratatului de la Paris, în situa]ia
1 în care României nu i se recuno[tea beligeran]a, iar aceasta nu
„Ne-am prezentat a[adar la ora accepta s\ participe la lansarea Planului Marshall, a accelerat
prev\zut\ pentru întâlnirea lui Mihai schimbarea vechiului regim. Ultimele for]e rezistente au fost înde-
cu Groza la casa de la [osea. Cum p\rtate pe rând. Conduc\torii PN}, în frunte cu Iuliu Maniu, au fost
se anun]ase numai Groza, acesta a
acuza]i de tr\dare [i conspira]ie cu servicii secrete engleze sau
cerut [ambelanului s\ comunice
Regelui c\ este înso]it de mine, ca
americane pentru r\sturnarea guvernului Groza [i condamna]i la
reprezentant al poporului. (…) Mihai închisoare pe via]\. Clubul liberal a fost închis, iar la 6 noiembrie
a acceptat [i Groza a început o lun- au fost elimina]i din guvern membrii grup\rii T\t\rescu – tovar\[i
g\ discu]ie f\r\ a spune clar [i pre- de drum p\stra]i doar cât\ vreme aparen]ele unui guvern de
cis pentru ce venisem. Mihai asculta coali]ie trebuiau men]inute. Cu acestea, pluralismul politic era des-
încordat f\r\ s\ în]eleag\ ce vrea fiin]at, iar drumul spre instituirea partidului unic [i a dictaturii prole-
primul-ministru. Atunci am luat actul tariatului larg deschis. Mai r\mânea monarhia, lipsit\ practic de
de abdicare din mâna lui Groza [i orice putere, astfel c\ suveranul aproape exilat la Sinaia avea s\
am cerut lui Mihai s\-l citeasc\ [i
fie chemat la Bucure[ti [i silit s\ abdice pe 30 decembrie 1947.
s\-l semneze. Mihai ezita. (…)
Mi-a fost team\ c\ Mihai va
Odat\ încheiat\ distrugerea vechiului regim politic [i a princi-
solicita ajutor, c\ vom fi nevoi]i s\ palelor sale institu]ii, PCR a continuat sovietizarea României prin
intervenim cu for]a, ceea ce ar fi impunerea statului totalitar [i a controlului complet asupra societ\]ii.
fost un dezastru politic.” Proclamat\, cum s-a spus, în 45 de minute, de un Parlament aflat în
(Relatarea lui Gheorghiu-Dej, vacan]\ care a legitimat lovitura de stat din 30 decembrie, Republica
în „Dosarele istoriei”, 11/1997) Popular\ Român\ [i-a g\sit st\pânul în Partidul Muncitoresc
Român, n\scut din fuziunea PCR cu acea parte din PSD dispus\
2 s\-i recunoasc\ întâietatea. Constitu]iile din 1948 [i 1952 au dat pu-
„Am ajuns la casa din {oseaua tere de lege noului regim politic. Preocuparea principal\ a noilor
Kiseleff. (…) Groza cu un zâmbet autorit\]i a fost s\ reprime orice form\ de rezisten]\, motiv pentru
jovial a spus. «Am venit s\ discut\m care, cu sprijinul direct [i cu cadre aduse din URSS, a fost organizat\
despre un divor] amiabil.» «Despre în august 1948 „Direc]ia General\ a Securit\]ii Poporului”, în sarcina
ce divor] e vorba?» Atunci Groza c\reia „ap\rarea cuceririlor democratice”, adic\ a pozi]iilor câ[tigate
s-a încurcat într-un lung [ir de expli- în anii postbelici de comuni[ti, era principala îndatorire. În anul
ca]ii, c\ monarhia împiedic\ moder-
urm\tor, Securitatea se completa cu Direc]ia General\ a Mili]iei, care
nizarea. Abera]ii. Dac\ monarhia
n-ar fi respectat regulile democra]iei înlocuia Poli]ia [i Jandarmeria [i î[i constituia propriile trupe.
nici ei nu ar fi ajuns atât de u[or la Efectivele reunite ale tuturor acestor institu]ii implantate pretutindeni
mine. Apoi mi-a întins o hârtie. Am ne dau m\rimea for]ei represive atunci constituite: peste 4 000 de
protestat cu atât mai mult cu cât mi ofi]eri în Direc]iile na]ionale [i regionale ale Securit\]ii, 40 000 de
se cerea acordul pe loc. M-am mili]ieni [i peste 55 000 de ofi]eri [i solda]i trecu]i, cu artilerie [i tan-
retras în biroul meu [i acolo mi s-a curi, în trupele de securitate. Aceea[i misiune a primit-o [i justi]ia,
spus c\ firele telefoanelor fuseser\ întru totul subordonat\ autorit\]ii partidului [i a statului.
t\iate, c\ garda Palatului a fost ares-
Obiectivele economice ale noii puteri nu erau mai pu]in ambi-
tat\ [i c\ suntem ]inta unei trupe de
artilerie gata oricând s\ trag\.”
]ioase: se avea în vedere, în primul rând, transformarea vechii
(Mircea Ciobanu, Convorbiri cu economii de pia]\ într-o economie centralizat\, odat\ cu na]io-
Mihai I al României, 1997) nalizarea principalelor mijloace de produc]ie [i trecerea lor în pro-
prietatea statului. Coeren]a noii societ\]i cerea ca un proces
asem\n\tor s\ aib\ loc [i în agricultur\. Lumea rural\ era îns\
foarte diversificat\, iar ata[amentul ]\r\nimii fa]\ de p\mânt indes-
tructibil, ca atare comuni[tii [i-au ascuns cu grij\ inten]iile.
Declan[area cooperativiz\rii (la Plenara CC al PCR din 3–5 martie
1949) a însemnat îns\ de la început o ampl\ campanie represiv\
împotriva opozan]ilor.
Lideri ai PCR în prezidiul unei [edin]e (1948):
Gheorghiu-Dej în dreptul microfonului
80 Statul [i politica
81Cyan 81Yellow 81Magenta 81Black
Modulul III
Dincolo de obiectivele urm\rite asiduu, în vorbe, de propaganda
de stat – cre[terea nivelului de trai [i a bun\st\rii, economia centra- 3
lizat\ –, industrializarea [i cooperativizarea nu erau decât modalit\]i „În fond, misterele politice ale
de a controla toate resursele materiale [i umane, subordonându-le comunismului românesc de stat
autorit\]ii unice. Economia o dat\ subjugat\, r\mâneau societatea sunt sumare. Chiar f\r\ sprijinul
civil\, via]a intelectual\ [i cultura asupra c\rora urmau a se exercita arhivelor (…), faptele sunt cunos-
cute, de[i nu suficient cunoscute
presiuni pentru a fi controlate. Zeci de mii de oameni, între care
sau foarte populare: regimul comu-
majoritatea elitelor vechiului regim, au luat drumul închisorilor, au fost nist (…) a zdrobit [i anulat proprie-
deporta]i, au lucrat în regim de munc\ for]at\ sau au primit domicilii tatea privat\, a introdus arbitrarul
obligatorii. Pentru a cunoa[te cifra exact\ a celor care au suferit, tutu- politic [i lipsa de ap\rare ca principiu
ror acestora ar trebui s\ le ad\ug\m [i suma membrilor lor de fami- de baz\ al justi]iei (…), a încurajat [i
lie, cu to]ii lipsi]i de bunurile lor [i în primul rând de locuin]\. premiat oportunismul individual, a
Stalinizarea s-a extins [i în domeniul culturii, unde unicul criteriu fixat servitutea ca baz\ a ascensiu-
valoric acceptat era conformitatea ideologic\. Scoaterea din biblio- nii sociale, a statuat minciuna [i
teci a sute de autori acuza]i de „na]ionalism” sau „cosmopolitism”, denun]ul ca datorie patriotic\.”
eliminarea din expozi]ii a tuturor tablourilor sau sculpturilor socotite (Traian Ungureanu,
decadente [i interzicerea compozitorilor care nu înf\]i[au via]a Despre Securitate, România,
]ara „ca [i cum”, 2006)
nou\ a ]\rii a devenit o norm\ curent\. Disciplinele socio-umane –
filosofia, istoria sau sociologia – au fost desfigurate, oameni de
[tiin]\ unanim recunoscu]i fiind îndep\rta]i de la catedr\, unii din-
tre ei pierzându-[i chiar via]a dup\ ani grei de deten]ie.
Istoricul Gh. Br\tianu (fotografiat în închisoarea de la Sighet),
unul dintre cei ce au fost suprima]i în temni]ele comuniste
4
„În «Directiva despre munca cu agentura» se descrie în am\nunt pro-
cedeul de racolare a informatorilor de c\tre ofi]erii de securitate. (…)
Lucr\torul operativ care se ocup\ cu crearea re]elei de informatori fixeaz\
candidaturile în vederea recrut\rii, studiindu-le în mod am\nun]it [i complet.
El stabile[te urm\toarele: a) date biografice ale persoanei, leg\turi în pro-
duc]ie [i la domiciliu, b) date despre nivelul de preg\tire cultural\ [i politic\
[i despre p\rerile [i manifest\rile politice ale celui avizat, c) date despre
aptitudinile [i capabilitatea pentru munca informativ\ (inteligen]a, capaci-
tatea de a lega cuno[tin]e [i câ[tiga încrederea etc.), d) date despre p\r]ile
negative ale viitorului recrut (dec\dere moral\, p\l\vr\geal\ etc.), e) date ACTIVITATE INDEPENDENT|
despre activitatea lui criminal\ din trecut sau prezent. Dup\ studierea
am\nun]it\ a datelor se stabile[te (…) metoda de recrutare.” 1. Inventaria]i, dup\ documentul 3
(M. Oprea, O privire în interiorul aparatului de securitate, caracteristicile regimului comu-
în volumul De ce trebuie condamnat comunismul, 2006) nist. Alege]i una dintre ele [i dez-
volta]i-i con]inutul, dup\ amintiri
5 de istorie oral\, în 10-15 rânduri.
2. Pornind de la informa]iile cuprin-
Contribu]ia statului la subven]ionarea partidului comunist se în documentul 4, solu]iona]i
Anul Bugetul PMR Subven]ia Subven]ia urm\toarele sarcini de lucru:
(lei, la nivelul valoric de la bugetul de la bugetul a) Motiva]i preocuparea Securi-
al anilor respectivi) statului (lei) statului (%) t\]ii de a racola noi informatori.
1951 11.621.227.060 11.100.000.000 95,51 % b) Defini]i profilul moral al infor-
1955 585.434.000 496.934.000 84,88 % matorului, în func]ie de crite-
1956 748.619.500 589.732.000 78,77 % riile de selec]ie preconizate.
1960 804.309.500 601.220.000 74,75 % 3. Alc\tui]i un eseu de 1-2 pagini
1964 835.000.000 625.000.000 74,85 % despre rela]ia dintre stat [i
1965 887.400.000 609.000.000 68,63 % partidul comunist (PMR/PCR),
având în vedere [i datele statis-
(Dup\ Nicoleta Ionescu-Gur\, Nomenclatura CC al PMR, 2006) tice din documentul 5.
Statul [i politica 81
82Cyan 82Yellow 82Magenta 82Black
NA}IONAL-COMUNISMUL
{I REZISTEN}A ANTICOMUNIST|
În cele din urm\, unda de [oc a destaliniz\rii, prin care trebuie
s\ în]elegem doar condamnarea exceselor temutului lider de la
Kremlin [i nu abandonarea institu]iilor [i mecanismelor totalitare, a
ajuns [i la Bucure[ti. Noua situa]ie afectase deja imaginea mono-
litic\ a partidelor comuniste [i muncitore[ti, cele din Albania [i
China contestând-o vehement.
Problema lui Gheorghe Gheorghiu-Dej era s\ continue progra-
Afi[ propagandistic (1960) mul stalinist, ceea ce de altfel a [i decis Congresul al III-lea al PMR
în iunie 1960, îns\ într-o nou\ abordare tactic\. Anii grei ai deceniu-
1 lui trecut, care s\paser\ o pr\pastie de netrecut între partidul-stat
z Cenzura – actul oric\rei enti- [i popor, trebuiau uita]i, cum uitat\ trebuia s\ fie [i obedien]a
t\]i politice, religioase, militare sau des\vâr[it\ a liderilor comuni[ti fa]\ de Stalin [i modelul sovietic.
administrative de a condi]iona Pentru prima oar\ în anii ’60 a început s\ se vorbeasc\ de auto-
expunerea/ difuzarea de informa]ii, nomie, independen]\, neamestec în treburile interne, comunismul
opinii, idei (în sens mai larg, secre-
fiind asociat cu valorile na]ionale.
tul intelectual) pe care publicul are
dreptul s\ le cunoasc\, în func]ie La cap\tul unor negocieri care s-au purtat de la Bucure[ti la
de valorile pe care acesta în]elege Beijing [i de aici la Moscova, liderii PMR au dat publicit\]ii „Decla-
s\ le protejeze la un moment dat. ra]ia” din aprilie 1964, prin care se pronun]au împotriva hegemoniei
sovietice, pentru independen]\ [i egalitate, pentru neamestec [i
z Propaganda comunist\ a fost pentru cooperare în spiritul avantajului reciproc. Ca s\ arate c\ nu
una dintre cele mai sus]inute doc- sunt numai vorbe, autorit\]ile comuniste au eliberat mii de de]inu]i
trine de control [i dirijare a opiniei politici [i a fost ini]iat un vast program de reconsiderare a valorilor
publice. Dup\ ce personalitatea
devenea o a[a-numit\ tabula rasa
na]ionale, fiind readu[i în prim-plan mari oameni de cultur\ complet
cu ajutorul cenzurii, propaganda ignora]i pân\ atunci.
reconstruia, de fapt revaloriza fie- Relativa relaxare a represiunii, care a atras de partea comu-
care detaliu anterior distrus. Dac\ ni[tilor destule adeziuni, n-ar fi trebuit s\ induc\ în eroare pe nimeni.
la început propaganda viza doar În fond, nimic esen]ial nu s-a schimbat [i neschimbat va r\mâne în
ideologia comunist\, în timp ea a structura politic\ a sistemului, capitalul de simpatie astfel câ[tigat
dat înf\]i[are [i m\[tii carismatice fiind monopolizat ulterior de liderii comunismului autohton.
a liderului.
(Tiberiu Troncot\,
În prim\vara anului 1965, liderul regimului comunist de la
România comunist\. Bucure[ti, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a murit dup\ o scurt\ sufe-
Propagand\ [i cenzur\, 2006 ) rin]\ [i locul lui a fost luat de Nicolae Ceau[escu (n\scut în 1918).
Succesiunea a generat destule legende. Cert este c\ noul con-
z „Limba de lemn este de trei ori duc\tor al Partidului nu era agreat pentru aceast\ func]ie de pre-
necesar\. Mai întâi, ea constrânge decesorul s\u [i c\, în competi]ia astfel deschis\, noul prim-secre-
ideologia s\ se des\vâr[easc\ [i tar avea sus]inerea aparatului de partid – a nomenclaturii pe care
s\ devin\ putere. Apoi ea face
[i-o subordonase prin func]iile de]inute în anii anteriori.
aceast\ putere iminent\ societ\]ii:
linia definit\ este reluat\ de an-
Lipsit de un trecut cât de cât relevant [i, dup\ obiceiul comunist,
samblul cet\]enilor, care, în acela[i greu de v\zut pân\ atunci în spatele [efului, Ceau[escu s-a ar\tat
discurs, fac act de credin]\. În sfâr- înc\ de la început dornic s\-[i construiasc\ imaginea, transferând asu-
[it, puterea este exact propor]io- pra sa câ[tigurile dobândite în ultimii ani de Dej în planul popularit\]ii.
nal\ cu ortodoxia ideologic\ [i Punctul s\u de pornire l-a reprezentat Congresul al IX-lea al
ereticii poten]iali sunt neutraliza]i PCR, desf\[urat în vara anului 1965, într-un moment de stagnare
înainte de a-[i fi realizat opozi]ia.”
(pentru ]\rile socialiste europene) [i de disput\ între marile partide
(F. Thom, Limba de lemn, 1987)
comuniste.
82 Statul [i politica
83Cyan 83Yellow 83Magenta 83Black
Modulul III
~n acel moment, liderul de la Bucure[ti a ap\rut în ipostaza de
mare reformator, afirmând r\spicat independen]a (întemeiat\ îns\
tot pe industrializare [i resurse proprii), omogenizarea social\ [i
etnic\ a na]iunii, neamestecul în treburile interne [i deci neutrali-
tatea activ\ în marile dispute ideologice, unitate de monolit în jurul
Partidului [i al secretarului s\u general (func]ie care o înlocuia pe
aceea de prim-secretar, oricum mai restrictiv\), iar în anii care au
urmat gesturile de insubordonare fa]\ de cerin]ele Moscovei au
fost înso]ite de o larg\ deschidere spre Occident.
La toate acestea s-a ad\ugat [i o important\ relaxare în via]a
cultural\, unde dogmele „realismului socialist” au fost pentru
Charles de Gaulle
moment abandonate, modelele occidentale au reintrat în aten]ie la Universitatea din Bucure[ti (1968)
prin nenum\rate traduceri de opere fundamentale [i contacte
repetate în domeniul [tiin]ific [i artistic. Via]a de fiecare zi s-a 2
schimbat, traiul la limita mijloacelor de subzisten]\ fiind înlocuit „— L-a]i propus înaintea mor]ii
treptat cu o via]\ ceva mai decent\, în care a devenit posibil\ lui Dej sau dup\ aceea?
cump\rarea unui apartament sau a unui autoturism, mobilarea — Ion Gheorghe Maurer, nr. 2
casei sau petrecerea unei vacan]e în ]ar\ sau în str\in\tate. în partid, la acea dat\: Dup\ ce a
murit Dej.
Bucure[ti a devenit un spa]iu frecventat de liderii lumii: de la
— Nu a obiectat nimeni?
pre[edintele Fran]ei, Charles de Gaulle, la pre[edin]ii americani — N-a spus nimeni nimic.
Nixon [i Ford, iar Ceau[escu a beneficiat de vizite la cel mai înalt — De ce? Pentru c\ b\nuiau c\
nivel în SUA [i Europa occidental\. Dej î[i d\duse acordul, pentru c\ îl
La o privire mai atent\ asupra lucrurilor se putea îns\ constata pre]uiau pe Ceau[escu sau pentru
c\ toate aceste schimb\ri nu anulau controlul partidului asupra c\ a[a era obiceiul?
— Cred c\ au t\cut pentru c\
societ\]ii [i nu anun]au pluralismul [i democra]ia. Avea s\ fie o
a[a era obiceiul. {i acolo, crezând
scurt\ deschidere, urmat\ aproape imediat de reîntoarcerea la probabil c\ înainte s-a c\zut de
vechile practici. De altfel, înc\ în anii s\i cei mai fa[ti, corespun- acord, s-au uitat unii la al]ii, au t\cut
zând cu invazia Cehoslovaciei de c\tre trupele Tratatului de la [i au votat «pentru».”
Var[ovia, Ceau[escu se pronun]ase doar împotriva dreptului (L. Betea, Maurer
URSS de a-[i subordona toate statele din sistem. Nici socialismul [i lumea de ieri, 2005)
democratic [i nici înlocuirea economiei centralizate cu economia
de pia]\ nu s-au bucurat de sus]inere din partea sa. ACTIVITATE INDEPENDENT|
1. Stabili]i rela]ia dintre cenzur\ [i
propagand\. Numi]i cel pu]in un
3 intelectual de anvergur\ care a
„De la predecesorul s\u, Gheorghiu-Dej, Ceau[escu mo[tenise o sfidat propaganda de partid [i
economie dinamic\, un început de consens na]ional [i un prestigiu inter- cel pu]in unul care a slujit-o.
na]ional în cre[tere. 2. Preciza]i, dup\ documentul 2,
Ceau[escu mo[tenise [i capitalul politic al lui Gheorghiu-Dej, acumulat cât\ legitimitate a avut ale-
în timpul conflictului cu Hru[ciov. Mai mult, spre deosebire de predecesorul gerea lui N. Ceau[escu. Alc\-
s\u, el nu fusese implicat în epur\rile staliniste de la începutul anilor ’50. tui]i un comentariu de 10-15
Prin urmare a putut simula o destalinizare lipsit\ de convingere f\r\ teama rânduri despre legitimitate în
de a-[i submina propria pozi]ie în partid. totalitarism [i în democra]ie.
~n timpul primei etape a conducerii sale (1965–1971) a încercat s\ rea- 3. Evalua]i, dup\ documentul 3,
lizeze o sintez\ original\ între desatelizare [i destalinizare. Pentru a avea mo[tenirea lui Gh. Gheorghiu-
garan]ia succesului acestei întreprinderi, el a cerut [i a primit sprijinul total Dej. Stabili]i ce l-a determinat
al e[alonului al doilea al aparatului de partid, un segment social ce aspira pe succesorul s\u s\ sinte-
s\ le ia locul celor asocia]i cu Gheorghiu-Dej.” tizeze desatelizarea (de Mos-
(Vladimir Tism\neanu, Stalinism pentru eternitate, 2005) cova) cu destalinizarea.
Statul [i politica 83
84Cyan 84Yellow 84Magenta 84Black
84 Statul [i politica
85Cyan 85Yellow 85Magenta 85Black
Modulul III
Chiar dac\ func]ionase înc\ din primii ani ai „epocii Ceau[escu”,
propor]iile cultului persoanei sale au crescut odat\ cu trecerea tim-
pului, în complet\ contradic]ie cu starea ]\rii [i a locuitorilor ei [i cu
rolul politic real pe care Ceau[escu îl mai juca în lume în anii ’80.
În primii ani de dup\ c\derea regimului comunist a fost acredi-
tat\ ideea potrivit c\reia orice rezisten]\ activ\ dinl\untrul sau
dinafara sistemului ar fi fost imediat descurajat\ de o for]\ repre-
siv\ f\r\ egal. Spre deosebire de situa]ia din alte ]\ri socialiste
europene, cultul personalit\]ii a împiedicat dezbaterea politic\ vizi-
bil\ public la nivelul conducerii de partid, de regul\ comunicatele
oficiale ale conducerii PCR, redactate în bine [tiuta „limb\ de lemn”
a regimului, consacrând unitatea monolitic\ în jurul lui Ceau[escu.
Dup\ 1990, reconstituiri laborioase au readus în memorie N. Ceau[escu dând explica]ii
destule fapte semnificative pân\ atunci ignorate. Astfel, orgoliul lui minerilor-grevi[ti din Lupeni (1977),
o fotografie-document
Ceau[escu a fost serios zdruncinat la Lupeni, în 1977, [i la Bra[ov, din arhivele Securit\]ii
pe 15 noiembrie 1987, în ziua alegerilor pentru desemnarea autori- („Dosarele istoriei”, nr. 11, 2003)
t\]ilor locale, când câteva sute de muncitori de la uzinele „Steagul
ro[u” [i „Tractorul” au organizat o demonstra]ie împotriva reducerilor 3
salariale determinate de o norm\ de produc]ie imposibil de îndepli- „Trebuie s\ facem totul pentru
nit. S-au auzit atunci lozinci anti-ceau[iste, iar portretele secretarului p\strarea spiritului revolu]ionar,
general al partidului au fost aruncate din sediul jude]ean al PCR [i pentru ca partidul s\ r\mân\ ve[-
distruse. nic tân\r, receptiv la tot ceea ce
Diziden]a unor intelectuali a fost motivat\ de felul în care regimul este nou! S\ îmbog\]im teoria [i
comunist în]elegea s\ trateze drepturile omului. Izolarea cultural\, practica revolu]ionar\ cu toate con-
cluziile luptei de pân\ acum. Este
suprimarea oric\ror contacte în afar\, tergivers\rile nesfâr[ite pen-
necesar s\ dezvolt\m tot mai pu-
tru ob]inerea unei vize [i, în primul rând, controlul strict al opiniilor ternic democra]ia în activitatea [i
critice, într-o ]ar\ în care totul se degrada, au constituit destule via]a partidului, ca o expresie a de-
motive de nemul]umire. În timp, acestea au generat subiecte pentru mocra]iei muncitore[ti revolu]io-
scrisori sau memorii adresate posturilor de radio sau oficialit\]ilor nare a societ\]ii noastre.”
occidentale, pentru interviuri în publica]ii de mare tiraj din vest sau (N. Ceau[escu,
pentru r\spândirea de manifeste. Cuvântare la 65 de ani de la
înfiin]area PCR, 8 mai 1986)
ACTIVITATE INDEPENDENT|
4
„Trebuie pus cu putere în eviden]\ faptul c\ libertatea individual\ se poate 1. Compara]i imaginea copiilor [i a
realiza numai în cadrul libert\]ii colective, generale, c\ orice încercare de a celor doi tineri, a[a cum reies din
opune libertatea personal\ celei generale este gre[it\, d\un\toare.” documentele 1 [i 2, cu imaginea
(Din Programul Partidului Comunist …, 1975) lor real\, stabilit\ de surse de
istorie oral\ descoperite de voi.
2. Referitor la documentele 3 [i 4,
explica]i de ce ambele texte
5 încep cu trebuie. Încerca]i s\
„{i ceea ce a visat Eminescu – a visat [i realizeaz\ Pre[edintele rezuma]i într-un alt limbaj con-
României, tovar\[ul Nicolae Ceau[escu, într-o continuitate de mari destine ]inutul lor principal.
[i legi ale devenirii noastre. Cele dou\ genii se întâlnesc în aceast\ capa- 3. Citi]i cu aten]ie documentul 5.
citate de a construi – Eminescu în aria infinit\ a poeziei, a culturii, tovar\[ul Ce-l apropie, potrivit autorului
Nicolae Ceau[escu în spa]iul prometeic al gândirii politice, al construc]iei [i acestui text, pe Ceau[escu de
transform\rii României.” Eminescu? Stabili]i ce motive au
(Transf\g\r\[anul sufletului nostru, 1979, determinat transformarea isto-
dup\ Explor\ri în comunismul românesc, vol. I, 2004) riei într-o surs\ de legitimare a
totalitarismului ceau[ist.
Statul [i politica 85
86Cyan 86Yellow 86Magenta 86Black
86 Statul [i politica
87Cyan 87Yellow 87Magenta 87Black
Statul [i politica 87
88Cyan 88Yellow 88Magenta 88Black
pa]iul românesc
între diploma]ie [i conflict
pân\ la începuturile modernit\]ii
}|RILE ROMÂNE ÎNTRE IMPERIUL OTOMAN
Vintil\ F\c\ianu, Lupta de la Posada,
o interpretare modern\ a miniaturilor {I MARILE PUTERI CATOLICE VECINE
din Cronica pictat\ de la Viena
Spa]iul românesc reprezint\ aria teritorial\ locuit\ în majoritate
1 de români [i care s-a configurat sub aspect politic din secolul al
„R\zboiul cu otomanii antrena X-lea pân\ la apari]ia statelor medievale extracarpatice. Dincolo de
distrugeri considerabile [i mari cos- munte, înc\ „ducatele” men]ionate de Anonymus trasau contururile
turi umane [i materiale [i nu putea fi
Transilvaniei (unde conducea Gelu [i mai apoi Gyla), Banatului (lui
sus]inut pe termen mai lung f\r\
asigurarea coeziunii social-politice Ahtum, anterior al lui Glad) [i Cri[anei (de unde î[i tr\gea puterea
interne. Dac\ aceast\ confruntare Menumorut). Ultimele dou\, împreun\ cu Maramure[ul, au f\cut
era lipsit\ de rezultate decisive erau parte din regatul maghiar, cel dintâi p\strându-[i autonomia chiar
generate inevitabil tensiuni interne. dac\ voievodul era un vasal al coroanei, recrutat dintre nobilii din
Una dintre c\ile prin care aseme- afara provinciei.
nea tensiuni puteau fi diminuate sau
m\car împiedicate s\ se manifeste De altfel, în secolul al XIV-lea, aceea[i autoritate era prezent\ la
cu toat\ puterea a fost ideologiza- sud [i la r\s\rit de Carpa]i, constituirea statului românesc la Curtea
rea cre[tin\ a r\zboiului antioto- de Arge[ [i Câmpulung, iar ulterior la Baia f\cându-se printr-o vi-
man. Exist\ astfel clare indicii de guroas\ desprindere de o suzeranitate care nu mai era acceptat\
exaltare a sensului cre[tin al luptei (la Posada, în 1330 pentru }ara Româneasc\, [i dup\ 1359, prin
antiotomane.”
(Bogdan Murgescu,
al doilea desc\lec\tor, Bogdan, în Moldova).
Istorie româneasc\ – Configura]ia vecin\t\]ilor lor era deja fixat\: dou\ puteri catolice
istorie universal\, 1994) la vest [i la nord – regatele maghiar [i polonez –, la sud, peste
Dun\re, dou\ state slave, mo[tenitoarele Bizan]ului, ele însele cu
mari veleit\]i imperiale – Serbia [i Bulgaria –, iar spre r\s\rit t\tarii,
Competen]e specifice modulului for]a imprevizibil\ care n\v\lise asupra Europei la jum\tatea se-
RELA}IILE INTERNA}IONALE colului al XIII-lea. Dup\ 1354, o alt\ putere amenin]\toare se apro-
pia de Dun\re. Porni]i din Asia Central\, turcii osmanlâi (dup\
*2.1. Construirea unor demersuri de
tip analitic cu privire la situa]ii [i con-
numele c\peteniei lor Osman), care î[i constituiser\ un stat [i o
texte economice, sociale, politice, cul- putere armat\ a c\rei ra]iune de existen]\ era expansiunea, m\tu-
turale. rau din cale [ubredele alc\tuiri balcanice, Bizan]ul, acum umbra
2.3. Descoperirea constantelor în imperiului de alt\ dat\, [i ce mai r\m\sese din marele ]arat bulgar,
derularea fenomenelor istorice studiate. [i ajungeau la malurile Dun\rii.
**2.4. Compararea [i evaluarea unor A[ezate în mod fundamental pe apartenen]a la cre[tin\tate,
argumente diferite în vederea formul\rii raporturile interna]ionale ale }\rilor Române în primele dou\ se-
unor judec\]i proprii. cole ale statalit\]ii n-au putut ignora ierarhia feudal\, lumea c\reia
*4.3. Analizarea punctelor de vedere îi apar]ineau fiind gândit\ ca un întreg în centrul c\ruia se g\seau
similare, opuse [i complementare în le-
puterile imperiale, urma[e ale Romei, regatele [i abia pe a treia
g\tur\ cu fenomenele istorice studiate.
treapt\ voievodatele.
88 Rela]iile interna]ionale
89Cyan 89Yellow 89Magenta 89Black
Rela]iile interna]ionale 89
90Cyan 90Yellow 90Magenta 90Black
RELA}IILE ROMÂNO-OTOMANE
ÎN SECOLUL AL XV-LEA
Raporturile româno-otomane reprezint\ capitolul cel mai semni-
ficativ al politicii externe a }\rilor Române, atât prin durat\, cât [i prin
complexitate [i consecin]e. Istoriografia ultimelor dou\ secole s-a
aplecat cu prec\dere asupra marilor figuri ale rezisten]ei antioto-
mane. Este îns\ de observat c\ niciunul dintre ace[tia nu a luptat tot
Gh. Adoc, Omagiu lui {tefan cel Mare
timpul domniei cu o[tile sultanului (ar fi fost [i imposibil, date fiind
resursele limitate ale }\rilor Române, dar [i ale alia]ilor lor poten]iali)
1 [i c\ de multe ori în]elegerile reciproc acceptate au precedat [i au
„Secolul al XVI-lea este unul de
urmat conflictului militar. Într-o domnie lung\ de 47 de ani cât s-a aflat
turnur\ în istoria european\, care a în fruntea Moldovei, {tefan a pl\tit tribut în primii 15 ani. Într-o con-
înregistrat efectele revolu]iei atlan- junctur\ pe care a considerat-o favorabil\ a refuzat îndeplinirea
tice [i deopotriv\ ale suprema]iei obliga]iilor financiare fa]\ de Poart\, s-a luptat la Vaslui [i a câ[tigat;
otomane. (…) Noua dinamic\ conti- a pierdut îns\ la R\zboieni în fa]a o[tilor sultanului. {i-a p\strat tronul,
nental\ a cuprins în sfera ei [i pentru c\ cet\]ile sale au rezistat. Dup\ o scurt\ perioad\ de acalmie,
}\rile Române care înregistreaz\ Baiazid al II-lea a reluat ofensiva împotriva Moldovei, reu[ind s\
toate seismele provocate de feno- cucereasc\ Chilia [i Cetatea Alb\, cet\]ile de la Nistru [i gurile
menele civiliza]iei moderne. Ele
Dun\rii. Prejudiciat\ era nu numai Moldova, dar [i Polonia, care ast-
sunt antrenate în vârtejul confrun-
t\rilor politice dintre puterile com- fel putea fi mai u[or atacat\. În consecin]\, regele Cazimir al IV-lea
petitoare, monarhia habsburgic\, s-a al\turat puterilor antiotomane, dar lipsa mijloacelor l-a determinat
Imperiul Otoman [i Polonia (…). [i pe el [i pe urma[ii s\i s\ abandoneze proiectul recuceririi cet\]ilor
În aceste împrejur\ri, (…) prin- pierdute. În anii 1486 sau 1489, dup\ negocieri, {tefan s-a recunos-
cipatele ofer\ proprii r\spunsuri la cut vasal al Por]ii [i a acceptat din nou plata tributului. De[i a r\mas
noile probleme survenite în urma pân\ la sfâr[itul domniei (2 iulie 1504) consecvent politicii sale
transform\rii centrului Ungariei în antiotomane, a reînnoit în]elegerile cu Poarta, Moldova fiind cuprins\
pa[alâc. A[a se explic\ [i aderarea (de fapt, al\turi de }ara Româneasc\) în tratatul ungaro-turc din 1503
la alian]a cre[tin\ antiotoman\ [i
(cu obliga]ia de a acoperi tributul [i alte servicii).
dialogul cu Sfântul Scaun, aflat la
rându-i în ofensiv\ spre R\s\rit.” Aceast\ discu]ie l\mure[te [i motivele pentru care Imperiul
(Istoria României, 1998) Otoman nu a transformat în pa[alâcuri }\rile Române. În urm\ cu
mai bine de 50 de ani, profesorul P.P. Panaitescu a lansat o teorie
2 în general acceptat\. Valahia [i Moldova nu s-au aflat pe calea
regal\ a înaint\rii trupelor sultanului spre Europa Central\, un drum
Dup\ opinia lui A Verancics, se-
cretarul lui Ioan Zapolya (1530), sul- ce pleca de la Adrianopol spre Sofia, Ni[, Belgrad [i Viena, teritori-
tanul Soliman a recunoscut însem- ile din preajm\ fiind de regul\ integrate. Este notoriu c\ cel pu]in în
n\tatea strategic\ [i militar\ a dou\ rânduri, dup\ domnia lui Neagoe Basarab (1522) [i în vremea
Transilvaniei [i a renun]at în mod voit campaniei antiotomane a lui Mihai Viteazul (1595), }ara Româ-
la ocuparea sa „ca nu cumva, când neasc\ s-a aflat foarte aproape de acest statut. Nu putem ignora
ar încerca el s\ ocupe Transilvania nici faptul c\ Valahia a pl\tit tribut din vremea lui Mircea cel B\trân
sau }ara Româneasc\ sau Moldova, sau a primilor s\i urma[i, dup\ 1415, iar Moldova din timpul lui
aceste ]\ri s\ se uneasc\ [i s\ se
Petru Aron, în 1456. Nu este mai pu]in adev\rat c\ ostilit\]ile ro-
apere în parte prin curse, în parte prin
for]\, deoarece sunt bine ap\rate de
mâno-otomane au început cu refuzul declarat al domnitorilor no[tri
mun]i abrup]i, de p\duri, (…) cu o de a acoperi obliga]ia de a pl\ti tribut, dublat de con[tiin]a c\ rezis-
cavalerie uimitor de numeroas\ [i o ten]a, chiar [i împotriva unui du[man atât de puternic, este posibil\.
armat\ ]\r\neasc\ atât de priceput\ 7 campanii conduse de sultani (3 asupra Valahiei, 3 asupra }\rii
[i atât de dârz\ în atacarea du[ma- Române[ti [i una împotriva Transilvaniei) s-au succedat în secolele
nului în asemenea locuri grele.” XIV-XVI [i, în pofida rezultatelor lor, de cele mai multe ori favorabile
(C\l\tori str\ini, vol. I, 1968) otomanilor, situa]ia de fapt, de ]\ri tributare, nu a fost schimbat\.
90 Rela]iile interna]ionale
91Cyan 91Yellow 91Magenta 91Black
3
„Înaintea acestora nimic s\ nu ar\ta]i, nici scule, nici haine, nici boiarii t\i
s\ nu se împodobeasc\ înaintea lor, ci s\ te ar\]i [i s\ te faci înaintea lor
s\rac [i lipsit [i nici într-unele s\ nu te f\le[ti. Ci, când vor veni de la dân[ii
soli mari [i vei gândi s\ trimi]i înaintea lor [i s\ le faci cinste, f\le-o numai
cu bucate [i cu b\utur\, iar alt\ cinste sau avu]ie s\ nu ar\]i înaintea lor, (…)
s\ nu le ar\]i avu]ia ta, ci înc\ mai vârtos s\ o ascunzi de dân[ii. {i pân\ ai
avere în mâinile tale, tot le d\, c\ toat\ în]elepciunea lor este avu]ia. {i când
vin la voi, s\-i p\zi]i cu bucate [i cu b\utur\ dar destul [i cu cuvinte bune.
Iar nu cu cuvinte de tain\ [i cu vorbe care sunt ascunse, ci cu vorbe proaste,
c\ eu cât am socotit, a[a am aflat s\ fie mai bine.”
(Înv\]\turile lui Neagoe Basarab c\tre fiul s\u Teodosie, 1520)
4
Boierii munteni se adreseaz\ boierilor din Moldova (5 septembrie 1599)
Dup\ ce le spun c\ Mihai Vod\ a luat în urm\ cu câteva zile steag de la Neagoe Basarab [i familia sa,
sultan [i c\ turcii „tot cu în[el\ciune vor s\ fac\” [i c\ din nou e primejdie tablou votiv din biserica episcopal\
s\-i calce [i s\ pun\ un turc drept domn, boierii adreseaz\ o rug\minte: de la Curtea de Arge[
„Ci acum iar v\ rug\m [i v\ cerem s\ ruga]i pe domnul vostru, pe Ieremia,
s\ nu ne lase s\ pierim. S\ se roage prealuminatului craiului le[esc, c\ 5
în]elegem cum s-a milostivit de au scos }ara Moldovei din mâna t\tarilor. Cu Mihai refuz\ s\ lase Ardealul
aceea ne rug\m [i noi s\ fac\ poman\ [i s\ fim [i noi sub aripile luminatu- împ\ratului Rudolf al II-lea (1600)
lui, m\riei sale, craiul le[esc, c\ci ne-am s\turat de m\ria sa Mihai Vod\, c\
ne m\nânc\ [i ne-a mâncat cu totul. „Eu am luat Ardealul riscân-
{i cum ve]i face, nevoi]i s\ face]i curând, ca s\ poat\ ie[i acest tiran din du-mi pentru aceasta trupul [i
mijloc, c\ci de-ar ie[i el toat\ lumea ar fi în pace, numai acum pentru Mihai via]a. Eu am n\d\jduit c\ M\ria Sa
Vod\ se fac toate vr\jbile.” împ\ratul roman îmi va da confir-
(Istoria României în texte) marea. Îns\ el vrea s\ m\ alunge
din Ardeal. Eu l-am slujit nu cu
team\, ci din dragostea ce o am
ACTIVITATE INDEPENDENT| fa]\ de cre[tin\tate. (…) Împ\ratul
roman îmi trimite drept cinstire trei
1. Citi]i cu aten]ie documentul 1 [i r\spunde]i la urm\toarele întreb\ri: coli de hârtie pline de venin, ru[ine
a) Care sunt puterile competitoare în lupta pentru domina]ia în sud-estul [i batjocur\. Voi trimite pretutindeni
continentului în secolul XVI? b) Care sunt r\spunsurile pe care le caut\ aceast\ scrisoare a Majest\]ii sale,
principatele dup\ transformarea Ungariei Centrale în pa[alâc? ca s\ vad\ toat\ lumea b\taia de
2. Motiva]i afirma]ia subliniat\ în documentul 3. Stabili]i cel pu]in dou\ joc [i nerecuno[tin]a.”
situa]ii în care statutul }\rilor Române a depins decisiv de concesii (Istoria României în texte)
materiale [i teritoriale acceptate.
3. Vi se pare întemeiat\ temerea autorit\]ilor otomane, a[a cum apare în
documentul 2? Cum a func]ionat rela]ia între cele trei ]\ri în plan politic
înainte de 1541? Formula]i un r\spuns [i motiva]i-l într-o expunere oral\.
4. În zilele în care Mihai Viteazul preg\tea campania din Transilvania, un grup
de mari boieri, în frunte cu mitropolitul, se adreseaz\, prin intermediari,
regelui polon cu propunerile prezentate în documentul 4. Considera]i c\:
a) a fost un act de tr\dare; b) a fost un aranjament tactic al lui Mihai menit
a convinge autorit\]ile poloneze c\ for]a sa e neînsemnat\, spre a-i facilita
victoria de la {elimb\r; c) a fost o dovad\ c\, într-un moment complicat [i
care se putea termina în orice fel, boierii au vrut s\ se asigure din toate
p\r]ile. Alege]i r\spunsul care vi se pare corect. Considera]i c\ în situa]ii de
criz\ politic\, clasa conduc\toare trebuie s\-[i urmeze necondi]ionat liderul
sau c\ este de preferat s\ aib\ la dispozi]ie un evantai larg de alternative?
5. Citi]i documentul 5. Alc\tui]i portretul voievodului, insistând, din perspec-
tiva secolului în care tr\im, asupra unui punct forte [i a unui punct slab. Gh. Adoc, Voievodul Unirii
Rela]iile interna]ionale 91
92Cyan 92Yellow 92Magenta 92Black
Modulul IV
92 Rela]iile interna]ionale
93Cyan 93Yellow 93Magenta 93Black
Rela]iile interna]ionale 93
94Cyan 94Yellow 94Magenta 94Black
Modulul IV
94 Rela]iile interna]ionale
95Cyan 95Yellow 95Magenta 95Black
Rela]iile interna]ionale 95
96Cyan 96Yellow 96Magenta 96Black
Modulul IV
{i în Imperiul Habsburgic s-a desf\[urat câte o revolu]ie în
1 fiecare provincie româneasc\ (în Banat, în Transilvania sau în
Între 7-17 octombrie 1860, prin- Bucovina), în general dirijate de imperativul afirm\rii na]ionale, dar
cipele Al. Ioan Cuza a f\cut o vizit\ [i aici, precum [i în Principate, unitatea româneasc\ a întâmpinat
sultanului, Abdul Mejid (1839-1861). multe dificult\]i, ca [i aceea dintre na]iunile oprimate (români [i
Dimitrie Bolintineanu care a descris
maghiari), astfel c\, în cele din urm\, Habsburgii [i Romanovii
c\l\toria face urm\toarele aprecieri:
„Vizita M\riei sale, de[i subordo-
[i-au impus autoritatea. Absolutismul reînnoit se întoarce în
nat\ voin]ei Europei, are alura unei Transilvania, ca [i hulitul regim regulamentar în Principate.
întrevederi a doi suverani, dintre Intrate mai cu seam\ sub aspect economic în sfera de influen]\ a
care cel mai interesat în chestiune Occidentului (o dat\ cu liberalizarea comer]ului ca urmare a Trata-
este Împ\ratul otomanilor. Niciodat\ tului de la Adrianopole), r\zboiul Crimeii a a[ezat }\rile Române sub
în cazuri de acestea, Poarta nu a o nou\ influen]\ politic\ [i a impus o structur\ a alian]elor pentru o
exprimat atâta dorin]\ de a vedea durat\ mai lung\ a istoriei. Victoria Imperiului Otoman (aliat cu Anglia
un domn român în capitala Turciei,
niciodat\ nu a oferit mai multe
[i Fran]a) [i înfrângerea Rusiei au creat o situa]ie nou\. Diploma]ia
onoruri ale[ilor românilor, îns\ nicio- de la Paris a reactivat „chestiunea româneasc\”, întrucât un stat latin
dat\ un domn nu a ar\tat mai mult\ tampon la gurile Dun\rii [i la Marea Neagr\ ar fi z\g\zuit Rusia în
demnitate, mândrie na]ional\ [i mai expansiunea ei spre vest, n-ar fi deranjat prea tare Poarta (formula
pu]in\ grab\ de a face aceast\ aleas\ oferea doar unirea legislativ\, oricum în vigoare [i în vremea
vizit\ impus\ de tratate.” Regulamentelor Organice) [i ar fi dat câ[tig de cauz\ boierimii libe-
(D. Bolintineanu, rale, animatoarea „partidelor na]ionale” în disputa cu sus]in\torii
C\l\toria domnitorului
Principatelor Unite la
vechiului regim. În plus, înlocuirea protectoratului rusesc cu garan]ia
Constantinopol, 1860) colectiv\ a Marilor Puteri deschidea un dialog politic care nu putea fi
decât în interesul Principatelor.
2 Victoria Fran]ei asupra Austriei (1859), care consolida hegemonia
lui Napoleon al III-lea asupra continentului, dar [i reac]ia foarte vigu-
~nainte de a primi scrisoarea
roas\ a lui Cuza a convins Marile Puteri c\ Principatele sunt suficient
marelui vizir Fuad-Pa[a, Cuza
scrisese unui alt `nalt oficial oto- de mature ca s\-[i asume unirea deplin\ [i le-au acordat-o.
man, explicându-i de ce a fost ne- Ulterior, primii ani ai lui Carol I, domina]i de instabilitatea politic\
voie s\ secularizeze averile mâ- [i chiar de o „criz\ dinastic\”, tr\deaz\ chiar o anumit\ izolare a
n\stire[ti [i la sfâr[it ad\ugase României. Reticent fa]\ de elitele politice autohtone, noul principe
aceste cuvinte care rezumau situa- coresponda frecvent cu tat\l s\u aflat la Sigmaringen, de la care
]ia: „~n aceast\ chestiune, Alte]\, primea principalele îndrum\ri.
eu nu sunt principele românilor, eu
În cele din urm\ va în]elege c\, de fapt, credibilizarea sa era
sunt România `ns\[i.”
(C. C. Giurescu, strâns legat\ de dobândirea independen]ei ]\rii.
Via]a [i epoca lui Cuza-Vod\, 1966) Dar „Declara]ia de independen]\” (9 mai 1877) a fost întâm-
pinat\ cu r\ceal\ sau chiar indiferen]\ în Europa, iar Rusia, care
semnase o conven]ie militar\ pentru ca trupele ei s\ ajung\ de pe
teritoriul nostru în Balcani, se ferea s\ accepte orice form\ de
cooperare. Avea s-o impun\, în cele din urm\, impasul la care s-a
ajuns în luptele de dincolo de Dun\re [i asediul e[uat al Plevnei.
Jocul complicat al intereselor Marilor Puteri ne-a recunoscut
independen]a, dar cele trei jude]e din sudul Moldovei au fost reali-
pite Rusiei, iar articolul 7 al Constitu]iei a trebuit s\ fie modificat (e
drept, nu în sensul dorit). Deteriorarea rela]iilor cu Rusia a apropiat
România, acum independent\, de o mare alian]\, gruparea
Puterilor Centrale (Germania, Austro-Ungaria [i Italia), dup\ vizite
succesive la Viena [i Berlin ale regelui Carol (din 1881) [i ale
Intrarea armatei române în Dobrogea primului ministru Ion C. Br\tianu. Era îns\ r\ul cel mai mic ca între
(litografie de epoc\ cu caracter alegoric) dou\ puteri amenin]\toare s\ te aliezi cu una împotriva celeilalte.
96 Rela]iile interna]ionale
97Cyan 97Yellow 97Magenta 97Black
Modulul IV
În preajma Primului R\zboi Mondial, dup\ încheierea celor dou\
conflicte balcanice care aveau s\ sting\ practic „criza oriental\”,
România era o ]ar\ stabil\, în plin\ cre[tere economic\, membr\ a
unei alian]e redutabile. Viitorul ei depindea îns\ de reunirea tuturor
românilor în grani]ele unui singur stat na]ional.
Constituirea Triplei În]elegeri (Antanta), în 1907, a dat na[tere
unei noi alian]e politice, care într-un viitor apropiat avea s\-[i dis-
pute întâietatea cu gruparea Puterilor Centrale. Rivalitatea ruso-
austro-ungar\ pentru Balcani [i Europa sud-estic\ reprezenta opor-
tunitatea de atâta vreme a[teptat\ de diploma]ia de la Bucure[ti de
a-[i g\si, într-un viitor conflict generalizat, locul potrivit.
Antanta era dispus\ s\ recunoasc\ drepturile noastre asupra
Transilvaniei [i Bucovinei, ceea ce explic\ semnarea, doi ani mai
târziu, a conven]iilor militar\ [i politic\ [i intrarea noastr\ în Primul
R\zboi Mondial.
3
Legea na]ionalit\]ilor din Ungaria (1868) Oscar Han,
Monumentul Victoriei, M\r\[e[ti
„Art. 1 – Deoarece în virtutea unit\]ii politice a na]iunii, limba de stat a
Ungariei e limba maghiar\ [i pentru viitor limba de deliberare [i discu]ie a
parlamentului ungar e exclusiv limba maghiar\. Legile vor fi create în limba ACTIVITATE INDEPENDENT|
maghiar\. Acestea trebuie îns\ s\ fie editate în traducerea autentic\ [i în
limbile tuturor celorlalte na]ionalit\]i ce locuiesc în ]ar\. Limba oficial\ a 1. Citi]i cu aten]ie documentele 1
guvernului ]\rii e [i pe viitor în toate ramurile administra]iei limba maghiar\. [i 2. Preciza]i care era marea
Art. 26 – Precum pân\ aici fiecare cet\]ean al patriei, apar]in\ el oric\rei problem\ a Principatelor în mo-
na]ionalit\]i, fiecare comun\, fiecare biseric\ [i comunitate bisericeasc\ a mentul vizitei lui Cuza. Stabili]i
avut dreptul, întocmai astfel vor avea dreptul de a-[i înfiin]a prin mijloace pro- cel pu]in o diferen]\ între in-
prii, ori prin asociere, [coli primare, secundare sau superioare.” vestitura oric\rui predecesor al
(Istoria României în texte) domnului [i aceasta.
2. Observa]i contradic]ia sau
4 complementaritatea articolelor
Între 13 iunie [i 13 iulie 1878 s-a desf\[urat Congresul de la Berlin.
1 [i 26 din legea na]ionalit\]ilor
Primul-ministru, Ion C. Br\tianu, [i ministrul de externe M. Kog\lniceanu au (documentul 3). Alc\tui]i un
transmis Congresului un memoriu în 5 puncte: comentariu pe acest subiect.
„a) Nicio p\rticic\ de teritoriu s\ nu se deslipeasc\ de la statul român. b) 3. Analiza]i con]inutul memoriului
România s\ nu serveasc\ armatelor ruse ca drum de trecere. c) Principatele în 5 puncte [i partea din
României, în puterea drepturilor sale seculare, ia din nou în st\pânire Tratatul de la Berlin care se re-
insulele Dun\rii [i gurile Dun\rii, dimpreun\ cu Insula {erpilor. d) România fer\ la România. Motiva]i dife-
s\ primeasc\ o desp\gubire propor]ional cu for]ele ce a dus în lupt\ [i în ren]ele.
forma cea mai corespunz\toare. e) Independen]a României va fi solemn 4. Cuvintele-cheie ale tratatu-
recunoscut\ [i teritoriul ei declarat neutral.” lui austro-ungaro-român sunt
(Memoriile regelui Carol I al României, de un martor ocular) casus foederis. Afla]i-le în]e-
lesul [i realiza]i un comentariu
5 asupra oportunit\]ii prezen]ei
La 18/30 octombrie 1883, D.A. Sturdza [i G. Kolnoky semneaz\ la Viena lor în text.
Tratatul de alian]\ definitiv româno-austro-ungar: 5. Imagina]i-v\ c\ tr\i]i în epoca
„Art. 1 – Cele dou\ p\r]i se angajeaz\ s\ nu intre în alian]e una împotri- neutralit\]ii României (1914-
va celeilalte. Art. 2 – S\-[i acorde ajutor în cazul unui atac neprovocat. 1916) [i c\ sunte]i solicitat s\
Art. 3 – Casus foederis intervine pentru Statul Român numai în cazul rosti]i un discurs de sus]inere
atac\rii Austro-Ungariei. Art. 4 – În cazul unui r\zboi purtat în comun s\ nu pentru unitatea na]ional\. Ce
încheie pacea separat. Valabilitatea tratatului este de 5 ani.” imagine sugestiv\ a]i alege? Re-
(Politica extern\ a României, Dic]ionar cronologic, 1986) dacta]i-l [i prezenta]i-l colegilor.
Rela]iile interna]ionale 97
98Cyan 98Yellow 98Magenta 98Black
98 Rela]iile interna]ionale
99Cyan 99Yellow 99Magenta 99Black
Rela]iile interna]ionale 99
100Cyan 100Yellow 100Magenta 100Black
STUDIU DE CAZ
*Voci ale diploma]iei
române[ti din Evul Mediu
[i pân\ în secolul XX
Ien\chi]\ V\c\rescu (1740-1797) A[ezate într-un spa]iu european supus unor presiuni politice [i
„I\n\chi]\ V\c\rescu avea toate
militare permanente, }\rile Române [i, în ultimii 150 de ani, Româ-
calit\]ile unui adânc diplomat; nia, au fost obligate pentru a-[i men]ine integritatea, fiin]a proprie
înv\]at, fin [i elocvent, el [tia s\ fie [i cultura s\ recurg\ [i la armele diploma]iei.
în tot felul amabil.” (…) „Ne place a Din trecutul medieval avem numeroase informa]ii despre solii
citi acest memorial al unui b\rbat repetate la toate cur]ile statelor vecine [i nu numai, purtate de un
ce joac\ un rol eminent printre corp dreg\toresc specializat, bun cunosc\tor de limbi str\ine, efici-
contimporanii s\i [i ale c\rui fapte entizat prin experien]a acumulat\ în timp, discret [i foarte loial.
politice sunt alternate cu lucr\ri li-
Pu]ine nume de anvergur\ au ajuns pân\ la noi, dar avem [ansa
terare a[a de folositoare.”
(Al. Odobescu, Poe]ii V\c\re[ti ) ca marii c\rturari ai acelor vremuri îndep\rtate, precum Dimitrie
Cantemir, s\ fi fost implica]i în jocul politic [i s\ fi avut ac]iuni sau
1 afirma]ii memorabile.
„A[adar trebuie s\ dovedim c\ „Dumnezeu ur\[te puterea otoman\ pentru c\ ea amenin]\ cre[ti-
dac\ voim s\ fim na]iune liber\ [i n\tatea cu pieirea [i aceast\ amenin]are provine numai din discordia dintre
independent\, nu este ca s\ neli- principii cre[tini. Noi va trebui s\ plângem cu ve[nice lacrimi discordia din-
ni[tim pe vecinii no[tri, ci ca s\ ne tre principii cre[tini.” (Dimitrie Cantemir, Istoria Imperiului Otoman)
ocup\m de noi, s\ ne ocup\m de
dezvoltarea noastr\ … Noi voim Spre sfâr[itul secolului fanariot, o voce mai pu]in amintit\ în vre-
s\ facem leg\turi cu toate puterile murile noastre, dar destul de sonor\ în epoc\, a fost aceea a boie-
[i cu Rusia [i cu Austria [i cu rului muntean Ien\chi]\ (Ianache) V\c\rescu.
Turcia vom face leg\turi noi…”
Mai cunoscut ast\zi pentru celebrul s\u „Testament” prin care
(M. Kog\lniceanu, Declara]ia
de independen]\, 9 mai 1877) l\sa mo[tenire urma[ilor s\i „cre[terea limbii române[ti [i a patriei
cinstire”, el a îndeplinit func]ii dreg\tore[ti importante, a c\l\torit [i
2 a încercat s\ în]eleag\ mecanismele puterii în lumea în care tr\ia.
Pentru aceasta a scris, asemenea lui Cantemir, o „Istorie a prea
„În ce m\ prive[te pe mine,
cuvântul neutralitate recunosc c\ puternicilor împ\ra]i”, în fapt o relatare a misiunilor sale diploma-
nu-l în]eleg. Dac\ prin cuvântul tice într-o lume dominat\ de rivalitatea otomano-ruso-habsburgic\.
acesta v\ referi]i la rela]iile cele mai Interesant este c\ în acest context de r\zboaie, ocupa]ii str\ine
bune pe timp de pace cu toate pu- [i memorii politice ale elitelor, gata oricând s\ schimbe o st\pânire
terile, dac\ în]elege]i ca noi, ]ar\ cu alta, în]eleptului boier valah i se pare c\ mai util pentru noi era
mic\, s\ nu d\m semnalul unei s\ sus]inem Imperiul Otoman în declin decât s\ ne înregiment\m
complica]iuni oarecare, ba chiar s\
unor puteri tinere [i nes\]ioase.
c\ut\m s\ împiedic\m o compli-
ca]iune, atunci da. Dar când zice]i Rena[terea româneasc\ [i începuturile modernit\]ii nu se pu-
neutralitate în caz de conflict atunci teau împlini decât printr-o energic\ desc\tu[are de Imperiul orien-
s\ ni se spun\ în ce condi]ii viitorul tal [i o apropiere corespunz\toare de valorile lumii liberale occi-
r\zboi are s\ se iveasc\. Când va dentale. Aveau s\ în]eleag\ aceasta „pa[opti[tii”, autorii progra-
veni numai atunci vom vedea dac\ mului revolu]iei de la 1848, [i apoi cei ce se vor str\dui s\-l pun\
putem fi neutri sau nu.” în lucrare în anii care au urmat. Între ei, numeroase personalit\]i cu
(Petre P. Carp, fragment
mari abilit\]i diplomatice, cei care aveau s\ impun\ pe agenda de
dintr-un discurs rostit în martie 1889)
priorit\]i a Occidentului „problema româneasc\”.
Modulul IV
În anii care au urmat r\zboiului Crimeii, când
Marile Puteri erau dispuse „s\ accepte doar uni- 3
tatea legislativ\ a Principatelor, al]i câ]iva „Vreau pacea. Pentru aceasta
pa[opti[ti aveau s\ intre în scen\ cu contribu]ii ne trebuie alian]e [i amici]ii în toate
popoarele f\r\ deosebire. Declar
remarcabile.
c\ oricine garanteaz\ hotarele
Ministru de externe în guvernul lui Cuza în României [i pe acelea ale alia]ilor
vara anului 1859, poetul Vasile Alecsandri, bun no[tri este aliatul nostru de drept.
prieten cu domnul, nu va ezita, în pofida vie]ii tih- Eu nu fac o alegere între gloan]ele
nite pe care i-a pl\cut s-o tr\iasc\, s\ mearg\ pe care s-ar putea îndrepta. Eu vreau
câmpul de lupt\ din nordul Italiei [i s\-i caute acolo ca România s\ tr\iasc\. {i va tr\i,
pe împ\ratul Napoleon al III-lea, pe regele Piemontului Victor-Ema- c\ci ea nu substituie o ostilitate
altei ostilit\]i, ci suprapune o priete-
nuel [i pe Camillo Cavour, artizanul unit\]ii italiene, într-o amba-
nie altei prietenii.”
sad\ memorabil\ pentru recunoa[terea dublei alegeri a lui Al. Ioan (N. Titulescu,
Cuza. Discurs rostit la 18 iulie 1936)
Între marii diploma]i ai domniei lui Carol I, un rol eminent l-au avut
Ion C. Br\tianu [i Mihail Kog\lniceanu, din Partidul Liberal, [i Petre
P. Carp [i Titu Maiorescu, din gruparea conservator-junimist\.
Numele lui Mihail Kog\lniceanu a r\mas legat definitiv de pro- ACTIVITATE INDEPENDENT|
clamarea independen]ei na]ionale la 9 mai 1877. Ini]ial un r\spuns Parcurge]i documentele [i alc\tui]i
la interpelarea deputatului liberal Nicolae Fleva, discursul s\u a un eseu în care s\:
rezumat într-o form\ concis\ [i foarte accesibil\ trecutul rela]iilor 1. preciza]i, dup\ Cantemir, pe ce
otomano-române. Mo]iunea camerelor reunite avea s\ fie adus\ la se bazeaz\ puterea otoman\;
cuno[tin]\ principelui Carol a doua zi (10 mai 1877). 2. men]iona]i, dup\ Kog\lniceanu,
Primul R\zboi Mondial [i perioada interbelic\ au eviden]iat alte cu ce scop ne-am declarat in-
mari personalit\]i care, în ]ar\ [i, ulterior, în str\in\tate, au sus]inut dependen]a;
cu talent [i patriotism cauza româneasc\. 3. stabili]i, dup\ P. P. Carp, în ce
Dou\ personalit\]i legate nu numai printr-o strâns\ prietenie [i situa]ie este acceptabil\ neu-
devo]iune, dar [i prin rela]ia de la profesor la elev care i-a apropiat tralitatea;
4. preciza]i, dup\ Titulescu, con-
atât de mult sunt Take Ionescu [i Nicolae Titulescu.
cep]ia sa despre alia]i.
Nicolae Titulescu, eminent jurist, a parcurs o carier\ diplomatic\
excep]ional\. Negociator [i semnatar al Tratatului de pace cu
Ungaria (4 iunie 1920), el a dominat politica extern\ vreme de
aproape un deceniu, fiind Pre[edinte al sesiunii anuale a Societ\]ii PRO MEMORIA!
Na]iunilor doi ani consecutiv (1930 [i 1931) [i ministru de externe z La începuturile epocii mo-
(1927-1928, 1932-1936, sub guverne na]ional-]\r\ne[ti [i liberale, derne, diploma]ia româneasc\
fapt rarisim în epoc\). Adept consecvent al politicii de securitate a sus]inut propria sa autono-
colectiv\, de numele lui Titulescu se leag\ consolidarea rela]iilor mie [i acele puteri care ne
României cu democra]iile occidentale, consolidarea structurilor puteau ajuta s-o consolid\m.
politice ale Micii În]elegeri, o nou\ organiza]ie diplomatic\, z În secolul scurs între Tudor
„În]elegerea balcanic\”, prin care ap\rarea statu-quo-ului devenea Vladimirescu [i Marea Unire,
un obiectiv urmat cu perseveren]\ din Europa Central\ [i pân\ în idealul na]ional [i-a c\utat
sud-estul continentului. alia]ii principali în lumea occi-
Marele diplomat a în]eles importan]a excep]ional\ pentru dental\.
România a URSS, cu care, datorit\ lui, au fost reluate rela]iile z În secolul XX, politica extern\ a
politice în 1934; totodat\, a militat pentru semnarea unui tratat României a oscilat între marile
de asisten]\ mutual\ cu marea putere din r\s\rit. Vehemen]a puteri occidentale (în epoca de-
discursului s\u anti-nazist (într-un moment, 1936, în care Fran]a [i mocra]iei interbelice) [i URSS
Anglia c\utau o în]elegere cu Hitler) [i atitudinea favorabil\ fa]\ de (în vremea totalitarismului co-
munist).
URSS i-au gr\bit excluderea din guvern [i exilul (1936-1941).
R omânia în perioada
R\zboiului Rece
Harry Truman (1884-1972), pre[edin-
tele SUA dup\ r\zboi (1945-1953)
SCINDAREA EUROPEI
1
În pofida eforturilor interna]ionale, încheierea r\zboiului în 1945
„Politica Statelor Unite trebuie s\
nu a condus spre o pace durabil\. Confruntarea dintre marile pu-
fie aceea de a sus]ine popoarele
libere care rezist\ tentativelor de teri a continuat sub o alt\ form\ [i cu al]i actori: R\zboiul Rece, ai
aservire venite din partea minorit\- c\rui principali protagoni[ti au fost SUA [i URSS. Reprezentând
]ilor înarmate [i a presiunii externe. sisteme politice diametral opuse, democra]ia occidental\, respec-
(...) Cred c\ ajutorul nostru trebuie tiv totalitarismul stalinist, cele dou\ state au intrat în conflict des-
s\ se concentreze în special în chis la scurt timp dup\ încheierea p\cii.
sus]inerea economic\ [i financiar\ Germenii disputei sunt de natur\ istoric\ [i politic\. SUA pro-
indispensabil\ stabilit\]ii economice punea lumii modelul democra]iei occidentale [i inten]iona s\
[i unei vie]i politice coerente. (...) sus]in\ o lume postbelic\ construit\ pe principiile Cartei Atlan-
Am declarat în fa]a Congresului ticului. Crearea ONU era primul pas în acest sens. Principalul
c\ fiecare na]iune se g\se[te ast\zi obiectiv al URSS era prevenirea unei noi invazii prin crearea unei
în fa]a unei alegeri decisive între
centuri de securitate constituit\ din state europene cucerite în tim-
dou\ moduri de via]\ opuse. Unul
dintre acestea se bazeaz\ pe vo-
pul ofensivei antihitleriste.
in]a majorit\]ii [i este caracterizat Ajutat\ de hot\rârile Conferin]ei de la Ialta [i profitând de o
de institu]ii libere, guvern reprezen- masiv\ prezen]\ militar\, URSS a refuzat dreptul statelor aflate în
tativ, alegeri libere, garan]ii ce asi- zona sa de influen]\ de a organiza alegeri libere, contribuind deci-
gur\ libertatea individual\, liberta- siv la transformarea acestora în „democra]ii populare”. Iugoslavia,
tea cuvântului [i religiei, precum [i România, Bulgaria, Cehoslovacia, Ungaria, Polonia, Germania de
absen]a oric\rei represiuni politice. Est (devenit\ Republica Democrat\ German\) au fost transformate
Cel\lalt [mod de via]\] se (…) în sateli]i ai Moscovei, c\rora li s-au impus regimuri politice de
sprijin\ pe teroare [i opresiune, pe sorginte sovietic\.
controlul presei [i al radioului, pe Reac]ia american\ la expansiunea sovietic\ este rapid\. În
alegeri trucate [i pe suprimarea
1947, pre[edintele H. Truman lanseaz\ doctrina îndiguirii (contain-
libert\]ii personale.”
ment) prin care statele europene urmau s\ primeasc\ un sub-
(Doctrina Truman, 1947)
stan]ial sprijin financiar american. Primele ajutoare de urgen]\ sunt
2 dirijate c\tre Grecia [i Turcia. Prin Planul Marshall, asisten]a finan-
ciar\ oferit\ Europei occidentale devine sistematic\ [i masiv\.
„Scopul nostru trebuie s\ fie re- Câteva luni mai târziu, Stalin constituia Kominform-ul (Biroul Infor-
na[terea unei economii mondiale
mativ al Partidelor Comuniste [i Muncitore[ti), prin care consolida
s\n\toase pentru a permite stabili-
rea de condi]ii politice [i sociale
domina]ia URSS asupra statelor comuniste recent create.
propice institu]iilor libere. (...) Nu va Doctrina Truman nu a avut numai o component\ economic\, ci [i
fi oportun (...) ca noi s\ elabor\m una militar\. În 1948, 12 state ocidentale semneaz\ Pactul Atlantic,
(...) un program destinat s\ repun\ în baza c\ruia, un an mai târziu, se formeaz\ Organiza]ia Tratatului
Europa pe picioare. (...) Aceasta e Atlanticului de Nord (NATO). Replica militar\ sovietic\ nu a întârziat
sarcina europenilor. (...) Europa e s\ apar\: în 1949, URSS a realizat prima explozie nuclear\, iar în
cea care trebuie s\ ia ini]iativa, iar 1955 a fost înfiin]at\ Organiza]ia Tratatului de la Var[ovia.
rolul SUA va consta în a sus]ine „R\zboiul Rece” a îmbr\cat forma unei succesiuni de crize
practic planurile elaborate.” politice poten]ate de o curs\ a înarm\rilor declan[at\ între cele
(Extras din discursul lui G. Marshall dou\ blocuri politice [i militare: tentativa sovietic\ de blocare a
la Universitatea Harvard, 1947) Berlinului (1948) sau criza rachetelor (1962).
Modulul IV
ROMÂNIA, PARTE ÎN R|ZBOIUL RECE
Curajoasa decizie de repozi]ionare a României la 23 august
1944 în raport cu cele dou\ tabere implicate în r\zboi, precum [i
sacrificiiile umane f\cute pân\ în mai 1945 nu au fost suficiente
pentru a salva ]ara din marasmul dictaturii în care intrase cu câ]iva
ani mai devreme. La sfâr[itul celui de-al Doilea R\zboi Mondial,
România era plasat\ în tab\ra statelor învinse, cu toate con-
secin]ele politice [i economice ce au decurs de aici.
Capacitatea României de a-[i influen]a destinul politic a fost
împiedicat\ de cinica decizie de la Ialta privind împ\r]irea lumii în
zone de influen]\, precum [i de prezen]a militar\ sovietic\. Peri-
Gheorghe Gheorghiu-Dej
oada de revenire a regimului democratic în România a fost astfel
(1901-1965)
extrem de scurt\, plasarea sa în zona de influen]\ a URSS do-
N\scut la Bac\u, în familia vedindu-se decisiv\ pentru evolu]ia regimului politic dup\ 1947.
unui muncitor s\rac, a devenit Impus prin for]\, regimul comunist a scos pentru o jum\tate de
membru al Partidul Comunist. A secol ]ara de pe orbita democra]iei. România a devenit membr\ a
fost activ implicat în grevele de la Tratatului de la Var[ovia [i a CAER-ului, constituindu-se, direct sau
Grivi]a din 1933, motiv pentru indirect, în parte a R\zboiului Rece. Actul de constituire a Tratatului
care a fost arestat. de la Var[ovia în sine este parte a conflictului, apari]ia sa în 1955
În 1945 a fost ales secretar reprezentând o reac]ie la admiterea Germaniei de Vest în NATO.
general al PCR. Pentru consoli- Sugestiv\ pentru pozi]ia statului român în primii ani de dup\
darea pozi]iei în partid, a organi-
instalarea regimului de sorginte stalinist\ a fost atitudinea manifest
zat un amplu proces de epurare
ostil\ fa]\ de autonomia politic\ a Iugoslaviei lui Iosip Broz Tito.
politic\ în urma c\reia a eliminat
România s-a aflat în concertul statelor socialiste care au sprijinit
fac]iunea fidel\ Moscovei.
decizia lui Stalin de eliminare a Uniunii Comuni[tilor din Iugoslavia
În calitate de prim-ministru al
din Comintern [i izolarea politic\ [i economic\ a statului vecin.
României, a organizat, dup\ mo-
Reconcilierea cu Iugoslavia disident\ se va produce îns\ dup\
del stalinist, un crunt regim de
1956, facilitând dezvoltarea unor proiecte economice comune.
represiune împotriva tuturor opo-
De[i a f\cut primii pa[i în cadrul proiectului de „destalinizare” a
zan]ilor politici reali sau presu-
pu[i. A organizat lag\re de
României, Gheorghe Gheorghiu-Dej a r\mas fidel puterii sovietice,
munc\ for]at\, cel mai cunoscut
sus]inând f\r\ echivoc invadarea Ungariei de c\tre Hru[ciov, ca
fiind „canalul”, dar [i închisori r\spuns la revolu]ia maghiar\ din 1956. Sub conducerea comunis-
(Sighet, Pite[ti) în cadrul c\rora tului reformator Imre Nagy, maghiarii încercau s\ pun\ cap\t sis-
a fost eliminat\ fizic elita intelec- temului partidului unic [i s\ ob]in\ retragerea Ungariei din Pactul
tual\ a României, dar [i nume- de la Var[ovia. Mai mult chiar, regimul lui Dej a acceptat întem-
ro[i ]\rani, preo]i, muncitori. ni]area revolu]ionarilor maghiari în România.
A înaugurat a[a-numita politic\
de distan]are fa]\ de Moscova,
1
desfiin]ând sovromurile, ob]inând „În condi]iile înr\ut\]irii situa]iei din R.P. Ungar\, (...) urm\toarele m\suri
retragerea armatei sovietice din sunt necesare:
]ar\, stabilind rela]ii diplomatice Activitatea politic\ la nivelul clasei muncitoare ar trebui intensificat\ pen-
cu state occidentale. În 1964 de- tru înt\rirea spiritului de combativitate împotriva planurilor du[manilor de
cide eliberarea de]inu]ilor politici, clas\.
inaugurând o perioad\ de rela- O aten]ie special\ trebuie acordat\ activit\]ii politice în rândul tineretului,
al intelectualilor [i în mod special în rândul studen]ilor, o categorie foarte
xare în via]a politic\ româneasc\.
sensibil\ în a fi influen]at\ de elementele ostile.
Moare în 1965, oficial de can-
Trebuie luate m\suri pentru a înt\ri ap\rarea organiza]iilor regionale [i
cer la ficat, dar sunt [i unele voci
municipale de partid, precum [i sediile consiliilor populare.”
care vorbesc de suprimarea sa (Protocolul Biroului Comitetului Central al P.M.R.
ca urmare a atitudinii politice fa]\ în care s-au adoptat unele m\suri menite s\ asigure ordinea
de Moscova. în urma evenimentelor din Ungaria, 30 octombrie 1956)
2
„Al doilea val de amintiri privea România dup\ 23 august. A spus c\ a
v\zut cu ochii lui lumea aplaudând pe americani [i s-a convins de senti-
mentele de prietenie ale românilor fa]\ de America. A elogiat rolul regelui Mihai
la 23 august. A fost invitat de rege la Sinaia, unde s-a dus înso]it de fiica lui,
în 1946. Pe drum, a spus el, l-am întâlnit pe Vî[inski [i m-am bucurat c\-l v\d.
{tiam c\ are mul]i solda]i în ]ara voastr\. Dar am fost surprins s\ constat c\
el era p\zit mai bine decât mine, având o escort\ de trei ori mai mare decât a
mea. Avea amintiri pl\cute, ]inea minte c\ a jucat tenis cu Petru Groza [i cum
ar\ta Bucure[tiul la sfâr[itul r\zboiului, când era pavoazat a[a cum îl v\zusem
eu, cu patru portrete: Stalin, Churchill, Roosevelt [i de Gaulle. Caricatur\ din presa ultimilor ani
Harriman [i-a mai amintit c\ la Conferin]a de Pace din 1947 de la Paris, care satirizeaz\ atitudinea ostil\
a partidului condus de
în cadrul c\reia s-a hot\rât realipirea întregii Transilvanii la România, a fost
Gheorghiu-Dej fa]\ de Tito
membru al Comisiei pentru ]ara noastr\. {tia c\ [i Dej fusese în delega]ie?
N-a men]ionat acest lucru. (...)
Harriman a ad\ugat brusc: «Spune-i d-lui Gheorghiu-Dej din partea mea ACTIVITATE INDEPENDENT|
c\ americanii nu au consim]it niciodat\ ceea ce se nume[te împ\r]irea de la
Ialta. Eu am fost acolo. Pentru noi procentele lui Churchill nu au fost vala- 1. Identifica]i elemente din amin-
bile. În în]elesul americanilor, acordul trebuia s\ fie fifty-fifty! Niciodat\ nu tirile lui Mircea Mali]a care sus-
ne-am schimbat p\rerea. Al]ii s-au ab\tut de la în]elegere, a[a cum am ]in informa]iile oficiale despre si-
v\zut-o noi.» Am fost uluit de acest mesaj nea[teptat la care aveam s\ tua]ia României dup\ cel de-al
meditez timp îndelungat. Doilea R\zboi Mondial.
Probabil c\ amintirile lui Harriman despre România anilor 1945-1946 2. Exist\ în acest text informa]ii
erau mult mai cuprinz\toare decât cele din evoc\rile de la mas\. Nu este care v\ surprind? Discuta]i
exclus s\ nu fi reflectat la acea suit\ de evenimente, la sfâr[itul c\rora aceste aspecte în grupuri de
America era scoas\ din schema politic\ a unei Românii dominat\ exclusiv lucru, apoi prezenta]i concluzi-
de Stalin [i de URSS?”
ile colegilor de clas\. Formula]i
un punct de vedere negociat.
(Mircea Mali]a, Un parteneriat româno-american
3. Tendin]a de dep\rtare de
n\scut în R\zboiul Rece, 1963)
Moscova a regimului Dej nu a
fost dublat\ de efortul de
destalinizare a ]\rii. Cum expli-
3 ca]i acest aparent paradox?
„Nimic nu a speriat mai tare grupul lui Gheorghiu-Dej decât eforturile lui 4. Explica]i ce în]elege istoricul
Hru[ciov de a accelera destalinizarea. Congresul al XXII-lea al PCUS, Vladimir Tism\neanu, care,
desf\[urat în octombrie 1961, a dus la declan[area celui de-al doilea val al vorbind despre procesul de de-
destaliniz\rii. Reac]ia conducerii PMR a fost s\ simuleze un demers similar. În stalinizare a României, consta-
fapt, era vorba despre un colosal exerci]iu de acroba]ie politic\. Dej [i asocia]ii t\ c\ „mitologiile esen]iale au
s\i pretindeau c\ stalinismul românesc fusese întruchipat de „moscovi]ii“ Ana r\mas nealterate”.
Pauker [i Vasile Luca [i sprijinitorii acestora, Iosif Chi[inevschi [i Miron 5. Organiza]i o dezbatere pe tema
Constantinescu. […] Este vorba despre preg\tirea [i desf\[urarea Plenarei motivelor care i-au determinat
CC al PMR din noiembrie-decembrie 1961. Gheorghiu-Dej a fost inspiratorul pe liderii români s\ priveasc\
acelui experiment de rescriere a întregii istorii a PMR, menit s\ creeze o ima- reformele politice cu rezerve.
gine favorabil\ câ[tig\torilor acerbelor lupte pentru putere din micul Bizan]
ro[u. Se oferea, prin ceea ce Dej numea «cea mai frumoas\ plenar\ a vie]ii
sale», noua ortodoxie istoric\ confec]ionat\ de Dej, R\utu, Maurer, Bodn\ra[,
Bârl\deanu, Dr\ghici, Ceau[escu, Boril\ [i Moghioro[ pentru a justifica
op]iunile lor antihru[cioviste. În chip ironic, de[i scopul Plenarei era s\
men]in\ sistemul stalinist, efectul a fost s\ accelereze desovietizarea [i s\
duc\ la miniliberalizarea din anii 1962-1965. Nu a[ spune c\ destalinizarea
dejist\ a mers mai departe decât cea din URSS (s\ nu uit\m publicarea lui
Soljeni]ân cu aprobarea lui Hru[ciov). Au rezultat o nou\ politica extern\, o
reducere a terorii, un nou climat cultural, dar mitologiile esen]iale au r\mas
nealterate (înainte de toate, rolul conduc\tor al partidului comunist). Afi[ antir\zboinic,
(Vladimir Tism\neanu, 2006) cu caracter propagandistic,
din anii R\zboiului Rece
Modulul IV
STUDIU DE CAZ
1
*Diploma]ia româneasc\
„La baza politicii externe a
statelor socialiste se afl\ principiul
între Pactul de la Var[ovia
coexisten]ei pa[nice între ]\ri cu
sisteme sociale diferite. Acest prin-
cipiu presupune rezolvarea pro-
[i integrarea european\
blemelor interna]ionale litigioase
pe calea tratativelor, f\r\ a se
recurge la r\zboi, pe baza recu-
noa[terii dreptului fiec\rui popor În perioada comunist\, diploma]ia româneasc\ s-a supus mai
de a-[i hot\rî singur soarta, res- întâi liniei politice trasate de la Moscova, pentru ca în ultimele
pect\rii suveranit\]ii [i integrit\]ii decenii s\ se confunde cu „ini]iativele diplomatice” ale lui Nicolae
teritoriale a statelor, deplinei ega- Ceau[escu. Epoca unor figuri proeminente ale diploma]iei române
lit\]i, neamestecului reciproc în tre- cum au fost Take Ionescu sau Nicolae Titulescu trecuse.
burile interne. (…)
Metoda tratativelor în rela]iile
Anii de dup\ instaurarea regimului comunist sunt între cei mai
interna]ionale cere s\ se depun\ negri pentru diploma]ia româneasc\, obligat\ s\ urmeze interese-
eforturi st\ruitoare, s\ se mani- le externe ale URSS, promovate prin intermediul Tratatului de la
feste elasticitate, s\ se ]in\ seama Var[ovia [i al CAER. Situa]ia se va schimba îns\ dup\ 1964, când
de contradic]iile din lumea capita- dominantele politicii externe române[ti au fost legate de consoli-
list\, de existen]a acelor cercuri darea a[a-numitei politici de independen]\ fa]\ de URSS, dar [i de
care apreciaz\ lucid actualul raport
acreditarea unei imagini de lider mondial [i de erou al p\cii [i al
de for]e pe arena mondial\, s\ se
foloseasc\ aceast\ situa]ie pentru colabor\rii interna]ionale pentru Nicolae Ceau[escu.
a ob]ine o izolare a cercurilor ultra- Început\ în timpul lui Gh. Gheorghiu-Dej, politica de distan]are
reac]ionare, promotoare ale încor- fa]\ de URSS a cunoscut apogeul în 1968, dup\ respingerea inter-
d\rii interna]ionale.” ven]iei militare din Cehoslovacia. Pentru a evita o posibil\ izolare
(Declara]ia Partidului Muncitoresc politic\, Nicolae Ceau[escu a promovat o activitate extern\ activ\,
Român din aprilie 1964) num\rul statelor vizitate dep\[ind cifra de 100. R\spunsul primit
din partea [efilor statelor occidentale a fost unul favorabil, ace[tia
v\zând în liderul român o posibil\ fisur\ în unitatea blocului statelor
socialiste. Este perioada în care Ceau[escu era un obi[nuit al
capitalelor vest-europene, iar Bucure[tiul era vizitat de Richard
Nixon [i de mul]i al]i [efi de state [i de guverne.
Semnificativ\ pentru soarta românilor a fost îns\ vizita din 1971
în China [i în Coreea de Nord. Consolidarea rela]iilor politice cu
China era considerat\ important\, fiind privit\ ca o contrapondere
la politica de independen]\ fa]\ de URSS. Ceau[escu a mers îns\
[i mai departe, atribuindu-[i calitatea de mediator al conflictului
Nicolae Ceau[escu primindu-l sovieto-chinez. Considerente legate de imaginea sa de lider mon-
pe liderul coreean dial l-au determinat s\ se implice [i în medierea conflictului israe-
Kim Ir Sen (Kim Il Sung)
[i în mijlocul reprezentan]ilor
liano-arab. Fapt posibil, având în vedere c\ România între]inea
„Grupului celor 77”, la Bucure[ti rela]ii diplomatice atât cu statele arabe, cât [i cu Israelul, inclusiv
dup\ r\zboiul din 1967.
Încurajat\ în demersurile sale, România avea s\ aib\ o atitudine
de condamnare a invaziei sovietice în Afganistan (1979). De ase-
menea, România a recomandat precau]ie în raport cu atitudinea
oficial\ a Tratatului de la Var[ovia în criza polonez\ [i a fost singura
]ar\ comunist\ care a participat la Jocurile Olimpice de la Los
Angeles din 1984.
RECAPITULARE / EVALUARE
Rela]ii interna]ionale: conflict [i cooperare
1
Tratatul de la Hârl\u, 12 iulie 1499
„{tefan cel Mare încheia un tratat cu Ioan Albert, regele Poloniei, [i cu
fra]ii s\i prin care recunoa[teau c\ în trecut au existat neîn]elegeri, dar c\
regele l-a iertat, ca de acum s\ fie lini[te [i pace ve[nic\.
Domnul [i regele î[i promit s\ se ajute în viitor unul pe cel\lalt cu sfatul,
cu fapta [i cu toat\ puterea.
{tefan primea un loc de refugiu în Polonia sau Ungaria (unde era rege
Vladislav, fratele lui Ioan Albert) dac\ ar fi fost nevoit s\-[i p\r\seasc\ ]ara.”
110 Recapitulare/Evaluare
111Cyan 111Yellow 111Magenta 111Black
6
Tratatul de la Paris, 30 martie 1856
„În tratatul de pace care a urmat r\zboiului Crimeii, articolele 15-18 se
refer\ la Dun\re [i Comisia Dun\rean\, iar articolele 22-27 la Principate.
Clauzele stabilesc suzeranitatea Por]ii [i garan]ia Marilor Puteri. Se vor
convoca Adun\ri ad-hoc spre a hot\rî viitoarea lor organizare. Nicio putere
nu se va putea amesteca în treburile lor interne.”
7
Tratatul de pace de la Berlin, din 13 iulie 1878. Art. 43 recunoa[te inde- Th. Aman, Vlad }epe[ [i solii turci
penden]a României, „legând-o de condi]iile expuse în urm\toarele articole”:
Art. 44 – În România deosebirea credin]elor religioase [i a confesiunilor nu va 9
putea fi opus\ nim\nui ca un motiv de excludere sau de incapacitate în ce „2. Teritoriul român atribuit Un-
prive[te exercitarea drepturilor civile [i politice, admiterea în sarcini publice, gariei va fi evacuat de trupele ro-
func]iuni [i onoruri sau exercitarea diverselor profesiuni. Art. 45 – România mâne[ti într-un termen de 15 zile [i
retrocedeaz\ Rusiei cele trei jude]e din Basarabia. Art. 46 – Delta Dun\rii, remis în bun\ ordine acesteia.
Insula {erpilor, Dobrogea (sangeacul Tulcei) [i ]inutul care pleac\ de la r\s\rit 3. To]i supu[ii români, stabili]i în
de Silistra [i ajunge la miaz\zi de Mangalia se întrupeaz\ cu România. aceast\ zi pe teritoriul ce urmeaz\
a fi cedat de România, dobândesc
8 f\r\ alt\ formalitate na]ionalitatea
ungar\. Ei vor fi autoriza]i s\ opte-
Tratatul de la Trianon, 4 iunie 1920 ze în favoarea na]ionalit\]ii române
Tratatul dintre Puterile aliate [i asociate [i Ungaria fixa frontierele aces- într-un termen de 6 luni, vor p\r\si
tei ]\ri cu Austria, Regatul Sârbo-Croato-Sloven, România [i Cehoslovacia. teritoriul ungar într-un an [i vor fi
Ungaria renun]a în ce o prive[te în favoarea României la toate drepturile primi]i de România.”
asupra teritoriilor fostei monarhii austro-ungare situate dincolo de frontierele (Mihail Manoilescu,
Ungariei, a[a cum au fost recunoscute prin prezentul Tratat. La rândul s\u, Dictatul de la Viena, Memorii,
România recunoa[te [i confirm\ fa]\ de Ungaria angajamentul de a ocroti iulie-august 1940, ed. 1991)
în România interesele locuitorilor ce se deosebeau prin ras\, limb\ sau
religie de majoritatea popula]iei. 10
(Documentele 1-8 au fost reproduse din „Art. 4 P\r]ile contractante, în
Tratatele interna]ionale ale României, vol. I, 1975) conformitate cu principiile [i nor-
mele dreptului interna]ional, recon-
firm\ c\ vor respecta inviolabili-
Valorificaþi-v\ cunoºtinþele! tatea frontierelor comune [i integri-
tatea celeilalte p\r]i contractante.
A. Citi]i cu aten]ie documentele reproduse [i r\spunde]i la urm\toarele
Ele reafirm\ de asemenea c\ nu
cerin]e:
au preten]ii teritoriale una fa]\ de
a) Men]iona]i cel pu]in un motiv pentru care s-a încheiat tratatul de la
cealalt\ [i c\ nu vor ridica astfel de
Hârl\u [i cel pu]in o consecin]\. b) Preciza]i cel pu]in o obliga]ie preten]ii nici în viitor.
asumat\ atât de Mihai Viteazul, cât [i de Rudolf al II-lea prin tratatul Art. 14 P\r]ile contractante vor
de la Târgovi[te. c) Preciza]i o clauz\ a tratatului de la Paris care a între]ine un climat de toleran]\ [i
deschis perspectiva Unirii Principatelor. d) Identifica]i o personalitate a în]elegere între cet\]enii lor care
vie]ii publice române[ti, militant activ pentru securitate colectiv\ în anii au origini etnice sau religii, culturi
interbelici, care a l\sat m\rturii concludente asupra evenimentelor ori limbi diferite. Ele condamn\
petrecute în 1940. orice manifest\ri de xenofobie, de
B. Alc\tui]i un eseu cu tema „Constante ale politicii externe române[ti în ur\, discriminare sau prejudec\]i
secolele XIX-XX”, incluzând: 2 obiective ale diploma]iei române[ti în rasiale, etnice sau religioase…”
perioada indicat\, 2 succese ale politicii externe române[ti [i 2 a[tep- (Tratatul de în]elegere,
t\ri ale acesteia, 2 motive pentru a explica înfrângerea României în cooperare [i bun\ vecin\tate
Primul R\zboi Mondial [i 2 pentru ced\rile teritoriale din 1940, 2 reali- între România [i Ungaria,
z\ri ale clasei politice române[ti în politica sa extern\ în perioada 16 septembrie 1996,
postdecembrist\ [i 2 cauze care le-au determinat. în Istoria României în texte)
Recapitulare/Evaluare 111
112Cyan 112Yellow 112Magenta 112Black
iserica [i [coala
{COLILE MEDIEVALE
Organizarea bisericeasc\ [i rolul tot mai mare al clerului în via]a
politic\ [i cultural\ au determinat în Evul Mediu european dezvoltarea
unui înv\]\mânt dependent de Biseric\. Pân\ în secolul al XI-lea,
m\n\stirile au fost principalele centre de cultur\, de aceea lâng\ ele
Maestrul [i elevii s\i (Floren]a, sec. XV)
s-au dezvoltat [colile monahale (sec. VII-XI). Aici, novicii primeau o
preg\tire elementar\ (citit, scris, cântat), disciplina era sever\, pedep-
1
sele corporale fiind frecvente, iar metoda de predare se baza pe
„Pentru a-i desemna pe cei pe memorizare [i repetarea mecanic\, în cor, a unui text. Limba folosit\
care noi îi numim intelectuali, omul
era latina, elevul înv\]ând cititul dup\ textul latin al psalmilor, iar din
medieval folosea, desigur, al]i ter-
meni: trebuie s\-i amintim, întrucât secolul al X-lea s-a introdus socotitul cu ajutorul abacului. Aceste [coli
ei ne înf\]i[eaz\ deja mai multe preg\teau viitorii c\lug\ri [i clerici, precum [i copi[tii necesari cance-
tipuri de intelectuali. Maestru [i lariilor medievale sau copierii c\r]ilor teologice. În unele m\n\stiri,
profesor erau termeni care nu- pl\tind o tax\, erau instrui]i [i tineri fii de nobili care nu inten]ionau s\
meau persoane care predau dup\ se dedice vie]ii monahale. Renumite pentru aceast\ perioad\ au fost
ce studiaser\; dar, lucru curios, în [colile m\n\stire[ti de la Bec, Cluny (Fran]a), Fulda, Sankt Gallen
vreme ce magister desemna întot- (Elve]ia), Monte Cassino (Italia) [i altele.
deauna o calitate indiscutabil\ de
Dezvoltarea vie]ii urbane, dup\ o întrerupere de câteva secole,
eleva]ie moral\ [i de demnitate,
profesor poart\ adesea cu sine o face ca ora[ele s\ devin\ din nou cele mai importante centre de
urm\ de ironie la adresa aerelor [i cultur\ ale Europei. Înc\ din vremea lui Carol cel Mare, aici func-
îngâmf\rii unor personaje care se ]ionau [colile episcopale, unde clericii erau instrui]i [i între]inu]i
încred prea mult în [tiin]a lor.” gratuit. Puse sub autoritatea episcopului, care le supraveghea prin
(J. Le Goff, Omul medieval, 1999) intermediul unui canonic (scholasticus), aceasta implica alegerea
[i supravegherea profesorilor, precum [i inspec]ii pentru a verifica
Glosar moralitatea [i modul în care se desf\[ura instruirea. Programul de
studii se baza, ca pe vremea carolingian\, pe cele [apte arte libe-
ABAC – tabl\ de socotit cu bile,
care alunec\ pe bare transver- rale, grupate în dou\ cicluri: trivium (gramatic\, retoric\, dialectic\)
sale, folosit\ din Antichitate. [i quadrivium (aritmetic\, geometrie, astronomie, muzic\). Înv\]a-
COPI{TI – cei care copiau pe rea se reducea la o lectur\ a textului, comentat de magistru [i
pergament, în m\n\stiri, c\r]i re- discutat de elevi. Se foloseau texte provenite din traducerea ma-
ligioase. nuscriselor grece[ti, latine [i arabe, ceea ce a permis Occidentului
s\ redescopere operele Antichit\]ii, precum cele ale filosofului grec
Aristotel. Treptat, între [colile episcopale a ap\rut o anumit\ dife-
Competen]e specifice modulului
ren]iere: se studiau mai mult dialectica [i filosofia la Paris, dreptul
RELIGIA {I VIA}A RELIGIOAS|
la Bologna, retorica la Orléans, aritmetica la Chartres, astronomia
1.1. Construirea unor explica]ii [i argu- [i matematica la Toledo etc.
mente intra [i multidisciplinare cu privire Extinderea cre[tinismului, ca urmare a convertirii popula]iilor
la evenimente [i procese istorice. „p\gâne”, a contribuit la înmul]irea parohiilor rurale [i la o lips\
3.1. Compararea surselor istorice în acut\ de preo]i. Vechea Biseric\ avea o structur\ strict urban\, fiind
vederea stabilirii credibilit\]ii [i a vali- organizat\ în jurul scaunului episcopal. Prin urmare, formarea
dit\]ii informa]iei con]inut\ de acestea.
cadrelor clerului rural avea s\ cad\ în sarcina titularului de parohie.
4.2. Integrarea cuno[tin]elor ob]inute Apar [colile parohiale, unde preo]ii trebuiau s\ se îngrijeasc\, asi-
în medii non-formale de înv\]are în
gurând [i între]inerea, de instruirea [i formarea clerului apar]inând
analiza fenomenelor istorice studiate.
ordinelor minore, preg\tindu-[i în felul acesta succesorii.
UNIVERSIT|}ILE
Primele institu]ii europene de înv\]\mânt superior, universit\]ile,
au ap\rut în Imperiul Bizantin (sec. IX) [i Spania musulman\
(sec. X). La Constantinopol, cei mai vesti]i oratori ai vremii predau
teologia [i filosofia, cu elemente din gândirea lui Platon, urmate de
istorie, matematic\, geografie [i medicin\; de un larg renume se
bucura [i Cordoba, unde veneau la studii tineri din diverse ]\ri
europene.
Un mare maestru, Toma d’Aquino, În Europa apusean\, universit\]ile au ap\rut la începutul se-
care a predat teologia colului al XIII-lea, ca asocia]ii profesionale asem\n\toare breslelor,
la Roma, Napoli [i Paris care îi întruneau pe profesori [i studen]i (universitas). Ace[tia vizau
eliminarea tutelei episcopale, ba uneori chiar [i a celei laice, pen-
1 tru a ap\ra, în schimb, independen]a [i privilegiile comunit\]ii [co-
„Studen]ii care frecventeaz\ în lare. Papa le-a dat sprijinul s\u, eliberându-le de sub controlul
num\r din ce în ce mai mare, în se- episcopului, v\zând prin aceasta o posibilitate de înt\rire a auto-
colul al XII-lea, [colile episcopale, rit\]ii pontificale în zon\.
nu sunt numai discipoli entuzia[ti ai Cele dintâi universit\]i bine organizate, folosind de model celor
marilor mae[tri, avizi s\ cunoasc\ [i
s\ fac\ descoperiri intelectuale.
care vor urma, au fost cele din Paris (1215), Bologna (1219) [i
De[i cei mai mul]i se îndreapt\ c\tre Oxford (1230). Universitatea parizian\, care s-a bucurat de privi-
un statut clerical, exist\ printre ei [i legii deosebite acordate de papi [i de regii Fran]ei, a devenit un
tineri turbulen]i, ale c\ror afirma]ii [i centru vestit de cultur\, ceea ce atr\gea la studiu tineri din toat\
conduit\ indigneaz\ adesea autori- Europa. Ceva mai târziu au luat fiin]\ universit\]ile din Cambridge
t\]ile [i pe reformatorii Bisericii (…). (1229), Padova (1222), Roma (1244) [i Montpellier (1289), urmate
Ei suport\ foarte greu autoritatea apoi de cele din Europa Central\: Praga (1348), Cracovia (1364),
episcopului, mai ales când acesta
Viena (1365) [i Heidelberg (1387). Dar nu toate universit\]ile apar
vrea s\ reformeze moravurile. De
aici rezult\ o mi[care de emanci- în urma unei revolte împotriva puterii. Cea de la Napoli (1224) a
pare care se contureaz\ în sânul fost întemeiat\ de regele Frederic al II-lea cu scopul de a rivaliza
comunit\]ilor pe care le constituie cu cu universitatea bolognez\ [i de a furniza Regatului Siciliei func-
magi[trii lor la începutul secolului al ]ionarii califica]i de care avea nevoie. Altele au fost create la ini]ia-
XIII-lea [i care coincide cu înfiin]a- tiva Bisericii, cu scopul de a combate erezia cathar\ (Toulouse) sau
rea corpora]iilor” [universitare n.n.]. din dorin]a de a instala citadele ale civiliza]iei cre[tine în teritoriile
(S. Berstein, P. Milza,
recucerite de la sarazini: Salamanca, Valladolid, Valencia (Spania),
Istoria Europei, II, 1998)
Lisabona [i Coimbra (Portugalia)
Activitatea în lumea universitar\, care era exclusiv masculin\,
2 era organizat\ pe facult\]i. Cea mai veche era teologia, urmat\ de
„Lec]iile erau în general citite, facultatea de drept, unde se preda drept canonic [i civil, iar mai târ-
de unde [i denumirea de lecturi. ziu medicina, unde se preda anatomia uman\ [i botanica farma-
(…) Nu existau teme scrise pentru ceutic\. Înv\]area era oral\ [i se f\cea în limba latin\, constând din
studen]i, ci doar practica disputei, prelegeri, exerci]ii [i dispute. C\r]ile erau scumpe [i rare, iar stu-
pentru sau împotriva unei teze, den]ii, adesea, pe lâng\ cheltuielile de trai [i gazd\, trebuiau s\-[i
ceea ce dezvolta, o dat\ cu memo-
pl\teasc\ [i magistrul. La acestea se ad\uga [i durata studiilor,
ria [i suple]ea spiritului, mania
contradic]iei. Pe durata studiilor, uneori foarte lung\. Examenele aveau loc de Cr\ciun sau în postul
tinerii copiau, pentru a le p\stra, Pa[telui [i constau din dispute cu examinatorii asupra problemelor
un anumit num\r de cursuri sau de studiate. Confirmarea studiilor se f\cea prin conferirea unor grade,
c\r]i pe care le închiriau foaie cu ale c\ror denumiri s-au p\strat pân\ ast\zi: bacalaureat, licen]\,
foaie, de la bibliotecarul depozitar.” masterat, doctorat. Prezen]a acestor studen]i, adesea turbulen]i,
(G. D’Haucourt, reprezenta o pepinier\ de consilieri [i o surs\ de prestigiu atât pen-
Via]a în Evul Mediu, 1998)
tru puterea civil\, cât [i pentru cea ecleziastic\.
Modulul V
}inând cont de prestigiul dobândit, întemeietori pio[i deschid pe
proprie cheltuial\ colegii pentru studen]ii bursieri, cu scopul de a le Glosar
asigura o existen]\ mai u[oar\. În felul acesta, Robert de Sorbon,
CATHARI – membri apar]inând
la Paris, [i John Bolliol, la Oxford, au pus bazele unor a[ez\minte
unei erezii populare ap\rute în
care s-au men]inut în mod glorios pân\ ast\zi. În ce-i prive[te pe secolul al XII-lea în sud-vestul
magi[tri, ace[tia proveneau din rândul c\lug\rilor, precum francis- Fran]ei. Este distrus\ printr-o
canul Francis Bacon, profesor la Oxford [i Paris, sau dominicanii adev\rat\ cruciad\ (1208-1244).
Toma d’Aquino [i Albert cel Mare, care aveau s\ fie canoniza]i SARAZINI – nume dat popula]iei
amândoi de Biseric\. musulmane din Spania.
Dup\ cum s-a putut vedea, o universitate medieval\ era o corpo- UNIVERSITAS – termen ce de-
ra]ie [i o institu]ie de înv\]\mânt european\ suprana]ional\. Acest riv\ din dreptul roman [i exprim\
fapt era posibil datorit\ limbii latine, folosit\ ca instrument unic de ideea c\ studiul prive[te atât pe
comunicare. Astfel, aceste institu]ii puteau include în rândul lor stu- profesor, cât [i pe studen]i, adic\
den]i veni]i din toat\ Europa. Prin urmare, toate universit\]ile din totalitatea persoanelor care iau
parte la studiu.
secolul al XIII-lea aveau caracter interna]ional, aspect care se va
modifica mai târziu, când aceste institu]ii tind s\ devin\ na]ionale.
Un curs la Universitate
(miniatur\ dintr-un
manuscris francez din sec. XV)
3
„Studentul nu era supus unor condi]ii de studiu prea rigide. Putea urma
cursurile prescrise în ordinea pe care o dorea, în ora[ul [i cu magistrul pe
care [i-l alegea. John de Salisbury, de pild\, sose[te la Paris la vârsta de 14
ani [i, timp de 13 ani, studiaz\ toate disciplinele programei, cu 10 sau 12
magi[tri, dup\ care trece pentru 2 ani la Chartres ca s\ studieze gramatica
cu Guillaume de Couches, revine din nou la Paris, pentru a studia (…) lo-
gica [i retorica, [i dup\ aceast\ lung\ peregrinare p\r\se[te Parisul,
înapoindu-se în patrie pentru a preda.”
(O. Drimba, Istoria culturii [i civiliza]iei, VI, 2003)
4 ACTIVITATE INDEPENDENT|
„… Regele dorea ca Universitatea din Praga s\ fie organizat\ [i con- Analizând textul lec]iei [i docu-
dus\ în toate privin]ele dup\ modelul [i chipul Universit\]ii din Paris, unde mentele, stabili]i:
el însu[i petrecuse [i studiase în tinere]ea sa. (…) Pentru ca toate aceste a) Trei aspecte care au determi-
m\suri s\ r\mân\ ne[tirbite [i ve[nice, m\ria sa regele romanilor [i rege al nat înfiin]area universit\]ilor.
Boemiei [Carol de Luxemburg], luminatul întemeietor al acestei universit\]i, b) Condi]iile de via]\ [i studiu din
înt\ri prin bula sa de aur toate privilegiile [i libert\]ile acordate studen]ilor.” Evul Mediu.
(Cronica lui Benes de Weitmil, în Quellenbuch… Viena, 1887) c) Asem\n\ri [i deosebiri între
condi]iile contemporane [i cele
medievale.
5
d) Numele acelui personaj impor-
„Noul doctor primea, împreun\ cu boneta p\trat\, un inel, simbol al tant care a fost student la Paris
c\s\toriei sale cu [tiin]a. Toate acestea îi erau înmânate în cadrul unei ce- [i a ]inut cont ulterior de drep-
remonii religioase solemne, investitur\ asem\n\toare, în ordinul s\u, cu cea turile acordate acolo studen]ilor.
a cavalerilor sau cu cea a depunerii jur\mintelor la intrarea în c\lug\rie. Ziua e) Preciza]i de ce era posibil\ [i
se încheia cu petreceri îmbel[ugate oferite noilor s\i colegi de c\tre cel care
uneori chiar necesar\ deplasa-
ob]inuse titlul.”
rea între centrele universitare
(G. D’Haucourt, Via]a în Evul Mediu, 1998)
europene.
LA ÎNCEPUTURILE MODERNIT|}II
Apari]ia umanismului în Italia secolului al XIV-lea aducea o con-
cep]ie nou\ despre om, care reflecta, de fapt, aspira]iile, gusturile [i
sentimentele unei societ\]i care se îndrepta spre modernitate. Re-
prezentan]ii s\i urm\reau s\ pun\ în valoare omul [i demnitatea lui,
motiv pentru care cereau un nou sistem educa]ional. Acesta trebuia
s\ se bazeze pe studiul operelor clasice ale Antichit\]ii, mijloc princi-
pal în formarea omului des\vâr[it, la care s\ se adauge studiul
artelor liberale [i al tuturor [tiin]elor cunoscute. Înv\]\tura trebuia s\
Un c\lug\r lucrând la un manuscris devin\ un mijloc de dezvoltare [i afirmare a personalit\]ii umane.
Desigur, antichitatea greco-roman\ era cunoscut\ înv\]a]ilor
1 Evului Mediu, dar studiul ei era limitat, conform scolasticii medie-
vale, doar la folosul credin]ei (s\ contribuie la explicarea Sfintei
Idealul umanist în scrisoarea
Scripturi), pe când oamenii Rena[terii îi citeau pe antici din curio-
lui Gargantua c\tre Pantagruel
zitatea de a descoperi [i altfel de oameni decât ei, de a cunoa[te
„Iat\ pentru ce, fiul meu, te-a[ realit\]ile, gândirea [i experien]ele lor umane. În ce prive[te Bise-
sf\tui s\ folose[ti anii tinere]ii tale
rica, umani[tii considerau c\ adev\ratul cre[tin trebuie s\ cunoas-
cu silin]a înv\]\turii, înt\rindu-]i
f\r\ încetare puterile min]ii [i ale c\ perfect cuvântul [i faptele lui Hristos, pe care s\ le urmeze, iar
sufletului. (…) S\-]i însu[e[ti f\r\ mesajul Evangheliei s\ fie în]eles de toat\ lumea. Este motivul
gre[eal\ limba elin\ mai întâi, (…) pentru care ei caut\ manuscrisele cele mai vechi ale scrierilor
apoi latina [i ebraica Sfintelor sfinte, sco]ând în eviden]\ adaosurile [i transform\rile de texte
Scripturi, chiar araba [i caldeiana. f\cute în favoarea Bisericii. Prin ideile lor, umani[tii anun]au deja
(…) S\ nu r\mân\ nicio cronic\ pe
apari]ia Reformei, iar în transmiterea acestor idei un rol esen]ial
care s\ n-o [tii pe de rost [i s\
cercetezi cu de-am\nuntul toate l-a avut r\spândirea tiparului [i apari]ia tipografiilor.
cele scrise în cosmografia înv\]a- Ca urmare, în vremea Rena[terii se renun]\ treptat la înv\]\-
]ilor care s-au îndeletnicit cu [tiin]a mântul cu orientare preponderent teologic\, dezvoltându-se în
aceasta. În ce prive[te geometria, mediul or\[enesc [coli laice (gimnazii, colegii) în care se înv\]au
aritmetica [i muzica, m-am str\duit [tiin]ele (matematic\, astronomie, mecanic\ [i [tiin]ele naturii).
s\ te fac a le pre]ui de mic copil, pe Elevii primeau o educa]ie practic\, urm\rindu-se dezvoltarea inteli-
când aveai cinci sau [ase ani.
Înva]\ tot ce nu [tii înc\, [i încear-
gen]ei [i a for]elor lor creatoare. Astfel, dup\ ce deprindea scrisul,
c\ s\ cuno[ti legile astronomiei. cititul [i socotitul într-un prim ciclu, corespunzând [colii elementare
Las\-i la o parte pe astrologii care de ast\zi, copilul parcurgea ciclul urm\tor, rezervat în principal lec-
citesc în stele (…), sunt lucruri turii [i coment\rii clasicilor, numit [i „[coala umanist\”, sau, pentru
nefolositoare [i zadarnice.” cei care urmau s\ se ocupe de comer] [i pr\v\lie, „[coala abacu-
(F. Rablais, Gargantua, sec. XVI) lui”. Pentru tinerii care erau destina]i unui me[te[ug, preg\tirea se
f\cea într-un mod bine organizat în cadrul breslei.
Glosar Treptat, se înmul]esc [colile private, în care înv\]\torii [i profe-
SCOLASTIC| – concep]ie filoso-
sorii tr\iau din veniturile pe care le aduceau acestea, încheindu-se
fic\ aflat\ la baza înv\]\mântului în prealabil contracte cu p\rin]ii copiilor. Tabla pentru scris înc\ nu
medieval, care se fundamenta pe exista, disciplina era asigurat\ dup\ metodele clasice, ceea ce
dogmele Bisericii catolice. Re- stârnea protestele pedagogilor umani[ti, iar progresele elevilor
prezentant de seam\ – Toma erau consemnate într-un catalog. Rolul acestor [coli a fost impor-
d’Aquino (1225-1274). tant, ele contribuind semnificativ la eliberarea înv\]\mântului de
UMANISM – ideologia Rena[terii, sub controlul Bisericii [i la crearea unui nou tip de intelectuali (înv\-
care a[az\ omul [i valorile uma- ]\tori, profesori, juri[ti, notari, contabili, negustori, diploma]i), care
ne în centrul aten]iei arti[tilor, vor forma un grup social independent – o intelectualitate laic\ – cu
oamenilor de [tiin]\ [i filosofilor.
aspira]ii spre un rol mai important în societatea vremii.
Modulul V
rotectorat religios
[i identitate cultural\ în Europa
[i în spa]iul românesc
„PROBLEMA ORIENTAL|” {I ROMÂNII
Odat\ cu e[ecul militar otoman sub zidurile Vienei (1683), se
deschidea în istoria Europei a[a-numita ,,problem\ oriental\’’.
Declinul Imperiului Otoman era tot mai evident, iar puteri precum
Austria [i Rusia aveau tendin]a de a se substitui domina]iei turce
în spa]iul balcanic. }\rile Române au devenit una din mizele aces-
tei dispute [i, totodat\, spa]iu al confrunt\rilor militare. Rusia, care
ca ]ar\ ortodox\ se considera a treia Rom\, î[i începea seria de
Un comandant r\zboaie antiotomane sub pretextul protej\rii cre[tinilor din Balcani.
de o[ti, La rândul s\u, Austria î[i încheia victorioas\ r\zboiul cu turcii prin
Eugeniu
pacea de la Passarovitz (1718), devenind o putere care va încerca
de Savoia,
[i un împ\rat s\ limiteze tendin]ele hegemonice ruse.
Habsburg, Percepute în con[tiin]a românilor ca dou\ state tinere [i puter-
Iosif al II-lea, nice decise s\ se opun\ Islamului [i s\ elibereze popoarele bal-
care au influen]at, canice, atât Austria catolic\, cât [i Rusia ortodox\ arborau stindar-
prin faptele lor, dul cre[tin în timpul campaniilor militare antiotomane, menit, de fapt,
istoria românilor
transilv\neni s\ ascund\ expansiunea lor teritorial\. Habsburgii erau dezavanta-
ja]i în raporturile cu românii care identificau religia cu na]ionalitatea,
1 iar ru[ii î[i înv\luiau mai bine expansionismul sub masca ortodoxiei.
,,De la independen]a Greciei, De aceea, bucurându-se de simpatia unui segment al boierimii [i al
]arul nu se gânde[te decât la nimi- clerului ortodox, care vedeau în ]ar un protector al cre[tinilor, Rusia
cirea imperiului, devenit «bolnavul beneficia în Moldova [i }ara Româneasc\ de un sprijin important.
Europei». Scopul s\u este de a-[i R\zboaiele Rusiei împotriva Turciei au avut, la început, o impor-
asigura protectoratul asupra popoa-
tan]\ benefic\ pentru }\rile Române, prin schimb\rile importante
relor slave [i ortodoxe din Balcani,
ceea ce i-ar permite s\ domine cea
survenite în statutul extern al acestora. Astfel, prin tratatul de la
mai mare parte a peninsulei. Pe Kuciuk-Kainargi (1774), Rusia devenea garant al autonomiei ro-
lâng\ aceasta, el dore[te mai ales mâne[ti. Aceasta permitea ]arului ca, sub pretextul protec]iei co-
s\ pun\ mâna pe strâmtori pentru a munit\]ilor religioase ortodoxe, s\ ini]ieze presiuni politico-diplo-
putea s\ aib\ ie[ire în Mediterana, matice [i chiar r\zboaie antiotomane, care, de obicei, se desf\-
ceea ce ru[ii urm\resc înc\ de pe [urau în spa]iul românesc. Chiar dac\ se declarase garant al Prin-
timpul lui Petru cel Mare. Obiectivul
cipatelor Române, ]arul îng\duia totu[i Austriei s\ smulg\
englezilor este simplu. El const\ în
protejarea «drumului Indiilor» prin Bucovina (1775), iar apetitul de cucerire al Rusiei avea s\ fie sa-
Orientul Apropiat, interzicându-i tisf\cut prin preluarea Basarabiei (1812).
]arului s\ domine strâmtorile [i s\ Oprit\ în realizarea proiectelor sale orientale de campania napole-
p\trund\ cu flota sa în Mediterana onian\ din 1812, Rusia avea s\ revin\ prin r\zboiul ruso-turc încheiat
oriental\.’’ cu tratatul de pace de la Adrianopol (1829). }arul devenea acum pro-
(S. Berstein, P. Milza, tector absolut al Moldovei [i }\rii Române[ti, pe care le-a ]inut sub
Istoria Europei, IV, ed. 1998)
ocupa]ie pân\ în 1834.
Modulul V
În urma acordurilor încheiate cu Poarta, Rusia dispunea de
mijloacele legale prin care exercita o influen]\ cople[itoare la Dun\re. 5
Îns\[i suzeranitatea otoman\ asupra Principatelor, redus\ la plata ,,Mai trebuie subliniat [i alt re-
tributului, devenise dependent\ de voin]a sa. Prin urmare, temerile zultat al tratatului de la Adrianopol,
care a avut consecin]e interne
românilor fa]\ de o efectiv\ încorporare la Rusia, dezvoltate dup\
de-a dreptul incalculabile: liberta-
anexarea Basarabiei, se vor accentua dup\ 1829. tea comer]ului pe Dun\re [i Marea
Profitând de evenimentele de la 1848, ru[ii reocup\ Principatele, Neagr\, avantajos cu prec\dere
iar prin interven]ia militar\ din Transilvania, ]arul restaura monarhia pentru comer]ul britanic cu grâne,
habsburgic\. Era momentul în care Occidentul devenea con[tient dar care, pe plan intern, a însem-
de pericolul pe care Rusia îl reprezenta în zona Dun\rii de Jos. De nat adev\ratul început al unei noi
aceea, câ]iva ani mai târziu, când r\zboiul Crimeii a readus în prim-pla- burghezii de tip capitalist (...) [i
care va da, mai târziu, masa de
nul politicii europene ,,problema oriental\’’, Anglia [i Fran]a se vor
manevr\ a partidului liberal.’’
implica direct în conflict, iar prin Congresul de pace de la Paris (N. Djuvara, Între Orient
(1856) era st\vilit\ expansiunea ]arilor [i se favoriza mi[carea [i Occident, 1995)
politic\ româneasc\ de impunere a propriei identit\]i [i de consti-
tuirea statului na]ional.
2
Glosar
,,De când au fost turci în Europa, a fost [i o chestiune oriental\, [i în PROBLEMA ORIENTAL| – pro-
momentul când Rusia deveni o putere european\, ea pretinse s\ rezolve blema men]inerii echilibrului po-
aceast\ chestiune în profitul ei.(...) Era vorba s\ se [tie dac\ Imperiul Otoman litic european, în condi]iile decli-
va fi dezmembrat [i dac\ ru[ii vor fi l\sa]i s\ se stabileasc\ pe Dun\re.’’ nului Imperiului Otoman [i ascen-
(A. Sorel, Chestiunea oriental\ în secolul al XVIII-lea) siunii ruse, dup\ 1683.
PROTECTORAT – statut inter-
3 na]ional care indic\ cedarea unor
prerogative de politic\ extern\
,,...noi nici afirmare a puterii [i întindere a posesiunilor noastre nu dorim ale statului protejat puterii protec-
[i nici vreo îmbog\]ire, ci pentru eliberarea sfintei biserici [i a popoarelor
toare.
cre[tine vrem s\ lupt\m.’’
(Petru cel Mare, 1711)
4 ACTIVITATE INDEPENDENT|
,,S\ v\ ridica]i o dat\ cu noi s\ n\p\dim asupra turcilor, fiindc\ fiecare Analizând textul lec]iei [i sursele
este dator a-[i pune via]a pentru a lui lege [i pentru a lui patrie.(...) Biruin]a documentare, explica]i:
armatei noastre nu va lipsi de a înt\ri ale noroadelor scopuri, iar dup\ pace, 1. Ce se în]elege prin conceptul
noi le vom da al nostru acoper\mânt [i a noastr\ milostivire.’’ ,,problema oriental\’’? Preci-
(Ecaterina a II-a, Manifest c\tre to]i cre[tinii, 1769) za]i ce implica]ii decurg din
evolu]ia acestei „probleme”
pentru }\rile Române.
2. Cum a influen]at conflictul de
interese dintre Marile Puteri
situa]ia Principatelor?
3. Ce în]elegeau ]arii Rusiei prin
,,protectoratul religios’’?
4. Ce avantaje aducea totu[i tra-
tatul de la Adrianopol, din
1829?
Congresul
5. Cum a favorizat Congresul de
de la Paris
(1856), pace de la Paris (1856) evolu-
pictur\ ]ia românilor spre constituirea
de epoc\ statului na]ional?
ACTIVITATE INDEPENDENT|
1. Citind cu aten]ie textul lec]iei [i fragmentul din relatarea arhimandritu-
lui B\lan, rezolva]i urm\toarele sarcini de lucru: a) Identifica]i locurile
sfinte sprijinite de români. b) Preciza]i ce erau ,,metoacele’’. c) Comen-
ta]i contribu]ia {colii Ardelene la formarea con[tiin]ei na]ionale.
2. Analizând, în grupe de lucru, documentele 1-3, stabili]i: a) Durata în
timp a ajutoarelor oferite de }\rile Române a[ez\mintelor religioase
de la Muntele Athos [i de la Muntele Sinai. b) M\rimea [i uzul veni-
turilor. c) Semnifica]ia datelor consemnate în anul 1863. Conduc\torii
3. Folosind [i alte materiale, realiza]i o dezbatere pe tema ,,Rolul }\rilor Partidului Na]ional Român
Române în men]inerea ortodoxiei orientale.” care au hot\rât alc\tuirea
4. Pornind de la documentul 4, explica]i: a) Momentul elabor\rii [i cine Memorandumului adresat împ\ratului
sunt semnatarii acestui document. b) Motivul redact\rii sale. Franz Joseph I (1892)
Modulul V
BISERICA {I DIASPORA
Diaspora româneasc\ s-a format începând de la jum\tatea se-
colului al XIX-lea, când din Transilvania, Banat sau Vechiul Regat
românii au emigrat spre centrul Europei [i America. Aici au înte-
meiat comunit\]i distincte, bazate pe biserici [i [coli, ziare [i reviste
în limba român\, dar s-au [i integrat în noua societate, preluând
limba [i modul de via]\ din ]\rile de adop]ie.
În Europa, prezen]a românilor stabili]i definitiv sau temporar în
Fresc\ din Biserica ortodox\ marile ora[e a fost eviden]iat\ prin apari]ia comunit\]ilor religioase.
româneasc\ din Nürnberg La Paris func]iona o capel\ ortodox\ în 1853, iar în 1882, guvernul
român cump\r\ o biseric\ în Cartierul Latin care este folosit\ [i
1 ast\zi. În Germania, pentru negustorii români stabili]i la Leipzig
,,Leg\tura cu Dumnezeu, re- func]iona o capel\ (1858–1881), iar la Baden-Baden, prin]ul Mihail
g\sirea cu cei de-o limb\ [i o Sturdza, fostul domn al Moldovei, a zidit o biseric\ ortodox\ (1866)
credin]\, ajutorul fie [i cu o vorb\ frecventat\ de românii din împrejurimi. În 1882 a fost pus\ sub
bun\ – toate acestea le caut\ jurisdic]ia Mitropoliei Moldovei, sub a c\rei obl\duire spiritual\
românii emigran]i atunci când î[i func]ioneaz\ [i ast\zi. La Viena, unde exista o comunitate româ-
îndreapt\ pa[ii spre l\ca[ele de
cult din Toronto. În metropola
neasc\ puternic\, func]iona o capel\ proprie a acesteia (1907).
canadian\ func]ioneaz\ aproape Acestor comunit\]i avea s\ li se adauge, în perioada interbelic\,
20 de biserici române[ti. Cele mai comunitatea românilor din Berlin, unde, cu concursul larg al guver-
multe sunt cre[tin-ortodoxe, dar nului, a fost cump\rat\ o biseric\ evanghelic\, împreun\ cu spa-
exist\ [i greco-catolice ori neo- ]iile corespunz\toare pentru locuin]e, birouri [i muzeu, toate dis-
protestante. Mai mari sau mai mici, truse în urma bombardamentelor (1945).
cu o tradi]ie mai îndelungat\ sau
Dup\ terminarea r\zboiului, o mul]ime de români (diploma]i,
dimpotriv\, ap\rute recent, odat\
cu cre[terea numeric\ a comu- studen]i, intelectuali, militari) afla]i în apusul Europei nu s-au mai
nit\]ii române[ti, bisericile încear- întors în ]ara lor ocupat\ de trupele sovietice. Lor li s-au ad\ugat
c\ s\-i ajute pe oamenii care au de-a lungul anilor mul]imile de români care s-au refugiat din cauza
ales s\ ia via]a de la cap\t. instaur\rii dictaturii comuniste. Diaspora româneasc\ lua un pro-
Cea mai veche este Biserica nun]at caracter politic, cei mai mul]i considerându-se în exil. Printre
Ortodox\ Român\ Sfântul Gheor- cei care s-au stabilit în Occident imediat dup\ r\zboi s-au g\sit
ghe. Fondat\ în 1954, a fost mult\
vreme singura biseric\ româ-
mul]i preo]i [i chiar un ierarh român, Visarion Puiu, fost mitropolit al
neasc\.’’ Bucovinei, care avea s\ reu[easc\ în cadrul diasporei române[ti
(Cristina Diac, „Nimic f\r\ organizarea unei eparhii, Episcopia Ortodox\ Român\ pentru
Dumnezeu”, în „Jurnalul na]ional”, Europa Occidental\ (1949), cu sediul la Paris. Ast\zi, comunit\]ile
Edi]ie de colec]ie, 30 oct. 2006) române[ti sunt arondate Mitropoliei Ortodoxe Române pentru
Germania [i Europa Central\ (1993), cuprinzând parohiile din
Germania, Austria, Luxemburg, Suedia, Norvegia [i Danemarca,
Glosar iar restul parohiilor Arhiepiscopiei Ortodoxe Române pentru
EPARHIE – diecez\ sau Epis- Europa Occidental\, ridicat\ [i ea, din 2001, la rang de mitropolie.
copie; este districtul supus În Lumea Nou\, mai mult de jum\tate dintre românii afla]i acolo
canonic jurisdic]iei unui episcop. tr\iesc în statele New York, New Jersey, Pennsylvania, Ohio [i
EXARH – mitropolit primat; în Michigan. Aici se dezvolt\, având o lung\ tradi]ie, comunit\]ile
epoca bizantin\ – loc]iitorul îm- ortodoc[ilor [i ale greco-catolicilor. Primii au peste 10 parohii în
p\ratului în provinciile imperiului. SUA [i circa 20 în Canada, majoritatea p\storite de preo]i tineri
EXARHAT – teritoriu asupra trimi[i din ]ar\. La Ellwood City func]ioneaz\ m\n\stirea Schim-
c\ruia se extinde autoritatea unui barea la Fa]\ (1967), condus\ mul]i ani de maica Alexandra (fosta
exarh. principes\ Ileana din familia regal\ român\).
Modulul V
În ultima jum\tate de veac au fost ridicate multe biserici, unele
într-un stil modernist: New York, Philadelphia, St. Louis, Los An-
geles, Chicago, Detroit, Cleveland, Akron, Regina [.a. Acestea au
fost vizitate de o delega]ie a BOR, în frunte cu Patriarhul Iustin,
primit [i de pre[edintele de atunci Jimmy Carter, urmat\ apoi de
vizitele mitropoli]ilor Antonie al Ardealului [i Nicolae al Banatului.
Greco-catolicii func]ioneaz\ în 17-19 parohii, organizate de
papa Ioan Paul al II-lea într-un exarhat apostolic transformat apoi
în Dieceza român\ catolic\ de rit bizantin.
Alte misiuni române unite se g\sesc în America de Sud (Buenos
Aires, Sao Paolo [i Rio de Janeiro), iar în diaspora european\ la
Roma, Paris [i München.
Atât Patriarhia Român\, cât [i Mitropolia Român\ Unit\ desf\-
[oar\ o sus]inut\ activitate extern\ pentru acoperirea nevoilor spi-
rituale ale românilor din diaspora.
Preafericitul Patriarh Teoctist
2 participând la ceremonia
punerii pietrei de temelie a Bisericii
,,Da! Românii sunt un popor religios [i se caracterizeaz\ prin aceea c\
comunit\]ii române[ti din Berlin;
s-au strâns mereu în jurul bisericilor [i astfel [i-au p\strat con[tiin]a sus: macheta acesteia
na]ional\, altfel ne-am fi pierdut ca popor. Din cadrele bisericii au ap\rut (Dup\ „Chemarea credin]ei”, 2006)
primii c\rturari [i în jurul lor s-au înfiin]at primele [coli române[ti. În plus,
nenum\ratele construc]ii de biserici [i m\n\stiri sunt semnul religiozit\]ii 4
noastre.’’
(S. Constantinescu, „În acest scop, statul român s-a
Exil, oameni [i idei, 1995) str\duit, în anii interbelici, s\ asi-
gure românilor de dincolo de hotare
un regim [colar, cultural, bisericesc,
3 economic etc., corespunz\tor. (…)
Eforturile române[ti pe linie de stat
,,Patriarhia Român\ a desf\[urat, dup\ cum constat\m, o frumoas\ [i nu se ridicau, dup\ p\rerea multo-
activ\ misiune ortodox\ extern\, pentru nevoile spirituale ale românilor ra, nici în perioada interbelic\, nici
ortodoc[i stabili]i în afara hotarelor ]\rii. Acestora li s-au trimis la cerere mai târziu, la nivelul cerut.’’
preo]i, cânt\re]i, c\r]i [i obiecte de cult, publica]ii biserice[ti [i, unde este (I. Scurtu, coord.,
cazul, se asigur\ salarizarea personalului clerical, chiriile caselor parohiale Istoria românilor, VIII, 2003 )
[i între]inerea loca[urilor de cult.’’
(M. P\curariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, 1994)
PRO MEMORIA!
z În secolele XVIII-XIX, folosind
ACTIVITATE INDEPENDENT| protectoratul religios, Rusia
1. Citind cu aten]ie textul lec]iei, explica]i: [i-a ascuns mai bine expansio-
a) De ce emigrau românii începând de la jum\tatea secolului al nismul sub masca ortodoxiei.
z Românii [i-au eviden]iat apar-
XIX-lea?
b) Perioada [i zonele de emigra]ie. tenen]a la o comunitate dis-
c) Care este situa]ia în momentul de fa]\? tinct\ printr-o activitate cultu-
2. Comenta]i nevoia resim]it\ de românii pleca]i din ]ar\ de a-i reg\si pe ral\ intens\ [i prin sus]inerea
cei „de-o limb\ [i o credin]\”. unor prestigioase a[ez\minte
3. Studiind documentul 2, explica]i sintagma: „Românii sunt un popor religioase.
religios.” z Cu ajutorul Bisericii, românul
4. Compara]i documentele 3 [i 4 [i stabili]i: [i-a p\strat tradi]iile [i con[tiin]a
a) Contribu]ia Bisericii la ajutorarea diasporei. na]ional\ chiar [i atunci când a
b) Contribu]ia statului român, îndeosebi în perioada interbelic\. ales s\ tr\iasc\ în alte ]\ri.
STUDIU DE CAZ
*România [i toleran]a religioas\
în secolul XX
1
Constituirea noului stat unitar, România Mare, în care majori-
,,Nu voim ca din asupri]i ce-am tatea popula]iei era format\ din români (71,9 %), c\rora li se al\-
fost, s\ devenim asupritori. Voim tura un procent însemnat al minorit\]ilor etnice (28,1 %), a impus
s\ asigur\m libertatea pentru to]i [i adoptarea unei noi legi fundamentale. Asigurarea libert\]ii confe-
dezvoltarea pentru toate popoarele sionale [i a egalit\]ii de tratament pentru culte a fost unul dintre
conlocuitoare. (…) Voim ca fiecare principiile de baz\ ale Constitu]iei din 1923. Era reglementat\ pro-
na]iune s\ se poat\ cultiva în limba
blema împ\mântenirii evreilor prin naturalizare, iar guvernul sus-
ei, s\ se roage lui Dumnezeu în
credin]a ei [i s\ cear\ dreptate în ]inea material toate bisericile importante ale minorit\]ilor, precum [i
limba ei. [colile lor confesionale, chiar dac\ în unele, cum erau [colile
Noi, care am v\rsat lacrimi v\- maghiare, se manifestau tendin]e antiromâne[ti. De fapt, regimul
zând limba noastr\ scoas\ din [coli, minorit\]ilor înscris în Constitu]ia din 1923 izvora din atitudinea
biserici, justi]ie, nu o vom lua altora. tradi]ional\ a poporului român de toleran]\ etnic\ [i religioas\.
Nu vom lua putin]a vie]ii de la al]ii.’’ Dup\ 1930, exacerbarea na]ionalismului a devenit o caracteris-
(Discursul lui Iuliu Maniu – tic\ general-european\, iar apropierea României de Germania a
Alba Iulia, 1 decembrie 1918)
determinat agravarea situa]iei evreilor. Dar, regimul condus de Ion
Reversul medaliei: intoleran]a Antonescu, de[i adoptase unele m\suri antisemite, nu a participat
la deportarea în mas\ a evreilor din cadrul ,,solu]iei finale’’, iar
esen]ial r\mâne faptul c\ ,,în nicio ]ar\ dominat\ de nazi[ti n-a
supravie]uit o a[a de mare propor]ie a popula]iei evreie[ti’’
(Dr. Wilhelm Filderman, Jurnalul de diminea]\, 1946).
Dup\ preluarea puterii, regimul comunist din România a vizat limi-
tarea influen]ei Bisericii asupra societ\]ii [i s-a bazat pe un compor-
tament duplicitar. De[i a persecutat în mod sistematic Biserica, oficial,
îns\, autorit\]ile comuniste sus]ineau c\ se asigur\ o deplin\ libertate
Un grup de preo]i [i enoria[i care
au fost aresta]i [i condamna]i în 1952
religioas\. Inclus în legea cultelor, principiul libert\]ii religioase se
pentru c\ au contribuit la refacerea reg\sea [i în cele trei constitu]ii din perioada regimului comunist
Bisericii Sf. Nicolae Ungureni (1948, 1952 [i 1965). Acesta era îns\ înso]it [i de principiul libert\]ii
din Craiova de con[tiin]\, adic\ dreptul fiec\rei persoane de a nu avea o credin]\
(Dup\ „Lumea credin]ei”, aprilie 2006) religioas\. De asemenea, regimul comunist a dus în mod deschis o
propagand\ ateist\, care a avut îns\ rezultate modeste. Au fost inter-
zise [colile organizate de biserici, la fel [i institu]iile patronate de
acestea care î[i propuneau s\ fie un loc de binefacere (azile, orfeli-
nate, spitale), Biserica urmând s\-[i limiteze activitatea doar la
l\ca[urile de cult. În plus, statul comunist continua s\ participe la
salarizarea preo]ilor [i episcopilor, folosind acest lucru ca pe un instru-
ment de presiune asupra lor.
Au fost supuse persecu]iilor atât Biserica Catolic\, cât [i Biserica
Una din bisericile din Bucure[ti Ortodox\, dar cea mai grav\ atingere a libert\]ii religioase a fost des-
demolate cu înver[unare: Sf. Vineri fiin]area Bisericii Române Unite (1948), când s-a trecut la arestarea
(construit\ în 1650, d\râmat\ în 1987) tuturor ierarhilor greco-catolici care au refuzat s\ revin\ la ortodoxie.
Modulul V
Dup\ Revolu]ia din decembrie 1989, cadrul legal în care î[i
desf\[oar\ activitatea cultele religioase a fost modificat radical prin Glosar
Constitu]ia din 1991, care prevede egalitatea cet\]enilor f\r\ deo-
CONFESIUNE – credin]\, cult;
sebire de credin]\ religioas\. Constitu]ia define[te libertatea reli-
religie practicat\ de o persoan\
gioas\, precum [i formele ei de manifestare concret\. Cultele reli- sau de o organiza]ie religioas\.
gioase sunt libere s\ se organizeze potrivit statutelor proprii, în NATURALIZARE – procedur\
condi]iile legii, sunt autonome fa]\ de stat [i se bucur\ de sprijinul prin care se acord\ la cerere,
acestuia. De asemenea, statul sprijin\ cultele prin înlesnirea asis- unui str\in, drepturile de cet\]ean
ten]ei religioase în armat\, spitale, penitenciare [i orfelinate. Tot al statului în care tr\ie[te [i
statul asigur\ libertatea înv\]\mântului religios, potrivit cerin]elor munce[te.
specifice ale fiec\rui cult.
2 3
,,Art. 5. Românii, f\r\ deosebire de origine etnic\, de limb\ sau religie,
Configura]ia confesional\
se bucur\ de libertatea con[tiin]ei, de libertatea înv\]\mântului, de liber-
a României în 1930
tatea presei, de libertatea întrunirilor, de libertatea de asocia]ie [i de toate li-
bert\]ile [i drepturile stabilite prin lege.’’ Ortodoc[i 72,2 %
Uni]i 7,3 %
,,Art. 7. Deosebirile de credin]e religioase [i confesiuni, de origine etnic\
Romano-catolici 6,6 %
[i de limb\ nu constituie în România o piedic\ spre a dobândi drepturile
Calvini 3,9 %
civile [i politice [i a le exercita.
Luterani 2,2 %
Numai naturalizarea aseam\n\ pe str\in cu Românul pentru exercitarea
Unitarieni 0,4 %
drepturilor politice.’’
Israeli]i 5,5 %
(Constitu]ia din 1923)
Mahomedani 0,9 %
Diver[i 1,0 %
4
Fostul episcop reformat Alexandru Makkai men]iona, în 1939, c\ în
eparhia sa, pe lâng\ men]inerea tuturor institu]iilor de cultur\ maghiar\
mo[tenite de la antecesori, a reu[it s\ înal]e 500 de biserici [i localuri de ACTIVITATE INDEPENDENT|
[coal\ noi. Apoi a înfiin]at un liceu de fete maghiar, o [coal\ normal\ de
fete, un c\min pentru studen]ii maghiari de la Universitatea din Cluj… 1. Analiza]i textul lec]iei [i rezol-
(Dup\ A. Makkai, interviu din ziarul or\dean „Nápló”) va]i sarcinile de lucru:
a) Motiva]i de ce, dup\ Marea
Unire, cre[te num\rul mino-
5 ritarilor.
,,Circa un milion de români [i un mic num\r de ucraineni f\ceau parte din b) Comenta]i prevederile con-
Biserica greco-catolic\. (…) Ungurii erau împ\r]i]i între calvinism [i catoli- stitu]iilor române[ti din se-
cism. Germanii erau fie catolici ([vabii), fie luterani (sa[ii). Turcii [i t\tarii colul XX care asigurau liber-
erau musulmani. Toate bisericile erau recunoscute de stat [i primeau sub- tatea religioas\.
ven]ii de la buget.” c) Explica]i caracterul duplicitar
(I. Bulei, O istorie a românilor, 2007) al regimului comunist fa]\ de
problema religioas\, comen-
tând imaginile.
2. Folosind materialele documen-
tare, stabili]i:
Schitul Maicilor,
a) Dorin]a lui I.Maniu pentru
prima încercare ,,fiecare na]iune’’.
de a salva b) Libert\]ile de care se bucu-
o biseric\ din fa]a rau cet\]enii României Mari.
buldozerelor c) Procentul fiec\rei confesiuni
lui N. Ceau[escu religioase în 1930.
prin translarea pe d) Rela]ia între culte [i minori-
un alt amplasament t\]ile etnice.
Modulul V
7 5
I. V. Stalin c\tre liderul comunist Milovan Djilas Alian]a lui Matei Basarab cu prin-
„Acest r\zboi nu este în trecut, cine ocup\ acum un teritoriu î[i impune cipele Transilvaniei, Gh. Racoczi I, a
propriul sistem. Fiecare î[i impune propriul sistem oricât de departe pot fost pecetluit\ la 3 octombrie 1636,
ajunge armatele sale. Lucrurile nu pot sta altfel.” când dieta Transilvaniei asigura pe
(M. Djilas, Convorbiri cu Stalin, domn c\ „dup\ cum cere dreptatea
ed. româneasc\, Întâlniri cu Stalin, 1991) bunei vecin\t\]i”, era gata s\-l spri-
jine în orice soart\ [i cu orice prilej,
8 oferindu-i ad\post lui Matei Basa-
rab, copiilor [i femeilor din }ara Ro-
„A[a cum s-a prezentat în comunicatul M.A.I., în diminea]a zilei de
mâneasc\ „în ora[ele închise [i în
14 iulie (1947) au fost aresta]i pe islazul comunei T\m\d\u, jude]ul Ilfov, în
cet\]ile noastre”. Alian]a a fost înt\-
timp ce încercau s\ se suie în dou\ avioane I.A.R.39 [i s\ fug\ în
rit\ la 12/22 octombrie 1636 la
str\in\tate: Ion Mihalache, N. Penescu, Ilie Laz\r, N. Carandino [i al]ii.
Bucure[ti, de boieri, c\peteniile o[ti-
Acest grup de conspiratori urma s\ realizeze în str\in\tate hot\rârile [i
rii [i slujitorii care au promis c\ „vor
directivele P.N.}. în frunte cu Iuliu Maniu, care constau în organizarea de
sta în ajutorul [i men]in ap\rarea
ac]iuni menite s\ [tirbeasc\ suveranitatea na]ional\, s\ primejduiasc\
m\ritului principe, împotriva tuturor
pacea [i s\ declan[eze r\zboiul civil. Aceast\ activitate merge pe linia
du[manilor ]\rii sale, ori de unde ar
politicii urmate întotdeauna de P.N.}. [i intensificat\ dup\ 23 august 1944.”
fi ei, pân\ la cap\tul vie]ii noastre [i
(Relatare a lui Teohari Georgescu,
pân\ la pierderea tuturor bunurilor
în Via]a politic\ în documente, 1947, 1994)
noastre.”
(N. Stoicescu,
9 Matei Basarab, 1988)
„La interogatoriu, Iuliu Maniu a recunoscut c\ a
luat ini]iativa înfiin]\rii peste grani]\ a unui grup de 6
frunta[i na]ional-]\r\ni[ti: «Scopul desemnat de „{i într-acest r\zboi [b\t\lia de la
mine era ca emigrând în str\in\tate s\ informez Z\rne[ti, 1690, unde trupele oto-
despre situa]ia din România, a[a cum trebuie s\ mane, t\t\r\[ti [i muntene au învins
fac\ orice [ef de partid. Nu era vorba de formarea o armat\ austriac\] au prins viu pe
unui guvern în str\in\tate, nu am discutat cu ei Heisler, generalul nem]ilor. (…) {i
aceasta [i nu admit formarea unui guvern în str\in\- fiind to]i acolo atunci aduser\ pe
tate. (…) Nu recunosc s\ fi organizat o ac]iune sub- Heisler legat, c\ruia i-a zis Constan-
versiv\, aceasta este o calomnie, am c\utat ca pe tin [Brâncoveanu] vod\: «Jupâne
cale politic\ s\ dobor guvernul, nu prin violen]\.»” Heisler, ]i-am adus oaspete» (…),
(I. Scurtu, Iuliu Maniu, 1995) iar el r\spunse lui Constantin vod\:
«Nu te bucura de aceast\ întâm-
E. Organiza]i-v\ în 3-4 grupe, asumându-v\ documentele din aceast\ plare, c\ (…) ast\zi am c\zut în
pagin\ [i sarcinile de lucru care se refer\ la ele. robie, iar tu e[ti rob de când te-a
a) Caracteriza]i în]elegerea dintre principii spa]iului românesc la ju- f\cut tat\-t\u.»”
m\tatea secolului al XVII-lea (documentul 5). Stabili]i-i antecedentele. (Istoria
Preciza]i o consecin]\ pentru nivelul raporturilor româno-otomane. }\rii
b) Motiva]i afirma]ia lui Heisler despre robia lui Brâncoveanu (docu- Române[ti
mentul 6). Stabili]i biografia ulterioar\ a domnului valah. A schimbat din
ceva, în raporturile cu Poarta, execu]ia sa? octombrie
c) Compara]i acuza]iile aduse de comuni[ti lui Iuliu Maniu (documen- 1688
tul 8) cu depozi]iile sale la proces (documentul 9), dou\ documente în martie
profund contradictorii. Preciza]i pozi]ia de pe care conduc\torul 1717,
Bucure[ti,
comunist Teohari Georgescu îl acuz\ pe liderul PN} [i pozi]ia de pe
1959)
care acesta se ap\r\. Nota]i pe 2 coloane asem\n\rile [i deosebi-
rile dintre cele dou\ relat\ri.
F. Odat\ încheiat demersul asupra documentelor, dezvolta]i o dezbatere
cu tema „Lupta politic\ în România secolului XX”, folosind [i afirma]ia
lui I.V. Stalin din documentul 7.
128 Cuprins