A387 PDF

1Cyan 1Yellow 1Magenta 1Black
MINISTERUL EDUCAÞIEI, CERCETÃRII ªI TINERETULUI
I storie
Manual pentru clasa a XII-a
Alexandru Barnea
(coordonator)
Vasile Aurel Manea

Eugen Palade
Bogdan Teodorescu
9
C ORINT
Manualul a fost aprobat prin O.MEdCT nr. 1561/63 din 23.07.2007, `n urma
Referen]i: evalu\rii calitative, [i este realizat `n conformitate cu programa analitic\ apro-
Conf. dr. Cristian Olariu bat\ prin Ordin al Ministrului Educa]iei [i Cercet\rii nr. 5959 din 22.12.2006.
Facultatea de Istorie,
Universitatea Bucure[ti Date despre autori:
Prof. gr. I Mihai Stamatescu Prof. univ. dr. Alexandru Barnea, doctor `n istorie (1983), specializat `n istorie antic\ [i arhe-
Liceul Teoretic „Traian Lalescu”, ologie. Cercet\tor [tiin]ific (din 1968) la Institutul de Arheologie din Bucure[ti al Academiei
Or[ova Române. Decan al Facult\]ii de Istorie a Universit\]ii Bucure[ti (1996-2004). Din 1999, prim-
vicepre[edinte al Societ\]ii de {tiin]e Istorice din România [i pre[edinte al Comisiei Na]ionale
de Arheologie. Autor a numeroase studii [i lucr\ri de specialitate. Distins cu premiul „Vasile
Pârvan” al Academiei Române (1979). Coordonator al colectivului de autori al unor manuale
de istorie pentru clasele a IX-a (CORINT, 2000), a X-a (CORINT, 2004, 2005) [i a XI-a (CORINT,
2006). A coordonat procesul de elaborare a acestui manual [i a asigurat controlul [tiin]ific.
Prof. gr. I Vasile Aurel Manea, profesor la Liceul Teoretic din Codlea [i la Colegiul Na]ional
„Unirea” din Bra[ov. Membru al Comisiei Na]ionale de Istorie (1994-1998) [i inspector de
specialitate la I.S.J. Bra[ov (1995-1998). Pre[edinte al filialei Bra[ov a Societ\]ii de {tiin]e
Istorice. Lucr\ri la sesiuni de comunic\ri [tiin]ifice, articole [i studii `n publica]ii de specialitate.
Coautor la manuale de istorie pentru clasele a IX-a (CORINT, 2000), a X-a (CORINT, 2004,
2005), a X-a SAM (CORINT, 2004) [i a XI-a (CORINT, 2006). A elaborat temele 1-5, 23-25 din
acest manual.
Prof. gr. I dr. Eugen Palade, coordonator al Departamentului de Integrare European\ al Funda]iei
Redactor: G. Moldoveanu „Centrul Educa]ia 2000+” (din 2002). A coordonat implementarea Proiectului de Reform\ a
Tehnoredactare computerizat\: ~nv\]\mântului Preuniversitar din România, finan]at de Banca Mondial\ [i de Guvernul României
Andreea Dobreci (1993-2002). A participat la procesul de reform\ a manualelor [colare [i dezvoltare curricular\
din Slovenia, Serbia, Bosnia-Her]egovina, Azerbaidjan. Autor de lucr\ri cu caracter didactic [i
Coperta: Valeria Moldovan
coautor la manuale de istorie. A elaborat temele 7-10, 14-16, 21 [i 22 din acest manual.
Editura CORINT Prof. gr. I dr. Bogdan Teodorescu, doctor `n istorie (1984). Profesor la Colegiul Na]ional „Victor
Difuzare: Babe[” din Bucure[ti. Inspector de specialitate `n MEN (1991-1998) [i, din 1991, membru al
Calea Plevnei nr.145, sector 6, Comisiei Na]ionale de Istorie. Secretar general (din 1991) al Societ\]ii de {tiin]e Istorice din
Bucure[ti, cod po[tal 060012 România. A publicat studii de istorie medie româneasc\ [i de metodica pred\rii istoriei. Autor
Tel.: 021.319.88.22; sau coautor la manuale de istorie pentru clasele a IV-a (CORINT, 2006), a VI-a, a VIII-a,
021.319.88.33; 0748.808.083; a IX-a (CORINT, 2000), a X-a (CORINT, 2004, 2005), a X-a SAM (CORINT, 2004), a XI-a (CORINT,
0758.225.443; 2006) [i a XII-a. A elaborat temele 6, 11-13, 17-20 [i recapitul\rile din acest manual.
Fax: 021.319.88.66;
Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a României
021.310.15.30 Istorie: manual pentru clasa a XII-a / Alexandru Barnea (coord.), Vasile Aurel
E-mail: vanzari@edituracorint.ro Manea, Eugen Palade, Bodan Teodorescu. – Bucure[ti: Corint, 2007
Magazin virtual: Bibliogr.
www.grupulcorint.ro ISBN 978-973-135-140-7
Redac]ia [i administra]ia: I. Barnea, Alexandru

II. Manea, Vasile Aurel
Str. Mihai Eminescu nr. 54 A, III. Palade, Eugen
sector 1, Bucure[ti IV. Teodorescu, Bogdan
Tel./fax: 021.319.47.97;
94(498)
21.319.48.20
ISBN: 978-973-135-140-7
Toate drepturile asupra acestei lucr\ri sunt rezervate Editurii CORINT,
parte component\ a GRUPULUI EDITORIAL CORINT.
2007
De[teapt\-te, române!
Versuri: Andrei Mure[anu
Muzica: Anton Pann
De[teapt\-te, române, din somnul cel de moarte,

În care te-adâncir\ barbarii de tirani!
Acum ori niciodat\ croie[te-]i alt\ soarte,
La care s\ se-nchine [i cruzii t\i du[mani!
Acum ori niciodat\ s\ d\m dovezi la lume

C\-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
{i c\-n a noastre piepturi p\str\m cu fal\-un nume
Triumf\tor în lupte, un nume de Traian!
.................................................................................
Privi]i, m\re]e umbre, Mihai, {tefan, Corvine,

Româna na]iune, ai vo[tri str\nepo]i,
Cu bra]ele armate, cu focul vostru-n vine,
„Via]\-n libertate ori moarte!” strig\ to]i.
.................................................................................
R omanitatea românilor
în viziunea istoricilor
CRONICARII EVULUI MEDIU
Cruce din aur de la Histria (sec. VI)
Pe m\sur\ ce „v\lul milenar” datorat domina]iei migratorilor
r\s\riteni asupra spa]iului carpatic se destram\, încep s\ apar\
1 primele m\rturii despre români. Astfel, în lumea bizantin\, identi-
„Aceasta este în primul rând tatea etnic\ a românilor era bine cunoscut\, prima men]iune
ideea despre descenden]a roman\ g\sindu-se într-un tratat militar din secolul al VII-lea (Strategikon).
a românilor din coloni[tii romani Datorit\ limbii, ace[tia erau numi]i romani, termen întâlnit mai târ-
transplanta]i în Dacia traian\: de ziu [i la împ\ratul Constantin al VII-lea Porfirogenetul (912-959),
aici decurg logic o serie de idei în- care, în lucrarea sa Despre administrarea imperiului, preciza c\
rudite [i adiacente, dar care fac „ace[tia se mai numesc [i romani pentru c\ au venit din Roma [i
parte din ansamblul categoriei isto- poart\ acest nume pân\ în ziua de ast\zi”. Acest aspect a fost con-
rice de romanitate a românilor.
firmat în cronica sa [i de Ioan Kynnamos, care a str\b\tut teritoriile
Aceste idei complementare sunt:
ideea st\ruin]ei elementului roman nord-dun\rene: „Se zice c\ sunt veni]i demult din Italia.”
în Dacia abandonat\ de Aurelian La fel ca [i bizantinii, ungurii au între]inut un contact permanent
n\v\lirilor barbare, ideea unit\]ii de cu românii, romanitatea acestora fiindu-le cunoscut\. Notarul
neam a românilor din întregul teri- anonim al regelui Bela afirma în cronica sa Gesta Hungarorum
toriu locuit de ei, ideea latinit\]ii lim- (Faptele ungurilor) c\, la sosirea lor, ungurii au g\sit în Panonia
bii române, ideea esen]ei romane a slavi, bulgari [i „blachi, adic\ p\storii romanilor”. Un secol mai târ-
unor obiceiuri [i datini populare.” ziu, Simon de Kéza nota, în Gesta Hunnorum et Hungarorum, c\
(A. Armbruster,
românii erau în Panonia la venirea hunilor, iar în vremea lui Attila,
Romanitatea românilor, 1972)
romanii, locuitori ai ora[elor (civitates), s-au înapoiat în Italia, doar
„vlahii, care au fost p\storii [i agricultorii acestora, au r\mas de
Competen]e specifice modulului bun\voie în Panonia”.
POPOARE {I SPA}II ISTORICE Odat\ ce spa]iul românesc a intrat în sfera de interese a Romei
1.1. Construirea unor explica]ii [i argu- [i misionarilor ei, papalitatea a luat cuno[tin]\ despre existen]a
mente intra [i multidisciplinare cu privire românilor [i apartenen]a lor la „ritul grecilor”, nelegitim în viziunea
la evenimente [i procese istorice. curiei papale. Mai târziu, odat\ cu desf\[urarea luptei antiotomane
3.1. Compararea surselor istorice în a }\rilor Române din secolul al XIV-lea, interesul european fa]\ de
vederea stabilirii credibilit\]ii [i validit\]ii români a sporit, manifestându-se în preocup\rile umani[tilor fa]\
informa]iei con]inut\ de acestea. de originea [i istoria acestora. Poggio Bracciolini a fost printre
*4.1. Descoperirea unor oportunit\]i în primii umani[ti italieni care au afirmat originea roman\ a poporului
cercetarea istoriei ca surs\ a înv\]\rii român. Pe lâng\ numeroase elemente comune limbii latine [i ro-
permanente.
mâne, el a constatat existen]a la românii nord-dun\reni a unei
z Competen]ele specifice [i con]inu-
tradi]ii referitoare la descenden]a lor dintr-o colonie fondat\ de
turile care constituie nucleul comun al
programei [colare sunt obligatorii la toate
Traian. Contemporanul s\u Flavio Biondo afirma despre românii cu
filierele, profilurile [i specializ\rile care care se întâlnise la Roma c\ „invocau cu mândrie originea lor
studiaz\ disciplina ISTORIE 1 or\/s\pt. roman\”, iar cu Enea Silvio Piccolomini, devenit pap\ sub numele
z La celelalte specializ\ri, care au de Pius al II-lea, ideea originii romane a acestora a intrat în circui-
prev\zute mai multe ore/s\pt., sunt obli- tul [tiin]ific european. În preajma c\derii Constantinopolului, Laonic
gatorii [i con]inuturile [i competen]ele Chalcocondil, grec stabilit în Italia, cuno[tea originea comun\ a
specifice marcate cu asterisc (*). românilor, numindu-i „daci” pe cei din nordul Dun\rii [i „vlahi” pe cei
din sudul fluviului.
4 Popoare [i spa]ii istorice

Modulul I
Ideile umani[tilor italieni s-au r\spândit [i la cur]ile europene.
Antonio Bonfini, tr\ind la curtea regelui Ungariei, preciza c\ „din 2
legiunile [i din coloniile duse în Dacia de Traian [i ceilal]i împ\ra]i „Afirma]iile cuprinse în scrierile
s-au tras românii”, exprimându-[i totodat\ admira]ia pentru modul savan]ilor str\ini din secolul XV
cum a supravie]uit „vechea limb\ a Romei printre români”. Filippo dovedesc din plin c\ nu cronicarii
moldoveni (…) au afirmat cei dintâi,
Buonaccorsi, consilier la curtea iagellon\, a c\l\torit în Moldova,
între români, descenden]a roman\
unde, cunoscându-i pe localnici, afl\ despre „descenden]a româ- a poporului român. Într-adev\r,
nilor din coloni[ti romani”. savan]ii str\ini î[i întemeiaz\ con-
În secolul al XVI-lea, Jan Laski, episcop de Gnezno, vorbind în cluziile relative la originea roman\ a
Conciliul din Lateran (1514) despre Moldova, a semnalat originea poporului român nu atât pe propriile
roman\ a popula]iei „c\ci ei spun c\ sunt o[teni de odinioar\ ai ro- lor investiga]ii [i descoperiri cât, în
manilor”. Tot acum, Nicolaus Olahus, umanist transilv\nean de faim\ primul rând, pe înse[i m\rturiile
românilor, m\rturii cunoscute de ei
european\, el însu[i de origine român\, în lucrarea sa Hungaria
direct sau indirect.”
(1536), este primul care sus]ine unitatea de neam, limb\, obiceiuri [i ({erban Papacostea, Geneza statului
religie a românilor, iar Johannes Honterus – originar din Bra[ov – în Evul Mediu românesc, 1988)
înscrie în harta sa (1542) numele Dacia pentru întreg teritoriul locuit
de români.
Secolul al XVII-lea marcheaz\ apogeul culturii medievale ro-
mâne[ti scrise, atunci când au ap\rut primele cronici în limba
român\. Grigore Ureche în Letopise]ul }\rii Moldovei [i Miron
Costin în De neamul moldovenilor vorbesc despre originea noastr\
latin\: „De la Râm ne tragem [i cu a lor cuvinte ni-i amestecat gra-
iul”, iar stolnicul Constantin Cantacuzino, în Istoria }\rii Române[ti,
a subliniat continuitatea de via]\ a dacilor sub st\pânirea roman\,
unitatea [i continuitatea românilor.
În concluzie, se poate spune c\ originea roman\ le era cunos-
cut\ românilor de mult\ vreme. Mai târziu, cronicarii moldoveni [i
munteni, cunosc\tori ai scrierilor umaniste, vor transfera ches- Donariul cu monogram cre[tin de la
tiunea romanit\]ii din sfera tradi]iei în cea a istoriografiei, pentru ca Biertan (sec. IV), dovad\ a p\trunderii
cre[tinismului în Transilvania
{coala Ardelean\ s\ fac\ din aceasta o arm\ în lupta pentru eman-
(desen trimis la Roma
cipare na]ional\ [i social\ a românilor transilv\neni. de nun]iul apostolic din Viena, 1780)
3 ACTIVITATE INDEPENDENT|
„Moldovenii au aceea[i limb\, rit [[i] religie ca muntenii; pe alocuri se 1. Analizând textul lec]iei, defini]i:
deosebesc par]ial în port. (…) Graiul lor [i al celorlal]i valahi a fost cândva a) ideea de romanitate a româ-
latin, ca al unora ce se afl\ într-o colonie a romanilor; în vremea noastr\ se nilor; b) în ce const\ tradi]ia
deosebe[te foarte mult de acela, numai c\ multe cuvinte ale lor sunt de romanit\]ii la români?
în]eles pentru cei [care vorbesc] latine[te. (…) Valahii se sus]ine c\ provin 2. Pornind de la documentul 4,
dintr-o colonie a romanilor.” identifica]i [i comenta]i: a) dife-
(N. Olahus, Hungaria, 1536) ren]a între „romani” [i „blacki”;
b) evenimentul care poate fi
4 asociat cu spusele cronicarului.
„Textul lui Simon de Kéza nu numai recunoa[te leg\tura strâns\ dintre 3. Folosind celelalte documente,
romani [i vlahi, dar [i eviden]iaz\ continuitatea romanit\]ii în acest spa]iu. argumenta]i r\spunsurile la între-
Mai mult înc\, textul reflect\ fidel caracterul real al p\r\sirii de c\tre romani b\ri: a) Care era religia românilor
a teritoriilor dun\rene sub loviturile barbarilor. Din spusele cronicarului ungur exprimat\ prin „ritul grecilor”?
rezult\ limpede c\ în viziunea sa masa popula]iei romanice – elementele b) Prin ce mijloace au cunoscut
agricole-pastorale pe care le cuprinde în denumirea de blacki – a r\mas umani[tii romanitatea românilor?
locului, doar p\tura ei suprapus\, citadin\, «romanii», s-au retras în Italia.” c) Ce le-a atras aten]ia acestor
({erban Papacostea, Românii în secolul al XIII-lea, 1993) înv\]a]i europeni la români?
Popoare [i spa]ii istorice 5

Modulul I
POLITIZAREA ROMANIT|}II ROMÂNILOR
Pân\ în secolul al XVIII-lea, continuitatea popula]iei romanice în
]inuturile carpato-dun\rene nu a fost pus\ la îndoial\, fiind conside-
rat\ un fapt normal [i logic. Însu[i împ\ratul Austriei, Iosif al II-lea
(1780-1790), îi socotea pe români „incontestabil, cei mai vechi [i
mai numero[i locuitori ai Transilvaniei.” De asemenea, contele
Teleki, pre[edinte al Cancelariei Aulice Transilvane, recuno[tea în
1791 c\ „românii sunt locuitorii cei mai vechi ai Transilvaniei”, iar
istoricul Huszti Andras afirma în acela[i an: „Nicio na]iune nu are
limba atât de apropiat\ de acea veche roman\ ca na]iunea vala-
hilor, ceea ce este un semn sigur [i care nu poate în[ela c\ ei sunt
Supplex Libellus Valachorum în Transilvania urma[ii vechilor colonii romane.”
Transsilvaniae, tip\rit la Cluj în 1791 Dar, pentru popula]ia majoritar\ a Transilvaniei, secolul al XVIII-lea
1 a reprezentat momentul luptei pentru drepturile politice refuzate
secole de-a rândul de „na]iunile privilegiate”. În 1791 a fost elabo-
Supplex Libellus Valachorum
rat Supplex Libellus Valachorum, în care se subliniaz\ c\ românii
„Na]iunea român\ este cu mult cea
mai veche dintre toate na]iunile
sunt cei mai vechi locuitori ai Transilvaniei, fiind urma[i ai colo-
Transilvaniei din vremea noastr\, ni[tilor lui Traian. Tot în aceast\ perioad\, reprezentan]ii „{colii
întrucât este un lucru sigur [i Ardelene” sus]in ideea originii latine a românilor.
dovedit, pe temeiul m\rturiilor isto- În aceast\ atmosfer\ a fost lansat\ „teoria imigra]ionist\” a lui
rice, a unei tradi]ii niciodat\ între- Franz Sulzer, potrivit c\reia românii nu se trag din coloni[tii romani
rupte, a asem\n\rii limbii, datinilor din Dacia, aceasta fiind p\r\sit\ de toat\ popula]ia odat\ cu
[i obiceiurilor, c\ ea î[i trage origi-
retragerea roman\. Prin urmare, românii s-au n\scut ca popor la
nea de la coloniile romane aduse
la începutul secolului al doilea de sud de Dun\re, într-un spa]iu neprecizat, undeva între bulgari [i
c\tre împ\ratul Traian, în nenu- albanezi, de la care au preluat influen]e în limb\, precum [i
m\rate rânduri, în Dacia, cu un credin]a ortodox\. De aici, ei au emigrat c\tre mijlocul secolului al
num\r foarte mare de solda]i ve- XIII-lea în nordul Dun\rii [i Transilvania, unde îi vor g\si stabili]i pe
terani, ca s\ apere provincia…” unguri [i sa[i. Prin teoria sa, Franz Sulzer sfida p\rerea unanim\
(D. Prodan, Din istoria din cultura [i [tiin]a istoric\ european\, care-i considera pe români
form\rii na]iunii române, 1984) cei mai vechi locuitori ai Transilvaniei, urma[i ai romanilor lui
Traian.
Scopul lans\rii acestei teorii era limpede: anularea argumen-
telor istorice ale românilor în lupta politic\ din Transilvania [i justi-
ficarea privilegiilor de]inute de maghiari, sa[i [i secui, precum [i a
statutului de „tolera]i” atribuit românilor. În felul acesta, chestiunea
continuit\]ilor istorice va c\p\ta un pronun]at caracter politic.
Dup\ realizarea dualismului austro-ungar (1867), imigra]ionis-
mul este readus cu [i mai mult\ t\rie în dezbaterile istoricilor de
c\tre un geograf austriac, Robert Roesler. Teoria lui Sulzer este
reluat\ [i îmbog\]it\ într-o lucrare ce va deveni fundamental\ pen-
tru adversarii continuit\]ii, iar teoria imigra]ionist\ va fi denumit\
roeslerian\. Ideile principale sus]inute de acesta caut\ s\ demon-
streze exterminarea dacilor în urma r\zboaielor cu romanii, cauz\
care a contribuit [i la dispari]ia vechii toponimii; romanizarea nu se
Densu[ (Hunedoara), una din cele putea efectua în cei 165 de ani de st\pânire roman\, iar pentru c\
mai vechi biserici române[ti, ridicat\
în sec. XIII pe ruinele unei mai vechi dacii r\ma[i în via]\ tr\iau izola]i, la retragerea aurelian\ Dacia a
construc]ii romane r\mas pustie.

Modulul I
Potrivit acestei teorii, poporul român [i limba român\ s-au for-
mat în sudul Dun\rii, în centrul sau vestul Peninsulei Balcanice, de 3
unde au trecut în stânga fluviului, iar de aici ar fi p\truns în „Cum [i-ar putea cineva m\car
Transilvania prin secolele IX-XIII. închipui c\ ungurii [i cu nem]ii,
Teoria roeslerian\ a fost demontat\ cu dovezi arheologice [i epi- a[ezându-se într-o ]ar\ cu totul
pustie, s\ nu fi dat ei numele înal]ilor
grafice ale prezen]ei dacilor sub st\pânirea roman\ [i ale r\mânerii
s\i mun]i care le închideau orizontul,
popula]iei daco-romane în fosta provincie. Începând cu B. P. Hasdeu, râurilor sale celor mari cu cursul lung
[tiin]a istoric\ româneasc\ [i str\in\ a adus argumente [i dovezi [i cotit, [i s\ a[tepte s\ vin\ românii
incontestabile privind latinitatea [i continuitatea românilor. care s\ îi înve]e pe dân[ii cum s\ le
numeasc\? Ar fi deci dup\ firea
2 lucrurilor c\, dac\ ungurii [i nem]ii ar
Aspecte sus]inute de teoria roeslerian\ fi fost cei dintâi locuitori ai Daciei, s\
se g\seasc\ m\car numele celor
Romanizarea Daciei. „Avem motive s\ credem c\ elementul dacic supus mai însemna]i mun]i [i celor mai
s-a ]inut departe de contactul cu civiliza]ia roman\ [i [i-a men]inut du[m\nia mari ape de obâr[ie ungureasc\ sau
fa]\ de Roma. Romanizarea Daciei a fost îns\ diferit\ de cea a altor provincii german\. Le g\sim dimpotriv\ ro-
cucerite de armata Romei. (…) În Dacia îns\ a fost creat\ o adev\rat\ ]ar\ mâne[ti sau dace.”
de colonizare dintr-un teritoriu slab locuit [i înconjurat de o popula]ie
(A.D. Xenopol, Teoria lui Roesler)
du[m\noas\, în care îns\ romanitatea nu [i-a înfipt r\d\cini atât de adânci,
nesprijinindu-se pe bazele sigure ale unei na]ionalit\]i cucerite [i din punct de
vedere spiritual.”
Discontinuitatea romanit\]ii. „Cei care sus]in men]inerea unei popula]ii
romanice în Dacia se împart în dou\ categorii. Unii sus]in p\rerea c\ provin-
cialii romani s-au refugiat în mun]i pentru a-[i p\stra acolo libertatea [i via]a,
al]ii (…) consider\ c\ ei au r\mas netulbura]i în v\i [i câmpii în vechile lor
case [i a[ez\ri. (…) A doua p\rere î[i g\se[te respingerea în c\utarea zadar-
nic\ a presupusei continuit\]i a ora[elor [i popula]iei Daciei în toate monu-
mentele literare ale vecinilor.”
Migra]ia vlahilor la nord de Dun\re. „Invadarea [i ocuparea Valahiei a fost
lini[tit\ [i imperceptibil\, începutul ei, care trebuie s\ fi fost înc\ în perioada
domina]iei cumane, neputând fi precizat. (…) Prin ipoteza migr\rii treptate
spre nord a valahilor din Moesia se poate explica împrejurarea surprinz\toare
c\ popula]ia valah\ se întâlne[te în nord de Dun\re numai dup\ începutul
veacului al XIII-lea, devenind apoi din ce în ce mai numeroas\, pân\ ce vor Oamenii din }ara Oa[ului se îmbr\cau
umple în mare m\sur\ ]ara numit\ Valahia [i apoi ]\rile din jur…” [i în secolul trecut a[a cum o f\cuser\
(R. Roesler, Romanische Studien, 1871) cu sute de ani în urm\ str\mo[ii lor
(fotografie de Ioni]\ G. Andron, 1938)
ACTIVITATE INDEPENDENT| Glosar

1. Analizând textul lec]iei, rezolva]i, în grupe de 4-5 elevi, urm\toarele EMIGRARE – p\r\sirea ]\rii de
sarcini:
origine pentru a se stabili într-o
a) Defini]i atitudinea personalit\]ilor secolului al XVIII-lea fa]\ de
alt\ ]ar\.
romanitatea românilor. IMIGRARE – deplasarea [i sta-
b) Explica]i condi]iile care determin\ apari]ia teoriei lui Sulzer [i con-
bilirea într-o ]ar\ str\in\.
tinuarea acesteia de c\tre Roesler. IMIGRA}IONISM – curent în
c) Comenta]i argumentele folosite de speciali[tii care sus]in c\
istoriografie care se opune ideii
aceast\ teorie este un fals [tiin]ific.
continuit\]ii de locuire a poporu-
2. Utilizând materialul documentar, identifica]i [i comenta]i:
lui român în spa]iul fostei
a) Dou\ aspecte referitoare la vechimea românilor din Transilvania
provincii Dacia, de la formarea
exprimate în Supplex Libellus Valachorum.
sa [i pân\ ast\zi.
b) Trei argumente ale teoriei roesleriene. SUPPLEX – cerere, plângere, pe-
3. Folosind [i alte materiale, realiza]i o dezbatere pe tema „Continuitatea
ti]ie.
românilor în spa]iul carpato-dun\rean.”

Modulul I
DISPUTA ÎN JURUL CONTINUIT|}II
Dup\ felul în care istoricii au c\utat s\ prezinte evolu]ia roma-
nit\]ii de la nordul Dun\rii [i din Carpa]i, s-au conturat dou\ opinii
diferite cu privire la formarea românilor ca popor: continuitatea lor
în Dacia [i imigrarea târzie din sudul Dun\rii.
Servind anumite interese politice, unii istorici au elaborat teorii
proprii, pseudo-[tiin]ifice, potrivit c\rora românii nu s-ar fi format în
]ara lor de ast\zi. Astfel, un caz evident de inconsecven]\ îl repre-
zint\ Szamaskösy Istvan, care, într-o lucrare din 1593, sus]inea c\
românii sunt urma[ii coloni[tilor romani. Dup\ domnia lui Mihai
Viteazul [i-a schimbat radical p\rerea, afirmând c\ românii nu pot
fi urma[ii coloni[tilor romani, deoarece ace[tia au fost muta]i la
sudul Dun\rii în vremea împ\ratului Gallienus. El a fost comb\tut
de c\rturarii sa[i L. Toppeltinus [i J. Tröster, ultimul autor al unei
lucr\ri despre Dacia în care [i-a afirmat convingerea c\ „românii de
azi ce tr\iesc în }ara Româneasc\, Moldova [i mun]ii Transilvaniei
}\ran român (reproducere din lucrarea
nu sunt decât urma[ii legiunilor romane”, prin urmare „cei mai vechi
lui J. Tröster, 1666) locuitori ai acestei ]\ri”. Mai târziu, Benkö Iozsef, în cartea Transil-
vania, sive magnus Transilvaniae Principatus (1778), ar\ta c\ la
1 abandonarea provinciei traiane „mul]i romani împreun\ cu dacii
indigeni au r\mas pe loc.”
„I-a trecut cuiva prin minte s\
nege sau s\ conteste continuitatea A[a cum am ar\tat, odat\ cu mi[carea de emancipare a româ-
poporului francez în Galia, a celui nilor transilv\neni din secolul al XVIII-lea a fost lansat\ [i „teoria imi-
spaniol [i portughez în Peninsula gra]ionist\” dezvoltat\ de Franz Sulzer în lucrarea Geschichte
Iberic\ ori a celui italian în Italia? A des transalpinischen Daciens (1781), la care vor adera [i istoricii
admis oare vreun istoric c\ galo- I.C. Eder, Bolla Marton [i I. Ch. Engel. Ace[tia identificau absen]a
romanii [i-au p\r\sit locuin]ele
surselor scrise asupra românilor în mileniul marilor migra]ii cu
plecând din Galia peste Alpi sau
peste Pirinei, pentru a se întoarce absen]a îns\[i a românilor. În replic\, înv\]atul sas Michael
mai târziu, dup\ secole, înd\r\t Lebrecht scria chiar în timpul r\scoalei lui Horea (1784) c\ românii,
acas\? Sau c\ spaniolii au trecut ca urma[i ai romanilor, sunt „cei mai vechi locuitori ai acestei regiuni”.
strâmtoarea Gibraltar, în Africa, În 1787, istoricul englez E. Gibbon, autor al unei celebre istorii a
pentru a reveni, dup\ sute de ani, Imperiului Roman, ar\ta c\ în Dacia, dup\ retragerea aurelian\, a
în vechiul teritoriu? Simpla formu- r\mas „o parte însemnat\ din locuitorii ei, care mai mare groaz\
lare a unor asemenea întreb\ri
arat\ lipsa lor de temei.”
aveau de migrare decât de st\pânitorul got”. De la ace[ti locuitori
(C.C. Giurescu, vor deprinde migratorii „agricultura [i pl\cerile lumii civilizate.”
Formarea poporului român Netemeinicia afirma]iilor lui Sulzer a fost reliefat\ [i de repre-
[i a limbii române, 1973) zentan]ii {colii Ardelene (S. Micu, Gh. {incai, P. Maior, I. Budai-De-
leanu), dar [i de marele slavist Paul Ioseph Schafarik, care sus]inea
(1844) c\ „valahii de la nord [i de la sud de fluviu au to]i aceea[i
Glosar origine” evoluând din „amestecul tracilor [i geto-dacilor cu romanii”.
DESC|LECAT – termen folosit Dup\ realizarea dualismului austro-ungar (1867), Robert Roesler
mai ales de cronicari în leg\tur\ redacteaz\ Dacien und Romänen (1868) [i Romanische Studien
cu întemeierea statelor medievale (1871), unde reia, pe baza informa]iilor timpului s\u, toate tezele
române[ti. (A desc\leca – A se formulate timp de un secol în sensul contest\rii permanen]ei
a[eza statornic într-un loc.) românilor în vatra lor str\mo[easc\. R\spunsul avea s\ vin\ din
OBÂR{IE – locul din care se tra-
partea lui A.D. Xenopol, reprezentant de seam\ al istoriografiei ro-
ge cineva (familie, neam).
mâne[ti, în lucrarea Teoria lui Roesler (1884).

Modulul I
O adev\rat\ monografie a subiectului tratat, lucrarea abordeaz\
argumentele contestatoare ale istoricului german [i le r\spunde 2
apelând la toate sursele fundamentale, precum [i la comentariile „Într-o epoc\ în care izvoarele
autorilor credita]i [tiin]ific de-a lungul timpurilor. În leg\tur\ cu ches- istorice se ocup\ de st\pânii
tiunea p\r\sirii Daciei, Xenopol a emis un principiu conving\tor: locurilor, de c\petenii [i de clasele
conduc\toare, este foarte firesc ca
„Popoarele nomade se str\mut\ înaintea unei n\v\liri, cele a[ezate
popula]ia aservit\ s\ fie ignorat\.
r\mân lipite de teritoriul lor [i n\v\lirea trece peste ele.” În acela[i M\car c\ aceasta era mai nume-
sens este comb\tut\ [i teoria golirii de popula]ie a Daciei la roas\ [i precis mai evoluat\, în
retragerea aurelian\. În finalul lucr\rii atrage aten]ia analiza despre unele regiuni cel pu]in, decât no-
rolul tradi]iilor popoarelor în ce prive[te obâr[ia acestora, cu referiri mazii care au n\v\lit peste ea [i o
la a[a-zisul „desc\lecat”, evocat în legendele românilor. exploatau.”
Dac\ la început A.D. Xenopol [i D. Onciul, sus]inând continui- (Gh. I. Br\tianu, O enigm\ [i
un miracol istoric, poporul român,
tatea daco-roman\, se bazau pe argumente de ordin logic, mai
ed. în limba român\ 1940)
târziu investiga]iile [tiin]ifice conduse de marii no[tri istorici, cât [i
de lingvi[ti (N. Iorga, V. Pârvan, C. Daicoviciu, Gh. I. Br\tianu,
Al. Rosetti, C.C. Giurescu [i al]ii), al\turi de cercetarea arheolo-
gic\, au f\cut progrese remarcabile. Aceste investiga]ii se vor fina-
liza prin dovezile concrete, din ce în ce mai numeroase, care
infirm\ teoria imigra]ionist\. Pe aceea[i pozi]ie s-au situat [i un
num\r important de istorici str\ini (Th. Mommsen, I. Jung, C. Patsch,
L. Homo, Paul Mackendrick, care consider\ c\ românii sunt
urma[ii daco-romanilor [i c\ s-au format ca popor în Dacia Traian\.
3
„Cercet\rile arheologice confirm\ de altfel prezen]a popula]iei daco-
romane pe vechiul teritoriu al provinciei. La Sarmizegetusa, amfiteatrul [i
alte cl\diri publice sunt folosite ca locuin]e de o popula]ie nevoia[\ înc\ cel
pu]in un secol dup\ p\r\sire; urme asem\n\toare au fost identificate [i la
Napoca, Porolissum, Apulum, precum [i în numeroase a[ez\ri de tip rural.
Ulpia Traiana Sarmizegetusa –
(…) O astfel de a[ezare a fost s\pat\ la Bratei (Media[), dând la lumin\ cel
amfiteatrul, cazarma gladiatorilor,
mai mare cimitir cunoscut în Dacia, cca 500 de morminte din secolele IV-V. templul zei]ei Nemesis
(…) Descoperiri asem\n\toare au fost f\cute [i în alte regiuni ale Daciei.” [i templul Dianei [i al lui Silvanus
(Vlad Georgescu, Istoria românilor, 1992) (vedere aerian\)
4 PRO MEMORIA!
„Drama istoriei române[ti este c\ aceasta se g\se[te confruntat\ cu isto- z În operele cronicarilor medie-
ria maghiar\. (…) Drama celor dou\ istorii este c\ ele î[i revendic\ acela[i
vali [i în cele ale istoricilor mo-
spa]iu originar, Transilvania. Maghiarii sunt cuceritorii bazinului carpatic la
derni, românii sunt considera]i
sfâr[itul secolului al IX-lea. (…) Istoriografia român\ nu contest\ a[ezarea
cei mai vechi locuitori ai spa]iu-
aici a maghiarilor, dar se ridic\ împotriva tezei maghiare dup\ care Dacia
fusese abandonat\ de Aurelian [i deci maghiarii ar fi primii ocupan]i ai lui carpato-dun\reano-pontic.
Transilvaniei.” (C. Durandin, Istoria românilor, 1998) z Servind interesele politice ale
monarhiei habsburgice [i, ul-
ACTIVITATE INDEPENDENT| terior, ale statului dualist, unii
intelectuali ajung la formula-
1. Analiza]i textul lec]iei [i r\spunde]i la întreb\ri: a) De ce Mihai Viteazul rea teoriei imigra]ioniste.
a influen]at ideile lui Szamoskösy referitoare la romanitatea românilor? z Teoria imigra]ionist\ a fost re-
b) Ce interese politice au determinat apari]ia teoriei imigra]ioniste? luat\ de Robert Roesler, fiind
2. Studiind documentele, argumenta]i: a) De ce este negat\ autohtonia
comb\tut\ cu argumente [tiin-
românilor? b) În afara argumentelor arheologice, mai pot exista [i alte ]ifice de numero[i istorici ro-
argumente? c) Comenta]i p\rerea lui Gh. I. Br\tianu referitoare la mâni [i str\ini.
absen]a izvoarelor scrise despre români în mileniul migra]iilor.

STUDIU DE CAZ
*Gh. I. Br\tianu
1
„Este vorba într-adev\r de o despre Marea Neagr\
mare aproape închis\, care nu
comunic\ cu Mediterana decât prin
îngusta ie[ire a Strâmtorilor; cu
toate acestea, datorit\ marilor fluvii Preocup\rile lui Gh. I. Br\tianu pentru arealul pontic au fost
care se vars\ în ea din adâncurile încununate, în ultima perioad\ a vie]ii, de redactarea amplei mono-
stepei sau din masivele Europei grafii Marea Neagr\. De la origini pân\ la cucerirea otoman\.
Centrale, datorit\ re]elei multiple a Importanta lucrare scoate în eviden]\ vastitatea cuno[tin]elor,
drumurilor continentale ce ajung în capacitatea de a reliefa fenomenele esen]iale, precum [i largul ori-
porturile ei, ea merit\, tot atât de
zont istoric al marelui medievist.
mult ca [i alte m\ri, (…) numele de
plac\ turnant\ a marelui trafic [i a De fapt, interesul istoricului român pentru aceast\ zon\ geogra-
schimburilor interna]ionale.” fic\ s-a manifestat odat\ cu preg\tirea lucr\rii de doctorat, cer-
(Gh. I. Br\tianu, Marea Neagr\) cet\rile din arhivele genoveze fiind orientate spre istoria comer]ului
Genovei la gurile Dun\rii (sec. XI-XV). Mai târziu, revine asupra
unor aspecte tratate tangen]ial, publicând studii referitoare la
Vicina [i Cetatea Alb\, prezen]a vene]ienilor în Marea Neagr\ [i
activitatea comercial\ a genovezilor în Moldova secolului al XV-lea.
A urmat, apoi, un al doilea moment important, sus]inerea la Uni-
versitatea Bucure[ti a cursului intitulat „Chestiunea M\rii Negre”,
pe parcursul a doi ani universitari (1941-1943), un demers de
anvergur\ în care prezint\ istoria spa]iului pontic din cele mai vechi
timpuri pân\ în epoca contemporan\.
La aceasta, se adaug\ vizita f\cut\ în Crimeea (1942), care i-a
permis un contact direct cu vestigiile medievale ale coloniilor ita-
liene de la Caffa, Mangop, Soldaia [i vechiul Solhat, facilitându-i
Marea Neagr\ în atlasul genovezului în]elegerea unor probleme asupra c\rora se oprise în decursul
Battista Agrese (1542) studiilor sale. Aici s-a ar\tat interesat de cunoa[terea peisajului, a
exponatelor din micile muzee or\[ene[ti [i îndeosebi a monumen-
2 telor p\strate de la bizantini, genovezi [i t\tari.
Gh. I. Br\tianu Forma definitiv\ a sintezei despre Marea Neagr\ – de fapt, a
despre destinul lucr\rii sale primei p\r]i a cursului pe care îl ]inuse la Universitate – a fost ela-
„Deocamdat\ ar fi o foarte borat\ de Br\tianu dup\ îndep\rtarea din înv\]\mânt [i înainte de
mare satisfac]ie pentru mine s\ arestare (1950), pentru ca tip\rirea ei, în limba în care a fost defini-
[tiu acest manuscris, redactat în tivat\, franceza, s\ se realizeze postum (München, 1969). În tra-
condi]ii amintind ambian]a în care ducere în limba român\, lucrarea avea s\ fie publicat\ abia peste
a fost scris\ Cartea Minunilor a aproape dou\ decenii (1988).
ilustrului Marco Polo (…), ajuns s\
Lucrarea este structurat\ în patru „c\r]i” [i prezint\ evolu]ia
dep\[easc\ multiplele bariere ridi-
cate actualmente între R\s\rit [i istoric\ a spa]iului limitrof M\rii Negre, într-o succesiune cronolo-
Apus [i s\-mi aduc modesta con- gic\ fireasc\, de la epoca preistoric\ pân\ la cucerirea otoman\ în
tribu]ie la progresul cercet\rii secolul al XV-lea. Autorul trece prin istoria bizantin\ pân\ la dom-
istorice. A[ dori m\car s\ amin- niile Comnenilor, marile migra]ii din stepele nord-pontice [i apari]ia
teasc\ celor preocupa]i de destinul turcilor selgiucizi în Anatolia, apoi se ocup\ de expansiunea comer-
Europei faptul c\ aceasta trebuie cial\ a ora[elor italiene, perioad\ în care Marea Neagr\ devine o
considerat\ în totalitatea ei [i c\
adev\rat\ plac\ turnant\ a comer]ului interna]ional, urmat\ de
spiritul, în ciuda piedicilor, r\zbate
totu[i unde dore[te.” expansiunea otoman\, cu impunerea monopolului turc asupra în-
tregului bazin pontic.

În toat\ aceast\ desf\[urare [i-au g\sit locul [i marile perso-

nalit\]i, de la Darius I la Mahomed al II-lea, care vor influen]a isto-
ria arealului pontic.
Legat de spa]iul românesc, marele istoric subliniaz\ rolul impor-
tant pe care Marea Neagr\ l-a avut asupra acestuia. Al\turi de
Carpa]i [i Dun\re, ea a constituit una din permanen]ele geografice
ale românilor, iar de comer]ul pontic este legat\ ascensiunea
politic\ a celor dou\ ]\ri române[ti extracarpatice. De asemenea,
progresele domina]iei otomane la nord de Dun\re au fost legate de
pierderea pozi]iilor române[ti la mare în favoarea turcilor – Gheorghe I. Br\tianu (1898-1953)
Dobrogea (1417), Chilia [i Cetatea Alb\ (1484), înfiin]area raialei S-a n\scut la Ruginoasa (Ia[i)
Bender în Moldova (1538) – la fel cum mai târziu, în epoca mo- fiind fiul lui Ion I.C. Br\tianu, [ef
dern\, cucerirea libert\]ii are drept etape revenirea românilor la PNL [i prim-ministru cu rol im-
mare: 1829 – înl\turarea monopolului economic otoman; 1856 – re- portant în întregirea de stat a
venirea gurilor Dun\rii la Moldova; 1878 – independen]a [i reve- României (1918). Era nepotul lui
nirea Dobrogei între hotarele României. Ion C. Br\tianu, revolu]ionar de
În demersul s\u, Gh. I. Br\tianu nu s-a bazat doar pe literatura la 1848, fondator al PNL [i prim-mi-
nistru al României în timpul
de specialitate, ci a folosit informa]ii extrase din cele mai diverse r\zboiului de independen]\.
surse, la care a ad\ugat rezultatul cercet\rilor arheologice, numis- Dup\ absolvirea Universit\]ii din
matice [i epigrafice. „Marea Neagr\” î[i g\se[te în felul acesta un Ia[i, se înscrie la Universitatea
loc de seam\ în rândul marilor sinteze elaborate de elita [tiin]ific\ Sorbona din Paris, unde î[i sus]i-
româneasc\ în perioada interbelic\. ne doctoratul cu teza „Recherches
sur le commerce génois dans la
3 mer Noire au XIIIe siècle” (1929).
Lucrarea avea s\-l impun\ rapid
„Cucerirea otoman\ i-a închis [traficului M\rii Negre] accesul la comer]ul
lumii savante europene. În urma
european în a doua jum\tate a secolului al XV-lea: Constantinopolul, cuce-
Congresului interna]ional de [tiin-
rit în 1453, Trapezuntul în 1461, Caffa în 1475, Chilia [i Cetatea Alb\ în
1484, sunt de acum înainte porturi controlate de Imperiul turcesc, care le
]e istorice de la Zürich (1938) este
exploateaz\ resursele în folosul s\u exclusiv, a[a cum Imperiul bizantin
îndemnat s\ lanseze proiectul
f\cea în perioada apogeului puterii sale.” unei noi istorii medievale euro-
(Gh. I. Br\tianu, Marea Neagr\) pene, dar ac]iunea va fi z\d\rni-
cit\ de izbucnirea r\zboiului.
A fost profesor universitar de
4 istorie la Ia[i (1924-1940) [i
„Valen]ele sintezei lui Gheorghe Br\tianu îi confer\ incontestabil atribu- Bucure[ti (1940-1943) [i membru
tul de oper\ capital\ a istoriografiei române[ti [i chiar mondiale [i constitu- al Academiei Române. Îndep\rtat
ie o chez\[ie c\ î[i va men]ine nimbul perenit\]ii. Ceea ce exprima marele de la catedr\ (1947), este arestat
istoric într-o prelegere din anii r\zboiului, cu toate c\ viza alte aspecte, con- în 1950 [i încarcerat în închisoarea
cord\ nespus de bine cu destinul monumentalei sale lucr\ri despre arealul de la Sighet, unde moare în 1953.
pontic: «Numai ce se înal]\ cu trud\, prin jertf\, cu nenum\rate greut\]i, are
un în]eles [i un rost de durat\».”
Principalele sale lucr\ri:
(Victor Spinei, în studiul introductiv al edi]iei în limba român\, 1988)
z O enigm\ [i un miracol istoric:
Poporul român (1937) z Originile
[i formarea unit\]ii române[ti
ACTIVITATE INDEPENDENT|
(1943) z Tradi]ia istoric\ despre
1. Citi]i cu aten]ie documentele [i identifica]i: a) c\ile comer]ului din întemeierea statelor române[ti
Marea Neagr\; b) condi]iile de via]\ [i sursa prosperit\]ii ora[elor din (1945) z Marea Neagr\. De la
zon\; c) originea etnic\ a locuitorilor. origini pân\ la cucerirea otoman\
2. Stabili]i consecin]ele ofensivei otomane pentru comer]ul Europei. (München, 1969) z Sfatul dom-
3. Comenta]i, organizându-v\ în grupe de 4-5 elevi, opinia lui Gh. Br\tianu nesc [i adunarea st\rilor în Prin-
cu privire la destinul lucr\rilor sale (documentele 2 [i 4). cipatele Române (Evry, 1977).

1
Modulul I
„To]i umbl\ goi, a[a cum s-au

D escoperitori de noi spa]ii
n\scut, la fel [i femeile, [i una din-
tre acestea era destul de tân\r\. {i
to]i cei pe care i-am v\zut erau
[i culturi (secolele XV–XIX)
foarte tineri, încât nu observai pe
niciunul care s\ aib\ mai mult de
30 de ani, [i sunt to]i bine f\cu]i,
frumo[i la trup [i la chip. Au p\rul
CIVILIZA}IILE AMERINDIENE
gros, aproape ca firele din coada
cailor, scurt [i c\zând în ochi, afar\ Dac\ existen]a unor civiliza]ii îndep\rtate era doar b\nuit\, ca în
de câte un smoc pe care-l arunc\ cazul celor din Asia [i Africa, în momentul descoperirii [i cuceririi
pe spate, [i îl las\ lung, f\r\ s\-l Americilor europenii vor veni în contact cu civiliza]ii total necunos-
taie niciodat\. (…) Unii î[i vopsesc
cute [i profund diferite de a lor. Va fi o experien]\ care va trezi în
fa]a, al]ii corpul întreg sau numai
ochii, sau numai nasul. rândul lor motive de uimire [i admira]ie sau, dimpotriv\, dispre] [i
Nu poart\ arme [i nici nu le comportament inuman.
cunosc: le ar\tai s\biile [i, apucân- Sosit în insulele Antile (1492), Cristofor Columb era întâmpinat de
du-le de partea t\i[ului, din negli- o popula]ie primitiv\, dar pa[nic\ [i binevoitoare. Spaniolii erau sa-
jen]\ se t\iau. Nu au niciun fel de
tisf\cu]i de ideea inferiorit\]ii oamenilor care nu au avut [ansa de a
fier (metal). Suli]ele lor sunt ni[te
pr\jini f\r\ fier; câteva dintre ele se na[te în Europa cre[tin\. Ei n-au fost impresiona]i nici de popu-
poart\ în vârf un dinte de pe[te [i la]iile de maia[i, care tr\iau înc\ în epoca pietrei [lefuite, chiar dac\
altele un corp dur de orice natur\. imperiul lor, în plin\ dec\dere, oferea spre admira]ie construc]ii
În general, sunt înal]i, cu mi[c\ri extraordinare realizate în perioada sa de glorie. Aceast\ atitudine se
gra]ioase [i sunt bine f\cu]i.” va schimba radical la contactul cu Imperiul aztec în Mexic, cât [i cu
(Jurnalul de bord cel inca[ în Peru, care vor dezmin]i ideea de civiliza]ie inferioar\.
al lui Cristofor Columb)
Aztecii î[i formaser\ un imperiu cu capitala la Tenochtitlan, a
c\rui societate era dominat\ de preo]i [i r\zboinici. Preo]ii, foarte
numero[i, utilizau un calendar complex, ocupându-se cu obser-
va]iile astronomice, educa]ia tinerilor [i îngrijirea bolnavilor. De
asemenea, la marile s\rb\tori ei erau cei care practicau sacrificiile
umane în temple. Me[teri neîntrecu]i în arta ]esutului, a prelucr\rii
aurului [i a construc]iilor, dar [i evolua]i spiritual, aztecii foloseau o
scriere pictografic\ [i fabricau un fel de hârtie din fibr\ de agave,
alc\tuind adev\rate c\r]i. Tezaurul de cuno[tin]e reprezentat de
aceste c\r]i va fi, îns\, distrus de ignoran]a [i fanatismul civilizator
al cuceritorului spaniol.
Primul contact al lui Cristofor Columb În drumul lor, oamenii lui Hernando Cortés, conduc\torul expe-
cu indienii, reprezentat de un pictor di]iei care i-a înfrânt pe azteci [i a cucerit Mexicul (1519–1521),
din secolele urm\toare întâlneau cet\]i mari [i frumoase, privind cu admira]ie temple
imense în form\ de piramid\ cu trepte (teocalli), iar odat\ ajun[i în
Glosar capitala imperiului, mai mare [i mai frumoas\ decât a oric\rui ora[
CONQUISTADORI — aventurieri din Europa, îi vor admira splendoarea. Aici, desigur, o puternic\
[i nobili spanioli care au cucerit impresie avea s\ le-o produc\ întâlnirea cu Moctezuma, împ\ratul
America Central\ [i de Sud în aztecilor, care venise într-o litier\ acoperit\ cu aur lustruit [i cizelat,
secolul al XVI-lea. îmbr\cat cu o mantie foarte fin lucrat\, având în picioare sandale
LITIER| — un fel de pat sau cu t\lpi de aur. Desigur, obiceiul sacrifiicilor umane practicat în tem-
scaun purtat pe cai sau de oa- ple trebuie s\ fi stârnit indignarea spaniolilor, dar, la rândul lor,
meni, folosit ca mijloc de depla- ace[tia se f\ceau vinova]i de arderile pe rug, care erau la ordinea
sare (lectic\). zilei în Spania.

Inca[ii se considerau „fiii Soarelui”, iar regele era privit ca întru-

chiparea acestuia pe P\mânt. Imperiul se întindea de-a lungul
coastei Oceanului Pacific, pe platoul înalt al Anzilor, m\surând
4 000 km de la Nord la Sud, având o organizare deosebit de evolu-
at\. Numero[i func]ionari vegheau asupra sistemului [i a între]ine-
rii drumurilor. Admira]ia spaniolilor fa]\ de calitatea acestora a fost
deplin\, ei afirmând c\: „nici Carol al V-lea, cu toat\ bog\]ia [i pu-
terea lui, nu ar fi putut construi altele mai bune”. În sfâr[it, modul
cum sunt construite ora[ele, fortifica]iile [i terasele pentru agricul-
tur\ face dovada unor cuno[tin]e remarcabile în domeniul con-
struc]iilor [i al agriculturii. Cuzco, capitala imperiului, era com-
parat\ de spanioli cu Roma pentru caracterul monumental al pala-
telor, templelor [i mormintelor decorate cu basoreliefuri, pl\ci de ~mp\ratul Moctezuma primindu-l
aur [i argint. Totu[i, inca[ii erau întrecu]i de azteci, c\ci ace[tia pe Cortes (fragment dintr-o pictur\
cuno[teau scrierea. mexican\ de Juan Ortega, 1885)
La câ]iva ani dup\ c\derea Mexicului, Francisco Pizzaro, ade-
menit de bog\]iile imperiului Marelui Inca, pornea din Panama
(1531) în marea aventur\. El îi va supune pe inca[i în numai trei
ani, cucerind Cuzco (1533), [i va întemeia Noua Castilie, cu capi-
tala la Lima.
Sosirea europenilor în America avea s\ le aduc\ amerindienilor
un [ir de boli (variol\, rujeol\, tuberculoz\, tifos [i pojar) pân\ atunci,
se pare, necunoscute în Lumea Nou\, care vor face adev\rate ra-
vagii în rândul popula]iei indigene. Pe de alt\ parte, pe lâng\ obi-
ceiul fumatului [i cultivarea unor plante noi, necunoscute de ei
(porumb, cartof, fasole, tomate), europenii vor contacta [i ei boli pe
care nu le [tiau, precum sifilisul, care în mai pu]in de un deceniu va Impresionanta tehnic\ a inca[ilor de a
cuprinde vechiul continent. construi, folosind blocuri mari de piatr\
„... s\ fi v\zut palatele unde ne-au g\zduit! Erau înalte [i temeinic durate 1. Analizând textul lec]iei, rezol-
din piatr\ de soi, lemn de cedru [i al]i copaci dulce-mirositori, cu înc\peri va]i urm\toarele sarcini:
mari [i cur]i închise care erau o binecuvântare pentru ochi [i toate a) Explica]i atitudinea spanio-
împodobite cu v\luri din bumbac. Dup\ ce am v\zut bine toate acestea lilor care se considerau su-
ne-am dus în livad\ [i gr\din\, ce erau amândou\ negr\it de frumoase ca periori amerindienilor.
s\ te ui]i [i s\ te plimbi prin ele [i nu m\ s\turam s\ tot privesc la copacii cei b) Identifica]i aspecte care au
mult feluri]i, la aleile de trandafiri, la pomii roditori [i florile ce nu cre[teau stârnit admira]ia sau oroarea
decât la ei acolo.” spaniolilor.
(Bernal Diaz del Castillo, Adev\rata istorie a cuceririi Noii Spanii, 1635) c) Indica]i domeniul în care in-
ca[ii erau întrecu]i de azteci.
2. Parcurgând documentele, sta-
bili]i grupul de popula]ie (civi-
3 liza]ie) la care se refer\.
„Al]i conquistadores s-au pornit în expedi]ii de descoperire [i de cucerire. 3. Pornind de la documentul 3,
Parcurgând în toate direc]iile noul continent, ei întemeiaz\ ora[e sau construi]i argumente referitoare
instaleaz\ misiuni. Rapiditatea cuceririi se explic\ prin superioritatea tehnicii la:
de care dispun spaniolii. Numai prezen]a tunurilor [i a pu[tilor este sufi- a) Rapida cucerire a teritoriilor
cient\ pentru a însp\imânta [i descuraja pe indigeni.” locuite de azteci [i de inca[i.
(S. Berstein, P. Milza, Istoria Europei, III) b) Mijloacele cuceririi.

Modulul I
1 CIVILIZA}IILE AFRICII {I ASIEI

„Negustorii debarcau cu m\rfu-
Explor\rile portughezilor vor releva Europei existen]a regatelor din
rile lor în apropierea a[ez\rilor ome-
ne[ti [i, în sunet de tobe, le în[irau sudul Saharei, bogata civiliza]ie a Indiei, uimitoarea Chin\ a dinastiei
pe p\mânt, apoi se retr\geau la Ming, precum [i Japonia [ogunilor, aflat\ în plin\ anarhie politic\.
cor\bii. Negrii, care auzeau sem- În drumul lor spre India, lusitanii au înfiin]at o serie de baze
nalul [i care îi [i supravegheau pe navale [i comerciale, ini]iind un schimb prosper cu popula]iile rive-
negustorii ce coborau pe uscat, ve- rane. Denumirile date ]inuturilor de pe coasta de vest a Africii —
neau, vedeau m\rfurile [i, dac\ le Coasta de Filde[, Coasta de Aur, Coasta Sclavilor — reliefau natu-
convenea ceva, puneau în locul ce-
lei pe care o luau o mic\ gr\m\joar\
ra comer]ului practicat. Descoperirea statului Benin (1470) [i, ulterior,
de praf de aur sau o bucat\ de a regatului Congo (1482) a produs impresii puternice europenilor
filde[. Apoi se retr\geau ei [i înain- prin bog\]ia acestora, puterea conduc\torilor lor [i palatele m\re]e
tau negustorii. (…) Acest cadril se în care ei locuiau. Atras spre cre[tinism, suveranul din Congo se va
repeta de câteva ori, pân\ când am- converti împreun\ cu familia sa, iar sub domnia fiului s\u Alfonso I
bele p\r]i se declarau mul]umite.” (1506–1545) o mare parte a popula]iei trece la catolicism, formân-
(S. Goldenberg, S. Belu, Epoca du-se o Biseric\ congolez\. Ocolind sudul Africii [i navigând spre
marilor descoperiri geografice, 1971) nord, Vasco da Gama (1497) a descoperit gura fluviului Zambezi,
unde întâlne[te cor\biile arabilor. De[i circulau zvonuri despre
imperii legendare [i misterioase mine de aur, europenii nu s-au
aventurat decât rar în interiorul continentului, care r\mânea doar o
cale de tranzit în drumul spre mirodeniile Orientului.
Ajun[i pe ]\rmurile Malabarului, portughezii vor lua contact cu
dou\ puternice state ce dominau interiorul subcontinentului indian.
La sud, statul hindus Vijayanagar, a c\rui capital\, o imens\
aglomerare urban\, dep\[ind 500 000 de locuitori, va stârni uimi-
Caravele portugheze în Marea Oman rea primilor soli ai Portugaliei. La nord se constituia o putere infinit
(detaliu de pe un covor de Ispahan, superioar\ celei hinduse, dar de tradi]ie musulman\, Imperiul
sec. XVI)
Marilor Moguli. Era mai mult decât evident pentru micul popor lusi-
2 tan c\ o competi]ie cu aceste imperii era sortit\ e[ecului.
În ]ara Dragonului vor fi la început bine primi]i de chinezi (1520),
Plângerile regelui din Congo,
Alfonso I, adresate regelui Portu- care se vor dovedi curtenitori, corec]i [i dornici de a stabili contacte
galiei: „Cerem Alte]ei Voastre fa- cu str\inii. Dar, folosind obi[nuitele lor metode, ocupând un sector
voarea de a nu crede r\ul pe care de coast\ [i construind fortifica]ii, portughezii vor produce
îl spun despre noi cei care nu au nemul]umiri, vor fi ataca]i [i arunca]i în mare. Renun]ând la vio-
alt interes decât comer]ul lor [i len]\, ei vor ob]ine în cele din urm\ Macao (1557), în sudul Chinei.
vânzarea celor dobândite pe ne-
Mult mai bine vor fi îns\ primi]i în Japonia (1542), legendara
drept, cei care ruineaz\, prin co-
mer]ul lor cu sclavi, regatul nostru „Zipangu” a lui Marco Polo, unde vor introduce armele de foc.
[i comunitatea cre[tin\ stabilit\ Prin urmare, noii veni]i, odat\ ajun[i pe ]\rmurile asiatice, aveau
aici de câ]iva ani de zile. Avem s\ constate existen]a unor state puternice, a c\ror civiliza]ie str\-
obliga]ia s\ p\str\m acest bun veche era uneori superioar\ celei europene (India, China,
pre]ios – credin]a. Numai c\ lucrul Japonia). Devenind con[tien]i, cel pu]in pentru moment, c\ orice
nu este cu putin]\ decât cu greu încercare de cucerire teritorial\ era riscant\ sau chiar sortit\ e[e-
aici, unde m\rfurile europene
exercit\ o fascina]ie atât de mare
cului, europenii s-au mul]umit doar cu avantajele rela]iilor econo-
asupra oamenilor simpli [i a igno- mice oferite de conduc\torii locali.
ran]ilor, încât ace[tia renun]\ la Din punct de vedere religios, ei au întâlnit în hinduism, budism
Dumnezeu pentru a le dobândi.” [i confucianism religii mai vechi decât cre[tinismul, având un mare
(G. Balandier, Via]a de toate num\r de adep]i. Aceasta nu a împiedicat îns\ apari]ia misionarilor
zilele în regatul Congo) europeni.

Modulul I
Înso]it de câ]iva colaboratori, cel mai cunoscut misionar,
Francisc Xavier, ajunge în Japonia, unde în]elege necesitatea de a
înv\]a limba, de a cunoa[te filosofia japonez\ [i de a se conforma
obiceiurilor ]\rii. Atrac]ia japonezilor pentru nout\]ile civiliza]iei
europene, precum [i f\râmi]area feudal\ determin\ numeroase
convertiri. Seniorii locali (daimio) î[i manifest\ independen]a ale-
gând cre[tinismul, pe care-l impun apoi supu[ilor.
Mateo Ricci ajunge în China, unde r\mâne pân\ la moarte
(1610). El va face un studiu aprofundat al limbii [i civiliza]iei chi-
neze, ajungând s\ aprecieze înv\]\tura lui Confucius, care i se
pare mai apropiat\ de cre[tinism decât celelalte curente religioase: Sosirea europenilor în Japonia
taoism [i budism. De asemenea, se dedic\ unui apostolat intelec- (paravan japonez, sfâr[itul sec. XVI)
tual, r\spândind [tiin]ele occidentale, astronomia [i matematica. În
India, Roberto de Nobili va petrece o jum\tate de secol. Înva]\ Glosar
limba localnicilor [i adopt\ stilul de via]\ al brahmanilor.
Activit\]i misionare s-au desf\[urat [i în Indochina, Tibet [i LUSITANI — veche popula]ie
Coreea, cu acelea[i rezultate benefice pentru cunoa[terea de iberic\, str\mo[ii portughezilor.
c\tre europeni a culturilor locale, dar, sub aspect religios, misio- TROC — schimb de produse în
narismul poate fi considerat o reu[it\ în America [i Filipine. natur\, f\r\ a se utiliza moneda.
3 5
„Pe coastele Africii de sud-est, pe cursul superior al fluviului Zambezi, por-
tughezii au g\sit (…) un comer] mai întins [i mai bogat decât în orice parte a
„Prin]ul Henric a f\cut din
lumii. Au v\zut acolo ora[e mari ca, de pild\, Sopala, Kilwa, Zanzibar,
Sagres un centru de cartografiere,
Mombasa, Malindi, unde aveau loc schimburi active cu negustori ardai, indi-
de naviga]ie [i de construire a
eni, chinezi [i indonezieni. (…) Iar în interior era ora[ul Kwa. Azi nu se poate
cor\biilor. (…) El a cerut marina-
ajunge la Kwa decât traversând desi[uri încâlcite care-i acoper\ ruinele.
rilor s\i s\-[i ]in\ cu grij\ jurnalele
Acolo se ridicau un palat, case de piatr\ foarte frumoase [i [apte moschei.”
de bord [i h\r]ile. (…) La Sagres
(R. Luraghi, Europenii caut\ Eldorado, 1971)
veneau navigatori, c\l\tori [i sa-
van]i de peste tot, fiecare ad\u-
4 gând câte o frântur\ de date. (…)
„În anul 1490, un european poate avea o idee satisf\c\toare despre Al\turi de evrei, existau musulmani
Europa [i despre ]\rile ce înconjoar\ Mediterana. El are, în plus, câteva [i arabi, italieni din Genova [i
no]iuni vagi despre restul Africii [i despre Asia, no]iuni ce nu pot fi îns\ Vene]ia, germani [i scandinavi [i,
adunate într-un întreg coerent. De asemenea, el afirm\ c\ p\mântul este cum explor\rile progresau, membri
neîndoielnic rotund, îns\ nu-i cunoa[te bine dimensiunile. Apoi, în cei treizeci ai unor triburi de pe coasta de vest
de ani care urmeaz\, totul se schimb\.” a Africii.
(Eugenio Garin, Omul Rena[terii, 1998) La Sagres [i în apropierea por-
tului Layos, experimentele de con-
struire a navelor au realizat un nou
ACTIVITATE INDEPENDENT| tip de vas f\r\ de care expedi]iile de
1. Citi]i documentele 1 [i 2 [i explica]i: explorare ale Prin]ului Henric [i
a) Natura comer]ului practicat de negustori. marile aventuri pe mare din urm\-
b) Cauza ruin\rii regatului congolez. Comenta]i faptele supu[ilor re- torul secol nu ar fi fost posibile.
gelui din Congo. Caravela era un vas special desti-
2. Pornind de la documentul 3, stabili]i: nat s\-i aduc\ pe exploratori înapoi.
(…) În 1460, în momentul mor]ii
a) Cine controla comer]ul în Oceanul Indian?
Prin]ului Henric la Sagres, desco-
b) De ce crede]i c\ ora[ul Kwa a ajuns ruin\?
perirea coastei africane de vest
c) Ce credin]\ aveau cei mai mul]i dintre locuitorii s\i? Ce am\nunt ne
abia începuse, dar începuse bine.”
dezv\luie aceast\ situa]ie?
3. Analizând documentul 4, identifica]i evenimentele care au motivat (Daniel J. Boorstin,
Descoperitorii, 1983)
schimbarea radical\ a gândirii europenilor.

Modulul I
1
L|RGIREA ORIZONTULUI GEOGRAFIC
„Am str\b\tut Dup\ o perioad\ în care a fost sfâ[iat\ de r\zboaie, secolul al
oceanul sudic la lati-
XVIII-lea readucea Europei interesul pentru explor\rile maritime.
tudini mari [i într-un
chip încât am dovedit
Acestea nu se f\ceau îns\ ca în epoca marilor descoperiri, când se
f\r\ putin]\ de t\gad\ imposibili- pleca în c\utarea aurului [i a mirodeniilor. Acum se organizau
tatea existen]ei în acele locuri a vre- adev\rate expedi]ii [tiin]ifice, la bordul navelor aflându-se savan]i
unui continent, care, chiar dac\ va fi de diferite specialit\]i (astronomi, naturali[ti, cartografi, desenatori
cumva descoperit, nu se poate afla etc.), iar zona cea mai intens cercetat\ era Oceanul Pacific.
decât în apropiere de pol, în locuri Danezul V. Bering, aflat în serviciul Rusiei, descoper\ strâm-
inaccesibile naviga]iei. (…) Riscul toarea dintre Asia [i America de Nord care-i poart\ numele (1728),
pe care îl implic\ naviga]ia în aces-
te m\ri neexplorate [i acoperite de
iar francezul Louis de Bougainville conduce prima expedi]ie cu ca-
ghea]\, în c\utarea continentului, racter [tiin]ific. S-au f\cut observa]ii meteorologice, cercet\ri etno-
este atât de mare, încât pot afirma grafice, s-au alc\tuit colec]ii botanice [i zoologice. Cel mai mare
cu curaj c\ niciun om nu va îndr\z- navigator al epocii devine James Cook, care în urma a trei c\l\torii
ni vreodat\ s\ p\trund\ spre sud ne ofer\ prima hart\ precis\ a Oceanului Pacific. Trece de câteva
mai departe decât am izbutit eu. ori Cercul Polar în c\utarea presupusului continent sudic (Terra
P\mânturile care s-ar putea afla la Australis Incognita), fiind oprit de câmpuri uria[e de ghea]\. Este
sud nu vor fi niciodat\ explorate…”
omorât de b\[tina[i în insulele Hawaii (1779). Urmeaz\ francezul
(C\l\toriile C\pitanului Cook)
La Pérouse, care prin cercet\rile sale (1785–1788) completeaz\
opera lui Cook, iar la aproape o jum\tate de secol, expedi]ia rus\
2 condus\ de Bellinghausen [i Lazarev (1819–1821) a dovedit exis-
„Furnicile [i ]ân]arii ne d\deau ten]a continentului sudic, Antarctica. Se realizeaz\ astfel, spre
mai mult de furc\ decât umezeala sfâr[itul secolului al XVIII-lea, cunoa[terea deplin\ a oceanelor [i
[i lipsa de hran\. Oricât au fost de m\rilor Terrei.
mari lipsurile la care am fost expu[i Secolul urm\tor avea s\ deschid\ oamenilor de [tiin]\ perspec-
în timpul expedi]iei noastre prin
tiva studierii unor vaste regiuni, mai pu]in cunoscute, din interiorul
Cordilieri, drumul pe ap\ de la
Mandavaca la Esmeralda ni s-a marilor continente. Adesea, în explorarea acestor teritorii,
p\rut întotdeauna partea cea mai adev\rate „pete albe” pe harta P\mântului, ac]iunea guvernelor
grea a [ederii noastre în America.” era precedat\ de ini]iative individuale care subliniau înc\ o dat\
(Al. von Humboldt, marele dinamism european.
De la Orinoco la Amazon) În Asia, ru[ii au organizat explor\ri în zonele periferice ale Im-
periului ]arist, situate între Mun]ii Urali, fluviul Enisei [i lacul Baikal
(Kastren [i Kropotkin), sau în De[ertul Gobi [i Mongolia (N. Prje-
valski). China este str\b\tut\ de englezul Junghusband [i de ger-
manul Richtoffen, iar britanicii, c\utând s\ împiedice penetrarea
rus\ spre India, [i-au intensificat cercet\rile în Iran, Afganistan [i
Pakistan. G. Everest va realiza m\sur\tori topografice în Mun]ii
Himalaya, cel mai înalt pisc primind numele s\u (1856).
Întinsele spa]ii ale Americii de Nord sunt str\b\tute de expedi]ia
englez\ condus\ de Lewis [i Clark, care, trecând peste Missouri [i
Mun]ii Stânco[i, ajunge la Oceanul Pacific (1805). D. Tompson
str\bate teritoriul de la Golful Hudson la Oceanul Pacific, iar John
Frémont exploreaz\ Vestul Îndep\rtat, descoperind [i stabilind contu-
rul uria[ei depresiuni numit\ Marele Bazin. Alaska este cercetat\ de
H.T. Allen [i G. Dowson, iar dup\ descoperirea aurului (1896) cre[te
importan]a acestui teritoriu, a c\rui explorare se dezvolt\ tot mai mult.
Humboldt [i înso]itorii s\i în jungla sud-american\

În ce prive[te America de Sud, se remarc\ marea c\l\torie a

savantului german Humboldt în zona fluviilor Amazon [i Orinoco,
precum [i a francezului F. Castelneau în podi[ul Mato Grosso.
Extremitatea sudic\ (}ara de Foc) a fost cercetat\ de Iuliu Popper
[i Emil Racovi]\ (sudul Patagoniei), ambii exploratori fiind de ori-
gine român\.
În Africa, multe dintre explor\rile franceze sau engleze aveau, la
început, drept scop aflarea izvoarelor Nilului. Se fac cercet\ri la
sud de lacul Ciad, de-a lungul fluviului Niger, fiind culese date pre- Debarcarea lui J. Cartier în Canada
]ioase referitoare la ]inuturile str\b\tute [i la cultura popula]iilor (fragment dintr-un portulan, 1547)
întâlnite. Cei mai cunoscu]i exploratori ai continentului negru au
fost englezul D. Livingstone [i americanul H. Stanley.
Continentul sudic beneficiaz\ de expedi]ia condus\ de James
Ross (1840), care descoper\ }ara Victoria [i vulcanii Erebus [i
Terror. O jum\tate de secol mai târziu, nava „Antarctica”, condus\
de Henric Bull, debarc\ primul om pe continentul alb (1894–1895),
iar vasul „Belgica”, la bordul c\ruia se afla [i naturalistul român
Emil Racovi]\, realiza prima iernare antarctic\, la latitudini mari.
3
„Din a doua categorie – cea a c\l\torului care este om de [tiin]\ – face
parte britanicul Livingstone, c\ruia îi dator\m descoperirea cursului fluviului Expedi]ia lui La Pérouse
Zambezi [i a lacurilor Nyassa [i Tanganyika. Provenind dintr-o familie în Insula Pa[telui (1786)
s\rac\, dup\ ce a studiat medicina, teologia, latina [i greaca, exercitând
totodat\ meseria de muncitor torc\tor, în 1849 el apuc\ drumul Africii ecua- Glosar
toriale pentru a-i îngriji [i a-i converti la cre[tinism pe indigeni. G\sit de
CARTOGRAF – specialist în întoc-
Stanley în octombrie 1871, dup\ ce i se pierduse urma, Livingstone va muri
doi ani mai târziu în inima continentului negru.” mirea h\r]ilor.
(S. Berstein, P. Milza, Istoria Europei, IV) PORTULAN – hart\ folosit\ în
naviga]ie în sec. XIII–XVI pe care
erau reprezentate am\nun]it
4 detaliile care interesau naviga]ia.
„Dup\ urechelni]e veneau, ca importan]\ [i num\r, furnicile albe, a c\ror TOPOGRAFIE – [tiin]\ ce se
putere de distrugere este pur [i simplu însp\imânt\toare. Cuiere, rogojini, ocup\ cu m\surarea [i reprezen-
ve[minte, stof\, într-un cuvânt tot ce aveam, p\rea c\ dispare; m\ temeam tarea grafic\ a unei por]iuni din
s\ nu-mi devoreze [i cortul, în timpul somnului. Pân\ atunci, semin]ia scoar]a terestr\.
aceasta nu fusese motiv de nelini[te; în alte p\r]i furnicile negre [i ro[ii ne
absorbiser\ aten]ia.”
(H.M. Stanley, C\l\torie prin Africa – 1871, Paris, 1874) PRO MEMORIA!
z Marile descoperiri geografice
le-au demonstrat europenilor c\
nu reprezint\ singura civiliza]ie.
1. Explica]i afirma]ia: „Secolul al XVIII-lea readuce Europei interesul pen- z Ideea europenilor c\ civiliza]ia
tru explor\rile maritime”. lor este superioar\ a fost con-
2. Rememorând explor\rile men]ionate în textul lec]iei, identifica]i „petele trazis\ în bun\ m\sur\ la con-
albe” care au fost înl\turate de pe harta P\mântului în secolele XV-XIX. tactul cu noile civiliza]ii (indian\,
3. Analizând documentul 1, comenta]i cel pu]in trei afirma]ii f\cute de chinez\, aztec\ [i inca[\).
James Cook, stabilind dac\ a avut dreptate sau nu. z Marile explor\ri oceanice [i
4. Pornind de la celelalte documente, stabili]i câteva din nepl\cerile
continentale de mai târziu au
îndurate de exploratori. Referi]i-v\ [i la alte fapte [i situa]ii pe care le
înl\turat ultimele „pete albe”
cunoa[te]i din lecturile voastre anterioare.
de pe harta Terrei.
5. Comenta]i documentul 3 [i stabili]i zonele str\b\tute de Livingstone.

STUDIU DE CAZ
*Civiliza]ia româneasc\
1
Descrieri ale ora[ului Bucure[ti v\zut\ de c\l\tori str\ini
„Zidurile acestui ora[ sunt din
trunchiuri mari de copac înfipte în
Spa]iul românesc, aflat între Orient [i Occident, era str\b\tut
p\mânt, unul lâng\ altul, [i legate
între ele prin grinzi de-a curmezi[ul, în Evul Mediu de majoritatea drumurilor care treceau spre
prinse de acele trunchiuri cu ni[te Constantinopol. În trecere prin }\rile Române sau cu misiuni pre-
pene lungi [i groase de lemn; ora- cis determinate, c\l\torii str\ini ne-au l\sat informa]ii pre]ioase
[ul e podit cu trunchiuri de copaci.” care acoper\ o arie larg\ (date geografice [i etnografice, aspectul
(Pierre Lescalopier, ora[elor [i al Cur]ii domne[ti, ceremonii [i tradi]ii) din care se pot
C\l\torie în }ara Româneasc\ desprinde imagini ale lumii medievale române[ti, mai ales în
[i Transilvania, 1574)
condi]iile în care sursele autohtone sunt insuficiente.
„Acest ora[ Bucure[ti este
În func]ie de interesele care îi aduc în lumea româneasc\,
foarte mare [i se spune c\, acum c\l\torii str\ini pot fi clasifica]i în câteva categorii: erudi]i, unii din-
mul]i ani, cuprindea cam [ase mii tre ei reputa]i înv\]a]i ca Ibn Battuta, Antonio Bonfini, Sebastian
de case. Are patruzeci de biserici Münster, Georg Reicherstorffer, Enea Silvio Piccolomini, Jacques
[i m\n\stiri [i vestitul râu Dâmbo- Bongars, Marco Bandini, Paul de Alep, Evlia Celebi, Anton Maria
vi]a care curge prin mijlocul s\u. Del Chiaro, Franco Sivori, ale c\ror texte s-au impus ca izvoare
Noi ne-am dus apoi la Curte, care pre]ioase cu privire la istoria poporului român; captivi sau c\l\tori
este o cl\dire de mari propor]ii [i
este înconjurat\ de ziduri înalte de
f\r\ voie, c\rora împrejur\ri potrivnice le-au deturnat radical cursul
lemn. (…) Este o cl\dire uimitor de vie]ii. Între ace[tia sunt de amintit cavalerul cruciat Johan Schilt-
armonioas\ [i care încânt\ privirile berger, participant la lupta de la Nicopole (1396), unde ajunge pri-
[i este mai mândr\ [i mai vast\ zonierul lui Baiazid I, pentru ca dup\ dezastrul acestuia de la
decât curtea de la Târgovi[te.” Ankara (1402) s\-l înso]easc\ pe noul s\u st\pân, Timurlenk, în
(Paul de Alep, C\l\toria Asia. Dup\ mul]i ani de robie se întoarce prin p\r]ile noastre (1420)
patriarhului Macarie, 1652-1659) asemenea unui b\trân drume], obosit, în drum spre cas\. Destine
„Ora[ul acesta se compune în
asem\n\toare vor împ\rt\[i Giovanni Maria Angiolello [i Diego
total din dou\sprezece mii de case, Galan. Primul, ca prizonier al lui Mohamed al II-lea, pe care l-a
acoperite cu stuf sau [indril\, majo- înso]it în mai multe expedi]ii, între care [i cea din Moldova împotri-
ritatea fiind joase [i înc\p\toare. va lui {tefan cel Mare, finalizat\ cu lupta de la Valea Alb\ (1476),
Sunt pu]ine înc\peri zidite din iar al doilea ca rob în tab\ra lui Sinan Pa[a, urm\re[te expedi]ia
piatr\, deoarece ghiaurii de aici r\s- acestuia în Muntenia, inclusiv lupta de la C\lug\reni (1595); aven-
culându-se la fiecare [apte-opt ani, turieri sau c\l\tori prin voca]ie, de felul unor Pierre Lescalopier,
t\tarii [i osmanlâii dau foc acestui
William Lithgow [i Nicolo Barsi, care [i-au tr\it via]a într-o continu\
ora[ [i tot în acel an î[i fac case
joase [i utile. În cele vreo mie de perindare prin lume. O ultim\ categorie o reprezint\ misionarii,
dughene joase stau numai fete fru- trimi[i ai Bisericii Romane pentru convertirea lumii ortodoxe, care,
moase, care vând m\rfurile din prin rapoartele trimise c\tre Sfântul Scaun, au scris pagini de
pr\v\lie. Sub dughene au pivni]e, foarte mare interes pentru istoria noastr\. Dintre ace[tia merit\ a fi
unde ei ]in diferite feluri de vinuri.” amintit Marco Bandini, episcop de Marianopol.
(Evlia Celebi, Descrierea ora[ului
Bucure[ti, în C\l\tori str\ini
despre }\rile Române, VI)
Vedere din Bucure[ti

(acuarel\ de Amedeo Preziosi, 1869)
18
Odat\ cu sl\birea puterii otomane asupra Principatelor,

începând din primele decenii ale secolului al XIX-lea se produc
schimb\ri semnificative [i în rândul c\l\torilor. Apar acum elemente
mai statornice (pedagogi, medici [i c\rturari), veni]i pe lâng\ famili-
ile domne[ti [i ale marilor boieri sau pentru a-[i încerca norocul în
acele p\r]i de lume (Raichevich, J.M. Lejeunne, R. Kunish [i
Vaillant); o alt\ categorie o reprezint\ oamenii de [tiin]\ (fiziologul
Spallanzani, geologul austriac Hacquet, înv\]atul englez Robert
Ker Porter, geograful George Lejean, slavistul Adolphe d’Avril),
care exploreaz\ }\rile Române în scopuri profesionale, precum [i
arti[ti plastici (L. Dupré, T. Valerio, M. Bouquet), care vor surprinde
chipurile oamenilor [i farmecul naturii.
Tân\r\ valah\ din Muscel,
Este vremea în care începuturile modernit\]ii se fac sim]ite pe
stamp\ de Bouquet (sec. XIX)
deplin. Dasc\lii greci care se ocupau de educa]ia vl\starelor boie-
re[ti sunt înlocui]i treptat cu institutori francezi, germani [i austrieci, 3
iar limba francez\ se vorbe[te în saloane sau este folosit\ în cele
dintâi reprezenta]ii teatrale atât la Ia[i, cât [i la Bucure[ti. În preajma Descrieri ale locurilor
Unirii Principatelor (1859), c\l\torii occidentali vor constata intensifi- Transilvania
carea procesului de deschidere fa]\ de civiliza]ia [i cultura occiden- „În interior, povârni[urile mun-
tal\. Costumul european, jobenul, mobilele comandate la Paris sau ]ilor se înal]\ lin chiar pân\ la vârf,
ceea ce face ca ]ara s\ fie ar\toas\
Viena vor înlocui treptat anteriul, [alvarii, fesurile [i sofalele, iar la
[i pl\cut\ ochilor [i p\mântul s\ fie
baluri vor ajunge s\ fie la mod\ cadrilul, valsul [i poloneza. cel mai bine rânduit, în compune-
rea sa, din Europa. (…) {i pe jum\-
2 tate din dealuri sau pe poalele lor
Descrieri ale ora[elor Sibiu [i Târgovi[te sunt numai vii [i sate nesfâr[ite, iar
spre în\l]imile înconjur\toare cele
„Sibiul, ora[ preavestit, care î[i trage numele de la râul Cibin, e înt\rit cu mai dep\rtate se afl\ numai p\[uni
dou\ rânduri de ziduri [i înconjurat cu [an]uri foarte adânci [i de jur-împre- pentru vaci, oi, capre [i cai [i desi-
jur cu iazuri [i canale nu pu]ine, r\spândite pe o suprafa]\ mare.” [uri de p\duri. (…) Aici am g\sit
(G. Reicherstorffer, Chorographia Transilvaniei) pretutindeni o popula]ie foarte înda-
toritoare [i prietenoas\ [i am auzit
„Târgovi[tea este un ora[ nu prea mare, a[ezat în [es [i înconjurat de oamenii de rând vorbind adeseori
ziduri. Castelul din acel ora[, în care locuie[te domnul ]\rii, e împrejmuit cu latine[te…”
pari de stejar foarte gro[i. Locuitorii tr\iesc dup\ legea ortodox\ [i se (William Lithgow,
îmbrac\ în haine lungi, purtând pe cap c\ciuli asemenea celor croate. Limba Descrierea c\l\toriei prin
lor e pu]in deosebit\ de limba noastr\ italian\. Ei î[i zic în limba lor romani, Transilvania [i Moldova)
spunând c\ au venit din vremuri str\vechi, de la Roma…”
(Francesco della Valle, secretarul lui }ara Româneasc\
Aloisio Gritti, c\l\tor prin Muntenia în anii 1532–1534) „Casele din aceast\ ]ar\ (…)
sunt cl\dite din lemn, din bârne [i
din scânduri. Acoperi[ul este în
dou\ ape [i înalt, pentru ca z\pada
1. Parcurge]i textul lec]iei [i identifica]i: a) criteriile ce pot fi folosite în s\ nu r\mân\ pe el. În\untrul ca-
clasificarea c\l\torilor str\ini; b) felul informa]iilor transmise de ace[tia selor sunt scaune de jur împrejur [i
[i utilitatea lor; c) modul cum s-au resim]it efectele modernit\]ii. o mas\ sprijinit\ la mijloc de un
2. Determina]i, folosind diversele documente, [i comenta]i, în grupe de picior ca în casele europenilor… În
4-5 elevi; fiecare cas\ este un cuptor care
are pe dinafar\ un horn de lut… În
a) asem\n\ri [i deosebiri dintre Bucure[ti [i alte a[ez\ri reprezenta-
timpul iernii, casele sunt mai calde
tive; b) diferen]e între ora[ele transilvane [i târgurile moldo-muntene;
decât b\ile.”
c) bog\]iile naturale [i asem\n\ri referitoare la habitat [i popula]ie.
(Paul de Alep, C\l\toria
3. Folosind documentele care înso]esc textul lec]iei, realiza]i un eseu refe- patriarhului Macarie)
ritor la civiliza]ia medieval\ româneasc\ în viziunea c\l\torilor str\ini.

1
Modulul I
„… ardeam de pl\cere ca s\
r\suflu aerul cel curat de la mun]i
C \l\tori români
[i câmpie; ca s\ es, în timpul verei,
cel pu]in pentru patru, cinci s\p-
acas\ [i în lume
t\mâni din aceast\ atmosfer\
n\bu[itoare [i nesuferit\ a capi-
talei…”
Apari]ia statului român modern [i înl\turarea domina]iei oto-
(Al. Pelimon, Impresiuni
de c\l\torie în România, 1858) mane, înso]ite de un constant progres economic, au contribuit la
deschiderea României spre lume. Interesul pentru c\l\torie [i
aventur\ i-a determinat pe unii români s\ porneasc\ spre melea-
guri mai pu]in cunoscute, în timp ce al]ii au preferat descoperirea
propriei ]\ri.
C|L|TORI ÎN }AR|
Deplas\rile interioare, determinate de cristalizarea con[tiin]ei
na]ionale, au fost inaugurate de poetul Grigore Alexandrescu,
autorul unui Memorial de c\l\torie (1842). Înso]it de I. Ghica,
viitorul bei de Samos, Alexandrescu viziteaz\ m\n\stirile din
Oltenia, prilej de inspira]ie pentru o serie de poezii prin care evo-
Cetatea Neam]ului (sec. XIV–XV),
unul dintre locurile unde s-au petrecut carea unor personaje istorice, ca [i elogiul adus ruinelor, în special
odinioar\ „fapte str\lucite”, atrage celor de la Târgovi[te, se impun ca o tem\ frecvent\ în literatura
[i ast\zi numero[i vizitatori vremii.
Mun]ii Moldovei au atras prin frumuse]ea lor, înc\ de timpuriu,
2 aten]ia scriitorilor no[tri. Alecu Russo, descoperitorul Miori]ei,
„M\rturisesc c\ din toate locu- c\l\tore[te prin Mun]ii Neam]ului [i redacteaz\ Piatra teiului
rile ce v\zui în Moldova, cele care (1840). Rodul aceleia[i c\l\torii este pentru Vasile Alecsandri
m\ interesau mai mult erau acelea O plimbare în mun]i (1842), iar pentru Calistrat Hoga[ descope-
unde se trecuse, înainte, o fapt\ rirea mun]ilor a constituit, peste alte câteva decenii, cea mai mare
str\lucit\.” satisfac]ie a vie]ii, dedicându-[i acestora întreaga oper\, reunit\
(D. Bolintineanu,
C\l\torii în Moldova, 1859)
postum în volumul Pe drumuri de munte.
Între c\l\torii de voca]ie trebuie aminti]i Alexandru Pelimon,
Cezar Bolliac, precum [i Gheorghe Sion ori Dimitrie Bolintineanu.
3 Primul drume]ea prin ]ar\ de pl\cere, din dorin]a de a cunoa[te
„Orice c\l\torie, afar\ de cea oamenii, locurile [i obiceiurile lor. Cartea sa Impresiuni de c\l\torie
pe jos, e dup\ mine o c\l\torie pe în România (1858) reprezint\ primul mare reportaj de c\l\torie
picioare str\ine; a avea la îndemâ- dedicat spa]iului na]ional. C. Bolliac, revolu]ionarul de la 1848, este
n\ cupeaua unui tren, roatele unei organizatorul unei excursii în Mun]ii Bucegi (1843), la care par-
tr\suri sau picioarele unui cal în-
ticip\ {t. Golescu, N. Kretzulescu [i N. B\lcescu, excursie care a
seamn\ a merge [ezând [i a ve-
dea numai ceea ce ]i se d\, nu devenit un moment de referin]\ în istoria drume]iilor montane
îns\ [i tot ce ai voi. Iat\ pentru ce române[ti. Obligat la surghiun, dup\ evenimentele de la 1848,
eu [i tân\rul meu tovar\[ de când revine în ]ar\ se va ocupa doar de excursii cu caracter arhe-
c\l\torie ne hot\râr\m a merge pe ologic. Timp de 18 ani (1858–1876) a f\cut c\l\torii prin toat\ ]ara,
jos peste mun]i…” rezultatul fiind numeroase studii [i recomand\ri, dar [i colectarea
(C. Hoga[, Pe drumuri de munte)
unui adev\rat tezaur arheologic, numismatic [i etnografic.

Modulul I
Gh. Sion întreprinde c\l\torii în Basarabia [i Bucovina, publi-
cându-[i observa]iile în Suvenire de c\l\torie în Basarabia meridio- 5
nal\ (1857) [i Noti]e despre Bucovina (1882), iar D. Bolintineanu „Multe soiuri de peisaje am
este autorul unei C\l\torii în Moldova (1859). v\zut prin deosebite ]\ri, dar rareori
Peste câteva decenii, Alexandru Vlahu]\ reia cunoscuta atitu- am întâlnit acea frumuse]\ m\rea]\
dine romantic\ a literaturii de c\l\torii, cultivat\ de înainta[ii s\i, [i [i s\lbatic\, prin care se deosebesc
mun]ii Moldovei. Acolo p\mântul,
public\ România pitoreasc\ (1901), rezultat al peregrin\rilor sale
codrii, stâncele, pâraiele sunt înc\
prin ]ar\. Autorul str\bate sate [i ora[e, fiind atent la peisajul natu- în starea primitiv\ a naturii [i nic\ieri
ral [i etnografic, la atitudinile ]\ranilor, precum [i la tezaurul variat nu se v\de[te mâna omului cu pre-
creat de ace[tia de-a lungul veacurilor. facerile ei uricioase [i prozaice. La
Tot în rândul c\l\torilor romantici porni]i în c\utarea marilor ves- munte, omul este mai simplu, via]a
tigii ale istoriei noastre s-au num\rat [i unii din pictorii vremii lui este mai în lini[te, n\ravurile sunt
mai nevinovate.”
(Gh. Tattarescu, Theodor Aman, N. Grigorescu [i I. Andreescu), a
(V. Alecsandri,
c\ror munc\ s-a concretizat în restaur\ri ori în picturi biserice[ti, în O plimbare în mun]i)
peisaje [i portrete de gen; al\turi de aceste nume de „c\l\tori”
merit\ a fi men]ionate cel al chimistului Alfred Bernath, al botanistu-
lui Dimitrie Grecescu sau cel al istoricului Grigore Tocilescu, cel care 6
ini]iaz\ cercet\rile asupra monumentului triumfal de la Adamclisi. Evocarea unei excursii
În final, sunt de amintit romanticii întârzia]i, precum Emil Gâr- în Mun]ii Bucegi (1843)
leanu cu Priveli[ti din ]ar\, Nicolae Iorga cu Drumuri [i ora[e din „Urcu[ul a început din Sinaia, pe
România, Valea Teleajenului [i Sate [i m\n\stiri din România sau poteca din spatele m\n\stirii zidite
chiar, mai aproape de zilele noastre, Geo Bogza, care, prin Cartea de Mihai Cantacuzino (1695), cu
opriri în Poiana La Sfâr[itul Lumii
Oltului (1945), vibreaz\ asemenea lui B\lcescu sau Alecu Russo la (azi cota 1400) [i a continuat pân\
imaginea fermec\toare a peisajului românesc. la platou. (…) Drume]ii au dormit
noaptea «la stâna cea mai de sus»,
4 spre a putea s\ vad\ «a doua zi
ivirea soarelui». A fost o expedi]ie
Motivele c\l\toriei organizat\, cu doroban]i, pl\ie[i [i
„Descoperirea ]\rii natale ]ine, desigur, de cristalizarea con[tiin]ei servitori trimi[i din vreme ca s\
na]ionale. Scriitorii pleac\ prin ]ar\ pentru a aduna material folcloric ca preg\teasc\ culcu[uri din crengi de
Alecsandri, pentru cercet\ri arheologice ca Bolliac, pentru a cânta fru- brad, s\ adune lemne pentru foc [i
muse]ile naturii [i ruinele istorice în\l]\toare ca Gr. Alexandrescu, Alecu s\ taie mieii pentru frigare. Ace[tia
Russo sau Al. Vlahu]\, uneori pur [i simplu pentru a se distra.” au dus cu ei [i «un ochean mare al
(M. Popa, C\l\toriile epocii romantice, 1972) d-lui Kretzulescu».”
(V. Borda, C\l\tori [i
exploratori români, 1985)
1. Folosindu-v\ cuno[tin]ele acumulate în orele de literatur\ român\,
rezolva]i urm\toarele sarcini, împ\r]indu-v\ în grupe de 4-5 elevi:
a) Men]iona]i câteva poezii scrise de Grigore Alexandrescu la diferitele
obiective vizitate.
b) Evoca]i atmosfera „ruinelor” din locurile vizitate, citând versuri din
poeziile respective.
c) Indica]i evenimentele istorice evocate de poet. De ce crede]i c\ s-a
oprit asupra lor?
2. Comparând sursele 1 [i 5, identifica]i câteva aspecte legate de rolul
mun]ilor în via]a românilor.
3. Analizând sursa 6, enumera]i câteva detalii din desf\[urarea excursiei
din 1843. Compara]i o astfel de excursie cu cele care se organizeaz\
Ion Andreescu, La munca câmpului
ast\zi.

Modulul I
1 AVENTURA C|L|TORIEI
D. Cantemir în Caucaz (1722) F\r\ a face studii am\nun]ite asupra locurilor str\b\tute, nu-
„O informa]ie de mare pre] mero[i c\l\tori români au adus contribu]ii importante la cunoa[-
pentru geografie o constituie ve- terea mai exact\ a P\mântului. Astfel, pentru secolul al XVIII-lea,
derea panoramic\ a versantului Dimitrie Cantemir, care [i-a petrecut o perioad\ de timp la Istanbul,
caucazian dinspre Marea Caspic\. a întocmit „Planul Constantinopolului” [i harta Moldovei (Descriptio
Una dintre însemn\rile care înso- Moldaviae), prin care [i-a demonstrat calit\]ile de bun cartograf.
]e[te aceast\ vedere panoramic\
Apoi, în timpul [ederii în Rusia, a participat la expedi]ia lui Petru I
are o importan]\ deosebit\, întru-
cât, cu o linie punctat\ tras\ pe
împotriva Persiei (1722), prilej pentru cercetarea cu aten]ie a ]\rilor
sub vârfurile cele mai înalte, [i popoarelor caucaziene.
Cantemir traseaz\ linia z\pezilor Mai târziu, Ioan Xantus, participant la Revolu]ia de la 1848 din
permanente de pe acest masiv de Transilvania, pleac\ în America de Nord unde se remarc\ în cerce-
mun]i, problem\ care a început s\ tarea preriei, a Mun]ilor Stânco[i [i a Californiei. A descoperit
intre în preocup\rile geografilor izvoarele fluviului Arkansas [i numeroase insule de-a lungul coas-
abia peste 150 de ani.” tei californiene, iar colec]iile sale faunistice [i botanice au îmbog\]it
(V. Hilt, I. Popovici, Cum au muzeele americane. C\l\torind în Asia (1868), prin India, Indone-
cunoscut oamenii P\mântul, 1967)
zia, China [i Japonia, alc\tuie[te o mare colec]ie etnografic\,
expus\ mai târziu în cadrul expozi]iei Universale de la Viena
2 (1872). Ilarie Mitrea, originar din zona Sibiului, este primul român
Popper [i indienii din tribul Onas care c\l\tore[te în Australia (1865), iar în anul urm\tor în Mexic,
unde, ca medic ofi]er, înso]e[te corpul expedi]ionar austriac trimis
„Indianul Onas este nobil, cu
inima larg\, nu fumeaz\, nu bea, în sprijinul lui Maximilian, împ\rat al Mexicului. Aici, atras de ve-
nu calc\ legile naturii; este infinit chea civiliza]ie maya, a f\cut investiga]ii la Palenque [i a realizat
mai bun decât alte fiin]e civilizate. colec]ii de ceramic\, ]es\turi [i arme amerindiene. Trecând apoi,
Ace[ti oameni au un intelect puter- ca „ofi]er de s\n\tate”, în serviciul Olandei, a plecat pentru urm\torii
nic [i dovedesc sentimente [i uma- 25 de ani în Indiile Olandeze (Indonezia). Pasionat cercet\tor [i
nitarism. Îi iart\ pe du[mani, au colec]ionar, el a contribuit la sporirea exponatelor muzeelor din
afec]iune familial\ [i sunt îndu- Viena [i Bucure[ti (Sala p\s\rilor din Muzeul „Gr. Antipa”).
rera]i pentru rudele moarte. Ona[ii Inginerul bucure[tean Iuliu Popper, de[i c\l\tore[te în Asia [i
sunt acuza]i c\ sunt r\i, dar aceas-
America de Nord, este cunoscut mai ales pentru cercet\rile pe care
ta nu este adev\rat.”
(V. Borda, C\l\tori le face sub auspiciile guvernului argentinian în }ara de Foc (1886).
[i exploratori români, 1985) Aici exploreaz\ mai multe regiuni aurifere, dar face [i observa]ii cu
caracter etnografic [i geografic, numele de râuri [i de mun]i date
de Popper (Rio Ureche, Rio Rosetti, Monte
Lahovary) reg\sindu-se [i ast\zi în atlasele
argentiniene.
Ardeleanul Samuel Feni[el, naturalist [i c\l\-
tor pasionat de arheologie, [i-a început activi-
tatea ca asistent al profesorului Gr. Tocilescu pe
[antierul de la Adamclisi (1891). Un an mai târziu
a plecat în insula Noua Guinee (Indonezia), unde
alc\tuie[te colec]ii bogate de fluturi, insecte [i
p\s\ri, dar [i de obiecte de art\ papua[\, aflate
ast\zi în patrimoniul muzeelor de [tiin]ele naturii
din Budapesta, Viena [i Berlin.
Dimitrie Cantemir, un priceput cartograf:

harta Moldovei întocmit\ la începutul sec. XVIII
(Dup\ Documente cartografice, în Atlas istoric, EDP, 1971)

Continentul african s-a bucurat [i el de aten]ia a numero[i

c\l\tori români. Dimitrie Ghica-Com\ne[ti [i fiul s\u Nicolae au
întreprins o c\l\torie în ]ara somalilor (Somalia), zon\ mai pu]in
cunoscut\ a Africii, iar Albert Ghica a ajuns pân\ în mijlocul Mun-
]ilor Atlas (Maroc). George [i Dimitrie Strat au cercetat regiunea
Nigerului din Dahomey pân\ în Guineea, iar Sever Pleniceanu
parcurge fluviul Zair cu pirogile [i str\bate pe jos p\durea ecuato-
rial\ locuit\ de pigmei pân\ în valea Nilului în Sudan (Radjaf,
1899). Parcurge în felul acesta peste 3 000 km, fiind primul român
[i unul dintre primii europeni care a ajuns în regiunile ecuatoriale
locuite de pigmei. Ion Catina a c\l\torit prin Africa de Sud,
Rhodesia (Zimbabwe) [i Mozambic, navigând pe fluviile Limpopo ~n ultimele decenii ale secolului XIX,
[i Zambezi (1900–1905). pictorii români care au studiat [i au
lucrat în alte ]\ri, cu prec\dere în
Zonele polare au fost vizitate de Bazil Assan, primul român care Fran]a, au fost anima]i [i de dorin]a
a ajuns în Arctica (1896) [i tot primul care a realizat o c\l\torie de a cunoa[te [i în]elege noi spa]ii
în jurul lumii (1897–1898). A fost urmat de Constantin Dum- geografice [i umane:
brav\, care face cercet\ri asupra eschimo[ilor în Groenlanda Theodor Aman, Strad\ din Spa (Belgia);
(1927–1931). N. Grigorescu, Breton\ lucrând
Unul dintre cei mai originali c\l\tori români a fost Mihai Tican-
Rumano, care [i-a descris peripe]iile prin America de Sud (1908),
ori prin Africa Central\ [i de Vest (1923–1924) în numeroasele
sale c\r]i.
3
„Dup\ cum am mai spus, albii stau închi[i prin casele lor, dup\ ora zece
de diminea]\. Geamurile ferestrelor sunt vopsite cu albastru [i negru [i, ca
[i când aceast\ precau]iune n-ar ajunge, ele sunt mascate cu cearceafuri [i
draperii, ca s\ apere pe locuitori de c\ldura [i lumina prea tare.
…Ceea ce e ciudat este c\, în schimb, noaptea e frig [i umezeal\. Nu
se poate dormi cu ferestrele deschise, c\ci ar p\trunde un aer saturat de
ap\. Bineîn]eles, e foarte nepl\cut pentru ventila]ie s\ fii silit s\ ]ii tot-
deauna ferestrele închise ermetic: ziua din pricina c\ldurii, iar noaptea din
cauza umidit\]ii.”
(M. Tican-Rumano, Peste m\ri [i ]\ri)
1. Pornind de la textul lec]iei [i documentele care îl înso]esc, rezolva]i
urm\toarele sarcini de lucru: Glosar
a) Indica]i priorit\]i române[ti în domeniul c\l\toriilor.
b) Explica]i de ce unele „colec]ii” ale exploratorilor români au ajuns în AUSPICII — patronaj, protec]ie.
muzeele din Budapesta, Viena [i Berlin. PIGMEI — popula]ie din Africa
c) Men]iona]i un domeniu al explor\rilor geografice în care D. Cante- Ecuatorial\, bazinul fluviului Zair,
mir a fost un precursor. cu în\l]imea medie sub 1,5 m.
2. Analizând documentul 2, comenta]i tr\s\turile morale ale b\[tina[ilor PIROG| — ambarca]iune rudi-
[i interesul lui Popper pentru ocrotirea lor. mentar\, lung\ [i îngust\, con-
3. Pornind de la documentul 3, identifica]i aspecte nepl\cute pentru c\l\- struit\ prin scobirea sau cioplirea
torul european în Africa. Cunoa[te]i [i altele? Comenta]i-le! unui trunchi de copac.

Modulul I
1
EXPLORATORI ROMÂNI
„Baikalul se poate numi mare, Exploratorii sunt cei care, prin observa]iile pre]ioase f\cute [i
din pricin\ c\ din el iese râul datele [tiin]ifice adunate, au întregit mereu tezaurul cuno[tin]elor
Angara, care, m\rindu-se cu alte despre P\mânt. Printre adev\ra]ii cercet\tori [i descoperitori se
gârle [i râuri, cu râul Ienisei împre- cuvine s\-i men]ionam [i pe românii Nicolae Milescu Sp\tarul,
un\ ajunge în oceanul cel mare.
Poate fi numit mare (…) [i din
Gregoriu {tef\nescu [i Emil Racovi]\.
cauz\ c\ are o mare lungime [i Nicolae Milescu (1636–1708), recomandat de patriarhul
l\]ime. Poate s\ i se spun\ îns\ [i Ierusalimului pentru însu[irile alese [i cuno[tin]ele sale [tiin]ifice [i
lac, pentru c\ apa lui este bun\ de lingvistice bogate, este cel care, la solicitarea ]arului Aleksei Mihai-
b\ut [i nu este s\rat\.” lovici (tat\l lui Petru I), va conduce o ambasad\ rus\ în China.
(N. Milescu, Scopul urm\rit era stabilirea de rela]ii diplomatice [i comerciale cu
Jurnal de c\l\torie în China) China, cercetarea zonelor mai pu]in cunoscute ale Siberiei [i g\-
sirea unui drum eficient pentru comer]ul dintre cele dou\ imperii.
Marea c\l\torie a început la Moscova (1675), traverseaz\
Siberia folosind cursurile fluviilor Obi [i Enisei, apoi pe Angara
ajunge la marele lac Baikal, c\ruia Milescu îi face o descriere
am\nun]it\, fiind unul dintre primii s\i exploratori. Continuând dru-
mul de-a lungul fluviului Selenga, solia ajunge la hotarele Chinei,
unde a fost întâmpinat\ de o delega]ie a împ\ratului cu care
porne[te spre Pekin (Beijing). Aici, dup\ o [edere de peste 3 luni,
timp în care s-au purtat discu]ii interminabile cu mandarinii împ\ra-
tului f\r\ un rezultat practic, Milescu se întoarce pe acela[i drum la
2 Moscova, unde ajunge dup\ mai bine de 3 ani de la plecare.
De[i solia condus\ de înv\]atul moldovean nu a înregistrat rezul-
„Zidul începe la marea de r\- tate deosebite în domeniul politic, ea a contribuit, în schimb, la cu-
s\rit [i înconjoar\ toate ulusurile
noa[terea unor întinse teritorii din Siberia [i China. Observa]iile di-
Imperiului chinezesc pe o lungime
neîntrerupt\ de 1 500 de verste recte [i însemn\rile atente cuprinse în lucr\rile sale, Jurnal de c\l\-
(1 000 mile). El urc\ peste stânci [i torie în China [i Descrierea Chinei, ajunse pân\ la noi în mai multe
mun]i înal]i [i coboar\ prin v\i copii manuscrise, au contribuit la l\rgirea orizontului geografic al seco-
adânci [i înguste. Zidul este cl\dit lului al XVIII-lea, fiind folosite de numero[i c\l\tori în secolul urm\tor.
din bolovani mari de granit necio- Gregoriu {tef\nescu (1838–1911), geolog [i paleontolog de
plit la temelie, deasupra c\rora s-a prestigiu interna]ional, a sporit prin activitatea sa colec]iile de roci
zidit c\r\mida.
[i fosile ale Muzeului de Istorie Natural\ din Bucure[ti. Tot el a des-
Când chinezii vorbesc despre
el, spun c\, atunci când a fost cl\-
coperit [i scheletul lui Dinotherium gigantissimum, singurul exem-
dit, în mun]i n-a mai r\mas piatr\, plar mai complet din aceast\ specie de proboscidian cunoscut
în pustiuri n-a mai r\mas nisip, în pân\ ast\zi în lume.
m\ri ap\, iar în p\duri copaci.” Participarea la congresele interna]ionale de la Washington
(N. Milescu, (1891), Petersburg (1898) [i Mexico (1906) au fost tot atâtea prile-
Jurnal de c\l\torie în China) juri pentru c\l\torii de cercetare [i explorare [tiin]ific\. Astfel, str\-
bate peste 1 000 km în America de Nord, descriind numeroase zone
Glosar geografice (Marile Lacuri, Cascada Niagara, Marele Canion [i fluviul
MANDARIN — înalt func]ionar Colorado, precum [i pitorescul Parc Na]ional Yellowstone), iar în
de stat din China medieval\. Asia str\bate Mun]ii Ural, Siberia [i Mun]ii Caucaz. Materialele
SPEOLOGIE — [tiin]\ care stu- bogate adunate, pe care le-a prelucrat cu pricepere [i talent, au
diaz\ formarea pe[terilor [i via]a contribuit la cunoa[terea mai exact\ a meleagurilor str\b\tute.
din interiorul lor. Emil Racovi]\ (1867–1947) a fost unul dintre cei mai însemna]i
ULUS — form\ de organizare exploratori români, participând ca naturalist la cea mai important\
politic\ a popula]iei mongole.
expedi]ie antarctic\ de la sfâr[itul secolului al XIX-lea (1897–1899).

Modulul I
Ajuns\ în apropierea continentului sudic (}ara Graham), nava
„Belgica” a fost imobilizat\ de ghe]uri pentru urm\toarele 13 luni. 3
Se realiza astfel prima iernare în apele antarctice la latitudini mari „Jurnalul de c\l\torie în China
(71°31’). În tot acest timp, membrii expedi]iei au f\cut observa]ii reprezint\ prima scriere cu con]inut
astronomice, magnetice [i meteorologice, precum [i studii asupra etnografic despre Siberia din se-
p\s\rilor [i focilor de pe banchiz\. colul al XVII-lea, fiind apreciat\ ca
una dintre cele mai pre]ioase lu-
Materialul biologic colectat de Racovi]\, cuprinzând forme de
cr\ri de acest gen. În aceast\
plante [i animale înc\ necunoscute, a fost repartizat spre cercetare lucrare se întâlnesc informa]ii pre]i-
mai multor zeci de speciali[ti din alte ]\ri, care au elaborat lucr\ri oase despre numeroase popoare
[tiin]ifice sub directa sa îndrumare. De asemenea, aventura an- întâlnite în timpul c\l\toriei prin
tarctic\ s-a finalizat printr-un [ir de conferin]e pe care savantul Siberia (calmuci, karagan]i, kir-
român le-a ]inut la Anvers, Bruxelles, Liège, Paris [i Bucure[ti. ghizi, mongoli, ostiaci, t\tari etc.),
despre râurile care br\zdeaz\
4 regiunile str\b\tute, despre fauna
[i flora acestor ]inuturi. Aprecierile
„Întunericul continuu nu are efect r\u numai asupra sufletului, e v\t\- f\cute de N. Milescu asupra posi-
m\tor [i pentru trup. Fe]ele îng\lbenir\, suflarea se îngreun\, mi[c\rile cele bilit\]ilor de valorificare a p\durilor
mai simple pricinuiau b\t\i de inim\. Ca umbre ne târam în neîntreruptul întâlnite [i despre valoarea eco-
întuneric, prin n\molul de om\t ce viscolul cl\dea pe puntea cor\biei.” nomic\ a diferitelor specii de ani-
„Iar afar\, în veci, urgie. Prin înaltele catarguri vântul [uiera n\prasnic, din male din unele regiuni, ca: samurul
timp în timp, turbând, le zguduia pân\-n ]â]ân\ [i lemnul înghe]at trosnea, dând din Siberia de Nord, focele din
sunete ascu]ite. Frânghiile împov\rate de ghea]\ se zb\teau nebune în vijelie Baikal etc., au stârnit un interes
[i vuiau nesuferit [i f\r\ preget, izbite de sonorele scânduri ale vasului.” deosebit.”
„Descrierea Chinei reprezint\ o
„Iar gerul se l\s\ din ce în ce mai mare. Puterea lui sleia mercurul în ter- informare exact\ [i foarte complet\
mometrele noastre, [i când sc\dea sub minus 40° [i vântul înceta, ca sleit [i pentru acea vreme asupra împ\-
el de frigul urgiei. Nimic nu mai urnea acum pe vasta câmpie a banchizei. r\]iei [i poporului chinez, fiind una
Cerul senin, întunecos [i vân\t p\rea, cu stelele din primele c\r]i din literatura geo-
sale, o bolt\ de o]el b\tut\ în cuie de aur, [i în grafic\ universal\ care vorbe[te pe
v\zduhul nemi[cat, alb\ [i rece sta luna, [i larg despre China, atât de pu]in cu-
sleite p\reau razele sale de argint.” noscut\ în acea vreme.”
„T\cerea a cuprins acum cerul [i banchiza; (V. Hilt, I. Popovici, Cum au
natura întreag\ pare împietrit\ în etern\ cunoscut oamenii P\mântul)
nemi[care. Iar tu, pierdut aici, te sim]i cuprins
de spaim\ f\r\ margini, nu îndr\zne[ti s\ te
Vasul „Belgica”
mi[ti în aceast\ nemi[care, nu cutezi s\ strigi
prins între ghe]uri,
în astfel de t\cere [i inima ]i se strânge în des-
în noaptea polar\
perare crunt\, c\ci vezi c\ totul e mort [i
rece…”
(E. Racovi]\, Spre Polul Sud) PRO MEMORIA!
z C\l\toriile românilor prin ]ar\
au fost determinate de cristali-
zarea con[tiin]ei na]ionale.
1. Folosind textul lec]iei [i documentele care îl înso]esc, rezolva]i z C\l\torii [i exploratorii români
urm\toarele sarcini, lucrând în grupe de 4-5 elevi: au adus contribu]ii importante
a) Reconstitui]i, pe hart\, drumul urmat de sp\tarul Nicolae Milescu. la cunoa[terea mai exact\ a
b) De ce crede]i c\ a folosit cursurile de ap\ ale Siberiei? unor zone ale planetei noastre.
c) Identifica]i valoarea informativ\ a scrierilor sp\tarului Milescu. z E. Racovi]\ este nu numai un
2. Analizând documentul 4, comenta]i comportamentul exploratorilor în cunoscut explorator al Polului
timpul „nop]ii polare”: a) reac]iile organismului uman; b) starea psihic\ Sud, ci [i întemeietorul bio-
[i condi]iile de via]\. speologiei [i al primului institut
3. Folosind [i alte materiale, realiza]i o dezbatere cu tema: „Contribu]ii de speologie din lume.
române[ti la cunoa[terea P\mântului”.

Modulul II
z Comunitatea uman\ s-a con-

stituit din vremuri îndep\rtate
ate, târguri [i ora[e
(dup\ unele opinii înc\ din neolitic)
în a[ez\ri rurale, care au cunoscut
de-a lungul istoriei evolu]ii semni-
din Europa [i spa]iul românesc
ficative, p\strându-[i, cel pu]in în
Europa sudic\ [i sud-estic\, str\-
vechea matrice a începuturilor. SATUL
z Târgul a fost prin excelen]\
un spa]iu comercial, un loc de în-
Din timpuri preistorice [i pân\ în epoca revolu]iei industriale,
tâlnire al produc\torilor [i comer-
cian]ilor cu cump\r\torii, [i se des- când o mare parte a lucr\rilor agricole au fost mecanizate, comu-
f\[ura, de regul\, cu prilejul unor nit\]ile rurale [i-au asigurat supravie]uirea printr-o lupt\ dur\ [i ne-
mari s\rb\tori religioase într-un cru]\toare cu du[mani de tot felul.
ora[ aflat la întret\ierea unor dru- În Fran]a feudal\ (sec. X-XIII), epocile de cre[tere demografic\
muri comerciale. Înc\ din Evul au sporit num\rul celor în c\utare de lucru [i astfel au ap\rut nu-
Mediu românesc, aceast\ denu-
meroase noi a[ez\ri smulse naturii înconjur\toare prin defri[\ri
mire a fost aplicat\ unor a[ez\ri
populate de ]\rani [i me[te[ugari sau asan\ri. Spa]iul noii comunit\]i nu putea func]iona oriunde, în
care tr\iau din produsul muncii lor. apropiere trebuia s\ fie un curs de ap\, al\turat p\durea din care
z Ora[ul, str\veche crea]ie a o parte devenise suprafa]\ arabil\, parte p\[une pentru vitele oa-
Orientului antic, a cunoscut forma menilor. Din lemn, piatr\ sau p\mânt b\tut erau construite locu-
polisului în spa]iul lumii grece[ti. in]ele, alc\tuite, de regul\, din 2 înc\peri – una care ad\postea
Dup\ modelul Romei, Imperiul a c\minul, cealalt\ fiind o camer\ „dormitor”. Uneori, se ad\uga graj-
r\spândit pretutindeni unde au
ajuns legiunile sale, inclusiv în
dul pentru animale. Hainele, confec]ionate dintr-o materie rezis-
spa]iul vechii Dacii, colonii [i muni- tent\, erau purtate pân\ când se rupeau, iar hrana era alc\tuit\ din
cipii. Occidentul a cunoscut în se- produse naturale, de multe ori neprelucrate, lapte (brânz\), ou\,
colele XI-XII marea rena[tere ur- legume, fructe. Carnea de pe[te se consuma mai des. Sacrificarea
ban\ spre finalul c\reia coloni[tii porcului deschidea s\rb\toarea Cr\ciunului. Uneltele, îmbr\c\-
sa[i puneau bazele primelor ora[e mintea, mobilierul locuin]elor (pu]in [i s\r\c\cios), totul era produs
în Transilvania.
Compararea în mi[carea lor
în gospod\ria ]\r\neasc\. Idealizarea modului de via]\ în aceste
istoric\ a acestor tipuri de comu- comunit\]i este practic imposibil\. Natura ostil\ îi obliga pe s\teni
nit\]i [i activit\]i social-economice la o lupt\ neîncetat\ cu iernile geroase, dar [i cu verile excesiv de
d\ m\sura întreag\ a unit\]ii str\- c\lduroase, cu invazia roz\toarelor [i a l\custelor, cu inunda]ii [i
vechi, dar [i a extraordinarei diver- secete înso]ite de lungi ani de foamete. În acela[i timp, cu deose-
sit\]i a Europei. bire în Apus, rigorile senioriei creau o mul]ime de obliga]ii fa]\ de
st\pânul laic [i ecleziastic [i stârneau revolte periodice repetate, în
cursul c\rora satul ac]iona ca un singur om. R\zboaiele neîncetate
între nobilii care posedau totul, alt\ calamitate a acelor timpuri, se
înso]eau cu mari distrugeri materiale, odat\ cu ele se pierdeau [i
vie]i omene[ti, iar resurse importante erau risipite zadarnic.
Satul românesc al secolelor modernit\]ii s-a înscris într-o mi[-
care complicat\. }\ranul a fost emancipat de clac\ [i împroprie-
t\rit atât în vremea lui Cuza, cât [i ulterior, la sfâr[itul Primului
R\zboi Mondial, pentru jertfa sa `n slujba cauzei unit\]ii na]ionale.
A crescut semnificativ num\rul [tiutorilor de carte [i b\rba]ii au pri-
mit drept de vot. Lumea rural\ s-a diferen]iat [i [i-a consolidat
pozi]ia o clas\ de mijloc relativ înst\rit\, în situa]ia în care vechea
boierime/mo[ierime diminuat\ în puterea ei economic\ prin expro-
Cultivarea p\mântului [i cre[terea
animalelor în jurul anului 1000 prierile reformelor agrare, p\r\sea încet scena istoriei.
26 Oamenii, societatea [i lumea ideilor

Modulul II
Atâta vreme cât activit\]iile productive erau dirijate spre cultura
cerealelor, pe care se a[eza înc\ exportul românesc, iar cea mai
mare parte a venitului na]ional provenea din agricultur\, cre[terile
semnificative ale nivelului de trai au întârziat totu[i, ceea ce a gene-
rat o întreag\ literatur\ economic\ [i sociologic\ în încercarea de a
g\si solu]ii „problemei agrare”. În lupta grea cu politica de impozite a
statului, acela[i care în plin\ criz\ economic\ i-a redus la jum\tate
datoria pentru p\mântul primit prin reform\, ]\ranul român era obli-
gat s\-[i vând\ ieftin produsele, dar s\ cumpere scump ma[ini agri-
cole [i alte bunuri. Devenise evident c\ prosperitatea sa depindea în
mod esen]ial de cre[terea economic\ general\ a ]\rii, în acest con- N. Grigorescu, C\ru]a din ograd\
text putându-se consolida agricultura intern\, de mare randament. 2
1 „Fl\c\ul sosi înc\lzit de la drum.
Se opri în marginea delni]ei (…).
„Mizeria, nepreg\tirea, veacurile de r\zboi au împins ca o neîncetat\
Cu o privire ce]oas\, Ion cuprinse
b\taie de vânt, pe ]\ranul român, la dezordine gospod\reasc\, la trai
tot locul, c\utându-l. Sim]ea o pl\-
neigienic, câteodat\ la st\ri de civiliza]ie neolitic\, dar nu l-au putut face s\
cere atât de mare v\zându-[i
renun]e la pitorescul înadins sporit [i alimentat la fiecare pas al vie]ii,
p\mântul încât îi venea s\ cad\ în
c\su]a, oricât de redus\ la elementele necesare ad\postirii, va fiin]a întot-
genunchi [i s\-l îmbr\]i[eze.
deauna ca un semn de liber\ noble]e, stâlpii pridvorului, ulciorul, din care se
I se p\rea mai frumos, pentru
astâmp\r\ setea, va fi întotdeauna împodobit cu un decor b\trânesc, iar
c\ era al lui. (…) Nu se putu
peretele oricât de pustiit de nenoroc va purta oricum o icoan\.”
st\pâni. Rupse un smoc de fire [i
(Lucian Blaga, Spa]iul mioritic, 1936)
le mototoli p\tima[ în palme.”
(Liviu Rebreanu, Ion, 1920 )
3
„În aceea[i zi Moromete î[i f\cu socoteala datoriilor [i spre sear\ b\tu la Competen]e specifice modulului
poarta lui B\losu cu care se în]elese s\-i vând\ o parte din p\mântul fami- OAMENII, SOCIETATEA
liei. (…) Moromete ar\ta ca [i atunci când vânduse salcâmul, îndep\rtat [i {I LUMEA IDEILOR
nep\s\tor.
1.1. Construirea unor explica]ii [i ar-
Cu banii lua]i Moromete î[i cump\r\ doi cai, pl\ti foncierea, rata anual\
gumente intra [i multidisciplinare cu
la banc\, datoria lui Aristide [i taxele de internat ale lui Niculaie, r\mânând
privire la evenimente [i procese istorice.
ca necunoscut\ solu]ia acestor probleme pentru viitor. (…)
*1.2. Utilizarea termenilor/conceptelor
Dar cu toat\ aparenta sa nep\sare, Moromete nu mai fu v\zut stând
specifici(e) istoriei în contexte care im-
ceasuri întregi pe prisp\ sau la drum pe st\noag\. Lupta pentru ap\rarea
plic\ interpret\ri [i explica]ii interdiscipli-
micilor lui bucurii se sfâr[ise. (…) Trei ani mai târziu, izbucnea cel de al
nare.
doilea r\zboi mondial. Timpul nu mai avea r\bdare.”
2.3. Descoperirea constantelor în des-
(Marin Preda, Morome]ii, vol. I, 1955)
f\[urarea fenomenelor istorice studiate.
**2.4. Compararea [i evaluarea unor
ACTIVITATE INDEPENDENT| argumente diferite în vederea formul\rii
unor judec\]i proprii.
1. Constitui]i mai multe grupe a câte 4-5 elevi. Repartiza]i, pe grupe, tex- *3.2. Analizarea mesajelor transmise
tele de mai sus [i câte o întrebare din cele ce urmeaz\: de surse istorice variate prin compararea
a) Ce define[te ]\ranul [i societatea rural\ a Evului Mediu? terminologiei folosite.
b) Care sunt permanen]ele vie]ii rurale în societatea româneasc\? Ce 4.2. Integrarea cuno[tin]elor ob]inute
argumente se pot invoca pentru a încadra în doi timpi diferi]i ai isto- în medii non-formale de înv\]are în ana-
riei fragmentele din cele dou\ texte clasice ale romanului românesc. liza fenomenelor istorice studiate.
c) Stabili]i ce a determinat ambele atitudini: bucuria nest\vilit\ a pro- *4.3. Analizarea punctelor de vedere
prietarului de p\mânt [i aparenta nep\sare cu care cel\lalt î[i similare, opuse [i complementare în
lichideaz\ avutul. leg\tur\ cu fenomenele istorice studiate.
4.4. Realizarea de conexiuni între
2. Construi]i cu r\spunsurile astfel ob]inute un text cu subiect istoric.
informa]iile oferite de sursele istorice [i
Completa]i-l cu informa]ii provenind din mediul familial [i via]a cotidian\.
contextul vie]ii cotidiene.
3. Realiza]i o dezbatere pe tema „Satul românesc, trecut, prezent [i viitor.”
Oamenii, societatea [i lumea ideilor 27

Modulul II
TÂRGUL
Rena[terea urban\ a Occidentului a dezvoltat în secolele
XII-XIV târgurile din Champagne, reuniuni de negustori întinse pe
durata unui an întreg [i concretizate în mod esen]ial prin trei
opera]iuni principale: prezentarea m\rfii, vânzarea [i încheierea
contractelor [i plata. Intensele activit\]i de schimb conturau o ax\
comercial\ care lega bazinul mediteranean de nordul Europei
H. Trenk, Târgul Mo[ilor (1876) de-a lungul c\reia ]es\turile (rezultat al unui complicat traseu de
produc]ie care unea Anglia [i Flandra de marile ora[e italiene [i
1 franceze) erau schimbate pe mirodenii. A[a cum s-a spus, rolul
„Iar în ceea ce scrie domnia ta esen]ial al târgurilor din Champagne a fost financiar, pia]a comer-
despre nego]ul nostru noi nu am cial\ fiind reglat\ de ritmul vânz\rii [i cump\r\rii. Trecerea regiunii
scos din Serbia alte m\rfuri decât sub control regal a înt\rit pozi]iile financiare ale Parisului [i i-a per-
piele, cear\ [i brânz\, iar acum mis lui Filip cel Frumos (1285-1314) s\ bat\ prima moned\ de aur.
aducem argint [i aur. {i la curtea
domniei tale se aduc tot felul de Oarecum spre apusul marilor târguri din nordul Fran]ei, cre[te-
]es\turi scumpe, buc\]i de m\tase rea economic\ a celor dou\ state române[ti extracarpatice [i a
fin\ [i postavuri de mare pre] [i biju- Transilvaniei a îng\duit ora[elor s\se[ti aflate dincolo de munte –
terii. Asemenea m\rfuri nu se pot a Sibiul, Bistri]a, Clujul, dar mai cu seam\ Bra[ovul – s\ joace un rol
fi pl\tite cu piele, cear\ sau brânz\, activ în stimularea raporturilor comerciale între aceste ]\ri. Cu
ci cu aur, argint [i pietre pre]ioase.
(…) {i de la asemenea afaceri
deosebire „marea a[ezare din }ara Bârsei a fost o veritabil\ pia]\
cre[te [i folosul vistieriei tale, [i comun\ pentru m\rfurile produse în spa]iul românesc” [i o etap\
acesta nu e unul din cele mici.” important\ pentru comer]ul de tranzit care lega zona danubiano-
(Scrisoarea raguzanilor c\tre pontic\ de apusul [i centrul Europei. Vreme de dou\ secole
despotul {tefan Lazarevici, 1417, (XIV-XVI), zona central\ a Bra[ovului a fost loc de întâlnire al ne-
dup\ Ora[ul medieval, 1984) gustorilor care cump\rau din }\rile Române mari cantit\]i de
pe[te, cereale, vite, cear\, miere, piei sau vinuri. La rândul lor,
comercian]ii din }ara Româneasc\ [i Moldova se ar\tau interesa]i
2 de produse me[te[ug\re[ti de calitate superioar\: postavuri,
„La {tef\ne[ti, pe Prut, în prima unelte, arme.
jum\tate a secolului al XIX-lea tr\ia
Negustorii care intrau sau ie[eau din Bra[ov erau obliga]i s\
o comunitate multietnic\ (români,
armeni [i evrei) de agricultori, me- vând\ [i s\ cumpere numai în ora[, unde se pl\tea vama vigesi-
seria[i [i negustori. (…) Era un spa- mal\, echivalentul a 5% din valoarea m\rfurilor, dup\ ce la Bran,
]iu de produc]ie, dar [i de comer], potrivit unor vechi în]elegeri cu voievozii }\rii Române[ti, se pl\tise
târgul g\sindu-[i locul la intersec]ia tricesima, respectiv a treizecea parte din valoarea bunurilor trans-
unor drumuri importante pe care cir- portate.
culau cereale, vite, produse me[te-
[ug\re[ti autohtone sau de import.
A[ezarea beneficia de o strad\
principal\ (uli]a) de-a lungul c\reia
func]ionau 198 de dughene «cre[ti- MARILE ORA{E
ne[ti, armene[ti [i evreie[ti». Pe la
1845 erau în fiin]\ dou\ crâ[me. Orice c\l\torie în istoria a[ez\rilor umane de-a lungul timpurilor
(…) S\ mai spunem c\ la {tef\- se încheie, firesc, în marile ora[e a c\ror lung\ evolu]ie a marcat
ne[ti strada comercial\ era lumi-
progrese semnificative în toate domeniile. Polisul grecesc, ora[ele
nat\, c\ sacagiii aduceau ap\
proasp\t\ [i c\ târgove]ii se puteau Rena[terii medievale, citadelele revolu]iei industriale [i, nu în ulti-
îmb\ia într-un feredeu (cad\).” mul rând, ora[ele-lumin\ în care tr\iesc [i lucreaz\ intelectuali [i
(Dup\ Gh. Punga, arti[ti au f\cut [i au scris istoria.
Noi contribu]ii privind istoria Un astfel de ora[ este [i Petersburgul, numit [i Petrograd, apoi
târgului {tef\ne[ti, 1980) Leningrad [i în cele din urm\, din nou, Sankt-Petersburg.

Modulul II
Ora[ul s-a n\scut acum aproape 300 de ani, din voin]a ]arului
care i-a dat numele s\u, pentru a întemeia o nou\ capital\ pe ACTIVITATE INDEPENDENT|
m\sura m\re]iei ]\rii pe care o conducea. Ridicat pe o mla[tin\, cu
1. Încadra]i în epoc\ târgurile peri-
jertfa anonim\ a mii de oameni [i cu concursul celor mai str\luci]i
odice din Champagne [i nego-
arhitec]i ai secolelor XVIII-XIX, ora[ul impresioneaz\ [i ast\zi prin ]ul raguzanilor cu despotul
unicitatea sa str\lucitoare. Dar nu despre monumente [i bulevarde, Serbiei. Stabili]i diferen]ele, ca-
nu despre „nop]ile albe” pomenite de Dostoievski sau despre le- racterizând economic sudul ita-
gendarul cruci[\tor „Aurora” v\ propunem s\ ne amintim în primul lic [i vestul francez [i flandrez,
rând, ci despre marii oameni de cultur\ care au tr\it [i au murit aici: precum [i sud-estul balcanic.
un mare poet, A.S. Pu[kin, un mare prozator [i dramaturg, N.V. 2. Descrie]i – pornind de la docu-
Gogol, [i un mare romancier, Feodor Dostoievski. Îl putem al\tura mentul 2 – modul de via]\ într-un
[i pe Piotr Ilici Ceaikovski, marele compozitor care [i el [i-a câ[tigat târg moldovean multietnic [i pre-
notorietatea în capitala imperial\. E suficient s\ spunem, pentru a ciza]i în ce m\sur\ nego]ul a
eviden]ia rela]iile acestor oameni de geniu cu puterea ]arilor, c\ schimbat via]a oamenilor.
Pu[kin a murit ucis într-un duel pus la cale [i de Nicolae I, c\ 3. Alc\tui]i (în m\sura în care
acest lucru este posibil) un
Dostoievski a fost condamnat la moarte [i c\ a fost gra]iat în ultima
eseu de 15-20 de rânduri
clip\ [i c\ Ceaikovski a murit în împrejur\ri obscure. despre rela]iile unei persona-
Ora[ul a g\zduit îns\ [i evenimente memorabile, de ar fi doar lit\]i culturale sau istorice cu
declan[area revolu]iei ruse (1917) [i eroica blocad\ a celor 900 de localitatea voastr\ de re[edin]\.
zile – jertfa suprem\ a mii de leningr\deni în ultimul r\zboi mondial.
S-a vorbit, invocându-l, despre „unul din cele mai frumoase ora[e ale
lumii”, despre „Vene]ia nordului”; aici s-au produs fapte care au
schimbat istoria lumii [i s-au n\scut capodopere ale culturii [i artei.
Din nordul rece al Europei coborâm în sudul continentului, pen-
tru a ajunge în Bucure[ti. Capitala României, localitate care va
împlini în curând 550 de ani, este a[ezat\ într-o zon\ de câmpie cu
c\lduri extreme vara [i cu ierni geroase [i, dup\ spusele ap\sate
ale unora, departe de a întruni condi]iile unui centru politic de
anvergur\. A[ezarea sa aproape de Dun\re, dincolo de care se
g\seau o[tile Imperiului Otoman, l-a adus aici, într-o re[edin]\ sta- O imagine emblematic\
pentru Petersburgul ]arilor
tornic\, pe domnul }\rii Române[ti [i mai apoi, pentru c\ Ia[i se
afla la doi pa[i de frontiera cu Rusia, [i pe domnul Principatelor
Unite. În acest loc aveau s\ se întâmple toate marile fapte ro- PRO MEMORIA!
mâne[ti ale timpurilor care au urmat: aici au fost proclamate inde- z Satul, form\ str\veche de
penden]a [i regatul, de aici a r\s\rit soarele pentru to]i românii, aici comunitate uman\, reprezint\
au fost aduse, spre recunoa[tere deplin\, actele Marii Uniri, de aici începutul îndep\rtat al vie]ii
au condus comuni[tii 45 de ani ]ara [i tot aici istorica zi de economice [i sociale în spa]iul
22 decembrie 1989 – izgonirea dictatorului – a consemnat începutul european [i românesc.
unei noi epoci a istoriei. Bucure[tii au concentrat importante for]e z Târgul medieval occidental sau
intelectuale [i artistice. În redac]ia ziarului „Timpul” s-au întâlnit ora[ele-târg dintre Carpa]i [i
Eminescu [i Slavici, sub cupola Ateneului a conferen]iat Nicolae Dun\re realizeaz\ ie[irea din-
Iorga [i a concertat George Enescu, iar la Facultatea de Medicin\, tr-o economie autarhic\ [i
Emil Palade, studentul anilor ’40, de]in\torul Premiului Nobel pentru încadrarea societ\]ii române[ti
biologie de mai târziu, a urmat cursurile profesorului Fr. Rainer. pe calea rela]iei marf\-bani.
z Marile ora[e ale secolului XIX
Ora[ul [i-a p\strat pân\ azi contrastele sale. S-a dezvoltat de
multe ori haotic, l\sând mereu în afar\ periferii lipsite de confortul pot fi privite [i din perspectiva
canaliz\rii sau al str\zii pietruite. Iu]i la mânie [i r\i de gur\, creatorilor care le-au populat
[i a ambian]ei care a generat
bucure[tenii ]i-ar vorbi la nesfâr[it despre calvarul de a tr\i într-un
capodopere artistice.
asemenea loc, dar pu]ini ar pleca de aici.

iziuni despre modernizare

în Europa secolelor XIX–XX
CURENTE {I POLITICI CULTURALE
„Omul coboar\ din maimu]\…”,
caricatur\ din 1880 care punea sub Progresul epocii industriale a fost sus]inut de o schimbare radi-
semnul întreb\rii teoria evolu]ionist\ cal\ a modului de a gândi. Secolul al XIX-lea este dominat de pozi-
tivismul lui Auguste Compte, curent care exprima încrederea în
1 puterea ra]iunii [i a cunoa[terii. Aflat\ într-un proces de evolu]ie,
„Dup\ incendiul de la Oper\, iat\ societatea uman\ este guvernat\ de legi asem\n\toare universu-
un nou dezastru. (...) La Durand- lui fizic, totul fiind supus observa]iei [i experimentului. Încrederea
Ruel ni se ofer\ o expozi]ie despre nem\rginit\ în puterea [tiin]ei eliberate de orice implica]ii metafi-
care ni se spune c\ este de pictur\. zice a dus la combaterea Bisericii [i la tendin]a de laicizare a socie-
Trec\torul oarecare (...) intr\ [i t\]ii. Oamenii de [tiin]\ erau sfin]ii epocii industriale. Pe aceea[i
ochilor s\i speria]i li se ofer\ un direc]ie se înscrie [i evolu]ionismul lui Charles Darwin, potrivit
spectacol crud. Cinci sau [ase c\ruia toate fiin]ele vii se înscriu pe o linie de dezvoltare ascen-
aliena]i (...), un grup de neferici]i dent\, de la simplu spre complex.
atin[i de fobia ambi]iei [i-au dat Începutul secolului XX a amendat îns\ r\d\cinile pozitivismului
întâlnire pentru a-[i expune operele.
[i ale evolu]ionismului. Sigmund Freud [i Carl Gustav Jung pun în
Sunt indivizi care pufnesc în râs
eviden]\ rolul incon[tientului în via]a omului, iar Albert Einstein
în fa]a acestor lucruri, dar eu am
redefine[te bazele newtoniene ale fizicii, punând totul sub semnul
inima strâns\. Ace[ti a[a-zi[i arti[ti
se intituleaz\ impresioni[ti; ei iau
relativit\]ii. William James propune o abordare pragmatic\, potri-
pânzele, culorile [i pensulele, vit c\reia orice idee care „func]ioneaz\” este adev\rat\, iar ade-
arunc\ la întâmplare câteva tonuri. v\rul nu mai este imuabil, ci creat prin ac]iunea uman\. Henri
(...) A-l face pe Pissarro s\ în]eleag\ Bergson analizeaz\ timpul, spa]iul sau libertatea dintr-o perspec-
c\ arborii nu sunt viole]i, c\ cerul nu tiv\ metafizic\, respingând abord\rile materialiste [i mecaniciste
are culoarea untului proasp\t, c\ în ale realit\]ii. Din perspectiva sa, elanul vital este for]a creatoare
nicio ]ar\ nu se pot vedea lucrurile care determin\ evolu]ia vie]ii, iar intui]ia este metoda de cunoa[-
pe care le picteaz\ el [i c\ nicio per- tere cu adev\rat profund\. Friedrich Nietzsche se opune cu vehe-
soan\ inteligent\ nu se poate adap- men]\ credin]ei în existen]a unei structuri obiective a lumii, unei
ta unor asemenea r\t\ciri...“ realit\]i profunde, propunând în schimb sim]urile [i sim]ul comun
(Albert Wolf, în „Le Figaro”, 1874) ca mijloace utile de în]elegere a lumii.
Având puternice r\d\cini în secolul al XIX-lea, materialismul
dialectic [i istoric exprim\ viziunea marxist-leninist\ despre evo-
lu]ia societ\]ii. Intui]ionismul lui Henri Bergson, fenomenologia
lui Edmund Husserl sau existen]ialismul reprezentat de Martin
Heidegger [i Jean-Paul Sartre vor influen]a puternic dezvoltarea
[tiin]ei, literaturii [i artei secolului XX.
Dac\ vreme de secole cultura [i arta fuseser\ rezervate unor
categorii sociale restrânse, privilegiate, remarcabilul progres [tiin-
]ific [i tehnologic al acestui secol a f\cut posibil accesul a tot mai
Claude Monet, Impresie, r\s\rit mul]i oameni la ceea ce avea s\ poarte numele de cultur\ de mas\.
de soare, lucrarea care a generat
denumirea curentului ilustrat de cei
Democratizarea accesului la cultur\ a fost posibil\ cu prec\dere
ce expuneau în 1874 datorit\ fotografiei, cinematografului, radioului [i presei scrise.

Începând cu mijlocul secolului XX, a început s\ se manifeste o

nou\ form\ de cultur\, specific\ tinerilor, care, îmbr\când forma
unei „contra-culturi”, se constituie într-o alternativ\ la cultura oficial\.
Foarte influent\, cultura tinerilor indic\ existen]a unor valori, idealuri
[i aspira]ii specifice, o schimbare profund\ a raportului dintre gene-
ra]ii. Din acest\ perspectiv\, secolul XX poate fi perceput [i ca o
epoc\ a protestelor tineretului, a unui conflict tot mai evident între
valorile promovate [i maniera de exprimare a diferitelor genera]ii.
Din punct de vedere al artelor, dar [i al filosofiei, ultimele decenii
ale secolului XX fac trecerea de la modernism la postmodernism.
Afi[-manifest din timpul
2 mi[c\rilor de protest ale tinerilor
„Nu este a[adar nicio exagerare în a spune c\ [tiin]a reformeaz\ viitorul din Fran]a (1968)
omenirii, c\ ea singur\ poate s\-i spun\ care îi este destinul. (…) Pân\
acum nu a existat nicio ra]iune care a condus lumea: a fost numai capriciul,
pasiunea.
Va veni o zi când ra]iunea sus]inut\ de experien]\ va recâ[tiga imperiul
s\u legitim, singurul care este de drept divin [i care nu va mai conduce
lumea dup\ hazard, ci în func]ie de un scop clar care va trebui s\ fie atins.
Epoca noastr\, a pasiunilor [i a erorilor, va ap\rea ca barbarie pur\, sau
ca vârst\ a capriciului [i a fantasmelor, care la copil separ\ vraja primilor ani
de ra]iunea omului matur.
(...) Organizarea [tiin]ific\ a umanit\]ii, care este ultimul cuvânt al [tiin]ei
moderne, curajoas\, dar [i legitim\ preten]ie.”
(Ernest Renan, Viitorul [tiin]ei, 1864)
3 Festivalul „genera]ia iubirii”,

Woodstock (1969)
„Tinerilor trebuie s\ li se acorde dreptul de a-[i spune cuvântul, precum
[i o putere real\ de a lua hot\râri nu numai în problemele lor, dar [i în ace-
lea privind întreaga activitate social\. ACTIVITATE INDEPENDENT|
Puterea impune o r\spundere sporit\ a tinerilor, iar r\spunderea
genereaz\ maturizarea. Ar fi o mare gre[eal\ s\ credem c\ tineretul nu Studia]i cu aten]ie documentele
poate face altceva decât s\ critice [i s\ revendice. [i imaginile [i r\spunde]i la
M-am referit în cele de mai sus la un aspect al unui fenomen complex. urm\toarele cerin]e:
Eu nu caut s\ interpretez lucruri pe care tineretul în mod cert le poate expli- 1. Exprima]i în cuvinte proprii
ca mai bine. Vreau numai s\ spun c\ tineretul protestatar nu înseamn\ solu]ia pe care filosofia pozi-
neap\rat o genera]ie nedisciplinat\ [i în niciun caz lipsit\ de idealism. (...) tivist\ o propune pentru viitorul
Am observat apoi, cu pl\cere, c\ tineretul este capabil s\ l\rgeasc\ aria omenirii.
solidarit\]ii umane. Marile probleme privind destinele omenirii, mizeria „lumii 2. Men]iona]i ce solu]ii alternative
a treia” [i pacea interna]ional\ au luat o asemenea amploare, încât cu greu au fost imaginate în secolul
putem pretinde tineretului s\ aib\ încredere întotdeauna în în]elepciunea XX? Exemplifica]i.
genera]iei vechi.”
3. Identifica]i mesajul transmis de
(Urho Kekkonen, Un tineret lipsit de prejudec\]i, speran]a lumii, 1970)
afi[ul-manifest din 1968 [i r\s-
punsul pe care l-au dat tinerii.
4. Pute]i identifica în lumea de
ast\zi fenomene de respingere
de c\tre tineri a culturii gene-
ra]iilor trecute? Organiza]i o
dezbatere pe aceast\ tem\.
5. Analiza]i [i descrie]i imaginile
Arhitectur\ postmodern\ – oferite de impresionism [i de
Stata Center, arhitect Frank Gehry arhitectura postmodern\.

IDENTITATE NA}IONAL|
Din perspectiv\ politic\, concepte precum „na]iune”, „na]ionalism”
sau „identitate na]ional\” au fost [i sunt înc\ în centrul proiectelor
politice ale lumii moderne. În mod cert, lupta pentru afirmarea iden-
tit\]ii na]ionale reprezint\ dominanta secolului al XIX-lea [i a avut
fundamente etnice. Italienii, germanii sau românii, dar [i multe alte
popoare ale Europei au încercat s\ se reuneasc\ în grani]ele
Giuseppe Garibaldi (1807-1882),
aceluia[i stat. A fost momentul în care, sub influen]a scriitorilor
unul dintre conduc\torii luptei pentru romantici [i a arti[tilor militan]i, s-a creat un sentiment de solidari-
eliberarea [i unificarea Italiei tate care mergea dincolo de orice alte interese. Asocierea ideilor de
libertate [i de na]iune a creat o fantastic\ emula]ie în rândul
1 popoarelor europene [i a impins aproape întreaga Europ\ spre re-
volu]ia pa[optist\. Revolu]ia romantic\ nu a putut face fa]\ for]ei
„O na]iune este prin urmare o
militare concentrate împotriva sa. Ideea de na]iune îns\ a r\mas [i
mare comunitate solidar\, purtat\
de spiritul de sacrificiu deja dovedit,
va da roade câ]iva ani mai târziu. Trecând de la romantism la rea-
dar [i de sacrificiile care vor mai fi lism, germanii [i italienii î[i vor realiza obiectivul na]ional utilizând
aduse. Ea presupune existen]a unui aceea[i arm\ a r\zboiului. La rândul lor, românii folosesc contextul
trecut, [i totu[i se concentreaz\, în interna]ional favorabil creat de un alt r\zboi, cel al Crimeii, [i, prin
prezent, într-un fapt palpabil: acel dubla alegere a lui Al. I. Cuza, fac primul pas spre statul na]ional.
acord, acea dorin]\ declarat\ de a În 1867, ungurii ob]in un statut preferen]ial în cadrul Imperiului
continua convie]uirea. (…) Habsburgic, în cazul polonezilor verdictul fiind îns\ înc\ o dat\
O na]iune este deci o mare soli- amânat, ca [i în cel al popoarelor din Balcani.
daritate, constituit\ prin sentimen- Odat\ constituite, statele-na]iune au promovat la sfâr[itul seco-
tul sacrificiilor care au fost f\cute [i lului al XIX-lea un alt tip de na]ionalism, cel al domina]iei [i cuceririi.
al acelora pe care suntem dispu[i Este cel care creeaz\ ierarhii între na]iuni [i chiar neag\ dreptul la
s\ le facem înc\. Ea presupune un
existen]\ al unor na]iuni. În mod paradoxal, curentul apare în
trecut; ea este rezumat\, totu[i, în
prezent printr-un fapt tangibil: con-
Fran]a, este cunoscut [i în Anglia sau în Rusia, dar va fi împins la
sim]\mântul, dorin]a clar exprima- extrem în Germania, unde va îmbr\ca forme agresive, xenofobe [i
t\ de a continua via]a împreun\.” antisemite. Noul context politic interna]ional blocheaz\ dorin]a de
(Ernest Renan, 1882) emancipare a popoarelor slave din Imperiul Habsburgic (cehi, slo-
vaci, sloveni, croa]i, polonezi) sau a românilor din Transilvania. În
2 aceea[i situa]ie se g\seau îns\ [i finlandezii, polonezii ori locuitorii
statelor baltice, precum [i celelalte popoare incluse în Imperiul Rus.
„Deasupra na]ionalismelor înve- De[i în evident declin, [i Imperiul Otoman continua s\ blocheze
chite va trebui pe viitor s\ stea sen-
aspira]ia spre independen]\ a popoarelor balcanice.
timentul solidarit\]ii na]iunilor. Meri-
Confruntarea dintre „na]iunile dominante”, pe de o parte, [i aspi-
tul na]ionalismului a fost înteme-
ierea unei tradi]ii [i a unei structuri ra]ia spre libertate a na]iunilor dominate, pe de alt\ parte, a condus
interne solide în cadrul statului. Pe spre declan[area Primului R\zboi Mondial. Nu întâmpl\tor, unul
aceast\ funda]ie veche va trebui dintre principiile care au stat la baza noii lumi a fost acela al dreptu-
ridicat\ o nou\ construc]ie. Supra- lui tuturor popoarelor la autodeterminare. În fapt îns\, de[i pacea de
statul va fi a[ezat pe fundamentul la Versailles recuno[te aspira]iile na]ionale, nu face acest lucru
na]ional. Astfel, trecutul glorios nu va decât pentru puterile înving\toare, creând astfel dorin]a de revan[\.
fi negat, dar energiile na]ionale vor Dup\ cel de-al Doilea R\zboi Mondial, ideea de na]iune etnic\
rena[te prin folosirea lor comun\ în intr\ într-un con de umbr\, fiind tot mai mult asociat\ conflictelor
slujba solidarit\]ii suprastatale.” armate, mondiale sau regionale, care au devastat secolul XX. În
(Robert Schuman, locul s\u este pus\ na]iunea civic\, care ignor\ originea etnic\ [i
în Hagen Schulze, Stat [i na]iune
eviden]iaz\ calitatea de cet\]ean al unui stat.
în istoria european\, 1996)

Modulul II
Schimbarea de perspectiv\ este impus\ de eviden]a c\ preten]ia
existen]ei unor na]iuni pure din punct de vedere etnic a devenit o 5
iluzie în condi]iile globaliz\rii [i ale circula]iei tot mai intense a for]ei „Cum se poate determina gra-
de munc\ f\r\ s\ se ]in\ cont de grani]ele etnice. Departe de a dul de virulen]\ la care na]ionalis-
mul «moderat» se transform\ în-
solu]iona problematica na]ional\, crearea unor entit\]i politice supra-
tr-unul «excesiv», provocator de
statele de tipul Uniunii Europene a creat o nou\ problem\: aceea a vrajb\ între etnii?
respect\rii identit\]ii na]ionale a cet\]enilor s\i. Va reprezenta acest (…) C\ci orice na]ionalist va
context sursa unei revigor\ri a sentimentului na]ional? Sau vom asis- invoca întotdeauna, cu deplin\ sigu-
ta la dispari]ia treptat\ a na]iunilor [i, implict, a problemei na]ionale? ran]\ de sine, un criteriu simplu spre
a opera distinc]ia c\utat\, spunând
3 c\ na]ionalismul propriei etnii – «al
nostru» – este cel firesc, justificat,
„O! dragul meu prieten, ce fericire imens\ s\ tr\im în epoca noastr\ moderat, benefic, pe când cel str\in
prezent\ [i s\ fi putut fi martori ai acestei r\sturn\ri a istoriei Germaniei pe – «al lor» – este cel condamnabil,
care nimic nu a atins-o vreme de zece secole. De ani de zile i-am invidiat pe malefic. (…) Ideologia na]ionalist\
italieni pentru c\ au reu[it atât de repede ceea ce p\rea s\ apar]in\ unui se caracterizeaz\, între altele, prin
viitor îndep\rtat, mi-am dorit un Cavour german, sau un Garibaldi (…) pen- aceea c\ opereaz\ cu o logic\
tru ]ara mea. {i iat\-l ap\rând în persoana acestui Bismarck, care a fost atât dubl\, incriminând la «al]ii» ceea ce
de mult denigrat. Nu suntem noi visând pe cale de a vedea imposibilul ap\r\ [i cultiv\ la «noi». Iar logica
devenind posibil? Ca [i voi, m\ temeam de perspectiva r\zboiului, eram dubl\ împiedic\ dialogul, exclude
convins de superioritatea Austriei, mai bine antrenat\ ca Prusia pe terenul în]elegerea, stârne[te conflictul.”
armelor. M\ înclin profund în fa]a geniului lui Bismarck, care a ridicat pe (Andrei Roth, Na]ionalism
culmi o oper\ de inteligen]\ politic\ [i de ac]iune, cum rar i se poate g\si sau democratism?, 1999)
exemplu în istorie. (...) Cu ce [tiin]\ [i cu ce precizie a [tiut s\ foloseasc\
toate aceste roti]e – regele s\u, Napoleon, armata sa, administra]ia, Austria
[i for]ele sale – pe scurt, o capodoper\ de calcul. Am iertat omului tot ce a ACTIVITATE INDEPENDENT|
putut face pân\ ast\zi [i, în plus, m-am convins c\ toate acestea erau nece-
sare. Ceea ce, pentru noi, neini]ia]ii, p\rea a fi arogan]\ criminal\, s-a Studia]i cu aten]ie documentele
dovedit la final c\ era singurul drum de urmat pentru a atinge ]elul propus. al\turate [i solu]iona]i urm\-
El a fost unul dintre cei mai mari oameni ai secolului.” toarele sarcini:
(Scrisoare a lui Rudolf van Ihering c\tre B. Windscheid, 1866) 1. Împ\r]indu-v\ în grupuri de
lucru, face]i o paralel\ între na-
4 ]ionalismul romantic [i cel al
domina]iei. Discuta]i cu colegii
„Caracteristica erei Ceau[escu a fost îns\ notabila deplasare dinspre
contemporaneitate spre origini. Legitimarea [i unitatea acolo trebuiau în concluziile la care a]i ajuns.
primul rând c\utate. Ridicolul atinge culmi ame]itoare atunci când Institutul 2. A apar]inut ideea na]ional\ unui
de istorie a partidului, profilat pe monografii de lupte muncitore[ti [i de eroi singur curent politic? Argumen-
ai clasei muncitoare, se orienteaz\ spre Antichitate, consacrându-se cu ta]i-v\ r\spunsul.
deosebire originilor dacice! Istoria antic\ devine înc\ mai politizat\ decât 3. Exemplifica]i motivele pentru
istoria contemporan\. Marele eveniment se petrece în 1980, când este con- care regimul Ceau[escu a folosit
fec]ionat\ din toate piesele aniversarea a 2050(?) de ani de la constituirea na]ionalismul ca arm\ politic\.
statului dac «unitar [i centralizat» al lui Burebista. Burebista îi oferea lui 4. Organiza]i o dezbatere prin
Ceau[escu suprema legitimare, statul care s\ încerca]i s\ r\spunde]i
lui prefigurând în multe privin]e (unitar, la întrebarea pus\ de autorul
centralizat, autoritar, respectat de documentului 5.
«ceilal]i») propria sa Românie, a[a cum 5. Construirea Europei unite va
[i-o închipuia dictatorul.” avea drept consecin]\ dispari-
(Lucian Boia, Istorie [i mit în ]ia na]iunilor europene? Argu-
con[tiin]a româneasc\, 2002) menta]i r\spunsul.
6. Cunoa[te]i evenimente politice
Surs\ major\ de inspira]ie contemporane motivate prin
pentru arti[ti, istoria na]ional\ ajunge, ra]iuni de ordin na]ional? Dac\
în totalitarism, da, ce mesaj v-au transmis
un instrument de propagand\ aceste evenimente?

IDENTITATE EUROPEAN|
La mijlocul anilor ’90, dup\ niciun secol de existen]\, statul
na]ional constituit pe baze etnice î[i demonstrase avantajele, dar [i
limitele. Elanul revolu]ionar specific secolului al XIX-lea s-a aflat la
originea moderniz\rii Europei, dar excesele au generat cele mai mari
catastrofe ale umanit\]ii, cele dou\ r\zboaie mondiale. Harta politic\
a Europei a fost reconfigurat\, r\spunzând unor mai vechi nevoi de
identitate na]ional\, dar au fost frecvente situa]iile în care statele
na]ionale s-au ridicat unul împotriva celuilalt. Închis în propriile gra-
ni]e, statul na]ional nu mai r\spundea nici nevoilor dezvolt\rii eco-
O imagine emblematic\ a ideii nomice. Statelor europene le era tot mai greu s\ fac\ fa]\ con-
de libertate: Eugène Delacroix,
Libertatea c\l\uzind poporul (1830)
curen]ei cu alte zone economice, în special cu cea nord-american\.
Solu]ia imaginat\ de europeni a fost una deosebit de îndr\z-
nea]\ pentru contextul politic al acelui moment istoric: unitatea.
1 Ideea în sine nu era nou\. Au existat numeroase încerc\ri de a
„Se obiecteaz\ adesea în leg\- pune lumea european\ sub semnul unor valori comune [i al unei
tur\ cu caracterul strict negativ al conduceri comune. Primele tentative temporar reu[ite apar]in anti-
conceptului nostru de libertate. chit\]ii greco-romane, civiliza]ia din care [i ast\zi mai to]i europenii
Este adev\rat în sensul în care [i î[i revendic\ identitatea. I-a urmat încercarea de creare a Europei
pacea e un concept negativ (...), ea cre[tine, stindard sub care genera]ii întregi de cavaleri [i oameni
descrie absen]a unui anumit obsta- politici au luptat împotriva „necredincio[ilor”. Anima]i de valori mai
col – coerci]ia de c\tre al]i oameni.
curând seculare, suveranii Fran]ei încearc\ în dou\ rânduri s\ se
Ea devine pozitiv\ doar în urma
impun\ în fruntea unei Europe unite (Ludovic al XIV-lea [i
interven]iei noastre, îns\ nu ne
asigur\ o oportunitate anume, ci ne Napoleon Bonaparte). Proiectele politice au fost dublate de cele
las\ s\ hot\râm cum vom folosi culturale, Europa încercând în mai multe rânduri s\ se autode-
circumstan]ele în care ne g\sim. fineasc\ fie pe principiile umanismului [i ra]ionalismului, fie pe cele
Îns\, dac\ întrebuin]\rile libert\]ii ale libert\]ii [i democra]iei.
sunt multe, libertatea este una sin- Situa]ia în care se afla Europa la mijlocul secolului al XX-lea a
gur\. Libert\]ile apar doar atunci impus cu necesitate parcurgerea drumului de la inten]ie la realitate.
când lipse[te libertatea: ele sunt M\surile de ordin administrativ au f\cut ca procesul de integrare a
privilegii sau except\ri speciale pe statelor europene s\ ajung\ la un nivel foarte avansat, care a pre-
care le pot dobândi unele grupuri [i supus dezvoltatea unei largi zone economice de liber schimb ce
unii indivizi, în timp ce ceilal]i sunt include în acest moment 27 de state membre care func]ioneaz\ pe
mai mult sau mai pu]in neliberi. Din principiile libert\]ii de mi[care a bunurilor, serviciilor, capitalurilor [i
punct de vedere istoric, drumul
persoanelor. În afara intereselor dictate de competi]ia economic\,
c\tre libertate trece prin ob]inerea
se mai afl\ ceva în spatele construc]iei europene? R\spunsul dat a
anumitor libert\]i. Dar a avea drep-
tul de a face ceva nu înseamn\ li-
fost în general pozitiv [i s-a referit la existen]a unei identit\]i euro-
bertate (…); ea nu exist\ atunci pene. Adic\ a unui set de valori comune, a unor idei for]\ care au
când, pentru aproape tot ce faci, ai traversat istoria Europei. Prima dintre acestea ar fi ideea de liber-
nevoie de permisiune. Diferen]a tate. Invocat\ înc\ din Rena[tere, nevoia de libertate a fost consa-
între libertate [i libert\]i este cea crat\ prin Declara]ia drepturilor omului [i ale cet\]eanului. Istoria
care exist\ între starea în care este Europei este una a luptei pentru libertate, a ]\ranilor, a ora[elor sau
permis tot ceea ce nu este interzis na]iunilor. Din secolul al XIX-lea, societatea european\ se concen-
prin reguli generale [i o alta, în care treaz\ pe ob]inerea libert\]ii de opinie [i a libert\]ii presei, a libert\]ii
este interzis tot ceea ce nu este individuale [i a dreptului la vot pentru tot mai largi categorii sociale.
permis în mod explicit.” Criza liberalismului [i punerea sa în discu]ie de c\tre op]iunile
(Friedrich A. Hayek, autoritariste [i colectivist-corporatiste (fascismul, comunismul) a
Constitu]ia libert\]ii, 1960)
semnalat limitele acestei doctrine, indicând necesitatea regândirii ei.

Modulul II
Dar anii ‘80 [i ‘90 au propulsat în avanscena social-politic\ drep-
turile omului [i ale cet\]eanului. Din acest moment, Europa
[i-a pus întreaga experien]\ [i pricepere în slujba cet\]enilor, con-
ceptelor de libertate [i democra]ie ad\ugându-li-se cele de tole-
ran]\ [i diversitate, acceptarea valorilor celuilalt, pacea. S\ fie
identitatea european\ un bun câ[tigat odat\ pentru totdeauna?
Ap\rarea propriului c\min, a propriei ]\ri,

cât [i a Europei – un subiect exploatat [i de propaganda hitlerist\
(afi[ franco-german din 1942)
2
„Tr\im o întronare global\ a memoriei. De vreo dou\zeci sau dou\zeci
[i cinci de ani încoace, toate ]\rile, toate grupurile sociale, etnice, familiale,
încep s\ cunoasc\ o schimbare profund\ a raportului tradi]ional pe care îl
aveau cu trecutul. Aceast\ schimbare a cunoscut forme multiple: critici ale 1. Exist\ o unanimitate de p\reri
versiunilor oficiale ale istoriei [i recrudescen]e ale reful\rilor istorice; reven- în ceea ce prive[te existen]a
dicarea urmelor unui trecut abolit sau confiscat; cultul r\d\cinilor (roots) [i identit\]ii europene?
dezvoltarea cercet\rilor genealogice; efervescen]e comemorative de tot 2. Ideea de libertate, c\reia i s-a
felul; regl\ri judiciare ale trecutului; multiplicarea muzeelor de orice natur\; consacrat mare parte a istoriei
recrudescen]a sensibilit\]ii fa]\ de deten]ie [i deschiderea spre consultare a europene, a fost aplicat\ de euro-
arhivelor; reînnoitul ata[ament fa]\ de ceea ce anglo-saxonii denumesc peni [i altor popoare? Pentru a v\
«mo[tenire», iar francezii «patrimoniu». argumenta r\spunsul folosi]i [i
Indiferent care ar fi combina]ia între aceste elemente, este ca [i cum un alte argumente din lumea de azi.
val de fond memorial a debordat peste lume [i a legat peste tot, foarte 3. Procesul de constituire a unei
strâns, fidelitatea fa]\ de trecut – real sau imaginar – de sentimentul de identit\]i europene este unul li-
apartenen]\, con[tiin]a colectiv\ [i con[tiin]a individual\ de sine, memoria [i
near? Exist\ [i reac]ii contrare?
identitatea.” (Pierre Norra, Întronarea mondial\ a istoriei)
4. Împ\r]indu-v\ în grupe de câte
4-5 elevi, exprima]i-v\ punctul
3 de vedere referitor la [ansele
„În fond, de ce francezii [i olandezii au spus «nu» proiectului de constitu]ie României de a se integra în
european\? (...) Exist\ numeroase motive (…), foarte multe dintre ele perfect Uniunea European\ [i de a-[i
contradictorii. De pild\, pentru unii francezi, mai ales de stânga, «nu» a însem- conserva, totodat\, identitatea
nat s\-i dea o lovitur\ lui Chirac care ceruse s\ se voteze «da». Al]ii, în Fran]a na]ional\.
sau Olanda, s-au sim]it frustra]i c\ guvernele [i clasa politic\ nu ar fi suficient de
democratice, dar le-au sanc]ionat exact atunci când, supunând voluntar PRO MEMORIA!
chestiunea la referendum, ele s-au ar\tat mai democratice decât pân\ atunci.
z Progresul epocii industriale
(…) Pentru al]ii, mai ales anglo-saxoni, Europa unit\ e prea «franco-ger-
man\», adic\ insuficient de liberal\, cu reglement\ri împov\r\toare. (…) Pe este legat de ma[inism, dar [i
mul]i îi sperie «Estul»: «noua Europ\»; dar invazia textilelor chineze[ti nu are de gândirea pozitivist\, de
leg\tur\ cu UE [i nici num\rul foarte mare de musulmani din Fran]a, de pild\.” încrederea în puterea ra]iunii
(Andrei Cornea, Euro reversibilitate, Hotnews.ro, 18 aprilie 2006) [i a cunoa[terii.
z Începutul sec. XX aduce îns\ re-
4 lativismul, care va deschide noi
c\i de investigare a universului
„Am fost întrebat adesea unde sunt frontierele Europei. R\spunsul meu
fizic. Cel mai spectaculos feno-
este c\ harta Europei este definit\ de mintea europenilor. Geografia fixeaz\
men cultural al acestui secol XX
cadrul, dar fundamental valorile sunt cele care definesc frontierele Europei.
Extinderea înseamn\ l\rgirea ariei valorilor europene, în care cele mai
este democratizarea accesului la
importante sunt libertatea, solidaritatea, toleran]a [i drepturile omului, cultur\ – cultura de mas\.
democra]ia [i statul de drept. (...) Conform prevederilor tratatelor – care sunt z Trecând prin intui]ionism, exis-
baza legal\ – por]ile Uniunii sunt deschise «tuturor statelor europene care îi ten]ialism sau fenomenologie,
respect\ valorile [i se angajeaz\ s\ le promoveze».” cultura universal\ a ajuns în
(Olli Rehn, membru al Comisiei Europene, responsabil pentru extindere) etapa postmodernismului.

D iversitate etnic\ [i confesional\

în România. Solu]ii politice
ETNIE {I CONFESIUNE ~N ROMÂNIA MODERN|
Diversitatea etnic\ reflectat\ Din punct de vedere etnic, România poate fi considerat\ o
în opera lui N. Grigorescu:
Cap de ]iganc\
Europ\ în miniatur\. Complicata istorie a spa]iului românesc a
f\cut ca, al\turi de popula]ia româneasc\ majoritar\, în aceast\
zon\ s\-i g\sim pe slavi (sârbi, ru[i, polonezi, cehi, slovaci), pe
1
maghiarii sosi]i începând cu secolul IX, pe germanii coloniza]i în
„Diversitatea etnic\ este o min\ Transilvania [i Banat, pe evreii ajun[i în aceste locuri, pe turci [i
plin\ de bog\]ii. Multitudinea de
puncte de vedere [i experien]e din
t\tari, pe romi [i alte na]ionalit\]i. România nu este din acest punct
întreaga lume cu privire la o comu- de vedere o excep]ie, în Europa cu greu putând fi identificat\ o
nitate divers\ d\ na[tere la o varie- regiune [i cu atât mai pu]in un stat pur din punct de vedere etnic.
tate de idei, puncte de vedere, cu- Nici din punct de vedere confesional situa]ia nu este diferit\, în
noa[tere [i aptitudini care pot îm- România coabitând ortodoxismul dominant, catolicismul, greco-ca-
bun\t\]i în mod semnificativ capa- tolicismul, biserici protestante mai vechi sau mai noi, islamismul
citatea unei comunit\]i de a se
dezvolta. În orice caz, con[tientiza-
sau iudaismul. Practic, întreaga istorie a românilor s-a construit în
rea poten]ialelor beneficii ale diver- raport direct cu na]ionalit\]ile al\turi de care tr\iau în mod organic,
sit\]ii depinde de gradul de solida- iar solu]iile politice adoptate în raport cu aceste minorit\]i au mar-
ritate al comunit\]ii. Societ\]ile care cat, pozitiv sau negativ, evolu]ia statului român.
ating un înalt grad de coeziune Dac\ ne referim numai la cea de-a doua parte a secolului al
sunt predispuse la extinderea po- XIX-lea, primele semnale privind importan]a rezolv\rii problemei
ten]ialului social [i economic. (…)
na]ionalit\]ilor sunt legate chiar de prima constitu]ie a ]\rii, care nu
De[i diversitatea etnic\ a con-
dus adesea la conflicte civile [i la recuno[tea dreptul la cet\]enie român\ pentru „necre[tini”. Se crea
instabilitate, cauza conflictului nu astfel „problema evreiasc\” de a c\rei rezolvare avea s\ fie condi-
este diversitatea în sine, ci mai ]ionat\ chiar recunoa[terea independen]ei statului român de c\tre
degrab\ lipsa fundamental\ de marile puteri. Pa[i în direc]ia normalit\]ii au fost f\cu]i în 1879,
coeziune dintre grupurile etnice.” când, de[i în mod selectiv, a fost acordat [i neortodoc[ilor dreptul
(Dash Douglas, la cet\]enia român\. Rezolvarea problemei avea s\ vin\ îns\ de
„UN Chronicle” nr. 3/2006)
la Constitu]ia din 1923.
Entuziasmul generat de realizarea Marii Uniri din 1918 nu a
2
f\cut ca românii s\ uite de drepturile minorit\]ilor. Simptomatic\ în
„De Europa ne leag\ respectul acest sens este Rezolu]ia de la la Alba Iulia. Având în vedere c\
[i deschiderea fa]\ de diversitatea
etnocultural\, aderen]a la acelea[i
promisiunile f\cute la 1 decembrie 1918 au fost consfin]ite prin
valori [i suntem convin[i c\ avem Constitu]ia din 1923, se p\rea c\ problema na]ional\ a fost deplin
ceva de ad\ugat inestimabilului rezolvat\ în România. Nu avea s\ fie îns\ a[a. Înfrângerea Pute-
patrimoniu uman [i cultural euro- rilor Centrale [i dispari]ia marilor imperii multina]ionale la sfâr[itul
pean. (…) Experien]a româneasc\ Primului R\zboi Mondial avea s\ aduc\ o pace aparent\. C\ci anii
în gestionarea rela]iilor interetnice imediat urm\tori aveau s\ cunoasc\ o puternic\ recrudescen]\ a
este citat\ tot mai des pe plan inter-
na]ionalismului, iar principalii responsabili pentru nereu[itele eco-
na]ional ca o experien]\ pozitiv\.”
(Attila Marko, România, nomice [i politice ale statelor europene au fost considerate a fi…
o Europ\ în miniatur\, 2006) minorit\]ile [i democra]ia.

Modulul II
Via]a politic\ a României interbelice a fost marcat\ de o via]\
politic\ democratic\, dar [i de excesele f\cute de Legiunea Arhan- 5
ghelului Mihail [i mai ales de Garda de Fier. Identificând ortodoxia „Art. 7 - În[u[irea de român se
[i via]a rural\ ca r\d\cini ale poporului român, ideologii acestor dobânde[te, se conserv\ [i se
mi[c\ri respingeau dreptul la existen]\ al altor credin]e religioase, pierde potrivit regulilor statornicite
prin legile civile.
iar între solu]iile identificate pentru ie[irea din criz\ se afla la loc de Numai str\inii de rituri cre[tine
cinste îndep\rtarea prin for]\ a unor minorit\]i (evrei, ]igani, mino- pot dobândi împ\mântenirea.”
rit\]i sexuale). Anul 1938 a însemnat sfâr[itul democra]iei [i din (Constitu]ia din 1866)
perspectiva minorit\]ilor na]ionale, mai cu seam\ a evreilor.
Legisla]ia discriminatorie introdus\ împotriva acestora a însemnat
pierderea unor drepturi civile, munca for]at\ sau plata unor taxe 6
suplimentare. Atmosfera xenofob\ a anilor ’30, apoi declan[area Art. 6 - Dreptul la identitate
r\zboiului au împins [i autorit\]ile române spre excese ce vor fi (1) Statul recunoa[te [i garan-
condamnate ulterior de istorie. De[i nu a aplicat „solu]ia final\”, dis- teaz\ persoanelor apar]inând mino-
trugerea sinagogilor, deportarea [i pogromurile au f\cut ca [i rit\]ilor na]ionale dreptul la p\stra-
România s\ se afle pe neonoranta list\ a statelor responsabile rea, la dezvoltarea [i la exprimarea
pentru Holocaust. identit\]ii lor etnice, culturale,
lingvistice [i religioase.
3 (Constitu]ia României, 2003)
„Dup\ legile ]\rii, ovreii nu au drept de

domiciliu permanent în sate. Prin urmare ei ACTIVITATE INDEPENDENT|
nu pot fi nici cârciumari, nici accisari în Studia]i cu aten]ie documentele
comunele rurale. Toleran]a ce pe alocuri li al\turate [i solu]iona]i urm\toa-
s-a acordat a fost un abuz, dar niciodat\ nu
rele sarcini:
a fost o desfiin]are a legii. (…)
1. Au fost respectate întotdeauna
Ob[ti]i dar în toate comunele rurale din
drepturile minorit\]ilor na]iona-
jude]ul d-voastr\ c\, de la 23 aprilie viitor,
ovreii nu mai pot, prin sate, a fi cârciumari,
le în România epocii moderne?
sau accisari, c\ prin urmare în aceast\ Comenta]i [i alte exemple de-
materie niciun contract nu se mai poate cu cât cele oferite de documentele
dân[ii încheia sau prelungi.” al\turate.
(Circular\ a ministrului de interne 2. Comenta]i prevederile art. 7 al
Mihail Kog\lniceanu c\tre prefec]i, 1869) Constitu]iei din 1866. „Însu[i-
N. Grigorescu, Evreul cu gâsca rea de român” se poate pierde
sau câ[tiga? Exprima]i-v\ pro-
4 priul punct de vedere.
„I. Adunarea na]ional\ a tuturor românilor din Transivania, Banat [i }ara 3. Realiza]i un eseu de cel mult o
Ungureasc\, aduna]i prin reprezentan]ii lor îndrept\]i]i la Alba Iulia în ziua pagin\ prin care s\ demonstra]i
de 1 decembrie 1918, decreteaz\ unirea acelor români [i a tuturor teritori- c\ unitatea na]ional\ de la 1918
ilor locuite de dân[ii cu România. (…) s-a înf\ptuit cu respectarea drep-
II. Adunarea na]ional\ rezerv\ teritoriilor sus indicate autonomie provi- turilor minorit\]ilor na]ionale.
zorie pân\ la întrunirea constituantei, aleas\ pe baza votului universal. 4. Face]i o paralel\ între preve-
III. În leg\tur\ cu aceasta, ca principii fundamentale la alc\tuirea noului derile Declara]iei de la Alba Iulia
stat român, adunarea na]ional\ proclam\ urm\toarele:
din 1918 referitoare la repre-
1. Deplina libertate na]ional\ pentru toate popoarele conlocuitoare.
zentarea minorit\]ilor etnice [i
Fiecare popor se va instrui, administra [i judeca în limba sa proprie prin indi-
prevederile actualei Constitu]ii
vizi din sânul s\u [i fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile
legiuitoare [i la guvernarea ]\rii în propor]ie cu num\rul indivizilor ce-l
a României.
alc\tuiesc. 5. Crede]i c\ structura multietnic\
2. Egala îndrept\]ire [i deplina libertate autonom\ confesional\ pen- a popula]iei României constitu-
tru toate confesiunile de stat.” ie un avantaj sau un dezavantaj
(Rezolu]ia Marii Adun\ri Na]ionale de la Alba Iulia, 1 decembrie 1918) din punct de vedere cultural?
Argumenta]i-v\ r\spunsul.

ROMÂNII DIN AFARA GRANI}ELOR }|RII

De-a lungul timpului, }\rile Române nu au fost numai un loc de
a[ezare a numeroase minorit\]i na]ionale. În egal\ m\sur\, exist\
mul]i români care, fie au r\mas în afara grani]elor na]ionale, a[a
cum au fost ele trasate în diferite momente ale istoriei dup\ 1859,
fie au plecat din proprie ini]iativ\ spre alte meleaguri, din motive
politice sau economice. S-a format astfel diaspora româneasc\,
care a avut [i continu\ s\ aib\ un rol important în istoria României.
În perioada 1859-1918, românii din afara grani]elor ]\rii erau
concentra]i în provinciile istorice aflate sub domina]ia imperiilor
]arist [i habsburgic: Bucovina, Basarabia [i Transilvania. Princi-
O figur\ proeminent\
a diasporei române[ti, dramaturgul palele deziderate ale acestora au fost, pe de o parte, împiedicarea
Eugen Ionescu, s-a aflat în anii ‘70 politicii de dezna]ionalizare, iar pe de alt\ parte promovarea unirii
în aten]ia Securit\]ii din ]ar\, care cu ]ara. Ambele obiective au fost sus]inute în egal\ m\sur\ prin
s-a str\duit s\-l influen]eze „pozitiv”
activit\]i de ordin politic [i cultural.
1 La rândul lor, autorit\]ile de la Bucure[ti au încercat s\ sprijine
în plan politic mi[c\rile na]ionale din afara grani]elor ]\rii pe c\i
„Art. 7 - Românii din str\in\tate
Statul sprijin\ înt\rirea leg\tu- diplomatice sau prin sus]inerea [colii române[ti prin trimiterea de
rilor cu românii din afara fron- c\r]i, publicistic\ [i chiar de profesori [i înv\]\tori. Potrivit decla-
tierelor ]\rii [i ac]ioneaz\ pentru ra]iei politicienilor zilei, România îns\[i se preg\tea pentru inte-
p\strarea, dezvoltarea [i expri- grarea politic\, economic\ [i cultural\ a acestor provincii istorice.
marea identit\]ii lor etnice, cultu-
Primul R\zboi Mondial a reprezentat un moment crucial din
rale, lingvistice [i religioase, cu
respectarea legisla]iei statului ai aceast\ perspectiv\, interesul na]ional fiind cel care a dictat atât
c\rui cet\]eni sunt.” politica de alian]e a României, cât [i strategia sa militar\. Marea
(Constitu]ia României, 2003) Unire din 1918 a confirmat corectitudinea deciziilor politice ale anilor
anteriori, toate provinciile române[ti fiind reunite în grani]ele na]io-
2 nale. Ceea ce nu a însemant c\ to]i românii s-au bucurat de acest
„Au trecut optzeci [i unu de ani privilegiu, mul]i continuând s\ tr\iasc\ pe teritoriul statelor vecine,
de la Marea Unire, [i aproape zece Ungaria, Iugoslavia, Bulgaria sau Ucraina. Pentru respectarea drep-
ani de la Revolu]ia din Decembrie, turilor na]ionale ale acestora, statul român a încheiat în]elegeri
[i totu[i constat\m c\ diaspora diplomatice cu Turcia, Grecia, Iugoslavia [i Cehoslovacia.
român\ nu exist\. De ce? Aici tre-
buie s\ deosebim exilul – cei care Cel de-al Doilea R\zboi Mondial [i mai cu seam\ anul 1940 a
au plecat voluntar, sau au fost adus noi momente tragice în istoria poporului român. Prin
exila]i din motive politice – de dias- hot\rârea marilor puteri, România pierde importante p\r]i ale teri-
por\ – cei care au ales expatrierea toriului s\u, însumând circa 100 000 km2 (Basarabia, Nordul
din motive predominant economice.
Bucovinei, Cadrilaterul, o parte a Transilvaniei) [i circa 6,8 milioane
Organiza]iile române[ti exis-
tente peste hotare au, cel mai ade- de locuitori. Tratamentul de care au beneficiat ace[tia a fost unul
sea, un caracter politic. Cultural, se deosebit de dur, mai cu seama în spa]iile cedate Ungariei [i URSS.
poate vorbi de o diaspor\ româ- {i dac\ Transilvania va reveni în grani]ele na]ionale la sfâr[itul
neasc\ la Paris, aceasta începând r\zboiului, drama românilor din Basarabia [i Bucovina va continua.
a fi conturat\ [i la New York/Los
Deport\rile [i schimburile de popula]ii organizate de regimul so-
Angeles. Din punct de vedere [tiin-
]ific îns\, o organiza]ie a românilor vietic explic\ prezen]a unor comunit\]i de români în Siberia,
expatria]i nu exist\!” Kazahstan sau Kirghistan.
(Tudor I. Oprea, Göteborg, împre- În paralel s-a constituit [i a evoluat exilul românesc, incluzând
un\ cu {erban Costa, Frankfurt) pe cei care au p\r\sit ]ara din motive economice sau politice.

Ace[tia acoper\ o arie geografic\ deosebit de larg\, cuprinzând

Europa, America sau Australia. Procesul a început în secolul XVIII
[i continu\ [i în momentul de fa]\, incluzând remarcabile perso-
nalit\]i ale culturii [i [tiin]ei române[ti, dar [i oameni simpli în
c\utare de solu]ii pentru îmbun\t\]irea condi]iei lor economice.
Dimensiunile remarcabile la care au ajuns comunit\]ile române[ti
din str\in\tate, dar [i calitatea statului român de reprezentant al Comunitatea românilor din Torino
tuturor românilor, a f\cut ca guvernele de dup\ 1989 s\ decid\ înfi- prefer\ produsele „de acas\”
in]area unor organisme guvernamentale (Direc]ia pentru românii
din diaspora din cadrul MAE) sau funda]ii (Funda]ia Cultural\ 6
Român\) al c\ror obiectiv este men]inerea unei rela]ii de calitate, „Unul dintre obiectivele prioritare
fire[ti între statul român [i românii de pretutindeni. [i constante ale politicii externe a
statului român îl constituie sprijinirea
3 p\str\rii, afirm\rii [i dezvolt\rii iden-
„Institutul Cultural Român din Paris va g\zdui joi, 2 martie, de la ora tit\]ii etnice, culturale, lingvistice [i
20.00, o conferin]\ intitulat\ «{tiin]a gânde[te oare?», o întâlnire a publicu- religioase a românilor din afara fron-
lui român, [i nu numai, cu Basarab Nicolescu, fizician teoretician al Centrului tierelor ]\rii. Ac]iunea statului român
Na]ional de Cercet\ri {tiin]ifice (CNRS) al Fran]ei, membru de onoare al se bazeaz\ pe o viziune european\
Academiei Române [i pre[edinte al Centrului Interna]ional de Cercetare [i de realizare a implic\rii statelor înru-
Studii Transdisciplinare (CIRET) din Paris.” dite în promovarea intereselor [i
(„Diaspora româneasc\”, 2 martie 2006) drepturilor etnicilor români de peste
hotare, în conformitate cu principiile
4 fundamentale recunoscute de în-
treaga comunitate interna]ional\ –
„Pe fondul polemicilor din Marea Britanie în leg\tur\ cu afluxul de imi-
principiul suveranit\]ii teritoriale,
gran]i din ]\rile est-europene, 19 muncitori ilegali, dintre care 12 români, au
principiul bunei vecin\t\]i, principiul
fost re]inu]i, la sfâr[itul s\pt\mânii trecute, de autorit\]ile britanice din
respect\rii drepturilor fundamentale
domeniul imigra]iei în urma unui raid efectuat pe [antierul unui cazinou în
ale omului [i al nediscrimin\rii, prin-
construc]ie în zona Greenwich, relateaz\ The Mail on Sunday. Opera]iunea
cipiul pacta sunt servanda [i princi-
are loc în contextul în care guvernul de la Londra este din ce în ce mai decis
piul reciprocit\]ii.”
s\ le interzic\ românilor [i bulgarilor accesul pe pia]a muncii din Regat,
(Expunere de motive
dup\ aderarea la UE.” („Gardianul”, 4 septembrie 2006)
la proiectul de lege privind românii
din afara grani]elor ]\rii)
5
„Pre[edintele României, Traian B\sescu, s-a întâlnit miercuri sear\, la
Ambasada României din Cairo, cu reprezentan]i ai diasporei române[ti din ACTIVITATE INDEPENDENT|
Republica Arab\ Egipt [i cu cet\]eni egipteni care au studiat în ]ara noastr\.
1. Preciza]i care este aria de r\s-
{eful statului român a remarcat, în cadrul întâlnirii, prezen]a în num\r
pândire a diasporei române. Fo-
mare a etnicilor români, subliniind importan]a acestora în rela]ia dintre
România [i Egipt. «V\ mul]umesc c\ sunte]i aici [i pentru ceea ce face]i
losi]i [i alte surse de informa]ii.
aici», le-a spus pre[edintele românilor din diaspora. Totodat\, pre[edintele 2. Comenta]i statutul românilor
B\sescu (…) a remarcat modul favorabil în care sunt percepu]i românii, atât din afara grani]elor ]\rii. Are el
la nivel uman, cât [i în afaceri.” (www.ziare.com 22 februarie 2007) un caracter unitar?
3. Discuta]i, în grupe de 4-5 elevi,
motivele pentru care o parte a
PRO MEMORIA! românilor din afara grani]elor
z Precum majoritatea statelor europene, România s-a format [i s-a se afl\ în conflict cu autorit\]ile
dezvoltat ca un stat multietnic. Atitudinea statului fa]\ de minorit\]i a ]\rilor respective.
variat de la recunoa[tere, încurajare [i valorizare, pân\ la negarea 4. Evalua]i gradul de interes al
drepturilor acestora, pozi]ie specific\ anilor r\zboiului mondial. autorit\]ilor române în raport cu
z În acela[i timp, din motive politice [i/sau economice, mul]i români au problemele românilor din exterior.
ales calea exilului. Românii din afara grani]elor au un statut social 5. Ar putea fi evitat fenomenul
foarte variat, de la deplina recunoa[tere [i integrare, pân\ la conflic- emigra]iei? Organiza]i o dezba-
tul cu autorit\]ile statelor de re[edin]\. tere pe aceast\ tem\.

Modulul II
ecolul XX
între democra]ie [i totalitarism
VICTORIA DEMOCRA}IEI
Sfâr[itul Primului R\zboi Mondial nu a reprezentat numai victoria
militar\ a Statelor Unite ale Americii, Fran]ei [i Angliei împotriva
Sufragiul universal în Fran]a republi- Germaniei [i Austro-Ungariei, ci [i o victorie a democra]iei: marile
can\ – un birou de votare în 1891 imperii multina]ionale s-au destr\mat, monarhiile seculare rus\, ger-
man\ [i austro-ungar\ au fost înl\turate. Anul 1918 reprezint\
1 apogeul ideii na]ionale în Europa Central\, locul imperiilor multina-
Constitu]ia de la Weimar ]ionale fiind luat de state na]ionale – Germania, Austria, Ungaria,
(11 august 1919) Polonia, Cehoslovacia, Regatul Sârbo-Croato-Sloven (Iugoslavia din
Art. 1 – Statul german este o 1928), Finlanda [i statele baltice. Noile state au adoptat fie regimuri
republic\. Puterea statului vine de politice republicane, fie monarhia parlamentar\, în cazul Iugoslaviei.
la popor. Adoptarea votului universal [i reformele agrare consolideaz\
Art. 25 – Pre[edintele statului regimurile democratice, mai noi sau mai vechi, din Europa. În Anglia
poate dizolva Parlamentul, dar o (1918) [i în Statele Unite ale Americii (1920) sufragiul universal
singur\ dat\ pentru acela[i motiv.
devine o realitate, dreptul la vot fiind extins [i asupra femeilor.
Art. 41 – Pre[edintele statului
este ales prin vot universal. Este
Democra]iile parlamentare din statele înving\toare se conso-
eligibil orice german care a împlinit lideaz\. Al\turi de liberali [i de conservatori, pe scena politic\ bri-
35 de ani. tanic\ apare Partidului Laburist. Alegerile din 1920 sunt câ[tigate
Art. 53 – Cancelarul [i, la pro- de Lloyd George, care conduce un guvern de coali]ie alc\tuit din
punerea sa, mini[trii sunt numi]i de conservatori [i liberali. Alegerile ulterioare au asigurat îns\ alter-
Pre[edintele statului, care poate nan]a la putere.
dispune în egal\ m\sur\ încetarea Via]a politic\ american\ este dominat\ în continuare de repu-
activit\]ii acestora.
blicani [i democra]i. Regimul politic r\mâne cel preziden]ial, pute-
Art. 54 – Cancelarul [i mini[trii
trebuie s\ jure credin]\ statului. rea pre[edintelui fiind controlat\ de un parlament bicameral. Dup\
Oricare dintre ei trebuie s\ se retra- ce câ[tigaser\ alegerile din 1912 [i 1916, democra]ii se recunosc
g\ dac\ li se retrage încrederea. învin[i de republicani în 1920.
Via]a politic\ a celei de-a III-a Republici franceze este mai
2 tumultuoas\: existen]a unui mare num\r de partide induce un anu-
mit grad de instabilitate. Deceniul al treilea a fost dominat de coali]ii
„C\derea republicii n-a fost în
niciun caz o fatalitate; este tentant,
cu un contur politic nedefinit (Blocul Na]ional [i Uniunea Na]io-
dar împotriva victoriei, s\ se accen- nal\). Acestea au inclus for]e politice eterogene, de la dreapta
tueze caracterul inevitabil. For]ele moderat\ la stânga moderat\, scopul politic principal fiind blocarea
antirepublicane au ob]inut între 30 [i accesului la putere al extremelor politice care începuser\ s\-[i fac\
40 de procente la alegerile de dup\ sim]it\ prezen]a imediat dup\ încheierea r\zboiului.
1920, dar în 1928, dup\ patru ani de Noile regimuri democratice instituite dup\ r\zboi sunt îns\ cu
pace [i prosperitate, rezultatele lor mult mai fragile. Italia p\rea de neguvernat, nici vechiul partid li-
au fost mai slabe ca niciodat\. De-
beral, nici sociali[tii [i nici noul Partid Popular neputându-[i asigu-
mocra]ia german\ n-a fost tot atât
de solid înr\d\cinat\; dar, înainte de ra majoritatea. Guvernul republican german de la Weimar (1919) a
toate, a fost la fel în Fran]a celei trebuit s\ fac\ fa]\ revolu]iei spartakiste de la Berlin. Noua consti-
de-a treia republici.” tu]ie crea un stat federal, condus de un pre[edinte ales prin vot
(Walter Lacqueur, Weimar, 1974) universal [i de un cancelar ([ef al guvernului).

Modulul II
România se înscrie pe aceea[i linie evolutiv\.
Unificat\ din punct de vedere teritorial (1918),
aceasta face pa[i importan]i spre consolidarea
democra]iei. Adoptarea reformei agrare [i a votului
universal determin\ mi[c\ri semnificative în via]a
politic\: partidele conservatoare fac loc celor repre-
zentând electoratul recent intrat pe scena politic\.
Noile realit\]i politice sunt consacrate prin Consti-
tu]ia din 1923.
La scar\ global\, asigurarea p\cii p\rea un fapt
realizabil. Punând în oper\ principiile securit\]ii
colective, pentru prima dat\ în istoria umanit\]ii
majoritatea statelor lumii erau reunite într-o singur\
organiza]ie interna]ional\, Liga Na]iunilor (1919).
Principalul ]el al noii organiza]ii era asigurarea p\cii [i
a securit\]ii interna]ionale prin respectarea principiilor Europa în perioada interbelic\ (1919-1939)
dreptului interna]ional [i al tratatelor interna]ionale. (Atlas [colar de istorie universal\, Ed. Corint, 2003)
În pofida ezit\rilor [i a dificult\]ilor întâmpinate
dup\ cinci ani de r\zboi, democra]ia p\rea consoli- 5
dat\. Oare a[a s\ fi fost? „Dar în calea schimb\rilor poli-
tice st\teau obstacole formidabile.
(…) Apatia [i lipsa de experien]\ a
3 masei de ]\rani, cauzat\ în special
„Am acordat acces larg printre noi celor c\rora le dator\m Victoria. Mai de aproape totala lor excludere de
mult de jum\tate dintre ai no[tri pot revendica calificativul de soldat glorios al la procesul politic, nu au fost nicio-
Marelui R\zboi. De aceea, odat\ încheiat\ pacea, noi am cerut [i urm\rit dat\ surmontate în totalitate [i, ca
realizarea acestei sacre uniuni. Noi dorim ca Fran]a, sprijinit\ pe alian]ele urmare, impactul votului universal
sale, s\ r\mân\ puternic\ fa]\ în fa]\ cu un inamic întotdeauna gata de lupt\. a fost limitat. Erau necesare schim-
Noi respingem lupta de clas\ care este forma cea mai criminal\ a b\ri [i în spiritul care domina via]a
r\zboiului civil [i care ne-ar conduce, cum a f\cut în Rusia bol[evismul, politic\. Politica de dragul politicii,
complice al Germaniei, la teroarea ro[ie, la foamete [i la moarte. Suntem în vederea ob]inerii unor avantaje
prea loiali ca s\ nu ne referim la chestiunea religioas\. To]i cei care [i-au tactice, pe termen scurt, în locul
f\cut datoria în timpul r\zboiului au dreptul de a li se respecta credin]a, f\r\ sus]inerii principiilor înalte, nu nu-
ca aceasta s\ fie cauz\ a excluderii func]ionarilor sau de persecu]ie a par- mai c\ nu a fost eradicat\, dar s-a
ticularilor. Libertatea de a înv\]a [i de a se asocia, corolar al libert\]ii de [i intensificat.”
con[tiin]\, trebuie s\ fie complete. Marea majoritate a legilor noastre trebuie (Keith Hitchins,
s\ fie revizuite pentru a salvgarda viitorul Fran]ei [i pentru a asigura ajutor Des\vâr[irea na]iunii române,
[i protec]ie familiilor numeroase din regiunea noastr\.” în Istoria României, 2007)
(Blocul Na]ional, Apel c\tre electorat, Uniunea Na]ional\
[i Republican\ a Departamentului de Nord, Fran]a, 1919)
4 Studia]i cu aten]ie documentele
„Au fost trei stagii ale emancip\rii femeii. Prima a fost lunga campanie de al\turate [i solu]iona]i urm\toa-
propagand\ [i de organizare în mijlocul c\reia a stat, r\bd\toare, neobosit\ rele cerin]e:
[i întotdeauna plin\ de speran]\, Millicent Fawcett. A doua a fost campania 1. Identifica]i transform\ri produse
dus\ de militan]i. A treia a fost r\zboiul. Dac\ nu ar fi fost militan]ii [i în statele europene la sfâr[itul
r\zboiul, emanciparea tot ar fi venit, de[i mai încet. Dar f\r\ activitatea plin\ Primului R\zboi Mondial.
de credin]\ a lui Millicent Fawcett [i a colegelor ei, nici militantismul [i nici 2. Clasa]i aceste procese dup\
r\zboiul nu ar fi dat rezultate.” criterii politice [i sociale.
(Din necrologul lui Millicent Fawcett, 3. Identifica]i cauzele care au de-
„Mancester Guardian”, 6 august 1929) terminat aceste schimb\ri.

Modulul II
LIBERALISMUL TRADI}IONAL
{I CRIZA POST 1918
Sfâr[itul crizelor politice [i militare reprezentate de Primul R\z-
boi Mondial nu a însemnat îns\ sfâr[itul tuturor crizelor. Regimurile
politice democratice au întâmpinat reale dificult\]i de adaptare la
provoc\rile lumii postbelice.
Mi[c\rile sociale, frustr\rile create de rezultatele tratatelor de
pace, fenomenele economice negative ap\rute în anii imediat
urm\tori încheierii r\zboiului puneau sub semnul întreb\rii viabili-
Un grup de spartaki[ti în 1918 tatea vechilor principii liberale. Crizele politice majore generate de
victoria sovietelor în Rusia – revolu]ia spartakist\ de la Berlin
(1918) [i proclamarea Republicii Sovietice Ungare (1919) – au fost
1
cu greu solu]ionate. Europa [i lumea întreag\ erau amenin]ate de
„R|ZBUNARE, NA}IUNE GER- extremismul politic.
MAN|! Ast\zi, în Camera Oglinzilor,
Paradoxal, prima surs\ a viitoarelor crize politice au fost trata-
a fost semnat dezgust\torul tratat.
Nu uita]i acest moment. Poporul tele de pace ce încheie Primul R\zboi Mondial. În toate cele cinci
german î[i va recuceri locul pe cazuri, tratatele continuau distrugerea fo[tilor adversari, de data
care-l merit\ printre na]iunile lumii. aceasta prin mijloacele diploma]iei.
Apoi va veni r\zbunarea pentru Cazul cel mai flagrant era cel al Germaniei, declarat\ unic vino-
ru[inea anului 1919.” vat pentru declan[area r\zboiului [i obligat\ nu numai s\ pl\teasc\
(„Deutsche Zeitung”, 28 iunie 1919)
uria[e desp\gubiri de r\zboi [i s\ abandoneze orice preten]ii colo-
niale, dar [i s\ renun]e complet la propria armat\. Germania
2 pierdea 13% din teritoriu, 12% din popula]ie, 48% din minereurile
„A[adar, totul a fost în zadar. În de fier, 15% din produc]ia agricol\ [i 10% din industrie. Frustrarea
zadar toate sacrificiile. În zadar poporului german este alimentat\ [i de criza economic\, de infla]ia
orele în care, cu sentimentul mor]ii galopant\ [i de ocuparea de c\tre francezi a zonei demilitarizate a
cuib\rit în inimile noastre, ne-am Ruhrului (1923). În aceste condi]ii, tân\ra republic\ de la Weimar
f\cut datoria. În zadar moartea a (1919) f\cea cu greu fa]\ atât ofensivei extremei stângi, cât [i celei
dou\ milioane dintre noi. Pentru
drepte în curs de constituire.
asta au murit ei, pentru ca o band\
de criminali tic\lo[i s\ pun\ mâna De[i se num\ra printre statele înving\toare, Italia era departe
pe p\mântul nostru str\mo[esc?” de a fi o surs\ de stabilitate. În timp ce comuni[tii marcheaz\ pre-
(Adolf Hitler, Mein Kampf, 1925) caritatea situa]iei economice prin greve de propor]ii (1920), for]ele
ultrana]ionaliste fasciste nu ezitau s\-[i afi[eze violent nemul]umi-
rea atât fa]\ de tratatele de pace care nu ofereau Italiei toate teri-
3 Evolu]ia ratei de schimb
dolar – marc\, 1914-1923
toriile anterior promise, cât [i fa]\ de ascensiunea stângii.
Serioase probleme economice [i sociale au existat îns\ [i în
Anul Valoarea m\rcii statele înving\toare. Infla]ia, cre[terea lent\ a salariilor, reconver-
pentru 1 USD sia industriei militare conduc la marile greve ale anilor 1919-1920.
1914 4 Admiratorii revolu]iei ruse (1917) devin tot mai activi în Europa de
1919 9 Vest, determinând, pe de o parte, scindarea partidelor social demo-
1921 70 crate [i apari]ia celor comuniste, iar pe de alt\ parte lovituri de for]\
Ian. 1922 192 de genul „revolu]iei spartakiste”.
Aug. 1922 1 000
Liberalismul tradi]ional p\rea s\ nu g\seasc\ solu]ii pentru
Ian. 1923 18 000
aceast\ nou\ [i complex\ realitate economic\, social\ [i politic\.
Iul. 1923 160 000
Aug. 1923 1 000 000 Semnele declinului s\u încep s\ prind\ tot mai evident contur în
Noi. 1923 4 200 000 întreaga Europ\.

Modulul II
Demisia lui Lloyd George (1922), „topirea” liberalilor în diverse-
le grup\ri de for]e care aveau s\ conduc\ Germania, Italia sau ACTIVITATE INDEPENDENT|
Fran]a, ponderea tot mai mare pe care o au în via]a politic\ par- Studia]i cu aten]ie documentele
tidele populare, cele socialiste, comuniste sau na]ionaliste sunt al\turate [i solu]iona]i urm\toa-
numai câteva dintre argumentele care pot fi aduse în acest sens. rele cerin]e:
De[i situa]ia liberalilor români era mai bun\, ace[tia reu[ind s\-[i 1. Explica]i semnifica]ia afirma]iei
impun\ programul politic, concuren]a partidelor ap\rute dup\ r\z- (din documentul 5): „Austria, pe
boi era tot mai acerb\. harta Europei, nu mai era decât
o lic\rire crepuscular\ [i ca o
Boom-ul economic american al anilor ’20 [i cei câ]iva ani de
umbr\ cenu[ie.”
cre[tere economic\, de atenuare a problemelor sociale [i de 2. Împ\r]indu-v\ în grupuri de
cre[tere a consumului ce au urmat (aproximativ 1923-1928) p\reau lucru, identifica]i cel pu]in [ase
s\ readuc\ încrederea în solu]iile oferite de liberalismul tradi]ional. elemente care reflect\ criza
Declan[at\ chiar în patria „laissez-faire-ului”, marea criz\ econo- specific\ perioadei interbelice.
mic\ a anilor 1929-1933 avea s\ dea acestuia lovitura de gra]ie. Grupa]i aceste elemente în
func]ie de criterii economice,
politice [i sociale. Mai pute]i
4 propune [i alte criterii posibile?
„Tratatul nu con]ine nicio prevedere referitoare la refacerea economic\ a Discuta]i rezultatele ob]inute cu
Europei, nu decide nimic pentru a stabili rela]ii de bun\ vecin\tate între ceilal]i colegi din clas\.
imperiile centrale învinse [i vecini, nimic pentru organizarea noilor state 3. În condi]iile istorice date, ar fi
europene, sau pentru salvarea Rusiei. Nu creeaz\ niciun fel de contract de fost posibil\ adoptarea unor
solidaritate economic\ între alia]ii în[i[i. Nicio dispozi]ie nu este prev\zut\ solu]ii alternative? Organiza]i o
pentru a reface finan]ele dereglate ale Fran]ei [i ale Italiei [i a reorganiza dezbatere pe aceast\ tem\.
func]ionarea lumii vechi [i a celei noi. 4. Scrie]i un eseu de circa o pa-
Consiliul celor patru nu a luat în considerare aceste probleme. (…)
gin\, sub forma unui articol de
Clemenceau dorea abolirea existen]ei economice a inamicului; Lloyd
pres\, prin care s\ descrie]i sta-
George dorea s\ prezinte Angliei ceva care s\ fie acceptat într-o s\pt\mân\
[i pre[edintele Wilson s\ nu fac\ nimic care s\ nu fie corect [i drept.
rea de spirit a germanilor la sfâr-
Problema repara]iilor de r\zboi a fost principala lor incursiune în domeniul [itul Primului R\zboi Mondial.
economic [i au reglat aceast\ problem\ ca pe una de politic\ [i de tactic\ 5. Cunoa[te]i existen]a în lumea
electoral\, ocupându-se de toate punctele de vedere în afara celui privind contemporan\ a unor tratate de
viitorul economic al statelor al c\ror destin îl aveau în mân\.” pace care nu au dus la stinge-
(J.M. Keynes, Consecin]ele economice ale p\cii, 1920) rea real\ a conflictului? Exem-
plifica]i [i motiva]i.
5
„Austria, pe harta Europei, nu mai era decât o lic\rire crepuscular\ [i ca
o umbr\ cenu[ie, incert\ [i f\r\ via]\ a vechii monarhii imperiale; (…) ceea
ce-i râmânea nu era decât un trunchi mutilat [i sângerând. (…)
Dup\ toate previziunile, aceast\ ]ar\ creat\ artificial de c\tre statele vic-
torioase nu putea tr\i independent [i – toate partidele o proclamau cu o sin-
gur\ voce, sociali[tii, partidele cre[tine, na]ionali[tii – [i nu vroia deloc s\
tr\iasc\ independent. (…) Se producea acel fapt paradoxal, o ]ar\ era con-
strâns\ la o independen]\ pe care ea îns\[i o respingea cu îndârjire. Austria
dorea s\ fie reunit\ sau cu statele vecine, ca în trecut, sau cu Germania, cu
care se înrudea, dar nu dorea deloc, mutilat\ cum era, s\ duc\ o existen]\
umilitoare, de cer[etoare. Statele vecine, în schimb, nu mai doreau o alian]\
economic\ cu aceast\ Austrie, fie pentru c\ o considerau prea s\rac\, fie
pentru c\ le era fric\ de o întoarcere a Habsburgilor. Pe de alt\ parte, Alia]ii
se opuneau unirii cu Germania, pentru a nu înt\ri acest stat învins. Astfel
s-a decretat: republica german\ Austria trebuie s\ subziste. Fapt unic în isto-
De la criza economic\ la criza
rie, unei ]\ri care nu dorea s\ existe i se comanda: «Tu trebuie s\ exi[ti.»”
democra]iei, în viziunea unui artist
(Stefan Zweig, Lumea de ieri – amintiri ale unui european, 1948) anonim german (1932)

ABANDONAREA DEMOCRA}IEI
În condi]iile date, mul]i încep s\ priveasc\ spre oferta totalitar\:
Ungaria (1920) [i Italia (1921) sunt cele care dau tonul, constituin-
du-se într-o alternativ\ atât în raport cu regimurile democratice, cât
[i cu dictatura bol[evic\ de esen]\ marxist-leninist\. Ca [i bol[e-
vismul rus, regimurile de extrema dreapt\ nu mai recunosc prin-
cipiile fundamentale ale Declara]iei de Independen]\ sau ale
Declara]iei Drepturilor Omului [i ale Cet\]eanului, propunându-[i
Karl Marx (1818-1883)
distrugerea democra]iei [i nu perfec]ionarea acesteia. Atât declinul
Al\turi de F. Engels, este cre-
statului [i al economiei, cât [i crizele sociale erau puse pe seama
atorul materialismului dialectic [i
istoric, al socialismului [tiin]ific [i valorilor liberale [i ale democra]iei, iar pluralismul politic era privit
al economiei politice socialiste. ca surs\ a diviz\rii na]iunii.
În 1848 public\ Manifestul par- Dictaturile perioadei interbelice au avut modalit\]i de mani-
tidului comunist, primul program festare [i interese comune care le-au permis constituirea unor
al mi[c\rii comuniste. alian]e politice strategice. Atât extrema stâng\, cât [i cea dreapt\
[i-au justificat practica politic\ prin nevoia de aplicare a ideologiilor
pe care se sprijineau. Din aceast\ perspectiv\, totalitarismul
perioadei interbelice poate fi asimilat unei dictaturi ideologice: fas-
ciste, comuniste sau na]ional-socialiste. În toate aceste cazuri,
vectorul de putere trebuia s\ fie partidul unic (comunist, fascist sau
na]ional-socialist) [i conduc\torul suprem. De[i apar]inea hitleris-
mului german, sloganul „Un popor, un Stat, un Conduc\tor” este
valabil, sub o form\ sau alta, pentru toate regimurile extremiste.
Domina]ia partidului-stat asupra întregii societ\]i a presupus insti-
tu]ionalizarea terorii. Responsabilitatea în acest sens a revenit
nomenclaturii comuniste, iar instrumentul preferat de ac]iune a fost
Friedrich Nietzsche (1844-1900) poli]ia politic\, cu unit\]ile sale speciale. Victime, cele mai multe
Adversar sus]inut al ideii exis- dintre popoarele europene, zeci de milione de oameni uci[i, depor-
ten]ei unei structuri obiective a ta]i, închi[i în lag\re de munc\ for]at\.
lumii. Tema preferat\ a operei Ca to]i dictatorii, Mussolini, Stalin sau Hitler doreau men]inerea
sale este supraomul, având ca- cet\]enilor sub un cât mai strict control. Pentru aceasta, au fost
pacitatea de a înfrunta mizeria
puse în mi[care imense aparate propagandistice având drept scop,
vie]ii cu rigoare [i disciplin\.
Libertatea de ac]iune a suprao-
pe de o parte, glorificarea imaginii conduc\torului suprem, pe de
mului e total\, c\ci, potrivit lui, alt\ parte atenta supraveghere a tot ceea ce putea influen]a modul
„Dumnezeu a murit.” de gândire al oamenilor: filmul, ziarele, radioul, literatura. Toate
acestea aveau un singur obiectiv: promovarea imaginii conduc\-
torului, a partidului-stat [i a ideologiei oficiale. Adversitatea organic\
Cronologie fa]\ de valorile democra]iei a fost împins\ pân\ la arderea în pia]a
1917 – victoria revolu]iei bol[evice public\ a c\r]ilor evreilor [i ale oric\ror adversari politici. De aici [i
în Rusia [i instaurarea primului pân\ la arderea oamenilor în[i[i nu a fost decât un pas.
regim comunist din istorie. Dac\ regimurile extremiste au avut tr\s\turi comune, indiferent
1919 – instaurarea regimului ultra- dac\ vorbim de stânga bol[evic\ sau de dreapta na]ional-so-
na]ionalist condus de Horthy, în
cialist\, acestea au cunoscut [i elemente specifice. Astfel, stalinis-
Ungaria.
1922 – Benito Mussolini preia pu- mul, ideologia primului regim comunist din istorie, se baza pe prin-
terea în Italia. cipiile fundamentale ale marxism-leninismului, ]inta sa final\ fiind
1933 – Adolf Hitler devine cancelar construirea societ\]ii comuniste, etap\ în care atât statul, cât [i
al Germaniei. clasele sociale urmau s\ dispar\.

Acesta trebuia s\ fie rezultatul luptei de clas\, care pe plan

extern îmbr\ca forma interna]ionalismului proletar. Muncitorii de
pretutindeni erau încuraja]i s\ lupte împotriva statului capitalist [i a
tuturor inamicilor poporului.
În cazul german, în schimb, conceptul în jurul c\ruia gravita în-
treaga sa ra]iune de a fi era rasa superioar\. Pentru nazi[ti, poporul
german se identifica cu o astfel de ras\ superioar\, cea arian\.
Pentru Hitler, statul totalitar nu era altceva decât un instrument
capabil s\ apere aceast\ comunitate rasial\ de elementele impure
[i decadente, precum evreii, ]iganii sau slavii, [i s\ asigure arienilor Benito Mussolini [i Adolf Hitler
(München, 1937)
spa]iul vital necesar propriei dezvolt\ri. {i cum acest spa]iu era mult
extins în raport cu grani]ele statului german, r\zboiul a devenit prin- 4
cipalul instrument menit s\ impun\ ideologia nazist\. „Înainte de toate, Partidul tre-
buie s\ fie deta[amentul de avan-
1 gard\ al clasei muncitoare. (…)
Partidul este [eful politic al clasei
„Caren]ele care se deseneaz\ actualmente las\ s\ apar\ influen]a pro-
muncitoare [i statul-major al luptei
fund\ a doi gânditori ai secolului al XIX-lea, Marx [i Nietzsche, care, amân-
proletariatului. (…) F\r\ aplicarea
doi, marcheaz\ sfâr[itul umanismului. Marx [i Nietzsche lupt\ unul contra
principiilor subordon\rii minorit\]ii
celuilalt [i î[i împart lumea.
fa]\ de majoritate, conducerii
Influen]a lui Nietzsche este evident\ în fascism [i în na]ional-socialism.
muncii partidului de c\tre un orga-
(...) Nietzsche, gânditor solitar [i aristocratic, [i-ar fi întors, desigur, cu
nism central, munca metodic\ de
oroare fa]a de la consecin]ele sociale ale înv\]\turii lui. (...) Nu era câtu[i de
partid [i dirijarea luptei de clas\ a
pu]in na]ionalist german (...).
muncitorilor va fi imposibil\.”
Influen]a lui Marx asupra comunismului apare mult mai direct\, dar re-
(I.V. Stalin, Probleme
volu]ia rus\ comunist\ l-ar fi surprins foarte mult, (...) c\ci era în contradic]ie
ale lenininsmului, 1926)
flagrant\ cu doctrina lui.”
(Nikolai Berdiaev, Destinul omului în lumea actual\, 1938)
2 Studia]i cu aten]ie documentele
„Ei bine, declar aici, în fa]a acestei adun\ri [i în fa]a întregului popor ita-
al\turate [i rezolva]i urm\toa-
lian, c\ îmi asum singur responsabilitatea politic\, moral\, istoric\ în rele cerin]e:
leg\tur\ cu ceea ce s-a întâmplat. 1. Reconstitui]i contextul economic
Dac\ fascismul nu este altceva decât ulei de ricin (…) [i nu pasiunea orgo- [i politic european în care au
lioas\ a ceea ce au mai bun tinerii, este gre[eala mea! (…) Dac\ toate ap\rut acele ideologii care au
violen]ele au fost rezultatul unui anumit climat istoric, politic [i moral, ei bine! a dus la abandonarea democra]iei.
mea este responsabilitatea, pentru c\ eu sunt cel care a creat acest climat (…). 2. Stabili]i cât mai multe asem\-
Italia, da, domnilor, vrea pace, vrea lini[te, vrea munc\. Noi i le d\ruim, n\ri [i deosebiri între ideologiile
dac\ e posibil prin dragoste [i, dac\ este necesar, prin for]\.” totalitare.
(Discursul lui Mussolini în Parlament, la 3 ianuarie 1925, cu prilejul 3. A]i întâlnit concep]ii asem\n\-
asasin\rii deputatului socialist Matteoti de c\tre un militant fascist) toare [i în lumea de ast\zi?
Exemplifica]i.
3 4. Discuta]i cu membri ai familiei
„Concep]ia rasist\ nu crede deloc în egalitatea raselor, ci, dimpotriv\, concluziile desprinse din aceste
recunoa[te diversitatea lor [i nivelul lor mai mult sau mai pu]in elevat. texte. Decide]i care dintre aces-
Aceast\ recunoa[tere îi confer\ obliga]ia de a favoriza victoria celor mai buni tea se potriveau regimului politic
[i mai puternici, de a pretinde subordonarea celor r\i [i slabi. Arienii au fost din România înainte de 1989.
singurii fondatori ai unei umanit\]i superioare, cea care a creat civiliza]ia. 5. Scrie]i un eseu, de cel mult o
O frac]iune restrâns\, dar influent\, a popula]iei lumii a ales parazitismul. pagin\, sub forma unui articol
(...) Ei caut\ s\ se stabilesc\ printre popoarele sedentare, privându-le de rodul pe care ar urma s\-l publica]i
muncii lor prin [iretlicuri mercantile [i (...) preluând ei în[i[i puterea. Spe]a cea într-un ziar al vremii, prin care
mai cunoscut\ [i cea mai periculoas\ a acestei rase sunt evreii.” s\ demonstra]i caracterul nociv
(Adolf Hitler, Mein Kampf, 1925) al ideologiilor extremiste.

PROVOC|RI ALE LUMII POSTBELICE

Nici sfâr[itul celui de-al Doilea R\zboi Mondial nu a reu[it s\
tran[eze competi]ia dintre democra]ie [i totalitarism. Prin înfrân-
gerea Germaniei, Italiei [i Japoniei au fost elimina]i factorii care au
determinat cea mai mare tragedie a secolului al XX-lea. Acest
obiectiv a fost atins îns\ printr-un mare compromis istoric, cel pe
care conduc\torii statelor democratice ale lumii l-au f\cut cu
URSS. Odat\ îndep\rtat pericolul comun, aceast\ alian]\ de con-
Portretele lui Lenin, Engels [i Marx
junctur\ s-a dizolvat [i a f\cut ca r\zboiul „cald” s\ fie înlocuit cu
dominând Pia]a Ro[ie din Moscova
cel „rece”. Statele lumii s-au regrupat, de aceast\ dat\ pe criterii
politice, lumea evoluând pentru alte zeci de ani în logica noului tip
de conflict. De aceast\ dat\, actorii nu au mai fost statele na]io-
nale, ci blocurile politico-militare constituite primul în jurul Statelor
Unite ale Americii (NATO), iar cel de-al doilea în jurul URSS (Trata-
tul de la Var[ovia). Se n\[tea astfel o lume bipolar\, construit\ în
jurul principalelor centre de putere economic\ [i militar\ ale vremii,
dar [i în raport cu dou\ viziuni politice divergente.
Prima grupare a continuat s\-[i fundamenteze demersul politic,
John Fitzgerald Kennedy construc]ia economic\ [i social\ pe principiile democra]iei plura-
(1917-1963) liste. Locul liberalismului în declin a fost repede ocupat de ideologi-
De[i asasinat la nici trei ani ile populare [i democrat-cre[tine. Dar democra]ia occidental\ a per-
de la alegerea sa în calitate mis [i dezvoltarea partidelor social-democrate [i socialiste
de pre[edinte al SUA (1960), (Germania, Fran]a) sau chiar a celor comuniste (Italia, Grecia). Au
J.F. Kennedy a r\mas una dintre ap\rut [i s-au dezvoltat mi[c\ri [i partide ecologiste sau puternice
cele mai cunoscute [i mai popu- organiza]ii ale societ\]ii civile. F\r\ s\ fi putut evita excese de genul
lare personalit\]i politice ale se- „doctrinei McCarthy” în cercetarea activit\]ilor antiamericane, lumea
colului XX. A sus]inut activ de- occidental\ a reu[it s\ asigure pluralismul politic [i dreptul suveran
mocra]ia [i limitarea testelor al fiec\rui cet\]ean de a-[i exprima propria op]iune politic\.
nucleare. Numele s\u este îns\ De cealalt\ parte se afla blocul comunist al „democra]iilor popu-
legat [i de începuturile interven-
lare", reunind URSS, jum\tatea estic\ a Europei, China [i alte
]iei americane în Vietnam.
câteva state din Asia [i din Africa. Constituite pe baza modelului
stalinist, acestea au continuat s\ fie dominate de sisteme politice
monopartide care admiteau o singur\ ideologie, cea marxist-leni-
nist\. Modelul social propus era unul hipercentralizat, puterea
politic\ [i economic\ fiind atent controlate de partidul-stat [i de
nomenclatura aferent\. Fenomenele economice dominante au fost
cooperativizarea agriculturii [i industrializarea for]at\, ambele rea-
Nikita Sergheevici Hru[ciov lizate pe fondul desfiin]\rii cvasitotale a propriet\]ii private [i a
(1894-1971) elimin\rii fizice a acelui segment social legat de aceasta.
Prim-secretar al CC al PCUS
În pofida principiului coexiste]ei pa[nice, tensiunea politic\ din-
(1953-1964) [i prim-ministru al tre cele dou\ modele de dezvoltare s-a concretizat într-o pericu-
URSS (1958-1964), remarcat loas\ curs\ a înarm\rilor, dar [i în conflicte locale deschise, pre-
prin ini]iativele sale de desta- cum r\zboaiele din Coreea [i din Vietnam sau „criza rachetelor"
linizare. Nu a ezitat îns\ s\ re- din Cuba.
prime în mod violent revolu]ia Diferen]a dintre cele dou\ blocuri era imens\: dac\ în primul
ungar\ din 1956, s\ construias- caz era vorba despre o alian]\ natural\ a statelor democratice
c\ zidul Berlinului sau s\ pro- sus]inute economic de SUA (Planul Marshall), blocul comunist s-a
voace „criza rachetelor” (1961). constituit în primul rând ca urmare a amenin]\rii „Armatei Ro[ii".

A[a se explic\ faptul c\ blocul sovietic a cunoscut primele fisuri la

pu]in timp dup\ constituire: revolu]ia maghiar\ din 1956 sau criza
cehoslovac\ din 1968. Imensa presiune economic\ exercitat\
asupra URSS de cursa înarm\rilor, precum [i extinderea con-
test\rii interne (fenomenul „Solidaritatea" din Polonia) au împins
regimurile comuniste est-europene pe calea reformelor politice.
Recuno[terea [i promovarea reformelor în URSS în timpul lui
Mihail Gorbaciov nu au condus numai la dezmembrarea blocului
comunist din Europa, dar chiar la dispari]ia URSS. S\ fie acesta
semnul victoriei depline a democra]iei occidentale? Poster din 1966 (Beijing),
prezentând modul în care trebuie
1 s\ fie comb\tu]i „inamicii poporului”
P\strându-[i calmul, Wang Yinjun în vârst\ de 65 de ani, care î[i vizita

fiica în Australia, î[i aduce aminte de aceast\ experien]\ [revolu]ia cultural\, ACTIVITATE INDEPENDENT|
n.a.]. „Datorit\ tat\lui meu, noi am fost eticheta]i de dreapta, una dintre cele
1. Putem vorbi de existen]a mai
«cinci clase negre» (proprietari de p\mânt, s\teni boga]i, reac]ionari, ele-
mente rele [i cei de dreapta); fiind copii am fost trata]i mai r\u decât câinii. multor modele sociale care in-
Surorile mele, care aveau la acea vreme doar 13 [i 16 ani, au fost umilite [i voc\ democra]ia drept valoare
îmbrâncite de al]i colegi de la [coal\. Ele [i-au pierdut drepturile [i li s-a cerut fundamental\? Numi]i-le!
s\ p\r\seasc\ [coala. Urmând sfatul unor rude [i pentru a evita implicarea 2. Identifica]i câte trei tr\s\turi
în masacru, ele au fost nevoite s\ î[i denun]e p\rin]ii printr-o declara]ie dat\ pentru fiecare dintre aceste
la o sec]ie local\ de poli]ie prin care sus]ineau c\ nu mai aveau nicio leg\tur\ modele.
cu ei.” (J. Mack, „Epoch Times Australia”, 22 mai 2006) 3. Care dintre modele sunt cele
mai r\spândite ast\zi?
2 4. Evalua]i func]iile manualelor
[colare în URSS. A]i mai întâl-
CC al PCUS despre rolul manualelor de istorie în clasele terminale
nit tr\s\turi asem\n\toare la
„Sarcina principal\ a manualului [colar este s\ arate triumful ideilor manualele pe care le folosi]i?
marxist-leniniste în istoria umanit\]ii, importan]a istoric\ [i universal\ a Marii 5. Realiza]i un eseu de maximum
Revolu]ii Socialiste din Octombrie pentru formarea sistemului mondial al o pagin\ prin care s\ motiva]i
socialismului, pentru victoria complet\ [i definitiv\ a socialismului în URSS
c\derea comunisului.
[i pentru intrarea Uniunii Sovietice în perioada construc]iei intensive a soci-
et\]ii comuniste. Trebuie s\ arate clar imensele succese ale regimului
socialist [i ale ideologiei comuniste, marea lor superioritate în raport cu sis- PRO MEMORIA!
temele capitaliste în putrefac]ie [i cu ideologia burghez\ (…).
z Sfâr[itul Primului R\zboi Mon-
În acest manual trebuie s\ d\m o prezentare dezvoltat\ a societ\]ii socia-
liste sovietice, s\ prezent\m tr\s\turile principale ale societ\]ii socialiste, a dial p\rea sã fi adus victoria
unit\]ii morale [i politice a societ\]ii sovietice, a prieteniei eterne (…) a popoa- democra]iei liberale tradi]io-
relor din URSS, a apropierii ferme [i îmbog\]irii mutuale a na]iunilor socialiste.” nale. Aceasta nu a fãcut îns\
(Extras din Hot\rârea CC al PCUS fa]\ provoc\rilor economice,
„Principiile cunoa[terii politice în [colile secundare”, 26 aprilie 1960) sociale [i politice ce au urmat,
f\când loc autoritarismului [i
3 totalitarismului.
z Fie c\ a fost de stânga sau de
„Noi, americanii, nu facem niciun mister din cultul nostru pentru libertate.
În fapt, e un fel de sport na]ional. (…) Libertatea este dreptul de a repune în dreapta, totalitarismul a avut
discu]ie [i de a ne modifica obiceiurile. Este schimbarea permanent\ de pe acelea[i consecin]e dezas-
pia]a muncii. Este inteligen]a care ne permite s\ în]elegem gre[elile [i s\ truoase în plan social, crima
c\ut\m solu]iile. Este dreptul de a avansa o idee respins\ de to]i exper]ii [i institu]ionalizat\ devenind po-
de a vedea imense majorit\]i adoptând-o. Este dreptul de a visa [i a te l\sa litic\ de stat.
condus de acest vis sau de consecin]ele sale, chiar dac\ e[ti în mijlocul unui z Dup\ ultimul r\zboi mondial,
ocean de îndoial\. Libertatea este recunoa[terea faptului c\ (…) nicio se cristalizeaz\ o lume bipo-
autoritate, niciun guvern nu de]ine monopolul adev\rului, dar c\ via]a lar\ (având SUA [i URSS
fiec\rui individ este infinit mai pre]ioas\” drept principali piloni).
(Ronald Reagan, Memorii. Un vis american, 1990)

STUDIU DE CAZ
*Construc]ia democra]iei [i ideologia totalitar\
în România. Oameni, fapte, idei
România secolului al XX-lea evolueaz\ din punct de vedere
politic în parametri asem\n\tori celorlalte state europene, regimul
democratic alternând cu cel dictatorial. În pofida unor limite obser-
vabile la o analiz\ atent\, primele patru decenii au reprezentat o
perioad\ de consolidare a regimului democratic din România, a[a
cum fusese fondat în cea de-a doua parte a secolului al XIX-lea.
Incontestabil, societatea româneasc\ a începutului de secol XX era
rezultatul interac]iunii celor dou\ mari orient\ri politice care au con-
dus la crearea României moderne: cea liberal\ [i cea conser-
vatoare. Aportul unor personalit\]i precum Ion I. C. Br\tianu,
Ion (Ionel) I.C. Br\tianu P.P. Carp sau Take Ionescu a fost esen]ial atât pentru consolidarea
(1864-1927)
Partidului Na]ional Liberal [i a Partidului Conservator, cât [i pentru
Ales pre[edinte al PNL în
1909, Ionel Br\tianu a avut o
sensul [i ritmul de dezvoltare a României acelor vremi. {i dac\
contribu]ie major\ la moderniza- România era un stat a c\rui alian]\ era c\utat\ de marile puteri
rea doctrinei liberale. A sus]inut europene, acest lucru se datora [i regalit\]ii. Al\turi de ceilal]i mari
includerea în programul electoral oameni politici români, Carol I [i Ferdinand vor râmâne în istorie
al partidului a reformei agrare [i drept garan]i ai stabilit\]ii politice, ai continuit\]ii în promovarea va-
a celei electorale. lorilor democratice, precum [i pentru realizarea României Mari a
În perioada 1908-1927 a fost anului 1918.
prim-ministru al României de Consolidarea proceselor democratice continu\ [i dup\ r\zboi.
cinci ori. De numele s\u sunt le- Noua construc]ie politic\ a c\rei chintesen]\ a fost Constitu]ia din
gate intrarea României în r\zboi
1923 a beneficiat de aportul unor segmente ale societ\]ii excluse
al\turi de Antanta (1916), nego-
cierea tratatului de pace (1919)
pân\ atunci din via]a politic\ (beneficiari ai votului universal), dar [i
sau adoptarea unei noi Consti- al unor noi partide care umplu golul l\sat prin dispari]ia conserva-
tu]ii (1923). torilor (Partidul Poporului sau Partidul Na]ional-}\r\nesc). Perso-
nalit\]i precum Alexandru Averescu, Ion Mihalache sau Iuliu Maniu
au oferit o alternativ\ la ideologia liberal\, militând pentru men]i-
1 nerea regimului democratic constitu]ional într-un context intern [i
„Excela în a câ[tiga f\r\ s\-[i extern tot mai marcat de ofensiva extremismului politic.
fac\ du[mani. Viitorul apropiat C\ci, dac\ în România interbelic\ mi[carea comunist\ avea o
mi-a descoperit în el cele mai pondere pu]in semnificativ\, mi[carea de extrema dreapt\, orto-
înalte calit\]i, care îl fac unul din doxist\ [i ultrana]ionalist\, era în evident\ dezvoltare. Concentrat\
marii oameni de stat ai genera]iei în jurul carismaticului Corneliu Zelea Codreanu, Garda de Fier a
sale, mult mai mare decât cei
promovat populismul [i asasinatul ca arme ale luptei politice [i a
«trei mari»: Wilson, Lloyd George,
profitat de nemul]umirea popular\ fa]\ de guvernarea partidelor
Clemenceau. Nimic mai natural:
la ]\ri mici, oameni mari.” tradi]ionale. În pofida acestei realit\]i [i a imperfec]iunilor demo-
(Contele de Saint-Aulaire, cra]iei române[ti, România a rezistat în fa]a ofensivei autoritaris-
ministrul Fran]ei la Bucure[ti) mului pân\ în 1938.

Manifesta]ie legionar\ prilejuit\ de înmormântarea

lui Mo]a [i Marin, membri ai mi[c\rii
c\zu]i în r\zboiul civil din Spania
Din acest moment, istoria României a intrat pentru o lung\ pe-

rioad\ într-o nou\ logic\, aceea a autoritarismului politic. Nefericita
succesiune a cuprins regimul carlist (1938-1940), dictatura militar\
antonescian\ (1941-1944), incluzând [i nefericitul episod legionar,
precum [i perioada regimului comunist (1947-1989). A fost perioada
în care tradi]ia democra]iei române[ti a fost abandonat\, în care
remarcabili oameni politici [i de cultur\ au fost obliga]i s\-[i p\r\-
seasc\ ]ara sau s\ se supun\ riscului elimin\rii fizice, fie de c\tre ACTIVITATE INDEPENDENT|
gloan]ele legionare, fie, mai târziu, în pu[c\riile comuniste. 1. Identifica]i marile curente de
Profitând de contextul interna]ional favorabil care a dus la c\- gândire care au marcat dez-
derea regimurilor comuniste în întreaga Europ\ de Est, România voltarea României în perioada
decide prin larga voin]\ popular\ revenirea la democra]ie. Rein- interbelic\.
staurarea statului de drept, multipartidismul, alternan]a la putere, 2. Alc\tui]i o list\ cuprinzând ele-
recunoa[terea propriet\]ii private reprezint\ argumente care su- mentele de divergen]\ dintre
gereaz\ caracterul ireversibil al democra]iei române[ti, în pofida... aceste curente de gândire. Ar-
sincopelor numite „mineriade”. gumenta]i r\spunsul.
3. Exist\ [i elemente de conver-
2 gen]\? Exemplifica]i.
4. Organiza]i o dezbatere pe
„De la r\zboi încoace se vorbe[te necontenit [i la noi despre «criza partidu-
tema confrunt\rilor de idei din
lui na]ional liberal». (…) Noi vom face de la început o hot\rât\ deosebire între
perioada interbelic\. Decide]i
liberalismul român [i partidul liberal român. (…) În adev\r, liberalismul este pro-
care a fost curentul dominant.
cesul de evolu]ie economico-social\ din care s-a pl\m\dit România modern\.
(…) Astfel, liberalismul român trebuie privit ca un curent obiectiv, cristalizat în
Motiva]i alegerea f\cut\.
îns\[i structura noastr\ social\. Acest curent care alc\tuie[te m\duva societ\]ii 5. Mai sunt de actualitate dezba-
noastre actuale este mai larg decât gruparea politic\ liberal\.” terile de idei proprii perioadei
({tefan Zeletin, Neoliberalismul român: liberalism [i liberali, 1927) interbelice? Oferi]i exemple de
confrunt\ri similare ale zilelor
noastre.
3
„Romanticii afirmau poporul [i legenda na]ional\; «intelectuali[tii» t\g\-
duiesc poporul [i î[i fac din legenda latinist\ argumentul anex\rii lor la cul- PRO MEMORIA!
tura francez\. Ceea ce ei numesc europenism, nu e decât fran]uzism; ceea z De[i imperfect\, democra]ia
ce ei numesc intelectualism [i ra]ionalism, nu e decât adaptarea la o anumit\
direc]ie din cultura francez\ [i totodat\ abdicarea de la autohtonism. (…) româneasc\ a rezistat pân\ în
Dac\ menirea poporului românesc este aceea de a crea o cultur\ dup\ 1938, sistemul politic multipar-
chipul [i asem\narea lui, afirma]ia aceasta implic\ [i solu]ia unei orient\ri. tid oferind mai multor forma-
Cine preconizeaz\ orientarea spre Occident roste[te un non-sens. ]iuni politice posibilitatea sã
Orientarea cuprinde în sine cuvântul Orient [i înseamn\ îndreptarea spre contribuie potrivit propriilor
Orient. (…) Zicala spune pretutindeni c\ lumina vine de la R\s\rit. {i cum ideologii la construc]ia politic\.
noi ne afl\m geografic în Orient [i cum, prin religia ortodox\, de]inem z Debutând în 1938, autoritaris-
adev\rul luminii r\s\ritene, orientarea noastr\ nu poate fi decât spre Orient, mul a cunoscut mai multe
adic\ spre noi în[ine, spre ceea ce suntem prin mo[tenirea de care ne-am modalit\]i de exprimare, de la
învrednicit. (…) Pe linia acestei directive a tradi]iei autohtone, «Gândirea» dictatura regal\ pân\ la totali-
mo[tene[te «Sem\n\torul». Dou\ idei principale se desfac din mi[carea tarismul de tip fascist sau
sem\n\torist\: ideea istoric\ [i ideea folcloric\. Genialul animator al mi[c\rii comunist.
îi prescrie un scop precis fa]\ de care nu admitea discu]ie: unitatea politic\
z Abia în 1989, România [i-a re-
a românilor. (…) Acelui care va scrie o filosofie a istoriei noastre, ortodoxia
îi va da cheia în]elesului acestei istorii (…).” luat cursul dezvolt\rii demo-
(Nichifor Crainic, Sensul tradi]iei) cratice.

C onstitu]iile din România

Modulul II
CONSTITU}IA DIN 1866

Îndep\rtarea lui Cuza, în februarie 1866, de pe tronul Principa-
telor Unite punea serioase probleme succesorilor s\i – o locote-
nen]\ domneasc\ în care erau reprezentate ambele Principate [i
armata, Guvernul provizoriu [i o Adunare proclamat\ imediat
Carol I, a c\rui urcare pe tron Constituant\. De[i pu]in agreat de unele Mari Puteri, prin]ul str\in
a fost urmat\ de adoptarea a fost acceptat în cele din urm\ drept fapt împlinit. Constitu]ia a fost
Constitu]iei din 1866 proclamat\ în iunie 1866 [i, de[i era opera unei Camere prepon-
Preambulul derent conservatoare, avea mai degrab\ un caracter liberal.
constitu]ionalimului românesc Actul din 1866 introducea pentru prima dat\ numele de stat
1 România [i nu f\cea o referire explicit\ nici la suzeranitatea
turceasc\, nici la garan]ia colectiv\ a Marilor Puteri. Prima consti-
„Art. 371 – Începutul, religia,
tu]ie autohton\ organiza cet\]enia, legând-o în mod esen]ial de
obiceiurile [i cea de un fel limb\ a
s\l\[luitorilor într-aceste dou\
proprietate sau de „capacit\]i” ob]inute prin diplome care îng\duiau
prin]ipaturi (…) sunt îndestule ele- practicarea profesiunilor liberale. Aceast\ rela]ie avea s\ deter-
menturi de o mai aproape a lor mine instituirea Colegiilor electorale (în varianta din 1866 – 2 la
unire…” senat, 4 pentru camera inferioar\), astfel organizate încât s\
(Regulamentele Organice ale încredin]eze celor dou\ Adun\ri numai deputa]i ale[i fie pentru
Valahiei [i Moldovei, avere, fie pentru competen]e dovedite. Din p\cate, ac]ionau con-
în Istoria României în texte) comitent doi factori de excludere: unul religios [i cel\lalt de sex,
evreii [i femeile fiind îndep\rta]i/îndep\rtate din via]a public\. Sunt
2 notorii complica]iile interna]ionale pe care le-a produs articolul 7,
„Art. 7 – Na]iunea român\ cere angajamentele asumate de liderii no[tri politici la Congresul de la
libertatea de a vorbi, de a scrie [i a Berlin (1878) [i modificarea sa în 1879, în sensul atribuirii natura-
tip\ri f\r\ nicio cenzur\, prin urmare liz\rii individuale [i pentru locuitorii ]\rii de alte confesiuni.
pretinde libertatea tiparului, f\r\
sarcina grea a cau]iunii.
În ce prive[te cealalt\ excludere, care înc\lca principiile
Art. 8 – Na]iunea român\ cere egalit\]ii în fa]a legii, va trebui s\ a[tept\m mul]i ani pân\ ce votul
asigurarea libert\]ii personale, cu feminin s\ fie par]ial atribuit în 1938 [i integral abia în 1946, înain-
acestea dimpreun\ cere libertatea tea alegerilor organizate de guvernul condus de dr. Petru Groza.
adun\rilor.” Astfel, printr-un larg regim de drepturi [i libert\]i, cet\]eanul
(Peti]iunea Na]ional\ devenea depozitarul tuturor acelor garan]ii care s\-i asigure pro-
de la Blaj – 3-5 mai 1848, tec]ia în rela]ia sa cu statul.
în Istoria României în texte) Juri[tii sunt de acord c\ prin Constitu]ia din 1866 se instituia un
guvern\mânt mixt, în care, în interiorul legislativului, ponderea
3
Camerei inferioare, reprezentând majoritatea electoratului, s\ fie
„Art. 2 – Egalitatea drepturilor compensat\ de Camera superioar\ (aristocratic\, unde tonul îl
civile [i politice. Art. 7 – Libertatea d\dea mo[ierimea) [i de principe/monarh. În teoria contractului
tiparului. Art. 13 – Garantarea li-
social, pactul încheiat între suveran [i na]iune prin corpul reprezen-
bert\]ii individuale [i a domiciliului.
Art. 19 – Întemeierea ministerului tativ se întemeia pe o sum\ de valori de mult prezente în consti-
public. Art. 23 – Libertatea cultelor.” tu]ionalismul englez: suveranitatea na]ional\, separa]ia puterilor,
(M. Kog\lniceanu, monarhia ereditar\, responsabilitatea ministerial\ sau suprema]ia
Dorin]ele partidei na]ionale, Constitu]iei asupra altor legi. Drepturile publice sunt cele din
în Istoria României în texte) Declara]ia francez\ din 26 august 1789.

Elementul cheie al construc]iei institu]ionale îl constituia bica-

meralismul. Senatul, în cele din urm\ acceptat de legiuitori, avea
drept caracteristici: 2 colegii (cens mai ridicat, ca [i vârsta eligibi-
lit\]ii), mandat mai lung [i institu]ia senatorilor de drept (mo[teni-
torul tronului, mitropolitul, episcopii). Senatul era asociat întregului
proces legislativ, Adunarea deputa]ilor marcându-[i o u[oar\ pre-
eminen]\ exclusiv prin dreptul de a vota bugetul. Adun\rile aveau
garantat\ autonomia, imunitatea [i lipsa responsabilit\]ii parla- O scrisoare pierdut\ în viziunea
mentarilor, precum [i dreptul lor de control exercitat prin inter- regizoral\ a lui Sic\ Alexandrescu,
pelare, constituirea de comisii de anchet\ etc. un spectacol de referin]\
În fine, Constitu]ia definea statutul puterii judec\tore[ti, inamovi- al teatrului românesc
bilitatea magistra]ilor, constituirea juriului (pentru crime, delicte
4
politice [i de pres\) [i interdic]ia organiz\rii oric\ror comisii sau tri-
bunale excep]ionale. „Art. 46 – Moldovenii [i valahii
vor fi cu to]ii egali în fa]a impozitului
Pân\ la sfâr[itul Primului R\zboi Mondial, Constitu]ia din 1866
[i vor fi în aceea[i m\sur\ admi[i în
a fost revizuit\ de mai multe ori. slujbele publice într-unul sau altul
din principate. Libertatea lor indivi-
dual\ va fi garantat\. Nimeni nu va
5 putea fi re]inut, arestat sau urm\rit
„Art. 1 – Principatele unite constituie un singur stat indivizibil sub denu- decât conform Legii.”
mirea de România. Art. 7 – Însu[irea de român se dobânde[te, se conserv\ (Conven]ia de la Paris,
[i se pierde potrivit regulilor statornicite prin legile cre[tine. Numai str\ini de 7/9 august 1858,
etnii cre[tine pot dobândi împ\mântenirea. Art. 13 – Libertatea individual\ dup\ Istoria României în texte)
este garantat\. Art. 21 – Libertatea con[tiin]ei este absolut\. Art. 24 –
Constitu]ia garanteaz\ tuturor libertatea de a comunica [i publica ideile [i
opiniile lor prin viu grai, prin scris [i prin pres\ (…). Art. 25 – Secretul scriso- ACTIVITATE INDEPENDENT|
rilor [i al depe[elor telegrafice este inviolabil. Art. 26 – Românii au dreptul de 1. Urma]i parcursul istoric al ches-
a se aduna pa[nic [i f\r\ arme. Art. 28 – Fiecare are dreptul de a adresa la tiunii drepturilor [i libert\]ilor
autorit\]ile publice peti]iuni subscrise de c\tre una sau mai multe persoane.”
cet\]ene[ti de la 1848 la 1866.
(Constitu]ia din 1866)
Motiva]i semnifica]ia lor în pro-
gramul pa[optist, în pozi]ia
Marilor Puteri fa]\ de Unire
6 (Conven]ia de la Paris) [i în
„Ghi]\ Pristanda (singur, intr\ prin dreapta, e pu]in mi[cat): O f\cur\m [i primul text constitu]ional autoh-
p-asta … [i tot degeaba. Am pus mâna pe Ca]avencu… Când am asmu]it ton de la 1866.
b\ie]ii de l-au umflat, striga cât putea: «Protestez în numele Constitu]iei ! 2. Recitind textul cunoscut al
Asta e violare de domiciliu!» – Zic: «Curat violare de domiciliu! da umfla]i-l» capodoperei lui Caragiale, sta-
[i l-au [i umflat. L-am turnat la hârd\ul lui Petrache. M-am întors cu birja bili]i momentul istoric al ela-
acas\ la el, am c\utat peste tot. (…) M-am întors la poli]ie, l-am scotocit prin bor\rii Scrisorii pierdute [i al
buzunare, peste putin]\ s\ dau de scrisoare, nu e [i nu e.” primei sale reprezenta]ii, dar [i
(I.L.Caragiale, O scrisoare pierdut\, 1884) semnifica]iile contextuale pe
care celebra replic\ a vardistu-
lui Pristanda – „Curat constitu-
7 ]ional” – le produce la arestarea
„A doua cerin]\ a statului liberal modern este independen]a magistra]ilor lui Nae Ca]avencu [i în scena
de puterea executiv\, care independen]\, garantând averea [i onoarea banchetului final.
cet\]eanului liber, d\ acestuia sentimentul c\ este [i el independent de pu- 3. Argumenta]i, cu ajutorul docu-
terea executiv\. Dar nici în acest sens nu am f\cut un pas mai departe de mentului 7, critica maiorescian\ a
ce eram în 1866, astfel încât [i prescrip]ia constitu]ional\ în aceast\ privin]\ Constitu]iei din 1866. Problema
a r\mas liter\ moart\.” a r\mas de actualitate [i în pre-
(Titu Maiorescu, Contra propunerii de reviziune zent. Reînnoi]i argumenta]ia,
a Constitu]iei, 1884, în Discursuri parlamentare, III, 2003) aducând astfel chestiunea la zi.

Modulul II
1 CONSTITU}IA DIN 1923

„Art. 1 – Regatul României este Constituirea României Mari, la sfâr[itul Primului R\zboi Mondial,
un stat na]ional unitar [i indivizibil.
a creat un nou cadru teritorial, demografic [i social-economic care
Art. 7 – Deosebirea de credin]e
religioase [i confesiuni, de origine necesita adoptarea unui nou act constitu]ional. Vreme de mai mul]i
etnic\ [i de limb\ nu constituie o ani s-au desf\[urat ample dezbateri pe marginea celor dou\ pro-
piedic\ spre a dobândi drepturile iecte: unul liberal [i altul na]ional-]\r\nesc.
civile [i politice [i a le exercita. Adoptat\, în cele din urm\, de un parlament cu majoritate libe-
Art. 8 – Nu se admite în stat nicio ral\, transformat ad-hoc în Adunare Constituant\, [i promulgat\
deosebire de na[tere sau de clase imediat de suveran, noua lege fundamental\ a statului urma îndea-
sociale. Art. 11 – Libertatea indivi- proape Constitu]ia din 1866. Totu[i, câteva principii noi, de o impor-
dual\ este garantat\. Art. 13 –
tan]\ deosebit\, în concordan]\ cu situa]ia postbelic\ a României
Domiciliul este inviolabil. Art. 22 –
Libertatea con[tiin]ei este abso- [i cu constitu]ionalismul democra]iilor occidentale, [i-au g\sit loc în
lut\. Biserica ortodox\ român\ actul adoptat în martie 1923.
este biserica dominant\, iar cea Astfel, votul universal masculin, acceptat înc\ la revizuirea din
greco-catolic\ are întâietate fa]\ 1917, era statuat cu toate prerogativele sale (din p\cate, legea
de alte culte.” electoral\ adoptat\ abia în 1926, supranumit\ „a primei electorale”,
(Constitu]ia din 1923) pentru c\ acorda partidului care ob]inea 40% din sufragii majori-
tatea parlamentar\, înc\lca reglement\rile anterioare privind ega-
litatea electorilor). În mod corespunz\tor erau abolite toate piedicile
de natur\ religioas\ sau confesional\ la dobândirea calit\]ii de
cet\]ean, iar prin afirmarea egalit\]ii juridice dintre sexe se deschi-
dea perspectiva extinderii dreptului de vot [i asupra femeilor.
În materie legislativ\, senatul a fost men]inut, conferind prin com-
ponen]a sa (membri ale[i, membri desemna]i de consiliile locale, de
camerele profesionale – de comer], agricultur\, industrie –, de uni-
versitate, precum [i din membri de drept) o alt\ imagine na]iunii,
diferit\ de cea reflectat\ de Adunare, desemnat\ exclusiv prin votul
universal masculin. În configura]ia constitu]ional\, [i aceast\ insti-
tu]ie î[i p\stra rolul de echilibru [i modera]ie. În cadrul executivului,
regele nu [i-a pierdut prerogativele, cu observa]ia c\ înc\ succesorul
Deschiderea oficial\
lui Carol I, Ferdinand (1914-1927), a desemnat [efi de cabinet care
a Corpurilor Legiuitoare (1927)
reprezentau partide departe de a întruni adeziunea popular\.
Consolidând separarea puterilor în stat, noua Constitu]ie acorda
2 puterii judec\tore[ti controlul actelor puterii executive prin înfiin-
Ce este o democra]ie? (…) Dar ]area contenciosului administrativ, o institu]ie specializat\ în rezol-
pentru aceasta poporul trebuie s\ varea conflictelor dintre stat [i persoanele fizice.
posede un minim de prosperitate
economic\ [i de dezvoltare cultu-
3
ral\ care s\-i asigure libertatea nu
numai pentru a-[i îndeplini drep- „Libertatea civil\ [i politic\ fiind cele dou\ principii pe care se reazem\
turile cet\]ene[ti, dar [i pentru a-[i societatea modern\, liberul lor exerci]iu trebuie asigurat prin Constitu]ie. Un
ap\ra cu t\rie drepturile sale. stat democratic nu se poate concepe f\r\ o des\vâr[it\ libertate politic\…
Democra]ia pentru a nu fi de- (…) Libertatea politic\ e compus\ în primul rând din libertatea electoral\ care
magogic\, pentru a nu c\dea pra- trebuie garantat\ în mod serios. Libert\]ile individuale (fizic\, corporal\,
d\ anumitor forme [i formule, are moral\, intelectual\) au fost teoretic garantate [i de Constitu]ia din 1866, f\r\
nevoie nu numai de oameni lumi- ca totu[i o garan]ie real\ s\ fi existat.
na]i, ci [i de sem\n\tori de idei Trebuie aici preciz\ri. Nici perchezi]ii, nici p\trunderea în domiciliul cuiva
s\n\toase.” s\ nu se poat\ face f\r\ ordinul formal al magistratului, iar arest\rile provi-
(D. Gusti, Individ, societate [i stat zorii s\ fie reglementate prin institu]ia Habeas Corpus.”
în Constitu]ii viitoare, 4 iunie 1922) (G. Iunian, Abuzurile de autoritate [i garan]iile cet\]ene[ti, 14 mai 1922)

REGIMURILE CARLIST {I ANTONESCIAN –

CU {I F|R| CONSTITU}IE
Elaborat\ de Istrate Micescu, reputat jurist al perioadei interbe-
lice, Constitu]ia carlist\ (1938) se întemeia pe critica regimului de
partide (dintr-o perspectiv\ reac]ionar\) [i pe doctrina corpo-
ratismului. „Noul regim” instituit astfel se caracteriza prin pozi]ia
fundamental diferit\ a [efului statului, care î[i asuma practic guver-
narea, prin întâietatea atribuit\ puterii executive, parlamentul bica-
meral fiind o simpl\ anex\ legislativ\ a acestei puteri, prin desfiin-
]area partidelor politice (înlocuite cu alc\tuiri inconsistente de tipul Carol al II-lea, cel ce [i-a justificat
regimul personal
Frontului Rena[terii Na]ionale sau Partidului Na]iunii, puse sub
prin Constitu]ia din 1938
conducerea regelui, ambele surse de inspira]ie tardiv\ pentru
Nicolae Ceau[escu în anii comunismului) [i prin anularea con- 4
trolului parlamentar. Asemeni „Statutului dezvolt\tor” din 1864, [i „Art. 1 – Statul român devine
Constitu]ia din 1938 a fost supus\ unui plebiscit (desf\[urat îns\ stat na]ional-legionar.
sub stare de asediu) menit s\ legitimeze moartea democra]iei [i Art. 2 – Mi[carea legionar\ este
inaugurarea autoritarismului, în fond rezultatul unei lovituri de for]\. singura mi[care recunoscut\ în
Este cert ast\zi c\, în anii 1938-1940, regimul personal al lui noul stat având ca ]el ridicarea
Carol al II-lea a modificat raportul de for]\ dintre puterile statului, moral\ [i material\ a poporului
român.
anulând dreptul de control reciproc, [i a eliminat garan]iile care
Art. 3 – Dl. general Ion Anto-
protejau libert\]ile individuale. nescu este conduc\torul statului
Regimul antonescian care i-a urmat a f\cut un pas mai departe. legionar [i [eful regimului legionar.
Pre[edintele Consiliului de Mini[tri concentra toate puterile, deve- Art. 4 – Domnul Horia Sima este
nind conduc\torul statului, în vreme ce regele, aruncat într-o conduc\torul mi[c\rii legionare.”
pozi]ie strict ceremonial\, func]ioneaz\ în umbra sa. (Decret regal prin care
Generalul Antonescu a mai de]inut, în afara func]iei legifer\rii [i statul român a fost proclamat
guvern\rii, [i dreptul de a încheia conven]ii [i tratate (preluat din stat na]ional-legionar,
14 septembrie 1940)
precedenta Constitu]ie de la [eful statului) [i acela, care se va
ar\ta foarte important în condi]iile de atunci, de a declara r\zboi [i
de a încheia pacea. O succint\ caracterizare a regimului Anto- ACTIVITATE INDEPENDENT|
nescu trebuie s\ re]in\ [i discriminarea evreilor (legisla]ia rasial\
având precedente înc\ în anii autoritarismului carlist), suspen- Constitui]i-v\ în grupuri de
darea tuturor activit\]ilor politice (implicit a parlamentului), guver- 4-5 elevi [i asuma]i-v\ urm\-
narea prin decrete-legi (cu recursul la plebiscit), cultul personalit\]ii toarele sarcini de lucru:
(preluat de la Carol al II-lea). 1. Stabili]i principalele drepturi [i
Lipsa partidului unic [i a mobiliz\rii politice a na]iunii nu pot a[e- libert\]i cet\]ene[ti (dup\ docu-
mentul 1) prev\zute în Consti-
za regimul Antonescu în categoria celor totalitare, ci mai degrab\ a
tu]ia din 1923, precum [i leg\-
celor fascist-corporatiste alc\tuite pe fondul autohton al antiparla-
tura sa de nedesf\cut cu pre-
mentarismului [i autoritarismului. cedenta lege fundamental\.
Perioada cuprins\ între îndep\rtarea printr-o lovitur\ de palat a 2. Defini]i, cu ajutorul documentului
regimului Antonescu (23 august 1944) [i abolirea monarhiei 3, libertatea civil\ [i politic\. Pre-
(30 decembrie 1947) a fost marcat\ de evolu]ii care vor preg\ti ciza]i-le sfera de cuprindere. Sta-
a[ezarea în legalitate a unei noi ordini constitu]ionale, marcate de bili]i din ce perspectiv\ este criti-
totalitarismul comunist. Astfel, legea electoral\ din 1946 desfiin]a cat\ Constitu]ia din 1866.
senatul [i instituia votul universal feminin, iar alegerile parla- 3. Caracteriza]i statul na]ional-le-
mentare care au urmat ofereau PCR [i alia]ilor lor o larg\ majori- gionar. Preciza]i una dintre dife-
tate care, un an mai târziu, la 30 decembrie 1947, a dus la abolirea ren]ele esen]iale care îl despart
monarhiei [i la proclamarea Republicii Populare Române. de un stat democratic.

Modulul II
1
CONSTITU}IILE COMUNISTE (1948-1965)
„Art. 1 – Republica Popular\ Datele la care au fost alc\tuite cele trei constitu]ii comuniste nu
Român\ este un stat popular unitar
[i suveran. Art. 2 – Întreaga putere
sunt întâmpl\toare:
în stat eman\ de la popor [i – 1948 se plaseaz\ imediat dup\ desfiin]area complet\ a vechiu-
apar]ine poporului. Art. 16 – To]i lui regim odat\ cu izgonirea suveranului;
cet\]enii, f\r\ deosebire de sex, – 1952 marcheaz\ un moment important în subordonarea com-
na]ionalitate, ras\, religie sau grad plet\ a statului nomenclaturii de partid;
de cultur\, sunt egali în fa]a legii.
– 1965 este anul schimb\rii liderului politic, succesiunea lui
Art. 19 – Dreptul la munc\ este
asigurat de dezvoltarea planificat\ Gheorghe Gheorghiu-Dej fiind preluat\ de Nicolae Ceau[escu.
a economiei na]ionale. Art. 20 – Inspirate de constitu]ia sovietic\ din 1936, cele trei constitu]ii
Dreptul la odihn\ este asigurat prin republicane ale României comuniste sunt asem\n\toare, diferen-
concedii pl\tite organizate de case ]ele dintre ele marcând evolu]ia treptat\ a modului în care controlul
de odihn\, cluburi etc. Art. 21 – de partid s-a extins asupra întregii societ\]i.
Femeia are drepturi egale [i sala-
rizare egal\ cu b\rbatul. Art. 28 – Sub multe aspecte, leg\tura cu textele legislative anterioare
Libertatea individual\ este garan- este rupt\. Suveranitatea na]ional\ [i „regimul reprezentativ” sunt
tat\. Art. 29 – Domiciliul este invio- înlocuite cu puterea poporului „în care trebuie s\ se cuprind\ exclu-
labil. Art. 32 – Cet\]enii au dreptul siv oamenii muncii de la ora[e [i sate”, „clasa muncitoare [i
de a se asocia [i organiza dac\ ]\r\nimea muncitoare”, c\rora li se vor ad\uga „intelectualitatea [i
scopul urm\rit nu este îndreptat în
contra ordinii democratice stabilite
celelalte categorii de oameni ai muncii, f\r\ deosebire de na]iona-
prin Constitu]ie.” litate” (1965).
(Constitu]ia din 1948) Legea fundamental\ ridic\ la rangul de „for]\ conduc\toare”
partidul unic – PMR (Partidul Muncitoresc Român, 1948-1965),
apoi Partidul Comunist Român –, legitimându-l s\ depun\ singur
candidaturi pentru Marea Adunare Na]ional\ [i sfaturile populare.
Textul Constitu]iei exclude orice alt\ organiza]ie politic\ de la actul
guvern\rii [i suspend\ controlul parlamentar prin opozi]ie.
Reconstruit în direc]ia slujirii credincioase a partidului unic, statul
iese din neutralitatea care-i revenea alt\dat\ [i prime[te func]ii pre-
cise: constituirea propriet\]ii socialiste asupra mijloacelor de pro-
duc]ie, planificarea economiei sau reprimarea energic\, „cu respec-
Marea Adunare Na]ional\, tul legilor în vigoare”, a tuturor du[manilor noului regim politic.
un parlament supus voin]ei PCR Organul suprem al puterii de stat r\mâne, în toate cele trei con-
stitu]ii, Marea Adunare Na]ional\, un parlament unicameral ales pe
2 baz\ de vot universal de pe listele PMR/PCR, în fapt supus voin]ei
„Art. 1 – România este repu- celor care îl constituie.
blic\ socialist\, statul oamenilor
muncii de la ora[e [i sate, suve-
De[i pare c\ legislativul se afl\ în prim-planul puterii, în fapt
ran, independent [i unitar. Art. 28 – executivul (Pre[edin]ia – din 1974 [i anterior Consiliul de Stat) sunt
Libertatea cuvântului, a presei, a consecvent consolidate.
întrunirilor, a mitingurilor [i a Consecin]\ fireasc\ a etatiz\rii propriet\]ii [i a planific\rii, sis-
demonstra]ilor este asigurat\. temul drepturilor [i libert\]ilor cet\]ene[ti mai func]ioneaz\ doar în
Art. 29 – Aceste libert\]i nu pot fi
m\sura în care nu contravine intereselor „celor ce muncesc”.
folosite în scopuri potrivnice orân-
duirii socialiste [i intereselor celor Constitu]iile comuniste, ca texte care au legitimat totalitarismul [i
ce muncesc. Art. 39 – Fiecare ce- oprimarea, [i-au încetat aproape automat ac]iunea odat\ cu izgo-
t\]ean este dator s\ respecte nirea lui Nicolae Ceau[escu la 22 decembrie 1989. Comunicatul în
Constitu]ia [i legile.” 10 puncte al Consiliului Frontului Salv\rii Na]ionale afirma necesi-
(Constitu]ia din 1965) tatea organiz\rii de alegeri libere [i separarea puterilor în stat.

Modulul II
REÎNTOARCEREA LA DEMOCRA}IE
Puterea care s-a impus în urma evenimentelor din decembrie
1989 a elaborat o nou\ Constitu]ie, adoptat\ printr-un referendum
în decembrie 1991 (un altul, al revizuirii acesteia, a avut loc în
2003).
Noua lege fundamental\ urma unei revolu]ii, dar prelua din ve-
chiul regim comunist o form\ de stat, republica, impus\ printr-un
act de for]\, f\r\ nicio confirmare a na]iunii. Dorin]a de a marca
diferen]e vizibile fa]\ de precedentele constitu]ii liberale, pe care,
de fapt, le urma, avea în vedere adaptarea unor institu]ii precum
Monumentala cl\dire
Curtea Constitu]ional\ sau Avocatul Poporului. Documentele Orga- a Palatului Parlamentului (în plan
niza]iei Na]iunilor Unite reprezentau sursa unor drepturi sociale [i îndep\rtat) v\zut\ dinspre Pia]a Unirii
economice de asemeni introduse pentru prima oar\.
Era astfel reîntronat în societatea româneasc\ statul de drept,
4
întemeiat pe suveranitatea poporului, separarea puterilor în stat,
responsabilitate guvernamental\ [i drepturi [i libert\]i cet\]ene[ti. „Finalitatea discursului consti-
tu]ional la 1948, 1952 [i 1965 este
Reactivarea societ\]ii civile reprezenta cea mai bun\ garan]ie a
de a investi cu for]\ juridic\ vizi-
restabilirii democra]iei. unea comunist\ asupra libert\]ii. O
Dup\ mai mult de 50 de ani de regimuri autoritare, dictatoriale viziune care înglobeaz\ un teritoriu
[i totalitare, societatea dispune acum de un mijloc eficace pentru a vast de la oficializarea planific\rii
reac]iona la orice încercare a statului [i a conduc\torilor s\i de a pân\ la reglementarea spa]iului
ie[i din limitele constitu]ionale. locativ [i indicarea bunurilor care
pot face obiectul dreptului de pro-
prietate personal\. Ceea ce omul
3 munce[te prime[te în aria protec-
„Art. 1 – România este stat na]ional, suveran [i independent, unitar [i ]iei [i siguran]ei sociale, afecteaz\
indivizibil. România este stat de drept democratic [i social, în care demni- substan]a libert\]ii politice, care în
tatea omului, drepturile [i libert\]ile cet\]enilor, libera dezvoltare a perso- noua orânduire constitu]ional\ este
nalit\]ii umane, dreptatea [i pluralismul politic reprezint\ valori supreme [i sinonim\ cu salvgardarea intere-
sunt garantate. Art. 22 – Dreptul la via]\ [i integritate fizic\ [i psihic\ sunt selor «celor ce muncesc».”
garantate. Art. 23 – Libertatea individual\ [i siguran]a persoanei sunt invio- (I. Stanomir,
labile. Sunt stabilite prezum]ia de nevinov\]ie [i legalitatea pedepsei. Art. 25 Libertate, lege [i drept, 2005)
– Dreptul la liber\ circula]ie în ]ar\ [i în str\in\tate este garantat. Art. 31 –
Dreptul la informa]ie oblig\ autorit\]ile publice s\ informeze corect cet\]enii
asupra problemelor de ordin public, dar [i de ordin personal.” PRO MEMORIA!
z Constitu]ionalismul românesc
a impus la începuturile socie-
ACTIVITATE INDEPENDENT| t\]ii moderne o lege fundamen-
tal\ inspirat\ de liberalism.
1. Compara]i cele 4 constitu]ii (cele 3 din vremea regimului comunist [i cea
z Regimul comunist, care a for-
din 1991) din perspectiva definirii statului [i a principalelor drepturi
cet\]ene[ti. Prin ce se deosebe[te R.P.R./R.S.R. de România postcomu- mulat trei Constitu]ii, le-a subor-
nist\? Care este limita libert\]ilor individuale în comunism în compara]ie donat fie modelului stalinist, fie
cu aceea din democra]ia restabilit\ dup\ 1989? celui na]ional-socialist. Refuzul
2. Alc\tui]i un text cu subiect istoric în care s\ comenta]i documentul 4, declarat de a accepta diversita-
prezentând un fapt cunoscut din familie sau societate în care oferta comu- tea (în plan etnic sau social-po-
nist\ de protec]ie [i siguran]\ social\ anihileaz\ complet libertatea politic\. litic) reprezint\ una din caracte-
3. Alc\tui]i un eseu de 1-2 pagini pe tema constitu]ionalismului, urm\rind risticile sale esen]iale.
modele occidentale [i tipare autohtone din secolul XIX, Constitu]ia din z Constitu]ia din 1991 a reîntors
1923, apogeul democra]iei interbelice, viziunea comunist\ asupra liber-
România la democra]ie.
t\]ii, reîntoarcerea la democra]ie.

STUDIU DE CAZ
1 *Institu]ii
Prevederi ale Constitu]iei din 1866
„Art. 32 – Puterea legislativ\ se
execut\ de c\tre domn [i Repre-
[i drepturi cet\]ene[ti
zenta]iunea na]ional\. Legile sunt
supuse sanc]iunii domnului dup\ Istoria constitu]ionalismului românesc se desf\[oar\ în secolele
ce au fost discutate [i votate liber
XIX-XX în concordan]\ cu marile texte juridice ale timpului, dar în
de ambele Adun\ri. Art. 101 – Pu-
terea executiv\ este încredin]at\ egal\ m\sur\ [i cu tradi]ia politic\ autohton\ consacrat\ prin cele
domnului, care o execut\ în mod aproape 5 secole de existen]\ a statului medieval.
regulat prin Constitu]ie, adic\ prin Toate legile fundamentale elaborate în România de la 1866 [i
mini[trii numi]i [i desemna]i de el. pân\ în prezent au capitole separate despre puterile statului, expri-
Art. 36 – Puterea judec\toreasc\ mate prin institu]ii, [i despre drepturile [i (dup\ 1938) despre înda-
se execut\ prin cur]i [i tribunale toririle cet\]enilor.
ale c\ror hot\râri se pronun]\ în
virtutea legii [i se execut\ în nu-
Referitor la prerogativele domniei/monarhului, prima Constitu]ie
mele domnului.” îi recunoa[te implicarea în toate puterile statului, încredin]ându-i-o
explicit doar pe cea executiv\, exercitat\ prin mini[tri, numi]i [i revo-
ca]i. Domnul [i Reprezentan]a Na]ional\ (Adunarea deputa]ilor [i
Senatul) reprezint\ corpul legislativ [i pot avea fiecare în parte [i
ini]iative în aceast\ direc]ie. Toate hot\rârile institu]iilor juridice sunt
formulate în numele domnului. Puterile sale constitu]ionale sunt
ereditare „din b\rbat în b\rbat prin ordinul de primogenitur\”. Per-
soana domnului este inviolabil\, niciun act al s\u nu are valabilitate
decât dac\ este semnat de ministrul de resort.
Între celelalte atribu]ii, multe ]in de tradi]ia domneasc\ sau voie-
vodal\: sanc]ionarea [i promulgarea legilor, amnistierea sau
mic[orarea pedepselor, confirmarea în func]ii a mini[trilor, dreptul
de a bate moned\ [i comanda suprem\ a trupelor.
Încoronarea de la Alba Iulia (1922) Constitu]ia din 1866 înlocuia „supusul” vechiului regim cu „cet\-
a regelui Ferdinand [i a reginei Maria ]eanul” epocii moderne, dotându-l cu acele drepturi civile [i politice
care s\ garanteze neamestecul statului în sfera existen]ei sale par-
2 ticulare, dar în egal\ m\sur\ s\ îi asigure [i participarea la via]a
Prevederi ale Constitu]iei din 1923 public\.
„Art. 33 – Toate puterile statului Un bun exemplu de interpretare a modului în care un drept con-
eman\ de la na]iune, care nu le stitu]ional [i cet\]enesc [i-a modificat de-a lungul timpurilor sfera
poate executa decât prin delega]ie de cuprindere îl reprezint\ statutul propriet\]ii, declarat\ la 1866
potrivit unor principii [i reguli
„sacr\ [i inviolabil\” (împreun\ cu toate crean]ele – titluri care pot
acceptate în textul Constitu]iei.
Art. 88 – Prerogativele regale sunt conferi un drept asupra statului). Exproprierea nu se putea face
numirea [i revocarea mini[trilor, decât în cazuri de utilitate public\ „[i dup\ o dreapt\ [i prealabil\
sanc]ionarea [i promulgarea le- desp\gubire”.
gilor, dreptul de amnistie în materie În Constitu]ia din 1923 apare o nou\ formulare, garantat\ fiind
politic\, dreptul de a scurta sau doar „proprietatea de orice natur\”. Într-un articol urm\tor, statul
mic[ora pedepsele cu materie cri-
este declarat proprietar al tuturor z\c\mintelor miniere, precum [i
minal\, confirmarea în func]ii pu-
blice, conferirea gradelor militare [i al bog\]iilor subsolului de orice natur\.
decora]iilor române, deschiderea Constitu]ia din 1938 afirm\ caracterul „inviolabil” atât al proprie-
[i închiderea sesiunii parlamen- t\]ii, cât [i al crean]elor asupra statului [i particularilor [i le garan-
tare, dizolvarea acesteia.” teaz\ ca atare. Proprietatea asupra subsolului este men]inut\.

Toate aceste formul\ri juridice afirm\ r\spicat c\ dreptul la pro-

prietate constituie baza oric\rei activit\]i economice [i factorul
esen]ial pentru stabilirea caracterului regimului politic.
Incursiunea prin istoria constitu]ionalismului românesc este o
bun\ ocazie de a urm\ri în ce m\sur\ timpurile au modelat dreptul
la proprietate – declarat\ „sacr\ [i inviolabil\” la 1866, garantat\ „de
orice natur\” ar fi în 1923, „inviolabil\” în 1938, aproape anihilat\ în
anii comunismului, recl\dit\, nu f\r\ mari tensiuni, dup\ 1989 –,
unul din factorii esen]iali care definesc caracterul regimului politic. Camil Ressu, 10 Mai
(satir\ antimonarhic\, 1916)
3
Un pamflet antimonarhic ACTIVITATE INDEPENDENT|
„Ieri seara o nelegiuire [i o tr\dare a intereselor ]\rii s-a «comis» de 1. Caracteriza]i atribu]iile [i princi-
guvern [i de Camer\ în condi]iile cele mai nedemne. S-a votat autorizarea piile dreptului la proprietate în
ca guvernul s\ poat\ încheia o conven]ie provizorie cu Austro-Ungaria. constitu]iile democratice din
Instigatorul acestei manopere, omul care a impus voin]a sa str\in\, este 1866 [i 1923. Motiva]i principa-
acel personagiu egoist [i ne iubitor de ]ar\, care se nume[te rege [i care în lele atribute care îi sunt acordate.
realitate este când o c\tan\ nem]easc\, când un ulan prusian. (…) El este 2. Citi]i cu aten]ie pamfletul lui
samsarul tuturor tr\d\rilor intereselor na]ionale, el este sufletul blestemat al
G. Panu [i fragmentele din co-
regimului care ne guverneaz\. Pericolul cel mai mare este acest om, trebuie
responden]a lui Carol I. Oare
pus deci la rezon. Trebuie ca ]ara s\-i spun\ cuvintele care s-ar p\rea c\
nu cumva indignarea publicis-
pentru dânsul au fost inventate. Il faut se soummettre ou se demettre.”
tului este exagerat\? Oare
(G. Panu, Omul periculos, în Istoria României în texte, 2001)
Carol nu gre[e[te închipuindu-[i
4 c\ opinia public\ nu are alt\ grij\
decât s\n\tatea sa? Formula]i
Carol I despre el însu[i un comentariu obiectiv. C\uta]i
La 24 februarie/ 7 februarie 1906, Carol îi scria surorii sale Maria de [i în presa actual\ texte asem\-
Flandra: „Deoarece de luni de zile m\ simt suferind [i în repetate rânduri a n\toare [i motiva]i-le sub aspect
trebuit s\ contramandez [edin]ele cu mini[trii, ace[tia s-au alarmat în a[a politic.
m\sur\ c\ f\r\ [tiin]a mea au chemat un medic de la Viena s\ m\ consulte. 3. Alc\tui]i un eseu de 1-2 pagini
Opinia public\ de aici a fost foarte agitat\ [i a vrut s\ afle ce probleme am…” cu titlul „Dreptul de proprietate în
Câteva zile mai târziu îi scria din nou: „De[i partidele se încaier\ [i se România secolelor XIX-XX”, în
p\ruiesc stra[nic, pe mine m\ cru]\ de tot ce ar putea s\-mi fie nepl\cut sau care s\ compara]i detaliat drep-
tulbur\tor. Oamenii sunt a[a de sco[i din fire, s\ m\ [tie suferind, c\ se gân- tul la proprietate într-o societate
desc numai la s\n\tatea mea…” liber\ cu cel dintr-o societate to-
(I. Bulei, Via]a în vremea lui Carol I, 2006) talitar\. Formula]i câteva conclu-
zii [i discuta]i-le cu colegii.
5
Constitu]iile despre dreptul la proprietate PRO MEMORIA!
Constitu]ia din 1866: „Art. 19 – Proprietatea de orice natur\ e sacr\ [i
z Institu]ia monarhic\ [i-a dovedit
inviolabil\. Exproprieri nu se pot face decât pentru cazurile de utilitate pu-
blic\ legalmente constatate [i dup\ o dreapt\ [i prealabil\ desp\gubire.” utilitatea politic\ sus]inând mo-
Constitu]ia din 1923: „Art. 17 – Proprietatea de orice natur\ este garan- dernizarea societ\]ii române[ti,
tat\, precum [i crean]ele asupra statului. Se admite ca o derogare de la independen]a, suveranitatea [i
acest principiu exproprierea propriet\]ilor imobiliare, îns\ numai pentru integritatea sa teritorial\.
cauzele de utilitate public\ enumerate [i dup\ o dreapt\ [i prealabil\ desp\- z Dreptul la proprietate a definit
gubire stabilit\ de justi]ie.” în mod fundamental legisla]ia
Constitu]ia din 1965: „Art. 5 – Economia na]ional\ se bazeaz\ pe democratic\, îngr\direa sau
proprietatea socialist\ asupra mijloacelor de produc]ie. Art. 6 – Proprietatea limitarea sa la un num\r de
socialist\ este de stat [i cooperatist\. Art. 36 – Proprietatea personal\ are bunuri strict necesare a fost ca-
drept obiect veniturile [i economiile provenite din munc\, casa de locuit, racteristica esen]ial\ a regimu-
gospod\ria [i terenul pe care ele se afl\, precum [i bunurile de uz [i confort rilor totalitare.
personal. Art. 37 – Dreptul de mo[tenire este ocrotit de lege.”

RECAPITULARE / EVALUARE
}ara [i locuitorii
2
„Existen]a unei na]iuni [i formarea unor state nu este posibil\ aici, în
spa]iul carpato-pontic, decât la ad\postul mun]ilor. (…) Dar aceste state pe
care le-a n\scut muntele nu pot s\ tr\iasc\ [i s\ se dezvolte liber decât în
func]ie de mare. Exist\ o lege constant\ care se verific\ la fiecare cotitur\
a istoriei. (…) În 1856, Congresul de la Paris n-a creat o Românie [i cu atât
mai pu]in o na]iune român\, dar i-a recunoscut o misiune european\ la
gurile Dun\rii pe care a garantat-o prin restituirea celor 3 jude]e ale
Facerea „buzduganului”, un obicei Basarabiei meridionale. F\când s\ i se restituie aceste trei jude]e la
tradi]ional prilejuit de seceri[ul grâului Congresul de la Berlin, Rusia avea de gând s\-[i restabileasc\ domina]ia
(fotografie de E. Bernea) absolut\ asupra întregului bazin al M\rii Negre.”
(Gh. Br\tianu, Originile [i formarea unit\]ii române[ti, 1942)
1
„Inteligen]a bogat\ [i superioa- 3
r\ a românilor, îmbinat\ cu mo[te- „Unitatea real\ de via]\ care ne intereseaz\ atunci când cercet\m
nirea spiritului practic ce le va fi vechea civiliza]ie s\teasc\ are o întreit\ înf\]i[are: geografic\, etnic\ [i
r\mas de la romani, a dat spiritul social\. Cu alte cuvinte, mai întotdeauna unei comunit\]i de via]\
sarcastic [i talentul firesc al româ- româneasc\ îi corespunde o unitate geografic\ [i una etnic\, bine determi-
nilor de a satiriza. (…) Satira [i iro- nate, care îi dau un caracter propriu [i o îndrum\. Pentru o mai limpede
nia sunt fructul unei mentalit\]i care înf\]i[are s\ lu\m câteva exemple. }ara Oltului reprezint\ etnic o unitate
aplic\ poezia în domeniul practic, perfect\: costume, ceramic\, unelte, mitologia, obiceiurile, limba cu caracter
c\ci umorul [i satira au efecte prac- local. Via]a economic\ [i via]a de rela]ii se desf\[oar\ în interiorul acestei
tice, sunt un mijloc de a pedepsi unit\]i: c\s\torii, tov\r\[ii, leg\turi de orice alt\ natur\. Exist\ [i o con[tiin]\
moravurile [i a le îmbun\t\]i.” local\. Cei care tr\iesc aici se numesc «olteni» [i se cred un neam aparte.”
(Dimitrie Dr\ghicescu) (Ernest Bernea – 1905-1990, sociolog din [coala lui D. Gusti –,
Civiliza]ia român\ s\teasc\, 1944)
Dimitrie Dr\ghicescu
(1875-1945) 4
Doctor în sociologie la Paris ~n Morome]ii, romanul lui Marin Preda, poiana lui Iocan este spa]iul
(1904), politician liberal de stân- discu]iilor politice într-un sat teleorm\nean, în plin\ perioad\ interbelic\.
ga, a promovat interesele Româ- Aici se citesc ziare [i se rostesc opinii pro sau contra. În ziua pe care o
niei printr-o campanie de sus]i- evoc\ fragmentul ce urmeaz\ s-a aflat c\ guvernul (liberal, T\t\r\scu) vrea s\
nere a unit\]ii na]ionale depline interzic\ uniformele verzi [i albastre ale grup\rilor antisemite [i profasciste.
(Paris, 1916-1918). Cartea sa de „— Vezi m\, prostule, ad\ug\ apoi trimf\tor Coco[il\. Credeai c\ alt\
c\p\tâi, în bun\ m\sur\ igno- treab\ n-au ei în Parlament decât s\ discute c\ ai tu fonciire mult\ de pl\tit!
rat\, „Din psihologia poporului — P\i nu se putea, fiindc\ era chestiunea asta la ordinea zilei, zise
român”, a ap\rut în urm\ cu un Moromete. (…) — E bine! zise Dumitru lui Nae cu gura mare [i-[i întinse
secol (1907). Autorul î[i propune picioarele lui lungi cât putu mai încolo. Cade guvernul! Vin ]\r\ni[tii iar la pute-
re, vine alde Crâ[mac! — M\, Dumitre, bine c\ ]i-aduse[i aminte! zise Iocan
s\ caute, s\ disting\ [i s\ înf\]i-
f\r\ s\ pomeneasc\ de candidatura sa viitoare. Nu mai putea alde Crâ[mac
[eze materialul sufletesc primor-
s\ mai mearg\ pe jos. Venea de la prim\rie cu bicicleta. Când ajungea la pod
dial ce a intrat în compozi]ia psi-
o striga pe fi-sa de departe: Ginaa! Ginicaaa… — Ha, ha, ha! râse Dumitru
hologiei noastre etnice, precum [i lui Nae auzind glasul sc\l\mb\iat al fierarului… M\, Iocane, dac\ vreai s\ nu
feluritele opera]iuni la care acest ias\ Crâ[mac iar, d\-te cu ]\r\ni[tii! S\ [tii c\ te votez! declar\ el. — Nu se
material sufletesc a fost supus în poate, domnule, protestez! s\ri Moromete în ap\rarea prietenului s\u politic.
laboratoarelor istoriei universale Protestez! strig\ el cu glasul cu care citise dezbaterile, dar mult mai tare.”
[i a neamului. (M. Preda, Morome]ii, vol. I)
58 Recapitulare/Evaluare
5
C\l\tor împ\timit, Al. Vlahu]\ ne prezint\ în România pitoreasc\ o ima-
gine aproape complet\ a ]\rii a[a cum era înainte de Marea Unire. Iat\-l
ajuns la Târgovi[te [i de aici urcând pe Ialomi]a spre Pietro[i]a.
„Dulce miroase în aerul dimine]ii fânul de pe lunc\ [i i-a[a lini[te – nu se
aude decât tropotul cailor pe drumul neted [i uscat. Un farmec deosebit d\
acestei v\i priveli[tea c\su]elor albe ce se ivesc dintre pomii înc\rca]i de
rod. Sate mari, îndestulate, î[i întind gospod\riile de o parte [i de alta a râu-
lui pân\-n negura mun]ilor. (…) Intr\m pe la amiaz\ în Pietro[i]a, sat mare
cu mai multe c\tune frumos rev\rsate pe brâiele plaiului – în lungul apei,
fer\straie mari, pive [i dârste, se strig\ unele pe altele, pân\ h\t în cap\tul
de sus al Moroenilor, de unde începe înalta pustietate a mun]ilor, m\rea]a [i
O imagine idilic\ pentru România
lini[tita împ\r\]ie a Bucegilor.” anului 1913 (fotografie
de Frederick Moore din arhiva
6 „National Geographic Magazine”)
„Gr\dina Botanic\, Gr\dina reginei Maria de la Cotroceni, Parcul Carol,
Gr\dina Icoanei [i Parcul Ioanid, Gr\dina Episcopiei [i înainte de toate 7
Ci[migiul dau bucure[tenilor senza]ia evad\rii din infernul aglomerat [i zgo- „Femeia nu va putea atinge
motos al str\zii. maximum de organizare în aceast\
Dintre litera]i, Lovinescu [i Eftimiu, ambii «riverani», viziteaz\ des direc]ie de activitate [social\] decât
Ci[migiul, uneori [i împreun\. Criticul se plimb\ pe alei înso]it sau st\ la o când va fi chemat\ prin lege la
discu]ie literar\ la restaurantul Monte-Carlo. (…) Prin compara]ie, o plim- via]a public\, lege de cet\]enie de-
bare în Parcul Carol îl face s\ noteze: «Totul e dezola]ie pe acolo.» plin\, de vot integral care trebuie
Plimbarea este modul cel mai frumos [i mai ieftin de a-]i petrece timpul s\ i se înscrie în Constitu]ie.
liber în capital\ [i nu exist\ locuitor al acestei urbe s\ nu tr\iasc\ în mijlocul Cunoa[tem cu to]ii întâmpin\-
lui m\car o or\ pe zi.” rile care s-au opus acestei reforme,
(I. Pavelescu, Întoarcere în Bucure[tiul interbelic, 2003) c\ la noi ca pretutindeni se distruge
c\minul, se distruge familia. Nu,
domnilor, nu se distruge nimic.
Valorificaþi-v\ cunoºtinþele! Mai întâi, prin via]a public\ nu
trebuie s\ mai în]elegem îndeletni-
A. Citi]i cu aten]ie documentele 1-3. R\spunde]i la urm\toarele cerin]e:
cirea agentului electoral.
a) Men]iona]i, dup\ documentul 1, ce a[az\ românii la temelia talen-
Politica noastr\ va fi în]elegerea
tului lor de a satiriza, atât de l\udat de autor. exact\ a nevoilor interne sau exter-
b) Defini]i, dup\ documentul 2, factorii geografici esen]iali în formarea ne ale poporului [i aceast\ în]ele-
poporului [i na]iunii române. gere o vom c\p\ta singuri [i direct
c) Men]iona]i, cu ajutorul documentului 3, câteva elemente care în aplec\rile vie]ii de toate zilele, în
definesc, sub aspect etnic, }ara Oltului. c\min, atelier sau birou, oriunde are
d) Prezenta]i, din perspectiva pe care o sus]ine autorul acestui text, omul de lucru, nu în cluburi.
spa]iul etnic, geografic [i social în care v-a]i n\scut [i tr\i]i. Politica aceasta este a fiec\rui
e) Prezenta]i un eveniment în desf\[urare pe vremea când Gh. Br\- cet\]ean.
tianu [i E. Bernea î[i publicau lucr\rile. În al doilea rând, c\minul (…)
B. Comenta]i modul cum se reflectau confrunt\rile politice din perioada înseamn\ o solidaritate material\
interbelic\ în lumea satului (documentul 4). [i o solidaritate moral\. Se unesc
C. Alc\tui]i un text cu subiect istoric folosind cât mai mul]i dintre urm\torii dou\ for]e pentru a învinge mai
termeni: sat, Constitu]ie, munte, democra]ie, con[tiin]a local\, ora[-ca- u[or în via]\. Trebuie s\ i se dea
pital\, drepturi cet\]ene[ti, epoc\ modern\, secolul XX. femeii un rost egal cu al b\rbatului
D. Elabora]i un eseu cu tema „Societate [i institu]ii”, urm\rind în 2 pagini: în via]a de familie, iar aceasta nu
satul [i ora[ul în Evul Mediu [i în modernitate (2 asem\n\ri [i 2 deose poate asigura decât prin depli-
n\tatea drepturilor civile.”
sebiri), 2 aspecte generale ale democra]iei [i totalitarismului [i un
(C. Botez, Drepturile femeii
aspect particular al fiec\ruia dintre aceste regimuri politice în
în Constitu]ia noastr\,
România, institu]ia dreptului de vot, cu 2 argumente pentru votul uni-
în Constitu]ia din 1923 în
versal feminin. Încerca]i s\ valorifica]i unele din datele [i informa]iile din dezbaterea contemporanilor)
documentele 5-7.
Recapitulare/Evaluare 59
nstitu]ii centrale [i autonomii locale

în spa]iul românesc
DOMNIA ÎN }|RILE ROMÂNE…
Cea mai important\ institu]ie central\ a societ\]ii medievale
române[ti a fost domnia, ad\ugat\ celei voievodale, incomparabil
mai veche. Pe fondul autohton, mai u[or de cercetat în
Transilvania, s-au ad\ugat îns\ importante influen]e externe
Io Mircea Voievod [i fiul s\u Mihail poten]ate de raporturile tinerelor state medievale române[ti cu
(fresc\ din ctitoria voievodal\ de la Cozia) Imperiul Bizantin (mai cu seam\ prin intermediul bisericii ortodoxe
dependent\ de Patriarhia de la Constantinopol), dar [i cu regatele
1
catolice vecine, ungar [i polonez, care au preluat [i dezvoltat în
Dimitrie Cantemir forme proprii monarhia de st\ri a Occidentului.
despre puterile domnului
A rezultat de aici o sintez\ institu]ional\, dar [i o form\ a puterii
„… I s-a l\sat [domnului] întrea- centrale. Astfel, Domnia }\rii Române[ti a fost, mai cu seam\
ga libertate [i aproape aceea[i pu-
dup\ instituirea Mitropoliei, o st\pânire de sine st\t\toare, cu afir-
tere pe care o avusese alt\dat\ de
a face legi, de a pedepsi pe locui- marea ferm\ a autocra]iei de esen]\ divin\, foarte apropiat\ de
tori, (…). {i aceast\ putere a dom- monarhia imperial\ bizantin\, în vreme ce domnii Moldovei, afla]i
nului se întinde (…) [i asupra negus- în raporturi apropiate cu deosebire cu regatul polonez, au preluat
torilor turci [i a altor oameni de orice caracteristici ale monarhiei de st\ri, pe ansamblu mai dependent\
stare, atâta timp cât se g\sesc pe de elitele politice boiere[ti.
teritoriul lui, via]a [i moartea acesto- Domnul a exercitat în mod esen]ial mai multe func]ii: a condus
ra sunt în mâinile lui.” administra]ia, numind dreg\torii, a avut ini]iativa actelor politice,
(D. Cantemir, Descriptio Moldaviae)
declarând r\zboiul [i încheind pacea, a fost instan]a juridic\ supre-
m\, a condus armata, a ocrotit Biserica [i a fost st\pânul întregu-
Competen]e specifice modulului lui p\mânt al ]\rii (de unde [i calitatea de domn), singurul în m\su-
STATUL {I POLITICA
r\ s\ legitimeze proprietatea sub orice form\.
*1.2. Utilizarea termenilor/concepte- Semnificativ\ pentru autoritatea domnului valah este opera
lor specifici(e) istoriei în contexte care
politic\ a lui Mircea cel B\trân, reprezentat în fresca de la Cozia, cti-
implic\ interpret\ri [i explica]ii interdis-
ciplinare. toria sa, cu însemnele imperiale. Nu [tim dac\ a aspirat cu adev\rat
la acest titlu, dar râvna cu care a strâns în timpul vie]ii p\mânturile
**2.1. Construirea unor demersuri de
tip analitic cu privire la situa]ii [i contexte române[ti, dublele negocieri cu Sigismund de Luxemburg sau
economice, sociale, politice, culturale. amestecul s\u la succesiunea Imperiului Otoman ne arat\ c\ [i-ar
2.2. Proiectarea unui demers de fi dorit o asemenea structur\ statal\ în concordan]\ cu puterea sa
cooperare pentru identificarea [i reali- de esen]\ divin\.
zarea unor scopuri comune.
2
2.3. Descoperirea constantelor în des-
f\[urarea fenomenelor istorice studiate. „Spune-mi acum tic\loase suflete unde iaste domnia noastr\, unde iaste
muma noastr\, unde sânt feciorii [i fetele noastre, unde iaste slava cea
**2.4. Compararea [i evaluarea unor
de[art\ a lumii acesteia [i bucuria ei? Unde sunt gr\dinile noastre cele fru-
argumente diferite în vederea formul\rii
moase cu mesele cele întinse? Unde iaste vinul care totdeauna fierbea
unor judec\]i proprii.
inima noastr\? Unde sunt diademele cele împ\r\te[ti care erau împodobite
*3.2. Analizarea mesajelor transmise cu m\rg\ritare [i cu pietre cu mult pre]? Unde iaste aurul [i argintul din-
de surse istorice variate prin compara- tr-aceast\ lume, tic\loase suflete…”
rea terminologiei folosite. (Înv\]\turile lui Neagoe Basarab c\tre fiul s\u Teodosie)
60 Statul [i politica
3
„A fost în }ara Munteneasc\ un voievod cre[tin de credin]\ greceasc\,
anume Dracula. {i odat\ a venit un oarecare negustor str\in din ]ara
Ungureasc\ la cetatea lui. {i dup\ porunc\ [i-a l\sat c\ru]a pe uli]a
ora[ului. {i pe când dormea a furat cineva din c\ru]\ 160 de duca]i.
Negustorul a reclamat furtul domnului care l-a lini[tit spunându-i c\ pân\
noaptea va afla aurul, chiar de-ar fi s\ distrug\ ora[ul. {i a poruncit ca s\
aduc\ aurul lui, s\-l a[eze în c\ru]\ [i s\ adauge un zlot. Negustorul a
descoperit la locul [tiut aurul [i a g\sit zlotul în plus. S-a dus din nou la domn
[i i-a povestit ce a g\sit. A venit [i ho]ul cu aurul [i Dracula i-a spus: «Dac\
nu mi-ai fi spus de zlot, te-a[ fi pus în ]eap\ cu acest ho].»”
(Dup\ povestirile slavone despre Vlad }epe[, Constantin Brâncoveanu,
în Istoria României în texte, 2001) portret din 1696 d\ruit
m\n\stirii de la Muntele Sinai
4 5
Diaconul Paul de Alep a ajuns împreun\ cu patriarhul Antiohiei Macarie, „Dorin]a de a înf\]i[a acele sec-
la Târgovi[te, în decembrie 1653, în preajma Cr\ciunului, unde va r\mâne ven]e în care trecutul na]ional fiin]a
mai mult\ vreme. Iat\ un fragment din însemn\rile sale. marca neamului s\u l-a f\cut pe
„Ajungem la s\rb\toarea Învierii. Domnul st\ în biseric\ pe tron. Pe urm\, Constantin Brâncoveanu s\ porun-
dup\ ce se mântuie slujba, se scot scaune afar\ din biseric\, pentru el, pen- ceasc\ pictarea în 1694, la M\n\s-
tru patriarh [i pentru mitropolit. Se cânt\ «Hristos a înviat» de cor în grece[te tirea Hurezi, a unui complex ansam-
[i slavone[te. Domnul îngenunche [i s\rut\ Evanghelia, patriarhul îl s\rut\ blu genealogic, care, la fel ca por-
pe frunte de trei ori: pu[tile pocnesc. Urmeaz\ dansul, ilumina]iile, în zgo- tretele zugr\vite câ]iva ani mai târziu,
motul tuturor tunurilor [i ospe]ele cu glume. Toat\ s\pt\mâna pr\v\liile sunt prin 1698, la Potlogi [i la Târgovi[te
închise, afar\ de m\cel\rii [i de cele care vând produse alimentare.” (la re[edin]e voievodale), erau m\r-
(N. Iorga, Istoria românilor prin c\l\torii, 1920-1922) turii ale unei gândiri politice, ale unei
continuit\]i dinastice [i statale al c\-
rui punct de zenit voia s\ fie tocmai
ACTIVITATE INDEPENDENT| domnia lui Constantin Brâncoveanu,
darnicul protector al Ortodoxiei, al
1. Organiza]i-v\ în 3-4 grupe [i solu]iona]i, lucrând împreun\, urm\toarele acelui venerabil Munte Athos.”
sarcini: (Dan Horia Mazilu,
a) Analiza]i con]inutul fiec\rei prerogative domne[ti enumerate de Voievodul dincolo de
Dimitrie Cantemir. sala tronului, 2003)
b) Pornind de la documentul 2, comenta]i împrejur\rile în care s-a
sfâr[it domnia lui Neagoe Basarab. Lamenta]ia sa în fa]a mor]ii este 6
consecin]a: I. labilit\]ii (nestatornicia, vremelnicia) generale a exis- „Este verificat c\ aceasta se
ten]ei; II. situa]iei precare a domniei la începutul secolului al XVI-lea; datoreaz\ del\s\rii [i lipsurilor tale
III. convingerilor sale de cre[tin fervent? [este vorba de domnul }\rii Româ-
2. Prezenta]i într-un scurt text cu subiect istoric concep]ia despre justi]ie a lui ne[ti de la sfâr[itul secolului al
Vlad }epe[. Imagina]i apoi cum s-ar desf\[ura aceea[i judecat\ ast\zi. XVIII-lea]. Sunt prea importante
3. Documentul 4 ne arat\ leg\tura strâns\ dintre Domnie [i Biseric\. paza [i protec]ia pentru ca s\ nu se
Men]iona]i, pe baza textului, actele de devo]iune cre[tin\ dovedite de produc\ nici-o pagub\ [i nici-o
Matei Basarab la Înviere. Sunt asem\n\ri între s\rb\toarea religioas\ stric\ciune vreunei persoane din
de acum 350 de ani [i cele ce se întâmpl\ în prezent de Pa[te? acele p\r]i. De aceea, cu un num\r
4. Desprinde]i din documentul 5 semnifica]ia marilor tablouri votive de la suficient de pu[ca[i s\ mergi la Cla-
Hurezi, Potlogi sau Târgovi[te. Alc\tui]i un comentariu de 10-15 rân- dova într-un loc potrivit pentru paz\
duri despre legitimitatea domneasc\. [i ap\rare [i prin ochi [i urechi în
5. Preciza]i cine a ordonat domnului s\ stârpeasc\ bandi]ii (documentul 6) toate p\r]ile s\ fie poprite toate tre-
[i care erau limitele puterii domnului la sfâr[itul secolului al XVIII-lea. c\torile [i vadurile din interiorul }\rii
Române[ti pân\ la Por]ile de Fier.”
6. Comunica]i colegilor rezultatele discu]iilor din grupe. Formula]i con-
(Tahsin Gemil, Rela]iile
cluzii pe tema: Cum se manifesta puterea domniei? Cât de mari erau
}\rilor Române cu Poarta, 1984)
sl\biciunile ei?
Statul [i politica 61
Modulul III
1 … {I VOIEVODATUL ÎN TRANSILVANIA
În spa]iul carpato-dun\rean, ter-
Între principii cre[tini ai timpului, voievozii }\rilor Române au
menul de cneaz a dublat [i a
înlocuit termenul latin de iudex. ocupat un loc distinct, determinat între altele [i de originalitatea sin-
Dup\ opinia istoricului Ioan tezei politice [i institu]ionale pe care o reprezentau. Mari protectori
Bogdan, institu]ia cnezatului este ai Bisericii, în tradi]ia bizantin\ [i imperial\, ei s-au apropiat prin
continuarea vechii judecii de origine „politica de cruciad\” antiotoman\ de monarhiile apusene, fa]\ de
latin\. Dup\ abandonarea Daciei, care numeroase afinit\]i, între care limba [i tradi]ia apartenen]ei la
ace[tia au reprezentat autoritatea
suprem\ în sânul ob[tii ]\r\ne[ti
romanitate, s-au dovedit foarte importante.
daco-romane [i române[ti, coor- În contextul timpului, voievodatul Transilvaniei apare mai pu]in ca
donând activit\]ile administrative, o consecin]\ a unor coagul\ri preexistente, cât mai degrab\ ca
judiciare, economice [i militare ale urmare a cuceririi treptate a spa]iului dintre Tisa [i Carpa]ii Meri-
acesteia [i jucând rolul de interme- dionali de c\tre coroana maghiar\, cu impunerea aici a feudalismu-
diari între ob[te [i autorit\]ile alo-
lui de tip occidental. Avansul treptat în noile teritorii era marcat de
gene (nomade sau sedentare).
Treptat, li s-a sporit for]a economic\ instituirea comitatelor, unit\]i administrativ-teritoriale conduse de
[i pozi]ia social\ [i din electivi au func]ionari regali, înzestrate cu o garnizoan\ [i o cetate [i cu dome-
devenit viageri [i ereditari. În ]\rile niile aferente, suprafe]e funciare smulse ob[tilor libere [i încredin]ate
supuse unei st\pâniri str\ine „coloni[tilor”, nobilimea „feudalizat\” a regatului maghiar.
(Transilvania, spre exemplu) sau Cucerirea maghiar\ în teritoriile intracarpatice a adus nume-
acolo unde s-a exercitat adminis-
tra]ia autohton\ autonom\, institu]ia
roase schimb\ri: coloniz\ri masive în comitate [i scaune, un nou
cnezilor a fost diferit\. În primul caz, sistem de proprietate condi]ionat de rela]iile suzerano-vasalice [i de
atunci când s-au aflat sub autori- seniorie, noi autorit\]i administrative, militare [i spirituale. Dede-
tatea unui senior laic sau eclesiastic subtul acestor incontestabile realit\]i au continuat s\ func]ioneze
[i-au pierdut vechile prerogative. Pe secole la rând autonomiile române[ti, deosebit de puternice cu deo-
domeniile regale sau voievodale,
sebire în „]\rile” de margine, în Ha]eg, în F\g\ra[ [i în Maramure[.
cnezii s-au men]inut mai mult\
vreme [i datorit\ particip\rii lor la Adun\ri ale frunta[ilor români avuseser\ loc din vremuri înde-
expedi]ii militare sau judec\]i. p\rtate, în acest cadru consacrându-se, potrivit standardelor tim-
(Dup\ Dic]ionarul de institu]ii pului, cei mai de vaz\ participan]i la Congrega]ia din 1291 [i apoi,
feudale din }\rile Române, 1988) aproape 60 de ani mai târziu, în 1355. Cele dou\ date implic\
evenimente cunoscute din istoria Transilvaniei care marcheaz\ o
schimbare de atitudine a coroanei maghiare fa]\ de elitele nobi-
liare române[ti din Transilvania. Între timp se constituia statul
medieval al }\rii Române[ti, ale c\rui rela]ii cu Angevinii evolua-
ser\ de la recunoa[terea vasalit\]ii la afirmarea neatârn\rii, con-
sacrat\ atât prin victoria de la Posada (1330), cât [i prin înfiin]area
Mitropoliei de la Arge[ (1359). În acela[i timp, suprema]ia lui
Ludovic I asupra Moldovei era contestat\, ceea ce anihila, cel pu]in
pentru o perioad\, orice tentativ\ a regalit\]ii maghiare de a-[i
extinde autoritatea la sud [i r\s\rit de Carpa]i.
În consecin]\, în lunile aprilie-octombrie 1366, Ludovic de Anjou
z\bove[te în Transilvania în mod special pentru a rezolva situa]ia
raporturilor coroanei cu românii.
Dispozi]iile atunci adoptate aveau în vedere ca:
1. St\pânirea p\mântului s\ se fac\ numai pe baza unui act
scris emis de rege, ceea ce exclude de la dreptul de proprietate,
Biserica din cimitirul satului Strei deci din rândul feudalilor, pe cnezii români ale c\ror drepturi se
(C\lan, jud. Hunedoara), sec. XIII bazeaz\ pe „ius valahicum”.
2. St\pânirea cu titlu nobiliar era condi]ionat\ de apartenen]a la

catolicism, ceea ce excludea înc\ o dat\ elitele române[ti ortodoxe
de la conducerea statului.
Reglement\rile suveranului întemeiate pe nevoia de loialitate au
avut drept consecin]\ o cre[tere semnificativ\ în importan]\ a
adun\rilor cneziale. Dac\ o parte din elitele române[ti a trecut la
catolicism, pentru a-[i p\stra averea [i privilegiile, cei care au
r\mas ortodoc[i [i-au dezvoltat activitatea la nivelul autonomiilor
locale. Este vremea (sec. XIII-XV) când aceste organisme se
implic\ în via]a comunit\]ilor din care provin, asumându-[i admi-
nistrarea bunurilor, împ\r]irea drept\]ii, strângerea d\rilor c\tre stat Sf. Paraschiva, icoan\ lucrat\ într-un
atelier din nordul Transilvaniei, sec. XVI
[i îndeplinirea celorlalte obliga]ii. Multe adun\ri cneziale ac]io-
neaz\ împotriva abuzurilor autorit\]ilor, invoc\ vechile libert\]i
române[ti sau aleg delega]i care s\ sus]in\ cauza în fa]a regelui, ACTIVITATE INDEPENDENT|
voievodului sau comitelui. 1. Citi]i cu aten]ie documentul 2.
Permanen]a acestor institu]ii confirm\ teza c\, în Transilvania, Preciza]i care sunt categoriile so-
feudalismul occidental oficializat de autorit\]ile maghiare s-a întâl- ciale men]ionate în text. Stabili]i,
nit cu un feudalism autohton cu „statul s\u”, care avea o armat\ [i dup\ text, regimul echival\rilor,
cet\]i, cu cre[tinismul s\u str\vechi, organizat ierarhic, [i cu struc- dup\ modelul nobil = „cneaz
turi sociale care s-au men]inut dincolo de restric]iile impuse de înt\rit cu scrisoare regeasc\”.
coroana maghiar\. 2. Men]inerea }\rii F\g\ra[ului în
spa]iul românesc a permis p\s-
2 trarea unei terminologii curat
„Ludovic, din mila lui Dumnezeu Regele Ungariei, (…) am dat acestor române[ti în aria social\, politic\
nobili credincio[i ai no[tri [i ai ]\rii noastre Transilvania acest drept, ca orice [i administrativ\. Inventaria]i pe
om care va fi învinov\]it de furt sau tâlh\rie sau orice fapt\ nelegitim\ s\ poat\ rând termenii sublinia]i la docu-
fi dat mor]ii de partea potrivnic\ cu m\rturia a 50 de nobili, dac\ învinuitul este mentul 3 [i acorda]i-le semnifi-
nobil, [i cu m\rturia a 50 de oameni de rând, dac\ este om de rând. ca]ii care s\ sublinieze atât conti-
{i dac\ un român de rând va fi învinov\]it sau va fi prins pe fa]\ [i se nuitatea, cât [i diversitatea ac-
poate face dovada împotriva lui, [va fi pedepsit] ca orice om de rând, dac\ cep]iunilor în func]ie de epoc\.
îns\ un român învinov\]ind un nobil de o nelegiuire nu va putea s-o Model: În secolul al XVI-lea, bo-
dovedeasc\ prin întregul num\r de nobili cerut de lege, atunci s\ fac\ dova- ierul este un mare proprietar
da cum poate prin nobili, cnezi, oameni de rând sau români, pân\ la num\rul funciar [i un membru al elitelor
de 50 de nobili, când fiecare cneaz înt\rit cu scrisoare regeasc\ poate fi politice. Ast\zi, descenden]ii
socotit nobil, cneazul de rând s\ fie socotit jude s\tesc cu m\rturia de 1 fer- boierilor marcheaz\ în socie-
tun (1/4 din marc\) iar oamenii de rând sau românii s\ fie primi]i ca oameni tate superioritatea unei tradi]ii
de m\rturie de 1/2 de fertun.”
de cultur\ [i civiliza]ie, în bun\
(Documenta Romaniae Historica, D, 1977)
m\sur\ pierdut\.
3
„Alc\tuirea statutelor F\g\ra[ului la 1508 s-a f\cut împreun\ cu boierii PRO MEMORIA!
din districtul mai sus numit, care cuno[teau buna rânduial\ [i care se z În spa]iul românesc, condu-
întruniser\ [i cu alte prilejuri în vederea aplic\rii principiilor dreptului româ-
cerea central\ (cu deosebire
nesc [i ap\rarea intereselor ]\rii. Codificarea de la începutul secolului al
XVI-lea a respectat tradi]ia româneasc\ (…). Adunarea boierilor a dep\[it
în ]\rile extracarpatice) [i
îns\ cu mult rolul unui simplu scaun de judecat\. Se [tie c\ ea a participat autonomiile locale (mai cu
[i la hot\râri [i la puneri în st\pânire, a f\cut s\ fie recunoscute vechi privi- seam\ în Transilvania) au co-
legii ale ]\rii, a p\strat în documente structura str\veche a F\g\ra[ului: existat vreme de secole.
boieri, vecini, ]ar\, jude, pop\, jude]. Rolul adun\rii boierilor în men]inerea z Diversitatea formelor de orga-
F\g\ra[ului în spa]iul românesc s-a dovedit astfel fundamental.” nizare politico-administrativ\
(I. A. Pop, Institu]ii medievale române[ti, are [i o conota]ie etnic\ [i
Adun\rile cneziale [i nobiliare (boiere[ti) în secolele XIV-XVI, 1991) confesional\.
eneza statului român –

de la proiect politic
la realizarea României Mari
Gheorghe Laz\r (1779-1821)
C\rturar iluminist, a studiat PROIECTE POLITICE – DE LA FANARIO}I
teologia, dar [i istoria [i filosofia
la Sibiu, Cluj [i Viena. Sus]in\tor LA PRIMA JUM|TATE A SECOLULUI AL XIX-LEA
consecvent al înv\]\mântului
laic, a avut importante contribu]ii Cunoscut sub numele de „epoca fanariot\”, secolul al XVIII-lea
la fondarea [colii în limba româ- românesc a fost îndeob[te considerat ca o pat\ neagr\ a istoriei
n\, atât în }ara Româneasc\, na]ionale, ca o perioad\ dominat\ de boierimea de origine str\in\,
cât [i în Moldova. preocupat\ mai curând de lux [i fiscalitate decât de dezvoltarea
]\rii. La o privire mai atent\, chiar în acest context istoric defavorabil,
Eufrosin Poteca (1786-1858) putem identifica elemente de modernitate, r\d\cini ale marilor idei
care vor determina schimb\rile profunde ale secolului al XIX-lea.
A fost primul profesor de
filosofie din }ara Româneasc\.
O prim\ surs\ a modernit\]ii sunt chiar domnii fanario]i, între
A mai predat logica, istoria care se remarc\ Constantin Mavrocordat. Sub influen]a mi[c\rii
filosofiei [i etica la {coala româ- iluministe a secolului al XVIII-lea, acesta aplic\ un consistent pro-
neasc\ a lui Gheorghe Laz\r, de gram de reforme de natur\ s\ contribuie la modernizarea Moldovei
la M\n\stirea „Sf. Sava” din [i a }\rii Române[ti, între care amintim eliberarea ]\ranilor, desfi-
Bucure[ti. A îmbog\]it patrimo- in]area impozitelor directe sau reforma administra]iei. În urma
niul filosofic românesc cu impor- r\zboiului ruso-turco-austriac (1736-1739) ob]ine reunirea Olteniei
tante traduceri. În plan politic a la }ara Româneasc\, prin Pacea de la Belgrad (1739).
sus]inut egalitatea la numirea în Afla]i într-un con de umbr\, boierii români sunt în egal\ m\sur\
func]ii, libertatea tiparului [i im-
preocupa]i de necesitatea moderniz\rii societ\]ii române[ti, atitudine
pozitul propor]ional cu averea.
manifestat\ prin elaborarea unor proiecte de reform\ (209 ela-
borate în perioada 1769-1830), adresate Rusiei, Parisului, Vienei,
dar [i puterii suzerane. Aceste proiecte vizau constituirea unui stat
boieresc autonom, sau chiar independent. Sunt cunoscute în acest
Dinicu Golescu sens proiectul „republicii aristo-democratice[ti” alc\tuit de Dimitrie
(1777-1830) Sturdza, ideile de factur\ burghez\ ale lui Eufrosin Poteca sau
Cunoscut mai proiectul de „constitu]ie a c\rvunarilor”. În acest context, începutul
cu seam\ în cali- secolului al XIX-lea marcheaz\ formarea „partidei na]ionale”, care
tate de autor al lu- va deveni din ce în ce mai vizibil\ cu cât ne apropiem de mijlocul
cr\rii Însemnare a c\l\- secolului.
toriei mele…, D. Golescu a fost
Revenirea domnilor p\mânteni a fost posibil\ ca urmare a
un important c\rturar iluminist, a
fondat la Gole[ti o [coal\ deschi-
mi[c\rii revolu]ionare de la 1821. Vorbind [i ac]ionând în numele
s\ tuturor categoriilor sociale. „norodului” suveran, Tudor Vladimirescu propune un amplu pro-
Al\turi de al]i boieri reformi[ti, gram politic care reflect\ aspira]iile politice ale micii boierimi
D. Golescu a sus]inut forma de reformiste [i ale burgheziei române în formare: desfiin]area privi-
guvern\mânt republican\, c\utând legiilor, instituirea libert\]ii [i a egalit\]ii. De[i înfrânt\, mi[carea
sprijin politic în Fran]a. S-a al\turat condus\ de T. Vladimirescu a lansat idei politice ce au continuat s\
mi[c\rii revolu]ionare de la 1821. fie dezvoltate în deceniile urm\toare.
Pa[i importan]i spre societatea româneasc\ modern\ au fost

f\cu]i [i prin Regulamentele Organice. Elaborate în perioada
ocupa]iei militare ruse, regulamentele au fost primele documente
cu caracter constitu]ional din istoria }\rilor Române. Acestea au
statuat principii politice moderne, precum separarea puterilor în
stat, [i au introdus elemente ale economiei liberale: libertatea
comer]ului, bugetul, impozitul unic.
Proiectul politic care a dus la realizarea României Mari a cuprins
[i revolu]ia român\ de la 1848. Îndelung preg\tit prin efortul par-
tidei na]ionale, anul 1848 s-a centrat pe ideile de libertate, na]iune
[i modernizare a structurilor statale. Practic, nu exist\ program
politic elaborat în cele trei ]\ri române sau ac]iune revolu]ionar\
care s\ nu urm\reasc\ emanciparea na]ional\ [i social\ ori s\ nu Th. Aman, Tudor Vladimirescu
tind\ spre un tip de guvernare fundamentat\ pe principiile suve-
ranit\]ii poporului, separ\rii puterilor statului, responsabilit\]ii fac- 4
torului administrativ sau ale dreptului de autodeterminare a „Actuala Constitu]ie a }\rii Ro-
românilor, indiferent de puterea c\reia temporar i se supuneau. mâne[ti const\ în Regulamentul
Organic impus de Rusia [i care-i
1 rezerv\ acestei puteri dreptul de a
„Toate dreg\toriile ]\rii, atât cele politice[ti, cât [i cele biserice[ti, de la se amesteca în actele cele mai
cea mai mare pân\ la cea mai mic\, s\ nu s\ mai orânduiasc\ prin dare de esen]iale ale Guvernului român [i
bani, pentru ca s\ poat\ lipsi jafurile din ]ar\. (…) ale Adun\rii Na]ionale.”
Zapcii prin pl\[i s\ nu fie slobod a se orândui câte doi, ci numai câte (Talaat Efendi, comisar
unul, [i acela s\ fie p\mântean, [i prin chez\[ie c\ nu va face jaf. Caftane al Sublimei Por]i, 5 iunie 1848)
cu bani s\ înceteze cu totul de a se mai face, ci numai dup\ slujb\. (…)
}ara s\ fie volnic\ a-[ face [i a ]inea patru mii de osta[i panduri cu ACTIVITATE INDEPENDENT|
c\peteniile lor [i dou\ sute de arn\u]i, scuti]i de toate d\rile, [i cu leaf\
u[oar\, a c\ror leaf\ s\ economiseasc\ din veniturile m\n\stirilor.” Studia]i cu aten]ie documentele
(Cererile norodului românesc, 1821) [i rezolva]i sarcinile de lucru.
1. Selecta]i marile probleme cu care
2 se confrunta societatea româ-
neasc\ în secolul al XVIII-lea [i în-
„Art. 371. Începutul, religia, obiceiurile [i cea de un fel limb\ a s\l\[luito-
ceputul secolului al XIX-lea. Cla-
rilor într-aceste dou\ prin]ipaturi, precum [i cele deopotriv\ trebuin]e sunt
sifica]i aceste probleme pe criterii
îndestule elementuri de o mai deaproape a lor unire. (…) Începuturile, dar,
politice, economice [i sociale.
s-au a[ezat într-acest regulament prin cea de un fel de cl\dire a temeiurilor
administrative în amândou\ ]\rile.
2. Men]iona]i solu]iile prefigurate
Art. 372. L\cuitorii din amândou\ prin]ipaturile s\ vor împ\rt\[i de toate de mi[carea de emancipare în
folosin]ile negu]\tore[ti (…) [i vor dobândi deopotriv\ (…) acelea[i drepturi acea perioad\.
civile ce vor avea [i p\mântenii. C\derea de a dobândi într-o ]ar\ sau în alta 3. Evalua]i con]inutul Regulamen-
propriet\]i mi[c\toare sau nemi[c\toare este asemenea dat\ l\cuitorilor din telor Organice din perspectiva
amândou\ prin]ipaturile.” (Regulamentele Organice, 1831) moderniz\rii }\rilor Române.
4. Organiza]i o dezbatere prin care
3 s\ explica]i de ce Regulamen-
tele Organice aveau s\ fie sus-
„1. Na]iunea român\, r\zimat\ pe principiul libert\]ii, egalit\]ii [i frater-
pendate [i chiar arse în timpul
nit\]ii, pretinde independen]a sa na]ional\, (…) s\-[i aib\ reprezentan]ii s\i
revolu]iei de la 1848.
la dieta ]\rii în propor]iune cu num\rul s\u, s\-[i aib\ dreg\torii s\i în toate
5. Scrie]i un eseu de maximum o
ramurile administrative, judec\tore[ti [i militare în aceea[i propor]iune, s\
se serveasc\ cu limba sa în toate trebile ce se ating de dânsa. (…) Ea pagin\ prin care s\ demonstra]i
pretinde pe tot anul o adunare general\. caracterul burghez liberal al pro-
2. (…) pretinde ca biserica român\ (…) s\ fie [i s\ r\mân\ liber\, inde- gramelor de reform\ elaborate
pendint\ de orice alt\ biseric\, egal\ în drepturi [i foloase cu celelalte bise- în secolul al XVIII-lea [i în prima
rici ale Transilvaniei. (…)” („Poporul suveran”, 28 iunie 1848) parte a secolului al XIX-lea.
Modulul III
MOMENTUL 1859
La numai zece ani de la înfrângerea revolu]iei de la 1848, dou\
dintre ]\rile române, Moldova [i Valahia, reu[eau s\ fac\ pasul
decisiv spre realizarea statului român modern. Cum a fost posibil
acest lucru? Condi]iile interne erau defavorabile: ocupa]ia militar\
rus\ [i turc\, precum [i în]elegerea survenit\ între cele dou\ puteri
la Balta Liman au însemnat restrângerea autonomiei interne prin
pierderea dreptului de numire a domnilor. Revigorat\ în timpul
revolu]iei pa[optiste, ideea na]ional\ a început s\ produc\ rezul-
tate în anii imediat urm\tori, în pofida represiunii. {i românii nu au
fost singuri în acest demers, procese asem\n\toare derulându-se
Alexandru Ioan Cuza [i în cazul germanilor ori al italienilor.
(1820-1873) Într-un context ce nu p\rea d\t\tor de speran]e, ajutorul a venit
Militar de carier\, participant chiar de la marile puteri. R\zboiul Crimeii a pus fa]\ în fa]\ Rusia pe
activ la revolu]ia român\ din de o parte, Fran]a, Anglia, Turcia [i Sardinia de cealalt\ parte. Înfrân-
1848, a devenit primul domnitor gerea Rusiei a creat un context interna]ional favorabil schimb\rilor
al României. Dubla alegere din politice: Sardinia men]inea problema na]ional\ pe agenda interna-
1859 a fost urmat\ de aplicarea ]ional\, iar la Congresul de pace de la Paris, }\rile Române ob]in ga-
unui vast program de reforme po- ran]ia colectiv\ a marilor puteri pentru statutul lor de autonomie. Su-
litice, economice [i sociale, care zeranitatea otoman\ era men]inut\, dar din ce în ce mai mult pus\
ne îndrept\]esc s\-l consider\m
sub semnul întreb\rii. Lucru evident chiar la congresul de pace care
fondatorul României moderne.
ia în discu]ie [i unirea românilor din cele dou\ Principate, idee sus-
]inut\ deschis de reprezentantul Fran]ei, contele Walewski. Pozi]iile
adverse ale turcilor [i habsburgilor, rezervele exprimate de Anglia au
f\cut s\ se ajung\ la solu]ia consult\rii poporului în privin]a unirii.
Din acest moment, centrul de greutate se mut\ în interiorul celor
dou\ ]\ri române, iar responsabilitatea pe umerii unioni[tilor reuni]i
în „partida na]ional\”. {i, în pofida unor episoade trec\toare (ten-
tativa caimacanului N. Vogoride de a falsifica alegerile în Moldova),
unioni[tii reu[esc s\ demonstreze lumii întregi dorin]a ferm\ de
unire a majorit\]ii românilor din cele dou\ principate. Rezolu]iile
adun\rilor ad-hoc stau m\rturie în acest sens.
Alegerile ce au urmat s-au încheiat, de asemenea, cu victoria
partidei na]ionale, care a determinat dubla alegere a lui Alexandru
Mihail Kog\lniceanu Ioan Cuza, la Ia[i [i la Bucure[ti, la 5, respectiv 24 ianuarie 1859.
(1817-1890) Procesul de constituire a statului român avea s\ fie cu mult mai în-
Personalitate fascinant\, delungat. Dubla alegere a fost urmat\ de realizarea unific\rii insti-
complex\, implicat\ în marile tu]ionale, a mecanismelor administrative [i economice propriu-zi-
momente ale epocii sale (re- se, precum [i de recunoa[terea noii realit\]i politice pe plan inter-
volu]ia de la 1848, unirea de la na]ional. Aceast\ etap\ a fost parcurs\ pân\ la 24 ianuarie 1862,
1859, marile reforme ale domniei când Principatele Unite au adoptat numele oficial de România, iar
lui Cuza, proclamarea indepen- marile puteri au recunoscut noua entitate politic\, de[i numai pe
den]ei de stat a României), timpul vie]ii domnitorului Cuza.
Mihail Kog\lniceanu poate s\ fie Înc\ [i mai importante au fost îns\ eforturile lui Cuza de mo-
considerat una dintre cele mai
dernizare a ]\rii. Secularizarea averilor m\n\stire[ti [i reforma
reprezentative figuri ale secolului
al XIX-lea românesc.
agrar\ – prima din istoria României – sunt cele mai cunoscute ini]iative
din impresionantul efort legislativ care a pus bazele statului modern.
Acestor m\suri li se al\tur\ Codul Civil, Codul Penal, Legea

instruc]iunii publice, organizarea armatei na]ionale etc. Al. I. Cuza a
fost secondat de remarcabili oameni politici, între care se deta[eaz\
figura primului ministru Mihail Kog\lniceanu. Demersul s\u reformist a
deranjat for]ele politice conservatoare, în vreme ce modera]ia care a
caracterizat programul s\u politic le-a deranjat pe cele radicale. Astfel
a luat na[tere ceea ce contemporanii au numit „monstruoasa coali]ie”,
care, acuzând autoritarismul ultimilor s\i ani de domnie [i profitând
de contextul economic nefavorabil, a pus cap\t domniei lui Cuza la Deschiderea Divanului ad-hoc
11/23 februarie 1866. Nu îns\ [i marilor sale realiz\ri. din }ara Româneasc\ (1857)
[i votul de la 24 ianuarie 1859,
1 dou\ momente semnificative
care au asigurat unirea
„Adunarea ad-hoc a Moldovei, p\[ind pe calea ce i s-a deschis de c\tre
Tratatul de la Paris, adec\ începând a rosti dorin]ele ]\rii (…) declar\ c\
cele întâi, cele mai mari, mai generale [i mai na]ionale dorin]e ale ]\rii sunt:
1. Respectarea drepturilor principatelor [i îndeosebi a autonomiei lor, în
cuprinderea vechilor Capitula]ii încheiate cu Înalta Poart\. (…)
2. Unirea principatelor într-un singur stat sub numele de România.
3. Prin] str\in cu mo[tenirea tronului, ales dintr-o dinastie domnitoare a
Europei [i ai c\rui mo[tenitori s\ fie crescu]i în religia ]\rii.
4. Neutralitatea p\mântului principatelor.
5. Puterea legiuitoare încredin]at\ unei ob[te[ti Adun\ri, în care s\ fie
reprezentate toate puterile na]iunii.”
(Proiect de rezolu]ie al Adun\rilor ad-hoc din Moldova – 7/19 oct. 1857)
2
„Conven]ia încheiat\ la Paris în 7/19 august 1858 (…) este [i r\mâne
legea fundamental\ a României.
Îns\, îndoita alegere din 5 [i 24 ianuarie 1859, s\vâr[irea Unirii (…) cât ACTIVITATE INDEPENDENT|
[i pentru rea[ezarea echilibrului între puterile statului (…) intr\ de ast\zi în
putere urm\torul Statut: 1. Discutând în grupuri de lucru,
Art. 1 Puterile publice sunt încredin]ate Domnului, Adun\rii ponderatice identifica]i cel pu]in trei motive
[i Adun\rii elective. pentru care moldovenii solicit\
Art. 2 Puterea legiuitoare se exercit\ colectiv de Domn, de Adunarea prezen]a unui domn str\in pe
ponderatic\ [i de Adunarea electiv\. tronul viitorului stat român.
Art. 3 Domnul are singur ini]iativa legilor; el (…) le supune Adun\rii elec- 2. Identifica]i atribu]iile specifice
tive [i Corpului ponderatoriu spre aprobare. Domnului, respectiv Adun\rii [i
Art. 4 Deputa]ii Adun\rii elective se aleg conform a[ez\mântului elec- evalua]i raporturile de putere
toral aci anexat. Pre[edintele Adun\rii se nume[te în fiecare an de Domn din dintre cele dou\ institu]ii. Dis-
sânul ei (…). cuta]i rezultatele ob]inute cu
Art. 5 Adunarea electiv\ discut\ [i voteaz\ proiectele de legi ce-i vor fi ceilal]i colegi din clas\.
prezentate de Domn. Aceste proiecte se vor sus]ine în Adunare de mini[tri
3. Compara]i raporturile de putere
sau de membrii Consiliului de Stat, ce se vor delega de Domn spre acest
dintre institu]iile statului, a[a
sfâr[it; ei vor fi asculta]i oricând vor cere cuvântul.”
cum au fost acestea stabilite
(Statutul dezvolt\tor al Conven]iei de la Paris, 2/14 mai 1864)
prin Statutul Dezvolt\tor al
Conven]iei de la Paris, cu cele
3 existente ast\zi.
„Mai presus de toate (…) fi]i b\rba]i de pace [i de bun\ rânduial\, ave]i 4. Lucrând în grupuri, formula]i
încredere în Domnul vostru, care v\ dore[te tot binele; da]i, ca [i pân\ trei consecin]e ale reformei
acum, pilda supunerii c\tre legile ]\rii voastre (…); iubi]i România care de agrare din 1864. Evalua]i im-
ast\zi este dreapt\ pentru to]i fiii s\i.” portan]a lor pentru dezvoltarea
(Proclama]ia domnitorului Al.I. Cuza cu prilejul reformei agrare, 1864) ulterioar\ a României.
Modulul III
CONSOLIDAREA STATAL|.
MAREA UNIRE DE LA 1918
Procesul de construire a României moderne a continuat pe
dou\ planuri. Primul a cuprins procesul de consolidare a statalit\]ii
[i a institu]iilor democratice, dezvoltarea intern\, economic\, poli-
tic\ [i cultural\. Cel de-al doilea plan a însemnat efortul constant
depus în plan interna]ional pentru des\vâr[irea unit\]ii statale a
României. Ambele planuri au importan]a lor [i unul nu ar fi fost
posibil f\r\ cel\lalt.
Anii ce au urmat detron\rii lui Al. I. Cuza au cunoscut o remar-
cabil\ succesiune de evenimente politice decisive pentru ceea ce
avea s\ devin\ România secolului XX. Anul 1866 a însemnat
însc\unarea unui principe german, Carol de Hohenzollern
Sigmaringen, cel ce avea s\ devin\ cel mai mare rege al românilor.
C\ci la scurt timp dup\ sosirea sa a fost adoptat\ prima Constiti]ie
1 a României (1866), sub conducerea sa au luptat armatele române
„În numele poporului Basarabiei, la Plevna [i Smârdan, sub sceptrul s\u România s-a proclamat
Sfatul }\rii declar\: Republica De- regat (1881) [i tot el este cel care a ales s\ respecte dorin]a româ-
mocratic\ Moldoveneasc\ (Basara- nilor [i s\ mearg\ în Primul R\zboi Mondial împotriva Germaniei
bia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, natale. Dar evenimentul politic cel mai important al sfâr[itului de
Dun\re, Marea Neagr\ [i vechile secol XIX îl reprezint\ ob]inerea independen]ei de stat. Implicarea
grani]e cu Austria, rupt\ de Rusia, tân\rului stat român în r\zboiul ruso-turc din 1877–1878 nu trebuie
acum o sut\ [i mai bine de ani, din
privit\ ca un simplu act de r\zboi, ci ca parte a unui plan politic
trupul vechii Moldove (…) în puterea
dreptului istoric [i dreptului de neam, amplu care viza ob]inerea independen]ei na]ionale. Pacea de la
pe baza principiului ca noroadele Berlin (1878), de[i a condi]ionat recunoa[terea acesteia de c\tre
singure s\-[i hot\rasc\ soarta lor de marile puteri, a marcat cuprinderea Dobrogei în grani]ele României,
azi înainte [i pentru totdeauna, se dar [i pierderea sudului Basarabiei.
une[te cu mama ei România. Recunoa[terea independen]ei de c\tre marile puteri [i procla-
Tr\iasc\ unirea Basarabiei cu marea regatului au fost urmate de importante m\suri de consolidare
România de-a pururi [i totdeauna!”
intern\. În aceast\ direc]ie se înscrie emiterea monedei na]ionale [i
(Actul Unirii Basarabiei cu România,
votat de Sfatul }\rii fondarea B\ncii Na]ionale (1880), inaugurarea Academiei [i a Atene-
la 27 martie/9 aprilie 1918) ului român (1881). Este perioada dezbaterilor politice între adep]ii
moderniz\rii rapide [i cei ce considerau toate aceste institu]ii ca pe
ni[te „forme f\r\ fond”. Purt\toare ale acestor idei sunt partidele care
vor asigura un cadru politic democratic: România secolului XX va fi
rezultatul interac]iunii ideologiei [i ac]iunii acestor partide.
Dup\ ob]inerea independen]ei de stat, nevoia de repozi]ionare în
rela]iile interna]ionale a dictat aderarea României la Tripla Alian]\.
Raporturile României cu Germania [i mai ales cu Austro-Ungaria au
variat îns\ în func]ie de interesul na]ional, mergând pân\ la
declararea neutralit\]ii în 1914. Astfel, în primii doi ani ai r\zboiului,
România a fost implicat\ într-un lung proces de negociere care avea
drept scop ob]inerea de garan]ii referitoare la recunoa[terea dreptu-
lui istoric al României asupra teritoriilor române[ti ce se aflau înc\
sub domina]ia str\in\. Întrarea în r\zboi al\turi de Antanta (1916) [i
Constituirea Societ\]ii Academice ofensiva din Transilvania nu a fost numai rezultatul negocierilor, ci [i
Române (august 1867) o expresie a voin]ei politice de des\vâr[ire a unit\]ii na]ionale.
Modulul III
{i dac\ afirm\m c\ anul 1918 este considerat momentul de vârf
al na]iunii române, acesta nu este numai meritul efortului militar, rela-
tivizat de ofensiva germano-austro-ungar\, de pr\bu[irea Austro-Un-
gariei sau a frontului estic prin ie[irea Rusiei din r\zboi, ci mai ales
rodul voin]ei populare. C\ci Marea Unire era în egal\ m\sur\ dorin]a
românilor din Basarabia, Bucovina [i Transilvania. Beneficiind de
contextul favorabil de la sfâr[itul Primului R\zboi Mondial, care a
însemnat în egal\ m\sur\ sfâr[itul imperiilor ]arist [i otoman,
adun\ri reprezentative ale românilor de la Chi[in\u, Cern\u]i [i Alba
Iulia au decis unirea cu ]ara. Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 a
reprezentat astfel, în egal\ m\sur\, o încununare a voin]ei politice, Stema României Mari, 1921
dar [i un r\spuns dat aspira]iei manifeste a poporului român.
1
1. Reconstitui]i contextul politic
„Noi, reprezentan]ii micilor na]iuni, am a[teptat cu ner\bdare atitudinea interna]ional în care s-a realizat
cercurilor conduc\toare ale monarhiei fa]\ de aceste puncte [n.a. cele „zece
Marea Unire. Evalua]i raportul
puncte ale lui Wilson] (…) c\ci astfel s-a recunoscut oficial (…) c\ noi de
dintre contextul interna]ional [i
acum nu mai suntem na]ionalit\]i, ci na]iuni. Cunoa[tem m\rimea vremilor
condi]iile interne.
prin care trecem. (…) Drept aceea, reprezentan]a organiza]iei na]ionale a
românilor a hot\rât s\-[i defineasc\ atitudinea fa]\ de aceste puncte. (…) 2. Realiza]i o list\ cuprinzând
Comitetul executiv al Partidului Na]ional Român din Ardeal [i Ungaria asem\n\ri [i deosebiri între
(…) constat\ c\ urm\rile r\zboiului îndrept\]esc preten]iile de veacuri ale documentele care exprim\ vo-
na]iunii române la deplina libertate na]ional\. Pe temeiul dreptului firesc, c\ in]a de unire a românilor.
fiecare na]iune poate dispune, hot\rî singur\ [i liber de soarta ei, (…) 3. Realiza]i o list\ cuprinzând mo-
na]iunea român\ din Ungaria [i Ardeal dore[te s\ fac\ acum uz de acest tivele invocate pentru sus]ine-
drept [i reclam\ în consecin]\ [i pentru ea dreptul ca, liber\ de orice rea Unirii. Discuta]i concluziile
înrâurire str\in\, s\ hot\rasc\ singur\ a[ezarea ei printre na]iunile libere. cu colegii de clas\ [i decide]i
(…) Organul na]ional al na]iunii române din Ungaria [i Ardeal nu recunoa[te asupra celor mai importante
îndrept\]irea acestui parlament [i acestui guvern s\ se considere ca trei motive.
reprezentante ale na]iunii române. (…) Toate deciziile [i acordurile care s-ar 4. Scrie]i un eseu de o pagin\ prin
lua [i s-ar face f\r\ aprobarea acestor organe le declar\m ca nule [i f\r\ care s\ demonstra]i faptul c\
valoare (…). Na]iunea român\ care tr\ie[te în monarhia austro-ungar\ Unirea de la 1918 a fost rezul-
a[teapt\ [i cere – dup\ multe suferin]e de veacuri – afirmarea [i valorizarea tatul voin]ei populare.
drepturilor ei nestr\mutate [i inalienabile la via]\ na]ional\.”
(Alexandru Vaida-Voevod, discurs
în parlamentul de la Budapesta, 18 octombrie 1918) PRO MEMORIA!
z Constituirea statului român
2 modern s-a întins pe o peri-
oadã de timp cuprins\ între
„(…) Bucovinenii n-au pierdut n\dejdea c\ ceasul mântuirii, a[teptat cu
1859 [i 1918. Evenimente ma-
atâta dor [i suferin]\, va sosi [i c\ mo[tenirea lor str\bun\, t\iat\ prin
jore precum dubla alegere a lui
grani]e nelegiuite, se va reîntregi prin realipirea Bucovinei la Moldova lui
{tefan [i au nutrit ve[nic credin]a c\ marele vis al neamului se va înf\ptui Al. I. Cuza, ob]inerea indepen-
când se vor uni toate ]\rile române dintre Nistru [i Tisa într-un stat na]ional den]ei [i Marea Unire de la
unitar; constat\ c\ ceasul acesta a sunat! 1918 jaloneazã acest proces.
z Na[terea statului român actual
Ast\zi, când dup\ sfor]\ri [i jertfe uria[e din partea României [i a puter-
nicilor [i nobililor ei alia]i, s-au întronat în lume principiile de drept [i umani- nu poate fi îns\ corect în]e-
tate pentru toate neamurile [i când în urma loviturilor zdrobitoare Monarhia leas\ f\r\ men]ionarea con-
austro-ungar\ s-a zguduit în temeliile ei [i s-a pr\bu[it [i toate neamurile tribu]iei boierilor reformi[ti, a
înc\tu[ate în cuprinsul ei [i-au cî[tigat dreptul de liber\ hot\râre de sine, cel revolu]ionarilor pa[opti[ti, pre-
dintâi gând al Bucovinei dezrobite se îndreapt\ c\tre regatul României, de cum [i a instal\rii principelui
care întotdeauna am legat n\dejdea dezrobirii noastre.” str\in pe tronul noului stat [i a
(Mo]iunea de unire a Bucovinei cu România, 15/28 noiembrie 1918) proclam\rii regalit\]ii.
STUDIU DE CAZ
*De la „partida na]ional\”
la sistemul politic pluripartidist
Bazat\ pe o larg\ palet\ de libert\]i individuale, democra]ia de
tip liberal, a[a cum s-a dezvoltat aceasta în ultimele trei secole,
implic\ existen]a multipartidismului. Acesta trebuie privit pe de o
parte ca o garan]ie de libert\]ii de gândire [i de exprimare a fiec\rui
Ion C. Br\tianu (1821-1891) cet\]ean, pe de alt\ parte ca modalitate de aplicare a dreptului de
Proeminent om politic de liber\ asociere. În societatea româneasc\, procesul apari]iei par-
orientare liberal\, a f\cut parte din tidelor politice nu poate fi foarte clar delimitat. Debutul s\u trebuie
genera]ia care a asigurat trecerea c\utat la sfâr[itul secolului al XVIII-lea [i începutul secolului al
de la „partida na]ional\” la siste- XIX-lea, când ia na[tere „partida na]ional\”.
mul partidelor politice. A participat
Nu era vorba despre un partid în adev\ratul în]eles al cuvântu-
activ la mi[carea revolu]ionar\ de
la 1848, a sus]inut alegerea, dar [i
lui, ci despre o grupare destul de eterogen\, reunind boieri progre-
detronarea lui Al. I. Cuza, a fost si[ti, înv\]a]i ai vremii [i mici întreprinz\tori cu viziune politic\, cu
implicat în urcarea pe tron a lui to]ii contamina]i de ideologia luminilor [i de idealurile revolu]iei
Carol I. A fost primul pre[edinte al franceze. Ceea ce-i unea nu era altceva decât idealul na]ional [i
PNL [i a de]inut importante dem- implicarea într-un program politic care s\ produc\ schimbarea ra-
nit\]i, inclusiv pe cea de prim-mi- dical\ a regimului politic din ]\rile române. Meritul începuturilor îl au
nistru în perioada marii guvern\ri boieri precum fra]ii Golescu, fra]ii Ghica, Dimitrie Sturdza, Barbu
liberale (1876-1888).
V\c\rescu, Ionic\ T\utu sau Rosetti-Roznovanu, dar [i Tudor
Vladimirescu sau Gheorghe Laz\r. Principalele lor modalit\]i de
manifestare au fost elaborarea unor proiecte de reform\ înaintate
marilor puteri ale vremii, dar [i organizarea unor societ\]i secrete,
revolu]ionare.
Perioada cuprins\ între revolu]ia pa[optist\ [i unirea princi-
patelor reprezint\, probabil, momentul de apogeu al partidei
na]ionale. Nicolae B\lcescu, Eftimie Murgu, Mihail Kog\lniceanu,
Al. I. Cuza, Dumitru [i Ion Br\tianu, C.A. Rosetti, Cristian Tell [i
mul]i al]ii au avut un rol politic determinant, de la redactarea pro-
gramelor de reform\, pân\ la prezen]a în guvernele revolu]ionare
sau pe baricadele confrunt\rilor directe. Este cunoscut rolul
Lasc\r Catargiu (1823-1899)
esen]ial pe care partida na]ional\ l-a avut în dubla alegere a lui
Membru marcant al mi[c\rii Al. I. Cuza în 1859. De[i nu au f\cut parte în mod formal din parti-
conservatoare, membru al „diva-
da na]ional\, frunta[ii transilv\neni au militat pentru acelea[i idei
nului ad-hoc” din Moldova, can-
didat la tron în 1859, a devenit politice.
principalul lider al opozi]iei în tim- Sistemul politic multipartid propriu-zis a fost fondat în cadrul
pul lui Al. I. Cuza. A de]inut func- politic oferit de constitu]ia de la 1866. Astfel, în 1875, grup\rile
]ia de prim-ministru pentru patru politice de orientare liberal\ se reunesc în Partidul Na]ional Liberal,
mandate, remarcându-se prin re- care avea s\ devin\ principalul vehicul al moderniz\rii României.
formele fiscale [i comerciale pro- Cinci ani mai târziu, se formeaz\ [i Partidul Conservator, care va
puse.
oferi o alternativ\ la programul politic liberal.
Cele dou\ partide vor conduce România pân\ la Primul R\zboi

Mondial, în conformitate cu doctrinele politice liberal\, respectiv
conservatoare. Tabloul vie]ii politice române[ti a fost completat în
1893, prin apari]ia Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din
România (PSDMR), purt\tor al intereselor p\turilor de jos, ale oa-
menilor simpli.
Perioada interbelic\ a fost marcat\ de apari]ia altor partide
reprezentând noile categorii sociale intrate în via]a politic\ dup\
r\zboi. Men]ion\m Partidul Poporului, dar mai cu seam\ Partidul
Na]ional-}\r\nesc, ce va deveni a doua for]\ politic\ a ]\rii din
Titu Maiorescu (1840-1917), critic literar,
perioada interbelic\. În deplin sincronism cu politica european\, [i estetician, profesor [i om politic, unul
în România interbelic\ [i-a f\cut sim]it\ prezen]a ideologia de dintre liderii Partidului Conservator
extrem\ dreapta, reprezentat\, în principal, de Garda de Fier.
Instaurarea regimurilor dictatoriale în România a însemnat
abandonarea pluripartidismului [i înlocuirea sa cu sistemul par-
tidului unic. Marele merit al revenirii la democra]ie [i pluripartidism Studia]i cu aten]ie documen-
a revenit revolu]iei din decembrie 1989. tele [i rezolva]i urm\toarele
sarcini de lucru:
1. Exist\ o unanimitate de p\reri
1 cu privire la soliditatea procesu-
„Cufundat\ pân\ la începutul secolului al XIX-lea în barbaria oriental\, lui de modernizare a României?
societatea român\, pe la 1820, începu a se trezi din letargia ei, apucat\ Argumenta]i-v\ r\spunsul.
poate de-abia atunci de mi[carea contagioas\ prin care ideile Revolu]iei 2. Lucra]i în grupuri de lucru [i
franceze au str\b\tut pân\ în extremit\]ile geografice ale Europei. Atras\ de identifica]i motivele care au
lumin\, junimea noastr\ întreprinse acea emigrare extraordinar\ spre fân- determinat apari]ia teoriei „for-
tânele [tiin]ei din Fran]a [i Germania, care pân\ ast\zi a mers tot mai melor f\r\ fond”. Sunt acestea
crescând [i care a dat mai ales României libere o parte din lustrul valabile [i în ceea ce prive[te
societ\]ilor str\ine. Din nenorocire, numai luciul dinafar\! C\ci nepreg\ti]i apari]ia [i dezvoltarea partidelor
precum erau [i sunt tinerii no[tri, uimi]i de fenomenele m\re]e ale culturii
politice în România modern\?
moderne, se p\trunser\ numai de efecte, dar nu p\trunser\ pân\ la cauze,
3. S-ar putea aplica aceast\ teo-
v\zur\ numai formele de deasupra ale civiliza]iei, dar nu întrev\zur\ fun-
rie [i societ\]ii române[ti actua-
damentele istorice mai adânci, care au produs cu necesitate acele forme [i
f\r\ a c\ror preexisten]\ ele nu ar fi putut exista. (…) Tinerii români se le? Oferi]i exemple pentru a v\
întorceau [i se întorc în patria lor cu hot\rârea de a imita [i de a reproduce sus]ine punctul de vedere.
aparen]ele culturii apusene, cu încrederea c\ în modul cel mai gr\bit vor [i
realiza îndat\ literatura, [tiin]a, arta frumoas\ [i, mai întâi de toate, liber- PRO MEMORIA!
tatea într-un stat modern.”
z Liberalismul [i conservatoris-
(Titu Maiorescu, În contra direc]iei de azi în cultura român\, 1866)
mul sunt marile doctrine care
au contribuit la formarea [i
2 consolidarea democra]iei ro-
„Într-un interval scurt [i cu deosebire în deceniul 1860-1870, tân\rul stat mâne[ti la sfâr[itul secolului al
român a adoptat aproape tot ce se putea prelua din sistemul institu]ional [i XIX-lea. Timid, acestora li s-a
legislativ european: constitu]ie, parlament, guvern responsabil, coduri de al\turat [i social-democra]ia.
legi, universitate, academie. (…) „Forme f\r\ fond”, avea s\ spun\ Titu Ma- z În perioada interbelic\, doctri-
iorescu, având dreptate în sensul c\ transformarea în profunzime a socie-
t\]ii române[ti [i a mentalit\]ilor reprezint\ o întreprindere de mult mai mare na na]ional\ [i cea ]\r\nist\
anvergur\ decât simpla încet\]enire, prin entuziasmul unei elite, a institu- vor umple golul l\sat prin dis-
]iilor occidentale. Marea problem\ a societ\]ii române[ti a devenit pentru pari]ia conservatorilor.
aproape un secol, pân\ la dereglarea pricinuit\ de deriva comunist\, z Abolit de succesivele regimuri
punerea de acord a fondului cu forma. Pariu pe jum\tate câ[tigat, pe jum\- autoritare [i totalitare, multi-
tate pierdut.” partidismul va fi recunoscut în
(Lucian Boia, Istorie [i mit în con[tiin]a româneasc\) România dup\ 1989.
R edefinirea rolurilor statului

dup\ Primul R\zboi Mondial
[i pân\ la Planul Schuman
O alegorie a na]iunii germane
STATUL MODERN PÂN| LA R|ZBOIUL MONDIAL
de Max Herzog (Leipzig, 1910)
Secolul al XIX-lea a fost secolul na]ionalit\]ilor [i al statelor
1 na]ionale. Ideologia na]ional\ a revendicat libertate, unitate [i
„Conceptele culturale specifice suveranitate pentru na]iuni care tr\iser\ de veacuri fie împ\r]ite în
con[tiin]ei europene, cum ar fi numeroase entit\]i teritoriale, fie încorporate în marile imperii multi-
«statul» [i «na]iunea», sunt redefi- na]ionale. Fie [i una [i cealalt\.
nite [i clarificate genera]ie de gene- Odat\ acest deziderat realizat, statul na]ional a intrat foarte
ra]ie. Cum s-au format ele? De ce repede într-o nou\ etap\ a existen]ei sale, în care s-a trecut la afir-
se bucur\ de acest succes? (…) marea superiorit\]ii unor na]iuni în raport cu altele. Aceast\ nou\
Europa se construie[te. Iat\ o
etap\ s-a exprimat atât în plan ideologic (pangermanismul), cât [i
mare speran]\, care se va înf\ptui
numai dac\ se va ]ine seama de
în plan politic [i militar – constituirea imperiilor coloniale britanic [i
istorie: o Europ\ f\r\ istorie ar fi francez, tendin]ele colonialiste ale italienilor, pentru a ne referi doar
orfan\ [i nenorocit\. Pentru c\ ziua la spa]iul european.
de ast\zi se trage din cea de ieri, Grani]a dintre cele dou\ momente în evolu]ia na]iunilor [i a
iar ziua de mâine este rodul trecu- statelor-na]iuni este greu de demarcat. Astfel, dac\ pentru statele
tului. Un trecut ce nu trebuie s\ pa- Europei Centrale procesul se încheiase în jurul anului 1871,
ralizeze prezentul, ci s\-l ajute s\ fie na]iunile aflate sub domina]ia marilor imperii au trebuit s\ a[tepte
diferit în fidelitate [i nou în progres.
Construc]ia Europei urm\re[te
pân\ la sfâr[itul Primului R\zboi Mondial, când, pe fondul
s\ arunce lumina asupra istoriei destr\m\rii imperiilor rus, austro-ungar [i otoman, apar noi state
Europei, f\r\ a disimula dificult\]ile na]ionale (Polonia, Cehoslovacia, Ungaria), iar altele î[i des\vâr-
mo[tenite din trecut. În tendin]a lui [esc unitatea na]ional\ (România).
c\tre unitate, continentul a tr\it dis- Expansionismul teritorial practicat la sfâr[itul secolului al XIX-lea
cordii, conflicte, diviz\ri [i contra- în numele afirm\rii na]ionale a fost cauza a numeroase conflicte
dic]ii interne.” politice [i militare care au culminat cu cele dou\ mari r\zboaiele
(Jacques Le Goff,
mondiale. Revan[a reclamat\ de na]ionali[tii francezi în raport cu
Construc]ia Europei, 1994)
Germania, competi]ia colonial\, expansionismul german au f\cut
2 ca marile puteri europene s\ se grupeze în blocuri politico-militare
(Tripla Alian]\ [i Tripla În]elegere). Unii reclamau nevoia de expan-
„Istoria german\ a secolului al
XIX-lea [i a primei jum\t\]i a secolu-
siune, ceilal]i erau anima]i de dorin]a de a p\stra pozi]iile avanta-
lui XX, dominat\ de ideea unit\]ii joase pe care le de]ineau. Nimic nu a mai putut evita marea con-
mistice de sânge a poporului, care fruntare care a purtat numele de Primul R\zboi Mondial.
implica unitatea tuturor germanilor Consecin]ele acestuia în plan social, economic sau politic sunt
într-un stat, a sfâr[it tocmai de aceea cunoscute. Mai pu]in discutate sunt implica]iile r\zboiului asupra
în 1945 prin pr\bu[irea cumplit\ a func]ion\rii statelor lumii. C\ci, sub motivul ap\r\rii intereselor
primului stat na]ional german.” na]ionale, în majoritatea statelor implicate în conflict institu]iile
(Hagen Schulze, Stat [i na]iune
democratice au fost abandonate în favoarea eficien]ei reclamate
în istoria european\, 1996)
de r\zboi.
Modulul III
În Marea Britanie, Germania [i în Italia se voteaz\ legi speciale
care suspend\ regimul parlamentar [i transfer\ guvernelor puteri
discre]ionare. În Fran]a, de[i rolul parlamentului se p\streaz\,
nimic nu opre[te parlamentul însu[i s\ voteze legi în spiritul
tradi]iei iacobine. În toate ]\rile beligerante, dar chiar [i în cele neu-
tre, întreaga îndustrie de r\zboi, activitatea de extrac]ie [i furnizare
de materii prime sau aprovizionarea cu alimente sunt trecute sub
controlul statului. În plus, orice dezbatere public\ este abandonat\.
P\n\ [i puternica mi[care feminist\ din Marea Britanie se tope[te
în febra preg\tirilor de r\zboi.
Iar abandonul institu]iilor democratice nu se face prin for]\ sau Dou\ ipostaze ale na]ionalismului
agresiv: o caricatur\ francez\
abuz, ci cu un larg consens popular. „Spiritul 1914", atât de invocat antipangermanist\ [i o caricatur\
în Germania, cuprinsese de fapt întreaga Europ\. german\, Zborul imperialismul
Rigorile r\zboiului total f\cuser\ ca valorile [i principiile pe care german („Der Wahre Jacob”, 1902)
fusese construit statul liberal constitu]ional antebelic s\ fie abando-
nate. De la „r\zboiul total” la „statul totalitar” nu a fost decât un pas.
Individul [i valorile sale sunt abandonate în favoarea „poporului”,
pentru prop\[irea c\ruia putea s\ fie utilizat\ orice cale, inclusiv
r\zboiul. „Ideologii” vremii, care includ figuri ce vor face istorie în
perioada interbelic\, precum Benito Mussolini, sus]in cu t\rie c\
democra]ia înseamn\ dec\dere, singura cale de afirmare a valorilor
na]ionale fiind r\zboiul [i expansiunea. Dup\ Primul R\zboi Mondial,
statul intra într-o a treia etap\ a existen]ei sale, cea totalitar\.
3
„Sunt doi factori de care trebuie s\ se ]in\ seama în Imperiul German:
împ\ratul [i Parlamentul. (…). Dac\ am fi avut un sistem cu dou\ partide, ACTIVITATE INDEPENDENT|
Parlamentul ar fi putut s\ echilibreze politic puterea înp\ratului, s-ar fi rapor-
tat oficial la legi [i ar fi avut ini]iativa. (…) Parlamentarismul nostru este Studia]i cu aten]ie documentele
tân\r, î[i împr\[tie for]ele [i se fragmenteaz\ prea des ca s\ fac\ sistemul al\turate [i solu]iona]i urm\toa-
parlamentar s\ devin\ viabil; inevitabil, nu contrabalanseaz\ for]a imperial\. rele cerin]e:
Compar\m des imperiul cu parlamentul. Acestuia din urm\ Constitu]ia îi d\ 1. Identifica]i principalele tr\s\turi
drepturi care îi confer\ o parte a puterii centrale. Imperiul a devenit atât de ale „spiritului 1914”. Redacta]i
puternic cum nu ar fi putut b\nui nimeni în 1871. Conjunctura istoric\, via]a un eseu de cel mult o pagin\ în
modern\, spiritul public [i îns\[i personalitatea împ\ratului contribuie la con- care s\ descrie]i motivele in-
solidarea excesiv\ a ac]iunii imperiale. Este un factor printre altele, dar, f\r\ stal\rii acestuia.
nicio îndoial\, cel mai important dintre toate.”
2. Compara]i starea de spirit a
(Friedrich Naumann, Democratie et Empire, 1904)
popula]iei din 1914 cu realit\-
]ile r\zboiului. Cum explica]i
4
diferen]ele constatate?
„Altminteri, în Europa (…) declan[area conflictului a suscitat entuziasm 3. Explica]i cum se pot explica
(reticen]ele fiind cenzurate). (…) ororile Primului R\zboi Mon-
Un student americam aflat în vacan]\ descrie frenezia ce domnea la dial? De ce crede]i c\ urm\rile
Dresda în noaptea din 28 spre 29 iulie 1914. Exuberan]a r\zboinic\ p\rea acestui r\zboi au fost diferite,
s\-i fi cuprins mai pu]in pe francezi, dar jurnali[tilor le pl\cea s\ insite asupra prin propor]ii, de cele din trecut.
sobrei hot\râri a b\rba]ilor chema]i sub drapel. (…) La rândul lor, britanicii
4. Preciza]i motivele care crede]i
care se angajaser\ în ultimile cinci luni ale anului 1914, pur [i simplu din
c\ au determinat statele euro-
patriotism, fiindc\ regretau recrutarea obligatorie, erau aproape de un milion.
(…) Cât despre supu[ii ]arului convoca]i pentru «r\zboiul sfânt» cu mari chel-
pene s\ se angajeze într-un
tuieli de popi [i de icoane, ace[tia nu p\reau dornici s\ moar\ pentru conflict de asemenea propor]ii.
«m\icu]a Rusie».” 5. Comenta]i cele dou\ caricaturi de
(Guy Hermet, Istoria na]iunilor [i a na]ionalismului în Europa, 1996) epoc\, eviden]iindu-le sensurile.
Modulul III
1 ÎNCEPUTURILE EUROPEI UNITE –

„În locul m\surii politicii liberale PLANUL SCHUMAN
a]i adus în lume o astfel de politic\
etnografic\ [i arheologic\. Aceasta R\mas în spa]iul democra]iei sau convertit la totalitarism, statul
v\ va deveni fatal\ (…). Ce ve]i
spune când într-o zi vor veni slavii
perioadei înterbelice a avut un rol mai pronun]at. Laissez-faire-ul
[i vor reclama Prusia, Pomerania, specific secolului al XIX-lea era puternic amendat, statul c\p\tând,
Silezia, Berlinul, c\ci numele lor treptat, tot mai puternice func]ii de administrare [i de coordonare.
sunt slave, când ei vor s\vâr[i pe „R\zboiul total” a fost elementul care a dat un ultim [i decisiv impuls
malul Oderului ce s\vâr[i]i voi acestui proces, dar începuturile trebuie c\utate chiar mai devreme,
acum pe malul Moselei, când cu la sfâr[itul secolului al XIX-lea, atunci când Germania ia primele
ajutorul h\r]ii vor indica sate lo- m\suri de interven]ie a statului în domeniul protec]iei sociale sau al
cuite odat\ de triburi slave?”
(Scrisoare trimis\ în 1870
stimul\rii economiei locale. Etalon al liberalismului, Anglia îns\[i
de Ernest Renan unui prieten, introdusese m\suri de control a economiei. Iar nevoia de recupe-
dup\ anexarea Alsaciei rare cât mai rapid\ a distrugerilor provocate de r\zboi, men]inerea
[i a Lorenei la Imperiul German) p\cii în coordonatele fragile stabilite la Versailles sau devastatoarea
criz\ economic\ a anilor 1929-1933 nu au f\cut decât s\ amplifice
2 rolul statului de actor major în sfera economic\, politic\ [i social\.
„Pentru a salva Europa din Lumea anilor ’30 a consacrat statul totalitar spre care s-au în-
crunta mizerie [i de la dezastrul dreptat nu numai statele învinse în Primul R\zboi Mondial, dar [i o
final, ne trebuie un gest de încre- parte dintre înving\tori. C\ci partidele de tip fascist promiteau sigu-
dere în familia european\. (…) ran]\, locuri de munc\ [i protec]ie împotriva comunismului, totul
Care este remediul absolut? Aces- privit din perspectiva miturilor na]iunii [i al rasei pure. În fapt, nu era
ta const\ în recreerea familiei altceva decât preg\tirea maselor pentru o nou\ confruntare mili-
europene sau a cât se poate de
tar\: al Doilea R\zboi Mondial.
mult din aceasta [i în dezvoltarea
unei structuri care s\-i permit\ s\ Ce avea s\ mai r\mân\ din toate aceste promisiuni la sfâr[itul
tr\iasc\ în pace, siguran]\ [i liber- conflictului? Ruine, zeci de milioane de victime umane, disperare,
tate. Trebuie s\ creem un fel de guverne vremelnice, un continent îngenunchiat, lipsit de orice posi-
State Unite ale Europei.” bilitate de reac]ie în fa]a marilor înving\tori (SUA [i URSS), a mo-
(Winston Churchill, Zürich, 1946) delelor [i a practicilor politice ale acestora. Politicienii europeni au
în]eles atunci c\ singura [ans\ de salvare era unitatea.
Imensele dificult\]i economice ap\rute dup\ al Doilea R\zboi
Mondial, precum [i tot mai acerba concuren]\ determinat\ de feno-
menul globaliz\rii au stimulat ini]iativele celor care priveau dincolo de
grani]ele statului na]ional, spre Europa unit\. Vizionari precum Jean
Monnet [i Robert Schuman (Fran]a), Konrad Adenauer (Germania),
Paul-Henri Spaak (Belgia) [i Alcide de Gasperi (Italia) au militat pen-
tru reg\sirea valorilor pierdute într-un nou cadru, european.
Ap\rarea democra]iei, a statului de drept [i a drepturilor omului
urma s\ se realizeze într-un cadrul politic nou, suprastatal.
Robert Schuman (1886-1963) Construc]ia teoretic\ a fost urmat\ de pa[i concre]i care au însem-
Originar din provincia Lorena, de na- nat punerea bazelor Consiliului Europei (1949), a Comunit\]ii
]ionalitate german\ pân\ în 1918, a Europene a C\rbunelui [i O]elului (1951) sau adoptarea Tratatului
devenit ministrul de externe al Fran]ei de la Roma, prin care se decidea constituirea Comunit\]ii Econo-
într-o perioad\ vital\ pentru viitorul mice Europene. S-a creat astfel cadrul legal care a f\cut ca pro-
Fran]ei [i al Europei (1948-1952). Prin blematica economic\ sau cea a drepturilor omului s\ ias\ de sub
proiectele sale politice, a devenit atât un autoritatea na]iunilor [i s\ intre sub aceea a unor înalte autorit\]i
simbol al reconcilierii franco-germane, suprana]ionale. Practic, ne aflam în fa]a unei noi etape în evolu]ia
cât [i unul dintre p\rin]ii Europei unite. statului.
3
„Va veni o zi în care armele v\ vor c\dea din mâini [i vou\! Va veni o zi
în care r\zboiul între Paris [i Londra, între Petersburg [i Berlin, între Viena
[i Torino v\ va p\rea tot atât de absurd [i de imposibil pe cât v\ pare ast\zi
r\zboiul dintre Rouen [i Amiens, între Boston [i Philadelphia. Va veni o zi în
care voi, Fran]a, Rusia, Anglia, Germania, voi toate na]iunile continentului,
f\r\ a v\ pierde calit\]ile distincte [i glorioasa voastr\ individualitate, v\ ve]i
topi într-o entitate superioar\ [i ve]i fonda fraternitatea european\.”
(Victor Hugo, Discurs inaugural la Congresul de pace, august 1849)
Parlamentul European
de la Strasbourg
4 6
„Ast\zi a[ dori s\ m\ refer la tragedia Europei. Acest nobil continent, „Dezmembrarea Europei este o
cuprinzând cele mai frumoase [i mai cultivate regiuni ale lumii, bucurându-se cauz\ permanent\ [i tot mai impor-
de un climat temperat [i echilibrat (…), este fântâna credin]ei cre[tine [i a tant\ a sl\biciunii în toate domeni-
eticii cre[tine. Este la originea celor mai multe culturi, a artei [i a filosofiei, ile: politic, economic, militar. Pune-
atât în antichitate, cât [i în timpurile moderne. Dac\ Europa ar fi fost unit\ rea în comun a resurselor va fi,
în împ\rt\[irea mo[tenirii sale comune, fericirea, prosperitatea [i gloria sa dimpotriv\, o garan]ie a prospe-
ar fi fost f\r\ limite (…). rit\]ii, a puterii [i a p\cii. (…) Acum,
Totu[i, Europa a fost locul care a r\spândit acea serie de înfrico[\toare nu ne revine alt\ sarcin\ decât
dispute na]ionaliste, ini]iate de na]iunile teutonice în cre[tere de putere, pe aceea de a cerceta [i de a g\si, în
care le-am v\zut în acest secol XX [i chiar pe timpul vie]ii noastre, dis- acord cu celelalte ]\ri europene,
trugând pacea [i tulburând viitorul întregii umanit\]i. solu]ii la problemele concrete, de
{i care este starea la care a fost redus\ Europa? Unele dintre statele actualitate. Noi le vom c\uta, nu
mai mici au recuperat, într-adev\r, teritoriile, dar peste întinse p\r]i ale sale numai ghidându-ne dup\ doctrine,
o mare mas\ de oameni chinui]i, fl\mânzi, epuiza]i [i dezorienta]i se uit\ cu ci [i dup\ nevoile practice.”
gura c\scat\ la ruinele ora[elor [i locuin]elor lor [i scruteaz\ orizonturile în (Robert Schuman,
a[teptarea unor noi pericole, a unor noi tiranii sau momente de teroare. Strasbourg, 1950)
Printre înving\tori este zarva mai multor voci; printre învin[i, o trist\ t\cere
a disper\rii. Asta este tot ceea ce europenii, grupa]i în atât de multe ACTIVITATE INDEPENDENT|
str\vechi state [i na]iuni, asta este tot ceea ce rasa germanic\ a ob]inut
sfâ[iindu-se unii pe al]ii în buc\]i [i r\spândind pr\p\dul în lung [i în lat. (…) 1. Stabili]i raportul dintre evolu]ia
Domnilor, ei pot s\ se întoarc\.” statelor na]ionale la începutul
(Winston Churchill, Zürich, 1946) secolului al XX-lea [i respon-
sabilitatea pentru declan[area
celor dou\ r\zboaie mondiale.
5 2. Puteau fi evitate cele dou\ mari
conflagra]ii? Organiza]i o dez-
„Grani]ele politice au fost rezultatul unei evolu]ii istorice [i etnice impre-
batere pe aceast\ tem\.
sionante, al aspira]iei de secole spre unitate na]ional\ [i cu siguran]\ nu i-ar
3. Identifica]i urm\rile ultimului
fi trecut nim\nui prin minte s\ le dizolve. Înainte ele erau modificate prin
c\s\torii sângeroase sau prin c\s\torii aranjate. Azi este suficient s\ le r\zboi mondial asupra statelor
anulezi. Grani]ele noastre europene ar trebui s\ îngr\deasc\ din ce în ce mai europene. Decide]i în ce m\su-
pu]in schimbul de idei, experien]\ [i bunuri. Deasupra na]ionalismelor înve- r\ aplicarea planului Schuman
chite va trebui pe viitor s\ stea sentimentul solidarit\]ii na]iunilor. Meritul conduce la diminuarea peri-
na]ionalismului a fost întemeierea unei tradi]ii [i a unei structuri interne solide colului de conflict.
în cadrul statului. Pe aceast\ funda]ie veche va trebui ridicat\ o nou\ con- 4. Organiza]i o dezbatere pe tema
struc]ie. Suprastatul va fi a[ezat pe fundamentul na]ional. Astfel, trecutul glo- raportului de for]e dintre insti-
rios nu va fi negat, dar energiile na]ionale vor rena[te prin folosirea lor tu]iile comunitare [i guvernele
comun\ în slujba solidarit\]ii suprastatale.” na]ionale.
(Robert Schuman despre raportul 5. Construirea Europei unite va
dintre integrarea european\ [i istoria na]ional\, avea drept consecin]\ dispari]ia
în Hagen Schulze, Stat [i na]iune în istoria european\, 1996) statelor na]ionale din Europa?
Argumenta]i-v\ r\spunsul.
Modulul III
DINAMICA STATULUI ROMÂN MODERN
Fondat în a doua parte a secolului al XIX-lea, statul român mo-
dern urmeaz\ îndeaproape logica dezvolt\rii statelor Europei ves-
tice. }\rile Române sunt expuse ideologiei iluministe, ideile de
libertate, de dreptate [i de unitate p\trund adânc în con[tiin]a
politic\ româneasc\ a vremii. Unirea ]\rilor române [i formarea
unui stat puternic, care s\ cuprind\ în grani]ele sale majoritatea
românilor, a fost una dintre ideile-for]\ ale genera]iei pa[optiste [i
principalul obiectiv politic al celei de-a doua p\r]i a secolului XIX.
Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza (1859), recunoa[terea
interna]ional\ a noului stat [i formarea primului guvern al României
(1862) au fost primii pa[i întreprin[i în acest sens.
Ca [i în cazul Italiei, procesul de unificare teritorial\ s-a împletit
Stema Casei Regale de România cu efortul pentru ob]inerea independen]ei na]ionale. Având o isto-
rie de aproape cinci sute de ani, domina]ia otoman\ asupra }\rilor
Române a fost înl\turat\ în urma r\zboiului ruso-româno-turc din
1 1877–1878. Paralela pe care o putem face între evolu]ia procesu-
lui de constituire a statului-na]iune în cazul românilor, italienilor [i
„Milos cu cei obidi]i [i s\raci,
chiar [i cu cei ajun[i din vina lor în
cel al germanilor se opre[te aici. C\ci, în timp ce Germania [i Italia
s\r\cie, [regele] a exercitat o larg\ au intrat în cea de-a doua faz\ de evolu]ie a statului, cea expansio-
[i discret\ d\rnicie, dictat\ de spi- nist\, în cazul României ultima parte a secolului al XIX-lea [i înce-
ritul s\u profund religios [i nepofti- putul secolului XX sunt dedicate în continuare consolid\rii statale.
tor de recunoa[tere public\. Pe plan extern, înt\rirea pozi]iilor statului român se face prin
Muncitor neobosit, st\ruitor [i ie[irea din izolare [i aderarea la Tripla În]elegere. Mult mai laborios
foarte îndemânatic în treburile din va fi aspectul intern al acestui proces, care a implicat întemeierea
l\untru [i respectând cu sfin]enie
[i dezvoltarea institu]iilor fundamentale ale statului, ale sistemului
legea, într-o ]ar\ în care ea se cal-
c\ [i acum cu mare u[urin]\, hot\- politic pluripartid, precum [i punerea bazelor unei economii na]io-
rât [i viteaz în r\zboi, prev\z\tor [i nale solide. Din perspectiva intereselor na]ionale, România se pre-
econom între risipitori, bun între g\tea pentru des\vâr[irea procesului de unificare teritorial\. Eve-
r\i, darnic fa]\ de toate institu]iile nimentul s-a produs la sfâr[itul Primului R\zboi Mondial, atunci
]\rii – cum erau boierii [i voievozii când institu]ii reprezentative pentru românii din Basarabia,
cei vechi fa]\ de biserici [i spitale, Bucovina [i Transilvania au decis „unirea cu ]ara”, decizie validat\
[i cum nu mai sunt urma[ii lor de
de mari adun\ri populare. Anul 1918 devine astfel momentul în
azi –, supunându-se f\r\ s\ câr-
teasc\ feluritelor [i grelelor sarcini
care România încheie prima etap\ de evolu]ie a statului.
ale domniei, regele Carol a com- Primul R\zboiul Mondial [i marea criz\ economic\ a anilor
b\tut toat\ via]a sa, la sine [i la 1929–1933 au influen]at [i evolu]ia statului român. Dramele econo-
al]ii, egoismul [i individualismul mice [i sociale produse atât de r\zboi, cât [i de criza economic\ au
exagerat ce duce la anarhie, [i determinat o cre[tere semnificativ\ a rolului statului în economie [i în
ne-a ar\tat, prin pove]e în]elepte, via]a public\. Autoritarismul deciziilor politice luate de guvern atât în
dar mai cu seam\ prin pilda sa vie, timpul crizei, cât [i dup\ sfâr[itul acesteia a fost argumentul care, abil
ce cale trebuie s\ apuc\m, spre a
speculat, a condus spre pr\bu[irea regimului democratic din Româ-
a[eza pe temelii tot mai trainice
statul [i poporul românesc. nia în 1938. A[a cum s-a întâmplat în Europa [i în lume, anii ’30 au
De aceea ve[nic\ îi va fi pome- însemnat [i pentru România o perioad\ de ascensiune a for]elor
nirea.” politice de extrema dreapt\. Alternativa politic\ propus\ de Garda de
(Ioan Bogdan, Fier a adus nu numai o intensificare a dezbaterii politice, dar [i
Cuvânt de deschidere violen]a extrem\. Lideri carismatici încearc\ s\ conving\ [i poporul
despre regele Carol I [i român c\ solu]ia pentru toate neîmplinirile de pân\ atunci o reprezint\
înv\]\mântul public, 1914)
revenirea la valorile tradi]ionale [i înl\turarea elementului etnic str\in.
Trebuie remarcat\ îns\ rezisten]a regimului politic democratic

românesc în fa]a ofensivei extremei drepte, România cedând în fa]a
totalitarismului abia în preajma declan[\rii celui de-al Doilea R\zboi
Mondial. Chiar dac\ a abandonat principiile de baz\ ale democra]iei,
regimul carlist nu a fost unul de natur\ totalitar\, iar alian]ele externe
ale ]\rii se men]in pân\ în 1940. Practic, statul român a intrat în
etapa totalitar\ foarte târziu, dar, din p\cate, pentru o lung\ perioad\
de timp. C\ci sfâr[itul r\zboiului mondial nu a însemnat pentru Grevele [i demonstra]iile
România revenirea la democra]ie, ci trecerea la o alt\ form\ a tota- muncitore[ti, expresia
unei situa]ii economice precare
litarimului, cel de tip comunist.
2
„România a fost [i este înc\ bolnav\ de na]ionalism.
Na]ionalismul a otr\vit toat\ cultura [i tot sufletul românesc. E cel mai teri-
bil cancer moral [i nu poate fi extirpat decât prin interven]ia chirurgului. (…)
Din pricina na]ionalismului – care e, de fapt, un fel de refulare [i de
impoten]\ intelectual\ – cultura româneasc\ nu a putut p\trunde în lumea
valorilor universale [i a r\mas o bolnav\ cultur\ local\. Problema «specifi-
cului etnic», pentru care s-a v\rsat atâta cerneal\ timp de atâtea zeci de ani,
a fost o nenorocire tot a[a de mare (…) ca alian]a militar\ cu Germania: a ACTIVITATE INDEPENDENT|
paralizat orice avânt, a împiedicat orice deschidere, (…) orice libertate, orice
via]\ a spiritului. (…) Studia]i cu aten]ie documentele
Desfiin]at\, ideea na]ional\ trebuie înlocuit\ cu cea de patrie, idee mai al\turate [i rezolva]i urm\toa-
bogat\, mai cald\, uman\, rodnic\. Românii trebuie s\ redevin\ din na]io- rele sarcini de lucru:
nali[ti, patrio]i. 1. Reconstitui]i imaginea regalit\]ii
(Eugen Ionescu, R\zboi cu toat\ lumea, Ed. Humanitas, 1992) în con[tiin]a public\ la sfâr[itul
secolului al XIX-lea.
2. Lucrând în grup [i rememorând
temele anterioare, identifica]i
argumentele pro [i cele contra
prezen]ei principelui/regelui
Carol pe tronul României. Apoi,
compara]i argumentele utilizate
cu evenimentele petrecute în
Manifesta]ie timpul domniei sale.
a G\rzii de Fier, 3. Organiza]i o dezbatere prin
întruchiparea care s\ v\ exprima]i propriile
na]ionalismului extrem puncte de vedere cu privire la
în România importan]a domniei lui Carol I
pentru formarea [i consolidarea
PRO MEMORIA! statului român.
z
4. Care aprecia]i c\ sunt eveni-
Perioada interbelic\ este dominat\ de confruntarea dintre democra]ia
mentele istoriei române[ti inter-
liberal\ tradi]ional\ [i contestatarii s\i care o privesc drept surs\ a
belice care îndrept\]esc opinia
tuturor relelor din societate.
lui Eugen Ionescu despre na]io-
z Marile crize economice [i militare pe care le-a traversat Europa se- nalism.
colului XX au condus, pe de o parte, la afirmarea unui rol mai activ al 5. Exist\ forme de na]ionalism [i în
statului în economie [i în societate. lumea contemporan\? Argu-
z Pe de alt\ parte, punerea în aplicare a marelui proiect al cre\rii unei menta]i-v\ r\spunsul. Dac\ da,
Europe unite a ap\rut ca solu]ia optim\, atât pentru dep\[irea pro- au acestea vreo leg\tur\ cu
blemelor interne ale continentului, cât [i pentru contracararea compe- problematica afirm\rii statelor
ti]iei economice într-o lume globalizat\. na]ionale?
Modulul III
România postbelic\
STALINIZAREA }|RII
Prima [edin]\ a guvernului La o analiz\ chiar superficial\, anii imediat postbelici prezint\
condus de dr. Petru Groza caracteristici inconfundabile – pe de o parte, este vizibil efortul
autorit\]ilor care s-au impus la 23 august 1944 de a reconstrui
1 vechea democra]ie, reiterând par]ial Constitu]ia din 1923, legali-
14 noiembrie 1944 zând pluralismul politic [i, implicit, drepturile [i libert\]ile cet\-
„Primesc numeroase reclama]ii: ]ene[ti, în vreme ce armata român\ participa la r\zboiul înc\
o delega]ie a petroli[tilor reclam\ c\
neîncheiat cu sacrificii de vie]i omene[ti [i cu cheltuieli materiale
ru[ii au ridicat aproape 2000 de
vagoane de materiale pentru front, enorme. Pe de alt\ parte, profitând de protec]ia trupelor sovietice
ceea ce va face s\ scad\ produc]ia. [i de restructurarea vie]ii politice democratice, PCR î[i m\re[te
(…) De[i guvernul actual e compus num\rul de membri [i dezvolt\ un discurs politic demagogic [i po-
din oameni politici, nimic nu am pulist, în care dreptatea social\ [i egalitatea se întâlneau frecvent.
realizat, fiindc\ membrii guvernului PCR devenea astfel campionul luptei pentru eliberarea imediat\ a
nu au în vedere decât politica [i
]\rii al\turi de Armata Ro[ie, iar din toamna aceluia[i an sus-
nicidecum gospod\ria statului (…)
Comuni[tii î[i urmeaz\ planul ]in\torul cel mai fervent al reformei agrare.
dictat de Moscova [i scot masele În problemele prezente [i viitoare ale României, PCR [i alia]ii
de muncitori la manifesta]ii. s\i, interesa]i de fapt de stalinizarea imediat\ a României, care
Mini[trii comuni[ti nici nu se intere- le-ar fi garantat exercitarea necondi]ionat\ a puterii, înfrunt\ pe
seaz\ de treburile departamentului fa]\ partidele „istorice”: PN} (al c\rui lider, Iuliu Maniu, se va afir-
lor, fiind ocupa]i cu întrunirile [i dis-
ma drept cel mai redutabil militant anticomunist al timpului) [i PNL.
cursurile incendiare ce trebuie s\
]in\ la aceste întruniri.” Armele b\t\liei sunt dintre cele mai diverse, din guvern la întruni-
(C. S\n\tescu, Jurnal, ed. 1993) rile de partid [i de aici în pres\, cu mari demonstra]ii de strad\ care
nu se vor sfâr[i decât dup\ abolirea monarhiei în decembrie 1947.
2 Drumul spre puterea executiv\ al PCR este jalonat de o con-
Gh. Gheorghiu-Dej vorbe[te la o junctur\ interna]ional\ favorizant\. La începutul anului 1945, victo-
[edin]\ FND (24 ianuarie 1945) ria Na]iunilor Unite a devenit inevitabil\. În aceast\ situa]ie, liderii
„De asemenea problema Tran- PCR au fost chema]i la Moscova, unde li s-a cerut s\ r\stoarne
silvaniei nu intereseaz\ doar pe guvernul R\descu – instalat dup\ cel condus de generalul
ardeleni, ci întreg poporul nostru. C. S\n\tescu –, în care, de altfel, erau reprezenta]i, [i s\ preia pu-
Pân\ acum Transilvania n-a revenit
complet României tocmai datorit\
terea. De[i conferin]a de la Ialta adopta „Declara]ia cu privire la
atitudinii politice a lui Maniu, cum ne Europa eliberat\”, Stalin a cerut imperativ ca regele Mihai s\-i
spun conven]ia de armisti]iu [i con- aduc\ la putere pe comuni[ti. Ac]iunea concertat\ a factorului
duc\torii Uniunii Sovietice. intern [i a presiunii externe a avut drept rezultat instalarea la 6 mar-
Atunci, de[i eliberat, de ce tie 1945 a unui nou guvern, net diferit de cel care ar fi putut rezul-
Ardealul nu este legat de România? ta din alegeri libere, un guvern „de larg\ concentrare democratic\”,
Din cauza acestei neîncrederi.
Dac\ vom merge pe linia democra-
condus de Petru Groza. Avocat [i proprietar care afi[ase în perioa-
tiz\rii ]\rii [i vom avea încrederea da interbelic\ convingeri na]ionaliste [i democrate, era [i liderul
celorlalte na]ionalit\]i, Transilvania unui minuscul partid ]\r\nesc, tocmai bun pentru a gira un cabinet
va reveni României.” în care comuni[tii aveau majoritatea, dar nu de]ineau func]ia de
(România. Via]a politic\ prim-ministru. Noile autorit\]i au preluat Transilvania de nord-vest
în documente, 1945, (în fapt eliberat\ de armata român\ înc\ din octombrie 1944) [i au
dup\ Istoria României în texte)
realizat reforma agrar\ promis\.
Modulul III
Opozi]ia sperase ca guvernul Petru Groza s\ nu fie recunoscut
de SUA [i Anglia [i, deci, odat\ ce i s-ar fi dovedit ilegitimitatea, 3
ascensiunea spre putere a comuni[tilor ar fi fost blocat\. Din 7 martie 1945
p\cate, „greva regal\”, actul de rezisten]\ al suveranului fa]\ de Planul în 10 puncte de comu-
cabinetul acceptat cu sila, a r\mas f\r\ consecin]e. nizare a României primit de la un
Conferin]a de la Moscova, din 16-23 noiembrie 1945, a definiti- emisar al Moscovei (…) prevede
vat planul Marilor Puteri înving\toare pentru România. Deciziile între altele:
adoptate acolo îi avantajau din nou pe comuni[ti, întrucât ordinea „B. Desfiin]area armatei în for-
ma ei actual\ [i crearea unei noi
fireasc\ a lucrurilor era inversat\ – în loc s\ organizeze imediat
armate din diviziile Tudor Vladimi-
alegeri [i s\ recunoasc\ guvernul constituit de majoritatea parla- rescu [i Avram Iancu, ca [i din to]i
mentar\, Groza [i mini[trii s\i primeau legitimarea cu condi]ia ofi]erii care activeaz\ acum pe te-
accept\rii câte unui ministru PNL [i PN}. Alegerile urmau a fi orga- ritoriul sovietic.
nizate la o dat\ convenabil\, stabilit\ în cele din urm\, dup\ multe D. Micile gospod\rii trebuie
tergivers\ri, pentru 19 noiembrie 1946. Guvernul a elaborat o nou\ desfiin]ate, pentru a-i lipsi pe ]\rani
lege electoral\ prin care sporea num\rul aleg\torilor, ad\ugându-le de p\mânt, de ma[ini [i de vite,
[i pe femei, [i desfiin]a Senatul, reconstruind Reprezentan]a spre a putea fi absorbi]i în sistemul
Na]ional\, în a[a fel încât s\-i fie întru totul supus\. colectivist.
E. Abdicarea regelui [i exilul
În perioada premerg\toare, comuni[tii au f\cut tot ceea ce le-a
familei regale
stat îns\ în putere pentru a-[i m\ri num\rul de voturi. Câteva con- G. Suprimarea partidelor isto-
stat\ri sunt de domeniul eviden]ei: PCR a câ[tigat în\untrul unei rice prin arestarea, uciderea [i
coali]ii unde nu a de]inut locul I, regele a deschis sesiunea r\pirea membrilor lor.
Parlamentului, oficializându-l, iar protestele SUA [i Angliei, care au J. Îndreptarea popula]iei rurale
denun]at alegerile ca fiind nereprezentative pentru voin]a poporu- spre industrie. Dezvoltarea între-
lui român, nu au avut niciun ecou. prinderilor industriale în România.”
Alegerile din noiembrie 1946 au dus la constituirea unui parla- (Dup\ Via]a politic\
ment în care majoritatea era favorabil\ comuni[tilor, încredin]ându-le în documente, 1945, ed. 1994)
practic [i puterea legislativ\.
Raport confiden]ial al Comitetului regional PCR Cluj 1. Parcurge]i documentul 1 [i pre-
despre alegerile parlamentare din regiunea Some[ ciza]i dac\ vi se pare adev\rat\
Pe baza rezultatelor reale cunoscute din jude], am putut restabili cu sau nu afirma]ia premierului refe-
exactitate foarte apropiat\ cifrele dup\ cum urmeaz\: ritoare la comuni[ti. Aduce]i argu-
Înscri[i – 117.704 mente pro [i contra opiniei sale.
Denumirea Cifra real\ % Cifra oficial\ % 2. Stabili]i o leg\tur\ între declara-
BPD 22.000 22,8 65.807 67,9
]iile lui Gh. Gheorghiu-Dej [i
(Dup\ condi]ia pus\ regelui referitoare
UPM 18.000 18,6 14.971 15,4
Strategii [i la retrocedarea Transilvaniei de
Maniu 50.000 51,6 10.766 11,1
politici electorale nord-vest. Ce obiective urm\rea
Br\tianu 2.500 2,5 1.146 1,2
în alegerile liderul comunist? De ce Stalin
Lupu 2.000 1,9 1.779 1,8
parlamentare
Cele 3 liste 1.708 1,7 1.708 1,7 s-a ar\tat dispus s\ ob]in\ de-
independente din 19.XI.1946,
semnarea guvernului Groza în
dispuse de noi în Istoria
schimbul acestui teritoriu?
Voturi anulate 706 0,9 776 0,9 României în texte)
3. Organiza]i-v\ pe 3 grupuri [i cer-
5 ceta]i documentele 4 [i 5. Stabili]i
care au fost adev\ratele partide
Blocul Partidelor Democratice (BPD), alian]\ electoral\ constituit\ de
câ[tig\toare [i de ce ele au fost
PCR, a câ[tigat urm\toarele mandate, dup\ statistica oficial\:
private de voturi. Preciza]i rapor-
Partidul Social Democrat 80 Partidul Comunist 61
Partidul Na]ional Liberal (Gh. T\t\rescu) 75 Partidul Na]ional Popular 25
tul de for]e din interiorul BPD [i
Frontul Plugarilor 70 Partidul Na]ional }\r\nesc 21 pozi]ia pe care se afl\ comuni[tii.
Motiva]i de ce ace[tia au preferat
(Dup\ St. Neagoe, Istoria politic\ a României în anii 1944–1947, 1966)
s\ cedeze întâietatea.
Modulul III
Semnarea, în februarie 1947, a tratatului de la Paris, în situa]ia
1 în care României nu i se recuno[tea beligeran]a, iar aceasta nu
„Ne-am prezentat a[adar la ora accepta s\ participe la lansarea Planului Marshall, a accelerat
prev\zut\ pentru întâlnirea lui Mihai schimbarea vechiului regim. Ultimele for]e rezistente au fost înde-
cu Groza la casa de la [osea. Cum p\rtate pe rând. Conduc\torii PN}, în frunte cu Iuliu Maniu, au fost
se anun]ase numai Groza, acesta a
acuza]i de tr\dare [i conspira]ie cu servicii secrete engleze sau
cerut [ambelanului s\ comunice
Regelui c\ este înso]it de mine, ca
americane pentru r\sturnarea guvernului Groza [i condamna]i la
reprezentant al poporului. (…) Mihai închisoare pe via]\. Clubul liberal a fost închis, iar la 6 noiembrie
a acceptat [i Groza a început o lun- au fost elimina]i din guvern membrii grup\rii T\t\rescu – tovar\[i
g\ discu]ie f\r\ a spune clar [i pre- de drum p\stra]i doar cât\ vreme aparen]ele unui guvern de
cis pentru ce venisem. Mihai asculta coali]ie trebuiau men]inute. Cu acestea, pluralismul politic era des-
încordat f\r\ s\ în]eleag\ ce vrea fiin]at, iar drumul spre instituirea partidului unic [i a dictaturii prole-
primul-ministru. Atunci am luat actul tariatului larg deschis. Mai r\mânea monarhia, lipsit\ practic de
de abdicare din mâna lui Groza [i orice putere, astfel c\ suveranul aproape exilat la Sinaia avea s\
am cerut lui Mihai s\-l citeasc\ [i
fie chemat la Bucure[ti [i silit s\ abdice pe 30 decembrie 1947.
s\-l semneze. Mihai ezita. (…)
Mi-a fost team\ c\ Mihai va
Odat\ încheiat\ distrugerea vechiului regim politic [i a princi-
solicita ajutor, c\ vom fi nevoi]i s\ palelor sale institu]ii, PCR a continuat sovietizarea României prin
intervenim cu for]a, ceea ce ar fi impunerea statului totalitar [i a controlului complet asupra societ\]ii.
fost un dezastru politic.” Proclamat\, cum s-a spus, în 45 de minute, de un Parlament aflat în
(Relatarea lui Gheorghiu-Dej, vacan]\ care a legitimat lovitura de stat din 30 decembrie, Republica
în „Dosarele istoriei”, 11/1997) Popular\ Român\ [i-a g\sit st\pânul în Partidul Muncitoresc
Român, n\scut din fuziunea PCR cu acea parte din PSD dispus\
2 s\-i recunoasc\ întâietatea. Constitu]iile din 1948 [i 1952 au dat pu-
„Am ajuns la casa din {oseaua tere de lege noului regim politic. Preocuparea principal\ a noilor
Kiseleff. (…) Groza cu un zâmbet autorit\]i a fost s\ reprime orice form\ de rezisten]\, motiv pentru
jovial a spus. «Am venit s\ discut\m care, cu sprijinul direct [i cu cadre aduse din URSS, a fost organizat\
despre un divor] amiabil.» «Despre în august 1948 „Direc]ia General\ a Securit\]ii Poporului”, în sarcina
ce divor] e vorba?» Atunci Groza c\reia „ap\rarea cuceririlor democratice”, adic\ a pozi]iilor câ[tigate
s-a încurcat într-un lung [ir de expli- în anii postbelici de comuni[ti, era principala îndatorire. În anul
ca]ii, c\ monarhia împiedic\ moder-
urm\tor, Securitatea se completa cu Direc]ia General\ a Mili]iei, care
nizarea. Abera]ii. Dac\ monarhia
n-ar fi respectat regulile democra]iei înlocuia Poli]ia [i Jandarmeria [i î[i constituia propriile trupe.
nici ei nu ar fi ajuns atât de u[or la Efectivele reunite ale tuturor acestor institu]ii implantate pretutindeni
mine. Apoi mi-a întins o hârtie. Am ne dau m\rimea for]ei represive atunci constituite: peste 4 000 de
protestat cu atât mai mult cu cât mi ofi]eri în Direc]iile na]ionale [i regionale ale Securit\]ii, 40 000 de
se cerea acordul pe loc. M-am mili]ieni [i peste 55 000 de ofi]eri [i solda]i trecu]i, cu artilerie [i tan-
retras în biroul meu [i acolo mi s-a curi, în trupele de securitate. Aceea[i misiune a primit-o [i justi]ia,
spus c\ firele telefoanelor fuseser\ întru totul subordonat\ autorit\]ii partidului [i a statului.
t\iate, c\ garda Palatului a fost ares-
Obiectivele economice ale noii puteri nu erau mai pu]in ambi-
tat\ [i c\ suntem ]inta unei trupe de
artilerie gata oricând s\ trag\.”
]ioase: se avea în vedere, în primul rând, transformarea vechii
(Mircea Ciobanu, Convorbiri cu economii de pia]\ într-o economie centralizat\, odat\ cu na]io-
Mihai I al României, 1997) nalizarea principalelor mijloace de produc]ie [i trecerea lor în pro-
prietatea statului. Coeren]a noii societ\]i cerea ca un proces
asem\n\tor s\ aib\ loc [i în agricultur\. Lumea rural\ era îns\
foarte diversificat\, iar ata[amentul ]\r\nimii fa]\ de p\mânt indes-
tructibil, ca atare comuni[tii [i-au ascuns cu grij\ inten]iile.
Declan[area cooperativiz\rii (la Plenara CC al PCR din 3–5 martie
1949) a însemnat îns\ de la început o ampl\ campanie represiv\
împotriva opozan]ilor.
Lideri ai PCR în prezidiul unei [edin]e (1948):
Gheorghiu-Dej în dreptul microfonului
Modulul III
Dincolo de obiectivele urm\rite asiduu, în vorbe, de propaganda
de stat – cre[terea nivelului de trai [i a bun\st\rii, economia centra- 3
lizat\ –, industrializarea [i cooperativizarea nu erau decât modalit\]i „În fond, misterele politice ale
de a controla toate resursele materiale [i umane, subordonându-le comunismului românesc de stat
autorit\]ii unice. Economia o dat\ subjugat\, r\mâneau societatea sunt sumare. Chiar f\r\ sprijinul
civil\, via]a intelectual\ [i cultura asupra c\rora urmau a se exercita arhivelor (…), faptele sunt cunos-
cute, de[i nu suficient cunoscute
presiuni pentru a fi controlate. Zeci de mii de oameni, între care
sau foarte populare: regimul comu-
majoritatea elitelor vechiului regim, au luat drumul închisorilor, au fost nist (…) a zdrobit [i anulat proprie-
deporta]i, au lucrat în regim de munc\ for]at\ sau au primit domicilii tatea privat\, a introdus arbitrarul
obligatorii. Pentru a cunoa[te cifra exact\ a celor care au suferit, tutu- politic [i lipsa de ap\rare ca principiu
ror acestora ar trebui s\ le ad\ug\m [i suma membrilor lor de fami- de baz\ al justi]iei (…), a încurajat [i
lie, cu to]ii lipsi]i de bunurile lor [i în primul rând de locuin]\. premiat oportunismul individual, a
Stalinizarea s-a extins [i în domeniul culturii, unde unicul criteriu fixat servitutea ca baz\ a ascensiu-
valoric acceptat era conformitatea ideologic\. Scoaterea din biblio- nii sociale, a statuat minciuna [i
teci a sute de autori acuza]i de „na]ionalism” sau „cosmopolitism”, denun]ul ca datorie patriotic\.”
eliminarea din expozi]ii a tuturor tablourilor sau sculpturilor socotite (Traian Ungureanu,
decadente [i interzicerea compozitorilor care nu înf\]i[au via]a Despre Securitate, România,
]ara „ca [i cum”, 2006)
nou\ a ]\rii a devenit o norm\ curent\. Disciplinele socio-umane –
filosofia, istoria sau sociologia – au fost desfigurate, oameni de
[tiin]\ unanim recunoscu]i fiind îndep\rta]i de la catedr\, unii din-
tre ei pierzându-[i chiar via]a dup\ ani grei de deten]ie.
Istoricul Gh. Br\tianu (fotografiat în închisoarea de la Sighet),
unul dintre cei ce au fost suprima]i în temni]ele comuniste
4
„În «Directiva despre munca cu agentura» se descrie în am\nunt pro-
cedeul de racolare a informatorilor de c\tre ofi]erii de securitate. (…)
Lucr\torul operativ care se ocup\ cu crearea re]elei de informatori fixeaz\
candidaturile în vederea recrut\rii, studiindu-le în mod am\nun]it [i complet.
El stabile[te urm\toarele: a) date biografice ale persoanei, leg\turi în pro-
duc]ie [i la domiciliu, b) date despre nivelul de preg\tire cultural\ [i politic\
[i despre p\rerile [i manifest\rile politice ale celui avizat, c) date despre
aptitudinile [i capabilitatea pentru munca informativ\ (inteligen]a, capaci-
tatea de a lega cuno[tin]e [i câ[tiga încrederea etc.), d) date despre p\r]ile
negative ale viitorului recrut (dec\dere moral\, p\l\vr\geal\ etc.), e) date ACTIVITATE INDEPENDENT|
despre activitatea lui criminal\ din trecut sau prezent. Dup\ studierea
am\nun]it\ a datelor se stabile[te (…) metoda de recrutare.” 1. Inventaria]i, dup\ documentul 3
(M. Oprea, O privire în interiorul aparatului de securitate, caracteristicile regimului comu-
în volumul De ce trebuie condamnat comunismul, 2006) nist. Alege]i una dintre ele [i dez-
volta]i-i con]inutul, dup\ amintiri
5 de istorie oral\, în 10-15 rânduri.
2. Pornind de la informa]iile cuprin-
Contribu]ia statului la subven]ionarea partidului comunist se în documentul 4, solu]iona]i
Anul Bugetul PMR Subven]ia Subven]ia urm\toarele sarcini de lucru:
(lei, la nivelul valoric de la bugetul de la bugetul a) Motiva]i preocuparea Securi-
al anilor respectivi) statului (lei) statului (%) t\]ii de a racola noi informatori.
1951 11.621.227.060 11.100.000.000 95,51 % b) Defini]i profilul moral al infor-
1955 585.434.000 496.934.000 84,88 % matorului, în func]ie de crite-
1956 748.619.500 589.732.000 78,77 % riile de selec]ie preconizate.
1960 804.309.500 601.220.000 74,75 % 3. Alc\tui]i un eseu de 1-2 pagini
1964 835.000.000 625.000.000 74,85 % despre rela]ia dintre stat [i
1965 887.400.000 609.000.000 68,63 % partidul comunist (PMR/PCR),
având în vedere [i datele statis-
(Dup\ Nicoleta Ionescu-Gur\, Nomenclatura CC al PMR, 2006) tice din documentul 5.
NA}IONAL-COMUNISMUL
{I REZISTEN}A ANTICOMUNIST|
În cele din urm\, unda de [oc a destaliniz\rii, prin care trebuie
s\ în]elegem doar condamnarea exceselor temutului lider de la
Kremlin [i nu abandonarea institu]iilor [i mecanismelor totalitare, a
ajuns [i la Bucure[ti. Noua situa]ie afectase deja imaginea mono-
litic\ a partidelor comuniste [i muncitore[ti, cele din Albania [i
China contestând-o vehement.
Problema lui Gheorghe Gheorghiu-Dej era s\ continue progra-
Afi[ propagandistic (1960) mul stalinist, ceea ce de altfel a [i decis Congresul al III-lea al PMR
în iunie 1960, îns\ într-o nou\ abordare tactic\. Anii grei ai deceniu-
1 lui trecut, care s\paser\ o pr\pastie de netrecut între partidul-stat
z Cenzura – actul oric\rei enti- [i popor, trebuiau uita]i, cum uitat\ trebuia s\ fie [i obedien]a
t\]i politice, religioase, militare sau des\vâr[it\ a liderilor comuni[ti fa]\ de Stalin [i modelul sovietic.
administrative de a condi]iona Pentru prima oar\ în anii ’60 a început s\ se vorbeasc\ de auto-
expunerea/ difuzarea de informa]ii, nomie, independen]\, neamestec în treburile interne, comunismul
opinii, idei (în sens mai larg, secre-
fiind asociat cu valorile na]ionale.
tul intelectual) pe care publicul are
dreptul s\ le cunoasc\, în func]ie La cap\tul unor negocieri care s-au purtat de la Bucure[ti la
de valorile pe care acesta în]elege Beijing [i de aici la Moscova, liderii PMR au dat publicit\]ii „Decla-
s\ le protejeze la un moment dat. ra]ia” din aprilie 1964, prin care se pronun]au împotriva hegemoniei
sovietice, pentru independen]\ [i egalitate, pentru neamestec [i
z Propaganda comunist\ a fost pentru cooperare în spiritul avantajului reciproc. Ca s\ arate c\ nu
una dintre cele mai sus]inute doc- sunt numai vorbe, autorit\]ile comuniste au eliberat mii de de]inu]i
trine de control [i dirijare a opiniei politici [i a fost ini]iat un vast program de reconsiderare a valorilor
publice. Dup\ ce personalitatea
devenea o a[a-numit\ tabula rasa
na]ionale, fiind readu[i în prim-plan mari oameni de cultur\ complet
cu ajutorul cenzurii, propaganda ignora]i pân\ atunci.
reconstruia, de fapt revaloriza fie- Relativa relaxare a represiunii, care a atras de partea comu-
care detaliu anterior distrus. Dac\ ni[tilor destule adeziuni, n-ar fi trebuit s\ induc\ în eroare pe nimeni.
la început propaganda viza doar În fond, nimic esen]ial nu s-a schimbat [i neschimbat va r\mâne în
ideologia comunist\, în timp ea a structura politic\ a sistemului, capitalul de simpatie astfel câ[tigat
dat înf\]i[are [i m\[tii carismatice fiind monopolizat ulterior de liderii comunismului autohton.
a liderului.
(Tiberiu Troncot\,
În prim\vara anului 1965, liderul regimului comunist de la
România comunist\. Bucure[ti, Gheorghe Gheorghiu-Dej, a murit dup\ o scurt\ sufe-
Propagand\ [i cenzur\, 2006 ) rin]\ [i locul lui a fost luat de Nicolae Ceau[escu (n\scut în 1918).
Succesiunea a generat destule legende. Cert este c\ noul con-
z „Limba de lemn este de trei ori duc\tor al Partidului nu era agreat pentru aceast\ func]ie de pre-
necesar\. Mai întâi, ea constrânge decesorul s\u [i c\, în competi]ia astfel deschis\, noul prim-secre-
ideologia s\ se des\vâr[easc\ [i tar avea sus]inerea aparatului de partid – a nomenclaturii pe care
s\ devin\ putere. Apoi ea face
[i-o subordonase prin func]iile de]inute în anii anteriori.
aceast\ putere iminent\ societ\]ii:
linia definit\ este reluat\ de an-
Lipsit de un trecut cât de cât relevant [i, dup\ obiceiul comunist,
samblul cet\]enilor, care, în acela[i greu de v\zut pân\ atunci în spatele [efului, Ceau[escu s-a ar\tat
discurs, fac act de credin]\. În sfâr- înc\ de la început dornic s\-[i construiasc\ imaginea, transferând asu-
[it, puterea este exact propor]io- pra sa câ[tigurile dobândite în ultimii ani de Dej în planul popularit\]ii.
nal\ cu ortodoxia ideologic\ [i Punctul s\u de pornire l-a reprezentat Congresul al IX-lea al
ereticii poten]iali sunt neutraliza]i PCR, desf\[urat în vara anului 1965, într-un moment de stagnare
înainte de a-[i fi realizat opozi]ia.”
(pentru ]\rile socialiste europene) [i de disput\ între marile partide
(F. Thom, Limba de lemn, 1987)
comuniste.
Modulul III
~n acel moment, liderul de la Bucure[ti a ap\rut în ipostaza de
mare reformator, afirmând r\spicat independen]a (întemeiat\ îns\
tot pe industrializare [i resurse proprii), omogenizarea social\ [i
etnic\ a na]iunii, neamestecul în treburile interne [i deci neutrali-
tatea activ\ în marile dispute ideologice, unitate de monolit în jurul
Partidului [i al secretarului s\u general (func]ie care o înlocuia pe
aceea de prim-secretar, oricum mai restrictiv\), iar în anii care au
urmat gesturile de insubordonare fa]\ de cerin]ele Moscovei au
fost înso]ite de o larg\ deschidere spre Occident.
La toate acestea s-a ad\ugat [i o important\ relaxare în via]a
cultural\, unde dogmele „realismului socialist” au fost pentru
Charles de Gaulle
moment abandonate, modelele occidentale au reintrat în aten]ie la Universitatea din Bucure[ti (1968)
prin nenum\rate traduceri de opere fundamentale [i contacte
repetate în domeniul [tiin]ific [i artistic. Via]a de fiecare zi s-a 2
schimbat, traiul la limita mijloacelor de subzisten]\ fiind înlocuit „— L-a]i propus înaintea mor]ii
treptat cu o via]\ ceva mai decent\, în care a devenit posibil\ lui Dej sau dup\ aceea?
cump\rarea unui apartament sau a unui autoturism, mobilarea — Ion Gheorghe Maurer, nr. 2
casei sau petrecerea unei vacan]e în ]ar\ sau în str\in\tate. în partid, la acea dat\: Dup\ ce a
murit Dej.
Bucure[ti a devenit un spa]iu frecventat de liderii lumii: de la
— Nu a obiectat nimeni?
pre[edintele Fran]ei, Charles de Gaulle, la pre[edin]ii americani — N-a spus nimeni nimic.
Nixon [i Ford, iar Ceau[escu a beneficiat de vizite la cel mai înalt — De ce? Pentru c\ b\nuiau c\
nivel în SUA [i Europa occidental\. Dej î[i d\duse acordul, pentru c\ îl
La o privire mai atent\ asupra lucrurilor se putea îns\ constata pre]uiau pe Ceau[escu sau pentru
c\ toate aceste schimb\ri nu anulau controlul partidului asupra c\ a[a era obiceiul?
— Cred c\ au t\cut pentru c\
societ\]ii [i nu anun]au pluralismul [i democra]ia. Avea s\ fie o
a[a era obiceiul. {i acolo, crezând
scurt\ deschidere, urmat\ aproape imediat de reîntoarcerea la probabil c\ înainte s-a c\zut de
vechile practici. De altfel, înc\ în anii s\i cei mai fa[ti, corespun- acord, s-au uitat unii la al]ii, au t\cut
zând cu invazia Cehoslovaciei de c\tre trupele Tratatului de la [i au votat «pentru».”
Var[ovia, Ceau[escu se pronun]ase doar împotriva dreptului (L. Betea, Maurer
URSS de a-[i subordona toate statele din sistem. Nici socialismul [i lumea de ieri, 2005)
democratic [i nici înlocuirea economiei centralizate cu economia
de pia]\ nu s-au bucurat de sus]inere din partea sa. ACTIVITATE INDEPENDENT|
1. Stabili]i rela]ia dintre cenzur\ [i
propagand\. Numi]i cel pu]in un
3 intelectual de anvergur\ care a
„De la predecesorul s\u, Gheorghiu-Dej, Ceau[escu mo[tenise o sfidat propaganda de partid [i
economie dinamic\, un început de consens na]ional [i un prestigiu inter- cel pu]in unul care a slujit-o.
na]ional în cre[tere. 2. Preciza]i, dup\ documentul 2,
Ceau[escu mo[tenise [i capitalul politic al lui Gheorghiu-Dej, acumulat cât\ legitimitate a avut ale-
în timpul conflictului cu Hru[ciov. Mai mult, spre deosebire de predecesorul gerea lui N. Ceau[escu. Alc\-
s\u, el nu fusese implicat în epur\rile staliniste de la începutul anilor ’50. tui]i un comentariu de 10-15
Prin urmare a putut simula o destalinizare lipsit\ de convingere f\r\ teama rânduri despre legitimitate în
de a-[i submina propria pozi]ie în partid. totalitarism [i în democra]ie.
~n timpul primei etape a conducerii sale (1965–1971) a încercat s\ rea- 3. Evalua]i, dup\ documentul 3,
lizeze o sintez\ original\ între desatelizare [i destalinizare. Pentru a avea mo[tenirea lui Gh. Gheorghiu-
garan]ia succesului acestei întreprinderi, el a cerut [i a primit sprijinul total Dej. Stabili]i ce l-a determinat
al e[alonului al doilea al aparatului de partid, un segment social ce aspira pe succesorul s\u s\ sinte-
s\ le ia locul celor asocia]i cu Gheorghiu-Dej.” tizeze desatelizarea (de Mos-
(Vladimir Tism\neanu, Stalinism pentru eternitate, 2005) cova) cu destalinizarea.
Încurajat de modelul asiatic – control ideologic riguros [i con-

centrarea puterii –, Ceau[escu se considera suficient de popular ca
s\-[i însu[easc\ [i func]ia de pre[edinte al Republicii, oficializând
[i prin persoana sa autoritatea suprem\ a partidului-stat.
La jum\tatea anilor ’70, regimul lui Ceau[escu intrase deja pe o
pant\ descendent\. Obsesia continu\ neab\tut\ a industrializ\rii
for]ate, c\reia îi era repartizat 30% din venitul na]ional, a continuat
s\ dea na[tere unor colo[i care produceau în afara cerin]elor pie]ii
[i cu enorme consumuri de energie m\rfuri de slab\ calitate, abia
înghi]ite de celelalte ]\ri socialiste, care la rândul lor vindeau marf\
asem\n\toare României.
Petrochimia – un domeniu considerat Nici agricultura nu se afla într-o situa]ie mai bun\. Lipsit\ de
performant de propaganda de partid
for]\ de munc\ (ani de zile canalizat\ spre ora[ele industriale),
1 insuficient mecanizat\, producea doar atât cât puteau s\ strâng\
de pe câmp solda]ii, elevii [i func]ionarii publici. Mai multe cala-
„De curând am v\zut într-o
[coal\ o adev\rat\ foial\ în
mit\]i naturale (inunda]iile din 1970, 1975, 1977, 1980, 1981, dar
Camera pionierilor. — Unde e lozin- mai cu seam\ cutremurul din 4 martie 1977) [i-au luat [i ele partea.
ca de anul trecut? S-o punem la În aceast\ situa]ie, datoria extern\ s-a triplat (în 1977 era de
vedere! Era vorba de lozinca [deta- 3,6 miliarde dolari, iar în 1981 ajunsese la 10,2 miliarde) [i au fost
[amentului de pionieri]: «În clasa cerute ree[alon\ri. În cele din urm\, Ceau[escu s-a angajat s\
noastr\ niciun corigent!» Mi-a restituie integral sumele împrumutate [i, la recomandarea Fondului
pl\cut nespus de mult atitudinea Monetar Interna]ional, s\ limiteze importurile [i s\ sporeasc\
pre[edintelui. — N-o mai c\uta]i.
Textul e dep\[it! — Vom face alta:
exporturile.
«În clasa noastr\ nicio not\ sub 7!» Consecin]ele au devenit imediat evidente. De pe pia]\ au disp\-
(Dup\ M. Sântimbreanu, S\ st\m rut produsele de prim\ necesitate (între timp, în culisele propagan-
de vorb\ f\r\ catalog, ed. 1981) dei de partid era preg\tit un „program de alimenta]ie ra]ional\”, din
care erau aproape excluse chiar alimentele cu pricina). În câ]iva
2 ani, penuria a ajuns atât de mare, încât singura solu]ie a r\mas
Iat\ cum sunt prezenta]i doi cartelizarea alimentelor de baz\ [i, implicit, ra]ionalizarea lor. A
tineri în comentariul regizoral al lui urmat energia electric\, la rândul ei economisit\ în primul rând în
Mihai Dimiu la piesa Logodna de detrimentul consumatorilor casnici [i al utilit\]ilor publice. În iernile
Paul Everac, 1969: grele ale anilor ’80, lipsa luminii [i a c\ldurii se comb\tea în apar-
„Aurel Neam]u este un adev\- tamentele de la bloc cu „o hain\ în plus”, cum recomandase
rat om al zilelor noastre, sensibil nu
Ceau[escu. Dac\ în Bucure[ti nu vedeai pe unde calci odat\ cu
numai la floare [i la cer înstelat, dar
[i la muzicalitatea intens\ a ma[inii l\sarea întunericului, plecat în provincie cu trenul la orele serii nu
de frezat, la zvâcnirea sub mâini a te luminau pân\ acas\ decât luna [i stelele.
o]elului – [i n\r\va[ [i docil toto- E[ecurile anilor ’80 nu i-au f\cut mai în]elep]i pe conduc\torii
dat\ –, la puzderia de scântei în ]\rii. Foamea [i frigul au continuat s\ se asocieze [i în acei ani cu
constela]ii multicolore, capricioase, lipsa celor mai elementare libert\]i cet\]ene[ti, societatea fiind în
de o clip\, pe care sudorul le continuare supravegheat\ [i controlat\. Desigur, nu mai era vorba
smulge metalului adormit.
de teroarea anilor ’50, dar Securitatea veghea neclintit\. O ade-
Doina Ganea, (…) controlor de
calitate la controlul interfazic, exce- v\rat\ plas\ cu ochiurile din ce în ce mai strâmte prinsese întrea-
lent\ în meserie, contribuie cu ran- ga societate. O armat\ de informatori (nu pu]ini atra[i de avanta-
dament ca marca fabricii s\ fie jele acestei situa]ii ignobile – un post mai bun, o c\l\torie în str\-
onorat\ numai prin produse optice in\tate, un salariu preferen]ial) z\bovea ceasuri întregi ca s\ umple
de calitate. (…) Ea nu caut\ numai sute de pagini cu descrierea am\nun]it\ a tot ce f\ceau zilnic
corectarea unor piese, ci [i a oa- „obiectivele” încredin]ate. Pe m\sur\ ce situa]ia României devenea
menilor, a mentalit\]ilor care au dat
din ce în ce mai complicat\, se dezvolta pân\ la propor]ii aberante
na[tere acestor piese betege.”
cultul conduc\torului.
Modulul III
Chiar dac\ func]ionase înc\ din primii ani ai „epocii Ceau[escu”,
propor]iile cultului persoanei sale au crescut odat\ cu trecerea tim-
pului, în complet\ contradic]ie cu starea ]\rii [i a locuitorilor ei [i cu
rolul politic real pe care Ceau[escu îl mai juca în lume în anii ’80.
În primii ani de dup\ c\derea regimului comunist a fost acredi-
tat\ ideea potrivit c\reia orice rezisten]\ activ\ dinl\untrul sau
dinafara sistemului ar fi fost imediat descurajat\ de o for]\ repre-
siv\ f\r\ egal. Spre deosebire de situa]ia din alte ]\ri socialiste
europene, cultul personalit\]ii a împiedicat dezbaterea politic\ vizi-
bil\ public la nivelul conducerii de partid, de regul\ comunicatele
oficiale ale conducerii PCR, redactate în bine [tiuta „limb\ de lemn”
a regimului, consacrând unitatea monolitic\ în jurul lui Ceau[escu.
Dup\ 1990, reconstituiri laborioase au readus în memorie N. Ceau[escu dând explica]ii
destule fapte semnificative pân\ atunci ignorate. Astfel, orgoliul lui minerilor-grevi[ti din Lupeni (1977),
o fotografie-document
Ceau[escu a fost serios zdruncinat la Lupeni, în 1977, [i la Bra[ov, din arhivele Securit\]ii
pe 15 noiembrie 1987, în ziua alegerilor pentru desemnarea autori- („Dosarele istoriei”, nr. 11, 2003)
t\]ilor locale, când câteva sute de muncitori de la uzinele „Steagul
ro[u” [i „Tractorul” au organizat o demonstra]ie împotriva reducerilor 3
salariale determinate de o norm\ de produc]ie imposibil de îndepli- „Trebuie s\ facem totul pentru
nit. S-au auzit atunci lozinci anti-ceau[iste, iar portretele secretarului p\strarea spiritului revolu]ionar,
general al partidului au fost aruncate din sediul jude]ean al PCR [i pentru ca partidul s\ r\mân\ ve[-
distruse. nic tân\r, receptiv la tot ceea ce
Diziden]a unor intelectuali a fost motivat\ de felul în care regimul este nou! S\ îmbog\]im teoria [i
comunist în]elegea s\ trateze drepturile omului. Izolarea cultural\, practica revolu]ionar\ cu toate con-
cluziile luptei de pân\ acum. Este
suprimarea oric\ror contacte în afar\, tergivers\rile nesfâr[ite pen-
necesar s\ dezvolt\m tot mai pu-
tru ob]inerea unei vize [i, în primul rând, controlul strict al opiniilor ternic democra]ia în activitatea [i
critice, într-o ]ar\ în care totul se degrada, au constituit destule via]a partidului, ca o expresie a de-
motive de nemul]umire. În timp, acestea au generat subiecte pentru mocra]iei muncitore[ti revolu]io-
scrisori sau memorii adresate posturilor de radio sau oficialit\]ilor nare a societ\]ii noastre.”
occidentale, pentru interviuri în publica]ii de mare tiraj din vest sau (N. Ceau[escu,
pentru r\spândirea de manifeste. Cuvântare la 65 de ani de la
înfiin]area PCR, 8 mai 1986)
4
„Trebuie pus cu putere în eviden]\ faptul c\ libertatea individual\ se poate 1. Compara]i imaginea copiilor [i a
realiza numai în cadrul libert\]ii colective, generale, c\ orice încercare de a celor doi tineri, a[a cum reies din
opune libertatea personal\ celei generale este gre[it\, d\un\toare.” documentele 1 [i 2, cu imaginea
(Din Programul Partidului Comunist …, 1975) lor real\, stabilit\ de surse de
istorie oral\ descoperite de voi.
2. Referitor la documentele 3 [i 4,
explica]i de ce ambele texte
5 încep cu trebuie. Încerca]i s\
„{i ceea ce a visat Eminescu – a visat [i realizeaz\ Pre[edintele rezuma]i într-un alt limbaj con-
României, tovar\[ul Nicolae Ceau[escu, într-o continuitate de mari destine ]inutul lor principal.
[i legi ale devenirii noastre. Cele dou\ genii se întâlnesc în aceast\ capa- 3. Citi]i cu aten]ie documentul 5.
citate de a construi – Eminescu în aria infinit\ a poeziei, a culturii, tovar\[ul Ce-l apropie, potrivit autorului
Nicolae Ceau[escu în spa]iul prometeic al gândirii politice, al construc]iei [i acestui text, pe Ceau[escu de
transform\rii României.” Eminescu? Stabili]i ce motive au
(Transf\g\r\[anul sufletului nostru, 1979, determinat transformarea isto-
dup\ Explor\ri în comunismul românesc, vol. I, 2004) riei într-o surs\ de legitimare a
totalitarismului ceau[ist.
R|STURNAREA REGIMULUI COMUNIST

Sfâr[itul comunismului în România a fost la fel de violent ca [i
începutul s\u [i s-a produs, ca alte evenimente importante, la con-
fluen]a unei conjuncturi interna]ionale favorabile cu o stare de
revolt\ care, îndelung reprimat\, a g\sit în cele din urm\ momen-
tul exploziei.
Bucure[ti, decembrie 1989 Anul 1989 a confirmat cele mai sumbre previziuni despre viitorul
]\rilor socialiste din Europa Central\ [i de Est [i lumea înm\rmu-
rit\ a v\zut cum promisiunile de neamestec ale URSS f\cute de
1
Mihail Gorbaciov se împlinesc, reînchizându-se cercul deschis la
Disiden]a are dou\ accep]iuni:
Ialta în urm\ cu aproape 45 de ani. În fine, Declara]ia celor trei
z Deosebire de opinii, dezacord
în raport cu majoritatea, care poate
mari puteri privitoare la Europa eliberat\ î[i g\sea acum împlinirea,
conduce la sciziuni în interiorul nicio alt\ voin]\ în afara celor ale popoarelor acum dezrobite de
unui partid sau al unei coali]ii comunism nemaiavând puterea de alt\ dat\.
politice, urmate de formarea unei Evenimentele de la Timi[oara [i apoi cele desf\[urate la Bucu-
grup\ri separate. re[ti în zilele de 16-25 decembrie s-au înscris în seria deschis\ de
z A doua accep]iune are în
Polonia, dar au avut [i particularit\]ile lor. Este cert c\ doar în
vedere pozi]ia activ\ a celor ce se
opun unui sistem totalitar.
România r\sturnarea regimului comunist s-a produs printr-o mi[-
care violent\, în cursul c\reia conducerea superioar\ de partid a
Roy Medvedev afirm\ c\: „Un ordonat s\ se trag\, num\rul victimelor sporind semnificativ în
disident face mai mult decât s\ gân-
deasc\ diferit [i s\ nu fie de acord,
zilele urm\toare c\derii lui Ceau[escu, ca s\ scad\ brusc dup\
el î[i declar\ în mod deschis deza- execu]ia sa. Pe de alt\ parte, niciunul dintre liderii r\sturna]i de la
cordul [i îl probeaz\ într-un mod putere din celelalte ]\ri socialiste nu a avut soarta lui Ceau[escu.
sau altul în fa]a compatrio]ilor [i sta-
tului. Cu alte cuvinte, el nu se plân-
ge doar în via]a particular\, în fa]a
so]iei sau a prietenilor apropia]i.” CONSTRUC}IA DEMOCRA}IEI
2 POSTDECEMBRISTE
Unul din liderii grevei minerilor
Noua putere s-a constituit pe baza programului în 10 puncte al
din Valea Jiului (1977) a descris
astfel participarea lui Ceau[escu la Frontului Salv\rii Na]ionale (FSN), dar drumul pân\ la democra]ie
eveniment: [i economia de pia]\ avea s\ se arate lung [i sinuos.
„În fa]a locului, el tr\da o stare Pân\ ce istoricii vor consacra studii fundamentale ultimilor ani ai
vizibil\ [i amalgamat\ de nervozi- istoriei noastre s\ ar\t\m doar câ[tigurile incontestabile.
tate, îngrijorare, agresivitate [i vicle- Înc\ din 1991 a fost adoptat\ noua lege fundamental\, Constitu]ia,
nie. I se citea pe fa]\ teama [i îngri-
jorarea fa]\ de modul cum a fost
ale c\rei modific\ri, în sensul apropiatei intr\ri a României în UE, au
primit. N-am v\zut nimic la el din fost supuse unui referendum. Peste toate imperfec]iunile ei, s-a creat
descrierile propagandistice de om un cadru institu]ional care a permis o societate democratic\.
dârz, curajos, demn, drept [i plin de De-a lungul timpului, procedurile electorale, în general corecte, au
omenie. Înc\ de la apari]ia lâng\ permis alternan]a la guvernare, mai întâi în 1996, când o coali]ie a
mine [i la auzul asurzitor [i repetat al
CDR (Conven]ia Democrat\) a succedat FDSN, un partid social
lozincii «Nu intr\m în min\», Ceau-
[escu î[i fr\mânta mâinile, se leg\- democrat modern, care câ[tigase alegerile din 1992. În 2000, for]ele
na de pe un picior pe altul [i privea de stânga s-au reîntors la conducerea ]\rii, pentru ca în 2004 s\ lase
întreb\tor c\tre oamenii lui, parc\ loc Alian]ei „Dreptate [i Adev\r”. Peste lungi perioade în care vocea
cerând ajutor, se v\ic\rea gâng\vit, ei a fost acoperit\ sau a ezitat s\ se rosteasc\, societatea civil\ a
continuu [i cu vocea joas\.” devenit în anii din urm\ din ce în ce mai activ\ [i mai critic\.
Solicitat ani de zile pentru a regla conturile cu un trecut care

înc\ ne st\pâne[te, „procesul comunismului” a avansat lent, dar
sigur, mai cu seam\ dup\ 2004. Constituirea CNSAS, deschiderea
arhivelor Securit\]ii [i constituirea mai multor institu]ii de cercetare,
dar [i asumarea de c\tre pre[edintele României a unui raport în
acest sens au marcat pa[i importan]i înainte.
Reforma institu]ional\ (cu deosebire în justi]ie [i administra]ie)
a progresat, impulsionat\ mai cu seam\ de cerin]ele imperative ale
UE. Succese s-au înregistrat [i în domeniul economic, unde îns\ O imagine-simbol din noaptea de
1 ianuarie 2007: românii au întâmpinat
privatizarea [i corup]ia au mers de multe ori mân\ în mân\. cu bucurie [i speran]\ intrarea în UE
România a primit recunoa[terea economiei sale de pia]\, conside-
rat\ func]ional\.
Corolarul acestor împliniri, care au confirmat c\ ]ara noastr\
merge pe calea cea bun\, l-au constituit acceptarea în NATO 1. Citi]i doc. 3 de la pag. 81. Men-
(2004) [i în Uniunea European\ (2007). ]iona]i câteva dintre „faptele”
La acest început de mileniu [i de secol, dup\ ce atât de multe care au favorizat longevitatea
au depins de jocul fast sau nefast al conjuncturilor, poate c\ a venit comunismului românesc [i încer-
momentul ca accesul României la democra]ie [i prosperitate s\ ca]i s\ explica]i, pornind de la
depind\ [i de fiecare dintre noi. documentul 1 din pagina al\tu-
rat\, ce anume a determinat opi-
niile opuse ale unor diziden]i.
3 2. Confrunta]i relatarea din doc. 2 cu
imaginea din pag. 85. Formula]i
„Absen]a «legalit\]ii socialiste» [i faptul c\ r\zbunarea împotriva unui
un comentariu.
comunist învins în lupta pentru putere se extindea adeseori [i asupra fami-
liei lui au ar\tat c\ activi[tii de partid nu erau înclina]i s\ se împotriveasc\
3. Alc\tui]i un text cu con]inut isto-
despotismului lui Ceau[escu. Aproape tot timpul cât a fost la conducere, ric în care s\ folosi]i termenii: di-
acesta a tratat statul ca pe domeniul s\u privat. (…) Ceau[escu însu[i s-a ziden]\, activist, industrializare,
bazat tot mai mult pe tradi]ie ca surs\ a puterii sale. (…) Poate c\ efectul cenzur\, cultul personalit\]ii.
cel mai retrograd al erei comuniste a fost acela de a crea o popula]ie în cea
mai mare parte dependent\, care se obi[nuise s\ primeasc\ majoritatea
celor necesare traiului de la stat. Securitatea [i bun\starea material\ ale
PRO MEMORIA!
unei persoane depindeau de conformismul ei politic dovedit în mod z Caracterul ilegitim al regimului
inevitabil. Orice sistem democratic care venea dup\ o epoc\ atât de comunist e dovedit prin meca-
întunecat\ ar fi fost mult stânjenit.” nismele care i-au îng\duit as-
(Tom Gallagher, România de la comunism încoace, 2004) censiunea spre putere: pre-
siunea ocupantului str\in [i
promisiunile demagogice.
4
z În „obsedantul deceniu” al lui
Comunicatul în zece puncte al Consiliului FSN (22 decembrie 1989)
Gheorghiu-Dej, sovietizarea s-a
Ca program, Frontul propune: realizat dup\ modelul stalinist –
1) Abandonarea rolului conduc\tor al unui singur partid – sistem demo- represiune [i industrializare.
cratic pluralist de guvern\mânt. (…)
z Desp\r]irea de Moscova în anii
3) Separarea puterilor în stat. (…) Nimeni nu mai poate pretinde puterea
pe via]\. (…) na]ional-socialismului nu a avut
5) Restructurarea agriculturii [i sprijinirea micii propriet\]i ]\r\ne[ti. decât câteva consecin]e favo-
6) (…) Eliminarea minciunii [i imposturii [i statuarea unor criterii de com- rabile. Dup\ 1970, Ceau[escu
peten]\ [i justi]ie în toate domeniile. a l\sat neschimbat regimul poli-
7) Respectarea drepturilor [i libert\]ilor minorit\]ilor na]ionale [i asigu- tic, concentrând întreaga pute-
rarea deplinei lor egalit\]i cu românii (…) re în mâna sa [i a familiei sale.
9) Întreaga politic\ extern\ s\ serveasc\ promov\rii bunei vecin\t\]i, z Evenimentele din decembrie
prieteniei, p\cii în lume, integr\rii într-o Europ\ unit\, casa comun\ a tutu- 1989 au rea[ezat România
ror popoarelor continentului. al\turi de ]\rile democratice.
pa]iul românesc
între diploma]ie [i conflict
pân\ la începuturile modernit\]ii
}|RILE ROMÂNE ÎNTRE IMPERIUL OTOMAN
Vintil\ F\c\ianu, Lupta de la Posada,
o interpretare modern\ a miniaturilor {I MARILE PUTERI CATOLICE VECINE
din Cronica pictat\ de la Viena
Spa]iul românesc reprezint\ aria teritorial\ locuit\ în majoritate
1 de români [i care s-a configurat sub aspect politic din secolul al
„R\zboiul cu otomanii antrena X-lea pân\ la apari]ia statelor medievale extracarpatice. Dincolo de
distrugeri considerabile [i mari cos- munte, înc\ „ducatele” men]ionate de Anonymus trasau contururile
turi umane [i materiale [i nu putea fi
Transilvaniei (unde conducea Gelu [i mai apoi Gyla), Banatului (lui
sus]inut pe termen mai lung f\r\
asigurarea coeziunii social-politice Ahtum, anterior al lui Glad) [i Cri[anei (de unde î[i tr\gea puterea
interne. Dac\ aceast\ confruntare Menumorut). Ultimele dou\, împreun\ cu Maramure[ul, au f\cut
era lipsit\ de rezultate decisive erau parte din regatul maghiar, cel dintâi p\strându-[i autonomia chiar
generate inevitabil tensiuni interne. dac\ voievodul era un vasal al coroanei, recrutat dintre nobilii din
Una dintre c\ile prin care aseme- afara provinciei.
nea tensiuni puteau fi diminuate sau
m\car împiedicate s\ se manifeste De altfel, în secolul al XIV-lea, aceea[i autoritate era prezent\ la
cu toat\ puterea a fost ideologiza- sud [i la r\s\rit de Carpa]i, constituirea statului românesc la Curtea
rea cre[tin\ a r\zboiului antioto- de Arge[ [i Câmpulung, iar ulterior la Baia f\cându-se printr-o vi-
man. Exist\ astfel clare indicii de guroas\ desprindere de o suzeranitate care nu mai era acceptat\
exaltare a sensului cre[tin al luptei (la Posada, în 1330 pentru }ara Româneasc\, [i dup\ 1359, prin
antiotomane.”
(Bogdan Murgescu,
al doilea desc\lec\tor, Bogdan, în Moldova).
Istorie româneasc\ – Configura]ia vecin\t\]ilor lor era deja fixat\: dou\ puteri catolice
istorie universal\, 1994) la vest [i la nord – regatele maghiar [i polonez –, la sud, peste
Dun\re, dou\ state slave, mo[tenitoarele Bizan]ului, ele însele cu
mari veleit\]i imperiale – Serbia [i Bulgaria –, iar spre r\s\rit t\tarii,
Competen]e specifice modulului for]a imprevizibil\ care n\v\lise asupra Europei la jum\tatea se-
RELA}IILE INTERNA}IONALE colului al XIII-lea. Dup\ 1354, o alt\ putere amenin]\toare se apro-
pia de Dun\re. Porni]i din Asia Central\, turcii osmanlâi (dup\
*2.1. Construirea unor demersuri de
tip analitic cu privire la situa]ii [i con-
numele c\peteniei lor Osman), care î[i constituiser\ un stat [i o
texte economice, sociale, politice, cul- putere armat\ a c\rei ra]iune de existen]\ era expansiunea, m\tu-
turale. rau din cale [ubredele alc\tuiri balcanice, Bizan]ul, acum umbra
2.3. Descoperirea constantelor în imperiului de alt\ dat\, [i ce mai r\m\sese din marele ]arat bulgar,
derularea fenomenelor istorice studiate. [i ajungeau la malurile Dun\rii.
**2.4. Compararea [i evaluarea unor A[ezate în mod fundamental pe apartenen]a la cre[tin\tate,
argumente diferite în vederea formul\rii raporturile interna]ionale ale }\rilor Române în primele dou\ se-
unor judec\]i proprii. cole ale statalit\]ii n-au putut ignora ierarhia feudal\, lumea c\reia
*4.3. Analizarea punctelor de vedere îi apar]ineau fiind gândit\ ca un întreg în centrul c\ruia se g\seau
similare, opuse [i complementare în le-
puterile imperiale, urma[e ale Romei, regatele [i abia pe a treia
g\tur\ cu fenomenele istorice studiate.
treapt\ voievodatele.
88 Rela]iile interna]ionale
Dependen]ei institu]ionale a bisericii cre[tin-ortodoxe fa]\ de

Patriarhia de la Constantinopol nu i-a corespuns [i o dependen]\
politic\. Bizan]ul mai era imperiu doar cu numele, basileii s\i fiind
obliga]i s\ pl\teasc\ tribut sultanilor. Mai constrâng\toare erau îns\
raporturile cu Ungaria [i Polonia, care [i-au impus, e drept, în situa]ii
diferite, suzeranitatea. Rela]iile vasalice ale }\rii Române[ti fa]\ de
coroana maghiar\ s-au perpetuat practic pân\ la c\derea Ungariei
(1541) [i au cunoscut, ca într-o familie, momente de concordie, con-
flicte vehemente sau ignorarea reciproc\.
Urma[ii lui Bogdan, în mod special Petru I Mu[atinul, au anihilat
preten]iile de suzeranitate ale regelui maghiar asupra Moldovei, Cea mai veche reprezentare a spa]iu-
construind rela]ia similar\ cu regatul Poloniei (la Lvov, în 1387). lui românesc, în Tractatus de re mili-
Evolu]ii foarte interesante au marcat rela]iile }\rii Române[ti cu tari et machinis bellicis, 1394–1396
coroana maghiar\ în vremea domniei lui Mircea cel B\trân (1386-
2
1418). Înc\ de la 1389-1390, când domnitorul de la Arge[ semna tra-
tatul cu regele Poloniei, percep]ia la curtea sa era c\ cea mai mare „R\mas practic singur [i for]at de
atacurile Angevinilor (1416), dar mai
primejdie vine dinspre Ungaria. Câ]iva ani mai târziu, situa]ia s-a
ales decisiv de expedi]ia sultanal\
schimbat radical [i a doua direc]ie în politica extern\ româneasc\ a din prima parte a anului 1417, când
început s\ se contureze. „Furtunosul” Baiazid ajunsese la Dun\re, totu[i sultanul nu a îndr\znit (…) s\
astfel c\, pentru Mircea, problema definirii raporturilor cu Poarta era înainteze pe p\mântul }\rii Româ-
una de via]\ [i de moarte. Dou\ concluzii par a se fi impus înc\ de ne[ti, oprindu-se la Giurgiu, Mircea a
atunci: c\ orice rezisten]\ este imposibil\ f\r\ alia]i [i c\, în fa]a unui recurs la solu]ia negociat\, inau-
adversar redutabil, armele diploma]iei pot fi cele mai eficiente. gurând o politic\ ce va face carier\
în istoria româneasc\.
Dup\ b\t\lia de la Baia, consecin]\ a conflictului moldo-maghiar
A[adar, la începutul secolului al
pentru Chilia, [i mai cu seam\ dup\ b\t\lia de la Vaslui, [i Moldova XV-lea, Mircea a trebuit s\ accepte
î[i va revizui politica alian]elor, apropiindu-se de Ungaria, cu al «alian]a inegal\» cu Poarta – accep-
c\rui rege, Matia Corvin, {tefan cel Mare a încheiat un tratat. tând plata regulat\ a tributului, inter-
Este îns\ dincolo de îndoial\ [i faptul c\ }ara Româneasc\ a pretat de el doar ca un pre] al p\cii.
fost, mai cu seam\ în secolul al XV-lea, un câmp al înfrunt\rii Solu]ia negociat\, urmând unor lupte
otomano-maghiare, cu succese trec\toare de o parte sau alta. Mai îndelungate [i redutabile, aducea
}\rii Române[ti statutul de aliat.
multe evenimente îndeob[te cunoscute o probeaz\. Astfel, Iancu
}ara î[i conserva institu]iile, p\mân-
de Hunedoara, voievodul transilvan [i guvernatorul Ungariei, a turile, clasa dominant\, credin]a,
impus pe tronul celor dou\ ]\ri române[ti domni care s\-l sus]in\ în limba [i legile în schimbul unui tribut
lupta antiotoman\ (pe Vlad Dracul sau Vladislav al II-lea în }ara [i al alian]ei politico-militare.”
Româneasc\ [i pe Bogdan al II-lea în Moldova). Modelul a fost (M. Maxim,
reluat dou\zeci de ani mai târziu de {tefan cel Mare. {i într-un caz în Marele Mircea Voievod, 1987)
[i în cel\lalt e[ecul a fost evident. Particularismul dinastic [i opo-
zi]ia acelei p\r]i a clasei boiere[ti care dorea pacea cu Imperiul 3
Otoman s-au dovedit pân\ la urm\ mai puternice. „Aprecierea p\cii moldo-otomane
din 1486 trebuie s\ ]in\ cont de inter-
pretarea dat\ acestui acord de cele
dou\ tabere [i de clauzele stipulate.
ACTIVITATE INDEPENDENT| (…) Otomanii le considerau unilate-
1. Stabili]i, dup\ documentul 1, trei caracteristici esen]iale ale luptei rale, revocabile [i provizorii. Nu era
antiotomane. Alc\tui]i un scurt comentariu în leg\tur\ cu fiecare dintre ele. vorba de un act bilateral, negociat de
2. Citi]i cu aten]ie documentele 2 [i 3: a) În ce condi]ii au semnat pe pozi]ii de egalitate de c\tre cei doi
tratatele cu Poarta cei doi domnitori, Mircea [i {tefan? b) În ce categorie parteneri, ci doar de un privilegiu pe
care sultanul îl acorda, temporar,
pot fi integrate aceste documente diplomatice din perspectiva Imperiului
unui suveran cre[tin.”
Otoman? c) Ce avantaje decurgeau din func]ionarea lor pentru cele dou\
(O. Cristea, Pacea din 1486, 2004)
]\ri române?
Rela]iile interna]ionale 89
RELA}IILE ROMÂNO-OTOMANE
ÎN SECOLUL AL XV-LEA
Raporturile româno-otomane reprezint\ capitolul cel mai semni-
ficativ al politicii externe a }\rilor Române, atât prin durat\, cât [i prin
complexitate [i consecin]e. Istoriografia ultimelor dou\ secole s-a
aplecat cu prec\dere asupra marilor figuri ale rezisten]ei antioto-
mane. Este îns\ de observat c\ niciunul dintre ace[tia nu a luptat tot
Gh. Adoc, Omagiu lui {tefan cel Mare
timpul domniei cu o[tile sultanului (ar fi fost [i imposibil, date fiind
resursele limitate ale }\rilor Române, dar [i ale alia]ilor lor poten]iali)
1 [i c\ de multe ori în]elegerile reciproc acceptate au precedat [i au
„Secolul al XVI-lea este unul de
urmat conflictului militar. Într-o domnie lung\ de 47 de ani cât s-a aflat
turnur\ în istoria european\, care a în fruntea Moldovei, {tefan a pl\tit tribut în primii 15 ani. Într-o con-
înregistrat efectele revolu]iei atlan- junctur\ pe care a considerat-o favorabil\ a refuzat îndeplinirea
tice [i deopotriv\ ale suprema]iei obliga]iilor financiare fa]\ de Poart\, s-a luptat la Vaslui [i a câ[tigat;
otomane. (…) Noua dinamic\ conti- a pierdut îns\ la R\zboieni în fa]a o[tilor sultanului. {i-a p\strat tronul,
nental\ a cuprins în sfera ei [i pentru c\ cet\]ile sale au rezistat. Dup\ o scurt\ perioad\ de acalmie,
}\rile Române care înregistreaz\ Baiazid al II-lea a reluat ofensiva împotriva Moldovei, reu[ind s\
toate seismele provocate de feno- cucereasc\ Chilia [i Cetatea Alb\, cet\]ile de la Nistru [i gurile
menele civiliza]iei moderne. Ele
Dun\rii. Prejudiciat\ era nu numai Moldova, dar [i Polonia, care ast-
sunt antrenate în vârtejul confrun-
t\rilor politice dintre puterile com- fel putea fi mai u[or atacat\. În consecin]\, regele Cazimir al IV-lea
petitoare, monarhia habsburgic\, s-a al\turat puterilor antiotomane, dar lipsa mijloacelor l-a determinat
Imperiul Otoman [i Polonia (…). [i pe el [i pe urma[ii s\i s\ abandoneze proiectul recuceririi cet\]ilor
În aceste împrejur\ri, (…) prin- pierdute. În anii 1486 sau 1489, dup\ negocieri, {tefan s-a recunos-
cipatele ofer\ proprii r\spunsuri la cut vasal al Por]ii [i a acceptat din nou plata tributului. De[i a r\mas
noile probleme survenite în urma pân\ la sfâr[itul domniei (2 iulie 1504) consecvent politicii sale
transform\rii centrului Ungariei în antiotomane, a reînnoit în]elegerile cu Poarta, Moldova fiind cuprins\
pa[alâc. A[a se explic\ [i aderarea (de fapt, al\turi de }ara Româneasc\) în tratatul ungaro-turc din 1503
la alian]a cre[tin\ antiotoman\ [i
(cu obliga]ia de a acoperi tributul [i alte servicii).
dialogul cu Sfântul Scaun, aflat la
rându-i în ofensiv\ spre R\s\rit.” Aceast\ discu]ie l\mure[te [i motivele pentru care Imperiul
(Istoria României, 1998) Otoman nu a transformat în pa[alâcuri }\rile Române. În urm\ cu
mai bine de 50 de ani, profesorul P.P. Panaitescu a lansat o teorie
2 în general acceptat\. Valahia [i Moldova nu s-au aflat pe calea
regal\ a înaint\rii trupelor sultanului spre Europa Central\, un drum
Dup\ opinia lui A Verancics, se-
cretarul lui Ioan Zapolya (1530), sul- ce pleca de la Adrianopol spre Sofia, Ni[, Belgrad [i Viena, teritori-
tanul Soliman a recunoscut însem- ile din preajm\ fiind de regul\ integrate. Este notoriu c\ cel pu]in în
n\tatea strategic\ [i militar\ a dou\ rânduri, dup\ domnia lui Neagoe Basarab (1522) [i în vremea
Transilvaniei [i a renun]at în mod voit campaniei antiotomane a lui Mihai Viteazul (1595), }ara Româ-
la ocuparea sa „ca nu cumva, când neasc\ s-a aflat foarte aproape de acest statut. Nu putem ignora
ar încerca el s\ ocupe Transilvania nici faptul c\ Valahia a pl\tit tribut din vremea lui Mircea cel B\trân
sau }ara Româneasc\ sau Moldova, sau a primilor s\i urma[i, dup\ 1415, iar Moldova din timpul lui
aceste ]\ri s\ se uneasc\ [i s\ se
Petru Aron, în 1456. Nu este mai pu]in adev\rat c\ ostilit\]ile ro-
apere în parte prin curse, în parte prin
for]\, deoarece sunt bine ap\rate de
mâno-otomane au început cu refuzul declarat al domnitorilor no[tri
mun]i abrup]i, de p\duri, (…) cu o de a acoperi obliga]ia de a pl\ti tribut, dublat de con[tiin]a c\ rezis-
cavalerie uimitor de numeroas\ [i o ten]a, chiar [i împotriva unui du[man atât de puternic, este posibil\.
armat\ ]\r\neasc\ atât de priceput\ 7 campanii conduse de sultani (3 asupra Valahiei, 3 asupra }\rii
[i atât de dârz\ în atacarea du[ma- Române[ti [i una împotriva Transilvaniei) s-au succedat în secolele
nului în asemenea locuri grele.” XIV-XVI [i, în pofida rezultatelor lor, de cele mai multe ori favorabile
(C\l\tori str\ini, vol. I, 1968) otomanilor, situa]ia de fapt, de ]\ri tributare, nu a fost schimbat\.
3
„Înaintea acestora nimic s\ nu ar\ta]i, nici scule, nici haine, nici boiarii t\i
s\ nu se împodobeasc\ înaintea lor, ci s\ te ar\]i [i s\ te faci înaintea lor
s\rac [i lipsit [i nici într-unele s\ nu te f\le[ti. Ci, când vor veni de la dân[ii
soli mari [i vei gândi s\ trimi]i înaintea lor [i s\ le faci cinste, f\le-o numai
cu bucate [i cu b\utur\, iar alt\ cinste sau avu]ie s\ nu ar\]i înaintea lor, (…)
s\ nu le ar\]i avu]ia ta, ci înc\ mai vârtos s\ o ascunzi de dân[ii. {i pân\ ai
avere în mâinile tale, tot le d\, c\ toat\ în]elepciunea lor este avu]ia. {i când
vin la voi, s\-i p\zi]i cu bucate [i cu b\utur\ dar destul [i cu cuvinte bune.
Iar nu cu cuvinte de tain\ [i cu vorbe care sunt ascunse, ci cu vorbe proaste,
c\ eu cât am socotit, a[a am aflat s\ fie mai bine.”
(Înv\]\turile lui Neagoe Basarab c\tre fiul s\u Teodosie, 1520)
4
Boierii munteni se adreseaz\ boierilor din Moldova (5 septembrie 1599)
Dup\ ce le spun c\ Mihai Vod\ a luat în urm\ cu câteva zile steag de la Neagoe Basarab [i familia sa,
sultan [i c\ turcii „tot cu în[el\ciune vor s\ fac\” [i c\ din nou e primejdie tablou votiv din biserica episcopal\
s\-i calce [i s\ pun\ un turc drept domn, boierii adreseaz\ o rug\minte: de la Curtea de Arge[
„Ci acum iar v\ rug\m [i v\ cerem s\ ruga]i pe domnul vostru, pe Ieremia,
s\ nu ne lase s\ pierim. S\ se roage prealuminatului craiului le[esc, c\ 5
în]elegem cum s-a milostivit de au scos }ara Moldovei din mâna t\tarilor. Cu Mihai refuz\ s\ lase Ardealul
aceea ne rug\m [i noi s\ fac\ poman\ [i s\ fim [i noi sub aripile luminatu- împ\ratului Rudolf al II-lea (1600)
lui, m\riei sale, craiul le[esc, c\ci ne-am s\turat de m\ria sa Mihai Vod\, c\
ne m\nânc\ [i ne-a mâncat cu totul. „Eu am luat Ardealul riscân-
{i cum ve]i face, nevoi]i s\ face]i curând, ca s\ poat\ ie[i acest tiran din du-mi pentru aceasta trupul [i
mijloc, c\ci de-ar ie[i el toat\ lumea ar fi în pace, numai acum pentru Mihai via]a. Eu am n\d\jduit c\ M\ria Sa
Vod\ se fac toate vr\jbile.” împ\ratul roman îmi va da confir-
(Istoria României în texte) marea. Îns\ el vrea s\ m\ alunge
din Ardeal. Eu l-am slujit nu cu
team\, ci din dragostea ce o am
ACTIVITATE INDEPENDENT| fa]\ de cre[tin\tate. (…) Împ\ratul
roman îmi trimite drept cinstire trei
1. Citi]i cu aten]ie documentul 1 [i r\spunde]i la urm\toarele întreb\ri: coli de hârtie pline de venin, ru[ine
a) Care sunt puterile competitoare în lupta pentru domina]ia în sud-estul [i batjocur\. Voi trimite pretutindeni
continentului în secolul XVI? b) Care sunt r\spunsurile pe care le caut\ aceast\ scrisoare a Majest\]ii sale,
principatele dup\ transformarea Ungariei Centrale în pa[alâc? ca s\ vad\ toat\ lumea b\taia de
2. Motiva]i afirma]ia subliniat\ în documentul 3. Stabili]i cel pu]in dou\ joc [i nerecuno[tin]a.”
situa]ii în care statutul }\rilor Române a depins decisiv de concesii (Istoria României în texte)
materiale [i teritoriale acceptate.
3. Vi se pare întemeiat\ temerea autorit\]ilor otomane, a[a cum apare în
documentul 2? Cum a func]ionat rela]ia între cele trei ]\ri în plan politic
înainte de 1541? Formula]i un r\spuns [i motiva]i-l într-o expunere oral\.
4. În zilele în care Mihai Viteazul preg\tea campania din Transilvania, un grup
de mari boieri, în frunte cu mitropolitul, se adreseaz\, prin intermediari,
regelui polon cu propunerile prezentate în documentul 4. Considera]i c\:
a) a fost un act de tr\dare; b) a fost un aranjament tactic al lui Mihai menit
a convinge autorit\]ile poloneze c\ for]a sa e neînsemnat\, spre a-i facilita
victoria de la {elimb\r; c) a fost o dovad\ c\, într-un moment complicat [i
care se putea termina în orice fel, boierii au vrut s\ se asigure din toate
p\r]ile. Alege]i r\spunsul care vi se pare corect. Considera]i c\ în situa]ii de
criz\ politic\, clasa conduc\toare trebuie s\-[i urmeze necondi]ionat liderul
sau c\ este de preferat s\ aib\ la dispozi]ie un evantai larg de alternative?
5. Citi]i documentul 5. Alc\tui]i portretul voievodului, insistând, din perspec-
tiva secolului în care tr\im, asupra unui punct forte [i a unui punct slab. Gh. Adoc, Voievodul Unirii
Modulul IV
1 }|RILE ROMÂNE SUB SUZERANITATE OTOMAN|

Secolul al XVII-lea reprezint\ o ÎN SECOLELE XVI-XVII
perioad\ distinct\ în istoria ]\rilor
române, fixat\ între dou\ limite
C\derea }\rilor Române [i a Transilvaniei sub suzeranitate
istorice, domnia lui Mihai Viteazul
[i instaurarea domniilor fanariote. otoman\ în prima jum\tate a secolului al XVI-lea a avut drept con-
În acest interval s-a impus tot secin]\ imediat\ cre[terea la propor]ii pân\ atunci necunoscute a
mai pregnant linia politic\ de raliere tuturor obliga]iilor asumate fa]\ de puterea otoman\: tributul,
a }\rii Române[ti [i Moldovei în pe[che[urile (darurile), dar [i ru[feturile (mita), la care se ad\ugau
jurul Transilvaniei în forma unor obliga]ii noi – de aprovizionare, de transport [i de munc\. Toate
raporturi interdependente materia-
acestea au provocat, cu deosebire în }ara Româneasc\, puternica
lizate sub for]a unei alian]e. Secolul
al XVII-lea înregistreaz\ dup\ 1683, ripost\ condus\ de Mihai Viteazul în anii 1594-1595.
odat\ cu recesiunea otoman\, o În plan politic [i militar, controlului sever asupra politicii externe
semnificativ\ evolu]ie spre politica i s-a ad\ugat, împotriva recunoa[terii autonomiei, amestecul în tre-
de eliberare de sub domina]ia Im- burile interne. În contextul conflictului prelungit cu Imperiul Habs-
periului Otoman. burgic, Poarta a asigurat leg\tura între Crimeea [i Ungaria supe-
(Istoria României, 1998)
rioar\ printr-un lan] de kazale (raiale), toate smulse }\rilor Române
sau cu o popula]ie majoritar\ româneasc\: Bugeacul (Moldova
sud-estic\), Br\ila, Turnu, Giurgiu, dar [i Timi[oara, Lipova [i Cena-
dul cu teritoriile din jur.
Conflictul otomano-habsburgic a continuat în cadrul mai larg al
cruciadei târzii [i al Contrareformei, for]elor politice interesate s\-[i
asigure pozi]ii în Europa r\s\ritean\ ad\ugându-li-se [i Polonia,
care mai devreme sau mai târziu avea s\ ajung\ la propria ei con-
fruntare cu Poarta. În aceast\ conjunctur\, }\rile Române [i
Transilvania [i-au putut dezvolta propriul lor proiect politic, care nu
excludea alian]a cu marile puteri din regiune, dar nici nu lua în con-
siderare exclusiv varianta supunerii nelimitate în fa]a lor într-un
viitor favorabil îndep\rt\rii domina]iei turce[ti.
Carrier-Belleuse, Mihai Viteazul Participarea celor trei ]\ri din spa]iul românesc la Liga cre[tin\
(Pia]a Universit\]ii, Bucure[ti) (Sfânt\) [i la r\zboiul antiotoman (1593-1606) a reprezentat cadrul
în care s-a afirmat Mihai Viteazul, promotor al schimb\rii statutului
2 }\rilor Române, inclusiv prin reunirea lor sub o singur\ autoritate.
Dorin]a lui Matei Basarab de a Din p\cate, împotriva sa au ac]ionat for]e redutabile: Habsburgii,
lupta împotriva otomanilor rezult\ [i care doreau s\ st\pâneasc\ singuri Transilvania, proiectul regatu-
din discu]iile sale cu vicarul patri- lui polonez de expansiune spre a atinge ]\rmurile M\rii Negre,
arhal la 1640. „Numitul domn mi-a
imposibil de realizat f\r\ subordonarea Moldovei (reu[it\ în vre-
spus în mai multe rânduri: cum este
cu putin]\ ca principii cre[tini s\ mea Movile[tilor), dar [i a Valahiei. Opozi]ia nobilimii maghiare fa]\
n-aib\ nicio mil\ fa]\ de atâ]ia de un principe venit de peste munte a închis cercul intereselor
cre[tini care se afl\ sub tirania tur- ostile lui Mihai [i i-a gr\bit sfâr[itul. Opera lui politic\ nu s-a stins
cilor. Un lucru e sigur, cei doi domni îns\ odat\ cu dispari]ia sa, influen]ând rela]iile interna]ionale în
[Matei Basarab [i Vasile Lupu] sunt spa]iul românesc în tot secolul urm\tor.
gata de a se r\scula împotriva tur-
Mai întâi, Imperiului Otoman i-au trebuit aproape 20 de ani ca s\
cilor dac\ ar fi încuraja]i de principii
cre[tini. Fiecare dintre ei a declarat readuc\ din nou sub ascultarea sa ]\rile intra [i extra carpatice.
c\ poate ridica la primul sunet de Vreme îndelungat\, solicit\rile Por]ii nu au mai atins cotele înregis-
goarn\ 25.000 de solda]i.” trate (mai cu seam\ în Valahia) spre sfâr[itul secolului al XVI-lea.
(C\l\tori str\ini, Înfrângerile suferite pe câmpul de lupt\ au obligat Poarta otoman\
vol. V, 1975) s\-[i diversifice [i s\-[i rafineze mijloacele de influen]\.
Un mare num\r de familii grece[ti au venit în }\rile Române, au

cump\rat p\mânt [i [i-au construit re[edin]e într-un timp relativ
scurt (cu deosebire în vremea Mihne[tilor, dup\ 1620), ajungând
s\ de]in\ pozi]ii cheie în sfatul domnesc [i în conducerea bisericii.
Domniile „restauratoare” ale lui Matei Basarab (descendent al
Craiove[tilor) [i chiar a lui Vasile Lupu (un albanez care [i-a luat la
urcarea pe tron numele împ\r\tesc Vasile) au consacrat sfâr[itul
preponderen]ei boierimii str\ine, e drept în schimbul unei consis-
tente major\ri a tributului, de[i [i unul [i cel\lalt au acceptat în
preajma lor demnitari de aceast\ origine.
Mai apoi, epoca lui Mihai Viteazul a afirmat alian]a dintre cele trei
]\ri, utilizat\ în cursul secolului al XVII-lea tot ca o arm\, mai pu]in
de lupt\ direct\, deschis\ împotriva Por]ii, cât, mai cu seam\, ca Matei Basarab
(portret din biserica
for]\ eficace de presiune pentru men]inerea statu-quo-ului [i pentru m\n\stirii Arnota)
consolidarea autonomiei. Tratatele de alian]\ dintre Racocze[ti [i
voievozii Valahiei [i Moldovei au ]inut departe Poarta [i au asigurat
semnatarilor (Matei Basarab [i Vasile Lupu) domnii îndelungate.
Câ]iva ani mai târziu, alian]a lui Gh. Racoczi al II-lea, principe al
Transilvaniei, cu Constantin {erban [i Mihnea al III-lea, domni ai }\rii
Române[ti, precum [i cu Gh. {tefan, urma[ul lui Vasile Lupu, î[i
p\stra caracterul antiotoman [i se manifesta inclusiv sub forma unor
r\scoale împotriva Por]ii, reprimate de sultan cu ajutorul t\tarilor.
În fine, }\rile Române au beneficiat [i de contextul conflictului
antiotoman al celor dou\ puteri apropiate, Austria habsburgic\ [i
Polonia, ducând astfel înc\ din secolul al XVII-lea o politic\ sinu-
oas\ [i nu de pu]ine ori contradictorie, dar care urm\rea s\ folo-
seasc\ aceste vecin\t\]i exclusiv în direc]ia sl\birii autorit\]ii suze-
rane [i sporirii autonomiei.
Vasile Lupu
3 (detaliu din tabloul votiv
În contextul conflictului otomano-polon din anii 1672-1673, trupele sul- de la Trei Ierarhi, Ia[i)
tanului pierd b\t\lia de la Hotin. Dup\ lupt\, regele Ian Sobieski negociaz\
cu Grigore Ghica [i {tefan Petriceicu (fost [i din nou domn al Moldovei)
ocuparea ]\rii. Grigore Ghica pleac\ la turci, iar boierii r\ma[i cu Petriceicu PRO MEMORIA!
„au început a se ruga s\-i lase pe acas\, s\-[i ia femeile [i copii, s\ nu-i ia z Rela]iile interna]ionale ale
t\tarii”. Petriceicu nu-i credea [i nu voia „s\-i slobozeasc\”, zicând c\ [i oas-
}\rilor Române [i Transilvaniei
tea le[easc\ (polonez\) vine mult\. Iar Miron (Costin) logof\tul a r\spuns
au fost determinate în Evul
„Ori s\ fie voia domniei sale, ori s\ nu fie, noi nu vom l\sa casele s\ le ia
Mediu de factorul confesional.
t\tarii”. {i s-au închinat [i i-au zis „S\ fie m\ria ta s\n\tos” [i au ie[it afar\.
z Parte a cre[tin\t\]ii, }ara Ro-
{i a[a to]i boierii [i c\pitanii au purces a se închina [i au ie[it afar\…
(Ion Neculce, Letopise]ul }\rii Moldovei) mâneasc\ [i Moldova au în-
fruntat Imperiul Otoman, reu-
[ind s\-[i p\streze autonomia
ACTIVITATE INDEPENDENT| în schimbul pl\]ii regulate a
tributului.
1. Preciza]i, dup\ documentul 1, care au fost direc]iile principale ale z Acest statut politic s-a datorat [i
politicii externe în spa]iul românesc în cursul secolului al XVII-lea. sus]inerii de care s-au bucurat
2. Analiza]i, discutând în grupe de 4-5 elevi, atitudinea marilor boieri în con- promotorii s\i din partea rega-
textul victoriei poloneze de la Hotin. De ce nu l-au urmat boierii pe telor catolice vecine (de regul\,
Petriceicu? De ce s-au întors pe la casele lor? Ce semnifica]ie putem prin rela]iile de vasalitate ale
atribui gestului lor? Avea caracter conjunctural? Tr\da o mentalitate }\rii Române[ti cu Ungaria [i
ancestral\? Era o dovad\ de încredere în Miron Costin? Alc\tui]i apoi, ale Moldovei cu Polonia)
fiecare dintre voi, un text de 10-15 rânduri cu acest subiect.
Modulul IV
R omânia [i concertul european.

De la „criza oriental\”
la marile alian]e ale secolului XX
Istoricii consider\ c\ 16 iulie 1683,
ziua când a fost despresurat\ Viena
asediat\ de turci [i a început
expansiunea Imperiului habsburgic,
marcheaz\ unul din cele 10 eveni-
SPA}IUL ROMÂNESC ~N SECOLUL LUMINILOR
mente care „au zguduit lumea”
(„L’Histoire” nr. 268, sept. 2002) Despresurarea Vienei, datorit\ interven]iei surprinz\toare a
regelui polonez Ian Sobieski, a avut consecin]e excep]ionale.
1 Succesul repurtat sub zidurile vechiului burg a apropiat mai bine de
Principala tr\s\tur\ care deo- un secol dou\ tinere puteri, Austria habsburgic\ [i Rusia
sebe[te epoca fanariot\ de cele Romanovilor, de acum încolo într-o mare alian]\ antiotoman\.
premerg\toare este noul caracter „Criza oriental\” odat\ început\ avea s\-[i arate urm\rile [i
al domina]iei otomane, mult mai
asupra spa]iului românesc. Starea conflictual\ austro-ruso-
ap\s\tor atât din punct de vedere
politic, cât [i economic. Cu instau-
otoman\, dar mai cu seam\ cea ruso-otoman\, prelungit\ pân\ la
rarea fanario]ilor, Principatele sunt sfâr[itul Primului R\zboi Mondial, a cuprins nu mai pu]in de
complet integrate sitemului politic 11 înfrunt\ri armate majore, dintre care primele [ase pân\ la 1812,
[i militar otoman, încetând a mai [i arat\ clar o criz\ important\ – succesiunea Imperiului Oriental [i
avea o politic\ extern\ [i o diplo- eventuala partajare a mo[tenirii între competitori.
ma]ie proprie. Într-o prim\ faz\, Curtea de la Viena a înscris puncte impor-
Con[tien]i de greutatea men]i- tante, împingând for]ele otomane pân\ la linia Carpa]ilor.
nerii unei identit\]i politice proprii Transilvania astfel eliberat\ primea în 1691 „Diploma Leopoldin\”,
într-o zon\ geopolitic\ atât de divi- care consacra na]iunile privilegiate [i „religiile recepte”.
zat\, boierii s-au str\duit s\ inter- Diminuat teritorial [i în plin conflict cu noile puteri cre[tine,
na]ionalizeze problema Principa- Imperiul Otoman a încredin]at Principatelor, devenite acum teritorii
telor, transformându-le în state
de frontier\, misiuni noi, care comportau loialitate absolut\: obser-
neutre tampon, menite a preveni
ciocnirea intereselor divergente ale varea atent\ a mi[c\rilor inamicului [i capacitatea de a disponibi-
Rusiei, Austriei [i Turciei. liza resurse materiale [i umane mult sporite fa]\ de trecut, în even-
(Vlad Georgescu, tualitatea unui conflict armat, în cursul c\ruia defec]iuni precum
Istoria românilor, 1989) cea a lui Dimitrie Cantemir erau de neconceput.
Pentru c\ elitele boiere[ti autohtone [i principii ridica]i din rân-
2 durile lor nu se mai bucurau de încredere, Poarta a hot\rât s\-i
„Pentru intelectualii români, înlocuiasc\ pe domnitorii autohtoni cu fanario]i, o aristocra]ie
anul 1848 a marcat triumful ideii de greac\ de dreg\tori, mai u[or de controlat pentru c\ func]iona de
na]iune. În Moldova [i în }ara secole în slujba Imperiului. Str\ini dup\ nume (de[i unii dintre ei se
Româneasc\, ei au c\utat s\ des- înrudeau în antecedente îndep\rtate cu familii domnitoare din
fiin]eze protectoratul rus [i s\
Principate, iar al]ii proveneau chiar din familii boiere[ti indigene),
restabileasc\ echilibrul istoric cu
Imperiul Otoman, în vreme ce în f\r\ a [ti uneori limba ]\rii [i f\r\ a avea rela]ii cu elitele autohtone,
Transilvania, Banat [i Bucovina ei ar fi trebuit s\ fie slujba[ii perfec]i ai unui Imperiu în stare de
[i-au propus s\ uneasc\ pe to]i r\zboi [i de criz\.
românii într-un stat autonom. Dar Statutul fanario]ilor [i-a ar\tat îns\ de la început ambiguitatea.
astfel de gânduri contraveneau Îns\rcina]i de Poart\ cu misiuni precise, asupra lor ap\sa în primul
pragmatismului Rusiei [i Austriei.” rând mo[tenirea greco-bizantin\, care-i îndrepta spre un ceremo-
(Istoria românilor, 1998) nial fastuos, care ascundea condi]ia lor real\.
Dar asupra lor ac]iona [i succesiunea voievodal\ româneasc\,

potrivit c\reia, în\untrul ]\rii sale, puterea domnului era nelimitat\.
În pofida cerin]elor din ce în ce mai insistente [i imperative ale
Por]ii, a incertitudinii permanente cu privire la durata mandatului lor
[i, nu de pu]ine ori, a ostilit\]ii elitelor autohtone, unii dintre ei, pre-
cum Constantin Mavrocordat (cu 10 domnii alternative în Valahia [i
Moldova `n anii 1730-1769) sau Alexandru Ipsilanti (cu doar 3 dom-
nii între 1774 [i 1797), au încercat s\ racordeze Principatele la
secolul luminilor, înf\ptuind o politic\ de reforme nu întotdeauna Alexandru Moruzi îl prime[te
finalizat\. Înt\rirea autorit\]ii centrale [i sporirea capacit\]ii eco- pe ambasadorul Angliei
nomice a contribuabilului r\spundeau îns\ în egal\ m\sur\ [i pre- la Constantinopol (19 iulie 1794)
siunii autorit\]ilor otomane, interesate în fond s\-[i asigure din 3
}\rile Române un volum cât mai mare de resurse [i de servicii. „În\l]imea voastr\ [domnul
În acest context, elitele boiere[ti vor declan[a o mi[care pe- Constantin Mavrocordat], ne mus-
ti]ional\ adresat\ ini]ial Rusiei, ulterior Austriei, iar la începutul tra]i pentru darurile date, dar altfel
secolului urm\tor [i Fran]ei napoleoniene. Programul încorpora nu putem face nimic, nici nu e bine
critica sever\ a regimului domina]iei turco-fanariote [i prezenta o s\ nu d\m c\ci poarta marelui vizir
[i cei din jurul lui sunt nem\rginit
gam\ larg\ de solu]ii, de la încorporarea Principatelor Rusiei
de lacomi. Când vor ceva, prima
]ariste [i ortodoxe, la consolidarea autonomiei sau, de la sfâr[itul propunere o fac cu blânde]e, apoi
secolului al XVIII-lea, la dobândirea independen]ei. Concomitent încep oc\rile, for]a, amenin]\rile,
cu mi[carea peti]ionar\ din Principate, corifeii {colii Ardelene for- încât nu te po]i opune.”
mulau, la un secol dup\ „Diploma Leopoldin\” (1791), „Supplex (Reprezentan]a diplomatic\ a
Libellus Valachorum”, o sintez\ a programului na]ional al românilor Moldovei la Constantinopol, 1985)
transilv\neni, consecin]a iosefinismului în climatul generos al Re-
volu]iei franceze, cu acela[i succes ca [i ac]iunile elitelor boiere[ti 4
de peste mun]i. Un boier din Buhu[i î[i trimite
copilul s\ înve]e la Paris. Peste un
timp, dore[te s\ fac\ [i el c\l\toria.
UNITATE {I INDEPENDEN}| La sugestia so]iei î[i face haine
europene[ti, pe care le îmbrac\
dup\ multe discu]ii. La frontiera
Perioada 1821-1848, care deschide epoca modern\ în Princi- austriac\ un prim [oc. Pentru cele
pate, a consacrat noi dezvolt\ri. Mi[carea lui Tudor Vladimirescu a trei ocale de tutun pe care le avea
pus cap\t domina]iei turco-fanariote [i a restabilit domniile p\mân- în bagaj, vame[ul austriac îi cere o
tene. Declan[area unui nou conflict ruso-otoman, de data aceasta tax\. De unde s\ [tie el, venit din-
pentru eliberarea Greciei, a consfin]it protectoratul rus asupra tr-o ]ar\ unde boierii nu pl\teau nici-
un fel de d\ri [i unde habar n-aveau
}\rilor Române, a redat Valahiei teritoriul fostelor kazale (raiale) de
de lege [i de regulament c\ „a[a se
la Dun\re [i a eliberat comer]ul românesc de povara „monopolului tr\ie[te în lumea civilizat\”.
otoman”. (N. Gane, Scrieri,
Br\tienii, Gole[tii, B\lce[tii, dar [i Kog\lniceanu [i Cuza vor în Istoria României în texte)
ini]ia regenerarea în }\rile Române. Revolu]ia de la 1848 s-a
declan[at la Ia[i, la sfâr[itul lui martie, [i la Izlaz, în iunie, dup\ re- ACTIVITATE INDEPENDENT|
volu]ia de la Paris. Programele adoptate reprezentau liberalismul
1. ~ntâmpl\ri de genul celei rela-
european (cu un mare accent pe libert\]ile individuale), spre Fran]a tate de N. Gane se repet\ [i
[i Anglia îndreptându-se toate speran]ele guvernului provizoriu din azi, dup\ intrarea României în
capitala Valahiei. UE. Stabili]i trei domenii de
Din p\cate, nu posibilii alia]i occidentali, afla]i prea departe [i impact al tradi]iei române[ti cu
având alte interese, au hot\rât soarta Revolu]iei, ci antanta ruso-oto- modernitatea european\ [i des-
man\, interesat\ s\ p\streze statu-quo-ul de la Dun\re. crie]i consecin]ele.
Modulul IV
{i în Imperiul Habsburgic s-a desf\[urat câte o revolu]ie în
1 fiecare provincie româneasc\ (în Banat, în Transilvania sau în
Între 7-17 octombrie 1860, prin- Bucovina), în general dirijate de imperativul afirm\rii na]ionale, dar
cipele Al. Ioan Cuza a f\cut o vizit\ [i aici, precum [i în Principate, unitatea româneasc\ a întâmpinat
sultanului, Abdul Mejid (1839-1861). multe dificult\]i, ca [i aceea dintre na]iunile oprimate (români [i
Dimitrie Bolintineanu care a descris
maghiari), astfel c\, în cele din urm\, Habsburgii [i Romanovii
c\l\toria face urm\toarele aprecieri:
„Vizita M\riei sale, de[i subordo-
[i-au impus autoritatea. Absolutismul reînnoit se întoarce în
nat\ voin]ei Europei, are alura unei Transilvania, ca [i hulitul regim regulamentar în Principate.
întrevederi a doi suverani, dintre Intrate mai cu seam\ sub aspect economic în sfera de influen]\ a
care cel mai interesat în chestiune Occidentului (o dat\ cu liberalizarea comer]ului ca urmare a Trata-
este Împ\ratul otomanilor. Niciodat\ tului de la Adrianopole), r\zboiul Crimeii a a[ezat }\rile Române sub
în cazuri de acestea, Poarta nu a o nou\ influen]\ politic\ [i a impus o structur\ a alian]elor pentru o
exprimat atâta dorin]\ de a vedea durat\ mai lung\ a istoriei. Victoria Imperiului Otoman (aliat cu Anglia
un domn român în capitala Turciei,
niciodat\ nu a oferit mai multe
[i Fran]a) [i înfrângerea Rusiei au creat o situa]ie nou\. Diploma]ia
onoruri ale[ilor românilor, îns\ nicio- de la Paris a reactivat „chestiunea româneasc\”, întrucât un stat latin
dat\ un domn nu a ar\tat mai mult\ tampon la gurile Dun\rii [i la Marea Neagr\ ar fi z\g\zuit Rusia în
demnitate, mândrie na]ional\ [i mai expansiunea ei spre vest, n-ar fi deranjat prea tare Poarta (formula
pu]in\ grab\ de a face aceast\ aleas\ oferea doar unirea legislativ\, oricum în vigoare [i în vremea
vizit\ impus\ de tratate.” Regulamentelor Organice) [i ar fi dat câ[tig de cauz\ boierimii libe-
(D. Bolintineanu, rale, animatoarea „partidelor na]ionale” în disputa cu sus]in\torii
C\l\toria domnitorului
Principatelor Unite la
vechiului regim. În plus, înlocuirea protectoratului rusesc cu garan]ia
Constantinopol, 1860) colectiv\ a Marilor Puteri deschidea un dialog politic care nu putea fi
decât în interesul Principatelor.
2 Victoria Fran]ei asupra Austriei (1859), care consolida hegemonia
lui Napoleon al III-lea asupra continentului, dar [i reac]ia foarte vigu-
~nainte de a primi scrisoarea
roas\ a lui Cuza a convins Marile Puteri c\ Principatele sunt suficient
marelui vizir Fuad-Pa[a, Cuza
scrisese unui alt `nalt oficial oto- de mature ca s\-[i asume unirea deplin\ [i le-au acordat-o.
man, explicându-i de ce a fost ne- Ulterior, primii ani ai lui Carol I, domina]i de instabilitatea politic\
voie s\ secularizeze averile mâ- [i chiar de o „criz\ dinastic\”, tr\deaz\ chiar o anumit\ izolare a
n\stire[ti [i la sfâr[it ad\ugase României. Reticent fa]\ de elitele politice autohtone, noul principe
aceste cuvinte care rezumau situa- coresponda frecvent cu tat\l s\u aflat la Sigmaringen, de la care
]ia: „~n aceast\ chestiune, Alte]\, primea principalele îndrum\ri.
eu nu sunt principele românilor, eu
În cele din urm\ va în]elege c\, de fapt, credibilizarea sa era
sunt România `ns\[i.”
(C. C. Giurescu, strâns legat\ de dobândirea independen]ei ]\rii.
Via]a [i epoca lui Cuza-Vod\, 1966) Dar „Declara]ia de independen]\” (9 mai 1877) a fost întâm-
pinat\ cu r\ceal\ sau chiar indiferen]\ în Europa, iar Rusia, care
semnase o conven]ie militar\ pentru ca trupele ei s\ ajung\ de pe
teritoriul nostru în Balcani, se ferea s\ accepte orice form\ de
cooperare. Avea s-o impun\, în cele din urm\, impasul la care s-a
ajuns în luptele de dincolo de Dun\re [i asediul e[uat al Plevnei.
Jocul complicat al intereselor Marilor Puteri ne-a recunoscut
independen]a, dar cele trei jude]e din sudul Moldovei au fost reali-
pite Rusiei, iar articolul 7 al Constitu]iei a trebuit s\ fie modificat (e
drept, nu în sensul dorit). Deteriorarea rela]iilor cu Rusia a apropiat
România, acum independent\, de o mare alian]\, gruparea
Puterilor Centrale (Germania, Austro-Ungaria [i Italia), dup\ vizite
succesive la Viena [i Berlin ale regelui Carol (din 1881) [i ale
Intrarea armatei române în Dobrogea primului ministru Ion C. Br\tianu. Era îns\ r\ul cel mai mic ca între
(litografie de epoc\ cu caracter alegoric) dou\ puteri amenin]\toare s\ te aliezi cu una împotriva celeilalte.
Modulul IV
În preajma Primului R\zboi Mondial, dup\ încheierea celor dou\
conflicte balcanice care aveau s\ sting\ practic „criza oriental\”,
România era o ]ar\ stabil\, în plin\ cre[tere economic\, membr\ a
unei alian]e redutabile. Viitorul ei depindea îns\ de reunirea tuturor
românilor în grani]ele unui singur stat na]ional.
Constituirea Triplei În]elegeri (Antanta), în 1907, a dat na[tere
unei noi alian]e politice, care într-un viitor apropiat avea s\-[i dis-
pute întâietatea cu gruparea Puterilor Centrale. Rivalitatea ruso-
austro-ungar\ pentru Balcani [i Europa sud-estic\ reprezenta opor-
tunitatea de atâta vreme a[teptat\ de diploma]ia de la Bucure[ti de
a-[i g\si, într-un viitor conflict generalizat, locul potrivit.
Antanta era dispus\ s\ recunoasc\ drepturile noastre asupra
Transilvaniei [i Bucovinei, ceea ce explic\ semnarea, doi ani mai
târziu, a conven]iilor militar\ [i politic\ [i intrarea noastr\ în Primul
R\zboi Mondial.
3
Legea na]ionalit\]ilor din Ungaria (1868) Oscar Han,
Monumentul Victoriei, M\r\[e[ti
„Art. 1 – Deoarece în virtutea unit\]ii politice a na]iunii, limba de stat a
Ungariei e limba maghiar\ [i pentru viitor limba de deliberare [i discu]ie a
parlamentului ungar e exclusiv limba maghiar\. Legile vor fi create în limba ACTIVITATE INDEPENDENT|
maghiar\. Acestea trebuie îns\ s\ fie editate în traducerea autentic\ [i în
limbile tuturor celorlalte na]ionalit\]i ce locuiesc în ]ar\. Limba oficial\ a 1. Citi]i cu aten]ie documentele 1
guvernului ]\rii e [i pe viitor în toate ramurile administra]iei limba maghiar\. [i 2. Preciza]i care era marea
Art. 26 – Precum pân\ aici fiecare cet\]ean al patriei, apar]in\ el oric\rei problem\ a Principatelor în mo-
na]ionalit\]i, fiecare comun\, fiecare biseric\ [i comunitate bisericeasc\ a mentul vizitei lui Cuza. Stabili]i
avut dreptul, întocmai astfel vor avea dreptul de a-[i înfiin]a prin mijloace pro- cel pu]in o diferen]\ între in-
prii, ori prin asociere, [coli primare, secundare sau superioare.” vestitura oric\rui predecesor al
(Istoria României în texte) domnului [i aceasta.
2. Observa]i contradic]ia sau
4 complementaritatea articolelor
Între 13 iunie [i 13 iulie 1878 s-a desf\[urat Congresul de la Berlin.
1 [i 26 din legea na]ionalit\]ilor
Primul-ministru, Ion C. Br\tianu, [i ministrul de externe M. Kog\lniceanu au (documentul 3). Alc\tui]i un
transmis Congresului un memoriu în 5 puncte: comentariu pe acest subiect.
„a) Nicio p\rticic\ de teritoriu s\ nu se deslipeasc\ de la statul român. b) 3. Analiza]i con]inutul memoriului
România s\ nu serveasc\ armatelor ruse ca drum de trecere. c) Principatele în 5 puncte [i partea din
României, în puterea drepturilor sale seculare, ia din nou în st\pânire Tratatul de la Berlin care se re-
insulele Dun\rii [i gurile Dun\rii, dimpreun\ cu Insula {erpilor. d) România fer\ la România. Motiva]i dife-
s\ primeasc\ o desp\gubire propor]ional cu for]ele ce a dus în lupt\ [i în ren]ele.
forma cea mai corespunz\toare. e) Independen]a României va fi solemn 4. Cuvintele-cheie ale tratatu-
recunoscut\ [i teritoriul ei declarat neutral.” lui austro-ungaro-român sunt
(Memoriile regelui Carol I al României, de un martor ocular) casus foederis. Afla]i-le în]e-
lesul [i realiza]i un comentariu
5 asupra oportunit\]ii prezen]ei
La 18/30 octombrie 1883, D.A. Sturdza [i G. Kolnoky semneaz\ la Viena lor în text.
Tratatul de alian]\ definitiv româno-austro-ungar: 5. Imagina]i-v\ c\ tr\i]i în epoca
„Art. 1 – Cele dou\ p\r]i se angajeaz\ s\ nu intre în alian]e una împotri- neutralit\]ii României (1914-
va celeilalte. Art. 2 – S\-[i acorde ajutor în cazul unui atac neprovocat. 1916) [i c\ sunte]i solicitat s\
Art. 3 – Casus foederis intervine pentru Statul Român numai în cazul rosti]i un discurs de sus]inere
atac\rii Austro-Ungariei. Art. 4 – În cazul unui r\zboi purtat în comun s\ nu pentru unitatea na]ional\. Ce
încheie pacea separat. Valabilitatea tratatului este de 5 ani.” imagine sugestiv\ a]i alege? Re-
(Politica extern\ a României, Dic]ionar cronologic, 1986) dacta]i-l [i prezenta]i-l colegilor.
ROMÂNIA ~N SECOLUL EXTREMELOR

Conjunctura anilor 1917-1918, „cascada tronurilor” de care între
primii a vorbit Tache Ionescu, a adus României beneficii însemnate.
Revolu]ia bol[evic\ a acordat popoarelor oprimate de vechea mo-
narhie rus\ dreptul la autodeterminare [i, în virtutea sa, Basarabia
s-a unit cu România la 27 martie 1918, împlinind voin]a na]ional\ a
Sfatului }\rii. Pr\bu[irea monarhiei dualiste [i refuzul hot\rât de a nu
mai p\stra vechea uniune cu Ungaria postbelic\ a condus la marea
oper\ unificatoare de la Cern\u]i (28 noiembrie 1918) [i Alba Iulia
La Alba Iulia (1 decembrie 1918)
este citit Actul Unirii
(1 decembrie 1918), când Bucovina [i Transilvania s-au al\turat ]\rii.
Participarea României la Congresul de pace de la Paris în calitate de
1 ]ar\ înving\toare a fost încununat\ de recunoa[terea Marii Uniri.
„…hot\râ]i a p\stra pacea dup\ Actele plebiscitare din 1918 au a[ezat pentru o perioad\ mai lung\
atâtea sacrificii (…), pre[edintele România din nou al\turi de democra]iile occidentale.
Republicii Cehoslovace [i Maiesta- Vreme de 20 de ani, în pofida mersului sinuos al rela]iilor
tea Sa Regele României s-au pus româno-franceze, aceast\ ]ar\ a fost marea noastr\ aliat\, întrea-
de acord pentru a încheia o con- ga politic\ extern\ a urmat modelul ei, în vreme ce marii no[tri
ven]ie defensiv\…
diploma]i – Nicolae Titulescu, I.G. Duca sau Grigore Gafencu – au
Art. 1 – În cazul unui atac ne-
provocat din partea Ungariei contra fost filofrancezi convin[i. Cum aveau s\ o arate relativ repede
uneia din Înaltele P\r]i Contrac- evenimentele, Fran]a era doar una din marile puteri ale lumii, din
tante, cealalt\ parte se oblig\ a veni p\cate departe de a dispune de for]a presupus\, iar caracterul pri-
în ajutorul p\r]ii atacate. (…) Art. 3 – vilegiat al rela]iilor noastre reciproce avea s\ ne coste. Atunci când,
Niciuna din Înaltele P\r]i Contrac- dup\ c\derea Fran]ei în iunie 1940, România s-a aflat fa]\ în fa]\
tante nu va putea încheia vreo
cu agresivitatea dezl\n]uit\ a statelor totalitare german [i sovietic
alian]\ cu o ter]\ putere f\r\ avizul
prealabil al celeilalte.” [i a încercat zadarnic s\ g\seasc\ un aliat puternic, niciuna din
(Alian]a defensiv\ combina]iile politice [i diplomatice atât de minu]ios construite de
dintre România [i Cehoslovacia – diploma]i nu a mai func]ionat.
Mica În]elegere – 22 aprilie 1921) De la notele ultimative din 26-27 iunie 1940 [i pân\ la dictatul de
la Viena, România a acceptat cedarea succesiv\ a Basarabiei [i
2 Bucovinei de Nord, a Transilvaniei nord-vestice [i a Cadrilaterului
„Art. 1 – România [i Fran]a î[i (cele dou\ jude]e din sudul Dobrogei).
iau reciproc angajamentul de a nu Sub presiunea Germaniei, victorioas\ `n acel moment pe toate
comite, de o parte [i de alta, niciun fronturile de lupt\, erau adu[i la cârma ]\rii generalul Ion Anto-
atac sau invaziune [i de a nu nescu [i legionarii (într-o rela]ie politic\ ce avea s\ se dovedeasc\
recurge de o parte [i de alta, în nici-
de scurt\ durat\). Alian]a cu Germania s-a p\strat [i, motivat\ [i de
un caz, la r\zboi. (…) Art. 4 – Dac\
toate inten]iile pacifice ale Guver- pierderile teritoriale din anul anterior, România a atacat URSS la
nelor român [i francez, România 22 iunie 1941, pân\ la sfâr[itul anului aflându-se în r\zboi [i cu
sau Fran]a ar fi atacate f\r\ provo- SUA [i Anglia.
care din partea lor, ambele guverne Dup\ luptele de la Stalingrad, conduc\torul statului afirm\ c\
se vor concerta neîntârziat asupra Hitler a pierdut r\zboiul, ceea ce nu l-a împiedicat s\ r\mân\
ac]iunilor respective ce ar urma s\
al\turi de el pân\ la sfâr[it. Evenimentele de la 23 august 1944 au
se exercite în cadrul pactului Socie-
t\]ii Na]iunilor în scopul salvgard\rii marcat o spectaculoas\ r\sturnare. România întorcea armele
intereselor legitime na]ionale, pre- împotriva Germaniei [i alia]ilor ei [i se al\tura Na]iunilor Unite.
cum [i al men]inerii ordinii stabilite Era îns\ o socoteal\ par]ial gre[it\. Noii no[tri alia]i erau desi-
prin tratate…” gur [i SUA [i Anglia, dar în primul rând URSS, care a impus
(Tratatul de prietenie dintre armisti]iul din 12 septembrie 1944, a ocupat teritoriul României [i
România [i Fran]a, 10 iunie 1926) i-a preg\tit sovietizarea.
De[i contribu]ia noastr\ material\ [i uman\ a fost impresio-

nant\, nu ni s-a recunoscut statutul de cobeligerant\ [i la Paris am
negociat tratatul de pace ca ]ar\ învins\ (februarie 1947).
În mai 1955, prin semnarea pactului de la Var[ovia al\turi de
celelalte ]\ri socialiste din Europa central\ [i sud-estic\, România
oferea consisten]a cuvenit\ apartenen]ei ei la blocul r\s\ritean,
opus democra]iilor occidentale conduse de SUA [i de alian]a NATO.
Reîntoarcerea la democra]ie dup\ evenimentele din decembrie
1989 a fost în mod firesc marcat\ de aspira]ia României de a se I. G. Duca, Iuliu Maniu [i N. Titulescu
(fotografie din 1931), personalit\]i
al\tura organiza]iei NATO [i Uniunii Europene, deziderate încu- ale clasei politice române[ti care
nunate în cele din urm\ de succes. s-au str\duit s\ men]in\ echilibrul atât
Se închidea astfel, la cap\tul unui nou mileniu, o epoc\ istoric\ de fragil al anilor perioadei interbelice
nu lipsit\ de incertitudini [i contradic]ii, dar care aducea în cele din
urm\ România acolo unde de drept [i de fapt îi era [i îi este locul. ACTIVITATE INDEPENDENT|
1. Citi]i cu aten]ie cele 5 docu-
3 mente. Realiza]i un eseu cu te-
„Pentru rezolvarea problemelor care îngrijoreaz\ pe Majestatea voastr\ ma: „Politica extern\ a Româ-
[i întreaga Românie exist\ dou\ posibilit\]i: 1. O abordare tactic\, aceasta niei în secolul XX”, urm\rind:
însemnând s\ se salveze ce se poate salva, printr-o adaptare la împrejur\ri a) dou\ ac]iuni ale diploma]iei
pe m\sur\ ce se produc; 2. Calea unei decizii fundamentale – în c\utarea române[ti în spiritul securit\]ii
unei solu]ii definitive – [i îndeplinirea acestei decizii, chiar cu riscul unor sa- colective în anii interbelici;
crificii. (…) b) dou\ motive care l-au f\cut
A doua cale pe care o pot propune este în]elegerea loial\ cu Ungaria [i pe Hitler s\ se adreseze lui
Bulgaria. (…) Dac\ România, Bulgaria [i Ungaria socotesc c\ nu se pot Carol II în vara 1940. c) Stabili]i
în]elege, atunci dup\ p\rerea mea aceast\ atitudine (…) le va pedepsi. În stilistica proclama]iei c\tre ]ar\
acest caz menirea mea nu este s\ împiedic o astfel de consecin]\. Situa]ia a regelui Mihai [i a cuvânt\rii
militar\ a Reichului s-a dezvoltat într-un mod atât de favorabil încât ne lui Ceau[escu în zilele invaziei
sim]im în stare s\ putem renun]a la livrarea petrolului. Orice ra]iune dreapt\ din Cehoslovacia. Prezenta]i
trebuie s\ duc\ la recunoa[terea c\ o revizuire nu poate fi evitat\ la infinit
cel pu]in o asem\nare [i cel
[i c\ aceasta va fi cu atât mai mult în avantajul s\u cu cât va fi mai repede.”
pu]in o deosebire între cele
(Scrisoarea lui A. Hitler c\tre regele Carol al II-lea, 15 iulie 1940)
dou\ texte. G\si]i cel pu]in 3 cu-
vinte care definesc mesajul
4 fiec\rui text [i formula]i-l.
„Români, în ceasul cel mai greu al istoriei noastre, am socotit în deplin\
în]elegere cu poporul meu c\ nu este decât o singur\ cale pentru salvarea ]\rii PRO MEMORIA!
de la o catastrof\ total\, ie[irea noastr\ din alian]a cu puterile Axei [i imediata
z Afirmarea unit\]ii de stat, ob-
încetare a r\zboiului cu Na]iunile Unite. (…) Na]iunile Unite ne-au garantat
independen]a ]\rii [i neamestecul în treburile noastre interne. Ele au recunos- ]inerea independen]ei [i, nu în
cut nedreptatea dictatului de la Viena, prin care Transilvania ne-a fost r\pit\.” ultimul rând, Marea Unire ar fi
(Proclama]ia regelui Mihai c\tre ]ar\, 23 august 1944, fost imposibile f\r\ sus]inerea
dup\ Istoria României în texte) marilor puteri occidentale.
z Raportul de for]e între învin-
5 g\tori [i învin[i la sfâr[itul
celui de-al Doilea R\zboi
„Dragi tovar\[i, cet\]eni ai ]\rii române[ti,
P\trunderea trupelor celor 5 ]\ri socialiste în Cehoslovacia constituie o Mondial a schimbat alian]ele
mare gre[eal\ [i o primejdie grav\ pentru pacea în Europa, pentru soarta României, aducând-o în blocul
socialismului în lume. Este de neconceput în lumea de azi ca state socia- politic [i militar sovietic.
liste s\ încalce libertatea [i independen]a altui stat. Nu exist\ nicio justifi- z Anii postdecembri[ti au mar-
care, nu poate fi acceptat niciun motiv de a admite, pentru o clip\ numai, cat reîntoarcerea României în
ideea interven]iei militare în treburile unui stat socialist fr\]esc.” Europa, restaurând alian]ele
(Cuvântarea lui N. Ceau[escu la mitingul din Bucure[ti – 21 august 1968) noastre cu ]\rile occidentale.
STUDIU DE CAZ
*Voci ale diploma]iei
române[ti din Evul Mediu
[i pân\ în secolul XX
Ien\chi]\ V\c\rescu (1740-1797) A[ezate într-un spa]iu european supus unor presiuni politice [i
„I\n\chi]\ V\c\rescu avea toate
militare permanente, }\rile Române [i, în ultimii 150 de ani, Româ-
calit\]ile unui adânc diplomat; nia, au fost obligate pentru a-[i men]ine integritatea, fiin]a proprie
înv\]at, fin [i elocvent, el [tia s\ fie [i cultura s\ recurg\ [i la armele diploma]iei.
în tot felul amabil.” (…) „Ne place a Din trecutul medieval avem numeroase informa]ii despre solii
citi acest memorial al unui b\rbat repetate la toate cur]ile statelor vecine [i nu numai, purtate de un
ce joac\ un rol eminent printre corp dreg\toresc specializat, bun cunosc\tor de limbi str\ine, efici-
contimporanii s\i [i ale c\rui fapte entizat prin experien]a acumulat\ în timp, discret [i foarte loial.
politice sunt alternate cu lucr\ri li-
Pu]ine nume de anvergur\ au ajuns pân\ la noi, dar avem [ansa
terare a[a de folositoare.”
(Al. Odobescu, Poe]ii V\c\re[ti ) ca marii c\rturari ai acelor vremuri îndep\rtate, precum Dimitrie
Cantemir, s\ fi fost implica]i în jocul politic [i s\ fi avut ac]iuni sau
1 afirma]ii memorabile.
„A[adar trebuie s\ dovedim c\ „Dumnezeu ur\[te puterea otoman\ pentru c\ ea amenin]\ cre[ti-
dac\ voim s\ fim na]iune liber\ [i n\tatea cu pieirea [i aceast\ amenin]are provine numai din discordia dintre
independent\, nu este ca s\ neli- principii cre[tini. Noi va trebui s\ plângem cu ve[nice lacrimi discordia din-
ni[tim pe vecinii no[tri, ci ca s\ ne tre principii cre[tini.” (Dimitrie Cantemir, Istoria Imperiului Otoman)
ocup\m de noi, s\ ne ocup\m de
dezvoltarea noastr\ … Noi voim Spre sfâr[itul secolului fanariot, o voce mai pu]in amintit\ în vre-
s\ facem leg\turi cu toate puterile murile noastre, dar destul de sonor\ în epoc\, a fost aceea a boie-
[i cu Rusia [i cu Austria [i cu rului muntean Ien\chi]\ (Ianache) V\c\rescu.
Turcia vom face leg\turi noi…”
Mai cunoscut ast\zi pentru celebrul s\u „Testament” prin care
(M. Kog\lniceanu, Declara]ia
de independen]\, 9 mai 1877) l\sa mo[tenire urma[ilor s\i „cre[terea limbii române[ti [i a patriei
cinstire”, el a îndeplinit func]ii dreg\tore[ti importante, a c\l\torit [i
2 a încercat s\ în]eleag\ mecanismele puterii în lumea în care tr\ia.
Pentru aceasta a scris, asemenea lui Cantemir, o „Istorie a prea
„În ce m\ prive[te pe mine,
cuvântul neutralitate recunosc c\ puternicilor împ\ra]i”, în fapt o relatare a misiunilor sale diploma-
nu-l în]eleg. Dac\ prin cuvântul tice într-o lume dominat\ de rivalitatea otomano-ruso-habsburgic\.
acesta v\ referi]i la rela]iile cele mai Interesant este c\ în acest context de r\zboaie, ocupa]ii str\ine
bune pe timp de pace cu toate pu- [i memorii politice ale elitelor, gata oricând s\ schimbe o st\pânire
terile, dac\ în]elege]i ca noi, ]ar\ cu alta, în]eleptului boier valah i se pare c\ mai util pentru noi era
mic\, s\ nu d\m semnalul unei s\ sus]inem Imperiul Otoman în declin decât s\ ne înregiment\m
complica]iuni oarecare, ba chiar s\
unor puteri tinere [i nes\]ioase.
c\ut\m s\ împiedic\m o compli-
ca]iune, atunci da. Dar când zice]i Rena[terea româneasc\ [i începuturile modernit\]ii nu se pu-
neutralitate în caz de conflict atunci teau împlini decât printr-o energic\ desc\tu[are de Imperiul orien-
s\ ni se spun\ în ce condi]ii viitorul tal [i o apropiere corespunz\toare de valorile lumii liberale occi-
r\zboi are s\ se iveasc\. Când va dentale. Aveau s\ în]eleag\ aceasta „pa[opti[tii”, autorii progra-
veni numai atunci vom vedea dac\ mului revolu]iei de la 1848, [i apoi cei ce se vor str\dui s\-l pun\
putem fi neutri sau nu.” în lucrare în anii care au urmat. Între ei, numeroase personalit\]i cu
(Petre P. Carp, fragment
mari abilit\]i diplomatice, cei care aveau s\ impun\ pe agenda de
dintr-un discurs rostit în martie 1889)
priorit\]i a Occidentului „problema româneasc\”.

Modulul IV
În anii care au urmat r\zboiului Crimeii, când
Marile Puteri erau dispuse „s\ accepte doar uni- 3
tatea legislativ\ a Principatelor, al]i câ]iva „Vreau pacea. Pentru aceasta
pa[opti[ti aveau s\ intre în scen\ cu contribu]ii ne trebuie alian]e [i amici]ii în toate
popoarele f\r\ deosebire. Declar
remarcabile.
c\ oricine garanteaz\ hotarele
Ministru de externe în guvernul lui Cuza în României [i pe acelea ale alia]ilor
vara anului 1859, poetul Vasile Alecsandri, bun no[tri este aliatul nostru de drept.
prieten cu domnul, nu va ezita, în pofida vie]ii tih- Eu nu fac o alegere între gloan]ele
nite pe care i-a pl\cut s-o tr\iasc\, s\ mearg\ pe care s-ar putea îndrepta. Eu vreau
câmpul de lupt\ din nordul Italiei [i s\-i caute acolo ca România s\ tr\iasc\. {i va tr\i,
pe împ\ratul Napoleon al III-lea, pe regele Piemontului Victor-Ema- c\ci ea nu substituie o ostilitate
altei ostilit\]i, ci suprapune o priete-
nuel [i pe Camillo Cavour, artizanul unit\]ii italiene, într-o amba-
nie altei prietenii.”
sad\ memorabil\ pentru recunoa[terea dublei alegeri a lui Al. Ioan (N. Titulescu,
Cuza. Discurs rostit la 18 iulie 1936)
Între marii diploma]i ai domniei lui Carol I, un rol eminent l-au avut
Ion C. Br\tianu [i Mihail Kog\lniceanu, din Partidul Liberal, [i Petre
P. Carp [i Titu Maiorescu, din gruparea conservator-junimist\.
Numele lui Mihail Kog\lniceanu a r\mas legat definitiv de pro- ACTIVITATE INDEPENDENT|
clamarea independen]ei na]ionale la 9 mai 1877. Ini]ial un r\spuns Parcurge]i documentele [i alc\tui]i
la interpelarea deputatului liberal Nicolae Fleva, discursul s\u a un eseu în care s\:
rezumat într-o form\ concis\ [i foarte accesibil\ trecutul rela]iilor 1. preciza]i, dup\ Cantemir, pe ce
otomano-române. Mo]iunea camerelor reunite avea s\ fie adus\ la se bazeaz\ puterea otoman\;
cuno[tin]\ principelui Carol a doua zi (10 mai 1877). 2. men]iona]i, dup\ Kog\lniceanu,
Primul R\zboi Mondial [i perioada interbelic\ au eviden]iat alte cu ce scop ne-am declarat in-
mari personalit\]i care, în ]ar\ [i, ulterior, în str\in\tate, au sus]inut dependen]a;
cu talent [i patriotism cauza româneasc\. 3. stabili]i, dup\ P. P. Carp, în ce
Dou\ personalit\]i legate nu numai printr-o strâns\ prietenie [i situa]ie este acceptabil\ neu-
devo]iune, dar [i prin rela]ia de la profesor la elev care i-a apropiat tralitatea;
4. preciza]i, dup\ Titulescu, con-
atât de mult sunt Take Ionescu [i Nicolae Titulescu.
cep]ia sa despre alia]i.
Nicolae Titulescu, eminent jurist, a parcurs o carier\ diplomatic\
excep]ional\. Negociator [i semnatar al Tratatului de pace cu
Ungaria (4 iunie 1920), el a dominat politica extern\ vreme de
aproape un deceniu, fiind Pre[edinte al sesiunii anuale a Societ\]ii PRO MEMORIA!
Na]iunilor doi ani consecutiv (1930 [i 1931) [i ministru de externe z La începuturile epocii mo-
(1927-1928, 1932-1936, sub guverne na]ional-]\r\ne[ti [i liberale, derne, diploma]ia româneasc\
fapt rarisim în epoc\). Adept consecvent al politicii de securitate a sus]inut propria sa autono-
colectiv\, de numele lui Titulescu se leag\ consolidarea rela]iilor mie [i acele puteri care ne
României cu democra]iile occidentale, consolidarea structurilor puteau ajuta s-o consolid\m.
politice ale Micii În]elegeri, o nou\ organiza]ie diplomatic\, z În secolul scurs între Tudor
„În]elegerea balcanic\”, prin care ap\rarea statu-quo-ului devenea Vladimirescu [i Marea Unire,
un obiectiv urmat cu perseveren]\ din Europa Central\ [i pân\ în idealul na]ional [i-a c\utat
sud-estul continentului. alia]ii principali în lumea occi-
Marele diplomat a în]eles importan]a excep]ional\ pentru dental\.
România a URSS, cu care, datorit\ lui, au fost reluate rela]iile z În secolul XX, politica extern\ a
politice în 1934; totodat\, a militat pentru semnarea unui tratat României a oscilat între marile
de asisten]\ mutual\ cu marea putere din r\s\rit. Vehemen]a puteri occidentale (în epoca de-
discursului s\u anti-nazist (într-un moment, 1936, în care Fran]a [i mocra]iei interbelice) [i URSS
Anglia c\utau o în]elegere cu Hitler) [i atitudinea favorabil\ fa]\ de (în vremea totalitarismului co-
munist).
URSS i-au gr\bit excluderea din guvern [i exilul (1936-1941).

R omânia în perioada
R\zboiului Rece
Harry Truman (1884-1972), pre[edin-
tele SUA dup\ r\zboi (1945-1953)
SCINDAREA EUROPEI
1
În pofida eforturilor interna]ionale, încheierea r\zboiului în 1945
„Politica Statelor Unite trebuie s\
nu a condus spre o pace durabil\. Confruntarea dintre marile pu-
fie aceea de a sus]ine popoarele
libere care rezist\ tentativelor de teri a continuat sub o alt\ form\ [i cu al]i actori: R\zboiul Rece, ai
aservire venite din partea minorit\- c\rui principali protagoni[ti au fost SUA [i URSS. Reprezentând
]ilor înarmate [i a presiunii externe. sisteme politice diametral opuse, democra]ia occidental\, respec-
(...) Cred c\ ajutorul nostru trebuie tiv totalitarismul stalinist, cele dou\ state au intrat în conflict des-
s\ se concentreze în special în chis la scurt timp dup\ încheierea p\cii.
sus]inerea economic\ [i financiar\ Germenii disputei sunt de natur\ istoric\ [i politic\. SUA pro-
indispensabil\ stabilit\]ii economice punea lumii modelul democra]iei occidentale [i inten]iona s\
[i unei vie]i politice coerente. (...) sus]in\ o lume postbelic\ construit\ pe principiile Cartei Atlan-
Am declarat în fa]a Congresului ticului. Crearea ONU era primul pas în acest sens. Principalul
c\ fiecare na]iune se g\se[te ast\zi obiectiv al URSS era prevenirea unei noi invazii prin crearea unei
în fa]a unei alegeri decisive între
centuri de securitate constituit\ din state europene cucerite în tim-
dou\ moduri de via]\ opuse. Unul
dintre acestea se bazeaz\ pe vo-
pul ofensivei antihitleriste.
in]a majorit\]ii [i este caracterizat Ajutat\ de hot\rârile Conferin]ei de la Ialta [i profitând de o
de institu]ii libere, guvern reprezen- masiv\ prezen]\ militar\, URSS a refuzat dreptul statelor aflate în
tativ, alegeri libere, garan]ii ce asi- zona sa de influen]\ de a organiza alegeri libere, contribuind deci-
gur\ libertatea individual\, liberta- siv la transformarea acestora în „democra]ii populare”. Iugoslavia,
tea cuvântului [i religiei, precum [i România, Bulgaria, Cehoslovacia, Ungaria, Polonia, Germania de
absen]a oric\rei represiuni politice. Est (devenit\ Republica Democrat\ German\) au fost transformate
Cel\lalt [mod de via]\] se (…) în sateli]i ai Moscovei, c\rora li s-au impus regimuri politice de
sprijin\ pe teroare [i opresiune, pe sorginte sovietic\.
controlul presei [i al radioului, pe Reac]ia american\ la expansiunea sovietic\ este rapid\. În
alegeri trucate [i pe suprimarea
1947, pre[edintele H. Truman lanseaz\ doctrina îndiguirii (contain-
libert\]ii personale.”
ment) prin care statele europene urmau s\ primeasc\ un sub-
(Doctrina Truman, 1947)
stan]ial sprijin financiar american. Primele ajutoare de urgen]\ sunt
2 dirijate c\tre Grecia [i Turcia. Prin Planul Marshall, asisten]a finan-
ciar\ oferit\ Europei occidentale devine sistematic\ [i masiv\.
„Scopul nostru trebuie s\ fie re- Câteva luni mai târziu, Stalin constituia Kominform-ul (Biroul Infor-
na[terea unei economii mondiale
mativ al Partidelor Comuniste [i Muncitore[ti), prin care consolida
s\n\toase pentru a permite stabili-
rea de condi]ii politice [i sociale
domina]ia URSS asupra statelor comuniste recent create.
propice institu]iilor libere. (...) Nu va Doctrina Truman nu a avut numai o component\ economic\, ci [i
fi oportun (...) ca noi s\ elabor\m una militar\. În 1948, 12 state ocidentale semneaz\ Pactul Atlantic,
(...) un program destinat s\ repun\ în baza c\ruia, un an mai târziu, se formeaz\ Organiza]ia Tratatului
Europa pe picioare. (...) Aceasta e Atlanticului de Nord (NATO). Replica militar\ sovietic\ nu a întârziat
sarcina europenilor. (...) Europa e s\ apar\: în 1949, URSS a realizat prima explozie nuclear\, iar în
cea care trebuie s\ ia ini]iativa, iar 1955 a fost înfiin]at\ Organiza]ia Tratatului de la Var[ovia.
rolul SUA va consta în a sus]ine „R\zboiul Rece” a îmbr\cat forma unei succesiuni de crize
practic planurile elaborate.” politice poten]ate de o curs\ a înarm\rilor declan[at\ între cele
(Extras din discursul lui G. Marshall dou\ blocuri politice [i militare: tentativa sovietic\ de blocare a
la Universitatea Harvard, 1947) Berlinului (1948) sau criza rachetelor (1962).

R\zboiul Rece a inclus îns\ [i conflicte locale, deschise, pre-

cum r\zboaiele din Coreea [i cel din Vietnam.
Pericolul r\zboiului nuclear, costurile exorbitante ale cursei înar-
m\rilor, presiunea tot mai accentuat\ a opiniei publice în favoarea
p\cii, dar [i lec]iile r\zboiului din Vietnam au condus la detensio-
narea treptat\ a rela]iilor dintre cele dou\ blocuri politico-militare
începând cu anii ’70. Destinderea a fost urmat\ de o a doua faz\ a
R\zboiului Rece, materializat\ în sus]inerea de c\tre URSS a mi[-
c\rilor procomuniste din ]\ri ale lumii a treia din America Latin\ [i
Africa sau în invazia sovietic\ în Afganistan (1979).
Zidul Berlinului:
Dup\ 1985, pre[edintele Mihail Gorbaciov a redus respon- noiembrie 1961 – noiembrie 1989
sabilit\]ile Moscovei în lume, recunoscând c\ reformele interne
preconizate nu puteau s\ fie sus]inute în paralel cu un program de
înarmare care înghi]ea pân\ la 25% din resursele ]\rii.
Unde se plasa România în acest complex peisaj interna]ional?
3
„De la Stettin, în Baltica, la Triest, în Adriatica, o cortin\ de fier a c\zut
peste continent. În spatele acestei linii se g\sesc capitalele tuturor ]\rilor
Europei Orientalale. (...) Comuni[tii care erau deosebit de slabi în toate
aceste state (...) au fost investi]i cu puteri ce nu corespund absolut deloc
influen]ei lor numerice [i încearc\ peste tot s\ impun\ controlul totalitar (...).
Aceasta nu este Europa liber\ pentru care noi am luptat. {i nici nu este
Europa care s\ ofere elementele esen]iale ale unei p\ci permanente.”
(Winston Churchill, discurs la Universitatea din Fulton, martie 1946)
4 1. Identifica]i mijloacele preconi-
„Pare foarte dificil pentru unii s\ în]eleag\ c\ aici în Asia este locul în zate de occidentali pentru limi-
care conspiratorii comuni[ti au ales s\ joace jocul cuceririi lumii. C\ aici noi tarea influen]ei sovietice.
purt\m un r\zboi al Europei cu arme în timp ce diploma]ii lupt\ cu vorbe. 2. Prezenta]i motivele care au
Dac\ pierdem r\zboiul împotriva comunismului în Asia, c\derea Europei determinat interven]ia trupelor
este inevitabil\. De acea nu exist\ alternativ\ pentru victorie.” americane [i a for]elor chineze
(Generalul D. MacArthur, comandant al trupelor ONU în Coreea, 1951) în conflictul din Coreea.
3. Realiza]i o paralel\ între inter-
5 ven]ia american\ din Coreea [i
„Invazia sovietic\ din Afganistan este o amenin]are pentru pacea mondi- cea sovietic\ din Afganistan.
al\ (...), pentru stabilitatea regional\ [i pentru transportul petrolului. Atacul 4. Analiza]i pozi]ia american\,
sovietic (...) a modificat (...) situa]ia strategic\ în aceast\ parte de lume. (...) respectiv cea sovietic\ referi-
A fost eliminat un stat-tampon între Uniunea Sovietic\ [i Pakistan, iar Iranul toare la interven]ia URSS în
a fost plasat în fa]a unei noi amenin]\ri. Dac\ aceast\ intimidare se va dove- Afganistan. Identifica]i diferen-
di eficace, Uniunea Sovietic\ va putea controla o regiune de interes strate- ]ele [i explica]i motivele pentru
gic [i economic, vital\ pentru supravie]uirea Europei Occidentale, care cele dou\ p\r]i au avut
Extremului Orient [i (...) pentru Statele Unite.” pozi]ii diferite.
(Pre[edintele J. Carter despre invazia sovietic\ în Afganistan) 5. De ce crede]i c\ autorit\]ile est-
germane au decis, în 1961, s\
6 ridice un zid care s\ separe estul
„(...) For]ele contrarevolu]ionare au declan[at un r\zboi nedeclarat de vestul Berlinului. Crede]i c\ o
împotriva Republicii Democratice a Afganistanului, plecând de pe teritoriul asemenea m\sur\ putea ajuta
pakistanez [i din alte state vecine. Atunci, guvernul afgan a f\cut apel la aju- la rezolvarea cauzelor care au
torul sovietic. (...) Uniunea Sovietic\ nu este de acord cu exportul de re- determinat-o? Comenta]i ceea
volu]ie, (...) dar nu poate admite exportul de contrarevolu]ie.” ce avea s\ se întâmple, folosind
(Punct de vedere sovietic oficial exprimat de agen]ia TASS) [i cele 2 imagini.

Modulul IV
ROMÂNIA, PARTE ÎN R|ZBOIUL RECE
Curajoasa decizie de repozi]ionare a României la 23 august
1944 în raport cu cele dou\ tabere implicate în r\zboi, precum [i
sacrificiiile umane f\cute pân\ în mai 1945 nu au fost suficiente
pentru a salva ]ara din marasmul dictaturii în care intrase cu câ]iva
ani mai devreme. La sfâr[itul celui de-al Doilea R\zboi Mondial,
România era plasat\ în tab\ra statelor învinse, cu toate con-
secin]ele politice [i economice ce au decurs de aici.
Capacitatea României de a-[i influen]a destinul politic a fost
împiedicat\ de cinica decizie de la Ialta privind împ\r]irea lumii în
zone de influen]\, precum [i de prezen]a militar\ sovietic\. Peri-
Gheorghe Gheorghiu-Dej
oada de revenire a regimului democratic în România a fost astfel
(1901-1965)
extrem de scurt\, plasarea sa în zona de influen]\ a URSS do-
N\scut la Bac\u, în familia vedindu-se decisiv\ pentru evolu]ia regimului politic dup\ 1947.
unui muncitor s\rac, a devenit Impus prin for]\, regimul comunist a scos pentru o jum\tate de
membru al Partidul Comunist. A secol ]ara de pe orbita democra]iei. România a devenit membr\ a
fost activ implicat în grevele de la Tratatului de la Var[ovia [i a CAER-ului, constituindu-se, direct sau
Grivi]a din 1933, motiv pentru indirect, în parte a R\zboiului Rece. Actul de constituire a Tratatului
care a fost arestat. de la Var[ovia în sine este parte a conflictului, apari]ia sa în 1955
În 1945 a fost ales secretar reprezentând o reac]ie la admiterea Germaniei de Vest în NATO.
general al PCR. Pentru consoli- Sugestiv\ pentru pozi]ia statului român în primii ani de dup\
darea pozi]iei în partid, a organi-
instalarea regimului de sorginte stalinist\ a fost atitudinea manifest
zat un amplu proces de epurare
ostil\ fa]\ de autonomia politic\ a Iugoslaviei lui Iosip Broz Tito.
politic\ în urma c\reia a eliminat
România s-a aflat în concertul statelor socialiste care au sprijinit
fac]iunea fidel\ Moscovei.
decizia lui Stalin de eliminare a Uniunii Comuni[tilor din Iugoslavia
În calitate de prim-ministru al
din Comintern [i izolarea politic\ [i economic\ a statului vecin.
României, a organizat, dup\ mo-
Reconcilierea cu Iugoslavia disident\ se va produce îns\ dup\
del stalinist, un crunt regim de
1956, facilitând dezvoltarea unor proiecte economice comune.
represiune împotriva tuturor opo-
De[i a f\cut primii pa[i în cadrul proiectului de „destalinizare” a
zan]ilor politici reali sau presu-
pu[i. A organizat lag\re de
României, Gheorghe Gheorghiu-Dej a r\mas fidel puterii sovietice,
munc\ for]at\, cel mai cunoscut
sus]inând f\r\ echivoc invadarea Ungariei de c\tre Hru[ciov, ca
fiind „canalul”, dar [i închisori r\spuns la revolu]ia maghiar\ din 1956. Sub conducerea comunis-
(Sighet, Pite[ti) în cadrul c\rora tului reformator Imre Nagy, maghiarii încercau s\ pun\ cap\t sis-
a fost eliminat\ fizic elita intelec- temului partidului unic [i s\ ob]in\ retragerea Ungariei din Pactul
tual\ a României, dar [i nume- de la Var[ovia. Mai mult chiar, regimul lui Dej a acceptat întem-
ro[i ]\rani, preo]i, muncitori. ni]area revolu]ionarilor maghiari în România.
A înaugurat a[a-numita politic\
de distan]are fa]\ de Moscova,
1
desfiin]ând sovromurile, ob]inând „În condi]iile înr\ut\]irii situa]iei din R.P. Ungar\, (...) urm\toarele m\suri
retragerea armatei sovietice din sunt necesare:
]ar\, stabilind rela]ii diplomatice Activitatea politic\ la nivelul clasei muncitoare ar trebui intensificat\ pen-
cu state occidentale. În 1964 de- tru înt\rirea spiritului de combativitate împotriva planurilor du[manilor de
cide eliberarea de]inu]ilor politici, clas\.
inaugurând o perioad\ de rela- O aten]ie special\ trebuie acordat\ activit\]ii politice în rândul tineretului,
al intelectualilor [i în mod special în rândul studen]ilor, o categorie foarte
xare în via]a politic\ româneasc\.
sensibil\ în a fi influen]at\ de elementele ostile.
Moare în 1965, oficial de can-
Trebuie luate m\suri pentru a înt\ri ap\rarea organiza]iilor regionale [i
cer la ficat, dar sunt [i unele voci
municipale de partid, precum [i sediile consiliilor populare.”
care vorbesc de suprimarea sa (Protocolul Biroului Comitetului Central al P.M.R.
ca urmare a atitudinii politice fa]\ în care s-au adoptat unele m\suri menite s\ asigure ordinea
de Moscova. în urma evenimentelor din Ungaria, 30 octombrie 1956)

2
„Al doilea val de amintiri privea România dup\ 23 august. A spus c\ a
v\zut cu ochii lui lumea aplaudând pe americani [i s-a convins de senti-
mentele de prietenie ale românilor fa]\ de America. A elogiat rolul regelui Mihai
la 23 august. A fost invitat de rege la Sinaia, unde s-a dus înso]it de fiica lui,
în 1946. Pe drum, a spus el, l-am întâlnit pe Vî[inski [i m-am bucurat c\-l v\d.
{tiam c\ are mul]i solda]i în ]ara voastr\. Dar am fost surprins s\ constat c\
el era p\zit mai bine decât mine, având o escort\ de trei ori mai mare decât a
mea. Avea amintiri pl\cute, ]inea minte c\ a jucat tenis cu Petru Groza [i cum
ar\ta Bucure[tiul la sfâr[itul r\zboiului, când era pavoazat a[a cum îl v\zusem
eu, cu patru portrete: Stalin, Churchill, Roosevelt [i de Gaulle. Caricatur\ din presa ultimilor ani
Harriman [i-a mai amintit c\ la Conferin]a de Pace din 1947 de la Paris, care satirizeaz\ atitudinea ostil\
a partidului condus de
în cadrul c\reia s-a hot\rât realipirea întregii Transilvanii la România, a fost
Gheorghiu-Dej fa]\ de Tito
membru al Comisiei pentru ]ara noastr\. {tia c\ [i Dej fusese în delega]ie?
N-a men]ionat acest lucru. (...)
Harriman a ad\ugat brusc: «Spune-i d-lui Gheorghiu-Dej din partea mea ACTIVITATE INDEPENDENT|
c\ americanii nu au consim]it niciodat\ ceea ce se nume[te împ\r]irea de la
Ialta. Eu am fost acolo. Pentru noi procentele lui Churchill nu au fost vala- 1. Identifica]i elemente din amin-
bile. În în]elesul americanilor, acordul trebuia s\ fie fifty-fifty! Niciodat\ nu tirile lui Mircea Mali]a care sus-
ne-am schimbat p\rerea. Al]ii s-au ab\tut de la în]elegere, a[a cum am ]in informa]iile oficiale despre si-
v\zut-o noi.» Am fost uluit de acest mesaj nea[teptat la care aveam s\ tua]ia României dup\ cel de-al
meditez timp îndelungat. Doilea R\zboi Mondial.
Probabil c\ amintirile lui Harriman despre România anilor 1945-1946 2. Exist\ în acest text informa]ii
erau mult mai cuprinz\toare decât cele din evoc\rile de la mas\. Nu este care v\ surprind? Discuta]i
exclus s\ nu fi reflectat la acea suit\ de evenimente, la sfâr[itul c\rora aceste aspecte în grupuri de
America era scoas\ din schema politic\ a unei Românii dominat\ exclusiv lucru, apoi prezenta]i concluzi-
de Stalin [i de URSS?”
ile colegilor de clas\. Formula]i
un punct de vedere negociat.
(Mircea Mali]a, Un parteneriat româno-american
3. Tendin]a de dep\rtare de
n\scut în R\zboiul Rece, 1963)
Moscova a regimului Dej nu a
fost dublat\ de efortul de
destalinizare a ]\rii. Cum expli-
3 ca]i acest aparent paradox?
„Nimic nu a speriat mai tare grupul lui Gheorghiu-Dej decât eforturile lui 4. Explica]i ce în]elege istoricul
Hru[ciov de a accelera destalinizarea. Congresul al XXII-lea al PCUS, Vladimir Tism\neanu, care,
desf\[urat în octombrie 1961, a dus la declan[area celui de-al doilea val al vorbind despre procesul de de-
destaliniz\rii. Reac]ia conducerii PMR a fost s\ simuleze un demers similar. În stalinizare a României, consta-
fapt, era vorba despre un colosal exerci]iu de acroba]ie politic\. Dej [i asocia]ii t\ c\ „mitologiile esen]iale au
s\i pretindeau c\ stalinismul românesc fusese întruchipat de „moscovi]ii“ Ana r\mas nealterate”.
Pauker [i Vasile Luca [i sprijinitorii acestora, Iosif Chi[inevschi [i Miron 5. Organiza]i o dezbatere pe tema
Constantinescu. […] Este vorba despre preg\tirea [i desf\[urarea Plenarei motivelor care i-au determinat
CC al PMR din noiembrie-decembrie 1961. Gheorghiu-Dej a fost inspiratorul pe liderii români s\ priveasc\
acelui experiment de rescriere a întregii istorii a PMR, menit s\ creeze o ima- reformele politice cu rezerve.
gine favorabil\ câ[tig\torilor acerbelor lupte pentru putere din micul Bizan]
ro[u. Se oferea, prin ceea ce Dej numea «cea mai frumoas\ plenar\ a vie]ii
sale», noua ortodoxie istoric\ confec]ionat\ de Dej, R\utu, Maurer, Bodn\ra[,
Bârl\deanu, Dr\ghici, Ceau[escu, Boril\ [i Moghioro[ pentru a justifica
op]iunile lor antihru[cioviste. În chip ironic, de[i scopul Plenarei era s\
men]in\ sistemul stalinist, efectul a fost s\ accelereze desovietizarea [i s\
duc\ la miniliberalizarea din anii 1962-1965. Nu a[ spune c\ destalinizarea
dejist\ a mers mai departe decât cea din URSS (s\ nu uit\m publicarea lui
Soljeni]ân cu aprobarea lui Hru[ciov). Au rezultat o nou\ politica extern\, o
reducere a terorii, un nou climat cultural, dar mitologiile esen]iale au r\mas
nealterate (înainte de toate, rolul conduc\tor al partidului comunist). Afi[ antir\zboinic,
(Vladimir Tism\neanu, 2006) cu caracter propagandistic,
din anii R\zboiului Rece

Modulul IV
1 OPOZI}IA FA}| DE HEGEMONIA SOVIETIC|

„Rep. — A]i avut momente când Primele semne ale distan]\rii României fa]\ de politica blocului
vi s-a zdruncinat credin]a în comu-
socialist apar destul de devreme, atunci când, f\când not\ discor-
nism?
I.D. — Da, numeroase. {i nu dant\, statul român continu\ s\ între]in\ rela]ii diplomatice cu
numai eu. În primul rând, în 1964, Albania [i cu China, c\zute între timp în dizgra]ia Moscovei. Acu-
în aprilie, când am dezb\tut într-o zate de devia]ionism, regimurile politice ale celor dou\ state au fost
plenar\, timp de 7 zile, la sediul repudiate în bloc de restul statelor socialiste. În compensa]ie,
fostei Mari Adun\ri Na]ionale, pla- China comunist\ a recunoscut drepturile României asupra Basara-
nul lui Valev. Acest Valev propunea biei, adic\ asupra unei p\r]i a URSS.
s\ se constituie un Complex inter-
Un moment deosebit în istoria României postbelice îl reprezint\
statal dun\rean în care era o parte
din Ucraina, o parte din Moldova
ob]inerea retragerii trupelor ruse din România în 1958. În acest sens,
sovietic\, Moldova noastr\, o parte într-o scrisoare adresat\ CC al PCR, N. Hru[ciov aprecia:
din sudul ]\rii, inclusiv Capitala, [i
„(...) Politica de pace apar]inând lag\rului socialist a f\cut posibil\ o
o parte bun\ din Bulgaria. Com-
sigur\ ameliorare a tensiunii interna]ionale. Republica Popular\ Român\ a
plexul urma s\ fie condus de
ob]inut mari succese în construc]ia socialismului [i în consolidarea sis-
Uniunea Sovietic\. Planul Valev
temului democra]iei populare. România are acum for]e armate de încredere,
era o oribilitate pentru România.”
capabile s\ r\spund\ provoc\rilor imperialiste, s\ apere cuceririle socialiste
(Interviu acordat de Ion Dinc\
ale poporului român [i s\-[i aduc\ contribu]ia la cauza ap\r\rii intereselor
Almanahului Academia Ca]avencu)
comune lag\rului socialist.
Prin urmare, în opinia noastr\, sta]ionarea trupelor noastre pe teritoriul
Republicii Populare Române nu mai este necesar\.”
Distan]a fa]\ de puterea sovietic\ se va accentua dup\ 1964, ca

r\spuns la proiectul de creare a unei economii transna]ionale în
spa]iul controlat de URSS, proiect cunoscut sub numele ini]iatoru-
lui s\u, Planul Valev, în cadrul c\ruia României i se rezerva rolul de
furnizor de produse agricole. F\r\ a nega oficial principiul inter-
Mitingurile omagiale – o obliga]ie
pentru to]i în anii comunismului na]ionalismului proletar, Partidul Muncitoresc Român declara pu-
blic c\ nu poate accepta un statut de subordonare în raport cu nici-
2 un alt stat sau partid. Este momentul în care România f\cea pasul
„Succesele ob]inute de R.P. decisiv spre comunismul de tip na]ional.
Român\ (...) arat\ c\ solu]ionarea cu Anul 1965 aduce o perioad\ de relativ\ destindere atât în plan
succes a sarcinilor dezvolt\rii eco- intern, cât [i interna]ional. Este momentul unor decizii majore precum
nomice depinde în primul rând de
folosirea tuturor posibilit\]ilor interne
recunoa[terea Republicii Federale Germane, România devenind ast-
ale fiec\rei ]\ri (...) [i de maxima va- fel primul stat socialist cu care Germania capitalist\ stabile[te rela]ii
lorificare a resurselor ei naturale. diplomatice (1967). În aceea[i perioad\ se stabilesc rela]ii diploma-
Dat\ fiind diversitatea condi]iilor tice cu Israelul, iar ]ara a devenit membr\ a Fondului Monetar
de construc]ie socialist\ nu exist\ [i Interna]ional [i a B\ncii Mondiale [i s-a declarat ferm împotriva cursei
nu pot exista tipare sau re]ete unice, înarm\rilor, în special a înarm\rilor nucleare. Desigur, refuzul
nimeni nu poate hot\rî ce este just [i României de a participa la interven]ia militar\ a statelor Tratatului de
ce nu pentru alte ]\ri sau partide. Ela-
la Var[ovia în Cehoslovacia r\mâne evenimentul cel mai discutat [i
borarea, alegerea sau schimbarea
formelor [i metodelor construc]iei
disputat al vremii. A fost discutat admirativ pentru semnifica]ia sa în
socialiste constituie un atribut al fie- deta[area României de politica Moscovei, dar disputat din perspecti-
c\rui partid marxist-leninist, un drept va a ceea ce s-a întâmplat în România socialist\ a anilor urm\tori.
suveran al fiec\rui stat socialist.” C\ci, independen]a fa]\ de URSS a însemnat în acela[i timp
(Declara]ia cu privire la pozi]ia consolidarea na]ional-comunismului, care a evoluat spre revenirea
Partidului Muncitoresc Român în la practicile staliniste [i la izolarea diplomatic\ a României.
problemele mi[c\rii comuniste [i Aparenta orientare a România spre Vest a fost brutal infirmat\ la
muncitore[ti interna]ionale, 1964)
începutul anilor ’70.

Nicolae Ceau[escu, un sus]in\tor

înfocat al na]ional-comunismului
În urma vizitelor efectuate în China [i în Coreea de Nord, prac-

ticile „revolu]iei culturale” chineze [i modelul nord-coreean de dez-
voltare se vor reg\si în politicile economice, sociale [i culturale pro-
movate de regimul Ceau[escu pân\ în 1989.
Nemul]umirea social\ tot mai accentuat\ datorat\ crizei eco-
nomice, cultului exacerbat al personalit\]ii conduc\torului, politicii
demografice [i sanitare, atitudinii fa]\ de lumea satului a condus la
pr\bu[irea regimului Ceau[escu [i, odat\ cu el, a comunismului în 4
România. Finalul anului 1989 a devenit momentul revenirii „Pe la sfâr[itul anilor ‘70 vine la
României între statele democratice ale lumii. mine [eful Departamentului Actua-
lit\]i [i îmi cere c\ citesc cu voce
3 tare un text. Îl citesc, dup\ care m\
„Ave]i ambasador la Tirana? Faptul c\ Albania era în conflict ideologic cu întreab\ ce lipse[te. Îl mai citesc o
toate ]\rile socialiste, în afar\ de China, era cunoscut, iar România începea dat\, de dou\ ori, pân\ ajung la a
s\ se disting\ printr-o pozi]ie aparte. Am spus c\ toate ]\rile socialiste au 15-a citire. Lipsea sintagma «Tova-
rela]ii cu Albania (…), c\ rela]iile noastre sunt normale [i c\ ambasadorul r\[ul Nicolae Ceau[escu»… De
nostru s-a întors acolo dup\ concediu. Semnul trebuia s\ fie clar: nu suntem atunci, de fiecare dat\ trebuia s\-l
în aceea[i oal\ cu Albania, nu suntem un disident zgomotos [i violent al introducem în [tiri pe Ceau[escu.”
lag\rului, nu ]inem partea nim\nui. În privin]a Chinei nu a cerut explica]ii, dar (Petre Popescu, redactor-prezen-
a vrut s\ vad\ dac\ interpretarea lui e bun\: atitudinea României fa]\ de tator de [tiri TV în anii 1965–1990)
China, crede el, e mai mult un prilej de a sublinia modul independent de a
ac]iona al României. Perfect, nici în sfera Chinei nu era cazul s\ fim înglo-
ba]i. Despre pres\ el a spus zâmbind c\ ea caut\ subiecte senza]ionale. (…) ACTIVITATE INDEPENDENT|
Ultimul punct de clarificat a fost independen]a. În trecut, România, a
spus Harriman, a fost considerat\ ca având o politic\ dominat\ de Moscova. Studia]i cu aten]ie documen-
Independen]a ce o afirm\ ea a creat o atmosfer\ favorabil\ în SUA, unde tele al\turate [i r\spunde]i la
presa se ocup\ de ea pe larg în ultimul timp. Aici am enun]at cât mai exact urm\toarele întreb\ri:
cele spuse de Dej. Ca ]ar\ socialist\, politica noastr\ e orientat\ spre 1. Identifica]i cât mai multe ele-
rezolvarea intereselor vitale ale ]\rii. De[i presa se orienteaz\ spre ele, nu mente care justific\ afirma]ia
sunt lucruri spectaculoase în atitudinea României. A urmat r\spunsul lui potrivit c\reia România a adop-
Harriman, care putea s\ reprezinte pentru mine încheierea misiunii: în]ele- tat o atitudine de independen]\
gem c\ ceea ce face România nu e de dragul americanilor sau al altcuiva, fa]\ de Moscova.
dar trebuie s\ constate c\ unul din efecte este o mai bun\ atmosfer\ în 2. Lucrând în grup, alc\tui]i un
SUA. Momentul trebuie folosit pentru îmbun\t\]irea rela]iilor, în special în tablou sinoptic care s\ descrie
domeniul economic. SUA prive[te cu simpatie eforturile României în dome- atitudinea PCR, PCUS [i PCC
niul economic [i este dornic\ s\ ne ajute.” fa]\ de problematica reformei
(Mircea Mali]a, Un parteneriat româno-american politice în statele comuniste.
n\scut în R\zboiul Rece, 1963) 3. Realiza]i un proiect prin care s\
descrie]i motivele care au
PRO MEMORIA! determinat partidele comuniste
din diverse ]\ri ale lumii s\ se
z „R\zboiul rece” a împ\r]it întreaga lume în dou\ tabere. În mod for]at acuze reciproc de revizionism
integrat\ în blocul statelor socialiste, România a devenit parte a aces- [i de devia]ionism.
tui r\zboi, manifestându-se ca atare în timpul crizelor iugoslav\ sau 4. Redacta]i un eseu de cel mult o
maghiar\. pagin\ în care s\ prezenta]i ro-
z România a început un proces treptat de deta[are fa]\ de politica lul pe care România l-a jucat în
URSS, momentul culminant fiind 1968. raporturile dintre statele comu-
z Comunismul de tip na]ionalist propus de N. Ceau[escu a însemnat îns\ niste în anii ’60.
numai o întoarcere c\tre practicile staliniste [i refuzul oric\rei reforme 5. În actualul context interna]ional
politice. exist\ diferen]e de opinii în ceea
ce prive[te reformele politice?

STUDIU DE CAZ
1
*Diploma]ia româneasc\
„La baza politicii externe a
statelor socialiste se afl\ principiul
între Pactul de la Var[ovia
coexisten]ei pa[nice între ]\ri cu
sisteme sociale diferite. Acest prin-
cipiu presupune rezolvarea pro-
[i integrarea european\
blemelor interna]ionale litigioase
pe calea tratativelor, f\r\ a se
recurge la r\zboi, pe baza recu-
noa[terii dreptului fiec\rui popor În perioada comunist\, diploma]ia româneasc\ s-a supus mai
de a-[i hot\rî singur soarta, res- întâi liniei politice trasate de la Moscova, pentru ca în ultimele
pect\rii suveranit\]ii [i integrit\]ii decenii s\ se confunde cu „ini]iativele diplomatice” ale lui Nicolae
teritoriale a statelor, deplinei ega- Ceau[escu. Epoca unor figuri proeminente ale diploma]iei române
lit\]i, neamestecului reciproc în tre- cum au fost Take Ionescu sau Nicolae Titulescu trecuse.
burile interne. (…)
Metoda tratativelor în rela]iile
Anii de dup\ instaurarea regimului comunist sunt între cei mai
interna]ionale cere s\ se depun\ negri pentru diploma]ia româneasc\, obligat\ s\ urmeze interese-
eforturi st\ruitoare, s\ se mani- le externe ale URSS, promovate prin intermediul Tratatului de la
feste elasticitate, s\ se ]in\ seama Var[ovia [i al CAER. Situa]ia se va schimba îns\ dup\ 1964, când
de contradic]iile din lumea capita- dominantele politicii externe române[ti au fost legate de consoli-
list\, de existen]a acelor cercuri darea a[a-numitei politici de independen]\ fa]\ de URSS, dar [i de
care apreciaz\ lucid actualul raport
acreditarea unei imagini de lider mondial [i de erou al p\cii [i al
de for]e pe arena mondial\, s\ se
foloseasc\ aceast\ situa]ie pentru colabor\rii interna]ionale pentru Nicolae Ceau[escu.
a ob]ine o izolare a cercurilor ultra- Început\ în timpul lui Gh. Gheorghiu-Dej, politica de distan]are
reac]ionare, promotoare ale încor- fa]\ de URSS a cunoscut apogeul în 1968, dup\ respingerea inter-
d\rii interna]ionale.” ven]iei militare din Cehoslovacia. Pentru a evita o posibil\ izolare
(Declara]ia Partidului Muncitoresc politic\, Nicolae Ceau[escu a promovat o activitate extern\ activ\,
Român din aprilie 1964) num\rul statelor vizitate dep\[ind cifra de 100. R\spunsul primit
din partea [efilor statelor occidentale a fost unul favorabil, ace[tia
v\zând în liderul român o posibil\ fisur\ în unitatea blocului statelor
socialiste. Este perioada în care Ceau[escu era un obi[nuit al
capitalelor vest-europene, iar Bucure[tiul era vizitat de Richard
Nixon [i de mul]i al]i [efi de state [i de guverne.
Semnificativ\ pentru soarta românilor a fost îns\ vizita din 1971
în China [i în Coreea de Nord. Consolidarea rela]iilor politice cu
China era considerat\ important\, fiind privit\ ca o contrapondere
la politica de independen]\ fa]\ de URSS. Ceau[escu a mers îns\
[i mai departe, atribuindu-[i calitatea de mediator al conflictului
Nicolae Ceau[escu primindu-l sovieto-chinez. Considerente legate de imaginea sa de lider mon-
pe liderul coreean dial l-au determinat s\ se implice [i în medierea conflictului israe-
Kim Ir Sen (Kim Il Sung)
[i în mijlocul reprezentan]ilor
liano-arab. Fapt posibil, având în vedere c\ România între]inea
„Grupului celor 77”, la Bucure[ti rela]ii diplomatice atât cu statele arabe, cât [i cu Israelul, inclusiv
dup\ r\zboiul din 1967.
Încurajat\ în demersurile sale, România avea s\ aib\ o atitudine
de condamnare a invaziei sovietice în Afganistan (1979). De ase-
menea, România a recomandat precau]ie în raport cu atitudinea
oficial\ a Tratatului de la Var[ovia în criza polonez\ [i a fost singura
]ar\ comunist\ care a participat la Jocurile Olimpice de la Los
Angeles din 1984.

În anii ’80, de[i membr\ a Tratatului de la Var[ovia, România

s-a apropiat de mi[carea statelor nealiniate, promovând valori pre-
cum nefolosirea for]ei în rela]iile interna]ionale [i neamestecul în
treburile interne ale altor ]\ri.
De[i corecte [i dezirabile în planul rela]iilor interna]ionale, aces-
te principii au fost folosite de Ceau[escu în mod pervers, el încer-
când s\ blocheze orice fel de influen]\ extern\ care ar fi invitat la
reforme în plan intern. În fapt, acoperit de lozinca neamestecului în
treburile interne, Ceau[escu a promovat reîntoarcerea c\tre stali- Un moment al procesului de integrare
nism, într-o epoc\ în care reforma [i deschiderea incepuser\ s\ fie euroatlantic\: vizita pre[edintelui SUA,
Bill Clinton, la Bucure[ti (1997)
promovate de chiar Uniunea Sovietic\. În acest context, întreaga
popularitate a regimului Ceau[escu s-a transformat în izolarea
politic\ a anilor ’80. {i aceasta pân\ în 1989, când, beneficiind de ACTIVITATE INDEPENDENT|
contextul interna]ional favorabil, poporul român avea s\ înceap\ 1. De ce crede]i c\, în 1968,
corec]iile necesare. Din acest moment, coordonatele politicii Nicolae Ceau[escu s-a adresat,
externe române[ti se schimb\ fundamental, principalul s\u obiec- în mod nespecific, nu numai
tiv devenind integrarea euroatlantic\. membrilor de partid, dar [i cet\-
]enilor? Identifica]i exemple
2 asem\n\toare atât din istorie,
„Dragi tovar\[i, cet\]eni ai ]\rii române[ti, cât [i din lumea contemporan\.
(…) P\trunderea trupelor celor cinci ]\ri socialiste în Cehoslovacia con- 2. Este atitudinea [efului statului
stituie o mare gre[al\ [i o primejdie grav\ pentru pacea în Europa, pentru român fa]\ de interven]ia mili-
soarta socialismului în lume. Este de neconceput în lumea de ast\zi (…) ca tar\ în Cehoslovacia concordan-
un stat socialist s\ încalce libertatea [i independen]a altui stat. Nu exist\ t\ cu principiul marxist-leninist al
nicio justificare, nu poate fi acceptat niciun motiv de a admite, pentru o clip\ interna]ionalismului proletar?
numai, ideea interven]iei militare în treburile unui stat socialist fr\]esc. (…) 3. Organiza]i o dezbatere pe tema
S-a spus c\ în Cehoslovacia exist\ pericolul contrarevolu]iei; se vor g\si semnifica]iei politice a dispa-
poate mâine unii care s\ spun\ c\ [i aici, în aceast\ adunare, se manifest\ ri]iei Tratatului de la Var[ovia.
tendin]e contrarevolu]ionare. R\spundem tuturor: întregul popor român nu 4. Explica]i motivul pentru care
va permite nim\nui s\ încalce teritoriul patriei noastre. Uita]i-v\, aici e
unul dintre obiectivele politicii
întregul nostru Comitet Central, Consiliul de Stat, guvernul. Cu to]ii suntem
externe române[ti de dup\ dis-
hot\râ]i s\ servim cu credin]\ poporul în construc]ia socialismului, în ap\-
pari]ia Tratatului de la Var[ovia
rarea cuceririlor revolu]ionare, a independen]ei sale. (…) Fi]i siguri, tovar\[i,
fi]i siguri cet\]eni ai României, c\ niciodat\ nu vom tr\da patria noastr\, nu a devenit aderarea la NATO.
vom tr\da interesele poporului nostru.”
(Nicolae Ceau[escu, discurs prilejuit de interven]ia PRO MEMORIA!
trupelor Tratatului de la Var[ovia în Cehoslovacia, august 1968) z Dup\ r\zboi, diploma]ia româ-
neasc\ a urmat îndeaproape
3
linia politic\ impus\ de con-
„Pornind de la în]elegerea realizat\ la consf\tuirea de la Moscova din ducerea statului. Dacã într-o
7 iunie 1990 a Comitetului Politic Consultativ al Tratatului de la Var[ovia, prim\ etap\ a fost subordo-
guvernele României, Bulgariei, Cehiei [i Slovaciei, Poloniei, URSS [i nat\ intereselor URSS, din
Ungariei reprezentate la consf\tuirea extraordinar\ a Comitetului Politic anii ’60 a încercat [i a reu[it sã
Consultativ de la Budapesta de mini[trii afacerilor externe [i de mini[trii
contrabalansesze distan]area
ap\r\rii au convenit asupra celor ce urmeaz\:
de puterea sovietic\ cu apro-
1. Începând cu 31 martie 1991 î[i înceteaz\ activitatea (…) Protocolul
pierea de China.
privind crearea Comandamentului Unificat al for]elor armate ale statelor partici-
z De asemenea, diploma]ia ro-
pante la Tratatul de prietenie, colaborare [i asisten]\ mutual\ din 14 mai 1955.
În conformitate cu cele de mai sus, începând cu 31 martie 1991 se mâneasc\ a încercat s\ inter-
lichideaz\ toate organele [i structurile militare create în cadrul Tratatului de vin\ în calitatea de mediator în
la Var[ovia.” diverse conflicte interna]ionale,
(Protocol privind încetarea acordurilor militare încheiate precum cel sovieto-chinez sau
în cadrul Tratatului de la Var[ovia, Budapesta, 25 februarie 1991) cel din Orientul Mijlociu.

RECAPITULARE / EVALUARE
Rela]ii interna]ionale: conflict [i cooperare
1
Tratatul de la Hârl\u, 12 iulie 1499
„{tefan cel Mare încheia un tratat cu Ioan Albert, regele Poloniei, [i cu
fra]ii s\i prin care recunoa[teau c\ în trecut au existat neîn]elegeri, dar c\
regele l-a iertat, ca de acum s\ fie lini[te [i pace ve[nic\.
Domnul [i regele î[i promit s\ se ajute în viitor unul pe cel\lalt cu sfatul,
cu fapta [i cu toat\ puterea.
{tefan primea un loc de refugiu în Polonia sau Ungaria (unde era rege
Vladislav, fratele lui Ioan Albert) dac\ ar fi fost nevoit s\-[i p\r\seasc\ ]ara.”
Paul Atanasiu, B\t\lia de la Rovine 2

Tratatul de la Adrianopole, 30 mai 1519
Repere cronologice „~n tratatul de pace `ncheiat între Selim I [i regele Ungariei, Ludovic al
II-lea, sunt cuprinse Polonia, Spania, Burgundia, Neapole, Sicilia, Statul
Secolul al XII-lea — Se constituie voievo- Papal, Moldova [i }ara Româneasc\.
datul autonom al Transilvaniei sub suze- Pacea se încheie pe 3 ani, }\rile Române urmând a pl\ti tributul [i
ranitate maghiar\. darurile f\r\ nicio schimbare în rela]ia lor cu Poarta.”
Secolul al XIV-lea — Iau fiin]\ statele me-
dievale }ara Româneasc\ [i Moldova.
Secolul al XV-lea — }ara Româneasc\ [i 3
Moldova pl\tesc tribut Imperiului Otoman. Tratatul de la Târgovi[te, M\n\stirea Dealu, 9 iunie 1598
Secolul al XVI-lea — Transilvania [i cele
„Mihai Viteazul [i plenipoten]iarii `mp\ratului Rudolf al II-lea stabilesc:
dou\ }\ri Române cad sub domina]ia po-
litic\ a Imperiului Otoman. domnul se va prezenta anual la împ\rat spre a-i prezenta omagiul. Acesta îi
Sfâr[itul secolului al XVII-lea — Transil- va da, pentru acela[i r\stimp, 5 000 de mercenari spre a-i alunga pe turci
vania este cucerit\ [i organizat\ ca Mare din Transilvania, }ara Româneasc\ [i Ungaria. Rudolf garanteaz\ domnia
Principat de Imperiul Habsburgic. ereditar\ a lui Mihai [i a urma[ilor s\i, iar negustorilor libertatea de a face
Dup\ 1826 — }ara Româneasc\ [i Mol- comer] în Transilvania [i Ungaria.”
dova intr\ sub protectorat rusesc.
1856 — În statutul }\rilor Române, pro- 4
tectoratul rusesc este înlocuit cu garan]ia
colectiv\ a celor 7 Mari Puteri. Tratatul de pace ruso-turc, 21 iulie 1774
1883 — România intr\ în alian]a Puterilor „Prin tratatul de la Kuciuk-Kainargi, trupele ruse[ti evacueaz\ }ara
Centrale. Româneasc\ [i Moldova [i Cetatea Alb\, Ismail, Chilia [i Bender (Tighina).
1916 — România se al\tur\ Triplei În]e- În art.XVI se garanteaz\ exercitarea cultului cre[tin, se confirm\ vechile
legeri [i reu[e[te s\ î[i des\vâr[easc\ privilegii ale }\rilor Române, este prev\zut\ scutirea lor de d\ri pe durata a
unitatea statal\ (1918). 2 ani [i obliga]ia Imperiului Otoman de a ]ine cont de interesele Rusiei în
1940 — România este lipsit\ de o mare favoarea acesteia.”
parte din teritoriul s\u, sub presiunea pu-
terilor totalitare.
1941–1945 — România particip\ la al Doi- 5
lea R\zboi Mondial, mai întâi al\turi de Ger- Acte separate relativ la Principate, Adrianopole, 14 septembrie 1829
mania, iar dup\ 23 august 1944 al\turi de
Uniunea Sovietic\, SUA, Anglia [i Fran]a. „Prin dou\ acte separate relative la Principate complementare Tratatului
1955 — România intr\ în Pactul de la Var- de la Adrianopole se stabilea: durata pe via]\ a domniilor p\mântene,
[ovia, alian]a defensiv\ a statelor socia- hotarul cu Imperiul Otoman pe talvegul Dun\rii (linia care une[te punctele
liste. cele mai adânci ale apei), restituirea raialelor Turnu, Giurgiu [i Br\ila [i li-
2004 — România este admis\ în NATO. bertatea de a face comer] cu produsele ce la apar]in.”
110 Recapitulare/Evaluare
6
Tratatul de la Paris, 30 martie 1856
„În tratatul de pace care a urmat r\zboiului Crimeii, articolele 15-18 se
refer\ la Dun\re [i Comisia Dun\rean\, iar articolele 22-27 la Principate.
Clauzele stabilesc suzeranitatea Por]ii [i garan]ia Marilor Puteri. Se vor
convoca Adun\ri ad-hoc spre a hot\rî viitoarea lor organizare. Nicio putere
nu se va putea amesteca în treburile lor interne.”
7
Tratatul de pace de la Berlin, din 13 iulie 1878. Art. 43 recunoa[te inde- Th. Aman, Vlad }epe[ [i solii turci
penden]a României, „legând-o de condi]iile expuse în urm\toarele articole”:
Art. 44 – În România deosebirea credin]elor religioase [i a confesiunilor nu va 9
putea fi opus\ nim\nui ca un motiv de excludere sau de incapacitate în ce „2. Teritoriul român atribuit Un-
prive[te exercitarea drepturilor civile [i politice, admiterea în sarcini publice, gariei va fi evacuat de trupele ro-
func]iuni [i onoruri sau exercitarea diverselor profesiuni. Art. 45 – România mâne[ti într-un termen de 15 zile [i
retrocedeaz\ Rusiei cele trei jude]e din Basarabia. Art. 46 – Delta Dun\rii, remis în bun\ ordine acesteia.
Insula {erpilor, Dobrogea (sangeacul Tulcei) [i ]inutul care pleac\ de la r\s\rit 3. To]i supu[ii români, stabili]i în
de Silistra [i ajunge la miaz\zi de Mangalia se întrupeaz\ cu România. aceast\ zi pe teritoriul ce urmeaz\
a fi cedat de România, dobândesc
8 f\r\ alt\ formalitate na]ionalitatea
ungar\. Ei vor fi autoriza]i s\ opte-
Tratatul de la Trianon, 4 iunie 1920 ze în favoarea na]ionalit\]ii române
Tratatul dintre Puterile aliate [i asociate [i Ungaria fixa frontierele aces- într-un termen de 6 luni, vor p\r\si
tei ]\ri cu Austria, Regatul Sârbo-Croato-Sloven, România [i Cehoslovacia. teritoriul ungar într-un an [i vor fi
Ungaria renun]a în ce o prive[te în favoarea României la toate drepturile primi]i de România.”
asupra teritoriilor fostei monarhii austro-ungare situate dincolo de frontierele (Mihail Manoilescu,
Ungariei, a[a cum au fost recunoscute prin prezentul Tratat. La rândul s\u, Dictatul de la Viena, Memorii,
România recunoa[te [i confirm\ fa]\ de Ungaria angajamentul de a ocroti iulie-august 1940, ed. 1991)
în România interesele locuitorilor ce se deosebeau prin ras\, limb\ sau
religie de majoritatea popula]iei. 10
(Documentele 1-8 au fost reproduse din „Art. 4 P\r]ile contractante, în
Tratatele interna]ionale ale României, vol. I, 1975) conformitate cu principiile [i nor-
mele dreptului interna]ional, recon-
firm\ c\ vor respecta inviolabili-
Valorificaþi-v\ cunoºtinþele! tatea frontierelor comune [i integri-
tatea celeilalte p\r]i contractante.
A. Citi]i cu aten]ie documentele reproduse [i r\spunde]i la urm\toarele
Ele reafirm\ de asemenea c\ nu
cerin]e:
au preten]ii teritoriale una fa]\ de
a) Men]iona]i cel pu]in un motiv pentru care s-a încheiat tratatul de la
cealalt\ [i c\ nu vor ridica astfel de
Hârl\u [i cel pu]in o consecin]\. b) Preciza]i cel pu]in o obliga]ie preten]ii nici în viitor.
asumat\ atât de Mihai Viteazul, cât [i de Rudolf al II-lea prin tratatul Art. 14 P\r]ile contractante vor
de la Târgovi[te. c) Preciza]i o clauz\ a tratatului de la Paris care a între]ine un climat de toleran]\ [i
deschis perspectiva Unirii Principatelor. d) Identifica]i o personalitate a în]elegere între cet\]enii lor care
vie]ii publice române[ti, militant activ pentru securitate colectiv\ în anii au origini etnice sau religii, culturi
interbelici, care a l\sat m\rturii concludente asupra evenimentelor ori limbi diferite. Ele condamn\
petrecute în 1940. orice manifest\ri de xenofobie, de
B. Alc\tui]i un eseu cu tema „Constante ale politicii externe române[ti în ur\, discriminare sau prejudec\]i
secolele XIX-XX”, incluzând: 2 obiective ale diploma]iei române[ti în rasiale, etnice sau religioase…”
perioada indicat\, 2 succese ale politicii externe române[ti [i 2 a[tep- (Tratatul de în]elegere,
t\ri ale acesteia, 2 motive pentru a explica înfrângerea României în cooperare [i bun\ vecin\tate
Primul R\zboi Mondial [i 2 pentru ced\rile teritoriale din 1940, 2 reali- între România [i Ungaria,
z\ri ale clasei politice române[ti în politica sa extern\ în perioada 16 septembrie 1996,
postdecembrist\ [i 2 cauze care le-au determinat. în Istoria României în texte)
Recapitulare/Evaluare 111
iserica [i [coala
{COLILE MEDIEVALE
Organizarea bisericeasc\ [i rolul tot mai mare al clerului în via]a
politic\ [i cultural\ au determinat în Evul Mediu european dezvoltarea
unui înv\]\mânt dependent de Biseric\. Pân\ în secolul al XI-lea,
m\n\stirile au fost principalele centre de cultur\, de aceea lâng\ ele
Maestrul [i elevii s\i (Floren]a, sec. XV)
s-au dezvoltat [colile monahale (sec. VII-XI). Aici, novicii primeau o
preg\tire elementar\ (citit, scris, cântat), disciplina era sever\, pedep-
1
sele corporale fiind frecvente, iar metoda de predare se baza pe
„Pentru a-i desemna pe cei pe memorizare [i repetarea mecanic\, în cor, a unui text. Limba folosit\
care noi îi numim intelectuali, omul
era latina, elevul înv\]ând cititul dup\ textul latin al psalmilor, iar din
medieval folosea, desigur, al]i ter-
meni: trebuie s\-i amintim, întrucât secolul al X-lea s-a introdus socotitul cu ajutorul abacului. Aceste [coli
ei ne înf\]i[eaz\ deja mai multe preg\teau viitorii c\lug\ri [i clerici, precum [i copi[tii necesari cance-
tipuri de intelectuali. Maestru [i lariilor medievale sau copierii c\r]ilor teologice. În unele m\n\stiri,
profesor erau termeni care nu- pl\tind o tax\, erau instrui]i [i tineri fii de nobili care nu inten]ionau s\
meau persoane care predau dup\ se dedice vie]ii monahale. Renumite pentru aceast\ perioad\ au fost
ce studiaser\; dar, lucru curios, în [colile m\n\stire[ti de la Bec, Cluny (Fran]a), Fulda, Sankt Gallen
vreme ce magister desemna întot- (Elve]ia), Monte Cassino (Italia) [i altele.
deauna o calitate indiscutabil\ de
Dezvoltarea vie]ii urbane, dup\ o întrerupere de câteva secole,
eleva]ie moral\ [i de demnitate,
profesor poart\ adesea cu sine o face ca ora[ele s\ devin\ din nou cele mai importante centre de
urm\ de ironie la adresa aerelor [i cultur\ ale Europei. Înc\ din vremea lui Carol cel Mare, aici func-
îngâmf\rii unor personaje care se ]ionau [colile episcopale, unde clericii erau instrui]i [i între]inu]i
încred prea mult în [tiin]a lor.” gratuit. Puse sub autoritatea episcopului, care le supraveghea prin
(J. Le Goff, Omul medieval, 1999) intermediul unui canonic (scholasticus), aceasta implica alegerea
[i supravegherea profesorilor, precum [i inspec]ii pentru a verifica
Glosar moralitatea [i modul în care se desf\[ura instruirea. Programul de
studii se baza, ca pe vremea carolingian\, pe cele [apte arte libe-
ABAC – tabl\ de socotit cu bile,
care alunec\ pe bare transver- rale, grupate în dou\ cicluri: trivium (gramatic\, retoric\, dialectic\)
sale, folosit\ din Antichitate. [i quadrivium (aritmetic\, geometrie, astronomie, muzic\). Înv\]a-
COPI{TI – cei care copiau pe rea se reducea la o lectur\ a textului, comentat de magistru [i
pergament, în m\n\stiri, c\r]i re- discutat de elevi. Se foloseau texte provenite din traducerea ma-
ligioase. nuscriselor grece[ti, latine [i arabe, ceea ce a permis Occidentului
s\ redescopere operele Antichit\]ii, precum cele ale filosofului grec
Aristotel. Treptat, între [colile episcopale a ap\rut o anumit\ dife-
Competen]e specifice modulului
ren]iere: se studiau mai mult dialectica [i filosofia la Paris, dreptul
RELIGIA {I VIA}A RELIGIOAS|
la Bologna, retorica la Orléans, aritmetica la Chartres, astronomia
1.1. Construirea unor explica]ii [i argu- [i matematica la Toledo etc.
mente intra [i multidisciplinare cu privire Extinderea cre[tinismului, ca urmare a convertirii popula]iilor
la evenimente [i procese istorice. „p\gâne”, a contribuit la înmul]irea parohiilor rurale [i la o lips\
3.1. Compararea surselor istorice în acut\ de preo]i. Vechea Biseric\ avea o structur\ strict urban\, fiind
vederea stabilirii credibilit\]ii [i a vali- organizat\ în jurul scaunului episcopal. Prin urmare, formarea
dit\]ii informa]iei con]inut\ de acestea.
cadrelor clerului rural avea s\ cad\ în sarcina titularului de parohie.
4.2. Integrarea cuno[tin]elor ob]inute Apar [colile parohiale, unde preo]ii trebuiau s\ se îngrijeasc\, asi-
în medii non-formale de înv\]are în
gurând [i între]inerea, de instruirea [i formarea clerului apar]inând
analiza fenomenelor istorice studiate.
ordinelor minore, preg\tindu-[i în felul acesta succesorii.
112 Religia [i via]a religioas\

În concluzie, toate aceste tipuri de [coli (monastic\, episcopal\

[i parohial\), chiar dac\ aveau un nivel cultural modest, au r\mas
mijloacele de instruire cele mai importante ale Evului Mediu. De[i
erau destinate, în primul rând, preg\tirii c\lug\rilor [i clericilor, erau
primi]i, dup\ cum s-a v\zut, [i laici, iar în [colile parohiale chiar [i
fii ai unor simpli ]\rani, care puteau beneficia de o instruc]ie ele-
mentar\. Chiar dac\ instruirea tinerilor era o prerogativ\ a Bisericii,
pe m\sur\ ce ora[ele se dezvoltau ca centre me[te[ug\re[ti [i
comerciale, se sim]ea tot mai mult nevoia unor oameni bine pre-
g\ti]i ca s\ întocmeasc\ actele comerciale, juridice [i administra-
„S-au zidit sfânta beserec\
tive. Apar astfel [colile laice, unde studiul se f\cea la început în [i [coala la anul 1495”, consemneaz\
limba latin\, iar mai târziu în limba matern\ a elevilor. documentele vremii construirea
În ce prive[te spa]iul românesc, prima [coal\ este men]ionat\, celei mai vechi [coli române[ti,
potrivit Legendei Sfântului Gerard, la Cenad, lâng\ Arad (sec. XI), cea din Scheii Bra[ovului,
unde elevii erau preg\ti]i pentru a deveni canonici. Mai târziu, sunt [i a bisericii voievodale Sf. Nicolae,
prin contribu]ia domnitorilor
consemnate, pentru înv\]\mântul mediu, [colile catolice de la Alba din Valahia [i Moldova
Iulia, Oradea [i Târgu Mure[ (sec. XIV). Primele [coli m\n\stire[ti
sunt men]ionate în documente în secolul al XV-lea, la Cozia [i 2
Tismana, unde stare]ul avea atributul de „nastavnic” (înv\]\tor), „A studiat cu mare pasiune arte-
precum [i Neam], Suceava [i Ia[i. Tot acum, la Bra[ov func]iona o le liberale [i, cinstindu-i foarte pe cei
Schola Coronensis [i {coala din Schei pentru românii ortodoc[i. ce le predau, îi cople[ea cu onoruri.
L-a avut ca profesor de gramatic\
pe Petru Pisanul, deja b\trân pe
atunci; pentru celelalte discipline i-a
3 fost profesor Alcuin, zis Albin, de
„În principiu, to]i c\lug\rii (…) trebuiau s\ [tie citi [i scrie. Regulile asemenea diacon, de neam saxon
monastice (ale lui Augustin, Benedict din Norcia, Césaire din Arles etc.) [i originar din Britania, b\rbat cum
prevedeau obligativitatea scrisului [i cititului, un num\r de ore zilnic dedicate nu se g\sea în lume mai înv\]at.”
lecturii, existen]a unei biblioteci [i copierea de manuscrise (activitate reco- (Eginhard, Via]a lui Carol cel Mare)
mandat\ [i m\n\stirilor de c\lug\ri]e).
(O. Drimba, Istoria culturii [i civiliza]iei,
VI, 2003)
1. Analizând textul lec]iei [i docu-
mentele 1 [i 3, stabili]i:
4 a) Preocup\rile c\lug\rilor din-
tr-o m\n\stire. b) Care erau
„Pentru a citi Biblia, c\lug\rii au nevoie s\ cunoasc\ latina, de unde un
artele liberale? c) Categoriile
interes pentru tratatele de gramatic\ [i autorii latini, care le furnizeaz\
de [coli din Evul Mediu [i sco-
exemple. Pe de alt\ parte, stabilirea calendarului liturgic îi oblig\ s\ studieze
pul pe care îl urm\reau.
computul, adic\ astronomia [i calculul. Dar ace[ti c\lug\ri, contrar a ceea
ce s-a scris adesea, nu se intereseaz\ de disciplinele profane decât pentru
2. Citind documentul 2 [i rememo-
a în]elege mai bine Biblia.” rându-v\ cuno[tin]ele dobân-
(P. Riché, Ph. Le Maitre, Invaziile barbare, 1996) dite în anii anteriori, identifica]i-l
pe elevul lui Alcuin.
3. Analizând documentul 4 [i
5 rememorându-v\ cuno[tin]ele
dobândite în anii anteriori, sta-
„Elevii [colilor erau externi. Ei pl\teau o tax\ [colar\, de care cei nevo- bili]i: a) De ce era necesar\ cu-
ia[i erau scuti]i. Banii strân[i din taxe erau folosi]i pentru plata profesorilor noa[terea limbii latine? b) Mo-
[i cump\rarea materialelor (paie pentru acoperirea podelei, hârtie, cerneal\ mentul în care se dovedea utili-
[i instrumente de scris). Disciplina îng\duia nu numai folosirea, ci chiar tatea acestor preocup\ri.
excesul de pedepse corporale, pe care, în general, portarul era îns\rcinat 4. Pornind de la documentul 5,
s\ le aplice.” identifica]i categoria de elevi
(G. D’Haucourt, Via]a în Evul Mediu, 1998) despre care este vorba.
Religia [i via]a religioas\ 113

UNIVERSIT|}ILE
Primele institu]ii europene de înv\]\mânt superior, universit\]ile,
au ap\rut în Imperiul Bizantin (sec. IX) [i Spania musulman\
(sec. X). La Constantinopol, cei mai vesti]i oratori ai vremii predau
teologia [i filosofia, cu elemente din gândirea lui Platon, urmate de
istorie, matematic\, geografie [i medicin\; de un larg renume se
bucura [i Cordoba, unde veneau la studii tineri din diverse ]\ri
europene.
Un mare maestru, Toma d’Aquino, În Europa apusean\, universit\]ile au ap\rut la începutul se-
care a predat teologia colului al XIII-lea, ca asocia]ii profesionale asem\n\toare breslelor,
la Roma, Napoli [i Paris care îi întruneau pe profesori [i studen]i (universitas). Ace[tia vizau
eliminarea tutelei episcopale, ba uneori chiar [i a celei laice, pen-
1 tru a ap\ra, în schimb, independen]a [i privilegiile comunit\]ii [co-
„Studen]ii care frecventeaz\ în lare. Papa le-a dat sprijinul s\u, eliberându-le de sub controlul
num\r din ce în ce mai mare, în se- episcopului, v\zând prin aceasta o posibilitate de înt\rire a auto-
colul al XII-lea, [colile episcopale, rit\]ii pontificale în zon\.
nu sunt numai discipoli entuzia[ti ai Cele dintâi universit\]i bine organizate, folosind de model celor
marilor mae[tri, avizi s\ cunoasc\ [i
s\ fac\ descoperiri intelectuale.
care vor urma, au fost cele din Paris (1215), Bologna (1219) [i
De[i cei mai mul]i se îndreapt\ c\tre Oxford (1230). Universitatea parizian\, care s-a bucurat de privi-
un statut clerical, exist\ printre ei [i legii deosebite acordate de papi [i de regii Fran]ei, a devenit un
tineri turbulen]i, ale c\ror afirma]ii [i centru vestit de cultur\, ceea ce atr\gea la studiu tineri din toat\
conduit\ indigneaz\ adesea autori- Europa. Ceva mai târziu au luat fiin]\ universit\]ile din Cambridge
t\]ile [i pe reformatorii Bisericii (…). (1229), Padova (1222), Roma (1244) [i Montpellier (1289), urmate
Ei suport\ foarte greu autoritatea apoi de cele din Europa Central\: Praga (1348), Cracovia (1364),
episcopului, mai ales când acesta
Viena (1365) [i Heidelberg (1387). Dar nu toate universit\]ile apar
vrea s\ reformeze moravurile. De
aici rezult\ o mi[care de emanci- în urma unei revolte împotriva puterii. Cea de la Napoli (1224) a
pare care se contureaz\ în sânul fost întemeiat\ de regele Frederic al II-lea cu scopul de a rivaliza
comunit\]ilor pe care le constituie cu cu universitatea bolognez\ [i de a furniza Regatului Siciliei func-
magi[trii lor la începutul secolului al ]ionarii califica]i de care avea nevoie. Altele au fost create la ini]ia-
XIII-lea [i care coincide cu înfiin]a- tiva Bisericii, cu scopul de a combate erezia cathar\ (Toulouse) sau
rea corpora]iilor” [universitare n.n.]. din dorin]a de a instala citadele ale civiliza]iei cre[tine în teritoriile
(S. Berstein, P. Milza,
recucerite de la sarazini: Salamanca, Valladolid, Valencia (Spania),
Istoria Europei, II, 1998)
Lisabona [i Coimbra (Portugalia)
Activitatea în lumea universitar\, care era exclusiv masculin\,
2 era organizat\ pe facult\]i. Cea mai veche era teologia, urmat\ de
„Lec]iile erau în general citite, facultatea de drept, unde se preda drept canonic [i civil, iar mai târ-
de unde [i denumirea de lecturi. ziu medicina, unde se preda anatomia uman\ [i botanica farma-
(…) Nu existau teme scrise pentru ceutic\. Înv\]area era oral\ [i se f\cea în limba latin\, constând din
studen]i, ci doar practica disputei, prelegeri, exerci]ii [i dispute. C\r]ile erau scumpe [i rare, iar stu-
pentru sau împotriva unei teze, den]ii, adesea, pe lâng\ cheltuielile de trai [i gazd\, trebuiau s\-[i
ceea ce dezvolta, o dat\ cu memo-
pl\teasc\ [i magistrul. La acestea se ad\uga [i durata studiilor,
ria [i suple]ea spiritului, mania
contradic]iei. Pe durata studiilor, uneori foarte lung\. Examenele aveau loc de Cr\ciun sau în postul
tinerii copiau, pentru a le p\stra, Pa[telui [i constau din dispute cu examinatorii asupra problemelor
un anumit num\r de cursuri sau de studiate. Confirmarea studiilor se f\cea prin conferirea unor grade,
c\r]i pe care le închiriau foaie cu ale c\ror denumiri s-au p\strat pân\ ast\zi: bacalaureat, licen]\,
foaie, de la bibliotecarul depozitar.” masterat, doctorat. Prezen]a acestor studen]i, adesea turbulen]i,
(G. D’Haucourt, reprezenta o pepinier\ de consilieri [i o surs\ de prestigiu atât pen-
Via]a în Evul Mediu, 1998)
tru puterea civil\, cât [i pentru cea ecleziastic\.

Modulul V
}inând cont de prestigiul dobândit, întemeietori pio[i deschid pe
proprie cheltuial\ colegii pentru studen]ii bursieri, cu scopul de a le Glosar
asigura o existen]\ mai u[oar\. În felul acesta, Robert de Sorbon,
CATHARI – membri apar]inând
la Paris, [i John Bolliol, la Oxford, au pus bazele unor a[ez\minte
unei erezii populare ap\rute în
care s-au men]inut în mod glorios pân\ ast\zi. În ce-i prive[te pe secolul al XII-lea în sud-vestul
magi[tri, ace[tia proveneau din rândul c\lug\rilor, precum francis- Fran]ei. Este distrus\ printr-o
canul Francis Bacon, profesor la Oxford [i Paris, sau dominicanii adev\rat\ cruciad\ (1208-1244).
Toma d’Aquino [i Albert cel Mare, care aveau s\ fie canoniza]i SARAZINI – nume dat popula]iei
amândoi de Biseric\. musulmane din Spania.
Dup\ cum s-a putut vedea, o universitate medieval\ era o corpo- UNIVERSITAS – termen ce de-
ra]ie [i o institu]ie de înv\]\mânt european\ suprana]ional\. Acest riv\ din dreptul roman [i exprim\
fapt era posibil datorit\ limbii latine, folosit\ ca instrument unic de ideea c\ studiul prive[te atât pe
comunicare. Astfel, aceste institu]ii puteau include în rândul lor stu- profesor, cât [i pe studen]i, adic\
den]i veni]i din toat\ Europa. Prin urmare, toate universit\]ile din totalitatea persoanelor care iau
parte la studiu.
secolul al XIII-lea aveau caracter interna]ional, aspect care se va
modifica mai târziu, când aceste institu]ii tind s\ devin\ na]ionale.
Un curs la Universitate
(miniatur\ dintr-un
manuscris francez din sec. XV)
3
„Studentul nu era supus unor condi]ii de studiu prea rigide. Putea urma
cursurile prescrise în ordinea pe care o dorea, în ora[ul [i cu magistrul pe
care [i-l alegea. John de Salisbury, de pild\, sose[te la Paris la vârsta de 14
ani [i, timp de 13 ani, studiaz\ toate disciplinele programei, cu 10 sau 12
magi[tri, dup\ care trece pentru 2 ani la Chartres ca s\ studieze gramatica
cu Guillaume de Couches, revine din nou la Paris, pentru a studia (…) lo-
gica [i retorica, [i dup\ aceast\ lung\ peregrinare p\r\se[te Parisul,
înapoindu-se în patrie pentru a preda.”
(O. Drimba, Istoria culturii [i civiliza]iei, VI, 2003)
„… Regele dorea ca Universitatea din Praga s\ fie organizat\ [i con- Analizând textul lec]iei [i docu-
dus\ în toate privin]ele dup\ modelul [i chipul Universit\]ii din Paris, unde mentele, stabili]i:
el însu[i petrecuse [i studiase în tinere]ea sa. (…) Pentru ca toate aceste a) Trei aspecte care au determi-
m\suri s\ r\mân\ ne[tirbite [i ve[nice, m\ria sa regele romanilor [i rege al nat înfiin]area universit\]ilor.
Boemiei [Carol de Luxemburg], luminatul întemeietor al acestei universit\]i, b) Condi]iile de via]\ [i studiu din
înt\ri prin bula sa de aur toate privilegiile [i libert\]ile acordate studen]ilor.” Evul Mediu.
(Cronica lui Benes de Weitmil, în Quellenbuch… Viena, 1887) c) Asem\n\ri [i deosebiri între
condi]iile contemporane [i cele
medievale.
5
d) Numele acelui personaj impor-
„Noul doctor primea, împreun\ cu boneta p\trat\, un inel, simbol al tant care a fost student la Paris
c\s\toriei sale cu [tiin]a. Toate acestea îi erau înmânate în cadrul unei ce- [i a ]inut cont ulterior de drep-
remonii religioase solemne, investitur\ asem\n\toare, în ordinul s\u, cu cea turile acordate acolo studen]ilor.
a cavalerilor sau cu cea a depunerii jur\mintelor la intrarea în c\lug\rie. Ziua e) Preciza]i de ce era posibil\ [i
se încheia cu petreceri îmbel[ugate oferite noilor s\i colegi de c\tre cel care
uneori chiar necesar\ deplasa-
ob]inuse titlul.”
rea între centrele universitare
(G. D’Haucourt, Via]a în Evul Mediu, 1998)
europene.

LA ÎNCEPUTURILE MODERNIT|}II
Apari]ia umanismului în Italia secolului al XIV-lea aducea o con-
cep]ie nou\ despre om, care reflecta, de fapt, aspira]iile, gusturile [i
sentimentele unei societ\]i care se îndrepta spre modernitate. Re-
prezentan]ii s\i urm\reau s\ pun\ în valoare omul [i demnitatea lui,
motiv pentru care cereau un nou sistem educa]ional. Acesta trebuia
s\ se bazeze pe studiul operelor clasice ale Antichit\]ii, mijloc princi-
pal în formarea omului des\vâr[it, la care s\ se adauge studiul
artelor liberale [i al tuturor [tiin]elor cunoscute. Înv\]\tura trebuia s\
Un c\lug\r lucrând la un manuscris devin\ un mijloc de dezvoltare [i afirmare a personalit\]ii umane.
Desigur, antichitatea greco-roman\ era cunoscut\ înv\]a]ilor
1 Evului Mediu, dar studiul ei era limitat, conform scolasticii medie-
vale, doar la folosul credin]ei (s\ contribuie la explicarea Sfintei
Idealul umanist în scrisoarea
Scripturi), pe când oamenii Rena[terii îi citeau pe antici din curio-
lui Gargantua c\tre Pantagruel
zitatea de a descoperi [i altfel de oameni decât ei, de a cunoa[te
„Iat\ pentru ce, fiul meu, te-a[ realit\]ile, gândirea [i experien]ele lor umane. În ce prive[te Bise-
sf\tui s\ folose[ti anii tinere]ii tale
rica, umani[tii considerau c\ adev\ratul cre[tin trebuie s\ cunoas-
cu silin]a înv\]\turii, înt\rindu-]i
f\r\ încetare puterile min]ii [i ale c\ perfect cuvântul [i faptele lui Hristos, pe care s\ le urmeze, iar
sufletului. (…) S\-]i însu[e[ti f\r\ mesajul Evangheliei s\ fie în]eles de toat\ lumea. Este motivul
gre[eal\ limba elin\ mai întâi, (…) pentru care ei caut\ manuscrisele cele mai vechi ale scrierilor
apoi latina [i ebraica Sfintelor sfinte, sco]ând în eviden]\ adaosurile [i transform\rile de texte
Scripturi, chiar araba [i caldeiana. f\cute în favoarea Bisericii. Prin ideile lor, umani[tii anun]au deja
(…) S\ nu r\mân\ nicio cronic\ pe
apari]ia Reformei, iar în transmiterea acestor idei un rol esen]ial
care s\ n-o [tii pe de rost [i s\
cercetezi cu de-am\nuntul toate l-a avut r\spândirea tiparului [i apari]ia tipografiilor.
cele scrise în cosmografia înv\]a- Ca urmare, în vremea Rena[terii se renun]\ treptat la înv\]\-
]ilor care s-au îndeletnicit cu [tiin]a mântul cu orientare preponderent teologic\, dezvoltându-se în
aceasta. În ce prive[te geometria, mediul or\[enesc [coli laice (gimnazii, colegii) în care se înv\]au
aritmetica [i muzica, m-am str\duit [tiin]ele (matematic\, astronomie, mecanic\ [i [tiin]ele naturii).
s\ te fac a le pre]ui de mic copil, pe Elevii primeau o educa]ie practic\, urm\rindu-se dezvoltarea inteli-
când aveai cinci sau [ase ani.
Înva]\ tot ce nu [tii înc\, [i încear-
gen]ei [i a for]elor lor creatoare. Astfel, dup\ ce deprindea scrisul,
c\ s\ cuno[ti legile astronomiei. cititul [i socotitul într-un prim ciclu, corespunzând [colii elementare
Las\-i la o parte pe astrologii care de ast\zi, copilul parcurgea ciclul urm\tor, rezervat în principal lec-
citesc în stele (…), sunt lucruri turii [i coment\rii clasicilor, numit [i „[coala umanist\”, sau, pentru
nefolositoare [i zadarnice.” cei care urmau s\ se ocupe de comer] [i pr\v\lie, „[coala abacu-
(F. Rablais, Gargantua, sec. XVI) lui”. Pentru tinerii care erau destina]i unui me[te[ug, preg\tirea se
f\cea într-un mod bine organizat în cadrul breslei.
Glosar Treptat, se înmul]esc [colile private, în care înv\]\torii [i profe-
SCOLASTIC| – concep]ie filoso-
sorii tr\iau din veniturile pe care le aduceau acestea, încheindu-se
fic\ aflat\ la baza înv\]\mântului în prealabil contracte cu p\rin]ii copiilor. Tabla pentru scris înc\ nu
medieval, care se fundamenta pe exista, disciplina era asigurat\ dup\ metodele clasice, ceea ce
dogmele Bisericii catolice. Re- stârnea protestele pedagogilor umani[ti, iar progresele elevilor
prezentant de seam\ – Toma erau consemnate într-un catalog. Rolul acestor [coli a fost impor-
d’Aquino (1225-1274). tant, ele contribuind semnificativ la eliberarea înv\]\mântului de
UMANISM – ideologia Rena[terii, sub controlul Bisericii [i la crearea unui nou tip de intelectuali (înv\-
care a[az\ omul [i valorile uma- ]\tori, profesori, juri[ti, notari, contabili, negustori, diploma]i), care
ne în centrul aten]iei arti[tilor, vor forma un grup social independent – o intelectualitate laic\ – cu
oamenilor de [tiin]\ [i filosofilor.
aspira]ii spre un rol mai important în societatea vremii.

Umani[ti de seam\, precum François Rablais, Thomas Morus,

Erasmus din Rotterdam [i, mai ales, Jan Komenski (Comenius),
s-au remarcat prin preocup\rile lor fa]\ de educa]ie [i moral\, prin
elaborarea unor manuale. Comenius, autor al lucr\rii Didactica
magna (1632), a fost un promotor al laiciz\rii înv\]\mântului [i al
unei [coli generale obligatorii [i în limba matern\.
Ideile renascentiste au p\truns în secolele XV [i XVI în p\r]ile
centrale [i r\s\ritene ale Europei prin intermediul tinerilor afla]i la
studii în universit\]ile italiene, precum [i al umani[tilor italieni [i
germani care î[i desf\[urau activitatea la cur]ile din Praga, Buda [i
Cracovia. Un rol însemnat, în acest sens, l-au avut [i universit\]ile
de la Praga, Cracovia, Viena [i Pecs, unde modelul de educa]ie
umanist\ se va impune treptat.
Începuturile tiparului
În Transilvania, principalele centre de cultur\ umanist\ au fost
cur]ile episcopale de la Alba Iulia [i Oradea, la ultima formându-se
[i marele umanist de origine român\ Nicolaus Olahus. La Bra[ov, ACTIVITATE INDEPENDENT|
J. Honterus a fondat prima tipografie din Transilvania [i un gim- 1. Analiza]i scrisoarea lui Gargan-
naziu organizat pe baze umaniste, iar la Cluj se înfiin]a o universi- tua [i explica]i programul in-
tate iezuit\, cu trei facult\]i (teologie, filosofie [i drept). Despot structiv pe care îl con]ine; pre-
Vod\ (1561–1563) fondeaz\ în Moldova colegiul de la Cotnari ciza]i dac\ acest program co-
(Shola latina), condus\ de umanistul german J. Sommer. Tot respunde vederilor umaniste.
umani[tii vor face cunoscut\ Europei latinitatea românilor. 2. Pornind de la documentul 2,
stabili]i:
2 a) Care a fost motivul înteme-
ierii universit\]ii din Pisa?
„Lorenzo de Medici avea patruzeci [i trei de ani când a murit, iar la
b) Avea întemeietorul acestei
cârma ora[ului st\tuse dou\zeci [i trei de ani. (…) S-a str\duit ca în timpul
universit\]i vreo leg\tur\ cu
lui toate me[te[ugurile [i artele s\ fie mai înfloritoare în Floren]a decât în
celelalte ora[e ale Italiei. În primul rând, pentru a sprijini studiile, a întemeiat Biserica?
la Pisa o nou\ universitate de drept [i arte. (…) A încurajat la fel de mult 3. Citi]i cu aten]ie documentul 3 [i
poezia în limba italian\, muzica…” rezolva]i sarcinile:
(F. Guicciardini, Cronica Floren]ei ) a) Identifica]i trei evenimente
care au deschis Europei dru-
mul spre modernitate.
3
b) Stabili]i cel pu]in trei conse-
„Cu excep]ia nuan]elor apar]inând tradi]iei na]ionale, umanismul, cin]e ale acestor evenimente.
Rena[terea [i Reforma au fost mi[c\ri europene. Acelea[i probleme s-au 4. Explica]i opinia lui Jan Ko-
pus de la Oxford la Cracovia, de la Paris la Floren]a sau de la Roma la mensky despre educarea tineri-
Anvers. {i dac\ r\spunsurile sunt diferite ca form\, ele î[i au r\d\cinile în
mii, pornind de la documentul 4.
acelea[i izvoare: îndep\rtarea concep]iei medievale despre lume, revenirea
la antici, esteticul ca modalitate de cunoa[tere a divinit\]ii [i c\utarea unei
religii epurate, capabil\ s\ r\spândeasc\ credin]a adev\rat\.” PRO MEMORIA!
(S. Berstein, P. Milza, Istoria Europei, III, ed. 1998) z Instruirea tinerilor în Evul Mediu
a fost o prerogativ\ a Bisericii.
4 z În universit\]ile medievale, ni-
„C\ acest obicei pios nu numai c\ trebuie p\strat, dar [i r\spândit e de velul intelectual cel mai înalt a
interes pentru ori[ice stat cre[tin [i anume ca în ori[ice societate de oameni, fost atins de teologie [i filoso-
fie aceasta un or\[el sau sat, s\ se înfiin]eze o [coal\ ca loc de educa]ie a fia scolastic\.
tinerimii… z Ideile pedagogice umaniste au
Fiindc\ p\rin]ii sunt rareori destoinici de a înv\]a pe copii, sau c\ n-au contribuit semnificativ la eli-
timp, urmeaz\ c\ al]i oameni trebuie s\-[i fac\ o meserie din aceasta. În berarea înv\]\mântului de sub
chipul acesta, societatea va fi mai bine îngrijit\.” tutela Bisericii.
(Jan Komenski, Didactica magna, cap. VIII)

Modulul V
rotectorat religios
[i identitate cultural\ în Europa
[i în spa]iul românesc
„PROBLEMA ORIENTAL|” {I ROMÂNII
Odat\ cu e[ecul militar otoman sub zidurile Vienei (1683), se
deschidea în istoria Europei a[a-numita ,,problem\ oriental\’’.
Declinul Imperiului Otoman era tot mai evident, iar puteri precum
Austria [i Rusia aveau tendin]a de a se substitui domina]iei turce
în spa]iul balcanic. }\rile Române au devenit una din mizele aces-
tei dispute [i, totodat\, spa]iu al confrunt\rilor militare. Rusia, care
ca ]ar\ ortodox\ se considera a treia Rom\, î[i începea seria de
Un comandant r\zboaie antiotomane sub pretextul protej\rii cre[tinilor din Balcani.
de o[ti, La rândul s\u, Austria î[i încheia victorioas\ r\zboiul cu turcii prin
Eugeniu
pacea de la Passarovitz (1718), devenind o putere care va încerca
de Savoia,
[i un împ\rat s\ limiteze tendin]ele hegemonice ruse.
Habsburg, Percepute în con[tiin]a românilor ca dou\ state tinere [i puter-
Iosif al II-lea, nice decise s\ se opun\ Islamului [i s\ elibereze popoarele bal-
care au influen]at, canice, atât Austria catolic\, cât [i Rusia ortodox\ arborau stindar-
prin faptele lor, dul cre[tin în timpul campaniilor militare antiotomane, menit, de fapt,
istoria românilor
transilv\neni s\ ascund\ expansiunea lor teritorial\. Habsburgii erau dezavanta-
ja]i în raporturile cu românii care identificau religia cu na]ionalitatea,
1 iar ru[ii î[i înv\luiau mai bine expansionismul sub masca ortodoxiei.
,,De la independen]a Greciei, De aceea, bucurându-se de simpatia unui segment al boierimii [i al
]arul nu se gânde[te decât la nimi- clerului ortodox, care vedeau în ]ar un protector al cre[tinilor, Rusia
cirea imperiului, devenit «bolnavul beneficia în Moldova [i }ara Româneasc\ de un sprijin important.
Europei». Scopul s\u este de a-[i R\zboaiele Rusiei împotriva Turciei au avut, la început, o impor-
asigura protectoratul asupra popoa-
tan]\ benefic\ pentru }\rile Române, prin schimb\rile importante
relor slave [i ortodoxe din Balcani,
ceea ce i-ar permite s\ domine cea
survenite în statutul extern al acestora. Astfel, prin tratatul de la
mai mare parte a peninsulei. Pe Kuciuk-Kainargi (1774), Rusia devenea garant al autonomiei ro-
lâng\ aceasta, el dore[te mai ales mâne[ti. Aceasta permitea ]arului ca, sub pretextul protec]iei co-
s\ pun\ mâna pe strâmtori pentru a munit\]ilor religioase ortodoxe, s\ ini]ieze presiuni politico-diplo-
putea s\ aib\ ie[ire în Mediterana, matice [i chiar r\zboaie antiotomane, care, de obicei, se desf\-
ceea ce ru[ii urm\resc înc\ de pe [urau în spa]iul românesc. Chiar dac\ se declarase garant al Prin-
timpul lui Petru cel Mare. Obiectivul
cipatelor Române, ]arul îng\duia totu[i Austriei s\ smulg\
englezilor este simplu. El const\ în
protejarea «drumului Indiilor» prin Bucovina (1775), iar apetitul de cucerire al Rusiei avea s\ fie sa-
Orientul Apropiat, interzicându-i tisf\cut prin preluarea Basarabiei (1812).
]arului s\ domine strâmtorile [i s\ Oprit\ în realizarea proiectelor sale orientale de campania napole-
p\trund\ cu flota sa în Mediterana onian\ din 1812, Rusia avea s\ revin\ prin r\zboiul ruso-turc încheiat
oriental\.’’ cu tratatul de pace de la Adrianopol (1829). }arul devenea acum pro-
(S. Berstein, P. Milza, tector absolut al Moldovei [i }\rii Române[ti, pe care le-a ]inut sub
Istoria Europei, IV, ed. 1998)
ocupa]ie pân\ în 1834.

Modulul V
În urma acordurilor încheiate cu Poarta, Rusia dispunea de
mijloacele legale prin care exercita o influen]\ cople[itoare la Dun\re. 5
Îns\[i suzeranitatea otoman\ asupra Principatelor, redus\ la plata ,,Mai trebuie subliniat [i alt re-
tributului, devenise dependent\ de voin]a sa. Prin urmare, temerile zultat al tratatului de la Adrianopol,
care a avut consecin]e interne
românilor fa]\ de o efectiv\ încorporare la Rusia, dezvoltate dup\
de-a dreptul incalculabile: liberta-
anexarea Basarabiei, se vor accentua dup\ 1829. tea comer]ului pe Dun\re [i Marea
Profitând de evenimentele de la 1848, ru[ii reocup\ Principatele, Neagr\, avantajos cu prec\dere
iar prin interven]ia militar\ din Transilvania, ]arul restaura monarhia pentru comer]ul britanic cu grâne,
habsburgic\. Era momentul în care Occidentul devenea con[tient dar care, pe plan intern, a însem-
de pericolul pe care Rusia îl reprezenta în zona Dun\rii de Jos. De nat adev\ratul început al unei noi
aceea, câ]iva ani mai târziu, când r\zboiul Crimeii a readus în prim-pla- burghezii de tip capitalist (...) [i
care va da, mai târziu, masa de
nul politicii europene ,,problema oriental\’’, Anglia [i Fran]a se vor
manevr\ a partidului liberal.’’
implica direct în conflict, iar prin Congresul de pace de la Paris (N. Djuvara, Între Orient
(1856) era st\vilit\ expansiunea ]arilor [i se favoriza mi[carea [i Occident, 1995)
politic\ româneasc\ de impunere a propriei identit\]i [i de consti-
tuirea statului na]ional.
2
Glosar
,,De când au fost turci în Europa, a fost [i o chestiune oriental\, [i în PROBLEMA ORIENTAL| – pro-
momentul când Rusia deveni o putere european\, ea pretinse s\ rezolve blema men]inerii echilibrului po-
aceast\ chestiune în profitul ei.(...) Era vorba s\ se [tie dac\ Imperiul Otoman litic european, în condi]iile decli-
va fi dezmembrat [i dac\ ru[ii vor fi l\sa]i s\ se stabileasc\ pe Dun\re.’’ nului Imperiului Otoman [i ascen-
(A. Sorel, Chestiunea oriental\ în secolul al XVIII-lea) siunii ruse, dup\ 1683.
PROTECTORAT – statut inter-
3 na]ional care indic\ cedarea unor
prerogative de politic\ extern\
,,...noi nici afirmare a puterii [i întindere a posesiunilor noastre nu dorim ale statului protejat puterii protec-
[i nici vreo îmbog\]ire, ci pentru eliberarea sfintei biserici [i a popoarelor
toare.
cre[tine vrem s\ lupt\m.’’
(Petru cel Mare, 1711)
,,S\ v\ ridica]i o dat\ cu noi s\ n\p\dim asupra turcilor, fiindc\ fiecare Analizând textul lec]iei [i sursele
este dator a-[i pune via]a pentru a lui lege [i pentru a lui patrie.(...) Biruin]a documentare, explica]i:
armatei noastre nu va lipsi de a înt\ri ale noroadelor scopuri, iar dup\ pace, 1. Ce se în]elege prin conceptul
noi le vom da al nostru acoper\mânt [i a noastr\ milostivire.’’ ,,problema oriental\’’? Preci-
(Ecaterina a II-a, Manifest c\tre to]i cre[tinii, 1769) za]i ce implica]ii decurg din
evolu]ia acestei „probleme”
pentru }\rile Române.
2. Cum a influen]at conflictul de
interese dintre Marile Puteri
situa]ia Principatelor?
3. Ce în]elegeau ]arii Rusiei prin
,,protectoratul religios’’?
4. Ce avantaje aducea totu[i tra-
tatul de la Adrianopol, din
1829?
Congresul
5. Cum a favorizat Congresul de
de la Paris
(1856), pace de la Paris (1856) evolu-
pictur\ ]ia românilor spre constituirea
de epoc\ statului na]ional?

IDENTITATE {I PROTEC}IE CULTURAL|

Dup\ pr\bu[irea Bizan]ului sub turci, principii români, r\ma[i
singurii domni cre[tini din Balcani, au dezvoltat un patronaj cultural
care s-a exercitat pe diferite c\i atât în spa]iul românesc, cât [i în
cel european al ortodoxiei orientale. El s-a manifestat în sprijinirea
[colilor în limba român\, a bisericii ortodoxe, tip\rirea [i r\spândi-
rea c\r]ilor, precum [i înzestrarea a[ez\mintelor sfinte cu nume-
roase danii.
Printre marii protectori medievali ai culturii se num\r\ {tefan cel
Mare, constructor al edificiilor religioase de la Putna, Neam],
Vorone], dar [i al celor de la Râmnicu S\rat (Muntenia), Feleac,
Vad (Transilvania) [i care a f\cut danii importante mân\stirilor de
la Muntele Athos, Neagoe Basarab, ctitor al bisericii episcopale de
la Curtea de Arge[ [i, totodat\, mare sprijinitor al comunit\]ilor
ortodoxe de la Ierusalim, Constantinopol, Muntele Athos [i Sinai,
Matei Basarab [i Vasile Lupu, care au f\urit o oper\ cultural\ de o
rar\ valoare. Ei au impulsionat produc]ia [i circula]ia c\r]ii în limba
Steag de lupt\ [i icoana Sfântului român\ prin intermediul tipografiilor de la Câmpulung, Govora [i
Gheorghe d\ruite de {tefan cel Mare Ia[i, au creat [coli noi: la Ia[i, un colegiu cu predare în limba latin\
M\n\stirii Zografu de la Muntele Athos (1639), iar la Târgovi[te o [coal\ superioar\ greco-latin\ (1646).
Considerându-se un continuator al împ\ra]ilor bizantini, Vasile
1 Lupu a sprijinit financiar Patriarhia de la Constantinopol, a zidit [i a
,,Ajutoarele române[ti c\tre înzestrat cu danii biserica Sf. Paraschiva din Lvov (Polonia) [i a cti-
Sfântul Munte sunt cele mai impor- torit mân\stirea Sf. Lavra din Moreea (Grecia). Preocupat de dez-
tante din toat\ istoria Athosului. Ele voltarea înv\]\mântului superior, {erban Cantacuzino, ctitorul m\-
dep\[esc orice alte ajutoare slave
sau chiar bizantine, reu[ind în mod
n\stirii Cotroceni, a înfiin]at Academia domneasc\ din Bucure[ti,
constant s\ între]in\ [i s\ salveze care, al\turi de [coala Patriarhiei din Constantinopol, devine un
Athosul de la ruin\, timp de cinci centru de seam\ al culturii r\s\ritene. Tot în timpul s\u s-a realizat
secole (1350–1863), sub lunga cea mai însemnat\ traducere în limba român\, Biblia de la
domina]ie otoman\, când întreaga Bucure[ti (1688). Constantin Brâncoveanu a zidit m\n\stiri bine
Peninsul\ Balcanic\ era pa[alâc înzestrate material (Hurezi, Sâmb\ta), a construit palatele de la
turcesc. (…) Din anul 1550, pe lân-
g\ ajutoarele anuale în bani, dom-
Mogo[oaia [i Potlogi, dezvoltând pentru epoca sa un nou stil arhi-
nii români contribuie la sus]inerea tectonic, cel brâncovenesc. Sprijinit de mitropolitul Antim Ivireanul,
Athosului cu alte ajutoare [i mai a deschis tipografiile de la Buz\u, Bucure[ti, Târgovi[te [i Snagov,
substan]iale, a[a-zisele «metoace» unde s-au tip\rit c\r]i în limba greac\ [i român\, iar în ce prive[te
sau «m\n\stiri închinate».’’ locurile sfinte de la Athos, Ierusalim [i Sinai, avea s\ fie unul dintre
(Arhimandrit I. B\lan, cei mai darnici sprijinitori al acestora. De fapt, de-a lungul se-
Pelerinaj la Muntele Athos, 2005)
colelor, domnitorii români au avut un rol important în sus]inerea
acestor a[ez\minte, fapt pe deplin recunoscut atât de istoriografia
Glosar greac\, cât [i de cea slav\ [i fericit numit de N. Iorga „Byzance
PRONUNCIAMENT – declara]ie, après Byzance”.
ac]iune prin care se exprim\ pro- În Transilvania, habsburgii au ini]iat chiar de la începutul domi-
test fa]\ de un sistem social-po- na]iei lor o sus]inut\ politic\ de catolicizare a românilor care con-
litic. stituiau popula]ia majoritar\. ,,Unia]ia’’ a permis clerului greco-ca-
SECULARIZARE – trecerea unor tolic leg\turi culturale cu Roma, sursa latinit\]ii, fapt ce a stimulat
bunuri apar]inând comunit\]ii reli-
mi[carea de idei de care [i-a legat numele {coala Ardelean\, cu
gioase în proprietatea statului.
rol important în dezvoltarea con[tiin]ei na]ionale.

De[i nu vor reu[i s\ participe la via]a politic\, românii [i-au

sus]inut drepturile na]ionale prin memorii [i conferin]e, al\turi de o
via]\ cultural\ activ\, prin ,,Asocia]ia transilvan\ pentru literatura
român\ [i cultura poporului român’’(ASTRA, 1861). Ridicarea Bise-
ricii ortodoxe la rang de mitropolie (1864), sub conducerea lui
Andrei {aguna, a creat noi oportunit\]i, precum organizarea înv\-
]\mântului confesional în limba român\, drept pe care Biserica
greco-catolic\ îl avea din 1850. În felul acesta, cele dou\ biserici
devin principalele bastioane ale na]ionalit\]ii române. Dup\ instau-
rarea regimului dualist austro-ungar (1867), elita româneasc\, ce-[i
imagina pân\ atunci soarta românilor în cuprinsul unei monarhii Circa 40 000 de români, veni]i
austriece puternice, va formula treptat un nou ideal na]ional radi- din toate p\r]ile Transilvaniei, s-au
cal, acela al unirii cu România. Încercarea de a da glas suferin]elor adunat pe 3/15 mai 1848, lâng\
[i dolean]elor românilor ce i-a însufle]it pe cei care, în 1892, au Blaj, pe o câmpie care de atunci se
redactat un nou memoriu, intitulat Memorandum („de ]inut minte”), va numi Câmpia Libert\]ii, [i au
adoptat o rezolu]ie în 4 puncte prin
a fost întâmpinat\ cu indiferen]\ de împ\ratul de la Viena, dar va
care „na]ia român\ se declar\ [i se
provoca reac]ia oficialit\]ilor ungare, care-i vor judeca (mai 1894) proclam\ (…) de sine st\t\toare [i
[i condamna la închisoare pe liderii „memorandi[tilor”. (…) parte întregitoare a Transilva-
niei, pe temeiul libert\]ii egale”.
2
,,Timp de câteva secole (XV– XIX), }\rile Române s-au socotit între cei
mai constan]i sprijinitori ai a[ez\mintelor culturale de tradi]ie bizantin\ din
4
Ierusalim. (…) În 1863, când în România au fost secularizate bunurile con- ,,Inteligen]a român\ adunat\
ventuale, erau dedicate Ierusalimului 33 de m\n\stiri cu averile lor, al c\ror spre a serba aniversarea zilei de
venit, an de an, lua calea îndep\rtatei cet\]i din Orientul Apropiat, pentru a 3/15 mai (…) declar\ a r\mâne
permite centrelor de cultur\ bizantin\ de acolo continuarea unei existen]e cu neclintit\ pe lâng\ principiile [i pre-
neputin]\ altfel, sub domina]ia otoman\.’’ ten]iile proclamate s\rb\tore[te de
(V. Cândea, C. Simionescu, Prezen]e culturale române[ti, 1982) na]iunea român\ în adunarea ge-
neral\ de la 3/15 mai 1848, iar în
special c\:
3 1. Ne pronun]\m pentru auto-
,,La mijlocul secolului al XIX-lea, venerabilul a[ez\mânt egiptean dis- nomia Transilvaniei.
punea în România de veniturile a opt m\n\stiri [i biserici, a numeroase imo- 2. Ne pronun]\m pentru reacti-
bile [i a peste 50.000 de hectare de p\mânt arabil [i p\duri. Existen]a îns\[i varea articolilor de lege adu[i în
a a[ez\mântului de tradi]ie bizantin\ de pe Muntele Sinai, continuitatea Dieta de la Sibiu din anii 1863/64…’’
operei lui spirituale, p\strarea tezaurelor sale culturale se explic\ în bun\ (Pronunciamentul de la Blaj, 1868)
parte prin rela]iile binef\c\toare cu }\rile Române.’’
(V. Cândea, C. Simionescu, Prezen]e culturale române[ti, 1982)
1. Citind cu aten]ie textul lec]iei [i fragmentul din relatarea arhimandritu-
lui B\lan, rezolva]i urm\toarele sarcini de lucru: a) Identifica]i locurile
sfinte sprijinite de români. b) Preciza]i ce erau ,,metoacele’’. c) Comen-
ta]i contribu]ia {colii Ardelene la formarea con[tiin]ei na]ionale.
2. Analizând, în grupe de lucru, documentele 1-3, stabili]i: a) Durata în
timp a ajutoarelor oferite de }\rile Române a[ez\mintelor religioase
de la Muntele Athos [i de la Muntele Sinai. b) M\rimea [i uzul veni-
turilor. c) Semnifica]ia datelor consemnate în anul 1863. Conduc\torii
3. Folosind [i alte materiale, realiza]i o dezbatere pe tema ,,Rolul }\rilor Partidului Na]ional Român
Române în men]inerea ortodoxiei orientale.” care au hot\rât alc\tuirea
4. Pornind de la documentul 4, explica]i: a) Momentul elabor\rii [i cine Memorandumului adresat împ\ratului
sunt semnatarii acestui document. b) Motivul redact\rii sale. Franz Joseph I (1892)

Modulul V
BISERICA {I DIASPORA
Diaspora româneasc\ s-a format începând de la jum\tatea se-
colului al XIX-lea, când din Transilvania, Banat sau Vechiul Regat
românii au emigrat spre centrul Europei [i America. Aici au înte-
meiat comunit\]i distincte, bazate pe biserici [i [coli, ziare [i reviste
în limba român\, dar s-au [i integrat în noua societate, preluând
limba [i modul de via]\ din ]\rile de adop]ie.
În Europa, prezen]a românilor stabili]i definitiv sau temporar în
Fresc\ din Biserica ortodox\ marile ora[e a fost eviden]iat\ prin apari]ia comunit\]ilor religioase.
româneasc\ din Nürnberg La Paris func]iona o capel\ ortodox\ în 1853, iar în 1882, guvernul
român cump\r\ o biseric\ în Cartierul Latin care este folosit\ [i
1 ast\zi. În Germania, pentru negustorii români stabili]i la Leipzig
,,Leg\tura cu Dumnezeu, re- func]iona o capel\ (1858–1881), iar la Baden-Baden, prin]ul Mihail
g\sirea cu cei de-o limb\ [i o Sturdza, fostul domn al Moldovei, a zidit o biseric\ ortodox\ (1866)
credin]\, ajutorul fie [i cu o vorb\ frecventat\ de românii din împrejurimi. În 1882 a fost pus\ sub
bun\ – toate acestea le caut\ jurisdic]ia Mitropoliei Moldovei, sub a c\rei obl\duire spiritual\
românii emigran]i atunci când î[i func]ioneaz\ [i ast\zi. La Viena, unde exista o comunitate româ-
îndreapt\ pa[ii spre l\ca[ele de
cult din Toronto. În metropola
neasc\ puternic\, func]iona o capel\ proprie a acesteia (1907).
canadian\ func]ioneaz\ aproape Acestor comunit\]i avea s\ li se adauge, în perioada interbelic\,
20 de biserici române[ti. Cele mai comunitatea românilor din Berlin, unde, cu concursul larg al guver-
multe sunt cre[tin-ortodoxe, dar nului, a fost cump\rat\ o biseric\ evanghelic\, împreun\ cu spa-
exist\ [i greco-catolice ori neo- ]iile corespunz\toare pentru locuin]e, birouri [i muzeu, toate dis-
protestante. Mai mari sau mai mici, truse în urma bombardamentelor (1945).
cu o tradi]ie mai îndelungat\ sau
Dup\ terminarea r\zboiului, o mul]ime de români (diploma]i,
dimpotriv\, ap\rute recent, odat\
cu cre[terea numeric\ a comu- studen]i, intelectuali, militari) afla]i în apusul Europei nu s-au mai
nit\]ii române[ti, bisericile încear- întors în ]ara lor ocupat\ de trupele sovietice. Lor li s-au ad\ugat
c\ s\-i ajute pe oamenii care au de-a lungul anilor mul]imile de români care s-au refugiat din cauza
ales s\ ia via]a de la cap\t. instaur\rii dictaturii comuniste. Diaspora româneasc\ lua un pro-
Cea mai veche este Biserica nun]at caracter politic, cei mai mul]i considerându-se în exil. Printre
Ortodox\ Român\ Sfântul Gheor- cei care s-au stabilit în Occident imediat dup\ r\zboi s-au g\sit
ghe. Fondat\ în 1954, a fost mult\
vreme singura biseric\ româ-
mul]i preo]i [i chiar un ierarh român, Visarion Puiu, fost mitropolit al
neasc\.’’ Bucovinei, care avea s\ reu[easc\ în cadrul diasporei române[ti
(Cristina Diac, „Nimic f\r\ organizarea unei eparhii, Episcopia Ortodox\ Român\ pentru
Dumnezeu”, în „Jurnalul na]ional”, Europa Occidental\ (1949), cu sediul la Paris. Ast\zi, comunit\]ile
Edi]ie de colec]ie, 30 oct. 2006) române[ti sunt arondate Mitropoliei Ortodoxe Române pentru
Germania [i Europa Central\ (1993), cuprinzând parohiile din
Germania, Austria, Luxemburg, Suedia, Norvegia [i Danemarca,
Glosar iar restul parohiilor Arhiepiscopiei Ortodoxe Române pentru
EPARHIE – diecez\ sau Epis- Europa Occidental\, ridicat\ [i ea, din 2001, la rang de mitropolie.
copie; este districtul supus În Lumea Nou\, mai mult de jum\tate dintre românii afla]i acolo
canonic jurisdic]iei unui episcop. tr\iesc în statele New York, New Jersey, Pennsylvania, Ohio [i
EXARH – mitropolit primat; în Michigan. Aici se dezvolt\, având o lung\ tradi]ie, comunit\]ile
epoca bizantin\ – loc]iitorul îm- ortodoc[ilor [i ale greco-catolicilor. Primii au peste 10 parohii în
p\ratului în provinciile imperiului. SUA [i circa 20 în Canada, majoritatea p\storite de preo]i tineri
EXARHAT – teritoriu asupra trimi[i din ]ar\. La Ellwood City func]ioneaz\ m\n\stirea Schim-
c\ruia se extinde autoritatea unui barea la Fa]\ (1967), condus\ mul]i ani de maica Alexandra (fosta
exarh. principes\ Ileana din familia regal\ român\).

Modulul V
În ultima jum\tate de veac au fost ridicate multe biserici, unele
într-un stil modernist: New York, Philadelphia, St. Louis, Los An-
geles, Chicago, Detroit, Cleveland, Akron, Regina [.a. Acestea au
fost vizitate de o delega]ie a BOR, în frunte cu Patriarhul Iustin,
primit [i de pre[edintele de atunci Jimmy Carter, urmat\ apoi de
vizitele mitropoli]ilor Antonie al Ardealului [i Nicolae al Banatului.
Greco-catolicii func]ioneaz\ în 17-19 parohii, organizate de
papa Ioan Paul al II-lea într-un exarhat apostolic transformat apoi
în Dieceza român\ catolic\ de rit bizantin.
Alte misiuni române unite se g\sesc în America de Sud (Buenos
Aires, Sao Paolo [i Rio de Janeiro), iar în diaspora european\ la
Roma, Paris [i München.
Atât Patriarhia Român\, cât [i Mitropolia Român\ Unit\ desf\-
[oar\ o sus]inut\ activitate extern\ pentru acoperirea nevoilor spi-
rituale ale românilor din diaspora.
Preafericitul Patriarh Teoctist
2 participând la ceremonia
punerii pietrei de temelie a Bisericii
,,Da! Românii sunt un popor religios [i se caracterizeaz\ prin aceea c\
comunit\]ii române[ti din Berlin;
s-au strâns mereu în jurul bisericilor [i astfel [i-au p\strat con[tiin]a sus: macheta acesteia
na]ional\, altfel ne-am fi pierdut ca popor. Din cadrele bisericii au ap\rut (Dup\ „Chemarea credin]ei”, 2006)
primii c\rturari [i în jurul lor s-au înfiin]at primele [coli române[ti. În plus,
nenum\ratele construc]ii de biserici [i m\n\stiri sunt semnul religiozit\]ii 4
noastre.’’
(S. Constantinescu, „În acest scop, statul român s-a
Exil, oameni [i idei, 1995) str\duit, în anii interbelici, s\ asi-
gure românilor de dincolo de hotare
un regim [colar, cultural, bisericesc,
3 economic etc., corespunz\tor. (…)
Eforturile române[ti pe linie de stat
,,Patriarhia Român\ a desf\[urat, dup\ cum constat\m, o frumoas\ [i nu se ridicau, dup\ p\rerea multo-
activ\ misiune ortodox\ extern\, pentru nevoile spirituale ale românilor ra, nici în perioada interbelic\, nici
ortodoc[i stabili]i în afara hotarelor ]\rii. Acestora li s-au trimis la cerere mai târziu, la nivelul cerut.’’
preo]i, cânt\re]i, c\r]i [i obiecte de cult, publica]ii biserice[ti [i, unde este (I. Scurtu, coord.,
cazul, se asigur\ salarizarea personalului clerical, chiriile caselor parohiale Istoria românilor, VIII, 2003 )
[i între]inerea loca[urilor de cult.’’
(M. P\curariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, 1994)
PRO MEMORIA!
z În secolele XVIII-XIX, folosind
ACTIVITATE INDEPENDENT| protectoratul religios, Rusia
1. Citind cu aten]ie textul lec]iei, explica]i: [i-a ascuns mai bine expansio-
a) De ce emigrau românii începând de la jum\tatea secolului al nismul sub masca ortodoxiei.
z Românii [i-au eviden]iat apar-
XIX-lea?
b) Perioada [i zonele de emigra]ie. tenen]a la o comunitate dis-
c) Care este situa]ia în momentul de fa]\? tinct\ printr-o activitate cultu-
2. Comenta]i nevoia resim]it\ de românii pleca]i din ]ar\ de a-i reg\si pe ral\ intens\ [i prin sus]inerea
cei „de-o limb\ [i o credin]\”. unor prestigioase a[ez\minte
3. Studiind documentul 2, explica]i sintagma: „Românii sunt un popor religioase.
religios.” z Cu ajutorul Bisericii, românul
4. Compara]i documentele 3 [i 4 [i stabili]i: [i-a p\strat tradi]iile [i con[tiin]a
a) Contribu]ia Bisericii la ajutorarea diasporei. na]ional\ chiar [i atunci când a
b) Contribu]ia statului român, îndeosebi în perioada interbelic\. ales s\ tr\iasc\ în alte ]\ri.

STUDIU DE CAZ
*România [i toleran]a religioas\
în secolul XX
1
Constituirea noului stat unitar, România Mare, în care majori-
,,Nu voim ca din asupri]i ce-am tatea popula]iei era format\ din români (71,9 %), c\rora li se al\-
fost, s\ devenim asupritori. Voim tura un procent însemnat al minorit\]ilor etnice (28,1 %), a impus
s\ asigur\m libertatea pentru to]i [i adoptarea unei noi legi fundamentale. Asigurarea libert\]ii confe-
dezvoltarea pentru toate popoarele sionale [i a egalit\]ii de tratament pentru culte a fost unul dintre
conlocuitoare. (…) Voim ca fiecare principiile de baz\ ale Constitu]iei din 1923. Era reglementat\ pro-
na]iune s\ se poat\ cultiva în limba
blema împ\mântenirii evreilor prin naturalizare, iar guvernul sus-
ei, s\ se roage lui Dumnezeu în
credin]a ei [i s\ cear\ dreptate în ]inea material toate bisericile importante ale minorit\]ilor, precum [i
limba ei. [colile lor confesionale, chiar dac\ în unele, cum erau [colile
Noi, care am v\rsat lacrimi v\- maghiare, se manifestau tendin]e antiromâne[ti. De fapt, regimul
zând limba noastr\ scoas\ din [coli, minorit\]ilor înscris în Constitu]ia din 1923 izvora din atitudinea
biserici, justi]ie, nu o vom lua altora. tradi]ional\ a poporului român de toleran]\ etnic\ [i religioas\.
Nu vom lua putin]a vie]ii de la al]ii.’’ Dup\ 1930, exacerbarea na]ionalismului a devenit o caracteris-
(Discursul lui Iuliu Maniu – tic\ general-european\, iar apropierea României de Germania a
Alba Iulia, 1 decembrie 1918)
determinat agravarea situa]iei evreilor. Dar, regimul condus de Ion
Reversul medaliei: intoleran]a Antonescu, de[i adoptase unele m\suri antisemite, nu a participat
la deportarea în mas\ a evreilor din cadrul ,,solu]iei finale’’, iar
esen]ial r\mâne faptul c\ ,,în nicio ]ar\ dominat\ de nazi[ti n-a
supravie]uit o a[a de mare propor]ie a popula]iei evreie[ti’’
(Dr. Wilhelm Filderman, Jurnalul de diminea]\, 1946).
Dup\ preluarea puterii, regimul comunist din România a vizat limi-
tarea influen]ei Bisericii asupra societ\]ii [i s-a bazat pe un compor-
tament duplicitar. De[i a persecutat în mod sistematic Biserica, oficial,
îns\, autorit\]ile comuniste sus]ineau c\ se asigur\ o deplin\ libertate
Un grup de preo]i [i enoria[i care
au fost aresta]i [i condamna]i în 1952
religioas\. Inclus în legea cultelor, principiul libert\]ii religioase se
pentru c\ au contribuit la refacerea reg\sea [i în cele trei constitu]ii din perioada regimului comunist
Bisericii Sf. Nicolae Ungureni (1948, 1952 [i 1965). Acesta era îns\ înso]it [i de principiul libert\]ii
din Craiova de con[tiin]\, adic\ dreptul fiec\rei persoane de a nu avea o credin]\
(Dup\ „Lumea credin]ei”, aprilie 2006) religioas\. De asemenea, regimul comunist a dus în mod deschis o
propagand\ ateist\, care a avut îns\ rezultate modeste. Au fost inter-
zise [colile organizate de biserici, la fel [i institu]iile patronate de
acestea care î[i propuneau s\ fie un loc de binefacere (azile, orfeli-
nate, spitale), Biserica urmând s\-[i limiteze activitatea doar la
l\ca[urile de cult. În plus, statul comunist continua s\ participe la
salarizarea preo]ilor [i episcopilor, folosind acest lucru ca pe un instru-
ment de presiune asupra lor.
Au fost supuse persecu]iilor atât Biserica Catolic\, cât [i Biserica
Una din bisericile din Bucure[ti Ortodox\, dar cea mai grav\ atingere a libert\]ii religioase a fost des-
demolate cu înver[unare: Sf. Vineri fiin]area Bisericii Române Unite (1948), când s-a trecut la arestarea
(construit\ în 1650, d\râmat\ în 1987) tuturor ierarhilor greco-catolici care au refuzat s\ revin\ la ortodoxie.

Modulul V
Dup\ Revolu]ia din decembrie 1989, cadrul legal în care î[i
desf\[oar\ activitatea cultele religioase a fost modificat radical prin Glosar
Constitu]ia din 1991, care prevede egalitatea cet\]enilor f\r\ deo-
CONFESIUNE – credin]\, cult;
sebire de credin]\ religioas\. Constitu]ia define[te libertatea reli-
religie practicat\ de o persoan\
gioas\, precum [i formele ei de manifestare concret\. Cultele reli- sau de o organiza]ie religioas\.
gioase sunt libere s\ se organizeze potrivit statutelor proprii, în NATURALIZARE – procedur\
condi]iile legii, sunt autonome fa]\ de stat [i se bucur\ de sprijinul prin care se acord\ la cerere,
acestuia. De asemenea, statul sprijin\ cultele prin înlesnirea asis- unui str\in, drepturile de cet\]ean
ten]ei religioase în armat\, spitale, penitenciare [i orfelinate. Tot al statului în care tr\ie[te [i
statul asigur\ libertatea înv\]\mântului religios, potrivit cerin]elor munce[te.
specifice ale fiec\rui cult.
2 3
,,Art. 5. Românii, f\r\ deosebire de origine etnic\, de limb\ sau religie,
Configura]ia confesional\
se bucur\ de libertatea con[tiin]ei, de libertatea înv\]\mântului, de liber-
a României în 1930
tatea presei, de libertatea întrunirilor, de libertatea de asocia]ie [i de toate li-
bert\]ile [i drepturile stabilite prin lege.’’ Ortodoc[i 72,2 %
Uni]i 7,3 %
,,Art. 7. Deosebirile de credin]e religioase [i confesiuni, de origine etnic\
Romano-catolici 6,6 %
[i de limb\ nu constituie în România o piedic\ spre a dobândi drepturile
Calvini 3,9 %
civile [i politice [i a le exercita.
Luterani 2,2 %
Numai naturalizarea aseam\n\ pe str\in cu Românul pentru exercitarea
Unitarieni 0,4 %
drepturilor politice.’’
Israeli]i 5,5 %
Mahomedani 0,9 %
Diver[i 1,0 %
4
Fostul episcop reformat Alexandru Makkai men]iona, în 1939, c\ în
eparhia sa, pe lâng\ men]inerea tuturor institu]iilor de cultur\ maghiar\
mo[tenite de la antecesori, a reu[it s\ înal]e 500 de biserici [i localuri de ACTIVITATE INDEPENDENT|
[coal\ noi. Apoi a înfiin]at un liceu de fete maghiar, o [coal\ normal\ de
fete, un c\min pentru studen]ii maghiari de la Universitatea din Cluj… 1. Analiza]i textul lec]iei [i rezol-
(Dup\ A. Makkai, interviu din ziarul or\dean „Nápló”) va]i sarcinile de lucru:
a) Motiva]i de ce, dup\ Marea
Unire, cre[te num\rul mino-
5 ritarilor.
,,Circa un milion de români [i un mic num\r de ucraineni f\ceau parte din b) Comenta]i prevederile con-
Biserica greco-catolic\. (…) Ungurii erau împ\r]i]i între calvinism [i catoli- stitu]iilor române[ti din se-
cism. Germanii erau fie catolici ([vabii), fie luterani (sa[ii). Turcii [i t\tarii colul XX care asigurau liber-
erau musulmani. Toate bisericile erau recunoscute de stat [i primeau sub- tatea religioas\.
ven]ii de la buget.” c) Explica]i caracterul duplicitar
(I. Bulei, O istorie a românilor, 2007) al regimului comunist fa]\ de
problema religioas\, comen-
tând imaginile.
2. Folosind materialele documen-
tare, stabili]i:
Schitul Maicilor,
a) Dorin]a lui I.Maniu pentru
prima încercare ,,fiecare na]iune’’.
de a salva b) Libert\]ile de care se bucu-
o biseric\ din fa]a rau cet\]enii României Mari.
buldozerelor c) Procentul fiec\rei confesiuni
lui N. Ceau[escu religioase în 1930.
prin translarea pe d) Rela]ia între culte [i minori-
un alt amplasament t\]ile etnice.

RECAPITULARE / EVALUARE FINAL|

Destin uman, destin politic
3
Dostoievski [i Petersburgul
„Ca to]i romancierii, Dostoievski era un c\l\tor neobosit. În cursul pere-
grin\rilor lui spre c\m\tar sau biseric\ sau în ipostaza de solicitant al unui
acont de la editor sau librar, Dostoievski i-a descoperit în realitatea str\in\
a Petersburgului pe ei, cei mijlocii [i umili pe scara social\, negustori [i pen-
Învelitoarea de mormânt sionari, func]ionari mici [i grefieri, prostituate [i poli]i[ti, studen]i [i solda]i,
a Mariei de Mangop (fragment) i-a întâlnit pe str\zi [i i-a str\mutat în realitatea operei sale. Se rev\rsau în
Petersburg din col]urile cele mai îndep\rtate ale imperiului, chema]i s\ dea
1 seama de faptele lor, obliga]i s\ se târasc\ în interminabile procese, a[tep-
Cavalerul [i negustorul tau, a[teptau ani de zile sau o via]\ întreag\, amanetându-[i avutul, f\când
munc\ de ocazie, r\t\ci]i pe str\zile marelui ora[ abstract care le r\mânea
„În vreme ce recuzita cavalerului
str\in.”
se alc\tuia din spad\ [i scut, cea a
(H. Doll, Dostoievski [i Petersburgul, în Secolul XX, 301-303)
negustorilor consta din abac [i re-
gistru contabil. Me[te[ugul armelor
[i turnirul pretindeau îndr\zneal\, 4
îndemânare fizic\ [i for]\. Comer-
]ul [i opera]iunile financiare pre- „Capitala atrage. Seduc]iile ei sunt pentru toate gusturile, pentru toate
supuneau în schimb perspicaci- obrazele [i pentru toate buzunarele. În ora[ul meloman [i boem nu trece o
tate, capacitate de a gândi logic [i s\pt\mân\ f\r\ un concert [i câteva spectacole de teatru. Franz Liszt a fost
de a vedea în perspectiv\. Stilul de la Bucure[ti în 1847, pianistul Wieniavski a fost invitat în 1881 [i a avut o «pro-
via]\ al aristocra]iei se manifesta gram\ foarte atr\g\toare» (Beethoven, Haydn, Chopin, Händel, Bach). Au
prin generozitate, permanent oripi- mai fost cânt\rea]a italian\ Adelina Patti [i marea tragedian\ Sarah Bernhard.
lat\ de meschin\ria burghez\, cât (…) În ultimii ani ai secolului, Teatrul Na]ional ajunge la aproximativ 150 de
[i prin pomp\ ori grandoare, ges- reprezenta]ii anual. Sunt 70 000 de spectatori «platnici» care au a alege între
turi teatrale menite s\ etaleze, cu câteva drame – Ruy Blas sau Cele dou\ orfeline –, între o mul]ime de comedii,
fiecare prilej, rolul social al nobilu- inclusiv Femeia înd\r\tnic\, [i numai 5 tragedii, dar tot clasice. La oper\ se
lui. În schimb, caracteristicile stilu- joac\ B\rbierul din Sevilla, Aida, Cavaleria rustican\, Faust [i Traviata.”
lui de via]\ burghez al negustorului (I. Pavelescu, În intimitatea secolului XIX, 2005)
se traduceau prin aten]ie, seriozi-
tate [i acurate]e.”
(A.J. Gurjewitsch, Individul Valorificaþi-v\ cunoºtinþele!
în Evul Mediu european, ed. 1994)
A. Alc\tui]i un tabel în care s\ inventaria]i, dup\ documentul 1, felul de a
2 fi [i aptitudinile cavalerului (aristocratului) [i negustorului. Explica]i de
Vlad }epe[ c\tre bra[oveni, 1456 ce unii au pierdut [i al]ii au câ[tigat la scara evolu]iei istorice.
B. Prezenta]i, pornind de la documentul 2, o tem\ din discursul politic al
„De aceia v\ cerem de la
fiecare din voi, cu dragoste (…) s\
voievozilor români în rela]ia lor cu al]i cre[tini în fa]a primejdiei
ne trimite]i ajutor 200 ori 100 ori 50 otomane. Dezvolta]i apoi subiectul, motivându-l. Formula]i o opinie din
de oameni ale[i pân\ Duminica perspectiva istoric\.
viitoare. Când vor vedea turcii pute- C. Stabili]i, cu ajutorul documentului 3, imaginea contradictorie a unui
re de la unguri, vor fi mai moi [i le mare ora[. Dup\ model, alc\tui]i un text de 10-20 rânduri al c\rui
vom spune c\ viu [i mai mul]i. A[a subiect s\-l reprezinte a[ezarea în care locui]i.
c\ vom putea rândui dup\ cuviin]\ D. Alege]i, din documentul 4, un domeniu al crea]iei artistice [i încerca]i
lucrurile noastre [i ale voastre.” s\ defini]i, din aceast\ perspectiv\, ora[ul Bucure[ti în secolul XIX.
(N. Iorga, Scrisori Prezenta]i o mare personalitate cultural\ a c\rei via]\ [i oper\ sunt
de boieri, scrisori de domni, 1932) legate de capitala ]\rii.
126 Recapitulare/Evaluare final\

Modulul V
7 5
I. V. Stalin c\tre liderul comunist Milovan Djilas Alian]a lui Matei Basarab cu prin-
„Acest r\zboi nu este în trecut, cine ocup\ acum un teritoriu î[i impune cipele Transilvaniei, Gh. Racoczi I, a
propriul sistem. Fiecare î[i impune propriul sistem oricât de departe pot fost pecetluit\ la 3 octombrie 1636,
ajunge armatele sale. Lucrurile nu pot sta altfel.” când dieta Transilvaniei asigura pe
(M. Djilas, Convorbiri cu Stalin, domn c\ „dup\ cum cere dreptatea
ed. româneasc\, Întâlniri cu Stalin, 1991) bunei vecin\t\]i”, era gata s\-l spri-
jine în orice soart\ [i cu orice prilej,
8 oferindu-i ad\post lui Matei Basa-
rab, copiilor [i femeilor din }ara Ro-
„A[a cum s-a prezentat în comunicatul M.A.I., în diminea]a zilei de
mâneasc\ „în ora[ele închise [i în
14 iulie (1947) au fost aresta]i pe islazul comunei T\m\d\u, jude]ul Ilfov, în
cet\]ile noastre”. Alian]a a fost înt\-
timp ce încercau s\ se suie în dou\ avioane I.A.R.39 [i s\ fug\ în
rit\ la 12/22 octombrie 1636 la
str\in\tate: Ion Mihalache, N. Penescu, Ilie Laz\r, N. Carandino [i al]ii.
Bucure[ti, de boieri, c\peteniile o[ti-
Acest grup de conspiratori urma s\ realizeze în str\in\tate hot\rârile [i
rii [i slujitorii care au promis c\ „vor
directivele P.N.}. în frunte cu Iuliu Maniu, care constau în organizarea de
sta în ajutorul [i men]in ap\rarea
ac]iuni menite s\ [tirbeasc\ suveranitatea na]ional\, s\ primejduiasc\
m\ritului principe, împotriva tuturor
pacea [i s\ declan[eze r\zboiul civil. Aceast\ activitate merge pe linia
du[manilor ]\rii sale, ori de unde ar
politicii urmate întotdeauna de P.N.}. [i intensificat\ dup\ 23 august 1944.”
fi ei, pân\ la cap\tul vie]ii noastre [i
(Relatare a lui Teohari Georgescu,
pân\ la pierderea tuturor bunurilor
în Via]a politic\ în documente, 1947, 1994)
noastre.”
(N. Stoicescu,
9 Matei Basarab, 1988)
„La interogatoriu, Iuliu Maniu a recunoscut c\ a
luat ini]iativa înfiin]\rii peste grani]\ a unui grup de 6
frunta[i na]ional-]\r\ni[ti: «Scopul desemnat de „{i într-acest r\zboi [b\t\lia de la
mine era ca emigrând în str\in\tate s\ informez Z\rne[ti, 1690, unde trupele oto-
despre situa]ia din România, a[a cum trebuie s\ mane, t\t\r\[ti [i muntene au învins
fac\ orice [ef de partid. Nu era vorba de formarea o armat\ austriac\] au prins viu pe
unui guvern în str\in\tate, nu am discutat cu ei Heisler, generalul nem]ilor. (…) {i
aceasta [i nu admit formarea unui guvern în str\in\- fiind to]i acolo atunci aduser\ pe
tate. (…) Nu recunosc s\ fi organizat o ac]iune sub- Heisler legat, c\ruia i-a zis Constan-
versiv\, aceasta este o calomnie, am c\utat ca pe tin [Brâncoveanu] vod\: «Jupâne
cale politic\ s\ dobor guvernul, nu prin violen]\.»” Heisler, ]i-am adus oaspete» (…),
(I. Scurtu, Iuliu Maniu, 1995) iar el r\spunse lui Constantin vod\:
«Nu te bucura de aceast\ întâm-
E. Organiza]i-v\ în 3-4 grupe, asumându-v\ documentele din aceast\ plare, c\ (…) ast\zi am c\zut în
pagin\ [i sarcinile de lucru care se refer\ la ele. robie, iar tu e[ti rob de când te-a
a) Caracteriza]i în]elegerea dintre principii spa]iului românesc la ju- f\cut tat\-t\u.»”
m\tatea secolului al XVII-lea (documentul 5). Stabili]i-i antecedentele. (Istoria
Preciza]i o consecin]\ pentru nivelul raporturilor româno-otomane. }\rii
b) Motiva]i afirma]ia lui Heisler despre robia lui Brâncoveanu (docu- Române[ti
mentul 6). Stabili]i biografia ulterioar\ a domnului valah. A schimbat din
ceva, în raporturile cu Poarta, execu]ia sa? octombrie
c) Compara]i acuza]iile aduse de comuni[ti lui Iuliu Maniu (documen- 1688
tul 8) cu depozi]iile sale la proces (documentul 9), dou\ documente în martie
profund contradictorii. Preciza]i pozi]ia de pe care conduc\torul 1717,
Bucure[ti,
comunist Teohari Georgescu îl acuz\ pe liderul PN} [i pozi]ia de pe
1959)
care acesta se ap\r\. Nota]i pe 2 coloane asem\n\rile [i deosebi-
rile dintre cele dou\ relat\ri.
F. Odat\ încheiat demersul asupra documentelor, dezvolta]i o dezbatere
cu tema „Lupta politic\ în România secolului XX”, folosind [i afirma]ia
lui I.V. Stalin din documentul 7.
Recapitulare/Evaluare final\ 127

CUPRINS I. POPOARE {I SPA}II ISTORICE

Romanitatea românilor în viziunea istoricilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4
Competen]ele generale avute în Studiu de caz: *Gh. I. Br\tianu despre Marea Neagr\ . . . . . . . . . . . . . . . . 10
vedere pentru studierea disciplinei Descoperitori de noi spa]ii [i culturi (secolele XV–XIX) . . . . . . . . . . . . . . . 12
ISTORIE în clasa a XII-a: Studiu de caz: *Civiliza]ia româneasc\ v\zut\ de c\l\tori str\ini . . . . . . . . 18
1. Utilizarea eficient\ a comunic\rii [i C\l\tori români acas\ [i în lume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
a limbajului de specialitate.
2. Exersarea demersurilor [i ac]iunilor II. OAMENII, SOCIETATEA {I LUMEA IDEILOR
civice democratice.
Sate, târguri [i ora[e din Europa [i spa]iul românesc . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
3. Aplicarea principiilor [i metodelor
adecvate în abordarea surselor istorice. Viziuni despre modernizare în Europa secolelor XIX–XX . . . . . . . . . . . . . . 30
4. Folosirea resurselor care sus]in Diversitate etnic\ [i confesional\ în România. Solu]ii politice . . . . . . . . . . . 36
înv\]area permanent\. Secolul XX între democra]ie [i totalitarism. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
Studiu de caz: *Construc]ia democra]iei [i ideologia totalitar\ în România.
Oameni, fapte, idei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
Constitu]iile din România . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50
Studiu de caz: *Institu]ii [i drepturi cet\]ene[ti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
RECAPITULARE / EVALUARE: }ara [i locuitorii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 58
III. STATUL {I POLITICA

Institu]ii centrale [i autonomii locale în spa]iul românesc . . . . . . . . . . . . . . 60
Geneza statului român – de la proiect politic la realizarea României Mari . . . 64
Studiu de caz: *De la „partida na]ional\” la sistemul politic pluripartidist . . . 70
Redefinirea rolurilor statului dup\ Primul R\zboi Mondial
[i pân\ la Planul Schuman . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72
România postbelic\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78
IV. RELA}IILE INTERNA}IONALE

Spa]iul românesc între diploma]ie [i conflict
pân\ la începuturile modernit\]ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88
România [i concertul european.
De la „criza oriental\” la marile alian]e ale secolului XX . . . . . . . . . . . . . . . 94
Studiu de caz: *Voci ale diploma]iei române[ti din Evul Mediu
[i pân\ în secolul XX . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 100
România în perioada R\zboiului Rece . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102
Studiu de caz: *Diploma]ia româneasc\ între Pactul de la Var[ovia
[i integrarea european\ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108
RECAPITULARE / EVALUARE:
Rela]ii interna]ionale: conflict [i cooperare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 110
V. RELIGIA {I VIA}A RELIGIOAS|

Biserica [i [coala . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112
Protectorat religios [i identitate cultural\ în Europa
[i în spa]iul românesc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118
Studiu de caz: *România [i toleran]a religioas\ în secolul XX . . . . . . . . . 124
RECAPITULARE / EVALUARE FINAL|:
Destin uman, destin politic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126
128 Cuprins

A387 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A387 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1Cyan 1Yellow 1Magenta 1Black

MINISTERUL EDUCAÞIEI, CERCETÃRII ªI TINERETULUI

Vasile Aurel Manea

Redac]ia [i administra]ia: I. Barnea, Alexandru

De[teapt\-te, române, din somnul cel de moarte,

Acum ori niciodat\ s\ d\m dovezi la lume

Privi]i, m\re]e umbre, Mihai, {tefan, Corvine,

4 Popoare [i spa]ii istorice

Popoare [i spa]ii istorice 5

6 Popoare [i spa]ii istorice

ACTIVITATE INDEPENDENT| Glosar

Popoare [i spa]ii istorice 7

8 Popoare [i spa]ii istorice

Popoare [i spa]ii istorice 9

10 Popoare [i spa]ii istorice

În toat\ aceast\ desf\[urare [i-au g\sit locul [i marile perso-

Popoare [i spa]ii istorice 11

„To]i umbl\ goi, a[a cum s-au

12 Popoare [i spa]ii istorice

Inca[ii se considerau „fiii Soarelui”, iar regele era privit ca întru-

Popoare [i spa]ii istorice 13

1 CIVILIZA}IILE AFRICII {I ASIEI

14 Popoare [i spa]ii istorice

Popoare [i spa]ii istorice 15

Humboldt [i înso]itorii s\i în jungla sud-american\

16 Popoare [i spa]ii istorice

În ce prive[te America de Sud, se remarc\ marea c\l\torie a

Popoare [i spa]ii istorice 17

Vedere din Bucure[ti

Odat\ cu sl\birea puterii otomane asupra Principatelor,

Popoare [i spa]ii istorice 19

20 Popoare [i spa]ii istorice

Popoare [i spa]ii istorice 21

Dimitrie Cantemir, un priceput cartograf:

22 Popoare [i spa]ii istorice

Continentul african s-a bucurat [i el de aten]ia a numero[i

Popoare [i spa]ii istorice 23

24 Popoare [i spa]ii istorice

Popoare [i spa]ii istorice 25

z Comunitatea uman\ s-a con-

26 Oamenii, societatea [i lumea ideilor

Oamenii, societatea [i lumea ideilor 27

28 Oamenii, societatea [i lumea ideilor

Oamenii, societatea [i lumea ideilor 29

iziuni despre modernizare

30 Oamenii, societatea [i lumea ideilor

Începând cu mijlocul secolului XX, a început s\ se manifeste o

3 Festivalul „genera]ia iubirii”,

Oamenii, societatea [i lumea ideilor 31

32 Oamenii, societatea [i lumea ideilor

Oamenii, societatea [i lumea ideilor 33

34 Oamenii, societatea [i lumea ideilor

Ap\rarea propriului c\min, a propriei ]\ri,

Oamenii, societatea [i lumea ideilor 35

D iversitate etnic\ [i confesional\

36 Oamenii, societatea [i lumea ideilor

„Dup\ legile ]\rii, ovreii nu au drept de

Oamenii, societatea [i lumea ideilor 37

ROMÂNII DIN AFARA GRANI}ELOR }|RII

38 Oamenii, societatea [i lumea ideilor

Ace[tia acoper\ o arie geografic\ deosebit de larg\, cuprinzând

Oamenii, societatea [i lumea ideilor 39

40 Oamenii, societatea [i lumea ideilor