CAIET DE PRACTICĂ

Anul de studii: III

Numele și prenumele:

Facultatea: Facultatea de Mecanică

Specializarea: MIAIA

Data începerii stagiului de practică: 24.03.2014

Data finalizării stagiului de practică: 29.05.2014

Numele și prenumele tutorelui de practică: ing. Cozma Calin

Compania: SC Mecanica MARIUS SA

An universitar: 2013-2014
 Descrierea generală a companiei
Mecanica MARIUS S.A. a fost înfinţată în anul 1948 şi a fost concepută
iniţial pentru executarea de reparaţii capitale pentru tractoare şi fabricarea de
piese de schimb pentru aceste tractoare. În anul 1968 firma a fost reconstruită în
partea de est a oraşului, în zona industrială. A rămas în continuare aici şi s-a
dezvoltat în mod constant. În prezent compania se întinde pe o suprafaţă de
25500 metri patraţi, din care 16000 reprezintă suprafaţă construită.

Profilul principal: Fabricant de maşini şi utilaje agricole, remorci agricole şi

cisternă, remorci auto, piese de schimb pentru tractoare şi maşini agricole.

Gama de produse: Maşini agricole (pluguri clasice şi reversibile, grape cu

discuri, cultivatoare,freze) remorci agricole şi cisternă, remorci pentru
autoturisme, aparate pentru stropit (15 litri), componente pentru sistemele de
irigaţii (aspersoare, stabilizatoare, racorduri, etc.), gamă variată de unelte agricole
şi articole de uz gospodăresc, piese de schimb pentru tractoare (capete de bară,
tobe de eşapament, bucşi din bronz, pinioane, etc.), piese de schimb pentru
maşini agricole şi multe altele.

Capacităţi tehnice: Confecţii metalice, hală de prelucrări pe maşini unelte,

hală lăcătuşerie, turnătorie de neferoase, atelier de reparaţii şi de întreţinere
maşini unelte şi utilaje, atelier de fabricaţie şi reparaţie SDV-uri, injectări mase
plastice, vopsitorie şi alte facilităţi.

Certificări: Toate produsele sunt testate şi verificate de Institutul Naţional

pentru Maşini Agricole (INMA Bucureşti )

Activitățile desfășurate
De-a lungul stagiului de practică, am reușit, în departamentul de producție,
să văd cum are loc realizarea produselor de la materie primă până la produs finit,
dar și să văd ce înseamnă a fii un inginer și ce responsabilitate implică.
 Din prima zi de practică am fost instruit cu securitatea și siguranța în
muncă, atât a personalului companiei dar și a produselor finite.

Totul pleacă de la vestiare,

înainte de intrarea pe secția de
producție. Orice muncitor, inginer sau
alt personal se schimbă de hainele de
pe stradă, se echipează cu hainele de
lucru specific. Pe parcursul stagiului de
practică am purtat halat lung și
încălțăminte cu fier în vârf pentru a
proteja degetele de la picioare.

Aspectele care privesc securitatea şi sănătatea salariaţilor sunt

reglementate de Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, Legea nr.
319/2006 – Legea securităţii şi sănătăţii în muncă, cu modificările și completările
ulterioare, care se completează cu dispoziţiile legii speciale, ale contractelor
colective de muncă aplicabile, precum şi cu normele şi normativele de protecţie a
muncii.
 Normele şi normativele de protecţie a muncii pot stabili:
a) măsuri generale de protecţie a muncii pentru prevenirea accidentelor de
muncă şi a bolilor profesionale, aplicabile tuturor angajatorilor;

b) măsuri de protecţie a muncii, specifice pentru anumite profesii sau

anumite activităţi;

c) măsuri de protecţie specifice, aplicabile anumitor categorii de personal;

d) dispoziţii referitoare la organizarea şi funcţionarea unor organisme

speciale de asigurare a securităţii şi sănătăţii în muncă.

Măsurile privind securitatea şi sănătatea în muncă nu pot să determine, în

niciun caz, obligaţii financiare pentru salariaţi.

În cadrul propriilor responsabilităţi, angajatorul va lua măsurile necesare

pentru protejarea securităţii şi sănătăţii salariaţilor, inclusiv pentru activităţile de
prevenire a riscurilor profesionale, de informare şi pregătire, precum şi pentru
punerea în aplicare a organizării protecţiei muncii şi mijloacelor necesare
acesteia.

La adoptarea şi punerea în aplicare a măsurilor necesare pentru protejarea

securităţii şi sănătăţii salariaţilor se va ţine seama de următoarele principii
generale de prevenire:

a) evitarea riscurilor;

b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;

c) combaterea riscurilor la sursă;

d) adaptarea muncii la om, în special în ceea ce priveşte proiectarea

locurilor de muncă şi alegerea echipamentelor şi metodelor de muncă şi de
producţie, în vederea atenuării, cu precădere, a muncii monotone şi a muncii
repetitive, precum şi a reducerii efectelor acestora asupra sănătăţii;

e) luarea în considerare a evoluţiei tehnicii;

 f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu
ceea ce este mai puţin periculos;

g) planificarea prevenirii;

h) adoptarea măsurilor de protecţie colectivă cu prioritate faţă de măsurile

de protecţie individuală;

i) aducerea la cunoştinţa salariaţilor a instrucţiunilor corespunzătoare.

Ținând seama de natura activităţilor din întreprindere şi/sau unitate, Legea

nr. 319/2006 – Legea securităţii şi sănătăţii în muncă, cu modificările și
completările ulterioare, prevede pentru angajator următoarele obligaţii pentru
punerea în aplicare a măsurilor necesare pentru protejarea securităţii şi sănătăţii
salariaţilor:

a) să evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, inclusiv

la alegerea echipamentelor de muncă, a substanţelor sau preparatelor chimice
utilizate şi la amenajarea locurilor de muncă;

b) ca, ulterior evaluării prevăzute la lit. a) şi dacă este necesar, măsurile de

prevenire, precum şi metodele de lucru şi de producţie aplicate de către angajator
să asigure îmbunătăţirea nivelului securităţii şi al protecţiei sănătăţii lucrătorilor şi
să fie integrate în ansamblul activităţilor întreprinderii şi/sau unităţii respective şi
la toate nivelurile ierarhice;

c) să ia în considerare capacităţile lucrătorului în ceea ce priveşte

securitatea şi sănătatea în muncă, atunci când îi încredinţează sarcini;

d) să asigure ca planificarea şi introducerea de noi tehnologii să facă

obiectul consultărilor cu lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora în ceea ce
priveşte consecinţele asupra securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, determinate de
alegerea echipamentelor, de condiţiile şi mediul de muncă;

e) să ia măsurile corespunzătoare pentru ca, în zonele cu risc ridicat şi

specific, accesul să fie permis numai lucrătorilor care au primit şi şi-au însuşit
instrucţiunile adecvate.
 Angajatorul are următoarele responsabilităţi:
- răspunde de organizarea activităţii de asigurare a sănătăţii şi securităţii în
muncă şi prevede în regulamentul intern, în mod obligatoriu reguli privind
securitatea şi sănătatea în muncă;

- în elaborarea măsurilor de securitate şi sănătate în muncă angajatorul se

consultă cu sindicatul sau, după caz, cu reprezentanţii salariaţilor, precum şi cu
comitetul de securitate şi sănătate în muncă;

- asigură toţi salariaţii pentru risc de accidente de muncă şi boli

profesionale, în condiţiile legii;

- organizează instruirea angajaţilor săi în domeniul securităţii şi sănătăţii în

muncă;

- organizează locurile de muncă astfel încât acestea să garanteze

securitatea şi sănătatea salariaţilor,

- organizează controlul permanent al stării materialelor, utilajelor şi

substanţelor folosite în procesul muncii, în scopul asigurării sănătăţii şi securităţii
salariaţilor;

- răspunde pentru asigurarea condiţiilor de acordare a primului ajutor în caz

de accidente de muncă, pentru crearea condiţiilor de preîntâmpinare a
incendiilor, precum şi pentru evacuarea salariaţilor în situaţii speciale şi în caz de
pericol iminent.

Instruirea angajaţilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în

muncă (art. 181) Codul muncii, republicat):
- se realizează periodic, prin modalităţi specifice stabilite de comun acord
de către angajator împreună cu comitetul de securitate şi sănătate în muncă şi cu
sindicatul sau, după caz, cu reprezentanţii salariaţilor;

- se realizează obligatoriu în cazul noilor angajaţi, al celor care îşi schimbă

locul de muncă sau felul muncii şi al celor care îşi reiau activitatea după o
întrerupere mai mare de 6 luni,

- în toate cazurile instruirea se efectuează înainte de începerea efectivă a

activităţii;

- este obligatorie şi în situaţia în care intervin modificări ale legislaţiei în

domeniu.

În privința instruirii, Legea nr. 319/2006 – Legea securităţii şi

sănătăţii în muncă, cu modificările și completările ulterioare, prevede
în sarcina angjatorului următoarele obligații (art 20, 21):
1. Asigurarea de condiţii pentru ca fiecare lucrător să primească o instruire
suficientă şi adecvată în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, în special sub
formă de informaţii şi instrucţiuni de lucru, specifice locului de muncă şi postului
său:

a) la angajare;

b) la schimbarea locului de muncă sau la transfer;

c) la introducerea unui nou echipament de muncă sau a unor modificări ale

echipamentului existent;

d) la introducerea oricărei noi tehnologii sau proceduri de lucru;

 e) la executarea unor lucrări speciale.

2. Să adapteze instruirea la evoluţia riscurilor sau la apariţia unor noi riscuri.

3. Să realizeze instruirea periodică şi ori de câte ori este necesar.

4. Să se asigure că lucrătorii din întreprinderi şi/sau unităţi din exterior, care

desfăşoară activităţi în întreprinderea şi/sau unitatea proprie, au primit
instrucţiuni adecvate referitoare la riscurile legate de securitate şi sănătate în
muncă, pe durata desfăşurării activităţilor.

5. Să asigure reprezentanţilor lucrătorilor cu răspunderi specifice în

domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă instruirea corespunzătoare.

Angajatorii mai au, potrivit Legii nr. 319/2006 – Legea securităţii

şi sănătăţii în muncă, cu modificările și completările ulterioare, și
următoarele obligații:
a) să realizeze şi să fie în posesia unei evaluări a riscurilor pentru
securitatea şi sănătatea în muncă, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri
specifice;

b) să decidă asupra măsurilor de protecţie care trebuie luate şi, după caz,
asupra echipamentului de protecţie care trebuie utilizat;

c) să ţină evidenţa accidentelor de muncă ce au ca urmare o incapacitate de

muncă mai mare de 3 zile de lucru, a accidentelor uşoare, a bolilor profesionale, a
incidentelor periculoase, precum şi a accidentelor de muncă;

d) să elaboreze pentru autorităţile competente şi în conformitate cu

reglementările legale rapoarte privind accidentele de muncă suferite de lucrătorii
săi.

În vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă

şi pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale,
angajatorii au următoarele obligaţii:
 a) să adopte, din faza de cercetare, proiectare şi execuţie a construcţiilor, a
echipamentelor de muncă, precum şi de elaborare a tehnologiilor de fabricaţie,
soluţii conforme prevederilor legale în vigoare privind securitatea şi sănătatea în
muncă, prin a căror aplicare să fie eliminate sau diminuate riscurile de
accidentare şi de îmbolnăvire profesională a lucrătorilor;

b) să întocmească un plan de prevenire şi protecţie compus din măsuri

tehnice, sanitare, organizatorice şi de altă natură, bazat pe evaluarea riscurilor, pe
care să îl aplice corespunzător condiţiilor de muncă specifice unităţii;

c) să obţină autorizaţia de funcţionare din punctul de vedere al securităţii şi

sănătăţii în muncă, înainte de începerea oricărei activităţi, conform prevederilor
legale;

d) să stabilească pentru lucrători, prin fişa postului, atribuţiile şi

răspunderile ce le revin în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă,
corespunzător funcţiilor exercitate;

e) să elaboreze instrucţiuni proprii, în spiritul prezentei legi, pentru

completarea şi/sau aplicarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă,
ţinând seama de particularităţile activităţilor şi ale locurilor de muncă aflate în
responsabilitatea lor;

f) să asigure şi să controleze cunoaşterea şi aplicarea de către toţi lucrătorii

a măsurilor prevăzute în planul de prevenire şi de protecţie stabilit, precum şi a
prevederilor legale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, prin lucrătorii
desemnaţi, prin propria competenţă sau prin servicii externe;

g) să ia măsuri pentru asigurarea de materiale necesare informării şi

instruirii lucrătorilor, cum ar fi afişe, pliante, filme şi diafilme cu privire la
securitatea şi sănătatea în muncă;

h) să asigure informarea fiecărei persoane, anterior angajării în muncă,

asupra riscurilor la care aceasta este expusă la locul de muncă, precum şi asupra
măsurilor de prevenire şi de protecţie necesare;
 i) să ia măsuri pentru autorizarea exercitării meseriilor şi a profesiilor
prevăzute de legislaţia specifică;

j) să angajeze numai persoane care, în urma examenului medical şi, după

caz, a testării psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de muncă pe care
urmează să o execute şi să asigure controlul medical periodic şi, după caz,
controlul psihologic periodic, ulterior angajării;

k) să ţină evidenţa zonelor cu risc ridicat şi specific;

l) să asigure funcţionarea permanentă şi corectă a sistemelor şi

dispozitivelor de protecţie, a aparaturii de măsură şi control, precum şi a
instalaţiilor de captare, reţinere şi neutralizare a substanţelor nocive degajate în
desfăşurarea proceselor tehnologice;

m) să prezinte documentele şi să dea relaţiile solicitate de inspectorii de

muncă în timpul controlului sau al efectuării cercetării evenimentelor;

n) să asigure realizarea măsurilor dispuse de inspectorii de muncă cu

prilejul vizitelor de control şi al cercetării evenimentelor;

o) să desemneze, la solicitarea inspectorului de muncă, lucrătorii care să

participe la efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor;

p) să nu modifice starea de fapt rezultată din producerea unui accident

mortal sau colectiv, în afară de cazurile în care menţinerea acestei stări ar genera
alte accidente ori ar periclita viaţa accidentaţilor şi a altor persoane;

q) să asigure echipamente de muncă fără pericol pentru securitatea şi

sănătatea lucrătorilor;

r) să asigure echipamente individuale de protecţie;

s) să acorde obligatoriu echipament individual de protecţie nou, în cazul

degradării sau al pierderii calităţilor de protecţie.

Lucrătorii au următoarele obligații:

 a) să utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase,
echipamentele de transport şi alte mijloace de producţie;

b) să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după

utilizare, să îl înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare;

c) să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea

sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale
maşinilor, aparaturii, uneltelor, instalaţiilor tehnice şi clădirilor, şi să utilizeze
corect aceste dispozitive;

d) să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice

situaţie de muncă despre care au motive întemeiate să o considere un pericol
pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, precum şi orice deficienţă a
sistemelor de protecţie;

e) să aducă la cunoştinţă conducătorului locului de muncă şi/sau

angajatorului accidentele suferite de propria persoană;

f) să coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, atât timp cât

este necesar, pentru a face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse
de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari, pentru protecţia sănătăţii şi
securităţii lucrătorilor;

g) să coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu

lucrătorii desemnaţi, pentru a permite angajatorului să se asigure că mediul de
muncă şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri pentru securitate şi sănătate,
în domeniul său de activitate;

h) să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul

securităţii şi sănătăţii în muncă şi măsurile de aplicare a acestora;

i) să dea relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă şi inspectorii

sanitari.
 (2) Obligaţiile prevăzute la alin. (1) se aplică, după caz, şi celorlalţi
participanţi la procesul de muncă, potrivit activităţilor pe care aceştia le
desfăşoară.

- In cazul incaperilor in care se gasesc instalatii prin a caror manevrare sau

atingere se pot produce accidente, pe usile acestora se vor fixa tablite cu
inscriptia "INTRAREA INTERZISA PERSOANELOR STRAINE". Aceste tablite se vor
fixa si pe usile incaperilor in care sunt instalate cazane cu abur, transformatoare,
redresoare.

- Lucratorii trebuie sa poarte echipament de lucru si echipamentul de

protectie corespunzator lucrarilor pe care le executa cu instalatiile si utilajele din
dotare, conform cu Normativul cadru de acordare a echipamentului de protectie
aprobat de MMPS.

- In locurile unde exista pericole de incendiu, explozii, intoxicatii si surse de

zgomot sau vibratii se vor efectua masuratori in vederea depistarii depasirii CMA
si a anihilarii surselor acestora.

- Sculele vor fi asezate pe suporturi speciale, amplasate in locuri

corespunzatoare si la inaltimi accesibile. Dupa terminarea lucrului sculele vor fi
curatate, dupa care vor fi inchise in dulapuri. Ascutirea sculelor de taiat, cioplit se
va face de catre un lucrator instruit special in acest scop.

- Lucratorii sunt obligati ca inainte de inceperea lucrului sa verifice daca

uneltele si utilajele pe care le folosesc sunt in stare buna si corespund din punctul
de vedere al securitatii muncii. Se interzice folosirea uneltelor si utilajelor care nu
corespund acestor verificari.

- Inainte de inceperea lucrului, locul de munca trebuie sa fie in perfecta

ordine. Nu se admite aglomerarea locului de munca cu materiale, scule etc.

- Este interzisa modificarea sculelor prin sudarea prelungitoarelor

improvizate pentru chei in vederea maririi cuplului.
 - Zilnic, inainte de inceperea lucrului, maistrul si sefii de echipa vor verifica
starea de sanatate si oboseala a muncitorilor. Daca acestia se afla sub influenta
bauturilor alcoolice vor fi indepartati de la lucru.

- Este interzisa pastrarea imbracamintei personale a lucratorilor si a

alimentelor in incinta halei sau atelierelor. Imbracamintea se va pastra numai in
vestiar. Alimentele se vor consuma numai in incaperile special amenajate si
destinate de unitate in acest scop si numai dupa ce lucratorii respectivi isi vor
spala bine mainile.

- Persoanele cu atributii de serviciu vor urmari si vor interzice introducerea

si consumul bauturilor alcoolice in unitate si la locurile de munca, cunoscand ca
raspund personal de starea si capacitatea de munca a personalului din subordine
pe tot timpul lucrului.

- Inainte de inceperea lucrului, persoanele cu atributii de serviciu vor

verifica functionarea tuturor instalatiilor, utilajelor si dispozitivelor din dotare. De
asemenea vor verifica legatura la pamant a tuturor utilajelor actionate electric. In
cazul in care se constata defectiuni sau ca legatura la pamant sau la conductorul
de nul al retelei este intrerupta, se va scoate utilajul de sub tensiune, vor anunta
muncitorii special desemnati din unitate, vor supraveghea remediarea defectiunii
constatate si se va incuviinta folosirea utilajului respectiv.

- La repartizarea lucrarilor pe muncitori, maistrul sau seful de echipa va

indica procedeul corect de lucru (nepericulos) si masurile corespunzatoare privind
utilizarea instalatiilor, utilajelor si sculelor din dotare.

Va verifica starea
echipamentului de protectie si a
echipamentului de lucru care va fi
folosit de muncitor la lucrarea
respectiva.

Protectia impotriva
incendiilor si exploziilor
 - In incaperi cu pericol de incendii si explozii sunt interzise: fumatul,
intrarea cu foc deschis, cu piese sau materiale incandescente, producerea de
scantei, lovirea a doua scule feroase si folosirea echipamentului de lucru din
materiale sintetice. In acest scop pe usa de intrare se vor monta placute
avertizoare.

- Este interzis accesul in atelierele cu pericol de explozie a tuturor

persoanelor straine. Pe usile acestor incaperi se va monta tablite cu inscriptia
"INTRAREA OPRITa".

- Este interzis fumatul in halele de intretinere si reparatii. In acest scop se

vor amenaja locuri pentru fumat.

- Este interzisa pastrarea rezervoarelor, a bidoanelor cu combustibili lichizi,

carbid, cu uleiuri, a vaselor cu acizi, vopsele, diluanti etc., in interiorul halelor sau
atelierelor cu exceptia locurilor anume prevazute prin proiectul de constructie.

Activitati desfasurate
Pe parcursul stagiului de practica am purtat salopeta curata pe care am
schimbat-o saptamanal si bucanci de protectie cu bobeu metalic.

Pentru a satisface cerintele pietei cu un anumit produs, acesta isi incepe

viata in departamentu de proiectare apoi departamentul de productie si la final in
departamentul de montaj.

Am observat de asemenea cat de importanta este interactiunea intre

personajul operator si sefii acestora, in rezolvarea unor probleme, in punerea la
punct unui proces tehnologic, elaborarea si testarea produsului.

Este foarte importanta si interactiunea dintre personalul operator si

oamenii departamentului.

Exista in permanenta un feedback bidirectional, astfel incat fiecare individ

implicat sa stie ce are de facut, sa stie unde trebuie sa modifice anumiti parametri
si rezultatul acestor modificari, de asemenea in tot acest timp se fac raportari si
informari catre personalul de conducere pentru ca acestia au ultimul cuvant.
 Acest stagiu de practica mi-a oferit posibilitatea de a intelege ce inseamna
comportamentul si modalitatea de integrare intr-un posibil loc de munca
importanta punctualitatii, a disciplinei, respectul fata de regulamentele de ordine
interioara, importanta interactiunii cu personalul fiecarei arii dar si cu personalul
de conducere.

Am lucrat pe strungul normalunde am invatat:

Strungul- parti componente

Schema cinematica si structurala a strungurilor normale

Scule folosite la strunjire

Regimul de lucru la strunjire

Prelucrarea suprafetelor prin strunjire

 De asemenea
am mai lucrat pe Masina de frezat universala
unde am invatat partile component si schema
cinematica si structurala.

1. Placa de baza

2. Consola

3. Sania transversala (masa inferioara)

 4. Tamburul de avansuri

5. Arborele principal

6. Contralagarul

7. Traversa

8. Tabloul de comanda

9. Cutia de viteze

10. Sania longitudinala (masa

superioara)

De asemenea am mai lucrat pe masini de rabotat universala unde am

invatat partile component si schema cinematica si structurala.

1 – batiu, 2 –placa de baza, 3- sanie vertical, 4 – masa maşinii, 5 – portcuţit,

6 – sanie, 7 - berbec (cap mobil).
 De asemenea am mai lucrat pe masini de gaurit radial unde am invatat
partile component si schema cinematica si structurala.

1. Placa de baza

2. Masa masinii

3.Tablou de comanda

4. Coloana

5. Motor electric

6. Brat radial

7. Motor electric.

8. Cutia de viteze si avansuri.

 9. Arbore principal

Si la multe alte masini.

De asemenea MecanicaMarius este locul unde am descoperit un ansamblu

de oameni deosebiti, extrem de profesionali si calificati in domeniul in care
activeaza, oameni foarte amabili care m-au ajutat sa inteleg activitatea pe care o
desfasoara, detalii in ceea ce priveste operarea si controlul masinilor de lucru si
orice alta intrebare sau nelamurire la care cautam raspuns.