Economie aplicată CAPITOLUL I

1. MENAJELE

1.1.MENAJELE: CARACTERISTICI

Economia generală numeşte participanţii la activitatea economică agenţi economici.

Agenţii economici cu comportament analog, funcţii similare şi provenienţă a resurselor de
acelaşi tip formează un sector instituţional.
Agentul economic „menaje" se referă la cei ce locuiesc împreună şi obţin venituri destinate
pentru a achiziţiona şi consuma bunurile de care au nevoie şi pentru economisi.
Menajele sunt constituite ca:
 familii — uneori doar celibatari, pensionari;
 diferite comunităţi consumatoare (cămine, case d( bătrâni);
 întreprinderile individuale, care nu se delimitează de gospodăriile în cadrul cărora s-au
constituit.
Reamintim:
• Circulaţia bunurilor, a serviciilor, a resurselor, a disponibilităţilor băneşti între agenţii
economici din economia unei ţări reprezintă fluxurile economice.
• Fluxurile reale şi monetare se derulează concomitent şi formează împreună circuitul economic.
Menajele furnizează elementele de bază pentru activitatea firmelor (întreprinderilor), dar şi
pentru stat, înscriindu-se astfel în fluxurile economice. În acest flux între menaje şi întreprinderi,
menajele, prin faptul că asigură forţa de muncă, antrenează obţinerea de venituri care pentru
firme devin cheltuieli. Totodată, menajele sunt principalul cumpărător de produse oferite de
firme, efectuând pentru acestea cheltuieli, care, pentru firme, constituie venituri. În acelaşi timp,
menajele, în relaţia cu statul, primesc de la stat pensii, ajutoare de şomaj, alocaţii pentru copii,
alocaţii de sprijin şi plătesc guvernului impozite, taxe etc.

Criterii de clasificare a menajelor:

 ocupaţia capului de familie, care poate fi: salariat, liber-profesionist, fermier, mic
întreprinzător, proprietar de valori mobiliare şi imobiliare, pensionar etc.
 mărimea veniturilor;
 sursa veniturilor;
 tradiţii;
 grad de pregătire;
 confort;

1.2. NEVOI SPECIFICE MENAJELOR Nevoile reprezintă ansamblul trebuinţelor, cerinţelor,

preferinţelor, aşteptărilor de a căror satisfacere depinde existenta oamenilor si calitatea acesteia.
Caracteristicile generale ale nevoilor le regăsim şi la nivelul menajelor; astfel, acestea sunt
dinamice (se modifică permanent) şi nelimitate (se multiplică şi se diversifică).
Piraminda lui Maslow . Principii:
• nevoile sunt structurate de la inferior la superior;
• satisfacerea nevoilor începe cu nevoile de rang inferior şi continuă cu nevoile de rang din ce în
ce mai înalt.
Modificarea, multiplicarea şi diversificarea nevoilor menajelor sunt influenţate de o multitudine
de factori. După natura lor, distingem:
- factori subiectivi (condiţionarea subiectivă aflată sub influenţa evoluţiei individului);
- factori obiectivi (condiţionare obiectivă, aflată sub influenţa de evoluţiei societăţii).
 Nevoile menajelor au şi elemente specifice care derivă chiar din specificul de agenţi
economici ai acestora.
În cadrul gospodăriilor populaţiei, distingem mai multe tipuri de nevoi în funcţie de
criteriul de clasificare.
-După subiectul purtător, deosebim următoarele tipuri de nevoi: a. nevoi personale,
individuale, ale membrilor familiilor; Spre exemplu, un calculator personal mai performant,
rafturi noi pentru mape de studiu individual, o veioză pentru uz personal etc. b. nevoi ale
familiei, ca menaj — nevoi de grup, sociale; Spre exemplu, un frigider (mai încăpător, ecologic,
cu consum mic de energie), redecorarea modernă şi reame-najarea funcţională a unei camere etc.
-După gradul de complexitate, deosebim următoarele tipuri de nevoi: a. nevoi
elementare; De exemplu, în orice familie există preocuparea pentru asigurarea hranei necesare
fiecărui membru (în funcţie de vârstă, de starea de sănătate etc). b. nevoi superioare, complexe:
De exemplu nevoia de educaţie a copiilor este prezentă în orice familie cel puţin în egală măsură
cu nevoia de hrană, îmbrăcăminte etc.

Satisfacerea trebuinţelor menajelor se realizează prin consum de bunuri şi servicii.

Obţinerea bunurilor şi serviciilor este rezultatul activităţilor economice de producţie. Activitatea
de producţie constă în prelucrarea resurselor în scopul transformării, adaptării acestora, astfel
încât să satisfacă nevoile.