FACULTATEA DE MEDICINA SI FARMACIE ”DUNAREA DE JOS „ GALATI

ASISTENTA MEDICALA GENERALA

ANUL IV

REFERAT INGRIJIRI PALATIVE

Sindromul de compresiune medulara

Prof. Student:
Dr.Paslaru Patriche Ionela Andreea ,Gr.V
 CUPRINS
1.ETIOLOGIE.......................................................................................................................................1
2.SEMNE SI SIMPTOME...............................................................................................................1
3.DIAGNOSTIC................................................................................................................................2
4.PROGNOSTIC...................................................................................................................................2
5.TRATAMENT....................................................................................................................................3
5.1 Corticosteroizii.......................................................................................................................4
5.2 Radioterapia...........................................................................................................................4
5.3Chirurgie..................................................................................................................................5
5.4 Chimioterapia.........................................................................................................................5
 1.ETIOLOGIE

Compresia maduvei spinarii este predominant datorita metastazelor extradurale

(95%) si de obicei, rezulta din afectarea tumorala a coloanei vertebrale. O tumora
poate ocazional metastaza la spatiul epidural fără implicarea osoasa.
Segmentul cel mai adesea implicat este coloana vertebrala toracica (70%), urmat de
coloana vertebrala lombosacrata (20%) si coloana cervicală (10%).
Compresia medulară apare într-o varietate de afectiuni maligne, cel mai frecvent in:
-cancerul pulmonar,
-cancerul de san,
-cancer cu sediu primar necunoscut,
-cancerul de prostata si
-cancer renal.

2.SEMNE SI SIMPTOME

Semnele precoce
Mai mult de 90% din pacienti se prezinta cu durere localizata la nivelul coloanei
vertebrale sau de natura radiculară(de exemplu, nu din cauza implicării osoase, ci
datorita comprimarii neuronale). Durerea, care este de obicei secundară implicarii
osoase, este de multe ori exacerbată de miscare, pozitie culcată, tuse, strănut.
Majoritatea pacientilor  prezinta dureri cu saptamani sau luni înainte sa apară
simptome neurologice.

Semne intermediare
În cazul în care compresia maduvei este netratata, de multe ori ulterior se dezvolta
scaderea fortei musculare.. Aceasta poate fi precedată sau însotită de pierderea
sensibilitatii.

Semne târzii
Simptomele de disfunctie autonomă, retentie urinară, constipatie sunt constatari
tardive. Odată ce apar semnele autonome, cu deficit motor sau senzitiv, compresia
medulară, de obicei, progreseaza rapid si poate duce la paralizie ireversibila în ore
sau zile, dacă este netratata.

Examenul clinic
Acestea pot include sensibilitate la palpare sau percutia coloanei vertebrale
implicate, durere în teritoriul de distributie al rădăcinii nervoase implicate, slăbiciune
musculară, spasticitate, reflexe anormale musculare si răspunsul extensorului plantar
si pierderea sensibilitatii. Pierderea sensibilitatii are loc sub segmentul de maduva
implicata si indică locul de compresiune. La pacientii cu disfunctie autonomă,
constatările fizice includ o vezică palpabila sau un tonus rectal diminuat.

3.DIAGNOSTIC

Primii pasi în diagnosticul de compresiune al maduvei spinarii sunt un istoric

neurologic precis si examenul clinic.

Radiografie
Mai mult de 66% din pacientii cu compresie medulară au anomalii osoase pe
radiografiile simple ale coloanei vertebrale. Acestea includ eroziuni si pierderi de
pedunculi, colaps partial sau complet a corpilor vertebrali si mase paraspinale ale
tesuturilor moi. Filmele normale ale coloanei vertebrale nu sunt utile pentru a exclude
metastazele epidurale.

RMN
Standardul pentru diagnosticarea si localizarea compresiunii medulare epidurala este
RMN. RMN cu Gadoliniu a fost deosebit de utila în evaluarea compresiunii medulare
secundare abceselor epidurale spinale, deoarece gadoliniu accentueaza tesuturile
inflamate activ si defineste limitele anatomice. Un semnal anormal în spatiul discal
sugerează posibilitatea unei infectii.
Neoplasmele primare sau secundare care implică corpurile vertebrale demonstrează,
în general, un T1 lung, care determina o intensitate scăzuta a semnalului pe o
imagine ponderata T1 si un  T2 lung, cu intensitate crescută a semnalului pe
imaginea ponderata T2.

CT și mielografie
În cazul în care RMN-ul este indisponibil, o scanare CT si/sau mielografia pot fi
folosite pentru a diagnostica si localiza compresiunea medulara.

4.PROGNOSTIC

Rezultatul tratamentulului se corelează cu gradul si durata tulburărilor

neurologice înainte de tratament. Într-o analiză prospectivă a 209 de pacienti tratati
pentru compresiunea maduvei spinarii cu radioterapie si corticosteroizi, s-au raportat
ca din pacientii care au fost in ambulatoriu, nonambulatoriu sau paraplegici înainte
de tratament, 98%, 60% si 11%, respectiv, au fost capabili să se deplaseze după
terapie.

Rezultatul tratamentului în afectiunile maligne cele mai radiosensibile (de

exemplu, limfom) a fost superioară cazurilor de cancer mai putin sensibile (de
exemplu, carcinom cu celule renale). Aproape toti pacientii din ambulatoriu tratati fie
cu iradiere singura sau laminectomie urmată de iradiere postoperatorie au putut sa
se deplaseze după tratament, în timp ce aproximativ 10% dintre pacientii cu paralizii
ale extremitătilor inferioare au putut merge după tratament.

5.TRATAMENT

Obiectivele tratamentului in compresiunea maduvei spinarii sunt recuperarea

si întretinerea functiei neurologice normale, controlul tumorii locale, stabilizarea
coloanei vertebrale si controlul durerii. Alegerea tratamentului depinde de starea
clinică, disponibilitatea diagnosticului histologic, rapiditatea evolutiei clinice, tipul
tumorii maligne, sediul afectarii maduvei spinarii, stabilitatea coloanei vertebrale si
tratamentul anterior.
În general, radioterapia a fost tratamentul de ales pentru acesti pacienti.
Aceasta se bazează pe convingerea că radioterapia este la fel de eficace ca si
chirurgia în ceea ce priveste ameliorarea durerii si mentinerea functiei neurologice.
Cu alte cuvinte, potentialele complicatii si convalescenta asociate cu interventia
chirurgicala pot fi evitate la acest grup de pacienti, cu o sperantă de viată limitată.
Cu toate acestea, această abordare a fost studiata ulterior într-un studiu
clinic randomizat si raportat. Un total de 101 de pacienti cu compresiune a maduvei
spinarii cauzate de cancer metastatic au fost randomizati sa se supuna, fie unei
interventiii chirurgicale, urmată de radioterapie adjuvanta (n = 50) fie radioterapiei
singure (n = 51). Radioterapia pentru ambele grupuri a constat din 10 fractiuni de 300
cGy fiecare. Obiectivul primar a fost capacitatea de a merge.
Studiul a fost oprit după o analiză interimară a 101 de pacienti care a arătat
că 42 din 50 de pacienti (84%) din grupa cu tratament chirurgical au fost capabili sa
mearga dupa tratament, comparativ cu 29 din 51 de pacienti(57%) din grupa cu
radioterapie. În plus, pacientii tratati cu interventie chirurgicala au păstrat capacitatea
de a merge semnificativ mai mult decat pacientii tratati cu radioterapie.(in medie, 122
zile fată de 13 zile). Din cei 32 de pacienti care au intrat in studiu incapabili să
meargă, 10 din 16 (62%) din bratul chirurgical au recastigat capacitatea de a merge,
în comparație cu 3 din 16 (19%), în bratul cu radioterapie. Pe baza rezultatelor
acestui studiu, chirurgia decompresivă urmata de radioterapie adjuvantă trebuie luată
în considerare în tratamentul pacientilor cu compresie medulară.
Capacitatea de a-si recâstiga functia ambulatorie dupa o interventie
chirurgicala a fost recunoscuta înaintea acestui studiu. Aceasta constatare a
reprezentat motivatia pentru considerarea puternica a chirurgiei la acest grup de
pacienti. Autorii au sustinut utilizarea pe scară largă a chirurgiei la majoritatea
pacientilor cu compresiunea maduvei spinarii. Totusi, există motive să se considere
radioterapia singura ca tratament initial adecvat. Acestea includ rezultatele
dezamăgitoare din bratul cu radioterapie singura în acest studiu comparat cu
experientele studiilor anterioare si posibila reticenta la considerarea tratamentului
chirurgical de catre  pacienti si/sau medici (bazat pe speranta de viată limitată).
Unii autori au reexaminat recent rolul vârstei în determinarea rezultatelor chirurgiei
vs. radioterapie.
Analiza datelor secundare a studiului randomizat cu stratificare pe grupe
de varsta a demonstrat o interacțiune puternică între rezultatele tratamentului si
vârstă. Modelare multivariată si curbele Kaplan-Meier au arătat că la pacientii de 65
ani sau mai in varsta, nu au existat diferente în conservarea mobilizarii între operatie
si radioterapie singura. Cu toate acestea, pentru cei mai tineri de 65 de ani, chirurgia
a produs o mobilizare prelungita.

5.1 Corticosteroizii
Dexametazona trebuie administrată dacă istoricul pacientului si examenul neurologic
sugereaza compresia maduvei spinarii. Există controverse cu privire la faptul daca o
doză initială mare de dexametazona intravenos(100 mg), urmată de 10 mg de
dexametazona la fiecare 6 ore este necesara. Unele studii au sugerat ca doze mai
mici sunt la fel de eficiente.

5.2 Radioterapia

Radioterapia singura este în continuare, de obicei, tratamentul initial standard

pentru majoritatea pacientilor cu compresiunea maduva spinarii datorate unei tumori
maligne radiosensibile. Rezultatul tratamentului este conditionat atât
radiosensibilitatea relativă a malignitatii cit  si de starea neurologica a pacientului în
momentul in care este initiata radioterapia.

Volumul iradiat  În general, volumul de tratament ar trebui să includă zona de

comprimare epidurala(determinată prin RMN sau mielografie) plus două corpuri
vertebrale in sus si in jos. Trebuie sa se includa si zonele adiacente anormale, dacă
este posibil.
Doza de radiatii si fractionare. Câmpuri mai mici sunt tratate adecvat cu doze
de la 2.000 – 3.000 de cGy in 1 sau 2 săptămâni, respectiv. Câmpuri mai mari pot
necesita ocazional doze de 4000 cGy timp de 4 săptămâni, pentru a reduce la
minimum efectele adverse.
Rata recidivelor a fost intre 14%-26%.
Retratamentul cu radioterapie poate fi o solutie, mai ales atunci când nu
există o  alternativă eficientă. De obicei, doze de 2000 cGy in 2 săptămâni poate fi
folosit pentru retratament. Este important, însă, sa fie informat pacientul în ceea ce
priveste riscul de neuropatie radica. În plus, numai pacientii care au avut un răspuns
de durată la tratamentul initial ar trebui să fie re-iradiati, pentru că tumorile care au
fost refractare la prima cura de radipterapie sau care se repetă în termen de 3 luni
sunt putin responsive la cura ulterioara.

5.3Chirurgie

Rezectia corpului vertebral pentru o tumora anteriora a maduvei si laminectomie

posterioara pentru o tumora posteriora a maduvei spinarii, pot fi optiuni de tratament
adecvate pentru ameliorarea compresiei maduvei spinarii la pacientii care au nevoie
de stabilitatea coloanei vertebrale, au primit radioterapie anterioară în zona de
compresiune, necesită un diagnostic de malignitate, sau prezinta progresia
compresiei medulare în ciuda tratamentului optim cu corticosteroizi si iradiere.
În general, decompresiunea chirurgicală trebuie serios considerata la pacientii la
care  compresiunea este cauzată de un cancer relativ radioresistent si care au un
deficit neurologic sever (cum ar fi disfunctia intestinului sau vezicii urinare). Din
păcate, multi pacienti în această situatie nu sunt candidati pentru chirurgie agresiva.
În aceste cazuri, radioterapia este oferita, desi cu asteptări limitate de recuperare
neurologică.
5.4 Chimioterapia
Chimioterapia poate fi un tratament eficient al compresiunii maduvei spinarii la
pacientii selectati cu o tumora metastatica chemosensibila. De asemenea, poate fi
luata în considerare în combinatie cu alte modalităti de tratament, cum ar fi
radioterapia, sau ca o alternativă, dacă aceste modalităti nu sunt optiuni potrivite
pentru ameliorarea compresiunii medulare.
BIBLIOGRAFIE:

https://clinicaoncologieseverin.ro/ro/despre-cancer/cancer-de-la-a-la-z-pentru-
medici/alte-subiecte-oncologice/sindromul-de-compresiune-medulara/

http://www.medtorrents.com/blog/sindromul_de_compresiune_medulara/2017-03-02-
904

https://www.romedic.ro/sindroamele-medulare

https://www.csid.ro/dictionar-medical/compresie-a-maduvei-compresie-medulara-
11528497/