Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Legislaţie tehnică:
Zidărie cărămidă
2. 1300 0,30 390 1,35 526.5
plina
TOTAL 665.55
Zidărie cărămidă
2. 1300 0.20 260,0 1,35 351,0
plina
TOTAL 427.95
1.
TOTAL 625,32
TOTAL 852,12
• Podest
TOTAL 568,62
TOTAL 67,5
⇒ pn = 50 daN/m
sk = µi CeCt s0,k
s0,k
-
= 1,5 - valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş
Conform Tabel 3.1 şi Figura 3.3 al capitolului 3.2 din CR 1-1-3/ 2005:
Sk = 1,5 KN/mp
Fb = γ I S d (T1 )mλ
- spectrul de răspuns
importanţă)
- S d (T1 ) - ordonata spectrului de răspuns de proiectare corespunzătoare
perioadei fundamentale T1
- T1 – perioada proprie fundamentală de vibraţie a clădirii în planul ce
conţine direcţia orizontală considerată
- m – masa totală a clădirii
- α u / α1 = 1,15
β (T )
- - spectrul normalizat de răspuns elastic pentru TC = 1,0 s
GRUPAREA FUNDAMENTALĂ
GRUPAREA SPECIALĂ
∑G k, j + γ I AEk + ∑ψ 2,i Qk ,i ;
Din foraje au fost prelevate probe de pământ netulburate şi tulburate, care au fost
analizate macroscopic şi corelate cu analizele de laborator. Pe baza acestora,
stratigrafia amplasamentului poate fi descrisă astfel (cota 0,0 m fiind cota terenului
din punctul de executie al forajului):
Sol vegetal , in grosime de 0,2 m;
Umplutură neomogenă, formată din pământ, nisip, elemente de pietriş şi
fragmente de materiale de constructii, pe alocuri mangal cu o grosime de 0,2
- 0,7 m, in F1, F2, F4;
Urmează un pachet coeziv, pe alocuri slab coeziv, in F2 in bază cu un strat
nisipos, in grosime totală de 1,1 - 1,8 m, compus din:
• ARGILĂ/ ARGILĂ NISIPOASĂ/ ARGILĂ PRĂFOASĂ, cafeniu-cenuşie, plastic
consistentă, cu oxizi de fier şi resturi vegetale până la 0,5 - 0,7 m (până la adâncimea
de 1,0 - 1,8 m) ;
• PRAF NISIPOS ARGILOS/ NISIP MIJLOCIU, cafeniu cenuşiu/cafeniu, plastic
consistent/ afânat spre mediu indesat, cu oxizi de fier, de la 1,8 - 1,9 m
Nivelul superior al apei acviferului freatic a fost atins in două foraje F2, F3, la adâncimea
de 1,8 - 1,9 m, faţă de cota terenului natural (CTN) din punctul de execuţie al forajelor.
Acviferul freatic intâlnit in forajele F2, F3, este cu nivel liber, apa subterană
stabilizându-se in foraje la adâncimi de 1,8 - 1,9 m faţă de CTN, astfel:
• NH2= - 1,9 m;
• NH3= - 1.8 m;
Nivelul hidrostatic maxim absolut poate fi indicat doar in urma unor studii
hidrogeologice complexe, realizate pe baza observaţiilor asupra fluctuaţiilor nivelului
apei subterane, de-a lungul unei perioade indelungate de timp.
Din datele prezentate mai sus, precum şi din cele culese cu ocazia lucrărilor de teren pot
fi sintetizate următoarele particularităţi ale amplasamentului prospectat:
1. Suprafaţa terenului este aproximativ plan orizontală. Terenul nu este afectat de
fenomene fizica-mecanice care să pericliteze stabilitatea construcţilor proiectate.
2. Stratificaţia interceptată in foraj este eterogenă, dedesubtul solului vegetal, a
umpluturii necompactate, groasă de 0,2 - 0.7 m aflându-se pământuri de natură coezivă,
in bază cu un strat nisipos, umed apoi inundat (până la adâncimea de 2,0 m).
După realizarea săpăturiior pentru eventualele fundaţii, inainte de turnarea betonului,
se va solicita prezenta geotehnicianului pentru avizarea terenului de fundare. Anuntul se
va face cu minimum 5 zile inainte.
3. NOTE DE CALCUL
3.1 IMPREJMUIRE
Structura de rezistenta a imprejmuirii este realizata din fundatii continue sub elevatia
din caramida, respectiv fundatii izolate sub stalpii din beton armat de la accese.
Dimensiunile bazei fundaţiei s-au stabilit pe baza calculului terenului de fundare, cu
respectarea prevederilor din STAS 3300/1-85 şi STAS 3300/2-85. Dimensiunile bazei
fundaţiei s-au ales astfel încât presiunile la contactul între fundaţie şi teren să aibă
valori acceptabile, pentru a se împiedica apariţia unor stări limită care să perecliteze
siguranţa construcţiei şi/sau exploatarea normală a construcţiei.
Conform STAS 3300/2-85 la calculul terenului de fundare pe baza presiunilor
convenţionale trebuie să se respecte condiţia:
şi ,
în care :
- – presiunea medie verticală pe talpa fundaţiei provenită din încărcările de
Calculul structurii s-a realizat cu ajutorul programelor de calcul automat din care a
rezultat armarea fundatiilor izolate si continue cu bare Φ10 – Φ14 OB37 si etrieri Φ8
OB37. Betonul folosit este C12/15 acoperirea de beton 4 cm.
3.2 GRUP SANITAR
Constructia proiectata nu ridica probleme din punct de vedere al structurii fiind vorba
despre o constructie usoara cu o structura autoportanta. Dimensionarea elementelor
cadrului de lemn s-a efectuat cu ajutorul programului de calcul automat IdCon din care
a rezultat dimensiunile elementelor prezentate in planse, respectiv stalpi lemn 15x15,
grinzi lemn 9x15 si 7x15.
3.4 STATIE POMPARE
Structura de rezistenta este realizata fundatie tip radier general, diafragme din beton
armat si placa beton armat
Dimensiunile bazei fundaţiei s-au stabilit pe baza calculului terenului de fundare, cu
respectarea prevederilor din STAS 3300/1-85 şi STAS 3300/2-85. Dimensiunile bazei
fundaţiei s-au ales astfel încât presiunile la contactul între fundaţie şi teren să aibă
valori acceptabile, pentru a se împiedica apariţia unor stări limită care să perecliteze
siguranţa construcţiei şi/sau exploatarea normală a construcţiei.
Conform STAS 3300/2-85 la calculul terenului de fundare pe baza presiunilor
convenţionale trebuie să se respecte condiţia:
şi ,
în care :
- – presiunea medie verticală pe talpa fundaţiei provenită din încărcările de
calcul din gruparea fundamentală, respectiv din gruparea specială
- - presiunea convenţională de calcul
3.5 ALEI
Lucrarile propuse nu ridica probleme din punct de vedere a structurii totusi se va tine
cont ca infrastructura aleilor sa fie una corespunzatoare tipului de alee proiectat.
Intocmit,
Ing. Constantin Ciobanu