Comparatoare

Generalitati
Deoarece iesirea dintr-un etaj diferential este rezultatul unei comparatii intre doua semnale v: '
vJ- , comparatie care se scrie v() = a( v; - v~), se deduce ca pentru a realiza un comparator este
necesar un etaj diferential sau mai multe. Semanlele care trebuiesc comparate se aplica in cele
doua intrari ale etajului diferentia!. Iesirea dintr-un comparator poate fi analogica, asa cum este in
cazul relatiei Vo = a( v; -v~) sau poate fi logica, caz in care iesirea are doar doua nivele posibile,
notate cu VOH si VOI si acceptate ca nivele logice in iesire.
In cel mai simplu caz un comparator poate fi un AO deoarece acesta ofera un coeficient de
amplificare foarte mare in cele mai multe cazuri. In caz ideal, caracteristica unui AO data in
figura CI b, este caracteristica unui comparator cu nivel logic in iesire deoarece iesirea este fIe)H
daca VID este mai mare decat zero si respectiv VaL daca "u: este mai mic decat zero. Deoarece
VID = v; - v~ se deduce
ca Vo = VOH daca semnalul de pe intrarea neinversoare este mai mare
decat semnalul de pe intrarea inversoare si respectiv Vo = fie)!, daca semnalul de pe intrarea
neinversoare este mai mic decat semnalul de pe intrarea inversoare. Astfel iesirea furnizeaza in
forma logica (cu zero si unu logic) rezultatul comparatiei intre v: si v; . Din diagrama din fig
CI b se observa ca schimbarea starii iesirii se realizeaza cand intrarea trece din starea v;+ :::::v;- in
starea v: S; v;- sau invers. De aici rezulta ca determinarea conditiei de schimbare a starii resrrn
din comparator este descrisa de relatia v;+ = v;- .

Fig 1.
In realitate panta caracteristicii Vo = Vo (V/J)) este diferita de infinit, asa cum se observa in
fig.C2b. Se observa ca exista un interval de tensiune intre intrari pentru care iesirea nu este in nici
unul din cele doua nivele logice. Zona de incertitudine din caracteristica este cu atat mai mica cu
cat amplificarea este mai mare.

y+{>
1_
')
+ a
-
vour

FigC2.
Aceasta zona de incertitudine este crescuta de tensiunea de decalaj asa cum se observa in fig. C3b
in care este desenata familia de caracteristici posibila pentru amplificatorul afectat de offset.
p

"our
o

FigC3.
Utilizarea amplificatoarelor in bucla deschisa ca si comparatoare nu etse in nICI un caz
recomandata datorita instabilitatii nivelor logice ce poate apare in interiorul zonei de incertitudine.
In fig C4 este prezentata aceasta posibilitate.

J
__--1+

vlArl AOl
4- 'ieI
t

caracteristica
in bucla desch.
pentruAO t

t
Fig. C4
Daca semnalul aplicat este afectat de zgomot iesirea se poate abate de la valoarea logica asa cum
se exemplifica in fig. C4. Zgomotul din zona in care amplificatorul are amplificare finita este
amplificat si in iesire valoarea logica va fi alterata ceea ce este inadmisibil in aplicatii. Pentru a
evita comutatia falsa a iesirii se foloseste o bucla de reactie pozitiva (reactia pozitiva mareste
semnalul din intrarea amplificatorului de baza) care are rolul de a creste diferenta dintre tensiunile
celor doua intrari ale aplificatorului in momentul aparitiei conditiilor de schimbare a starii iesirii.
O varianta de introducere a buclei de reactie pozitiva este introducerea ei printr-un condensator,
deci numai pentru semnal. Astfel in figura CS si C6 este desenat comparatorul
·
nemversor
.
SI
inversor cu bucla de reactie pozitiva activa numai in semnal.
CI R2 r.:
~

~UTl :
i.vl
~derivl
a) -, t
I

I1, I
I I I
v·+ I I I I

"'~i ~/\:
r~TI I I

~f-:: ~~I' \----

~UT
t

b)
~L
Fig. CS Comparator neinversor cu Vref
 CI R)

t
I

Vnvl -OUT 1v :
--!- --!- deri\: I

....J
'il
h
V
h
I

I
...
t

a) I
I
I
I

~f
t

'OH
t

b)
Fig. C6 Comparator de tip inversor.
La aparitia unui salt de tensiune in iesire, acesta se va transfera prin condensator spre intrare si
astfel diferenta dintre cele doua intrari se va mari (creste tensinea din intrarea amplificatorului in
sensul variatiei initiale aparute intre intrari) ceea ce va face ca iesirea sa fie ferm fixata in nivelul
logic adecvat. Astfel, la trecerea comparatorului prin regiunea de functionare liniara, zgomotul
care apare in intrarea comparatorului nu va avea nici un efect in iesire daca zgomotul este mai
mic decat supracresterea ce apare in intrare ca efect a transferului saltului de tensiune din iesire
prin bucla de reactie pozitiva.

Fig. C5
Reteaua folosita in bucla de reactie pozitiva este de fapt un circuit de derivare, dat in fig. C5, care
extrage din iesire numai variatia de tensiune si o transmite, de obicei atenuata, la intrare asa cum
se observa in diagramele din figurile C 5 si C6. Elementele circuitului de derivare din bucla de
reactie pozitiva se aleg in functie de frecventa de lucru, de amplitudinea zgomotului si de
amplificarea comparatoului in bucla deschisa.
Comparatoarele Cll bucla de reactie pozitiva neselectiva sunt desenate in figura C7.
 ,--------------,
-----------------, I I I
:Comparator neinversor •
IN '-'AOl
I V·
I
I

~Rl
~ nI l~
1

!
I
V
R1
~o/
'l
I =-
I -
I I
, AOl II RI :
: - I+~UT
'------_ --------.J-J- _
Co.mpaJYJ.ior :
mversor I

a) - - - - - - bJ - - - - - - J

Fig. C7
Cel mai important aspect legat de comportarea lor este faptul ca au in caracteristica doua ramuri
distincte si anume: o ramura pentru cresterea tensiunii din intrare v{f) si o ramura pentru scaderea
tensiunii din intrare v{f) . Deoarece cele doua ramuri ale caracteristicii nu coincid, comparatoarele
sunt numite comparatoare cu histerezis sau comparatoare de tip trigger Schmidt. Aplicatiile cu
comparatoare cu histerezis se bazeaza pe faptul ca schimbarea starii iesirii se face (pentru cele
doua ramuri din caracteristica) in functie de sensul de variatie ale tensiunii din intrare la valori
diferite ale tensiunii din intrare si asa cum se observa din fig C8.
vOlTI' vOlTI'

--t----...,'(;.

'OL 'OL
Fig.C8 Caracteristici pentru comparatoare.a)fara histerezis, b), c) cu histerezis
Valorile tensiunii din intrare la care se schimba starea iesirii sunt numite praguri si sunt notate cu
Vpl' Vp2 sau cu V;, Vp- in functie de sensul de schimbare a tensiunii din iesire.

Comparator neinversor cu AO.

Întotdeauna când în circuit exista o buclă de reacţie pozitivă, daca aceasta este suficient
de puternica, circuitul este comparator sau oscilator. In timp ce oscilatorul are bucla de
reactie selectiva (transfer pe bucla selectiv), comparatorul nu are bucla de reactie
selectiva. Polii functiei de transfer pentru un comparator sunt in semiplanul drept al
planului complex si vor face ca iesirea comparatorului sa fie in una din cele doua stari
limita posibile: tensiune mare Vem si respectiv tensiune mica VOL . Daca amplificatorul
operational este alimentat cu sursa dubla, VeJH = +Ve·c iar Ve)L = -VEI:'
 v
OUT
- .---,..------
lOH v
V..1 l,. IN t t t t t t
r~ [p2
---- TOL -
I I

----------------,
:Comparator I
1 I
I
1
I
I
I 1
1 I
1
t4 :
1 _

's _
t a) b)
Fig.C9 Comparator neinversor cu histerezis
Se va construi caracteristica de transfer a circuitului din fig.C9b, crescând tensiunea
VIN de la valori foarte negative VIN «O. Considerand pentru AO caracteristica din fig
ClO se observa ca iesirea va fi determinata de diferenta dintre tensiunile v; -v; = vI/)
caracteristica vOUT
in bucla desch. : r.----lOH
pentruAO ~
ID
tOL--- oI

al
Fig.ClO
Se separa astfel domeniile de funcţionare care se urmăresc în utilizarea unui A.O. cu rol
de comparator. Astfel, ieşirea va fi în "1" logic dacă v; > v; şi respectiv în "O" logic
dacă v; > v; . Se realizează practic o comparaţie între v; si v; . Schimbarea stării ieşirii se
va considera că se realizeaza cand se indeplineste conditia v; = v; . Aceasta conditie este
corecta numai in cazul amplificatoarelor ideale si ofera o buna aproximatie in cazul
amplificatoarelor reale la frecvente joase.
Dacă VIN «O, pe intrarea neinversoare a AO apare tensiune negativă si deoarece =O v;
se deduce ca v; > v; ceea ce determina VOUT = V;Jl. = -Viii;' (vezi caracteristica AO ideal).
Crescând tensiunea VIN va creşte şi tensiunea din intrarea neinvers oare v; . Atunci
când v; crescând depăşeşte cu foarte puţin tensiunea din intrarea inveroare (v; = O) (se va
considera depăşirea neglijabil de mică in cazul AO cu coeficient mare de amplificare in
bucla deschisa), ieşirea va trece în VOltI = V;m = +Vcc. Valoarea tensiunii de la intrare VIN
 ------------_._~----------------_. __ ._~

la care VOUT trece în VOH o numim tensiune de prag şi o notăm cu Vp2 sau V;. Deoarece
+ VfNR2 + vourR\
VI = ,
R\ +R2

valoarea VI: se determină din conditia v; = v; = O. Se obtine Vp2R2 + ~)f,R\ =O care

determina:
R\
Vp2 =-R VOL
2

Crescând in continuare VIN peste ~'2' ieşirea va rămâne în "1" logic Your = ~JH = +~·c .
Construim in continuare ramura caracteristic ii corespunzatoare scaderii tensiunii din
intrare. Se presupune in acest scop VIN foarte mare şi urmarim sa determinam efectele
scaderii tensiunii din intrare.
Daca VIN este foarte mare iesirea este în VOH • Tensiunea mare din iesire impreuna cu
tensiunea mare din intrare vor determina in intrarea neinversoare, prin suparapunere de
efecte, o tensiune mai mare decat zero, ceea ce va face ca iesirea sa se pastreze la nivelul
mare de tensiune VOH' deoarece v; < v; = O. Pe masura ce tensiunea din intrare scade,
incepe sa scada si tensiunea din intrarea neinversoare. R\ aduce in intrare informatia
despre VIN' iar R2 aduce in intrare informatia despre Your : Scăzând VIN ,tensiunea pozitivă din
intrarea neinversoare scade. In momentul în care VIN scazand determina ca v; sa scada cu
foarte puţin sub v; , (sub zero deoarece v; = O), iesirea trece in VOI,' Valoarea tensiunii
din intrare la care iesirea schimba starea o numim tensiune de prag şi o notăm cu ~'\ sau
V/~ şi o determinăm din condiţia:
v; = V INR2 +vOU I'R\ = v; = O
R\ +R2

Se deduce valoarea celui de al doilea prag este:

R\
Vp\ =--VOH
R2
Dacă VIN este o tensiune furnizata de un alt AO, din conditile ~'2 < ~)H şi ~'\ > ~)I, se
deduce in cazul alimentarii cu sursa dubla simetrica conditia R2 > R\ .

Comparator inversor cu AO.

Comparatorul inversor cu AO este desenat in fig. CII b in care se observa ca exista o

buclă de reacţie pozitivă realizata cu divizorul R\, R2•
Se va trasa caracteristica de transfer a circuitului din fig.Cllb crescând tensiunea VIN de
la valora cea mai negativa VIN = -VEE pana la valorea pozitiva maxima din circuit
VIN = ~:c· Considerand pentru AO caracteristica din fig CIO se observa ca iesirea va fi
determinata de diferenta dintre tensiunile v; si v; . AO se va considera ideal.
 v
OUT
-----
TOH v
V. 1 IN t t
r
p2
I
'OL I
-

,-------------....,
tz ) I I
I

i 1'bUT
R1 Il
I~
I -
I
--- t R1 I
I "4 I
I
I
"""'='""
______________ Comparator JI
t
a) b)
Fig.C Il Comparator inversor cu histerezis

Dacă vJN «O, pe intrarea inversoare a AO apare tensiune negativă si chiar daca v; ar fi
zero (este conectata la masa prin Rl), se deduce ca v; < v; ceea ce determina
V()[JT = ~)H = 1i"c:c (vezi caracteristica AO ideal). Crescând tensiunea vIN ,va creşte şi
tensiune a din intrarea invers oare v; , in timp ce v; ramane constanta la valoarea

v; = ~)HR1 . Atunci când v; crescând depăşeşte cu foarte puţin tensiunea din intrarea
R1 +R2
. • - - - ">, + - 1i"cJHR1 ) • • A _ V - T7 V l
neinveroare ( vJ - V[N r 1-[ - R R ieşirea va trece 111 vOl17 - Of, - -1' us: a oarea
1+ 2

tensiunii de la intrare vJN la care "oirr trece în ~)L o numim tensiune de prag şi o notăm
cu Vp2 sau Vp- (vezi diagrama din fig C11a). Din conditia scrisa anterior de schimbare a

starii v. = v , = v+ = 1i"cJH
R1 se deduce V = T~)f{R,
J IA 1 R R p2 R R
1+ 2 1+ 2

Crescând in continuare ieşirea va rămâne în "O" logic vour = 1i"c)f, = -~ili .

V[N peste ~'2'

Construim in continuare ramura caracteristicii corespunzatoare scaderii tensiunii din

intrare. Se presupune in acest scop VIN foarte mare şi urmarim sa determinam efectele
scaderii tensiunii din intrare de la cea mai mare tensiune pozitiva V[N = ~.c la cea mai
negativa tensiune din circuit V[N = -Vf!/'- .

De'
aca V[N este roarte mare iesirea este A

111
VOI, deoarece v[ = V[N > VI+ = ~)[
'R 1

R, +R2
Scăzând VIN ,tensiunea pozitivă din intrarea inversoare scade. In momentul în care
--------~---------------

+ - -t- VOLR1
VIN scazand determina ca v; sa scada cu foarte puţin sub VI ' (VI = VIN < VI = ),
R] +R2
iesirea trece in VOH' Valoarea tensiunii din intrare la care iesirea schimba starea, numita
tensiune de prag şi notata cu Vp1 sau VI7 este data de:

V = VOLRj
1'1 R, +R
2

Comparator inversor cu amplificator de diferenta de curenti.

Circuitul comparatorului inversor cu amplificator de diferenta de curenti este dat in figura C 12.
Bucla de reactie pozitiva in curent este realizata de rezistorul R4. Prin R4 se transfera la intrare un
curent proportional cu tensiunea din iesire. Rezistorul R3 limiteaza curentul pentru polarizarea
intrarii neinversoare. Rezistorul R2 controleaza curentul de semnal din intrarea inversoare.

R4
o/V'
Fig.C 12 Comparator inversor cu histerezis

Comportarea circuitului se va analiza pe baza caracteristicii dn fig. C 13b din care se observa ca in
cazul ADC ideal (transimpedanta infinita) fixarea iesirii in starea Your = ~!H = ~'( respectiv
VOlJT = T;;x = O depinde de realizarea conditiei i7tv > i~ respectiv .: < i;N . Cu alte cuvinte
conditia de schimbare a starii iesirii se va putea determina din i7tv = i;N' Conditia de schimbare a
starii iesirii va determina pragurile circuitului.
. . v caracteristica vOUT
caractenstsca OUT
in bucla desch. r----'OH in bucla desch. : 1:,'----- 'OH
pentru ADC ide~' pentru ADC ~ ••

~L----~~~------~~D ~L------~+-----~
..:
.+. .+. .+ .
'IN< 'IN . lIN>lIN 'IN>'IN
b)
c)
~-ft~c
-;7f)~~~
~ ilQUT
d) ~
Fig.C 13 Caracteristici pentru ADC
Caracteristica circuitului din fig C 12 pentru sensul crescator al tensiunii din intrare se va construi
variind tensiunea din intrare de la cea mai mica tensiune VIN = O la cea mai mare tensiune din
circuit VIN = ~x . Astfel cand VIN == Ocurentul i;~. = Oiar i7tv = iN4 + iN3 > i~ ceea ce determina

------- - --- -----------------------~--~-- -------

din caracteristica din fig.C 13b VOUT = ~JH = ~.(' . Atata timp cat tensiunea din intrare crescand

curentul i: nu depaseste valoarea

IN
t:
IN
= ili4 + i li3 = ~JH
RV
- BEon + ~'c -R VBFon iesirea ramane in
4 3

starea VOUT = ~JH . In momentul in care tensiunea din intrare crescand face ca curentul din
intrarea inversoare sa depaseasca cu foarte putin curentul din intrarea neinversoare iesirea
schimba starea si trece in VOUT = VOI>' Considerand ADC ideal, din conditia de schimbare a starii
i: =
N i7N se determina pragul comparatorului:
VIN - VSEon =V OH - VBEon + ~x: - VBEon

R2 R4 R3

VIN = Vp2 = VBFon + ~2 (~JH - VBFon) + ~2 (~'C - VBfion)

4 3

Daca se considera ca VOR = Vcc se obtine expresia simplificata

Vp2 = VBEon + R RII~ (~:c - VBFon)

3 4

Crescand in continuare VfN peste Vp2 iesirea va ramane fixata in ~)L .asa cum se vede in
caracteristica din fig. C14.

'oor om
------

'OH t
? t

'aL :V_1 I 'V,'t

I r~ I IP'"
I
I
I
I
vIN
I I
VIN

__1 _

t3 :
t I
'4 _
1 I
( I I
~
..: a)
t . h)
Fig.C 14 Caracteristici pentru ADC

Caracteristica circuitului din fig C12 pentru sensul descrescator al tensiunii din intrare se va
construi variind tensiunea din intrare de la cea mai mare tensiune VfN = ~c la cea mai mica

tensiune din circuit VIN = O . Astfel cand VIN = V~'ccurentul i~ = VIN ~VBI;OI1 este mai mare decat
2

V V V -V,
.: = ili4 + iN3 = OL ~ BEon + ce BIJon ceea ce determina din caracteristica din fig.C 13b
4 R3
Vaur = VaL:::::; O. Atata timp cat tensiunea din intrare scazand, curentul i;' nu scade sub valoarea

-: = iR4 + iR3 =
V
aL
-v- V -v_
R BllOn + ee R Bhon , iesirea ramane in starea vour = ~)[" In momentul in
4 3

care tensiunea din intrare scazand, face ca in intrarea inversoare curentul sa scada cu foarte putin
sub valoarea curentului din intrarea neinversoare iesirea schimba starea si trece in VOl!T = ~)H .
Considerand ADC ideal, din conditia de schimbare a starii i~ = i;' se determina pragul Vpl al
comparatorului:
VIN - VBEon = VaL - VBEun + ~:c - VBliun

R2 R4 R3

VIN = Vp1 = VSEon + ~2 (~n - VBEun) + ~2 (~:c - VB1"On)

4 3

care sepoate aproxima cu:

Vp1 = VSEon + ~2 (Vcc - VSh'rm)

3

Scazand in continuare VIN sub Val iesirea va ramane fixata 111 ~)H .asa cum se vede 111

caracteristica din fig. C 14.

Comparator neinversor cu amplificator de diferenta de curenti.

Circuitul comparatorului neinversor cu amplificator de diferenta de curenti este dat in figura CI.
Bucla de reactie pozitiva in curent este realizata de rezistorul R4. Prin R4 se transfera la intrare un
curent proportional cu tensiunea din iesire. Rezistorul R2 limiteaza curentul pentru polarizarea
intrarii nversoare. Rezistorul R3 controleaza curentul de semnal din intrarea neinversoare.

'OUT
t t

~~------~-------- VIN
--~~H-------~~~~
:p2
__-+__-*__~.- __-.vIN

'Ce lIN

[3-- t
t4 R4 +
t
5
t ~ ~
Fig.C 15 Comparator neinversor cu ADC

---- ---- ------------

Conditia de schimbare a starii iesirii este i~ = i;N si va determina pragurile circuitului.
Procedand ca in cazul anterior se obtine pentru sensul crescator de variatie a tensiunii din intrare
urmatoarea conditie de schimbarea a starii iesirii:
ViN - VREon + VOL - VR/:;on
RJ R4
Se obtine:

ViN = Vp1 = VREon + ~J (VOL - VREon) + ~J (1i'c.C - VREon)

4 2

relatie ce se poate aproxima cu:

Vp1 = VREon + ~J (1i'c:c - VREon).

2

Pentru sensul descrecator al tensiunii din intrare, conditia de schimbare a starii determina:
VIN - VSh·on + VOH - VRhon = Vcc - VREon

RJ R4 R2'
care determina:

VIN = Vp2 = VREon + ~J (~JH - VREon) + ~J (~:c- VSlo·on)

4 2

care cu aproximatia ~JH ::::; 1i'c;c determina:

Vp2 ::::; VREon + Rj~4 (~·c - VREon)·

Comparator cu AO cu praguri definite rezistiv.

In circuitul din fig C 16 bucla de reactie este pozitiva deoarece determina cresterea semnalului ce
apare initial in intrarea amplificatorului operational. Pragurile comparatorului sunt definite de
rezistentele din divizorul de tensiune R2, R3 si R4. Se va considera ca tranzistorul M4 are in
regim de trioda o rezistrenta neglijabil de mica fata de rezistentele R2, R3, R4. Cracteristica se va
determina crescand tensiunea din intrare si observand iesirea. Pentru tensiuni vIN mici, tensiunea

aplicata in intrarea inversoare V7N = R3 + R4 1i'c.c este mai mare decat tensiunea aplicata in
R2 +RJ +R4
intrarea neinversoare, VIN' ceea ce face ca iesirea sa fie la nivel mic de tensiune, ~)L. Acest nivel
de tensiune in iesire va determina blocarea tranzistorului MI iar divizorul R2, R3, R4 nu va fi
influentat de exitenta tranzistoului MI.
 -~T~--Y
- ...•.
T--y
DD DD

a) b)
FigCl6
In momentul in care tensiunea din intrare crescand depaseste cu foarte putin tensiunea din intrarea
inversoare iesirea va schimba starea si va trece in VOH. Aceasta inseamna ca tensiunea pragului
corespunzator cresterii tensiunii din intrare este:
V = RJ +R4 V
p2 R R R /)1)·
2 + J + 4

Acest nivel de tensiune in iesire, ~)H' va determina conductia in trioda a tranzistorului Mlcare
va scurtcircuita rezistirul R4 in divizorul R2, R3, R4 si va modifica tensiunea din intrarea
inversoare la o tensiune mai mica decat Vp2, ceea ce determina cresterea tensiunii diferentiale din
intrarile AO la valoarea vl1) (tc + c;) unde te este momentul comutatiei si care se calculeaza dupa
cum urmeaza:
+ - () RJ + R4
VID ( tc - c;) = VIN - VIN te - e = VIN - ~)f) zO
R2 + RJ +R4

VI/) ( te + s ) = +
VIN -
- (
V'N te + e ) = VIN ( te + e ) - RJ ~)f) :::;
RJ + R4 Vf)/) -
RJ ~)D
~+~ ~+~+~ ~+~
R
VI/) (te + c;):::; ( RJ ) ( ) VD/) »VIN (te + C;),
R2 + R, + R4 R2 + RJ
asigurind astfel imunitate la influenta perturbatiilor ce pot apare in intrare in momentul trecerii
amplificatorului prin zona liniara de functionare (in momentul comutatiei iesirii).
Crescand in continuare tensiunea din intrare, iesirea va ramane in ~)H . Pentru ramura
caracetristicii corespunzatoare scaderii tensiunii din intrare se incepe analiza cu o tensiune mare
la intrare V'N Z VI)I) caz in care iesirea este in VOH deoarece v~ > V7N . Acest nivel de tensiune in
iesire va determina conductia in trioda a transzistorului MI care va scurtcircuita rezistirul R4 in
divizorul R2, R3, R4. Scurtcircuitarea lui R4 va determina ca in intrarea inversoare sa se aplice
R
tensiunea V7N = J VDD . In momentul in care tensiunea din intrare scazand, scade cu foarte
R2 +RJ
putin sub tensiunea din intrarea inversoare, iestrea isi va schimba starea si va trece ITI ~)L .

Aceasta inseamna ca tensiunea pragului corespunzator scaderii tensiunii din intrare este:
J R
Vp1=---V DD·
R2 +RJ
Comparateoare cu fereastra

DIN CARTEA de \BORA TOR DE LA REZEANU

Exercitii si probleme.
Sa se calculeze pragurile circuitelor din figurile de mai jos:
'bUT

1 VIN RI

+ 'OUT

1
-J- El a)
-J-EI

b)
+
'bUT T E2
I
R3
~
+
0-'111/1.

vIN RI R2
'bUT

1
e)
-J-EI

ă)
+
o-VI/v
VINIRI
UT v RI
INI

1 1
+ V
IN2 R4 RJ
\,.
+
e) j)

Fig. C17
 -!-1

v.
OUT2
v
IN2
Fig. C18

Fig. C19