Pluralitatea de infractiuni. Concursul de Recidiva in cazul pers juridice Recidiva.
ridice Recidiva. Este o forma apluraritatii deconfr
infractiuni. Exista concurs at cand aceeasi pers
fizica sau juridica comite cel putin 2 infrct
inainte de ramanetea definitiva a hot de
condamnare. Concursul exista indiferent de
forma de participatir a faptuitorului la
comiterea infractiunilor si indiferent de forma
de participatie a fsptuitorului la comiterea
infractiunilor si indiferent de forma de
vinovayie cu cate infract au fost savarsite. Nu
are importanta timpulscurs intre datele in care
faptele au fost sav, fiind necrsar sa nu se
interpuna o hot de condamnsredef pt una dintre
infract sau sa nj gi iijntervenit termenul de
prescriptie a rasp penale sau vreo alta cauza
care sa determine nepronuntarea unei hotarari
de condamnare.
Concurs real (material) sau concursul sav
prin 2 sau mai multe act/inact care 3xista at
cand faptuitorul sav la fiferite intervale de tomp
mai multe infr pt care instanta pronunta o hot
fie de condamnare fie prin pron care dipune
renuntatea la aplicarea pedepsei sau amanarea
aplicarii acesteia si nu sa pronuntat o hat def pt
niciuna dintre infr. Cocurs rral este simplu at
cand intre infr sav nu exista nicio legatura si
concurs simplu putand fi omogen cand sav
fapte de aceeasi natura si eterogen at cand se
comit fapte de nat diferita. At camd intre infr
savarsite exista legatura concurdul este denumit
ca fiinf caracterizat sau cu conexitate fiindca
exista concurs real si at cand o infr este comisa
in scopul comiterii unei alte infr sau pt
ascunderea unei infr deja comise. Consumul
caracterizat este cu conexitate etimologica at
cabd o infr se comite pt a se putea savardi o
alta infr, caz in care wmbele infr, obligatoriu se
comit cu intentie si concurdul cu conexitate
consecventiala care exista cand se comite o
infr pt a se ascunde a infr comisa anterior, caz
in careprima infr poate fi savarsita cu orice
forma de vinovatie, isr cea dea doua numai cu
intentie directa.
Concursul ideal (formal) de infr sau concirsul
comis printro singura actiune/inact care exista
cand dat urmarilor produse priijn act sau inact
socialmente pericul sunt lezate mai milte
valori sociale, realizanduse continutul
constitutiv a mai multor infr.
Sanctionarea concursului de infractiuni.
Sunt cunoscute 3 sisteme sanctionate.
Sist concursului aritmetic potrivit caruia pt
fiecare infr din concurs se aplica o pedeapsa iar
apoi pedepsele aplicate sunt adunate aritmetic,
faptuitorul urmand da execute pedeapsa
rezultataprin adunare.Sistemul absortiei
potrivit caruia se aplica o pedeapsa pt fiecare
infr din concurs, condamnatul urmand sa o
excute doar pe cea msi mare condideranduse ca
acesta le absoarme pe celelalte.Sistemul
cumulului juridic care le cobia pe celelalte 2,
potrivit caruia pt fiecare infractiune din concurs
se aplicao ped, dintre pedepsele aplicate se
alege pedeapsa cea mai mare., la care se
adauga sau se poate adauga un spor prev de
lege on functie de vointa legiuitorului in
dreptul nostru penal sunt folosite toate cele 3
sisteme de sanctionare in fct de felul
pedepselor aplicate.
Descoperirea ulterioara a concursului de
infr. Este posibil ca infr concurente sa nu gie
judecate toate deodata de catre aceeasi instanta
ci la intervale dif de timp sau de instante
diferite cat in care obligatoriu va tr sa dea
eficienta didpozitiilor de sanctionare a
concursului de infractiuni. Sit este simpla at
cand prin hot jud diferite sau plicat ped pt
comiterea unei simple infr, pt ca se cor aplica
reg de sanctionare aratate in mod direct, stab o
sg ped pt intreg concursul. Sit este dif at cand
intruna din hot sau in ambele hot faptuitorul a
fost condamnat pt comiterea unui concurs de
infr in astfelde sit ped finala aplicata pt concurs
se va descontopi in ped individuale ce au fost
aplicate, ped ce vor fi astfel puse on
individualitatea lor, se va inlatura scorul de ped
aplicat in urma contopirii, dupa care toate ped
cvor fi contopite potrivit regl de la concurs. In
caxul in csre faptuitorul a executat o ped sau o
parte din ped aplicata prin hot def din ped finala
aplivata pt concurs sr va scadea per de tmp cay
faptuitorul a executat din pedeapsa def aplicata. De
asemenea se va scadea intotdeauna si tmp cat
dfaptuitorul a fost retinut ssu arestat preventiv, daca
fapt a fodt condamnay si in strainatate pt a se da
efivienta reg de sanctionare a concursului de infr tr
ca hot penala straina sa fie rec in Rom.
Ped complementare si accesoriii in cadrul
concursului. Daca pt vreuna dintre ped
aplicate pt infr din concurs, acestea vor tr sa fie
si ele aplicate pr lg ped pricip finala aplicata pt
concurs. Daca sa aplicat o sg ped complementara,
aceasta se va aplica pe lg ped principala. Daca sau
aplicat ped complementare de nat dif se vor apluca
ambele ped complementate. Daca sau aplicat ped
complem de aceeasi nat, dar cu continut dif se vor
aplica toate pe langa ped fin. Daca sau aplicat ped
complem de aceeadi nat si cu acelasi conrinut, se va
aplica ped cu durata mai msre. Sit este identica si in
privinta pedepselor accedorii, in sensul ca existand
doar ped accesorii a interzicetii unor dr, daca pt infr
din concurs continutul ped accesorii este dif,
acestea se vor cumula.
Cauzele justificative
Ped in cazul recidivei pt pers fizica.
Ca si in cazul pers fizice, exista ambele forme
ale recidivei, cond de existenta privind doar
comiterea de catre pers juridice a unei infr
intentionate au praeterintentionate dupa ram
def a unei hot de condamnare pt o infr
intentionata sau praeterintentionata. Nu sunt
instituite cond privind limitele de ped pt infr
nou sav si nici cu privire la ped aplicata prin
hot def. In caz de recidiva p-c limitele de ped pt
infr nou se maj cu jum dupa care la ped astfel
stab se va adauga ped sau restul de ped
neexecutat din ce se constituie primul termen al
recidivei. Majorraea cu jumatate a limitelor de
ped va opera numai cu privire la nr, zilelor
amenda nu si cu privirela cuantumul unei zile
amenda. In cazul comiterii dupa ram def a unei
hot de condamnare a mai multor infr in concurs
se va ef mai intai op de sanctionare a
concursului, dupa care la ped astfel rez se va
adauga ped sau restul de ped. neexecutat din
ped def aplicata. Recidiva p-e are un mod de
sanctionare identic cu cel prev de lege pt pers
fiz, adica limitele de ped ărev de lege pt infr
nou sav se vor majora cu jumatate, limitele
intre care se va aplica si ped indivizualizata de
catre instanta. Mai intai se maj cu jum limitele
de ped, apoi se aplica reg concursului.
Plurallitatea intermediara
Exista at cand aceeasi pers fizica/jur, dupa cea
fost condamnata definitiv si inainte ca hot de
condamnare sa fie executata sau considerata ca
executata, comite o alta infr si nu sunt
indeplinite cond prev de lege pt recidiva p-c. va
exista asadar plur inter ori de cate ori infr sav
fie ca priveste primul termen, fie pe cel de-al
doilea termen al pluralitatii, este sav din culpa
sau cand ped def aplicata este de 1an sau
amenda, sau cand ped prev de lege pt infr nou
sav este numai A sau I mai mare de 1an. Nu va
exista asdar nici concurs de infr pt ca sau
interpus o hot de condamnare def si nici
recidiva p-c daca exista vreuna dintre situatiile
aratate anterior. Nu exista pluraritate inter dupa
executare. Modul de sanctionare a plur
intermediare este similar cu cel prev de lege pt
concursul de infr. Inrucat in cazul concursului
se contopesc doar ped, intotdeauna durata pt
ped executata pana la mom comiterii noii infr,
cea care constituie al doilea termen al plul
intermediare, se va scadea din ped finala
aplicata pt pluralitate intermediara.
care exista cad dupa condamnarea def t
comiterea unui ofr intentionate sau
praerintentionate si pana la reabilitate sau
implinirea termenului de reabilitate, cel
condamnat comite o noua infr cu intentie sau
preaerintentie daca sunt indeplinite anumite
cond prevaz de lege.
Forme.1. Recid post-condamnatorie exista at
cand dupa ram def a hot de condamnare la ped
det sau a incis mai mate de1 an pt sav unri infr
intentionate sau raeruntentionate, cel
confamnat comite o alta infr intentionata sau
praeteintentionsta pt care legea prevede
pedeapsa det sau a inchis de 1 an sau mai mate
de 1 an, noua infr fiind sav inainte de inceperea
executarii prdepsei d3f aplicate, in tmp
executarii acesteia sau in stare de evafare sau
pe durata termenului de supraveghete a
pedepsei a carei executare a fost duspendata
sub supraveghere sau pe durata termenuluo de
supraveghete a liberarii conditionare, inainte de
inplinire a termenului de prescriptie a
executarii ped def aplicata.
Cond pt primul termen al recidivei repr de
pedeapsa definitiv aplicata. Infr pt care sa
aplicat ped def sa fi fost comida cu intentie sau
praeterintentie. Ped def aplicata sa fie detentia
sai inchis mai mare de 1 an.daca ped def a fost
aplicata pt un vonvurs de infr pt a se dtab
existenta sau inexistenta conditiilor pt prim
termen al revidivei urmeaza sa ne tap la ped
finala aplicata pt concurs. Opinii contrare_intro
op pt existenta primului termen al recidivei tb
ca cel putin una dintte ped aplicatr pt comitetra
in concurs a unor infr intentionate sa fie mai
mare de 1 an. Intro alta opinie t existenta
primului termen al recidivei estw oblig in sit in
care pt infr intentionaye sau aplicat ped cu
inchis de 1 an sau mai mici ca ped ce ar rez
dupa aplicarra regul de la concurs doar in ceea
ce priv infr sav cu intentie sau praeterintentie ,
ped sa fie nai mare de 1 an indif de nr infr sav
din culpa.
Cond pt al foilea termen al recidivri-sa fi sav o
infr intentionata sau praeterintentionata. Ped
prev de lege pt infr sav da fie detentia sau
incgis mai mare de 1 an. Infr sa fie sav inainte
de incepetea ececutarii pedepsei ce constituie
prim termen al recidivei in tmp executarii 0ed
sau in state de evadare.
Sit in care mai avem al doilea termen al
recidiveu-cand noua infr este comisa pe durata
termenului de supraveghere a suspendarii
executarii pedepsei pe durata termenului de
supraveghere a leberarii confitionate.
Recidiva post executotie. Apare at cand dupa
ram def a hot de condanare la ped det sai a
inchis mai mare de 1 an aplicata pt comiterea
unei infr intentionate sau preaterintentionate
cel condamnat comite o noua infr cu intentie
sau praeterintentie pt care legea prevede ped
det sai inchis mai mare de 1an, infr fiind sav
dupa executarea ped def aplicata, dupa
gratierea totala sau partiala, dupa implinirea
termenului de prescriptie a executarii ped def
aplicate, pana la interventia reabilitarii sau
implinirii termenului de reabilitare.
Recidiva internationala. Fie post executorie
fie post condamnatorie in care exista eceleasi
cond analizate anterior fie constand in aceleasi
cond analizate anterior dor ca se comite
instrainatate.
Condamnarile care nu atrag starea de
recidiva. Condamnarile pt infr care au fost
dezincriminate, intrucat dezincriminarea pe de
o parte inlatura toate consecintele condamnarii
iar pe de alta parte daca intervine dupa
comiterea faptei si inainyte de ramanerea def a
hot, constituie impediment pt pronuntarea unei
hot de condamnare. Condam pt infr amnistiate
in aceleasi cond ca si dezincriminarea, intrucat
si amnistia sterge toate consecintele
condamnarii. Condamn pt infr din cupla, prin
vointa legiutorului apreciindu-se ca stffel de
condamnari nu constituie termen de recidiva,
infrctorul comitand infr cu forma de vin mai
usoara, din culpa ceea ce denota un pericol soc
mai scazut.Condamn pt care a intervenit
reabilitarea sau pt care sa implinit termenul de
reabilitare, intrucat reabilitarea face sa inceteze
orice incapacitate de decadere sau interdictie,
constituind si o cauza care inlatura consecintele
condamnarii. Condam pt infr sav in timp
minoritatii, pt ca min nu li se aplica ped.
Circumstante atenuante legale
Sanctionarea recidivei post condamnatorii. In
cazul acestei recidive ped aplicata pt infr sav
ulterior se cumuleaza aritmetic cu ped sau
restul de pedeapsa ramas neexecutat din ped ce
constit prin termen al recidivei. Pot ap situatii:
A. daca nu sa inceput executarea ped
def aplicata ped aplicata pt infr nou sav se va
cumula aritmetic cu ped def aplicata. In cazul
in care faptuitorul a fost arestat preventiv sau la
domiciliu, durata masurii prev se va scadea din
ped finala aplicata pt recidiva. Daca dupa
comiterea celei de a doua infr, faptuitorul a fost
depistat si incarcerat in baza unei hot def
condamnatorii , ped pt recidiva va fi repr de
cumulul aritmetic dintre ped def aplicata si cea
aplicata pt inft nou sav din care se va scadea
durata ped executate dupa incarcerarea
faptuitorului pt executarea hot def.
B. In cazul in care dupa inceperea
executarii ped def aplicate, cel condamnat
comite o naua infr in timp executarii cumulul
aritmetic va fi intre ped aplicata pt infr nou sav
si restul ped neexecutate. In astfel de cazuri nu
se va scadea din ped finala aplicata pt recidiva,
durata ped axecutate pana la mom comiterii
celei de-a doua infr intrucat aceasta parte din
ped nu este o componenta a contopirii.
C. Daca dupa ram def a unei hot de
condamnare se comit mai multe infr in
concurs se va proceda astfel: se vor aplica ped
pt fiecare infr din concurs; se va da eficienta
apoi reg de sancitionare a concursului; ped pt
concurs se va cumula aritmetic cu ped sau
restul ped ce constituie primul termen al
recidivei.
D. Daca infrctorul evadeaza din executarea
ped ce constituie prin termen al recidivei el
comite infr de evadare astfel ca ped aplicata pt
infr de evadare se va cumula aritmetic cu restul
ped neexecutate pana la mom evadarii.
E. Daca in starea de evadare faptuitorul
comite o alta infr se vor aplicaped pt infr de
evadare si celelalte infr sav in stare de evadare
se va stab apoi o ped finala pt concurs care se
va cumula aritmetic cu restul de executat pana
la mom evadarii.
F. Daca ped aplicata pt infr nou sav deste
det dau daca ped detentiunii constituie prim
petrmen al recidivei, in cazul in care executarea
acestei ped nu a inceput se va opera sist
absortiei, adica executa doar det.
Cazuri speciale. In cazul care infrc comite o
naua infr pe durata termenului de supraveghere
a ped a carei executare a fost suspendata sub
supraveghere, cumululul aritmetic va opera
intre ped aplicata pt infr nou sav si ped a carei
executare a fost suspendata sub supraveghere,
cu retinerea starii recidivei p-c chiar daca
modul de sanctionare in acest caz este prev
intro norma distincta. In cazul eliberarii
conditionate daca pe durata termenului de
supraveghere a liberarii, cel condamnat comite
o noua infr si sunt indeplinite cond de existenta
a recidivei se va proceda la fel. Daca prin
efectuarea op de sanctionare a recidivei ped fin
ar fi cu 10 ani mai mare decat max general al
ped inchisorii iar pt cel putin una dintre infr sav
legea prevede ped cu inchis de 20 ani sau mai
mare, se va putea aplica die det fie inchis mai
mared e 30 ani.
Sanctionare reidiveic post executorii. In acest
caz limitele de ped pt infr nou sav se vor
majora cu jumatate. Situatii: a. daca in starea
de recidiva p-e sa comis un concurs de infr se
va proceda astfel: se vor aplica ped oin limitele
prev de lege majorate cu jumatate pt fiecare
dintre infr din concurs, iar apoiped astfel stab
se vor contopi dupa reg de la concurs, acesta
fiind sg mod posib potrivit careia mai intai se
va da eficienta reg de sanctionare a concursului
si apoi a celor de la recidiva.b. daca cond de
existenta a celui deal doilea termen al recidivei
sunt indeplinite doar pt una sau unele dintre
infr sav in concurs, majorarea cu jumatate a
limitelor de ped va opera doar pt infr pt care
sunt indeplinite cond recidivei.c. dac aexista
recidiva atat p-c cat si recidiva p-e, mai intai se
va da eficienta reg de sanctionare a rec p-e ped
aplicata urmand sa se cumuleze aritmetic cu
ped sau restul de ped ramas neexecutat din ped
ce constituie primul termen al recidivei.d. in
cazul in care instanta opteaza pt aplicarea ped
amenzii care aste prev de lege ca alternativa la
ped inchis se va moj cu jumatate limitele ped
cu amenda in sensul ca se vor majora nr zilelor
amenda, doar acestea nu si cuantmululunei zile
amenda. In cazul rec p-c daca instanta opteaza
pt ped amenzii, cumulul aritmetic va opera
intre aceasta si restul de ped neexecutata.
Legitima aparare
Este a cauza care inlatura caract penal al faptei,
care apare at cand faptuitorul comite fapta
prevalanduse de legea penala pt a preintampina
un arac direct,materisl, imediat si injust,
ondreptat impotriva sa, a altuia sau impotriva
unui interes general,daca actele comise in
aparare sunt proportionale cu intensitatea
atacului.
Asadar in stare de legitima aparare se coite o
faptaprevazuta de legea penala dar faptuitorul
este exonerat de rasp penala intrucat comite
fapta detrrminat de necesitatea apararii sau
ocrotirii unot valori sociale prevaxute de lege.
Conditiile atacului-pt a exista o riposta
legituima. Atacul tr sa indepl anumite
conditii:*sa fie direct, adica sa fie indreptat
asupra persoanei vare se apara sau a altuia sau
impotriva unui intetes geeral atacul este direct
atunci cand este indreptat impotriva valorii
sociale ocrotite, fara sa existe vreo piedica pt
declansarea atacului. * sa fie material atacul
este material cans se filoseste fie forta fizica
ptoprie, fie alte instrumente apte pt atac.
Indulta sau calomnia nu justifica o aparare
legitima intrucayt atacul verbal nu poate fi
preciat ca fiind unul material.*sa fie imediat,
adica sa fie imonent, pe punctul de a se
declansa fie in curs de desf. Simpla presipunere
ca atacul urmeaza sa fie declansart nu poate
determina o riposta legitims. Nu se cere ca
pericolul cu care de mentine sa fie unul grav,
cum eta in Vechiul cod si nici ca faptuitorulsa
poata inlatura pericolul altfel decat aparanduse
de ex prin fuga. *sa fie injust, sa nu aiba temei
legal in baza caruia se desfasoara. Ex. In cazul
retinerii sau arestarii preventive, cand organele
judicisre folosesc forta pt prinderea celui ce
urmeazasa fie retinut sau arestat daca acesta se
opune.*atacul sa fie indreptat impotriva unui
interes general, se poate interveni si in favoarea
inei alte persoane daca viata sau integritatea
fizica a acesteia sunt in pericol, nefiind necesar
ca intre cel ce intervine si victima sa fie o
legatura. *sa puna in pericol pers celui atacat, a
altuia sau un interes general.. de regula atacul
se conoite prin actiune dar pot exista si situatii
cand inactiunea poate fi consuderata atac
intrucat sunt periclitate valori ocrotite.
Starea de necesitate
Este o cauza justificativa care inlatura caract
penal al faptei, intrucat faptuitorul comote fapta
prevazuta de legea penala pt a apara viata,
integritatea corporala a sa sau a altuia sau un
bun important al sau al altuia sau un interes
general in fata unui pericol imediat cate ar
putea afecta valorile aratate fara interventia
faptuitorului, daca urmarile cauzate nu sunt
vadit mai grave decat cele ce sar fi produs fara
intetventia sa.
Cauzele de neimputabilitate=acele cauze care
inlatura carscterul penal al faptei intrucat faptei
prev de legea penala comisa de faptuitor ii
lipseste o trasatura esentiala, adica
imputabilitatea. Opereaza in personae,adica
doar cu privire la faptuitorul care a comis fapta
prevazuta de legea pensla, in prezenta unei
astfel de cauze, cu exceptia caxului fortuit care
produce efecte in rem.
Constrângerea fizica
eXista cand faptuitorul comite fapta prevazuta
de leg pen datorita unei constrangeru fuzice
careia nu ii poate rezista, fapta fiind comisa
tocmai datorita acestei cobstrangeri.
Aceadta cayza poate fi intalnita cel mai des in
cazul unor infr ce se comit prin inactiune, cand
faptuitorul este impiedicat sa-si indeplineasca o
obligatie si astfel comite o fapta prev de Legea
penala. Constrangerea fizica se poate datora si
act omului, a unor abimale sau fenomene ale
naturui cand tot astfel se comite o fapta prev de
leg penala sub imperiul consttangerii fizice.
Constrangerea morala
Exista cand faptuitorul comite fapta prev de
lwg pen sum imperiul unei constrangeri asupra
psihicului sau constrangerea la care nu poate
rezista fara comiterea faptei.
Excesul neimputabil
Este o cauza de neimputabilita , care inlobeaza
atat excedul justificat de legitima aoarare cat si
excesul justuficat starea de necesitate. Exista
exces justificat de letima ap si drept urnare
cauza de neimputabilitate cand faptuitorul
comite fapta prev de leg penvin stare de latima
ap, depasind insa eliminarea unei apararu
legitime dat starui de tulburare sau temere
determinata de tacul la care a fost supus initial.
Deoasirea limitelir starii de necesitate exista
cand la mom intrep act de salvare fapt nu are
reprezentarea ca prin act sa cauzeaza urmari
vadit mai grave decat cele ce sar fi prodius fara
intentia sa.
Minoritatea
Exista cand fapta a fost comisa de un minor
care nu a implinit varsata de 14 ani, existand
prezumtia absoluta a lipsei de discernamant pt
cei intre 14_16 ani, prezumtia fiind relativa.
Daca minorul pana la pana la 16 an7 nu are
discernamant va opera cauza de
neimputabilitate a minoritatii faptuitorului.
Iresponsabilitatea
Apare cand faptuitiruk comite fapta prev de leg
pen fie din cauza unei boli psihice, fie din alte
cauze intrucat nu putea sasi dea seama de
act/inact sala sau nu putea sa la controleze.
Starea de iresp treb sa fie constanta de
specialisti printrun rap de expertiza iar pt a
constitui cauza de neimputabilitate iresp tr sa
existe la momentul comiteriii faptei. Daca
ulterior cel iresponsabil, dwvine responsabil,
nu va putea fi tras la rasp penala pt ca la mom
comiterii era iresponsabil. Per a contrario, daca
iresponsabilitatea intervine dupa comiterea
infractiunii, procesul se va suspenda pana la
insanatosire, iar daca intervine dupa ram def a
unei hot de condamnare sau in timpul
executarii pedepsei, pedeapsa nu va mai putea
fi executata pt ca rolul si scopul pedepsei nu va
putea fi niciodata stins fata de un iresponsbil.
Intoxicatia
Apare cand faptuitorul comite fapta prev de
legea penala din cauza ingerariicde alcool sau
alte substante, astfel incat acesta ajunge intro
state in care nu mai poate fi stapan pe act sau
inact sale sau nu le poate cpntrola, fapta fiind
comisa tocmai dat acestei staru. Poate fi
accidentala at cand faptuitorulingera alcoolsau
alte substante fara voia sa sau voluntara cand
intoxicatia se produce din propria sa vointa .
Intoxicatia voluntara poate fi simplacand
consumul voluntar de alcool sau alte substante
are loc fara niciun scop si premeditata cabd
starea este anume provocata pt a comite o
infractiune.
Intoxicatia poate fi incompleta cand faptuitorul
ramane stapan pe act/inasct sale chiar daca
intrun grad mai mic si completa cand nu mai
poate cpntrola act/inact sale. Pt a constitui
cauza de neimputabilitate intoxicatia tr sa fie
accidentala si completa, stare in care sa se
comita o fapta prev de legea pen.
Cazul fortuit
Exista cand faptuitoryl comite fapta prev de
legea penala datorita unor imprejuraru sau
cauze care in mod obisnuit nu pot fi prevazute
de o pers cu dilugenta normala
Sunt prev in CP la art 75 alin1. ret lor de catre
instanta se face oblig in baza legii ori de cate
ori exista sit premisa. Acestea sunt; 1.Sav. Infr
sub stapanirea Unei puternice tulburari sau
emotii pricinuite de victima printro act de
provocare produsa prin violenta printro
atingere grava a demnitatii pers sau printro
orice act ilicita grava , circumstanta urmand sa
fie retinuta oblig intrucat infractorul comite inf
dat prerocarii venite din partea pers
vatamate.tr facuta distinctie intre aceasta ciirc
atenuanta si circum atenuanta a dep limitelor
leg apararii pt ca in cazul ambelor circum
exista din partea pers vatamate un act de
violenta, scuza prerocarii urmand sa fie retinuta
vand lipseste vreun adintre cond prev de lege pt
atac, fiindca daca atacul isi pastreaza toate
caracteristicile legale va axista circ atenuanate
a dep limitelor leg apararii si nu scuza
provocarii.
2. Depasirea limit leg ap, circ den si exces
scuzabil cand faptuitorul comite infr prin dep
limitelor unei ap legitime aflat insa intro stare
de relativ calm si in cond in care actele comise
in aparare depasesc intensitatea celor comise pt
atac.3depasirea limitelor starii de necesitate
care axista at cand urmarile produse in urma
act de salvare sunt vadit mai grave decat cele
produse fara interventia faptuitorului, iar acesta
sia dat seama de aceasta inprejurare. Se poate
face distinctie intre aceasta circ atenuanta den
si exces scuzabil de stare de necesitate si cauza
de neimputabilitate a excesului justificat de
stare de necesitate cand faptuitorul nu-si da
seama ca produce urmari vadit mai grave decat
cele ce sar fi produs fara interventia sa.
4.acoperirea integrala a prejudiciului material
cauzat prin infr in cursul urmaririi penale sau
pana la primul termen de judecata daca
faptuitorul nu a mai beneficiat de aceasta circ
atenuanata prev de lege pt infr sav este
considerata neindestulator, acesta va putea fi
sporit cu pana la 2ani in cazul ped inchis fara a
dep o treime din maximul special si cu pana la
o treime in cazul ped amenzii.
Criteriile generale de individualizare a
pedepsei (1) Stabilirea duratei ori a
cuantumului pedepsei se face în raport cu
gravitatea infracțiunii săvârșite și cu
periculozitatea infractorului, care se evaluează
după următoarele criterii: a) împrejurările și
modul de comitere a infracțiunii, precum și
mijloacele folosite; b) starea de pericol creată
pentru valoarea ocrotită; c) natura și gravitatea
rezultatului produs ori a altor consecințe ale
infracțiunii; d) motivul săvârșirii infracțiunii și
scopul urmărit; e) natura și frecvența
infracțiunilor care constituie antecedente
penale ale infractorului; f) conduita după
săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului
penal; g) nivelul de educație, vârsta, starea de
sănătate, situația familială și socială. (2) Când
pentru infracțiunea săvârșită legea prevede
pedepse alternative, se ține seama de criteriile
prevăzute în alin. (1) și pentru alegerea uneia
dintre acestea.