PLURITATEA DE INFRACTIUNI

DEF. Situatia in care o persoana a savarsit 2 sau mai multe infractiuni inainte de a fi condamnata
definitiv pt vreuna dintre ele sau a savarsit o noua infractiune dupa ce a fost condamnata definitiv pt
alte infractiuni comise anteroior.
Formele

 Concursul
 Recidiva
 Pluritatea intermediara
CONCURSUL DE INFRACTIUNI
DEF. Consta in existenta a doua sau mai multe infractiuni savarsite de aceeasi persoana, mai inainte
de a fi condamnata definitiv pt vreuna dintre ele si daca aceste sunt susceptibile de afi supuse
judecatii.

Conditii
1. Savarsirea a doua sau mai multe infractiuni
2. Sa fie savarsite de aceeasi persoana
3. Sa fie comise inainte de a interveni condamnarea definitiva pt vreuna dintre ele
4. Infrac. Savarsite sau cel putin 2 dintre ele sa fie susceptibile de a fi supuse judecatii
- Cand faptele sunt de aceeasi natura, concursul este denumit – omogen
- Cand natura faptelor este diferita, concursul este denumit – eterogen
- Hotararea de condamnare apare cand infract nu mai poate fi supusa cailor ordinare de
atac
Formele concursului
1. CONCURS REAL
2. CONCURS FORMAL
CONCURSUL REAL
DEF. Exista cand doua sau mai multe infractiuni sunt sav de aceeasi persoana prin actiuni sau
inactiuni distincte, inainte de a fi condamnata definitiv pt vreuna dintre ele.
Exista concurs real si atunci cand una dintre infract a fost comisa pt a ascunde o alta infract sau pt
savarsirea alteia.
- Infractiunile de regula apar in mod succesiv – la o perioada de timp distanta. Dar pot fi si
savarsite in mod simultan – situatia in care o pers loveste victima, dar in acelasi timp o
priveaza in mod ilegal de libertate.
- Infract se savarsesc de regula in locuri diferite, dar pot fi sav si in acelasi loc ( precum
exemplul de mai sus)
- Infract pot foi comise cu orice forma de vinovatie (toate cu intentie, culpa sau intentie
depasita)
Dupa cum exista sau nu o legatura intre infract concurente, concursul real se prezinta in 2 modalitati
1. CONCURS REAL SIMPLU – intre infract care il compun nu exista o legatura, decat cea
personala ( faptuitorul comite o infract de furt si ulterior o uidere din cupla)
 2. CONCURS REAL CU CONEXISTATE – intre infract concurente exista o legatura, adica o
anumita conexitate. Conexistatea poate fi:
- Cronologica ( sav simultan sau succesiv)
- Topografica (sav in acelasi loc)
- Etiologica (o infract constituie cauza sav altei infract)
- Teleologica ( o infract constitie mijlocul prin care se sav alta infract)
- Consecventionala (cand o infract a fost comisa pt a ascunde alta infract)
- Accidentala (cand infract este intamplator legata de alta infract)

CONCURSUL FORMAL
DEF. Exista concurs formal cand o actiune sau o inactiune savarsita de o persoana, din cauza
imprejurarilor in care a avut loc sau a urmarilor pe care le a produs, realizeaza continutul mai multor
infract.

PEDEAPSA PRINCIPALA IN CAZUL CONCURSULUI DE INFRACTIUNI

- SE STAB PEDEAPSA PT FIECARE INFRACT IN PARTE SI SE APLICA DUPA CUM
URMEAZA:
a) Cand s au stab o pedapsa cu detentiune pe viata si una sau mai multe cu inchisoare, se aplica
det pe viata
b) Cand s au stab numai ped cu inchisoare, se aplica ped cea mai grea la care se adauga un spor
de o treime din totalul celorlalte ped
c) Cand s au stab numai ded cu amnda, se aplica ped cea mai grea, la care se adauga un spor de
o treime din totalul celorlalte ped
d) cand s au stb o ped cu inchisoare si o ped cu amenda, se aplica ped inchisorii la care se
adauga in intregime ped amenzii
e) cand s au stb mai multe ped cu inchisoare si mai multe ped cu amenda, se aplica ped
inchisorii (cea mai grea), la care se adauga in intregime ped amenzii conform lit. C.
Cand s au stab mai multe ped cu inchisoarea, daca prin adaugare la ped cea mai grea a sporului
de o treime din totalul celorlalte ped cu inchisoarea s ar depasi cu 10 ani sau mai mult maximul
general (20 de ani), se poate aplica ped detentiunii pe viata.
Pentru persoana juridica, ped se stabileste: se aplica ped amenzii cea mai grea, la care se
adauga un spor de o treime din totalul celorlalte.

CONTOPIREA PEDEPSELOR
DACA INFRACTORUL CONDAMNAT DEFINITIV ESTE JUDECAT ULTERIOR PT P
INFRACTIUNE CONCURENTA – SE APLICA DISPZ ART. 39

SE APLICA SI IN CAZUL IN CARE, DUPA

CE O HOT DE CONDAMNARE A RAMAS
DEFINITIVA -> SE CONSTATA CA CEL
CONDAMNAT MAI SUFERISE O
CONDAMNARE DEFINITIVA PT O
INFRACT CONCURENTA
 - Daca infractorul a executat integral/partial ped -> ceea ce s a executat se scade din durata ped
aplicate pt infract concurente
- Dispoz privitoare la aplicarea ped se aplica si in cazul in care condamnarea la ped detentiunii
pe viata a fost comutata/inlocuita cu ped inchisorii
- In cazul contopirii ped -> se tine seama si de ped aplicata printr o hot de condamnare
pronuntata in strainatate, daca hot a fost recunoscuta potrivit legii.
Pe langa ped principala rezultanta, se aplica ped complementare si ped accesorie sau se ia o masura de
siguranta numai daca acestea, mai intai, au fost aplicate/luate pe langa ped principale stab pt infract
concurente.

Pt pers juridice -> ped complementare de

natura diferita, cu excepti dizolvarii/cele de
aceeasi natura, dar cu un contiunut diferit, se
cumuleaza, iar dintre ped complementare de
aceeasi natura si cu acelasi contiunut se
aplica cea mai grea.

RECIDIVA

Exista recidiva si in cazul in care una dintre ped este detentiunea pe viata
Art.43
- Daca inainte ca ped anterioara sa fi fost executata sau considerata executata, se sav o
noua infractiune in stare de recidiva, ped stabilita pt aceasta se adauga la ped anterioara
neexecutata ori la restul ramas neexecutat.
 - Daca inainte ca ped anterioara sa fi fost executata sau considerata ca executata, se
savarsesc mai multe infract concurente, dintre care cel putin una este in stare de
recidiva, ped stabiloite se contopesc conform dispozitiilor referitoare la concursul de
infract, iar ped rezultata se adauga la ped anterioara neexecutata sau la restul ramas
neexecutat.
- Daca prin insumarea pedepselor s-ar depasi cu mai mult de 10 ani maximul general al
ped cu inchisoarea, iar pt cel putin una dintre infract savarsite ped prevazuta de lege
este inchisoarea de 20 de ani/mai mare, in locul ped cu inchisoarea se poate aplica ped
detentiunii pe viata.
- Cand ped anterioara sau ped stabilita pt infract savrasita in stare de recidiva este
detentiunea pe viata, se va executa detentiunea pe viata.
TERMENII RECIDIVEI
TERMENUL 1 – format intodeauna dintr o condamnare definitiva (ped inchisorii mai mare de un
an/detentiunea pe viata)
TERMENUL 2 – format in toate cazurile, din savarsirea unei noi infractiuni intentionate/cu intentie
depasita, de o anumita gravitate (ped inchisorii mai mare de 1 an/detentiunea pe viata) – pt infract
savarsite, inainte de executarea ped, in timpul executarii sau dupa executare, dar pana la reabilitare
sau implinirea termenului de reabilitare.

MODALITATI ALE RECIDIVEI

RECIDIVA POSTCONDAMNATORIE- Exista in cazul savarsirii din nou a unei infractiuni mai
inainte ca infractorul sa fi executat in intregime ped la care a fost anterior condamnat. Mai este
denumita si RECIDIVA FICTIVA
CONDITIILE PRIVITOARE LA PRIMUL TERMEN
a) Existenta unei hot definitive de condamnare a infractorului la inchisoarea mai mare de 1
an/detentiunea pe viata
b) Hot de condamnare sa fi fost pronuntata pt o infract sav cu intentie sau intentie depasita
c) Hot de condamnare sa nu fie dintre acelea care exclude starea de recidiva
- Faptele care nu mai sunt prev de legea pen
- Infractiunile amnistiate
- Infractiunile sav din culpa
- Hot prin care s a dispus renuntarea la aplicarea ped sau amanarea acesteia
CONDITIILE PRIVITOARE LA AL DOILEA TERMEN
a) Infractorul sa sav o noua infract cu intentie/intentie depasita
b) Ped pt noua infract sa fie inchisoarea mai mare de 1 an/detentiunea pe viata
c) Noua infract treb sa fie sav inainte de executarea ped anterioare, in timpul executarii sau pana
la data considerarii ca executata

RECIDIVA POSTEXECUTORIE- Exista atunci cand sav din nou a unei infractiuni are loc dupa
executarea ped in intregime la care a fost condamnat anterior infractorul. Se mai numeste si
RECIDIVA REALA
CONDITIILE REFERITOARE LA PRIMUL TERMEN
 a) Existenta unei hot definitive de condamnare la ped inchisorii mai mare de 1 an/detentiunii pe
viata
b) Hot de condamnare sa fi fost pronuntata pt o infract sav cu intentie/intentie depasita
c) Hot de condamnare sa nu fi fost una dintre acelea care exclude starea de recidiva
CONDITIILE PRIVITOARE LA AL DOILEA TERMEN
a) Infract sav din nou sa fie cu intentie/intentie depasita
b) Sav infract sa aiba loc dupa data terminarii executarii ped anterioare

PEDEAPSA PRINCIPALA PENTRU PERSOANA FIZICA

LA RECIDIVA POSTCONDAMNATORIE
- Sistemul cumului aritmetic
- Ped stab pt al doilea termen al recidivei se adauga la ped anterioara neexecutata ori la restul
neexecutat
- Cu titlu de exceptie (art.43 alin. 3) posibilitatea detentiunii pe viata
LA RECIDIVA POSTEXECUTORIE
- Daca dupa ce ped anterioara a fost executata sau considerata ca executata se sav o noua
infractiune in stare de recidiva, limitele speciale ale ped pt noua infractiune se majoreaza cu
jumatate.

PEDEAPSA PRINCIPALA PENTRU PERSOANA JURIDICA

Exista recidiva pentru persoana juridica atunci cand, dupa ramanerea definitiva a hot de condamnare
si pana la reabilitare, persoana juridica sav din nou o infractiune, cu intentie/intentie depasita.
LA RECIDIVA POSTCONDAMNATORIE
- Instanta va majora limitele speciale cu jumatate pt noua infractiune, fara a depasi maximul
general al ped amenzii
- Ped stabilita se adauga la ped anterioara neexecutata sau la restul neexecutat din amenda
LA RECIDIVA POSTEXECUTORIE
- Limitele speciale ale ped prevazute de norma de incriminare a faptei savarsite se majoreaza
cu jumatate, urmand ca pers juridica sa execute ped stabilita de instanta intre aceste noi limite
speciale.

PLURITATEA INTERMEDIARA
DEF. Exista, supa ramanerea definitva a unei hot de condamnare si pana la data la care ped este
executata sau considerata executata, condamnatul sav din nou o infractiune si nu sunt intrunite
conditiile prev de lege pt starea de recidiva.
CONDITII
 a) Existenta unei condamnari definitive pt sav unei infract
b) Pana la data la care ped aplicata pt infractiunea anterioara sa fie executata/considerata
executata, condamnatul sav o noua infractiune. Acesta inseamna ca pluritatea intermediara
poate fi doar postcondamnatorie
c) Instanta sa constate ca nu sunt indeplinite conditiile recidivei postcondamnatorii
PEDEAPSA
Ped pentru noua infractiune si ped anterioara se contopesc potrivit dispozitiilor de la concursul de
infract.

CAUZELE CARE INLATURA RASPUNDEREA PENALA

a) AMNISTIA
b) PRESCRIPTIA
c) LIPSA PLANGERII PREALABILE/RETRAGEREA EI
d) IMPACAREA

AMNISTIA
- Un act de clementa acordat prin lege organica in temeiul unor considerente social-politice si
de politica penala
- Are o dubla natura: de dr constitutional si de dr penal
 - O cauza care inlatura rasp penala (executarea ped si alte consecinte ale condamnarii) pt
faptele savarsite anterior aparitiei actului de clementa
- Nu inlatura caracterul infractional
- Nu poate fi asemanata cu dezincriminarea
- Are un caracter real (priveste anumite categorii de infract, nu persoana care le a savarsit)
- Are un caracter obligatoriu (pt organele juridice si pt persoana care a sav infractiunea)
- Obiectu il constituie infractiunile sav pana la o anumita data, expres determinate prin actul de
clementa
- Infract comise in ziua aparitiei legii de clementa sau dupa aparitia sa, nu cad sub incidenta
acestei legi
EFECTELE AMNISTIEI INTERVENITE INAINTE DE CONDAMNARE
- Inculpatul poate cere continuarea procesului penal pt a-si dovedi nevinovatia
- Atrage inlaturarea rasp penale
EFECTELE AMNISTIEI INTERVENITE DUPA CONDAMNARE
- Inlatura executarea ped principale, daca aceasta nu a fost inca executata
- Inaltura executarea ped complementare
- Inlatura se celelalte consecinte ale condamnarii, facand sa inceteze decaderile, interdictiile,
incapacitatile rezultate din condamnare
- Are ca efect inlaturarea sstarii de recidiva
- Face sa dispara concursul de infractiuni 9daca era format numai din 2 infractiuni)

LIMITELE EFECTELOR AMNISTIEI

- Nu produce efecte asupra mas de siguranta
- Nu produce efecte nici asupra drepturilor persoanei vatamate

PRESCRIPTIA RASPUNDERII PENALE

- Trecerea unui interval de timp (insotita de anumite comditii) de la sav unei infractiuni si pana
la condamnarea definitiva
- Are ca efect stingerea dr statului de a trage la raspundere penala pe cel care a sav infractiunea,
cat si a obligatiei celui vinovat de a suporta consecintele faptei sale
- Este o cauza extintiva (de stingere) a rasp pen
- Are caracter real
TERMENELE DE PRESCRIPTIE
a) 15 ANI- cand legea prevede pt infractiunea sav, detentiunea pe viata sau inchisoarea mai mare
de 20 de ani
b) 10 ANI- cand legea prevede pt infract sav, pedeapsa inchisoarii mai mare de 10 ani, dar care
nu depaseste 20 de ani
c) 8 ANI- cand legea prevede pt infract sav, inchisoarea mai mare de 5 ani, dar care sa nu
depaseasca 10 ani
d) 5 ANI- cand legea prevede pt infract sav, inchisoarea mai mare de 1 an, dar care sa nu
depaseasca 5 ani
e) 3 ANI- cand legea prevede pt infract sav, inchisoarea care sa nu depaseasca 1 an sau amenda
Prin derogare de la termenel de prescriptie generale, mai sunt prevazute pt infractorii minori termene
speciale (termene de prescriptie de o durata mai redusa) – se reduc pe jumatate pt cei care la data
infract erau minori

MODALITATEA DE CALCULARE A TERM DE PRESCRIPTIE

- Term de prescriptie incepe sa curga de la data sav infractiunii, indiferent daca fapta a imbracat
forma tentativei sau a infract consumate
- In cazul infractiunilor continue- curge de la data incetarii actiunii/inactiunii
- In cazul infractiunilor continuate- curge de la data sav ultimei actiuni/inactiuni
- In cazul infractiunilor de obicei- curge de la data sav ultimului act
- In cazul infractiunilor progresive- curge de la data sav actiunii/inactiunii => si se calculeaza
in raport cu pedeapsa corespunzatoare rezultatului definitiv produs
- In cazul infractiunilor sav in concurs real- curge separat, in raport cu fiecare infract in parte
- In cazul infract sav in concurs formal- curge pt toate infract concurente din momentul cand a
luat sfarsit actiunea/inactiunea.
Termenul de prescriptie a rasp penale incepe sa curga indiferent daca fapta a fost sau nu descoperita
ori daca faptuitorii au fost sau nu identificati.
In cazul infract contra libertatii si integritatii sexuale, al celor de trafic si exploatare a pers
vulnerabile, precum si al infract de pornografie infantila, sav fata de un minor, term de
prescriptie incepe sa curga de la data la care acesta a devenit major.

Daca minorul a decedat inainte de implinirea majoratului, term incepe sa curga de la data decesului
EFECTELE PRESCRIPTIEI
- Inlatura rasp penala
- Inculpatul poate cere continuarea procesului penal
- Prescriptia nu produce efecte in legatura cu masurile de siguranta si cu drepturile pers
vatamate

Prescriptia nu inlatura rasp penala in cazurile:

- Infractiunilor de genocid, contra umanitatii si de razboi
- Infract prevazute de art.188 si 189 si al infract intentionate urmate de moartea victimilelor
- Infractiunilor prevazute de art.153 alin.(2) lit.b pentru care nu s a implinit termenul de
prescriptie, generala sau speciala, la data intrarii in vigoare a acestei dipozitii

INTRERUPEREA CURSULUI PRESCRIPTIEI

- Se intrerupe prin indeplinirea oricarui act de procedura in cauza
- Are ca efect oprirea curgerii termenului – timpul scurs pana la efectuarea actului intrerupator
nu se mai ia in considerare la calcularea termenului de prescriptie dupa fiecare intrerupere
incepe sa curga un termen nou

PRESCRIPTIA SPECIALA-se fixeaza un anumit termen maxim dupa a carei expirare prescriptia va
opera, indiferent de cate ori a fost intrerupta.
acest termen este egal cu durata termenului prev de lege pt infractiunea comisa, depasit cu inca o
data
SUSPENDAREA PRESCRIPTIEI
- Suspendarea intervine pe timpul cat o dispozitie legala sau o imprejurare de neprevazut sau de
neinlaturat impiedica punerea in miscare a actiunii penale sau continuarea procesului
- Cauzele:
 Cauzele de ordin legal
 Cazul fortuit/ forta majora
 Cauzele produc efecte in personam-numai in raport cu persoanele fata de care a fost
impiedicata
 Cursul termenului de prescriptie este oprit, iar prescriptia isi reia cursul din ziua in care a
incetat cauza de suspendare

PLANGEREA PREALABILA- Inconstiintarea organului de cercetare penala si a procurorului,

facuta de catre pers vatamata cu privire la sav unei infract prin care i s a adus o vatamare fizica,
morala sau materiala  in cazul acelor infract pt care legea prevede ca este necesara o astfel de
plangere.
Lipsa plangerii prealabile constituie un impediment procesual si o cauza care
inlatura rasp penala
Conditii de validitate a plangerii
a) Sa existe o dispozitie legala care sa prevada ca actiunea penala privind infractiunea sav se
pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate
b) Plangerea sa fie facuta de persoana vatamata
c) Sa fie facuta cu respectarea conditiilor de forma
d) Sa fie adresata organului competent
e) Sa fie introdusa in termenul prev de lege (3 luni din ziua in care persoana vatamata a aflat
despre sav faptei)
 Daca este minor sau incapabul ( term de 3 luni curge de la data cand repr legal a
aflat despre sav faptei)
 Daca faptuitorul este repr sau legal (term de 3 luni curge de la data numirii altui
repr legal)
 Plangerea prealabila este considerata ca lipseste in situatia in care pers vatamata nu a facut
plangere  lipseste si in cazul in care a fost facuta cu nerespectarea conditiilor legale
 Lipa plangerii prealabile inlatura rasp penala

RETRAGEREA PLANGERII PREALABILE

- Consta in actul unilateral de vointa a persoanei vatamate
- Dupa ce a facut plangerea prealabila, revine si o retrage in conditiile legii  determinand
inlaturarea rasp penale
CONDITIILE DE RETRAGERE PT INLATURAREA RASP PENALE
a) Sa aiba loc in cazurile prev de lege
b) Titularul retragerii sa fie persoana vatamata care a formulat/depus plangerea prealabila sau
reprezentantul legal al pers vatamate
c) Sa fie expresa si neviciata
 d) Sa intervina pana la pronuntarea unei hot definitive

In cazul in care actiunea penala a fost pusa in miscare din oficiu  retragerea
plangerii prealabile produce efecte numai daca este insusita de procuror

IMPACAREA
 Actul bilateral care intervine intre infractor si pers vatamata, in cazul in care punerea in
miscare a actiunii penale s a facut din oficiu si daca legea o prevede  producand ca efecte
inlaturarea rasp penale si stingerea actiunii civile si daca are loc pana la citirea actului de
sesizare a instantei
Conditii pt inlaturarea rasp penale

 Impacarea poate interveni numai in cazul infract in care punerea in miscare a actiunii penale
este facuta din oficiu
 Opereaza numai in cazul infractiunilor in care legea prevede ca impacarea partilor inlatura
rasp penala
 Impacarea este personala si intervine intre pers vatamata si infractor
 Impacarea trb sa fie totatala, neconditionata si definitiva
 Poate interveni numai pana la citirea actului de sesizare a instantei

Inlatura rasp penala si stinge actiunea civila

Nu poate fi revocata  actiunea penala fiind stinsa ope legis
In situatia in care faptuitorul este chiar reprezentantul pers juridice vatamate s-a prevazut
obligativitatea insusirii de catre procuror a unei astefel de impacari

SANCTIUNILE DE DREPT PENAL

PEDEPSELE PRINCIPALE

DEF. O masura de constrangere, represiva si preventiva, prevazuta de lege, care se aplica ori se ia de
catre onstanta de judecata impotriva persoanelor care au savarsit fapte prevazute de legea penala, in
scopul restabilirii ordinii de drept si al prevenirii unor astfel de fapte.
Caractere
 Sanct de drept penal sunt prevazute de legea pen si se aplica ori se iau numai de catre
organele judiciare in cadrul procesului penal
 Au in general, caracter represiv sau retributiv implica o anumita privatiune, o suferinta
 Se aplica numai ca urmare a sav unei fapte prevazute de legea pen  post delictum
  Au ca scop prevenirea sav de noi fapte prev de legea penala, cat si determinarea sa se abtina
de la sav unei fapte ilicite
 Sunt inevitabile
PEDEPSELE-Cele mai grave dintre sanctiunile aplicabile infractorilor, singurele sanct in general
represive
MASURI EDUCATIVE-se iau in exclusivitate fata de infractorii minori, avand, in principal, rol
educativ si insecundar, coercitiv si represiv
MASURILE DE SIGURANTA-au ca scop inlaturarea starii de pericol a faptuitorului si prevenirea
comiterii de fapte antisociale de catre acesta

PEDEPSELE
Consta intr-o masura de constrangere si reeducare, prevazuta de lege si care se aplica
infractorului de catre instanta de judecata, in scopul prevenirii sav de noi infract.
CARACTERE
a) Are caracter legal nu se poate aplica o ped ori nu se poate lua o masura educativa /siguranta
daca aceasta nu era prevazuta de legea penala la data cand fapta a fost savarsita.
b) Are caracter determinat
c) Are caracter public se aplica de anumite autoritati stab de lege
d) Este inevitabila
e) Are caracter aflictiv produce o suferinta morala/fizica/materiala celui condamnat
f) Are caracter educativ se urmareste formarea unei atitudini fata de valorile sociale
g) Are caracter personal

SCOPUL PEDEPSELOR
 Prevenirea sav de noi infractiuni
 Se urmareste formarea unei atitudini corecte fata de ordinea de drept, fata de regulile de
convietuire siciala si fata de munca
 Se urmareste reintegrarea in societate a detinutilor sau pers internate
Functiile pedepsei
a) Functia de constrangere
b) Functia de reeducare
c) Functia de exemplaritate- influenta pe care pedeapsa aplicata o produce asupra altor
persoane observand constrangerea, aceste pers reflecteaza asupra vointei lor viitoare si se
abtin de la sav de infract
d) Functia de eliminare- eliminarea temporara sau definitiva a condamnatului din mediul care a
contribuit la formarea pornirilor lui protejand astfel societatea prin izolarea lui.

CLASIFICAREA PEDEPSELOR
DUPA ROLUL SI IMPORTANTA ATRIBUITA PEDEPSEI
1) PEDEPSE PRINCIPALE
 Au caracter de sine stataor
  Pot fi stabilite si aplicate singure
 Orice fapta incriminata este in mod obligatoriu sanctionata cu o ped principala
2) PEDEPSE COMPLEMENTARE
 Au rol de a completa represiunea
 Sunt aplicabile numai pe langa o ped princiapala (de regula privativa de libertate)
 Se executa separat de ped principala
3) PEDEPSELE ACCESORII
 Insotesc ped principala privativa de libertate
 Nu e necesar sa fie pronuntata de instanta de judecata

DUPA OBIECTUL ASUPRA CARUIA POARTA SANCTIUNEA

a) PEDEPSELE PRIVATIVE DE VIATA – PEDEAPSA CU MOARTEA
b) PEDEPSELE CORPORALE
c) PEDEPSELE PRIVATIVE/RESTRICTIVE DE LIBERTATE- constau in privarea de libertate
pe timp nelimitat sau limitat ori in restrangerea libertatii (de a nu parasi locuinta un anumit
timp stabilit de instanta de judecata)
d) PEDEPSELE PRIVATIVE/RESTRICTIVE DE DREPTURI
e) PEDEPSELE MORALE- presupun dezaprobarea publica a infractorului si a faptei sale
(mustrarea, blamul public, publicarea si afisarea hot de condamnare)
f) PEDEPSELE PECUNIARE- privesc patrimoniul condamnatului (amneda, confiscarea averii)

DUPA GRADUL DE DETERMINARE A PEDEPSEI

1. PEDEPSE DETERMINATE
2. PEDEPSE NEDETERMINATE- presupun doar natura pedepsei, fara a fi determinata durata
acestora in lege
PEDEAPSA COMPLEMENTARA
Pentru ca instanta de judecata sa poata aplica ped complementara a interzicerii exercitarii unor
drepturi, trb indeplinite urm conditii:
 Ped principala stabilita sa fie inchisoarea sau amenda
 Sa constate ca, fata de natura si gravitatea infractiunii, imprejurarile cauzei si persoana
infractorului, aceasta ped este necesara
Aplicarea ped complementare a interzicerii unor drepturi este obligatorie cand legea o prevede alaturi
de ped principala.
Ped complementara a interzicerii unor drepturi poate fi aplicata pe o perioada de la 1 la 5 ani.
INDIVIDUALIZAREA PEDEPSELOR