Test 1

Subiectul I: Concursul de infractiuni

1.1.Relatati despre notiunea concursului de infractiuni.
Concursul de infractiune si modalit lui.
Concursul de infractiune e prevazut la art 33CP. In baza acestui art prin concurs de
infractiuni se intelege situatia cind o persoana comite 2 sau mai multe infractiuni prevazute de
diferite art sau de diferite alin ale aceluiasi art, daca persoana nu a fost condamnata pentru vreo
una sau nici pu una na intervenit termenul de prescriptie.
Conditii:
-una si aceeasi pers sa savirseasca 2 sau mai multe infractiuni.
-daua sau mai multe infractiuni comise trebuie prevazte de diferite art sau de diferite alin
ale aceluiasi art.
- nici pentru una din cele 2 infractiuni persoana nu a fost condamnata.
- nici pentru una din infractiune sa nu fi intervenit termenul de prscriptie.
In art 33 alin 3,4 concursul de infractiuni e legiferat sub 2 forme:
A.concurs ideal
.concurs real
I. prin concurs ideal se intelege cind persoane printro actiune savirsesc 2 sau mai multe
infractiuni,printr-un act se savirs cu imprudenta sau cu intentie sau diferit.
II. Concursul real- situatie cind autorul prin diferite acte distincte savirseste 2 sau mai
multe infractiuni.
Concursul real are 2 modalitati:
Concursul real simplu.
Concursul real cu cone!iune.
Concursul real simplu- comiterea a 2 sau mai multe infractiuni intre care nu exista nici o
legatura.
Concursul real cu conexiune e atunci cind una din infractiune concurente constituie cauza
pentru comiterea celorlalta.
Concurs real cu cone!itate se inparte in 2 "ariante:
-comiterea unei infractiuni pentru a putea savirsi alta in aceasta varianta ambele se savirs cu
intentie
-savirs unei infractiuni pentru ascunderea alteia.
Importanta concursului de infractiune:
1. concursul real si ideal au import pentru individualizarea pedepsei si deosebirea de
infractiunea repetata.
2. concursul de infractiuni are import pu stabilirea regimului de sanctionare

1.2.Anali#ati conditiile aplicarii pedepsei in ca#ul unui concurs de infractiuni.
plicarea pedepsei definitive prin concurs de infractiuni depinde de gravitatea infractiunilor
sav!r"ite. #aca infractiunile sav!r"ite prin concurs sunt infractiuni u"oare sau mai putin grave,
pedeapsa definitiv! poate fi stabilita prin cumul total sau partial sau prin absorbirea pedepsei
mai u"oare de pedeapsa mai aspr!. in cazul absorbirii, pedeapsa definitiva nu poate depa"i
termenul sau marimea maxima a pedepsei prevazute pentru infractiunea mai grava din
infractiunile sav!r"ite.
In cazul in care concursul de infractiuni include cel putin o infractiune grava, deosebit de
grava sau exceptional de grava, pedeapsa definitiva se va stabili prin cumuluf total sau partial al
pedepselor aplicate. in acest caz, pedeapsa definitiv! sub forma de inc$isoare nu poate depa"i 3%
de ani. stfel, instanta de &udecata nu este in drept sa foloseasca metoda absorbirii pedepsei mai
u"oare de pedeapsa mai aspra i poate depa"i limitele sanctiunii acelui articol al CP care prevede o
pedeapsa mai aspra.
1.3.Alcatuiti o speta practica in care putem aplica pedeapsa utili#ind metoda cumulului
total a pedepselor.
Cetateanul ' este condamnat pu savirsirea infractiunilor de omor savirsit de 2 sau mai multe
personae si de viol savirsit de 2 sau mai multe persoane. In acest caz instanta de &udecata cind va
stabili pedeapsa va putea utiliza metoda cumulului total a pedepselor.
2.1 (asurile urgente sunt activit)*i specifice desf)"urate de c)tre organul de urm)rire penal), de
procurorul care exercit) urm)rirea penal) ori de procurorul ierar$ic superior, de administra*ia
locului de deten*ie sau, dup) caz, de organul abilitat cu protec*ia martorilor imediat ce se
constat) starea de pericol la care este expus) persoana+
,rganul de urm)rire penal) sau administra*ia locului de deten*ie poate lua m)suri urgente fa*) de
participantul la procesul penal aflat -n stare de pericol, care necesit) m)suri imediate de asigurare
a securit)*ii.
.n cazul aplic)rii m)surilor urgente, se informeaz), imediat sau -n cel mult 2/ de ore de la
emiterea deciziei, procurorul care conduce urm)rirea penal) sau, dup) caz, procurorul care
efectueaz) controlul asupra respect)rii legisla*iei -n locul de deten*ie.
()surile urgente aplicate, -n privin*a persoanei prote&ate, de organul de urm)rire penal)
constau -n:
a0 asigurarea pazei personale, pazei locuin*ei, a re"edin*ei ori a bunurilor+
b0 interceptarea comunic)rilor ei -n condi*iile Codului de procedur) penal)+
c0 supraveg$erea prin intermediul mi&loacelor audio1video 2n condi*iile Codului de procedur)
penal)+
d0 plasarea temporar) -ntr-un loc sigur+
e0 prote&area deplas)rii sau limitarea deplas)rii+
f0 eliberarea mi&loacelor speciale active "i pasive de protec*ie personal)+
g0 instalarea te$nicii speciale de semnalizare -n locul de deten*ie.
3/0 ()surile urgente aplicate, -n privin*a persoanei prote&ate, de administra*ia locului de
deten*ie constau -n:
a0 plasarea 2ntr-un loc, special amena&at 2n acest scop+
b0 transferul la un alt loc de deten*ie+
c0 transportarea cu aplicarea unor m)suri mai riguroase de protec*ie.
340 .n func*ie de caz, organul care aplic) m)surile urgente poate stabili termenul lor de ac*iune.
350 ()surile urgente pot fi aplicate singure sau cumulat, inclusiv cu m)surile de asisten*).
(asurile de protectie m)surile prev)zute la art.13, aplicate -n cadrul programului de protec*ie
exclusiv de c)tre organul abilitat cu protec*ia martorilor+
()surile de protec*ie
310 2n cadrul procesului penal pot fi aplicate, -n privin*a persoanei prote&ate, urm)toarele
m)suri de protec*ie:
a0 protec*ia datelor de identitate+
b0 audierea cu aplicarea unor modalit)*i speciale+
c0 sc$imbarea domiciliului sau locului de munc) ori de studii+
d0 sc$imbarea identit)*ii, sc$imbarea -nf)*i")rii+
e0 instalarea unui sistem de alarm) la locuin*) sau re"edin*)+
f0 sc$imbarea num)rului de telefon+
g0 asigurarea protec*iei bunurilor.
320 ()surile de protec*ie pot fi aplicate singure sau cumulat, inclusiv cu m)surile urgente
"i1sau cu m)surile de asisten*).
Articolul 1$. Protec*ia datelor de identitate ale
persoanei prote&ate
310 Protec*ia datelor de identitate ale persoanei prote&ate se asigur) prin nedivulgarea
informa*iei referitoare la ea.
320 .n decizia de aplicare a m)surilor respective de protec*ie "i -n acordul de protec*ie se
precizeaz) propor*ia de nedivulgare a datelor de identitate, precum "i, dup) caz, perioada de
aplicare a m)surilor.
Articolul 1%. udierea persoanei cu aplicarea
modalit)*ilor speciale
udierea persoanei cu aplicarea modalit)*ilor speciale se efectueaz) -n conformitate cu
prevederile art.11% din Codul de procedur) penal).
Articolul 1&. 6c$imbarea domiciliului, a locului de
munc) ori de studii
310 6c$imbarea domiciliului const) -n trecerea persoanei cu domiciliul permanent -n o alt)
localitate din 7epublica (oldova. .n baza acordurilor interstatale de asisten*) &uridic)
interna*ional) -n materie penal), persoana poate trece cu traiul -n o alt) *ar).
320 Persoana care execut) o pedeaps) privativ) de libertate poate fi transferat) la un alt
penitenciar din 7epublica (oldova sau la un penitenciar din alt) *ar) -n baza acordurilor de
asisten*) &uridic) interna*ional) -n materie penal).
330 .n caz de necesitate, organul abilitat poate propune persoanei sc$imbarea locului de munc)
ori a locului de studii -n conformitate cu legisla*ia -n vigoare. .n cazul aplic)rii unei asemenea
m)suri, organul abilitat este obligat s) contribuie la identificarea "i la asigurarea unui nou loc de
munc) ori de studii.
3/0 Condi*iile de sc$imbare a domiciliului, a locului de munc) ori de studii s-nt prev)zute -n
acordul de protec*ie.
Articolul 1'. 6c$imbarea identit)*ii, sc$imbarea -nf)*i")rii
310 6c$imbarea identit)*ii const) -n sc$imbarea datelor personale "i, dup) caz, -n modific)ri de
natur) social), &uridic), etnic) etc. Persoana prote&at) stabile"te volumul sc$imb)rilor -n
identitatea sa.
320 8oua identitate nu poate avea nici o influen*) asupra statutului persoanei "i nici asupra
unor alte drepturi sociale, culturale "i politice ale persoanei.
330 #up) expirarea termenului de aplicare a m)surii de protec*ie, persoana poate reveni la
vec$ea identitate sau poate p)stra noua identitate.
3/0 Persoana prote&at) nu-"i poate restabili identitatea ini*ial) dac) -n noua sa identitate a
influen*at semnificativ statutul unui ter* prin c)s)torie, paternitate, maternitate etc.
340 6c$imbarea identit)*ii poate avea loc doar -n cazul absen*ei unor obliga*ii ale persoanei
prote&ate fa*) de ter*i. #ac), dup) aplicarea m)surii, s-a constatat c) persoana prote&at) are fa*) de
ter*i anumite obliga*ii pe care, cunosc-ndu-le, nu le-a adus la cuno"tin*) organului abilitat,
acesteia i se stabile"te un termen pentru stingerea obliga*iilor. .n cazul refuzului de a stinge
obliga*iile, persoanei i se aplic) alte m)suri de protec*ie.
350 #ac) persoana prote&at) a comis o infrac*iune -nainte de sc$imbarea identit)*ii, organul
abilitat, la solicitarea instan*ei de &udecat), asigur) prezen*a acesteia "i folosirea identit)*ii ei
ini*iale, iar instan*a poate decide aplicarea modalit)*ilor speciale de audiere a persoanei -n
conformitate cu art.11% din Codul de procedur) penal).
390 6c$imbarea -nf)*i")rii const) -n efectuarea unor interven*ii c$irurgicale sau de alt gen,
acceptate de persoana prote&at), -n scopul modific)rii unor p)r*i vizibile ale corpului. 6c$imbarea
-nf)*i")rii nu trebuie s) afecteze convingerile culturale "i religioase ale persoanei. :a se va aplica
doar -n cazul -n care celelalte m)suri vor fi considerate ineficiente "i doar cu acordul expres al
persoanei prote&ate.
Articolul 1(. Instalarea sistemului de alarm)
Instalarea sistemului de alarm) presupune dotarea locuin*ei, re"edin*ei sau unei alte -nc)peri
cu ec$ipament care s) asigure -n"tiin*area rapid) a organului abilitat "i1sau a organelor de poli*ie
despre un pericol iminent la care este supus) persoana.
Articolul 2). 6c$imbarea num)rului de telefon
310 6c$imbarea num)rului de telefon se efectueaz) prin modificarea num)rului de telefonie
fix) sau mobil) al persoanei prote&ate.
320 .n cazul sc$imb)rii num)rului de telefon, numele persoanei prote&ate poate fi radiat, prin
decizie a organului abilitat, din listele operatorului telefonic.
Articolul 21. sigurarea protec*iei bunurilor
Protec*ia bunurilor persoanei prote&ate se realizeaz) prin asigurarea pazei lor, prin alte
modalit)*i legale prev)zute -n acordul de protec*ie.
Articolul 22. ()surile de asisten*)
.n acordul de protec*ie pot fi incluse "i alte m)suri de asisten*), cum ar fi:
a0 integrarea 2n alt mediu social+
b0 recalificarea profesional)+
c0 asigurarea unui venit decent p-n) la g)sirea unui loc de munc)+
d0 asisten*a la ob*inerea unei noi profesii+
e0 asisten*a medical)+
f0 asisten*a &uridic)+
g0 asisten*a psi$ologic) "i social)
2.2 (asurile de protectie sunt clasificate in ordinare si extraordinare.
(asurile ordinare sunt:
1.paza personala, paza locuintei si averii
2.eliberarea mi&l speciale de aparare individuala
3.plasarea temporara in locuri lipsite de pericol
/.tainuirea datelor despre pers prote&ata
(asuri extraordinare:
1.sc$imbarea locului de munca
2.stramutarea in alt loc de trai, cu atribuirea obligatorie a locuintei
3.sc$imbarea actelor de identitate prin sc$imbarea numelui si patronimicului
#upa natura &uridical si modul de reglementare deosebim urm masuri de protectie:
1.masuri procedurale penale prevazute in CPP
2.masuri de protectie speciale prevazute de legea cu privire la protectia martorilor si altor
participanti la procesul penal
3.masuri de protectie prin actiuni de investigatie operative
(asurile procedurale penale:
1. examinarea cauzei in sedinta inc$isa
2. audierea martorului inconditiile speciale
3. interceptarea comunicarilor in cazul amenintarii de aplicare a violentei impotriva partii
vatamate, martorului sau a membrilor familiilor
(asuri de protectie speciale:
1.paza personala, paza locuintei si averii
2.eliberarea mi&l speciale de aparare individuala
3.plasarea temporara in locuri lipsite de pericol
/.tainuirea datelor despre pers prote&ate

2.3 Cet . Cuc a fost martor a infractiunii de omor insotit de viol.ceasta primea in mod
s;stematic apeluri telefonice in care era amenintata cu moartea ei incazul in care va face
declaratii. (artorul Cuc s-a adresat cu o cerere scrisa catre procuror , ca sa fie inclusa in
programul de protectie
Test 2
Subiectul I: *uliganismul
1.1.+etermina,i con,inutul no,iunii de "iolen,-, specificate .n dispo#i,ia de la alin./10
art.2'& C1 R2.
6e consider) <uliganism insotit de aplicarea violentei asupra persoanelor sau de amenintarea
cu aplicarea unei asemenea violente acele ac*iuni $uliganice -n procesul c)rora au fost cauzate
at-t violente cu caracter psi$ic, cit si fizic, prin cauzarea unor pre&udicii sanatatii, care pot surveni
in urma savirsirii unor actiuni cu caracter violent, produse prin aplicarea de lovituri, b)t)i sau
alte acte de violen*), prin imobilizarea, imbrincirea, punerea unei piedici victimei, urmate de
vatamarea integritatii corporale sau de leziuni corporale, ori vatamarea intentionata medie sau
usoara a integritatii corporale sau a sanatatii.
1.2.Argumenta,i dac- este sau nu posibil concursul ideal dintre infrac,iunea de
3uliganism /art.2'& C1 R20 4i infrac,iunea de "-t-mare inten,ionat- medie a integrit-,ii
corporale sau a s-n-t-,ii /art. 1$2 C1 R20.
Consider c) nu este posibil concursul ideal dintre infrac*iunea de $uliganism "i infrac*iunea
de v)t)mare inten*ionat) medie a integrit)*ii corporale sau a s)n)t)*ii, deoarece latura obiectiv) a
infrac*iunii de $uliganism include prin sintagma -nso*it de aplicarea violen*ei asupra persoanelor
sau de amenin*are cu aplicarea unei asemenea violen*e "i ac*iunile de v)t)mare inten*ionat)
medie sau u"oar) a integrit)*ii corporale sau a s)n)t)*ii persoanei, fapta de $uliganism -nso*it) de
aplicarea violen*ei persoanelor -n procesul c)rora a fost cauzat) v)t)marea inten*ionat) medie a
integrit)*ii corporale sau a s)n)t)*ii urmeaz) a fi calificat) numai confor art. 2=9 C.P.
lta este ins) situa*ia -n cazul -n care $uliganismul este -nso*it de v)t)marea inten*ionat)
grav) a integrit)*ii corporale sau a s)n)t)*ii sau de omorul inten*ionat, ac*iunile f)ptuitorului vor
fi calificate -n concurs cu art. 141 sau 1/4 din CP.
1.3.5ormula,i propuneri de perfec,ionare a dispo#i,iei de la alin./10 art.2'& C1 R2 , astfel
.nc.t s- se elimine la ma!im subiecti"ismul organului de aplicare a legii penale.
<uliganismul reprezint) ac*iunile inten*ionate care -ncalc) grosolan ordinea public) "i
exprim) o v)dit) lips) de respect fa*) de societate, -nso*ite de aplicarea violen*ei asupra
persoanelor sau de amenin*area cu aplicarea unei asemenea violen*e, de opunerea de rezisten*)
reprezentan*ilor autorit)*ilor sau altor persoane care curm) actele $uliganice, precum "i ac*iunile
care, prin con*inutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obr)znicie deosebit).
>>>>>#e intrebat >>>3subiectivism cu referire la opunerea de rezisten*) reprezentan*ilor
autorit)*ilor care curm) actele $uliganice2222222220.
6e consider) $uliganism -nso*it de opunerea de rezisten*) reprezentan*ilor autorit)*ilor
sau altor persoane care curm) actele $uliganice acele ac*iuni $uliganice care sunt -nso*ite de
opunerea de rezisten*) colaboratorilor2 Poli*iei, altui colaborator al organelor afacerilor interne,
reprezentantului puterii ori altei persoane -n leg)tur) cu -ndeplinirea datoriei de serviciu sau
ob"te"ti de men*inere a ordinii publice "i de lupt) cu criminalitatea sau cet)*eanului care curma
actele $uliganice, inclusiv cele -nso*ite de violen*a sau de amenin*area cu aplicarea ei -n privin*a
acestor persoane.
7ezisten*a opus) dup) -ncetarea actelor $uliganice, -n special -n leg)tur) cu re*inerea
ulterioar) a f)ptuitorului este -n afara componen*ei $uliganismului, "i va fi calificat) -n concurs
cu articolele respective ale P)r*ii speciale a CP.
22222222222
In acest caz noi neam putea confrunta cu faptul ca organul de aplicare a legii penale sar
expune asupra acestui articol cu un subiectivism exagerat. ?egiuitorul nostru poate nu a avut
aceasta intentie de ai acorda instantelor &udecatoresti aceasta prioritate insa din acest articol
rezulta nemi&locit faptul ca orisice instanta &udecatoreasca ar putea interpreta acest articol dupa
bunul sau plac.
2.1 restarea la domiciliu este o masura privativa de libertate prin faptul ca consta in izolarea
banuituilui,invinuitului , inculpatului de societate in locuinta acestuia cu stabilirea anumitor
restrictii.
()surile preventive s-nt orientate spre a asigura buna desf)"urare a procesului penal sau a
-mpiedica b)nuitul, -nvinuitul, inculpatul s) se ascund) de urm)rirea penal) sau de &udecat), spre
aceea ca ei s) nu -mpiedice stabilirea adev)rului ori spre asigurarea de c)tre instan*) a execut)rii
sentin*ei. ()surile preventive pot fi aplicate de c)tre procuror, din oficiu ori la propunerea
organului de urm)rire penal), sau, dup) caz, de c)tre instan*a de &udecat) numai -n cazurile -n
care exist) suficiente temeiuri rezonabile de a presupune c) b)nuitul, -nvinuitul, inculpatul ar
putea s) se ascund) de organul de urm)rire penal) sau de instan*), s) -mpiedice stabilirea
adev)rului -n procesul penal ori s) s)v-r"easc) alte infrac*iuni, de asemenea ele pot fi aplicate de
c)tre instan*) pentru asigurarea execut)rii sentin*ei.
Conditiile aplicarii:
1. se aplic) numai -n cazurile existen*ei unei b)nuieli rezonabile privind s)v-r"irea unei
infrac*iuni pentru care legea prevede pedeaps) privativ) de libertate pe un termen mai mare
de 2 ani, iar -n cazul existen*ei unei b)nuieli rezonabile privind s)v-r"irea unei infrac*iuni
pentru care legea prevede pedeaps) privativ) de libertate pe un termen mai mic de 2 ani,
2. arestarea la domiciliu se aplica persoanei care se invinuieste de comiterea unei infractiuni
usoare, mai putin grave, precum si comiterea unor infr. din imprudenta
3. nu este posibil de aplicat arestarea la domiciliu persoanelor care au deposit virsta de 5% ani,
pers invalide de gradul 1, femeilor gravide, femeile care au la intretinere copii in virsta de
pin al a= ani.
restarea la domiciliu este -nso*it) de una sau mai multe din urm)toarele restric*ii:
10 interzicerea de a ie"i din locuin*)+
20 limitarea convorbirilor telefonice, recep*ion)rii "i expedierii coresponden*ei "i utiliz)rii
altor mi&loace de comunicare+
30 interzicerea comunic)rii cu anumite persoane "i primirea pe cineva -n locuin*a sa.
3/0 Persoana arestat) la domiciliu poate fi supus) obliga*iilor:
1. de a men*ine -n stare de func*ionare mi&loacele electronice de control "i de a le purta
permanent+
20 de a r)spunde la semnalele de control sau de a emite semnale telefonice de control, de a se
prezenta personal la organul de urm)rire penal) sau la instan*a de &udecat) la timpul fixat.
6upraveg$erea execut)rii arest)rii la domiciliu se efectueaz) de c)tre organul -nvestit cu
asemenea atribu*ii.
2.2 Conf. art.4 al C:#, orice per. Private de libertate prin arestare sau detentie are dr sa
introduca recurs impotriva unui tribunal care sa se pronunte in cel mai scurt timp asupra
legalitatii detentiei sis a ordone eliberarea daca detentia pers este ilegala
Const 7( prevede ca asupra legalitatii mandatului de arestare se poate depune recurs in
conditiile legii in inst ierar$ic superioara. 7ecursul -mpotriva -nc$eierii &udec)torului de
instruc*ie privind aplicarea sau neaplicarea arest)rii preventive sau a arest)rii la domiciliu,
privind prelungirea sau refuzul de a prelungi durata ei, privind liberarea provizorie sau refuzul
liber)rii provizorii se depune de c)tre procuror, b)nuit, -nvinuit, ap)r)torul s)u, reprezentantul
s)u legal -n instan*a care a adoptat -nc$eierea ori prin intermediul administra*iei locului de
de*inere, -n termen de 3 zile de la data adopt)rii -nc$eierii. Pentru persoana arestat), termenul de
3 zile -ncepe s) curg) de la data -nm-n)rii copiei -nc$eierii.

2.3 Pe data de %1.%/.2%1% banutului ciobanu i-a fost aplicata masura preventive privative de
libertate arestul la domiciliu pentru 3% zile. #upa expirarea acestui termen el a plecat in orasul
,r$ei la mama sa. @iind retinut pe motiv ca nu respecta conditiile arestului la domiciliu acesta a
fost eliberat pe motiv ca a expirat termenul al arestului la domiciliu prevazut in ordonanta, si
acest termen nu a fost prelungit.
Test 3
Subiectul I: Indi"iduali#area pedepsei
1.1.+efini,i conceptul 4i formele de indi"iduali#are a pedepsei.
,pera*ia de adaptare a pedepsei -n raport cu fiecare infrac*iune "i cu fiecare infractor, -n
vederea realiz)rii scopului ei, poart) denumirea de indi"iduali#are a pedepsei.
.n doctrina penal) se face distinc*ia -ntre individualizarea ce se realizeaz) -n faza de
elaborare a legii "i prevederii limitelor pedepselor, -n faza de aplicare a pedepsei "i cea -n faza
de executare a pedepsei. Corespunz)tor acestor faze sunt cunoscute urm)toarele trei forme de
individualizare a pedepselor:
Indi"iduali#area legal- a pedepselor6este -nf)tuit) de c)tre legiuitor -n -nsu"i momentul
elabor)rii legii penale, prin stabilirea felului "i a limitelor pedepselor, precum "i a m)surii -n
carea acestea pot fi modificate sub influen*a cauzelor de agragare sau de atenuare.
Indi"iduali#area 7udiciar- sau 7udec-toreasc- a pedepsei6 o realizeaz) instan*a de
&udecat) "i se materializeaz) prin aplicarea pedepsei concrete infractorului pentru fapta comis),
-n func*ie de gradul concret de pre&udiciabilitate al faptei, de periculozitatea infractorului, de
-mpre&u)rile concrete atenuante ori agravante -n care s-a s)v-r"it infrac*iunea sau care
caracterizeaz) persoana infractorului.
Indi"iduali#area administrati"-6 este denumit) astfel dup) organele administrative care
o realiizeaz) -n faza de executare a pedepsei -nc$isorii. Individualizarea administrativ) a
pedepsei -nc$isorii se realizeaz) -n cadrul oferit de individualizarea legal) "i cea &udiciar), -n
func*ie de gravitatea pedepsei aplicate, de starea de recidiv), de conduita condamnatului -n
locul de de*inere ".a.
1.2.5ace,i o generali#are asupra mi7loacelor 4i criteriilor de indi"iduali#are a pedepsei.
2i7loacele de indi"iduali#are6 constau -n diferite posibilit)*i acordate, prin lege,
&udec)torilor, -n vederea stabilirii genului, cuantumului "i modului de executare a pedepsei, cele
mai adecvate fiec)rui caz concrte. @iecare mi&loc are valoarea unei posibilit)*i de apreciere
conferite de lege &udec)torilor. Audec)torii au posibilitatea, -n cazul c-nd legea prevede pedepse
alternative, s) se fixeze asupra oric)rei dintre acestea, pot s) stabileasc) cuantumul pedepsei
principale -ntre minimul "i maximul stabilit, s) reduc) pedeapsa sub minimul stabilit, ca efect al
constat)rii unor circumstan*e atenuante,, pot -n cazurile "i -n condi*iile stipulate de lege-s)
stabileasc) pe l-ng) pedeapsa principal) "i pedepsei compelmentare. ?egea acord) &udec)torului
largi posibilit)*i "i -n ceea ce prive"te stabilirea modului de executare a pedepselor, ei pot -n
cazul -ndeplinirii unor cerin*e legale s) suspende condi*ionat executarea pedepsei, pot s) dispun)
ca cel condamnat, militar -n termen s) execute pedeapsa sub o anumit) limit) -ntr-o -nc$isoare
militar) ".a.
legerea mi&loacelor de individualizare nu se face -ns) arbitrar, &udec)torii fiind obliga*i s)
*in) cont de anumite criterii prev)zute de lege.
Criteriile de indi"iduali#are a pedepselor6sunt acele categorii de date "i elemente dup)
care instan*a de &udecat) este obligat), potrivit legii, s) se c)l)uzeasc) -n activitatea de
individualizare &udidiciar) a pedepsei.
.n func*ie de sfera lor de inciden*), criteriile de individualizare sunt generale 4i speciale.
Criteriile generale trebuie luate -n considerare, f)r) excep*ie, cu ocazia efectu)rii oric)rei opera*ii
de individualizare &udiciar), -n timp ce criteriile speciale devind incidente doar la aplicarea
pedepsei -n unele cazuri particulare sau cu aplicarea pedepsei pentru recidiv) de infrac*iuni.
Potrivi CP al 7(, criteriile generale de individualizare sunt urm)toarele:
10 Limitele de pedeaps fixate n Partea Speciala a Codului Penal- -n opera*ia de stabilire
a pedepsei, instan*a de &udecat) trebuie s) porneasc) de la limitele speciale, fixate prin lege,
pentru pedeapsa aferent) infrac*iunii s)v-r"ite. Pedeapsa deci este stabilit) -ntre minimul "i
maximul special fixat -n sanc*iunea articolului "i care reflect) gradul de pre&udiciabilitate al
infrac*iunii concrete.
20 Dispoziiile Prii generale a CP- Prevederile cuprinse -n Partea Beneral) a Codului
penal sunt mult prea numeroase "i eterogene-unele fiind evident f)r) nici o leg)tur) cu pedeapsa
"i aplicarea ei pentru a le avea -n vedere la individualizarea pedepsei, altele -ns) au o inciden*)
direct) asupra individualiz)rii pedepsei "i trebuie luate -n considerare -n orice caz.:x: prevederile
referitoare la ac*iunea -n timp "i spa*iu a legii penale, la scopul pedepsei etc.
30 Gravitatea infraciunii svrite- este evaluat) -n concret de c)tre instan*a de &udecat) "i
depinde de caracterul "i gradul pre&udiciabil al infrac*iunii.
/0 otivul infraciunii svrite- reprezint) impulsul interior care determin) $ot)r-rea
infrac*ional) "i deci implicit comiterea infrac*iunii.
40 Persoana celui vinovat- dac) orice pedeaps) se aplic) infractorului pentru ca pe aceast)
cale s) se ob*in) intimidarea "i -n cele din urm) reeducarea lui, atunci -n mod necesar, ea trebuie
s) fie adaptat) "i persoanei celui c)ruia -i este destinat).
50 Circumstanele cauzei care atenueaz ori agraveaz rspunderea- aceste circumstan*e
sunt acele st)ri, situa*ii, -mpre&ur)ri, calit)*i ce *in de infrac*iune sau de infractor anterioare,
concomitente sau subsecvente comiterii infrac*iunii, reglementate implicit sau expres de legea
penal) "i care mic"oreaz) sau m)resc gradul pre&udiciabil al infrac*iunii sau de periculozitete al
infractorului, atenu-nd sau agrav-nd r)spunderea penal).
90 !nfluena pedepsei aplicate asupra corectrii i reeducrii vinovatului- v-nd -n vedere
persoana celui vinovat, precum "i gravitatea faptei s)v-r"ite, instan*a de &udecat) trebuie s)-i
stabileasc) o pedeaps) ec$itabil), care ar fi contribuit la maximum la realizarea scopului
pedepsei, -n particular, la corectarea "i reeducarea vinovatului.
=0 Condiiile de via ale familiei celui vinovat- ?a stabilirea categoriei "i a termenului de
pedeaps) acest criteriu poate influen*a at-t pozitiv, c-t "i negativ.
Criteriile generale de individualizare a pedepsei trebuie avute -n vedere at-t la
individualizarea pedepselor principale, c-t "i a celor complementare.
1.3. 1roiecta,i o spe,- .n care s- fie utili#ate regulile aplic-rii pedepsei .n ca#ul unui
cumul de sentin,e.
Cet. Bavrili*a ndrei a fost condamnat -n baza alin. 1 art. 211 CP Ctransmiterea unei boli
venerice la 2 ani -nc$isoare cu suspendarea condi*ionat) a execut)rii pedepsei cu un termen de
prob) de 2 ani. #up) 3 luni, cet. Bavrili*) a s)v-r"it un $uliganism agravat.
precia*i conform c)ror reguli -i va fi aplicat) pedeapsa cet. Bavrili*a ndrei2
.n situa*ia data, cet)*eanului Bavrili*a ndrei va fi aplicat) pedeapsa conform regulilor
cumulului de sentin*e. stfel, CP al 7( prevede c) dac), dup) pronu*area sentin*ei, dar -nainte
de executarea complet) a pedepsei, condamnatul a s)v-r"it o nou) infrac*iune, instan*a de
&udecat) adaug), -n -ntregime sau par*ial, la pedeapsa aplincat) prin noua sentin*) partea
neexecutat) a pedepsei stabilite de sentin*a anterioar)
2.1 restarea preventiv) const) -n de*inerea b)nuitului, -nvinuitului, inculpatului -n stare de
arest -n locurile "i -n condi*iile prev)zute de lege.restarea preventiva este o masura procesuala
privative de libertate aplicata banuitului , invinuitului in faza urmaririi penale pt o anumita
durata de timp.
Danuitul in procesul penal apare ca un participant episodic si facultative, ca prima figura fata de
care se efectueaza urmarirea penala in functie de existenta unor probe ce presupun comiterea
unei fapte penale de catre aceasta pers.
7eprezentantul org de urm penala constatind necesitatea de a allege in privinta banuitului masura
arestarii preventive, inainteaza &udecatorului un demers privind aplicarea acestei masuri
preventive.En demers vor fi indicate motivele si temeiul in virtutea caruia a aparut necesitatea de
a aplica banuitului masura arestarii preventive.?a demers se anexeaza materialele care confirma
acest fapt.#emersul cu privire la aplicarea masurii arestarii preventive se examineaza fara
intirziere de catre &udeacatorul de instructie in sedinta inc$isa cu participarea reprezentatului org.
de urm. Penala, a aparatorului si a banuitului.
Prezent-nd demersul -n &udecat), procurorul asigur) participarea la "edin*a de &udecat) a
b)nuitului, -n"tiin*eaz) ap)r)torul "i reprezentantul legal al b)nuitului. .n cazul neprezent)rii
ap)r)torului -n"tiin*at, &udec)torul de instruc*ie asigur) b)nuitul cu ap)r)tor -n conformitate cu
?egea cu privire la asisten*a &uridic) garantat) de stat. ?a desc$iderea "edin*ei, &udec)torul de
instruc*ie anun*) demersul care va fi examinat, apoi procurorul argumenteaz) demersul, dup)
aceasta s-nt audiate celelalte persoane prezente la "edin*).
.n urma examin)rii demersului, &udec)torul de instruc*ie adopt) o -nc$eiere motivat) privind
aplicarea fa*) de b)nuit a m)surii arest)rii preventive ori a arest)rii la domiciliu sau respinge
demersul. .n baza -nc$eierii, &udec)torul de instruc*ie elibereaz) un mandat de arestare care se
-nm-neaz) procurorului "i b)nuitului "i care se execut) imediat.
Fermenul *inerii -n stare de arest a b)nuitului nu va dep)"i 1% zile.
Audec)torul de instruc*ie este -n drept s) solu*ioneze c$estiunea cu privire la necesitatea
alegerii unei m)suri preventive mai u"oare. .n cazul adopt)rii $ot)r-rii privind liberarea
provizorie a persoanei pe cau*iune, b)nuitul este *inut sub arest p-n) ce cau*iunea stabilit) de
&udec)tor nu va fi depus) la contul depozitar al procuraturii, -ns) termenul de *inere a lui -n stare
de arest nu va dep)"i 1% zile. #upa expirarea termenului de 1% zile banuitul arestat este pus sub
invinuire , iar in caz contrar va fi eliberat prin incetarea de drept a acestei masuri.
8umai procurorul are dr. sa inainteze in inst.&ud. arestarea sau prelungirea arestarii preventive a
invinuitului..#aca dupa expirarea a termenului de 1% zile de la arestarea banuitului, acesta este
pus sub invinuire, procurorul va inainta un demers de prelungire a arestului preventive.
Constat-nd necesitatea de a alege -n privin*a -nvinuitului m)sura arest)rii preventive sau arest)rii
la domiciliu sau de a prelungi durata *inerii sub arest, procurorul -nainteaz) -n instan*a
&udec)toreasc) un demers privind alegerea m)surii preventive sau prelungirea duratei arest)rii
-nvinuitului. .n demers vor fi indicate motivul "i temeiul -n virtutea c)rora a ap)rut necesitatea de
a aplica -nvinuitului m)sura arest)rii preventive, a arest)rii la domiciliu sau prelungirea duratei
arest)rii. ?a demers se anexeaz) materialele care confirm) temeinicia acestuia.
#emersul cu privire la aplicarea m)surii arest)rii preventive sau a arest)rii la domiciliu se
examineaz) f)r) -nt-rziere de c)tre &udec)torul de instruc*ie, -n "edin*) -nc$is), cu participarea
procurorului, ap)r)torului, -nvinuitului, cu excep*ia cazului -n care -nvinuitul se esc$iveaz) de a
participa la &udecat) la locul efectu)rii urm)ririi penale sau la locul re*inerii persoanei, precum "i
a reprezentantului legal al acestuia. Prezent-nd demersul -n &udecat), procurorul asigur)
participarea la "edin*a de &udecat) a -nvinuitului, -n"tiin*eaz) ap)r)torul "i reprezentantul legal al
-nvinuitului. .n cazul neprezent)rii ap)r)torului -n"tiin*at, &udec)torul de instruc*ie asigur)
-nvinuitul cu ap)r)tor -n conformitate cu ?egea cu privire la asisten*a &uridic) garantat) de stat.
?a desc$iderea "edin*ei, &udec)torul de instruc*ie anun*) demersul care va fi examinat, apoi
procurorul argumenteaz) demersul, dup) aceasta s-nt audiate alte persoane prezente la "edin*).
.n urma examin)rii demersului, &udec)torul de instruc*ie adopt) o -nc$eiere motivat) privind
aplicarea fa*) de -nvinuit a m)surii arest)rii preventive ori a arest)rii la domiciliu sau respinge
demersul. .n baza -nc$eierii, &udec)torul elibereaz) un mandat de arestare care se -nm-neaz)
procurorului "i -nvinuitului "i care se execut) imediat.
dresarea repetat) cu demers privind aplicarea m)surii arest)rii preventive sau a arest)rii la
domiciliu -n privin*a aceleia"i persoane -n aceea"i cauz), dup) respingerea demersului precedent,
se admite numai dac) apar circumstan*e noi ce servesc temei pentru aplicarea fa*) de -nvinuit a
m)surii de arestare preventiv) sau a arest)rii la domiciliu.
Audec)torul de instruc*ie este -n drept s) solu*ioneze c$estiunea cu privire la necesitatea
alegerii unei m)suri preventive mai u"oare. .n cazul pronun*)rii $ot)r-rii privind liberarea
provizorie a persoanei pe cau*iune, -nvinuitul este *inut sub arest p-n) c-nd cau*iunea stabilit) de
&udec)tor nu va fi depus) la contul de depozit al procuraturii.
Finerea pers. in stare de arrest in faza urm penale pina la trimiterea cauzeiin inst. #e &ud. 8u va
depasi 3% zile.

.2.2 la 1% martie 2%%G, (area Camera a Curtii :uropene a #repturilor ,mului a pronuntat
$otararea Paladi c. (oldovei 3cererea nr. 3G=%51%40.
nterior, la 1% iulie 2%%9, Camera a Patra a Curtii a pronuntat $otararea in cauza Paladi c.
(oldovei, in care a constatat, in unanimitate, violarea art. 3 C:#,, deoarece reclamantul nu a
beneficiat de asistenta medicala necesara in I#P al CCC:C, in urma transferului intarziat 3peste
/ luni0 a reclamantului la Centrul 7epublican de 8eurologie si in urma intreruperii tratamentului
medical al reclamantului la C78 intre 11 si 1/ noiembrie 2%%4. Curtea a mai constatat, in
unanimitate, violarea art. 4 H 1 C:#, prin detinerea reclamantului sub arest fara un mandat legal
dupa 22 octombrie 2%%/, cand mandatul de arest a expirat. Curtea a mai constatat, cu sase voturi
pro si unul impotriva, violarea art. 3/ C:#, din cauza executarii intarziate a masurilor
interimare dispuse de Curte.
?a 31 ianuarie 2%%=, colegiul de cinci &udecatori al (arii Camere a acceptat cererea Buvernului
7epublicii (oldova de retrimitere a cauzei Paladi c. (oldovei in fata (arii Camere a Curtii. ?a
1/ mai 2%%=, au avut loc audieri publice in aceasta cauza.
I I I
In aceasta cauza, reclamantul este fostul viceprimar al municipiului C$isinau. ?a 19 septembrie
2%%/, Centrul pentru Combaterea Crimei ,rganizate si a Coruptiei 3CCC:C0 a initiat o urmarire
penala in privinta reclamantului in temeiul art. 1=4 330 si 329 320 ale Codului de procedura
penala.
?a 2/ septembrie 2%%/, reclamantul a fost retinut de catre ofiterii CCC:C. ?a 29 septembrie
2%%/, Audecatoria Duiucani a emis un mandat de arest pe numele reclamantului pe un termen de
3% zile.
?a 22 octombrie 2%%/, dosarul penal impotriva reclamantului a fost transmis in instanta de
&udecata pentru examinare. ?a 14 decembrie 2%%4, reclamantul a fost eliberat de sub arest. #upa
data de 22 octombrie 2%%/ si pana la eliberarea reclamantului de sub arest, mandatul de arest nu
a fost prelungit. Pe durata arestului, reclamantul a depus 1% cereri de eliberare de sub arest
3$abeas corpus0. Foate cererile au fost respinse.
Intre 2/ septembrie 2%%/ si 24 februarie 2%%4, reclamantul a fost detinut in Izolatorul de
#etentie Provizorie al CCC:C. 7eclamantul suferea de o serie de boli serioase 3diabet 3insulin
dependent0, insuficienta cardiaca, $ipertensiune arteriala, bronsita cronica, pancreatita si
$epatita0. Pe perioada detentiei el a fost vizitat de diferiti medici. Jnii din ei au considerat ca
reclamantul avea nevoie de interventii c$irurgicale, care puteau fi efectuate doar in institutii
medicale. Potrivit reclamantului, CCC:C nu dispunea de personal medical inainte de februarie
2%%4. sistenta medicala solicitata de rude si avocat era acordata sporadic si doar in cazuri de
urgenta.
?a 24 februarie 2%%4, reclamantul a fost transferat la Inc$isoarea nr. 3 din mun. C$isinau. In
martie 2%%4, reclamantul a fost transferat la spitalul #epartamentului Institutiilor Penitenciare
din localitatea Pruncul 3spitalul penitenciar0. ?a 2% mai 2%%4, un neurolog de la Centrul
7epublican de 8eurologie 3C780 a recomandat transferarea reclamantului intr-o institutie unde
ar fi putut fi supus terapiei <D, 3$;perbaric ox;gen t$erap;0. Intre mai si septembrie 2%%4,
directorul spitalului a informat instantele de &udecata de 9 ori despre imposibilitatea aplicarii
acestei terapii in acest spital din cauza lipsei ec$ipamentului medical.
?a 9 si 14 septembrie 2%%4, reclamantul a fost examinat de consiliul medical al (inisterului
6anatatii. ?a recomandarea acestuia, la 2% septembrie 2%%4, Audecatoria Centru a dispus
transferul reclamantului la C78, unde dlui Paladi i s-a aplicat terapia <D,. Conform
reclamantului, el era escortat fiecare a doua zi la 6pitalul Clinic 7epublican 36C70 unde era
examinat. Ferapia a avut rezultate pozitive si medicii 6C7 au prescris reclamantului continuarea
acesteia pana la 2= noiembrie 2%%4. ?a G noiembrie 2%%4, C78 a informat instanta de &udecata
despre imbunatatirea starii de sanatate a reclamantului si a recomandat externarea acestuia. ?a 1%
noiembrie 2%%4, instanta de &udecata a dispus transferul dlui Paladi la spitalul penitenciar.
In seara zilei de 1% noiembrie 2%%4, Curtea a indicat prin fax Buvernului 7epublicii (oldova
masura interimara potrivit art. 3G al 7egulamentului Curtii prin care cerea ca reclamantul sa nu
fie transferat de la C78. ?a 11 noiembrie 2%%4, Brefierul d&unct al 6ectiunii a Patra a incercat
fara succes sa contacteze oficiul gentului Buvernamental prin telefon. ?a 11 noiembrie 2%%4,
avocatul reclamantului a solicitat instantei de &udecata suspendarea transferarii reclamantului,
prezentand instantei scrisoarea Curtii cu privire la masura interimara. ceasta cerere nu a fost
examinata. In aceeasi zi, reclamantul a fost transferat la spitalul penitenciar.
?a 1/ noiembrie 2%%4, la cererea gentului Buvernamental, Audecatoria Centru a dispus
transferarea reclamantului la C78 pana la 2G noiembrie 2%%4. Potrivit reclamantului, fiind adus
la C78, el a asteptat circa 5 ore pentru a fi internat la C78, deoarece medicii refuzau sa-l
interneze, motivul declarat fiind lipsa fisei medicale.
I I I
In fata Curtii, reclamantul a pretins violarea art. 3 3interzicerea torturii0 deoarece pe perioada
detentiei nu a beneficiat de asistenta medicala adecvata+ violarea art. 4 H 1 3legalitatea lipsirii de
libertate0 deoarece a fost detinut fara un mandat de arest valabil dupa transmiterea cauzei in
instanta de &udecata si prin arestarea sa in lipsa unor Kmotive verosimile de a banui ca el a
savarsit o infractiuneL+ violarea art. 4 H 3 3motivarea arestului0 prin privarea de libertate fara
motive suficiente si relevante+ violarea art. 4 H / 3dreptul la un recurs impotriva deciziei de
privare de libertate0 prin examinarea prea indelungata a cererii $abeas corpus si refuzul de a
examina recursul impotriva inc$eierii de respingere a cererii sale $abeas corpus si violarea art.
3/ ale Conventiei 3dreptul de a sesiza Curtea0 prin conformarea intarziata cu masurile interimare
dispuse de Curte.
I I I
(area Camera a Curtii, cu 14 voturi KproL si 2 KcontraL, a confirmat $otararea Camerei care a
constatat violarea art. 3 C:#, pe motiv ca reclamantul nu a beneficiat de asistenta medicala
potrivita starii sale grave de sanatate. Prin urmare, reclamantul a fost supus unui tratament
inuman si degradant.
(area Camera a Curtii, cu 15 voturi KproL si unul KcontraL, a confirmat $otararea Camerei care a
constatat violarea art. 4 H 1 C:#, prin detinerea reclamantului sub arest fara un mandat legal
dupa expirarea mandatului de arest. (area Camera a Curtii a confirmat, in unanimitate,
$otararea Camerei care, in lumina acestei constatari, nu a gasit necesar de a examina separat
pretentiile reclamantului cu privire la violarea art. 4 HH 3 si / ale Conventiei.
(area Camera a Curtii a constatat, cu G voturi KproL si = KimpotrivaL, violarea art. 3/ C:#,.
Curtea a notat ca masurile interimare pe care ea ar putea sa le indice au scopul de a asigura
dreptul efectiv de a sesiza Curtea, garantat de art. 3/ al Conventiei. 8eintreprinderea de catre
autoritati a tuturor masurilor care puteau fi rezonabil intreprinse, pentru a se conforma masurilor
interimare date de Curte, constituie o violare a art. 3/. (ai mult, statul nu poate substitui prin
propriile sale decizii decizia Curtii de a dispune masurle interimare, cum ar fi verificarea
existentei unui risc de pre&udiciere imediata si ireparabila a reclamantului la momentul cand
masura interimara a fost dispusa, precum nu poate nici decide termenii in care sa se conformeze
cu o asemenea masura.
Curtea a notat ca masura interimara dispusa de ea la 1% noiembrie 2%%4 cerea autoritatilor sa se
abtina de la transferarea reclamantului de la C78. Curtea a mentionat ca nu a fost disputat de
catre parti fpatul ca, la 11 noiembrie 2%%4, dl Paladi nu se mai afla la C78, ci la spitalul
penitenciar. Curtea a notat ca nu detine probe care ar demonstra veridicitatea declaratiei
Buvernului precum ca reclamantul a fost transferat la spital inainte ca Buvernul sa afle despre
masura interimara. Curtea a conc$is ca Buvernul nu s-a conformat masurii interimare. In ceea ce
priveste existenta unor impedimente obiective care ar &ustifica nerespectarea masurii interimare,
Curtea a notat ca autoritatile moldovenesti au dat dovada de negli&enta si pasivitate care erau
incompatibile cu obligatiile lor care decurg din art. 3/ C:#,. ceasta se refera atat la gentul
guvernamental, care era responsabil de transmiterea imediata a masurii interimare autoritatilor
&udecatoresti relevante, cat si la aceste autoritati &udecatoresti, care erau responsabile de
adoptarea unei $otarari pentru a preveni transferarea reclamantului. Curtea a mai mentionat ca
faptul ca, desi riscul asupra sanatatii reclamantului nu s-a materializat, acest lucru nu
influenteaza constatarea sa ca autoritatile moldovenesti nu si-au onorat obligatiile impuse de art.
3/ C:#,.
Curtea a acordat reclamantului :J7 2,%=% cu titlu de pre&udicii materiale, :J7 14,%%% cu titlu
de pre&udicii morale si :J7 9,%%% cu titlu de costuri si c$eltuieli 3:J7 /,%%% fiind acordati de
Camera iar :J7 3,%%% pentru procedurile care urmat dupa $otararea Camerei0, si orice alte taxe
care urmeaza a fi platite din aceste sume.
2.3.
Jrm)rirea penal) Mn cauza nr. 2%%5%1%=5G a fost Mnceput) de Procuratura sect.
Centru, mun. C$i"in)u, la 13 noiembrie 2%%5, Mn baza semnelor infrac*iunii prev)zute
Mn art. 1/4 alin. 330 lit. b0 "i $0 din Codul penal, pe faptul omorului inten*ionat s)vNr"it
cu o deosebit) cruzime, comis la 1% noiembrie 2%%5 de c)tre Dusuioc Oasile asupra
so*iei sale Dusuioc :ugenia.
Femei pentru Mnceperea urm)ririi penale l-a constituit denun*ul f)cut organelor de
drept de c)tre Igor Oolcov.
Pn cadrul urm)ririi penale s-a stabilit c) la 1% noiembrie 2%%5, aproximativ la ora
23.3%, Mn apartamentul nr. 11 din str. Izmail, nr. 2G= din mun. C$i"in)u, Mntre Dusuioc Oasile
"i so*ia acestuia Dusuioc :ugenia s-a iscat o ceart) provocat) de presupuse motive
de gelozie din partea lui Dusuioc Oasile, care a degenerat Mntr-o b)taie. Dusuioc Oasile i-a
aplicat so*iei sale multiple lovituri cu pumnii, picioarele "i o rang) din metal peste diferite
p)r*i ale corpului, ca urmare a "ocului traumatic survenind decesul Dusuioc :ugenia.
?a 1/ noiembrie 2%%5, ora 11.14, ca urmare a investiga*iilor Mntreprinse de organul
de urm)rire penal), Mn conformitate cu prevederile art. 155, 159 din Codul de procedur)
penal), Dusuioc Oasile a fost re*inut pe un termen de 92 ore, iar prin Mnc$eierea
&udec)torului de instruc*ie din 14 noiembrie 2%%5, Mn privin*a lui a fost aplicat) m)sura
preventiv) sub form) de arest preventiv pe un termen de 1% zile, fi ind eliberat un
mandat de arest pNn) la data de 23 noiembrie 2%%5, ora 11.14.
?a 1= noiembrie 2%%5 Dusuioc Oasile a fost pus sub Mnvinuire pentru s)vNr"irea infrac*iunii
prev)zute de art. 1/4 alin. 330 lit. b0 "i $0 din Codul penal.
Pn baza materialelor acumulate, se constat) necesitatea de a prelungi Mn privin*a
Mnvinuitului Dusuioc Oasile m)sura arest)rii preventive. Prelungirea arestului preventiv
se impune Mn virtutea urm)toarelor motive "i temeiuri:
- infrac*iunea comiterea c)reia i se incrimineaz) b)nuitului Dusuioc Oasile este
una excep*ional de grav), pentru care este prev)zut) pedeapsa sub form) de
Mnc$isoare pe un termen mai mare de 2 ani+
- imediat dup) comiterea infrac*iunii, b)nuitul Dusuioc Oasile s-a ascuns de organul
de urm)rire penal), p)r)sind localitatea de domiciliu, fi ind re*inut conform
datelor procesului-verbal de re*inere, Mn or. Ca$ul, Mn sudul republicii. cest fapt
denot) c) b)nuitul inten*iona s) se sustrag) urm)ririi penale+
- Mn timpul perc$ezi*iei efectuate la 15 noiembrie 2%%5 la domiciliul p)rin*ilor lui
Dusuioc Oasile din or. Ca$ul, a fost g)sit un bilet de c)l)torie feroviar) pe ruta
C$i"in)u-(oscova, benefi ciar fi ind Mnvinuitul. Diletul de c)l)torie probeaz) inten*ia
lui Dusuioc Oasile de a p)r)si teritoriul *)rii, pentru a se esc$iva de r)spunderea
penal)+
- Mn procesul de cercetare la fa*a locului, Mn apartamentul din str. Izmail a fost g)sit
un fragment dintr-o scrisoare adresat) lui Dusuioc Ion, fi ul Mnvinuitului, Mn
care se arata c) decedata Dusuioc :ugenia a fost vinovat) Mn iscarea confl ictului,
aceasta avea un comportament amoral "i c), Mn cazul Mn care va fi interogat
asupra cazului, s) ia pozi*ia de ap)rare a Mnvinuitului. Proba respectiv) indic)
asupra inten*iilor de infl uen*are a martorilor Mn detrimentul stabilirii adev)rului
obiectiv de c)tre Mnvinuit.
Pn contextul celor expuse, conducNndu-m) de prevederile art. 42 alin. 310 pct. 150,
1=5 "i 3%= din Codul de procedur) penal),
+IS189:
Inaintarea c)tre &udec)torul de instruc*ie a demersului privind prelungirea m)surii
preventive sub form) de arest preventiv pe un termen de 3% zile Mn privin*a Mnvinuitului
Dusuioc Oasile, n)scut la 12 decembrie 1G41, originar din or. Ca$ul "i domiciliat
Mn mun. C$i"in)u, str. Izmail, nr. 2G=, ap. 11, moldovean, neNncadrat Mn cNmpul muncii,
cet)*ean al 7epublicii (oldova.

Test 4
Subiectul I: anditismul
1.1.+etermina,i momentul de consumare a infrac,iunii de banditism /art.2'3 C1 R20.
Danditismul poate fi definit ca o activitate criminal) ce const! din -n organizarea unor bande
armate -n scopul atac)rii persoanelor fizice sau &uridice, precum "i participarea la asemenea
bande sau la atacurile s)v-r"ite de ele.
Danditismul este o infractiune formala ea se consider) consumat) din momentul organiz)rii
bandei, indiferent de faptul dac) au fost sau nu realizate atacurile pl)nuite de band) asupra
persoanelor fizice sau &uridice.
1.2.+etermina,i cinci deosebiri dintre infrac,iunea de banditism /art.2'3 C1 R20 4i
infrac,iunea de t.l3-rie /art.1'' C1 R20.
1. obiectul &uridic special:
?a banditism:,biectul infrac*iunii -l constituie rela*iile sociale ce *in de securitatea "i ordinea
publica, buna func*ionare a structurilor economice etc.
?a til$arie: 7elatiile sociale cu privire la posesia asupra bunurilor mobile.
2. obiectul &uridic secundar este diferit si anume:
?a banditism: In unele cazuri rel sociale cu privire la viata si sanatatea persoanei in alte
cazuri alte drepturi si libertati ale persoanei,posesia asupra bunurilor.
?a til$arie:7elatiile sociale cu privire la sanatatea persoanei.
3.latura obiectiva:
?a banditism :?atura obiectiv) a infrac*iunii de banditism se realizeaz) prin urm)toarele
modalit)*i:
,rganizarea bandei. ceast) modalitate const) din orice ac*iuni care au ca rezultat crearea
unei bande armate pentru a realiza scopul de atac asupra persoanelor &uridQe sau fizice. 6e
realizeaz), de obicei, prin selectare de membri, dotare a membrilor cu arme, elaborare de planuri
de activitate criminal) etc.
Participarea la asemenea bande. 8o*iunea -n cauz) include nu numai intrarea per- soanei -n
calitate de membru, dar "i -ndeplinirea, -n interesul bandei, a altor ac*iuni: de finan*are, asigurare
cu arme "i mi&loace de transport, culegere de informa*ii despre poten*ialele victime etc.
Participarea la atacuri s!v!r"ite de bande. Presupune aplicarea violen*ei fizice sau psi$ice fa*)
de victime -ntru realizarea scopului criminal.
?a til$arie: ?atura obiectiv) se manifest) prin ac*iuni cu caracter agresiv, - atac desc$is
asupra victimei, -nso*it de aplicarea violen*ei periculoase pentru via*) "i s)n)tatea persoanei
agresate,ori de amenin*area cu aplicarea unei asemenea violen*e.
Oiolen*a -n cadrul s)v!r"irii t!l$)riei este un instrument de acaparare averii, sau de a
omen*ine.
/.#in ce categorii de infr fac parte:
?a banditism: infr contra securitatii publice si ordinii publice
?a til$arie: infractiuni contra patrimoniului.
4.motivul:
?a banditism: ?egiuitorul, formul!nd componen*a de infrac*iune, nu a precizat motivul
infrac*iunii.#in considerentele expuse, motivul banditismului poate consta -n: sustragerea averii
proprietarului, omor, viol etc.
?a til$arie: motiv de profit.
5.scopul
?a banditism: atacarea P@ si PA
?a til$arie: de sustragere
9. mbele infrac*iuni sunt formale, -ns) ceea ce le deosebe"te este faptul c) -n infrac*iunea de
banditism se consum) din momentul organiz)rii bandei armate c$iar dac) n-a fost s)v-r"it nici un
atac, asupra persoanelor fizice, pe cind infrac*iunea de til$)rie se consider) consumat) din
momentul s)v-r"irii atacului asupra persoanei , care este -nso*it de aplicarea violen*ei periculoase
pentru via*a sau s)n)tatea persoanei agresate ori de a amenin*area cu aplicarea unei asemenea
violen*e.
1.3.Considera,i oare corect- formularea din *ot-r.rea 1lenului Cur,ii Supreme de
:usti,ie, nr.( din 1$.11.1((3 ;Cu pri"ire la practica 7udiciar- .n cau#ele despre omorul
premeditat<, conform c-reia omorul inten,ionat s-".r4it de participan,ii bandei .n
timpul atacului urmea#- a fi calificat .n conformitate cu regulile concursului de
infrac,iuni, ca banditism 4i omor inten,ionat=
Parerea mea este ca aceasta formulare a <P C6A este corecta deoarece in art 2=3 CP nu este
incriminata si actiunea de omor din partea bandei ci doar scopul si afilierea la astfel de bande
organizarea unor bande armate -n scopul atac)rii persoanelor &uridice sau fizice, precum "i
participarea la asemenea bande sau la atacurile s)v-r"ite de ele. #oar daca sar fi incriminat in
acelasi art dar in alt alin atunci nu ar fi fost necesara concursul de infractiune.

2.12.1 ?iberarea provizorie sub control &udiciar a persoanei arestate preventiv, re*inute sau -n
privin*a c)reia s-a -naintat demers de arestare poate fi acordat) de c)tre &udec)torul de instruc*ie
sau, dup) caz, de c)tre instan*a de &udecat) "i este -nso*it) de una sau mai multe obliga*ii
prev)zute la alin.330
320 ?iberarea provizorie sub control &udiciar nu se acord) b)nuitului, -nvinuitului, inculpatului
-n cazul -n care acesta are antecedente penale nestinse pentru infrac*iuni grave, deosebit de grave
sau excep*ional de grave sau exist) date c) el va s)v-r"i o alt) infrac*iune, va -ncerca s)
influen*eze asupra martorilor sau s) distrug) mi&loacele de prob), sau s) fug).
330 ?iberarea provizorie sub control &udiciar a persoanei de*inute este -nso*it) de una sau mai
multe din urm)toarele obliga*ii:
10 s) nu p)r)seasc) localitatea unde -"i are domiciliul dec-t -n condi*iile stabilite de c)tre
&udec)torul de instruc*ie sau, dup) caz, de c)tre instan*)+
20 s) comunice organului de urm)rire penal) sau, dup) caz, instan*ei de &udecat) orice
sc$imbare de domiciliu+
30 s) nu mearg) -n locuri anume stabilite+
/0 s) se prezinte la organul de urm)rire penal) sau, dup) caz, la instan*a de &udecat) ori de c-te
ori este citat)+
40 s) nu intre -n leg)tur) cu anumite persoane+
50 s) nu s)v-r"easc) ac*iuni de natur) s) -mpiedice aflarea adev)rului -n procesul penal+
90 s) nu conduc) autove$icule, s) nu exercite o profesie de natura aceleia de care s-a folosit la
s)v-r"irea infrac*iunii.
=0 s) predea pa"aportul &udec)torului de instruc*ie sau instan*ei de &udecat).
3/0 ,rganul de poli*ie -n a c)rui raz) teritorial) locuie"te b)nuitul, -nvinuitul, inculpatul liberat
provizoriu efectueaz) controlul asupra respect)rii de c)tre acesta a obliga*iilor stabilite de
instan*a de &udecat).
340 Controlul &udiciar asupra persoanei liberate provizoriu poate fi ridicat, total sau par*ial,
pentru motive -ntemeiate, -n modul stabilit pentru aplicarea acestei m)suri.
2.2 7evocarea liber)rii provizorii
310 ?iberarea provizorie poate fi revocat) dac):
10 se descoper) fapte "i circumstan*e care nu au fost cunoscute la data admiterii cererii de
liberare "i care -mpiedic) liberarea provizorie+
20 -nvinuitul, inculpatul cu rea-credin*) nu -ndepline"te obliga*iile stabilite sau a s)v-r"it o
nou) infrac*iune cu inten*ie.stfel dupa aplicarea liberarii provizorii sub controlul &udiciar in
faza de urm penala se poate modifica invinuirea in sensul agravarii pt o infr cu o pedeapsa ce
depaseste limita legala de acordare a acestei liberari , sau dupa liberare se afla despre existenta
condamnarilor pronuntate in strainatate si recunoscute in inst de &ud ale 7(pt infr grave,deosebit
de grave sau exceptional de grave care sunt temeiuri de revocare a liberarii provizorii
7evocarea poate fi dispusa cind exista date ca ar putea comite unele actiuni prevazute de art.15
CPP, precum si in scopul executarii sentintei de condamanre la ped cu inc$isoarea.

7evocarea liberarii provizorii sub controlul &udiciar se dispune in faza urm penale la demersul
procurorului de catre &ud de instructie , iar in faza &udecarii de inst de &ud ,prin inc$iere , iar la
pronuntarea sentintei de condamnare la ped cu inc$isoareacprin aceasta $otarire.

2.3
rticolul 4 - #reptul la libertate si la siguranta
1. ,rice persoana are dreptul la libertate si la siguranta. 8imeni nu poate fi lipsit
de libertatea sa, cu exceptia urmatoarelor cazuri si potrivit cailor legale :
a. daca este detinut legal pe baza condamnarii pronuntate de catre un
tribunal competent+
b. daca a facut obiectul unei arestari sau al unei detineri legale pentru
nesupunerea la o $otar2re pronuntata, conform legii, de catre un tribunal
ori 2n vederea garantarii executarii unei obligatii prevazute de lege +
Conventia :uropeana a #repturilor ,muluic. daca a fost arestat sau retinut 2n vederea aducerii
sale 2n fata autoritatii
&udiciare competente, atunci c2nd exista motive verosimile de a banui ca
a sav2rsit o infractiune sau c2nd exista motive temeinice de a crede 2n
necesitatea de a-l 2mpiedica sa sav2rseasca o infractiune sau sa fuga dupa
sav2rsirea acesteia+
d. daca este vorba de detentia legala a unui minor, $otar2ta pentru
educatia sa sub supraveg$ere sau despre detentia sa legala, 2n scopul
aducerii sale 2n fata autoritatii competente +
e. daca este vorba despre detentia legala a unei persoane susceptibile sa
transmita o boala contagioasa, a unui alienat, a unui alcoolic, a unui
toxicoman sau a unui vagabond +
f. daca este vorba despre arestarea sau detentia legala a unei persoane
pentru a o 2mpiedica sa patrunda 2n mod ilegal pe teritoriu sau 2mpotriva
careia se afla 2n curs o procedura de expulzare ori de extradare.
2. ,rice persoana arestata trebuie sa fie informata, 2n termenul cel mai scurt si
2ntr-o limba pe care o 2ntelege, asupra motivelor arestarii sale si asupra oricarei
acuzatii aduse 2mpotriva sa.
3. ,rice persoana arestata sau detinuta, 2n conditiile prevazute de paragraful 1.lit
c0 din prezentul articol, trebuie adusa de 2ndata 2naintea unui &udecator sau a altui
magistrat 2mputernicit prin lege cu exercitarea atributiilor &udiciare si are dreptul
de a fi &udecata 2ntr-un termen rezonabil sau eliberata 2n cursul procedurii.
Punerea 2n libertate poate fi subordonata unei garantii care sa asigure prezentarea
persoanei 2n cauza la audiere.
/. ,rice persoana lipsita de libertatea sa prin arestare sau detinere are dreptul sa
introduca un recurs 2n fata unui tribunal, pentru ca acesta sa statueze 2ntr-un
termen scurt asupra legalitatii detinerii sale si sa dispuna eliberarea sa daca
detinerea este ilegala.
4. ,rice persoana care este victima unei arestari sau a unei detineri 2n conditii
contrare dispozitiilor acestui articol are dreptul la reparatii.
Test $
Subiectul I: Aplicarea pedepsei
1.1. +escrie,i condi,iile aplic-rii pedepsei pentru recidi"a de infrac,iuni 4i pentru
participa,ie.
Conform Codului Penal al 7(, la aplicarea pedepsei pentru recidiv), recidiv)
periculoas) "i recidiv) deosebit de periculoas) de infrac*iuni se *ine cont de num)rul, caracterul,
gravitatea "i urm)rile infrac*iunilor s)v-r"ite anterior, de circumstan*ele -n virtutea c)rora
pedeapsa anterioar) a fost insuficient) pentru corectarea vinovatului, precum "i de caracterul,
gravitatea "i urm)rile infrac*iunii noi. Foate aceste -mpre&ur)ri pe care instan*a de &udecat) le ia
-n considerare la aplicarea pedepsei dau posibilitatea de a individualiza pedeapsa, *in-nd cont de
datele referitoare la fapta comis) "i la persoana celui vinovat. Codul penal a introdus limitele
formale pe care trebuie s) le respecte instan*a de &udecat), aplic-nd pedeapsa pentru fiecare tip de
recidiv). Cu c-t este mai periculoas) recidiva, cu at-t este mai mare termenul minim ce poate fi
aplicat persoanei. stfel m)rimea pentru recidiv) nu poate fi mai mic) dec-t &um)tate, pentru
recidiva periculoas), aceasta este cel pu*in dou) treimi, iar pentru recidiva deosebit de
periculoas)-de cel pu*in trei p)trimi din maximul celei mai aspre pedepse prev)zute la articolul
corespunz)tor din Partea special) a CP. #ac) persoana este condamnat) concomitent pentru mai
multe infrac*iuni, atunci pedeapsa definitiv) pentru concurs de infrac*iuni se aplic) potrivit
regulilor concursului de infrac*iuni, -ns) ea nu poate fi mai mic) dec-t limita prev)zut) -n cazul
fiec)rui tip de recidiv). Conform legii, instan*ele de &udecat) nu sunt -n drept s) aplice
condamnarea cu suspendarea condi*ionat) a execut)rii pedepsei fa*) de persoanele care au
s)v-r"it infrac*iuni deosebit de grave, excep*ional de grave, precum "i -n cazul recidivei.
Codul penal al 7( prevede limitele r)spunderii penale a participan*ilor la s)v-r"irea
unei infrac*iuni. stfel, conform acestuia, organizatorul, instigatorul "i complicele la o
infrac*iune, prev)zut) de legea penal), s)v-r"it) cu inten*ie se sanc*ioneaz) cu pedeapsa
prev)zut) de lege pentru autor. ? astabilirea pedepsei se *ine cont de contribu*ia fiec)ruia la
s)v-r"irea infrac*iunii, precum "i de criteriile generale de individualizare a pedepsei. ?a aplicarea
pedepsei instan*ele de &udecat) trebuie s) respecte anumite criterii, adic) s) *in) seama de
contribu*ia fiec)ruia dintre participan*i la s)v-r"irea infrac*iunii, de dispozi*iile P)r*ii generale a
Codului Penal, de limitele de pedeaps) fixate -n Partea secial), de gravitatea faptei, de motivul
acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstan*ele cauzei care atenueaz) ori agraveaz)
r)spunderea, de influen*a pedepsei asupra corect)rii sau reeduc)rii vinovatului, de condi*iile de
via*) ale familiei acestuia.
1.2. Compara,i regulile aplic-rii pedepsei .n ca#ul unui concurs de infrac,iuni 4i .n ca#ul
unui cumul de sentin,e.
#in prevederile Codului Penal al 7(, -n cazul unui concurs de infrac*iuni instan*a de
&udecat) pronun*) pedeapsa pentru fiecare infrac*iune aparte "i abia dup) aceasta stabile"te o
pedeaps) definitiv) prin una dintre cele trei metode expuse expres -n lege care sunt urm)toarele:
10 cumul total al pedepselor aplicate+
20 cumul par*ial al pedepselor aplicate+
30 absorbirea pedepsei mai u"oare de pedeapsa mai aspr).
6tabilirea pedepsei definitive pentru concurs de infrac*iuni prin metodele cumulului
total sau par*ial se aplic) cu condi*ia ca termenul pedepsei definitive s) nu fie mai mare de 24 ani
de -nc$soare.
(etoda absorbirii pedepsei mai u"oare de pedeapsa mai aspr) poate 3dar nu este
obligatorie0 fi aplicat) -n cazul -n care persoana este declarat) vinovat) de s)v-r"irea a dou) sau
mai multe infrac*iuni u"oare "i1sau mai pu*in grave. .n acest caz pedeapsa definitiv) nu poate
dep)"i termenul sau m)rirea pedepsei prev)zute pentru cea mai grav) dintre infrac*iunile
s)v-r"ite.
.n cazul unui concurs de infrac*iuni, la pedeapsa principal) poate fi ad)ugit) oricare din
pedepsele complementare prev)zute la articolele corespunz)toare din Partea special) a
prezentului cod, care stabilesc r)spunderea pentru infrac*iunile a c)ror s)v-r"ire persoana a fost
declarat) vinovat). Pedeapsa complementar) definitiv) stabilit) prin cumul, total sau par*ial, al
pedepselor complementare aplicate nu poate dep)"i termenul sau m)rimea maxim) prev)zut) de
Partea general) a codului penal pentru aceast) categorie de pedepse.
#ac) pentru infrac*iunile care intr) -n concurs sint stabilite pedepse principale de
diferite categorii, "i instan*a de &udecat) nu va g)si temeiuri pentru absorbirea unei pedepse de
c)tre alta, cumularea lor se face potrivit art. =9 CP, care stipuleaz) c) la cumularea diferitelor
pedepse principale aplicate -n cazul unui concurs de infrac*iuni , unei zile de -nc$isoare -i
corespund 2 ore de munc) -n folosul comunit)*ii.Celelalte pedepse cumulate cu -nc$isoarea se
execut) de sine st)t)tor.
Pedeapsa se stabile"te dup) acelea"i reguli "i -n cazul -n care dup) pronun*area
sentin*ei, se constat) c) persoana condamnat) este vinovat) "i de comiterea unei alte infrac*iuni
s)v-r"ite -nainte de pronun*area sentin*ei -n prima cauz). .n acest caz, -n termenul pedepsei se
include durata pedepsei executate, complet sau par*ial, -n baza primei sentin*e..
.n cazul unui concurs de infrac*iuni, c-nd s-a stabilit o pedeaps) ca deten*iune pe via*) "i
una sau mai multe pedepse cu -nc$isoarea ori alte categorii de pedepse, se aplic) ca pedeaps)
definitiv) deten*iunea pe via*).
7egulile de aplicare a pedepsei -n cazul unui cumul de sentin*e se deosebesc de regulile
de aplicare a pedepsei -n cazul unui concurs de infrac*iuni. .n conformitate cu prevederile
codului penal cu privire la aplicarea pedepsei -n cazul unui cumul de sentin*e, pentru aceasta
pedeapsa poate fi aplicat) numai conform metodei cumulului total sau par*ial al pedepselor.
stfel, dac) dup) pronun*area sentin*ei, dar -nainte de executarea complet) a pedepsei,
condamnatul a s)v-r"it o nou) infrac*iune, instan*a de &udecat) adaug), -n -ntregime sau par*ial, la
pedeapsa aplicat) prin noua sentin*) partea neexecutat) a pedepsei stabilite de sentin*a
anterioar). .n acest caz pedeapsa definitiv) nu poate dep)"i termenul de 3% ani. Pentru cumul de
sentin*e legea penal) nu prevede aplicarea metodei absorbirii pedepsei mai u"oare de pedeapsa
mai aspr), de"i -n practic) aceasta uneori nu este real.
Cumularea pedepselor complementare -n cazul cumulului de sentin*e se efectueaz) -n
condi*iile cumul)rii -n cazul unui concurs de infrac*iuni.
Pedeapsa definitiv) -n cazul unui cumul de sentin*e trebuie s) fie mai mare dec-t
pedeapsa stabilit) pentru s)v-r"irea unei noi infrac*iuni "i dec-t partea neexecutat) a pedepsei
pronun*ate prin sentin*a anterioar) a instan*ei de &udecat).
?a cumularea pedepselor, dac) prin una din sentin*e este stabilit) pedeapsa deten*iunii
pe via*), pedeapsa definitiv) va fi deten*iunea pe via*).
1.3. C.1 al R2 pre"ede ca #ac), dup) pronun*area sentin*ei, dar -nainte de executarea
complet) a pedepsei, condamnatul a s)v-r"it o nou) infrac*iune, instan*a de &udecat) adaug), -n
-ntregime sau par*ial, la pedeapsa aplicat) prin noua sentin*) partea neexecutat) a pedepsei
stabilite de sentin*a anterioar). .n acest caz, pedeapsa definitiv) nu poate dep)"i termenul de 3%
de ani de -nc$isoare, iar -n privin*a persoanelor care nu au atins v-rsta de 1= ani - termenul de 14
ani.stfel condamnatul R. a comis o noua infr in timpul ispasirii pedepsei pentru infr anterioara.
Pedeapsa defintiva va fi 24 de ani, tipul penitenciarului este inc$is.
@aptele lui R pot fi calificate ca recidiva care este comiterea cu inteintie a uneia sau mai multor
infr de o pers cu antecedente penale pt o infr comisa cu intentie.R are antecendente penale care
este o stare &uridical a prsoanei ce apare din momentul raminerii defintive a sentinteo de
condamare.
2.1 C.P.P. defineste masurile preventive ca fiind masurile de constringere prin care
banuitul,incinuitul, inculpatul este impiedicat sa intreprinda anumite actiuni negative asupra
desfasurarii pr penal sau asupra asigurarii executarii sentintei.
In raport cu alte masuri de constringere masurile preventive se caracterizeaza printr-o serie de
scopuri imediate:
1. preintimpinarea sustragerii invinuitului de la urm penala si &udecata si asigurarea
prezentei lui in fata ore &ud
2. inlaturarea posibilitatilor invinuitului, inculpatului de a impiedica stabilirea adevarului in
cauza penala fie prin distrugerea probelor fie prin amenintarea martorilor sau alte
asemenea actiuni
3. asigurarea executarii sentintei de condamnare la ped cu inc$isoarea
/. preintimpinarea posibilitotii invinuitului , inculpatului de a comite alte infractiuni legate
de caua penala data sau oricare alte infr.
Particularitatile:
1. masurile preventive se dispun numai in cadrul unui process penal declansat
2. se aplica numai banuitului, invinuitlui si inculpatului
3. se aplica la oportunitatea procurorului sau dupa caz &ud de instructie
/. nu sunt caracteristice oricarei cause penale, avind un c$aracter adicent fata de activitatea
procesuala prinicpala
4. au c$aracter provizoriu ele pot fi revocate in momentul in care dispar impre&urarile care
au impus luarea acestora
2.2 <,?,(I,O c. (,?#,O:I
3cererea nr.
3%5/G1%4
0 - violarea art. 3 al Conven*iei3interzicerea torturii0 - neacordarea
asisten*ei medicale strict necesare, timp depeste 3 ani, unei persoane aflat) -n deten*ie care
sufer) de boli renale+ violarea art.4 H 1
a l Co n v e n * i e i 3 l e g a l i t a t e a d e * i n e r i i s u b a r e s t 0 - l i p s i r e a d e l i b e r t a
t e a reclamantului, 2n perioada 23.%4.2%%2 - 2=.12.2%%4, f)r) un mandat legal
dup)transmiterea dosarului penal 2n instan*a de &udecat) spre examinare+ violarea art. 5H 1 al
Conven*iei 3termenul rezonabil0 - examinarea -ntr-o singur) instan*) a unei-nvinuiri
penale -n privin*a unui inculpat bolnav, timp de / ani G luni "i 1/ zile, cuintervale de
4 luni -ntre "edin*e, perioad) -n care au avut loc 4/ de "edin*e 3dintrecare doar 14 au fost am!nate
datorit) reclamantului, iar multe am!n)ri au avut locdin cauza lipsei procurorului sau a
&udec)torului0.Preten*ia privind violarea art. 4 H 3 al Conven*iei 3motivarea insuficient) a
deciziilorde *inere sub arest0 a fost declarat) inadmisibil) deoarece a fost depus) peste maimult
de 5 luni de la emiterea deciziilor de autorizare a arestului.?ipsa viol)rii art. 5 H 2 al Conven*iei
3prezum*ia nevinov)*iei0 deoarece nu au fostprezentate indicii c) procesul penal -mpotriva
reclamantului se baza pe prezum*iac) reclamantul ar fi comis infrac*iunea care i se
incrimina.pre&udicii materiale - :J7 %pre&udicii morale - :J7 24,%%
2.3 .(inorul Cuc in virsta de 13 ani a sustras un telefon mobil de la colegul sau banca.Fatal
minorului Cuc a cerut transmiterea acestuia sub supraveg$erea sa.In baza art 1=/ s-a dispus
transmiterea sub supraveg$ere a minorului Cuc
Test %
Subiectul I: R-pirea mi7locului de transport
1.1. #etermina*i momentul de consumare a infrac*iunii de r)pire a mi&locului de transport
3art.1G2
1
CP 7(0. "# puncte$
Infrac*iunea de r)pire a mi&locului de transport este o infrac*iune formal) "i se consider)
consumat) din momentul -nceputului deplas)rii mi&locului de transport. .ncercarea nereu"it) de a
porni motorul -n scopul r)pirii mi&locului de transport urmeaz) a fi calificat) drept tentativ) de
infrac*iune.
#ac) mi&locul de transport r)pit va fi l)sat de f)ptuitor f)r) supraveg$ere "i ulterior va fi -nsu"it
de c)tre alte persoane, f)ptuitorul va purta raspundere doar pentru r)pire. #ac) -n urma deplas)rii
f)ptuitorul cu mi&locul de transport r)pit de el personal ca rezultat al -nc)lc)rii regulilor de
securitate a circula*iei sau de exploatare a mi&locului de transport, automobilul va fi distrus sau
deteriorat, cauz-nd astfel daune -n proport*ii mari prorprietarului, ac*iunile f)ptuitorului urmeaz)
a fi calificate at-t -n baza art. 1G211 c-t "i -n baza art. 25/ CP--nc)lcarea regulilor de securitate a
circula*iei sau de exploatare a mi&loacelor de transport de c)tre persoana care conduce mi&locul
de transport.
1.2. rgumenta*i care trebuie s) fie calificarea -n cazul cererii de transmitere a bunurilor
str)ine, care este -nso*it) de amenin*area cu r)pirea mi&locului de transport. "% puncte$
Consider, c) calificarea -n cazul cererii de transmitere a bunurilor str)ine, care este -nso*it) de
amenin*area cu r)pirea mi&locului de transport urmeaz) a fi calificat) conform componen*ei de
infrac*iune prev)zut) la art. 1=G CP-Santa&, deoarece latura obiectiv) a infrac*iunii -ncriminate la
art. 1=G CP se poate exprima -n fapta pre&udiciabil) care const) -ntr-un complex de ac*iuni:
ac*iunea principal) "i ac*iunea adiacent). stfel, ac*iunea principal) -n cazul nostru este cererea
de a se transmite bunurile proprietarului, ale posesorului sau al de*in)torului, care este -nso*it) de
ac*iunea adiacent) de amenin*are cu deteriorarea sau cu distrugerea bunurilor proprietarului, ale
posesorului sau ale de*int)rului-amenin*area cu r)pirea mi&locului de transport.
1.3. Argumenta,i oportunitatea plas-rii normei cu pri"ire la r-pirea mi7locului de
transport fie .n Capitolul >II ;Infrac,iuni .n domeniul transporturilor<, fie .n
Capitolul ?I ;Infrac,iuni contra patrimoniului< din 1artea Special- a Codului penal.
#atorit) faptului c) latura obiectiv) a infrac*iunii de r)pire a mi&locului de transport se
realizeaz) prin ac*iunea de r)pire a mi&locului de transport, consider)m c) este oportun "i ra*ional
plasarea normei cu privire la r)pirea mi&locului de transport -n Capitolul OI Infrac*iuni contra
patrimoniului din Partea special) a codului penal, deoarece r)pirea mi&locului de transport nu
-ntodeauna este soldat) cu -nc)lcarea regulilor de securitate a circula*iei sau de exploatare a
mi&locului de transport, dar o asemenea fapt) -ntodeauna -l priveaz) pe posesor sau proprietar de
posibilitatea folosirii, posed)rii "i administr)rii lui.
stfel urmeaz) de apreciat "i modific)rile recente ale legiuitorului nostru cu referire la Codul
Penal al 7(, care prin ultimele modific)ri a plasat norma cu privire la r)pirea mi&locului de
transport -n Capitolul OI Infrac*iuni contra patrimoniului din Partea speciala a CP., fiind
prev)zut) de art. 1G211, anterior acest) norm) era plasata -n Capitolul 'II Infrac*iuni -n domeniul
transporturilor la art. 293 CP, ce consider dupa cum am men*ionat mai sus binevenit) aceast)
modificare.
Subiectul II: Re,inerea
2.1. 7elata*i despre institu*ia Kb)nuelii rezonabileL. "# puncte$
?iteratura de specialitate defineste notiunea de banuiala rezonabila, prin existenta unor motive
verosimile de a b)nui o persoana ca ea ar fi s)v!r"it infrac*iunea. restarea sau detentia trebuie
sa intervina ca rezultat al unor motive verosimile de a banui ca persoana in cauza a savirsit o
infractiune.
2.2+etermina,i particularit)*ile re*inerii unui b)nuit minor
, conditie privind legalitatea retinerii se refera la subiectul retinut, care trebuie sa intruneasca o
serie de particulartati prevazute de lege. Conform regulii generale, subiectul retinut poate fi orice
persoana fizica , care a tins virsta de raspunderii penaleart21 CP, minoriiin virsta de 1/-15 ani pt
unele infractiuni prevazute expres si in virsta de de 15 ani pt toate infractiunile. In situatia cind
necesitatea retinerii apare spontan este imposibil de stabilit indentitatea persoanei, iar persoana
banuita este minora, poate fi retinuta pina la 1/ ani, in cazul unor infractiuni grave, cu scopul
stabilirii identitatii persoanei in cauza. #aca dupa stabilirea virstei, minorul retinut nu poarta
raspundere penala conform art 21 CP, se va elibera imediat ori in caz de necesitate va fi retinut in
institutiile de detentie provizorie.retinerea minorului nu poate depasi de 2/ de ore.
Potrivit art /99 din CPP la solutionarea c$estiunii privind aplicarea masurii preventive in privinta
minorului, in fiecare caz se discuta in mod obligatoriu, posibilitatea transmiteriilui sub
supraveg$ere, conform atTrt. 1=/ din CPP. 7etinerea minorului, in temeiurile prevazute de art
155, 195, 1=4, 1=5, din CPP pot fi aplicate doar in cazuri exceptionale, cind au fot savirsite
infractiuni grave,deosebit de grave sau exceptional de grave. #espre retinerea minorului se
instiinteaza imediat parintii sau alti reprezentanti legali ai minorului.#urata tinerii in stare de
arest a invinuitilor minori nu poate depasi / luni.
2.2. Proiecta*i c-teva situa*ii c-nd persoana se elibereaz) -nainte de expirarea termenului
re*inerii. "& puncte$
:liberarea persoanei re*inute
310 Persoana re*inut) urmeaz) s) fie eliberat) -n cazurile -n care:
10 nu s-au confirmat motivele verosimile de a b)nui c) persoana re*inut) a s)v-r"it
infrac*iunea+
20 lipsesc temeiuri de a priva -n continuare persoana de libertate+
30 organul de urm)rire penal) a constatat la re*inerea persoanei o -nc)lcare esen*ial) a
legii+
/0 a expirat termenul re*inerii+
40 instan*a nu a autorizat arestarea preventiv) a persoanei.
320 Persoana eliberat) dup) re*inere nu poate fi re*inut) din nou pentru acelea"i temeiuri.
330 ?a eliberare, persoanei re*inute i se -nm-neaz) certificat -n care se men*ioneaz) de
c)tre cine a fost re*inut), temeiul, locul "i timpul re*inerii, temeiul "i timpul eliber)rii.
1 situatie.
?a data de 12.%3.2%%G, banuitul Fricolici Ion a fost retinut de catre organelle operative pentru
savirsirea infractiunii de furt. ,rganul de urmarire penala a retinut banuitul in baza art155 alin2,
bazindu-se pe declaratiile depuse de catre martorul Pasat :caterina, care l- memorizat in baza
unei cicatrice la oc$i . Pe parcursul interogarilor, banuitul Fricolici a declarat ca este nevinovat
si ca in momentul furtului acesta se afla internat la 6pitalul de Jrgenta, fapt ce a fost dovedit in
cele din urma de organul de urmarire penala. stfel, Fricolici a eliberat in baza art19/ alin1- nu
s-au confitmat motivele verosimile de a banui ca persoana retinuta a savirsit o
infractiune,stabilindu-se lipsa de probe in invinuire..
2 situatie- ?a data de 24.%G.2%%=, banuitul Fusca lexandru a fost retinut de catre organul de
urmarire penala pentru savirsirea infractiunii de pungasie. @iind adus la Comisariatul de Politie
al sectorului Centru, banuitul a fost interogat si a dat explicaii ofiterului de urmarire penala de
mai bine de / ore. ? a venirea avocatului sau, acesta a cerut procesul-verbal de retinere a
banuitului tusca lexandru si de inregistrare a infractiunii, actiune ce trebuia efectuata in
procesul retinerii.stfel conform prevedrilor din CPP, Fusca a fost eliberat, drept temei fiind ca
in decursul a 3 ore de la momentul aducerii persoanei retinute organul de urmarire nu a intocmit
process-verbal de retinere.

Test &
1.1 @apta infractionala reprezinta semnul cel mai important al laturii obiective si consta din actul
de conduita interzis. @ara o activitate exterioara nu poate exista infractiunea. 8umai o
actiune poate atinge una din valorile aratate in CP.@apta infractionala se poate realize prin
acte materiale3vatamare, constringere0, prin scris3prescrierea ilegala a preparatelor narcotice
sau psi$otrope0, prin fals in acte publice3falsul in acte publice0, sau prin
cuvinte3amenintarea0.
@apta infractionala se rpezinta sub forma de actiune sau inactiune.
ctiunea este o comportare pozitiva , o conduita a faptuitorului prin care se face ceva de natura
sa produca o sc$imbare in sfera relatiilor sociale.ctiunea este aceea prin care se face ceea ce nu
trebuia sa se faca
Inaciuntea inseamna a nu face ceea ce este ordonat de lege.Inactiunea este o comportare negative
prin raminerea in pasivitate prin abtinearea sau omiterea de a face ceva.

1.2 In procesul de stabilire a temeiului tragerii la rasp penala a pers vinovate de comiterea unei
infr si de calificare a faptei pre&udiciabile org de urm penala stabileste absolute in toate
cazurile locul, timpul, mi&locul,metoda si impre&urarile concrete in care a fost comisa infr.In
raport cu componenta de infr, semnele laturii obiective aratate locul, timpul, metoda,
mi&loacele, impre&urarile comiterii infr, alaturi de urmarile pre&udiciabile si legatura cauzala,
constituie semen facultative ale acesteia, cestea nu se iau in seama pt ca considera fapta ca
infr decit atunci cind sunt prevazute in continutul ei legal, adica cind sunt indicate in
dispozitia n.& concrete.
?ocul- se considera locul unde a fost comisa actiunea sau inactiunea, indifferent de timpul
survenirii consecintelor.?ocul este stabilit; in dispozitia n.& de ex frontiera vamala a7( art.2/=
Fimpul- acesta se manifesta intr-un anumit interval, perioada, de timp in care este comisa fapta.
Pt calificarea faptei acesta nu prezinta nici o importanta. ?egea penala inrare cazuri contine
indicatia despre un anumit timp al comiterii faptei, atribuindu-I o importanta de semn principal
al lat obiective a infr. #e ex in cazul vinatului illegal legiuitorul pe linga semen ale lat obiective
a infr si perioada interzisa
(etoda- totalitatea de procedee si moduri aplicate de faptruitor in procesul comiterii infr. #e ex
art 3%G prin amenintarea sau alte acte ilegale
(i&locul si instrumental comiterii infr reprezinta obiectele materiale cu a&utorul carora este
comisa fapta. #e regula acestea sunt armele, diferite obiecte aplicate incalitate de arma
Impre&urarile comiterii faptei reprezinta situatia , circumstantele, conditiile in care a fost comisa
fapta, de ex omorul comis in stare de affect
1.3
Instanta de apel va lasa in vigoare $ot pronunta de prima instanta.?egatura cauzala exista intrea
actiunile faptuitorului si decesul victemei. rt. 141 nu indica expres timpul survenirii
consecintelor pre&udiciabile, astfel c$iar daca consecintele au survenit dupa 12 zile legatura
cauzala exista.

Subiectul II: 5ormele e!perti#ei =n procesul penal
2.1. +escrie,i formele de expertiz) -n procesul penal. 33 puncte0
:xpertiza constituie o actiune de cercetare efectuata de catre un expert in scopul solutionarii
unor c$estiuni puse in fata lui de catre organul de urmarire penala sau instant de &udecata, in
urma careia se intocmeste un raport ce contine concluziile la care a a&uns expertul in urma
efectuarii investigatiei.
In literature de specialitate au fost interprinse incercari de a clasifica exeprtizele, recunoscindu-
se in esenta urmatoarele criteria: natura problemelor ce urmeaza a fi lamurite prin expertiza,
modul in care legea reglementeaza necesitatea efectuarii expertizei, modul de desemnare a
expertului, modul de organizare a experizei.
In ceea ce priveste natura problemelor ce urmeaza a fi lamurite prin expertiza- mai des este
utilizata expertiza criminalistica3 balistica, dactiloscopica, autote$nica, grafica0, expertiza
medoco-legala, ex. Psi$iatrica si altele.
Jn alt criteriu este modul in care legea reglementeaza necesitatea efectuarii expertizei si in acest
sens expertizele se divizeaza in faculatative si obligatorii. :x. @acultative sunt dispuse de catre
un organ de urmarire penala din oficiu sau la cererea partilor si de catre instant la cererea
partilor, in cazurile cind se sonsideraca sunt necesare cunostinte special in domeniul stiintei,
te$nicii, artei. :x. ,bligatorii: :xpertiza se dispune "i se efectueaz), -n mod obligatoriu, pentru
constatarea:
10 cauzei mor*ii+
20 gradului de gravitate "i a caracterului v)t)m)rilor integrit)*ii corporale+
30 st)rii psi$ice "i fizice a b)nuitului, -nvinuitului, inculpatului C -n cazurile -n care apar
-ndoieli cu privire la starea de responsabilitate sau la capacitatea lor de a-"i ap)ra de sine st)t)tor
drepturile "i interesele legitime -n procesul penal-se efectueaza obligatoriu ex psi$iatrica. :x.
Psi$iatrica care se dispune in situatia cind apar indoieli cu privire la starea de responsabilitate a
persoanei+
/0 v-rstei b)nuitului, -nvinuitului, inculpatului sau p)r*ii v)t)mate C -n cazurile -n care aceast)
circumstan*) are importan*) pentru cauza penal), iar documentele ce confirm) v-rsta lipsesc sau
prezint) dubiu+
40 st)rii psi$ice sau fizice a p)r*ii v)t)mate, martorului dac) apar -ndoieli -n privin*a
capacit)*ii lor de a percepe &ust -mpre&ur)rile ce au importan*) pentru cauza penal) "i de a face
declara*ii despre ele, dac) aceste declara*ii ulterior vor fi puse, -n mod exclusiv sau -n principal,
-n baza $ot)r-rii -n cauza dat)+
50 altor cazuri c-nd prin alte probe nu poate fi stabilit adev)rul -n cauz).
#upa modul de organizare a experizeise cunosc: expertiza simpla, expertiza. de comisie- se
efctueaza de catre o comisie compusa din citiva experti de acelasi profil, in comisie pot fi inclusi
experti numiti de catre institutia de expertiza, cit si experti propusi de parti. Comisia de experti
a&ungind la o opinie comuna semneazaraportulde expertiza,cind sunt dezacorduri fiecare expert
semneaza raportul vizavi de c$estiunile cu privire la care sunt dezacorduri.
:xpertiza complexa se efectueaza in cazul in care constatarea unei circumstante ce poate avea
importanta probatorie in cauza penala, este posibila numai in urma efectuarii unei investigatii in
diferite domenii.
Contraexpertiza se efctueaza in cazurile cind concluziile espertului nu sunt intemeiate, exista
indoieli in privinta lor sau a fost incalcata ordinea prosuala de efectuare a expertizei.
2.2. #etermina*i situa*iile de efectuare a expertizei suplimentare.
:xpertiza suplimentara se efctueaza in cazurile cind raportul de expertiza nu este sufficient de
de clar sau este incomplet.Conform prevederilor din CPP ,reglementeaza ca organul de
urm)rire penal) care a dispus expertiza sau instan*a de &udecat) consider) c) raportul expertului
nu este suficient de clar sau complet, poate fi dispus) efectuarea unei expertize suplimentare de
c)tre acela"i expert sau de c)tre un alt expert.In aceasta situatie, la efectuarea unei expertize
suplimentare poate participa si primul expert pt a da explicatii, insa acesta nu poate participa la
efectuarea investigatiilor si la finalizarea concluziilor. precierea raportului de expertiz)
presupune, dup) cum se "tie, determinarea pertinen*ei "i admisibilit)*ii faptelor constatate de
expert -n baza cuno"tin*elor sale speciale, adic) dac) concluziile la care acesta a a&uns reprezint)
fapte ce *in de obiectul proba*iunii -ntr-o anumit) cauz) penal), iar faptele "i -mpre&ur)rile de
fapt ce constituie fondul raportului de expertiz) au fost stabilite -n ordinea prev)zut) -n legisla*ia
procesual-penal) -n vigoare. ceasta implic) verific)ri ale competen*ei expertului, condi*iilor -n
care el a activat, a concluziilor lui, a raportului de expertiz) -n -ntregime.
Pe l!ng) aspectul "tiin*ific "i metodologic, se va verifica cum se respect) dispozi*iile legale ce
reglementeaz) dispunerea "i efectuarea expertizei. #ac) -n urma activit)*ii de apreciere "i
verificare se constat) c) raportul de expertiz) nu con*ine deficien*e, c) la efectuarea expertizei s-
au folosit cele mai actuale realiz)ri ale "tiin*ei -n domeniul respectiv, iar concluziile f)cute
corespund probelor existente -n cauz), organul de anc$et) procedeaz) la utilizarea acestui
important mi&loc de prob) -n procesul de proba*iune. ?a raportul de expertiz) se va apela -n
cadrul interogatoriului desf)"urat cu ocazia ascult)rii -nvinuitului, b)nuitului, victimei "i a altor
persoane implicate, precum "i pentru a argumenta deciziile privind existen*a sau inexisten*a
faptei, vinov)*ia sau nevinov)*ia f)ptuitorului.
-n practic), organul de anc$et) nu de pu*ine ori constat) c) raportul de expertiz) este incomplet,
adic) nu con*ine r)spunsuri ex$austive la -ntreb)rile formulate -n actul prin care s-a dispus
efectuarea expertizei. -n vederea complet)rii raportului de expertiz), legea 3art.54 CPP0 prevede
efectuarea unei expertize suplimentare sau audierea expertului 3art. 19% CPP0.
:xpertiza suplimentar) poate fi efectuat) numai de acela"i expert. ,biectul expertizei
suplimentare -l constituie -ntreb)rile la care -n cadrul expertizei ini*iale nu s-a r)spuns sau s-a
dat un r)spuns incomplet.ceasta se va -nf)ptui doar printr-un studiu suplimentar al materialelor
examinate ini*ial. -n literatura "i practica de specialitate, contrar semnifica*iei atribuite acestui
gen de expertiz) -n lege - de a -ntregi raportul de expertiz) - se sus*ine c) obiectul expertizei
suplimentare cuprinde at!t -ntreb)rile, la care expertul trebuia s) r)spund), dar la care nu a
r)spuns sau a dat un r)spuns incomplet, c!t "i aspectele noi, necunoscute -n momentul -n care s-
a dispus efectuarea expertizei. Conform!ndu-se acestei concep*ii, unii practicieni cer
examinarea suplimentar) a obiectelor 3urmelor, documentelor0 descoperite dup) efectuarea
expertizei.
Constat)rile suplimentare f)cute, la cererea organului &udiciar 3anc$etatorului sau instan*ei
&udec)tore"ti0, vor fi expuse -ntr-un raport suplimentar de expertiz), care urmeaz) a fi apreciate
complementar.
#ac) -n urma aprecierii rezultatelor expertizei se constat) neclarit)*i privind maniera -n care s-au
desf)"urat anumite opera*ii de examinare, iar modul de redactare a raportului de expertiz),
limba&ul folosit la formularea concluziilor impun preciz)ri f)r) de care nu se poate stabili
-n*elesul exact al examin)rii de specialitate, se dispune ascultarea expertului.1 ,biectul
ascult)rii expertului este -n mod expres formulat -n art. 19% al CPP: deslu"irea semnifica*iei
lucr)rilor desf)"urate cu prile&ul efectu)rii expertizei "i a -n*elesului raportului prezentat. Prin
urmare, pe aceast) cale nu se poate cere expertului completarea raportului "i nici efectuarea unor
noi examin)ri.
8ecesitatea unor l)muriri suplimentare apare, de obicei, dac) expertul opereaz) -n raportul de
expertiz) cu categorii "tiin*ifice mai pu*in accesibile nespeciali"tilor, "i rezultatele expertizei
sunt -ntemeiate pe realiz)rile unui domeniu -ngust al "tiin*ei, pe calcule matematice, formule ".a.
udierea expertului se realizeaz) prin adresare de -ntreb)ri "i ascultarea r)spunsurilor.
2.3. Proiecta*i o situa*ie -n care este necesar) efectuarea contraexpertizei. 39 puncte0
?a 2 iulie 2%%5, aproximativ la ora 23.3%, pe drumul C$isinau-6traseni, la Qm 19 in
apropriereasatului Oalea <aiducului, raionul 6traseni, Dobu B<. si Cazac (arin au fost loviti de
un automobil.Dobu B$eorg$e a decedat la fata locului, iar lui Cazac (arin i-au fost cauzate
leziuni corporale mai putin grave.Conducatorul automobilului a fugit de la fata locului. In
timpul cercetarii la fata locului, pe marginea drumului au fost depistate si ridicate citeva cioburi
de sticla de la farul automobilului,indicindu-se in raportul de expertiza. stfel organul de
urmarire penala a constatat ca raportul de expertiza este neclar, incomplet, pentru a putea afla
marca automobilului cit si identitatea faptuitorului, drept temei fiind lipsa de probe si a dispus
sa se efectueze o contraexpertiza de catre un alt specialist sau de o comisie de specialisti.
Test '
Subiectul I: @nc-lcarea regulilor de securitate a circula,iei sau de e!ploatare a mi7loacelor
de transport de c-tre persoana care conduce mi7locul de transport
1.1. #etermina*i ce rol -ndepline"te mi&locul de transport -n contextul infrac*iunii prev)zute la
art.25/ CP 7(: obiectul material al infrac*iunii sau mi&locul de s)v-r"ire a infrac*iunii2 "#
puncte$
In contextual infractiunii de la art 25/ mi&locul de transport este obiectul material , sau dupa
caz, mi&locul de comitere a infractiunii.
Prin mi&loc de transport, potrivit acestui articol, -n*elegem toate tipurile de ma"ini 3auto-
mobile, tractoare, combine0, alte tipuri de ma"ini autopropulsate, tramvaiele "i troleibuzele,
precum motocicletele *i alte mi&loace de transport mecanice, care circul) pe magistral),strad), in
curte, teritoriul -ntreprinderii, c!mp "i alt loc -n care este posibil) circula*iami&loacelor de
transport.
?a aplicarea legisla*iei in cadrul examin)rii cauzelor penale referitoare la -nc)lcarea regulilor
de securitate a circula*iei "i de exploatare a mi&loacelor de transport, prin ma"ini autopropulsate
se -n*elege mi&loacele de transport care circul) in mod ocazional pe drumurile pubAice, fiind
destinat execut)rii unor lucr)ri de construc*ie, agricole, silvice sau altor activit)*i 3macarale,
excavatoare, combine de recoltare etc0. Prin alte mi&loace de transport mecanice se -n*elege orice
mecanism pus -n mi*care cu a&utorul unui motor cu volumul de lucru nu mai mic de 4% cm cubi.
.n dispozi*ia art, 25/ nu sunt enumerate expres -nc)lc)rile -n urma c!rora survin consecin*ele
pre&udiciabile, f)c!ndu-se doar trimitere la anumite reguli referitoare la securitatea circula*-ei sau
de exploatare a mi&loacelor de transport, -ns) este necesar s) aplic)m actele normative speciale,
stabilind ce articol, alineat sau punct ale acestor norme au fost -nc)icate "i aflate -n raport de
cauzalitate cu aceste consecin*e.
1.2. +etermina,i cinci deosebiri dintre infrac,iunea, pre"-#ut- la art.2%4 C1 R2, 4i
infrac,iunea de .nc-lcare a regulilor pri"ind men,inerea ordinii 4i securit-,ii circula,iei
/art.2%( C1 R20.
#eosebirile dintre infrac*iunea prev)zut) la art. 25/ CP "i infrac*iunea de -n)lcare a regulilor
privind men*inerea ordinii "i securit)*ii circula*iei 3art. 25G Cp0 sunt determinate de urm)toarele:
1. ,biectul infrac*iunii
,biectul &uridic principal al infrac*iunii prev)zute la art. 25/ -l constituie rela*iile sociale cu
privire la securitatea func*ion)rii mi&loacelor de transport indicate -n lege.
.ns) obietul &uridic principal al infrac*iunii prev)zute la art. 25G -l formeaz) rela*iile sociale
cu privier la ordinea "i securitatea circula*iei.
2. ?atura obiectiv)
rt.25/ ?atura obiectiv) a infrac*iunii se realizeaz) prin -nc)lcarea regulilor de securttate a
circu-
la*iei sau de exploatare a mi&loacelor de transport de c!tre persoana care conduce mi&locul de
transport, -n leg)tur) cu care apar v)t)m)ri medii ate integrit)*ii corporale sau ale s)n)t)*ii ori
daune materiale -n propor*ii mari ce se afl) -n raport de cauzalitate.
rt.25G ?atura obiectiv) a infrac*iunii se realizeaz) prin -nc)lcarea de c)tre pasager, pieton
sau alt
participant la trafic a regulilor privind men*inerea ordinii "i securit)*ii circula*iei, dac) aceasta a
provocat urm)rile indicate la art. 25/.
3.6ubiectul infrac*iunii.
?a art.25/ ca subiect al infrac*iunii poate fi conduc)torul mi&locului de transport, care a atins
v!rsta de 15 ani, indiferent dac) de*ine sau nu permis de conducere sau este privat de acest
permis, precum "i nu depinde de faptul dac) el este proprietar sau arenda" al mi&locului de
transport, 1-a r)pit sau este o persoan) c)reia proprietarul i-a predat conducerea unit)*ii de
transport.
?a art.25G ca subiect al infrac*iunii poate fi numai o persoan) - pieton, pasager sau alt
participant la
trafic care a atins v!rsta de 15 ani.
l*i participan*i la trafic pot fi conduc)torii scuterelor, bicidi"tii, conduc)torii mi&-oacelor de
transport cu trac*iune animal), persoanele care m!n) vitele.
/. Pedepsele aplicate pentru s)v-r"irea acestor infrac*iuni difer), -n cazul infrac*iunii de la art.
25/ fara agravante pedeapsa este de amend) -n m)rime de p-n) la 3%% uc sau cu munc)
neremunerat) -n folosul comunit)*ii de la 1=% la 2/% ore, sau cu -nc$isoare de p-n) la 3 ani cu
sau f)r) privarea de dreptul de a conduce mi&locul de transport, -n cazul s)v-r"irii infrac*iunii
prev)zute de art. 25G pedeapsa este amenda -n m)rime de la 3%%-=%% uc sau cu -nc$isoare de
p-n) la 4 ani.
4. 2 , alt) deosebire dintre acestea este si faptul c) infrac*iunea prev)zut) la art. 25/ include
si unele forme agravante cum ar s)v-r"irea infrac*iunii in cauz) -n stare de ebrietate, care a
provocat v)t)marea grav) a integrit)*ii corporale sau a san)tatii, decesul unei persoane etc,
pedeapsa pentru s)v-r"irea infrac*iunii -n cauz) cu agravantele men*ionate, fiind logic mai mare
decit -n situa*ia prevazuta la alin 1 al acestui artico, pe cind art. 25G cp nu prevede aceste
agravante "i respectiv pedepse pentru s)v-r"irea infrac*iunii cu agravante, -ns) se stipuleaz) doar
c) -nc)lcarea de c)tre pasager, pieton, sau alt participant la trafic a regulilor privind men*inerea
ordinii "i securitatea circula*iei, daca acestea a provocat urm)rile indicate la art. 25/, fiind
stabilita o pedeapsa fie cu amend) de la 3%%-=%% uc sau cu -nc$isoare de p-n) la 4 ani.
1.3. +ecide,i asupra oportunit-,ii e!isten,ei circumstan,ei agra"ante ;s-".r4it- .n stare de
ebrietate< la alin /20, /40 4i /%0 art.2%4 C1 R2, din moment ce, la lit.70 alin./10 art.&& C1
R2, se men,ionea#- c- la stabilirea pedepsei se consider- circumstan,- agra"ant-
;s-".r4irea infrac,iunii de c-tre o persoan- .n stare de ebrietate, pro"ocat- de
consumarea substan,elor men,ionate la art.24 C1 R2. Instan,a de 7udecat- este .n
drept, .n func,ie de caracterul infrac,iunii, s- nu considere aceasta ca o circumstan,-
agra"ant-<.
Instanta de &udecata nu are dreptul sa nu considere aceasta ca o circumstanta agravanta,
deoarece aici exista de&a incriminarea de comitere a infractiunii in stare de ebrietate. dica
starea de ebrietate si sta la baza pedepsei din aceste aliniate de la art.25/.
:ste oportun ca legiuitorul a incriminat in aliniate aparte aceasta circumstanta agravanta si nu
a lasat la discretia instantei de a aplica sau nu in functie de caracterul infractiunii aceasta
circumstanta agravanta, deoarece conform art 99 CP 7( instanta de &udecata are dreptul sa nu
ia in considerare aceasta circumstanta in functie de infractiunea savirsita.
Prin stare de ebrietate se intelege o stare survenita atit din urma consumului de alcool, cit si
din cauza folosirii drogurilor,substantelor toxice, a drogurilor si a altor substante ce provoaca
turmentarea, o stare psi$ofunctionala neobisnuita. ceasta si duce la o pedeapsa mai aspra care
trebuie sa fie aplicata direct si nu la discretia instantei.
.n cazul -n care accidentul rutier a fost comis -n stare de ebrietate, constatarea st)rii de
ebrietate a conduc)torului mi&locului de transport se efectueaz) -n baza examin)rii medicale.
Concluziile expertizei medicale a st)rii de ebrietate sunt valabile numai -n cazul c-nd expertiza
medical) a fost efectuat) -n corespundere cu cerin*ele "i indica*iile metodice aprobate de
(inisterul 6)n)t)*ii al 7(.
Subiectul II: Interceptarea comunic-rilor
2.1. #escrie*i procedura de interceptare a comunic)rilor. "# puncte$
Interceptarea comunic)rilor
310 Interceptarea comunic)rilor 3convorbirilor telefonice, prin radio sau altor convorbiri cu
utilizarea mi&loacelor te$nice0 se efectueaz) de c)tre organul de urm)rire penal) cu autoriza*ia
&udec)torului de instruc*ie, -n baza ordonan*ei motivate a procurorului -n cauzele cu privire la
infrac*iunile grave, deosebit de grave "i excep*ional de grave, dac) din probele acumulate sau din
materialele de investiga*ie operativ) rezult) o b)nuial) rezonabil) privind s)v-r"irea acestora.
320 .n caz de urgen*), dac) -nt-rzierea ob*inerii autoriza*iei prev)zute la alin.310 ar provoca
pre&udicii grave activit)*ii de administrare a probelor, procurorul poate dispune, prin ordonan*)
motivat), interceptarea "i -nregistrarea comunic)rilor, inform-nd despre aceasta imediat, dar nu
mai t-rziu de 2/ de ore, &udec)torul de instruc*ie care, -n cel mult 2/ de ore, se va pronun*a
asupra ordonan*ei procurorului "i, dac) o confirm), va autoriza, -n caz de necesitate,
interceptarea -n continuare, iar dac) nu o confirm), dispune -ncetarea imediat) a intercept)rilor "i
nimicirea -nregistr)rilor efectuate.
330 Interceptarea comunic)rilor -n condi*iile prezentului articol poate fi efectuat) -n cazul unor
amenin*)ri de aplicare a violen*ei, de estorcare sau de comitere a altor infrac*iuni -mpotriva p)r*ii
v)t)mate, martorului sau membrilor familiilor lor, la cererea acestora, -n baza ordonan*ei
motivate a procurorului "i cu controlul &udiciar, conform procedurii prev)zute la alineatul 320.
3/0 Interceptarea comunic)rilor -n cadrul urm)ririi penale se autorizeaz) pentru o durat) de cel
mult 3% de zile. Interceptarea poate fi prelungit) -n acelea"i condi*ii pentru motive temeinic
&ustificate, fiecare prelungire neput-nd dep)"i 3% de zile. #urata total) a intercept)rii
comunic)rilor nu poate dep)"i 5 luni. .n orice caz, interceptarea comunic)rilor nu poate dura mai
mult dec-t p-n) la terminarea urm)ririi penale.
340 Interceptarea comunic)rilor va fi anulat) -naintea expir)rii duratei pentru care a fost
autorizat), -ndat) ce au disp)rut motivele care au &ustificat-o.
350 Audec)torul de instruc*ie, -n cursul urm)ririi penale, dup) terminarea intercept)rii
autorizate, solicit-nd opinia procurorului care conduce sau efectueaz) urm)rirea penal), -n
termen rezonabil, dar nu mai t-rziu de terminarea urm)ririi penale, anun*), -n scris, persoanele
ale c)ror convorbiri au fost interceptate "i -nregistrate.
Articolul 13%. :fectuarea intercept)rii, -nregistr)rii comunic)rilor
"i certificarea lor
310 Interceptarea "i -nregistrarea comunic)rilor se efectueaz) de c)tre organul de urm)rire
penal). sigurarea te$nic) a intercept)rii comunic)rilor se realizeaz) de c)tre 6erviciul de
Informa*ii "i 6ecuritate al 7epublicii (oldova -n condi*iile ?egii privind activitatea operativ) de
investiga*ii. Persoanele care s-nt c$emate s) asigure te$nic interceptarea "i -nregistrarea
comunic)rilor s-nt obligate s) p)streze secretul ac*iunii procesuale, secretul coresponden*ei "i
poart) r)spundere pentru -nc)lcarea acestei obliga*ii -n conformitate cu prevederile art.19= "i 314
din Codul penal. #espre explicarea acestor obliga*ii se consemneaz) -n procesul-verbal al
intercept)rii.
320 #espre efectuarea intercept)rii "i -nregistr)rii comunic)rilor, organul de urm)rire penal)
-ntocme"te un proces-verbal conform dispozi*iilor art.25% "i 251, -n care, suplimentar, se
men*ioneaz) autoriza*ia dat) de &udec)torul de instruc*ie, num)rul sau numerele de telefon,
adresa posturilor telefonice, de radio sau ale altor mi&loace te$nice prin care s-au purtat
convorbirile, numele persoanelor care le-au purtat dac) s-nt cunoscute, data "i ora fiec)rei
convorbiri separate "i num)rul de ordine al casetei pe care se face -nregistrarea.
330 Comunic)rile -nregistrate se redau integral -n scris, se certific) de c)tre organul de
urm)rire penal), se verific) "i se contrasemneaz) de c)tre procurorul care exercit) nemi&locit sau
conduce urm)rirea penal) "i se anexeaz) la procesul-verbal. Comunic)rile -n alt) limb) dec-t cea
-n care se desf)"oar) urm)rirea penal) se traduc de traduc)tor. ?a procesul-verbal se anexeaz),
de asemenea, caseta care con*ine -nregistrarea comunic)rii -n original, sigilat) cu sigiliul
organului de urm)rire penal).
3/0 Caseta cu -nregistrarea comunic)rilor, reproducerea -n scris a acestora "i procesul-verbal al
intercept)rii "i -nregistr)rii comunic)rilor se transmit, -n termen de 2/ de ore, procurorului, care
apreciaz) care din informa*iile culese au importan*) pentru cauza respectiv) "i, -n acest sens,
-ntocme"te un proces-verbal.
340 Casetele cu originalul -nregistr)rii comunic)rilor, -nso*ite de reproducerea integral) -n scris
a -nregistr)rii "i de copiile de pe procesele-verbale, se transmit &udec)torului de instruc*ie care a
autorizat interceptarea pentru p)strare -n locuri speciale, -ntr-un plic sigilat.
350 Instan*a &udec)toreasc) va dispune, sau prin sentin*), nimicirea -nregistr)rilor care nu au
importan*) pentru cauz). Celelalte -nregistr)ri vor fi p)strate p-n) la depozitarea dosarului la
ar$iv).
.nregistr)rile de imagini
.nregistr)rile de imagini se efectueaz) -n condi*iile "i modalit)*ile de efectuare a intercept)rii
comunic)rilor, prev)zute la art.134 "i 135, care se aplic) -n mod corespunz)tor.
Articolul 13'. Oerificarea -nregistr)rii intercept)rilor
2.2. Aenerali#a,i constat-rile CtB+C .n cau#a Iordac3i a 2oldo"ei.
CB+C a pronuntat 3otararea Iordac3i si altii c. 2oldo"ei
?a 1% februarie 2%%G, Curtea :uropeana a #repturilor ,mului 3Curtea0 a pronuntat $otararea
Iordac$i si altii c. (oldovei 3cererea nr. 241G=1%20.
In aceasta cauza, reclamantii sunt 4 membri ai organizatiei non-guvernamentale KAuristii pentru
drepturile omuluiL 36ne&ana C$itic, Oictor Constantinov, Oladislav Bribincea, Oitalie Iordac$i si
Oitalie 8agacevsc$i0 - o organizatie din 7epublica (oldova cu sediul in C$isinau specializata in
reprezentarea persoanelor in fata Curtii.
Potrivit reclamantilor, dupa venirea la putere a Partidului Comunistilor, numarul violarilor
drepturilor omului a crescut semnificativ. In acel context, a fost creata organizatia, a carei scop
era prote&area drepturilor omului prin asistenta persoanelor care doreau sa depuna cereri la Curte.
stfel, reclamantii au considerat ca ei au cauzat daune serioase Buvernului in urma pre&udicierii
imaginii sale si a pierderilor financiare ca rezultat al constatarii violarilor in cauzele reprezentate
de ei in fata Curtii.
7eclamantii au sustinut ca, datorita legislatiei in vigoare si avand in vedere activitatea acestora,
ei erau supusi unui risc serios ca convorbirile lor telefonice sa fie interceptate. :i nu au pretins de
a fi victime ale unor interceptari concrete, telefonice sau postale, si nici nu au initiat proceduri
&udecatoresti in acest sens.
?a 19 ianuarie 2%%=, unul dintre reclamanti s-a adresat Presedintelui Curtii 6upreme de Austitie si
a solicitat informatia statistica referitor la, inter alia, numarul de cereri depuse la instantele
&udecatoresti privind interceptarea convorbirilor telefonice si numarul autorizarilor eliberate.
Printr-o scrisoare din 5 februarie 2%%=, seful paratului Presedintelui Curtii 6upreme de Austitie
a raspuns ca, in anul 2%%4, au fost depuse 2,5%G cereri de interceptare, dintre care G=.=1U au fost
autorizate+ in anul 2%%5, 1,G31 de cereri, din care G9.G3U au fost autorizate, iar in anul 2%%9,
2,392 de cereri, din care au fost autorizate GG.2/U.
In fata Curtii, reclamantii au invocat violarea art. = C:#, 3dreptul la respectarea vietii private si
de familie0, pretinzand ca dreptul lor la respectarea corespondentei nu a fost respectat, deoarece
legislatia nationala in domeniul interceptarii convorbirilor nu continea garantii suficiente
impotriva eventualului abuz din partea autoritatilor nationale, precum si violarea art. 13 C:#,
3dreptul la un recurs efectiv0, deoarece ei nu dispuneau de un recurs efectiv la nivel national in
privinta incalcarii dreptului garantat de art. = C:#,.
Curtea a constatat, in unanimitate, violarea art. = C:#,. Curtea initial a constatat ca a avut loc o
ingerinta in dreptul reclamantului, iar ulterior a conc$is ca aceasta ingerinta nu a fost Vprevazuta
de legeV. :a si-a bazat $otararea pe urmatoarele constatari:
3a0 #aca a existat o ingerinta
Curtea a reiterat ca convorbirile telefonice cad sub incidenta notiunilor de Kviata privataL si
KcorespondentaL in sensul art. = C:#,.
Curtea a notat ca, potrivit ?egii privind activitatea operativa de investigatii din 12 aprilie 1GG/,
autoritatile sunt in drept de a intercepta convorbirile unor anumite categorii de persoane
prevazute in art. 5 al ?egii. In calitatea lor de avocati ai drepturilor omului, reclamantii
reprezinta si, prin urmare, au contacte extinse cu astfel de persoane.
Curtea nu poate sa nu ia in consideratie faptul ca, la momentul cand aceasta cerere a fost
declarata admisibila, organizatia KAuristii pentru drepturile omuluiL actiona in calitate de
reprezentat in aproape 4%U din cererile moldovenesti comunicate Buvernului. Curtea a reiterat
constatarile sale din cauza Colibaba c. (oldovei 3nr. 2G%=G1%5, HH 59-5G, 23 octombrie 2%%90, in
care Procurorul Beneral a amenintat Daroul vocatilor din (oldova cu proceduri penale
impotriva avocatilor care au pre&udiciat imaginea (oldovei prin depunerea plangerilor la
organizatii internationale de protectie a drepturilor omului. Curtea a reamintit, de asemenea, ca
Buvernul a sustinut actiunile Procurorului Beneral si a acuzat reclamantul de calomnierea
autoritatilor moldovenesti prin depunerea cererilor in acest sens.
In aceste circumstante, Curtea a considerat ca nu se poate de exclus ca in privinta reclamantilor
au fost aplicate masuri secrete de supraveg$ere sau ca, la momentul respectiv, ei au fost sub un
potential risc de a fi supusi unor astfel de masuri.
6impla existenta a legislatiei implica, pentru cei care cad sub incidenta ei, un pericol de
supraveg$ere+ acest pericol afecteaza libertatea de comunicare intre utilizatorii serviciilor postale
si de telecomunicatii si, prin urmare, constituie o ingerinta din partea unei autoritati publice in
dreptul reclamantilor la respectarea corespondentei.
, astfel de ingerinta este &ustificata in sensul para. 2 al art. = C:#, doar daca a fost Kprevazuta
de legeL, urmareste un scop legitim si daca a fost Knecesara intr-o societate democraticaL.
3b0 #aca ingerinta a fost Kprevazuta de legeL
Curtea a constatat ca legislatia in vigoare inainte de 2%%3 era lipsita de claritate si detalizare si nu
satisfacea minimul de garantii continute in &urisprudenta Curtii. 8u exista vreun control &udiciar
in privinta autorizarii si aplicarii masurilor de interceptare, legislatia nu stabilea care persoane
puteau fi supuse acestor masuri si nu erau precizate circumstantele in care putea fi autorizata
interceptarea.
Curtea a notat ca, dupa 2%%3, au fost efectuate imbunatatiri ma&ore in acest domeniu. Fotusi
acestea nu au fost suficiente. nalizand legislatia in vigoare incepand cu anul 2%%3, Curtea a
distins doua etape ale interceptarii convorbirilor telefonice: autorizarea interceptarii si efectuarea
propriu-zisa a interceptarii.
In ceea ce priveste etapa de autorizare, Curtea a notat ca legislatia moldoveneasca in vigoare
dupa 2%%3 pare a fi mai clara, si anume prevede explicit ca interceptarea convorbirilor poate
avea loc in cauzele privind infractiunile grave, deosebit de grave si exceptional de grave+ precum
si faptul ca mandatul de autorizare a interceptarii urmeaza a fi eliberat de catre &udecator. Fotusi,
Curtea a notat ca mai mult de &umatate din infractiunile continute in Codul penal cad in categoria
de infractiuni eligibile pentru interceptare. (ai mult ca atat, Curtea si-a exprimat ingri&orarea in
privinta faptului ca legislatia nu pare sa defineasca suficient de clar categoriile persoanelor
susceptibile de a avea convorbirile interceptate. In continuare, Curtea a notat ca legislatia nu
prevede clar o limitare in timp a masurilor de autorizare a interceptarilor convorbirilor telefonice,
deoarece, c$iar daca Codul de procedura penala prevede o limita de 5 luni 3art. 134 3/00, nu
exista prevederi care ar interzice procurorilor de a solicita un nou mandat de interceptare dupa
expirarea a 5 luni. (ai mult, legislatia nationala nu defineste conceptele de Vsecuritate
nationalaV, Vordinea publicaV, Vbunastarea economica a tariiV, Vmentinerea ordinii de dreptV, sau
Vocrotirea sanatasii si protectia moralitatiiV din art. 5 al ?egii privind activitatea operativa de
investigatii, care constituie scopuri pentru efectuarea interceptarii.
7eferitor la cea de-a doua etapa a procedurii de interceptare a convorbirilor telefonice, se pare ca
&udecatorul de instructie are un rol foarte limitat. #esi el are fuctia de a autoriza interceptarea
convorbirilor, Codul de procedura penala nu prevede informarea &udecatorului de instructie
despre rezultatele interceptarii si nu-i cere sa verifice daca prevederile legislative au fost
respectate. #in contra, ?egea cu privire la avtivitatea operativa de investigatii pare sa ofere
procuraturii aceasta functie de supraveg$ere, care insa pare sa acopere doar procedurile penale
pendinta si nu se refera la activitatile operative. Curtea a mai mentionat aparenta lipsa a
reglementarilor specifice privind monitorizarea informatiei obtinute in urma inteceptarilor,
privind procedurile de pastrare a integritatii si a confidentialitatii si privind procedurile de
distrugere a acestora. Curtea a mai notat ca controlul general al masurilor secrete de
supraveg$ere este incredintat Parlamentului care il exercita prin intermediul unei comisii
specializate 3art. 1= al ?egii privind activitatea operativa de investigatii0. Fotusi, modul in care
Parlamentul efectueaza acest control nu este indiat in lege si Curtii nu i-au fost prezentate probe
indicand ca exista o procedura care reglementeaza activitatea Parlamentului in acest domeniu.
#esi legislatia nationala prote&eaza in termeni generali confidentialitatea discutiilor dintre avocat
si client, ea nu instituie o procedura care ar asigura aceasta garantie. Curtea a fost frapata de lipsa
unor reglementari clare care ar indica ce se intampla cand a fost interceptata o convorbire dintre
avocat si client.
Curtea a notat ca, in anul 2%%9, instantele &udecatoresti din (oldova au autorizat GG.2/U din
cererile de interceptare depuse. Curtea a considerat ca acest procent constituie un subiect de
ingri&orare si indica ca &udecatorii de instructie nu iau in consideratie existenta &ustificarilor
obligatorii pentru autorizarea masurilor secrete de interceptare. :a a mai notat ca interceptarea
corespondentei constituie o ingerinta foarte serioasa in dreptul persoanei si doar motive foarte
serioase bazate pe o banuiala verosimile ca persoana este implicata in activitati criminale
serioase ar trebui puse la baza autorizarii. ?egislatia nationala nu prevede alte garantii decat cele
din articolul 5 al ?egii privind activitatea operativa de investigatii, cum ar fi autorizarea doar in
cazul in care scopul urmarit nu poate fi atins altfel.
Curtea a considerat ca deficientele pe care le-a identificat influenteaza asupra functionarii actuale
a sistemului de supraveg$ere secreta care exista in (oldova. stfel, Curtea s-a referit la
informatia statistica continuta in scrisoarea sefului paratului Presedintelui Curtii 6upreme de
Austitie, potrivit careia, in anul 2%%4 au fost emise circa 2,4%% mandate de interceptare, in anul
2%%5 C circa 1,G%% mandate, iar in anul 2%%9 C circa 2,3%% de mandate. ceste date arata ca
sistemul de supraveg$ere secreta din (oldova este, cel putin, exagerata, ceea ce, in parte, poate
fi datorat lipsei garantiilor legale.
In baza constatarilor de mai sus, Curtea a constatat ca legislatia moldoveneasca nu acorda o
protectie adecvata impotriva abuzului puterii de stat in domeniul interceptarii convorbirilor
telefonice.
In ceea ce priveste pretentia reclamantilor in temeiul art. 13 C:#,, Curtea a reiterat ca art. 13 nu
poate fi interpretat ca cerand existenta unui remediu impotriva legislatiei nationale, or, altfel
Curtea ar impune 6tatelor Contractante cerinta de a incorpora Conventia 3a se vedea ,strovar v.
(oldova, nr. 342%91%3, H 113, 13 septembrie 2%%40. stfel, Curtea nu a constatat violarea art. 13
C:#, combinat cu art. = C:#,.
19. %4.%/.2%%4 - ICR+AC*I 4.a. c. 2CD+C?BI 3cererea nr. '%()*+,'0 - reclaman*ii 34
persoane fizice0 pretindeau violarea art. = al Conven*iei 3dreptul la respectarea vie*ii private "i a
coresponden*ei0 datorit) posibilit)*ii autorit)*ilor, din cauza legisla*iei imperfecte, de a intercepta
arbitrar coresponden*a lor+ "i violarea art. 13 al Conven*iei 3dreptul la un recurs efectiv0 deoarece
legisla*ia na*ional) nu le acord) garan*ii suficiente pentru a exclude interceptarea arbitrar) a
coresponden*ei lor.
mbele preten*ii au fost declarate admisibile.
2.3. 2odela,i o situa,ie 4i .ntocmi,i o .nc3eiere de refu# la autori#area perc3e#i,iei. (7
puncte$
6ituatie...
?a data de 1/ septembrie 2%%5, in &urul orei 1/.%% banuitul ,stisor (arian a patruns prin
fortarea usii de acces in apartamanetul nr.11 din blocul nr. 2 de pe strada ?ivezilor, in mun
C$isinau, al carui proprietar este (isul (i$ai, care in acel moment nu era acasa, de unde s-
a sustras un telefon mobil de marca K8oQiaL. In cadrul urmaririi penale a fost audiata in
calitate de martor locatara Punga Oicoria care a declarat l-a vazut pe faptuitor din spate,
tinind in maina cutia de culoare albastra si fiind ilustrata imaginea unui telefon,fata acestuia
nu a fost vazuta, insa le- descris trasaturile fizice ale corpului. stfel, din probele acumulate
rezulta o presupunere rezonabila ca obiectul furat ar putea fi la domiciliul lui ,stisor
(arian.,fiterul de urmarire penala a emis o rdonanta de efectuare a perc$ezitiei si a facut
propunerea de a inainta un demers in vederea obtinerii autorizatiei pt a efectua perc$ezitia
la dom lui ,stisor(arian. Instanta a emis o inc$eiere de refuz la autorizarea perc$ezitiei,
avind drept temei lipsa de probe veridice ca ,stisor (arian este acel care a sustras bunul.
Test (
Subiectul I: Broarea 4i influen,a ei asupra r-spunderii penale
1.1. Relata,i despre no,iunea 4i tipurile erorii.
.n doctrina penal), eroarea este definit) ca reprezentarea gre"it) de c)tre cel ce s)v-r"e"te
o fapt) prev)zut) de legea penal) a realit)*ii din domeniul s)v-r"irii faptei, reprezentare
determinat) de necunoa"terea sau cunoa"terea gre"it) a unor date ale realit)*ii, fie a unor
dispozi*ii legale.
Cu referire la tipurile erorii, doctrina penal) face distinc*ie -ntre mai multe tipuri de
eroare, -n raport cu diferite criterii:
a0 -n raport cu obiectul s)u, eroarea poate fi de fapt 4i de drept. :roarea de fapt este
necunoa"terea sau cunoa"terea gre"it) a unor st)ri, situa*ii sau -mpre&ur)ri de fapt -n care a fost
s)v-r"it) infrac*iunea "i care, potrivit legii, reprezint) fie un element constitutiv al infrac*iunii, fie
o circumstan*) agravant). :roarea de drept reprezint) aprecierea gre"it) de c)tre vinovat a esen*ei
de drept sau a consecin*elor &uridice ale faptei s)v-r"ite.
b0 -n raport cu efectele sale &uridice, eroarea este denumit) principal-atunci c-nd se
resfr-nge asupra unor date de fapt privind unul dintre elementele constitutive ale infrac*iunii "i
secundar-6atunci c-nd se refer) la o stare, situa*ie sau -mpre&urare care constituie o circumstan*)
a infrac*iunii.
c0 dup) factorii care determin) eroarea, se distin: eroare prin necunoa4tere sau
ignoran,-6determinat) de regul) de lips de cultur), "i am-girea sau inducerea .n eroare-care
reprezint) o stare psi$ic) provocat) de ac*iunea de -n"elare exercitat) de c)tre o persoan) asupra
alteia.
d0 dup) consecin*ele pe are le poate avea, eroarea poate fi esen,ial-6c-nd reprezint)
pentru f)ptuitor aflat -n eroare o &ustificare a activit)*ii lui "i exclude vinov)*ia, "i neesen,ial-6
c-nd apare ca o scuz) pentru f)ptuitorul aflat -n eroare, iar pe planul consecin*elor &uridice
reprezint) o circumstan*) atenuant).
e0 dup) posibilitatea de evitare a erorii se disting: eroare de ne.nl-turat sau
in"incibil-6c-nd se datore"te necunoa"terii complete a realit)*ii "i care nu ar fi putut fi -nl)turat)
oric-t) diligen*) ar fi depus f)ptuitorul "i eroare "incibil- sau .nl-turabil--care ar putea fi
-nl)turat) dac) f)ptuitorul era mai atent, mai diligent.
1.2. Anali#a,i modalit-,ile erorii de fapt.
Broarea de fapt este necunoa"terea sau cunoa"terea gre"it) a unor st)ri, situa*ii sau
-mpre&ur)ri de fapt -n care a fost s)v-r"it) infrac*iunea "i care, potrivit legii, reprezint) fie un
element constitutiv al infrac*iunii, fie o circumstan*) agravant).
Cu referire la modalit)*ile erorii de fapt, -n doctrina &uridic) penal) sunt cunoscute
urm)toarele modalit)*i ale acesteia:
a0 Broarea .n obiectul infrac,iunii6 exist) -n cazul reprezent)rii gre"ite a infractorului asupra
naturii sociale "i de drept a obiectului atentatului. 6unt dou) categorii ale acestei modalit)*i de
eroare:
6 substituirea obiectului infrac*iunii-subiectul infrac*iunii consider) c) atenteaz) la un
obiect, -ns) -n realitate, din eroare atenteaz) la alt obiect &uridic generic ocrotit de legea
penal).
6 necunoa"terea circumstan*elor care sc$imb) aprecierea social) "i de drept a obiectului
infrac*iunii.
b0 Broare .n caracterul ac,iunii sau inac,iunii6care se poate manifesta -n dou) situa*ii:
6 persoana apreciaz) gre"it fapta s)v-r"it) ca fiind pre&udiciabil), -n realitate -ns) aceasta
neconstituind o infrac*iune+
6 persoana apreciaz) gre"it fapta s)v-r"it) ca fiind legal), -n realitate -ns) aceasta constituie
o infrac*iune. #e ex: persoana este sigur) c) efectueaz) o ac$itare cu bani adev)ra*i,
ace"tia fiind -ns) fal"i.
c0 Broarea .n urm-rile infrac,ionale6const) -n reprezentarea gre"it) a f)ptuitorului asupra
particularit)*ilor calitative sau cantitative ale pre&udiciului provocat prin s)v-r"irea infrac*iunii.
:roarea -n calitarea urm)rilor infrac*ionale, adic) -n caraterul pre&udiciabil al acestora poate
consta -n:
6 prevederea unor st)ri care -n realitate nu au survenit.
6 nerespectarea unor urm)ri care de fapt au survenit.
:roarea -n cantitatea urm)rilo infranc*ionale se refer) la reprezentarea gre"it) a f)ptuitorului
privind gradul de pre&udiciabilitate al urm)rilor survenite.
d0 Broarea .n leg-tura de cau#alitate6const) -ntr-o reprezentare gre"it) a f)ptuitorului privind
evolu*ia adev)rat) a dependen*ei cauzale dintre fapta s)v-r"it) "i urmarea survenit).
e0 Broarea .n circumstan,ele agra"ante ale infrac,iunii6const) -n reprezentarea gre"it) a
infractorului despre lipsa circumstan*elor agravante, atunci c-nd ele exist) sau viceversa-prezen*a
acestora atunci c-nd ele -n realitate lipsesc. .n primul caz persoana va purta r)spundere penal)
pentru fapta sav-r"it) -n limitele inten*iei sale, adic) pentru o componen*) a infrac*iunii f)r)
circumstan*e agravante. .n al doilea caz, infractorul va fi tras la r)spundere penal) pentru
tentativa de infrac*iune cu circumstan*e agravante.
1.3. 1roiecta,i o situa,ie .n care s- fie pre#ent- eroarea .n circumstan,ele agra"ante ale
cau#ei.
#up) cum am men*ionat mai sus eroarea -n circumstan*e agravante se poate prezenta sub dou)
aspect, spre exemplu primul aspect reprezint) situa*ia -n care persoana s)v-r"e"te omorul propriei
so*ii din cauza geloziei, ne"tiind de fapt c) aceasta este -ns)rcinat). l doilea aspect reprezint)
situa*ia c-nd so*ul s)v-r"e"te omorul propriei so*iei deoarece acesta crede c) aceasta a r)mas
-ns)rcinat) de la alt) persoana "i nu de la el, av-nd inten*ia de a lipsi de via*) at-t so*ia c-t "i f)tul
pe care presupunea el c) aceasta -l poart) -n p-ntece, -ns) de fapt so*ia acestuia nu era -ns)rcinat).
stfel, -n primul caz persoana va purta r)spundere penal) pentru fapta s)v-r"it) -n
limetele inten*iei sale, adic) pentru componen*a infrac*iunii f)r) circumstan*e agravante. .n al
doilea caz, infractorul va fi tras la r)spundere penal) pentru tentativa de infrac*iune cu
circumstan*a agravant).
Subiectul II: Sec3estrarea coresponden,ei
2.1. #escrie*i procedura de sec$estrare a coresponden*ei. "# puncte$
6ec$estrarea corespondentei este o actiune procesuala care aduce atingere unui drept esential al
persoanei, ocrotit de normele internationale , cit si cele nationale.?egea stabileste ca sec$estrarea
corespondenteipoate avea loc doar in cazul infractiunilor grav, deosebit de grave si exceptional
de grave, cu conditia ca prin alte procedee probatori nu au fost obtinute probe si deci nu poate fi
stabilit adevarul. .n cazul -n care exist) temeiuri rezonabile de a presupune c) coresponden*a
po"tal), primit) sau expediat) de c)tre b)nuit, -nvinuit, poate con*ine informa*ii ce ar avea
importan*) probatorie -n cauza penal) pe una sau mai multe infrac*iuni grave, deosebit de grave
sau excep*ional de grave "i dac) prin alte procedee probatorii nu pot fi ob*inute probe, organul de
urm)rire penal) este -n drept s) sec$estreze coresponden*a po"tal) a persoanelor indicate.
320 ?a coresponden*a po"tal) care poate fi sec$estrat) se refer) urm)toarele obiecte: scrisori
de orice gen, telegrame, radiograme, banderole, colete, containere po"tale, mandate po"tale,
comunic)ri prin fax "i prin po"ta electronic).
330 #espre sec$estrarea coresponden*ei po"tale, procurorul care conduce sau efectueaz)
urm)rirea penal) -ntocme"te o ordonan*), care se prezint) &udec)torului de instruc*ie sau, dup)
caz, instan*ei de &udecat) pentru autorizare. .n ordonan*) trebuie s) fie, -n special, indicate:
motivele dispunerii sec$estrului coresponden*ei, denumirea institu*iei po"tale asupra c)reia se
pune obliga*ia de a re*ine coresponden*a, numele "i prenumele persoanei sau persoanelor a c)ror
coresponden*) trebuie s) fie re*inut), adresa exact) a acestor persoane, genul coresponden*ei care
se sec$estreaz) "i durata sec$estrului. #urata sec$estr)rii coresponden*ei se prelunge"te -n
condi*iile prezentului articol.
3/0 ,rdonan*a cu privire la sec$estrarea coresponden*ei po"tale cu autoriza*ia respectiv) se
transmite "efului institu*iei po"tale respective, pentru care executarea acestei ordonan*e este
obligatorie.
340 Seful institu*iei po"tale imediat comunic) organului care a emis ordonan*a despre re*inerea
coresponden*ei indicate -n aceasta.
350 6ec$estrul coresponden*ei po"tale se anuleaz) de c)tre organul de urm)rire penal) care a
emis ordonan*a respectiv), de c)tre procurorul ierar$ic superior, de c)tre &udec)torul de
instruc*ie, dup) expirarea termenului de sec$estru stabilit, dar -n orice caz nu mai t-rziu de
terminarea urm)ririi penale.
:xaminarea "i ridicarea corespondentei sec$estrate
310 Prezent-ndu-se -n institu*ia po"tal), reprezentantul organului de urm)rire penal) aduce la
cuno"tin*) "efului acestei institu*ii contra semn)tur), ordonan*a de examinare "i ridicare a
coresponden*ei, desc$ide "i examineaz) coresponden*a.
320 ?a descoperirea de documente "i obiecte care au importan*) probatorie -n cauza penal),
reprezentantul organului de urm)rire penal) le ridic) sau face copiile respective. .n lips) unor
asemenea documente "i obiecte, reprezentantul organului de urm)rire penal) dispune -nm-narea
coresponden*ei examinate adresatului.
330 #espre fiecare examinare "i ridicare a coresponden*ei sec$estrate se -ntocme"te proces-
verbal, conform prevederilor art.25% "i 251, -n care, -n particular, se indic) de c)tre cine, unde,
c-nd a fost examinat), ridicat) coresponden*a sec$estrat) sau dispus) -nm-narea acesteia
adresatului, genul coresponden*ei, precum "i de pe care coresponden*) au fost f)cute copii, ce
mi&loace te$nice au fost utilizate "i ce s-a depistat. Fo*i participan*ii "i cei prezen*i la aceast)
ac*iune procesual) s-nt preveni*i despre obligativitatea p)str)rii secretului coresponden*ei,
nedivulg)rii informa*iei cu privire la urm)rirea penal), precum "i despre r)spunderea penal)
prev)zut) -n art.19= "i 314 din Codul penal. ceasta se consemneaz) -n procesul-verbal.
2.2. Beneraliza*i constat)rile Ct:#, -n cauzele ,strovar "i (eriacre
1/. %1.%3.2%%4 - 2BRIAERI c. 2CD+C?BI 3cererea nr. %#-*&+))0 - 3deciziile cu privire la
admisibilitate din 15.%1.2%%1 "i %5.%4.2%%30 - Buvernul 7epublicii (oldova a recunoscut c)
cenzurarea coresponden*ei de*inu*ilor cu Curtea, care a avut loc -n cazul reclamantului -n anul
1GGG, contravine art. = al Conven*iei 3dreptul la respectarea coresponden*ei0.
Buvernul 7epublicii (oldova a recunoscut c) cenzurarea coresponden*ei de*inu*ilor cu Ct:#,,
care a avut loc -n cazul reclamantului -n anul 1GGG, contravine art. = al Conven*iei
13.%G.2%%4CSTRC?AR c. 2oldo"ei violarea art. 3 al Conven*iei 3interzicerea torturii0 C
condi*iile de deten*ie din Penitenciarul nr. 13 din mun. C$i"in)u+ violarea art. = al Conven*iei
3dreptul la respectul vie*ii private0 C dreptul de a avea -ntrevederi cu membrii familiei "i
cenzurarea coresponden*ei+ violarea art. 13 al Conven*iei 3dreptul la un recurs efectiv0 combinat
cu art. 3 al Conven*iei C imposibilitatea de a se opune efectiv tratamentului la care a fost supus.
Curtea :uropeana a #repturilor ,mului

6ectiunea a patra

,strovar versus (oldova
3Cererea nr.342%91%30

<otarire din 13.%G.2%%4

I I I

ceasta $otarire va deveni definitiva in conditiile prevazute de articolul // H2 al Conventiei. :a
poate fi supusa unei revizuiri editoriale.
<otarirea C:#, in cauza ,strovar c. (oldovei

P7,C:#J7

1. Cauza a fost initiata prin cererea nr.342%91%3 depusa impotriva 7epublicii (oldova la Curtea
:uropeana a #repturilor ,mului potrivit articolului 3/ din Conventia pentru pararea
#repturilor ,mului si a ?ibertatilor @undamentale 3in continuare WConventiaL0, de cetateanul
7epublicii (oldova, dl Oitalie ,strovar 3WreclamantulL0, la 2= octombrie 2%%3.
3. 7eclamantul, s-a plins, in special, de conditiile de detentie, de incalcarea dreptului sau la
corespondenta cu mama sa si de imposibilitatea de a se vedea cu sotia si fiica sa, precum si de
faptul ca nu a dispus de un recurs efectiv care i-ar fi permis sa-si apere drepturile garantate de
articolul 3 si articolul = din Conventie.
/. Cererea respectiva a fost repartizata 6ectiunii a IO-a a Curtii 37egula 42 H1 din 7egulamentul
Curtii0.
4. ?a 1 noiembrie 2%%/ Curtea a sc$imbat componenta 6ectiunilor sale 37egula 24 H10. cest
caz a fost repartizat nou formatei 6ectiuni a IO-a. 37egula 42 H10.
5. Prin decizia din 22 martie 2%%4, Curtea a declarat cererea partial admisibila.
9. tit reclamantul cit si Buvernul au prezentat observatii asupra fondului 3regula 4G H1 0, iar
Camera a decis, dupa consultarea partilor, ca nu este necesara audierea verbala asupra fondului
37egula 4G H3 in fine0.

CI7CJ(6F8F:?: CRJ?JI

=. 7eclamantul, s-a nascut in 1G9/ si este domiciliat in mun. C$isinau. :l a activat in calitate de
a&utor superior al Procurorului sectorului Centru mun. C$isinau.

1. @ondul
G. ?a 2/ iulie 2%%2 reclamantul a fost arestat de 6erviciul de Informatie si 6ecuritate al
7epublicii (oldova, fiind acuzat de luare de mita. (ai tirziu acuzatiile au fost recalificate in
trafic de influenta.
1%. ?a data de 14 august 2%%2 Fribunalul mun.C$isinau a dispus arestul preventiv al
reclamantului pentru o perioada de treizeci de zile. restul preventiv a fost prelungit prin
$otaririle &udecatoriei Duiucani din data de 2 septembrie 2%%2 si 1% octombrie 2%%2.
11. ?a 14 noiembrie 2%%2 Curtea de pel a dispus eliberarea reclamantului din detentie.
12. ?a data de / aprilie 2%%3 reclamantul a fost condamnat de Curtea de pel la 1% ani de
detentie. :l a fost imediat incarcerat. 7eclamantul a inaintat apel impotriva acestei decizii.
7ezultatul acestor actiuni nu-i este cunoscut Curtii.
7eclamantul se plinge in temeiul articolului 3 din Conventie, cu privire la conditiile de detentie
in Izolatorul anc$etei preliminare nr.3 al (inisterului Austitiei. rticolul 3 din Conventie prevede
urmatoarele:
W8imeni nu poate fi supus unui tratament inuman si degradant, sau unei pedepse .L. #reptul
intern pertinent
51. In contextul dat, Constitutia 7epublicii (oldova prevede urmatoarele:
rticolul 3%
W310 6tatul asigura secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri postale, al convorbirilor
telefonice si al celorlalte mi&loace legale de comunicare L.
52. cest principiu este restrins in privinta detinutilor. Prevederi specifice cu privire la secretul
corespondentei detinutilor se contineau in Codul de executare a sanctiunilor de drept penal.
53. Codul de executare a sanctiunilor de drept penal prevede urmatoarele:
rticolul 1/
W310 Condamnatul beneficiaza de drepturi stabilite de legislatia de executare a sanctiunilor de
drept penal in functie de tipul pedepsei si de restrictia drepturilor impuse condamnatului prin
sentinta a instantei &udecatoresti.
320 Condamnatul are dreptul:
c0 sa dea explicatii si sa poarte corespondenta, sa adreseze propuneri, cereri si reclamatii in
limba materna, iar in caz de necesitate sa se foloseasca de serviciile unui traducator.L
rticolul 93
W310 Condamnatul are dreptul sa primeasca si sa expedieze scrisori si telegrame intr-un numar
nelimitat.
320 Corespondenta expediata sau primita 3...0, este supusa cenzurarii. Cererea adresata
avocatului parlamentar din partea unei persoane aflate intr-un loc de detentiune nu va fi
controlata de administratia penitenciarului si va fi trimisa adresantului in decurs de 2/ de ore.
3completat prin ?egea nr.1=-'IO din 1/.%4.G=0.
3/0 Propunerile, cererile si reclamatiile adresate organelor de drept ierar$ic superioare se
expediaza destinatarului in cel mult 3 zile.L
II. P7:FI86 I8C?C7: 7FIC,?J?JI = #I8 C,8O:8FI:

G1. 7eclamantul, se plinge de faptul ca administratia penitenciarului a cenzurat corespondenta cu
mama sa si au interzis vizitele sotiei si fiicei sale. rticolul = din Conventie prevede:
W1. ,rice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private si de familie, a domiciliului sau si
a corespondentei sale.
2. 8u este admis amestecul unei autoritati publice in exercitarea acestui drept decit in masura in
care acest amestec este prevazut de lege si daca constituie o masura care, intr-o societate
democratica, este necesara pentru securitatea nationala, siguranta publica, bunastarea economica
a tarii, apararea ordinii si prevenirea faptelor penale, prote&area sanatatii sau a moralei, ori
prote&area drepturilor si libertatilor altora.L.

. Corespondenta cu mama sa
1. Prezentarile partilor
G2. Buvernul a afirmat ca, potrivit articolului 1= din ?egea cu privire la arestul preventiv 3a se
vedea paragraful 5/ supra0, o persoana detinuta in arest preventiv poate coresponda cu rudele
sale si cu alte persoane doar in baza unei autorizatii scrise date de catre persoana sau autoritatea
care instrumenteaza cazul. cea persoana sau autoritate poate impune o limitare &ustificata a
corespondentei detinutului in interesele &ustitiei si in interesele securitatii si ordinii in locul de
detentie. 6crisorile persoanei aflate in arest preventiv sunt verificate de administratia
penitenciara.
G3. Buvernul considera ca prevederile articolului 1= din ?egea cu privire la arestul preventiv au
fost accesibile si formulate cu o precizie suficienta pentru a asigura unei persoane o conduita
adecvata in situatia creata. :i reamintesc, ca reclamantul a lucrat in calitate de procuror, si prin
urmare trebuia sa cunoasca prevederile articolului 1=, si pentru orice eventualitate el fusese
informat despre toate drepturile si obligatiile sale potrivit Codului de Procedura Penala.
G/. 7eclamantul nu dispunea de o autorizatie pentru a coresponda cu rudele sale sau cu alte
persoane, tinind cont de caracterul social-periculos al actiunilor sale si de interesele &ustitiei.
G4. Buvernul, de asemenea, invoca ca corespondenta cu mama sa nu era singura cale de a avea
contact cu lumea din afara, odata ce acesta primea vizite din partea familiei sale. 3a se vedea
paragraful 49 supra0.
G5. 7eclamantul afirma ca administratia penitenciarului nu l-a informat nici pe el, nici pe mama
sa despre necesitatea de a inainta o cerere in scopul obtinerii autorizarii de a coresponda. 8ici nu
a fost emis vreo decizie temeinica pentru a restringe dreptul reclamantului la corespondenta. (ai
mult, in speta, interzicerea corespondentei cu mama sa nu era necesara intr-o societate
democratica.

2. precierea Curtii
G9. , ingeringa contravine articolului = din Conventie, daca nu este Kin conformitate cu legeaL,
si nu urmareste unul sau mai multe scopuri legitime dintre cele mentionate la paragraful 2. In
plus, atingerea adusa dreptului trebuie sa fie Knecesara intr-o societate democraticaL in vederea
atingerii scopului 3a se vedea $otaririle: 6ilver si ltii c. (arii Dritanii, 24 martie 1G=3, 6eria
nr.51, p.32, H=/+, 24 Campbell c. (arii Dritanii martie 1GG2, 6eria nr.233, p.15, H3/+
Calogero #iana c. Italiei, 14 noiembrie 1GG5, 7apoarte 1GG5-O, p.1994, H2=+ Petra c. 7omaniei,
23 septembrie 1GG=, 7apoarte 1GG=-OII, p.2=43, H350.
G=. :xpresia Kin conformitate cu legeaL nu implica doar respectarea dreptului intern, dar se
refera, de asemenea, la calitatea acelui drept 3<alford c. (arii Dritanii $otarire din 24 iunie 1GG9,
7apoarte 1GG9-III, p.1%19, H/G0. Curtea reaminteste ca, dreptul intern trebuie sa indice cu
claritate maxima scopul si modul de exercitare a discretiei pertinente conferite autoritatilor
publice, astfel incit sa asigure persoanelor fizice un nivel minim de protectie la care au dreptul
cetatenii, fiind respectata suprematia legii intr-o societate democratica 3#omenic$ini c. Italiei
$otarire din 14 noiembrie 1GG5, rapoarte 1GG5-O, p.1=%%, H330.
GG. :ste vadit faptul ca a existat o Kingerinta a unei autoritati publiceL in exercitarea dreptului
reclamantului la corespondenta. In prezentarile sale, Buvernul face referire la articolul 1= din
?egea cu privire la arestul preventiv, 3a se vedea paragraful 5/ supra0 ce a servit temei legal la
interceptarea corespondentei reclamantului cu mama sa.
1%%. Curtea considera ca prevederea data a intrunit cerinta pentru admisibilitate. Cu toate
acestea, situatia se sc$imba in cazul cerintei de previzibilitate. Prevederea nu elucideaza nici o
distinctie intre diversele categorii de persoane cu care detinutii pot coresponda. #e asemenea, nu
se prevede expres existenta vre-unui principiu potrivit caruia se va acorda sau s-ar refuza
autorizatia, cel putin pina la 1= iulie 2%%3, data la care prevederea data a fost modificata 3a se
vedea paragraful 54 supra0. :ste de asemenea, de remarcat ca in prevedere s-a omis
specificarea perioadei de timp in cadrul careia poate fi aplicata restrictia la corespondenta. 8u s-a
facut nici o mentiune asupra posibilitatii presc$imbarii refuzului de a emite autorizatia sau
privind autoritatea competenta sa decida o asfel de sc$imbare 3a se compara cu Calogero #iana
c. Italiei, citata supra, HH32-330.
1%1. 7eiesind din cele mentionate, Curtea conclude ca articolul 1= din ?egea cu privire la arestul
preventiv nu indica cu exactitate scopul si modul de exercitare a discretiei de care trebuie sa dea
dovada autoritatile publice in privinta restrictiilor la corespondenta detinutilor. #e aici, rezulta ca
ingerinta de care s-a plins reclamantul nu a fost Win conformitate cu legeaL, in sensul articolului
= din Conventie.
1%2. Prin urmare, Curtea constata incalcarea articolului = din Conventie privind nerespectarea
dreptului reclamantului la corespondenta cu mama sa.
l.
115. 7eclamantul mentioneaza ca conditiile in care el a fost detinut i-a cauzat frustrare,
nesiguranta si neliniste care nu pot fi compensate doar prin simpla constatare a unei incalcari.
7eferindu-se la incalcarea dreptului la corespondenta cu mama sa, reclamantul a sustinut ca fara
indoiala a suportat pre&udiciu in rezultatul faptului ca nu a putut informa mama sa despre
medicamentele strict necesare, astfel traind in nesiguranta pentru faptul ca nu cunostea cit timp ii
vor a&unge medicamentele pe care le are la dispozitie.
. In asemenea circumstante, Curtea considera ca reclamantul in mod inevitabil a suportat
frustrare, nesiguranta si neliniste, ce nu pot fi compensate doar prin simpla constatare a unei
incalcari. In urma estimarilor efectuate pe o baza ec$itabila, potrivit articolului /1 din Conventie,
Curtea a decis sa acorde reclamantului suma de 3%%% :uro in calitate de pre&udiciu moral.

#I8 C:6F: C,86I#:7:8F:, CJ7F: I8 J88I(IFF::
1. 6ustine in unanimitate incalcarea articolului 3 din Conventie.
2. 6ustine in unanimitate incalcarea articolului = din Conventie, referitor la dreptul reclamantului
la corespondenta cu mama sa.
3. 6ustine in unanimitate ca a existat o incalcare a articolului = din Conventie, referitor la
refuzul de a acorda reclamantului intrevederi cu sotia si fiica sa.
/. 6ustine in unanimitate ca a existat o incalcare a articolului 13, luat impreuna cu articolul 3 din
Conventie.
2eriaFri c. 2oldo"ei 6 Coresponden,a cu a"ocat .n timpul deten,iei
P7,C:#J7
1. ?a originea cauzei se afl) cererea 3nr. 43/=91GG0 depus) -mpotriva 7epublicii (oldova la
Curte, -n conformitate cu prevederile articolului 3/ al Conven*iei pentru p)rarea #repturilor
,mului "i a ?ibert)*ilor @undamentale 3KConven*iaL0, de c)tre un cet)*ean al 7epublicii
(oldova, dl O. (eriaQri 3KreclamantL0, la 2= aprilie 1GGG.
2. 7eclamantul, c)ruia i-a fost acordat) asisten*) &udiciar), a fost reprezentat de dl . F)nase,
avocat din C$i"in)u. Buvernul 7epublicii (oldova 3KBuvernulL0 a fost reprezentat de c)tre
gentul s)u, dl O. P!rlog.
3. Invoc!nd -n substan*) articolul = al Conven*iei, reclamantul s-a pl!ns de ingerin*a
administra*iei -nc$isorii -n dreptul s)u la respectarea coresponden*ei sale cu Curtea "i cu anumite
autorit)*i na*ionale.
/. Cererea a fost repartizat) 6ec*iunii a Patra a Cur*ii 3articolul 42 H 1 al 7egulamentului Cur*ii0.
Pentru examinarea cauzei 3articolul 29 H 1 al Conven*iei0, -n cadrul acestei 6ec*iuni a fost
constituit) o Camer) -n modul stabilit de articolul 25 H 1 al 7egulamentului Cur*ii.
4. Printr-o decizie din 5 mai 2%%3, Curtea a declarat cererea admisibil).
1. 7eclamantul "i Buvernul au prezentat fiecare observa*ii cu privire la fondul cererii 3articolul
4G H 1 al 7egulamentului Cur*ii0. 6uplimentar, ambele p)r*i au prezentat Brefei propuneri -n
contextul negocierilor de reglementare amiabil) 3articolul 3= H 1 3b0 al Conven*iei0. 8u s-a a&uns
la o reglementare amiabil).
2. Printr-o scrisoare care dateaz) din 2= octombrie 2%%3, Buvernul a cerut Cur*ii s) radieze
cauza de pe rol "i a anexat textul unei declara*ii cu scopul solu*ion)rii c$estiunilor invocate -n
cerere. 7eclamantul a prezentat observa*ii scrise cu privire la solicitarea Buvernului, iar
Buvernul a prezentat replica sa la observa*iile reclamantulu
CI7CJ(6F8X:?: CJR:I
=. 7eclamantul s-a n)scut -n 1G42 "i locuie"te -n Cricova, C$i"in)u.
G. ?a 4 martie 1GG9, el a fost re*inut fiind acuzat de complicitate la &af armat. ?a 22 iulie 1GG9,
Audec)toria sectorului Duiucani l-a condamnat pe reclamant pentru preg)tirea unui &af cu
circumstan*e agravante "i, fiind recidivist periculos, l-a condamnat la doisprezece ani de
-nc$isoare, care s) fie executat) -ntr-o colonie de reeducare prin munc) cu regim sever.
7eclamantul a depus apel -mpotriva acestei $ot)r!ri.
1%. ?a 2% noiembrie 1GG9, Fribunalul municipiului C$i"in)u a respins apelul ca fiind nefondat,
men*in!nd $ot)r!rea &udec)toriei. 7eclamantul a depus recurs -mpotriva acestei decizii. #up) o
"edin*) &udec)toreasc), la 12 februarie 1GG=, Curtea de pel, printr-o decizie irevocabil), a
respins apelul, men*in!nd decizia tribunalului.
11. 7eclamantul a depus o cerere la Curtea :uropean) la 2= aprilie 1GGG. ?a scrisoarea sa
adresat) Cur*ii la 2 august 1GGG, reclamantul a anexat o cerere pe care el a adresat-o la 15 iulie
1GGG administra*iei -nc$isorii, solicit!nd copii ale pl!ngerilor sale trimise Procuraturii
municipiului C$i"in)u "i Procuraturii Benerale, precum "i r)spunsurile primite. .n partea de sus a
cererii, cineva a scris:
KC)tre unitatea special). #e luat m)suri. 19 iulie 1GGGL,
iar pe verso documentului era o list), scris) de m!n), dar nu de el, a unsprezece pl!ngeri pe care
el le-a adresat diverselor autorit)*i na*ionale. 7eclamantul, de asemenea, a transmis Cur*ii o
scrisoare adresat) lui la 2% aprilie 1GGG de c)tre (isiunea ,6C: -n (oldova. Pe scrisoare erau
aplicate numeroase "tampile care indicau c) ea a trecut prin diverse oficii -ntre 4 mai "i 24 iunie
1GGG. Potrivit reclamantului, ea i-a fost transmis) lui abia la 1 iulie 1GGG.
12. .n scrisoarea sa c)tre Curte din / octombrie 1GGG, reclamantul a formulat
o preten*ie explicit) c) scrisorile sale au fost desc$ise de c)tre administra*ia -nc$isorii "i a cerut
Cur*ii s) indice Sefului Jnit)*ii 6peciale a -nc$isorii s) nu desc$id) scrisorile adresate lui.
7eclamantul a trimis -napoi Cur*ii o scrisoare care data din 2 septembrie 1GGG "i care i-a fost
adresat) de c)tre Brefa Cur*ii, care avea aplicat)"tampila:
K8um)rul de intrare 39/, la 1% septembrie 1GGGL,
"i o men*iune scris) de m!n) care prevedea:
KJnitatea special). Primit) la 1% septembrie 1GGGL.
7eclamantul a informat Curtea c) el a primit scrisoarea abia la 22 septembrie 1GGG.
13. ?a 14 martie 2%%1, reclamantul a trimis -napoi Cur*ii scrisoarea acesteia adresat) lui, care
data din G februarie 2%%1 "i care avea aplicat)"tampila:
K8um)rul de intrare 99, 22.%2L.
Cineva a scris, de asemenea, pe scrisoare:
KJnitatea special). 22.%2.2%%1L.
1. .ntr-o scrisoare care data din 2 septembrie 2%%1, reclamantul s-a pl!ns c) circa =% de pagini
de documente trimise lui de c)tre Curte i-au fost transmise de c)tre administra*ia -nc$isorii -ntr-
un plic desc$is.
2. ?a 1% iunie 2%%2, avocatul reclamantului a trimis Cur*ii o copie a unei scrisori din /
decembrie 2%%1 adresat) lui de c)tre reclamant, prin care reclamantul a solicitat o -nt!lnire.
6crisoarea a fost expediat) la 9 decembrie 2%%1 fiind -nso*it) de o not) scris) a directorului
-nc$isorii "i av!nd o "tampil) cu un num)r de -nregistrare aplicat) pe ea, care prevedea:
K8oi trimitem peti*ia de*inutului condamnat (eriacre Oictor B$eorg$e de*inut -n institu*ia
,SC 2G114 din sectorul 7-"cani al ora"ului Cricova. nex) / paginiL.
15. 7eclamantul a fost eliberat din -nc$isoare la 11 noiembrie 2%%/, ca rezultat al unei amnistii
generale adoptat) de Parlament.
P7:FI86 OI,?7: 7FIC,?J?JI = ? C,8O:8XI:I
24. 7eclamantul s-a pl!ns de ingerin*a administra*iei -nc$isorii -n dreptul s)u la respectarea
coresponden*ei sale cu Curtea, avocatul s)u "i anumite autorit)*i na*ionale. Curtea consider) c)
aceast) preten*ie cade sub inciden*a articolului = al Conven*iei, care prevede, -n partea relevant),
urm)toarele:
K1. ,rice persoan) are dreptul la respectarea Y coresponden*ei sale.
2. 8u este admis amestecul unei autorit)*i publice -n executarea acestui drept dec!t -n m)sura -n
care acest amestec este prev)zut de lege "i dac) constituie o m)sur) care, -ntr-o societate
democratic), este necesar) pentru securitatea na*ional), siguran*a public), bun)starea economic)
a *)rii, ap)rarea ordinii "i prevenirea faptelor penale, prote&area s)n)t)*ii sau a moralei, ori
prote&area drepturilor "i libert)*ilor altoraL. Curtea noteaz) c) ea a specificat -ntr-un num)r de
cauze natura "i -ntinderea obliga*iilor care apar pentru statul p!r!t -n ceea ce prive"te
confiden*ialitatea coresponden*ei unui condamnat 3a se vedea, printre multe altele, 6ilver and
,t$ers v. t$e Jnited Zingdom, $ot)r!re din 24 martie 1G=3, 6eria nr. 59+ Campbell and @ell v.
t$e Jnited Zingdom, $ot)r!re din 2= iunie 1G=/, 6eria nr. =%+ (cCallum v. t$e Jnited
Zingdom, $ot)r!re din 3% august 1GG%, 6eria nr. 1=3+ Campbell v. t$e Jnited Zingdom,
$ot)r!re din 24 martie 1GG2, 6eria nr. 233+ Petra v. 7omania, nr. 292931G4, 7eports of
Audgments and #ecisions 1GG=-OII+ 8iedbala v. Poland, nr. 29G141G4, $ot)r!re din / iulie 2%%%
3nepublicat)0+ 7e$bocQ v. 6lovenia, nr. 2G/521G4, 7eports 2%%%-'II+ PoltoratsQi; v. JQraine, nr.
3==121G9, 7eports 2%%3-O0.
31. :a a examinat atent declara*ia Buvernului. ?u!nd -n considera*ie natura recunoa"terilor
con*inute -n declara*ie, la fel ca "i scopul "i -ntinderea diverselor m)suri la care se face referire -n
ea, -mpreun) cu suma compensa*iei propuse 3care este comparabil) cu sumele acordate -n
cauzele sus-men*ionate0, Curtea consider) c) nu se mai &ustific) continuarea examin)rii cererii
3articolul 39 H 1
3c00 3a se vedea principiile relevante, Fa$sin car v. FurQe;, [BCE, nr. 253%91G4, HH 94-99,
:C<7 2%%3-OI+ "i, de asemenea, <aran v. FurQe;, nr. 2494/1G/, $ot)r!re din 25 martie 2%%20.
32. (ai mult, dat fiind, -n special, &urispruden*a clar)"i vast) cu privire la acest subiect 3la care s-
a f)cut referire mai sus0, ea este convins) c) respectarea drepturilor omului garantate prin
Conven*ie "i Protocoalele sale nu cere continuarea examin)rii cererii 3articolul 39 H 1 in fine0.
33. Curtea are discre*ia de a acorda c$eltuielile atunci c!nd ea radiaz) o cerere de pe rol 3articolul
/3 H / al 7egulamentului Cur*ii0. .n aceast) cauz), lu!nd -n considera*ie natura relativ simpl) a
c$estiunilor implicate, dar "i volumul de lucru efectuat de avocatul reclamantului, ea decide s)
acorde :J7 2,%%% cu titlu de costuri "i c$eltuieli.
3/. .n fine, ea aminte"te c), -n conformitate cu articolul /3 H 3 al 7egulamentului Cur*ii, aceast)
$ot)r!re va fi trimis) Comitetului de (ini"tri pentru a permite acestuia s) supraveg$eze
executarea anga&amentelor Buvernului. .n caz c) Buvernul nu pl)te"te sumele la care se face
referire -n paragrafele 25 "i 33 de mai sus -n decurs de trei luni de la data pronun*)rii acestei
$ot)r!ri, se va pl)ti o dob!nd) egal) cu rata minim) a dob!nzii la creditele acordate de Danca
Central) :uropean) pe parcursul perioadei de -nt!rziere, plus trei procente.
34. Prin urmare, cererea va fi radiat) de pe rol.
#I8 C:6F: (,FIO:, CJ7F:, 28 J88I(IFF:,
1. Ia not) de prevederile declara*iei Buvernului p!r!t "i de modalit)*ile de a asigura conformarea
cu anga&amentele la care se face referire -n ea 3articolul // H 2 al 7egulamentului Cur*ii0+
2. #ecide s) radieze cererea de pe rol -n conformitate cu articolul 39 H 1 3c0 al Conven*iei+
3. <ot)r)"te:
3a0 c) statul p!r!t trebuie s) pl)teasc) reclamantului -n termen de trei luni de la data la care
$ot)r!rea devine definitiv), -n conformitate cu articolul // H 2 al Conven*iei, :J7 2,%%% 3dou)
mii euro0 cu titlu de costuri "i c$eltuieli+
3b0 c), de la expirarea celor trei luni men*ionate mai sus p!n) la executarea $ot)r!rii, urmeaz) s)
fie pl)tit) o dob!nd) la sumele de mai sus
egal) cu rata minim) a dob!nzii la creditele acordate de Danca Central) :uropean) pe
parcursul perioadei de -nt!rziere, plus trei procente.
7edactat) -n limba englez)"i notificat) -n scris la 1 martie 2%%4, conform articolului 99 HH 2 "i 3
al 7egulamentului Cur*ii.
2.3. rgumenta*i -n ce m)sur) legisla*ia na*ional) corespunde C:#, -n materie de sec$estrare a
coresponden*ei. "& puncte$

6ec$estrarea corespondentei este o interventie in viata privata a persoanei.:ste o actiune
procesuala carea duce atingere unui drept essential al persoanei, ocrotit atit de normele nationale
cit si de cele international. cest fapt determina necesitatea reglementarii minutioase a acestei
actiuni procesuale. CPP, in art. 1/ asigura secretul corespondentei. Potrivit art. 1/ limitarea
acestui drept se admite numai in baza mandatului &udiciar. Pt efectuarea actiunii procesuale
trebuie sa fie prezente temeiuri suficiente de a presupune ca o corespondenta postala primita sau
expediata poate contine informatii ce ar avea importanta probanta in cauza penala. ,rice
amestec al statului in dreptul la respect pt corespondenta, altul decit acela care rezulta din erorile
Postei, violeaza art. =310 si necesita o &ustificare, conform art. = 320. Curtea a constatat o violare a
art = pe baza faptului ca legislatia unui stat, care reglementa interceptarea corespondentei cu
persoanele detinute in inc$isori si spitale de boli mintale, nu era sufficient de clara3 cauza
demenic$ini contra italiei, meriaQri contra moldovei0Curtea a considerat ca un detinut are
dreptul de a coresponda cu avocatul sau, familia fara niciun fel de ingerinte, oricare ar fi natura
acestora, acest lucru se extinde nu numai asupra cenzurarii scrisorilor, ci si asupra oricaror
restrictii, cum ar fi refuzul de a permite expedierea scrisorii. #reptul la contact este, bineinteles,
pt ambele parti si nu trebuie sa existe vreo restricite ne&ustificata impusa asupra corespondentei
unui avocat cu un detinut ori cu familia sa.
Test 1)
Subiectul I: ?iolarea de domiciliu
1.1. Identifica,i ca#urile c.nd p-trunderea sau r-m.nerea
.n domiciliul unei persoane, f-r- consim,-m.ntul acesteia, nu este considerat- ilegal-.
- pentru executarea unui mandat de arestare sau a unei
$ot)r-ri &udec)tore"ti
- pentru -nl)turarea unei prime&dii care amenin*) via*a,
integritatea fizic) sau bunurile unei persoane
- pentru prevenirea r)sp-ndirii unei epidemii
1.2. +etermina,i 4apte deosebiri dintre infrac,iunea de
"iolare de domiciliu 4i furtul s-".r4it prin p-trundere .n locuin,-.
- Oiolarea de domiciliu atenteaz) asupra rela*iilor sociale privitoare la realizarea dreptului la
inviolabilitatea domiciliului, iar la furt ,biectul &uridic nemi&locit -l constituie rela*iile sociale a
c)ror existen*) "i desf)"urare normal) sunt condi*ionate de ocrotirea rela*iilor patrimoniale, -n
cazul furtului s)v-r"it prin p)trunderea -n locuin*) sunt v)t)mate -n mod adiacent rela*iile sociale
cu prvire la inviolabilitatea domiciliului+
- Oiolarea de domiciliu face parte din capitolul I8@7CXIJ8I C,8F7 #7:PFJ7I?,7
P,?IFIC:, #: (J8C\ SI ?F,7 #7:PFJ7I C,86FIFJXI,8?: ?:
C:F\X:8I?,7, iar furtul face parte din capitolul: Infrac*iuni contra patrimoniului.
- ?atura obiectiv) a viol)rii de domiciliul se realizeaz) prin dou) modalit)*i: prin p)trundere sau
prin r)m!nere ilegal) -n domiciliul sau re"edin*a persoanei, ?atura obiectiv) a furtului se
realizeaz) prin sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane.
- furtul se consider) consumat dac) averea a fost sustras) "i infractorul are o posibilitate real) de
a o folosi sau dispune de ea la dorin*a sa, violarea de domiciliu se consider) realizat) din
momentul p)trunderii sau r)m!nerii ilegale -n domiciliu sau -n re"edin*).
- ?atura subiectiv) a furtului se caracterizeaz) prin inten*ie direct) "i scop de profit 3acaparator,
$r)p)re*, de a ob*ine avanta&e materiale0, ?atura subiectiv) a infrac*iunii de violare de domiciliu
se s)v!r"e"te cu inten*ie direct). @)ptuitorul este con"tient de caracterul ilegal al p)trunderii sau
r)m!nerii, f)r) consim*)m!ntul st)p!nului, -n domiciliul sau -n re"edin*a acestuia, -nc)lc!ndu-i
astfel libertatea.
- 6ubiect al infrac*iunii de violare de domiciliu, este orice persoan) fizic) responsabil), care a
-mplinit v!rsta de 15 ani, 6ubiect al furtului este persoana fizic) responsabil), care a atins v!rsta
de 1/ ani.
- ?a violarea de domiciliu este prev)zut) agravanta cu folosirea situa*iei de serviciu+
1.3. Argumenta,i dac- este oportun ca r-spunderea
pentru perc3e#i,iile 4i cercet-rile ilegale s- fie pre"-#ut- .n art. 1&( C1 R2, sau .n
Capitolul >I? ;Infrac,iuni contra 7usti,iei< din 1artea Special- a Codului penal.
Consider oprotun c) r)spunderea pentru perc$ezi*iile, cercet)rile ilegale s) fie prev)zute -n art.
19G CP, deoarece obiectului &uridic generic -l constituie infrac*iunile contra drepturilor politice,
de munc) etc, altor drepturi constitu*ionale. Conform art. 2G al Constitu*iei 7(, care prevede
dreptul la inviolabilitatea domiciliului, perc$ezi*iile "i cercet)rile ilegale atenteaz) la aceste
drepturi. 8ec)t-nd la faptul c) aceste infrac*iuni procesuale pot fi considerate la momentul
p)trunderii -n domiciliul ca ilegale, 3delict flagrant0 ele pot fi timp de 2/ de ore de la terminarea
ac*iunilor date, prezentate ca probe instan*ei de &udecat) materialele respective pentru controlul
legalit)*ii acestor ac*iuni. #in aceste motive consider c) r)spunderea pentru ac*iunile date nu este
oportun) de a fi stabilit) -n capitolul infrac*iuni contra &usti*iei deoarece ele ulterior pot avea
suport &uridic.
Subiectul II: 1erc3e#i,ia
+escrie,i procedura de efectuare a perc3e#i,iei 4i determina,i temeiurile pentru efectuarea
perc3e#i,iei. (3 puncte
Perc$ezitia trebuie efectuata cu respectarea art.=, paragraful1 al C:#,, care stipuleaza ca
orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private si de familie, a domiciliului si a
corspondentei sale. Perc$ezitia presupune o oarecare constringere si se efectueaza fara vointa sau
cu acordul proprietarului sau posesorului.Frbuie sa participe persoana la care se face perc$ezitia ,
sau un membru al familiei acesteia ori al reprezentantilor, iar in caz de imposibilitate participa un
reprezentant al autoritatii executive a administratiei publice locale. ceste persoane asigura ca
locul efectuarii perc$ezitiei sa nu se interprinda tentative pt impiedicarea desfasurarii normale a
acestei actiuni.Pot fi atrasi specialisti la efectuarea perc$ezitiei cind este necesara indentificarea
anumitor obiecte, documente. Procedura perchezitiei
310 ,rganul &udiciar care urmeaza a efectua perc$ezitia este obligat ca, in prealabil, sa se
legitimeze si, in cazurile prevazute de lege, sa prezinte autorizatia data de &udecator.
320 7idicarea de obiecte si inscrisuri precum si perc$ezitia domiciliara se fac in prezenta
persoanei de la care se ridica obiecte ori inscrisuri, sau la care se efectueaza perc$ezitia, iar in
lipsa acesteia, in prezenta unui reprezentant, a unui membru al familiei, sau a unui vecin, avand
capacitate de exercitiu.
330 ceste operatiuni se efectueaza de organul &udiciar in prezenta unor martori
asistenti.
3/0 Cand persoana la care se face perc$ezitia este retinuta ori arestata, va fi adusa la
perc$ezitie. In cazul in care nu poate fi adusa, ridicarea de obiecte si inscrisuri, precum si
perc$ezitia domiciliara se fac in prezenta unui reprezentant ori a unui membru de familie,
iar in lipsa acestora, a unui vecin, avand capacitate de exercitiu.
340 :ste interzisa efectuarea in acelasi timp cu perc$ezitia a oricaror acte procedurale in
aceeasi cauza, care prin natura lor impiedica persoana la care se face perc$ezitia sa
participe la perc$ezitie.
Procedura efectu)rii perc$ezi*iei sau ridic)rii
de obiecte "i documente
310 :ste interzis de a efectua ridic)ri de obiecte "i documente sau de a face perc$ezi*ii -n
timpul nop*ii, cu excep*ia cazurilor de delict flagrant.
320 .n baza ordonan*ei de efectuare a perc$ezi*iei sau a ridic)rii de obiecte "i documente cu
autoriza*ia &udec)torului de instruc*ie, persoana care efectueaz) urm)rirea penal) este -n drept s)
intre -n domiciliu sau -n alte -nc)peri.
330 P-n) la -nceperea perc$ezi*iei sau ridic)rii de obiecte "i documente, reprezentantul
organului de urm)rire penal) este obligat s) -nm-neze, sub semn)tur), persoanei la care se face
perc$ezi*ia sau ridicarea copia de pe ordonan*a respectiv).
3/0 ?a ridicarea de obiecte "i documente, dup) prezentarea ordonan*ei, reprezentantul
organului de urm)rire penal) cere s) i se predea obiectele sau documentele care urmeaz) a fi
ridicate, iar -n caz de refuz, procedeaz) la ridicarea lor for*at). #ac) obiectele sau documentele
ce urmeaz) a fi ridicate lipsesc la locul indicat -n ordonan*), persoana care efectueaz) urm)rirea
penal) este -n drept s) fac) perc$ezi*ie. 7ezultatul perc$ezi*iei urmeaz) a fi prezentat, pentru
verificare, &udec)torului de instruc*ie -n termen de 2/ de ore, -n conformitate cu prevederile
prezentului cod.
./rt0('* al0"-$ modificat prin LP'1--23! din '*0,&0,14 5(&,-(&#+,#0((0,1 art0&*(6
340 .n cadrul efectu)rii perc$ezi*iei, dup) prezentarea ordonan*ei, reprezentantul organului de
urm)rire penal) cere s) i se predea obiectele "i documentele men*ionate -n ordonan*). Institu*iile
financiare nu pot invoca secretul bancar drept motiv pentru a refuza prezentarea documentelor
solicitate. #ac) obiectele "i documentele c)utate se predau benevol, persoana care efectueaz)
urm)rirea penal) se limiteaz) la ridicarea acestora, f)r) a mai efectua alte m)suri de investiga*ii.
./rt0('* al0"%$ modificat prin LP'1--23! din '*0,&0,14 5(&,-(&#+,#0((0,1 art0&*(6
350 Foate obiectele "i documentele ridicate se prezint) tuturor persoanelor prezente la
efectuarea perc$ezi*iei sau ridic)rii. ,biectele "i documentele descoperite -n timpul perc$ezi*iei
sau ridic)rii, a c)ror circula*ie este interzis) de lege, trebuie ridicate indiferent de faptul dac) au
sau nu leg)tur) cu cauza penal).
390 ?a efectuarea perc$ezi*iei sau ridic)rii de obiecte "i documente, persoana care efectueaz)
urm)rirea penal) are dreptul s) desc$id) -nc)perile "i depozitele -ncuiate dac) proprietarul refuz)
s) le desc$id) benevol, evit-ndu-se deteriorarea ne&ustificat) a bunurilor.
3=0 ?a efectuarea perc$ezi*iei pot fi utilizate mi&loace te$nice, fapt ce va fi men*ionat -n
procesul-verbal.
3G0 ,rganul de urm)rire penal) este obligat s) ia m)suri pentru a nu se da publicit)*ii
circumstan*ele privitor la via*a intim) a persoanei, constatate -n leg)tur) cu efectuarea
perc$ezi*iei sau ridic)rii.
31%0 Persoana care efectueaz) urm)rirea penal) are dreptul s) interzic) persoanelor aflate -n
-nc)pere sau la locul unde se efectueaz) perc$ezi*ia, precum "i persoanelor care au intrat -n
aceast) -nc)pere sau au venit -n acest loc, s) plece ori s) comunice -ntre ele sau cu alte persoane
p-n) la terminarea perc$ezi*iei. .n caz de necesitate, -nc)perea sau locul unde se efectueaz)
perc$ezi*ia pot fi luate sub paz).
Articolul 12(. Procedura perc$ezi*iei sau ridic)rii efectuate
-n localurile misiunilor diplomatice
310 .n localurile misiunilor diplomatice, inclusiv -n localurile -n care locuiesc membrii
misiunilor diplomatice "i familiile lor, perc$ezi*ia sau ridicarea se poate efectua numai la cererea
sau cu consim*)m-ntul statului str)in, exprimate de "eful misiunii diplomatice. Consim*)m-ntul
pentru efectuarea perc$ezi*iei sau ridic)rii se solicit) prin intermediul (inisterului facerilor
:xterne "i Integr)rii :uropene al 7epublicii (oldova.
320 ?a efectuarea perc$ezi*iei sau ridic)rii -n localurile men*ionate -n alin.310 este obligatorie
prezen*a procurorului "i a unui reprezentant al (inisterului facerilor :xterne "i Integr)rii
:uropene al 7epublicii (oldova.
330 Perc$ezi*ia sau ridicarea de obiecte "i documente -n localurile misiunilor diplomatice se
efectueaz) conform prevederilor prezentului cod.
./rt0(') modificat prin LP'1--23! din '*0,&0,14 5(&,-(&#+,#0((0,1 art0&*(6
Articolul 13). Perc$ezi*ia corporal) "i ridicarea
310 .n cazul -n care exist) temeiuri de a efectua perc$ezi*ia sau ridicarea -n -nc)peri,
reprezentantul organului de urm)rire penal) poate extrage obiecte "i documente ce au importan*)
pentru cauz) care se afl) -n $ainele, -n lucrurile sau pe corpul persoanei la care se efectueaz)
aceast) ac*iune de urm)rire penal).
320 Perc$ezi*ia corporal) f)r) -ntocmirea ordonan*ei despre aceasta "i f)r) autoriza*ia
&udec)torului de instruc*ie se poate efectua:
10 la re*inerea b)nuitului, -nvinuitului, inculpatului+
20 la aplicarea fa*) de b)nuit, -nvinuit, inculpat a m)surii preventive de arestare+
30 -n cazul -n care exist) suficiente temeiuri de a presupune c) persoana prezent) -n -nc)perea
unde se efectueaz) perc$ezi*ia sau ridicarea poate purta asupra sa documente sau alte obiecte
care pot avea importan*) probatorie -n cauza penal).
330 Perc$ezi*ia corporal) sau ridicarea de obiecte se efectueaz) de reprezentantul organului de
urm)rire penal), cu participarea, dup) caz, a unui specialist de acela"i sex cu persoana
perc$ezi*ionat).
Femeiurile pentru efectuarea perc$ezi*iei
310 ,rganul de urm)rire penal) este -n drept s) efectueze perc$ezi*ie dac) din probele
acumulate sau din materialele de investiga*ie operativ) rezult) o presupunere rezonabil) c) -ntr-o
anumit) -nc)pere ori -ntr-un alt loc sau la o anumit) persoan) se pot afla instrumente ce au fost
destinate pentru a fi folosite sau au servit ca mi&loace la s)v-r"irea infrac*iunii, obiecte "i valori
dob-ndite de pe urma infrac*iunii, precum "i alte obiecte sau documente care ar putea avea
importan*) pentru cauza penal) "i care prin alte procedee probatorii nu pot fi ob*inute.
320 Perc$ezi*ia se poate efectua "i -n scopul descoperirii unor persoane c)utate, precum "i a
unor cadavre umane sau de animale.
330 Perc$ezi*ia se efectueaz) -n baza ordonan*ei motivate a organului de urm)rire penal) "i
numai cu autoriza*ia &udec)torului de instruc*ie.
3/0 .n caz de delict flagrant, perc$ezi*ia se poate efectua -n baza unei ordonan*e motivate f)r)
autoriza*ia &udec)torului de instruc*ie, urm-nd ca acestuia s) i se prezinte imediat, dar nu mai
t-rziu de 2/ de ore de la terminarea perc$ezi*iei, materialele ob*inute -n urma perc$ezi*iei
efectuate, indic-ndu-se motivele efectu)rii ei. Audec)torul de instruc*ie verific) legalitatea acestei
ac*iuni procesuale.
340 .n cazul constat)rii faptului c) perc$ezi*ia a fost efectuat) legal, &udec)torul de instruc*ie
confirm) rezultatul acesteia printr-o -nc$eiere motivat). .n caz contrar, prin -nc$eiere motivat),
recunoa"te perc$ezi*ia ca fiind ilegal).
2.2. Beneraliza*i constat)rile Ct:#, -n cauza Bu*u. "% puncte$ Curtea 7uropean a Drepturilor
5mului

Seciunea a patra

Guu c0 oldovei
"cererea nr0','*)+,'$

8otrre din ,&0,10',,&
"rezumat$

onitorul 5ficial nr0(%&-(1, 9!S din ,)0(,0',,&4 pag0'#

: : :
Cauza a fost iniiat printr-o cerere depus contra ;epu<licii oldova la Curtea 7uropean a
Drepturilor 5mului potrivit articolului #- din Convenia european pentru aprarea
drepturilor omului i a li<ertilor fundamentale "=Convenia>$4 la (1 aprilie ',,'4 de dna
?atiana Guu "=reclamanta>$0

Circumstanele cauzei
Pe data de #, decem<rie ',,(4 un cola<orator de poliie a venit la domiciliul reclamantei i i-a
cerut acesteia mpreun cu fiul su s-l nsoeasc la postul de poliie4 ntruct fiul su era
<nuit de svrirea furtului din ') decem<rie ',,(0 ;eclamanta a refuzat4 susinnd c nu
a fost citat n mod corespunztor0 Dup un sfert de or acelai ofier de poliie a venit la
casa reclamantei nsoit de un alt ofier de poliie i de doi vecini0 Din considerentul c
poarta era ncuiat4 ofierii de poliie i-au cerut unui vecin s sar poarta i s o desc@id
din interior0 ;eclamanta a fost anunat despre faptul c este condus la postul de poliie
deoarece este nvinuit de svrirea contraveniei administrative prevzute de articolul
(&- A( din Codul cu privire la contraveniile administrative "=CC/>$0 ;eclamanta a fost
condus la postul local de poliie fr a i se permite sa-i sc@im<e @ainele sau papucii4
totui purtnd un mantou0
Bn drum spre postul de poliie4 a avut loc o altercaie ntre reclamant i victima furtului0
Cola<oratorii de poliie au intervenit pentru a-i pune capt0 Clterior4 reclamanta a fost
condus cu automo<ilul n oraul Streni i plasat ntr-o celul din izolatorul local de
detenie preventiv4 unde s-a aflat de la orele ',0,, pe data de #, decem<rie ',,( i pn
la ora (,0,, pe data de #( decem<rie ',,(0 Pe data de #( decem<rie ',,(4 reclamanta a
fost condus la Dudectoria Streni la edina de Eudecat privind nvinuirea sa de
svrirea contraveniei administrative prevzute de articolul (&- A( din CC/4 fiind
asistat de un avocat pro <ono0
La demersul avocatului su edina de Eudecat a fost amnat pn pe - ianuarie ',,'0 La -
ianuarie ',,'4 Eudectorul a audiat martorii0 Printr-o decizie din - ianuarie ',,'4
Dudectoria Streni a gsit-o vinovat pe reclamant i i-a impus o amend de ), lei
moldoveneti "DL$0
La (( ianuarie ',,'4 urmrirea penal a fost pornit n legtur cu furtul pretins a fi svrit de
fiul reclamantei0 La o dat neindicat4 reclamanta a depus mpotriva deciziei din -
ianuarie ',,' un recurs la ?ri<unalul C@iinu0 La (1 ianuarie ',,'4 ?ri<unalul C@iinu
a examinat recursul reclamantei n a<sena ei i l-a respins ca fiind nefondat0 Din dosar
rezulta c reclamanta nu a fost citat pentru a se prezenta n faa instanei Eudectoreti i
c nu a fost reprezentat legal pe parcursul procesului0 La ' ianuarie i '% octom<rie
',,'4 reclamanta s-a plns la Procuratura General despre aciunile ilegale ale celor doi
cola<oratori de poliie0 La '% noiem<rie ',,'4 Procuratura General a decis s nu
porneasc urmrire penal n privina cola<oratorilor de poliie0

Susinerile prilor
;eclamanta s-a plns de nclcarea drepturilor sale garantate de articolele # "interzicerea
torturii$F % "dreptul la li<ertate i la siguran$F 1 "dreptul la un proces ec@ita<il$ AA (4 ' i
#F * "dreptul la respectarea vieii private i de familie$ i (# "dreptul la un recurs efectiv$
din Convenie4 susinnd c a fost supus unui tratament inuman i degradant din partea
cola<oratorilor de poliieF c a fost plasat ntr-o celul murdar fr @ran4 ap sau
lenEerieF c a fost deinut aproximativ douprezece ore fr vreun careva temei legalF c
nu a fost citat pentru a se prezenta la examinarea recursului su din (1 ianuarie ',,' n
faa ?ri<unalului C@iinuF c i-a fost nclcat dreptul su de a fi prezumat nevinovatF
c nu i s-a permis audierea martorilor si pe parcursul edinelor de Eudecat i c nu a
fost asigurat cu un avocat pe parcursul procesuluiF c4 la #, decem<rie ',,(4
cola<oratorii de poliie au intrat ilegal n grdina din faa casei sale i c anterior acetia
au perc@eziionat casa sa fr vreo autorizaie legalF c nu a dispus de un recurs efectiv
n legtur cu nclcarea articolelor #4 % i * din Convenie0
Guvernul a contestat plngerea formulat potrivit articolului 1 A( din Convenie i a susinut c
reclamanta a fost citat4 prin scrisoare recomandat4 pentru a se prezenta la examinarea
recursului su n faa ?ri<unalului C@iinu0
Cu referire la plngerea formulat potrivit articolului % A( din Convenie4 Guvernul a susinut c
aciunile cola<oratorilor de poliie au avut drept temei legal dispoziiile articolului '-) din
CC/ i c o dovad n plus a legalitii aciunilor cola<oratorilor de poliie a fost
condamnarea ulterioar a reclamantei de ctre o instan Eudectoreasc independent i
imparial0
Cu referire la plngerea formulat potrivit articolului * din Convenie4 Guvernul a susinut c
interferena n respectarea dreptului reclamantei la domiciliu a fost prevzut de lege4 a
urmrit un scop legitim i a fost necesar ntr-o societate democratic0
Cu referire la plngerea formulat potrivit articolului (# din Convenie4 Guvernul a susinut c
plngerea despre lipsa cilor de recurs efective n legtur cu aciuni ilegale ale
cola<oratorilor de poliie era vdit nefondat ntruct ea putea s se adreseze instanelor
Eudectoreti naionale0
;eclamanta a pretins (,,,, 7uro cu titlu de preEudiciu moral i -)&% 7uro pentru costuri i
c@eltuieli0 Guvernul a contestat cuantumul pretins invocnd caracterul excesiv i
nerezona<il al acestor sume0

/dmisi<ilitatea cererii
Curtea a respins ca fiind inadmisi<ile plngerile formulate potrivit articolului # din Convenie
luat separat i com<inat cu articolul (# din Convenie4 precum i potrivit articolului 1 A'
din Convenie n legtur cu pretinsa nclcare a prezumiei nevinoviei0 Bn acelai timp4
Curtea a declarat restul plngerii admisi<il0

/precierea Curii
Cu referire la pretinsa nclcare a articolului 1 A( din Convenie4 n legtur cu pretinsa sa
necitare pentru a se prezenta la examinarea recursului su din (1 ianuarie ',,'4 Curtea a
statuat c4 ntruct nu i-a fost demonstrat faptul citrii reclamantei "dosarul naional
neconinnd vreo copie de pe citaia pentru edina de Eudecat din (1 ianuarie ',,'4 lipsa
dovezii ac@itrii pentru scrisoarea recomandat menionat i a transmiterii acesteia$4 a
avut loc o nclcare a Conveniei0 Bn contextul acestor constatri4 Curtea a decis c nu este
necesar examinarea separat a plngerii formulate potrivit articolului 1 A# din Convenie
n legtur cu nclcarea dreptului la aprare i la audierea martorilor si0
Cu referire la pretinsa nclcare a articolului % A( din Convenie4 n legtur cu detenia
ar<itrar4 Curtea a statuat c4 n circumstanele n care4 reclamanta a fost adus cu fora
la Comisariatul de poliie fr a fi citat anterior4 nici o msur operativ de investigaie
nu putea fi realizat ntruct procesul penal n legtur cu furtul pretins a fi svrit de fiul
reclamantei a fost pornit doar la (( ianuarie ',,'4 detenia reclamantei nu poate fi
considerat =legal> potrivit articolului % A( din Convenie i4 respectiv4 a avut loc o
nclcare a acestei dispoziii0
Cu referire la pretinsa nclcare a articolului * din Convenie4 n legtur cu interferena n
respectarea dreptului reclamantei la domiciliu4 Curtea a statuat c4 ntruct interferena
reclamat nu a fost =prevzut de lege> n sensul articolului *4 a avut loc o nclcare a
Conveniei0
Cu referire la pretinsa nclcare a articolului (# com<inat cu articolele % i * din Convenie4
Curtea a statuat c4 n circumstanele n care Legea nr0(%-% nu putea fi aplicat situaiei
reclamantei i nsi Procuratura a respins plngerea reclamantei despre a<uzurile
cola<oratorilor de poliie4 a avut loc o nclcare a articolului (# din Convenie0

Dispozitivul @otrrii
Curtea a declarat inadmisi<ile plngerile potrivit articolului # din Convenie luat separat sau
com<inat cu articolul (# i articolului 1 A' din Convenie i restul cererii admisi<ilF
Curtea a susinut c a avut loc o nclcare a articolului % A( din ConvenieF
Curtea a susinut c nu este necesar examinarea separat a plngerii formulate potrivit
articolului 1 A# din ConvenieF
Curtea a susinut c a avut loc o nclcare a articolului * din ConvenieF
Curtea a susinut c a avut loc o nclcare a articolului (# din Convenie com<inat cu articolul
%F
Curtea a susinut c a avut loc o nclcare a articolului (# din Convenie com<inat cu articolul
*F
Curtea a susinut c statul reclamat tre<uie s ac@ite reclamantei4 n decursul a trei luni de la
data la care @otrrea va deveni definitiv potrivit prevederilor articolului -- A' din
Convenie4 %,,, 7C; "cinci mii euro$ cu titlu de preEudiciu moral i (%,, 7uro "o mie cinci
sute euro$ cu titlu de costuri i c@eltuieli4 care urmeaz s fie ac@itate n valuta naional a
statului reclamat la rata de sc@im< aplica<il la data efecturii plii4 plus orice tax care
ar putea fi ncasat i c din momentul expirrii celor trei luni sus-menionate4 pn la data
executrii tre<uie ac@itat o rat simpl a do<nzii la sumele de mai sus egal cu rata
limit de mprumut a 9ncii Centrale 7uropene pentru perioada de ntrziere plus trei
procenteF
Curtea a respins restul preteniilor reclamantei de satisfacie ec@ita<il0
8otrrea a fost ntocmit n lim<a englez i notificat n scris la & iunie ',,&4 potrivit
articolului && AA ' i # din ;egulamentul Curii0
:stima*i -n ce m)sur) normele na*ionale corespund rigorilor C:#, -n materie de perc$ezi*ie. "&
puncte$
Perc$ezitia trebuie sa fie efectuata cu respectarea art.= paragraful 1 al C:#,, care stipileaza ca
orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private si ale familiei, a domiciliului si a
corespondentei sale. In unele situatii insa, in scopul luptei cu criminalitatea legea admite o
derogare de la principiul general, dar cu respectarea tuturor prevederilor legale. Perc$ezitia
presupune o oarecare constringere si se efectueaza fara vointa sau acordul proprietarului sau
posesorului.
8ormele internationale au un continut general, insa respectarea prevederilor acestora este
garantata si asigurata prin legea interna a fiecarui stat, cind sunt incalcate drepturile si libertatilor
unui cetatean, principiile internationale, cit si nationale sau s-au facut abateri de la reglementarile
nationale care prevad aceste drepturi si libertati.
ceasta actiune procesuala aduce atingere principiului inviolabilitatii domiciliului art 12 CPP.
Test 11
Subiectul I: 1articipa,ia
1.1 Caracteri#a,i tr-s-turile participa,iei.
Pentru ca s) existe elementul de participa*ie penal), trebuie s) fie -ndeplinite urm)toarele
condi*ii: a0 s) existe pluralitate de f)ptuitori+ b0 s) existe o leg)tur) subiectiv) 3coeziune psi$ic)0
-ntre participan*i+ c0 fapta s) fie s)v!r"it) -n cooperare material) sau intelectual)+ d0 una "i
aceea"i fapt) prev)zut) de legea penal) s) fie s)v!r"it) de c)tre to*i participan*ii+ e0 cooperarea
mai multor persoane s) nu fie cerut) de con*inutul legal al infrac*iunii.
1.2 5ace,i o generali#are asupra participan,ilor la infrac,iune.
6e consider) autor al infrac*iunii persoana care s)v!r"e"te -n mod nemi&locit fapta
prev)zut) de legea penal), precum "i persoana care a s)v!r"it infrac*iunea prin intermediul
persoanelor care nu sunt pasibile de r)spundere penal) din cauza v!rstei, iresponsabilit)*ii sau
din alte cauze prev)zute de prezentul cod.
.n raport cu ceilal*i participan*i 3organizatori, instigatori sau complici0, autoratul se distinge prin
caracterul s)u esen*ial "i necesar, contribu*ia autorului const!nd tocmai -n s)v!r"irea ac*iunii sau
inac*iunii care constituie latura obiectiv) a infrac*iunii. #in cauza specificului s)u, autoratul este
unica form) de contribu*ie la infrac*iunea care poate exista "i -n afara participa*iei. 8ici
instigarea, ca form) de participa*ie, nici complicitatea, nici organizatorul nu pot exista -n afara
autoratului, -n timp ce acesta din urm) poate exista de sine st)t)tor, fiindc) fapta prev)zut) de
legea penal) poate fi s)v!r"it) -n mod nemi&locit f)r) s) fie necesare alte contribu*ii.
Coautori sunt persoanele care au cooperat ocazional "i -n baza unei leg)turi subiective cu
acte de executare 3nemi&locit0 la comiterea -n comun a aceleia"i fapte prev)zute de legea penal).
.n caz de coautorat, unul din coautori poate realiza numai o parte a ac*iunii infrac*ionale 3de
exemplu, luarea bunului0, iar altul - cealalt) parte a ei 3amenin*area, lovirea etc.0 "i -n ac*iunile
fiec)ruia va fi o infrac*iune consumat) sub form) de coautorat.
6e consider) organizator al infrac*iunii persoana care a organizat s)v!r"irea unei
infrac*iuni sau a diri&at realizarea ei, precum "i persoana care a creat un grup criminal organizat
sau o organiza*ie criminal) ori a diri&at activitatea acestora. c*iunile organizatorului pot consta
-n recrutarea membrilor grupului organizat sau ai organiza*iei criminale, -n -ntocmirea planului
s)v!r"irii infrac*iunii, -n -mp)r*irea rolurilor -ntre membrii grupului criminal sau ai organiza*iei
criminale, -n coordonarea ac*iunilor participan*ilor nemi&locit la locul s)v!r"irii infrac*iunii sau
de la distan*), de exemplu, prin intermediul mi&loacelor te$nice: telefon, po"t) electronic), fax,
po"t) etc.
Jn alt participant la infrac*iune este instigatorul4 care se deosebe"te at!t de autor, de coautor, c!t
"i de complice. Conform art./2 alin./ CP, instigator este persoana care, cu inten*ie, determin) o
alt) persoan) s) s)v!r"easc) o fapt) prev)zut) de legea penal). Ca form) a participa*iei penale,
instigarea este fapta unei persoane 3instigator0 care determin), cu inten*ie, prin orice mi&loace, o
alt) persoan) 3instigat0 s) s)v!r"easc) o fapt) prev)zut) de legea penal).
. Conform art./2 alin.4 CP, complice este persoana care a contribuit la s)v!r"irea infrac*iunii prin
sfaturi, indica*ii, oferire de informa*ii, acordare de mi&loace sau instrumente ori -nl)turare de
obstacole, precum "i persoana care a promis dinainte c) -l va favoriza pe infractor, va t)inui
mi&loacele sau instrumentele de s)v!r"ire a infrac*iunii, urmele acesteia sau obiectele dob!ndite
pe cale criminal) ori persoana care a promis din timp c) va procura sau va vinde atare obiecte.
Conform art./2 alin.5 CP, participan*ii la infrac*iune trebuie s) -ntruneasc) semnele
constitutive ale subiectului infrac*iunii. ceasta -nseamn) c) fiecare dintre participan*ii la
infrac*iune trebuie s) aib) v!rsta prev)zut) de legea penal), s) fie persoane fizice "i responsabile.
1.3 Stiind c) vecina posed) o $ain) de blan) "i se afl) -n deplasare,P. i-a propus fiicei sale -n
v-rst) de 12 ani s) p)trund) prin ferestruica de la geam -n apartamantul vecinei "i s) fure
$aina de blan).Jlterior P.a realizat $aina la pia*) unui necunoscut contra sumei de 12%%% lei.
Bste sau nu pre#ent- participa,ia .n aceast- situa,ie=Argumanta,i r-spunsul. "&
puncte$
.n cazul dat consider)m c) nu sintem -n prezen a participa iei penale,deoarece participan ii la
infrac iune trebuie s) -ndeplineasc) calit) ile de subiect active,adic) -n situa ia dat) unul din
participant nu -ntrune te condi ia de v-rst). Cu toate c) P va r)spunde -n calitate de autor,Qiar
dac) nu el a s)v-r it latura obiectiv) nemi&locit. :l a folosit-o pe fiica sa -n calitate de
instrument. 7ela ia acestuia cu cumpar)torul de asemenea nu este o participa ie,deoarece din
condi iile spe e reese c) persoana era necunoscut),)n caz contrar ,dac) cump)r)torul -i promitea
din timp c) va procura blana, se putea vorbi de o complicitate. #eci, P va r)spunde conform
art.1=5 alin / CP,adic) furt -n propor ii mari deoarece valoarea estimat) dep) e te 4%%% u.c.
6anc iunea prev)zut) este de la 4-1% ani. .n virtutea art.9= alin 3 CP ,dac) s-ntem -n prezen a
circumstan elor agravante, se poate aplica pedeapsa maxima prev)zut) de aart dat s$i respective
conf art.99 alin 1 lit. g CP avm agravanta-s)v-r irea infrac iunii prin intermediul minorilorY i
aceasta nu este prev)zut) -n partea special) ca semn al componen ei de infrac iune la art.1=5
CP.
Subiectul II: Confruntarea
2.1. +istinge,i ca#urile de efectuare a confrunt-rii. (3 puncte)
Confruntarea este consemnata -n art.113 CPP i este un procedeu probatoriu complementar,
folosit de ,JP -n cazul -n care exist) divergen*e -ntre declara*iile persoanelor audiate -n aceea"i
cauz), se procedeaz) la confruntarea acestor persoane, inclusiv cu cele ale c)ror declara*ii s-nt
defavorabile b)nuitului, -nvinuitului, dac) este necesar, pentru aflarea adev)rului "i -nl)turarea
divergen*elor..
8ici un minor nu va fi obligat s) participe la confruntarea cu persoana -nvinuit) de infrac*iuni
contra integrit)*ii lui fizice "i1sau morale.
2.2. Compara,i institu,ia confrunt-rii cu institu,ia audierii 4i pre#ent-rii spre
recunoastere. "% puncte$
Confruntarea un procedeu probatoriu complementar, folosit de ,JP -n cazul -n care exist)
divergen*e -ntre declara*iile persoanelor audiate -n aceea"i cauz), se procedeaz) la
confruntarea acestor persoane, inclusiv cu cele ale c)ror declara*ii s-nt defavorabile
b)nuitului, -nvinuitului, dac) este necesar, pentru aflarea adev)rului "i -nl)turarea
divergen*elor. stfel se pot ob ine noi date utile pentru rezolvarea cauzei penale.
Comparativ cu audierea ,confruntarea nu are loc -ntotdeauna,ci aceasta se efectuiaz) -n cazul -n
cazuri expres prev)zute i ,JP determin) dac) este necesar) efectuarea acesteia. Cu toate
acestea confruntarea poate fi cerut) de instan a de &udecat) ,c-t i de p)r i. #e asemenea
diferit de audiere la confruntare particip) concomitent 2 persoane, pe c-nd -n primul caz
numai una i ,JP asigur) ca -n cazul existen ei mai multor f)ptuitori ace tia s) nu
comunice -ntre ei. :ste inadmisibil ca la confruntare s) participe o persoana care nu a fost
anterior audiat). dic) spunem c) confruntarea este ulterioar) audierii. #atele rezultate -n
urma ambelor modalit) i de ob inere a probelor se consemneaz) -n tr-un proces-verbal.
Confruntarea i prezentarea spre recunoa tere s-nt ambele procedee complimentare,pe c-n
audierea este una unul din procedeele clasice de ob inere a declara iilor. Confruntarea se
efectuiaz) cu respectarea dispozi iilor referitoare la audiere, pe parcursul acesteia pot fi
prezentate de c)tre persoana care efectuiaz) confruntarea anumite corpuri delicte,
documente i alte mi&loace de prob).
Audierea reprezint) modalitatea de ob inere a declara iilor -n procesul penal. ceast)
ac iune trebuie s) fie efectuat) imediat dup) re inere sau aplicarea unei m)suri preventive sau
dup) emiterea unei ordonan e de recunoa tere -n calitate de b)nuit,c-t i dup) -naintarea acuz)rii
-nvinuitului.udierea se face numai -n prezen a ap)r)torului ales sau numit din oficiu i are loc
numai cu acordul persoanei. Persoanei i se aduc la cuno tin a drepturile i obliga iile consfin ite
de lege.
8u se admite audierea persoanei -n timpul nop ii,care este cuprins -ntre orele 22.%% i
%5.%%,cu unele excep ii-dac) audierea nu sufer) am-nare3-n proces-verbal se indic) motivul.
:ste necesar de stabilit limba -n care persoana va depune declara ii,-n caz de necesitate se
invit) un interpret. .n cadrul JP declara iile se fac -n scris sau verbal,iar in cadrul &udec)rii,
declara iile se fac verbal,dar care s-nt consemnate -n procesul-verbal al edin ei de &udecat).
udirea nu poate -ncepe cu recitirea sau reamintirea declara iilor f)cute anterior. @)ptuitorul
nu poate prezenta o declara ie ce a f)cut-o anterior, av-nd totu i dreptul de a utiliza anumite
noti e asupra am)nuntelor greu de memorizat. #eci referitor la faptul c) declara iile anterior
f)cute nu se recitesc sau se reamintesc,privesc i confruntarea,doar c) recitirea poate avea loc
de&a dup) ce datele confrunt)rii s-nt consemnate -ntr-un proces- verbal.
Pe parcursul audierii nu pot fi utilizate metode de influen ) fizic) sau psi$ic),sau care
-n&osesc onoarea i demnitatea persoanei, fie anumite promisiuni false, amenin )ri etc. 6unt
interzise -ntreb)rile sugestive. .n cazul confrunt)rii de asemenea dac) una din p)r i -ncearc) s)
influien eze,s) amenin e sau s) -ntreprind) m)suri ilegale, este ra ional s) se -ntrerup)
confruntarea i faptul dat s) fieconsemnat -n proces-verbal.
1re#entarea spre recunoa4tere
#ac) este necesar de a prezenta o persoan) spre recunoa"tere martorului, p)r*ii v)t)mate,
b)nuitului, -nvinuitului, organul de urm)rire penal) -i audiaz) pe ace"tia asupra circumstan*elor
-n care au v)zut persoana, precum "i asupra semnelor "i particularit)*ilor distinctive dup) care ar
putea s) o recunoasc). #espre aceasta se -ntocme"te un proces-verbal.
#ac) cel c$emat spre a face recunoa"terea este martor sau parte v)t)mat), el este prevenit
despre r)spunderea penal), prev)zut) -n art.313 din Codul penal, pentru refuzul de a face
declara*ii, -n art.312 din Codul penal, pentru declara*iile mincinoase, precum "i despre dreptul de
a nu face declara*ii -mpotriva sa "i -mpotriva rudelor sale apropiate.
Persoana care trebuie recunoscut) este prezentat) celui care urmeaz) s) o recunoasc) -n afara
spa*iului vizibilit)*ii celui care urmeaz) a fi recunoscut, -mpreun) cu cel pu*in / asisten*i
procedurali de acela"i sex, asem)n)tori la exterior. ?a prezentarea spre recunoa"tere se aplic)
fotografierea. @otografiile persoanei prezentate spre recunoa"tere "i a asisten*ilor procedurali vor
fi anexate -n mod obligatoriu la procesul-verbal.
.nainte de prezentare, reprezentantul organului de urm)rire penal) propune persoanei care
urmeaz) a fi recunoscut) s) ocupe locul pe care -l dore"te printre asisten*ii procedurali, f)c-nd
despre aceasta o men*iune -n procesul-verbal.
7ecunoa"terea nu va avea loc, iar cea care a avut loc nu se va considera -ntemeiat), dac)
persoana c$emat) pentru a face recunoa"terea a indicat particularit)*i incerte pentru identificarea
persoanei prezentate. 8u poate fi efectuat) recunoa"terea repetat) a persoanei de c)tre aceea"i
persoan) dup) acelea"i particularit)*i. dic),aceasta spre deosebire de celelalte 2 ,se efectuiaz)
doar o singur) dat).
.n cazul -n care prezentarea persoanei spre recunoa"tere este imposibil), recunoa"terea se
poate face dup) fotografia acesteia, prezentat) -mpreun) cu fotografiile a cel pu*in / alte
persoane ce nu se deosebesc esen*ial -ntre ele. Foate fotografiile se anexeaz) la dosar.
.n leg)tur) cu prezentarea spre recunoa"tere a persoanei se -ntocme"te un proces-verbal
Important este c) pentru toate procedeele enun ate mai sus este prezen a aparatorului la
efectuarea acestora.
2.3. rgumenta*i -n ce m)sur) institu*ia confrunt)rii corespunde standardelor C:#,. "& puncte$
Institu ia confrunt)rii a fost criticat) de C:#, -n unele $ot)r-ri ,dispun-nd evitarea
confrunt)rilor -ntre b)nuit,-nvinuit , martor -n timpul procesului,spre ex. Cauza ZostovsQi stfel
Curtea a accentuat importan a confrunt)rii at-t dintre partea ap)r)rii i partea acuz)rii, c-t i
martor. Ca i la audiere particip) ap)r)torul D,.,I,c-t i -n calitate de avocat al p)r ii v)t)mate
sau al martorului, -n situa ia c-n d aceste p)r i s-nt asistate. .n rest spunem c) 7epublica
(oldova este parte la numeroase instrumente interna*ionale -n materie "i dispune de un cadru
&uridic na*ional armonizat, care -mpreun) constituie o baz) normativ) adecvat) pentru realizarea
cu succes a activit)*ii de asisten*) &uridic) interna*ional) -n materie penal).
Test 12
Subiectul I: Cbiectul infrac,iunii
1.1. +efini,i no,iunea 4i importan,a obiectului infrac,iunii.
,biectul infrac*iunii -l formeaz) valorile sociale "i rela*iile sociale create -n &urul acestei valori
care sunt pre&udiciate ori v)t)mate prin fapta infrac*ional).
#eci, obiectul infrac*iunii reprezint) o condi*ie necesr) pentru existen*a faptei infrac*ionale.
,biectul infrac*iunii determin) necesitatea incrimin)rii "i gravitatea abstract) a infrac*iunii, care
este -n func*ie de importan*a valorii sociale v)t)mate sau periclitate.
"adar, obiectul infrac*iunii determin) "i gravitatea pedepsei aplicate pentru fapta incriminat),
prin care se va putea pre-nt-mpina s)v-r"irea de noi fapte.
#eci specific)m c) obiectul infrac*iunii trebuie reflectat -n mod necesar -n orice con*inut de
incriminare.
1.2. Anali#a,i felurile obiectului infrac,iunii.
utorii auto$toni consider) c) a"ezarea obiectului infrac*iunii pe categorii trebuie f)cut) dup)
urm)toarele criterii:
- dup) natura acestora:
o<iectul Euridic4 sau obiectul propriu C zis al infrac*iunii, -l constituie valoarea social),
-mpotriva c)reia se -ndreapt) ac*iunea sau omisiunea incriminat), "i rela*iile sociale
corespunz)toare acesteia.
5<iectul material al infrac*iunii const) -n entitatea material) asupra c)reia se -ndreapt)
influen*area nemi&locit) infrac*ional), prin al c)rei intermediu se aduce atingere obiectului
&uridic al infrac*iunii.
- dup) ierar$izarea valorilor sociale care fac obiectul infrac*iunii:
prin o<iect Euridic general al infrac*iunii -n*elegem ansamblul rela*iilor sociale privitoare la
ordinea de drept, adic) privitoare la totalitatea valorilor sociale ap)rate de legea penal)
-mpotriva infrac*iunilor.
8o*iunea o<iectul Euridic generic al infrac*iunii desemneaz) un grup de valori sociale deaceea"
natur) "i de rela*ii sociale create -n &urul acestor valori "i datorit) lor v)t)mate sau lezate de
c)tre un grup de infrac*iuni.
5<iectul Euridic special al infrac*iunii serve"te la determinarea individualit)*ii unei infrac*iuni
-n cadrul unui grup de infrac*iuni de acela" gen.
- dup) num)rul obiectelor infrac*iunii:
regula o constituie o<iectul simplu sau unic al infrac*iunii, pentru c) cele mai multe infrac*iuni
au ca obiect o singur) valoare social) "i rela*iile sociale corespunz)toare acesteia. dic)
obiectul &uridic principal al infrac*iunii -l formeaz) rela*iile sociale referitoare la o anumit)
valoare social) individual) care sunt -ntotdeauna v)t)nate efectiv sau poten*ial, prin s)v-r"irea
unei anumite infrac*iuni, pentru care fapt sunt puse -n mod special de legiuitor sub protec*ia
legii penale prin incriminarea infrac*iunii respective.
:xist) -ns) "i infraciuni cu pluralitate de o<iecte "complexe$4 a"a cum sunt infrac*iunile
complexe "i infrac*iunile cu obiect &uridic multiplu necomplex la care obiectul ap)r)rii penale
este complex, fiind alc)tuit din 2 sau mai multe valori sociale fiecare cu rela*iile sociale
aferente. :x: t-l$)rie]aplicarea violen*ei...
1.3. Argumenta,i diferen,a dintre obiectul infrac,iunii 4i obiectul dreptului penal.
,biectul dreptului penal -l constiutie o categorie aparte de rela*ii sociale numite rela*ii &uridice
penale. ceste rela*ii iau na"tere -ntre membrii societ)*ii "i stat prin intermediul organelor
&uridice din necesitatea ap)r)rii valorilor esen*iale ale societ)*ii "i a dezvolt)rii lor -n deplin)
securitate.
,biectul infrac*iunii -n subiectele anterioare.....................
Subiectul II: +eclara,iile martorului
2.1. +efini,i no,iunea de declara,ii ale martorului 4i identifica,i persoanele care nu pot fi
audiate .n calitate de martor. (3 puncte)
Declaratii ale martorului-sunt date depuse de catre acesta in cadrul audierii, asupra oricaror
circumstantecare urmeaza a fi constatate in cauza.
1ersoanele care nu pot fi audiate .n calitate de martor:
330 8u pot fi cita*i "i asculta*i ca martori:
10 persoanele care, din cauza defectelor fizice sau psi$ice, nu s-nt
-n stare s) -n*eleag) &ust -mpre&ur)rile care au importan*) pentru cauz)
"i s) fac) referitor la ele declara*ii exacte "i &uste+
20 ap)r)torii, colaboratorii birourilor de avoca*i - pentru
constatarea unor date care le-au devenit cunoscute -n leg)tur) cu
adresarea pentru acordare de asisten*) &uridic) sau -n leg)tur) cu
acordarea acesteia+
30 persoanele care cunosc o anumit) informa*ie referitoare la cauz)
-n leg)tur) cu exercitarea de c)tre ele a atribu*iilor de reprezentan*i
ai p)r*ilor+
/0 &udec)torul, procurorul, reprezentantul organului de urm)rire
penal), grefierul - cu privire la circumstan*ele care le-au devenit
cunoscute -n leg)tur) cu exercitarea de c)tre ei a atribu*iilor lor
procesuale, cu excep*ia cazurilor de participare la re*inere -n flagrant
delict, de cercetare a probelor dob-ndite prin intermediul lor, erorilor
sau abuzurilor la efectuarea procedurii -n cauza respectiv), de
reexaminare a cauzei -n ordine de revizie sau de restabilire a dosarului
pierdut+
40 &urnalistul - pentru a preciza persoana care i-a prezentat
informa*ia cu condi*ia de a nu-i divulga numele, cu excep*ia cazului -n
care persoana benevol dore"te s) depun) m)rturii+
50 slu&itorii cultelor - referitor la circumstan*ele care le-au
devenit cunoscute -n leg)tur) cu exercitarea atribu*iilor lor+
90 medicul de familie "i alte persoane care au acordat -ngri&ire
medical) - referitor la via*a privat) a persoanelor pe care le deserves
2.2. Aenerali#a,i erorile care pot influen,a asupra declara,iilor martorului fidel. (5 puncte)
(arturia C proces sau act de cunoastere a realitatii C depinde de capacitatea fiecarei persoane de
a recepta faptele, de a le prelucra 2n functie de subiectivismul si selectivitatea sa psi$ica, de
a le memora, de capacitatea sa de a retine si memora doar acele elemente necesare si
importante, deci esentialul si, nu 2n ultimul r2nd, aptitudinea sa de a le reda.
6tern, referindu-se la erorile care apar 2n marturie, sustine ca sunt de doua feluri:
Brorile substantiale C pot 2mbraca mai multe forme 2ncep2nd de la omisiuni de elemente si p2
na la negarea categorica a lor. :roarea omisiunii poate apare 2n cadrul relatarii spontane, iar 2n
cazul interogatoriului vorbim de negare. :rorile substantiale apar si sub aspectul adaugirilor, de
regula de oameni, de fapte, la relatarile spontane si sunt 2n functie de fantezia martorului. 2n
cadrul interogatoriului, aceste erori sunt rezultatul sugestiei.
Brorile accidentale nu se refera la existenta, pozitia sau negarea obiectelor sau persoanelor, ci la
modificarea 2n proportii a calitatilor 3culoare, forma0, a cantitatilor si a relatiilor lor.
1rocesul psi3ic al recunoasterii C asadar cea de-a treia treapta a marturiei C este supus si ea
erorii, at2t 2n ceea ce priveste recunoasterea si identificarea persoanelor care au comis fapta sau
care au participat la comiterea ei, c2t si recunoasterea obiectelor 3corpuri delicte0 cu care s-a sav2
rsit fapta.
, alta cauza ar putea fi intervalul de timp care se interpune 2ntre perceptie si relatare sau
aparitia unor 2ntrebari sugestive sau acele discutii ce pot interveni 2ntre martori. (arturia de
buna-credinta poate fi alterata de diverse cauze, printre care se numara si Kung$iul de deviereL.
Jn alt factor care poate influenta si crea o disfunctionalitate a marturiei de buna-credinta
este Kefectul de $aloL. cest efect poate genera distorsiuni ale perceptiei reale a evenimentului
care reprezinta obiectul marturiei. :fectul de $alo consta 2n tendinta de a extinde un detaliu 2n
modnecritic, neadevarat asupra 2ntregului.
(artorul nu declara tot ce stie sau prezinta faptele denaturat pentru ca daca ar face
depozitii sincere, ar putea fi implicat ca 2nvinuit sau inculpat 2n cauza sau din teama de a nu fi
tras la raspundere penala pentru o fapta sav2rsita anterior.
6fera mai 2ntinsa a aspectelor precizate prin mi&locirea interogatoriului se realizeaza
adeseori 2n dauna fidelitatii marturiei. Cel mai mare nea&uns al marturiei obtinute prin
interogatoriu 2l constituie coeficientul mult sporit de erori. Interogatoriul 2mpinge martorul p2na
la limita extrema a amintirii sale, iar adeseori forteaza memoria. Interogatoriul se repercuteaza
defavorabil asupra marturiei c$iar si atunci c2nd nu cuprinde 2ntrebari subiective.
.n unele cazuri, realitatea este distorsionata din cauza existentei unei presiuni din partea
publicului.
#ar nu numai opinia publica poate exercita presiuni asupra martorului, ci si organele de
anc$eta. #aca anc$etatorul si-a format o parere despre caz si daca el nu este suficient de stap!n
pe sine, lasa sa se -ntrevada ca a a&uns de acum la concluzii ferme. .ntr-o atare situatie are toate
sansele sa-l influenteze pe martor cu tendinte conformiste sau sugestibil, ca sa-si formuleze
depozitia -n directia dorita. ceasta presiune a anc$etatorului, c$iar involuntara si extrem de
discreta, va distorsiona poate decisiv relatarea martorului.
#e asemenea , din cadrul erorilor ce pot influien a declara iile martorului,ree ind din
condi iile audierii,reamintim leg)tura de rudenie a martorului cu participan ii la process.o alta
eroare ar constitui-o uitarea,generate de factorul timpului,adic) cu c-t mai mult se scurge
timpul,cu at-t mai mult se uit) detaliile.
2.3B"alua,i corespunderea legisla,iei na,ionale cu standardele CB+C pri"ind ;declara,iile
anonime<. (7 puncte)
#eclaratiile martorului ramin pina in prezent un mi&loc deosebit de important de proba, fapt
confirmat atit de normele de drept nationale, cit si cele internationale. C:#, in lit.d0 alin330
al art 350, acorda dreptul acuzatului sa interog$eze martorii invinuirii si sa solicite
interogarea unor martori in apararea sa conform acelorasi conditii. ceasta prevedere are
legatura directa cu principiulL egalitatii armelorL, in calitate de element principal al unui
proces ec$itabil in sensul alin.310 al art.350. stfel, Curtea :uropeana deseori examineaza o
pretinsa incalcare a prevederii pnc. d0 in lumina celor 2 prevederi in ansamblu.
In vederea asigurarii egalitatii armelor, principiu determinat de art. 350 al C:#,, la audierea
persoanei participa banuitul, invinuitul, aparatorul acestuia, partea vatamata, care au dreptul
de a pune intrebari martorului audiat. #eclaratiile martorului se consemneaza intr-un
proces-verbal si in cadrul ulterioarei &udecari a cauzei se va da citire procesului-verbal fara
ca martorul sa depuna declaratii in instanta. Probele consemnate in procesul- verbal vor
avea aceeasi valoare probanta ca si probele care vor fi examinate de catre instanta intr-un
proces public.
(odalitatile speciale de audiere a martorului se protectia lui sunt determinate in legislatia penala
a 7( de catre &urisprudenta Curtii :uropene #r-lor ,mului. Pornind de la dreptul la un
proces ec$itabil, Curtea a dedus ca toate probele, in mod normal, ar ttrebui sa fie examinate
intr-un proces public, in prezenta celui acuzat, tinind cont de principiul contradiQtorialitatii.
In acelasi timp, Curtea nu a stabilit ca declaratiile indirecte sunt inadmisibile, dar a
accentuat ca inaintea procesului sau pe parcurs acuzatul trebuie sa dispuna in mod adecvat
si corespunzator de posibilitatea sa interog$eze un martor. Curtea nu permite utilizarea in
calitate de probe a declaratiilor facute in faza urmaririi de catre o persoana care, conform
legislatiei nationale, ulterior sa renunte la depunerea marturiilor in &udecata, #aca exista
probe care confirma declaratia, persoana poate fi condamnata. celasi lucru este valabil si
pentru declaratia unui martor care a disparut ulterior si astfel nu a putut fi citat in &udecata.
In multe tari sunt cunosQute situatii de intimidare a martorilor, care poate imbraca mai multe
forme, cum ar fi: priviri amenintatoare, confruntari directa, verbale sau fizice. In multe
cazuri intimidarea martorului este ca un domeniu al crimei organizate, cesti factori de
multe ori determina ezitarea martorului de a depune marturii in instanta. In legatura cu
aceasta Curtea si-a expus opinia in privinta admisibilitatii declaratiilor martorilor anonimi.
7ecunoscind ca toate probele trebuie examinate in prezenta persoanei acuzate, intr-un
proces public, cu respectarea principiului contradictorialitatii Curtea admite utilizarea
declaratiilor martorilor in calitate de probe c$iar daca acestea nu sunt facute intr-o sedinta
&udiciara. Jtilizarea declaratiilor obtinute in faza JP in calitate de proba nu constituie o
incalcare a lit.d0 din alin.30 al art.50 din C:#,, cu conditia ca dr-le apararii se
respecta.ceste drepturi includ acordarea unei posibilitati adecvate de contestare si
interogare a martorului opozitiei in timpul depunerii marturiilor sau intr-o faza ulterioara
procesului. Conform Curtii :uropene. , sentinta de condamnare nu ar trebui sa se
intemeieza doar pe declaratiile martorilor anonimi. Cel mai important este ca interesele
apararii sa fie in ec$ilibru cu interesele victimelor sau ale martorilor care trebuie prote&ati.
Curtea recunoaste si faptul ca, cu conditia respectarii dr-lor apararii, poate fi legitim pt
autoritatile politiei sa doreasca pastrarea anonimatului unui agent implicat in activitati de
acoperire, pt protectia personala si cea a familiei sale, astfel incit sa nu pre&udicieze viitoarle
actiuni secrete. Curtea a constatat si faptul ca orice masura de limitare a dreptului apararii
trebuie sa fie strict necesara. #aca o masura mai putin stricta poate fi suficienta, atunci
anume aceasta masura trebuie aplicata.
Test 13
Subiectul I: @nc-lcarea regulilor de protec,ie a muncii
1.1. Identifica,i toate categoriile de "ictime ale infrac,iunii de .nc-lcare a regulilor de
protec,ie a muncii /art.1'3 C1 R20.
6alaria*ii, studen*ii "i elevii care fac practica de produc*ie, militarii antrena*i s) munceasc) la
-ntreprinderi, persoane care -"i isp)"esc pedeapsa conform sentin*ei instan*ei &udec)tore"ti -n
perioda de lucru la -ntreprinderile penitenciarilor sau la -ntreprinderile stabilite de organele care
r)spund de executarea sentin*elor, executan*ilor unor altor tipuri de activitate, organizate -n
interesul societ)*ii "i al statului.
1.2. Argumenta,i care este solu,ia de calificare corect- .n ca#ul .n care .nc-lcarea
regulilor de protec,ie a muncii a pro"ocat din impruden,- decesul "ictimei:
10 art.14( C1 R2G
20 alin./20 art.1'3 C1 R2G
30 art.14( 4i alin./20 art.1'3 C1 R2.
6olu*ia corect) este alin 2 art1=3 din motiv c) pentru survenirea r)spunderii penale pentru
-nc)lcarea regulilor de protec*ie a muncii care a provocat din impruden*) decesul victimei este
nevoie de calitatea subiectului care trebuie s) aib) calitatea special) de persoan) cu func*ie de
r)spundere care gestioneaz) o organiza*ie comercial), ob"teasc) sau o alt) organiza*ie nestatal).
Pe c-nd la art1/G nu este nevoie de a"a calitate. Califarea suplimentar) nu este necesar).
1.3. Argumenta,i dac- este sau nu .nc-lcat "reun principiu al dreptului penal, lu.nd .n
considera,ie pre#en,a .n art.1'3 C1 R2 a sintagmei ;alte urm-ri gra"e<.
Fotu"i, expresia Kalte urmri graveL, folosit) pentru a descrie comportamentul incriminat,
trebuie exclus) din acest capitol. 8u mai este necesar de a reaminti pericolul pe care -l prezint)
aceast) expresie imprecis) pentru principiul legalit)*ii "i al previzibilit)*ii.
Subiectul II: Audierea martorului
2.1. +efini,i no,iunea de audiere a martorului 4i descrie,i procedura audierii. (3 puncte
udierea martorilor- este un act procedural martorului, precum si a expertului, care se poate
realiza pe tot cuprinsul procesului penal in modul si in conditiile prevazute de lege.
#eclara*iile martorului "i condi*iile audierii lui.#eclara*iile martorului s-nt date orale sau
scrise, depuse de acesta -n cadrul audierii -n condi*iile prezentului cod, asupra oric)ror
circumstan*e care urmeaz) s) fie constatate -n cauz), inclusiv asupra persoanei b)nuitului,
-nvinuitului, inculpatului, p)r*ii v)t)mate "i rela*iilor sale cu ace"tia.
(artorii c$ema*i -n aceea"i cauz) s-nt audia*i fiecare separat, f)r) prezen*a altor martori.
Persoana care efectueaz) urm)rirea penal) trebuie s) ia m)suri ca martorii c$ema*i -n aceea"i
cauz) s) nu poat) comunica -ntre ei.
.nainte de a -ncepe audierea martorului, persoana care efectueaz) aceast) ac*iune
procesual) constat) identitatea lui 3numele, prenumele, v-rsta, domiciliul, ocupa*ia0. #ac)
exist) dubii -n privin*a identit)*ii martorului, aceasta se constat) prin alt mi&loc de prob).
(artorul surdomut este audiat cu participarea interpretului care cunoa"te semnele
acestuia "i poate s) comunice prin ele. Participarea interpretului este consemnat) -n
procesul-verbal.
.n cazul -n care martorul sufer) de o boal) psi$ic) sau de o alt) boal) grav), audierea lui
se face cu consim*)m-ntul medicului "i -n prezen*a acestuia.
Persoana care efectueaz) ac*iunea procesual) explic) martorului drepturile "i obliga*iile
prev)zute -n art.G% "i -l previne asupra r)spunderii ce o poart) -n caz de refuz de a depune
declara*ii, precum "i pentru declara*ii mincinoase, f)cute cu bun) "tiin*) "i despre aceasta se
face men*iune -n procesul-verbal al audierii.
.n mod obligatoriu, fiecare martor este -ntrebat dac) este so* sau rud) apropiat) cu vreuna
din p)r*i "i -n ce rela*ii se afl) cu p)r*ile. .n cazul -n care se dovede"te a fi so* sau rud)
apropiat) a b)nuitului, -nvinuitului, inculpatului, martorului i se explic) dreptul de a t)cea "i
este -ntrebat dac) accept) s) fac) declara*ii.
?a audierea martorului se interzice punerea -ntreb)rilor care -n mod evident urm)resc
insultarea "i umilirea persoanei.
2.2. Aenerali#a,i constat-rile CtB+C .n cau#a +oorson c. Clandei. (5 puncte$
.n situa ia data s-a pretins -ncalcarea art.= alin .2 care prevede c) nu este admis amestecul unei
autoritati publice in executarea acestui drept decit in masura in care acest amestec este prevazut
de lege si daca constituie o masura care, intr-o societate democratica, este necesara pentru
securitatea nationala, siguranta publica, bunastarea economica a tarii, apararea ordinii si
prevenirea faptelor penale, prote&area sanatatii sau a moralei, ori prote&area drepturilor si
libertatilor altora.
ctivitati sau masuri care fac parte din viata privat).
In cazul #oorson v. ,landa 3#oorson v. ,landa, 2G noiembrie 1GG3, #7 94, p.231.0, Comisia a
trebuit sa decida daca ingerinta in viata privata care a rezultat din prezentarea fotografiei 3extrase
din dosarul politiei0 reclamantului tertilor era &ustificata in sensul articolului = 320. Audecatorii de
la 6trasbourg au estimat ca aceasta ingerinta, care viza prevenirea criminalitatii, era
proportionala acestui scop conform urmatoarelor motive:
- fotografia nu a fost utilizata decit in cadrul anc$etei+
- ea nu a fost accesibila publicului larg+
- ea a fost facuta legal de catre politie in cursul unei arestari precedente si, in consecinta, fara
intruziunea in viata privata a persoanei interesate.
2.3. B"alua,i .n ce m-sur- legisla,ia na,ional- corespunde standardelor CB+C .n materie
de audiere a martorului. (7 puncte)
Oia*a, integritatea corporal) sau libertatea pot fi periclitate "i atunci c!nd
vorbim despre situa*ia martorilor prote&a*i, a p)r*ii v)t)mat), a p)r*ii civile ori a
rudelor apropiate ale acestora. Codurile de procedur) penal al diferitelor *)rii prev)d
proceduri speciale de ascultare a acestor persoane, proceduri care se poate aplica "i
investigatorilor sub acoperire, precum "i exper*ilor.
#eclara iile martorului r)m-n p-n) -n prezent un mi&loc de prob) important,fapt confirmat at-t de
normele dreptului na ional,c-t i de cele interna ionle. Conven ia C:#, -n lit d0 din alin.
330al art. 5, acord) dreptul acuzatului s) interog$eze martorii -nvinuirii i s) solicite
interogarea unor martori -n apararea sa conform acelora i condi ii. ceasta prevedere are
are leg)tur) direct) cu principiul Kegalit) ii armelorL, -n calitate de elementprincipa al unui
proces ec$itabil. stfel , Curtea :uropean) deseori examineaz) o pretins) -nc)lcare a
prevederilor lit. d0 -n lumina prevederilor alin 1 i 3 al art.5
(odalit) i speciale de audiere a martorilor i protec ia lor au fost furnizate legisla iei
procesual penale de c)tre &urispruden a Cur ii :uropene a #repturilor ,mului. Curtea i-a
expus opinia -n privin a admisibilit) ii declara iilor martorilor anonimi3doorson
vs.olanda,QostovsQi vs ,landa0.Ct:#, admite utilizarea declara iilor martorilor -n calitate de
probe ,c$iar dac) acestea nu sunt f)cute intr-o edin ) &udiciar)..ns) ,aceasta men ioneaz) c) o
sentin ) de condamnare nu trebuie s) se -ntemeieze pe declara iile martorilor anonimi. .n
art.11% cpp al 7( audierea martorilor se efectuiaz) -n condi ii speciale -n scopul prote&)rii vie ii
,integrit) ii corporale sau libert) ii, -n cazul c-nd sunt motive temeinice,adic) atunci c-nd exist)
un pericol real pentru martor. 6ubiectul care admite aplicarea acestor modalit) i este &udec)torul
de instruc ie.#atele personale nu se aduc la cuno tina p)r ilor,de regul). udierea se efectuiaza
prin intermediul unei teleconferinte,imagini si voci distorsionate adica cu anumite abateri de la
forma initiala.
Codul de Procedur) Penal) al 7epublicii (oldova adoptat -n 2%%3 este, -n linii generale, fidel
obliga*ii europene "i interna*ionale asumate de 7epublica (oldova + el nu con*ine dispozi*ii ce ar
contraveni -n mod v)dit prevederilor Conven*iei europene pentru drepturile omului sau
&urispruden*ei Cur*ii.
2n cadrul politicii de cooperare interna*ional), 7epubli ca (oldova 2ntre*ine rela*ii
diplomatice 2n diferite do menii, inclusiv cel al #reptului.
Pentru a asigura un cadru &uridic corespunz)tor rela*ii lor interna*ionale, 7epublica (oldova a
devenit parte la circa 3% de tratate, dintre care un procent mare prive"te asisten*a &uridic) 2n
materie penal).
sisten*a &uridic) interna*ional) 2n materie penal) repre zint) o expresie a cooper)rii &uridice 2
ntre state, menite s) consolideze solidaritatea comunitar) 2n activitatea de prevenire "i combatere
a criminalit)*ii.
2n accep*iunea sa larg), potrivit art.433 din Codul de pro cedur) penal), asisten*a &uridic)
interna*ional) 2n mate rie penal) cuprinde activit)*i procesuale,dintre care
20 audierea persoanelor 2n calitate de martori sau ex per*i+
Test 14
Subiectul I: Sp-larea banilor
1.1. +efini,i no,iunea ;con"ertirea bunurilor<, utili#at- la lit.a0 alin./10 art.243 C1 R2.
convertirea sau transferul bunurilor de c)tre persoana care "tie, trebuie s) "tie, c) acestea
constituie venituri ilicite, -n scopul de a ascunde sau de a deg$iza originea ilicit) a bunurilor sau
de a a&uta orice persoan), implicat) -n comiterea infrac*iunii principale, de a se sustrage de la
consecin*ele &uridice ale acestor acte+
1.2. +etermina,i cinci deosebiri dintre infrac,iunea de sp-lare a banilor /art.243 C1 R20 4i
infrac,iunea pre"-#ut- la art.1(( ;+ob.ndirea sau comerciali#area bunurilor despre
care se 4tie c- au fost ob,inute pe cale criminal-< din Codul penal.
a0 ,biectul &ur special:
2/3 C -l reprezint) rela*iile sociale cu privire la sursa "i provenien*a licit), precum "i
circula*ia corect) -n opera*iunile financiare a mi&loacelor b)ne"ti, a bunurilor sau a veniturilor pe
c-nd -n cazul
1GG C obiectul &ur special al infrac*iunii este un obiect &ur multiplu. stfel, ,biectul &ur
principal este format din rela*iile sociale cu privire la re-ntoarcerea -n masa patrimonial) a
abunurilor care au fost extrase pe cale -nfrac*ional) din cadrul acesteia. ,biectul &ur secundar -l
constituie rela*iile sociale cu privire la identificarea "i sanc*ionarea infrac*iunilor.
b0 ,biectu material:
2/3 C Pe l-ng) bunurile despre care se "tie c) provin din s)v-r"irea unei infrac*iuni, ca
obiect material -n cazul infrac* de la art. 2/3 pot ap)rea "i 10 documentele sau actele &ur care
atest) sursa "i provenien*a mi&loacelor b)ne"ti, a bunurilor sau a veniturilor ob*inute ilicit -n urma
s)v-r"irii infrac*iunii+ 20 documentele sau actele &ur care con*in informa*ia privind natura,
originea, mi"carea, plasarea sau apartenent*a mi&loacelor b)ne"ti a bunurilor sau a veniturilor,
despre care f)ptuitorul "tie c) provin din activitate infrac*ional) pe c-nd -n cazul infrac*tiunii de
la
1GG C ca obiect material pot ap)rea numai bunurile care au o existen*) material), sunt
create prin munca omului, dispun de valoare material) "i cost determinat, fiind bunuri mobile "i
str)ine pentru f)ptuitor, "i care au fost ob*inute nemi&locit pe cale criminal), adic) au fost
ob*inute de pe urma comiterii susragerii, "anta&ului etc.
c0 6ubiectul:
2/3 C 6ubiectul infrac*iunii poate fi at-t 10persoana fizic) responsabil) care la momentul
comiterii infrac* a tins virsta de 15 ani^+ 20 peroana &ur care desf)"oar) activitatea de
-ntreprinz)tor. Pe c-n -n cazul infrac* prev)z de art.
1GG C ca subiect al infrac*iunii poate ap)rea doar pers fizic) responsabil) care la
momentul s)v-r"irii infrac*iunii a -mplinit v-rsta de 15 ani.
d0 .n cazul infrac*iunii prev)zute la art. 2/3 sub no*iunea de bun folosit ca obiect material
la sav infra*ciunii in cauza se are in vedere un bun de orice natura, fie corporal sau incorporal,
mobil sau imobil, precum "i actele &ur sau documentele care atest) un titlu sau un drept asupra
bunului. sftel -n cazul unui bun incorporal de ex a unui titlu de valoare nematerializat - -n
cadrul infrac*iunii prev)z de art. 2/3 putem vorbi "i de existen*a unui obiect imaterial, pe c-nd -n
cazul infrac*iunii prev)z la art. 1GG exist) numai obiectul material - bunurile care au o existen*)
material).
e0 , alt) deosebire const) -n faptul ca -n cazul infr prev)z de art. 1GG bunurile care au
fost ob*inute nu nemi&locit pe cale criminal), ci contra mi&loacelor b)ne"ti ob*inute pe cale
criminal) nu formeaz) obiectul material al infrac*iunii date, pe c-nd -n cazul infract prev)z de art.
2/3 bunurile careu au fost ob*inute nu nemi&locit pe cale criminal) ci contro mi&ll b)ne"ti
ob*inute pe cale criminal) formeaz) obiectul material al infrac* prev)z la art. 2/3
1.3. Argumenta,i oportunitatea plas-rii normei cu pri"ire la sp-larea banilor fie .n
Capitolul > ;Infrac,iuni economice<, fie .n Capitolul ?I ;Infrac,iuni contra
patrimoniului< din 1artea Special- a Codului penal.
Consider c) este oportun plasarea normei cu privire la sp)larea banilor -n Cap Infrac*
:conomice, deoarece aceast) infrac*iune se -ncadreaz) -n categoria infrac*inilor s)v-r"ite -n sfera
distribuirii bunurilor care este un tip special a infrac*iunilor component al Cap Infrac*iunilor
:conomice, "i nu putem afirma ca aceast) infrac*iune se s)v-r"e"te contra patrimoniului.
Jn alt argument -n acest sens ar fi ca -l reprezint) rela*iile sociale cu privire la sursa "i
provenien*a licit), precum "i circula*ia corect) -n opera*iunile financiare a mi&loacelor b)ne"ti, a
bunurilor sau a veniturilor pe c-nd -n cazul
Jn alt argume consta -n faptul ca ca obiect material al infrac*iunii -n cauz) pot ap)area pe
l-ng) bunurile despre care se "tie c) provin din s)v-r"irea unei infrac*iuni, ca obiect material -n
cazul infrac* de la art. 2/3 pot ap)rea "i 10 documentele sau actele &ur care atest) sursa "i
provenien*a mi&loacelor b)ne"ti, a bunurilor sau a veniturilor ob*inute ilicit -n urma s)v-r"irii
infrac*iunii+ 20 documentele sau actele &ur care con*in informa*ia privind natura, originea,
mi"carea, plasarea sau apartenent*a mi&loacelor b)ne"ti a bunurilor sau a veniturilor, despre care
f)ptuitorul "tie c) provin din activitate infrac*ional).
Subiectul II: Audierea b-nuitului, .n"inuitului, inculpatului
2.1. +escrie,i procedura de audiere a b-nuitului, .n"inuitului, inculpatului. (3 puncte)
udierea reprezint) modalitatea de ob inere a declara iilor a b)nuitului,-nvinuitului i
inculpatului. ceast) ac iune trebuie s) fie efectuat) imediat dup) re inere sau aplicarea unei
m)suri preventive sau dup) emiterea unei ordonan e de recunoa tere -n calitate de b)nuit,c-t i
dup) -naintarea acuz)rii -nvinuitului.udierea se face numai -n prezen a ap)r)torului ales sau
numit din oficiu i are loc numai cu acordul persoanei. Persoanei i se aduc la cuno tin a
drepturile i obliga iile consfin ite de lege.
8u se admite auierea persoanei -n timpul nop ii,care este cuprins -ntre orele 22.%% i
%5.%%,cu unele excep ii-dac) audierea nu sufer) am-nare3-n proces-verbal se indic) motivul 0.
,JP este obligat s) asigure ca b)nui ii,invinui ii s) nu comunice -ntre ei -n situa ia c-nd
sunt mai mul i f)ptuitori pe aceea i cauz).
:ste necesar de stabilit limba -n care persoana va depune declara ii,-n caz de necesitate se
invit) un interpret. .n cadrul JP declara iile se fac -n scris sau verbal,iar in cadrul
&udec)rii,inculpatul depune declara ii verbal,dar care s-nt consemnate -n procesul-verbal al
edin ei de &udecat).
udirea nu poate -ncepe cu recitirea sau reamintirea declara iilor f)cute anterior. @)ptuitorul
nu poate prezenta o declara ie ce a f)cut-o anterior, av-nd totu i dreptul de a utiliza anumite
noti e asupra am)nuntelor greu de memorizat.
Pe parcursul audierii nu pot fi utilizate metode de influen ) fizic) sau psi$ic),sau care
-n&osesc onoarea i demnitatea persoanei, fie anumite promisiuni false, amenin )ri etc. 6unt
interzise -ntreb)rile sugestive.
2.2. Aenerali#a,i constat-rile CtB+C .n cau#a ?aleiu 4i 9icolae Ro4ca. (5 puncte)
Cauza a fost ini*iat) printr-o cerere 3nr. /19%/1%20 contra 7epublicii (oldova, depus) la %5 "i
2= noiembrie 2%%2 la Curte, -n conformitate cu articolul 3/ din Conven*ia privind p)rarea
#repturilor "i ?ibert)*ilor @undamentale 3KConven*ieL0 din partea cet)*enilor 7epublicii
(oldova, dnii Oaleriu 7o"ca "i 8icolae 7o"ca 3Wreclaman*iL0.
. 7eclaman*ii au pretins, -n special, precum c) d-n"ii au fost supu"i relelor tratamente -n
timpul afl)rii sale -n deten*ia poli*iei cu scopul ob*inerii declara*ii autodenun*)toare+ precum c)
examinarea pl-ngerilor sale cu privire la rele tratamente a fost tergiversat)+ reclaman*ii au suferit
urmare a condi*iilor inumane "i degradante de deten*ie+ precum c) d-n"ii nu au avut acces la
avocatul ales -n timpul re*inerii "i deten*iei ini*iale+ "i ultimii nu au beneficiat de remedii efective
vizavi de cererile sale cu privire la rele tratamente.
. Curtea consider) c) cererea reclaman*ilor sub aspectul rticolului 3 din Conven*ie
3except-nd pretinse rele tratamente p-n) la 13 iunie 2%%10 ridic) -ntreb)ri de fapt "i de drept care
s-nt suficient de serioase -nc-t aprecierea lor depinde de examinarea fondului, "i alte temeiuri
pentru declararea acesteia drept inadmisibil) nu s-au stabilit. Prin urmare, Curtea declar) aceste
capete de cerere admisibile. .n conformitate cu decizia sa de examinare a fondului cauzei
-mpreun) cu admisibilitatea acesteia 3rticolul 2G H 3 din Conven*ie - a se vedea mai sus H /0,
Curtea va proceda direct la examinarea fondului acestor pl-ngeri.
Curtea la fel noteaz) asupra pozi*iei (inisterului facerilor Interne, care de"i a fost informat
despre cazul reclaman*ilor -n cadrul vizitei CPF, a statuat oricum c) Knu a fost -n cuno"tin*) de
cauz) despre recurgea la alte metode inumane de interogare a persoanelor aflate -n deten*ia
poli*ieiL 3a se vedea mai sus H :rror: 7eference source not found0. Curtea de asemenea observ)
recunoa"terea lipsei de eforturi de a institui metode moderne de investigare 3a se vedea mai sus H
:rror: 7eference source not found0 "i o -nt-rziere suficient de durabil) -n adoptarea Codului de
etic) a colaboratorului de poli*ie 3 care a fost adoptat mai mult de patru ani dup) ce CPF a indicat
asupra necesit)*ii elabor)rii acestuia, a se vedea mai sus HH :rror: 7eference source not found "i
:rror: 7eference source not found0. ceasta confirm) omisiunea autorit)*ilor (oldovei de a
dezaproba definitiv practicile de rele tratamente din partea organelor de drept "i de a formeaz) o
impresie c) legisla*ia adoptat) -n sensul prevenirii "i sanc*ion)rii actelor de rele tratamente nu are
deplin efectul s)u preventiv.
Curtea consider) c) reclaman*ii au suferit -n anumit) m)sur) stres "i frustrare, -n special -n
urma tortur)rii -ntru ob*inerea declara*iilor autodenun*)toare "i deten*ia lor -n condi*ii inumane,
-n momentul -n care colaboratorii de poli*ie care i-au maltratat nu au fost niciodat) priva*i de
libertate sau nici c$iar suspenda*i din func*ie -n cadrul efectu)rii investiga*iei. D-nde*a pedepsei
aplicate colaboratorilor de poli*ie doar a ad)ugat la suferin*ele reclaman*ilor. .n corespundeer cu
circumstan*ele prezentei cauze, "i $ot)r-nd pe principii ec$itabile, Curtea ofer) 14,%%% :J7
fiec)ruia din reclaman*i.
#eci, statul reclamat trebuie s) ac$ite reclaman*ilor, -n decurs de trei luni de la data la care
$ot)r-rea va deveni definitiv), potrivit rticolului // H 2 din Conven*ie, urm)toarele sume,
care urmeaz) a fi convertite -n lei moldovene"ti la rata aplicabil) la data ac$it)rii:
3i0 :J7 14,%%% 3cincisprezece mii0 pentru fiecare reclamant, plus orice tax) care poate fi
aplicat), cu titlu de compensare a pre&udiciului moral+
3ii0 :J7 2,%%% 3dou) mii0 ambilor reclaman*i cu titlu de compensare a costurilor "i
c$eltuielilor, plus orice tax) care poate fi aplicat)+
3b0 c) din momentul expir)rii termenului men*ionat de trei luni p-n) la ac$itarea efectiv) a
sumei respective, statul reclamat va ac$ita o dob-nd) egal) cu rata minim) a dob-nzii de
-mprumut a D)ncii Centrale :uropene, plus trei procente.
2.3. Argumenta,i necesitatea e!isten,ei unor principii la audierea b-nuitului, .n"inuitului.
(7 punct)
:xisten a unor principii la audierea b)nuitului, -nvinuitului este in mod oportun necesar
pentru declara iile s) corespund) -ntru totul cu legea i s) nu existe pericolul nevalabilit) ii
acestora.
#eci, -n cadrul JP la audierea D,., se cer a fi respectate urm)toarele principii
fundamentale:
Legalitatea procesului penal Articolul &. ?egalitatea procesului penal
Procesul penal se desf)"oar) -n strict) conformitate cu principiile "i normele unanim
recunoscute ale dreptului interna*ional, cu tratatele interna*ionale la care 7epublica (oldova este
parte, cu prevederile Constitu*iei 7epublicii (oldova "i ale prezentului cod.
7espectarea legii in desfasurarea si solutionarea cauzelor penale este asigurata prin
instituirea de garantii procesuale si de alta natura:
_n primul rind, se instituie nevala<ilitatea actelor procesuale si procedurale efectuate cu
incalcarea unor dispozitii imperative ale legii de procedura penala
1re#um,ia ne"ino"-,iei3 art.= CPP 0
Persoana acuzat) de s)v-r"irea unei infrac*iuni este prezumat) nevinovat) at-ta timp c-t
vinov)*ia sa nu-i va fi dovedit), -n modul prev)zut de prezentul cod, -ntr-un proces &udiciar
public, -n cadrul c)ruia -i vor fi asigurate toate garan*iile necesare ap)r)rii sale, "i nu va fi
constatat) printr-o $ot)r-re &udec)toreasc) de condamnare definitiv).
8imeni nu este obligat s) dovedeasc) nevinov)*ia sa.
Concluziile despre vinov)*ia persoanei de s)v-r"irea infrac*iunii nu pot fi -ntemeiate pe
presupuneri. Foate dubiile -n probarea -nvinuirii care nu pot fi -nl)turate, -n condi*iile prezentului
cod, se interpreteaz) -n favoarea b)nuitului, -nvinuitului, inculpatului.
Bgalitatea .n fa,a legii 4i a autorit-,ilor 3art.G CPP0
Fo*i s-nt egali -n fa*a legii, a organelor de urm)rire penal) "i a instan*ei de &udecat) f)r)
deosebire de sex, ras), culoare, limb), religie, opinie politic) sau orice alt) opinie, origine
na*ional) sau social), apartenen*) la o minoritate na*ional), avere, na"tere sau orice alt) situa*ie.
Respectarea drepturilor, libert-,ilor 4i demnit-,ii umane 3art. 1% CPP0
cesta prevede c) toate organele "i persoanele participante la procesul penal s-nt obligate s)
respecte drepturile, libert)*ile "i demnitatea persoanei. stfel ,JP este obligat pina la audierea
persoanei s) -i aduc) la cuno tin ) persoanei drepturile i obliga iile. Important este s) i se
aduc) la cuno tin ) dreptul de a nu face declara ii -mpotriva sa.
.n desf)"urarea procesului penal, nimeni nu poate fi supus la tortur) sau la tratamente cu
cruzime, inumane ori degradante, nimeni nu poate fi de*inut -n condi*ii umilitoare, nu poate fi
silit s) participe la ac*iuni procesuale care lezeaz) demnitatea uman).dic) pentru ob inerea
declara iilor nu se purcede la alte mi&loace i procedee ,dec-t cele prev)zute de lege.
6arcina proba*iunii neaplic)rii torturii "i a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau
degradante -i revine autorit)*ii -n a c)rei custodie se afl) persoana privat) de libertate, plasat) la
dispozi*ia unui organ de stat sau la indica*ia acestuia, sau cu acordul ori consim*)m-ntul s)u tacit.
,rice persoan) este -n drept s)-"i apere prin orice mi&loc neinterzis de lege drepturile,
libert)*ile "i demnitatea uman), lezate sau limitate nelegitim -n cursul procesului penal.
Pre&udiciul cauzat drepturilor, libert)*ilor "i demnit)*ii umane -n cursul procesului penal se
repar) -n modul stabilit de lege.

In"iolabilitatea persoanei 3art.11 CPP0
Persoanei re*inute sau arestate i se aduc imediat la cuno"tin*) drepturile sale "i motivele re*inerii
sau arest)rii, circumstan*ele faptei, precum "i -ncadrarea &uridic) a ac*iunii de s)v-r"irea c)reia ea
este b)nuit) sau -nvinuit), -n limba pe care o -n*elege, -n prezen*a unui ap)r)tor ales sau a unui
avocat care acord) asisten*) &uridic) garantat) de stat.
,rice persoan) re*inut) sau arestat) trebuie tratat) cu respectarea demnit)*ii umane.
.n timpul desf)"ur)rii procesului penal, nimeni nu poate fi maltratat fizic sau psi$ic "i s-nt
interzise orice ac*iuni "i metode care creeaz) pericol pentru via*a "i s)n)tatea omului, c$iar "i cu
acordul acestuia, precum "i pentru mediul -ncon&ur)tor. Persoana re*inut), arestat) preventiv nu
poate fi supus) violen*ei, amenin*)rilor sau unor metode care ar afecta capacitatea ei de a lua
decizii "i de a-"i exprima opiniile.
,rganul de urm)rire penal) este obligat s) ia toate m)surile prev)zute de lege pentru
cercetarea sub toate aspectele, complet) "i obiectiv), a circumstan*elor cauzei pentru stabilirea
adev)rului.
Test 1$
Subiectul I: Componen,a infrac,iunii
1.1. #efini*i elementele "i semnele componen*ei de infrac*iune. "# puncte$
1.2. Clasifica*i componen*ele de infrac*iuni. "% puncte$
1.3. #ecide*i asupra coraportului dintre infrac*iune "i componen*a infrac*iunii. "& puncte$
1.1.Stiin*a dreptului penal alc)tuind modelul teoretic al componen*ei infrac*iunii -n
scopul -nlesnirii procesului de studiere a acestora distinge no*iunea de WsemnL "i WelementL al
componen*ei infrac*iunii.
7lementele componenei infraciunii reprezint) p)r*i componente ale unui sistem
integral ce include grupuri de semne care corespund diferitor laturi ale faptelor pre&udiciabile
caracterizate de legea penal) ca infrac*iuni. #eosebim patru p)r*i componente :
Semnele componenei infraciunii reprezint) o caracteristic) concret), legislativ) a
celor mai importante tr)s)turi a infrac*iunii. 6emnele componen*ei infrac*iunii sunt tr)s)turile
concrete, specifice, caracteristica elementelor.
7eiese, c) celor patru elemente ale componen*ei infrac*iunii le corespund respectiv
patru grupuri de semne ce caracterizeaz) aceste elemente: grupul de semne ce caracterizeaz)
obiectul infrac*iunii, grupul ce se refer) la subiectul infrac*iunii, grupurile privind
particularit)*ile laturii obiective "i ale cele subiective.
.n literatura de specialitate semnele ce caracterizeaz) obiectul "i latura obiectiv) "i
reflect) fenomene ale realit)*ii obiective poart) denumirea de semne obiective, iar semnele ce se
refer) la caracteristica laturii subiective "i subiectului, reflect!nd particularit)*ile subiective ale
persoanei care a comis infrac*iunea sunt numite semne subiective.
#in cele expuse anterior rezult) c) no*iunile de WelementL "i WsemnL nu sunt identice "i
deaceea ele nu trebuie confundate. Componen*ele infrac*iunii -n toate cazurile coincid conform
elementelor ce le caracterizeaz), pe c!nd semnele lor -n toate cazurile sunt specifice, individuale.
1.2. Dup gradul preEudicia<il deose<imG a$ componene de <azF <$ componene cu
circumstane agravante "componene calificate$F c$ componene cu circumstane atenuante
"componene privilegiate$.
v2nd 2n vedere gradul pre&udiciabil diferit al faptelor social-periculoase concrete,
legiuitorul reglementeaz) componen*ele lor -n diferite articole sau aliniate ale unuia "i aceluia"i
articol al Codului penal prin diferite semne, particularit)*i, fapt ce exprim) un grad pre&udiciabil
sporit sau sc)zut al faptei. Pentru aceasta se indic) caracteristici calitative 3de pild), cauzarea de
daune -n propor*ii considerabile+ alte urm)ri grave0, precum "i cantitative 3de pild) ac*iunea
s)v!r"it) repetat0.
Componena de <az este format) dintr-un minim de semne obiective "i subiective
stabilite de legea penal) care sunt necesare pentru existen*a unei anumite infrac*iuni 3de pild):
clonarea 3art.1// CP0+ r)pirea unei persoane 3alin.1 art.15/ CP0+ falsificarea rezultatelor vot)rii
3art.1=2 CP0+ nesupunerea prin violen*) cerin*elor administra*iei penitenciarului 3art.321 CP0
etc.0. #e obicei aceast) modalitate a componen*elor este urmat) de o diferen*iere ulterioar), fiind
rare cazurile c!nd ele exist) -n mod unitar 3de pild) componen*a spiona&ului 3art.33= CP0. #e
cele mai dese ori componen*ele incluse -n Partea special) a Codului penal se diferen*iaz) -n
dou), trei, patru modalit)*i. cest fapt contribuie la individualizarea maxim) a gradului
pre&udiciabil al faptelor ce se aseam)n) dup) caracter, dup) obiectul atent)rii, formele
vinov)*iei0 asigur!nd astfel calificarea corect) a faptei "i aplicarea ulterioar) a unei pedepse
ec$itabile. #e pild), -n cazul omorului deosebim componen*a de baz) -n alin.1 art.1/4 CP,
componen*a cu circumstan*e agravante 3calificat)0 -n alin.2, 3 art.1/4 CP, componen*a cu
circumstan*e atenuante 3privilegiat)0
2G
se con*ine -n art.1/5 CP 3omorul s)v!r"it -n stare de
afect0.
Componena cu circumstane agravante este format) din componen*a de baz) la care se
adaug) anumite condi*ii, -mpre&ur)ri, circumstan*e agravante care se refer) la latura obiectiv) sau
subiectiv), la obiectul ori subiectul infrac*iunii 3de pild), furtul calificat prev)zut la alin.2, lit.a,
b, c, d art.1=5 CP0.
Componena cu circumstane atenuante este alc)tuit) din componen*a de baz) c)reia i
se ata"eaz) o -mpre&urare atenuant) de natur) a mic"ora gradul pre&udiciabil al faptei 3de pild),
pruncuciderea, art.1/9 CP0.
#up` modul de descriere se deosebesc componenae simple, complexe bi alternative.
Componena simpl include semnele specifice unei singure fapte ce are la baz) o unic)
form) de vinov)*ie, un obiect, o consecin*). .n astfel de componen*e toate semnele se manifest)
numai o singur) dat) 3de ex.: alin.1 art.1=9 CP+ alin.1 art.293 CP0.
Componena complex con*ine dou) sau mai multe fapte infrac*ionale, dou) obiecte
asupra c)rora se atenteaz) sau mai multe consecin*e pre&udiciabile care trebuie realizate
cumulativ 3de pild) alin.2 art.14G CP+ alin.1 art.191 CP+ alin.1 art.1== CP+ alin.1 art.2=9 CP0.
Componen*a prev)zut) de art.1== CP prevede fapta care atenteaz) concomitent asupra
propriet)*ii persoanei "i asupra vie*ii sau s)n)t)*ii ei.
?atura obiectiv) a violului 3art.191 CP0 se exprim) prin -ntre*inerea raportului sexual cu
aplicarea constr!ngerii fizice sau psi$ice. lin.2 art.14G CP include -n componen*a provoc)rii
ilegale a avortului circumstan*e agravante -n forma v)t)m)rii grave ori medii a integrit)*ii
corporale sau a s)n)t)*ii sau decesul victimei. .n aceast) componen*) vinov)*ia ca semn al laturii
subiective este dubl), deoarece atitudinea subiectului fa*) de provocarea ilegal) a avortului
-ntotdeauna este inten*ionat), iar fa*) de consecin*ele ac*iunii sale -n cazul respectiv poate fi
numai imprudent).
Componena alternativ C constituie o modalitate a componen*elor complexe "i sunt
acelea -n care legiuitorul prevede drept infrac*iune consumat) s)v!r"irea uneia din faptele
prev)zute -n dispozi*ia normei penale. #eci, componen*ele alternative sunt acelea care prev)d -n
textul de incriminare, dou) sau mai multe modalit)*i de comitere alternative sau c$iar urm)ri
alternative. Componen*a poate fi alternativ) numai -n privin*a obiectului "i laturii obiective a
infrac*iunii. ceast) modalitate a componen*elor poate fi u"or identificat) dup) termenii utiliza*i
de legiuitor 3WsauL, WoriL, Wprecum "iL0 atunci c!nd reglementeaz) variantele -n care se poate
s)v!r"i infrac*iunea. 3#e pild), art.215, 24%, 241, 2G2, 2G3 CP etc.0. Componen*a infrac*iunii
prev)zut) de art.2G% CP prevede infrac*iunea de purtare, p)strare, procurare, fabricare, reparare
sau comercializare ilegal) a armelor "i muni*iilor. 6)v!r"irea uneia din faptele enumerate
caracterizeaz) latura obiectiv) a infrac*iunii date "i constituie o infrac*iune consumat).
#up` specificul structurii se disting componenae materiale, formale bi formal-reduse.
Componenele materiale sunt cele -n con*inutul c)rora legiuitorul descrie latura
obiectiv) a infrac*iunii nu numai prin intermediul ac*iunii sau inac*iunii dar apel!nd "i la semnele
ce caracterizeaz) consecin*ele pre&udiciabile ale faptei date. Cu alte cuvinte urm)rile
pre&udiciabile ca semn principal al componen*elor respective se con*in -n dispozi*ia normei
penale 3omorul, v)t)marea integrit)*ii corporale sau a s)n)t)*ii, furtul, etc.0.
Componenele formale sunt componen*ele -n con*inutul c)rora legiuitorul descrie latura
obiectiv) a infrac*iunii limit!ndu-se doar la un singur semn principal al ei C fapta pre&udiciabil)
3$uliganismul, banditismul, dezertarea, etc.0.
Componentele formal-reduse constituie o modalitate a componen*elor formale "i se
caracterizeaz) prin faptul c) legiuitorul a inclus -n latura obiectiv) a acestora nu numai descrierea
2G
.n literatura de specialitate rom!neasc) se mai nume"te componen*) mai pu*in grav), vezi -n Dasarab (., op.cit.,
p.2%/.
faptei pre&udiciabile dar "i pericolul real de survenire a unor consecin*e criminale concrete, care
de fapt nu constituie semn obligatoriu ale componen*ei respective 3punerea inten*ionat) a altei
persoane -n pericol de contaminare cu maladia 6I#, -nc)lcarea regulilor de circula*ie a
substan*elor, materialelor "i de"eurilor radioactive, bacteriologice sau toxice, dac) aceasta
creeaz) pericolul cauz)rii de daune esen*iale s)n)t)*ii popula*iei sau mediului, t!l$)ria etc.0.
Clasificarea componen*elor infrac*iunii dup) criteriul specificului structurii permite
stabilirea corect) a momentului consum)rii infrac*iunii. Feza ini*ial) de la care pornim -n
solu*ionarea problemei date este urm)toarea, se consider) componen*) a infrac*iunii totalitatea
semnelor obiective "i subiective, stabilite de legea penal).
2n leg)tur) cu aceasta, men*ion)m prevederile alin.1 art.24 CP potrivit c)ruia
infrac*iunea se consider) consumat) dac) fapta s)v!r"it) -ntrune"te toate semnele constitutive ale
componen*ei de infrac*iune.
stfel, infrac*iunea cu componen*) material) se consider) consumat) din momentul
survenirii consecin*elor pre&udiciabile, cea cu componen*) formal) -n momentul s)v!r"irii faptei,
iar infrac*iunea cu componen*a formal-redus) din momentul comiterii ac*iunii 3inac*iunii0
pre&udiciabile ce a creat pericolul real de survenire a consecin*elor criminale. #ac) urm)rile
prev)zute n-au survenit fapta urmeaz) a fi calificat) ca preg)tire sau tentativ) de infrac*iune
3art.25, 29 "i articolul respectiv din Partea special) a Codului Penal0.
1.3. Componen*a infrac*iunii este o no*iune &uridic) ce se con*ine -n dispozi*ia unei
norme concrete a P)r*ii speciale a Codului penal "i caracterizeaz) nu o infrac*iune concret), dar o
infrac*iune de un anumit tip, gen prin intermediul descrierii semnelor principale ale acesteia.
#eci, fiecare componen*) de infrac*iune con*ine descrierea semnelor principale ce sunt
caracteristice infrac*iunilor de un anumit tip. 8o*iunea general) a componen*ei infrac*iunii se
prevede -n alin.1 art.42 CP, ea este formulat) "i de "tiin*a dreptului penal "i con*ine
caracteristica &uridic) a infrac*iunii. Componen*a infrac*iunii nu este o fapt) comis) de infractor,
ci o no*iune abstract) reglementat) de Codul penal, "tiin*a "i teoria dreptului penal. .n calitate de
categorie abstract) componen*a infrac*iunii exist), c$iar dac) -n realitate nu se s)v!r"e"te nici o
infrac*iune prev)zut) de aceast) componen*). #e aceea e periculoas) infrac*iunea ca fapt)
concret) "i nu componenta infrac*iunii ca o categorie &uridic), ca metod) legislativ) de descriere
-n legea penal) a tuturor infrac*iunilor. Componen*a infrac*iunii este de neconceput f)r) legea
penal), dar ea nu exist) nici -n afara faptei reale pre&udiciabile. @)r) o fapt) pre&udiciabil) exist)
doar descrierea f)cut) de legiuitor a componen*ei infrac*iunii.
2ntr-un cadru general, no*iunea de infrac*iune se con*ine -n alin.1 art.1/ CP,
prevederile c)ruia se refer) la toate infrac*iunile care se comit -n realitatea obiectiv), f)r) a se lua
-n vedere particularit)*ile specifice fiec)rei fapte -n parte. 8o*iunea infrac*iunii con*ine o
caracteristic) social-politic) a infrac*iunii, indic!nd tr)s)turile ce ne permit s) constat)m de ce
anume o astfel de comportare a persoanei este pre&udiciabil) pentru societate, adic) infrac*ional)
"i dup) care se poate delimita infrac*iunea de alte -nc)lc)ri de lege.
Subiectul II: +eclara,iile b-nuitului, .n"inuitului, inculpatului
2.1. #efini*i declara*iile persoanei acuzate "i distinge*i declara*iile b)nuitului, -nvinuitului "i
inculpatului. "# puncte$
2.2. rgumenta*i necesitatea confirm)rii recunoa"terii vinov)*iei cu alte probe -n cauza penal).
"% puncte$
2.3 Proiecta*i o situa*ie c-nd Curtea :uropean) va constata o violare a drepturilor omului -n
func*ei de aprecierea incorect) a declara*iilor persoanei acuzate. "& puncte$
1.1. #eclara*iile b)nuitului, -nvinuitului, inculpatului s-nt informa*iile orale sau scrise, depuse de
ace"tia la audiere -n conformitate cu prevederile prezentului cod, referitor la circumstan*ele
care au servit temei pentru a-i recunoa"te -n aceast) calitate, precum "i la alte -mpre&ur)ri ale
cauzei pe care le cunosc.
1.2. 7ecunoa"terea vinov)*iei de c)tre persoana b)nuit) sau -nvinuit) de s)v-r"irea infrac*iunii
poate fi pus) la baza -nvinuirii doar -n m)sura -n care este confirmat) de fapte "i
circumstan*e ce rezult) din ansamblul probelor existente -n cauz).
D)nuitul, -nvinuitul, inculpatul nu poate fi for*at s) m)rturiseasc) -mpotriva sa sau -mpotriva
rudelor sale apropiate ori s)-"i recunoasc) vinov)*ia "i nu poate fi tras la r)spundere pentru
refuzul de a face astfel de declara*ii. Consideram astfel ca recunoasterea vinovatiei nu poate
fi acceptata ca proba de sinestatatoare, ci trebuie verificate toate celelalte probe si condi*iile
recunoasterii vinov)*iei intruc-t de multe ori ban, inv poate fi constrins , influientat in
vederea recunoasterii vinov.de a
1.3.

Test 1%
Subiectul II: ?iolul
1.1. +escrie,i corelati" tr-s-turile subiectului 4i "ictimei infrac,iunii de "iol
/art.1&1 C1 R20. (3 puncte)
Oictim) -n cazul violului poate fi at-t femeie c-t "i b)rbat, deasemeni "i subiect poate fi c-t
femeie at-t b)rbat. O-rsta victimei n intereseaz) pentru existen*a infrac*iunii de viol, -ns) dac)
este sub 1/ ani se vor aplica "i agravantele, pentru subiect v-rsta este 1/ ani -mplini*i la mom
comiterii. ?a fel pe victim) c-t "i pe subiect nu intereseaz) dac) este c)s)torit, divor*at nici
experien*a sexual). #easemeni victim) sau subiect poate fi so*ul sau so*ia. #easemi este
important diferen*a de sexual), -ns) -n cazul coraportului o parte a laturii obiective poate fi
executat) de o persoan) de acela" sex.
1.2. Argumenta,i care este solu,ia de calificare corect- .n ca#ul omorului .nso,it
de "iol. (5 puncte)
#eoarece componen*a de viol nu cuprinde omorul premeditat, s)v!r"irea unui omor premeditat
-n leg)tur) cu violul, -n conformitate cu principiile teoretice generale, urmeaz) sa fie calificat)
prin concurs -ntre normele prev)zute de art. 1/4 alin. 310 C.pen. "i art.191 alin. 310 C.pen.
3trebuie de mai uitat0
1.3. Argumenta,i dac- este sau nu corect- urm-toarea formulare din *ot-r.rea
1lenului Cur,ii Supreme de :usti,ie, nr.1& din )&.11.2))$ ;+espre practica 7udiciar- .n
cau#ele din categoria infrac,iunilor pri"ind "ia,a se!ual-<: ;+ac- .n timpul "ioluluiH
"ictimei i6a fost cau#at- "-t-marea inten,ionat- gra"- a integrit-,ii corporale sau a
s-n-t-,ii, ac,iunile urmea#- a fi calificate prin concurs de infrac,iuni .n ba#a art.1$1 4i 1&1
C1 R2<. (7 puncte)
Consider c) este corect) formularea din <PC6A din urm)toarele considerente: obiectele de
atentare sunt diferite "i anume Infrac*iunea de viol atenteaz) asupra rela*iilor sociale referitoare
la libertatea "i inviolabilitatea sexual) a persoanei, indiferent de sex "i rela*iile sociale cu privire
la libertatea psi$ic), integritatea corporal), s)n)atea sau via*a persoanei. ,biectul &uridic al
v)t)m)rii integrit)*ii corporale grave -l constituie rela*iile sociale a c)ror existen*) "i desf)"urare
normal) sunt condi*ionate de ocrotirea s)n)t)*ii persoanei "i din motiv c) v)t)marea inten*ionat)
grav) a integrit)*ii corporale sau a s)n)t)*ii nu constituie o agravant) a componen*ei de
infrac*iune prev)zute la art. 191 CP.
Subiectul II: Administratea probelor de c-tre ap-r-tor
2.1. Identifica,i atribu,iile ap-r-torului .n cadrul probatoriului. (3 puncte)
Conform art. 1%% CP atributiile aparatorului la administrarea probelor sunt:
- s) solicite "i s) prezinte obiecte, documente "i informa*ii necesare pentru acordarea asisten*ei
&uridice, inclusiv s) poarte convorbiri cu persoane fizice dac) acestea s-nt de acord s) fie audiate
-n modul stabilit de lege+
- s) solicite certificate, caracteristici "i alte documente din diverse organe "i institu*ii care pot s)
le elibereze -n modul stabilit+
- -n interesul asisten*ei &uridice, s) solicite, cu consim*)m-ntul persoanei pe care o ap)r), opinia
specialistului pentru explicarea c$estiunilor care necesit) cuno"tin*e speciale.
2.2. +etermina,i modalit-,ile de administrare a probelor de c-tre ap-r-tor. (5
puncte).
"adar, ap)r)torul dispune doar de atribu*iile determinate de alin.320 art.1%% C.proc.pen.,
care stabile"te c), -n scopul administr)rii probelor, ap)r)torul admis -n procesul penal, -n modul
prev)zut de Cod, este -n drept:
10 s) solicite "i s) prezinte obiecte, documente "i informa*ii necesare pentru acordarea
asisten*ei &uridice, inclusiv s) poarte convorbiri cu persoanele fizice dac) acestea sunt de acord
s) fie audiate -n modul stabilit de lege+
20 s) solicite certificate, caracteristici "i alte documente din diverse organe "i institu*ii care pot
s) le elibereze -n modul stabilit+
30 -n interesul asisten*ei &uridice, s) solicite, cu consim*)m!ntul persoanei pe care o ap)r),
opinia specialistului pentru explicarea c$estiunilor care necesit) cuno"tin*e speciale.
8orma din alin.320 art.1%% C.proc.pen. stabile"te, -n primul r!nd, c) ap)r)torul este abilitat
de a efectua ac*iunile enumerate n modul prevzut de Cod0 #e remarcat c) -n Codul de procedur)
penal) nu se con*in norme speciale care reglementeaz) procedura de solicitare sau de prezentare
a obiectelor, acestea fiind norme generale cu referin*) la to*i subiec*ii procesuali. p)r)torul este
-n drept s) solicite sau s) prezinte documente "i informa*ii. Potrivit art. 149 alin.310 C.proc.pen.,
constituie mi&loc material de prob) documentele care provin de la persoane oficiale fizice sau
&uridice dac) -n ele sunt expuse ori adeverite circumstan*ele care au importan*) pentru cauz).
#ocumentele se anexeaz) prin ordonan*a organului de urm)rire penal) sau prin -nc$eierea
instan*ei la materialele dosarului 3art. 149 alin.320 C.proc.pen.0. 8o*iunea de informaie utilizat) -n
art.1%% alin.320 C.proc.pen. nu este caracteristic) mi&loacelor de prob), purt!nd semnifica*ia de
Kcomunicare, veste, "tire care pune pe cineva la curent cu o situa*ie+ l)murire asupra unei
persoane sau asupra unui lucruV. #eci solicitarea de documente "i anexare la dosar se efectueaz)
-n aspect procesual prin intermediul organului de urm)rire sau al instan*ei. 8u exist) niciun
remediu procesual, de reac*ie, -n cazul -n care o organiza*ie sau o persoan) oficial) va refuza
punerea la dispozi*ia ap)r)rii a unui document. ltfel spus, organiza*iile sau persoanele oficiale
nu sunt obligate s) prezinte avocatului un document "i nu poart) r)spundere pentru refuzul de a-l
prezenta, precum "i a altor acte prev)zute -n pct.30 alin.320 art.1%% C.proc.pen. 3certificate,
caracteristici etc.0. rt.1%% alin.320 pct.10 C.proc.pen. prevede, de asemenea, dreptul avocatului
de a purta convorbiri cu persoanele fizice dac) acestea sunt de acord s) fie audiate -n modul
stabilit de lege. 8o*iunea de convor<ire semnific) conversa*ie, discu*ie. #eci, convorbirea nu
constituie o ac*iune procesual), cum ar fi audierea sau confruntarea care constituie un procedeu
probatoriu de ob*inere a declara*iilor. 6pre deosebire de ap)r)tor, organul de urm)rire penal)
dispune de mecanisme materiale "i procesuale de administrare a declara*iilor. :ste vorba, -n
primul r!nd, de art.313 C.pen., care stabile"te r)spunderea penal) pentru refuzul sau esc$ivarea
martorului ori a p)r*ii v)t)mate de a face declara*ii, -n al doilea r!nd, de institu*iile procedurale
ca: citarea 3art.234-2/3 C.proc.pen.0+ aducerea silit) 3art. 1GG C.proc.pen.0+ amenda &udiciar)
3art.21% C.proc.pen.0.
rt.1%% alin.320 pct.30 C.proc.pen. stabile"te "i dreptul ap)r)torului de a solicita opinia
specialistului pentru explicarea c$estiunilor care necesit) cuno"tin*e speciale. :ste necesar a
men*iona c) aceast) prevedere este -ntr-o str!ns) leg)tur) cu alt) norm) procesual) care ridic)
semne de -ntrebare referitor la ec$itatea procesului. Potrivit art.1/2 alin.320 C.proc.pen., Kp)r*ile,
din ini*iativ) proprie "i pe cont propriu, sunt -n drept s) -nainteze cerere despre efectuarea
expertizei pentru constatarea circumstan*elor care, -n opinia lor, vor putea fi utilizate -n ap)rarea
intereselor lorV. Pornind de la faptul c), dup) natura lor, constatarea care este efectuat) de c)tre
specialist "i expertiza care este efectuat) de c)tre expert sunt omogene, putem concluziona c) -n
ambele cazuri poate fi vorba de ob*inerea unor consulta*ii pe contul propriu al acuzatului. 8orma
expus) -n art.1/2 alin.320 C.proc.pen. creeaz), -n opinia noastr), probleme serioase privind
respectarea principiului prezum*iei de nevinov)*ie. ,r, -n situa*ia c!nd este necesar) o expertiz),
acuzatul poate fi impus s) o efectueze pe cont propriu, iar -n cazul -n care nu are resursele
necesare persist) pericolul de a fi condamnat. .n cazul de fa*) -"i pierde importan*a acordarea
asisten*ei &uridice gratuite care "i are misiunea de a prote&a persoanele cu resurse financiare
limitate
2.3. Argumenta,i .n ce m-sur- atribu,iile ap-r-torului .n cadrul probatoriului se
conformea#- cu principiul ;egalit-,ii armelor< consfin,it de CtB+C. (7 puncte$
Test 1&
Subiectul I: Infrac,iunea
1.1. Caracteri#a,i tr-s-turile esen,iale ale infrac,iunii. (3 puncte)
"a cum rezult) din prevederile alin.1 art 1/ CP 7(, pentru ca o fapt) s) fie considerat)
infrac*iune, ea trebuie s) -ntruneasc) urm)toarele tr)s)turi esen*iale: fapta s) fie pre&udiciabil)
3s) prezinte pericol social0, s) fie s)v-r"it) cu vinov)*ie, s) fie prev)zut) de legea penal) "i s) fie
pasibil) de pedeps) penal). #in defini*ia legal) a no*iunii de infrac*iune reiese c), -n primul r-nd,
infrac*iunea reprezint) o fapt), un act de conduit) exterioar) a omului, prezent-nd un anumit grad
pre&udiciabil. Prin fapt) se vat)m) sau se pun -n pericol valorile sociale ocrotite de lege, de aceea
prin ea se -n*elege activitatea -nf)ptuit) -mpreun) cu urm)rile d)un)toare pe care le C a cauzat.
, fapt) se consider) ca fiind prev)zut) de legea penal) atunci c-nd o dispozi*ie din aceast)
lege arat) -n ce condi*ii aceast) fapt) este socotit) ca fiind susceptibil) de a fi considerat)
infrac*iune.
#up) cum "tim -n legea penal) nu este dat) o def a vinov)*ieie, astfel aceast) defini*ie a
revenit "tiin*ei drep penal, care a definit vinov)*ia ca fiind atitudinea psi$ic) a persoanei fa*) de
fapta pre&udiciabil) s)v-r"it) "i urm)rile ei.
Pasibilitatea de pedeaps) ca tr)s)tur) a infrac*iunii se exprim) prin amenin*area, adic) prin
posibilitatea aplic)rii pedepsei pentru s)v-r"irea fapteipre&udiciabile "i ilegale, deasemeni "i din
prevederile art.1 alin.2 reiese pasibilitatea de pedeaps) ca tr)s)tur) a infrac*iunii.
1.2. Clasifica,i infrac,iunile. (5 puncte)
Prin clasificarea infrac*iunilor se -n*elege -mp)r*irea tuturor infrac*iunilor -n diferite
categorii -n func*ie de caracterul "i gradul pre&udiciabil.
2n prima categorie infraciuni uoare sunt incluse faptele comise cu inten*ie sau
impruden*), pentru care legea penal) prevede, -n calitate de pedeaps) maxim) pedeapsa
-nc$isorii pe un termen de p-n) la 2 ani inclusiv. #in aceast) categorie fac parte: infrac*iuni de
l)sare -n prime&die, priva*iunea ilegal) de libertateY
#in categoria !nfraciuni mai puin grave fac parte faptele s)v-r"ite inten*ionat sau din
impruden*), pentru care legea penal) prevede pedeapsa maxim) cu -nc$isoare pe un termen de
p-n) la 4 ani inclusiv. #in aceast) categorie fac parte: determinarea la sinucidere, delapidarea
averii str)ineY
Cea de a treia categorie !nfraciuni grave include faptele comise cu inten*ie sau
impruden*), pentru care legea penal) prevede pedeapsa maxim) cu -nc$isoare pe un termen de
p-n) la 12 ani inclusiv. #in aceast) categorie fac parte: trtamente in$umane, traficul de fiin*e
umaneY
!nfraciuni deose<it de grave se consider) infrac*iunile s)v-r"ite cu inten*ie pentru care
legea penal) prevede pedeapsa maxim) cu -nc$isoare pe un termen ce dep)"e"te 12 ani.
Jltima categorie de infrac*iuni !nfraciuni excepional de grave se consider) infrac*iunile
s)v-r"ite cu inten*ie pentru care legea penal) prevede deten*iune pe via*).
1.3. Argumenta,i necesitatea clasific-rii infrac,iunilor. (7 puncte)
Clasificarea infrac*iunilor pe categorii -n func*ie de caracterul "i gradul pre&udiciabil al
faptei prezint) nu numai importan*) teoretic) ci "i practic). .ncadrarea faptei -n una din
categoriile men*ionate anterior poate avea drept consecin*e &uridice stabilirea categoriei
penitenciarului -n care se va executa pedeapsa -nc$isorii, influen*area aplic)rii condamn)rii cu
suspendarea condi*ionat) a execut)rii pedepsei, a liber)rii de r)spundere penal), a liber)rii
condi*ionate de pedeaps) -nainte de termen, a -nlocuirii p)r*ii neexecutate din pedeaps) cu o
pedeaps) mai bl-nd). #e asemenea s)v-r"irea infrac*iunilor grave, deosebit de grave "i
excep*ional de grave atrage dup) sine apari*ia st)rii de recidiv) periculoas) "i deosebit de
periculoas).
Clasificarea infrac*iunilor pe categorii reprezint) un prim criteriu de baz) de
individualizare a r)spunderii penale, orient-nd instan*ele de &udecat) spre o calificare corect) a
faptei, precum "i spre alegerea unei categorii "i m)suri de pedeps) adecvate cazului respectiv.
Subiectul II: 1artea ap-r-rii
2.1. Identifica,i ca#urile de .ncetare a calit-,ii de ap-r-tor. (3 puncte)
.ncetarea calit) ii de ap)r)tor poate avea loc -n urm)toarele cazuri:
- .nlocuirea ap)r)torului+
- 7enun*area la ap)r)tor
- .nl)turarea ap)r)torului din procesul penal
Cerin*a de =nlocuire se va executa de c)tre biroul de avoca*i atunci c!nd:
ap)r)torul ales nu poate s) se prezinte -n cazul re*inerii, punerii sub -nvinuire,
audierii b)nuitului, -nvinuitului+
ap)r)torul ales nu poate participa la desf)"urarea procesului -n decurs de cinci zile
din momentul anun*)rii lui. Fermenul de cinci zile se scurge -ncep!nd cu
urm)toarea zi dup) -n"tiin*area -n modul cerut de lege. cest termen poate
fi prelungit -n cazurile c!nd ap)r)torul este -n imposibilitate de a se
prezenta pe motive de boal), deplasare, participare -ntr-o alt) cauz) penal)
etc.
-nlocuirea ap)r)torului la &udecarea cauzei are loc conform procedurii prev)zute de art. 322
din C.proc.pen.
organul de urm)rire penal) sau instan*a de &udecat) vor constata c) avocatul care
acord) asisten*) &uridic) garantat) de stat nu poate asigura asisten*a &uridi-
c) eficient) b)nuitului, -nvinuitului, inculpatului.
-n art. 91 C.proc.pen. legiuitorul a stabilit procedura de renun*are la ap)r)tor. 7enun*area la
ap)r)tor presupune voin*a b)nuitului, -nvinuitului, inculpatului de a-"i exercita el -nsu"i ap)rarea,
f)r) a apela la asisten*a &uridic) a unui ap)r)tor. Cererea de renun*are la ap)r)tor obligatoriu se
anexeaz) la materialele cauzei.
Renun,area la ap-r-tor poate avea loc la orice etap) a procesului penal numai din
ini*iativa b)nuitului, -nvinuitului, inculpatului "i numai -n cazul -n care i-au fost create
posibilit)*i reale pentru participarea avocatului la proces 3pct. = din <ot)r!rea Plenului C6A nr.
3% din G noiembrie 1GG= VCu privire la practica aplic)rii legilor pentru asigurarea dreptului la
ap)rare -n procedura penal) a b)nuitului, -nvinuitului "i inculpatuluiV0.
In art. 92 din C.proc.pen. sunt reglementate ex$austiv temeiurile "i procedura .nl-tur-rii
ap-r-torului din procesul penal.
stfel prin -nl)turare a ap)r)torului legiuitorul a avut -n vedere -ndep)rtarea, excluderea lui
din procesul penal.
Conform prevederilor alin. 310 al art. 92 din C.proc.pen. din momentul c2nd s-au constatat
m)car una din circumstan*ele prev)zute -n pct. l0-30 ap)r)torul nu are dreptul s) participe la
procesul penal, "i anume:
dac) el se afl) -n rela*ii de rudenie sau -n rela*ii de dependen*) personal) cu
persoana care a participat la urm)rirea penal) sau la &udecarea
cauzei+
dac) el a participat -n aceast) cauz) -n calitate de:
persoan) care a efectuat urm)rirea penal), adic) a efectuat m)car
una din ac*iunile prev)zute de art. 44, 49 din
C.proc.pen.+
procuror care a luat parte la desf)"urarea procesului penal, adic) a
dispus de atribu*iile prev)zute de art. 42-43 din
C.proc.pen.+
&udec)torul care a &udecat cauza, -n acest caz se are -n vedere nu
numai &udec)torul care a &udecat cauza -n prim)
instan*), -n apel, -n recurs, ori supuse c)ilor
extraordinare de atac, dar "i &udec)torul de instruc*ie
care a asigurat, conform art. /1 din C.proc.pen.,
controlul &udec)toresc -n cursul urm)ririi penale+
grefier, interpret, traduc)tor, specialist, expert sau martor 3pct. 40
din alin. 340 al art. 59 din C.proc.pen.0+
30 dac) nu poate fi ap)r)tor -n baza legii sau sentin*ei de &udecat) 3pct. 20 din alin. 340 al
art. 59 din C.proc.pen.0.
-n alin. 320 -n calitate de motiv pentru -nl)turarea avocatului care acord) asisten*) &uridic)
garantat) de stat din procesul penal este prev)zut) situa*ia -n care &usti*iabilul are temeiuri reale
de a-i pune la -ndoial) competen*a, adic) nu i s-au dat l)muriri, sfaturi+ ap)r)torul nu a avut
interven*ii -n cursul procesului+ fie i se pune la -ndoial) buna-credin*), adic) onestitatea,
probitatea, corectitudinea, fidelitatea "i castitatea.
2.2. Anali#a,i drepturile ap-r-torului la urm-rirea penal-. (5 puncte)
p)r)torul, exercit!nd -n procesul penal func*ia ap)r)rii, apare -n calitate de colaborator
pre*ios al &usti*iei, contribuind la &usta solu*ionare a cauzei penale, dispun!nd de numeroase
prerogative, facult)*i "i posibilit)*i acordate de lege pentru promovarea intereselor b)nuitului,
-nvinuitului, inculpatului.
lin. 310 al art. 5= din C.proc.pen. indic) asupra drepturilor ap)r)torului, -n func*ie de
calitatea procesual) a persoanei interesele c)reia le ap)r), adic) -n func*ie de faptul este acesta
b)nuitul, -nvinuitul, inculpatul ori condamnatul.
Printre cele mai importante se -nscrie: dreptul de a cunoa"te esen*a b)nuielii sau -nvinuirii,
garantat prin obliga*ia organului de urm)rire penal) "i a procurorului de a comunica ap)r)torului
procesul-verbal de re*inere, $ot)r!rea de aplicare a m)surii preventive, ordonan*a de recunoa"tere
-n calitate de b)nuit, ordonan*a de punere sub -nvinuire, de sc$imbare "i completare a -nvinuirii,
ordonan*ele privind scoaterea persoanei de sub urm)rire penal) ori -ncetarea urm)ririi penale,
rec$izitoriul.
, component) important) a statutului ap)r)torului prezint) dreptul de a avea -ntrevederi cu
b)nuitul, -nvinuitul, inculpatul, f)r) a se limita num)rul "i durata lor. #reptul ap)r)torului Vde a
avea -ntrevederiV cu b)nuitul, -nvinuitul, inculpatul nu poate fi st!n&enit sau controlat, direct sau
indirect, de nici un organ al statului.
p)r)torul particip) la toate ac*iunile procesuale efectuate la solicitarea sa, iar la celelalte -
la propunerea organului de urm)rire penal).
,rganul oficial este obligat s)-i comunice, -n form) scris), ap)r)torului despre locul "i
timpul efectu)rii ac*iunii procesuale.
Particip!nd la ac*iunea procesual), ap)r)torul poate explica &usti*iabilului drepturile+ poate
pune -ntreb)ri persoanelor audiate+ poate aten*iona ofi*erul de urm)rire penal), procurorul "i
&udec)torul asupra particularit)*ilor, -nsu"irilor "i semnalmentelor obiectelor cercetate+ poate
obiecta -mpotriva oric)rei abateri de la lege, poate cere completarea proceselor-verbale
respective.
p)r)torului i se permite posibilitatea administr)rii
313
probelor prin prezentarea
documentelor, datelor, obiectelor pentru anexarea la dosarul penal de c)tre organul care
efectueaz) urm)rirea penal) sau instan*a de &udecat). cestea se pot c)p)ta prin intervievarea
persoanelor, dar numai cu acordul lor. 8u se admite intervievarea -n scopul sc$imb)rii
declara*iilor date anterior. ?a cererea ap)r)torului persoana intervievat) poate expune faptele -n
form) scris).
p)r)torul poate atrage pentru -ndeplinirea ac*iunilor ar)tate avoca*ii stagiari "i
speciali"ti
31/
.
p)r)torul nu poate efectua desinest)t)tor ac*iuni procesuale.
-n condi*iile art. 4/, 33, =5 din C.proc.pen. el poate cere recuzarea ofi*erului de urm)rire
penal), procurorului, &udec)torului, expertului, specialistului, interpretului, traduc)torului,
grefierului. Cererea de recuzare trebuie motivat).
p)r)torul poate formula cereri. cest drept este l)sat la latitudinea lui, astfel fiind liber s)
aprecieze dac) este cazul sau nu s) solicite anumite ac*iuni -n scopul ap)r)rii b)nuitului,
-nvinuitului, inculpatului, c$iar "i -n cazurile de asisten*) &uridic) obligatorie.
-naint!nd cereri, ap)r)torul le va motiva.
Particip!nd la ac*iunea organului de urm)rire penal) ori a procurorului, ap)r)torul poate
face obiec*ii "i poate insista asupra includerii lor -n procesul-verbal. #e regul), obiec*iile sunt
-nscrise personal de c)tre ap)r)tor "i sunt semnate.
?a terminarea urm)ririi penale, lu!nd cuno"tin*) de materialele cauzei, ap)r)torul poate
ridica copii. #ac) materialele cauzei con*in secret de stat 3art. 213 din C.proc.pen.0, -nainte de a
lua cuno"tin*) de con*inutul lor, ap)r)torul va da, -n scris, o declara*ie de nedivulgare.
p)r)torul poate participa la &udecarea cauzei -n toate instan*ele de &udecat), precum "i la
&udecarea recursului -n anulare "i a revizuirii procesului penal. #espre locul, ziua "i ora
examin)rii ap)r)torul trebuie -n"tiin*at -n condi*iile art. 235 din C.proc.pen.
p)r)torul cap)t) un c!mp larg de activitate "i -"i exercit) din plin atribu*iile sale -n cursul
&udec)*ii, -n principiu, la &udecat), ap)r)torul poate exercita toate drepturile de care dispune
inculpatul, -n afar) de acelea a c)ror exercitare este strict personal) 3de exemplu, dreptul de a
face declara*ii, dreptul de a avea ultimul cuv!nt0.
p)r)torul pledeaz) -n dezbaterile &udiciare, pronun*!ndu-se prin pledoarie "i replic) 3art.
39=-39G din C.proc.pen.0.
p)r)torul poate solicita primirea cu titlu gratuit a copiilor de pe $ot)r!rile care se refer) la
statutul b)nuitului, -nvinuitului, inculpatului+ se au -n vedere actele procedurale prin care
persoana a fost recunoscut) -n calitate de b)nuit, -nvinuit sau a c)p)tat calitatea de inculpat.
#e asemenea ap)r)torul are dreptul s) participe la -mp)carea cu partea oponent) dac)
persoana pe care el o ap)r) particip) la -mp)care+ s) fac) obiec*ii referitor la pl!ngerile altor
participan*i la proces despre care a fost informat de c)tre organul de urm)rire penal) sau a aflat
despre ele din alte surse, precum "i s)-"i expun) p)rerea -n "edin*a de &udecat) referitor la
cererile "i propunerile altor participan*i la proces "i referitor la c$estiunile solu*ionate de instan*a
de &udecat)+ s) fac) obiec*ii -mpotriva ac*iunilor ilegale ale celorlal*i participan*i la proces+ s)
fac) obiec*ii -mpotriva ac*iunilor pre"edintelui "edin*ei de &udecat)+ s)-i fie compensate
c$eltuielile suportate -n cauza penal) de la persoana interesele c)reia le ap)r) sau, -n cazurile
prev)zute de lege, din bugetul statului+ s) i se repare pre&udiciul cauzat de ac*iunile nelegitime
ale organului de urm)rire penal) sau ale instan*ei.
2.3. Aprecia,i importan,a caracterului confiden,ial al raporturilor stabilite
.ntre ap-r-tor 4i 7usti,iabil, argumenta,i prin 7urispruden,a CB+C .n cau#ele .mpotri"a
Republicii 2oldo"a. (7 puncte$
Test 1'
Subiectul I: B"a#iunea fiscal- a .ntreprinderilor, institu,iilor 4i organi#a,iilor
1.1. +escrie,i calit-,ile speciale ale persoanei fi#ice 4i persoanei 7uridice, ca subiec,i ai
infrac,iunii pre"-#ute la art.244 C1 R2. (3 puncte)
6ubiectul infrac*iunii date este: 10persoana fizic) responsabil) care la momentul s)v-r"iriii
infrac*iunii a -mplinit v-rsta de 15 ani+ 20 persoana &ur care desf)"oar) activitatea de
-ntreprinz)tor.
Persoana fizic) trebuie s) aib) calit)*ile unui subiect special "i anume: s) fie conduc)torul
-ntreprinderii, institu*iei sau organiza*iei sau contabil "ef, director financiar- contabil, ori s)
ocupe o alt) func*ie -n cadrul acesteia, care iar permite s) *in) documentele contabile, fiscale sau
financiare, ori s) dispun) de obiectele impozabile.
Persoana &uridic) care desf)"oar) activitatea de -ntreprinz)tor trebuie s) aib) calit)*i
speciale "i anume: s) fie contribuabil - ex. 6ocietat comercial), coperativ), -ntrerindere de stat
sau municipal) etc., institu*ia privat) ce activeaz) -n domeniul finan*elor, asocia*ia ob"teasc),
funda*ie, organiza*iile social politice etc- toate acestea cu excep*ia autorit)*ilor publice "i
institu*iilor publice.
1.2. Argumenta,i dac- obiectele impo#abile repre#int- sau nu obiectul material al
infrac,iunii pre"-#ute la art.244 C1 R2. (5 puncte)
,biectul material al infra*ciunii -n cauz) -l reprezint): 10documentele contabile, fiscale sau
financiare+ 20 mi&loacele b)ne"ti datorate bugetului public na*ional.
Prin documente contabile - trebuie de 2n*eles C documtele &ustificative 3actele -ntocmite -n
scris care adeveresc sau autentific) opera*iunile economice0, registrele contabile, raportul
financiar, bilan*ul contabil etc.
Prin document fiscal C se are 2n vedere darea de seam) fiscal), adic) orice document care
este prezentat sau trebuie s) fie prezentat organului fiscal, legat de na"terea, modificarea sau
stingerea obliga*iilor fiscale.
Prin document financiar C se 2ntelege documentul care reflect) formarea administrarea sau
repartizarea fondurilor b)ne"ti cu caracter nerambursabil, alte bugetelor.
2n ce prive"te modalitatea de t)inure altor obiecte impozabile, obiectul material este
constituit din mi&loacele b)ne"ti datorare bugetului public na*ional, deoarece abia dup) -n"elarea
organelor fiscale, cota mi&loacelor b)ne"ti, care -n conf cu legisl fiscala urmeaz) a fi v)rsat) -n
buget, ilegal se re*ine, se consum) sau se trece de c)tre f)ptuitor -n folosul altor persoane.
7eferitor la obiectele impozabile, acestea formeaz) obiectul imaterial al infrac*iunii
realizate -n modalitatea de t)inuire a altor obiecte impozabile. .n doctrina &ur se men*ioneaz) c)
obiectele impozabile reprezint) fapte &ur care determin) obliga*ia contribuabilului de a ac$ita
impozitul. Conform ?. Privind bazele sistemului fiscal, obiectle impozabile sunt : veniturile,
beneficiul, valoarea m)rfurilor, opera*iunile cu $-rtiile de valoare, folosirea resurselor naturale,
inclusiv a p)m-ntului, genurile de activitate, valoarea ad)ugat) a produc*iei etc.
1.3. +ecide,i asupra oportunit-,ii modific-rii denumirii art.244 C1 R2 din
;B"a#iunea fiscal- a .ntreprinderilor, institu,iilor 4i organi#a,iilor< .n ;B"a#iunea fiscal- a
persoanelor 7uridice<. (7 puncte)
Consider c) nu este oportun, deoarece ca subiect al evaziunii fiscale poate fi si pers fizica si
persoana &ur, astfel modificarea acesteia ar fi o eroare de denumire care nu -nglobeaz) pe deplin
subiec*ii care pot ap)rea la s)v-r"irea infra*ciunii in cauz)..
Jn prim argument la aceasta afirma*ie ne serve"te "i faptul ca ca subiect al infra*iunii in
cauz) poate ap)rea "i pers fizic) responsabil), care la momentul s)v-r"irii infrac*iunii a -mplinit
v-rsta de 15, aceasta urm-nd s) aib) calit)*i speciale, "i anume s) fie conduc)torul -ntreprinderii,
institu*iei sau organiza*iei, ori s) ocupe o alt) func*ie -n cadrul acesteia, care iar permite s) *in)
documentele contabile, fiscale sau financiare ori s) dispun) de obiectele impozabile.
Jn argument in acest sens ne serve"te "i faptul ca -ntreprinderea individual) este o
persoan) fizic), care la fel este un subiect de drept fiscal, adic) contribuabil, si odata modificata
denumirea acestui articol, -ntreprinderea individual) nu ar fi cuprins) de denumirea acestui
articol. .n a"a fel anume denumirea actual) -nglobeaz) toate categoriile de contribuabili, "i
totodat) "i de subiec*i ai infra*ciunii -n cauz).
Subiectul II: Asigurarea drepturilor "ictimei .n urma infrac,iunilor, abu#urilor de
ser"iciu 4i erorilor 7udiciare
2.1. B!plica,i modalit-,ile de asigurare a drepturilor "ictimei .n urma infrac,iunilor,
abu#urilor de ser"iciu 4i erorilor 7udiciare. (3 puncte)
(odalit)*ile de asigurare a drepturilor victimei -n urma infrac*iunilor, abuzurilor de
serviciu +i erorilor &udiciare sunt:
Repararea pre7udiciul material 3patrimonial0, care include:
salariul "i alte venituri provenite din munc), ce constituie sursa ei principal) de existen*), de care
a fost privat) -n urma ac*iunilor ilicite+
pensia sau indemniza*ia a c)rei plat) a fost sistat) ca urmare a arestului ilegal "i a *inerii sub
arest+
averea 3inclusiv depunerile b)ne"ti "i dob!nzile aferente, obliga*iile -mprumuturilor de stat "i
c!"tigurile aferente0 confiscat) ori trecut) -n venitul statului de c)tre instan*a &udec)toreasc)
sau ridicat) de organul de urm)rire penal), precum "i averea sec$estrat)+
amenzile percepute ca urmare a execut)rii sentin*ei "i c$eltuielile de &udecat) suportate de
persoana fizic) -n leg)tur) cu ac*iunile ilicite+
sumele pl)tite de ea pentru asisten*a &uridic)+
c$eltuielile pentru tratamentul ei, tratament determinat de aplicarea fa*) de aceasta a unor ac*iuni
ilicite 3a maltrat)rii0+
c$eltuielile efectuate -n leg)tur) cu c$em)rile la organul de urm)rire penal) sau -n instan*a
&udec)toreasc).
Repararea pre7udiciul nepatrimonial.
Pre&udiciul nepatrimonial include:
pre&udiciul moral+
pre&udiciul unor drepturi nepatrimoniale 3dreptul la munc), la locuin*) ".a.0.
Pre&udiciul moral reprezint) totalitatea de suferin*e morale "i fizice, cauzate prin
-nc)lcarea drepturilor patrimoniale "i nepatrimoniale ale persoanei
v)t)mate. Pre&udiciul moral cauzat persoanei fizice prin ac*iunile ilicite
prev)zute de lege se repar) -n modul stabilit de legisla*ia civil).
utorit)*ile administra*iei publice locale -i vor restitui persoanei fizice care "i-a pierdut
dreptul la locuin*), ca urmare a condamn)rii ilegale, locuin*a de*inut) anterior de ea, iar -n cazul
c!nd acest lucru nu este posibil, -i vor oferi, peste r!nd, o locuin*) ec$ivalent) -n aceast)
localitate potrivit art. 1/ al ?egii din 24.%2.1GG=. #ac), ca urmare a condamn)rii ilegale,
persoana fizic) a fost lipsit) de gradele militare sau de alte grade, de ordinele "i medaliile pe care
le de*inea, atunci, conform prescrip*iei instan*ei care a ac$itat-o, c$estiunea privind restabilirea
-n grad "i restituirea ordinelor "i medaliilor se va solu*iona -n modul stabilit de legisla*ie. -n
aceea"i ordine vor fi restabilite "i alte drepturi nepatrimoniale de care a fost lipsit) persoana
condamnat) sau tras) la r)spundere penal) ilegal.
2.2. +elimita,i no,iunea de "ictim- a infrac,iunii 4i "ictim- a abu#ului .n lumina
7urispruden,ei CtB+C. (5 puncte)
Oictima a abuzului -n lumina &urispruden ei C:#, poate fi definit) ca acea persoana
careia i s-a lezat un drept, ca urmarea a unei erori manifestate prin anumite actiuni procesuale,
fie extraprocesuale sau, prin caracterul ilicit al acestora.
Oictima infractiunii este persoana fizica sau &uridic) c)reia prin infrac iune, i-au fost aduse
daune morale sau materiale.
2.3. 1roiecta,i o situa,i .n care "ictima abu#ului de ser"iciu trebuie repus- .n drepturi
persoanale. (7 puncte)
Cetateanul D lucra -n calitate de contabil sef la .6 @oisor. .n legatur) cu urm)rirea penal)
-nceput) el a a fost eliberat din lucru 3func*ie0. Jrm)rirea penal) i &udecarea cauzei a durat /
ani, astfel -nc-t el a fost ac$itat, i $ot)r-rea a devenit definitiv). .ntre timp a fost sc$imbat si
administratorul .6 @oisor. 7evenind la .6 @oisor cetateanului D i s-a refuzat anga&area. stfel
acesta a initiat procedura de reparare a pre&udiciului cauzat prin actiunilea ilicit) ale organelor de
urm)rire penal) i a cerut ca lui s) i se ofere un loc de munc) 3func*ie0 ec$ivalent cu cel ocupat
anterior.
Test 1(
Subiectul I: Asisten,a 7uridic- interna,ional- .n materie penal-
1.1. Caracteri#a,i condi,iile e!tr-d-rii. (3 puncte)
Condi iile extradarii sunt prev)zute de Conven ia :uropeana cu privire la extradare, Codul
de Procedur) Penal) i de ?egea cu privire la asisten a &uridic) interna ional) -n materie penal)
si pot fi reduse la urm)toarele:
a. Condi,ii pri"itoare la persoan-:
Poate fi extr)dat din 7epublica (oldova, la cererea unui stat, cet)*eanul str)in sau
apatridul urm)rit penal sau condamnat -n acel stat.
8u pot fi extr)da*i de pe teritoriul 7epublicii (oldova:
a0 cet)*enii 7epublicii (oldova+
b0 persoanele c)rora li s-a acordat drept de azil+
c0 persoanele c)rora li s-a acordat statutul de refugiat politic+
d0 persoanele str)ine care se bucur) -n 7epublica (oldova de imunitate de &urisdic*ie, -n
condi*iile "i -n limitele stabilite -n tratatele interna*ionale+
e0 persoanele str)ine citate din str)in)tate -n vederea audierii ca p)r*i, martori sau exper*i
-n fa*a unei autorit)*i &udec)tore"ti sau unui organ de urm)rire penal), -n limitele imunit)*ilor
conferite prin tratat interna*ional.
b. Condi,ii referitoare la fapt-
:xtradarea se admite toate infractiunile cu exceptia infrac*iunilor politice, Infrac*iunilor
militare i infrac*iunlor fiscale.
c. Condi,ii pri"itoare la pedeaps-
Bravitatea pedepsei
:xtr)darea este acordat) de 7epublica (oldova -n vederea urm)ririi penale sau a &udec)*ii
numai pentru fapte pasibile de pedeaps) privativ) de libertate mai mare de 1 an, potrivit
legisla*iei 7epublicii (oldova "i a statului solicitant.
:xtr)darea -n vederea e!ecut-rii unei sanc,iuni penale se acord) numai dac) urmeaz) a fi
executat) o pedeaps) privativ) de libertate. .n acest caz, extr)darea se va acorda -n situa*ia -n
care termenul de deten*ie ce urmeaz) a fi executat sau cumulul termenelor de deten*ie ce
urmeaz) a fi executate este de cel pu*in 5 luni.
Pedeapsa capital)
+ac- fapta pentru care se cere e!tr-darea este pedepsit- cu moartea de c-tre legea statului
solicitant, e!tr-darea "a putea fi acordat- doar cu condi,ia ca acel stat s- pre#inte asigur-ri,
considerate ca satisf-c-toare pentru Republica 2oldo"a, c- pedeapsa capital- nu se "a e!ecuta,
fiind comutat-.
Pedeapsa cu suspendarea execut)rii
Persoana condamnat) la o pedeaps) privativ) de libertate cu suspendarea condi*ionat) a
execut)rii pedepsei poate fi extr)dat) -n caz de anulare a condamn)rii, cu suspendarea
condi*ionat) "i trimiterea condamnatului pentru a executa pedeapsa stabilit) prin $ot)r-re
&udec)toreasc), dac) pedeapsa care a r)mas s) fie executat) este minima de 5 luni.
d. Condi ii cu pri"ire la locul sa"irsirii faptei. I nfrac*iunea trebuie sa fie sav-r it)
-nafara teritoriului 7epublicii (oldova.
e. Condi,ii pri"itoare la competen,-
.n cazul infrac*iunilor comise pe teritoriul unui alt stat dec-t statul solicitant, extr)darea
poate fi acordat) atunci c-nd legisla*ia 7epublicii (oldova confer) competen*a de urm)rire
penal) "i de &udecat) organelor competente na*ionale pentru infrac*iuni de acela"i fel s)v-r"ite -n
afara teritoriului 7epublicii (oldova sau atunci c-nd statul solicitant face dovada faptului c)
statul ter* pe al c)rui teritoriu a fost s)v-r"it) infrac*iunea nu va cere extr)darea pentru fapta
respectiv).
e. Condi,ii pri"itoare la procedur-
:xtr)darea se face doar -n cazurile :
C-nd nu exist) urm)rire -n paralel+
:xista pl!ngerea prealabil)+
8u se -ncalc) dreptul la ap)rare+
8u a fost &udecat &udecarea -n lips)+
8u se -ncalc) principiul non bis in idem+
8u s-a scurs termenul de prescrip*ie+
8u a intervenit amnistia+
8u a fost acordat) gra*ierea.
1.2 5ace,i o generali#are asupra altor forme de asisten,- 7uridic- interna,ional-
.n materie penal-.
Codul de Procedura Penal) i ?egea cu privire la asisten a &uridic) interna*ional) -n
materie penal) prevede urm)toarele forme de asisten ):
Comisiile rogatoriii
Comisiile rogatorii interna*ionale -n materie penal) sunt acte care tind s) -nf)ptuiasc)
printr-o autoritat) &udiciar) competent 3solicitat)0, apar*in-nd unui stat 3solicitat0 una sau mai
multe acte de instruc*ie pe contul unei autorit)*i &udiciare competente 3solicitante0 privind un alt
stat 3solicitant0 -n vederea solu*ion)rii unui proces penal.
.n comisie rogatorie pot fi efectuate urm)toarele acte procesuale
- Citarea martorilor, exper*ilor sau a persoanelor urm)rite aflate peste $otarele 7epublicii
(oldova.
- Perc$ezi*ia
- 7idicarea sau remiterea de obiecte sau documente,
- 6ec$estrul
- transmiterea -nscrisurilor, datelor "i informa*iilor+
- comunicarea actelor de procedur)+
- comunicarea cazierului &udiciar
B!tr-darea 6 este un act de asisten Eudiciar interstatal n materie penal4 care
urmrete transferul unei individ4 urmrit sau condamnat penal din domeniul suveranitii
Eudiciare a unui stat4 n domeniul celuilalt stat
Transferul persoanelor condamnate 6 o persoan) condamnat) pe teritoriul unui stat este
transferat pe teritoriul altui stat, pentru a executa aici condamnarea care i-a fost aplicat). .n acest
scop, ea -"i poate exprima, fie pe l!ng) statul de condamnare, fie pe l!ng) statul de executare,
dorin*a de a fi transferat).
Tran#itul persoanelor condamnate 6 o persoan) condamnat) pe teritoriul unui stat este
transferat pe teritoriul altui stat, tranzit2nd 7epublica (oldova.
Transferul procedurilor.
#e exemplu, presupunem o infrac*iune comis) pe teritoriul statului de c)tre un individ
care tr)ie"te pe teritoriul statului D sau acre s-a refugiat aici. Presupunem c) statul nu dore"te
s) extr)deze individul. Poate oare el s) sesizeze statul D denun*-ndu-i faptele -n vederea urm)ririi
de c)tre statul D
Transferul procedurilor include:
1. #enun*area f)cut) de un stat -n scopul -nceperii unei urm)riri de c)tre alt stat+
2. Fransmiterea urm)riri de&a -ncepute.
Recunoa4terea 3ot-r.rilor penale ale instan,elor str-ine 6 <ot)r-rile penale str)ine
r)mase definitive recunosc pentru a fi executate -n 7epublica (oldova.
B!ecutarea 3ot-r.rilor penale na,ionale .n str-in-tate 6 solicitarea execut)rii -n
str)in)tate a unei $ot)r-ri penale emise de instan*a &udec)toreasc) a 7epublicii (oldova.
1.3 5ormula,i condi,iile .n care Republica 2oldo"a poate refu#a e!tr-darea .n
conformitate cu legisla,ia procesual6penal- a Republicii 2oldo"a 4i actele interna,ionale.
(7 puncte)
Conform Conven iei :uropene cu privire la :xtradare, codul de procedur) penal) i ?egea
cu privire la asisten a &uridic) interna ional) -n materie penala 7epublica (oldova nu extr)deaz)
daca:
10 daca sunt propriii cet)*eni "i persoanele c)rora le-a acordat dreptul de azil.
20 infrac*iunea a fost s)v-r"it) pe teritoriul 7epublicii (oldova+
30 -n privin*a persoanei respective a fost de&a pronun*at) de c)tre o instan*) na*ional) sau o
instan*) a unui stat ter* o $ot)r-re &udec)toreasc) de condamnare, ac$itare sau -ncetare a
procesului penal pentru infrac*iunea pentru care se cere extr)darea, sau o ordonan*) a organului
de urm)rire penal) de -ncetare a procesului ori -n privin*a acestei fapte se efectueaz) urm)rirea
penal) de c)tre organele na*ionale+
/0 s-a -mplinit termenul de prescrip*ie al tragerii la r)spundere penal) pentru infrac*iunea
respectiv), conform legisla*iei na*ionale, sau a intervenit amnistia+
40 potrivit legii, urm)rirea penal) poate fi pornit) numai la pl-ngerea prealabil) a victimei,
-ns) o asemenea pl-ngere lipse"te+
50 infrac*iunea pentru care se cere extr)darea persoanei este considerat) de legea na*ional)
infrac*iune politic) sau fapt) conex) unei asemenea infrac*iuni+
90 Procurorul Beneral, ministrul &usti*iei sau instan*a care solu*ioneaz) c$estiunea privind
extr)darea are motive serioase s) cread) c):
- cererea de extr)dare a fost -naintat) -n scopul de a urm)ri sau a pedepsi o persoan) pentru
motive de ras), religie, sex, na*ionalitate, origine etnic) sau opinii politice+
- situa*ia acestei persoane risc) s) fie agravat) pentru unul din motivele men*ionate la
lit.a0+
- -n cazul -n care persoana va fi extr)dat), ea va fi supus) torturii, tratamentului inuman sau
degradant sau nu va avea acces la un proces ec$itabil -n *ara solicitant)+
- persoanei cerute i-a fost acordat statut de refugiat sau azil politic+
statul care solicit) extr)darea nu asigur) reciprocitatea -n sfera extr)d)rii.
=0 .n cazul -n care fapta pentru care se cere extr)darea este pedepsit) de legea *)rii
solicitante cu pedeapsa capital), extr)darea persoanei poate fi refuzat) dac) partea solicitant) nu
va da asigur)ri, considerate ca suficiente, c) pedeapsa capital) nu va fi aplicat) persoanei
extr)dabile aflate sub urm)rire penal) sau condamnate.
Subiectul II: +esf-4urarea procesului penal .n termen re#onabil
2.1. Anali#a,i importan,a principiului dat 4i criteriile dup- care se stabile4te
respectarea lui. (3 puncte)
Principiul desfa urarii procesului penal -n termen rezonabil este prevazut -n art. 5 pnct. 1 a
conventiei C:#, i prevede c) orice persoana are dreptul la &udecarea in mod ec$itabil, in mod
public si intr-un termen rezonabil a cauzei sale. cesta poate fi definit ca o calitate esentiala a
unui proces penal ce const) -ntr-o accelerare care s) nu dispre uiasc) nici libertatea individual),
bnici drepturile sacre ale societatii, deci o accelerare compatibil) cu nevoile &ustitiei si spiritul
democratic. .n acest sens legea stabile te c) urm)rirea i &udecarea cauzelor penale se face -n
termene rezonabile.
Importan a acestui principiu const) -n faptul c) c) nici o persoan) care a fost limitat) -ntr-
un drept, sau care are leg)tur) cu desf)"urarea unui proces penal s) nu fie nevoit) s) a"tepte un
termen ne&ustificat de mare p!rt) c!nd decizia final) va fi pronun*at). cest principiu este "i un
drept fundamental al omului "i totodat) "i o condi*ie pentru ca un proces s) fie considerat
ec$itabil.
Audecarea procesului -ntr-un termen rezonabil are ca scop -nl)turarea incertitudinii -n care
se g)sesc p)r*ile prin restabilirea, c!t mai cur!nd posibil, a drepturilor -nc)lcate "i prin
reinstaurarea legalit)*ii, care trebuie s) guverneze toate raporturile &uridice -ntr-un stat de drept,
ceea ce constituie o garan*ie a unui proces ec$itabil.
7ezonabilitatea duratei procedurilor trebuie s) fie apreciat) prin prisma circumstan*elor
cauzei concrete, *in!ndu-se cont de criteriile stabilite de lege "i anume:
Comple!itatea ca#ului include toate circumstan*ele lui at!t de fapt, c!t "i de drept luate -n
ansamblu 3num)rul participan*ilor la proces, num)rul episoadelor infrac*ionale incriminate,
dificultatea dovedirii anumitor aspecte cum ar fi necesitatea numirii unor comisii rogatorii -n
str)in)tate etc.0.
Conduita organului de urm-rire penal- 4i a instan,ei de 7udecat- *ine de rapiditatea cu
care acestea solu*ioneaz) -ntreb)rile "i efectueaz) ac*iunile procesuale necesare pentru a mi"ca
cauza penal) spre o solu*ionare definitiv).
Criteriul comportamentului p-r,ilor este aplicat pentru a se stabili existen*a vinov)*iei
statului -n dep)"irea termenelor rezonabile "i gradul acestei vinov)*ii. ceasta poate avea loc
atunci c!nd comportamentul p)r*ii duce la o -ncetinire ne-ntemeiat) a procesului cum ar fi -n
cazul de sc$imbare nefondat) a avoca*ilor, -naintare nefondat) a pl!ngerilor, -nt!rziere -n
comunicarea informa*iilor necesare, lips) nemotivat) de la ac*iunile ce trebuie s) aib) loc -n
prezen*a p)r*ii etc
Criteriul "=rstei "ictimei a fost introdus pentru a oferi o protec*ie mai mare acestor persoane,
anume prin accelerarea instrument)rii cauzei.
2.2. Aenerali#a,i constat-rile CtB+C .n cau#a *olomio". (5 puncte)
Oictor <olomiov a fost re*inut -n ianuarie 2%%2, fiind b)nuit de complicitate -n dare de
mit).
.n ianuarie 2%%2, Audec)toria sectorului Centru a emis pe numele reclamantului un mandat
de arest pentru un termen de 3% de zile.
2n februarie 2%%2, reclamantul a fost 2nvinuit de complicitate -n dare de mit), implic!nd
sume mari de bani, ceea ce se pedepsea cu p!n) la dou)zeci de ani de -nc$isoare.
.n februarie 2%%2, Audec)toria sectorului Centru a examinat o cerere depus) de reclamant "i
o cerere de prelungire a mandatului de arest depus) de procuror. .n cererea sa4 reclamantul a
sus*inut c) el era c)s)torit, avea trei copii "i era anga&at. Instan*a a respins cererea reclamantului,
-ns) a admis cererea procurorului "i a prelungit mandatul de arest.
Prelungiri similare ale mandatului de arest au fost dispuse p!n) -n mai 2%%2, c!nd
urm)rirea penal) a fost finalizat), iar dosarul penal a fost transmis de c)tre procuror la
Fribunalul C$i"in)u pentru examinare.
#up) aceast) dat), reclamantul a r)mas -n deten*ie, f)r) ca mandatul s)u de arest s) fie
prelungit. :l a depus numeroase cereri4 invoc2nd starea s)n)t)*ii sale "i imposibilitatea de a
primi asisten*) medical) corespunz)toare -n -nc$isoare din cauza lipsei medicilor specializa*i "i a
medicamentelor, -ns) toate aceste cereri au fost respinse.
2n februarie 2%%3, reclamantul s-a pl2ns c) de la 23 mai 2%%2 el a fost de*inut f)r) mandat.
Cererea sa a fost respins).
?a 1G decembrie 2%%4, reclamantul a depus o cerere la Audec)toria Centru, sus*in!nd c)
deten*ia sa era incompatibil) cu starea s)n)t)*ii sale din cauza lipsei asisten*ei medicale
corespunz)toare -n -nc$isoare. :l a cerut s) fie eliberat din deten*ie.
?a 2= decembrie 2%%4, Audec)toria Centru, au considerat cererea reclamantului ca fiind
-ntemeiat) "i au decis s) -nlocuiasc) arestarea preventiv) a reclamantului cu arestul la domiciliu.
!n timpul arestuluiG
.ncep!nd ianuarie ianuarie 2%%2, reclamantul a fost de*inut -n Izolatorul nc$etei
Preliminare nr. 3 al (inisterului Austi*iei. #e c!teva ori el a fost internat -n 6pitalul Penitenciar.
Potrivit certificatelor medicale prezentate de reclamant, el suferea de multe boli, precum:
$epatit) cronic), $idronefroz) de gradul doi 3acumularea urinei -n rinic$i din cauza obstruc*iei -n
uretr)0, diatez) uric), $ipercogenitatea parenc$imului pancreatic, pielonefrit) cronic) bilateral)
3inflamarea rinic$ilor "i a pelvisului cauzat) de infec*ie microbian)0 cu $ipofunc*ionalitate a
rinic$iului drept, $idronefroz) a rinic$iului drept cu diminuarea func*iilor acestuia, calculi -n
canalul urinar, patologie somatic), insuficien*) renal) cronic), traumatism cranio-cerebral "i
anxietate generalizat) de $ipertensiunea arterial). 3!mportant HHH de re inut diagnozele:0 0
#e mai multe ori, lui i-a fost prescris tratament -n spital "i c$iar opera*ie la rinic$iul drept.
.noctombrie 2%%2 reclamantul a fost examinat de doctorul 6p!nu, urolog de la 6pitalul Clinic
7epublican, spital care apar*ine (inisterului 6)n)t)*ii, care a recomandat operarea urgent) a
rinic$iului drept al reclamantului, pentru a elimina obstruc*ionarea uretrei. #in observa*iile
Buvernului nu rezult) c) aceast) recomandare a fost vreodat) urmat).
Buvernul a declarat c) reclamantului i-a fost acordat) asisten*) medical) suficient), -ns)
reclamantul a contestat acest fapt.
Procedurile penale Impotriva reclamantului
?a 2/ ianuarie 2%%2, Procuratura Beneral) a pornit urm)rirea penal) -mpotriva
reclamantului "i a altui co-acuzat, fiind acuza*i de complicitate -n dare de mit).
?a 12 februarie 2%%2, Procuratura Beneral) a pornit o nou) urm)rire penal) -mpotriva
reclamantului, pe motivul deposed)rii prin -n"el)ciune a unei persoane de 1,2%% dolari americani
3J6#0.
?a 24 februarie 2%%2, Procuratura Beneral) a pornit o nou) urm)rire penal) -mpotriva
reclamantului, el fiind acuzat de deposedare prin -n"el)ciune a dou) persoane de apartamentele
lor.
Foate cauzele penale de mai sus au fost conexate -ntr-un singur dosar, iar urm)rirea penal)
a durat p!n) la 23 mai 2%%2, c!nd Procuratura Beneral) a transmis dosarul penal la Fribunalul
C$i"in)u pentru examinare.
?a 3% mai 2%%2, Fribunalul C$i"in)u a primit dosarul penal "i acesta a fost repartizat unui
&udec)tor.
?a 1% iunie 2%%2, &udec)torul a stabilit data primei "edin*e pentru 21 iunie 2%%2.
?a 21 iunie 2%%2, reclamantul nu a putut fi prezent la "edin*) din cauza $ipertensiunii
arteriale.
Sedin*a a fost am!nat) pentru 1 iulie 2%%2.
?a 1 iulie 2%%2, "edin*a nu a avut loc, deoarece procurorul "i dou) dintre pretinsele victime
au lipsit. Sedin*a a fost am!nat) pentru 15 iulie 2%%2.
?a 15 iulie 2%%2, "edin*a a fost am!nat) pentru 3% iulie 2%%2 din cauza absen*ei a trei
pretinse victime "i a avoca*ilor reclamantului.
?a 3% iulie 2%%2, reclamantul a informat instan*a de &udecat) c) el nu se sim*ea bine "i a
cerut s) fie internat. Instan*a a decis s) trimit) reclamantul pentru o examinare. "edin*a a fost
am!nat) pentru o dat) nedeterminat).
?a 2% august 2%%2, reclamantul s-a pl!ns instan*ei de &udecat) c) autorit)*ile refuzau s)-l
trimit) pentru o examinare medical) "i c), din acest motiv, la 14 august 2%%2, el a -nceput greva
foamei.
?a 12 septembrie 2%%2, &udec)torul c)ruia i-a fost repartizat dosarul a scris conducerii
penitenciarului "i i-a cerut s) se conformeze -nc$eierii din 3% iulie 2%%2.
?a 25 septembrie 2%%2, reclamantul s-a pl!ns (inisterului Austi*iei de neexecutarea
-nc$eierii din 3% iulie 2%%2.
?a o dat) nespecificat), administra*ia penitenciarului a -ncercat s)-l duc) pe reclamant la
6pitalul Penitenciar, -ns) el a refuzat pe motiv c) -nc$eierea din 3% iulie 2%%2 prevedea ca el s)
fie examinat la 6pitalul Clinic 7epublican. dministra*ia penitenciarului l-a informat pe
&udec)torul c)ruia i-a fost repartizat) cauza despre refuzul reclamantului.
?a 1% octombrie 2%%2, reclamantul i-a scris din nou &udec)torului, inform!ndu-l c)
administra*ia penitenciarului a refuzat s)-l duc) la 6pitalul Clinic 7epublican, a"a cum prevedea
-nc$eierea din 3% iulie 2%%2 "i c), -n consecin*), starea s)n)t)*ii sale s-a -nr)ut)*it. :l l-a informat
pe &udec)tor c) nu avea o alt) solu*ie dec!t s) -nceap) din nou greva foamei.
, s)pt)m!n) mai t!rziu, reclamantul a fost dus la 6pitalul Clinic 7epublican pentru a fi
examinat, deoarece dosarul penal con*ine documente medicale de la 6pitalul Clinic 7epublican
datate din 19 octombrie 2%%2.
7eluarea "edin*ei a fost fixat) pentru 2/ octombrie 2%%2. Fotu"i, procesul a fost am!nat din
cauza st)rii s)n)t)*ii reclamantului. 7eclamantul a fost consultat de un medic, care a constatat c)
el suferea de consecin*ele afec*iunii organice a creierului cu sindrom cerebral astenic "i a notat
c) el a refuzat tratamentul care i-a fost prescris.
?a 2= octombrie 2%%2, procurorul "i unul din avoca*ii reclamantului au lipsit. 7eclamantul
a declarat c) nu era satisf)cut de presta*ia avoca*ilor s)i "i c) dorea s) anga&eze al*i avoca*i. :l a
cerut am!narea "edin*ei. Sedin*a a fost am!nat) pentru 12 noiembrie 2%%2.
?a 12 noiembrie 2%%2, "edin*a a fost am!nat) din cauz) c) reclamantul nu "i-a anga&at un
nou avocat.
?a 1G noiembrie 2%%2, la cererea noului avocat al reclamantului, care inten*iona s) prezinte
probe ce confirmau starea grav) a s)n)t)*ii reclamantului, "edin*a a fost am!nat) pentru 22
noiembrie 2%%2.
?a 22 noiembrie 2%%2, avocatul reclamantului a prezentat acte medicale "i a solicitat ca
reclamantul s) fie supus unei examin)ri psi$iatrice, pentru a stabili capacitatea lui de a pleda -n
instan*). Cererea a fost admis) "i a fost dispus) o examinare psi$iatric) a reclamantului.
?a 11 decembrie 2%%2, o comisie de medici psi$iatri a constatat c) o examinare psi$iatric)
ar fi posibil) doar dup) internarea reclamantului la 6pitalul de Psi$iatrie.
?a / ianuarie 2%%3, &udec)torul Duruian) a dispus ca reclamantul s) fie internat -n 6pitalul
de Psi$iatrie, pentru ca examinarea psi$iatric) dispus) la 22 noiembrie 2%%2 s) fie efectuat).
?a 21 ianuarie 2%%3, examinarea psi$iatric) a fost finalizat), iar reclamantul a fost
considerat capabil s) pledeze -n instan*). 7aportul medical a fost trimis instan*ei de &udecat) la
2= ianuarie 2%%3.
?a 13 februarie 2%%3, reclamantul a cerut instan*ei de &udecat) s) fie informat despre
stadiul procesului, iar, la 2% februarie, el a fost informat de c)tre &udec)torul Duruian) c)
"edin*ele vor fi reluate -n martie 2%%3, dup) ce avocatul unui alt co-acuzat se va -ntoarce dintr-o
deplasare de serviciu din @edera*ia 7us).
?a 11 martie 2%%3, "edin*a a fost am!nat) pentru = aprilie 2%%3, pe motiv c) reclamantul a
solicitat sc$imbarea avocatului.
?a = aprilie 2%%3, reclamantul l-a recuzat pe &udec)torul c)ruia i-a fost repartizat) cauza sa
pe motiv acest &udec)tor va prelungi examinarea cauzei, nu-i va permite s) i se fac) opera*ia la
rinic$i, a"a precum a recomandat doctorul 6p!nu, este p)rtinitor "i va respinge cererile sale0
Cererea de recuzare a fost respins), iar "edin*a &udec)toreasc) a fost am!nat) pentru a solicita
informa*ii de la administra*ia penitenciarului despre starea s)n)t)*ii reclamantului.
?a 21 aprilie 2%%3, reclamantul a solicitat am!narea "edin*ei &udec)tore"ti pe motiv c) nu
se sim*ea bine "i avea nevoie de tratament medical. Sedin*a a fost am!nat) pentru 24 aprilie
2%%3.
?a 22 aprilie 2%%3, reclamantul a fost examinat de c)tre doctorul 6p!nu, medic urolog, care
i-a prescris o opera*ie urgent) la.
?a 24 aprilie 2%%3, "edin*a &udec)toreasc) a fost reluat), iar instan*a de &udecat) a examinat
"i a respins cererea depus) de reclamant, care a invocat -n principal starea s)n)t)*ii sale. #up)
aceasta, "edin*a &udec)toreasc) a fost am!nat).
?a 13 mai 2%%3, reclamantul l-a recuzat din nou pe &udec)tor, pe motiv c) acesta a refuzat
s) permit) eliberarea sa din motive medicale+ cererea de recuzare a fost respins). #e asemenea,
el a solicitat s) fie c$emat) o ambulan*)+ aceast) cerere a fost, de asemenea, respins), instan*a de
&udecat) not!nd c) reclamantul -ncerca s) tergiverseze procedurile penale intentate -mpotriva sa.
?a fel, instan*a de &udecat) l-a avertizat oficial pe reclamant, deoarece el a ridicat vocea la
&udec)tor. !n fine reclamantul "i-a concediat avocatul "i i s-a acordat timp pentru a 2nc$eia un
contract cu un alt avocat.
?a 21 mai 2%%3, reclamantul a lipsit de la "edin*a de &udecat) pe motiv de s)n)tate, iar
instan*a de &udecat) a am!nat "edin*a pentru 5 iunie
?a 5 iunie 2%%3, reclamantul a lipsit din nou, iar instan*a de &udecat) a am!nat "edin*a
&udec)toreasc) pentru 23 iunie 2%%3.
?a 23 iunie 2%%3, procurorul a informat instan*a de &udecat) c), -n conformitate cu noul
Cod de procedur) penal), care a intrat -n vigoare la 12 iunie 2%%3, Fribunalul C$i"in)u nu mai
era competent s) &udece cauza penal) -mpotriva reclamantului. :l a cerut ca dosarul s) fie
transmis pentru examinare la Audec)toria Centru. Instan*a de &udecat) a admis cererea
procurorului, iar dosarul penal a fost trimis Audec)toriei Centru.
?a 21 octombrie 2%%3, pre"edintele Audec)toriei Centru a scris Cur*ii 6upreme de Austi*ie "i
i-a solicitat s) dispun) transmiterea dosarului Cur*ii de pel, deoarece inter alia drept urmare a
reformei &udec)tore"ti din 2%%3, Curtea de pel era instan*a succesoare a Fribunalului C$i"in)u,
care -ncepuse de&a examinarea cauzei.
?a 31 octombrie 2%%3, Curtea 6uprem) de Austi*ie a respins cererea pre"edintelui
Audec)toriei Centru "i i-a atras aten*ia asupra necesit)*ii de a asigura examinarea cauzei -ntr-un
termen rezonabil.
?a 1= noiembrie 2%%3, a avut loc prima "edin*) &udec)toreasc) la Audec)toria Centru.
7eclamantul l-a recuzat pe nou-numitul &udec)tor, pe motiv c) el va respinge toate cererile sale.
Cererea de recuzare a fost respins) -n aceea"i zi, iar "edin*a &udec)toreasc) a fost am!nat).
?a 15 decembrie 2%%3, "edin*a &udec)toreasc) a fost am!nat) pentru 1G ianuarie 2%%/ din
cauza absen*ei procurorului "i a uneia din pretinsele victime.
?a 1G ianuarie "i 11 februarie 2%%/, "edin*ele &udec)tore"ti au fost am!nate, deoarece
&udec)torul era bolnav.
?a 24 februarie 2%%/, &udec)torul a participat la o conferin*) "i, din acest motiv, "edin*a a
fost am!nat) pentru 24 martie 2%%/.
?a 24 martie 2%%/, &udec)torul a participat la o "edin*) &udec)toreasc) -ntr-o alt) cauz), iar
"edin*a a fost am!nat) pentru 2G aprilie
?a 2G aprilie 2%%/, reclamantul a lipsit din cauza intern)rii sale -n 6pitalul Penitenciar, iar
"edin*a &udec)toreasc) a fost am!nat) pentru 29 mai 2%%/.
?a 29 mai 2%%/, instan*a de &udecat) a -nceput s) examineze fondul cauzei prin audierea
uneia din victime. #eoarece alte victime "i martorii au lipsit, instan*a de &udecat) a am!nat
"edin*a &udec)toreasc) pentru 2= iunie 2%%/.
?a 2= iunie 2%%/, avocatul unui co-inculpat al reclamantului a lipsit, iar co-inculpatul a
solicitat am!narea. Instan*a de &udecat) a decis s) am!ne "edin*a &udec)toreasc) pentru 23
septembrie 2%%/, lu!nd -n considera*ie vacan*a &udec)toreasc).
?a 23 septembrie 2%%/, "edin*a &udec)toreasc) a fost am!nat) pentru 1= octombrie 2%%/,
deoarece &udec)torul a demisionat din func*ie.
?a 1 octombrie 2%%/, reclamantul s-a pl!ns Consiliului 6uperior al (agistraturii de durata
excesiv) a procedurilor penale -mpotriva sa. :l a primit un r)spuns datat din 1 noiembrie 2%%/,
-n care el a fost informat c) pre"edintelui Audec)toriei Centru i s-a cerut s) -ntreprind) toate
m)surile necesare pentru a asigura examinarea cauzei -ntr-un termen rezonabil.
?a 1= octombrie 2%%/, "edin*a &udec)toreasc) a fost am!nat) pentru 1= noiembrie 2%%/,
deoarece &udec)torul, era bolnav.
?a 1= noiembrie 2%%/, reclamantul "i-a concediat avocatul "i, astfel, a fost desemnat un
avocat din oficiu. 7eclamantul a solicitat s) fie examinat de o comisie medical), -ns) cererea sa a
fost respins). :l i-a recuzat pe &udec)torii care i-au respins cererea, -ns) f)r) succes.
?a 1G noiembrie 2%%/, reclamantul a cerut ca avocatul s)u din oficiu s) fie concediat pe
motiv de lips) de experien*) "i a cerut s) fie examinat de o comisie medical)+ cu toate acestea,
cererile sale au fost respinse. Jna din pretinsele victime a fost audiat), iar "edin*a &udec)toreasc)
a fost am!nat) pentru 2/ noiembrie 2%%/.
?a 2/ noiembrie 2%%/, instan*a de &udecat) a audiat un martor "i a am!nat "edin*a
&udec)toreasc) pentru 25 noiembrie 2%%/.
?a 25 noiembrie 2%%/, reclamantul a 2nc$eiat un contract de asisten*) &uridic) cu un alt
avocat, iar "edin*a &udec)toreasc) a fost am!nat) pentru 21 decembrie 2%%/.
?a 21 decembrie 2%%/, noul avocat al reclamantului a fost implicat -ntr-o alt) cauz) "i nu a
putut s) participe la "edin*). Instan*a de &udecat) a am!nat "edin*a &udec)toreasc) pentru 23
februarie 2%%4.
?a 23 februarie "i 1 martie 2%%4, &udec)torul a fost bolnav, iar "edin*a &udec)toreasc) a fost
am!nat) pentru 1 aprilie 2%%4.
?a 1 aprilie 2%%4, reclamantul a fost internat 2n 6pitalul Penitenciar, iar procurorul a lipsit.
Sedin*a &udec)toreasc) a fost am!nat) pentru 4 mai 2%%4.
?a 4 mai 2%%4, procurorul a fost sc$imbat, iar noul procuror a cerut am!narea "edin*ei
&udec)tore"ti pentru a studia dosarul. Sedin*a &udec)toreasc) a fost am!nat) pentru 1 iunie 2%%4.
?a 1 "i 2 iunie 2%%4, instan*a de &udecat) a audiat reclamantul "i co- inculpatul s)u -n ceea
ce prive"te -nvinuirile care le-au fost aduse. #e asemenea, reclamantul a declarat c) el era bolnav
"i c) nu putea s) participe la "edin*a &udec)toreasc). Instan*a a am!nat "edin*a pentru 2= iunie
2%%4.
?a 2= iunie 2%%4, instan*a de &udecat) a dat citire declara*iilor c!torva martori f)cute la
faza urm)ririi penale. 7eclamantul a cerut din nou s) fie examinat de c)tre o comisie medical).
ceast) cerere a fost respins), iar el a fost avertizat s) nu -ncerce s) tergiverseze examinarea
cauzei. Instan*a de &udecat) a am!nat "edin*a &udec)toreasc) pentru 14 septembrie 2%%4.
?a 14 septembrie 2%%4, "edin*a &udec)toreasc) a fost am!nat) pentru 9 octombrie 2%%4 din
cauz) c) &udec)torul era bolnav.
6e pare c) ,-ntre 14 septembrie 2%%4 "i 11 ianuarie 2%%5 3data la care Buvernul a prezentat
Cur*ii o copie a dosarului penal0, nu a avut loc nici o "edin*) &udec)toreasc).
?a data adopt)rii $ot)r!rii sale, Curtea nu a fost informat) de c)tre p)r*i dac) procedurile
penale de la Audec)toria Centru s-au sf!r"it.
IO. 1RBTI9SA ?ICDARB A ARTICCD8D8I % AD CC9?B9IIBI
.n primul r!nd, Buvernul a declarat c) dosarul penal -n cauz) era de o anumit)
complexitate, ceea ce a constituit par*ial cauza duratei procedurilor. Fotu"i, indiferent de acest
fapt, -ntreaga durat) a procedurilor nu a fost excesiv).
:l a sus*inut c), pe parcursul ultimilor trei ani, reclamantul a pretins -n mod fals c) sufer)
de $ipertensiune arterial) "i de alte probleme de s)n)tate "i a refuzat s) participe la "edin*ele
&udec)tore"ti. #ou) comisii medicale au stabilit c) starea s)n)t)*ii sale era satisf)c)toare.
Sedin*ele &udec)tore"ti au fost am!nate de multe ori la cererea reclamantului pe pretinse
motive de s)n)tate. 6pre exemplu, la 2/ octombrie 2%%2, reclamantul a refuzat s) participe la
"edin*a &udec)toreasc) din cauza problemelor sale de s)n)tate, -ns), -n acela"i timp, el a refuzat
tratamentul medical care i-a fost propus. ?a 2% noiembrie 2%%2, 12 decembrie 2%%2, 1% iunie
2%%3, 1= decembrie 2%%3, reclamantul a simulat probleme de s)n)tate, ceea ce a avut ca rezultat
prelungirea duratei procedurilor. ?a / "i 19 mai 2%%4 "i la = august "i 24 noiembrie 2%%4,
reclamantul a fost examinat de medici, care au conc$is c) starea s)n)t)*ii sale era satisf)c)toare
"i c) el putea s) participe la "edin*ele &udec)tore"ti.
7eclamantul a declarat c) examinarea fondului dosarului s)u penal a -nceput doar dup) doi
ani de la transmiterea dosarului de c)tre procuror -n instan*a de &udecat) competent). #e
asemenea, el a sus*inut c) termenul de dou) luni -ntre "edin*ele &udec)tore"ti a fost excesiv.
Curtea noteaz) c) procedurile penale -mpotriva reclamantului au -nceput la 2/ ianuarie
2%%2 "i c) ele se afl) -n continuare pe rolul primei instan*e 3examinarea de catre Cedo a fost in
octombrie-noiembrie 2%%50. stfel, perioada care urmeaz) a fi luat) -n considera*ie este de / ani,
G luni "i 1/ zile.
Curtea reitereaz) c) rezonabilitatea duratei procedurilor trebuie evaluat) -n lumina
circumstan*elor cauzei, cu referire la criteriile stabilite -n &urispruden*a sa, -n special,
complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului "i al autorit)*ilor relevante "i importan*a
cauzei pentru reclamant 3a se vedea, printre multe altele, JrKdlender v0 Jrance [BCE, nr.
3%G9G1G5, H /3, :C<7 2%%%-OII0.
.n ceea ce prive"te complexitatea cauzei, Curtea noteaz) c) procedurile -n cauz) s-au referit
la mai multe fapte de fraud) "i o acuza*ie de complicitate -n dare de mit), care au necesitat
audierea victimelor "i a martorilor. (ai mult, -n proceduri mai era un co-inculpat, care a fost
acuzat -mpreun) cu reclamantul de complicitate -n dare de mit). Fotu"i, ea observ) c), pe
parcursul &udec)rii cauzei, -ntre 23 mai 2%%2 "i 11 ianuarie 2%%5 3dat) la care Buvernul a trimis
Cur*ii o copie a dosarului penal0, au fost audiate doar patru persoane. #e asemenea, trebuie notat
faptul c), Curtea 6uprem) de Austi*ie "i Consiliul 6uperior al (agistraturii au solicitat instan*ei
de &udecat) s) gr)beasc) examinarea cauzei 3a se vedea paragrafele 5% "i 9% de mai sus0.
.n ceea ce prive"te comportamentul reclamantului, Curtea noteaz) c), -n timpul
procedurilor -n fa*a instan*elor de &udecat) na*ionale, reclamantul a depus mai multe cereri -n
leg)tur) cu cauza sa, cu privire la asisten*a medical), "i de recuzare a &udec)torilor. #e
asemenea, el "i-a sc$imbat avoca*ii de cel pu*in cinci ori. Procesul s-a desf)"urat la Fribunalul
C$i"in)u p!n) la 23 iunie 2%%3, iar, ulterior, la Audec)toria Centru. Pe durata primei p)r*i a
procesului, au avut loc dou)zeci "i una de "edin*e &udec)tore"ti, dintre care unsprezece au fost
am!nate din cauza problemelor de s)n)tate ale reclamantului sau a sc$imb)rii avoca*ilor
acestuia. Pe durata celei de-a doua p)r*i a procesului, p!n) la 11 ianuarie 2%%5, au avut loc
dou)zeci "i trei de "edin*e &udec)tore"ti, dintre care patru au fost am!nate din cauza st)rii
s)n)t)*ii reclamantului sau a deciziei acestuia de a-"i sc$imba avoca*ii.
Cererile reclamantului au fost considerate de dou) ori de c)tre instan*a de &udecat) ca
-mpiedic!nd examinarea cauzei sale . Fotu"i, nu exist) nici un indiciu c), -n timpul celorlalte
perioade ale procesului, comportamentul reclamantului ar putea fi considerat -ntr-o oarecare
m)sur) obstruc*ionist.
.n ceea ce prive"te declara*ia Buvernului c), la 2/ octombrie 2%%2, reclamantul a refuzat s)
participe la o "edin*) &udec)toreasc), Curtea noteaz) c), din certificatul medical prezentat de
Buvern, rezult) -n mod clar c) reclamantul nu "i-a simulat simptomele 3a se vedea paragraful /1
de mai sus0. @aptul c) el a refuzat tratamentul medical care i-a fost propus nu pare s) fi avut
vreun impact negativ asupra duratei procedurilor.
.n ceea ce prive"te declara*ia Buvernului c), la 2% noiembrie 2%%2, 12 decembrie 2%%2, 1%
iunie 2%%3 "i 1= decembrie 2%%3, reclamantul a simulat probleme de s)n)tate, influen*!nd astfel
durata procesului 3a se vedea paragraful 13/ de mai sus0, Curtea poate doar nota c) dosarul penal
prezentat Cur*ii de c)tre Buvern nu con*ine nici o informa*ie despre "edin*e &udec)tore"ti care s)
fi fost programate pentru acele date.
Curtea reaminte"te c) articolul 5 nu cere ca o persoan) acuzat) de o infrac*iune s)
coopereze activ cu autorit)*ile &udiciare 3a se vedea, de exemplu, Do<<ertin v0 Jrance4 $ot)r!re
din 24 februarie 1GG3, 6eria nr. 245-#, p. 119, H /30 "i c) un reclamant nu poate fi criticat
pentru c) a folosit pe deplin posibilit)*ile oferite de legisla*ia na*ional) pentru ap)rarea
intereselor sale 3a se vedea, mutatis mutandis4 Lagci and Sargin v0 ?urMeK4 $ot)r!re din = iunie
1GG4, 6eria nr. 31G-, H 550.
.n concluzie, Curtea consider) c), de"i reclamantul poate fi considerat responsabil pentru
perioadele semnificative de -nt!rziere pe parcursul primei p)r*i a procedurilor 3p!n) la 23 iunie
2%%30, comportamentul s)u de dup) acea dat) se pare c) nu a contribuit substan*ial la durata
procedurilor.
.n ceea ce prive"te conduita autorit)*ilor na*ionale, Curtea noteaz) c) ac*iunile acestora sau
mai degrab) inac*iunile lor au contribuit la multe -nt!rzieri, -n special, -n cea de-a doua parte a
procedurilor 3dup) 23 iunie 2%%30. .n acest sens, ea noteaz) c) timp de aproape cinci luni, -ntre
iunie "i noiembrie 2%%3, din cauza unui conflict de competen*) -ntre Fribunalul C$i"in)u "i
Audec)toria Centru, nu a avut loc nici o "edin*) &udec)toreasc). #up) solu*ionarea acestui
conflict, "edin*ele &udec)tore"ti au fost am!nate de multe ori din cauza absen*ei &udec)torului sau
a procurorului. (ai mult, "edin*ele &udec)tore"ti erau deseori programate la intervale lungi de
timp.
!n fine4 Curtea observ) c) pe tot parcursul procedurilor, reclamantul care, f)r) -ndoial),
avea probleme de s)n)tate, a fost *inut -n arest f)r) asisten*) medical) corespunz)toare 3a se
vedea paragraful 119 de mai sus0, fapt care cerea o diligen*) special) din partea instan*elor de
&udecat) care examineaz) cauza la -nf)ptuirea cu promptitudine a actului de &usti*ie.
v!nd -n vedere cele de mai sus, Curtea consider) c) durata procedurilor nu corespunde
cerin*ei Ktermenului rezonabilV. Prin urmare, a existat o violare a articolului 5 H 1 al Conven*iei.
3cauza 0
2.3. 1roiecta,i o situa,ie .n care "olumul mare de munc- ar putea fi ca o 7ustificare a
e!amin-rii cau#elor .ntr6un termen mai e!tins. (7 puncte)
Cet a fost -nvinuit -mpreun) cu 3 cet. D. C. #. de s)v-r irea infrac iunii prev)zute la art.
154 CP 7( Frafic de persoane alin. 320, lit. b03asupra a 2 sau mai multor persoane0, c0 3c)tre
dou) sau mai multe persoane0, g0 3prin folosirea torturii, a tratamentelor inumane sau degradante
pentru a asigura subordonarea persoanei ori prin folosirea violului, dependen*ei fizice, a armei,0
i art. 2%5 CP 7(Frafic de copii c) la data de 19 ianuarie 2%%3 au 7ecrutat i transferat -n
scopul exploat)rii sexuale 1= fete -ntre v-rstele 1=-22 ani si 5 minore -n virst) de la 14-19 ani -n
Brecia, unde -n timp de G luni au fost for ate s) presteze servicii intime i au fost de inute -n
condi iile similare sclaviei. stfel #irectorul Centrului de Combatere a traficului de Persoane au
creat un grup de lucru contituit din 4 procurori si 1% ofiteri de urm)rire penala pentru
investigarea acestei cauze. stfel -n cursul urm)ririi penale au fost -ntreprinse o serie de acte
efectuate prin comisii rogatorii -n Brecia dintre care: audierea martorilor, cercetarea la fata
locului, perc$ezitii, confruntarea martorilor, solicitarea de documente de la serviciul de graniceri
a Breciei i a Jngariei care au tranzitat-o. ?a fel a fost dispuse o serie de expertize internationale
a 8#.
?a fel grupul de lucru format au audiat invinuiitii, victemele, precum si rudele acestora. ?a
fel sa-u efectuat expertize medico-legale, psi$iatrice, 2 expertize repetate si 3 contraexpertize. ?a
fel au fost solicitate documente de la serviciul de graniceri si serviciul vamal al 7epublicii
(oldova, au fost ridcate un ir de documente de cal)torie false, au fost efectuate -n mai multe
-ncaperi perc$ezitii i ridicari de obiecte.
?a fel au fost pornit pe o invinuire similara inca cauza penala pe aceste persoane care a fost
conexat cu aceasta cauza penala
sfel din cauza procedurilor -ndelungate a comisiilor rogatorii, si a volumului mare de
munca urm)rirea penala a durat 1 an si = luni. stfel ,rganul de urm)rire penala a depus toate
eforturile, dar din cauza volumului mare de munca si a comisiilor rogatorii -ndelungate termenul
a fost extins.
Test 2)
1entru e!amenul de licen,- la disciplinile: DREPT PENAL i DREPT PR!"E#$AL
PENAL
Subiectul I: 1ro"ocarea ilegal- a a"ortului
1.1. +etermina,i condi,iile .n care persoana, care are studii medicale superioare
speciale, poate fi tras- la r-spundere conform art.1$( C1 R2. (3 puncte)
- 2n afara institu*iilor medicale sau cabinetelor medicale autorizate -n acest scop.- acest
lucru presupune c) -n conformitate cu prevedrile legii cu privire la ocrotirea s)n)t)*ii, opera*ia de
-ntrerupere a sarcinii poate fi efectuat) numai -n institu*ii medico-sanitare publice. "adar,
-ntreruperea cursului sarcinii efectuat) -n afara unor astefel de institu*ii, intr) sub inciden*a art.
14G.
- 2n cazul sarcinii ce dep)"e"te 12 s)pt)m-ni, -n lipsa indica*iilor medicale, stabilite de
(inisterul 6)n)t)*ii+0
- -n cazul contraindica*iilor medicale pentru efectuarea unei asemenea opera*ii+- este
necesar de specificat c) regula privitoare la aceast) situa*ie este stabilit) -n legea ocrotirii
s)n)t)*ii, potrivit c)rei opera*ia de -ntrerupere a sarcinii poate fi efectuat) p-n) la sf-r"itul
primelor 12 s)pt)m-ni de sarcin). (odul de efectuare a acestor opera*ii dup) primele 12
s)pt)m-ni este stabilit numai -n ordine de excep*ie, de c)tre (in 6)n)t)*ii.
- 2n condi*ii antisanitare - condi*iile sanitare sunt stabilte prin dispozi*iile legii privind
asigurarea sanitaro-epidemologic) a popula*iei.
1.2. +etermina,i trei deosebiri dintre infrac,iunea de pro"ocare ilegal- a
a"ortului 4i "-t-marea inten,ionat- gra"- a integrit-,ii corporale sau a s-n-t-,ii, care a
condus la .ntreruperea sarcinii. (5 puncte)
2. 6ubiectul infrac*iunii prev)zute la art 14G este persoana fizic) responsabil), care
la momentul comiterii infr. -mplinit 15 ani iar la infr de la art 141 -1/ ani.
3. ?atura obiectiv) a infr de la art 14G se poate manifesta numai prin ac*iune, iar la
art 141 poate avea loc "i prin inac*iune.
/. ?a art 14G nu exist) victima infr iar la cea de la art. 141 exist) C orice persoan)
aflat) -n via*) cu condi*ia s) nu fei -ns) i f)ptuitorul.
4. ?atura subiectiv) a infr de la art 14G se exprim) sub inten*ie direct) 3numai0 iar la
art 141 poate fi "i indirect).
4.1. +ecide,i asupra oportunit-,ii pre"ederii r-spunderii penale pentru fapta
femeii care64i pro"oac- a"ortul. (7 puncte$
, provocare a ilegal) a avortului prin fapta propire consider c) nu poate avea drept
rezultat a sanc*ionare penal) a acesteia din considerentul ca -n art. 14G din CP al 7( este
consacrat) teza conform c)reia a da na"tere unei fiin*e umane este un act personal, nu unul
social. Jrm)rile acestui act le suport) mai mult ca oricine femeia "i, c!nd ea nu dore"te s) le
suporte, societatea, care nu contribuie -n mod eficient la u"urarea acestor greut)*i, nu are dreptul
s)-i impun) contrar voin*ei ei obliga*ia de a avea copii. Focmai de aceea, prin ?egea ocrotirii
s)n)t)*ii, femeilor li se acord) dreptul s)-"i $ot)rasc) personal problema maternit)*ii.
#in considerentul c) o<iectul Euridic special al provoc)rii ilegale a avortului -l formeaz)
rela*iile sociale cu privire la via*a sau s)n)tatea persoanei 3a femeii gravide0, aceasta nu poate fi
trasa la raspundere penala. ,ri, este unanim acceptata conceptia conform careia actele de
autolezare sau automutilare cu exceptia, automutilarii sau autolezarii militarului in scopul
esc$ivarii de la serviciul militar, nu cad sub incidenta legii penale.
, interpretare grezita ar cazul cind obiect &uric special ar constitui imbrionul uman. #ar si
in acest caz legea penala recunoaste ca obiect de aparare viata umana care incepe de la
expulzarea a unei parti considerabile a pruncului din uterul matern cu conditia sa fie viu si viabil.
stfel ocrotirea legii penale este -ndreptat) spre rela*iile dintre persoane, nu -ns) spre
actele care nu ies din sfera vie*ii intime, individuale, acte care nu ating nici o rela*ie social).
Subiectul II: Asigurarea dreptului la ap-rare
2.1. Anali#a,i mecanismele procesuale de asigurare a dreptului la ap-rare. (3
puncte)
+reptul de ap-rare nu trebuie redus doar la asisten*a ap)r)torului. #reptul de ap)rare
const) -n totalitatea prerogativelor, facult)*ilor "i posibilit)*ilor pe care, potrivit legii, le au
&usti*iabilii pentru ap)rarea intereselor lor. sisten*a ap)r)torului este unul din componentele
dreptului de ap)rare "i se realizeaz) prin darea de sfaturi "i -ndrum)ri, -ntocmirea de cereri "i
demersuri.
Codul de procedur penal al ;epu<licii oldova prevede urm)toarele mecanisme
procesuale de asigurare a dreptului la ap)rare:
c obliga*ia statului de a asigura dreptul la ap)rare, -n tot cursul procesului penal, p)r*ilor
3b)nuitului, -nvinuitului, inculpatului, p)r*ii v)t)mate, p)r*ii civile, p)r*ii civilmente
responsabile0 de a fi asistate sau, dup) caz, reprezentate de un ap)r)tor ales sau, -n caz de
necesitate, asista*i gratuit de c)tre un avocat care acord) asisten*) &uridic) garantat) de stat.
c Persoana are dreptul s) fie informat) -n cel mai scurt termen, -ntr-o limb) pe care o
-n*elege "i de o maniera detaliat) asupra naturii "i cauzei acuza*iei aduse -mpotriva sa.
c s) dispun) de timpul "i de -nlesnirile necesare preg)tirii ap)r)rii sale. cest drept implic)
toate ac*iunile -ndreptate spre ap)rarea persoanei, inclusiv acceptarea sau nu a audierii.
c Prima "i urm)toarele audieri urmeaz) s) fie realizate -n prezen*a ap)r)torului ales sau un
avocat care acord) asisten*) &uridic) garantat) de stat.
c Persoana poate s) dispun) de consulta*ii cu avocatul s)u far) limit) de timp, c$iar "i p!n)
la audierea ei -n calitate de b)nuit.
c ,rganele de urm)rire penal) sunt obligate, -n virtutea principiului oficialit)*ii, s) aib) -n
vedere din oficiu toate aspectele care sunt -n favoarea p)r*ii.
c Procedura interzice organului de urm)rire penal) s) refuze participarea avocatului la
audierea martorului sau p)r*ii v)t)mate. (ai mult, acest drept pentru martor -mpiedic) folosirea
-mpotriva sa a informa*iei pe care o depune, -n cazul -n care poate deveni b)nuit sau -nvinuit pe
dosar.
c lin. 9 al art. 53 interzice interogarea 2n calitate de martor a persoanei fa*) de care exist)
anumite probe c) a s)v!r"it o infrac*iune.
c Codul de procedur penal prescrie obliga*ia organului de urm)rire penal) "i a instan*ei
de &udecat) de a asigura participan*ilor la procesul penal deplina exercitare a drepturilor lor
procesuale -n condi*iile prev)zute de legea procesual).
c procedura interzice organului de urm)rire penal) s) refuze participarea avocatului la
audierea martorului sau p)r*ii v)t)mate. (ai mult, acest drept pentru martor -mpiedic) folosirea
-mpotriva sa a informa*iei pe care o depune, -n cazul -n care poate deveni b)nuit sau -nvinuit pe
dosar
c :ste interzis, de asemenea, orice amestec -n activitatea persoanelor care exercit) ap)rarea
-n limitele legale.
c Aurispruden*a Ct.:#, recunoa"te dreptul persoanelor la o comunicare nesting$erit) cu
avocatul lor -ntre patru oc$i. :xcep ie fiind doar c!nd exist) ac*iuni temeinice pentru a b) nui
avocatul c) abuzeaz) de situa*ia sa profesional), ac*ion!nd -n secret -n -n*elegere cu clientul s)u
pentru a ascunde sau distruge probe sau obstruc*ion!nd -n mod serios mersul &usti*iei.
c Fot Curtea, a apreciat c) interzicerea trimiterii unei scrisori de la un prizonier c)tre
avocatul lui constituie o -nc)lcare a art. 5 330 al C:#,.
c #reptul de ap)rare implic) "i dreptul persoanei de a se ap)ra singur, c. proc.pen. al 7(
stabile"te acest drept ca pe unul principal, deoarece impunerea unui ap)r)tor -n mod for*at ar
-nc)lca -nsu"i principiul dreptului de ap)rare.
c c. proc.pen., prevede cazurile de participare obligatorie a ap)r)torului -n cauza penal):
-c!nd aceasta o cere b)nuitul, -nvinuitul, inculpatul+
- c!nd persoana nu se poate ap)ra singur) din cauza unor afec*iuni fiziologice sau
mintale+
- c!nd b)nuitul, -nvinuitul, inculpatul nu cunoa"te limba de procedur), este militar
-n termen, este minor, c!nd i se -ncrimineaz) o infrac*iune grav), deosebit de grav) sau
excep*ional de grav) "i alte cazuri prev)zute de art. 5G c. proc.pen. al 7(.
- c!nd interesele &usti*iei o cer
- asigurarea obligatorie a prezen*ei ap)r)torului trebuie s) fie real) "i nu formal).
c vocatu are dreptul s) prezinte documente sau alte mi&loace de prob), pentru a fi nexate
la dosarul penal "i cercetate -n "edin*a de &udecat),
c s) ia cuno"tin*) de procesele-verbale ale ac*iunilor efectuate cu participarea lui "i s) cear)
completarea lor sau includerea obiec*iilor sale -n procesele-verbale respective,
c s) participe la "edin*ele de &udecat) -n prim) instan*), -n apel, -n recurs, precum "i la
&udecarea cauzei pe cale extraordinar) de atac,
c s) primeasc) gratuit copii de pe $ot)r-rile care se refer) la drepturile "i interesele
persoanei pe care o ap)r),
c s) depun) pl-ngeri -mpotriva ac*iunilor "i $ot)r-rilor organului de urm)rire penal),
precum "i s) atace sentin*a sau orice alt) $ot)r-re &udec)toreasc) final) -n cauza respectiv).
2.2. Aenerali#a,i constat-rile CtB+C .n cau#a Castra"e, "s 2oldo"a. (5 puncte)
ndrei Castravet 2n mai 2%%4, a fost re*inut de Centrul pentru Combaterea Crimelor
:conomice "i a Corup*iei 3CCC:C0, fiind -nvinuit de delapidare. :l avea studii universitare, nu
avea antecedente penale, era anga&at "i avea un domiciliu permanent.
?a 29 mai 2%%4, &udec)torul de instruc*ie de la Audec)toria Duiucani a emis un mandat de
arestare preventiv) a reclamantului pe un termen de 1% zile.
7eclamantul a atacat aceast) -nc$eiere, sus*in!nd inter alia c) b)nuielile -n privin*a lui erau
ne-ntemeiate, c) el nu avea nicio inten*ie s) se ascund) sau s) -mpiedice -n vreun fel desf)"urarea
urm)ririi penale "i c) el era gata s) coopereze cu organul de urm)rire penal).
?a 1 iunie 2%%4, recursul reclamantului a fost respins de c)tre un complet din trei
&udec)tori ai Cur*ii de pel C$i"in)u.
7eclamantul a fost de*inut -n Izolatorul de #eten*ie Provizorie al CCC:C. Camera pentru
-ntrevederi dintre avoca*i "i de*inu*i avea un perete din sticl) care-i separa.
#in fotografiile prezentate de Buvern, se pare c) -n camera pentru -ntrevederi dintre
avoca*i "i clien*i, din cadrul Izolatorului de #eten*ie Provizorie al CCC:C, spa*iul prev)zut
pentru de*inu*i este separat de restul camerei printr-o u") "i un geam. parent, geamul este f)cut
din dou) buc)*i de sticl). mbele buc)*i de sticl) au g)uri mici care au fost f)cute cu un burg$iu+
totu"i, g)urile nu coincid, a"a c) nimic nu poate fi transmis prin geam. (ai mult, -ntre cele dou)
buc)*i de sticl) ale geamului exist) o plas) dens) de culoare verde f)cut) fie din s!rm) sub*ire,
fie din plastic, care acoper) toat) por*iunea perforat) a geamului. 6e pare c) acolo nu exist) un
spa*iu pentru transmiterea documentelor dintre avocat "i client.
Instan*ele &udec)tore"ti na*ionale s-au pronun*at asupra pl!ngerilor privind lipsa
confiden*ialit)*ii -n camera pentru -ntrevederi dintre avoca*i "i clien*i din Izolatorul de #eten*ie
Provizorie al CCC:C -n cauzele lui odNrc 3cererea nr. 1//391%40 "i Sar<an 3citat) mai sus0.
?a 2 noiembrie 2%%/, un &udec)tor al Audec)toriei Duiucani a indicat autorit)*ilor CCC:C s)
scoat) peretele de sticl) care separ) avoca*ii de clien*ii lor+ autorit)*ile CCC:C au refuzat -ns) s)
se conformeze $ot)r!rii &udec)tore"ti.
?a 3 decembrie 2%%/, acela"i &udec)tor a revocat $ot)r!rea sa din 2 noiembrie 2%%/,
declar!nd c), -ntre timp, ea a fost informat) de administra*ia CCC:C c) nu exist) dispozitive de
interceptare montate -n peretele care separ) avoca*ii de clien*ii lor "i c) acest perete este necesar
pentru a asigura securitatea de*inu*ilor.
.ntre 1 "i 3 decembrie 2%%/, Daroul voca*ilor din 7epublica (oldova a organizat o alt)
grev), refuz!nd s) participe la orice proceduri -n leg)tur) cu persoanele de*inute -n Izolatorul de
#eten*ie Provizorie al CCC:C, p!n) c!nd administra*ia va fi de acord s) asigure avoca*ilor
camere pentru -ntrevederi confiden*iale cu clien*ii lor. Cerin*ele Daroului voca*ilor au fost
respinse 3a se vedea Sar<an4 citat) mai sus, H 1250.
?a 25 martie 2%%4, Daroul voca*ilor din 7epublica (oldova a organizat o reuniune la
care Pre"edintele Daroului voca*ilor "i un alt avocat au informat participan*ii la reuniune c) ei
au f)cut parte, -mpreun) cu reprezentan*i ai (inisterului Austi*iei, dintr-o comisie care a inspectat
Izolatorul de #eten*ie Provizorie al CCC:C. Pe parcursul inspec*iei, ei au cerut ca peretele de
sticl) s) fie scos pentru a verifica dac) acolo nu sunt dispozitive de interceptare. :i au subliniat
c) era necesar de a scoate doar c!teva "uruburi "i au propus ca toate c$eltuielile de verificare s)
fie acoperite de Daroul voca*ilor. dministra*ia CCC:C a respins propunerea.
7eclamantul, a pretins, -n temeiul articolului = al Conven*iei, c) conversa*iile cu avocatul
s)u au fost purtate prin intermediul unui perete de sticl) "i au fost ascultate sau posibil c$iar
interceptate "i c) autorit)*ile nu i-au asigurat condi*ii adecvate pentru conversa*ii confiden*iale cu
avocatul s)u..
Aprecierea Cur,ii
.n ceea ce prive"te obiec*ia Buvernului cu privire la examinarea acestei preten*ii prin
prisma articolului 4 H / al Conven*iei, Curtea repet) c) ea este prima autoritate care decide ce
calificare urmeaz) a fi dat) -n drept faptelor unei cauze 3a se vedea paragraful 23 de mai sus0.
#eoarece reclamantul a pretins, -n esen*), c) datorit) peretelui de sticl) din camera pentru
-ntrevederi -ntre avoca*i "i clien*i el nu a putut discuta -n mod confiden*ial cu avocatul s)u despre
c$estiuni cu privire la procedurile legate de dreptul lui la libertate, Curtea consider) c) -n aceast)
cauz) cel mai potrivit articol este articolul 4 H /.
6-a constatat c) garan*iile prev)zute de articolul 5 cu privire la accesul la un avocat sunt
aplicabile procedurilor @a<eas corpus 3a se vedea, spre exemplu, OinterPerp v0 t@e Qet@erlands4
$ot)r!re din 2/ octombrie 1G9G, 6eria nr. 33, H 5%0. 2n 9ouamar v0 9elgium 3$ot)r!re din 2G
februarie 1G==, 6eria nr. 12G, H 5%0, Curtea a constatat c) este esen*ial nu numai ca persoana -n
cauz) s) aib) posibilitatea s) fie audiat) -n persoan), dar "i ca ea s) beneficieze de asisten*a
efectiv) a avocatului s)u.
6arcina Cur*ii -n aceast) cauz) este s) decid) dac) reclamantul a putut s) primeasc)
asisten*) efectiv) de la avocatul s)u astfel -nc!t aceste cerin*e s) fie satisf)cute.
Jnul din elementele c$eie ale unei reprezent)ri efective de c)tre un avocat a intereselor
clientului s)u este principiul conform c)ruia confiden*ialitatea informa*iei transmis) -ntre ei
trebuie s) fie prote&at). cest privilegiu -ncura&eaz) o comunicare desc$is) "i onest) -ntre clien*i
"i avoca*i. Curtea reaminte"te c) ea a constatat anterior c) comunicarea confiden*ial) dintre o
persoan) "i avocatul s)u este prote&at) de Conven*ie, reprezent!nd o garan*ie important) a
dreptului unei persoane la ap)rare.
2ntr-adev)r, dac) un avocat nu poate s) comunice cu clientul s)u "i s) primeasc) de la
acesta instruc*iuni confiden*iale f)r) a fi supraveg$ea*i, asisten*a sa ar pierde mult din utilitate,
pe c!nd Conven*ia a fost g!ndit) pentru a garanta drepturi care sunt practice "i efective.
Curtea consider) c) o ingerin*) -n privilegiul avocat-client "i, astfel, -n dreptul de*inutului
la ap)rare, nu cere -n mod necesar ca o interceptare sau ascultare s) aib) loc. .n opinia Cur*ii, o
suspiciune veritabil), bazat) pe motive rezonabile precum c) discu*ia lor a fost ascultat), poate fi
suficient) pentru a limita eficacitatea asisten*ei pe care avocatul ar putea s-o ofere. , astfel de
suspiciune, -n mod inevitabil, ar in$iba o discu*ie liber) dintre avocat "i client "i ar afecta dreptul
persoanei de*inute de a contesta, -n mod efectiv, legalitatea deten*iei sale.
Prin urmare, Curtea trebuie s) stabileasc) dac) reclamantul "i avocatul s)u au avut o
suspiciune veritabil), bazat) de motive rezonabile precum c) discu*ia lor -n camera pentru
-ntrevederi dintre avoca*i "i clien*i din cadrul CCC:C nu a fost confiden*ial). #in observa*iile
reclamantului, se pare c) suspiciunea precum c) discu*iile lui cu avocatul s)u ar fi fost
interceptate a fost veritabil). Curtea, de asemenea, va analiza dac) un observator obiectiv,
impar*ial "i informat ar putea s) cread) c) -n camera pentru -ntrevederi din cadrul CCC:C
discu*iile dintre avoca*i "i clien*i sunt interceptate sau ascultate.
Curtea noteaz) c) problema cu privire la pretinsa lips) a confiden*ialit)*ii conversa*iilor
dintre avoca*i "i clien*i din Izolatorul de #eten*ie Provizorie al CCC:C a constituit o c$estiune
de -ngri&orare serioas) pentru -ntreaga comunitate a avoca*ilor din 7epublica (oldova pentru o
perioad) lung) de timp "i c) acest lucru a constituit c$iar cauza unei greve organizate de Daroul
voca*ilor din 7epublica. Cererile Daroului de a verifica prezen*a dispozitivelor de interceptare
-n peretele de sticl) au fost respinse de c)tre administra*ia CCC:C "i se pare c) acest lucru a
-nt)rit suspiciunea avoca*ilor. , astfel de -ngri&orare "i protestul Daroului voca*ilor, -n opinia
Cur*ii, ar fi suficient pentru a genera dubii despre confiden*ialitate -n mintea unui observator
obiectiv.
Fotu"i, el a prezentat mai multe exemple -n care administra*ia CCC:C cuno"tea con*inutul
discu*iilor dintre de*inu*i "i avoca*ii lor care avut loc -n camera pentru -ntrevederi a CCC:C.
ceste afirma*ii au fost contestate de c)tre Buvern.
Prin urmare, concluzia Cur*ii este c) reclamantul "i avocatul s)u puteau, -n mod rezonabil,
s) aib) motive s) cread) c) discu*iile lor din camera pentru -ntrevederi dintre avoca*i "i clien*i
din cadrul CCC:C nu au fost confiden*iale.
(ai mult, Curtea noteaz) c), contrar declara*iilor Buvernului precum c) reclamantul "i
avocatul s)u puteau s) fac) u"or sc$imb de documente, fotografiile prezentate de Buvern arat) c)
acest lucru nu este a"a, datorit) lipsei vreunui orificiu -n peretele de sticl). cest lucru, -n opinia
Cur*ii, a -ngreunat "i mai mult sarcina avocatului.
Curtea reaminte"te c), 2n cauza Rar<an v0 oldova4 ea a respins o preten*ie oarecum similar),
examinat) prin prisma articolului = al Conven*iei, deoarece reclamantul nu a prezentat probe -n
sus*inerea preten*iei sale "i deoarece Curtea a considerat c) obstacolele la o comunicare efectiv)
dintre reclamant "i avocatul s)u nu au -mpiedicat reclamantul s) beneficieze de o ap)rare efectiv)
-n fa*a instan*elor na*ionale. Fotu"i, lu!nd -n considera*ie informa*ia de care dispune cu privire la
impedimentele reale create de peretele de sticl) pentru confiden*ialitatea discu*iilor "i sc$imbul
de documente dintre avoca*i "i clien*ii acestora de*inu*i la CCC:C, Curtea este acum convins) c)
existen*a peretelui de sticl) pre&udiciaz) dreptul la ap)rare.
2.3. 1roiecta,i o situa,i .n care .n calitate de procuror nu a,i accepta renun,area
la ap-r-tor c3iar dac- aceasta formal este posibil-. (7 puncte) /.n"imuitul este cet
strain cunoaste limba romana dar nu cunoaste legislatia R20
Conform Codului de 1rocedura 1enala Procurorul sau instan*a este -n drept s) nu
accepte renun*area b)nuitului, -nvinuitului, inculpatului la ap)r)tor -n cazurile prev)zute -n
art.5G alin.310 pct.20-120:
1. b)nuitul, -nvinuitul, inculpatul -nt-mpin) dificult)*i pentru a se ap)ra el
-nsu"i, fiind mut, surd, orb sau av-nd alte deregl)ri esen*iale ale vorbirii, auzului, vederii,
precum "i defecte fizice sau mintale+
2. b)nuitul, -nvinuitul, inculpatul nu posed) sau posed) -n m)sur) insuficient)
limba -n care se desf)"oar) procesul penal+
3. b)nuitul, -nvinuitul, inculpatul este minor+
/. b)nuitul, -nvinuitul, inculpatul este militar -n termen+
4. b)nuitului, -nvinuitului, inculpatului i se incrimineaz) o infrac*iune grav),
deosebit de grav) sau excep*ional de grav)+
5. b)nuitul, -nvinuitul, inculpatul este *inut -n stare de arest ca m)sur)
preventiv) sau este trimis la expertiza &udiciar) psi$iatric) -n condi*ii de sta*ionar+
9. interesele b)nui*ilor, -nvinui*ilor, inculpa*ilor s-nt contradictorii "i cel pu*in
unul din ei este asistat de ap)r)tor+
=. -n cauza respectiv) particip) ap)r)torul p)r*ii v)t)mate sau al p)r*ii civile+
G. interesele &usti*iei cer participarea lui -n "edin*a de &udecat) -n prim) instan*),
-n apel "i -n recurs, precum "i la &udecarea cauzei pe cale extraordinar) de atac+
1%. procesul penal se desf)"oar) -n privin*a unei persoane iresponsabile, c)reia i
se incrimineaz) s)v-r"irea unor fapte pre&udiciabile sau -n privin*a unei persoane care s-a
-mboln)vit mintal dup) s)v-r"irea unor asemenea fapte+
11. procesul penal se desf)"oar) -n privin*a reabilit)rii unei persoane decedate la
momentul examin)rii cauzei.
precum "i -n alte cazuri -n care interesele &usti*iei o cer. #eterminarea faptului c)
interesele &usti*iei cer asisten*a obligatorie a ap)r)torului *ine de competen*a procurorului
sau a instan*ei "i depinde de:
1. complexitatea cazului+
2. capacitatea b)nuitului, -nvinuitului, inculpatului de a se ap)ra singur+
3. gravitatea faptei, de s)v-r"irea c)reia persoana este b)nuit) sau -nvinuit), "i de
sanc*iunea prev)zut) de lege pentru s)v-r"irea ei.
#e aici se poate deduce o speta. Cet. ngliei WLa venit -n 7( unde in urma unei
-ncalcari a regulilor de circulatie rutiera savirsita in stare de ebrietate a provocat un
accident rutier in care pietonului D. i s-a cauzat o vatamare medie a integritatii corporale.
@iind invinuit de savirsirea infractiunii prevazute de art. 25/ alin 2. CP 7( acesta risca o
pedeapsa cu inc$isoare de pina la / ani. WL a invocat ca cunoaste limba romana. ?a
recunoasterea in calitate de -nvinuit acestuia i sa acordat asistenta &uridica garantata de stat.
Jlterior in cursul urm)ririi penale LL a renutat la aparator invocind ca 2n nglia lucreaza
in calitate de avocat . Procurorul printr-un demers a refuzat acceptarea renuntarii la
aparator din considerente ca desi WL este avocat -n nglia acesta este pentru prima data 2
n 7epublica (oldova i nu cunoa te nici legea procesual) i nici legea material) penala a
7(, mai mult ca at-t sistemul de drept :nglez i cel al 7m este complet diferit, astfel
interesele &usti iei cer asistarea lui de c)tre un avocat. stfel de i conform CPP sunt
intrunite toate condi iile prevazute de lege pentru acceptare a refuzului, dar conform
determinarii de catre procuror a Wcerin ei interesor &ustitiei L, acceptarea a fost refuzata.
3:nglezul a vrut sa faca ponturi dar nu s-o primit. Procuror defegeh ihjke-kl 0.

Test 21
Subiectul I: Cau#ele care .nl-tur- caracterul penal al faptei
1.1. Caracteri#a,i riscul .ntemeiat drept una dintre cau#ele care .nl-tur-
caracterul penal al faptei. (3puncte)
Conform art. /% CP 7(, nu constituie infrac*iune fapta, prev)zut) de legea penal), care a
cauzat daune intereselor ocrotite de lege -n cazul riscului -ntemeiat pentru realizarea scopurilor
socialmente utile. 7iscul se consider) -ntemeiat dac) scopul socialmente util urm)rit nu a putut fi
realizat f)r) un anumit risc "i dac) persoana care l-a admis a luat m)surile necesare pentru a
preveni cauzarea de daune intereselor ocrotite de lege. 7iscul nu poate fi considerat -ntemeiat
dac) era cu bun)-"tiin*) -mbinat cu pericolul pentru via*a persoanei sau cu pericolul provoc)rii
unui dezastru ecologic ori social.
+eci, pentru ca riscul s) fie o cauz) care ar exclude caracterul penal al faptei, el trebuie s)
fie -ntemeiat, adic) s) corespund) 3-ntruneasc)0 anumite caracteristici, care sunt:
- existen*a unui scop social-util+
- -ntreprinderea unor ac*iuni for*ate+
- realizarea ac*iunilor cu scopul de a pre-nt!mpina apari*ia daunei.
1.2. Anali#a,i condi,iile constr.ngarii fi#ice sau psi3ice. (5 puncte)
Constringerea fizica poate fi denumita ca fiind presiunea pe care o for*) 3o energie activ)0,
c)reia nu i se poate rezista, o exercit) asupra energiei fizice a unei persoane -n a"a fel -nc!t
aceast) energie este scoas) de sub ac*iunea con"tiin*ei "i voin*ei persoanei constr!nse, devenind,
sub aspect material, cauza unei fapte ilicite.
Condi iile constr-ngerii fizice care urmeaz) a fi -ndeplinite pentru existen*a ei sunt:
- s- e!iste o constrJngere fi#ic- asupra persoanei care comite fapta pre"-#ut- de
legea penal- - :nergia trebuie s) ac*ioneze -n momentul s)v!r"irii faptei. :nergia fizic) str)in),
care -mpiedic) pe cel constr!ns s)-"i diri&eze -n mod liber voin*a poate consta n energia unei
persoane0 #e asemenea situa*ia dat) poate consta "i ntr-un fenomen natural "de exemplu, o -nz)pezire, o
avalan"), un v!nt puternic0 sau intr-un proces fiziologic care -mpiedic) persoana constr!ns) s) ac*ioneze
conform obliga*iilor sale 3de pild), un atac de cord0.
- persoana constrJns- s- nu fi a"ut posibilitatea de a re#ista faptei de constrJngere -
@)ptuitorul nu se poate opune for*ei str)ine care ac*ioneaz) asupra sa c!nd aceasta este evident
superioar) for*ei proprii "i posibilit)*ilor pe care le are la -ndem!n) pentru a o contracara, astfel i
se anuleaz) total posibilitatea de a ac*iona. #ac) persoana supus) constr!ngerii a avut
posibilitatea s) reziste for*ei de constr!ngere cu acele mi&loace pe care le putea folosi f)r)
pericol pentru ea, constr!ngerea nu este de natur) s) exclud) vinov)*ia persoanei care s)v!r"e"te,
sub influenta ei, o fapt) prev)zu*i de legea penal) "i deci nu -nl)tur) caracterul penal al
acesteia
2/
. -n acest context este necesar s) men*ion)m prevederile alin. 320 al art. 3G din CP al
7(, care stabile"te: V7)spunderea penal) pentru cauzarea de daune intereselor ocrotite de legea
penal) prin constr!ngere psi$ic) sau fizic) -n urma c)reia persoana men*ine posibilitatea de a-"i
diri&a ac*iunile se stabile"te -n condi*iile art. 3=V 3starea de extrem) necesitate0.
Pentru a stabili existen*a de fapt a constr!ngerii fizice, este necesar s) analiz)m -n fiecare caz
posibilitatea concret) pe care a avut-o cel constr!ns de a -nl)tura efectele constr!ngerii, aceast)
posibilitate urm!nd s) fie evaluat) -n func*ie de intensitatea energiei str)ine, precum "i de
circumstan*ele cauzei cu puterea "i cu mi&loacele de opunere de care dispunea cel constr!ns.
6 s- se s-"Jr4easc- o fapt- pre"-#ut- de legea penal- - Pentru a deveni inciden*)
institu*ia constr!ngerii fizice, este necesar ca fapta s)v!r"it) din cauza ei s) fie prev)zut) de
legea penal).
Se poate defini constrJngerea psihic% ca fiind situaia n care o persoan svNrete o fapt
prevzut de legea penal su< imperiul unei ameninri cu un pericol grav pentru ea sau pentru o
alt persoan4 care nu poate fi nlturat n alt mod0
Condi*iile constr!ngerii psi$ice:
- s- e!iste o ac,iune de constrJngere asupra psi3icului unei persoane prin
amenin,are - amenin*area poate fi verbal) sau scrisa+ uneori unei amenin*)ri verbale i se poate
asocia o amenin*are material) 3de exK desc)rcarea unui foc de arm) -n aer0. menin*area,
indiferent dac) este direct) sau indirect), verbal) sau scris), trebuie s) -ndeplineasc) condi*ia de a fi
serioas).
- persoana amenin,at- sau o alt- persoan- trebuie s- fie e!pus- unui pericol gra" 6
Pericolul trebuie s) fie grav, actual sau iminent, pe cale de a se -nf)ptui, exist!nd certitudinea
producerii sale. #ac) pericolul nu este grav, -nseamn) c) amenin*area n-a fost susceptibil) s)
produc) acea presiune psi$ic) ce caracterizeaz) constr!ngerea psi$ic). -n cazul -n care se
amenin*) cu un pericol posibil a se produce -n viitor, iar persoana avea "i alte posibilit)*i de a-1
-nl)tura, nu se va putea invoca constr!ngerea psi$ic) -n calitate de cauz) care -nl)tur) caracterul
penal al faptei s)v!r"ite 3spre exK o scrisoare primit) ce cuprinde amenin*area cu un pericol grav
sau un telefon -n acela"i sens nu &ustific) s)v!r"irea unei fapte prev)zute de legea penal)0.
- pericolul "i#at prin amenin,are trebuie s- fie de a4a natur-, .ncJt s- nu poat- fi
.nl-turat .n alt mod decJt prin s-"Jr4irea faptei pre"-#ute de legea penal- 6 posibilitatea de
-nl)turare a pericolului se va examina -n contextul faptei reale, *in!ndu-se seama de toate -mpre&ur)rile
anterioare "i concomitente ale acesteia, de felul amenin*)rii, de mi&loacele prin care a fost
exercitat), de starea "i, -n special, de conduita psi$ic) "i emotivitatea persoanei amenin*ate, de
gravitatea pericolului, de existen*a altor mi&loace obiective de ani$ilare a agresiunii "i de
posibilitatea folosirii lor eficiente de c)tre aceast) persoan) "i, -n general, ele orice -mpre&ur)ri
susceptibile de a pune -n lumin) situa*ia real) - obiectiv)ri subiectiv) - -n care s-a s)v!r"it fapta
prev)zut) de legea penal).
Se poate defini constrJngerea psihic% ca fiind situaia n care o persoan svNrete o fapt
prevzut de legea penal su< imperiul unei ameninri cu un pericol grav pentru ea sau pentru o
alt persoan4 care nu poate fi nlturat n alt mod0
Condi*iile constr!ngerii psi$ice:
- s- e!iste o ac,iune de constrJngere asupra psi3icului unei persoane prin
amenin,are - amenin*area poate fi verbal) sau scrisa+ uneori unei amenin*)ri verbale i se poate
asocia o amenin*are material) 3de exK desc)rcarea unui foc de arm) -n aer0. menin*area,
indiferent dac) este direct) sau indirect), verbal) sau scris), trebuie s) -ndeplineasc) condi*ia de a fi
serioas).
- persoana amenin,at- sau o alt- persoan- trebuie s- fie e!pus- unui pericol gra" 6
Pericolul trebuie s) fie grav, actual sau iminent, pe cale de a se -nf)ptui, exist!nd certitudinea
producerii sale. #ac) pericolul nu este grav, -nseamn) c) amenin*area n-a fost susceptibil) s)
produc) acea presiune psi$ic) ce caracterizeaz) constr!ngerea psi$ic). -n cazul -n care se
amenin*) cu un pericol posibil a se produce -n viitor, iar persoana avea "i alte posibilit)*i de a-1
-nl)tura, nu se va putea invoca constr!ngerea psi$ic) -n calitate de cauz) care -nl)tur) caracterul
penal al faptei s)v!r"ite 3spre exK o scrisoare primit) ce cuprinde amenin*area cu un pericol grav
sau un telefon -n acela"i sens nu &ustific) s)v!r"irea unei fapte prev)zute de legea penal)0.
- pericolul "i#at prin amenin,are trebuie s- fie de a4a natur-, .ncJt s- nu poat- fi
.nl-turat .n alt mod decJt prin s-"Jr4irea faptei pre"-#ute de legea penal- 6 posibilitatea de
-nl)turare a pericolului se va examina -n contextul faptei reale, *in!ndu-se seama de toate
-mpre&ur)rile anterioare "i concomitente ale acesteia, de felul amenin*)rii, de mi&loacele prin care
a fost exercitat), de starea "i, -n special, de conduita psi$ic) "i emotivitatea persoanei amenin*ate,
de gravitatea pericolului, de existen*a altor mi&loace obiective de ani$ilare a agresiunii "i de
posibilitatea folosirii lor eficiente de c)tre aceast) persoan) "i, -n general, ele orice -mpre&ur)ri
susceptibile de a pune -n lumin) situa*ia real) - obiectiv)ri subiectiv) - -n care s-a s)v!r"it fapta
prev)zut) de legea penal).
1.3. +ecide,i asupra asem-n-rilor 4i deosebirilor dintre legitima ap-rare 4i starea
de e!trem- necesitate. (7 puncte)
Aseman-ri: mbele sunt cauze care -nl)tur) caracterul penal al faptei, ambele prevazute
de Cod Penal si Contraven ional. In ambele cazuri conditiile sunt prevazute de codul penal,
+eosebiri: #rept izvor de apari*ie a pericolului -n cazul legitimei ap)r)ri sunt faptele
pre&udiciabile ale persoanelor fizice.
.n cazul st)rii de extrem) necesitate, ca izvor de pericol putem avea nu numai faptele
oamenilor, ci "i calamit)*ile naturale, sociale, diferite procese fiziologice "i biologice, ac*iunile
agresive ale animalelor, defec*iunile mecanismelor etc.
.n cazul legitimei ap)r)ri pre&udiciul poate fi cauzat doar persoanei care atac) 3atacantului0,
pe c!nd -n cazul st)rii de extrem) necesitate, de cele mai dese ori, acesta este cauzat unei
persoane ter*e ale c)rei ac*iuni, de fapt, nu au generat apari*ia situa*iei date.
p)rarea va fi considerat) legitim) atunci c!nd dauna cauzat) este mai mic), egal) sau mai
mare -n raport cu cea evitat). -n cazul st)rii de extrem) necesitate, dauna cauzat) trebuie s) fie
mai mic) -n raport cu cea evitat).
?egitima ap)rare se admite "i atunci c!nd cel ce se ap)ra a avut "i alte posibilit)*i pentru
ap)rarea valorilor ar)tate la alin. 320 al art. 35 din CP al 7(, dar a recurs la cauzarea unui
oarecare pre&udiciu.
(odul -n care s-a ac*ionat -n cazul st)rii de extrem) necesitate trebuie s) reprezinte unicul
mi&loc de -nl)turare a pericolului+ dac) au existat alte posibilit)*i pentru -nl)turarea acestuia,
nelegate de cauzarea unui pre&udiciu, starea de extrem) necesitate nu mai poate fi invocat).
Potrivit alin. 310 al art. 1/%1 din CC al 7(, nu este pasibil de repara*ie pre&udiciul cauzat
de o persoana -n stare de legitim) ap)rare dac) nu a dep)"it limitele ei, spre deosebire de
restituirea pre&udiciului cauzat -n stare de extrem) necesitate, conform alin. 310 al art. 1/%2 din
CC al 7(, care prevede c) pre&udiciul cauzat de o persoan) -n caz de extrema necesitate
urmeaz) a fi reparat de ea.
Subiectul II. Secretul coresponden,ei
2.1. B!plica,i esen,a 4i importan,a principiului secretului coresponden,ei. (3
puncte)
#reptul la respectarea coresponden*ei este definit ca facultatea de a comunica cu ter*e
persoane far) a fi -ntrerupt, far) cenzur).
Constitu*ia 7epublicii (oldova -n art. 3% garanteaz) secretul scrisorilor, al telegramelor, al
altor trimiteri po"tale, al convorbirilor telefonice "i al celorlalte mi&loace legale de comunicare.
cest principiu este -nscris "i -n art. = din Conven*ia :uropean) privind protec*ia
drepturilor omului "i a libert)*ilor fundamentale.
Constitu*ia 7epublicii (oldova, -n alin. 320 al art. 3% permite, -n caz de necesitate, pentru a
prote&a securitatea na*ional), bun)starea economic) a *)rii, ordinea public) "i pentru a preveni
infrac*iunile, limitarea acestui drept, cu respectarea condi*iilor legale.
-n cadrul unui proces penal necesitatea ascult)rii sau intercept)rii sc$imbului de informa*ii
dintre persoane apare -n leg)tur) cu administrarea probelor -n procesul urm)ririi penale. Pentru a
respecta acest principiu organele de urm)rire penal) pot intercepta coresponden*a doar cu
autoriza*ia &udec)torului de instruc*ie. Foate ac*iunile care limiteaz) acest drept sunt
reglementate ex$austiv -n Codul de procedur penal4 2n art. 133-13=.
lin. 320 al art. 133 din CPP 7( prin coresponden*a care poate fi sec$estrat) nume"te
scrisorile de orice gen, telegrame, radiograme, banderole, colete, containere po"tale, mandate
po"tale, comunic)ri prin fax "i prin po"ta electronic).
6ec$estrul coresponden*ei "i interceptarea comunic)rilor este permis) -n cadrul procesului
penal de investigare a unei infrac*iuni deosebit de grave sau excep*ional de grave.
2.2. Aenerali#a,i constat-rile CtB+C .n cau#a Cstro"ar. (5 puncte)
Oitalie ,strovar este fostul a&utor superior al procurorului sectorului Centru din C$i"in)u.
.n iulie 2%%2, reclamantul a fost arestat de 6erviciile 6ecrete din 7epublica (oldova, fiind
acuzat de luare de mit). (ai t!rziu, acuza*iile au fost modificate -n trafic de influen*). In august
acesta a fost arestat pe o perioada de 3% zile dupa care a fost prelungit. .n noiembrie 2%%2,
Curtea de pel a dispus eliberarea reclamantului din arest.
2n aprilie 2%%3, reclamantul a fost condamnat de Curtea de pel la zece ani de 2nc$isoare.
.n timpul cind se afla in arest in conditii inumane el a observat c) scrisorile trimise lui de
c)tre mama sa nu -ntotdeauna a&ungeau la el. .n spri&inul acestei declara*ii, reclamantul a trimis
Cur*ii o c$itan*) a unei scrisori recomandate cu aviz de primire, expediat) lui de c)tre mama sa
la 1 octombrie 2%%3, care nu a a&uns la el niciodat)
7eclamantul a pretins c) administra*ia -nc$isorii a interceptat coresponden*a sa cu mama sa
"i c) el nu a putut avea -ntrevederi cu so*ia "i fiica sa. rticolul = al Conven*iei prevede
urm)toarele:
K1. ,rice persoan) are dreptul la respectarea vie*ii sale private "i de familie, a domiciliului
s)u "i a coresponden*ei sale.
2. 8u este admis amestecul unei autorit)*i publice -n executarea acestui drept dec!t -n
m)sura -n care acest amestec este prev)zut de lege "i dac) constituie o m)sur) care, -ntr-o
societate democratic), este necesar) pentru securitatea na*ional), siguran*a public), bun)starea
economic) a *)rii, ap)rarea ordinii "i prevenirea faptelor penale, prote&area s)n)t)*ii sau a
moralei, ori prote&area drepturilor "i libert)*ilor altora.L
Coresponden,a cu mama sa
(0 Declaraiile prilor
G2. Buvernul a declarat c), -n conformitate cu articolul 1= al ?egii cu privire la arestarea
preventiv) 3a se vedea paragraful 5/ de mai sus0, un de*inut preventiv poate coresponda cu
rudele sale "i cu alte persoane numai -n baza autoriza*iei scrise a persoanei sau a organului -n a
c)rui procedur) se afl) cauza sa. Persoana sau organul respectiv pot limita &ustificat
coresponden*a de*inutului -n interesul &usti*iei sau -n interesul securit)*ii "i al men*inerii ordinii
-n locul de deten*ie. 6crisorile persoanei de*inute preventiv sunt controlate de c)tre administra*ia
-nc$isorii.
G3. Buvernul consider) c) prevederile articolului 1= al ?egii cu privire la arestarea
preventiv) sunt accesibile "i formulate cu suficient) precizie, -nc!t s) permit) unei persoane s)-"i
diri&eze comportamentul s)u -ntr-un mod corespunz)tor. :l aminte"te c) reclamantul a lucrat -n
calitate de procuror "i c), prin urmare, trebuia s) fi cunoscut prevederile articolului 1=, "i c), -n
orice caz, el a fost informat despre toate drepturile "i obliga*iile sale prev)zute de Codul de
procedur) penal).
G/. 7eclamantul nu avea autoriza*ie s) corespondeze cu rudele sale sau cu alte persoane din
cauza caracterului social periculos al ac*iunilor sale "i -n interesele &usti*iei.
G4. Buvernul, de asemenea, a declarat c) coresponden*a cu mama sa nu a fost singurul mod
de a men*ine leg)tura cu lumea exterioar), deoarece el a avut "i -ntrevederi cu familia sa 3a se
vedea paragraful 49 de mai sus0.
G5. 7eclamantul a declarat c) administra*ia -nc$isorii nu l-a informat nici pe el "i nici pe
mama sa cu privire la necesitatea de a depune o cerere pentru a ob*ine autoriza*ia de a
coresponda. #e asemenea, ea nu a emis o decizie motivat) de a restr!nge dreptul reclamantului
la coresponden*). (ai mult, -n aceast) cauz), interzicerea de a coresponda cu mama sa nu a fost
necesar) -ntr-o societate democratic).
'0 /precierea Curii
G9. , ingerin*) va fi contrar) articolului =, dec!t dac) ea este Kprev)zut) de legeL,
urm)re"te unul sau mai multe scopuri legitime la care se face referire -n paragraful 2 "i este
Knecesar) -ntr-o societate democratic)L pentru a atinge acest scop 3a se vedea urm)toarele
$ot)r!ri: Silver and 5t@ers v0 t@e Cnited Singdom, 24 martie 1G=3, 6eria nr. 51, p. 32, H =/+
Camp<ell v0 t@e Cnited Singdom, 24 martie 1GG2, 6eria nr. 233, p. 15, H 3/+ Calogero Diana
v0 !talK, 14 noiembrie 1GG5, ;eports 1GG5-O, p. 1994, H 2=+ Petra v0 ;omania, 23 septembrie
1GG=, ;eports 1GG=-OII, p. 2=43, H 350.
G=. :xpresia Kprev)zut) de legeL nu presupune doar corespunderea cu legisla*ia na*ional),
dar, de asemenea, se refer) la calitatea acelei legisla*ii 38alford v0 t@e Cnited Singdom, $ot)r!re
din 24 iunie 1GG9, ;eports 1GG9- III, p. 1%19, H /G0. Curtea aminte"te c) legisla*ia na*ional)
trebuie s) indice cu o claritate rezonabil) scopul "i modalitatea de exercitare a discre*iei relevante
acordat) autorit)*ilor publice, pentru a asigura persoanelor nivelul minim de protec*ie la care
cet)*enii au dreptul, -n virtutea principiului preeminen*ei dreptului -ntr-o societate democratic)
3Domenic@ini v0 !talK, $ot)r!re din 14 noiembrie 1GG5, ;eports 1GG5-O, p. 1=%%, H 330.
GG. :ste clar c) a avut loc Kamestecul unei autorit)*i publiceL -n exercitarea dreptului
reclamantului la respectarea coresponden*ei sale. .n declara*iile sale, Buvernul a f)cut referire la
articolul 1= al ?egii cu privire la arestarea preventiv) 3a se vedea paragraful 5/ de mai sus0 ca
fiind temeiul legal pentru ingerin*a -n coresponden*a reclamantului cu mama sa.
1%%. Curtea consider) c) aceast) prevedere -ntrune"te cerin*a cu privire la accesibilitate.
Fotu"i, acest lucru nu este valabil -n ceea ce prive"te cerin*a cu privire la previzibilitate. ceast)
prevedere nu face nici o distinc*ie -ntre diferitele categorii de persoane cu care de*inu*ii ar putea
coresponda. ?a fel, ea nu stabile"te principiile care s) reglementeze acordarea sau refuzul de a
acorda autoriza*ie, cel pu*in p!n) la 1= iulie 2%%3, c!nd aceast) prevedere a fost modificat) 3a se
vedea paragraful 54 de mai sus0. Frebuie, de asemenea, notat c) prevederea nu specific) perioada
de timp pe parcursul c)reia restric*ia cu privire la coresponden*) ar putea fi aplicat). 8u exist)
nici o men*iune cu privire la posibilitatea de a contesta refuzul de a emite o autoriza*ie sau cu
privire la autoritatea competent) s) examineze o astfel de contesta*ie 3a se compara cu Calogero
Diana v0 !talK, citat) mai sus, HH 32-330.
1%1. .n lumina considera*iilor de mai sus, Curtea conc$ide c) articolul 1= al ?egii cu
privire la arestarea preventiv) nu indic), cu o claritate rezonabil), scopul "i modalitatea de
exercitare a discre*iei acordate autorit)*ilor publice cu privire la restric*iile la coresponden*a
de*inu*ilor. 7ezult) c) ingerin*a invocat) nu a fost Kprev)zut) de legeL -n sensul articolului =.
1%2. Prin urmare, Curtea constat) c) a existat o violare a articolului = al Conven*iei -n
ceea ce prive"te dreptul reclamantului de a coresponda cu mama sa.
2.3. 1roiecta,i o situa,ie .n care considera,i c- este ne"oie de limitat secretul
coresponden,ei. 2oti"a,i. (7 puncte)
Principiul secretului coresponden*ei se extinde "i asupra persoanelor re*inute sau arestate.
Curtea :uropean) pentru #repturile ,mului a declarat c) dreptul unui prizonier la necenzurarea
coresponden*ei sale cu un avocat sau un organ &udiciar 2n nici un caz nu trebuie -nc)lcat,
deoarece este principalul mod prin care un individ poate pleda pentru drepturile sale 3Campbell
v. 7egatul Jnit 31GG20+ Cologero #iana v. Italia 31GG500. -n &urispruden*a pe alte cazuri 36ilver "i
al*ii v. 7egatul Jnit 31G=300 Curtea permite statului s) cenzureze coresponden*a far) caracter
&uridic, atunci c!nd exist) suspiciuni c) scrisorile con*in coresponden*a unor de*inu*i periculo"i
despre unele practici comerciale sau alte aspecte asem)n)toare.
Interceptarea comunic)rilor persoanelor este limitat) de Codul de procedur penal0
6ec$estrarea coresponden*ei se admite doar cu autorizarea &udec)torului de instruc*ie -n urma
unui demers motivat din partea organelor de urm)rire penal) -n alin. 3/0, 340 ale art. 134 din c.
proc.pen. se limiteaz) durata total) de interceptare a convorbirilor la 5 luni, cu obliga*ia
&udec)torului de instruc*ie s) informeze, cel t!rziu o dat) cu terminarea urm)ririi penale,
persoanele ale c)ror convorbiri au fost interceptate "i -nregistrate, despre acest fapt.
dministrarea acestor probe cu -nc)lcarea formei prev)zute de Codul procesual penal atrage
neadmiterea lor ca informa*ie probant), iar persoanele care au s)v!r"it fapte -n mod inten*ionat
pot fi trase la r)spunderea penal) conform art. 19= din CP al 7(.
Test 22
Subiectul I: Contrabanda
1.1. Identifica*i momentul de consumare a infrac*iunilor de contraband) 3art.2/= CP 7(0.
"# puncte$
1.2. rgumenta*i care este solu*ia de calificare corect) -n cazul expedierii substan*elor
narcotice peste frontiera vamal) a 7epublicii (oldova, dac) f)ptuitorul nu urm)re"te scopul de
-nstr)inare:
10 alin.320 art.219 CP 7(+
20 alin.320 art.2/= CP 7(+
30 alin.320 art.219 "i alin.320 art.2/= CP 7(. "% puncte$
1.3. rgumenta*i dac) este sau nu corect) urm)toarea formulare din <ot)r-rea Plenului
Cur*ii 6upreme de Austi*ie, nr.4 din 2/.12.2%1% KPrivind practica &udiciar) -n cauzele referitoare
la contraband), esc$ivarea de la ac$itarea pl)*ilor vamale "i contraven*iile vamaleL: K#ac)
persoana, elud-nd controlul vamal sau t)inuind de el, trece peste frontiera 7epublicii (oldova
valut) str)in), care, -n realitate, este fals), ac*iunile acestei persoane trebuie calificate doar
conform art.235 CP 7( C fabricarea sau punerea -n circula*ie a banilor fal"i sau a titlurilor de
valoare falseL. "& puncte$
Subiectul I: Contrabanda
1.1. Identifica ,i momentul de consumare a infrac,iunii de contraband- /art.24' C1
R20.
Infrac*iunea de la art 2/= este una formal) ea se consider) consumat) din momentul:
trecerii de facto a frontierii vamale a 7(
din momentul depunerii declara*iei vamale sau al efectu)rii altor opera*iuni vamale care
denot) inten*ia de a introduce sau scoate bunuri.
2n cazul nereturn)rii pe teritoriul vamal a 7( a valorilor culturale scoase din *ar), -n
cazul -n care -ntoarecerea lor este obligatorie, contrabanda se consider) consumat) din momentul
expiir)rii termenului de -ntoarecere a valorilor culturale, stbilit -n actele corespunz)toare.
1.2. Argumenta ,i care este solu,ia de calificare corect- .n ca#ul e!pedierii substan,elor
narcotice peste frontiera "amal- a Republicii 2oldo"a, dac- f-ptuitorul nu urm-re4te
scopul de .nstr-inare:
10 alin.320 art.219 CP 7(+
20 alin.320 art.2/= CP 7(+
30 alin.320 art.219 "i alin.320 art.2/= CP 7(.
Prin expediere se are 2nvedere trimiterea substan*elor narcotice dintr-un loc -n altul prin
po"t) sau baga& f)r) participarea nemi&locit) a expeditorului. lin.320 art.2/= CP 7( se prezint)
ca o norm) special) -n raport cu alin.320 art.219 CP 7(. stfel daca expedierea are loc in
interiorul terotoriului vamal al republicii (oldovova fapta va fi calificat) conform alin. 320 al
art. 219 CP 7(. .n cazul c-nd, expedierea substan*elor narcotice sau psi$otropese face peste
frontiera vamal) a 7epublicii (oldova urmeaz) a fi calificat) potrivit alin.320 art.2/= CP 7(,
f)r) calificarea suplimentar) conform alin.320 art.219 CP 7(.
1.3. Argumenta ,i dac- este sau nu corect- urm-toarea formulare din *ot-r.rea
1lenului Cur,ii Supreme de :usti,ie, nr.1( din 1).)&.1((& ;+espre practica 7udiciar- .n
cau#ele pri"ind contrabanda 4i contra"en,iile administrati"e "amale<: ;Cbiectul 7uridic
general al contrabandei .l constituie rela,iile sociale a c-ror ocrotire este condi,ionat- de
ap-rarea poten,ialului economic al Republicii 2oldo"a<.
,biectul generic C sfera activitatii economice externe. Contrabanda i :sc$ivarea de la
ac$itarea platilor vamale.
,biectul &uridic special ar fi formularea corect) a infr de la art 2/= -l constitue rele*iile
sociale privitoare la securitatea vamal) a 7(.
ceast) formulare este gre"it) din mai multe considerente "i anume o componen*)
desinest)t)toare nu poate s) aib) un obiect &uridic general, obiectul &uridic generic se atribue unui
capitol -nterg de infrac*iuni, unui anumit grup de ingrac*iuni.
.n alt) acep*iune aceast) formulare este gre"it) prin faptul c) obiectul &uridic generic al
infrac*iunilor economice din care face parte "i contrabanda este rela*iile social economice bazate
pe anumite principii.
Subiectul II: In"iolabilitatea domiciliului
2.1. +efini,i in"iolabilitatea domiciliului 4i anali#a,i conceptul de domiciliu .n
iposta#ele .n care este folosit .n cadrul procesului penal. (3 puncte)
Principiul inviolabilit) ii domiciliului -"i g)se"te consacrarea -n actele &uridice de baz) ale
7epublicii (oldova "i -n reglement)ri interna ionale.
Conv. C:#,, prin prevederile art. =, recunoa"te dreptul persoanei de a-i fi respectat
domiciliul. 8u se admite amestecul oric)rei autorit) i publice -n exercitarea dreptului
inviolabilit) ii domiciliului, dec!t -n cazul -n care acest amestec este prev)zut de lege "i dac)
constituie o m)sur) care, -ntr-o societate democratic), este necesar) pentru securitatea na ional),
securitatea public), bun)starea economic) a )rii, ap)rarea "i prevenirea infrac iunilor, prote&area
s)n)t) ii sau a moralei sau pentru prote&area drepturilor "i libert) ilor altora.
Constitu ia 7epublicii (oldova, -n art. 2G, declar) inviolabilitatea domiciliului. Fermenul
inviola<ilitate -nseamn) ceva ce nu poate fi violat, -nc)lcat, atins, care se afl) -n mod legal la
ad)post de orice urm)rire, de orice atingere, -nc)lcare sau pedeaps). 8imeni nu poate p)trunde
sau r)m!ne -n domiciliul sau -n re"edin a unei persoane far) consim )m!ntul acesteia. 6e admit
unele derog)ri de la aceast) norm) doar pentru executarea unui mandat de arestare sau a unei
$ot)r!ri &udec)tore"ti pentru -nl)turarea unei prime&dii care amenin ) via a, integritatea fizic)
sau bunurile unei persoane, indiferent dac) aceste situa ii au loc -n cadrul sau -n afara unui
proces penal.
Codul de procedur penal -n p. 110 al art. 5, care explic) sensul no iunii VdomiciliuV -n
procedura penal) - locuin a sau construc ia destinat) pentru locuirea permanent) sau temporar) a
unei sau mai multor persoane 3cas), apartament, vil), camer) de $otel, cabin) pe o nav) maritim)
sau fluvial)0, precum "i -nc)perile anexate nemi&locit la acestea, constituind o parte indivizibil)
3verand), teras), mansard), balcon, beci, un alt loc de uz comun0. Fot domiciliu, -n sensul
Codului de procedur penal4 este "i orice teren privat, automobil, nav) maritim) "i fluvial)
privat), birou.
2.2. Aenerali#a,i constat-rile CtB+C .n cau#a Au,u 4.a "s 2oldo"a. (5 puncte)
7eclamanta Fatiana Butu este parintele unui minor de 12 ani care de multe ori era
re inut de politie pentru savirsirea de furturi nesemnificative. Copilul de nenumarate ori s-a
plins reclamantei ca a fost batut de politist. stfel reclamanta a depus plingere impotriva
politistilor la instanta competenta.
Jlterior tot acesti politisti au venit la domiciliul reclamantei invocind sa mearga
impreuna cu copilul sau minor la sectia de politi deoarece, acesta iarasi este banuit de
comiterea unui furt de la un vecin. 7eclamanta a refuzat sa mearga la politie, spunind ca
acestia trebuie sa o citeze legal.
Peste 14 minute politistii sau intors impreuna cu un vecin caruia ia spus sa sara
gardul si sa desc$ida poarta deoarece era inc$isa din interior. Intrind in curte politistii au
retinut-o pe reclamanta si au condus-o la sectia de politie, unde au tinut-o pina a doua zi,
dupa care a fost condusa la &udecatorie si sanctionata de comiterea contraventiei de
nesupunere la cererea legitima a colaboratorului de politie.
#upa aceasta reclamanta a depus o plingere la procuratura cu privire la incalcarea
inviolabilitatii domiciliului de catre politisti, la care procuratura anu a dat raspuns.
stfel in cauza data curtea a constatat
8u se contest) faptul c) intrarea poli*i"tilor -n locuin*a reclamantului, -n gr)dina din fa*a ei,
a constituit o ingerin*) -n dreptul lui la respectarea domiciliului. , ingerin*) va fi contrar)
articolului =, dec!t dac) ea este Kprev)zut) de legeL, urm)re"te unul sau mai multe scopuri
legitime prev)zute -n paragraful 2 "i este Knecesar) -ntr-o societate democratic)L pentru a atinge
un astfel de scop sau scopuri 3a se vedea urm)toarele $ot)r!ri: Silver and 5t@ers v0 t@e Cnited
Singdom, 24 martie 1G=3, 6eria nr. 51, p. 32, H =/+ Camp<ell v0 t@e Cnited Singdom, 24
martie 1GG2, 6eria nr. 233, p. 15, H 3/+ Calogero Diana v0 !talK, 14 noiembrie 1GG5, ;eports
1GG5-O, p. 1994, H 2=+ "i Petra v0 ;omInia, 23 septembrie 1GG=, ;eports 1GG=-OII, p. 2=43, H
350.
:xpresia Kprev)zut) de legeL nu presupune doar corespunderea cu legisla*ia na*ional), dar,
de asemenea, se refer) la calitatea acelei legisla*ii 3a se vedea 8alford v0 t@e Cnited Singdom,
;eports 1GG9-III, p. 1%19, H /G0. Curtea reitereaz) c) legisla*ia na*ional) trebuie s) indice cu o
claritate rezonabil) scopul "i modalitatea de exercitare a discre*iei relevante acordate autorit)*ilor
publice, pentru a asigura persoanelor nivelul minim de protec*ie la care cet)*enii au dreptul -n
virtutea principiului preeminen*ei dreptului -ntr-o societate democratic) 3a se vedea Domenic@ini
v0 !talK, ;eports 1GG5-O, p. 1=%%, H 330.
.n argumentele sale, Buvernul s-a referit la articolul 1331G0 al ?egii cu privire la poli*ie 3a
se vedea paragraful 25 de mai sus0 ca fiind, -n opinia sa, temeiul legal pentru ingerin*).
naliz!nd acest articol, Curtea noteaz) c) niciuna dintre situa*iile descrise acolo nu se
aplic) acestei cauze. .n special, poli*i"tii nu au curmat o infrac*iune "i nu urm)reau o persoan)
b)nuit), f)r) a men*iona orice alt) situa*ie prev)zut) de articolul 1331G0. (ai mult, Curtea este de
opinie c) o interpretare extensiv) a acestor prevederi, asemenea celei f)cute de Buvern, ar fi
contrar) articolului 2G al Constitu*iei 3a se vedea paragraful 23 de mai sus0, care proclam)
principiul inviolabilit)*ii domiciliului "i prevede -n mod ex$austiv posibilele derog)ri de la
acesta. ceste derog)ri par a fi departe de a corespunde circumstan*elor acestei cauze. 7ezult) c)
ingerin*a pretins) de reclamant nu a fost Kprev)zut) de legeL -n sensul articolului =. Prin urmare,
nu exist) necesitatea de a examina dac) ingerin*a a urm)rit un scop legitim "i a fost Knecesar)
-ntr-o societate democratic)L.
#in acest motiv, Curtea constat) c) a avut loc o violare a articolului = al Conven*iei -n ceea
ce prive"te dreptul reclamantului la respectarea domiciliului s)u.
2.3. 1roiecta,i o situa,ie .n care cercetarea la domiciliu este posibil- f-r- mandat
7udiciar. 2oti"a,i alegerea. (7 puncte)
:ste interzis), -n cursul procesului penal, p)trunderea -n domiciliu contrar voin ei
persoanelor care locuiesc sau de in sediu aici. #e la aceast) regul) exist) excep iile legale.
Perc$ezi iile, cercet)rile domiciliului, cercetarea la fa a locului, ridicarea de obiecte "i
documente pot fi ordonate "i efectuate -n baza unui mandat &udiciar 3eliberat de &udec)torul de
instruc ie sau de c)tre instan a de &udecat)0.
Pentru a efectua aceste ac iuni, organul de urm)rire penal) trebuie s) ob in) prea labil, prin
demers motivat, la &udec)torul de instruc ie o autoriza ie care s)-i permit) accesul -n domiciliul
unor persoane. 8umai -n caz de flagrant delict 3alin. 3/0 al art. 1240 perc$ezi ia se poate efectua
-n baza unei ordonan e motivate far) autoriza ia &u dec)torului de instruc ie, urm!nd ca acestuia
s) i prezinte imediat, dar nu mai t!rziu de 2/ de ore de la terminarea perc$ezi iei materialele
ob inute -n urma perc$ezi iei efectuate, indic!ndu-se motivele efectu)rii ei, &udec)torul de
instruc ie verific!nd le galitatea ac iunii. C #educe o speta > 3 dezertat un soldatY 0.
Test 23
Subiectul I: Degea penal-
1.1. Relata,i despre structura normei de drept penal.
6tructura normei penale difer) dup) cum sunt aceste norme penale generale "i norme
penale speciale. 8orme penale generale stabilind regului cu valoare de principii, au o structur)
specific), ce difer) esen*ial de norme &uridice care apar*in altor ramuri de drept. #e cele mai
multe ori, normele penale generale sunt constituite din dispozi*ii, ipotez) lipsind sanc*iunea
penal). ceasta este consecin*a faptului c) normele penale generale stabilesc principii "i
dicpozi*iile de baz) a dreptului penal. #e"i -n con*inutul acestor norme nu se g)sec toate
elementele constitutive, aceasta nu exclude structura complet) a normei penale generale.
8ormele penale speciale prezint) unele particularit)*i -n structura lor care deriv) din faptul c) ele
sunt norme incriminatorii. 6tructura normei penale speciale cuprinde elementele necesare din
care rezult) conduita impus) participan*ilor "i sanc*iunea care intervine ca element de
constr-ngere -n caz de nerespectare a dispozi*iei din norm).
naliza fiec)rui element constitutiv al normei &uridice penale -n parte permite
diferen*ierea unor forme speciale de descriere a acestora -n actul normativ. stfel, -n materie de
te$nic) legislativ) sunt cunoscute urm)toarele tipuri de dispozi*ii:
- dispozi*ie simpl)- nume"te doar fapta infrac*ional) cu un termen unanim acceptat, dar nu
dezv)luie semnele ei.
- #ispozi*ie descriptiv) C con*ine o descriere generalizat) a semnelor esen*iale ale infr 1=5,
1=9...
- #ispozi*ii de blanc$et) C face trimitere la alte legi penale "i acte normative 235,
- #ispozi*ii de trimitere C face trimitere la dispozi*iile altor norme penale 142, 14/...
?a r-ndul lor, sunt cunoscute urm)toarele tipuri de sanc*iuni penale :
- sanc*iuni absolut deterinate- stabile"te expres categoria "i m)rimea pedepsei. ?egisla*ia
penal) -n viguare nu con*ine sanc*iuni absolut determinate, deoarece con*inutul lor nu permite
individualizarea pedepsei -n func*ie de circumstan*ele concrete ale infr "i de personalitatea
infractorului,
- sanc*iuni relativ determinate- stabile"te categoria concret) de pedeaps) "i limitele ei, -n
func*ie de care se disting:
a. stabilirea limitei maxime a pedepsei. .n acest caz limita minim) este stabilit) -n normele
P)r*ii generale a CP pentru categoria respectiv) de pedeaps).
b. stabilirea limitelor minime "i maxime ale pedepsei. :ste cea mai r)p-ndit) modalitate de
expunere a sanc*iunilor -n CP al 7(.
- sanc*iune alternativ) C stabile"te dou) sau mai multe categorii de pedepse din care numai
una este aleas) de instan*a de &udecat) 199.
- sanc*iune absolut nedeterminat)- sanc*iunea nu stabile"te nici categoria "i nici limitele
pedepsei. .n CP al 7( aceast) modalitate a sanc*iunilor lipse"te, dar un "ir de tratate
interna*ionale privind lupta cu criminalitatea con*in asemena sanc*iuni.
1.2. Anali#a,i principiile aplic-rii legii penale .n spa,iu.
Principiile care guvereaz) -ntinderea -n spa*iu a efectelor legii penale sunt:
- principiul teritorialit)*ii legii penale,
- principiul personalit)*ii legii penale,
- pricipiul realit)*ii legii penale,
- pricipiul universalit)*ii legii penale.
1ricipiul teritorialit-,ii legii penale mai este numit "i legea locului s)v-r"irii infrac*iunii.
Potrivit acestui principiu, admis de toate legisla*iile penale, legea penal) a unei *)ri se aplic) -n
exclusivitate tuturor infrac*iunilor comise pe teritoriul *)rii, neav-nd nici o relevan*) calitatea
f)ptuitorului. .n conformitate cu art. 11 alin. 1 CP 7(, Foate persoanele care au s)v-r"it
infrac*iuni pe teritoriul 7( urmeaz) a fi trase la r)spundere penal) -n conformitate cu CP al 7(.
Pentru a determina unciden*a legii penale -n raport cu principiul teritorialit)*ii, urmeaz) s)
preciz) no*iunea &uridico-penal) de teritoriu "i infrac*iune s)v-r"it) pe teritoriul *)rii. rt. 12% CP
stabile"te prin teritoriu 7( "i teritoriul *)rii se -n*elege -ntiderea de p)m-nt "i apele cuprinse -ntre
frontierile 7(, cu subsolul "i spa*iul aerian. Feritoriul *)rii include urm)toarele elemente:
suprafa*a terestr), spa*iul acvatic, subsolul "i spa*iul aerian, delimitate prin $otare "i supuse
suveranit)*ii statului.
6uprafa*a terestr) reprezint) -ntindere de p)m-nt cuprins) -ntre frontiera politico-geografic)
ale statului, stabilite prin tratate.
6pa*iul acvatic include apele interioare curg)toare "i apele interioare st)t)toare, cuprinse
-ntre frontierele politico-geoagrafice ale statului.
(area teritorial) cuprinde f-"ia de mare adiacent) *)rmului "i apele maritime interioare,
av-nd l)*imea de 12 mile m)surat) de la linia de baz).
6ubsolul este format din zona subteran) av-nd o -ntindere ce coincide cu limitele
frontierelor de stat, cu o ad-ncime practic limitat) de posibilitatea real) a omului de expoatare -n
condi*iile te$nici actuale.
6pa*iul aerian reprezint) coloana de aer de deasupra teritoriului, cuprins) -ntre verticalele
imaginare ridicate de pe frontierele *)rii, inclusiv limita exterioar) a m)rii teritoriale.
Infrac*iunea s)v-r"it) pe teritoriul *)rii se sub-n*elege urm)toarele:
- infrac*iuni prin modul "i locul de comitere se -nscriu pe teritoriul 7(.
- Infrac*iuni comise la bordul unei nave maritime aeriene, -nregistrat) -ntr-un port sau
aeroport al 7( "i aflat) -n afara spa*iului acvatic sau aerian al 7(. .n aceast) situa*ie pot exista
derog)rii de la regula genera") dac) tratatele interna*ionale la care 7( este parte dispun altfel.
- Infrac*iuni comise la bordul unei nave militare maritime sau aeriene apar*in-nd 7(
indiferent de locul ei de aflare.
.n func*ie de localizare -n spa*iu a unei fapte infrac*ionale este necesar a se preciza care
este "ocul s)v-r"irii acesteia. ?egiuitorul nostru accept) teoria ac*iunii, consfiin*ind-o legal -n
prevederile art. 12 din CP al 7(. K?ocul s)v-r"irii faptei se consider) "ocul unde a fost s)v-r"it)
ac*iune, inac*iunea pre&udiciabil), indiferent de timpul survenirii urm)rilor.
B!cep,ii de la pricipiul teritorialit-,ii:
- infr s)v-r"ite pe teritoriul 7( de c)tre pesoane ce se bucur) de imunitate de &urisdic*ie
penal) sau -n localurile misiunilor diplomatice.
- Infr s)v-r"ite pe o nav) maritim) sau aerian) str)in) ce se afl) pe teritoriul 7(,
- Infr s)v-r"ite -n timpul sta*ion)rii ori al trecerii unor armate str)ine pe teritoriul 7(.
Pricipiul personalit)*ii legii penale, denumit "i pricipiul cet)*eniei active, este prev)zut -n
legisla*ia penal) a 7( la alin 2 al art 11 CP. Potrivit acestor prevederi , cet)*enii 7( "i apatrizii
cu domiciliul permanent pe teritoriul 7( care au s)v-r"it infrac*iuni -n afara teritoriului *)rii sunt
pasibili de r)spundere penal) -n conformitate cu CP al 7(.
Pentru aplicare legiipenale a 7(, pe baza principiului personalit)*ii, trebue s) fie
-ndeplinite urm)toarele:
-fapta s) fie s)v-r"it) -n -ntregime -n afara teritoriului 7( *)rii. ?ocul s)v-r"irii faptei poate
fi teritoriul unui alt stat sau un loc nesupus vreunei suveranit)*i.
@apta s) constitue infr. Portivit prevederilor din legea penal) a 7( indiferent dac) statul
pe teritoriul c)ruia a fost s)v-r"it) o are sa nu incriminat).
@)tuitorul s) fie cet a 7( sau apatrid cu domicipiul permanent -n 7(.
Infractorul s) nu fie &udecat -n statul str)in pentru fapta s)v-r"it).
Pricipiul realit)*ii legii penale sau al protec*iei reale, este consacrat -n art. 11 alin 3 CP 7(,
care stipuleaz) c) Cet)*enii str)ini "i apatrizii care nu domiciliaz) permanent pe teritoriul7( "i
au s)v-r"it infrac*iuni -n afara teritoriului *)ri port) r)spundere penal) -n conformitate cu CP al
7( "i sunt tra"i la r)spundere penal) pe teritoriul 7( dac) infrac*iunile s)v-r"ite sunt -ndreptate
-mpotriva intereselor 7(, -mpotriva p)cii "i securit)*ii omenirii sau constitue infrac*iune de
r)zboi.., dac) ace"tia nu au fost comdamna*i -n statul str)in.
1rincipiul realit-,ii legii penale se poate aplica numai dac) sunt -ntrunite cumulativ
urm)toarele condi*ii:
- infrac*iunea s) fie comis) -n str)in)tate,
- infr s)v-r"it) s) fie -ndreptat) -mpotriva intereselor 7( sau a cet s)i, -mpotriva p)cii "i
securit)*ii omenirii, infrac*iuni de r)zboi,
- infractorul s) fie cet str)in sau apatrid care nu are domiciliu permanent -n 7(,
- -nceperea urm)ririi penale se face numai cu autoriza*ia Procurorului general.
Principiul Jniversalit)*ii legii penale este consacrta -n prevederile ali. 3 art 11 din Cp al
7(, care stipuleaz) c) legea penal) a 7( se aplic) pentru s)v-r"irea altor infr dec-t cele pentru
care s-ar aplica legea penal) a 7( conform pricipiului realit)*ii. :ste vorba de s)v-r"irea unor
infr prev)zute de tratatele interna*ionale la care 7( este parte de c)tre cet str)ini sau apatrizi ce
nu au domiciliul permanent pe teritoriul 7(, dac) nu au fost condamna*i -n statul str)in.
plicarea legii penale a 7(, potrivit principiului daat, presupune realizarea cumulativ) a
urm)toarelor condi*ii:
- sav-r"irea infr, alta dec-t cele pentru care s-ar aplica legea 7m conform principiului
realit)*ii.
- Infrac s) fie s)v-r"it) -n str)in)tate -n -ntregime,
- 6) existe dubla incriminare, adic) fapta s) fie prev)zut) ca infrac*iune at-t de legea penal)
a 7(, c-t "i de cea a *)rii unde a fost s)v-r"it),
- @apta s) fie s)v-r"it) de c)tre un cet str)in sau apatrid ce nu are domiciliul permanent pe
teritoriul 7(,
- Infractorul se afl) -n 7( venit de bun) voie pe teritoriul *)rii,
- Infractorul sp nu fi fost tras la r)spundre penal) -n str)in)tate.
1.3. 1ropune,i o situa,ie practic- .n care legea penal- ar a"ea efect retroacti".
Cuza este -nvinuit de se examineaz) -n instan*a de &udecat), acesta fiind invinuit -n baza art
2%2 CP 7( de esc$ivarea de la plata pensiei alimentare sau de la -ntre*inerea copiilor. .n cadrul
cerecet)rii &udiciare, la data de 2/.%4.%G a intervenit modificare prevederilor CP iar coponen*a
dat) fiind dezincriminat). .n situa*ia dat) legea penal) va avea un efect retroactiv, aplic-ndu-se
prevederile noi intrate -n viguare care nu condamn) penal asemenea ac*iuni.
Subiectul II: In"iolabilitatea persoanei
2.1. +efini,i conceptul de limitare a libert-,ii 4i indica,i condi,iile .n care limitarea
libert-,ii .n cadrul procesului penal este considerat- legal-. (3 puncte)
6e consider) limitare de libertate orice situa*ie -n care o persoan) nu poate s) se deplaseze
liber fie din cauza, c) i-a fost aplicat) for*a -n acest sens 3-nc$iderea -ntr-o celul) etc.0, fie -n
urma unei obliga*ii legale de a se supune unor indica*ii f)cute de un agent al legii far) aplicarea
for*ei 3ordonarea de c)tre un poli*ist de a nu p)r)si un loc sau de a merge -ntr-un loc anume0.
?imitarea libert)*ii individuale a persoanei poate avea loc numai ca urmare a unei decizii
luate de o instan*) &udec)toreasc), excep*ie f)c!nd cazurile de re*inere a persoanei de c)tre
organul de urm)rire penal), re*inere care nu poate dep)"i termenul de 92 de ore.
Privarea de libertate poate avea loc pe perioade strict stabilite fie -n lege, fie -n $ot)r!rea
&udec)toreasc).
C$iar dac) privarea de libertate este &ustificat), ea este ilegal) dac) a fost f)cut) cu
-nc)lcarea procedurii stabilite de re*inere sau arestare.
Persoanei re*inute sau arestate trebuie s) i se aduc) imediat la cuno"tin*) drepturile
sale "i motivele re*inerii sau arest)rii, circumstan*ele faptei, precum "i -ncadrarea
&uridic) a ac*iunii de s)v!r"irea c)reia ea este b)unit) sau -nvinuit), -n limba pe care o
-n*elege, -n prezen*a unui ap)r)tor ales sau care acord) asisten*) &uridic) garantat) de
stat.
7espectarea acestei proceduri ar permite persoanei private de libertate s) evalueze
situa*ia sa "i metodele legale pe care poate s) le foloseasc) pentru a contesta privarea de
libertate.
, ultim) cerin*) pentru asigurarea legalit)*ii priv)rii de libertate *ine de condi*iile
de*inerii. ,rice persoan) re*inut) sau arestat) trebuie tratat) cu respectarea demnit)*ii
umane+ ea nu poate s) fie supus) violen*ei, amenin*)rilor sau unor metode care ar afecta
capacitatea ei de a lua decizii "i de a-"i exprima opiniile. ,rice ac*iune procesual) care
aduce atingere inviolabilit)*ii persoanei 3perc$ezi*ia, examinarea corporal) etc.0 poate
s) fie efectuat) f)r) consim*)m!ntul persoanei numai -n cazurile "i condi*iile stipulate
de lege.
2.2. Aenerali#a,i constat-rile CtB+C .n cau#a Stepuleac "s 2oldo"a. (5 puncte)
#tepuleac Tantal.
& retineri
' retinere nu a (eri)icat daca plingerea nu era a*uzi(a
A &+a retinere in plingere nu era nu,ele lui stipuleac dar a aparut in ordonanta de
in(inuire
-anuiala rezona*ila. .n plingerea a doua persoana nu,ele a )ost indicat la sugestia
oup. .n sedinta a declarat
2.3. rgumenta*i care principii asigur) inviolabilitatea persoanei. "& puncte$
Test 24
Subiectul I: ?-t-marea inten,ionat- gra"- a integrit-,ii corporale sau a s-n-t-,ii
1.1. Reproduce,i cinci e!emple de "-t-m-ri gra"e periculoase pentru "ia,-. (3
puncte)
Conform 7egulamentului de apreciere medico-legal) a gravit) ii v)t)m)rii corporale,
drept periculoase pentru via*) s-nt considerate v)t)m)rile corporale, care prezint) pericol
iminent-imediat, tardiv sau poten*ial, ca leziunea s) determine moartea, indiferent dac) acest
pericol a fost -nl)turat printr-un tratament medical sau datorit) reactivit)*ii individuale a
organismului.
O)t)m)ri corporale grave, periculoase pentru via*), se consider):
1. @racturile desc$ise ale craniului, inclusiv f)r) lezarea creierului "i a membranelor
meningiene.
2. ?eziunile penetrante ale coloanei vertebrale, inclusiv cele f)r) lezarea m)duvei
spinale.
3. ?eziunile -nc$ise ale regiunii cervicale a m)duvei spin)rii.
/. @racturile desc$ise ale oaselor tubulare lungi 3$umerus, femur "i tibie0, leziunile
desc$ise ale articula*iilor coxofemurale "i genunc$iului+ fracturile 2nc$ise ale osului femoral.
4. ?eziunile penetrante ale faringelui, laringelui, tra$eii, esofagului 3din partea
tegumentelor sau a mucoasei0.
5. @racturile 2nc$ise ale cartila&elor laringiene sau a tra$eii cu lezarea mucoasei,
asociate cu un "oc grav sau dac) s-nt -nso*ite de o stare prime&dioas) pentru via*a victimei.
1.2. +emonstra,i lipsa de necesitate .n calificarea suplimentar- conform alin./10
art.3)(
1
;Tortura< din Codul penal, .n ca#ul "-t-m-rii inten,ionate gra"e s-".r4ite prin
tortur- /lit.e0 alin.2 art.1$1 C1 R2 0. (5 puncte)
Circumstan a agravanta prevazuta la art. 141 alin 2 lit. e0savir it) prin tortura nu are
acela i sens &uridic cu no iunea de tortura prevazut) la art. 3%G11 CP 7(. stfel interpretarea
notiunii de tortura de la art. 141 al.2 lit e0 prin trimiterea la articolul 3%G11 ar fi una incorecta. r
fi ne-ntemeiat s) afirm)m c) tortura, 2n sensul art.3%G11 C.pen. 7(, este o metod) de realizare a
laturii obiective a infractiunii prevazute de art.141 ali. 2 lit. e CP 7(.
8o iunea de tortura -n sensul legii este cea data de Conven*ia ,8J -mpotriva torturii "i
altor pedepse ori tratamente -nso*ite de cruzime, inumane sau degradante "i, implicit, -n
art.3%G11.
.n sensul prevederi de la lit.e0 alin.320 art.141 CP 7(, no*iunea Kprin tortur)L presupune
-n*elesul autentic de cruzime deosebit) sau sadism. ceasta se exprim) -n cauzarea victimei a
unor suferin*e deosebite C de ordin fizic sau psi$ic C care sunt intense, inutile "i prelungite,
-nainte de producerea urm)rilor pre&udiciabile sub form) de v)t)mare grav) sau medie a
integrit)*ii corporale sau a s)n)t)*ii.
Prin cauzarea v)t)m)rii inten*ionate grave s)v-r"ite prin tortur) se intelege cauzarea unor
pl)gi multiple+ &upuirea pielii+ turnarea peste victim) a unor lic$ide inflamabile c)rora li se d)
foc+ provocarea arsurilor cu a&utorul unor obiecte incandescente+ smulgerea ung$iilor+ scoaterea
oc$ilor+ mutilarea sau sec*ionarea unor p)r*i ale corpului+ utilizarea curentului electric+ stropirea
cu agen*i c$imici agresivi+ asfixierea mecanic) prelungit) -n timp+ otr)virea, urmat) de suferin*e
prelungite+ privarea de m!ncare, de ap), de somn, de confort termic sau fonic, de alte necesit)*i
vitale etc, care produc semnele vatamarii grave a integrit) ii corporale prevazute de
7egulamentului de apreciere medico-legal) a gravit) ii v)t)m)rii corporale.
Pe linga diferenta sensurilor &uridice a torturii prevazute de aceste 2 articole 3141 si 3%G0,
argumentarea lipsei de necessitate -n calificarea suplimentar), este i faptul c) la art. 3%G ca
semn obigatoriu este scopul aplicarii torturii C Kcu scopul de a ob*ine de la aceast) persoan) sau
de la o persoan) ter*) informa*ii sau m)rturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau
o ter*) persoan) l-a comis ori este b)nuit) c) l-a comis, de a intimida sau de a face presiune
asupra ei sau asupra unei ter*e persoane, sau pentru orice alt motiv bazat pe o form) de
discriminareL, precum i subiectul special C W persoan) cu func*ie de r)spundere sau de oricare
alt) persoan) care ac*ioneaz) cu titlu oficial, ori la instigarea sau cu consim*)m-ntul expres sau
tacit al unor asemenea persoaneL.
lt) calificare ar fi -n cazul torturii -n sensul art. 3%G11 soldate cu v)t)marea grav) a
integrit) ii corporale, care necesita o calicare prin concurs a art. 3%G11 si 141 CP7(,
neretinindu-se la aceasta din urm) circumstan a agravant) prevaz)t) de alin. 2 lit. e0. stfel
suntem de acord cu opiniile unor specialisti in vederea modificarii circumstantei agravante
prevazute de art. 141 alin. 320 lit.e0 savirsit) prin sc$ingiuire si tortur) cu sintagma Kcu deosebita
cru#ime<.
1.3 Argumenta,i dac- a fost oportun- e!cluderea din legea penal- a circumstan,ei
agra"ante ;repetat<, circumstan,- care a fost pre"-#ut- la lit.a0 alin./30 art.1$1 C1 R2. (7
puncte)
7eie"ind din prevederile Codului penal, fiecare infrac*iune s)v-r"it) este pasibil) de
calificare -n mod independent. .n ipoteza repet)rii infrac*iunii, toate faptele s)v-r"ite sunt
cuprinse de calificarea potrivit unei singure norme, dac) repetarea o formeaz) infrac*iuni
identice.
Conceptual este incorect ca persoanele ce au s)v-r"it numai dou) infrac*iuni "i cele ce au
s)v-r"it mult mai multe infrac*iuni s) fie tratate identic. stfel excluderea conceptului de repetare
a infrac*iunii din Codul penal, a contribuit efectiv la o mai bun) diferen*iere a r)spunderii penale
"i la stabilirea mai ec$itabil) a pedepsei.
stfel savir irea repetat) a aceleea i infrac iuni, dac) faptuitorul nu a fost condamnat
pentru infrac iunea anterioar) i termenul de prescrip ie de tragere la r)spunderea penal) nu a
exipirat urmeaz) a fi calificat) dup) regulile concursului real.
ceasta nu -nseamn) c) opt)m pentru adoptarea sistemului de cumul total de pedepse -n
lipsa unei limite pentru cuantumul pedepsei, aplicat, de exemplu, -n 6J.
Subiectul II. 1re#um,ia ne"ino"-,iei
2.1 B!plica,i esen,a principiului 1re#um,iei ne"ino"-,iei. (3 puncte)
Principiul prezum*iei nevinov)*iei reprezint) o regul) de baz) a procesului penal "i unul din
drepturile fundamentale ale omului..
Prezum*ia nevinov)*iei cunoa"te o reglementare extins) -n timp "i -n o serie de instrumente
de drept interna*ional. 7eglement)rile interna ionale sunt confirmate "i -n legisla*ia intern) a
7epublicii (oldova C Constitutia 7( -n art. 21 prevede c) orice persoan) acuzat) de un delict
este prezumat) nevinovat) p!n) c!nd vinov)*ia sa va fi dovedit) -n mod legal, -n cursul unui
proces &udiciar public, -n cazul c)ruia i s-au asigurat toate garan*iile necesare ap)r)rii sale. Codul
de procedur penal -n art. = - VPrezum*ia nevinov)*ieiV - stabile"te c) vinov)*ia persoanei poate fi
constatat) doar printr-o $ot)r!re &udec)toreasc) de condamnare definitiv).
:sen*a acestei prezum*ii const) -n statutul acordat b)nuitului, -nvinuitului sau inculpatului
-n cadrul procesului penal, fiind considerat o persoan) de bun) credin*), din acest statut rezult!nd
toate garan*iile puse la dispozi*ia lui, "i respectarea drepturilor sale de c)tre organele de urm)rire
penal) sau instan*a de &udecat) pentru a nu -nc)lca acest drept fundamental al omului "i pentru a-
i acorda "ansa "i garan*iile reale de a se ap)ra de o acuza*ie in&ust) sau nepropor*ional).
Prezum*ia nevinov)*iei cuprinde "i lipsa obliga*iei vreunei persoane s)-"i dovedeasc)
nevinov)*ia sa 3alin. 320 al art. = din c. proc.pen. al 7(0. #e asemenea, este recunoscut "i atribuit
dreptul recunoa"terii -ntemeiate a persoanei ca vinovat) de s)v!r"irea unei infrac*iuni, doar
instan*ei de &udecat), care nu este *inut) de vreun interes de serviciu ca s) acuze sau s) ac$ite -n
mod preconceput o persoan).
Oinov)*ia persoanei se stabile"te -n cadrul unui proces cu respectarea garan*iilor
procesuale, deoarece #ac) prezum*ia nu permite pedepsirea unui nevinovat, atunci tot ea
presupune "i faptul c) nici o persoan) recunoscut) vinovat) de s)v!r"irea unei fapte penale, -n
spiritul de dreptate "i &usti*ie, nu trebuie s) r)m!n) nepedepsit), iar sanc*iunile trebuie s) fie apli-
cate cu toat) fermitatea "i severitatea -n raport cu gravitatea infrac*iunilor s)v!r"ite.
2.2 Aenerali#a,i constat-rile CB+C .n cau#a 1opo"ici "s 2oldo"a. (5 puncte)
Petru Popovici, cunoscut ca (icu 3KreclamantulV0. .n anii 2%%% "i 2%%1, reclamantul "i un
grup din alte zece persoane au fost -nvinui*i de faptul c) erau membri ai unei organiza*ii
criminale "i c) au comis mai multe infrac*iuni, inclusiv zece omoruri "i treisprezece tentative de
omor. 7eclamantul a fost re*inut "i plasat -n deten*ie la 12 noiembrie 2%%1.
?a 22 octombrie 2%%2, "apte membri ai organiza*iei au fost condamna*i de c)tre Curtea
6uprem) de Austi*ie printr-o $ot)r!re irevocabil) la pedepse cu -nc$isoarea variind -ntre zece ani
"i deten*iune pe via*). 7eclamantul "i al*i trei co-acuza*i 37., 6. "i B.#.0 au fost &udeca*i separat.
7eclamantul a fost -nvinuit de crearea "i conducerea unei organiza*ii criminale. .n calitatea
sa de organizator "i conduc)tor al organiza*iei, el a fost acuzat de tentativ) de omor a cinci
persoane+ omorul a trei persoane+ lipsirea de libertate f)r) temei legal a trei persoane "i p)strarea
armelor de foc. #e asemenea, el a fost acuzat personal de folosirea documentelor false+ p)strarea
"i folosirea armelor de foc+ "anta&+ furt "i p)strarea substan*elor narcotice.
.n timpul procedurilor -n fa*a primei instan*e, acuzarea a renun*at la -nvinuirile referitoare
la dou) tentative de omor.
2n luna martie 2%%3, 6ecretarul Consiliului 6uprem de 6ecuritate al 7epublicii (oldova, dl
Oaleriu Burbulea, a dat un interviu unui ziar de limb) rus) -n care el a declarat, inter aliaG
K,amenii liderului celei mai mari organiza*ii criminale - (icu - au -ntreprins cele mai energice
-ncerc)ri pentru a-l elibera pe acesta de sub arest "i doar implicarea personal) a Pre"edintelui a
curmat aceste -ncerc)ri.V
?a 9 octombrie 2%%3, Curtea de pel C$i"in)u l-a ac$itat pe reclamant de toate capetele de
acuzare din cauza lipsei probelor. Curtea de pel l-a ac$itat pe reclamant de toate acuza*iile "i a
dispus eliberarea lui din deten*ie.
?a aceea"i dat), 9 octombrie 2%%3, reclamantul a fost re*inut la u"a s)lii de &udecat) de
c)tre poli*i"ti de la #irec*ia Beneral) de Combatere a Crimei ,rganizate "i Corup*iei a
(inisterului facerilor Interne 3K#BCC,CV0 "i plasat -n deten*ie. doua zi a fost condamnat la
treizeci de zile de arest administrativ pentru nesubordonarea cu rea-voin*) cererii legitime a
colaboratorului poli*iei, opunerea de rezisten*) colaboratorului poli*iei "i pentru ultragierea
colaboratorului poli*iei, contrar articolelor 19/, 19/14 "i 19/15 ale Codului cu privire la
contraven*iile administrative. 6e pare c), -n timpul procedurilor administrative, reclamantul nu a
fost asistat de un avocat.
?a 5 noiembrie 2%%3, dup) expirarea perioadei de treizeci de zile de arest administrativ,
reclamantul nu a fost eliberat, ci a fost re*inut din nou, fiind acuzat de o nou) infrac*iune de
"anta&.
?a G noiembrie 2%%3, Audec)toria Duiucani a emis un mandat de arestare pe numele
reclamantului pe un termen de zece zile.
7eclamantul a fost condamnat dup) cum urmeaz):
Pentru crearea "i conducerea unei organiza*ii criminale - la dou)zeci "i patru ani de 2
nc$isoare+
Pentru tentativ) de omor s)v!r"it) -n calitatea sa de organizator "i conduc)tor al
organiza*iei criminale - la optsprezece ani de -nc$isoare+
Pentru omor s)v!r"it -n calitatea sa de organizator "i conduc)tor al organiza*iei criminale -
la deten*iune pe via*)+
Pentru lipsirea de libertate f)r) temei legal s)v!r"it) -n calitatea sa de organizator "i
conduc)tor al organiza*iei criminale - la patru ani de -nc$isoare+
Pentru de*inerea de acte de identitate false - la trei ani de -nc$isoare+
Pentru furtul unei ma"ini - la doisprezece ani de 2nc$isoare+
Pentru "anta& - la treisprezece ani de -nc$isoare+
Pentru p)strarea substan*elor narcotice - la doi ani de -nc$isoare+
.n baza principiului absorb*iei pedepsei mai u"oare de pedeapsa mai grav), el a fost
condamnat irevocabil la deten*iune pe via*).
K,rice persoan) acuzat) de o infrac*iune este prezumat) nevinovat) p!n) ce vinov)*ia sa
va fi legal stabilit).V
P7:FI86 OI,?7: 7FIC,?J?JI 5 H 2 ? C,8O:8XI:I
7eclamantul a sus*inut c) declara*ia dlui Burbulea, precum c) el era conduc)torul unei
organiza*ii criminale, f)cut) -nainte ca el s) fie condamnat, a constituit o -nc)lcare a dreptului
s)u de a fi prezumat nevinovat.
Potrivit Buvernului, declara*ia dlui Burbulea nu putea fi interpretat) ca acuz!ndu-l pe
reclamant de faptul c) el era conduc)torul unei organiza*ii criminale, deoarece numele (icu a
fost folosit ca nume al organiza*iei criminale "i nu ca nume al reclamantului. #ac) dl Burbulea ar
fi dorit s) fac) referire la reclamant, el ar fi folosit numele Petru Popovici. Buvernul a parafrazat
declara*ia dlui Burbulea -n felul urm)tor: Kreprezentan*ii celei mai mari organiza*ii criminale -
(ICJ - au -ntreprins -ncerc)ri foarte energice de a-l elibera pe Petru Popovici din deten*ie.V :l a
sus*inut c) acesta era sensul corect al declara*iei contestate.
Curtea reaminte"te c) prezum*ia de nevinov)*ie garantat) de articolul 5 H 2 al Conven*iei
este unul dintre elementele unui proces ec$itabil prev)zut de articolul 5 H 1. ceasta ar fi
-nc)lcat) dac) o declara*ie a unui func*ionar public cu privire la o persoan) acuzat) de o
infrac*iune ar reflecta opinia c) ea este vinovat) -nainte ca acest lucru s) fie legal stabilit. :ste
suficient), c$iar "i -n lipsa unei constat)ri formale, existen*a unui context care s) sugereze c)
func*ionarul consider) persoana acuzat) vinovat). .n aceast) privin*), Curtea subliniaz)
importan*a alegerii cuvintelor de c)tre func*ionarii publici -n declara*iile lor -nainte ca o persoan)
s) fie &udecat) "i g)sit) vinovat) de comiterea unei infrac*iuni 3a se vedea #aQtaras v. ?it$uania,
nr. /2%G41G=, H /1, :C<7 2%%%-'0.
Curtea noteaz) c) p)r*ile nu contest) faptul c) reclamantul era cunoscut de public sub
numele (icu. #up) examinarea atent) a declara*iei originale a dlui Burbulea "i a traducerii ei -n
limba englez) 3a se vedea paragraful 1% de mai sus0, Curtea conc$ide c) ambele sugereaz), -n
mod clar, c) dl Burbulea -l considera pe reclamant ca fiind vinovat de faptul c) el era
conduc)torul unei organiza*ii criminale. Fotu"i, c$iar presupun!nd faptul c) numele (icu a fost
folosit ca denumire a organiza*iei criminale "i nu ca nume al reclamantului, dup) cum a sugerat
Buvernul, rezultatul r)m!ne acela"i. , declara*ie c) o organiza*ie criminal) poart) numele cuiva
constituie o acuza*ie implicit) c) purt)torul ini*ial al numelui 3persoana0 este -ntr-un fel implicat
-n organiza*ie. .n caz contrar, pentru organiza*ie pur "i simplu nu ar exista motive de a-i purta
numele. Prin urmare, declara*ia dlui Burbulea a fost, -n mod clar, o declara*ie cu privire la
vinov)*ia reclamantului, care, mai -nt!i de toate, a -ncura&at publicul s)-l considere pe acesta
vinovat "i, -n al doilea r!nd, a pre&udecat aprecierea faptelor de c)tre autoritatea &udiciar)
competent). Prin urmare, a avut loc o violare a articolului 5 H 2 al Conven*iei.
2.3 Blabora,i o list- de e"entuale reguli care trebuie respectate de c-tre organul de
urm-rire penal- 4i procurorul .n rela,iile cu mass6media, comportamentul fa,- de acu#at
astfel .nc.t s- nu se .ncalce pre#um,ia de ne"ino"-,ie. (7 puncte)
In ceea ce priveste incalcarea prezumtiei de nevinovatie prin declaratiile oficiale ale
reprezentantilor statului doctrina, tratand destul de lapidar aceasta problema, a trasat cateva linii
directoare in materie pornind de la &urisprudenta Curtii :uropene a #repturilor ,mului.
6-a evidentiat regula conform careia, orice reprezentant al statului trebuie sa se abtina sa
declare public faptul ca cel fata de care s-a pus in miscare urmarirea penala sau a fost trimis in
&udecata este vinovat de savarsirea infractiunii ce i se reproseaza, inainte ca vinovatia sa fie
stabilita de catre instanta printr-o $otarare definitiva de condamnare.
6ubiectii carora li se aplica direct aceasta interdictie de pronuntare in public cu privire la
vinovatia acuzatului, sunt reprezentati in primul rand de &udecatori cat si procurori si de ofiteri de
urmarire penala 2n calitate de reprezentant al statului.
rticolul 5 paragraful 2 nu poate fi invocat cu scopul de a opri autoritatile din activitatea de
informare publica cu privire la anc$etele penale in curs atat timp cat aceasta informare este
efectuata cu toata gri&a si rezerva necesara pentru a nu incalca prezumtia de nevinovatie.
utorii recenti au tratat cu mare atentie statutul procurorului relationat la aceasta problema,
considerand ca declaratiile publice ale acestuia sunt de natura sa aduca atingere prezumtiei de
nevinovatie, cu precadere atunci cand acesta exercita o functie cvasi&udiciara, spre exemplu,
atunci cand este de competenta sa sa dispuna neinceperea sau incetarea urmaririi penale in cauza
sau atunci cand exercita un control absolut in materie procedurala.
stfel procurorul si organul de urm)rire penal) -n rela iile cu mass-media trebuie sa tina
cont de urmatoarele reguli:
- #eclaratiile trebuie sa aiba un c$aracter dubitiv, adica sa contina cuvintele C
este banuit12nvinuit de comiterea infractiunii.
- 6a atraga atentia mai mult la gravitatea infractiunii comise nu la persoana
banuita.
- 6a nu transmita spre publicare pozele personei incatusate sau in conditiile
izolatorului
- 6a transmita cu cit mai putine elemente identificatoare cu privire la persoana
banuita
- Informatia sa aiba un c$aracter obiectiv, evitindu-se aprecierile subiective.
- 6a utilizeze declaratii interpretabile, care ar exclude posibilitatea de a banui
doar pesoana in cauza.
- Informatia trebuie sa aiba caracter de stire.
Test 2$
Subiectul I: 8nitatea 4i pluralitatea de infrac,iuni
1.1. Relata,i despre infrac,iunea unic-. (3 puncte)
Conform art. 2= CP 7( infrac*iunea unic) reprezint) o ac*iune 3inac*iune0 sau un sistem de
ac*iuni 3inac*iuni0 care se calific) conform dispozi*iei unei singure norme a legii penale.
#efini*ia legal) men*ioneaz) -n primul r!nd cazul tipic al infrac*iunii unice care se
realizeaz)1printr-o fapt) simpl), adic) infrac*iunea pentru care este suficient) o singur) ac*iune
3inac*iune0 pentru a fi -n prezen*a componen*ei respective de infrac*iune, dar legea, ne atrage
totodat), aten*ia "i asupra cazurilor c!nd infrac*iunea se realizeaz) nu printr-o singur) ac*iune
3inac*iune0, ci printr-o serie de fapte, fiecare dintre care poate constitui o infrac*iune aparte, -ns)
din punct de vedere legal ele sunt privite ca o singur) infrac*iune.
Cu privire la tipurile, unit)*ii infrac*ionale s-a -nr)d)cinat tendin*a de a face distinc*ia dintre
unitatea natural) "i unitatea legal) de infrac*iune, fiecare manifest!ndu-se prin diferite forme de
infrac*iuni unice.
CP nu con*ine toate formele de manifestare a infrac*iunii unice, ci numai unele dintre ele
care trezesc mai multe dificult)*i "i necesit) clarific)ri suplimentare. stfel, CP prevede -n art. 2G
CP
Infrac,iunea continu- - 6e consider) infrac*iune continu) fapta care se caracterizeaz) prin
s)v-r"irea ne-ntrerupt), timp nedeterminat, a activit)*ii infrac*ionale. .n cazul infrac*iunii
continue nu exist) pluralitate de infrac*iuni i -n art.3% CP Infrac,iunea prelungit- 6 6e
consider) infrac*iune prelungit) fapta s)v-r"it) cu inten*ie unic), caracterizat) prin dou) sau mai
multe ac*iuni infrac*ionale identice, comise cu un singur scop, alc)tuind -n ansamblu o
infrac*iune.
Cu toate acestea, doctrina cunoa"te "i astfel de tipuri de infrac*iuni unice compuse, ca
infrac,iunea comple!-, infrac,iunea de obicei, infrac,iunea cu ac,iuni alternati"e etc., care
pot fi 2nt2lnite -n Partea special) a CP.
stfel - Infrac*iunea complex) const) din -mbinarea, -n calitate de element constitutiv sau ca
semn agravat 3calificativ0 al componen*ei de infrac*iune, a dou) sau mai multe fapte penale, care,
luate izolat, constituie componen*e de in frac*iuni de sine st)t)toare. 3F-l$aria care reune"te
elementele a dou) componen*e de infrac*iuni separate - furtul "i v)t)marea inten*ionat) medie0.
Infrac,iunea de obicei este definit) ca o form) de unitate legal) s)v!r"it) prin repetarea unei
fapte de un num)r de ori, care s) denote obi"nuin*a, obiceiul sau 2ndeletnicirea
19
3art. 23/ din CP
al 7( - 2ndeletnicirea ilegal) cu pescuitul, v2natul sau alte exploat)ri ale apelor0. #ac) din
s)v!r"irea faptei sau a faptelor nu rezult) obi"nuin*a sau -ndeletnicirea, fapta nu constituie
infrac*iune.
Infrac iunea cu ac,iuni alternati"e4 al c)rei specific const) -n faptul c) este suficient s) se
comit) o singur) ac*iune dintre cele men*ionate -n dispozi*ia articolului pentru a fi -n prezgn*a
componen*ei date de infrac*iune 3art. 2G% Purtarea, p)strarea, procurarea, fabricarea, repararea
sau comercializarea ilegal) a armelor "i muni*iilor, sustragerea lor0.
1.2 5ace,i o generali#are asupra concursului de infrac,iuni.
Conform articolului 33 CP 7( se consider) concurs de infrac*iuni s)v-r"irea de c)tre o
persoan) a dou) sau mai multor infrac*iuni dac) persoana nu a fost condamnat) definitiv pentru
vreuna din ele "i dac) nu a expirat termenul de prescrip*ie de tragere la r)spundere penal), cu
excep*ia cazurilor c-nd s)v-r"irea a dou) sau mai multor infrac*iuni este prev)zut) -n articolele
p)r*ii speciale a prezentului cod -n calitate de circumstan*) care agraveaz) pedeapsa.
#in defini*ie rezult) anumite condi*ii de existen ) a concursului de infrac iuni:
- s)v-r irea de c)tre o persoan) a dou) sa mai multe infrac iuni.
- 6)v-r irea infrac iunilor 2nainte de adoptarea unei sentin e definitive de condamnare
pentru vreuna din ele
- Infrac iunile sau cel putin 2 dintre ele s) atrag) o condamnare.
Concursul de infrac iuni se prezint) sub dou) forme: real i ideal.
Concursul real exist) atunci c-nd persoana, prin dou) sau mai multe ac*iuni 3inac*iuni0,
s)v-r"e"te dou) sau mai multe infrac*iuni.
Concursul ideal exist) atunci c-nd persoana s)v-r"e"te o ac*iune 3inac*iune0 care -ntrune"te
elemente a mai multor infrac*iuni.
1.3 (., lucr2nd ca "ofer de taxi, 2n ma"ina sa a violat-o pe una dintre clientele sale, 6..
Oictima, a doua zi dup) cele 2nt)mplate ,a anun*at organele de poli*ie, iar peste c2teva zile a
depistat c) (. a contaminat-o cu o boal) veneric), fapt despre care a anun*at ofi*erul de urm)rire
penal).
Califica,i fapta lui 2. Bste sau nu =n ac,iunile acestuia pre#ent- pluralitatea de
infrac,iuni= Argumenta,i r-spunsul. "& puncte$
Prima fapta a lui (. va fi calificat) ca viol conform articolului 191 CP 7( adic) raportul
sexual s)v2r"it prin constr2ngere fizic) sau psi$ic) a persoanei sau profit2nd de imposibilitatea
acesteia de a se ap)ra ori de a-"i exprima voin*a.
C-t despre fapta de contaminare a victimei cu boala veneric) necesit) o precizare. rt. 191
alin. 320, lit e.0 prevede circumstan a agravant) contaminarea victimei cu o <oal veneric0 .ns)
pentru a fi re inut) aceasta sunt necesare -ntrunirea cumulativ) a urm)toarelor condi ii
a0 f)ptuitorul cunoa"te c) sufer) de o boal) veneric)+
b0 -ntre s)v!r"irea raportului sexual cu victima "i boala de care aceasta s-a contaminat
exist) leg)tura de cauzalitate+
c0 fa*) de urm)rile pre&udiciabile sub form) de contaminare cu boal) veneric) a fost
manifestat) inten*ia - direct) sau indirect).
stfel -n cazul dac) (. cuno tea c) este contaminat cu o boal) veneric), atunci fapta va fi
calificat) conform art. 191 alin 320 lit. e0 CP 7(. ceasta se argumenteaz) prin faptul c)
cunoa terea despre faptul ca sufer) de o boal) veneric), faptuitorul cunoa te respectiv ca aceasta
se transmite pe cale sexual), astfel aici si se eviden iaz) inten ia indirect). Calificarea va fi
aceea i -n cazul c-nd faptuitorul dore te contaminarea victimei C inten ie direct). .n acest caz
calificarea -n concurs cu art. 211 din CP 7( nu este necesara, deoarece este vorba despre parte
3art. 211 CP 7(0 i 2ntreg 3art. 191 alin 320 lit. e0 CP 7(0. stfel conform art. 11= Cp 7(
Calificarea infrac*iunilor -n cazul concuren*ei dintre o parte "i un -ntreg se efectueaz) -n baza
normei care cuprinde -n -ntregime toate semnele faptei pre&udiciabile s)v-r"ite.
.n cazul c-nd faptuitorul nu cunoa te despre faptul c) sufer) de o boal) veneric),
circumstan a agravant) nu poate fi re inut), deoarece el manifest) impruden ) fa ) de
contaminare, astfel ne-ntrunindu-se una din condi iile enumerate mai sus. stfel calificarea va fi
conform art. 191 alin 310 CP 7(. ?a fel nici calificarea suplimentar) conform art. 211 CP7( nu
poate fi facut), semnul obligatoriu al laturii subiective al cesteia trebuie sa fie manifestat) -n
form) de inten ie direct) sau indirect).
#eci -n ac iunile lui (. -n cazul c-nd nu cunoa tea ca sufer) de o boal) veneric) nu se
-ntrundesc condi iile pluralit) ii de infrac iune, fapta calificat) conform art. 191 alin 310 fiind o
infrac iune unic) simpla.
.n cazul c-nd (. Cuno tea c) sufer) de o boal) veneric), fapta calificat) conform art. 191
alin. 320, lit. e0 la fel nu -ntrune te condi iile pluralit) ii de infrac iuni, aceasta fiind o infrac iuni
complex) unic).
Subiectul II. 1re#um,ia ne"ino"-,iei
2.1 B!plica,i esen,a principiului 1re#um,iei ne"ino"-,iei. (3 puncte)
Principiul prezum*iei nevinov)*iei reprezint) o regul) de baz) a procesului penal "i unul din
drepturile fundamentale ale omului..
Prezum*ia nevinov)*iei cunoa"te o reglementare extins) -n timp "i -n o serie de instrumente
de drept interna*ional. 7eglement)rile interna ionale sunt confirmate "i -n legisla*ia intern) a
7epublicii (oldova C Constitutia 7( -n art. 21 prevede c) orice persoan) acuzat) de un delict
este prezumat) nevinovat) p!n) c!nd vinov)*ia sa va fi dovedit) -n mod legal, -n cursul unui
proces &udiciar public, -n cazul c)ruia i s-au asigurat toate garan*iile necesare ap)r)rii sale. Codul
de procedur penal -n art. = - VPrezum*ia nevinov)*ieiV - stabile"te c) vinov)*ia persoanei poate fi
constatat) doar printr-o $ot)r!re &udec)toreasc) de condamnare definitiv).
:sen*a acestei prezum*ii const) -n statutul acordat b)nuitului, -nvinuitului sau inculpatului
-n cadrul procesului penal, fiind considerat o persoan) de bun) credin*), din acest statut rezult!nd
toate garan*iile puse la dispozi*ia lui, "i respectarea drepturilor sale de c)tre organele de urm)rire
penal) sau instan*a de &udecat) pentru a nu -nc)lca acest drept fundamental al omului "i pentru a-
i acorda "ansa "i garan*iile reale de a se ap)ra de o acuza*ie in&ust) sau nepropor*ional).
Prezum*ia nevinov)*iei cuprinde "i lipsa obliga*iei vreunei persoane s)-"i dovedeasc)
nevinov)*ia sa 3alin. 320 al art. = din c. proc.pen. al 7(0. #e asemenea, este recunoscut "i atribuit
dreptul recunoa"terii -ntemeiate a persoanei ca vinovat) de s)v!r"irea unei infrac*iuni, doar
instan*ei de &udecat), care nu este *inut) de vreun interes de serviciu ca s) acuze sau s) ac$ite -n
mod preconceput o persoan).
Oinov)*ia persoanei se stabile"te -n cadrul unui proces cu respectarea garan*iilor
procesuale, deoarece #ac) prezum*ia nu permite pedepsirea unui nevinovat, atunci tot ea
presupune "i faptul c) nici o persoan) recunoscut) vinovat) de s)v!r"irea unei fapte penale, -n
spiritul de dreptate "i &usti*ie, nu trebuie s) r)m!n) nepedepsit), iar sanc*iunile trebuie s) fie apli-
cate cu toat) fermitatea "i severitatea -n raport cu gravitatea infrac*iunilor s)v!r"ite.
2.2 Aenerali#a,i constat-rile CB+C .n cau#a 1opo"ici "s 2oldo"a. (5 puncte)
Petru Popovici, cunoscut ca (icu -n anii 2%%% "i 2%%1, -mpreun) cu alte zece persoane au
fost -nvinui*i de faptul c) erau membri ai unei organiza*ii criminale "i c) au comis mai multe
infrac*iuni, inclusiv zece omoruri "i treisprezece tentative de omor. 7eclamantul a fost re*inut "i
plasat -n deten*ie la 12 noiembrie 2%%1.
?a 22 octombrie 2%%2, "apte membri ai organiza*iei au fost condamna*i de c)tre Curtea
6uprem) de Austi*ie printr-o $ot)r!re irevocabil) la pedepse cu -nc$isoarea variind -ntre zece ani
"i deten*iune pe via*). 7eclamantul "i al*i trei co-acuza*i 37., 6. "i B.#.0 au fost &udeca*i separat.
7eclamantul a fost -nvinuit de crearea "i conducerea unei organiza*ii criminale. .n calitatea
sa de organizator "i conduc)tor al organiza*iei, el a fost acuzat de tentativ) de omor a cinci
persoane+ omorul a trei persoane+ lipsirea de libertate f)r) temei legal a trei persoane "i p)strarea
armelor de foc. #e asemenea, el a fost acuzat personal de folosirea documentelor false+ p)strarea
"i folosirea armelor de foc+ "anta&+ furt "i p)strarea substan*elor narcotice.
.n timpul procedurilor -n fa*a primei instan*e, acuzarea a renun*at la -nvinuirile referitoare
la dou) tentative de omor.
2n luna martie 2%%3, 6ecretarul Consiliului 6uprem de 6ecuritate al 7epublicii (oldova, dl
Oaleriu Burbulea, a dat un interviu unui ziar de limb) rus) -n care el a declarat, inter aliaG
K,amenii liderului celei mai mari organiza*ii criminale - (icu - au -ntreprins cele mai energice
-ncerc)ri pentru a-l elibera pe acesta de sub arest "i doar implicarea personal) a Pre"edintelui a
curmat aceste -ncerc)ri.V
?a 9 octombrie 2%%3, Curtea de pel C$i"in)u l-a ac$itat pe reclamant de toate capetele de
acuzare din cauza lipsei probelor. Curtea de pel l-a ac$itat pe reclamant de toate acuza*iile "i a
dispus eliberarea lui din deten*ie.
?a aceea"i dat), 9 octombrie 2%%3, reclamantul a fost re*inut la u"a s)lii de &udecat) de
c)tre poli*i"ti de la #irec*ia Beneral) de Combatere a Crimei ,rganizate "i Corup*iei a
(inisterului facerilor Interne 3K#BCC,CV0 "i plasat -n deten*ie. doua zi a fost condamnat la
treizeci de zile de arest administrativ pentru nesubordonarea cu rea-voin*) cererii legitime a
colaboratorului poli*iei, opunerea de rezisten*) colaboratorului poli*iei "i pentru ultragierea
colaboratorului poli*iei, contrar articolelor 19/, 19/14 "i 19/15 ale Codului cu privire la
contraven*iile administrative. 6e pare c), -n timpul procedurilor administrative, reclamantul nu a
fost asistat de un avocat.
?a 5 noiembrie 2%%3, dup) expirarea perioadei de treizeci de zile de arest administrativ,
reclamantul nu a fost eliberat, ci a fost re*inut din nou, fiind acuzat de o nou) infrac*iune de
"anta&.
?a G noiembrie 2%%3, Audec)toria Duiucani a emis un mandat de arestare pe numele
reclamantului pe un termen de zece zile.
7eclamantul a fost condamnat dup) cum urmeaz):
Pentru crearea "i conducerea unei organiza*ii criminale - la dou)zeci "i patru ani de 2
nc$isoare+
Pentru tentativ) de omor s)v!r"it) -n calitatea sa de organizator "i conduc)tor al
organiza*iei criminale - la optsprezece ani de -nc$isoare+
Pentru omor s)v!r"it -n calitatea sa de organizator "i conduc)tor al organiza*iei criminale -
la deten*iune pe via*)+
Pentru lipsirea de libertate f)r) temei legal s)v!r"it) -n calitatea sa de organizator "i
conduc)tor al organiza*iei criminale - la patru ani de -nc$isoare+
Pentru de*inerea de acte de identitate false - la trei ani de -nc$isoare+
Pentru furtul unei ma"ini - la doisprezece ani de -nc$isoare+
Pentru "anta& - la treisprezece ani de -nc$isoare+
Pentru p)strarea substan*elor narcotice - la doi ani de -nc$isoare+
.n baza principiului absorb*iei pedepsei mai u"oare de pedeapsa mai grav), el a fost
condamnat irevocabil la deten*iune pe via*).
K,rice persoan) acuzat) de o infrac*iune este prezumat) nevinovat) p!n) ce vinov)*ia sa
va fi legal stabilit).V
Curtea a constatat:
7eclamantul a sus*inut c) declara*ia dlui Burbulea, precum c) el era conduc)torul unei
organiza*ii criminale, f)cut) -nainte ca el s) fie condamnat, a constituit o -nc)lcare a dreptului
s)u de a fi prezumat nevinovat.
Potrivit Buvernului, declara*ia dlui Burbulea nu putea fi interpretat) ca acuz!ndu-l pe
reclamant de faptul c) el era conduc)torul unei organiza*ii criminale, deoarece numele (icu a
fost folosit ca nume al organiza*iei criminale "i nu ca nume al reclamantului. #ac) dl Burbulea ar
fi dorit s) fac) referire la reclamant, el ar fi folosit numele Petru Popovici. Buvernul a parafrazat
declara*ia dlui Burbulea -n felul urm)tor: Kreprezentan*ii celei mai mari organiza*ii criminale -
(ICJ - au -ntreprins -ncerc)ri foarte energice de a-l elibera pe Petru Popovici din deten*ie.V :l a
sus*inut c) acesta era sensul corect al declara*iei contestate.
Curtea reaminte"te c) prezum*ia de nevinov)*ie garantat) de articolul 5 H 2 al Conven*iei
este unul dintre elementele unui proces ec$itabil prev)zut de articolul 5 H 1. ceasta ar fi
-nc)lcat) dac) o declara*ie a unui func*ionar public cu privire la o persoan) acuzat) de o
infrac*iune ar reflecta opinia c) ea este vinovat) -nainte ca acest lucru s) fie legal stabilit. :ste
suficient), c$iar "i -n lipsa unei constat)ri formale, existen*a unui context care s) sugereze c)
func*ionarul consider) persoana acuzat) vinovat). .n aceast) privin*), Curtea subliniaz)
importan*a alegerii cuvintelor de c)tre func*ionarii publici -n declara*iile lor -nainte ca o persoan)
s) fie &udecat) "i g)sit) vinovat) de comiterea unei infrac*iuni 3a se vedea #aQtaras v. ?it$uania,
nr. /2%G41G=, H /1, :C<7 2%%%-'0.
Curtea noteaz) c) p)r*ile nu contest) faptul c) reclamantul era cunoscut de public sub
numele (icu. #up) examinarea atent) a declara*iei originale a dlui Burbulea "i a traducerii ei -n
limba englez) 3a se vedea paragraful 1% de mai sus0, Curtea conc$ide c) ambele sugereaz), -n
mod clar, c) dl Burbulea -l considera pe reclamant ca fiind vinovat de faptul c) el era
conduc)torul unei organiza*ii criminale. Fotu"i, c$iar presupun!nd faptul c) numele (icu a fost
folosit ca denumire a organiza*iei criminale "i nu ca nume al reclamantului, dup) cum a sugerat
Buvernul, rezultatul r)m!ne acela"i. , declara*ie c) o organiza*ie criminal) poart) numele cuiva
constituie o acuza*ie implicit) c) purt)torul ini*ial al numelui 3persoana0 este -ntr-un fel implicat
-n organiza*ie. .n caz contrar, pentru organiza*ie pur "i simplu nu ar exista motive de a-i purta
numele. Prin urmare, declara*ia dlui Burbulea a fost, -n mod clar, o declara*ie cu privire la
vinov)*ia reclamantului, care, mai -nt!i de toate, a -ncura&at publicul s)-l considere pe acesta
vinovat "i, -n al doilea r!nd, a pre&udecat aprecierea faptelor de c)tre autoritatea &udiciar)
competent). Prin urmare, a avut loc o violare a articolului 5 H 2 al Conven*iei.
2.3 Blabora,i o list- de e"entuale reguli care trebuie respectate de c-tre organul de
urm-rire penal- 4i procurorul .n rela,iile cu mass6media, comportamentul fa,- de acu#at
astfel .nc.t s- nu se .ncalce pre#um,ia de ne"ino"-,ie. (7 puncte)
In ceea ce priveste incalcarea prezumtiei de nevinovatie prin declaratiile oficiale ale
reprezentantilor statului doctrina, tratand destul de lapidar aceasta problema, a trasat cateva linii
directoare in materie pornind de la &urisprudenta Curtii :uropene a #repturilor ,mului.
6-a evidentiat regula conform careia, orice reprezentant al statului trebuie sa se abtina sa
declare public faptul ca cel fata de care s-a pus in miscare urmarirea penala sau a fost trimis in
&udecata este vinovat de savarsirea infractiunii ce i se reproseaza, inainte ca vinovatia sa fie
stabilita de catre instanta printr-o $otarare definitiva de condamnare.
6ubiectii carora li se aplica direct aceasta interdictie de pronuntare in public cu privire la
vinovatia acuzatului, sunt reprezentati in primul rand de &udecatori cat si procurori si de ofiteri de
urmarire penala 2n calitate de reprezentant al statului.
rticolul 5 paragraful 2 nu poate fi invocat cu scopul de a opri autoritatile din activitatea de
informare publica cu privire la anc$etele penale in curs atat timp cat aceasta informare este
efectuata cu toata gri&a si rezerva necesara pentru a nu incalca prezumtia de nevinovatie.
utorii recenti au tratat cu mare atentie statutul procurorului relationat la aceasta problema,
considerand ca declaratiile publice ale acestuia sunt de natura sa aduca atingere prezumtiei de
nevinovatie, cu precadere atunci cand acesta exercita o functie cvasi&udiciara, spre exemplu,
atunci cand este de competenta sa sa dispuna neinceperea sau incetarea urmaririi penale in cauza
sau atunci cand exercita un control absolut in materie procedurala.
stfel procurorul si organul de urm)rire penal) -n rela iile cu mass-media trebuie sa tina
cont de urmatoarele reguli:
- #eclaratiile trebuie sa aiba un caracter dubitiv, adica sa contina cuvintele C
este banuit12nvinuit de comiterea infractiunii.
- 6a atraga atentia mai mult la gravitatea infractiunii comise nu la persoana
banuita.
- 6a nu transmita spre publicare pozele personei incatusate sau in conditiile
izolatorului
- 6a transmita cu cit mai putine elemente identificatoare cu privire la persoana
banuita
- Informatia sa aiba un caracter obiectiv, evitindu-se aprecierile subiective.
- 6a utilizeze declaratii interpretabile, care ar exclude posibilitatea de a banui
doar pesoana in cauza.
- Informatia trebuie sa aiba caracter de stire.
Test 2%
Subiectul I: Cau#ele care .nl-tur- r-spunderea penal- sau consecin,ele condamn-rii
1..1 Caracteriza*i amnistia "i gra*ierea. "# puncte$
1..2 #etermina*i reie"ind din prevederile legii penale momentul stingerii antecedentelor penale.
"% puncte$
1..3 #ecide*i asupra institu*iei reabilit)rii &udec)tore"ti. "& puncte$
Subiectul I: Cau#ele care .nl-tur- r-spunderea penal- sau consecin,ele condamn-rii
1.1.Caracteriza*i amnistia "i gra*ierea.
mnistia este o maodalitate de liberare de raspundere penala si pedeapsa penala. In acest sens
amnistia este un act de clementa al puterii legiutoare , acordat prin lege organica , privind unele
infractiuni savirsite anterior datei prevazute in actul normativ , si care are ca efect inlaturarea
raspunderii penale, a executarii pedepsei, precum si a altor consecinte ale condamnarii. mnistia
reprezinta o renuntare din partea puterii publice la aplicarea raspunderii si pedepsei penale p1u
restabilirea ordinii de drept incalcate, constituind atit un act politic cit si &uridic. mnistia se
infatiseaza ca o institutie &uridica compllexa ce cuprinde atit norme &uridice de drept
constitutional cit si norme de drept penal. mnistia nu are efcte asupra masurilor de siguranta si
asupra drepturilor persoanei vatamate.mnistia este act de clementa al puterii legiuitoare.
310 Bra*ierea este actul prin care persoana condamnat) este liberat), -n tot sau -n parte, de
pedeapsa stabilit) ori pedeapsa stabilit) este comutat).
320 Bra*ierea se acord) de c)tre Pre"edintele 7epublicii (oldova -n mod individual.
330 Bra*ierea nu are efecte asupra pedepselor complementare, cu excep*ia cazului -n care se
dispune altfel prin actul de gra*iere.
3/0 Bra*ierea nu are efecte asupra m)surilor de siguran*) "i asupra drepturilor persoanei
v)t)mate. Bratierea are ca obiect pedepsele principale aplicate de instanta de &udecata , a caror
executare este inlaturata in total sau in parte, sau care sunt comutate.
1.2.#etermina*i reie"ind din prevederile legii penale momentul stingerii antecedentelor penale.
:xistenta antecedentelor penale constituie reale obstacole in procesul resocializarii fostilor
condamnati. #e aceea in toate legislatiile moderne au fost inscrise dispozitii care limiteaza in
timp atare situatii, asa incit, dupa un anumit interval de timp de la terminarea axecutarii
pedepsei, fostul condamnat sa fie repus in drepturile sale. Persoana condamnata nu poate fi
considerata ca avind antecedenta penale pe intreaga viata. ceasta opinie resa din continutul
principiului umanismului. 6e considera ca constiinta condamnatului are capacitatea de a se
indrepta sub influenta pedepse.
310 6e consider) momentul stingerii antecedente penale persoanele care sunt:
a0 liberate de pedeaps) penal)+
b0 liberate, potrivit actului de amnistie, de r)spunderea penal)+
c0 liberate, potrivit actului de amnistie sau gra*iere, de executarea pedepsei pronun*ate prin
sentin*a de condamnare+
d0 condamnate cu suspendarea condi*ionat) a execut)rii pedepsei dac), -n termenul de prob),
condamnarea cu suspendarea condi*ionat) a execut)rii pedepsei nu a fost anulat)+
e0 condamnate la o pedeaps) mai bl-nd) dec-t -nc$isoarea C dup) executarea pedepsei+
[rt.111 al.310, lit.f0 exlus) prin ?P43-'OI din 13.%3.%=, (,=/-=4113.%4.%= art.2G%E
g0 condamnate la -nc$isoare pentru s)v-r"irea unei infrac*iuni u"oare sau mai pu*in grave C dac)
au expirat 2 ani dup) executarea pedepsei+
$0 condamnate la -nc$isoare pentru s)v-r"irea unei infrac*iuni grave C dac) au expirat 5 ani dup)
executarea pedepsei+
i0 condamnate la -nc$isoare pentru s)v-r"irea unei infrac*iuni deosebit de grave C dac) au expirat
= ani dup) executarea pedepsei+
&0 condamnate la -nc$isoare pentru s)v-r"irea unei infrac*iuni excep*ional de grave C dac) au
expirat 1% ani dup) executarea pedepsei.
320 #ac) condamnatul, -n modul stabilit de lege, a fost liberat -nainte de termen de executarea
pedepsei sau partea neexecutat) a pedepsei i-a fost -nlocuit) cu o pedeaps) mai bl-nd), termenul
stingerii antecedentelor penale se calculeaz) pornindu-se de la termenul real al pedepsei
executate, din momentul liber)rii de executarea pedepsei principale "i complementare.
330 6tingerea antecedentelor penale anuleaz) toate incapacit)*ile "i dec)derile din drepturi legate
de antecedentele penale.
1.3. #ecide*i asupra institu*iei reabilit)rii &udec)tore"ti.
7eabilitarea &udecatoreasca este o forma de reabilitare care se acorda la cererea condamnatului ,
pe calea unei unei proceduri speciale , de catre instanta de &udecata, in conditiile aratate de lege.
6pre deosebire de reabilitarea de drept3stingerea antecedentelor penale0 reabilitarea
&udecatoreasca nu este obtinuta in mod automat, ci numai prin interventia organelor
&udecatoresti. Conform prevederilor art.112 CP - 310 #ac) persoana care a executat pedeapsa
penal) a dat dovad) de o comportare irepro"abil), la cererea sa, instan*a de &udecat) poate anula
antecedentele penale p-n) la expirarea termenelor de stingere a acestora. Procedura de reabilitare
&udecatoreasca este pornita doar la cererea persoanei care executa pedeapsa si nu poate fi initiata
din oficiu sau la cererea altor persoane sau institutii. 7eabilitarea &udecatoreasca reprezinta
anumite trasaturi caracteristice prin care se deosebeste de alte institutii3amnistia ,
gratierea,prescriptia0 : - fiind o cauza care face sa inceteze interdictiile , decaderile si
incapacitatile care ecurg din condamnare, reabilitarea &udecatoreasca produce efecte in
personam, - reabilitarea &ud este indivizibila in sensul ca nu poate fi obtinuta numai p1u o parte
dintre condamnarile suportate de o persoana. C reabilitarea &udecatoreasca poate fi obtinuta p1u
orice condamnare, - reabilitarea &udecatoreasca produce efecte numai p1u viitor.
Institutia respectiva are o importanta deosebita ca si celelalte institutii din considerentul ca ofera
posibilitatea celor detinuti daca au respectat careva conditii vor cere aceasta reabilitare de la
instanta de &udecata.Conditiile ca detinutul sa poata cere reabilitare &udecatoreasca sunt C
condamnatul nu a comis o alta infractiune, - a expirat cel putin o &umatate din termen prev de
art111 ali 31si20, - condamnatul a avut o comportare ireprosabila. Prin urmare scopul legii penale
este de a apara de a educa persoana precum si de a preveni comiterea de noi infractiuni, si odata
aplicate aceste institutii isi fac efectul daca se respecta legislatia in vigoare.
Subiectul II: 1rocedura .n cau#ele pri"ind minorii
2.1. Bnumera,i circumstan,ele suplimentare ce urmea#- a fi stabilite .n cau#ele pri"ind
minorii. (3 puncte)
Procedura -n cauzele privind minorii are specificul s)u determinat de particularit)*ile subiectului
infrac*iunii, c-t "i ale altor minori implica*i in procesul penal, persoane, insuficient dezvoltate
sub aspect psi$ologic.?egisla*ia 7( tinde a fi in concordan*) cu normele interna*ionale la acest
capitol. (inoritatea atrage astfel necesitatea unor reglement)ri speciale. Conven*ia ,nu privind
dr copilului recunoa"t ec) copilul are nevoie de o protec*ie special) "i de -ngri&iri speciale, -n
primul r-nd de o protec*ie &uridic) potrivit). rt 1 al Conven*iei stabileste ca copil este orice
fiin*) uman) sub 1= ani. rt. 4 al Conv stabile"te c) p)r*ile trebuie s) examineze posibilitatea de
a recunoa"te dr suplimentare procedurale a copiilor:
#r de a cere sa fie a&utat de o persoan) la alegerea sa pentru a-l a&uta s)-"i exprime
opinia
#r de a cere un avocat, reprezentant
#r de a desemna propriul reprezentant
#r de a exercita toate sau o parte din prerogativele unei p)r*i -n asemenea procedur)
lte acte: 7egulile de la Dei&ing stabilesc principiileprivind &usti*ia pt minori, 7excomandarea
2%%3 cu privire la noile modalit de tratare a delincv. Auvenile.
Circumstantele suplimentare care urmeaz) a fi stabilite au sarcina de a asigura ocrotirea acestor
persoane de un eventual abuz al statului "i de o -nvinuire ne-ntemeiat)., precum "i orice m)sur)
sa fie propor*ional) faptei. Codul de proc penal) atribuie o deosebit) aten*ie (/rstei ,inorului .
ceasta este important pt a stabili personalitatea banuitului, -nvinuitului, pt a constata daca o
persoan) este pasibil) de a fi tras) la r)spundere penal) ".a.m.d. Instan*a de &udecat) este obligat)
s) ia toate m)surile pt a constata v-rsta minorului. 6e consider) c) persoana a atins v-rsta de
anumit) nu -n ziua na"terii ci -ncep-nd cu ziua urm)toare.#ocumentul oficial prin care se
constat) v-rsta este certificatul de na"tere, pa"aportul sau buletinul. ?a constatarea v-stei de c)tre
expertiza medico legal), ziua na"terii inculpatului urmeaz) s) fie ziua ultim) a acelui an, care
este numit de exper*i, iar -n cazul constat)rii prin nr minim "i maxim de ani, &udecata urmeaz) s)
reias) din v-rsta minimal) a acelei persoane preupus) de expertiz).. , alt) circumstan*)
prev)zut) de 7egulile de Qla Dei&ing ar fi: antecedentele ,inorului0 condi1iile /n care tr%iete i
circu,stan1ele /n care a )ost co,is% )apta. Rapoartele presenten1iale tre*uie /ntoc,ite cu
,inu1iozitate. "onstatarea datelor pri(ind condi1iile /n care tr%iete i se educ% ,inorul0
ni(elul psihic de de2(oltare0 alte circu,stan1e pri(ind personalitatea. Date re)eritoare la
ni(elul dez( intelectuale sunt necesare pt a constata ,oti(ul i scopul in)r. c/t i a asigura
e(itarea co,iterii altor in)r. $r,eaz% a se sta*ili caracterul rela1iilor cu adul1ii0 dac% a )ost
in)luen1at psihic0 dac% e in)r /n grup0 gradul de participare a )iec%rui participant0 dac%
ac1iunile sau (oin1a ,inorului este in)luen1at% de ac1iunile ,a3orului. #e sta*ilesc cercul de
prieteni0 unde /n(a1%0 reuita0 aplicarea unor ,%suri co,porta,entale0 e)ectuarea e4pertizei
de c%tre psihologi0 e4pert psihiatru pentru a se deter,ina dac% ,inorul contient a s%(/rit
ac1iunile ilegale
a. .Indica,i particularit-,ile aplic-rii m-surilor pre"enti"e fa,- de minori .n
compara,ie cu adul,ii. (5 puncte)
7egulile de la Dei&ing stabilesc c) -n clipa -n care un minor este arestat sunt -nforma*i p)rin*ii
sau tutoreleimediat sau cel mai scurt timp. 7ecomand)rile comitetului de mini"tri stabilesc
obliga*iunea de a a fi informa*i despre dr "i garan*ii -ntr-un mod accesibil "i prompt. Codul de
procedur) penal) stabile"te urm)toarele prevederi speciale la re*inerea sau aplicarea m)surii
preventive fa*) de minor.
7e*inerea sau arestarea poate avea loc doar -n cazuri excep*ionale c-nd au fost s)v-r"ite
infr grave cu aplicarea violen*ei deosebit de grave sau excep*ional de grave. Fermenul
re*inerii nu poate dep)"i 2/ ore, arestarea preventiv) nu poate dep)"i / luni. #espre re*inere
sau arest se informeaz) pa)rin*ii, tutorele "i se consemneaz) -n pr ver de re*inere. ?a
solu*ionarea c$estiunii privid aplicarea m)surii preventive ini*ial se verific) posibilitatea de a
a transmite minorul spre supraveg$ere. #oar -n cazurile imposibile, se examineaz) c$istiunea
privind aplicarea altei m)suri non privative de libertate..n cazurile excep*ionale c-nd o
m)sur) non privativ) este imposibil de aplicat se -nainteaz) demers &udec)t de instruc*ie. .n
demers trebuie s) fie men*ionat faptul c) aplicarea unor m)suri nonprivative este imposibil),
aduc-ndu-se argumente incontestabile la necesitatea aplic)rii arestului. ?a solu*ionarea
c$estiunii privind aplicarea m)surii preventive se vor lua -n considera*ie : v-rsta, starea
s)n)t)*ii, starea familial). #eten*ia minorilor tre sa fie -n -nc)peri separate de a ma&orilor c-t
"i minorilor condamna*i.7e*inerea "i arestul de obicei se face pe timp de zi, doar la infr
flagrante, poate fi "i noaptea. ?a solu*ionarea c$estiunii privind -naintarea unui demers
referitor la aplicarea arestului procurorul este obligat s) audieze minorul personal. Audec)torii
de instruc*ie "i instan*ele tre s) acorede o deosebit) aten*ie legalit)*ii "i oportunit)*ii aplic)rii
fa*) de minori a arestului preventiv -n calitate de m. Preventiv).
2.3. Argumenta,i necesitatea e!isten,ei unei proceduri speciale .n cau#ele pri"ind minorii.
(7 puncte)
Consider)m oportun) existen*a unei proceduri speciale. #e ce2 .n primul r-nd punem la baz)
anumite puncte de reper
- minorul - subiectul infrac*iunii c-t "i a altor minori implica*i -n proces 3victim), martor00
- posibilitatea reprim)rii flagelului infrac*ional prin intermediul unor proceduri speciale
care urm)re"te -n prim plan educarea "i corectarea minorlui pe cai corec*ionale
- asigurarea concordan*ei legisla*iei proc penale a a rm cu cea Interna*ional).
Oom -ncerca astfel s) argument)m necesitatea unei proceduri speciale at-t prin prisma legisl
na*ionale , c-t "i din cea interna*ional) pun-nd la baz) starea de minoritate care implic) un nivel
minimizat de dezvoltare psi$ologic) dar "i necesitatea reprim)rii infrac*iunilor -n r-ndul
delincven*ilor minori. Conven*ia european) privind dr copilului recunoa"te oric)rui copil
suspect, acuzat sau dovedit c) a comis o -nc)lcare a legii dr de a fi tratat -ntr-un mod de natur) s)
favorizeze demnitatea "i valoarea personal) , s) -nt)reas) respectul pt dr "i libert fundamentale
c-t "i necesitatea de a promova reintegrarea copilului "i asigurarea unui rol constructiv a acestuia
-n societate. Conven*ia prevede obliga*ia statelor de a romova adoptarea unor legi, proceduri,
crearea de autorit)*i care vor stabili v-rsta minim) a trageii la r)sp penal) "i vor lua m)suri pe c-t
posibile de a u recurge la procedura &udiciar) cu condi*ia c) garan*iile omului ") fie respectate.
7egulile de la Dei&ing stabilesc rincipiile &usti*iiei pt minori precum "i faptul c) serviciile de
&usti*ie pt minori tre s) fie sistematic controlate -n vederea perfec*ion)rii competen*ei
persoanelor felul de a se apropia de acestea. Comitetul de (ini"tri al Cons. :uropei,
7ecomandarea 2%%3 cu privire la noile modalit)*i de tratare adelincv &uvenile "i la rolul &usti*iei
Test 2&
Subiectul I: Corupere pasi"-. Corupere acti"-
1.1. #efini*i no*iunea de persoan) cu -nalt) func*ie de r)spundere. "# puncte$
1.2. rgumenta*i care trebuie s) fie calificarea atunci c-nd, ca urmare a extorc)rii de c)tre o
persoan) cu func*ie de r)spundere, acesteia i se dau necuvenit bani fal"i care imit) perfect
banii autentici. "% puncte$
1.3. rgumenta*i dac) este sau nu corect) formularea din <ot)r-rea Plenului Cur*ii 6upreme de
Austi*ie, nr.4 din 3%.%3.2%%G KCu privire la aplicarea legisla*iei referitoare la r)spunderea
penal) pentru corupere pasiv) ori activ)L, conform c)reia, dac) mi&locitorul prime"te de la
corup)tor bunuri ori servicii enumerate la art.32/ CP 7( pentru a le transmite persoanei
cu func*ie de r)spundere, -ns) -n fapt nu urm)re"te "i nu realizeaz) aceast) inten*ie, dar "i
le -nsu"e"te, fapta constituie infrac*iunea de escroc$erie ori, dup) caz, trafic de influen*).
"& puncte$
Subiectul I: Corupere pasi"-. Corupere acti"-
1.1. #efini*i no*iunea de persoan) cu -nalt) func*ie de r)spundere.
Conform art.123 alin320 - Prin persoan) cu -nalt) func*ie de r)spundere se -n*elege
persoana cu func*ie de r)spundere al c)rei mod de numire sau alegere este reglementat de
Constitu*ia 7epublicii (oldova "i de legile organice, precum "i persoanele c)rora persoana cu
-nalt) func*ie de r)spundere le-a delegat -mputernicirile sale.3 presedintele parlamentului, primul
ministru, procurorul general, &udecatorii etc0.
1.2. rgumenta*i care trebuie s) fie calificarea atunci c-nd, ca urmare a extorc)rii de c)tre o
persoan) cu func*ie de r)spundere, acesteia i se dau necuvenit bani fal"i care imit) perfect
banii autentici.
Calificarea ar trebui sa fie de felul urmator:
Pu persoana care a estorcat bani pedeapsa conform art.325 alin.1 traficul de influenta+ iar
pentru persoana care a dat banii falsi care imitau perfect banii autentici art 235 alin.1 @abricarea
sau punerea -n circula*ie a banilor fal"i sau a titlurilor de valoare false
1.3. rgumenta*i dac) este sau nu corect) formularea este corecttt-
:ste corect). ?a calificarea faptei pornim de la inten*ia faptuitorului, dac) acesta extorc) bani in
scop de cupisditate vorbim despre escroc$erie -n cazul traficului de influen*) acsta poate pretinde
prin alte mi&loace dec-t -n"el)ciunea bunuri "i nu va urm)ri neap)rat scopul de cupiditate.
Subiectul II: Acordul de recunoa4tere a "ino"-,iei
2.1. 5ormula,i a"anta7ele aplic-rii institu,iei acordului de recunoa4tere a "ino"-,iei. (3
puncte)
Acordul de recunoatere a (ino(%1iei este o tranzac1ie /ncheiat% /n scris /ntre procurer i
/n(inuit sau0 dup% caz 0 inculpate0 care i+a dat consi,1%,/ntul de a+i recunoate (ina /n
schi,*ul unei pedepse reduse.
ap)rut -n baza institu*iei pled)rii din common lam. .nc$eirea unui acord este limitat) la
infrac*iunile u"oare , mai pu*in grave "i grave.
.n *)rile unde aceast) institu*ie se aplic) ea are o pondere foarte mare printremetodele de
solu*ionare a cauzelor penale. .n 7( , la un an de la adoptarea institu*iei acordului, 1% U din
causele penale erau solu*ionate prin intermediul ei. Popularitatea acordului deriv) din faptul c)
acesta acord) cel pu*in anumite beneficii tuturor actorilor sistemului &udiciar penal: procurorilor,
ap)r)torilor, -nvinui*ilor, &udec)torilor "i -ntr-o oarecare m)sur) "i victimelor. 6tatul are
posibilitatea de a economisi resurse b)ne"ti "i umane esen*iale prn simplificarea procedurii. .n
afar) de aceasta, acordul de recunoa"tere a vinov)*iei economise"te importante resurse de timp "i
financiare prin reducerea considerabil) a fluxurilor cererilor de apel. Jn alt avanta& al acordului
este faptul c) acesta permite organelor abilitate , "i -n special instan*elor &udec)tore"ti s)
instrumenteze cazurile mult mai repede dec-t -n procesul traditional. ceasta are un "ir de eecte
benefice asupra func*ion)rii sistemului &udiciar.
2.2. Anali#a,i dreptul instan,ei de 7udecat- de a refu#a acceptarea acordului de
recunoa4tere a "ino"-,iei. (5 puncte)
.n conformitate cu CPP, rolul &udec)torului -n cadrul institu*iei de recunoa"tere a vinov)*iei este
de a constata dac) acordul a fost -nc$eiat -n condi*iile legii "i dac) exist) suficiente probe care
confirm) condamnarea. .n func*ie de aceasta instan*a poate s) accepte acordul sau nu.
Constatarea acestor fapte se face -n "edin*) public) sau -nc$is), instan*a urm-nd s) stabileasc)
anumite circumstan*e -n baza c$estion)rii inculpatului. 6tabilirea circcumstan*elor -mpreun) cu
informarea inculpatului de anumite lucruri au drept scop stabilirea legalit)*ii "i temeinicii
acordului. Pentru ca un acord s) fie valid tre s) indeplineasc) condi*ii: caracter voluntar, cu
bun) "tiin*), existen*a bazei faptice pentru -nc$eiere, respectarea procedurii privind -nc$eierea
acordului. #easemenea instan*a urmeaz) s) constate dac) alte circumstan*e care se refer) la
declara*iaap)r)torului cu privire la dorin*a -nvinuitului de a -nc$eia acordul, daca aceasta
corespunde cu voi*na -nvinuitului, dac) acesta accept) s) depun) &ur)m-ntul. 6ub &ur)m-nt
deasemenea inculpatul va fi c$estionat. lte circumstan*e: inculpatul -n*elegepozi*ia sa, nu este
for*at de nimeni, a luat cuno"tin*) cu materialele cazului.. #up) examinarea acestor circumstan*e
"i a altor circumstan*e conexe, &udec)torul poate accepta sau refuza -nc$eierea acordului. Cu
toate c) conform legisl*iei noastre &udec)torul are posi*ilit%1i ,ari de a re)uza acceptarea unui
acord0 dreptul lui de a )ace aceasta nu este unul a*solut. Audec)torul trebuie s) examineze
foarte atent posibilitatea de a nu accepta un acord "i s) aplice aceast) solu*ie numai dac), dup) o
cercetare minu*ioas) privind temeinicia "i legalitatea lui, a&unge la concluzia c) nu sunt -ntrunite
condi*iile de validare a unui acord. .n cazul -n care refuz) validarea unui acord, &udec)torul
trebuie s) prezinte o motiva*ie -ntemeiat) a acestei decizii. ceasta nu numai c) asigur) evitarea
unor aparen*e de arbitrar -n decizile &udec)torului, dar "i ofer) posibilitatea -naint)rii unui recurs
argumentat. Audec)torul nu poate s) dezaprobeze acordul procurorului numai dac) acesta nu a
abuzat de discre*ia dat) de lege, totodat) evalu-nd motivele procurorului de a -nc$eia un acord.
.n cazul -n care instan*a refuz) acordul, -nc$eierea privind refuzul de a accepta acordul de recun
a vinov. Poate fi atacat) de p)r*ile care au -nc$eiat acordul cu recurs timp de 2/ ore, fapt care
trebuie declarat de ele -ndat) dup) pronu*area -nc$eierii.. -n cazul -n care p)r*ile declar) c) nu vor
ataca -nc$eierea , instan*a dispune &udecarea cauzei .n procedur) deplin) conform CPP.
2.3. Aprecia,i importan,a circumstan,elor de care trebuie s- ,in- cont procurorul la
ini,ierea 4i .nc3eierea unui acord de recunoa4tere a "ino"-,iei. (7 puncte)
Procurorul este unicul subiect -mputernicit s) ini*ieze "i s) -nc$eie un acord din partea statului.
?egea i-a oferit o discre*ie deplin) -n acest sens.
Circumstan*ele de care urmeaz) s) se *in) cont:
10 ?a ini*ierea acordului de recunoa"tere a vinov)*iei, procurorul trebuie s) ia -n considerare
urm)toarele circumstan*e:
10 voin*a -nvinuitului, inculpatului de a coopera la efectuarea urm)ririi penale sau acuzarea
altor persoane+
20 atitudinea -nvinuitului, inculpatului fa*) de activitatea sa criminal) "i de antecedentele
penale+
30 natura "i gravitatea acuza*iei -naintate+
/0 c)in*a sincer) a -nvinuitului, inculpatului "i dorin*a lui de a-"i asuma responsabilitatea
pentru cele comise de el+
40 voin*a liber) "i benevol) a -nvinuitului, inculpatului de a-"i recunoa"te vinov)*ia c-t mai
prompt "i de a accepta o procedur) restr-ns)+
50 probabilitatea de a ob*ine condamnarea -n cazul respectiv+
90 interesul public de a ob*ine o &udecare mai operativ) cu c$eltuieli mai reduse.
Codul nu specific) natura acestor condi*ii -n sensul legalit)*ii asupra -nc$eierii acoordului. Fotu"i
importan*a acestora rezid) -n faptul c) dac) el nu tine cont de ele, procurorul ierar$ic superior
sau inst de &udecat) poate refuza -nc$eierea acordului. Pe de alt) parte, este evident c) pt a
inc$eia un acord nu se cere -ndeplinirea cumutativ) a condi*iilor, procurorul av-nd dr s- fac-
referire doar la una.
.n literature de specialitate exist) opinia c) circumstan*ele enumerate poart) o doz) de
subiectivism -ntruc-t nu pot fi evaluate cantitativ "i unele din ele se suprapun.
Test 2'
Subiectul I: 1ersoana fi#ic- L subiect al infrac,iunii
Subiectul I: 1ersoana fi#ic- L subiect al infrac,iunii
1.1.+efini,i subiectul infrac,iunii 4i enumera,i tr-s-turile lui.
6ubiect infractiunii il reprezinta persoana care a comis infractiunea. ,data cu adoptarea noului Cod
Penal putem conc$ide ca subiect al infractiunii este recunosacuta persoana care a comis o fapta
prevazuta de legea penala si care, gratie faptului ca poseda toate semnele prevazute de lege
pentru aceasta categorie de subiect , este pasibila de raspundere penala.
Frasaturile principale ale subiectului constau in cumularea citorva conditii pe care trebuie sa le
intruneasca printre care se numara C virsta subiectului, responsabilitatea sau discernamintul ,
iresponsabilitatea etc. Prin urmare cumularea acestor conditii va oferi posibilitatea de
recunoastere in calitate de subiect al infractiunii al unei persoane respective.
Oirsta subiectului este stabilita in baza actelor de identitate, pasaport, bultein, adeverinta de nastere.
7esponsabilitatea persoanei este starea psi$ologica a persoanei care are capacitatea de a-si
manifesta vointa si a-si diri&a actiunile, precum si de a intelege caracterul pre&udiciabil al faptei.
In conditiile unor infractiuni anumite se necesita caracterul special al subiectului
3ex.medic, functionar public etc.0
1.2.B!plica,i modul de stabilire a ".rstei subiectului infrac,iunii.
In literatura de specialitate exista 3 criterii p1u stabilirea virstei raspunderii penale : a0 biologic C
persoana devine automat penalmente responsabila odata cu atingerea unei anumite virste + b0
intelectual C faptuitorul este responsabil daca se demonstreaza ca a comis fapta cu discernamint ,
altfel spus persoana trebuie sa atinga un anumit nivel de maturitate psi$ologica si fizica+c0 mixt C
ce consta in combinatia primelor doua criterii. stfel cercetarile din domeniul psi$ologiei,
pedagogiei, precum si alte stiinte sustin faptul ca odata cu atingerea virstei de 12-13 ani minorul
este in stare sa-si aprecieze constient comportamentul sau, sa prevada consecintele lui , iar in
legatura cu aceasta si sa aleaga varianta care-i convine mai mult, care corespunde intereselor lor.
Conform legislatiei penale internationale virsta minima a raspunderii penale nu trebuie sa fie
inferioara virstei cind persoana capata anumite cunostinte, inclusiv in domeniul dreptului,
experienta de viata, a&unge la un nivel de maturitate necesar p1u a se putea conforma cu
prescriptiile legii penale. Oirsta iresponsabilitatii penale depline, adica pina la care se exclude
orice posibilitate de tragere la raspundere a persoanei p1u comiterea vreunei infractiuni , difera
mult de la tara la tara 3India, :lvetia-13 ani, @ranta,Bermania,7usia,7(-1/ ani,6uedia,
#anemarca, Polonia C 14 ani0.
rt.21CP - 6-nt pasibile de r)spundere penal) persoanele fizice responsabile care, -n momentul
s)v-r"irii infrac*iunii, au -mplinit v-rsta de 15 ani.ceasta norma stabileste regula
generala,conform careia numai incepind cu virsta de 15 ani persoana poate fi supusa raspunderii
penale. Ca exceptie de la regula ali.320 enumera cazurile , infractiunile concrete, p1u savirsirea
carora individul poate fi tras la raspundere penala odata cu atingerea virstei de 1/ ani 3omor,
vatamare grava, furt, &af, til$aria0.
1.3.+ecide,i asupra coraportului dintre criteriul 7uridic 4i cel medical al iresponsabilit-,ii.
Criteriul medical al iresponsabilitatii reprezinta , in art.23 din CP al 7(, enumerarea celor trei
tipuri de dreglari psi$ice: a0 boala psi$ica cronica+ b0 tulburare psi$ica temporara+ c0 alta stare
patologica. Criteriul medical arata caracterul maladiv al dereglarilor psi$ice ale individului. #in
aceasta rezula ca dereglarile psi$ice care nu poarta un caracter maladiv , de ex. starea de afect-
stare emotionala puternica de ura , frica, ce se dezlantuie fulgerator- nu exclud responsabilitatea.
Pentru a ne afla in prezenta criteriului medical este necesar a constata cel putin unul dintre tipurile
de dereglari psi$ice indicate in lege.
Doli psi$ice cronice C caracter indelungat si sunt practic incurabile 3epilepsia, sc$izofrenia ,psi$oza
maniacal-depresiva0. :le duc la o sQimbare profunda a personalitatii persoanei.
Fulburari psi$ice temporare C o perioada mai putin indelungata si sunt curabile.3afectul patologic,
psi$ozele alcoolice, starea de ebrietate psi$ologica0.
lta stare patologica presupune o astfel de alterare a psi$icului care nu este cuprinsa de primele
doua tipuri de dereglari. ici pot fi incluse unele forme grave ale psi$opatiei,dereglari
neuropsi$ice la narcomani in timpul abstinentei.
6impla constatare a criteriului medical nu este sufivcienta pentru recunoasterea iresponsabilitatii
individuluui.cesta trebuie sa fie completat de criteriul &uridic
Criteriul psi$ologic 3&uridic0 C consta in incapacitatea persoanei in momentul savirsirii infractiuni,
de a constientiza 3a-si da seama,a realiza0 caracterul de fapt si pericolul social ale
comportamentului sau3semn intelectiv0 si de a-l diri&a 3semn volitiv0. P1u recunoasterea
persoanei iresponsabile este suficienta prezenta doar a unuia dintre aceste semne C fie intelectiv,
fie volitiv, cu conditia ca el sa fie determinat de criteriul medical. 6emnul intelectiv presupune
incapacitatea pers de a-si da seama de actiunile ori inactiunile sale in timpul savirsirii
infractiunii, din cauza maladiei. 6emnul volitiv consta in incapacitatea individului de a-si diri&a
faptele, imposibilitatea de ale stapini , de a se abtine de la comiterea lor , fiind influentat de
anumite obsesii sau impulsuri irezistibile.
Coraportul dintre aceste doua criterii este evident anume prin urmarile sau esenta acestora care
constau incapacitatea persoanelor de a-si da seama de caracterul pre&udiciabil al unei fapte
infractionale. Putem mentiona ca criteriul medical are o superioritate fata de cel &uridic deoarece
cel medical arata boala de care sufera persoana iar cel psi$ologic lipsa stapinirii si diri&arii
actiunilor.
Subiectul II: 1rocedura aplic-rii m-surilor de constrJngere cu caracter medical
2.1. Identifica,i obiectul probatoriului .n cadrul procedurii aplic-rii m-surilor de
constrJngere cu caracter material. (3 puncte)

2.2. Compara,i 7udecarea cau#ei .n procedura de aplicare a m-surilor de constrJngere cu
caracter medical cu 7udecarea cau#ei potri"it procedurii generale. (5 puncte)
?a Audecarea cauzei -n procedura de aplicare a m)surilor de constr!ngere cu caracter medical -n
"edin*) poate fi c$emat) "i persoana a c)rei cauz) urmeaz) s) fie &udecat).
#e regul), aceast) m)sur) se dispune tin!ndu-se cont de p)rerea expertului-psi$iatm. 8u rareori
c$emarea este determinat) de necesitatea prezent)rii persoanei -n cauz) pentru recunoa"tere de
c)tre partea v)t)mat), martori, dar "i -n scopul de a se convinge de &uste*ea concluziilor expertului-
psi$iatru. Iar in procedura generala prezen*a inculpatului e obligatorie.
Participarea procurorului "i a ap)r)torului -n asemenea categorii de cauze este obligatorie.
v!ndu-se -n vedere particularit)*ile procedurii de aplicare a m)surilor de constr!ngere cu caracter
medical, deducem:
10 cercetarea &udec)toreasc) -ncepe cu expunerea de c)tre procuror a
argumentelor care atest) necesitatea aplic)rii fa*) de persoana alienat) a m)surilor de
constr!ngere cu caracter medical+
20 persoana iresponsabil) sau care s-a -mboln)vit de o boal) psi$ic) nu este
audiat)+
30 ordinea cercet)rii probelor este cea general), prev)zut) de art. 354, iar
consecutivitatea se propune de partea concret) care prezint) probele -n acuzare sau -n
ap)rare.
?a "edin*a de &udecat) trebuie s) fie verificate probele care dovedesc c) persoana -n cauz) a s)v!r"it sau
nu infrac*iunea prev)zut) de legea penal), ascultate concluziile exper*ilor asupra st)rii psi$ice a
inculpatului "i controlate alte circumstan*e care au importan*) esen*ial) pentru solu*ionarea
c$estiunii privind aplicarea m)surilor de constr!ngere cu caracter medical.
#up) terminarea cercet)rii &udec)tore"ti, instan*a ascult) opiniile procurorului, panii v)t)mate,
ap)r)torului "i reprezentantului legal.
?a &udecarea unor astfel de cauze penale nu se acord) ultimul cuv!nt, In procedura generala obligatoriu se
acorda posibilitatea ultimului cuvint al inculpatului.
. Cauza privind aplicarea m)surilor de constr!ngere cu caracter medical se solu*ioneaz) pnn sentin*)
6entin*a de aplicare a m)surilor de constr!ngere cu caracter medical se adopt) -n numele legii,
trebuie s) fie legal), -ntemeiat) "i motivat).
6entin*a poate fi -ntemeiat) numai pe probele care au fost cercetate nemi&locit -n
"edin*a de &udecata.
?a adoptarea sentin*ei, instan*a trebuie s) solu*ioneze urm)toarele c$estiuni:
10 dac) a avut loc fapta pre&udiciabil) prev)zut) de legea penal)+
20 dac) fapta aceasta a fost s)v!r"it) de persoana cauza c)reia se &udec)+
30 dac) aceast) persoan) a s)v!r"ii fapta pre&udiciabil) -n stare de
responsabilitate+
/0 dac), dup) s)v!r"irea infrac*iunii, aceast) persoan) s-a -mboln)vit de o
boal) psi$ic), care o face s) nu-"i dea seama de ac*iunile sale sau s) nu
le poat) din&ar "i dac) aceast) boal) nu este o tulburare nervoas)
temporar) care implic) doar suspendarea procesului+
40 dac) trebuie aplicat) vreo m)sur) de constr!ngere cu caracter medical "i care
anume.
-n asemenea categoni de cauze poate fi -naintat) ac*iunea civil) 3ait. 21G. 221. 224 din CPP0 fa*)
de persoana responsabil) de ac*iunile f)ptuitorului.
6entin*a instan*ei de &udecat) privind aplicarea m)surilor de constr!ngere cu caracter
medical, potrivit art. 4%% din CPP, poate fi atacat) cu apel sau, dup) caz. cu recurs -n
instan*a de &udecat) ierar$ic superioar) de c)tre procuror, ap)r)tor, partea v)t)mat)
sau reprezentantul ei, reprezentantul persoanei a c)rei cauz) s-a &udecat.
Jna din m)surile dispuse de instan*a de &udecat) const) -n verificarea necesit)*ii de a
aplica -n continuare m)surile de constr!ngere cu caracter medical, revocarea sau
sc$imbarea lor. Fimpul afl)rii -n institu*ia medical) se include -n termenul pedepsei.
2.3. 1roiecta,i o ordonan,- de trimitere a cau#ei .n instan,a de 7udecat- .n condi,iile
pre"ederilor art. 4($ C11. (7 puncte)
Conform art. /G4 C dup) terminarea urm,penale, procurorul prin ordonanta decide:
Incetarea procesului penal conform cazurilor prevazute de CPP pentru aceasta sau cind
din caracterul faptei si starea psi$ica a celui care a savirsito rezult) ca aceasta persoana nu
prezinta pericol pentru societate Prin urmare actul necesar este ,rdonant) de incetare a
urm.penale
,rdonanta
de incetare a urmaririi penale
mun. C$i"in)u 23 mai 2%1%
Procuror -n Procuratura sectorului Dotanica, mun. C$i"in)u, &urist de rangul 3, Oladislav C)ruceru,
examin-nd materialele cauzei penale nr. 2%1%/21332, C
A CC9STATAT:
Prezenta cauza penala a fost pornita la data de 24 aprilie 2%1% de catre 6JP a CPs Dotanica,
C$isinau, conform semnelor calificative ale infractiunii prevazute la art.1=5 ,alin 1 CP al 7(.
In cadrul urm.penale sa constatat ca la data de 24 aprilie 2%1% minorul P. (. I., a.n 1%.%G.1GG= in
scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei personae, aflinduse in auditoriul nr,4 al liceului
(i$ai :minescu, str.#acia, =1, mun.C$isinau , folosindu.se de momentul ca in auditoriu nu se
afla nimeni tainic a sustras din sertarul mesei profesorului, un telefon mobil de model W8oQiaL,
in pr2t de 1%%% lei ce apartinea cet.B.7., pricinuindu-I acesteia o dauna materiala considerabila.
?a data de 5 mai 2%1% P.(.I. fiind recunoscut in calitate de banuit si interogat pe cazul dat, integral
sia recunoscut fapta de savirsirea careia este banuit.
stfel , prin actiunile sale intentionate P.(.I a comis infractiunea prevazuta de art1=5 CP al 7(.
Fot in aceiasi zi de la domiciliul acestuia fost ridicat telefonul mobil de model 8oQia.
In procesul efectuarii urm.penale sa constatat ca la momentul comiterii infractiunii P.(.I , nu a
implinit virsta de 1/ ani, adica nu a atins virsta raspunderii penale.
7eiesind din cele expuse mai sus, conducindu-ma de prevederile art.42, 2G1, 2=4 CPP
#I6PJ8:
1. #in motivul ca nu a atins virsta la care poate fi tras la raspundere penala, propun
incetarea urm,penale pe cauza nr. 2%1%/21332, pornita la 24 aprilie 2%1% de catre
CPs Dotanica, mun.C$isinau in banuirea:
- Cet. P.(.I, a.n. 1%.%G.1GG=, nascut in mun. C$isinau, str.Relinsc$i,//, ap.33
2. #espre $otarirea primita de a informa persoanele cointeresate
Procurorul procuraturii
6ect.Dotanica, mun. C$isinau
Aurist de rangul III Oladislav C)ruceru
Test 2(
Subiectul I: Actul terorist
1.1.+etermina,i momentul de consumare a infrac,iunii de act terorist /art.2&' C1 R20.
ctul terorist, adic) provocarea unei explozii, a unui incendiu sau s)v-r"irea altei fapte care
creeaz) pericolul de a cauza moartea ori v)t)marea integrit)*ii corporale sau a s)n)t)*ii, daune
esen*iale propriet)*ii sau mediului ori alte urm)ri grave, dac) aceast) fapt) este s)v-r"it) -n
scopul de a intimida popula*ia ori o parte din ea, de a atrage aten*ia societ)*ii asupra ideilor
politice, religioase ori de alt) natur) ale f)ptuitorului sau de a sili statul, organiza*ia
interna*ional), persoana &uridic) sau fizic) s) s)v-r"easc) sau s) se ab*in) de la s)v-r"irea vreunei
ac*iuni, precum "i amenin*area de a s)v-r"i astfel de fapte -n acelea"i scopuri.
#upa cum cunoastem latura obiectiva a infractiunii de terorism se exprima prin urmatoarele
actiuni:. provocarea unor exlozii, incedii sau savirsirea unor alte actiuni care pericliteaza viata
oamenilor, cauzeaza daune materiale in proportii mari sau provoaca alte urmari grave+
D.amenintarea cu savirsirea unor astfel de actiuni
stfel in cazul periclitarii vietii oamenilor, terorismul se considera o infractiune formal-materiala,
care se consuma din momentul aparitiei pericolului real pentru viata. Insa daca se adduce
atingere altor valori sociale cu rol secundar, atunci infractiunea este materiala, ea consuminduse
din momentul survenirii effective a urmarilor grave 3inclusive daune in proportii mari 0,
In metoda amenintarii cu savirsirea unor astfel de actiuni , infractiunea este una formala.si se
consuma din momentul obiectivizarii amenintarii, ca destinatarii sa o perceapa ca reala.
1.2.+etermina,i cinci deosebiri dintre infrac,iunea de act terorist /art.2&' C1 R20 4i
infrac,iunea de banditism /art.2'3 C1 R20.
1. obiectul &uridic secundar este diferit si anume:
la terorism relatiile sociale cu privire la viata sau sanatatea peroanei, integritatea bunurilor,
exercitarea drepturilor politice sau civile ale cetatenilor.
?a banditism in relatiile sociale cu privire la viata si sanatatea persoanei, alte drepturi si libertati
ale oamenilor, posesia asupra bunurilor.
2.latura obiectiva:
?a terorism . provocarea unor explozii, incendii sau savirsirea unor alte actiuni care pericliteaza
viata oamenilor, cauzeaza daune materiale in proportii mari sau provoaca alte urmari grave+
D.amenintarea cu savirsirea unor astfel de actiuni.
?a banditism . ctivitatea de organizare a unor bande armate D. participarea la asemenea bande
C. participarea la atacurile savirsite de aceste bande.
3.subiectul
?a terorism persoana responsabila care a atins virsta de 15 ani
6ubiect al infrac*iunii de terorism, conform alin. 2 al art. 21 CP, poate fi orice persoan)
fizic) responsabil), care a atins v!rsta de 15 ani. -ns) art. 2/ al ?egii cu privire
la combaterea terorismului din 12.1%.2%%1 stabile"te r)spunderea organiza*iei pentru
desf)"urarea activit)*ii teroriste. Conform prevederilor acestui articol:
,rganiza*ia se consider) drept terorist) "i este supus! lic$id!rii numai -n temeiul
$ot)r!rii instan*ei de &udecat). -n cazul recunoa"terii organiza*iei drept terorist),
bunurile acesteia sunt confiscate 2n folosul statului.
?a banditism persoana responsabila care a atins virsta de 1/ ani
/.dupa caracterul infractiunii
Ferorismul infractiune formal materiala, materiala, formala
Danditismul infractiune formala.
4.scopul
?a banditism consta in atacarea P@ si PA
?a terorism consta in subminarea securitatii publice, de a intimida populatia sau de a inpune
autoritatilor publice sau P@ anumite decizii.
1.3.Argumenta,i dac- este sau nu oportun- abrogarea pre"ederii de la alin./40 art.2&' C1
R2.
lin 3/0 ctul terorist s)v-r"it prin omorul unei sau mai multor persoane -n scopurile prev)zute la
alin.310 se pedepse"te cu -nc$isoare de la 15 la 2% de ani sau cu deten*iune pe via*).
rticolul respectiv a fost modificat se intitula nterorismulo acum nactul teroristo.
Ferorismul este un ansamblu de idei, pricipii, fundamente care au rol proslavirea teroarei, fricii in
rindul populatiei. #ictionarul defineste terorismul ca o totalitate de acte de violenta comise de un
grup sau de un regim reactionar. stfel, din punct de vedere &uridic ar fi corect actul terorist care
prin sine reprezinta insasi fapta ilicita. ?egea penal nu condamna doctrina sau ideologia
terorismului dar numai actiunea ilicita comisa de acestia.
Subiectul II: Re"i#uirea procesului penal
1.1.+efini,i termenii re"i#uirii. (3 puncte)
7evizuirea nu are un termen de declansare care ar decurge din momentul obtinerii $otaririi de
autoritatiii de lucru &udecat. cesta fiind conditionata de faptul ca folosirea ei depinde de
intimplari ulterioare, care initial nu pot fi cunoscute. Prin urmare termenul de declansare a
revizuirii este in raport cu momentul descoperririi erorilor ce ar permite folosirea acesteia.
Fermenii revizuirii depind de faptul daca revizuirea este sau nu in favoare condamnutului.
stfel:
- In defavoarea condamn. ,rce cerere de revizuire prin care se urmareste sc$imbarea
situatiei din $otarirea definitiva in defavoarea partii datorita erorii &udiciare, beneficiaza
de aceasta solutie
- In favoarea condamnutului revizuirea poate fi ceruta oricind
(entionam ca termenul revizuirii incepe sa curga de la data cind partea a luat cunostinta de
$otarire.
2.2. +escrie,i procedura de 7udecare a re"i#uirii. (5 puncte$

Audecarea revizuirii parcurge doua etape distincte: admiterea in pricipiu si &udecareaa in fond.
In dependenta de cazurile de revizuire difera si competenta instantei de a o &udeca. In cazul
revizuirii privind doua sau mai multe $ot.definitive aceasta revine dupa competenta uneia din
instantele care au pronuntat $otarirea incompatibila. In cazul cind $otarirea revine dupa
competenta unei instante superioare aceasta se &udeca de catre cea mai superioara.
Primul stadiul al revizuirii este admiterea cererii. 6arcina acesteia este in verificarea corespunderii
cerrerii cu conditiile legale si materialele prezentate de catre procuror sint suficiente pentru
admiterea cererri. Instanta poate verifica oricare probe pe care sar intemeia cererea. Instanta
poate, la cererea partilor, se administreze probe noi.
:xaminarea si verificarea probelor in cadrul admiterii in pricipiu nu duce la o re&udecare a
fondului, activitatea neconfundindu-se cu aprecierea probelor in ansamblu lor.
,data cu administrarea probelor la aceasta etapa, pot fi asculati orce martori. ,data cu examinarea
cererii de revizuire, sub aspectul admiterii in pricipiu , instannta poate pronunta doua solutii:
- In caz de admitere, instanta pronunta o inc$eiere, iar procesul trece la urmatoarea etapa
de &udecare a cauzei.
- In caz de respingere a cererii, instanta pronunta o sentinta.
stfel,In cazul admiterii in principiu a revizuirii din cauza ca exista citeva $otariri ce nu se pot
concilia cauzele in care acestea $otariri au fost pronuntate se reunesc pentru re&udecare.
In cadrul examinarii revizuirii se aplica efectul extensiv al cailor de atac, ceia ce inseamna ca
instanta va examina si situatia partilor care nu a cerut revizuirea fira a le agrava situatia.
6entintele instantei de revizuire pot fi supuse apelului si recursului, potrnit prevederilor art./%%
si /2% CPP. Fotodata pot fi supuse cailor de atac atit sentintele de respingere a cererii de
revizuire cit si respingerea sau admiterea revizuirii dupa re&udecare.
2.3. 1roiecta,i o 3ot-r.re de admitere a re"i#uirii .n ca#ul constat-rii e!isten,ei unei
3ot-r.ri anterioare contrare legii din moti"ul unor probe false /art. 4$' al/30 pnc.10. (7
puncte)
Test 3)
Subiectul I: Subiectul infrac,iunii
1.1.Relata,i despre no,iunea 4i tr-s-turile persoanei fi#ice ca subiect al infrac,iunii.
Conform art.21 CP- subiectul infractiunii- sunt pasibile de raspundere penala persoanele fizice
responsabile care la momentul savirsirii infractiunii a implinit virsta de 15 ani.#e aici rezulta ca
numai de la aceasta virsta persoana poate fi supusa raspunderii penale. #e asemenea legiuitorul a
inclus in lista infractiunilor care pot fi imputate unor persoane incepind cu virsta de 1/ ani la
savirsirea unor infractiuni contra vietii, sanatatii,patrimoniului. 6ubiectul infractiunii reprezinta
acea persoana care savirseste infractiunea prevazuta de legea penala.
In privinta trasaturilor p.f. ca subiect al infractiunii putem mentiona prezenta unor conditii ca virsta
persaoanei, responsabilitatea si iresponsabilitatea. ceste conditii trebuie cumulate si de verificat
daca persoana care a savirsit infractiunea avea virsta la care aceasta poate fi trasa la raspundere
penala, responsabilitatea C este acea stare psi$ologica a persoanei care are capacitatea de a
intelege caracterul pre&udiciabil al faptei precum si capacitatea de a-si manifesta vointa si de a-si
diri&a actiunile. ceste 2 conditii sunt obligatorii p1u intrunirea calitatii de subiect persoana
fizica. Iresponsabilitatea prevazuta la art23 CP C nu este pasibila de raspundere penala persoana
care , in timpul savirsirii unei fapte pre&udiciabile, se afla in stare de iresponsabilitate, adica nu
putea sa-si dea seama de actiunile ori inactiunile sale ori nu putea sa le diri&eze din cauza unei
boli psi$ice.
1.2.+etermina,i condi,iile .n care este posibil- tragerea la r-spundere penal- a persoanei
7uridice.
Persoana &uridica care desfasoara activitate de intreprinzator este pasibila de raspundere penala
pentru o fapta prevazuta de legea penala daca exista una din urmatoarele conditii :
-p.&. este vinovata de neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a dispozitiilor directe ale
legii, ce stabilesc indatoriri sau interdictii p1u efectuarea unei anumite activitati+
-p.&. este vinovata de efectuarea unei activitati ce nu corespunde actelor de constituire sau scopurilor
declarate+
-fapta care cauzeaza sau creeaza pericolul cauzarii de daune in proportii considerabile persoanei,
societatii sau statului a fost savirsita in ineresul acestei p.&. sau a fost admisa , sanctionata,
aprobata, utilizata de organul sau persoana imputernicita cu functii de conducere a p.&.
respective. Calitatea de personalitate &uridica se obtine din momentul inregistrarii de stat si
dispare odata cu radierea acesteia din registrul respectiv.
stfel norma legala citata pune in evidenta semnele acestui subiect al infractiunii- 310 calitatea de
p.&., si desfasurarea activitatii de intreprinzator. ?ipsa unuia dintre aceste semne va semnifica si
absenta subiectului infractiunii respective.
1.3.1roiecta,i o spe,- .n care f-ptuitorul infrac,iunii este autor mediat.
?a data de 1%1%312%%G cetateanul ,'o a constrins psi$ic si fizic cetateanul ,po care era minor ca
acesta sa sustraga dintr-o masina care era descuiata o geanta si un portmoneu.
utorul mediat este acea persoana care savirseste infractiunea prin intermediul altor persoane, ce nu
pot fi supuse raspunderii penale in virtutea unor circumstante prevazute de legea penala.
#aca subiectul savirseste infractiunea sub influenta constringerii fizice, el poate fi eliberat de
raspundere penala ca fiind supus extremii necesitati.In acest caz persoana care a folosit
constringerea fizica raspunde ca autor.
Subiectul II: Recursul .n anulare
2.1 +efini,i recursul .n anulare.
Prin recurs in anulare intelegem acea cale de atac extraordinara care are drept scop a&ungerea la
un control &udecatoresc al $otaririlor penale definitive prin care s-a adus o incalcare esentiala
legii sau prin care cauza penala a fost in mod vadit netemeinic solutionata.
2.2 Caracteri#a,i temeiurile pentru recurs .n anulare
Femeiurile pentru recurs 2n anulare
310 <ot)r-rile irevocabile de condamnare, de ac$itare sau de -ncetare a procesului penal pot fi
atacate cu recurs -n anulare -n scopul repar)rii erorilor de drept comise la &udecarea cauzei -n
cazurile -n care:
10 recursul are efect cu pri"ire la situa,ia p-r,ilor din proces:
a0 c-nd nu s-nt -ntrunite elementele infrac*iunii sau c-nd instan*a a pronun*at o $ot)r-re de
condamnare pentru o alt) fapt) dec-t cea pentru care condamnatul a fost pus sub -nvinuire, cu
excep*ia cazurilor re-ncadr)rii &uridice a ac*iunilor lui -n baza unei legi mai bl-nde.
Oa fi motiv de casare a $ot definitive cazul cind materialul probator existent nu constata cu
certitudine prezenta elementelor constititutive ale infractiunii.
b0 c-nd inculpatul a fost condamnat pentru o fapt) care nu este prev)zut) de legea penal)+
Fragerea persoanei la rasp.penala este posibila numai cu conditia prezentei prevederilor legale
in care aceasta fapta este recnoscuta ca infractiune.
c0 c-nd persoana condamnat) a fost mai -nainte &udecat) -n mod definitiv pentru aceea"i fapt) sau
dac) exist) o cauz) de -nl)turare a r)spunderii penale, sau aplicarea pedepsei a fost -nl)turat)
de o nou) lege sau anulat) de un act de amnistie ori de gra*iere, sau dac) a intervenit decesul
condamnatului+
d0 c-nd instan*a de &udecat) interna*ional), prin $ot)r-rea sa, a constatat o -nc)lcare a drepturilor
"i libert)*ilor omului, care poate fi reparat) la o nou) &udecare+
ctualmete Ct:#, dupa examinarea petitiilor cetatenilor poate obliga statul de a repara un drept
incalcat de o autoritate publica a statului.
e0 c-nd Curtea Constitu*ional) a recunoscut neconstitu*ional) prevederea legii aplicate -n cauza
respectiv)+
20 recursul poate fi declarat numai =n fa"oarea condamnatului:
a0 c-nd completul de &udecat) nu a fost compus potrivit legii ori s-au -nc)lcat prevederile CPP
incalcarea prevederilor referitoare la compunerea instantei de &udecata constituie temei de
nulitate. cest temei se refere atit in fond, apel cit si recurs.
b0 c-nd &udecarea cauzei a avut loc f)r) participarea procurorului, inculpatului, precum "i a
ap)r)torului, interpretului "i traduc)torului, c-nd aceasta era obligatorie potrivit legii+
c0 c-nd instan*a a admis o cale de atac neprev)zut) de lege sau apelul ori recursul ordinar au fost
introduse tardiv.
ceasta poate avea loc spre exemplu cind istanta de apel a examinat o cerere de apel asupra
deciziei instantei de apel sau instant de recurs a examinat recursul asupra deciziei instantei de
recurs.
30 7ecursul -n anulare este inadmisibil dac) nu se -ntemeiaz) pe motivele prev)zute -n
prezentul articol sau este declarat repetat, invoc-ndu-se acelea"i motive.
2.3 1roiecta,i o deci#ie de respingere a recursului .n anulare asupra 3ot-r.rii
7udec-torului de instruc,ie
+BCIMIB
+B RBS1I9ABRBA RBC8RS I9 A98DARB AS81RA *CTARIRII
:8+BCATCR8D8I +B I9STR8CTIB
+ B C I M I B
=n numele legii
#ata, luna, anul^^ ,ra"ul^^^^^^^
Colegiul penal al Cur,ii de Apel (.ndica1i denu,irea cur1ii de apel)0
-n componen*a
pre"edintelui "edin*ei de &udecat), &udec)tor Qumele4 prenumele
&udec)torilor Qumele4 prenumele
grefierului Qumele4 prenumele
interpretului Qumele4 prenumele
cu participarea procurorului Qumele4 prenumele
avocatului Qumele4 prenumele
a &udecat -n "edin*) public)1-nc$is) 3indicai0 apelul -mpotriva sentin*ei "indicai instana4 data
pronunrii$ declarat de avocatul "indicai$ -n cauza penal) privindu-l pe inculpatul
?ariante: declarat de inculpatul >G
+eclarat de a"ocatul > .n interesele inculpatului 4i de inculpatul >
!ndicai numele4 prenumele4 patronimicul inculpatului4 data naterii i locul naterii4
naionalitatea4 studiile4 cetenia4 starea civil4 numrul copiilor minori i a persoanelor
ntreinute "dac este aplica<il$4 locul muncii4 statutul militar4 gradul de invaliditate "dac este
aplica<il$4 adresa de la domiciliu4 antecedentele penale "dac exist sau nu exist$4 cunoaterea
lim<ii de stat4
-nvinuit de s)v-r"irea infrac*iunii prev)zut) de articolul 3numrul4 alineatul4 lit0 articolului$ Cod
penal.
Procedura de citare legal executat).
Procurorul s-a pronun*at "indicai concret c@intesena$0
vocatul a pledat "indicai concret c@intesena$0
supra apelului, -n baza materialelor din dosar "i argumentelor prezentate -n "edin*), Colegiul
C,86FF\:
6 7xpunei dispozitivul sentinei instanei de fond
+ 7xpunei succint faptele de svrirea cror inculpatul este declarat vinovat sau a nvinuirii su<
care a fost pus
+ 7xpunei fondul apelului
+ 7xpunei coninutul solicitrilor prilor participante la edina Eudiciar
6 Cercet-nd materialele dosarului, Colegiul penal trage concluzia c) instanta de fond este
ne-ntemeiat "i se respinge din urm)toarele motive 3expunei concluzia general a instanei pe
marginea apelului4 temeiurile de fapt i de drept care au dus la respingerea apelului4 precum i
motivele adoptrii soluiei date0 !ndicai pro<ele pe care se ntemeiaz concluziile instanei de
Eudecat i care demonstreaz vinovia inculpatului i explicai fiecare pro< n parteG
declaraiile prii vtmate4 a martorilor4 a inculpatului4 corpurile delicte4 procesele-ver<ale4
documentele4 constatrile te@nico-tiinifice4 etc0$0
6 stfel, Colegiul penal consider) c) instan*a de fond corect a tras concluzia c) vina inculpatului
3numele4 prenumele4 patronimicul0 de s)v-r"irea infrac*iunilor sus-indicate este dovedit) deplin.
Colegiul penal consider) c) instan*a de fond a *inut cont de toate circumstan*ele reale "i personale
privind individualizarea pedepsei "i i-a aplicat o pedeaps) corect), ec$itabil) "i legal) 3indicai
circumstanele invocate de instan0.
v-nd -n vedere cele expuse mai sus, conduc-ndu-se de art. /14 alin. 310 pct. 10 lit. c0, /19-/1=
Cod procedur) penal), Colegiul
+ B C I + B:
7espinge apelul lui "Qumele4 prenumele i calitatea procesual a apelantului$4 declarat -mpotriva
sentin*ei Audec)toriei 3includei denumirea Eudectoriei$ din "indicai data pronunrii sentinei$
ca fiind nefondat "i men*ine aceast) sentin*) f)r) modific)ri.
!ndicai c termenul executrii pedepsei se calculeaz din data adoptrii deciziei i c n durata
pedepsei se include tot timpul aflrii lui n stare de arest4 indicnd termenul concret conform
art0'## CPP0
#ecizia este executorie "i poate fi supus) recursului la Curtea 6uprem) de Austi*ie -n termen de
dou) luni.

Pre"edintele "edin*ei, &udec)tor
Audec)tor
Audec)tor
#osarul nr.1re-135111
7epublica (oldova
Curtea 6uprem) de Austi*ie
# : C I R I :
2n 8umele ?egii
%/ mai 2%11 mun. C$i"in)u
Colegiul penal -n urm)toarea componen*):
pre"edinte C Petru Jrsac$e,
&udec)tori C B$enadie 8icolaev "i Iurie #iaconu,
a examinat admisibilitatea 2n principiu a recursului 2n anulare declarat de
avocatul 6erg$ei Bolban -mpotriva deciziei Colegiului penal al Cur*ii de pel
C$i"in)u din %1 decembrie 2%1% -n cauza penal) -n privin*a lui Fanasienco Igor
Oasile,
supra admisibilit)*ii recursului -n cauz), -n baza actelor din dosar, Colegiul
penal al Cur*ii 6upreme de Austi*ie
C , 8 6 F F \ :
1. Prin sentin*a Audec)toriei Centru mun. C$i"in)u din %3 septembrie 2%1%,
procesul penal -n privin*a lui Fanasienco Igor Oasile, -n s)v-r"irea infrac*iunii
prev)zute de art. 324 alin.310 Cod penal, a fost -ncetat -n leg)tur) cu liberarea lui de
r)spundere penal), cu atragerea la r)spundere administrativ).
Conform art. 44 alin.320 Cod penal, lui Fanasienco Igor Oasile i-a fost aplicat)
sanc*iune administrativ) sub form) de amend) -n m)rime de 14% unit)*i
conven*ionale, ceea ce constituie 3%%% lei.
Cauza a fost examinat) -n procedur) special), -n baza acordului de recunoa"tere
a vinov)*iei.
2. .n fapt, instan*a de fond, pe baza probelor administrate pe dosar a constatat
c), Fanasienco Igor Oasile la data de 12 noiembrie 2%%G, afl-ndu-se -n biroul de
serviciu al inspectorului principal din cadrul #irec*iei pentru (isiuni 6peciale a (I
Caraman 6tanislav, -n procedura c)ruia se aflau materialele controlului pe faptul
practic)rii ilegale a activit)*ii de -ntreprinz)tor de c)tre 67? Knagrup CoL, i-a propus
persoanei cu func*ie de r)spundere bani -n sum) de 4%% dolari 6J, care urmau a fi
transmi"i la 13 noiembrie 2%%G, pentru a nu fi tras la r)spundere penal), "i anume 2n
privin*a lui "i celorlal*i reprezentan*i ai 67? Knagrup CoL 67? s) nu fie -nceput)
urm)rirea penal).
?a 13 noiembrie 2%%G, 2n &urul orelor 1/-%%, Fanasienco Igor, afl2ndu-se 2n
biroul de serviciu al inspectorului principal din cadrul #irec*iei pentru (isiuni
6peciale a (I, d-nd explica*ii suplimentare a recunoscut faptul practic)rii ilegale a
activit)*ii de -ntreprinz)tor, dup) ce, -n mod repetat, i-a propus "i i-a transmis
colaboratorului de poli*ie Caraman 6tanislav, suma -n m)rime de 5%% dolari 6J,
care constituiau conform cursului oficial al D8(- 55%% lei, pentru primirea deciziei
favorabile de a nu fi tras la r)spundere penal).2
#up) transmiterea banilor Fanasienco Igor a fost prins -n flagrant delict, iar
banii primi*i -n sum) de 5%% dolari 6J au fost ridica*i de la inspectorul #(6 al (I
Caraman 6tanislav.
2.1 .n motivarea $ot)r-rii sale, instan*a de fond a men*ionat faptul c) vina
inculpatului "i-a g)sit confirmare pe deplin -n "edin*a de &udecat), iar la stabilirea
pedepsei, av-nd -n vedere circumstan*ele cauzei, de personalitatea inculpatului, de
faptul c) se caracterizeaz) pozitiv, are la -ntre*inere 2 copii minori, a comis pentru
prima dat) o infrac*iune mai pu*in grav), s-a c)it sincer, a -nc$eiat acord de
recunoa"tere a vinov)*iei, instan*a de &udecat) a a&uns la concluzia c) corectarea "i
reeducarea lui Fanasienco Igor Oasile va fi posibil) "i f)r) ca ultimul s) fie supus
r)spunderii penale, aplic-nd -n privin*a lui art. 44 Cod penal, eliber-ndu-l de
r)spundere penal), cu tragerea la r)spundere administrativ), stabilindu-i o sanc*iune
administrativ) sub form) de amend).
3. .mpotriva $ot)r-rii &udec)tore"ti nominalizate, procurorul -n Procuratura
nticorup*ie Casir lexandru a declarat recurs ordinar, prin care a solicitat casarea
acesteia, cu pronun*area unei noi $ot)r-ri prin care inculpatul s) fie condamnat la 1 an
-nc$isoare "i amend) -n m)rime de 1%%% unit)*i conven*ionale, iar conform art. G%
Cod penal, pedeapsa sub form) de -nc$isoare s) fie suspendat) condi*ionat pe un
termen de prob) de 1 an.
Procurorul a men*ionat faptul c) instan*a de fond nu a luat -n considerare faptul
c) inculpatul a s)v-r"it o infrac*iune cu inten*ie, iar aplicarea art. 44 Cod penal nu va
restabili ec$itatea social) "i nu va atinge scopul educativ "i preventiv al pedepsei
penale.
/. Prin decizia Colegiului penal al Cur*ii de pel C$i"in)u din %1 decembrie
2%1%, a fost admis recursul procurorului 2n procuratura nticorup*ie Casir lexandru,
declarat -mpotriva sentin*ei Audec)toriei Centru mun. C$i"in)u din %3 septembrie
2%1% -n cauza penal) -n privin*a lui Fanasienco Igor, a fost casat) sentin*a "i
pronun*at) o nou) $ot)r-re potrivit modului stabilit pentru prima instan*) prin care
Fanasienco Igor Oasile, recunoscut vinovat de s)v-r"irea infrac*iunii prev)zute de art.
324 alin.310 Cod penal i s-a stabilit pedeaps) sub form) de -nc$isoare pe un termen de
3 ani cu amend) -n m)rime de 14%% unit)*i conven*ionale, ceea ce constituie 3%%%%
lei.
.n baza art. G% Cod penal, a fost dispus) suspendarea condi*ionat) a execut)rii
pedepsei aplicate inculpatului pe un termen de prob) de 2 ani.
4. .n recursul -n anulare declarat de c)tre avocatul 6erg$ei Bolban -n interesul
condamnatului Fanasienco Igor Oasile se solicit) casarea deciziei instan*ei de recurs
cu men*inerea sentin*ei instan*ei de fond din motiv c) instan*a de recurs, la stabilirea
pedepsei, nu a *inut cont de personalitatea inculpatului, acesta "i-a recunoscut vina
-nc$eind acord de recunoa"tere a vinov)*iei, are 2 copii minori la -ntre*inere.
5. Oerific2nd argumentele invocate 2n recursul 2n anulare 2n raport cu
materialele cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din urm)toarele
considerente.
rt. /44 Cod de procedur) penal) stipuleaz) cerin*ele care trebuie s) cuprind)
cererea de recurs, -n special, con*inutul acesteia.
Printre acestea, legisla*ia stabile"te c) -n recurs trebuie s) se descrie fapta
constatat) de instan*) "i dispozitivul sentin*ei, denumirea instan*ei care a adoptat 3
decizia -n recurs, data adopt)rii deciziei -n recurs "i argumentele admiterii sau
respingerii recursului.
, cerin*) esen*ial) prev)zut) de pct. 90 const) -n obliga*ia recurentului de a
aduce -n textul recursului argumentarea ilegalit)*ii $ot)r-rii atacate, cu indicarea
temeiurilor prev)zute de art. /43 Cod de procedur) penal).
Potrivit art. /43 alin. 310 Cod de procedur) penal), $ot)r-rile irevocabile pot fi
atacate cu recurs 2n anulare -n scopul repar)rii erorilor de drept comise la &udecarea
cauzei, 2n cazul 2n care un viciu fundamental 2n cadrul procedurii precedente a afectat
$ot)r-rea atacat), inclusiv:
a0 c-nd instan*a de &udecat) interna*ional), prin $ot)r-rea sa, a constatat o
-nc)lcare a drepturilor "i libert)*ilor omului, ce poate fi reparat) la o nou) &udecare+
b0 c-nd Curtea Constitu*ional) a recunoscut neconstitu*ional) prevederea legii
aplicate -n cauza respectiv)+
c0 c-nd persoana condamnat) a fost extr)dat), cu condi*ia excluderii din
$ot)r-rea de condamnare a unor capete de -nvinuire.
Conform art.3 Cod de procedur) penal), -n desf)"urarea procesului penal se
aplic) legea care este -n vigoare -n timpul &udec)rii cauzei -n instan*a &udec)toreasc).
Conform art.art. /43 alin. 330, /44 alin. 320 pct. 90 Cod de procedur) penal),
recursul -n anulare este inadmisibil dac) nu se -ntemeiaz) pe motivele prev)zute -n
articolul /43 Cod de procedur) penal), nu cuprinde men*ionarea acestor cazuri "i
argumentarea ilegalit)*ii $ot)r-rii atacate.
Contrar acestor prevederi legale, 2n recursul avocatului 6erg$ei Bolban nu este
invocat nici un temei de drept stipulat -n art. /43 Cod de procedur) penal), -n redac*ia
?egii nr. =2 din %9 mai 2%1%, -n vigoare din %/ iunie 2%1%, ci numai s-a solicitat s) fie
casat) decizia Cur*ii de pel C$i"in)u din %1 decembrie 2%1%, cu men*inerea sentin*ei
Audec)toriei Centru mun. C$i"in)u din %3 septembrie 2%1% -n privin*a lui Fanasienco
Igor Oasile, f)r) modific)ri.
Colegiul penal al Cur*ii 6upreme de Austi*ie men*ioneaz) faptul c) instan*a de
recurs corect a concluzionat despre lipsa temeiurilor de a-l libera pe inculpat de
r)spundere penal), din motiv c) a s)v-r"it o infrac*iune mai pu*in grav), a atentat la
rela*iile sociale, la activitatea de serviciu a c)rei bun) desf)"urare este incompatibil)
cu s)v-r"irea faptelor de corupere asupra persoanelor cu func*ie de r)spundere, astfel,
instan*a de recurs &ust a conc$is c) pedeapsa administrativ) nu va duce la corectarea "i
reeducarea condamnatului, nu va preveni s)v-r"irea faptelor analogice at-t de acesta c-t
"i de c)tre alte persoane, astfel, nefiind atins scopul pedepsei penale.
?a fel, instan*a de recurs -ntemeiat a concluzionat asupra faptului c) nu este
ra*ional de a-l priva real de libertate pe condamnat din motiv c) corectarea "i
reeducarea acestuia poate avea loc "i prin isp)"irea unei pedepse condi*ionate acestuia,
de aceea &ust au fost aplicate -n privin*a lui prevederile art G% Cod penal, astfel fiind
luate -n considerare circumstan*ele atenunate ale cauzei ca: s)v-r"irea pentru prima
dat) a unei infrac*iuni mai pu*in grave, c)in*a sincer), -ntre*inerea a doi copii minori.
.n baza circumstan*elor de mai sus, Colegiul penal al Cur*ii 6upreme de Austi*ie
consider) c) recursul -n anulare al avocatului 6erg$ei Bolban urmeaz) a fi declarat
inadmisibil, deoarece nu -ndepline"te cerin*ele de con*inut.
9. #in aceste motive, 2n conformitate cu prevederile art. /45 Cod de procedur)
penal), Colegiul penal/
# : C I # : :
Inadmisibilitatea recursului 2n anulare declarat de avocatul 6erg$ei Bolban
-mpotriva deciziei Colegiului penal al Cur*ii de pel C$i"in)u din %1 decembrie 2%1%
-n cauza penal) -n privin*a lui Fanasienco Igor Oasile, din motiv c) nu -ndepline"te
cerin*ele de con*inut prev)zute de art. /43 "i /44 Cod de Procedur) Penal).
#ecizia este irevocabil).
Pre"edinte: Petru Jrsac$e
Audec)tori: B$enadie 8icolaev
Iurie #iaconu
Test 31
Subiectul I: Circula,ia ilegal- a substan,elor narcotice, psi3otrope sau a analoagelor lor
f-r- scop de .nstr-inare
1.1. Identifica*i circumstan*ele care indic) lipsa scopului de -nstr)inare a substan*elor narcotice,
psi$otrope sau a analoagelor lor. "# puncte$
1.2. rgumenta*i dac) plantele spontane 3care au crescut de la sine0, ce con*in substan*e
narcotice sau psi$otrope, pot sau nu s) reprezinte obiectul material al infrac*iunii prev)zute
la alin.310 art.219 CP 7(. "% puncte$
1.3. rgumenta*i dac) este sau nu oportun) prezen*a art.219 CP 7( -n capitolul consacrat
infrac*iunilor s)v-r"ite contra s)n)t)*ii publice "i convie*uirii sociale. "& puncte$
Subiectul I: Circula,ia ilegal- a substan,elor narcotice, psi3otrope sau a analoagelor lor
f-r- scop de .nstr-inare
1.1Identifica*i circumstan*ele care indic) lipsa scopului de -nstr)inare a substan*elor narcotice,
psi$otrope sau a analoagelor lor.
#espre lipsa scopului de -nstr)inare poate indica, de exemplu, faptul c) persoana, care a
fabricat, a p)strat, a procurat, a transportat etc. substan*e narcotice, psi$otrope, analoagele
acestora sau plante care con*in asemenea substan*e, sufer) de narcomanie. #e regul), asemenea
persoane nu sunt implicate -n activitatea de -nstr)inare, deoarece distribuitorii au temerea c) ar
putea fi descoperi*i mai u"or prin intermediul acestora.
.n aceast) ordine de idei, este necesar s) reamintim c), -n Capitolul I al lucr)rii de fa*), am
recomandat dezincriminarea faptelor care sunt legate, -ntr-un fel sau altul, de consumul substan-
*elor narcotice, psi$otrope sau a analoagelor acestora 3avem -n vedere faptele prev)zute la alin.
310 3 in urma modificarilor recente a fost exclusa de la alin 1 pedeapsa cu inc$isoarea0 "i 320
art.219
4
"i la art.21G CP 7(0. #e asemenea, am argumentat necesitatea aplic)rii unor m)suri de
tratament fa*) de consumatorii ilegali de substan*e narcotice, psi$otrope sau analoage ale
acestora, ca alternativ) la aplicarea unor m)suri coercitive fa*) de ace"tia.
Promov!nd -n continuare aceast) concep*ie, suntem de p)rere c) faptele prev)zute la alin.
31 in care a fost exclusa sanctiunea C inc$isoare pina la 2 ani0 "i 320 art.219 CP 7( trebuie
dezincriminate. ?ipsa scopului de -nstr)inare -n cazul acestora denot) n)zuin*a de a -ntrebuin*a
substan*ele narcotice, psi$otrope sau analoagele acestora pentru consum propriu. 7emarc)m -n
acest sens c), -n Codul penal rom!n, corespondenta sintagmei Kf)r) scop de -nstr)inareL din
art.219 CP 7( este sintagma Kpentru consum propriuL 3art.3=9 CP 7om.0.
6-ar putea replica, c) traficul ilicit de droguri, c$iar fiind s)v!r"it pentru consum propriu,
se cere a fi incriminat de conven*iile interna*ionale relative la prevenirea "i combaterea traficului
ilicit de droguri 3-n primul r!nd, de Conven*ia ,8J contra traficului ilicit de stupefiante "i
substan*e psi$otrope [/3E. "a s) fie oare2
1.2.rgumenta*i dac) plantele spontane 3care au crescut de la sine0, ce con*in substan*e narcotice
sau psi$otrope, pot sau nu s) reprezinte obiectul material al infrac*iunii prev)zute la alin.310
art.219 CP 7(.
Consider ca plantele spontane ce contin substante narcotice sau psi$otrope nu pot sa
reprezinte obiectul material al infractiunii prev de alin 310 219 care spune - 6em)natul sau
cultivarea ilegal) a plantelor care con*in substan*e narcotice sau psi$otrope, prelucrarea sau
utilizarea a astfel de plante, s)v-r"ite -n propor*ii mari "i f)r) scop de -nstr)inare. P1u ca sa
constituie obiectul material al infractiunii date trebuie ca o persoana respectiva sa semene sau sa
cultiveze ilegal planete care contin substante narcotice sau psi$otrope si aceasta actiune a sa
precum si altele vor cadea sub incidenta ali.320. 8u pot sa constituie obiect material al alin 1
art.219 din considerentul ca trebuie sa existe careva actiuni de cultivare , semanare ilegala a
astfel de substante iar in cazul celor care au crescut de la sine in caz de prelucrare, transformare,
vor cadea sub incidenta art.219 alin320 sau dupa caz sub incidenta altei norme.
1.3.rgumenta*i dac) este sau nu oportun) prezen*a art.219 CP 7( -n capitolul consacrat
infrac*iunilor s)v-r"ite contra s)n)t)*ii publice "i convie*uirii sociale.
:ste necesar ca toate normele, care prev)d infrac*iunile s)v!r"ite -n sfera circula*iei legale a
substan*elor narcotice, psi$otrope, a analoagelor sau precursorilor acestora, s) fie concentrate
-ntr-un capitol aparte denumit KInfrac*iuni s)v!r"ite -n sfera circula*iei substan*elor narcotice,
psi$otrope sau precursorilor acestoraL.
3,dat) ce am argumentat anterior necesitatea elimin)rii din textul legii penale auto$tone a sin-
tagmei Kanalog al substan*elor narcotice sau psi$otropeL, nu facem men*iunea despre analoagele
acestor substan*e -n denumirea capitolului proiectat0.
@aptul c), prin aceasta, se contribuie la Kf)r!mi*area sistemului P)r*ii 6peciale a Codului penal -n
capitole miciL [195, p.1G4E nu-l putem accepta ca argument.
Ceea ce dorim s) dovedim este c), -n unele cazuri, legiuitorul manifest) prea mult) exigen*) la
conceperea unui capitol din legea penal), care confer) fizionomie distinct) unui grup de fapte
infrac*ionale. lteori -ns), o asemenea exigen*) ca "i cum nu exist). Problema identit)*ii generice
a infrac*iunilor s)v!r"ite -n sfera circula*iei legale a substan*elor narcotice, psi$otrope, a
analoagelor "i precursorilor acestora, a c)rei solu*ionare am propus-o supra, este o dovad)
elocvent) -n acest sens.
Subiectul II: Recursul ordinar.
2.1. +a,i defini,ia temeiurilor recursului ordinar. (3 puncte)
7ecursul este o cale de atac ordinar) ce poate fi declarat) doar pentru a repara erorile de drept
3errores &uris0, fiind determinate limitativ. ceasta -nseamn) c) alte temeiuri dec-t cele
enumerate expres la art. /29 "i art. /// in CPP nu pot exista . Femeiurile recursului nu pot consta
-n erori de fapt ci numai -n erori de drept. :rorile de drept pot fi : erori de drept formal sau
procesual 3erorres in procedento0 "i erori de drept material sau substan*ial 3errores in &uecendo0.
Codul de PP prevede 15 temeiuri pentru recurs -n cazul rcursului -mpotriva $ot inst de apel 3art.
/29 CPP0 "i 14 temeiuri pentru recurs -n cazul recursului -mpotriva $ot)r-rilor pentru care nu
este prev)zut) calea de atac apelul.
Prin te,eiuri ale recursului ordinar /n1elege, acele circu,stan1e0 /,pre3ur%ri care o)er%
posi*ilitatea /nl%tur%rii erorilor de drept /ntr+un proces. "odul PP0 elucideaz% ur,%toarele
te,eiuri5
Temeiuri pt .nl-turarea erorilor de drept procesual:
10 nu au fost respectate dispozi*iile privind competen*a dup) materie sau dup) calitatea
persoanei+
20 instan*a nu a fost compus) potrivit legii ori au fost -nc)lcate prevederile art.3%, 31 "i 33+
30 "edin*a de &udecat) nu a fost public), -n afar) de cazurile c-nd legea prevede altfel+
/0 &udecata a avut loc f)r) participarea procurorului, inculpatului, precum "i a ap)r)torului,
interpretului "i traduc)torului, c-nd participarea lor era obligatorie potrivit legii+
40 cauza a fost &udecat) -n prim) instan*) sau -n apel f)r) citarea legal) a unei p)r*i sau care,
legal citat), a fost -n imposibilitate de a se prezenta "i de a -n"tiin*a instan*a despre aceast)
imposibilitate+
50 instan*a de apel nu s-a pronun*at asupra tuturor motivelor invocate -n apel sau $ot)r-rea
atacat) nu cuprinde motivele pe care se -ntemeiaz) solu*ia ori motivarea solu*iei contrazice
dispozitivul $ot)r-rii sau acesta este expus neclar, sau dispozitivul $ot)r-rii redactate nu
corespunde cu dispozitivul pronun*at dup) deliberare+
90 instan*a a admis o cale de atac neprev)zut) de lege sau apelul a fost introdus tardiv+
Temeiuri pt .nl-turarea erorilor de ordin material:
=0 nu au fost 2ntrunite elementele infrac*iunii sau instan*a a pronun*at o $ot)r-re de
condamnare pentru o alt) fapt) dec-t cea pentru care condamnatul a fost pus sub -nvinuire, cu
excep*ia cazurilor re-ncadr)rii &uridice a ac*iunilor lui -n baza unei legi mai bl-nde+
G0 inculpatul a fost condamnat pentru o fapt) care nu este prev)zut) de legea penal)+
1%0 s-au aplicat pedepse -n alte limite dec-t cele prev)zute de lege+
110 persoana condamnat) a fost &udecat) anterior -n mod definitiv pentru aceea"i fapt) sau
exist) o cauz) de -nl)turare a r)spunderii penale, sau aplicarea pedepsei a fost -nl)turat) de o
nou) lege sau anulat) de un act de amnistie, a intervenit decesul inculpatului ori a intervenit
-mp)carea p)r*ilor -n cazul prev)zut de lege+
120 faptei s)v-r"ite i s-a dat o -ncadrare &uridic) gre"it)+
130 a intervenit o lege penal) mai favorabil) condamnatului+
1/0 Curtea Constitu*ional) a recunoscut neconstitu*ional) prevederea legii aplicate -n cauza
respectiv)+
140 instan*a de &udecat) interna*ional), prin $ot)r-re pe un alt caz, a constatat o -nc)lcare la
nivel na*ional a drepturilor "i libert)*ilor omului care poate fi reparat) "i -n aceast) cauz)+
150 norma de drept aplicat) -n $ot)r-rea atacat) contravine unei $ot)r-ri de aplicare a aceleia"i
norme date anterior de c)tre Curtea 6uprem) de Austi*ie.
2.2. Caracteri#a,i situa,iile c.nd recursul poate fi respins .n fa#a admisibilit-,ii .n
principiu. (5 puncte)
Instan*a de recurs examineaz) admisibilitatea -n principiu a recursului declarat -mpotriva $ot
inst de apel f)r) citarea p)r*ilor. #eci putem afirma c) procedura admisibilit)*ii este secret), fiind
nepublic) "i p)r*ile care au declarat -n recurs sunt -n imposibilitate legal) de a-"i ap)ra drepturile
"i a argumenta pozi*ia exprimat) -n cererea de recurs. 7eglementarea dat) arat) c) p)r*ile trebuie
s) acorde o aten*ie deosebit) redact)rii cererii de recurs care se prezint) ca un act de baz) ce este
pus la temelia raportului "i implicit, a $ot inst de recurs de a trimite rec pt &udecare Colegiului
l)rgit al C6A
:xaminarea admisibilit)*ii recursului are loc -n cadrul unui complet format din 3 &udec)tori, care
prin decizie motivat) , va decide -n unanimitate supra inadmisibilit)*ii recursului -n cazurile -n
care se constat):
7ecursul nu -ndepline"te cerin*ele de form) "i de con*inut prev)zute de art. /2G "i /3%
CPP. Cerin*ele de form) se refer) la faptul c) recursul nu a avut forma scris), sau nu a
fost depus de persoanele men*ionate la art. /21 din CPP, sau c) cererea de recurs nu a
fost depus) cu at-te copii c-*i participan*i sunt la proces.
7ecursul este declarat peste termen. cest motiv vizeaz) -nc)lcarea termenului general
fixat de 2 luni, care -ncepe s) curg) diferen*iat ori de la data pronun*)rii deciziei, dup)
-n"tiin*area -n scris a p)r*ilor despre semnarea deciziei redactate de c)tre to*i &udec)torii
completului de &udecat).
Femeiurile invocate de recurent nu se -ncadreaz) -n temeiurile prev)zute de CPP, pentru
recursul ordinar. v-nd ca punct de pornire faptul c) recursul are efect devolutiv limitat
la temeiurile de drept prev)zute de art /29 CPP, recurentul nu este -n drept s) recurg) la
alte temeiuri.
7ecursul este v)dit ne-ntemeiat. 8e-ntemeierea unui recurs presupune c) -n cererea de
recurs recurentul nu a indicat argumentele apte de a conduce instan*a la convingerea c)
prin decizia luat) de instan*a de apel au fost -nc)lacate dr sale
7ecursul nu abordeaz) probleme de drept de o importan*) general) pt &urispruden*). C
aceast) condi*ie este c$eia care ne ofer) posibilitatea de a desc$ide lac)tul dup) care se
ascunde scopul de baz) al examin)rii cauzei -n recurs C crearea de precedente &udiciare.
2.3. 1roiecta,i o deci#ie de admitere a recursului la 7udecarea acestuia. (7 puncte)
#osarul nr. 1ra-95/11%
7 : P J D ? I C ( , ? # , O
C J 7 F : 6 J P 7 : ( \ # : A J 6 F I X I :
# : C I R I :
.8 8J(:?: ?:BII
%5 iulie 2%1% mun. C$i"in)u
Colegiul penal -n urm)toarea componen*):
Pre"edinte C Constantin Bursc$i,
&udec)tori - Fudor Popovici, ndrei <arg$el, 8icolae Bordila, Iurie
De&enaru,
cu participarea procurorului #umitru Braur, avocatului ?iliana Panu" "i
condamnatei Oerbi*c$i liona,
a examinat -n "edin*) &udiciar) desc$is) recursul ordinar declarat de
procuror -mpotriva deciziei Colegiului penal al Cur*ii de pel C$i"in)u din 2%
ianuarie 2%1% -n cauza penal) -n privin*a lui
3er<ic@i /liona 3alerii4 nscut la ,% iulie ()*-4 n
s0 ;deni4 r-nul Clrai4 domiciliat n s0 G@elauza4 rnul Streni4 studii medii incomplete4
cetean a ;epu<licii oldova4 nesupus militar4 necstorit4 fr
antecedente penale0
Procedura de citare a fost executat).
Procurorul s-a pronun*at pentru admiterea recursului.
vocatul "i condamnata au solicitat respingerea acestuia.
supra recursului, Colegiul penal l)rgit
C , 8 6 F F \:
1. Prin sentin*a Audec)toriei 6tr)"eni din 2% octombrie 2%%G Oerbi*c$i liona Oalerii a fost
condamnat) -n baza art. 154 alin. 320 lit. b0, d0 CP, cu aplicarea art. 9G CP la 4 ani -nc$isoare.
.n baza art. G% CP a fost suspendat) executarea pedepsei, cu stabilirea unui termen de prob) de 4
ani. 2. Potrivit sentin*ei, Oerbi*c$i liona, afl!ndu-se -n s. Ooinova, r-nul 6tr)"eni, prin
-n"el)ciune, sub pretextul anga&)rii la lucru bine pl)tit -n calitate de c$elneri*) -n or. Per&e,
regiunea Zosovo, 6erbia, cu contract legal de munc), 2 le-a recrutat -n luna septembrie 2%%5 pe
Dobea Balina "i -n luna mai 2%%9 pe Xurcan 8atalia, organiz!nd c)l)toria din aeroportul
C$i"in)u "i -n -n*elegere prealabil) cu complicele inculpatei pe nume KrbreL, p)timitele Dobea
B. "i Xurcan 8. au fost impuse s) presteze servicii sexuale contra plat) clien*ilor barului
KqL, contrar voin*ei lor, pentru a restitui banii -ndatora*i pentru c)l)toria -n Zosovo.
3. 8efiind de acord cu sentin*a, procurorul a declarat apel, -n care a solicitat casarea sentin*ei cu
pronun*area unei noi $ot)r!ri, prin care a-i stabili inculpatei o pedeaps) privativ) de libertate, cu
excluderea aplic)rii art. 9G Cod penal, motiv!nd c) inculpata nu "i-a recunoscut vina, a s)v!r"it
o infrac*iune deosebit de grav) "i nu au fost stabilite circumstan*e excep*ionale.
/. Prin decizia Colegiului Penal al Cur*ii de pei C$i"in)u din 2% ianuarie 2%1% apelul a fost
respins ca nefondat.
4. #ecizia a fost contestat) cu recurs ordinar de procuror, care solicit) casarea deciziei
Colegiului Penal al Cur*ii de pei C$i"in)u, cu remiterea cauzei la re&udecare -n instan*a de
apel.
.n motivarea recursului se arat) c) instan*a de apel a ignorat prevederile art. 51 CP, astfel
pedeapsa stabilit) nu -"i v-a atinge scopul "i incorect a aplicat prevederile art. 9G "i G% CP.
5. Oerific!nd argumentele recursului -n raport cu -mpre&ur)rile cauzei, Colegiul penal l)rgit
consider) c) recursul ordinar urmeaz) a fi admis, cu casarea $ot)r!rii instan*ei de apel, din
urm)toarele considerente.
5.1. Conform prevederilor art. /1/ CPP, instan*a de apel, &udec!nd apelul, verific) legalitatea "i
temeinicia $ot)r!rilor atacate pe baza probelor examinate de prima instan*), conform
materialelor din dosar "i oric)ror probe noi prezentate instan*ei de apel sau cerceteaz)
suplimentar probele administrate de instan*a de fond. Instan*a de apel poate da o nou) apreciere
probelor din dosar "i poate administra, la cererea p)r*ilor, orice probe noi pe care le consider)
necesare, este obligat) s) se pronun*e asupra tuturor motivelor invocate -n apel. Potrivit
cerin*elor art. /1/ CPP, c$estiunile de fapt asupra c)rora s-a
pronun*at ori trebuia s) se pronun*e prima instan*) "i care prin apel se transmit instan*ei de apel
sunt: dac) fapta re*inut) ori numai imputat) s-a s)v!r"it ori nu+ dac) fapta a fost comis) de
inculpat "i -n ce -mpre&ur)ri s-a comis+ dac) probele corect au fost apreciate+ dac) toate -n
ansamblu au fost apreciate de 3 prima instan*) prin prisma cumulului de probe anexate la dosar
-n conformitate
cu art. 1%1 CPP. C$estiunile de drept pe care le poate solu*iona instan*a de apel: dac) fapta
-ntrune"te elementele infrac*iunii, dac) infrac*iunea a fost corect calificat), dac) pedeapsa a fost
individualizat) "i aplicat) &ust+ dac) normele de drept procesual, penal sau administrativ au fost
corect aplicate "i $ot)r!rea adoptat) s) con*in) r)spuns la toate motivele invocate. #ecizia
instan*ei de apel, conform art. /19 CPP trebuie s) cuprind) fapta constatat) de prima instan*) "i
con*inutul dispozitivului sentin*ei, fondul apelului "i temeiurile de fapt "i de drept care au dus,
dup) caz la respingerea sau admiterea apelului, precum "i motivele adopt)rii solu*iei date.
Colegiul penal l)rgit consider) c) aceste prevederi obligatorii ale Codului de procedur) penal)
nu au fost -ntocmai respectate, din care motiv decizia
instan*ei de apel nu -ntrune"te elementele obligatorii enun*ate.
5.2. Conform prevederilor art. 9 CP, la aplicarea legii penale se *ine cont de caracterul "i gradul
pre&udiciabil al infrac*iunii s)v!r"ite, de persoana celui vinovat "i de circumstan*ele cauzei care
atenueaz) ori agraveaz) r)spunderea penal). Conform prevederilor art. 94 CP, persoanei
recunoscute vinovate de s)v!r"irea unei infrac*iuni i se aplic) o pedeaps) ec$itabil) -n limitele
fixate -n Partea special) a Codului penal "i -n strict) conformitate cu dispozi*iile P)r*ii generale a
Codului penal. ?a stabilirea categoriei "i termenului pedepsei, instan*a de &udecat) *ine cont de
gravitatea infrac*iunii s)v!r"ite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstan*ele
cauzei care atenueaz) ori
agraveaz) r)spunderea, de influen*a pedepsei aplicate asupra corect)rii "i reeduc)rii vinovatului,
precum "i de condi*iile de via*) ale familiei acestuia., pedeaps) mai aspr), din num)rul celor
alternative prev)zute pentru s)v!r"irea infrac*iunii, se stabile"te numai -n cazul -n care o
pedeaps) mai
bl!nd), din num)rul celor men*ionate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. Conform
prevederilor art. 51 CP, pedeapsa penal) este o m)sur) de constr!ngere statal) "i un mi&loc de
corectare "i reeducare a condamnatului ce se aplic) de instan*ele de &udecat), -n numele legii,
persoanelor care au s)v!r"it
infrac*iuni, cauz!nd anumite lipsuri "i restric*ii drepturilor lor. / Pedeapsa are drept scop
restabilirea ec$it)*ii sociale, corectarea condamnatului, precum "i prevenirea s)v!r"irii de noi
infrac*iuni at!t din
partea condamna*ilor, c!t "i a altor persoane.
5.3. Instan*a de apel a ignorat aceste prevederi ale Codului penal "i la stabilirea pedepsei a
enumerat doar la circumstan*ele atenuante "i f)r) a aduce careva argumente, se limiteaz) doar la
faptul c) Kde aceia, instan*a de apel calific) toate aceste circumstan*e atenuante ca circumstan*e
excep*ionale, care
dau posibilitate instan*ei de a aplica art. 9G Cod penalL, f)r) a *ine cont de caracterul "i gradul
pre&udiciabil al infrac*iunii s)v!r"ite, de motivul acesteia, f)r) a argumenta dac) aplicarea unei
pedepse sub limita minim), prev)zut) de legea penal) va asigura atingerea scopului pedepsei. .n
acest sens instan*a de apel era obligat) s) se expun) sub aspectele indicate mau sus "i urma s)
verifice legalitatea "i oportunitatea aplic)rii art. 9G Cod penal, pentru a constata c) pedeapsa a
fost stabilit) -n conformitate cu prevederile art. 94-95 Cod penal. @apta s)v!r it) de c)tre
condamnat) este prev)zut) de art. 154 alin. 320 CP "i poate fi sanc*ionat) cu -nc$isoare de la 9 la
14 ani, fiind considerat) conform prevederilor art. 15 CP o infrac*iune deosebit de grav). Ca o
infrac*iune deosebit de grav) se considera aceast) fapt) "i p!n) la modificarea acestui articol -n
sensul reducerii pedepsei 3art. 154 alin. 320 CP se sanc*iona cu -nc$isoare de la 1% la 2% ani0. .n
cazul condamn)rii persoanei adulte cu aplicarea art. 9G alin. 330
instan*a de &udecat) poate aplica o pedeaps) sub limita minim) prev)zut) de legea penal), dar
constituind cel pu*in dou) treimi din minimul pedepsei prev)zute de prezentul cod. .ns) -n spe*)
fa*) de persoana condamnat) a fost aplicat) "i prevederile art. G% CP, caz inadmisibil prev)zut
de legea penal) -n vigoare.
5./. Conform prevederilor art. G% alin. 3/0 CP persoanelor care au s)v!r it infrac*iuni deosebit de
grave "i excep*ional de grave ... condamnarea cu suspendarea condi*ionat) a execut)rii pedepsei
nu se aplic). stfel -n spe*) a fost aplicat) legea -n cazul interzicerii aplic)rii acesteia. Instan*a
de recurs nu este -n drept s) repare erorile admise -n spe*) de c)tre instan*a de apel f)r) a trimite
cauza la o nou) &udecare.
5.4. stfel, -n cauz) se constat) temeiul de recurs prev)zut la art. /29 alin. 310 pct. 1%0 CPP,
conform c)ruia $ot)r!rile instan*ei de apel pot fi supuse recursului -n cazul -n care s-au aplicat
pedepse -n alte limite dec!t cele 4 prev)zute de lege, fapt ce determin) necesitatea cas)rii
deciziei Cur*ii de pel
C$i"in)u. Colegiul penal l)rgit consider) c), eroarea comis) nu poate fi reparat) de c)tre instan*a
de recurs -n prezenta procedur), deoarece instan*a de recurs nu este abilitat) cu atribu*ii de a
&udeca cauza "i a se pronun*a asupra legalit)*ii sentin*ei instan*ei de fond, substituind instan*a
care a &udecat apelul cu -nc)lcarea prevederilor procesual penale la pronun*area $ot)r!rii
&udec)tore"ti. .nc)lc)rile enun*ate impun concluzia necesit)*ii de a casa decizia instan*ei de apel
cu dispunerea re&udec)rii cauzei de c)tre aceea"i instan*) -n alt complet de &udec)tori. .n
procesul re&udec)rii cauzei instan*a urmeaz) s) *in) cont de argumentele expuse -n prezenta
decizie, s) -nl)ture omisiunile admise "i s) -ntreprind) "i alte m)suri prev)zute de legisla*ie -n
vederea pronun*)rii unei $ot)r!ri legale "i -ntemeiate, -n strict) conformitate cu prevederile art.
/1/-/1G CPP.
9. Pentru motivele enun*ate, -n baza art. /34 alin. 310 pct. 20 lit. c0 Cod de procedur) penal),
Colegiul penal l)rgit al Cur*ii 6upreme de Austi*ie,
# : C I # : :
dmite recursul ordinar declarat de procuror -n cauza penal) -n privin*a lui Oerbi*c$i liona
Oalerii, caseaz) decizia Colegiului penal al Cur*ii de pel C$i"in)u din 2% ianuarie 2%1%, cu
dispunerea re&udec)rii cauzei -n ordine de apel -n aceea"i instan*), -n alt complet de &udecat).
Prezenta decizie este irevocabil).
Pre"edinte Constantin Bursc$i
Audec)tori Fudor Popovici
ndrei <arg$el
8icolae Bordila
Iurie De&enaru
Test 32
Subiectul I: Deg-tura cau#al-
1.1. Caracteriza*i leg)tura cauzal) "i criteriile ei. "# puncte$
?egatura cauzala dintre actiunea sau inactiunea faptuitorului si urmarea acesteia este o alta
componenta a laturii obiective a infractiunii. 7aportul cauzal dintre actiune- inactiune si urmarile
pre&udiciabile este un raport obiectiv, de la cauza la efect, o relatie de determinare , fiind uneori
usor de stabilit 3ex.moartea unei persoane este rezultatul unei actiuni de impuscare realizata de
catre infractor0.#e asemenea este necesara cercetarea tuturor impre&urarilor care au accelerat sau
au zadarnicit aparitia urmarii si legatura lor cu contributiile umane, p1u a stabili valoarea cauzala
a acestora si daca ele sunt sau nu relevante penal. ?egatura cauzala presupune cu necesitate doi
termeni intre care se stabileste aceasta, si anume : fenomenul cauza si fenomenul efect. Cauza
este fenomenul care determina aparitia unui alt fenomen , iar efectul , fenomenul determinat,
rezultatul. In dr penal legatura cauzala se stabileste intre actiunea 3inactiunea0 persoanei ,
prevazuta de legea penala si savirsita cu vinovatie , care constituie cauza, si urmarea
pre&udiciabila , ca efect al acestei fapte. Prin urmare legatura cauzala se poate stabili numai intre
o actiune si rezultat, inactiunea neavind valoare cauzala. , fapta p1u a constitui cauza unei
urmari trebuie sa o preceada in timp si sa o determine. , fapta posterioara producerii urmarii
pre&udiciabile nu poate fi considerata drept cauza a acestei consecinte. Criteriul inevitabilitatii
consta in faptul ca urmarea pre&udiciabila trebuie sa fie un rezultat inevitabil al faptei
pre&udiciabile comise.#e ex. nu va exista legatura cauzala intre actiunile conducator auto care
nerespectind 7egulament circulatiei rutiere a provocat unui pieton o vatamare corporala medie si
moartea acestuia, care a survenit in urma introducerii unei infectii in procesul
pansamentului.?egatura dintre actiunile soferului si moartea pietonului este un raport
intimplator.
2. 1.2.naliza*i tipurile leg)turilor cauzale.
In literatura de specialitate se ve$iculeaza 2 curente si anume- Feza monista din care fac parte
teoriile ce sustin ca actiunile care au precedat urmarea una singura trebuie considerata drept
cauza a efectului, celelalte actiuni avind semnificatia unor conditii si C Feza pluralista care
include teoriile potrivit carora se admite pluralitatea de cauze care concura la producerea urmarii.
Feza monista cuprinde : a0 Feoria cauzei tipice C ca trebuie de considerat drept cauza a unei
urmari fenomenul care prin natura sa este apt de a produce un anumit rezultat. 6e considera ca o
anumita activitate conduce in mod normal la un anumit rezultat si ca, deci fiecare rezultat isi are
cauza sa fireasca , adecvata, tipuca, de unde apare si denumirea aceste teorii.Feoria este
criticabila 3ex.amenintarea unei pers bolnave de inima ii poate provoca criza cardiaca,are drept
urmare moartea0+ b0 Feoria cauzei eficiente C trebuie considerat drept cauza a urmarii fenomenul
care a declansat procesul genetic 3de generare0 si a creat p1u celelalte conditii aptitudinea de a
produce urmarea imediata + c0 Feoria cauzei preponderente C treb considerata drept cauza numai
energia sau fenomenul premergator care a contribuit in mod $otaritor la producerea rezultat+ d0
Feoria cauzei proxime C ca nu poate fi cauza decit fenomenul sau energia care a precedat
nemi&locit urmarea, indiferent de valoarea sa contributiva la declansarea sau sustinerea cursului
de evenimente ce au adus la acesta.
eza pluralista cuprinde : a0 Feoria ec$ivalentei conditiilor 3sine rua non0 are cea mai larga
raspindire si contine C cauzalitatea este plurala, - urmeaza a fi considerata cauza orice conditie
premergatoare fara de care efectul nu s-ar fi produs, - toate conditiile premergatoare rezultatului
si fara de care acesta nu s-ar fi produs au o valoare contributiva egala. Potrivit teoriei respective ,
orice conditie care poate fi legata de rezultatul produs trebuie considerata ca fiind o cauza a
acestuia , daca a contribuit indiferent in ce masura la producerea lui+ b0 Feoria conditiei necesare
C reprezinta o varianta a teoriei sine rua non si propune sa fie considerata drept cauza a
rezultatului orice conditie necesara p1u producerea acestuia, tinindu-se seama de contributia
concreta adusa de fiecare conditie. Pe marginea acestor teorii s-au dat mai multe discutii.
Principalele teze care faciliteaza constatarea raportului de cauzalitate sunt : 10 in caz identificarii
mai multor fapte urmeaza a se stabili care au rol de contributii determinate3cauze0, ce au generat
producerea urmarii, si care au caracter de a&utor, reprezentibd doar conditii favorabile in
producerea rezultatului, 20 raport de cauzalitate exista si in situatia in care urmarea pre&udiciabila
nu s-a produs imediat dupa savirsirea faptei, ci dupa trecerea unui anumit interval de
timp3 vatamare corporala grava care a provocat deces victimei al./ art.141 CP0, 30 legatura
cauzala exista si in situatia in care fapta a provocat o urmare pre&udiciabila in comun cu alte
impre&urari preexistente, concomitente sau posterioare, daca fara interventia actiunii rezultatul nu
s-ar fi produs3alin / art141, ex. cind o pers a aplicat o lovitura altei pers si nu poate rezulta
decesul dar care s-ar fi produs deoarece victima suferea de o boala cronica sau se afla in stare de
ebrietate0.
3. 1.3.lc)tui*i o spe*) -n care s) existe eroare -n leg)tura cauzal).
Pe data de 1%1%212%%G cet ' si cet p au servit bauturi alcoolice intr-un local de pe strada
@lorilor , dupa ceva timp cei doi s-au luat la cearta dupa care ' i-a aplicat multiple lovituri lui p.
doua zi p a baut niste medicamente deoarece il durea capul iar aproximativ peste 2 ore acesta
a decedat. ,rganul de u.p. l-a retinut pe ' fiind banuit de omorirea lui p. Cadavrul lui p a fost
dus la Centru de (edicina ?egala unde a fost efectuata expertiza in cauza si s-a stabilit ca
moartea lui p a survenit de la administrarea unor medicamente expirate. Prin urmare exista
eroare in legatura de cauzalitate deoarece decesul lui p n-a survenit de la loviturile lui ' ci de la
medicamentele consumate.
Subiectul II: Recursul ordinar.
2.1. +efini,i no,iunea de recurs ordinar. (3 puncte)
#up) Ion 8eagu recursul este o cale de atac ordinar) de anulare, par*ial devolutiv) "i -n mod
excep*ional extensiv), destinat) de a repara erorile de drept comise de instan*ele de fond -n
$ot)r-rile date. :l corespunde celui de-al doilea grad de &urisdic*ie "i de aceea se -ndreapt)
-mpotriva $ot &ud date -n ultimul grad de fond, pt erorile de drept care le con*ine. .n doctrina rus)
: (art-nciQ, consider) c) recursul poate fe definit sub dou) ung$iuri. Primo, ca faz) de control
&udiciar al procesului penal "i parte component) a procedurii &udiciare. .n faza men*ionat) are loc
verificarea calit)*ilor sentin*ei ca legalitatea,temeinicia. 6ecundo, procedura recursului este o
institu*ie a dr procesului penal, reglementat de CPP al @ed 7us., Fertio, ca activitate procesual)
penal), bazat) pe principii "i caractere proprii. CPP, define"te calea ordinar) de atac ca fiind :
cale prev)zut) de lege pentru atacarea $ot &ud care nu s-nt irevocabile. :ste necesar de completat
def legal) cu sintagma K c-t "i nedefinitive "i revocabileL ce s]ar referi la adoua form) a
recursului ordinar: -mpotriva $ot &ud pt care nu este prev)zuta calea de atac apelul. 7ecursul
este o cale ordinar) de atac ireveren*ioas), comun), cu efect devolutiv, extensiv, neagrav)rii
situa*iei -n propriul recurs "i suspensiv 3in cazul rec -mpotriva $ot pt care nu este prevazut) calea
de atac apelul0, destinat) pt a repara erorile de dr comise de c)tre prima inst sau inst de apel.
Caracteri#a,i titularii dreptului la recurs 4i 3ot-r.rile supuse recursului. (5 puncte)
Fitularii dr la recurs "i $ot supuse apelului sunt condi*ii de fond ale recursului ordinar. Conform
CPP, pot fi atacate cu recurs -mpotriva inst de apel: deciziile pronun*ate de cur*ile de apel ca
instan*e de apel, -nc$eierile instan*ei de apel pot fi atacate cu recurs numai o dat) cu decizia
recurat)+ -nc$eierile instan*ei de apel, potrivit legii, pot fi atacate separat cu recurs.
Conform CPP, pot fi atacate cu recurs -mpotriva $ot &ud pt care nu este prev)zut) calea de atac
apelul: sentin*ele pronun*ate de &udec)torii privind infr. J"oare pt s)v-r"irea c)rora legea prevede
-n exclusivitate pedeapsa non-privativ) de libertate, sentin*ele pronun*ate de cur*ile de apel,
sentin*ele pronun*ate de C6A, alte $ot penale pt care legea ptrevede aceast) cale de atac.
Pe l-ng) sentin*e decizii pot fi atacate cu recurs urm)toarele $ot)r-ri: $ot cu privire la trecerea -n
contul statului a sumei depo;itate -n asigurarea garan*iei, $ot de aplicare a amenzii &udiciare, $ot
de prelungire a arestului preventiv. :xist) "i unele -nc$eieri -mpotriva c)rora nu poate fi folosit
recursul: -nc$eierea inst de &udecat) asupra recuz)rii, -nc$eierea de declinare a competen*ei.
Fitularii dr la recurs: fiecarui subiect procesual al c)rui dr au facut obiectul &udec)*ii -n inst de
apel sau prim) instan*). Conform CPP, pot declara recurs:
- Procurorul -n ce prive"te latura civil) "i penal)- acest dr este -n concordan*) cu
constitu*ia conform c)reia procuratura prin exercitarrea atribu*iilor sale reprezint)
interesele generale a societ "i ap)r) ordinea de drept, precum "i dr "i libert cet cet.. .n ce
prive"te latura penal) proc poate face recurs -mpotriva $ot de condamnare, ac$itare "i
-nvcetare ap p. Privind lat vcivil) nu exist) nici o -ndoial) ca pr pr poate folosi calea rec
pt cazurile prev de art 41 al 1 CPP.
- Inculpatul in ce priveste latura penal) C criticile sale se vor rezuma la propria situa*ie
- Partea v)t)mat) -n ce prive"te latura penal)- prin recurs poate viza orice aspect al cauzei
- Partea civil) "i civilmente resp -n ce prive"te latura civil)
- (artorul expertul, interpretul, traduc, ap)r)torul, -n ce prive"te c$eltuielile &udiciare
convenite- aceste persoanesunt titulare unui dr de rec limitat
- ,rice persoanp ale c)rei interese legitime au fost pre&udiciate. Printr]o m)sur) sau act al
instan*ei- astfell de persoane pot fi persoanaale c)rei interese legitime au fost lezate prin
aplicarea sec$estrului dispus asupra bunurilor sale.
- -
2.2. Proiecta*i o decizie de respingere a recursului din motivul -nc)lc)rii art. /2% 3<ot)r-rile
supuse recursului0. "& puncte$
Subiectul I: Abu#ul de putere sau abu#ul de ser"iciu
1.1. #etermina*i momentul de consumare a infrac*iunii prev)zute la art.329 CP 7(.
Consumarea infractiunii se considera in cazul in care, in urma actiunii sau inactiunii
faptuitorului, au survenit urmarile indicate in lege sau lezarea unui drept al persoanei fizice sau
&uridice. In urma comiterii acestei infractiuni se provoaca daune materiale adica este o
infarctiune materiala iar , in calitate de urmari ale acestei infractiuni legea prevede si cauzarea
daune considerabile dr-lor si intereselor legale ale p.f.sau p.&.
1.2. #etermina*i cinci asem)n)ri dintre infrac*iunea de abuz de putere sau abuz de serviciu
3art.329 CP 7(0 "i infrac*iunea de exces de putere sau dep)"ire a atribu*iilor de serviciu
3art.32= CP 7( 0.
1.@ac parte din ace+asi grup de infractiuni: Infractiuni comise nemi&locit de catre persoanele
cu functie de raspundere.
2.,bictul &uridic special: rela*iile referitoare la buna desf)"urare a activit)*ii organelor puterii
de stat,autorit)*ilor publice centrale "i locale, sau a subdiviziunilor acestora.
3.6ubiectul: Persoana cu functie de raspundere.
/.?atura subiectiva: Intentia directa.
4.cosecintele social periculoase: cauzat daune Mn proporaii considerabile intereselor publice sau
drepturilor bi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau &uridice.
1.3. rgumenta*i dac) trebuie sau nu modificat) urm)toarea expresie din dispozi*ia art.329 CP
7(: Kdac) aceasta a cauzat daune -n propor*ii considerabile intereselor ocrotite de lege ale
persoanelor fizice sau &uridiceL.
8e-ndeplinirea sau -ndeplinirea -n mod defectuos a unui act de c)tre f)ptuitor trebuie s!
aib! neap)rat la baz) un interes material ori alte interese personale, dac) aceste ac*iuni
sau inac*iuni au cauzat daune considerabiie intereselor publice sau drepturilor "i intere-
selor ocrotite prin lege ale persoanelor fizice sau &uridice. #ac) aceste urm)ri lipsesc, nu
poate fi vorba de r)spundere penal).
Interesele generale ale societ)*ii, -nc)lcarea drepturilor constitu*ionale ale cet)*enilor,
crearea obstacolelor sau tulbur!rilor -n activitatea organelor puterii "i a aitor institu*ii
publice, -nc)lcarea ordinii de drept, t)inuirea infrac*iunilor s)v!r"ite etc. sunt considerate
obiective asupra c!rora se orienteaz) ac*iunile de cauzare de daune -n propor*ii considera-
bile intereselor publice.
6fera intereselor pe care le poate exprima activitatea persoanei -n concordan*) cu interese-
le generale ale societ)*ii, pe care legea le recunoa"te "i le garanteaz), este destul de ampl)
3dreptul la proprietate, dreptul la via*), dreptut la ap)rare, dreptul la siguran*a personal), dreptul
la libera asociere, dreptul la ocrotirea s)n)t)*ii, dreptul la -nv)*)tur), libera con-curen*),
liberta-ea con"tiin*ei etc.0 "i le consider) daune -n propor*ii considerabile cauzate drepturilor "i
intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau &uridice.
(otivul este un element obligatoriu al acestei infrac*iuni "i poate fi material sau poate
urm)ri alt interes personal.
Prin interes material se -n*dege ideea prin care f)ptuitorul urm)re"te scopul de a dob!ndi
bunuri materiale, bani sau alte avanta&e patrimoniale -n folosul s)u prin -ndeplinirea sau
ne-ndeplinirea abuziv) a atribu*iilor sate de serviciu, dac) aceasta nu cade sub inciden*a
coruperii pasive.
Prin alte interese personale se -n*elege dorin*a f)ptuitorului de a avea alte avanta&e, ne-
patrimoniale, prest)ri servicii, acceptare de func*ii sau protec*ie de serviciu, sus*inere
profesional) sau de a-"i ascunde incompeten*a etc, dac) aceasta nu cade sub inciden*a
coruperii pasive.
Subiectul II: 1rocedura de urm-rire 4i 7udecare a unor infrac,iuni flagrante
2.1. Caracteriza*i condi*iile de aplicare a procedurii privind unele infrac*iuni flagrante. "#
puncte$
2.2.6tabili*i particularit)*ile constat)rii "i verific)rii materialelor privind unele infrac*iuni
flagrante. "% puncte$
2.3. precia*i oportunitatea procedurii simplificate -n cazul unor infrac*iuni flagrante. "& puncte$
2.1Caracteriza*i condi*iile de aplicare a procedurii privind unele infrac*iuni flagrante. "# puncte$
"onditiile ce tre*uie indeplinite ca in)ractiunea )lagranta sa deschida procedura speciala
10 .n)ractiunea )lagranta sa )ie pedepsita prin lege cu inchisoare ,ai ,are de 3
luni si cel ,ult 5 ani0 precu, si )or,ele agra(ate ale acestei in)ractiuni "art0
-11$
Impunind aceasta conditie, legiuitorul a inteles sa nu admita aplicarea procedurii urgente in cazul
unor infractiuni de minima importanta 3pedepsite cu amenda sau cu inc$isoare pina la 3 luni0,
dar nici de prea mare gravitate 3stabilindu-se limita la cel mult 4 ani inc$isoare0, deoarece pentru
infractiunile lipsite de gravitate nu se &ustifica aceasta procedura, iar pentru cele mai grave
trebuie sa existe garantiile procedurii obisnuite.
.n)ractiunea )lagranta tre*uie sa )ie sa(irsita )ie in anu,ite localitati0 )ie in
anu,ite locuri in a)ara acestor localitati0 pre(azute de lege "art0 -11$
?egea se refera la:
C savirsirea infractiunii flagrante in municipii si orase, tinindu-se seama de aglomeratia care se
poate produce si de frecventa infractiunilor comise in aceste unitati teritoriale+
C locuri situate in afara municipiilor si oraselor, dar care presupun o anumita aglomeratie, cum
sint miEloacele de transport in comun, <ilciuri, tirguri, porturi, aeroporturi, gari si la orice
loc aglomerat, permanent sau temporar, din afara situatiilor aratate 3de exemplu intrunire,
competitie sportiva, ceremonie religioasa desfasurata in afara oraselor0.
.ntroducerea plingerii preala*ile in ter,en de &6 de ore0 cind in)ractiunea
)lagranta este supusa plingerii preala*ile a persoanei (ata,ate ce se adreseaza
organelor de ur,arire penala
Ca o conditie pentru aplicarea procedurii urgente s-a prevazut un termen scurt de interventie, de
2/ de ore+ pe de o parte, infractiunea flagranta sa fie dintre acele infractiuni pentru care plingerea
prealabila se introduce la organele de urmarire penala, 3deci cu excluderea infractiunilor
prevazute in art. 29G al. 2 lit. a0, iar pe de alta parte, ca plingerea prealabila sa fie introdusa in
termen de cel mult 2/ de ore de la savirsirea infractiunii flagrante. 2n cazul acestor infractiuni,
organul de urmarire penala este o<ligat sa constate, prin proces-verbal, savirsirea infractiunii
flagrante si sa c$eme persoana vatamata pentru a o intreba daca intelege sa faca plingere
prealabila in termenul de 2/ de ore. Introducind plingerea prealabila in acest termen, persoana
vatamata desc$ide posibilitatea aplicarii procedurii urgente si a acestor infractiuni.
"azuri de neaplicare a procedurii urgente de ur,arire si de 3udecare a
in)ractiunilor )lagrante "art0 -&)$
situatii:
a0 #aca este savirsita de un minor.
b0 #aca infractiunea face parte dintre infractiunile prevazute in art. 29G al. 2 lit. a. i pentru
aceste infractiuni este reglementata o procedura atipica
c0 Infractiunile prevazute in art. 2 si 3 din #ecretul nr. 3%/11G9/ pentru infiintarea si
organizarea de sectii maritime si fluviale la unele instante &udecatoresti si unitati de
procuratura, carora nu li se aplica procedura urgenta c$iar daca sint flagrante.
d0 Infractiuni concurente, indivizibile sau conexe 3art. /950
e0
2.2.Stabili,i particularit-,ile constat-rii 4i "erific-rii materialelor pri"ind unele infrac,iuni
flagrante.
2n cazul constat)rii unei infrac iuni flagrante, organul de urm)rire penal) trebuie s) -ntreprind)
urm)toarele ac iuni, pe care nu le -ntreprinde -n cazul constat)rii unei infrac iuni obi nuite:
- Prezentarea calit) ilor i luarea m)surilor de -ntrerupere a activit) ii ilicite
- cordarea primului a&utor persoanelor v)t)mate
- 6tabilirea i identificarea martorilor ocular, prezen i la fa a locului
- Identificarea f)ptuitorului i luarea m)surilor de re inere a acestuia
- :fectuarea perc$rzi iei corporale a f)ptuitorului
- :fectuarea cercet)rii la fa a locului i luarea m)surilor privind ridicarea corpurilor
delicate descoperite la fa a locului
- @ixarea rezultatelor constat)rii infr. @lagrante -n p-v de constatare a infr flagrante.
Oictima sau martorii ocular ai unei infr. @lagrante care au prins f)ptuitorul -n condi iile
prev)zute de CPP sesizeaz) oral sau -n scris prin pl-ngere sau denun ,JP
tunci c2nd ,JP nemi&locit a depistat -n flagrant delict s)v-r irea sau preg)tirea de infr. i a
prins f)ptuitorul, -ntocme te un raport care, la fel ca sesiz)rile cet) enilor este -nregistrat -n 71.
Oerificarea:
Procurorul primind materialele de u.p. 2n decurs de /= ore va verifica corespunderea lor cu
prevederile legale i va controla dac) nu exist) circumstan e care exclude urm)rirea penal),
prev)zute de CPP i dac) sunt probe suficiente pune b)nuitul sub -nvinuire conform art. 2=1-2=2
CPP, asigur-ndu-I invinuitului toate drepturile prev)zute de procedura obi nuit).
tunci c2nd procurorul consider) c) nu sunt suficiente probe de a pune sub -nvinuire i temeiuri
de a -nceta procesul penal, el printr-o ordonan ) dispune continuarea urm pen. Conform alin. 320
art. 415 CPP, indic) ce ac iuni de up urmeaz) s) fie effectuate i fixeaz) termene reduse
necesare pentru aceasta, care nu vor dep) i 1% zile cu excep ia cazurilor -n care efectuarea
actelor de up necesit) un termen de executare mai mare.
C2nd cauza este trimis) -n &udecat) pe ea se va men iona c) este cazul unei procedure special.
2.3. Aprecia,i oportunitatea procedurii simplificate .n ca#ul unor infrac,iuni flagrante:
.
Procedura simplificat) -n cazul unor infrac iuni flagrante - i are oportunitatea, baz-ndu-ne pe
urm)toarele argument:
- 6itua ia particular de descoperire a infrac iunii i anume -n momentul comiterii acesteia
sau imediat dup) s)v-r ire
- Proba iunea este mult mai u oar), datele cu privire la comiterea infrac iunii fiind
furnizate de persoanele care au asistat sau au luat cuno tin ) -n mod direct de
consecin ele acesteia.
- #uce la desf) urarea -ntr-un ritm rapid a procesului penal, mai accelerat dec-t -n cazul
procedurii obi nuite..
- ceast) procedur) este una sumar), consider-ndu-se -ns) c) prin derog)rile existente nu
se adduce atingere minimului de garan ii neceare pentru &usta solu ionare a infrac iunilor
flagrante.
- ceast) simplificare i comprimare a procedurii -n cazul infrac iunilor flagrante este
&ustificat) de condi iile comiterii i re inerii infractorului, -mpre&ur)ri care -nl)tur)
aproape complet posibilitatea unei erori &udiciare.
#eci conduc-ndu-ne de argumentele sus men ionate putem spune c) oportunitatea aplic)rii
procedurii simplificate aplicat) -n cazul s)v-r irii infrac iunilor flagrante - i g)se te
ra ionamentul -n aceea c) aceast) categorie de infrac iuni este una special), o infrac iune
descoperit) -n momentul comiterii acesteia, de aceea pentru operativitate -n r-ndul organelor
de urm)rire penal) se aplic) aceast) procedur), descoperirea probelor este una mult mai
facil), f)ptuitorul -n cele mai multe cause afl2ndu-se 2n imediata apropiere de c2mpul
infrac ional.
Subiectul I: Abuzul de putere sau abuzul de serviciu
1.2. Determinai momentul de consumare a infraciunii prevzute la
art.327 ! "#.
Consumarea infractiunii se considera in cazul in care, in urma actiunii sau inactiunii
faptuitorului, au survenit urmarile indicate in lege sau lezarea unui drept al persoanei fizice sau
&uridice. In urma comiterii acestei infractiuni se provoaca daune materiale adica este o
infarctiune materiala iar , in calitate de urmari ale acestei infractiuni legea prevede si cauzarea
daune considerabile dr-lor si intereselor legale ale p.f.sau p.&.
1.2. Determinai cinci asemnri dintre infraciunea de abuz de
putere sau abuz de serviciu $art.327 ! "#% &i infraciunea de
e'ces de putere sau dep&ire a atribuiilor de serviciu $art.32( !
"# %.
1.@ac parte din ace+asi grup de infractiuni: Infractiuni comise nemi&locit de catre persoanele
cu functie de raspundere.
2.,bictul &uridic special: rela*iile referitoare la buna desf)"urare a activit)*ii organelor puterii
de stat,autorit)*ilor publice centrale "i locale, sau a subdiviziunilor acestora.
3.6ubiectul: Persoana cu functie de raspundere.
/.?atura subiectiva: Intentia directa.
4.cosecintele social periculoase: cauzat daune -n propor*ii considerabile intereselor publice
sau drepturilor "i intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau &uridice.
1.3. Ar)umentai dac trebuie sau nu modificat urmtoarea e'presie
din dispoziia art.327 ! "#: *dac aceasta a cauzat daune +n
proporii considerabile intereselor ocrotite de le)e ale persoanelor
fizice sau ,uridice-.
8e-ndeplinirea sau -ndeplinirea -n mod defectuos a unui act de c)tre f)ptuitor trebuie s!
aib! neap)rat la baz) un interes material ori alte interese personale, dac) aceste ac*iuni
sau inac*iuni au cauzat daune considerabiie intereselor publice sau drepturilor "i intere-
selor ocrotite prin lege ale persoanelor fizice sau &uridice. #ac) aceste urm)ri lipsesc, nu
poate fi vorba de r)spundere penal).
Interesele generale ale societ)*ii, -nc)lcarea drepturilor constitu*ionale ale cet)*enilor,
crearea obstacolelor sau tulbur!rilor -n activitatea organelor puterii "i a aitor institu*ii
publice, -nc)lcarea ordinii de drept, t)inuirea infrac*iunilor s)v!r"ite etc. sunt considerate
obiective asupra c!rora se orienteaz) ac*iunile de cauzare de daune -n propor*ii considera-
bile intereselor publice.
6fera intereselor pe care le poate exprima activitatea persoanei -n concordan*) cu interese-
le generale ale societ)*ii, pe care legea le recunoa"te "i le garanteaz), este destul de ampl)
3dreptul la proprietate, dreptul la via*), dreptut la ap)rare, dreptul la siguran*a personal), dreptul
la libera asociere, dreptul la ocrotirea s)n)t)*ii, dreptul la -nv)*)tur), libera con-curen*),
liberta-ea con"tiin*ei etc.0 "i le consider) daune -n propor*ii considerabile cauzate drepturilor "i
intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau &uridice.
(otivul este un element obligatoriu al acestei infrac*iuni "i poate fi material sau poate
urm)ri alt interes personal.
Prin interes material se -n*dege ideea prin care f)ptuitorul urm)re"te scopul de a dob!ndi
bunuri materiale, bani sau alte avanta&e patrimoniale -n folosul s)u prin -ndeplinirea sau
ne-ndeplinirea abuziv) a atribu*iilor sate de serviciu, dac) aceasta nu cade sub inciden*a
coruperii pasive.
Prin alte interese personale se -n*elege dorin*a f)ptuitorului de a avea alte avanta&e, ne-
patrimoniale, prest)ri servicii, acceptare de func*ii sau protec*ie de serviciu, sus*inere
profesional) sau de a-"i ascunde incompeten*a etc, dac) aceasta nu cade sub inciden*a
coruperii pasive.
Subiectul II: 1rocedura de urm-rire 4i 7udecare a unor infrac,iuni flagrante
2.2. Caracteriza*i condi*iile de aplicare a procedurii privind unele infrac*iuni flagrante. "#
puncte$
2.2.6tabili*i particularit)*ile constat)rii "i verific)rii materialelor privind unele infrac*iuni
flagrante. "% puncte$
2.3. precia*i oportunitatea procedurii simplificate -n cazul unor infrac*iuni flagrante. "& puncte$
2.1Caracteriza*i condi*iile de aplicare a procedurii privind unele infrac*iuni flagrante. "# puncte$
Conditiile ce trebuie indeplinite ca infractiunea flagranta sa deschida procedura speciala
2) Infractiunea flagranta sa fie pedepsita prin lege cu inchisoare mai mare de 3 luni
si cel mult 5 ani, precum si formele agravate ale acestei infractiuni (art. 466)
Impunind aceasta conditie, legiuitorul a inteles sa nu admita aplicarea procedurii urgente in cazul
unor infractiuni de minima importanta 3pedepsite cu amenda sau cu inc$isoare pina la 3 luni0,
dar nici de prea mare gravitate 3stabilindu-se limita la cel mult 4 ani inc$isoare0, deoarece pentru
infractiunile lipsite de gravitate nu se &ustifica aceasta procedura, iar pentru cele mai grave
trebuie sa existe garantiile procedurii obisnuite.
3) Infractiunea flagranta trebuie sa fie savirsita fie in anumite localitati, fie in
anumite locuri in afara acestor localitati, prevazute de lege (art. 466)
?egea se refera la:
C savirsirea infractiunii flagrante in municipii si orase, tinindu-se seama de aglomeratia care se
poate produce si de frecventa infractiunilor comise in aceste unitati teritoriale+
C locuri situate in afara municipiilor si oraselor, dar care presupun o anumita aglomeratie, cum
sint miEloacele de transport in comun, <ilciuri, tirguri, porturi, aeroporturi, gari si la orice
loc aglomerat, permanent sau temporar, din afara situatiilor aratate 3de exemplu intrunire,
competitie sportiva, ceremonie religioasa desfasurata in afara oraselor0.
4) Introducerea plingerii prealabile in termen de 24 de ore, cind infractiunea
flagranta este supusa plingerii prealabile a persoanei vatamate ce se adreseaza
organelor de urmarire penala
Ca o conditie pentru aplicarea procedurii urgente s-a prevazut un termen scurt de interventie, de
2/ de ore+ pe de o parte, infractiunea flagranta sa fie dintre acele infractiuni pentru care plingerea
prealabila se introduce la organele de urmarire penala, 3deci cu excluderea infractiunilor
prevazute in art. 29G al. 2 lit. a0, iar pe de alta parte, ca plingerea prealabila sa fie introdusa in
termen de cel mult 2/ de ore de la savirsirea infractiunii flagrante. 2n cazul acestor infractiuni,
organul de urmarire penala este o<ligat sa constate, prin proces-verbal, savirsirea infractiunii
flagrante si sa c$eme persoana vatamata pentru a o intreba daca intelege sa faca plingere
prealabila in termenul de 2/ de ore. Introducind plingerea prealabila in acest termen, persoana
vatamata desc$ide posibilitatea aplicarii procedurii urgente si a acestor infractiuni.
5) Cazuri de neaplicare a procedurii urgente de urmarire si de judecare a
infractiunilor flagrante (art. 479)
situatii:
f0 #aca este savirsita de un minor.
g0 #aca infractiunea face parte dintre infractiunile prevazute in art. 29G al. 2 lit. a. i pentru
aceste infractiuni este reglementata o procedura atipica
$0 Infractiunile prevazute in art. 2 si 3 din #ecretul nr. 3%/11G9/ pentru infiintarea si
organizarea de sectii maritime si fluviale la unele instante &udecatoresti si unitati de
procuratura, carora nu li se aplica procedura urgenta c$iar daca sint flagrante.
i0 Infractiuni concurente, indivizibile sau conexe 3art. /950
&0
2.2.Stabili,i particularit-,ile constat-rii 4i "erific-rii materialelor pri"ind unele infrac,iuni
flagrante.
2n cazul constat)rii unei infrac iuni flagrante, organul de urm)rire penal) trebuie s) -ntreprind)
urm)toarele ac iuni, pe care nu le -ntreprinde -n cazul constat)rii unei infrac iuni obi nuite:
- Prezentarea calit) ilor i luarea m)surilor de -ntrerupere a activit) ii ilicite
- cordarea primului a&utor persoanelor v)t)mate
- 6tabilirea i identificarea martorilor ocular, prezen i la fa a locului
- Identificarea f)ptuitorului i luarea m)surilor de re inere a acestuia
- :fectuarea perc$rzi iei corporale a f)ptuitorului
- :fectuarea cercet)rii la fa a locului i luarea m)surilor privind ridicarea corpurilor
delicate descoperite la fa a locului
- @ixarea rezultatelor constat)rii infr. @lagrante -n p-v de constatare a infr flagrante.
Oictima sau martorii ocular ai unei infr. @lagrante care au prins f)ptuitorul -n condi iile
prev)zute de CPP sesizeaz) oral sau -n scris prin pl-ngere sau denun ,JP
tunci c-nd ,JP nemi&locit a depistat -n flagrant delict s)v-r irea sau preg)tirea de infr. i a
prins f)ptuitorul, -ntocme te un raport care, la fel ca sesiz)rile cet) enilor este -nregistrat -n 71.
Oerificarea:
Procurorul primind materialele de u.p. -n decurs de /= ore va verifica corespunderea lor cu
prevederile legale i va controla dac) nu exist) circumstan e care exclude urm)rirea penal),
prev)zute de CPP i dac) sunt probe suficiente pune b)nuitul sub -nvinuire conform art. 2=1-2=2
CPP, asigur-ndu-I invinuitului toate drepturile prev)zute de procedura obi nuit).
tunci c2nd procurorul consider) c) nu sunt suficiente probe de a pune sub -nvinuire i temeiuri
de a -nceta procesul penal, el printr-o ordonan ) dispune continuarea urm pen. Conform alin. 320
art. 415 CPP, indic) ce ac iuni de up urmeaz) s) fie effectuate i fixeaz) termene reduse
necesare pentru aceasta, care nu vor dep) i 1% zile cu excep ia cazurilor -n care efectuarea
actelor de up necesit) un termen de executare mai mare.
C2nd cauza este trimis) -n &udecat) pe ea se va men iona c) este cazul unei procedure special.
2.3. Aprecia,i oportunitatea procedurii simplificate .n ca#ul unor infrac,iuni flagrante:
.
Procedura simplificat) -n cazul unor infrac iuni flagrante - i are oportunitatea, baz-ndu-ne pe
urm)toarele argument:
- 6itua ia particular de descoperire a infrac iunii i anume -n momentul comiterii acesteia
sau imediat dup) s)v-r ire
- Proba iunea este mult mai u oar), datele cu privire la comiterea infrac iunii fiind
furnizate de persoanele care au asistat sau au luat cuno tin ) -n mod direct de
consecin ele acesteia.
- #uce la desf) urarea -ntr-un ritm rapid a procesului penal, mai accelerat dec-t -n cazul
procedurii obi nuite..
- ceast) procedur) este una sumar), consider-ndu-se -ns) c) prin derog)rile existente nu
se adduce atingere minimului de garan ii neceare pentru &usta solu ionare a infrac iunilor
flagrante.
- ceast) simplificare i comprimare a procedurii -n cazul infrac iunilor flagrante este
&ustificat) de condi iile comiterii i re inerii infractorului, -mpre&ur)ri care -nl)tur)
aproape complet posibilitatea unei erori &udiciare.
#eci conduc-ndu-ne de argumentele sus men ionate putem spune c) oportunitatea aplic)rii
procedurii simplificate aplicat) -n cazul s)v-r irii infrac iunilor flagrante - i g)se te
ra ionamentul -n aceea c) aceast) categorie de infrac iuni este una special), o infrac iune
descoperit) -n momentul comiterii acesteia, de aceea pentru operativitate -n r-ndul organelor
de urm)rire penal) se aplic) aceast) procedur), descoperirea probelor este una mult mai
facil), f)ptuitorul -n cele mai multe cause afl2ndu-se 2n imediata apropiere de c2mpul
infrac ional.
TBST 34
Subiectul I: 1rescrierea ilegal- sau .nc-lcarea regulilor de circula,ie a substan,elor
narcotice sau psi3otrope
1.1.Identifica,i obiectul material .n ca#ul fiec-reia din infrac,iunile pre"-#ute la art.21' C1
R2.
substan*ele narcotice sau psi$otrope, ori materialele sau utila&ele destinate producerii sau
prelucr)rii substan*elor narcotice sau psi$otrope, ori plantele care con*in astfel de substan*e 3-n
cazul infrac*iunii prev)zute la alin.3/0 art.21= CP 7(0+
e*etele pentru ob*inerea preparatelor narcotice sau psi$otrope 3-n cazul infrac*iunii prev)zute la
alin.310 art.21= CP 7(0+
re*etele sau alte documente care permit ob*inerea preparatelor sau substan*elor narcotice sau
psi$otrope 3-n cazul infrac*iunii prev)zute la alin.320 art.21= CP 7(0+
1.2.Argumenta,i care trebuie s- fie calificarea .n ca#ul .n care preparatele ori substan,ele
narcotice sau psi3otrope sunt ob,inute .n urma folosirii unei re,ete false, cu ac3itarea
"alorii preparatelor sau substan,elor=
?atura obiectiv) a infrac*iunii prev)zute la alin.320 art.21= CP 7( const) -n fapta pre&udiciabil)
exprimat) -n ac*iunea de falsificare a re*etei sau a altor documente care permit ob*inerea
preparatelor "i a substan*elor narcotice sau psi$otrope.
Prin KfalsificareL se are -n vedere numai confec*ionarea unui document fals [2=9E.
#ac) preparatele ori substan*ele narcotice sau psi$otrope au fost ob*inute -n urma folosirii unor
astfel de documente falsificate, cu ac$itarea valorii preparatelor sau substan*elor, cele s)v!r"ite
reprezint) procurarea ilegal) a substan*elor narcotice sau psi$otrope. #eci, se va califica, dup)
caz, conform alin.320 art.219 sau conform alin.320 art.219
1
CP 7(. #ac), -n acelea"i condi*ii, nu
se efectueaz) ac$itarea valorii preparatelor ori substan*elor narcotice sau psi$otrope 3deoarece,
de exemplu, documentele falsificate acordau dreptul de ob*inere gratuit) a acestora0, atunci cele
s)v!r"ite urmeaz) a fi calificate potrivit art.1G% CP 7(, ca escroc$erie.
O!nzarea documentelor care permit ob*inerea preparatelor ori substan*elor narcotice sau psi$o-
trope, de c)tre persoana care le-a falsificat, atrage r)spunderea conform alin.320 art.351 CP 7(.
1.3.Argumenta,i oportunitatea e!cluderii sau men,inerii sintagmei ;s-".r4ite din interes
material< .n alin./$0 art.21' C1 R2.
?atura subiectiv) a infrac*iunii o caracterizeaz) nu numai atitudinea psi$ic) a f)ptuitorului fa*)
de fapta s)v!r"it) "i urm)rile ei, dar "i motivul "i scopul.
O.#. @ilimonov este de p)rere c) includerea motivului infrac*iunii -n componen*a infrac*iunii se
&ustific) atunci c!nd, -n vederea caracteriz)rii infrac*iunii "i periculozit)*ii sociale a personalit)*ii
infractorului, apare important spectrul vast al considerentelor f)ptuitorului, considerente care au
stat la baza s)v!r"irii infrac*iunii [2=4E. .n fond, spri&inim aceast) opinie, dar cu o singur)
remarc): din spectrul larg al considerentelor, care pot sta la baza s)v!r"irii unei infrac*iuni,
legiuitorul alege s) pun) accentul, de cele mai dese ori, pe un singur considerent: imbold, mobil,
motiv. .n rare cazuri, -n Codul penal al 7epublicii (oldova se utilizeaz) formula de tipul K-n
interes material ori -n alte interese personaleL 3de exemplu, -n art.329 CP 7(0. .n cazuri mai
frecvente, legiuitorul se pronun*) pentru circumstan*ierea, -n textul normativ, a unui singur motiv
al infrac*iunii 3de exemplu, -n cazul infrac*iunii prev)zute la alin.340 art.21= CP 7(, c!nd
motivul infrac*iunii se exprim) -n interesul material0.
8o*iunea Kinteresul materialL din alin.340 art.21= CP 7( are exact acela"i -n*eles ca no*iunea
Kinteresul materialL din lit.b0 alin.320 art.1/4, lit.g0 alin.320 art.141, lit.$0 alin.320 art.142, lit.f0
alin.320 art.15/, lit.b0 alin.320 art.3%5, lit.b0 alin.320 art.3%9, alin.330 art.3%= etc. din Codul penal:
Kmotivul generat de necesitatea f)ptuitorului de a-"i spori activul patrimonial 3de a ob*ine sau a
re*ine un c!"tig material0 sau de a-"i mic"ora pasivul patrimonial 3de a se elibera de c$eltuieli
materiale0L [11G, p.45E.
Cu excep*ia situa*iei prev)zute la alin.340 art.21= CP 7(, la care ne-am referit, motivul
infrac*iunii nu influen*eaz) calificarea faptelor incriminate la art.219, 219
1
-219
5
, 21= sau la
art.21G CP 7(. :l trebuie -ns) luat -n considera*ie la individualizarea pedepsei.
.n ce prive"te scopul infrac*iunii, O.#. @ilimonov opineaz) c) indicarea acestuia -n con*inutul
incrimin)rii se &ustific) atunci c!nd, pentru caracterizarea infrac*iunii "i periculozit)*ii sociale a
personalit)*ii infractorului, este important rezultatul spre care acesta tinde [2=4E.
#iferen*a dintre motiv "i scop este marcat) -n mod tran"ant de c)tre B.ntoniu: K6copul nu se
confund) cu motivul, deoarece el apar*ine momentului finaliz)rii actului, pe c!nd motivul este
legat de momentul adopt)rii $ot)r!riiL [11%, p.1=9E.
Subiectul II: *ot-r.rile instan,ei de apel.
2.1. #efini*i no*iunea de tardivitate a apelului. "# puncte$
2.2. Compara*i tardivitatea cu inadmisibilitatea apelului. "% puncte$
Proiecta*i o decizie prin care apelul este respins ca nefondat. "& puncte
2.1+efini,i no,iunea de tardi"itate a apelului:
Fardivitatea apelului presupune situa ia -n care apelantul a declarat apelul dup) expirarea
termenului prev)zut de lege, acest apel fiind considerat ca fiind f)cut -n termen, dac) instan a de
apel constat) c) -nt-rzierea a fost de terminat) de motive -ntemeiate, iar apelul a fost declarat -n
cel mult 14 zile de la -nceperea execut)rii pedepsei sau -ncas)rii desp)gubirilor materiale.
2.2. Compara i tardi"itatea cu inadmisibilitatea apelului:
Fardivitatea dup) cum am mai men ionat presupune situa ia c-nd apelul este depus peste termen,
apelantul av-nd motive -ntemeiate pentru -nc)lcarea termenului legal. Inadmisibilitatea este cazul
c-nd -ns) i legea pentru o asemenea situa ie nu prevede calea de atac- apelul, cum ar fi de ex:
apelul separat asupra unei -nc$eieri de arestare, sau apel asupra sentin ei de recunoa tere a
vinov) iei3aceasta atac-ndu-se cu recurs0.
Cu alte cuvinte dac) -n cazul inadmisibilit) ii apelul nu se &udec) -n procedura de apel,
presupun-nd o alt) procedur), atunci -n cazul tardivit) ii apelului acesta este totu i supus
&udec)rii.
.n cazul -n care apelul a fost declarat peste termen3tardiv0, atunci mai -nt-i se scrie o cerere de
repunere -n termen, apoi se depune o cerere de apel. .n asemenea cazuri trebuie de demonstrat c)
apelantul nu a tiut, nu a cunoscut situa ia c) a fost procesul -n general. #ep) irea termenului o
constat) instan a de apel, dar nu instan a de fond care a emis $ot)r-rea
.n cazul tardivit) ii i repunerii -n termen a apelului instan a de apel trebuie s) constate
existen a a dou) condi ii:
- .nt-rzierea de declarare a apelului a fost determinat) de motive -ntemeiate.
- pelul a fost declarat -n cel mult 14 zile de la -nceperea execut)rii pedepsei sau
desp)gubirilor materiale.
.n cazul inadmisibilit) ii -ns) inst. #e apel decide asupra faptului dac) aceast) cauz) ine de
competen a ei, cum ar fi unele sentin e care se supun numai recursului.
.n toate cazurile instan a de apel examineaz) nu doar ceea ce este -n sentin ), dar tot fondul
cauzei, de ex: -n fond s-a recalificat fapta din infrac iune -n contraven ie, -ncet-nd procesul.
2.3.1roiecta,i o deci#ie prin care apelul este respins ca nefondat:
+BCIMIB
+B RBS1I9ABRB A A1BD8D8I CA 5II9+ 9B5C9+AT, C8 2B9II9BRBA
*CTNR@RII ATACATB, @9 CAM8D C@9+ A1BD8D A 5CST @9AI9TAT +B 1ARTBA
CI?IDN
+ B C I M I B
=n numele legii
#ata, luna, anul^^ ,ra"ul^^^^^^^
Colegiul penal al Cur*ii de pel C@isinau
-n componen*a
pre"edintelui "edin*ei de &udecat), &udec)tor Qumele4 prenumele
&udec)torilor !004/0304D07
grefierului ?0C
interpretului C0S
cu participarea procurorului L05
avocatului ?0G
a &udecat -n "edin*) public) apelul -mpotriva sentin*e Dud4 Centru444mun0C@isinau4din ()
decem<rie ',,& declarat de avocatul ?0G -n cauza penal) privindu-l pe inculpatul
O.R.A., nascut la 1).)$.1('4, originar din Republica Aana
cu domiciliu in or Acera 313P( 9eQ6ToQn str., studii medii,
celibatar, neanga7at in cimpul muncii,,
fara antecedente penale, cu statutul de solicitant de a#il.
-nvinuit de s)v-r"irea infrac*iunii
Procedura de citare legal executat).
Procurorul s-a pronun*at
vocatul a pledat
supra apelului, -n baza materialelor din dosar "i argumentelor prezentate -n "edin*), Colegiul
C,86FF\:
6 7xpunei dispozitivul sentinei instanei de fond
- 7xpunei succint faptele de svrirea cror inculpatul este declarat vinovat sau a nvinuirii su<
care a fost pus
- 7xpunei fondul apelului
- 7xpunei coninutul solicitrilor prilor participante la edina Eudiciar
6 Cercet-nd materialele dosarului, Colegiul penal trage concluzia c) apelul este ne-ntemeiat "i se
respinge din urm)toarele motive 3expunei concluzia general a instanei pe marginea apelului4
temeiurile de fapt i de drept care au dus la respingerea apelului4 precum i motivele adoptrii
soluiei date0 !ndicai pro<ele pe care se ntemeiaz concluziile instanei de Eudecat i care
demonstreaz vinovia inculpatului i explicai fiecare pro< n parteG declaraiile prii
vtmate4 a martorilor4 a inculpatului4 corpurile delicte4 procesele-ver<ale4 documente4 constatri
te@nico-tiinifice etc$0
6 stfel, Colegiul penal consider) c) instan*a de fond corect a tras concluzia c) vina inculpatului
3numele4 prenumele0 de s)v-r"irea infrac*iunilor sus-indicate este dovedit) pe deplin. Colegiul
penal consider) c) instan*a de &udecat) a *inut cont de toate circumstan*ele reale "i personale, ce
*in de individualizarea pedepsei, "i i-a numit o pedeaps) corect), ec$itabil) "i legal) 3indicai
circumstanele invocate de instan0.
6 !ncludei decizia instanei privind recuperarea preEudiciului material cauzat prii civile prin
infraciune0
v-nd -n vedere cele expuse mai sus, conduc-ndu-se de art. /14 alin. 310 pct. 310 lit. c0, /19-/1=
Cod procedur) penal), Colegiul penal
+ B C I + B:
7espinge apelul p)r*ii civile "numele4 prenumele$, declarat -mpotriva sentin*ei Audec)toriei
3includei denumirea Eudectoriei$ din "indicai data pronunrii sentinei$, ca fiind nefondat "i
men*ine sentin*a f)r) modific)ri.
#ecizia este executorie "i poate fi supus) recursului la Curtea 6uprem) de Austi*ie -n termen de
dou) luni.
Pre"edintele "edin*e, &udec)tor
Audec)tor
Audec)tor
Test 3$
Subiectul I: 5apta infrac,ional-
1.1.Relata,i despre tr-s-turile faptei infrac,ionale L ca semn a laturii obiecti"e a
infrac,iunii.
@apta infractionala reprezinta o actiune3inactiune0 ilegala care se savirseste intr-un anumit loc si
intr-o anumita perioada de timp, prin intermediul unui anumit mi&loc sau unei anumite metode.
Frasaturile faptei infractioanale:
- trebuie sa fie prevazuta de legea penala+
- trebuie sa gie savirsita cu vinovatie+
- trebuie sa fie pasibila de pedeapsa penala +

1.2.Anali#a,i inac,iunea infrac,ional-.
Inactiunea infractionala inseamna a nu face ceea ce este ordonat de lege. Prin inactiune sunt
incalcate norme care impun in mod expres sa se faca ceva, sa se savirseasca anumite actiuni.
Inactiunea ca mod de comportare, nu capata sens decit daca se raporta la o obligatie sau o nevoie
de a se comporta activ, de a face ceva, de a interveni, luind anumite masuri sau precautii pentru a
preintimpina, a opri sau, in dependenta de caz, de a inlatura anumite consecinte negative pentru
societate.
Indeplinirea obligatiei inseamna respectarea prevederilor legii, dar neindeplinirea acesteia,
printr-o conduita manifestata sub forma de inactiune, inseamna incalcarea legii si deci comiterea
unei infractiuni.
1.3.Alc-tui,i o spe,- .n care s- fie pre#ent concursul de infrac,iuni, format dintr6o ac,iune 4i
o inac,iune infrac,ional-.
Fargon si (ustea au pariat care dintre ei primul va traversa inotind riul 8istru. Pe la mi&locul
riului Fargon si-a dat seama ca nu va putea a&unge la mal, el a inceput sa-l c$eme in a&utor pe
(ustea, insa acesta a negli&at strigatele continuind sa inoate mai departe. Fargon dupa citeva
c$emari disperate nemaiputind face nimic s-a dus la fund. (ustea speriat de cele intimplate a
rapit de pe mal o motocicleta incercind sa se ascunda. :l a fost gasit peste trei zile de organele de
politie la buneii sai in satul vecin, fiind in posesia motocicletei.
In speta data avem concurs de infractiuni art.153 CP 3inactiune0 lasarea in prime&die si art. 293
CP rapirea mi&locului de transport.
Subiectul II: Bfectul neagra"-rii situa,iei .n propria cale de atac.
2.1. #efini*i no*iunea de efect al neagrav)rii situa*ieie -n propria cale de atac. "# puncte$
2.2. Compara*i efectul neagrav)rii situa*iei cu efectul extensiv. "% puncte$
2.3. Proiecta*i o decizie -n care instan*a de apel a -nc)lcat efectul neagrav)rii situa*iei. "&
puncte$
2.1+efini,i no,iunea de efect al neagra"-rii situa,ieie .n propria cale de atac:
Partile pot avea deplina libertate in exercitarea apelului si a recursului numai daca au siguranta
ca un asemenea demers nu va atrage o sc$imbare sau modificare a $otaririi atacate in detrimentul
intereselor lor legitime. #e aceea, in materia cailor de atac este operant efectul neagravarii
situatiei partii in propriul sau apel sau recurs 3non reformatio in peEus0.
:fectul neagrav)rii situa iei -n propria cale de atac presupune faptul c) instan a de apel,
solu ion-nd cauza, nu poate crea o situa ie mai grav) pentru persoana care a declarat apel.
cest principiu aparent intr) -n contradic ie cu principiul legalit) ii i afl)rii adev)rului. Fotu i
-n baza acestui principiu instan a de apel nu are dreptul s) pronun e o $ot)r-re legal) i temeinic)
-n opinia ei dac) va agrava situa ia apelantului.
8u trebuie de confundat ideea c) apelul nu agraveaz) numai situa ia inculpatului, acest principiu
referindu-se la orice persoan) care declar) apel.
2.2. Compara,i efectul neagra"-rii situa,iei cu efectul e!tensi":
8eagravarea situa iei -n propria cale de atac este ridicat) -n cadrul &udec)rii cauzelor la nivel de
principiu, presupun-nd ideea neagrav)rii propriei situa ii a persoanelor care declar) apel. #oar
admi -nd apelul persoanei i modific-ndu-i situa ia -n agravare va fi o -nc)lcare a acestui
principiu i nu -n situa ia c-nd inst. #e apel modific) $ot)r-rea primei instan e i agraveaz)
situa ia unei p)r i, admi -nd apelul p)r ii opuse. gravarea -nseamn) nu numai pedeapsa, dar i
regimul, calificarea, adic) orice modificare care posibil sc$imb) situa ia -n defavoarea persoanei.
?a aceast) sec iune exist) i unele probleme cum ar fi: -n ce m)sur) va fi agravat) situa ia p)r ii
v)t)mate dac) instan a de apel va u ura 3atenua0 situa ia inculpatului, ca rezultat al admiterii
apelului p)r ii v)t)mate2
:fectul extensiv const) -n faptul c) cererea de apel se extinde i la alte persoane din acela i grup
procesual 3persoane cu acelea i interese comune, cum ar fi spre ex. mai mul i inculpa i0.
Instan a de apel este -n drept s) examineze pe l-ng) situa ia apelantului i situa ia altor persoane
din acela i grup procesual, f)r) a le agrava situa ia.
#eci prin acest efect se -n elege posibilitatea de r)sfr-ngere a acestei c)i i fa ) de p)r ile -n
privin a c)rora $ot)r-rea a r)mas definitiv) prin neatacare. 6copul existen ei efectului extensiv
este de a -mpiedica situa ia c-nd -n una i aceea i cauz) s) existe $ot)r-ri contradictorii,
referitoare la ambii inculpa i spre exemplu.
#eci am putea spune compar-nd aceste dou) categorii am putea spune c) scopul lor este de a nu
agrava situa ia persoanelor care au declarat apel i situa ia persoanelor care fac parte din acela i
grup procesual cu persoana care declar) apel, -n cazul efectului extensiv. :le ambele vin ca o
treapt) suplimentar) -n asigurarea unui proces bazat pe principii menite s) prote&eze orice
persoan) de o eventual) eroare &udiciar).
2.3. 1roiecta,i o deci#ie .n care instan,a de apel a .nc-lcat efectul neagra"-rii situa,iei:
#:CIRI:
In numele legii
#ata, luna, anul^^ ,ra"ul^^^^^^^
Colegiul penal al Cur*ii de pel C@isinau
-n componen*a
pre"edintelui "edin*ei de &udecat), &udec)tor Qumele4 prenumele
&udec)torilor !004/0304D07
grefierului ?0C
interpretului C0S
cu participarea procurorului L05
avocatului ?0G
a &udecat -n "edin*) public) apelul -mpotriva sentin*e Dud4 Centru444mun0C@isinau4din ()
decem<rie ',,& declarat de avocatul ?0G -n cauza penal) privindu-l pe inculpatul
O.R.A., nascut la 1).)$.1('4, originar din Republica 2oldo"a
cu domiciliu in or C3isinau str., studii medii,
celibatar, neanga7at in cimpul muncii,,
fara antecedente penale
-nvinuit de s)v-r"irea infrac*iunii
Procedura de citare legal executat).
Procurorul s-a pronun*at
vocatul a pledat
supra apelului, -n baza materialelor din dosar "i argumentelor prezentate -n "edin*), Colegiul
C,86FF:
Prin sentinta &ud. Dotanica, mun. C$i in)u din 21 mai 2%%= s.7.. a fost recunoscut vinovat si
condamnat in baza art. 1/4 alin. 310 CP la 1% ani de inc$isoare cu executarea pedepsei in
penitenciar de tip semi-nc$is.3fabula fiecare o scrie personal0.
tac-nd $ot)r-rea primei instan e la instan a ierar$ic superioar)- Curtea de pel, nefiind de
acord cu m)rimea pedepsei.
.n sedinta instan ei de apel nu au fost constatate circumstan e noi, care ar atenua situatia
condamnatului sau ar micsora marimea pedepsei.
-ns) baz-ndu-se pe personalitatea inculpatului instan a de apel a decis modificarea regimului de
deten ie al acestuia din regim semi-nc$is -n regim de deten ie -nc$is.
Pentru aceste motive, conducindu-se de art. /14 alin. 320 CPP , Colegiul
#:CI#:
dmite apelul s7 men in-nd decizia instan ei de fond cu modificarea regimului de deten ie
din regim de deten ie de tip semi-nc$is -n regim de deten ie de tip -nc$is.
#ecizia este executorie din momentul pronun )rii i poate fi atacat) cu recurs la C6A -n termen
de doua luni.
Pre edintele sedintei
Audec)tor
Audec)tor
TBST 3%
Subiectul I: Sustragerea sau e!torcarea substan,elor narcotice sau psi3otrope
1.1.+efini,i no,iunea ;e!torcare<, utili#at- .n art.21&4 C1 R2.
c*iunea pre&udiciabil) se prezint) sub oricare din urm)toarele dou) modalit)*i normative
alternative:
10 sustragere+
20 extorcare.
.n general, prin KsustragereL se -n*elege luarea ilegal) "i gratuit) a bunurilor mobile din
posesia altuia, care a cauzat un pre&udiciu patrimonial efectiv acestuia, s)v!r"it) -n scop de cupi-
ditate 3profit0 [11G, p.22=E. dapt!nd aceast) defini*ie necesit)*ilor studiului de fa*), putem
consemna c), sub aspectul laturii obiective, prin KsustragereL se are -n vedere luarea ilegal) "i
gratuit) a substan*elor narcotice sau psi$otrope din posesia altuia, prin care acestuia i s-a cauzat un
pre&udiciu patrimonial efectiv.
8o*iunea KextorcareL din art.219
/
CP 7( are -n*elesul no*iunii K"anta&L din art.1=G CP
7(.
#in acest punct de vedere, sub aspectul laturii obiective, extorcarea este alc)tuit) din
ac*iunea principal) care este -nso*it) de ac*iunea adiacent). c*iunea principal) o constituie
cererea f)ptuitorului de a i se transmite substan*ele narcotice sau psi$otrope. Cererea de
transmitere a dreptului asupra substan*elor narcotice sau psi$otrope, ca "i cererea de a s)v!r"i
ac*iuni cu caracter patrimonial -n leg)tur) cu substan*ele narcotice sau psi$otrope, nu poate
forma ac*iunea principal) -n cazul extorc)rii. ,r, -n sens literar, prin KextorcareL se -n*elege
Kac*iunea de a ob*ine un lucru de la cineva ...L [13%, p.351E. #eci, este imposibil a extorca
drepturi patrimoniale sau ac*iuni patrimoniale. ceasta este singura diferen*) semnificativ)
dintre no*iunea KextorcareL din art.219
/
CP 7( "i no*iunea K"anta&L din art.1=G CP 7(.
.n ipoteza cererii de transmitere a drepturilor asupra substan*elor narcotice sau psi$otrope
ori a s)v!r"irii ac*iunilor patrimoniale legate de aceste substan*e 3dac) cererea este -nso*it) de
constr!ngerea corespunz)toare0, urmeaz) a fi aplicat art.1=G CP 7(.
?a r!ndul s)u, ac*iunea adiacent) se poate exprima sub oricare din urm)toarele modalit)*i
faptice:
10 amenin*area cu violen*a+
20 amenin*area cu r)sp!ndirea unor "tiri def)im)toare+
30 amenin*area cu deteriorarea sau distrugerea bunurilor+
/0 amenin*area cu r)pirea persoanei+
40 aplicarea violen*ei nepericuloase pentru via*) sau s)n)tate+
50 amenin*area cu omorul+
90 deteriorarea sau distrugerea bunurilor+
=0 aplicarea violen*ei periculoase pentru via*) sau s)n)tate+
G0 aplicarea sc$ingiuirii, torturii, a tratamentului inuman sau degradant+
1%0 r)pirea persoanei.
1.2.Argumenta,i ce anume desemnea#- sintagma ;.n propor,ii mari sau deosebit de
mari< /lit.c0 alin./30 art.21&4 C1 R20: urm-rile pre7udiciabile sau obiectul material al
infrac,iunii=
8u putem sus*ine c) lit.c0 alin. 330 art.219
/
CP 7( este norm) special) -n raport cu
art.1G4 CP 7(. ,r, a"a cum rezult) din alin.340 art.13/
1
CP 7(, -n cazul sustragerii sau
extorc)rii substan*elor narcotice sau psi$otrope, no*iunile Kpropor*ii mariL "i Kpropor*ii deosebit
de mariL se refer) la parametrii cantitativi ai obiectului material al infrac*iunii. .n contrast, a"a
cum rezult) din alin.310 art.125 CP 7(, -n cazul sustragerii sau dob!ndirii bunurilor, no*iunile
Kpropor*ii mariL "i Kpropor*ii deosebit de mariL se refer) la parametrii valorici ai urm)rilor
pre&udiciabile ale infrac*iunii.
consider ca prin sintagma V in proportii mari sau deosebit de mariV de la lit c0 alin 330 art 2191/
CP se intelege obiectul material al infr.
1.3.Argumenta,i dac- .n art.21&4 C1 R2 ar fi sau nu oportun- stabilirea r-spunderii
penale pentru sustragerea sau e!torcarea analoagelor substan,elor narcotice sau
psi3otrope.
Consider c) nu este oportun). Conform alin.320 art.13/
1
CP 7(, prin Kanalog al substan*ei
narcotice sau psi$otropeL se -n*elege substan*a de origine natura sau sintentic) care, conform
componen*ei sale "i efectului pe care -l produce, se asimileaz) cu substan*a narcotic) sau
psi$otrop).
6intetiz!nd, putem men*iona c), pentru no*iuea de analog ale subs narcotice sau psi$otrope sunt
comune urm)toarele tr)s)turi:
dup) componen*a 3structura0 c$imic) "i efectul pe care -l produce 3calit)*ile pe care le are0, se
asimileaz) cu substan*a narcotic) sau substan*a psi$otrop)+
nu este inclus) -n lista de substan*e narcotice "i substan*e psi$otrope supuse controlului din
partea statului.
Consider)m c) prin utilizarea, -n legea penal) a 7epublicii (oldova, a no*iunii Kanalog al
substan*ei narcotice sau psi$otropeL se -ncalc) principiul legalit)*ii "i al ec$it)*ii, ea fiind deci
d)un)toare. #e aceea, aceast) no*iune trebuie exclus) din Codul penal. Care sunt argumentele pe
care le aducem -n spri&inul acestei recomand)ri2
Consider)m c) no*iunea Kanalog al substan*ei narcotice sau psi$otrope trebuie exclus) din toate
articolele specificate mai sus. .n acest fel, se va asigura respectarea nu doar a principiului
ec$it)*ii, invocat de c)tre :.O. Zobzeva, dar "i, nu mai pu*in important, a principiului legalit)*ii.
.ntr-adev)r, includerea -n textul legii penale a no*iunii Kanalog al substan*ei narcotice sau
psi$otropeL reprezint) o -nc)lcare a principiului legalit)*ii. .ns) nu sub aspectul aplic)rii prin
analogie a legii penale, cum men*ioneaz) O.I. Zuzne*ov, dar sub un alt aspect, consemnat la alin.
320 art.3 CP 7( C interpretarea extensiv) defavorabil) a legii penale.
.ntr-adev)r, interpret!nd no*iunea Kanalog al substan*ei narcotice sau psi$otrope -n contextul
prevederilor art.219, 219
1
-219
3
, 219
4
"i 219
5
CP 7(, interpretul r)m!ne, -n cadrul acestor norme
de incriminare, de"i C cu aportul nemi&locit al legiuitorului C l)rge"te -n*elesul no*iunii date. :l
nu poate s) nu fie l)rgit, odat) ce nu exist) nici un act normativ care s) reglementeze regimul
&uridic al analoagelor substan*elor narcotice sau psi$otrope. .n acest fel, nu poate fi asigurat)
respectarea regulii nullum crimen sine lege stricta, conform c)reia Klegea penal), pentru a fi
aplicat), are nevoie s) fie interpretat), iar aceast) interpretare s) fie strict), adic) s) clarifice
exact sensul "i semnifica*ia regulii obiectivizate, materializate -n norm)L [111, p.12E.
naloagele, precursorii, materialele sau utila&ele destinate producerii, prepar)rii sau prelucr)rii
substan*elor narcotice, psi$otrope sau analoagelor lor ori cultiv)rii plantelor care con*in aceste
substan*e nu pot constitui obiectul material al infrac*iunii prev)zute la art.219
/
CP 7(. #e aceea,
sustragerea sau extorcarea lor antreneaz) r)spunderea conform art.1=5-1G2 CP 7(.
#ac), printr-o singur) ac*iune, sunt sustrase sau extorcate substan*e narcotice sau psi$otrope,
precum "i bunuri de alt gen, atunci cele s)v!r"ite reprezint) concursul ideal dintre infrac*iunea
prev)zut) la art.219
/
CP 7( "i una din infrac*iunile prev)zute la art.1=5-1G2 CP 7(.
Subiectul II: Bfectul e!tensi" al apelului.
2.1. #efini*i no*iunea de efect extensiv al apelului. "# puncte$
2.2. Compara*i efectul extensiv cu efectul devolutiv al apelului. "% puncte$
2.3. Proiecta*i o decizie prin care se va aplica efectul extensiv al apelului. "& puncte #efini*i$
2.1#efini*i no*iunea de efect extensiv al apelului. "# puncte$
8otiunea de extensiv se defineste ca un fenomen ce are capacitatea de a se extinde, adica de
a-si largi sfera de actiune. Potrivit cod de PP instanta de apel examiniaza cauza prin extindere
si cu privire la partile care nu au declarat apel, avind dreptul de a $otari si in privinta lor, fara
sa creeze acestor parti o situatie mai grea.. Prin efect extensiv al unei cai de atac se intelege
posibilitatea de rasfringere a acestei cai si fata de partile in privinta carora $otarirea a ramas
definitiva prin neatacare.
2.2Compara*i efectul extensiv cu efectul devolutiv al apelului. "% puncte$
:fectul devolutiv al apelului: devolu ie -nseamn) examinarea sub toate aspectele. .n acest sens
instan a de apel nu este limitat) -n cererea de apel 3la ceea ce e invocat -n cererea de apel0 de ex.
apelantul nu este de acord cu m)rimea pedepsei. Inst de apel va fi -n drept i nu obligat) s)
examineze situa ia persoanei i a altor persoane care sunt titulari ai dreptului de apel. 6e invoc)
2 situa ii:
- 6itua ia apelantului propriu-zis)+
- 6itua ia altor persoane.
Inst. de apel este obligat) de a cerceta dosarul sub toate aspectele -ns) ea nu va avea dreptul s)
administreze probe noi din oficiu, -ndeosebi -n defavoarea persoanei. rt. /%G CPP oblig)
instan a -n limitele alin. 310 s) cerceteze cauza sub toate aspectele, adic) din punct de vedere
devolutiv ea examineaz) doar situa ia apelantului i-n limita probelor din dosar, sub toate
aspectele de fapt i de drept 3con inutul probelor i aspectele de drept material cum ar fi
corectarea calific)rii infrac iunii c-t i respectarea procedurii, inclusiv la urm)rirea penal)0.
pelul declarat de procuror devolueaz) at-t latura penal) c-t i cea civil), -ns) nu are drptul
instan a de a invoca altceva -n agravare dec-t ceea ce a constatat prima instan ). #ac) procurorul
-n rec$izitoriu a invocat anumite fapte, iar inst. de fond nu le-a men ionat -n sntin ), atunci inst.
de apel -n baza efectului devolutiv va avea dreptul s) examineze situa ia respectiv). pelul
inculpatului devolueaz) doar latura penal). C$iar dac) inculpatul nu este de acord cu pedeapsa,
inst de apel va examina i alte aspecte. pelul p)r ii v)t)mate de asemenea devolueaz) doar
latura penal). pelul devolueaz) doar latura civil).
Conform opiniei i av-ndu- i suport legal efectul extensiv al apelului presupune faptul c) cerere
de apel se extinde i la alte persoane din acela i grup procesual 3persoane cu acelea i interese
comune cum ar fi de ex. mai multi inculpati0. Inst de apel este in drept s) examineze pe l-ng)
situa ia apelantului i situa ia altor persoane din acela i grup procesual, neagrav-ndu-le situa ia.
#eci compar-nd aceste 2 efecte ale apelului am putea spune c) ele ambele au puncte de tangen )
cum ar fi neagravarea situa iei apelantului i alte efecte complementare: la devolutiv situa ia sub
toate aspectele c$iar dac) nu s-a cerut in cererea de apel, iar la extensiv- i situa ia celorlalte
persoane din acela i grup procesual.
TBST 3&
Subiectul I: Raportul se!ual cu o persoan- care nu a .mplinit ".rsta de 1% ani
1.1.+etermina,i momentul de consumare a infrac,iunii pre"-#ute la art.1&4 C1 R2.
Infr prev la art 19/ este o infr formala. 6e considera consumata din momentul inceperii
raportului sexual, a actului de $omosexzalism sau lesbianism.
1.2.Argumenta,i dac- este sau nu art.1&4 C1 R2 unica solu,ie de calificare .n ca#ul
raportului se!ual s-".r4it asupra persoanei care nu a atins ".rsta de 1% ani, cu
consim,-m.ntul acesteia.
6ub incidenta dispozitiei art 19/ din CP se af"a raportul sexual, $omo sau lesb, care au fost
savirsite cu consimtamintul victimei sau prin amenintarea ce i-a fost adusa acesteia de a-i
distruge sau a-i deteriora bunurile, sau prin orice alt gen de constringere - explicita sau implicita.
:xprimarea consimtamintului de catre victima are in contextul infr analizate un caracter dualist:
10 consimtamintul univoc, la a carui temei se poate afla curiozitatea, interesul material sau
atractia sexuala+ 20 consimtamintul aparent, ce consta in neimpotrivirea victimei din cauza ca ea
nu intelege semnificatia celor ce i se intimpla.
Jltima ipoteza este valabila in cazul copiilor de virsta frageda 34-5 ani0. Consimtamintul aparent
al acestora nu are nici o relevanta &uridica, iar faptuitorul este constient de acest fapt. #e aceea
raportul sexual, actul de $omo sau lesb sav cu o pers de virsta frageda trebuie calificate potrivit
lit b0 din alin 330 al art 191 sau lit a0 din alin 30 al art 192 din CP. In astfel de cazuri exista toti
indicii pentru a recunoaste ca faptuitorul a profitat de imposibilitatea victimei de a-si exprima
vointa.
1.3.Argumenta,i dac- a fost sau nu conform- scopului legii penale eliminarea din art.1&4
C1 R2 a cu"intelor ;precum 4i alte ac,iuni cu caracter se!ual<.
Consideram ca nu este conforma scopului legii pen eliminarea din art 19/ a cuvintelor: Vprecum
si alte aciuni cu caracter sexualV, deoarece legea pen apara impotriva infr: persoana, drepturile si
libertatile acesteia, proprietatea, mediul incon&urator, orinduirea constitutionala, suveranitatea,
independenta si integritatea teritoriala a 7(, pacea si securitatea omenirii, precum si intreaga
ordine de drept, precum si prevenirea sav de noi infr. In urma modificarii prevederilor art 19/
prin eliminarea cuvintelor: Vprecum si alte aciuni cu caracter sexualV la momentul actual suntem
in prezenta unei lacune in legea pen fiindca nu este prevazuta raspunderea pentru satisfacerea
poftei sexuale in forme perverse cu o pers ce nu a atins virsta de 15 ani.
Subiectul II: Condi,iile de fond ale apelului
2.1. #efini*i apelul ca institu*ie procesual penal). "# puncte$
2.2. :numera*i categoriile de $ot)r-ri supuse apelului. "% puncte$
2.3. Proiecta*i o decizie de respingere a apelului pe motivul -nc)lc)rii art. /%% C. proc.pen.
3<ot)r-rile supuse apelului0.
2,1 #efini*i apelul ca institu*ie procesual penal). "# puncte$
.apelul este o cale de atac ordinara prin care persoana nemultumita de $otarirea unei instante de
grad inferior solicita instantei de apelo noua &udecare in fapt si in drept a cauzei.in apel sunt
examinate toate Qestiunile de fapt si de drept,cauza este supusa uniu control &udecatoresc
complex,vericind $otarirea atacata sub toate aspectele.
2.2. :numera*i categoriile de $ot)r-ri supuse apelului. "% puncte$
7otaririle 3udecatoresti penale ce pot )i atacate cu apel
Apelul se poate declara i,potri(a hotaririlor penale pronuntate de pri,a instanta
de 3udecata
pelul fiind calea de atac ordinara care promoveaza al doilea grad de &urisdictie, la o instanta
superioara, sint supuse acestei cai de atac numai $otaririle pronuntate de prima instanta de
&udecata. ceasta regula decurge din dispozitiile art. 351, potrivit carora pot fi atacate cu apel
sentintele, ori aceste $otariri sint pronuntate numai de prima instanta de &udecata+ de asemenea,
se prevede ca Winc$eierile date de prima instanta pot fi atacate cu apel numai odata cu fondulL,
ceea ce confirma regula folosirii apelului numai impotriva $otaririlor primei instante.
Prin sentinta prima instanta solutioneaza cauza sau se dezinvesteste fara a solutiona cauza 3art.
311 al. 10. _ntrucit sentintele de dezinvestire nu pot fi atacate cu apel, inseamna ca apelul se poate
indrepta numai impotriva sentintelor prin care se solutioneaza cauza. Prin unele sentinte penale
se solutioneaza fondul cauzei, prima instanta pronuntindu-se asupra existentei faptei penale, a
vinovatiei inculpatului si asupra pedepsei pe care trebuie sa o sufere in caz de vinovatie+ prin alte
sentinte, prima instanta solutioneaza WcauzaL, in sensul ca se pronunta asupra cererii sau caii de
atac adresate acesteia. _n ambele situatii sentintele prin care se solutioneaza WfondulL sau simplu
WcauzaL pot fi atacate cu apel.
6int sentinte prin care prima instanta solutioneaza fondul cauzei: sentintele de condamnare, de
ac$itare si de incetare a procesului penal, deoarece prin acestea se rezolva actiunea penala si,
eventual, actiunea civila deduse in fata primei instante de &udecata. _n cazul in care actiunea
civila a fost dis&unsa de actiunea penala si afost solutionata ulterior, printr-o sentinta penala
distincta de sentinta prin care a fost solutionata actiunea penala, pot fi atacate cu apel fiecare din
cele doua sentinte, caci prin ele se rezolva fondul cauzei C actiunea penala si actiunea civila. 6int
supuse apelului si sentintele de condamnare, ac$itare si incetare a procesului penal date in
procedura de urgenta privind infractiunile flagrante 3art. /990 si in procedura privind cauzele cu
infractori minori 3art. /G30.
6int sentinte prin care se solutioneaza WcauzaL, desi nu se rezolva actiunea penala sau actiunea
civila, sentintele prin care prima instanta se pronunta asupra unei cai de atac si cereri pe care
legea le da in competenta primei instante de &udecata. stfel, poate fi atacata cu apel sentinta
prin care a fost respinsa in principiu cererea de revizuire sau prin care a fost admisa sau respinsa
in fond aceasta cale de atac extraordinara 3art. /%90+ de asemenea, in cazul in care contestatia in
anulare a fost introdusa la prima instanta pe temeiul autoritatii de lucru &duecat 3art. 3=5 lit. d,
3=G al. 20, sentinta prin care aceasta cale de atac extraordinara este solutionata poate fi atacata cu
apel 3art. 3G2 al.ult.0. _n competenta instantei de executare, care este, de regula, prima instanta,
sint date si procedurile prin care se solutioneaza incidente in executarea unei pedepse, astfel incit
si sentintele pronuntate cu privire la aceste cereri si incidente sint supuse apelului 3art. /5%0. #e
asemenea sint supuse apelului sentintele prin care se solutioneaza de catre prima instanta cererile
de reabilitare &udecatoreasca 3art. 4%10 sau de reconstituire a inscrisurilor &udiciare 3art. 412
al.ult.0.
_n ce priveste inc@eierile date de prima instanta in cursul &udecatii, acestea pot fi atacate cu apel
numai odata cu fondul, adica prin apelul declarat impotriva sentintei prin care s-a solutionat
fondul cauzei. :xplicatia acestei reguli consta in faptul ca prin inc$eieri se iau masuri care
servesc la rezolvarea fondului cauzei, facind parte integranta din sentinta+ ca urmare, atacind
sentinta, se ataca implicit si inc$eierile prin care s-a pregatit solutionarea fondului.
#e aceea, in art. 351 se prevede in mod expres ca apelul declarat impotriva sentintei se socoteste
facut si impotriva inc$eierilor, c$iar daca acestea au fost date dupa pronuntarea sentintei. 6int
supuse acestei reguli 3de a nu fi atacate decit odata cu fondul0 inc$eierile prin care:
C s-a dispus asupra apararilor formulate de parti si asupra probelor solicitate, prin care s-au
admis ori s-au respins cererile si exceptiile formulate de catre procuror sau de catre parti 3art.
3%10 sau invocate din oficiu 3art. 3%20, daca nu duc la dezinvestirea instantei+
C se iau masuri pentru buna administrare a &ustitiei, cum ar fi reunirea cauzelor pentru
conexitate, indivizibilitate 3art. 350 ori dis&ungerea lor 3art. 3=0, respingerea cererii de
recuzare 3art. 42 al.ult.0, extinderea actiunii penale sau a procesului penal 3art. 334C3390,
dis&ungerea actiunii civile 3art. 3/90+
C se iau masuri procesuale, ca masurile provizorii de siguranta 3art. 152 al. 10, asiguratorii 3art.
153, 15G, 19%0+
C inc$eierea de admitere in principiu a revizuirii 3art. /%3 al. 20, precum si inc$eierile date
dupa pronuntarea sentintei prin care s-a dispus indreptarea unor erori materiale sau
inlaturarea unei omisiuni vadite 3art. 1G4C1G50.
2.3. Proiecta*i o decizie de respingere a apelului pe motivul -nc)lc)rii art. /%% C. proc.pen.
3<ot)r-rile supuse apelului0.
. #:CIRI:
In numele legii
Audec Q.l examinind cerea de apel a d.& cu pr la atacrea cu apel a sentintei pronuntate de curtea de
apel c$isinau prin care d.& a fost condamnat la inQisoare de 2 ani pt infrc prev la art 2=9 al
1,$uliganismul
Constata:
examinind cerea de apel a d.& prin care se cere atacarea cu apel a sentintei pronuntate de curtea
de apel c$isinau prin care d.& a fost condamnat la inQisoare de 2 ani pt infrc prev la art 2=9 al
1,$uliganismul,&udecatorul considera ca apelul urmeaza a fi respins din urm
considerente:conform art /%% al i cpp,nu pot fi atacate cu apel sentintele pronuntate de curtile de
apel.asfel,in conformitate cu cele expuse mai sus,&udecatorul
decide:
a respinge apelul lui d.&.
inQeierea poate fi atacata cu recurs in timp de 14 zile la cs&
data semnatura
TBST 3'
Subiectul I: Inten,ia 4i modalit-,ile ei
1.1.+efini,i inten,ia 4i modalit-,ile ei.
Intentia constituie forma fundamentala, generala si originara a vinovatiei. #e regula ma&oritatea
infractiunilor se comit cu intentie, si doar Mn mod exceptional din imprudenta sau cu doua forme
de vinovatie.
In functie de atitudinea faptuitorului fata de survenirea urmarilor pre&udiciabile, intentia se
prezinta sub doua modalitati desemnate de legea penala: intentia directa si indirecta.
. Intentia directa
Intentia directa se caracterizeaza prin aceea ca infractorul Msi da seama de caracterul
pre&udiciabil al actiunii sau inactiunii sale, prevede urmarile ei pre&udiciabile si doreste
survenirea acestor urmari.
7eferinduse la sfera constientului, Mntelegerea caracterului pre&udiciabil al faptei si prevederea
urmarii ei constituie elementul intelectiv al intentiei.
Pntelegerea caracterului pre&udiciabil al faptei savMrsite Mnglobeaza reprezentarea Mn constiinta
persoanei a valorilor sociale asupra carora se atenteaza, a continutului actiunii si inactiunii prin
care se realizeaza activitatea infractionala, a cricumstantelor concrete Mn care se va desfasura
infractiunea.
Previziunea urmarilor pre&udiciabile presupune reprezentarea faptuitorului asupra daunei care va
fi cauzata, prin savMrsirea faptei, valorilor ocrotite de legea penala. Pn cazul intentiei directe
previziunea include:reprezentarea sc$imbarilor reale ce vor avea loc Mn obiectul atentatului+
constientizarea periculozitatii sociale a sc$imbarilor provocate+ Mntelegerea legaturii cauzale
dintre fapta savMrsita si urmarile pre&udiciabile.
@actorul intelectiv al intentiei directe presupune survenirea inevitabila a urmarilor pre&udiciabile.
@actorul volitiv al intentiei directe caracterizeaza directionarea vointei subiectului si se exprima
Mn dorinta survenirii anumitor urmari pre&udiciabile ale actiunii sau inactiunii sale infractionale.
#orinta, referindu-se la sfera emotionala - volitiva a psi$icului persoanei, constituie factorul
volitiv mobilizat la atingerea scopului infractional.
D. Intentia indirecta
Intentia indirecta se caracterizeaza prin faptul ca infractorul Msi da seama de caracterul
pre&udiciabil al actiunii sau inactiunii sale, prevede urmarile ei pre&udiciabile si admite, Mn mod
constient, survenirea acestor urmari.
Continutul intentiei directe si al celei indirecte coincid completamente Mn ceea ce priveste unul
dintre aspectele factorului intelectiv, si anume Mntelegerea caracterului pre&udiciabil al faptei.
Pnsa , caracterul previziunii urmarilor pre&udiciabile se manifesta diferit, deosebindu-se esential
si factorul volitiv al intentei directe de al celei indirecte.
Previziunea Mn cazul intentiei indirecte presupune doar Mntelegerea posibilitatii survenirii reale a
urmarilor pre&udiciabile si nu a inevitabilitatii lor.
@actorul volitiv al intentiei indirecte este caracterizat de lipsa dorintei, dar de admiterea
constienta a urmarilor pre&udiciabile, fie de manifestarea unei atitudini indiferente fata de
survenirea acestora.
Pn legea penala si Mn viata reala infractiunile savMrsite cu intentie indirecta se MntMlnesc cu mult
mai rar decMt cele cu intentie directa. stfel nu pot fi savMrsite cu intentie indirecta infr. Cu
componente formale, infractiunile care includ Mn componenta lor un scop special, pregatirea de
infractiune, tentativa etc.
C. lte modalitati ale intentiei
- Intentia simpla si cea calificata
- Intentia determinata si cea nedeterminata
- Intentia initiala si cea supravenita
- Intentia spontana si cea premeditata
- Intentia unica si cea complexa
1.2.+etermina,i deosebirile dintre inten,ia indirect- 4i .ncrederea e!agerat-.
Practic Mntre intentia indirecta si Mncrederea exagerata exista mai multe asemanari, iar Mn ceea ce
priveste deosebirile dintre aceste 2 categorii putem mentiona ca Mn cazul Mncrederii exagerate
persoana crede ca va trece peste obstacole, fiind Mncrezut Mn sine, pe cMnd Mn cazul intentiei
indirecte acesta prevede aceste obsacole dar nu este Mncrezut ca va trece peste aceste
obstacole.
ceste 2 notiuni pot fi deosebite prin citeva mom esentiale:
- int indirecta pers prevede posibilitatea reala a survenirii consecintei pre&ud, pe cind la
increderea exagerata aceasta posibilitate este abstracta. Ceea ce inseamna ca pers prevede ca
aceasta fapta poate produce consecinte pre&ud in general insa in acest caz concret nicidecum.
- daca la int indirecta infractorul constient admite survenirea consecintelor pre&ud atunci la
increderea exagerata pers are o atitudine negativa fata de aceste consecinte deoarece nu le
doreste si nici nu le admite. stfel la int indirecta pers este indiferenta fata de consecintele ce
vor surveni, iar la increderea exagerata actiunile pers sunt indreptate spre evitarea
consecintelor.
- in cazul increderii exagerate pers tinde spre evitarea consecintelor bazoindu-se pe anumite
circumstante concrete, reale, care dupa parerea ei vor contribui la evitarea rezultatului pre&ud
3de ex: calitati personale0. ?a int indirecta asa ceva lipseste. :xista doar speranta absolut
neintemeiate ca nu vor surveni urm pre&ud.
1.3.1roiecta,i o spe,- .n care fapta s- fie comis- cu inten,ie nedeterminat-.
Jn infractor fuge fiin urmarit de mai multi cetateni si un politist cu ciine de serviciu si pt a
scapa trage cu arma in directia urmaritorilor spre a-i omori sau rani, fiindu-i indiferent care
dintre ei va fi victima.
Provocarea a mai multor lovituri in diferite regiuni ale corpului pot duce la survenirea diferitor
consecinte.
Subiectul II: Bfectele apelului.
2.1. #efini*i no*iunea de efect devolutiv al apelului. "# puncte$
2.2 Compara*i efectul devolutiv al apelului cu efectul devolutiv al recursului. "% puncte$
2.3 Proiecta*i o decizie -n care se va aplica efectul devolutiv al apelului. "& punct
2.1+efini,i no*iunea de efect devolutiv al apelului. "# puncte$
:fectul devolutiv inseamna transmiterea cauzei de la 1 instanta la instant de gr 2 cu toate
Qestiunile de fapt si de drept, devolutia promoveaza o verificare a moduluio cum sa desfasurat
&udecata si solutionarea fara o desfiiintare prealabila a $otaririi.
Prin e)ect de(oluti( al unei c%i de atac ordinare se 2n elege transmiterea cauzei spre o nou)
&udecat), de la instan a a c)rei $ot)r2re a fost atacat) la instan a c)reia 2i revine atribu ia,
potrivit legii, s) &udece i s) solu ioneze acea cale de atac
2.2Comparati efectul devolutiv al apelului cu efectul devolutiv al recursului. "% puncte$
/pelul are un efect devolutiv integral, 2n sensul c) promoveaz) o reexaminare a cauzei sub toate
aspectele de fapt i de drept, nu numai cu privire la temeiurile i cererile formulate de procuror
i de p)r i. Pentru a se putea produce un asemenea efect devolutiv integral, este necesar ca
apelul s) fie declarat de procuror sau de toate p)r ile din proces. Jn astfel de efect devolutiv
integral 2l produce i declara ia de recurs a procurorului sau a tuturor p)r ilor din proces atunci
c2nd legea
nu prevede drept de apel, singura cale de atac ordinar) fiind recursul+ 2n aceste cazuri, recursul 2
ndepline te i sarcinile apelului.
C2nd recursul constituie a doua cale de atac ordinar), fiind 2ndreptat 2mpotriva $ot)r2rii
pronun ate de instan a de apel, efectul devolutiv este par ial , deoarece instan a de recurs
reexamineaz) cauza numai 2n limitele cazurilor de casare prev)zute 2n art. 3=4
G
, care se refer)
preponderent la vitium in procedendo i error in Eure, deci la 2nc)lc)ri ale legii de procedur)
penal) sau ale legii substan iale penale i civile+ se consider) c) erorile de fapt au fost 2nl)turate
la &udecata 2n apel, instan ei de recurs revenindu -i sarcina de a veg$ea la respectarea legii i
aplicarea ei unitar).
#evolu ia se produce cu privire la faptele i persoanele pentru care a fost sesizat) prima instan )
prin rec$izitoriu sau prin pl2ngerea prealabil) a persoanei v)t)mate sau pentru care s-a extins
obiectul &udec) ii 2n condi iile legii+ ca urmare, reexaminarea cauzei are 2n vedere i situa ia 2n
care s-au omis de la solu ionare fapte i persoane cu care fusese sesizat) instan a a c)rei $ot)r2re
a fost atacat), pentru a da o solu ie i cu privire la acestea, dar i situa ia 2n care s -a pronun at o
condamnare pentru fapte i persoana cu care instan a nu fusese legal sesizat), pentru acestea
urm2nd s) se procedeze ulterior potrivit legii.
:fectul devolutiv al apelului i al recursului are anumite limite, 2n sensul c) instan a &udec)
apelul sau recursul numai cu privire la persoana care l-a declarat i la persoana la care acesta se
refer), i numai 2n raport de calitatea pe care o are 2n proces apelantul sau recurentul.
?imitele determinate de persoana care a declarat apel sau recurs i de persoana la care se refer)
declara ia de apel sau de recurs s2nt o urmare a caracterului facultativ al folosirii c)ii de atac
ordinare+ dac), dintre to i inculpa ii condamna i, numai unul a declarat apel sau recurs, se
consider) c) ceilal i s2nt mul umi i de solu ia pronun at) i, la data expir)rii termenului de
declarare a c)ii de atac ordinare, pentru ei $ot)r2rea a r)mas definitiv). Ca urmare, instan a de
apel sau de recurs reexamineaz) numai dispozi iile din $ot)r2rea atacat) care privesc pe apelant
sau pe recurent+ nu se poate desfiin a o $ot)re &udec)toreasc) apelat) numai de un inculpat, ca
efect devolutiv, pentru o eroare de fapt sau de drept care prive te pe un alt inculpat. tunci c2nd
declara ia de apel sau de recurs este f)cut) numai 2mpotriva situa iei unui inculpat, iar 2n cauz)
s2nt mai mul i inculpa i, instan a va &udeca apelul sau recursul numai cu privire la inculpatul 2
mpotriva c)ruia s-a declarat calea de atac ordinar). pelul sau recursul procurorului, declarat
f)r) nici un fel de precizare la ce fapte i persoane se refer), are un efect integral, 2n sensul c)
devolueaz) cu privire la toate persoanele care au fost p)r i 2n proces, deoarece ap)r) interesele
generale ale societ) ii+ dar procurorul poate restr2nge declara ia sa de apel sau de recurs numai
cu privire la anumite persoane 3numai la unul sau unii inculpa i dintre to i cei &udeca i0+ 2n acest
caz, devolu ia apelului sau recursului s)u este limitat) numai la inculpa ii la care se refer)
declara ia sa de apel sau de recurs f)cut) 2n termenul legal+ fa ) de ceilal i inculpa i $ot)r2rea a
r)mas definitiv) la data expir)rii termenului de apel sau de recurs.
?imitarea efectului devolutiv decurge i din calitatea procesual) pe care o are persoana care
declar) apel sau recurs. #in acest punct de vedere se face distinc ie, pe de o parte, 2ntre apelul i
recursul procurorului i al p)r ilor, care devolueaz) cauza cu privire la fondul cauzei 3la solu ia
dat) 2n ac iunea penal) i ac iunea civil)0, iar pe de alt) parte la apelul i recursul martorului,
expertului, interpretului, ap)r)torului i ale oric)ror persoane v)t)mate printr -o m)sur) sau
printr-un act al instan ei, care devolueaz) cauza numai cu privire la c$eltuielile &udiciare,
retribu iile cuvenite ori la v)t)marea personal) ce s -a cauzat.
Cu privire la fondul cauzei, apelul i recursul procurorului i ale inculpatului devolueaz) ope
legis at2t latura penal), c2t i latura civil)+ ale p)r ii v)tmate numai latura penal)+ ale p)r ii
civile i ale p)r ii responsabile civilmente numai latura civil). Procurorul i inculpatul pot limita
devoluarea apelului sau recursului numai la latura penal) sau numai la latura civil), cu condi ia
ca aceast) restr2ngere s) rezulte 2n mod neec$ivoc din declara ia de apel sau de recurs f)cut) 2n
termenul legal.
_mbin2nd cele dou) limite ale efectului devolutiv ale apelului i recursului, ad)ug2nd totodat)
consecin ele decurg2nd din efectul neagrav)rii situa iei celui ce a exercitat calea de atac
ordinar), se poate face urm)toarea sc$em) asupra acestui efect:
C 2n apelul i recursul procurorului, f)r) rezerve, devolu ia este total), at2t 2n latura penal), c2t
i 2n latura civil), cu privire la toate persoanele care au fost p)r i 2n proces i cu privire la
orice lipsuri, fie 2n favoarea, fie 2n defavoarea oric)rei p)r i+
C 2n apelul i recursul inculpatului se devolueaz) cauza 2n am2ndou) laturile procesului, dar
numai 2n ce prive te persoana sa, pentru orice lipsuri care s2nt 2n defavoarea sa+
C 2n apelul i recursul p)r ii v)t)mate se devolueaz) numai latura penal) a cauzei i la solu ia
care o prive te+
C 2n apelul i recursul p)r ii civile i al p)r ii responsabile civilmente se devolueaz) cauza
numai cu privire la latura civil) i numai 2n leg)tur) cu solu ia care o prive te pe fiecare din
aceste p)r i, pentru orice lips) care este 2n defavoarea lor.
2.3Proiecta*i o decizie -n care se va aplica efectul devolutiv al apelului. "& puncte$
Test 3(
Subiectul I: Re,inerea infractorului.
1.1.+efini,i institu,ia re,inerii infractorului.
Institutia retinerii infractorului pentru 1 data este reglementata in CP al 7(. nterior asemenea
situatii erau examinate in cadrul legitemei aparari sau a starii de extrema necesitate.
rticolul 39. 7etinerea infractorului
8u constituie infractiune fapta, prevazuta de legea penala, sav-rsita -n scopul retinerii persoanei
care a comis o infractiune si al predarii ei organelor de drept.
1.2. Anali#a,i condi,iile re,inerii infractorului.
Conditiile ce determina legalitate si temeinicia retinerii:
Prima conditie care face parte din acest grup consta in faptul ca temei pentru retinere serveste
savirsirea de catre persoana a infractiunii, adica a unei fapte prevazute de legea penala. :ste
absolut legitima retinerea persoanei in privinta careia a fost pronuntata de&a o sentinta de
condamnare si care se esc$iveaza de la executarea ei, ascunzinduse.
7etinerea penala presupune ca persoana retinuta cu certitudine este vinovata de comiterea unei
fapte prevazute de legea penala, cu toate ca in unele situatii o asemenea certitudine , in constiinta
cetatenilor simpli care incearca sa efectueze retinerea reprezinta daor o probabilitate, un fapt ce
nui asigura de la comitere unei erori de drpet sau de fapt.
doua conditie ce determina legalitaea si temeinicia retinerii se refera la comportamentul
persoanei, care se manifesta in incercarea de a ascunde sau de a fugi cu scopul de a se esc$iva de
raspundere. cesta situatie se refera si la cazurile din locurile de detinere sau de sub arest.
Conditiile ce caracterizeaza actiunile persoanei care efectuiaza retinerea:
Prima conditie care face parte din acest grup se refera la faptul ca poate fi retinuta persoana care
a comis o infractiune. #aca persoana na savirsit o fapta prevazuta de legea penala atunci fata de
ea nu pot fi aplicate masuri de aducere cu forta in fata organelor competente. (ai mult ca atit,
daca persoana in genere nu a comis vreo infractiune, atunci aplicarea violentei in scopul retinerii
ei acorda dreptul retinutului la aplicare legitimei paprari contra unui atac ilegal.
doua conditie consta in faptul ca in procesul retinerii infractorului dauna este cauzata
nemi&locit persoanei retinute. #auna poate avea caracter fizic sau patrimonial
treia conditie este ca e absolut necesar de respectat conditia cacare consta in faptul ca tinind
seama de toate circumstantele cauzei, nu a fost posibil sa se actioneze in alt mod, metoda cu care
sa realizat retinerea fiind unicul mi&loc de efectuare a cestuia.
patra conditie dauna cauzata in procesul retinerii trebuie sa fie proportionala, sa corespunda
caracterului pre&udiciabil al faptei savirsite de infractor, personalitatii acestuia, precum si
circumstantelor in care sa realizat retinerea.
cincea conditie consta in faptul ca este absolut interzisa depasirea masurilor necesare pentru
realizarea retinerii, adica necorespunderea vadita a infractiunii comise impre&urarilor efectuarii
retinerii, cauzarea de daune care nu corespund vadit situatiei retinerii. #e pilda atunci cind
infractorul putea fi mobilizat prin legare, el a fost impuscat in picior.
1.3. +ecide,i asupra delimit-rilor dintre re,inerea infractorului ca institu,ie a dreptului
penal 4i ca institu,ie procesual6penal-.
:ste important sa delimitam retinerea penala pe de o parte, de cea procesual-penala, pe de alta
parte. In cazul retinerii procesual-penale, aceasta reprezinta o masura procesuala de constringere,
care nu cauzeaza nici un fel de daune. stfel, potrivit alin 1 art 154 din CPP al 7(: constituie
retinere privarea persoanei de libertate, pe perioada scurta de timp, dar nu mai mult de 92 or, in
locurile si in conditiile stabilite de lege.
#reptul de a efectua o asemenea retinere apartine in exclusivitate organului de urmarire penala
art 243 CPP 7(, care este obligat in termen de pina la 3 ore de la momentul privarii persoane de
libertate sa intocmeasca un proces-verbal de retinere, in care trebue sa se indice temeiurile,
motivele, locul, anul, ziua si ora retinerii, fapta savirsita de persoana respsctiva, rezultatele
perc$ezitiei corporale a persoanei retinute, precum si data, ora intocmirii procesului-verbal.
Subiectul II: Cercetarea 7udec-toreasc-
2.1. Identifica*i locul "i importan*a cercet)rii &udec)tore"ti -n sistemul etapelor &udec)rii -n
prima instan*) a cauzei penale. "# puncte$
2.2. Compara*i condi*iile de administrare a probelor -n cadrul cercet)rii &udec)tore"ti "i -n cursul
urm)ririi penale. "% puncte$
2.3. rgumenta*i prevederile legale privitoare la citirea declara*iilor inculpatului, p)r*ii v)t)mate
"i ale martorului.
2.1 Identifica*i locul "i importan*a cercet)rii &udec)tore"ti -n sistemul etapelor &udec)rii -n prima
instan*) a cauzei penale.
Cercetarea &udec)toreasc) este cea mai important) "i mai complex) parte a &udec)*ii -n fond, de
buna ei desf)"urare depinz-nd -n mare m)sur) stabilirea adev)rului -n cauz). nume aici se
manifest) -n toat) amploarea principiul contradictorialit)*ii procesului penal, -n care dovedirea
acuz)rii se pune exclusiv -n sarcina acuzatorului de stat. #e aceea eficien*a activit)*ii
acuzatorului -n mare parte depinde de capacitatea lui de a se opune -n mod competent ap)r)rii
prin utilizarea at-t a normelor de drept material "i procesual, c-t "i a procedeelor tactice, elaborate
de criminalistic).
2.2. Compara*i condi*iile de administrare a probelor -n cadrul cercet)rii &udec)tore"ti "i -n cursul
urm)ririi penale.
In cadrul cercetarii &udecatoresti se desfasoara o activitate asemanatoare cu cea de la cercetarea
penala, din cursul urmaririi penale, dar in alte conditii procedurale. ctivitatea este asemanatoare
deoarece se administreaza probe pentru lamurirea faptelor si impre&urarilor cauzei sub toate
aspectele+ in acest scop se folosesc procedee probatorii ca ascultarea si confruntarea unor
persoane, obtinerea de relatii scrise, de inscrisuri, verificarea de mi&loace materiale de proba,
efectuarea de expertize+ de aceea este &ustificata denumirea de Wcercetare &udecatoreascaL.
Conditiile diferite in care se desfasoara cercetarea &udecatoreasca se refera, in primul rind, la
autoritatea &udiciara si persoanele care iau parte la efectuarea ei+ cercetarea &udecatoreasca este
condusa de catre instanta de &udecata, care o si efectueaza, dar la aceasta activitate participa
procurorul, partile si aparatorii lor, ceea ce creaza conditii mai bune pentru administrarea legala,
completa si corecta a probelor, fata de cercetarea penala unde nu ia parte decit organul de
urmarire penala. _n al doilea rind, principiul contradictorialitatii impune ca la administrarea
probelor sa aiba posibilitatea de interventie toate persoanele care participa la &udecata
3&udecatori, procuror, parti, aparatori0, ceea ce presupune o verificare completa si obiectiva a
probelor, sub toate aspectele necesare cunoasterii tuturor faptelor si impre&urarilor cauzei.
Cercetarea &udecatoreasca are ca obiect, in primul rind, readministrarea pro<elor strinse in
cursul urmaririi penale, ca cerinta a principiului nemi&locirii sedintei de &udecata, in scopul
perceperii directe, nemi&locite a probelor de catre instanta de &udecata+ nu este insa o simpla
reproducere a probelor, ci o administrare a lor in noi conditii de catre instanta de &udecata, cu
participarea procurorului si a partilor, sub controlul publicului asistent. _n al doilea rind,
cercetarea &udecatoreasca are ca obiect administrarea oricaror altor pro<e necesare in vederea
lamuririi cauzei sub toate aspectele. tit administrarea probelor strinse in cursul urmaririi penale,
cit si administrarea probelor noi se realizeaza prin mi&loacele de proba legale, obtinute prin
procedeele probatorii corepunzatoare caracterului public, oral si contradictoriu al &udecatii.
ctele de cercetare &udecatoreasca sint cele prevazute in art. 322C331 si 33G: citirea actului de
sesizare a instantei, ascultarea inculpatului 3inculpatilor0, ascultarea partii vatamate, a partii
civile, a partii responsabile civilmente, a martorilor, a expertilor, prezentarea mi&loacelor
materiale de proba, alte acte de cercetare &udecatoreasca, admiterea de noi probe si administrarea
lor. ,rdinea de efectuare a actelor de cercetare &udecatoreasca este cea prevazuta de lege si
indicata anterior, legea reflectind generalizarea practicii instantelor noastre &udecatoresti.
,rdinea nu este insa rigida+ atunci cind impre&urarile concrete ale cauzei o cer, se poate sc$imba
aceasta ordine, legea prevazind o singura limita potrivit careia, daca inculpatul este prezent,
sc$imbarea ordinii nu poate fi dispusa decit dupa ascultarea inculpatului
1
. ,rdinea aratata se
respecta atunci cind &udecata se desfasoara in fata tuturor partilor+ cind &udecata se desfasoara in
lipsa inculpatului sau a celorlalte parti, cercetarea &udecatoreasca se va rezuma la ascultarea
martorilor care au fost audiati la urmarirea penala, efectuindu-se astfel numai actele de cercetare
&udecatoreasca ce pot avea loc in conditiile date
2.3. rgumenta*i prevederile legale privitoare la citirea declara*iilor inculpatului, p)r*ii v)t)mate
"i ale martorului.
. Citirea declara iilor martorului, inculpatului i p)r ii v)t)mate poate avea loc numai in cazuri
expres prev)zute de lege.3art. 391 CPP0. .n exclusivitate poate fi aceasta- lipsa p)r ilor. Cititrea
declara iilor martorului neprezent poate fi ca o m)sur) excep ional) i printr-o -nc$eiere
motivat) a instan ei de &udecat). #ac) nu va exista aceast) -nc$eiere, -n apel se poate invoca
neexaminarea fondului3temei de casare0.
Citirea declara iilor inculpatului, martorului se mai poate dispune i in cazul cind exist)
divergen e intre declara iile acestora depuse la momentu urm)ririi penale i declara iile depuse
la momentul dezbaterilor &udiciare.
#eclara iile acestora se citesc in mod obligatoriu -nainte de reproducerea inregistrarilor audio si
video.
.n cazul martorului care este eliberat prin lege de a face declara ii -n baza art. G% CPP3rude
apropiate0 i care nu a acceptat sa depuna declaratii in timpul dezbaterilor &udiciare, atunci nu se
admite citirea declaratiilor depuse in momentul urm)ririi penale, precum si nu pot fi reproduse
inregistrarile audio si video ale declaratiilor lui.
1
se are tn vedere cu relaturile acestuia pot influenEa ordinea tn care urmeazu a fi efectuatu cercetarea &udecutoreascu
TBST 4)
Subiectul I: Bscroc3eria
1.1.Identifica,i circumstan,ele care demonstrea#- inten,ia de sustragere .n ca#ul
escroc3eriei.
Circumstantele care demonstreaza intentia de a sustrage sunt:
- situatia financiara extrem de precara a pers care isi asuma anga&amentul la momentul
inc$eierii tranzactiei+
- lipsa de fundamentare economica si caracterul irealizabil al anga&amentului asumat+
- lipsa unei activitati aducatoare de beneficii, indreptate spre incasarea mi&loacelor banesti
necesare onorarii anga&amentului+
- ac$itarea veniturilor catre primii deponenti din contul banilor depusi de deponentii ulteriori+
- prezentarea la inc$eierea tranzactiei a unor documente false, etc.
1.2.Argumenta,i c- .n4el-ciunea 4i abu#ul de .ncredere sunt anume ac,iuni adiacente .n
cadrul faptei pre7udiciabile de escroc3erie, dar nu metode ale sustragerii.
Prin VinselaciuneV se intelege dezinformarea constienta a victimei, care consta in prezentarea
vadit falsa a realitatii 3inslaciune activa0 sau in trecerea cu tacere a realitatii, cind are loc
ascunderea faptelor si a circumstantelor care trebuie comunicate in cazul savirsirii cu buna stiinta
si in conformitate cu legea a tranzactiei patrimoniale 3inselaciune pasiva0.
Prin abuz de incredere se intelege situatia atunci cind faptuitorul exploateaza raporturile de
incredere care s-au stabilit intre el si victima.
Inselaciunea si abuzul de incredere apar in componenta infr de escroc$erie in rol de actiuni
adiacente care asigura indeplinirea actiunii principale. Inselaciunea si abuzul de incredere nu
sunt metode ale sustragerii. :le reprezinta modalitati ale actiunii adiacente care subzista alaturi
de sustragere privita ca actiune principala. vind un rol a&utator recurgerea la inselaciune sau
abuz de incredere se produce nu ca un scop in sine, ci in vederea trecerii in sfera patrimoniala a
faptuitorului sau a altor pers a bunurilor apartinind pers inselate sau de a carei incredere s-a
abuzat.
Prin intermediul inselaciunii sau al abuzului de incredere faptuitorul exercita o influentare
psi$ica asupra constiintei si vointei victimei care ca si cum cedind bunurile sale faptuitorului,
presupune in mod eronat ca ultimul este indrituit a le lua.
1.3.Argumenta,i dac- este sau nu corect- e!presia ;e!torcare prin .n4el-ciune<, utili#at-
uneori .n mass6media.
Prin VinselaciuneV se intelege dezinformarea constienta a victimei, care consta in prezentarea
vadit falsa a realitatii 3inslaciune activa0 sau in trecerea cu tacere a realitatii, cind are loc
ascunderea faptelor si a circumstantelor care trebuie comunicate in cazul savirsirii cu buna stiinta
si in conformitate cu legea a tranzactiei patrimoniale 3inselaciune pasiva0.
Prin VextorcareV se intelege a obtine ceva prin forta, amenintare sau santa&.
#eci extorcarea presupune o modalitate de savirsire a unei infractiuni avind scop de cupiditate
insa care nu este savirsita prin sustragere, pe cind inselaciunea reprezinta o modalitate de
comitere a escroc$eriei, infractiune savirsita prin sustragere.
#in cele expuse rezulta ca nu este corecta expresia Vextorcare prin inselaciuneV utilizata uneori in
mass-media.
Subiectul II: Cercetarea 7udec-toreasc-.
2.1. 7elata*i ordinea cercet)rii &udec)tore"ti. "# puncte$
2.2. naliza*i rolul instan*ei de &udecat) la cercetarea &udec)toreasc) -n raport cu principiul
contradictorialit)*ii "i nemi&locirii &udec)rii cauzei. "% puncte$
2.3. Proiecta*i situa*ii de reluare a cercet)rii &udec)tore"ti dup) dezbaterile &udiciare "i -n cursul
deliber)rii.
. 2.1. 7elata*i ordinea cercet)rii &udec)tore"ti.
.nceperea cercetarii 3udeatoresti prin citirea actului de sesizare a instantei "art0 #''$
Presedintele dispune ca grefierul ss dea citire actului de sesizare a instantei, ceea ce constituie
actul initial al cercetarii &udecatoresti
Citirea actului de sesizare a instantei trebuie facut in intregime, in vederea cunoasterii faptelor
supuse &udecatii attt de catre inculpat, cit si de publicul din sala de sedint.
Ascultarea inculpatului "art0 #'#T#'%$
#upa ce se stabileste identitatea inculpatului, se procedeaza la ascultarea lui cu privire la
invinuirea ce i se aduce. scultarea se desfasoara dupa regulile prevazute in partea generala a
Codului de procedura penala si studiate la capitolul privind mi&loacele de proba, anume la
declaratiile inculpatului.
Ascultarea celorlalte parti "art0 #'1$
#eclaratiile partii vatamate, ale partii civile si ale partii responsabile civilmente constituie
mi&loace de proba, astfel incit este firesc sa se procedeze de catre instanta si la ascultarea lor.
Ascultarea e4pertilor si interpretilor "art0 #'&$
:xpertii sint ascultati numai atunci cind trebuie sa dea lamuriri suplimentare fata de raportul
scris de expertiza depus la dosar. scultarea expertului se face dupa aceleasi reguli ca si
ascultarea martorilor.
ceeasi procedura de ascultare se aplica si interpretilor c$emati sa dea lamuriri cu privire la
traducerile pe care le-au facut cu ocazia desfasurarii procesului penal.
Alte acti(itati de cercetare 3udecatoreasca "art0 ##,$
Cind in cauza exista mi&loace materiale de proba si examinarea sau recunoasterea lor este
necesara, instanta poate dispune aducerea si prezentarea lor.
"ererile pentru e)ectuarea de pro*e noi si renuntarea la pro*ele propuse si ad,ise
"art0 #')4 ##($
#upa ce au fost verificate probele strinse in cursul urmaririi penale, prin actele de cercetare
&udecatoreasca examinate anterior, presedintele instantei de &udecata da cuvintul procurorului,
partii vatamate, partii civile, partii responsabile civilmente si inculpatului in legatura cu
necesitatea admiterii de noi probe.
Ter,inarea cercetarii 3udecatoresti "art0 ##)$
#upa ce a fost epuizata administrarea probelor admise, presedintele instantei are obligatia sa
intrebe pe procuror si partile din proces daca mai au de dat explicatii ori de formulat cereri noi
pentru completarea cercetarii &udecatoresti. 6copul acestei dispozitii este administrarea tuturor
probelor necesare lamuririi cauzei sub toate aspectele, inainte de a se trece la urmatoarea
activitate C dezbaterile &udiciare

2.2. naliza*i rolul instan*ei de &udecat) la cercetarea &udec)toreasc) -n raport cu principiul
contradictorialit)*ii "i nemi&locirii &udec)rii cauzei. "% puncte$ +
Cercetarea &udecatoreasca este condusa de catre instanta de &udecata
Presedintele instantei de &udecata, dupa ce i-a explicat inculpatului invinuirea ce i se aduce, il
lamureste ca are dreptul de a pune intrebari cu ocazia ascultarii altor inculpati, a partilor, a
martorilor, a expertilor, precum si de a da explicatii in tot cursul cercetarii &udecatoresti, cind
socoteste necesar. I se creaza astfel inculpatului posibilitatea de a interveni activ in desfasurarea
cercetarii &udecatoresti, a&utind instanta la aflarea adevarului despre faptele cauzei.
_n cazul in care sint mai multi inculpati, spre deosebire de procedura de ascultare din cursul
urmaririi penale, se asigura regula ascultarii fiecarui inculpat in prezenta celorlalti, dindu-li-se
posibilitatea tuturor sa cunoasca continutul declaratiilor care se fac in instanta si sa puna
intrebari. Instanta are insa dreptul sa asculte pe fiecare inculpat separat+ in acest scop, inculpatii
sint indepartati din sala de sedinta si apoi sint reintrodusi, pe rind, pentru a fi ascultati. #upa
ascultarea tuturor inculpatilor, pentru a se asigura oralitatea si contradictorialitatea sedintei de
&udecata, legea prevede obligatia pentru instanta de &udecata de a da citire, in prezenta tuturor
inculpatilor, declaratiilor facute de acestia in lipsa celorlalti, astfel incit fiecare inculpat sa
cunoasca ce au declarat in instanta ceilalti si sa poata pune intrebari, daca este cazul. tunci cind
sint contraziceri intre declaratiile unor inculpati, se procedeaza la reascultarea lor in prezenta
celorlalti inculpati sau la o confruntare intre unii din ei.
Inculpatul poate fi reascultat de catre instanta ori de cite ori este necesar.
_ntrucit ascultarea martorilor se face contradictoriu, legea prevede ordinea in care se pot pune
intrebarile: in primul rind de catre membrii completului de &udecata si de catre procuror, apoi de
catre partea care l-a propus pe martor si la sfirsit de catre celelalte parti.
#upa ascultarea tuturor martorilor prezenti, prima instanta verifica identitatea martorilor care nu
s-au prezentat la ascultare, pentru a se lua masurile corespunzatoare. #aca ascultarea unuia
sau unora dintre martori nu mai este posibila 3deces, plecare in strainatate0, instanta dispune
citirea declaratiilor date la organul de urmarire penala si va tine seama de acestea in
ansamblul probelor administrate. _n ce priveste martorii lipsa a caror ascultare este necesara,
instanta dispune fie aducerea lor de indata spre a fi ascultati in aceeasi sedinta de &udecata, fie
aminarea cauzei la un alt termen, pentru care vor fi citati din nou sau li se vor emite madate
de aducere
Cind in cauza exista mi&loace materiale de proba si examinarea sau recunoasterea lor este
necesara, instanta poate dispune aducerea si prezentarea lor. (embrii completului de
&udecata, procurorul si partile au dreptul sa examineze mi&loacele materiale de proba si sa faca
observatiile cuvenite. Cind este cazul, aceste mi&loace materiale de proba se arata si
martorilor, expertilor, pentru a le recunoaste si a face relatari cu privire la ele.
#upa ce a fost epuizata administrarea probelor admise, presedintele instantei are obligatia sa
intrebe pe procuror si partile din proces daca mai au de dat explicatii ori de formulat cereri noi
pentru completarea cercetarii &udecatoresti. 6copul acestei dispozitii este administrarea tuturor
probelor necesare lamuririi cauzei sub toate aspectele, inainte de a se trece la urmatoarea
activitate C dezbaterile &udiciare.
#aca s-au formulat noi cereri de probe si acestea au fost admise, se continua cercetarea
&udecatoreasca pentru a fi administrate. Cind nu s-au formulat noi cereri de probe sau aceste
cereri au fost respinse, presedintele declara terminata cercetarea &udecatoreasca si se trece la
dezbaterile &udiciare.
2.31roiecta,i situa,ii de reluare a cercet-rii 7udec-tore4ti dup- de#baterile 7udiciare 4i .n
cursul deliber-rii.
#up) cum se men ioneaz) in CPP reluarea cercet)rii &udec)tore ti este -n situa ia cind intr-o
cauz) cu mai multi inculpa i unul dintre acestia s-a imboln)vit grav -n a a mod incit nu mai
poate participa la cercetarea &udec)toreasc), -n privin a acestuia procesul se suspend) p-n) la
-ns)n)to ire. 7eluarea procesului -n privin a acestui inculpat are loc din faza de &udecat) la care
a fost suspendat. Inculpatul i ap)r)torul s-nt -n drept s) solicite repetarea oric)ror ac iuni
procesuale efectuate -n lipsa inculpatului, dac) acesta are de concretizat suplimentar careva
c$estiuni.
6itua ie:
.n cadrul cercet)rii &udec)tore ti a cauzei de omor s)v-r it de dou) sau mai multe persoane,
inculpatul 6. ,. s-a imboln)vit grav fiind -n imposibilitate de a se prezenta la edin ele de
&udecat) ulterioare. Prin inc$eiere motivat) instan a de &udecat) a dispus am)narea procesului in
privinta 6, pina la insanatosirea acestuia. #up) scurgerea unei perioade de 3 sapt)m-ni procesul
a fost reluat, inculpatul solicitind repetarea actiunii de audiere a martorului DI.
TBST 41
Subiectul I: R-spunderea penal-.
1.1.Relata,i despre no,iunea 4i principiile r-spunderii penale.
Conform CP raspunderea reprezinta condamnarea publica, in numele legii a faptelor
infractionale si a persoanelor care le-au savirsit, condamnare ce poate fi precedata de masurile de
constringere prevazute de lege.
7aspunderea penala este o institutie &uridica fundamentala a dreptului penal, care reprezinta
componentele de baza ale intregului sistem de drept. 7aspunderea penala poate fi interpretata in
doua sensuri si anume: in sens lar si restrins.
In sens larg prin raspundere se intelege insasi raportul &uridic penal de constringere, nascut ca
urmare a savirsirii infractiunii intre stat, pe de o parte si infractor pe de alta parte.
In sens restrins prin raspundere se intelege obligatia unei persoane de a suporta o sanctiune
penala datorita faptului ca a savirsit o infractiune.
Principiile raspunderii penale reprezinta acele idei calauzitoare care , care se regasesc in normele
de reglementare a raspunderii. 6e considera principii fundamentale a raspunderii urmatoarele
principii:
-infractiunea unic tenei al raspunderii penale
- legalitatea raspunderii penale
- individualizarea &uridica a raspunderii penale
- principiul umanismului raspunderii penale
-principiul personalitatii raspunderii penale
- principiul inevitabilitatii raspunderii penale.
- principiul unicitatii raspunderii penale
- principiul prescriptibilitatii raspunderii penale.
1.2.+escrie,i mecanismul de reali#are al r-spunderii penale.
In cadrul raportului &uridic penal, raspunderea penale se realizeaza in forme si modalitati diferite,
in functie de natura infractiunii savirsite, de pericolul ei social.
In cadrul raportului &uridic penal de conflict raspunderea penala nu este realizata momentan.
6tingerea momentana a raspunderii penale are loc doar in doua cazuri:
Ca rezultat al decesului infractorului sau prin executarea pedepsei capitale. In restul cazurilor
realizarea raspunderii penale are loc in anumite etape ale procesului de realizare.
Prima etapa este cuprinsa intre momentul savirsirii infractiunii si cel al inceperii urmaririi
penale. ,rganele competente intreprind actiuni privind identificarea faptei si a faptuitorului.
doua etapa- etapa tragerii la raspundere penala a persoanei vinovate. Incepe din momentul
pornirii urmaririi penale si pina la terminarea urmaririi penale. ici se aplica restrictii de natura
procesual-penala fata de banuit, liberarea conditionata de raspundere penala etc.
treia etapa- etapa condamnarii , care incepe din momentul terminarii urmaririi penale si pina la
momentul in care $otarirea de condamnare devine definitiva.
patra etapa C etapa executarii pedepsei penale, incepe din momentul in care $otarirea de
condamnare devine definitiva si dureaza pina cind aceasta sanctiune este executata efectiv sau
considerata executata in temeiul legii.
cincea etapa C antecedentele penale 3consecinta a raspunderii penale0, este cuprinsa intre
momentul terminarii executarii pedepsei penale si momentul in care intervine reanilitarea.
:tapele analizate anterior pot exista de sinestatator, raspunderea penala putind fi realizata la
oricare dintre etapele mentionate.
7aportul uridic de raspundere penala se realizeaza doar in cadrul raportului &uridic penal de
conflict, adica din momentul savirsirii infractiunii si pina la stingerea sau ridicarea
antecedentelor penale in ordinea stabilita de lege.
1.3.+ecide,i asupra coraportului dintre r-spunderea penal- 4i pedeapsa penal-.
Subiectul II: 1articiparea inculpatului la 7udecarea cau#ei
2.1. 7elata*i cazurile c!nd &udecata poate avea loc -n lipsa inculpatului. "# puncte$
2.2. rgumenta*i obligativitatea particip)rii inculpatului la &udecarea cauzei -n instan*a de fond "i
-n instan*a de apel. "% puncte$
2.3. Proiecta*i m)suri ale instan*ei -n cazul neprezent)rii nemotivate a inculpatului la &udecarea
cauzei. "& puncte$
2.1.7elata*i cazurile c!nd &udecata poate avea loc -n lipsa inculpatului
310 Audecarea cauzei -n prim) instan*) "i -n instan*a de apel are loc cu participarea
inculpatului, cu excep*ia cazurilor prev)zute de prezentul articol.
320 Audecarea cauzei 2n lipsa inculpatului poate avea loc 2n cazul:
10 c-nd inculpatul se ascunde de la prezentarea -n instan*)+
20 c-nd inculpatul, fiind -n stare de arest, refuz) s) fie adus -n instan*) pentru &udecarea
cauzei "i refuzul lui este confirmat "i de ap)r)torul lui+
30 examin)rii unor cauze privitor la s)v-r"irea unor infrac*iuni u"oare c-nd inculpatul
solicit) &udecarea cauzei 2n lipsa sa.
330 .n cazul &udec)rii cauzei -n lipsa inculpatului, participarea ap)r)torului "i, dup) caz, a
reprezentantului lui legal este obligatorie.
3/0 2n caz de neprezentare a inculpatului -n instan*), &udecarea cauzei se am-n), cu excep*ia
cazurilor prev)zute la alin.320.
2.2. rgumenta*i obligativitatea particip)rii inculpatului la &udecarea cauzei -n instan*a de fond "i
-n instan*a de apel.
-n caul c-nd cauza se &ugec) -n instan a de fond prezen a inculpatului este obligatorie, dar se
admit i exceptii de la aceast) regul) cum ar fi situa iile -n care inculpatul se ascunde de
urm)rirea penal) sau c-nd el refuz) s) fie adus in sala de &udecat), fapt confirmat i de ap)r)torul
lui sau cind inculpatul a savirsit o infr. Jsoara.
Cu exceptia cazurilor de mai sus in cazul neprezentarii inculpatului, &udecarea cauzei se amina.
In cazul neprezentarii nemotivate a inculpatului la &udecarea cauzei, inst. poate dispune aducerea
lui fortata.
Audecarea apelului are loc in prezenta inculpatului, cind acesta se afla in stare de arest, cu
exceptia cazului cind el aflindu-se in stare de arest refuza expres la &udecarea apelului cu
prezenta sa.
2.3. Proiecta*i m)suri ale instan*ei -n cazul neprezent)rii nemotivate a inculpatului la &udecarea
cauzei.
340 Instan*a, -n cazul neprezent)rii nemotivate a inculpatului la &udecarea cauzei, este -n
drept s) dispun) aducerea silit) a inculpatului "i s)-i aplice o m)sur) preventiv) sau s) o
-nlocuiasc) cu o alt) m)sur) care va asigura prezentarea lui -n instan*), iar la demersul
procurorului, s) dispun) anun*area inculpatului -n c)utare. .nc$eierea privind anun*area
inculpatului -n c)utare se execut) de c)tre organele afacerilor interne.
350 Instan*a decide &udecarea cauzei -n lipsa inculpatului din motivele prev)zute -n alin.320
pct.10 numai -n cazul -n care procurorul a prezentat probe verosimile c) persoana pus) sub
-nvinuire "i -n privin*a c)reia cauza a fost trimis) -n &udecat) a renun*at -n mod expres la
exercitarea dreptului s)u de a ap)rea -n fa*a instan*ei "i de a se ap)ra personal, precum "i se
sustrage de la urm)rirea penal) "i de la &udecat).
Test 42
1.1. #efiniai noaiunea Kdependenaa fizic`L, specificat` la lit.g0 alin.320 art.154 CP 7(. "#
puncte$
1.2. #eterminaai cinci deosebiri dintre infracaiunea de trafic de fiinae umane 3art.154 CP
7(0 bi infracaiunea de trafic de copii 3art.2%5 CP 7(0. "% puncte$
1.3. Consideraai oare corect` formularea din <ot`rMrea Plenului Curaii 6upreme de Austiaie,
nr.39 din 22.11.2%%/ KCu privire la practica aplic`rii legislaaiei Mn cauzele despre traficul
de fiinae umane bi traficul de copiiL, conform c`reia Kprin Kviolenaa periculoas` pentru
viaaa bi s`n`tatea fizic` sau psi$ic` a persoaneiL se Mnaelege v`t`marea intenaionat`
grav` ori medie, prev`zute de art.141 bi 142 CP 7( L2 "& puncte$
+ependenRa fi#icS Mnseamn` starea fizic` sau psi$ic` ce rezult` din interacaiunea
organismului victimei cu substanae narcotice sau psi$otrope, stare caracteristic` prin modific`ri
de comportament bi alte reacaii, Mnsoaite Mntotdeauna de necesitatea de a folosi asemenea
substanae Mn mod continuu sau periodic, pentru a le resimai efectele psi$ice bi, uneori, pentru a
evita suferinaele.
1.2. Oictima infracaiunii- la 2%5.victima nu a atin 1= ani, Frafic de finite umane- persoana
ma&ora. Prin prisma convenaiei dre. ,mului copil este pers pina la 1= ani,
#upa lat obiectiva la traffic de finite umana este complexa: act principala: recrutarea,
transp, adapost primirea unei personae insotita de una din actiunile adiacente: amenintarea cu
aplicarea violentei, inselaciune, rapier, confiscare de doc, darea sau primirea platilor unor pers
care detin control, ameninaare cu aplicarea sau aplicarea violenaei fizice sau psi$ice
nepericuloase pentru viaaa bi s`n`tatea persoanei, inclusiv prin r`pire, prin confiscare a
documentelor bi prin servitute, Mn scopul Mntoarcerii unei datorii a c`rei m`rime nu este stabilit`
Mn mod rezonabil, precum bi prin ameninaare cu divulgarea informaaiilor confidenaiale
familiei victimei sau altor persoane atMt fizice, cMt bi &uridice+
b0 Mnbel`ciune+
c0 abuz de poziaie de vulnerabilitate sau abuz de putere, dare sau primire a unor pl`ai sau
beneficii pentru a obaine consima`mMntul unei persoane care deaine controlul asupra unei alte
persoane,
la art 2%5 latura obiectiva este simpla si este formata din: recrutarea, transportarea,
transferul, ad`postirea sau primirea unui copil, precum bi darea sau primirea unor pl`ai ori
beneficii pentru obainerea consima`mMntului unei persoane care deaine controlul asupra
copilului,
dupa obiectul &uridic generic la 154 relatii sociale cu privire las libertatea, demnitate, cinstea unei
personae, la 2%5- relatii sociale cu privire la protectia familiei si dezvoltarea in bune conditii a
minorului.
#upa ob & special: Principal difera, 154- rel sociale cu privire la lib fiz a pers, la 2%5- dezv in
bune condizii a minorului, integritatea minorului.
#upa latura sub scopurile difera la traficul de copii este mult mai larg si implica: exploat`rii
sexuale, comerciale bi necomerciale, Mn prostituaie sau Mn industria pornografic`+
b0 exploat`rii prin munc` sau servicii foraate+
b
1
0 practic`rii cerbetoriei sau 2n alte scopuri &osnice+
c0 exploat`rii Mn sclavie sau Mn condiaii similare sclaviei, inclusiv Mn cazul adopaiei
ilegale+
d0 folosirii 2n conflicte armate+
e0 folosirii Mn activitate criminal`+
f0 prelev`rii organelor sau aesuturilor umane+
g0 abandon`rii Mn str`in`tate,
$0 vMnz`rii sau cump`r`rii,
1.3. 8u este correct deoarece vine in disconcordanta cu al 3 art 154
Subiectul II: Dimitele 7udecSrii cau#ei penale.
2.1. +eterminaRi limitele 7udecSrii cau#ei. /3 puncte0
Conform art 324 al CPP, intitulat ?imitele &udec`rii cauzei ,
310 Audecarea cauzei Mn prim` instana` se efectueaz` numai Mn privinaa persoanei puse sub
Mnvinuire bi numai Mn limitele Mnvinuirii formulate Mn rec$izitoriu.
2.2. ComparaRi procedura modificSrii Tn"inuirii Tn UedinRa de 7udecatS Tn sensul
atenuSrii Ui Tn sensul agra"Srii situaRiei inculpatului. /$ puncte0
(odificarea 2nvinuirii 2n instanaa de &udecat` se admite dac` prin aceasta nu se agraveaz`
situaaia inculpatului bi nu se lezeaz` dreptul lui la ap`rare. (odificarea Mnvinuirii Mn sensul
agrav`rii situaaiei inculpatului se admite numai Mn cazurile bi Mn condiaiile prev`zute de
prezentul cod.
rticolul 325. (odificarea acuz`rii Mn bedinaa de
&udecat` Mn sensul agrav`rii ei
310 Procurorul care particip` la &udecarea cauzei penale Mn prim` instana` bi Mn instanaa de
apel este Mn drept s` modifice, prin ordonana`, Mnvinuirea adus` inculpatului Mn cadrul urm`ririi
penale Mn sensul agrav`rii ei dac` probele cercetate Mn bedinaa de &udecat` dovedesc
incontestabil c` inculpatul a s`vMrbit o infracaiune mai grav` decMt cea incriminat` anterior,
aducMnd la cunobtina` inculpatului, ap`r`torului lui bi, dup` caz, reprezentantului legal al
inculpatului noua Mnvinuire. Pn asemenea situaaie, instanaa, la cererea inculpatului bi a
ap`r`torului lui, acord` termen necesar pentru preg`tirea ap`r`rii de noua Mnvinuire, dup` ce
&udecarea cauzei continu`. Pn instanaa de apel, procurorul poate modifica acuzarea Mn sensul
agrav`rii doar Mn cazul Mn care a declarat apel.
320 #ac`, Mn cadrul &udec`rii cauzei, se constat` c` inculpatul a s`vMrbit o alt` infracaiune sau
c` au ap`rut circumstanae noi care vor influenaa la Mncadrarea &uridic` a Mnvinuirii aduse lui,
sau c` infracaiunea incriminat` a fost comis` Mn coparticipare cu alt` persoan` care a fost scoas`
neMntemeiat sau ilegal de sub urm`rire penal`, instanaa, la cererea procurorului, amMn`
examinarea cauzei pe un termen de pMn` la o lun` bi o restituie procurorului pentru efectuarea
urm`ririi penale privind aceast` infracaiune sau pentru reluarea urm`ririi penale, Mn modul
stabilit la art.2=9, pentru formularea unei Mnvinuiri noi bi Mnaintarea acesteia inculpatului, cu
participarea ap`r`torului. Pn primul caz, instanaa restituie dosarul penal f`r` rec$izitoriu bi f`r`
procesul-verbal al bedinaei de &udecat` bi anexele la el, iar Mn situaaia cMnd cauza se restituie
procurorului Mn vederea relu`rii urm`ririi penale Mn privinaa persoanei scoase anterior de sub
urm`rire penal` pentru aceeabi fapt`, instanaa restituie dosarul penal cu rec$izitoriu. #up`
aceasta, materialele noi, dobMndite Mn cadrul urm`ririi penale, se aduc la cunobtina`
inculpatului, ap`r`torului acestuia bi celorlalai participanai interesaai, Mn condiaiile
prevederilor art.2G3 bi 2G/, apoi cauza se prezint` Mn instanaa respectiv` pentru continuarea
&udec`rii. ?a demersul procurorului, termenul stabilit Mn prezentul alineat poate fi prelungit de
instana` pMn` la 2 luni, la expirarea c`ruia cauza, Mn mod obligatoriu, se trimite instanaei pentru
continuarea &udec`rii.
330 #ac`, Mn urma Mnaint`rii unei Mnvinuiri noi, mai grave, se sc$imb` competenaa de
&udecare a cauzei penale, instanaa, prin Mnc$eiere, trimite cauza penal` dup` competena`
2.3. 1roiectaRi situaRii de renunRare la probe Ui pre#entare a probelor suplimentare. /&
puncte0
rticolul 329. Prezentarea probelor suplimentare
Instanaa de &udecat`, la cererea p`railor, poate amMna bedinaa de &udecat` pe o perioad` de
pMn` la o lun` pentru ca acestea s` prezinte probe suplimentare Mn cazul Mn care ele consider` c`
probele prezentate Mn instana` sMnt insuficiente pentru confirmarea poziaiilor lor. Probele
prezentate suplimentar se cerceteaz` Mn bedinaa de &udecat` Mn mod obibnuit. #ac` p`raile nu
prezint` probe suplimentare Mn termenul cerut, instanaa soluaioneaz` cauza Mn baza probelor
existente.
rticolul 32=. 7enunaarea la probe
310 P`raile, Mn procesul &udec`rii cauzei, pot renunaa la unele probe pe care le-au propus.
320 #up` punerea Mn discuaie a renuna`rii la probe, instanaa dispune neexaminarea acestora
dac` nu s-a solicitat examinarea lor de c`tre alt` parte.
Test 43
Subiectul I: ?ino"SRia Ui formele ei
1.1.Caracteri#aRi conceptul Ui formele "ino"SRiei.
Oinovatia reprezinta atitudinea psi$ica3 constienta si volitiva0 a persoanei fata de fapta
pre&udiciabila savirsita si urmarile pre&udiciabile ale acesteia , ce se manifesta sub forma de
intentie sau imprudenta.
@ormele vinovatiei: infractiunea savirsita cu intentie si infractiunea savirsita din inprudenta.
Conform art 19 :6e considera ca infractiunea a fost savMrsita cu intentie daca persoana care a
savMrsit-o Msi dadea seama de caracterul pre&udiciabil al actiunii sau inactiunii sale, a prevazut
urmarile ei pre&udiciabile, le-a dorit sau admitea, Mn mod constient, survenirea acestor urmari.
Conform art 1=: 6e considera ca infractiunea a fost savMrsita din imprudenta daca persoana care
a savMrsit-o Msi dadea seama de caracterul pre&udiciabil al actiunii sau inactiunii sale, a prevazut
urmarile ei pre&udiciabile, dar considera Mn mod usuratic ca ele vor putea fi evitate ori nu Msi
dadea seama de caracterul pre&udiciabil al actiunii sau inactiunii sale, nu a prevazut posibilitatea
survenirii urmarilor ei pre&udiciabile, desi trebuia si putea sa le prevada.
1.2. +escrieRi fapta sS"TrUitS cu douS forme de "ino"SRie Ui fapta sS"TrUitS fSrS
"ino"SRie.
Conform art 1G infractiunea savMrsita cu doua forme de vinovatie: daca, drept rezultat al
savMrsirii cu intentie a infractiunii, se produc urmari mai grave care, conform legii, atrag
Mnasprirea pedepsei penale si care nu erau cuprinse de intentia faptuitorului, raspunderea penala
pentru atare urmari survine numai daca persoana a prevazut urmarile pre&udiciabile, dar
considera Mn mod usuratic ca ele vor putea fi evitate sau daca persoana nu a prevazut
posibilitatea survenirii acestor urmari, desi trebuia si putea sa le prevada. Pn consecinta,
infractiunea se considera intentionata. stfel ceea ce caracterizeaza, sub aspect obiectiv,
infractiunile savirsite cu 2 forme de vinovatie este impre&urarea ca, urmarind producerea unui
anumit rezultat sau acceptindul, faptuitorul savirseste o fapta ce constituie elementul material al
unei infractiuni, dar produce un rezultat mai grav ori in plus, ce caracterizeaza o infractiune mai
grava sau o varianta agravanta a celeiasi infractiuni.
Conform art 2%: fapta se considera savMrsita fara vinovatie daca persoana care a comis-o nu Msi
dadea seama de caracterul pre&udiciabil al actiunii sau inactiunii sale, nu a prevazut posibilitatea
survenirii urmarilor ei pre&udiciabile si, conform circumstantelor cauzei, nici nu trebuia sau nu
putea sa le prevada. #ispozitia acestei norme penale reglementeaza un aspect al principiului
vinovatiei raspunderii penale, care exclude incriminarea obiectiva in dreptul penal al 7(. 8ici o
fapta savirsita fara vinovatie, oricit de pre&udiciabila ar fi urmarile ei, nu poate fi recunoscuta
drept infractiune.
1.3. ConstruiRi mecanismul psi3ologic al "ino"SRiei.
Oinovatia intruneste in sine 2 factori psi$ici caracteristici pentru latura subiectiva a infractiunii,
si anume: factorul intelictiv 3constiinta0 si factorul volitiv 3vointa0.
@actorul intelictiv presupune reprezentarea deplina a continutului, sensului si consecintelor
urmarite sau acceptate prin savirsirea faptei penale, precum si prevederea intergii desfasurari
cauzale a acesteia. In constiinta apare deci ideea savirsirii faptei, se cintaresc argumentele pro si
contra, in fine se ia decizia de a savirsi sau nu infractiunea. @actrul intelictiv are lor $otaritor in
reglarea activitatii omului, inclusive activitatea infractionala.
@actorul volitiv 3vointa0 reprezinta facultatea psi$icva prin care sunt mobilizate ori orientate
constient energiile fizice ale omului in vederea savirsirii actului de conduita exterioara. Oointa
de a savirsi actul de conduita face ca acesta sa fie atribuit persoanei care la savirsit.
S8. 2:Controlul 7udiciar al procedurii pre7udiciare
2.1 +eterminaRi categoriile de mSsuri procesuale de constrTngere aplicate cu autori#aRia
7udecStorului de instrucRie.
Cu autorizarea EudecUtorului de instrucVie se efectueazU acViunile de urmUrire penalU legate de
limitarea inviola<ilitUVii persoanei4 domiciliului4 limitarea secretului corespondenVei4
convor<irilor telefonice4 comunicUrilor telegrafice Wi a altor comunicUri4 precum Wi alte acViuni
prevUzute de lege0
&.& Anali#aRi corespunderea legislaRiei naRionale cu rigorile CB+C Tn ce pri"eUte
atribuRiile 7udecStorului de instrucRie Tn controlul mSsurilor operati"e de in"estigaRii.
Desi in multe state europene4 aceasta institutie procesual-penala a disparut4 ea in ;epu<lica
oldova a fost implimentata a<ia odata cu noul cod de procedura penala si a intervenit pentru
a adapta carentele legislatiei procesua-penale la rigorile C7D50 ? otusi analizind cazurile de
condamnare a ; la C7D54 o<servam ca activitatea Eudecatorului de instructie adesea a servit
ca motiv de condamnare a ; la Curtea 7uropeana a Drepturilor 5mului0 Cele mai atestate
temeiuri de condamnare a ;4 pentru activitatea Eudecatorilor de instructie este leEeritatea cu
care acestia autorizeaza aplicarea masurilor de constringere cu caracter procesual-penal0 Cn
alt temei de condamnare a ; la C7D5 pe acete temeiuri este interpretarea extinsiva a notiuni
de infractiuni flagrante4 astfel multe infractiuni s-au calificat drept XflagranteY si au autoriztate
atiunile organelor de urmarire penala dupa efectuarea acestora0 !n legislatia ;4 Eudecatorul
de instructie are menirea de a asigura si supraveg@ea un cadru legal de desfasurare a urmaririi
penale si sa fie limitate careva a<uzuri din partea organelor de urmarire penala in stricta
corespundere cu textul Conventiei 7uropene a Drepturilor 5mului cum ar fi art # din conventie
care prevede ca nimeni nu poate fi supus torturii sau tratamentelor inumane sau degradante4
dreptul la un proces ec@ita<il prevazut de art0 1 al conventiei4 precum si articolul % punctul -
din conventia numita care prevedeG .5rice persoana lipsita de li<ertatea sa prin arestare sau
detinere are dreptul sa introduca un recurs in fata unui tri<unal4 pentru ca acesta sa statueze
intr-un termen scurt asupra legalitatii detinerii sale si sa dispuna eli<erarea sa daca detinerea
este ilegala0 /stfel4 Eudecatorii de instructie au ca scop si sarcina adoptarea practicii nationale
la prevederile si rigorile Conventiei 7uropene a Drepturilor 5mului0 /stefel in contextul celor
expuse anterior se poate de specificat ca legislatia noastra referitoare la reglementarea
atri<utiilor Eudecatorilor de instructie este in concordanta cu rigorile C7D54 deoarece prin
actiunile lor au fost limitate a<uzurile organelor de urmarilre penala0 Dudecatorii de instructie
prezentindu-se ca un filtru intre 5rganele de urmarire penala si Eudecatori0
2.3 BlaboraRi o Tnc3eiere de aplicare a unei mSsuri procesuale de constrTngere de cStre
7udecStorul de instrucRie.
8N"7E.ERE
PR.9.ND RE:.NEREA PER#!ANE.
8 N " 7 E . E R E
.n numele legii
Data4 luna4 anul 5ra ZZZ
DudecUtoria "indicaVi denumirea$4 [n componenVa
EudecUtorului de instrucVie Qumele4 prenumele4
grefierei Qumele4 prenumele
cu participarea
procurorului Procuraturii "indicaVi denumirea$ Qumele4 prenumele4
EudecInd [n WedinVU de EudecatU pl[ngerea "indicaVi numele4 prenumele4 patronimicul
persoanei care a depus pl[ngerea$ [mpotriva ordonanVei Procuraturii "indicaVi denumirea$
prin care s-a refuzat admiterea cererii referitoare la [ncetarea cauzei penale nr0 "includeVi
numUrul cauzei penale$F
C 5 Q S ?/?\G
Cauza penalU cu nr0 "includeVi numUrul cauzei penale$ a fost pornitU [n <aza art0 "indicaVi
numUrul4 alineatul4 lit0 articolului$ Cod penal0 DescrieVi succint fapta comisU0
3erificInd argumentele plIngerii4 instanVa considerU cU aceasta urmeazU a fi respinsU
din urmUtoarele considerenteG !ncludeVi motivarea respingerii pl[ngerii4 indic[nd scopul Wi
motiv[nd necesitatea efectuUrii acestei acViuni0
/vInd In vedere cele expuse4 pentru elucidarea tuturor circumstanVelor cauzei Wi sta<ilirea
adevUrului se impune reVinerea "indicaVi numele4 prenumele persoanei ce urmeazU a fi
reVinutU$ [n temeiul prevederilor art0 -(4 (1%4 (114 (1&4 (&(4 ##% Cod de procedurU penalU4
instanVa de EudecatU
D . # P $ N E5
;espingerea pl[ngerii "indicaVi numele4 prenumele4 patronimicul persoanei care a depus
pl[ngerea$0
;eVinerea "!ncludeVi numele Wi prenumele persoanei ce urmeazU a fi reVinutU4 data naWterii Wi
locul naWterii4 naVionalitatea4 studiile4 cetUVenia4 starea civilU4 numUrul copiilor minori Wi a
persoanelor [ntreVinute4 locul muncii4 statutul militar4 gradul de invaliditate "dacU este
aplica<il$4 adresa de la domiciliu4 antecedentele penale "dacU existU$4 cunoaWterea lim<ii de
stat$0
7scortarea imediatU a persoanei reVinute de cUtre poliVia EudecUtoreascU [n Procuratura
"indicaVi denumirea$0
;en<iuni5
Persoana a fost reVinutU la "indicaVi data Wi ora c[nd a fost reVinutU persoana$0
Persoanei reVinute i-au fost explicate drepturile prevUzute de art0 1- Cod Penal al ;4 inclusiv
dreptul de a tUcea4 de a nu face declaraVii autoincriminatorii4 de a da explicaVii precum Wi
dreptul la apUrare0
Despre reVinerea persoanei a fost informat "indicaVi numele prenumele persoanelor ce au fost
informate referitor la reVinerea persoanei$
]nc@eierea se executU imediat0
DudecUtor de instrucVie Qumele4
Test 44
Subiectul I: 5urtul
1.1. Relatati despre toate ipote#ele de calificare cind faptuitorul este surprins in
procesul sa"irsirii furtului.
Sustragerea a"erii pe ascuns, potri"it *1 CS: a R2 din 2' iunie 2))4 nr. 23 are loc si in
ca#urile daca aceasta:
este sa"Vrsita in pre#enta unei persoane pe care infractorul o considera inapta de a
constienti#a caracterul ti esenta celor ce se intVmpla din diferite moti"e /boala, stare
de ebrietate, "Vrsta frageda etc0G aici re#ulta atitudinea psi3ologica a infractorului care si
are importanta la furt adica insusirea pe ascuns, deci daca infractorul are atitudinea ca
persoana din pre#enta sa nu are capacitatea de a constienti#a atunci se califica ca furt.
este sa"Vrsita in pre#enta persoanelor implicate in actul de insusire a a"erii sau in
pri"inta carora autorul infractiunii e incredintat cV ele nu "or impiedica sa"Vrsirea
furtului din moti"e personale acesta "a purta raspundere penala in calitate de coparticipantG
la fel atitudinea persoanei care efectuia#a furtul are rolul decisi", anume faptul ca persoanele
pre#ente nu pre#inta piedica prin faptul ca nu "a denunta la politie, adica facilitea#a furtul.
este sa"Vrsita in lipsa "ictimei sau "ictima n6a obser"at furtul. Infractorul e constient
de faptul ca actionea#a pe ascuns, in lipsa "ictimei sau "ictima nu a obser"at furtul nu
canstituie temei ca furtul sa nu e!iste in general. Ca "ictima nu a obser"at furtul nu inseamna
ca furtul nu a e!istat. Actiunea sa produs de7a.
1.2. +eterminati cinci deosebiri dintre infractiunea de furt /art.1'% C1 R20 si
infractiunea de 7af /art.1'& C1 R20.
1. 6ustragere pe ascuns furt, sustragere desc$isa &af.
2. Aaful sav!rsit cu aplicarea violentei nepericuloase pentru viata sau sanatatea persoanei ori
cu amenintarea aplicarii unei asemenea violente specifice pentru &af reprezinta elementele
calificative. ?a furt nu exista asa ceva.
3. Prin aplicarea violentei, in afarN de avere, obiect al actiunilor infractionale devine si per-
soana - victima, sanatatea si integritatea sa corporala.
/. 6ubiect la &af de la 1/ ani la furt poate fi recunosc si pers de la 1/- 15 ani.
1.3. Considerati oare corecta recomandarea din *otarirea 1lenului Curtii Supreme de
:ustitie, nr.23 din 2'.)%.2))4 ;Cu pri"ire la practica 7udiciara in procesele penale despre
sustragerea bunurilor<, potri"it careia pungasia cu cau#area de daune in proportii
considerabile trebuie calificata conform lit.d0 alin./20 art.1'% C1 R2, ca furt cu cau#area
de daune in proportii considerabile=
Caracterul considerabil sau esential al daunei cauzate se stabileste luindu-se in considerare
valoarea, cantitatea si insemnatatea bunurilor pentru victima, starea materiala si venitul acesteia,
existenta persoanelor intretinute, alte circumstante care influenteaza esential asupra starii
materiale a victimei, iar in cazul pre&udicierii drepturilor si intereselor ocrotite de lege C gradul
lezarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.
Sub. 2: Controlul 7udiciar al procedurii pre7udiciare
2.1 +efiniRi noRiunea de control 7udiciar.
/ctivitate desfasurata de Eudecatorul de instructie care are ca scop examinarea demersurile
procurorului privind autorizarea efecturii aciunilor de urmrire penal4 msurilor operative
de investigaii i de aplicare a msurilor procesuale de constrngere care limiteaz drepturile i
li<ertile constituionale ale persoanei0
2.2 Anali#a,i sfera controlului 7udiciar. Conform codului de nprocedura penala sfera
controlului Eudiciar are urmatoarele directiiG Dudectorul de instrucie examineaz demersurile
procurorului privind autorizarea efecturii aciunilor de urmrire penal4 msurilor operative
de investigaii i de aplicare a msurilor procesuale de constrngere care limiteaz drepturile i
li<ertile constituionale ale persoanei0 Dudectorul de instrucie examineaz plngerile
mpotriva actelor ilegale ale organelor de urmrire penal i ale organelor care exercit
activitate operativ de investigaii0 Dudectorul de instrucie examineaz plngerile mpotriva
aciunilor ilegale ale procurorului care nemiElocit exercit aciuni de urmrire penal. /stefel
sfera controlului Eudiciar efectuat de catre Eudecatorul de instructie se limiteaza doar la
procedura preEudiciara4 adica la inceputul urmaririi penale pina la faza Eudecatii4 ultima fiind
exclusa din sfera de activitate a Eudecatorului de instructie0
2.3 BlaboraRi o Tnc3eiere a 7udecStorului de instrucRie pri"ind efectuarea unei acRiuni de
urmSrire penalS .
W9C*BIBRB 1RI?I9+ A8TCRIMARBA RI+ICXRII +BSCI5RXRIDCR
TBDB5C9ICB

8 N " 7 E . E R E
=n numele legii
Data4 luna4 anul 5raWulZZZ
DudecUtoria "indicaVi denumirea$4 [n componenVa
EudecUtorului de instrucVie Qumele4 prenumele4
cu participarea
procurorului Procuraturii "indicaVi denumirea$ Qumele4 prenumele4
Eudec[nd [n WedinVU [nc@isU demersul procurorului Procuraturii "indicaVi denumirea$4
"numele4 prenumele procurorului$4 privind autorizarea ridicUrii descifrUrilor telefonice de la
"indicaVi denumirea furnizorului de servicii telefonice$4 pe cauza penalU nr0 "includeVi numUrul
cauzei penale$F
C 5 Q S ? / ? \G
Cauza penalU nr0 "includeVi numUrul cauzei penale$ a fost pornitU [n <aza art0 "indicaVi
numUrul4 alineatul4 lit0 articolului$ Cod penal0

Procurorul a depus un demers privind autorizarea ridicUrii descifrUrilor telefonice a
apelurilor "indicaVi numerele de telefon Wi tipul convor<irilor telefoniceG intrare T ieWire4
inclusiv interur<ane Wi internaVionale$4 motiv[nd cU "argumentaVi motivele Wi indicaVi
scopurile efectuUrii acestei acViuni$0
Procurorul [n WedinVa de EudecatU susVine demersul4 solicitInd admiterea acestuia0
3erific[nd argumentele demersului declarat4 instanVa considerU cU acesta urmeazU a fi
admis din urmUtoarele considerenteG !ncludeVi motivarea admiterii demersului procurorului4
indic[nd scopul Wi motiv[nd necesitatea efectuUrii acestei acViuni0 otivaVi legitimitatea
implicUrii agenVilor statului [n viaVa privatU a persoanelor deVinUtoare de numerele de
telefon solicitate4 fUc[nd referinVU la prevederile legale relevante0
/vInd In vedere cele expuse4 [n temeiul prevederilor art0 #,(4 #,% - #,1 Cod de procedurU
penalU4 instanVa de EudecatU
D . # P $ N E5
/dmite demersul declarat4 autorizeazU ridicarea descifrUrilor convor<irilor telefonice din
"indicaVi denumirea furnizorului de servicii telefonice$4 desfUWurate pe numerele de telefon
"indicaVi numerele de telefon Wi tipul convor<irilor telefoniceG intrare T ieWire4 inclusiv
interur<ane Wi internaVionale$ [n perioada de timp "indicaVi termenul pentru care este
autorizatU acViunea$0
Inc@eierea este irevoca<ilU0
DudecUtor de instrucVie Qumele4 prenumele
Not%5 la adoptarea nc@eierii urmeaz a fi consultat 8otrrea Plenului Curii Supreme de
Dustiie nr0 & din - iulie ',,% Cu privire la practica asigurrii controlului Eudectoresc de ctre
Eudectorul de instrucie n procesul urmririi penale4 precum i Eurisprudena C7D50
TBST 4$
Subiectul I: Btapele acti"itatii infractionale
1..1 Caracteri#ati etapele acti"itatii infractionale.
aparitia ideii infractionale+
deliberarea+
luarea $otar!rii+
pregatirea infractiunii+
tentativa de infractiune 3inceperea executarii0
finalizarea infractiunii prin producerea rezultatului dorit.
Pornind de la teza ca numai actiunile 3inactiunile0 pot fi recunoscute ca infractiuni si de la
periculozitatea lor pe parcursul desfasurarii activitatii infractionale, legiuitorul a incriminat
numai actele de pregatire, tentativa si producerea rezultatului pre&udiciabil. stfel, art. 24 CP
incrimineaza actele de pregatire si tentativa, daca nu au a&uns in faza producerii rezultatului din
motive ce nu au depins de vointa faptuitorului drept infrac-tiuni neconsumate, iar in cazul
producerii rezultatului - drept infractiuni consumate.
paritia ideii, deliberarea si luarea $otar!rii, ultima c$iar si exteriorizata, daca nu au fost
materializate prin actiuni de pregatire sau de tentativa, au ramas in afara legii penale.
1regatirea de infractiune, pentru a considera o activitate drept act de preg)tire pedepsit
penal, activitatea trebuie s) fie caracterizat) de anumite semne obiective "i subiective. ?a semnele
obiective se refer) prevederile alin. 1 art. 25 CP privind crearea condi*iilor pentru s)v!r"irea
infrac*iunii "i -ntreruperea actelor de preg)tire din cauze independente devoin*a f)ptuitorului.
Cerin*a alin. 1 art. 25 CP privind caracterul inten*ionat al actelor de preg)tire constituie semnele
subiective ale preg)tirii de infrac*iune.
#in felul -n care se manifest) actele de preg)tire, ele pot fi de natur) intelectual) ori mate-
rial). Jn act de preg)tire de natur) inte-ectual) poate fi -n*elegerea prealabil) de a s)v!r"i
o infrac*-une.
c-ele de preg)tire de natur) material) constau din procurarea, fabricarea sau adaptarea
mi&-oacelor ori a instrumentelor -n vederea s)v!r"irii infrac*iunii. lin. 1 art. 25 CP nu a
enumerat -n mod exbaustiv toate actele posibile de preg!tire de infrac*iune. Prin ex-presia sau
crearea inten*ionat), pe alt) cale, de condi*ii pentru s)v!r"irea ei legiuitorul a recunoscut c! orice
acte de preg)tire efectuate cu scopul s)v!r"irii infrac*iunii cad sub in-ciden*a alin. 1 art. 25 CP.
ceste acte de preg)tire pot fi de natur) intelectual) 3procurarea de informa*ii ^ de date privitoare
la s)v!r"irea infrac*iunii, pl)nuirea infrac*iunii "i re-partizarea rolurilor -ntre participan*i,
-n*elegerea prealabil) cu alte persoane de a procura sau comercializa bunurile furate etc.0 "i de
natur! material) 3preg!tirea unor ascunzi"uri pentru t!inuirea uneltelor infrac*iunii, bunurilor
furate etc, preg)tirea unor documente personale false pentru a evita identificarea dup) s)v!r"irea
infrac*iunii etc0.
ctele de preg)tire pot fi pedepsite numai -n cazul -n care Vdin cauze independente de
voin*a f)ptuitorului, infrac*iunea nu "i-a produs efectulV.
Tentati"a:
6ub aspect obiectiv, tentaiiva implic) efectuarea unor acte ce fac parte din latura obiectiv) a
infrac*iumi -ncepute, iar sub aspect subiectiv presupune caracterul inten*ionat al acestor acte.
6ub aspect obiectiv, tentativa reprezint), -n primul r!nd, un -nceput de executare a ac*iu-nii
-ndreptate nemi&locit -mpotriva valorii sociale ocrotite de CP. @!ptuitorul, prin actele de
executare, atenteaz) la obiec-ul concret "i creeaz) pericolul real de a-i cauza o daun), iar -n unele
cazuri c$iar-i cauzeaz) o anumit) daun). #e exemplu, -n cazul tentativei de omor. nu este
necesar) o -ncadrare suplinientar) a urm)rilor rea-e survenite pentru victi-m) 3p. 3 din <P C6A nr.
G din 14 noiembrie 1GG3 Cu privire la practica &udiciar) -n cauzele despre omor inten*ionat0.
, alt) tr)s)tur) a aspectului obiectiv al tentativei const) -n faptul c) ac*iunea a c)rei
executare a fos- -nceput) nu "i-a produs efectul din cauze independente de voin*a f)ptui-torului.
Cauzele independente de voin*a f)ptuitorului care -mpiedic) producerea efectului -n cazul
-entativei sunt diverse. :le se constituie din -mpre&ur)ri ap)rute contrar voin*ei f)ptuitorului,
care -ntrerup ac*iunile "i fac imposibil) continuarea lor sau care -nl)tur) producerea rezultatului.
-n func*ie de gradul de realizare a tentativei, ea poate ap)rea -n form) -ntrerupt) 3neconsumat)0
sau -n forma consumat).
?entativa ntrerupt 3neconsiimat)0 este atunci c!nd ac*iunea -nceput) este -ntrerupt) "i nu
mai poate fi continuata pentru a-"i produce efectul din cauze independente de voin*a f)ptuitorului.
#e exemplu, exist) tentativa -ntrerupt! c!nd, -n scopul de a omor- victima, infractorul -i aplic)
lovituri cu cu*itul -n regiunea cutiei toracice, -ns) ac*iunea nu a fost dus) p!n) >a sf!r"it din cauz!
c) partea v)t)mat) s-a ap)rat "i au intervenit alte persoane.
Fentativa este consumat) -n cazul -n care ac*iunea a -nceput "i a fost dus) p!n) la cap)t, dar
nu s-a produs rezu-tatul, el fiind -nl)turat, din cauze ce nu depind de voin*a f)ptuito-rului. #e
exemplu, constituie tentativ) consumat) fapta persoanei care nu a avut posibili-tatea de a dispune
de bunurile sustrase din punga victimei din cauz) c) a fost observat) de victim) "i de alte persoane
"i re*inut) -ndat) de ele.
?entativ asupra unui o<iect nul este atunci c!nd persoana atenteaz) la valorile sociale
ocrotite de legea penal), -ns) ac*iunile comise nu au pricinuit "i nu au putut pricinui daun) din cauza
gre"elii f)ptuitorului, deoarece obiectul lipsea -n momentul atentatului sau avea calit)*i at!t de
bune, -nc!t - prin ac*iunile -ntreprinse v nu putea fi v)t)mat.
?entativ cu miEloace nule este -n cazul -n care consumarea infrac*iunii nu a fost posibil) din
cauza insuficien*ei sau defectuozit)*ii mi&loacelor folosite.
1..2 5aceti o generali#are asupra conditiilor aplicarii pedepsei pentru
infractiunea neconsumata.
?a stabilirea pedepsei pentru infractiunea neconsumaia 3pregatire sau tentativa0 se iau in
consideratie circumstantele in virtutea carora infractiunea nu a fost dusa p!na la capat. :le pot fi
cele mai diverse, insa norma data include in numaru> lor doar impre&urarile, care nu depind de
vointa vinovatului. Fotodata se ia in consideratie si atitudinea vinovatului fata de aceste
circumstante, care s-a manifestat in actiuni privind invingerea lor, capacitatea si pregatirea de a li
se opune.
(arimea pedepsei pentru pregatirea de infractiune ce nu constituie o recidiva nu poate
depasi &um!tate din maximul celei mai aspre pedepse prevazute in articolul corespunzator din
Partea speciala a CP pentru infractiunea consumata, dar pentru tentativa de infractiu-ne ce nu
constituie recidiva nu poate depasi trei patrimi.
in alin. / al articolului comentat se mentioneaza special c!, pentru pregatirea de infractiu-ne
si tentativa de infractiune, detentiunea pe viata nu se aplica. Jsurarea pedepsei pentru infractiunea
neconsumata se intemeiaz! pe faptul ca pregatirea si tentativa sunt mai putin daunatoare dec!t
infractiunea consumat!.
1..3 1roiectati o speta in care sa fie pre#enta tentati"a la obiect nul.
#e exemplu, daca faptuitorul a sustras arme, munitii, substante explozive, care in acel
moment nu aveau capacitatile initiale, dar el era sigur ca cele sustrase au capacitatile necesare,
acesta va purta raspundere penala pentru tentativa de sustragere a substantelor explozive
1ersoana > stiind ca in depo#itul din ba#a militara se aflau niste substante e!plo#ibile,
lia sustras, cre#ind ca ele sunt in stare buna de e!ploatare, insa aceste munitii nu a"eau
capacitatile necesare de e!ploadare.
Subiectul II: Controlul procurorului ierar3ic superior .n cau#ele primite pentru
confirmarea rec3i#itoriului
2.1. 7elata*i despre solu*iile posibile adoptate de procurorul ierar$ic superior la verificarea
cauzei. "# puncte$
2.2. Clasifica*i c$estiunile solu*ionate de procurorul ierar$ic superior -n cauzele primite cu
rec$izitoriu. "% puncte$
2.3. Proiecta*i o situa*ie c-nd procurorul ierar$ic superior restituie cauza procurorului care a
condus sau a exercitat urm)rirea penal). "& puncte$
2.1 7elata*i despre solu*iile posibile adoptate de procurorul ierar$ic superior la verificarea
cauzei.
6olutiile posibile sunt:procurorul ierar$ic superior stu diaza cauza penala solicita de la procurori
ierar$ic inferiori pentru control dosarele documebtele actele procesuale diferite materiale
referitoare la cauza penala pe care exercita controlu, anuleaza actele ilegale si neitemeiate ale
proc.ierar$.inferio. confirmarea ord.de I.P. sau de incetare ,restituie dosarele penale cu indicatii
lor scrise proc ierar.inf.
#aca cuiaza data a fost efectuata conform legii fiind respectate toate dr.pers. participante in
proces atunci proc ierar superior remite proc.ierar.inferior pentru a remite cauza in &&udecata.
2.2. Clasifica*i c$estiunile solu*ionate de procurorul ierar$ic superior -n cauzele primite cu
rec$izitoriu.
stfel primind dosarul pentru confirmarea rec$izitoriului , procurorul irar$ic superior este
obligat sa verifice
-existenta faptei imputate invinuitului si daca aceasta fapta constitue infractiune
-daca nu exista vreuna din impre&urarile care ipun incetarea JP
-daca JP a fost efectuata sub toate aspectele , complet si obectiv
- daca invinurea este confirmata cu probe din dosar
-daca invinuirea a fost inaintata pentru toate ifractiunele din dosar
-daca lg penala a fost apicata &ust faptelor savirsite
- daca masura preventiva aleasa a fost aleasa &ust
-daca sau clarificat cauzele si conditiile care au contribuit la savirsira infractiunei si daca sau
luat masuri pentru inlaturarea lor
#aca este de accord cu rec$izitoriul procurorul ira$ic superor il confirma daca nu intocmeste un
rec$izitoriu nou , cel intocmit ulterior fiind elimenat din dosar si fiind restituit procurorului ce
la efectuat cu indicarea greselelor constatate
Procurorul ira$ic superior are dr prin ordonanta sa scoata din rec$izitoriu anumite capete de
cerere sis a aplice lg infractiunea mai usoara
2.3. Proiecta*i o situa*ie c-nd procurorul ierar$ic superior restituie cauza procurorului care a
condus sau a exercitat urm)rirea penal).
situatie cind peocurorul irar$ic superior restituie cuaza
In cazu omorului a (C de cate OD au fost constatate probele ca faptuitoru OD se afla in
stare de :D7I:FF: si nu constinteza actiunele sa calificat ca circumstanta atenuanta , fapt
care nu a fost probat cu suficiente probe pe parcusul JP , pe parcursul controlui a cauzei penale
procurorul ire$ic a depistat ca urmarire penala nu fost efectuata calitativ si ca trebuie sa
sc$imbe invinuirea in una mai grava plus la aceasta nu au fost audiati toti martorii care au vazut
cum a fost omorit (C deoarece audierea acestora pot sc$imba cauzu penala radical din aceste
considerente si resituie cauza procurorului pentru a se inainta o nou invinuire si de a fi audiati
martorii care nu au fost audiati anterior in cauu data.
TBST 4%
Subiectul I: T.l3-ria
1.1. Identifica*i solu*ia de calificare atunci c-nd, -n cadrul t-l$)riei, v)t)marea inten*ionat) grav)
a integrit)*ii corporale sau a s)n)t)*ii provoac) din impruden*) decesul victimei. "# puncte$
1.2. rgumenta*i de ce realizarea scopului de sustragere nu influen*eaz) asupra calific)rii
infrac*iunii de t-l$)rie. "% puncte$
1.3. rgumenta*i dac) este sau nu corect) urm)toarea formulare din <ot)r-rea Plenului Cur*ii
6upreme de Austi*ie, nr.23 din 2=.%5.2%%/ KCu privire la practica &udiciar) -n procesele
penale despre sustragerea bunurilorL: KOiolen*a nepericuloas) pentru via*a "i s)n)tatea
victimeiY e considerat) cauzarea unei v)t)m)ri u"oare a integrit)*ii corporale sau a
s)n)t)*ii, precum "i aplicarea inten*ionat) a loviturilor sau altor ac*iuni violente care au
cauzat numai dureri fiziceL. "& puncte$
1.1. "a fi 1'' alin 3 lit c /cadrul t-l$)riei, v)t)marea inten*ionat) grav) a integrit)*ii corporale
sau a s)n)t)*ii0 concurs cu art 14(, / lipsirea de "ia,- din impruden,-0
1.2. +in considerentu ca este o infr formala se consum- din momentul atacului insotit de
"iolenta periculoasa4i nu in momentul sur"enirii pre7udiciului material. Reali#areea
scopului are influien,- asupra indi"iduali#-rii pedepsei penale 4i nu asupra calific-rii
faptei.. Importanta este inten,ia ci nu scopul.
1.3. 9u e corect deoarece "iolenta peric e caracteristica lat ob a infr. Aprecierea
"iolentei se "a face sistematic in ba#a regulamentuFlui de apreciere a gradului "iolentei
partea I?, in 3ot-r.re e!ist- disconcordan,- .ntre punctele 3 ,i $ care se contra#ic.
Subiectul II: 1re#entarea materialelor de urm-rire penal-
2.1. 7elata*i despre ordinea prezent)rii materialelor de urm)rire penal). "# puncte$
2.2. 6tabili*i condi*iile limit)rii dreptului de a lua cuno"tin*) de materialele urm)ririi penale. "%
puncte$
2.3. Proiecta*i o cerere -n calitate de ap)r)tor -n leg)tur) cu prezentarea materialelor de urm)rire
penal).
2.1. 7elata*i despre ordinea prezent)rii materialelor de urm)rire penal).
#upa verificare de procuror a materialilor cauzei si adoptarea unei solutii , procurorul comunica
invinuitului, reprezentantului, aparatorului , partiii vatamate despre terminarea JP
(aterialile JP se aduc la cunostinta invinuitului arestat in prezenta aparatorului materialile se
prezinta numerotate in dosar si in borderou, penrtu luare cunostintei cu dosare voluminoase ,
procurorul printro ordonanta un grap$ic pentru studiere.
2.2. 6tabili*i condi*iile limit)rii dreptului de a lua cuno"tin*) de materialele urm)ririi penale.
Fermenul pentru a se lua cunostinta de materialile dosarului nu este limitat , insa in cazurile
cind persoanele care iau cunostinta abuzeaza , procurorul fixeaza modul si termenul acestei
actiuni
In scopul asigurarii secretului de stat , commercial sau al atui secret ocrotit prin lege conform
demersului procurorului , poate fi limitat dr persoanei de a lua cunostinta de materialile
dosarului. In scopul protectii martorului si a altor personae la cererea acestora , procuroru
prezinta spre luare de cunostinta numai continutul acestora acestor declaratii din cadrul
urmarirei. Procesul verbal al prezentarii materialilor de up se semneaza de persoana care a luat
cunostinta sau de aparator sau reprezentant .
13 cerere in calitate de aparator in care se ivoca prezentarea materialilor dosarului
Procuraturei sec centru
(un C$isinau ,
Procurorului constantin moraru

cerere

6ubsemnatul D. Oieru in calitate de aparator a partii vatamate in ocectul cauzei nr =G95 in baza
art 1=5 al 2 cp si art 2G3 cpp
6olicit prezentarea materialilor dosarului nr =995 de Jp de alua cunostinta de toate
circumstantele si probele , si toate actele procedurale infaptuite de ,JP
D Oieru %G %
2.3. Proiecta*i o cerere -n calitate de ap)r)tor -n leg)tur) cu prezentarea materialelor de urm)rire
penal).

Procuraturei sec centru
(un C$isinau ,
Procurorului constantin moraru

cerere

6ubsemnatul D. Oieru in calitate de aparator a partii vatamate in ocectul cauzei nr =G95 in baza
art 1=5 al 2 cp si art 2G3 cpp
6olicit prezentarea materialilor dosarului nr =995 de Jp de alua cunostinta de toate
circumstantele si probele , si toate actele procedurale infaptuite de ,JP
D Oieru %G %4 2%11
TBST 4&
Subiectul I: Degitima aparare
Reproduceti notiunea legala a legitimei aparari.
:ste in stare de legitima aparare persoana care savirseste fapta pentru a respinge un atac
direct, imediat, material si real, indreptat impotriva sa, a altei persoane sau impotriva unui interes
public si care pune in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul public.
330 :ste in legitima aparare si persoana care savirseste fapta, prevazuta la alin.320, pentru a
impiedica patrunderea, insotita de violenta periculoasa pentru viata sau sanatatea persoanei ori de
amenintarea cu aplicarea unei asemenea violente, intr-un spatiu de locuit sau intr-o alta incapere.
+escrieti conditiile legitimei aparari.
Pn literatura de specialitate Conditiile legitimei aparari sunt clasificate Mn 3 categorii si
anume:
a0 Conditiile legitimii aparari ce se refera la valorile aparate.
b0 Conditiile legitimii aparari ce se refera la atac.
c0 Conditiile legitimii aparari ce se refera la aparare.
a0 Conditiile legitimii aparari ce se refera la valorile aparate cuprind referinte Mmpotriva cui este
Mndreptat atacul si cine poate fi aparat. ici putem mentiona urmatoarele conditii:
- tacul se va considera periculos daca este Mndreptat Mmpotriva drepturilor unei persoane.
- tacul se va considera periculos daca este pus Mn pericol interesul public.
- tacul se va considera periculos, daca este Mndreptat Mmpotriva inviolabilitatii domiciliului.
8u constituie legitima aparare fapta savMrsita Mmpotriva actiunilor legale, sau Mmpotriva
persoanelor responsabile de stat.
#e asemenea nu constituie legitima aparare fapta savMrsita avMnd Mnsa posibilitatea evitarii
acestei actiuni prin alte actiuni mai putin periculoase.
ici umreaza de mentionat ca dauna cauzata prin aparare este legata de valorile dreptului aparat.
b0 Conditiile legitimii aparari referitoare la atac:
?egitima aparare presupune un atac, o actiune agresiva. Prin atac se Mntelege o actiune agresiva
savMrsita cu intentia de a vatama grav valorile sociale, aparate de legea penala.
7eiesind din art. 35 CP, Mn doctrina penala au fost concretizate urmatoarele conditii pe care
trebuie sa le prezinte atacul, ca persoana sa recurga la legitima aparare:
- tacul trebuie sa fie savMrsit de o persoana fizica.
- tacul trebuie sa fie direct, material, imediat, si real.
tacul este direct cMnd Mntre actiunile agresorului si victima exista un contact fizic. :ste atac
direct si Mn cazul cMnd nu exista un contact direct, Mnsa Mn felul cum actioneaza agresorul, partea
vatamata este pusa Mn pericol grav.
Pn practica &udiciara s-a decis ca nu exista atacul direct, cMnd Mntre agresor si partea
vatamata a existat o piedica.
Pn literatura de specialitate este mentionat la fel, ca va exista atacul direct, Mn cazul cMnd
agresorul foloseste o arma de foc Mn vederea savMrsirii infractiunii..
tacul material este atunci cMnd acesta se realizeaza prin fapte de natura sa provoace modificari
materiale, fizice asupra valorilor Mmpotriva carora se Mntdreapta. tacul este recunoscut material
nu numai cMnd pentru realizarea lui se foloseste forta fizica, ci si Mn cazul cMnd acesta din urma
se asociaza cu diferite instrumente, mi&loace care sunt Mn masura sa provoace o modificare fizica
valorilor ocrotite de legea penala.
tacul imediat este atunci cMnd actiunea de agresiune ameninta cu certitudine Mnfaptuirea
atacului. tacul pe viitor nu da dreptul persoanei de a se apara.
tacul real este atunci cMnd se afla Mn curs de desfasurare. ctiunile savMrsite dupa realizarea
atacului nu constituie legitima aparare.
- tacul trebuie sa fie Mndreptat Mmpotriva persoanei, a drepturilor acestora sau Mmpotriva
interesului public.
- tacul treubuie sa puna Mn pericol grav drepturile persoanei si interesul public.
- tacul trebuie sa fie Mndreptat Mmpotriva unei persoane sau a unui interes public.
- tacul trebuie sa puna Mn pericol grav persoana, drepturile si interesele acesteia.
Caracterul grav al atacului rezulta din urmarile grave care puteau sa intervina Mn urma savMrsirii
infractiunii.
c0 Coniditiile legitimii aparari referitoare la aparare:
?egitima aparare presupune prin concept existenta unei aparari Mmpotriva agresiunii care sa se
concretizeze Mn savMrsirea unei fapte prevazute de legea penala.
Prin aparare, Mn sensul dreptului penal, se Mntelege actul prin care cel atacat sau persoana care Mi
vine Mn a&utor Mncearca sa Mnlature atacul cu caracteristicile prevazute de lege.
pararea , la rMndul ei, trebuie sa Mndeplineasca urmatoarele conditii:
a0 pararea este admisa pentru a respinge un atac Mndreptat Mmpotriva unei persoane sau a unui
interes public.
b0 pararea sa se realizeze printro fapta prevazuta de legea penala.
c0 pararea sa fie Mndreptata Mmpotriva atacantului.
d0 pararea sa fie concomitenta cu atacul.
e0 pararea sa fie proportionala cu gravitatea atacului.
?a aprecierea proportionalitatii Mn practica &udiciara se iau Mn consideratie urmatoarele
Mmpre&urari:
- intensitatea atacului
- valoarea social - pre&udiciabila
- mi&loacele folosite de agresor
- modul de folosire a mi&loacelor
- forta si posibilitatile agresorului
- timpul si locul unde a avut loc atacul.
Argumentati pro sau contra includerii in legea penala a notiunii de ;depasire a
limitelor legitimei aparari<.
Consideram oportun deoarece persoana urmeaYa sa constientiYeYe particularitatile sau
conditiile legitmiei aparari, altfel oricare persoana ar in"oca legitima aparare.
Subiectul II: @ncetarea urm-ririi penale
2.1. 7elata*i despre diferite feluri de -ncetare a urm)ririi penale. "# puncte$
2.2.6tabili*i deosebirile -ncet)rii urm)ririi penale pe temei de reabilitare de scoaterea de sub
urm)rire penal). "% puncte$
2.3.Proiecta*i o ordonan*) motivat) de -ncetare a urm)ririi penale pe temei de nereabilitare. "&
puncte$
2.17elata*i despre diferite feluri de -ncetare a urm)ririi penale. "# puncte$
Incetarea JP are loc in cazurile + plingerea prealabila a fost retrasa de catre partea vatamata sau
partile sau impacat, persoana nu a tins virta la care poate fit rasa la raspundere , persoana
asavirsit o fapta fiind in stare de iresponsabilitate si nu e necesar aplicarea masurilor de
constringere cu c$aracter medical, exista o $otarire difinitiva a organului de JP sau instanta in
legatura cu acelas fapt sau prin care sa constitui imposibilitatea JP
Incetarea JP are loc in orce moment al JP daca se constata existenta temeiurilor prevazute ea
se dispune de catre procurer prin ordonanta din oficiu sau la propunere organului de JP.
.2.26tabili*i deosebirile -ncet)rii urm)ririi penale pe temei de reabilitare de scoaterea de sub
urm)rire penal).
Incetarea JP , ca si scoatere de sub JP se realizeaza todeauna numai cu referire la o anumita
persoana certa determinata cu precizie . pornind de la la natura &uridica , incetariiJP pot fi
clasificate reabilitoare , care icuba obligatia de a emite solutia scoaterei de sub urmarire pen cu
incetarea JP si temeiurile care absolva persoana invinuita de raspundere penala, dar care nu
sunt reabilitatatore , si respective impun solutia incetarii JP si fara scoaterean persoanei de sub
JP. In cazurile cind nu exista faptul infractiunea si cazurile care inlatura caracterul penal al
faptei sunt temeiuri de incetare JP si a scoatere de sub JP
Incetare JP de rabilitare presupune acordare timpului rezonabil pentru reabilitarea a
invinuitului banuitului , pe cind scoaterea de sub JP acorda persoanei re$abilitate prin actul de
scoatere de sub up dr sa inainteze o actiune privind repararea pre&udiciului moral si material
2.3.Proiecta*i o ordonan*) motivat) de -ncetare a urm)ririi penale pe temei de nereabilitare.
,7#,88F
(un. C$isinau 1% %5 2%1%
Procurorul procuraturei sectorul Duicani, min C$isinau &urist de rangul 2 7adu Dordeien
examinind matreialile cauzei nr 234/45
C,86FF
JP in cauza nr21//4 afosta inceputa de ,JP al comisariatului de politie sectorul buicani in baza
semnelor prevazute de art 191 CP pe faptul violului savirsit de I,8 (,7J cu 8irtea Fatiana
minora
In cadrul JP sau consatat urmatoarele ca I,8 (,7J a facut cunostinta cu 8irte Fatiana la
cematograf I,8 propunindui Fatianei sa faca o plimbare , in timpul plimbarii Fatiana ea
comunica ca parintii ei nu sint acasa sunt plecati la nunta. mbii deplasiduse la doniciliul F 8
au intretinut un raport sexual benevol. #imineata ei au fost gasiti de parintii minorei care au
sesizat despre aceasta comisariatul de politie.
JP a fost inceputa in urma denunturilor parintilor 8B , 8 O .
Partea vatama ta minora 8 .F a recunoscut ca la dus in eroare pe I( comunicindui ca are 1G
ani , iar in realitate avind 19 ani si ca raportul sexual intretinut era benevol
ctiunele lui I,8 (,7J nu realizeaza latura obectiva a art 191 cp sub pretecxtul inexistentei
constringerei fizice sau psi$ice a minorei si necunoacind faptul ca e minora
#I6PJ8
I8C:F7: JP in prininta lui I,8 (,7J nascut 12 3% =G dom mun c$is , str 6tefan cel
matre
adduce la cunostinta persoanelor interesate $otarirea luata si a modului si termenului de atac

Procurer procuraturei buicani &urist rang 2 7. D,7#:8

TBST 4'
Subiectul I: Zanta7ul
1.1. 7eproduce*i un exemplu c-nd "anta&ul este s)v-r"it cu deteriorarea ori distrugerea bunurilor
3lit.e0 alin.320 art.1=G CP 7( 0. "# puncte$
1.2. rgumenta*i dac) "anta&ul poate sau nu poate fi inclus -n r-ndul infrac*iunilor s)v-r"ite prin
sustragere. "% puncte$
1.3. rgumenta*i dac) este sau nu oportun) utilizarea termenului K"anta&L cu -n*elesuri diferite -n
art.193 "i 1=G CP 7(. "& puncte$
1.1. .n vederea ob*inerii sumei de 1%.%%% lei de la cet. ' , pentru ob*inerea acestora faptuitorul
incendiaz) automobilul pers ', ceea ce corespunde al. 2 lit e.
.n sensul dispozi*iei de la art.1=G alin.320 lit.e0 CP, deteriorarea ori distrugerea bunurilor este
s)v-r"it) -n scopul -nt)ririi cererii de a se transmite bunurile proprietarului, posesorului sau
de*in)torului ori dreptul asupra acestora, sau de a s)v-r"i ac*iuni cu caracter patrimonial. .n
asemenea cazuri nu este necesar) calificarea suplimentar) conform art.1G9 CP indiferent de
propor*ii 3inclusiv dac) dauna este -n propor*ii mari0.
^1.2. 8u poate fi^, noi avem sase categorii de sustrageri. In primul rind ,6ustragerea reprezinta
luarea ilegala gratuita a bunurilor mobile din posesia unei alte personae care a cauzat pre&udiciu
patrimonial efectiv, in scop de cupiditate. #oar prima forma a santa&ului corespunde cu semnele
sustragere, adica cerinta de a treansmite, insotita de amenintarea cu aplicarea violentei. Celelalte
doua actiuni principale: Cerinta de atransmite dr de propr asupra bunului precum si cerinta de a
savirsi alte act cu caracter patrimonial nu corespund indicatorilor notiunii de sustragere in special
celor ce se refera la latura obiectiva.
1.3. 8u este. 8ot de santa& desemnea;a situatia in caree faptuitorul inaintea;a cerinta de
atransmite bunurile dr de pr, sau alte actiuni insotite cu amenintarea de a raspindi stiri
defaimatoare, numai o ipote;a corespunde &anta&ului celelalte modalitati corespunde extorcarii.
In art 31/ este santa& ceea ce bnu corespunde cu norma de la 1=G
Subiectul II: Scoaterea de sub urm-rire penal-
2.1 #efini*i institu*ia scoaterii de sub urm)rire penal) "i felurile ei. "# puncte$
2.2 Caracteriza*i temeiurile scoaterii de sub urm)rire penal). "% puncte$
2.3 Proiecta*i o ordonan*) motivat) de scoatere de sub urm)rire penal). "& puncte$
2.1#efini*i institu*ia scoaterii de sub urm)rire penal) "i felurile ei.
6C,teraea de sub up a invinuitului banuitului constituie o $otarire prin care se reabiliteaza
aceast persoana , daca solutia se refera la toate capetele de acuzare. Persoana reabilitata are dr sa
inainteze o actiune privind repararea pre&udiciului moral si material pricinuite de actiunele
ilicite ale,JP
2.2Caracteriza*i temeiurile scoaterii de sub urm)rire penal)
Femei de scoatere de sub JP sin
@apta nu a fost savisita de banuit infractiunea a fost savirsita de o alta pesoana si se exclude
faptul participarii banuitului, cind nu sint probe suficiente de a pune pers banuita sub
invinuire,nu exista faptul infractiunei, fapta nu e prevazuta de lg penala ca infractiune, fapta nu
intruneste elementele infractiunei fapta e savirsita in conditii de extrema necessitate
,fiterul de JP are obligatia sa inainteze procurorului propunerea de scoatere de sub invinuire si
JP , procurorul dispune prin ordonanta scoatrea de sub up daca din probele acumulare rezulta
solutia data
2.3Proiecta*i o ordonan*) motivat) de scoatere de sub urm)rire penal).
TBST 4(
Subiectul I: 2-surile de siguran,-
#efini*i no*iunea, scopul "i tipurile m)surilor de siguran*). "# puncte$
@ace*i o generalizare asupra confisc)rii speciale. "% puncte$
Propune*i o spe*) -n care expulzarea nu este posibil). "& puncte$
1.1. In conformitate cu art G= scopul si tipurile mas. de siguranta:
Articolul ('. 6copul bi tipurile m`surilor de sigurana`
310 (`surile de sigurana` au drept scop Mnl`turarea unui pericol bi preMntMmpinarea
s`vMrbirii faptelor prev`zute de legea penal`.
320 (`suri de sigurana` sMnt:
a0 m`surile de constrMngere cu caracter medical+
b0 m`surile de constrMngere cu caracter educativ+
c0 expulzarea+
d0 confiscarea special`.
#efiniaia .n doctrin) m)surile de siguran*) sunt definite ca fiind sanc*iuni de drept penal
const!nd din m)suri de constr!ngere cu caracter preventiv, care au drept scop -nl)turarea unor
st)ri de pericol generatoare de fapte prev)zute de legea pernal). ()surile de siguran*) se aplic)
pentru a -nl)tura o stare de pericol "i a pre-nt!mpina s)v!r"irea de noi infrac*iuni.
^^^^^^^^^^
1.2. ()sura de siguran*) a confisc)rii speciale Wconst) -n trecerea, for*at) "i gratuit), -n
proprietatea statului a bunurilor utilizate la s)v!r"irea infrac*iunilor sau rezultate din infrac*iuniL,
a c)ror de*inere, datorit) naturii lor sau reie"ind din legatura cu fapta s)v!r"it), prezint) un
pericol ca pe viitor vor fi comise noi fapte prev)zute de legea penal).
6pre deosebire de celelalte m`suri de sigurana` care sunt WpersonaleL, adic` sunt
Mndreptate Mmpotriva pericolului generat de anumite persoane, m`sura de sigurana` a confisc`rii
speciale, fiind unica din sistemul m`surilor de sigurana` prev`zute Mn CP care poart` un caracter
patrimonial, este destinat` s` Mnl`ture o stare de pericol care este creat` de anumite bunuri,
lucruri. Prin confiscarea acestor bunuri nu se acaioneaz` asupra vreunei st`ri periculoase a
autorului, nici asupra vreunui proces psi$ic care s` fi impulsionat s`vNrbirea infracaiunii, ci, pur
bi simplu, este o m`sur` de precauaie, de prudena` a statului care Mnaelege necesitatea s`
lipseasc` pe f`ptuitor de orice obiect pe care, Mn materialitatea lui, l-ar putea folosi la comiterea
unei infracaiuni.
2

2
O.(oraru. Confiscarea special) -n dreptul penal.-ed.LFipografia-6iriusL.-C$i"in)u.-2%%1.-p.41.
#eci, cauza st`rii de pericol Mn cazul aplic`rii confisc`rii speciale decurge din faptul
deainerii anumitor lucruri care au leg`tur` cu s`vNrbirea infracaiunii ori care ar putea fi folosite
la s`vNrbirea de fapte prev`zute de legea penal` Mn viitor
3
.
#atorit) faptului c) m)sura confisc)rii speciale este una de pericoluzitate obiectiv), aceasta
oblig) luarea ei "i fa*) de alte persoane dec!t cele ce au -nc)lcat legea penal). :ste vorba de acele
persoane care, f)r) a fi infractori, pot fi obligate s) restituie lucrurile confiscabile.
/
()sura de siguran*) a confisc)rii speciale av!nd inciden*) obiectiv), ea se aduce la
-ndeplinire "i se realizeaz) momentan+ de aceea, spre deosebire de celelalte m)suri de siguran*),
-n cazul confisc)rii speciale, nu exist) o problem) privind durata, determinat) sau nedeterminat)
a m)surii.
4
Fot datorit) specificului s)u, m)sura de siguran*) a confisc)rii speciale, legal luat), nu
este susceptibil) de revocare pe motiv de -ncetare a st)rii de pericol.
5
#e men*ionat este faptul c) pot fi supuse confisc)rii nu doar bunurile indicate -n legea
penal), ci "i contravaloarea acestora -n cazul -n care ele nu mai exist), adic) ele nu sunt
localizate, de*in)torul lor nu este cunoscut, lucrurile au fost deteriorate fie a fost sc$imbat)
destina*ia lor, astfel -nc!t ele nu mai pot fi folosite de proprietar.
Confiscarea special` poate fi dispus` doar asupra categoriilor de lucruri enum`rate Mn CP.
Conform al.2 art.1%4 CP sunt supuse confirsc`rii speciale lucrurile:
a0 rezultate din fapta prevzut de prezentul cod. ?egea cere ca fapta din care rezult)
lucrurile s) fie prev)zut) de codul penal, nu conteaz) constituie aceasta infrac*iune sau caracterul
s)u penal a fost -nl)tura printr-o cauz) din cele prev)zute la art.35-/% CP. .n aceast) categorie
intr) bunurile care au sunt produse prin fapta incriminat), adic) -n urma -nf)ptuirii laturii
obiective a componen*ei de infrac*iiune 3bani fal"i, titluri de valoare flase 3art.235 CP0 sau
carduri false 3art.239 CP0, m)rfuri de proast) calitate sau necorespunz)toare standardelor 324/
CP00. Fot la acest) categorie pot fi atribuite lucrurile care -n mod ilicit au c)p)tat prin s)v!r"irea
unei astfel de fapte o calitate, o pozi*ie de fapt etc. pe care nu ar fi putut s) o dob!ndeasc) dec!t
pe c)i ilegale 3lucruri introduse -n *ar) prin contraband), medicamente con*in!nd o important)
doz) de stupefiante preparat pe baza unei abuzive prescrip*ii medicale0.
9
b0 folosite sau destinate pentru svNrirea unei infraciuni4 dac sunt ale infractorului. .n
acest caz lucrurile trebuie s) fie destinate sau folosite anume pentru comiterea unei infrac*iuni, "i
nu a unei fapte, prev)zute de legea penal) care "i-a pierdut caracterul penal. .n aceast) categorie
intr) lucrurile care au fost de fapt folosite -n timpul s)v!r"irii infrac*iunii 3-n calitate de
instrument sau mi&loc0 fie au avut o asemenea destina*ie, dar -n realitate nu a ap)rut necesitatea
-ntrebuin*)rii lor la comiterea infrac*iunii. #estinate s)v!r"irii infrac*iunii sunt "i acele bunuri
care au fost sspecial produse sau adaptate pentru comiterea, facilitarea ei. .n cazul de fa*) se cere
ca bunurile s) fie ale infractorului pentru a putea fi confiscate, deoarece anume -n m!nile lui
acestea, aparent nepericuloase, devin o surs) de pericol. #ac) -ns) lucrul apar*ine unei alte
persoane, care nu are nici oleg)tur) cu infrac*iunea 3cu*it furat0, atunci acesta nu urmeaz) a fi
confiscat deoarece el nu devine o surs) de pericol -n m!nile ei.
c0 date pentru a determina svNrirea unei infraciuni sau pentru a-l rsplti pe infractor.
Prin bunuri destinate Wa determina s)v!r"irea unei infrac*iuniL se au 2n vedere acele lucruri care
au o valoare economic), "i care fiind transmise -nainte de infrac*iune, sunt destinate a instiga
persoana s) comit) o infrac*iune. ?ucrurile destinate a-l Wr)spl)ti pe infractorL sunt bani sau alte
valori materiale transmise infractorului -n calitate de remunera*ie pentru infrac*iunea comis).
d0 do<Nndite n mod vdit prin svNrirea infraciunii4 dac nu urmeaz a fi restituite
persoanei vtmate sau nu sunt destinate pentru despgu<irea acesteia. ici se au 2n vedere
acele lucruri care au intrat -n posesia infractorului -n urma s)v!r"irii infrac*iunii, cum ar fu
bunuri furate, delapidate sau ob*inute prin -n"el)ciune etc., precum "i bunurile care au luat locul
3
O.(oraru. Confiscarea special) -n dreptul penal.-ed.LFipografia-6iriusL.-C$i"in)u.-2%%1.-p./5.
/
Ibidem, p./9.
4
:xplica*ii teoretice la codul penal rom!n, p.3%%.
5
Ibidem.
9
:xplica*ii teoretice la codul penal rom!n, p.3%2.
acestora 3de ex. banii ob*inu*i din v!nzarea lucrurilor furate, delapidate etc., bunurile de uz
personal procurate cu banii fura*i sau delapida*i etc.0
=
. ?egea totodat) cere ca aceste lucruri s) fie
dob!ndite -n mod v)dit prin inffrac*iune, "i nu s) existe doar anumite dubii cu privire la
provenien*a criminal) a lor. Dunurile din aceast) categorie se restituie doar dac) nu se restituie
p)r*ii v)t)mate sau nu sunt destinate pentru desp)gubirea acesteia. :ste vorba despre cazurile
c!nd persoana v)t)tmat) este necunoscut), a decedat, fie din alte cauze acestea nu-I pot fi
restituite. .n cazul -n care infractorul a realizat, din v!nzarea bunului furat, o sum) mai mare
dec!t aceea pe care a fost obligat s) o pl)teasc) p)r*ii civile, diferen*a trebuie s) fie confiscat).
G

e0 deinute contrar dispoziiilor legale. .n aceast) categorie sunt incluse lucrurile
periculoase prin natura lor, uneori de*inerea c)rora -n sine -ns)"i constituie o infrac*iune. #e
exemplu, este incriminat) de*inerea ilegal) a substan*elor narcotice, psi$otrope sau a
precursorilor 3art.219 CP0, a armelor "i muni*iilor 3art.2G% CP0, a substan*elor explozive sau a
materialelor radioactive 3art.2G2 CP0.
.n cazul lucrurilor prev)zute la lit.e0 starea de pericol social este legal prezumat), nu mai
trebuie s) fie dovedit) special.
2n unele cazuri lucrurile confiscabile conform lit.e0 vin -n concurs cu cele din categoriile a0
"i b0, adic) lucruri de*inute contrar dispozi*iilor legale sunt concomitent "i rezultate din
infrac*iune sau destinate pentru s)v!r"irea unei infrac*iuni 3de*inerea de bani fal"i, de*inerea de
m)rfuri introduse -n *ar) prin contraband)0. stfel, se poate -nt!mpla, uneori, ca un lucru care
este prin natura lui periculos s) nu intre -n categoria lit.e0, deoarece de*in)torul posed)
autoriza*ia legal) de a de*ine acel lucru: o arm), dar acest de*in)tor a folosit arma la s)v!r"irea
unei infrac*iuni, a"a -nc!t m)sura confisc)rii speciale va fi luat) potrivit dispozi*iei de la lit.a0, iar
nu potrivit dispozi*iei de la lit.e0
1%
din art.1%4 CP.
Confiscarea lucrurilor de*inute contrar dispozi*iilor legale urmeaz) a fi aplicat) oric!nd,
indiferent de rezultatul procesului penal, este oare persoana condamnat) sau ac$itat). 7eie"ind
din acela"i caracter periculos al acestor lucruri sau din caracterul ilicit al de*inerii, acestea sunt
supuse confisc)rii indiferent dac) sunt ale f)ptuitorului sau dac) aapar*in altei persoane, c$iar
dac) aceasta este str)in) de fapta ss)v!r"it).
11
CP dispune -n al.3 art.1%4 c) confiscarea special) se aplic) persoanelor care au comis fapte
prev)zute de legea penal), fiind totodat) susceptibil) a fi aplicat) "i fa*) de bunurile care apar*in
altor persoane care le-au acceptat "tiind despre dob!ndirea ilegal) a acestor bunuri. Prin aceast)
norm) legiuitorul a -ncercat s) traseze o limit) dintre dob!nditorii de bun) "i de rea-credin*) a
bunurilor confiscabile. 6ub acest aspect dob!nditorii de rea-credin*), adic) cei care cunosc
provenien*a ilicit-penal) a lucrurilor dob!ndite, vor fi obliga*i la restituirea bunurilor+ cum -ns)
ace"tia au a&uns -n de*inerea lucrurilor confiscabile prin comiterea unei fapte penale proprii de
t)inuire, ori de favorizare a infractorului, confiscarea apare, -n ceea ce -i prive"te, mai degrab) ca
o consecin*) a faptei proprii, dec!t a faptei autorului.
12
C!t prive"te dob!nditorii de bun)-
credin*), ace"tia nu pot fi, -n principiu, obliga*i s) restituie bunurile confiscabile, deoarece -n
aceast) situa*ie nu este generat) o stare de pericol.
Cu toate cele men*ionate, deoarece confiscarea special), ca "i celelalte sanc*iuni de drept
penal, poart) un caracter personal, -n caz de participa*ie, obligarea la plata contravalorii
bunurilor supuse confisc)rii nu poate fi dispus) dec!t -n limitele 2n care fiecare participant a
beneficiat de bunurile respective.
13
Confiscarea special) se poate aplica c$iar dac) f)ptuitorului nu I se stabile"te o pedeaps)
penal), "i aceasta deoarece pedeapsa se stabile"te -n fucn*ie de gravitatea faptei "i a pericolul pe
care -l prezint) persoana pentru societate, pe c!nd confiscarea, -n calitate de m)sur) de siguran*),
prive"te pericolul ce eman) de la anumite lucruri. #in aceste considerente, ea nu este dependent)
=
C.Dulai, op.cit., p.5%2.
G
C.Dulai, op.cit., p.5%2-5%3.
1%
:xplica*ii teoretice la codul penal rom!n, p.3%4.
11
C.Dulai, op.cit., p.5%/.
12
O.(oraru, op.cit., p./5.
13
Ibidem, p.5%/.
-n genere de stabilirea pedepsei de c)tre &udec)tor, fie de liberarea condamnatului -nainte de
termen de la executarea acesteia. (ai mult ca at!t, confiscarea special) poate fi impus) "i -n
cazurile de liberare de la r)spundere penal) 3liberarea minorului de la r)spundere penal) cu
fixarea m)surilor de constr2ngere cu caracter educativ0.
?egea penal) restr!nge domeniul de aplicare a confisc)rii speciale, prin excluderea din
acest cerc a cazurilor c!nd infrac*iunile sunt s)v!r"ite prin intermediul unui organ de pres) sau
al oric)rui alt mi&loc de informare -n mas), adic) prin intermediul ziarelor, revistelor,
ssociet)*ilor 3posturilor0 de televiziune, radiou, societ)*i de cinematografie. (i&loacele mass-
media &oac) un rol important -n respectarea altor valori C libertatea de expimare, dreptul la
informa*ie a cet)*enilor, iar -n caz de aplicare a confisc)rii speciale, care poate viza utila&ul
pentru editare sau difuzare etc., m)sura dat) se poate ivi ca v)dit dispropor*ionat) cu valorile
prote&ate men*ionate.
>.3. Cet strain ', s)v-r"ind in mai 2%%G o infr., in septembrie 2%%G s-a casat cu o cet a 7(, in
2%1% s-a nascut primul copil al lor. In conform cu art 1%4 al 3 se va incalca dr la respectare a
vietii private a acestuia.
Subiectul II: 1unerea sub .n"inuire
2.1. 7elata*i despre importan*a punerii sub -nvinuire. "# puncte$
2.2. #etermina*i particularit)*ile ordonan*ei de punere sub -nvinuire -n raport cu rec$izitoriul. "%
puncte$
2.3. Proiecta*i o ordonan*) de punere sub -nvinuire -n cazul unei infrac*iuni contra persoanei. "&
puncte$
2.17elata*i despre importan*a punerii sub -nvinuire.
,fiterul de JP face propunerea de punere sub invinuire cind considera intrunite conditiile
@aptuitorul este identificat , in sensul ca exista date despre vinovatia sa , exista probe suficiente
care &ustifica oportunitatea si teminicia tragerei la raspundere in sensul ca sunt stabilite toate
cicunstantele laturei obective a unei componente de infr.
7aportu cu materialile cause se imineaza procurorului. In dependenta de circumstantele cauzei
punerea sub invinuire se va efectua in timp de 9212/ ore 1% zile 3, sau5 luni.
Procurorul care conduce JP pentru a pune sub invinuire o persoana apreciaza probele
prezentate ofite JP conform proprii convingeri. ,rdonanta de punere sub invinuire este actul
prin care pers se considera invinuita.
2.2. #etermina*i particularit)*ile ordonan*ei de punere sub -nvinuire -n raport cu rec$izitoriul.
,fiterul de JP face propunerea de punere sub invinuire cind considera intrunite conditiile
@aptuitorul este identificat , in sensul ca exista date despre vinovatia sa , exista probe suficiente
care &ustifica oportunitatea si teminicia tragerei la raspundere in sensul ca sunt stabilite toate
cicunstantele laturei obective a unei componente de infr.
7aportu cu materialile cause se imineaza procurorului. In dependenta de circumstantele cauzei
punerea sub invinuire se va efectua in timp de 9212/ ore 1% zile 3, sau5 luni.
Procurorul care conduce JP pentru a pune sub invinuire o persoana apreciaza probele
prezentate ofite JP conform proprii convingeri. ,rdonanta de punere sub invinuire este actul
prin care pers se considera invinuita.
2.3. Proiecta*i o ordonan*) de punere sub -nvinuire -n cazul unei infrac*iuni contra persoanei.
,7#,88F
#: PJ8:7: 6JD I8OI8JI7:
(J8 C<I6I8J 2 (I 2%1%
Procurorul in procuratura sect centru min C$isinau , C morraru , examinind cauzele
materiallelor penale nr3/4/54459
C,86FFF
Popovici Osile a comis fapta pre&udiciabila prev de lg penala ca infractiune si pasibila de
pedeapsa penala in urmatoarele circumstante 1
?a %4 %/ 2%1% cet P,povici Oasile fiind in stare de ebreetate in urma unui conflict verbal cu
cet Iurir lexei , in cadrul caruia sau numit reciproc cu cuvinte murdare necinzurate , din motiv
de razbunare stiind cu certitudine ca ii va provoca victemei moarte intentionat cu un cutit de
bucatari ea aplicat lui cetIurie lexei o lovitura in regiune gitului insa nu sia dus intentia pina la
capat deoarece in momentul atacului a fost imobilizat de cet cretu ion . conform expertizei
medico Clegale plaga taiata a regiunei cevicale care se califica ca leziuni corporale usoare
stfel prin actiunele sale ilegale cet Popovi Oasile a savirsit o infr prev. art 29 1/4 cp
7eesind din cele expuse art 42 ,244, 2=1 cpp
#I6PJ8
pune sub invinuire pe cet. Popovi Oasile anul nasterei %2 1% 4/ domicliat pe str mircea cel
batrin , in present fiind fara seviciu, incriminindui savirsira infr,29 si 1/4 cp
adduce la cunostinta cet Povici Osile prezenta ortonanta

Procurorul
6ec . centru ( (,77I
C,7#,8F
Procurorul sectorul centru
TBST $)
Subiectul I: 5abricarea sau punerea .n circula,ie a banilor fal4i sau a titlurilor de "aloare
false
Identifica*i momentul de consumare a infrac*iunii prev)zute la art.235 CP 7(. "# puncte$
#etermina*i cinci deosebiri dintre infrac*iunea prev)zut) la art.235 CP 7( "i infrac*iunea de
escroc$erie. "% puncte$
#ecide*i asupra oportunit)*ii plas)rii componen*ei prev)zute la art.235 CP 7(, fie -n Capitolul
' KInfrac*iuni economiceL, fie -n Capitolul 'OII KInfrac*iuni contra autorit)*ilor publice "i
securit)*ii de statL din Partea 6pecial) a Codului penal. "& puncte$
1.1. I n dependenta de latura obiectiva. #in mom punerii in circ cel putin a unei bancnote sau din
mom fabricarii. :ste infr formala. Proport deosebit de mari de la cerc agr se refera la ob material
si nu la pre&udiciile cauzate.
1.2. 1 dupa obiect generic: relatii soc cu pri" la patrimoniu la escr, la 23% L rel sociale cu
pri"ire la econom na,
2.+upa ob 7 special: 1()6 natura ob este comple!: rel soc cu pri"ire la posesia asupra bun.
2obile
Cb 7 adiacent: rel sociale cu pri"ire la minim necesar de incredere
23%6 rel soc cu pri"ire la increderea pers in autenticitatea banilor.
3.+upa modalit componentei infr6 1() comp materiasla se consuma din momentul cind
faptuit a a "ut posibilit reala de a dispune de bunuri,
23%6 formala
+upa latura subiecti"a: scop de cupiditate la 1(), la 23%6 scopul se atesta in ca#ul in care
latura ob se e!prima in fabricare sc este punerea in circ, sub infr6 14ani 1() al 2 si 3 ,al 16
1%, la 23%6 1% ani
2.3. 1rin incriminarea de la art 23% leg prote7ea#a increderea publica in aut banilor sau
titlurilor de "aloare. 1ornind de la "aloarea social- ocrotit- prin prisma art 23%,
consider-m oportun plasarea infr la inf economice
Subiectul II: @nceperea urm-ririi penale
2.1. Caracteriza*i temeiurile "i condi*iile -nceperii urm)ririi penale.
2.2. #etermina*i rolul ofi*erului de urm)rire penal) "i a procurorului la examinarea sesiz)rii
privind -nceperea urm)ririi penale.
2.3. Proiecta*i o ordonan*) de -ncepere a urm)ririi penale la pl-ngerea prealabil) a victimei.
2.1. Caracteriza*i temeiurile "i condi*iile -nceperii urm)ririi penale.
Inceperea JP constituie un fapt &uridic important ce marc$eaza declansarea unui process penal
si care presupune ca organe competente de st ca au cunostinta de savirsirea unei infractiuni si se
intreprind toate masurele prevazute de lg.
Pentru inceperea JP sunt necesare urmatoarele conditii
1 din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor de constatare trebuie sa rezulte o banuiala
rezonabila ca a fost savirsit o infractiune.
2 sa nu existe vreuna din circumstantele care exclude JP
3 confiramarea actelor de incepere a JP de procurer
2.2. #etermina*i rolul ofi*erului de urm)rire penal) "i a procurorului la examinarea sesiz)rii
privind -nceperea urm)ririi penale.
In cazul in care ,JP se autosesizeaza in privinta inceperei JP el intocmeste u process verbal
in care consemneaza cele constatate privitor la infractiune depistata , apoi prin ordonanta
dispune inceprea JP . ordonanta de incepere a JP se intocmeste de ofiterul de JP si contine
urmatoarele+ data si locul intocmirei , numile si calitatea persoanei care o intocneste , descrierea
faptei care a constituit obectul sesizarii, rezultatele verificarei plingerelor sau a demersurilor,
deasemenea dispozitia de incepere a JP privind fapta savirsirei infractiunei cu idicare art di
CP .
,rdonanta de incepere a JP , emise de organul de JP in termen de 2/ ore de la data inceperei
JP trebuie confirmata de procurer care efectueaza conducerea activitatii de JP prezentinduise
totodata si dosarul respective , totodata se fixeaza si termenul JP acauzei respective.
In cazul cind procurorul considera ca lipsesc temeiuri pentru inceperea JP el nu va confirma
ordonanta de incepere a JP si pri ordonanta o va abroga.
#e regula procurorul poate dispune inceperea JP si desine statator cind este sesizat direc in
cazurile plingere , demers, infractiuni savisite de resedintele tariiY, in cadrul infractiunelor de
audienta sesizare de instanta de &udecata.
2.3. Proiecta*i o ordonan*) de -ncepere a urm)ririi penale la pl-ngerea prealabil) a victimei.

,7#,88F

P7IOI8# I8C:P7: J7(7I7:I P:8?:
(un. C<I6I8J 21 mai 2%11
,rganul de JP reprezentat de ofiterul de JP Costin Ion cps sectorul ciocana mun c$inau
locotenent in politie . examined materialile inregistrate la 7:I la plingerea victemei Oieru
(i$ai
C,6FF
In luna ianuarie 2%%G cetatianul vieru mi$ail sa adresat cu o plingere referitor la situtia ca la
15 decembri 2%%= Oieru (i$ai si cuzun ndrei au inc$eat un C de de ?,CFIJ8:
aautomobilului D(s pe o perioada de 2 saptamini. #upa trecerea termenului C avind scopul
insusirei ilegale a bunului incredintat CJRJ8 ndrei a instrainat illegal automobilul cauzind
victemei un pre&udiciu de 12%%%%lei
#in care rezulta o banuiala rezonabila ca a fost savirsita o infractiune prevazuta de art .252-259
CP a 7(
#I6PJ8
1 I8C:P:7: JP in cauza in baza art.1G4 al2 cp
2 despre inceperea JP de anuntat persoanele cointeresate
,fiterul de urmarire penala
Costing ion-------
Conducator-----------------