PLANUL SEMINARULUI

TEMA: MĂSURILE DE SIGURANŢĂ

Unităţi de conţinuturi

1. Noţiunea măsurilor de siguranţă. Caracterizarea lor generală;

2. Noţiunea, temeiurile şi scopurile aplicării măsurilor de constrângere cu
caracter medical;
3. Noţiunea, temeiurile, scopul şi modalităţile măsurilor de constrângere cu
caracter educativ;
4. Noţiunea şi caracterizarea expulzării ca măsură de siguranţă;
5. Noţiunea şi reglementarea confiscării speciale şi extinse.
Obiective
 să definească noţiunea de măsuri de siguranţă;
 să arate importanţa măsurilor de siguranţă;
 să caracterizeze măsurile de siguranţă cu caracter medical;
 să caracterizeze măsurile de siguranţă cu caracter educativ;
 să indice condiţiile în care este posibilă expulzarea;
 să indice care bunuri pot fi supuse confiscării speciale şi extinse;
 să efectueze analiza comparativă a măsurilor de siguranţă cu pedepsele
penale.
Însărcinări pentru acasă

(se rezolvă în caietele pentru seminare)

1. Care sunt diferenţele dintre măsurile de siguranţă şi pedepsele penale?

• Pedeapsa este, în principal, un mijloc de constrângere, urmărind un scop de
retribuire, de intimidare, prin aceasta manifestându-se, în final, destinaţia sa
preventivă și de preîntâmpinare. În schimb măsurile de siguranţă au în prim-
plan aspectul preventiv, cel de constrângere fiind subsidiar, însoţind inerent
caracterul de preîntâmpinare al acestora. Pedeapsa este represivă, iar măsura de
siguranţă preventivă.

Ursu Vadim DFB181 1

 • Esenţa pedepsei este de a interveni post delictum, pe când măsura de
siguranţă este concepută ante delictum.
• Pedeapsa este determinată de judecător ţinând cont de criteriile de
individualizare, printre care și gravitatea infracţiunii, astfel încât cu cât este mai
gravă infracţiunea, cu atât este mai aspră pedeapsa. Or, măsura de siguranţă nu
are atitudine faţă de gravitatea infracţiunii, ea trebuie raportată la personalitatea
delincventului. Natura și durata pedepsei sunt fixate din start în lege, pe când
măsura de siguranţă variază în funcție de tipul stării de pericol și de existenţa
acesteia. Măsura de siguranţă este aplicabilă atâta timp cât există starea de
pericol, ceea ce îi atribuie caracterul unei sancţiuni nedeterminate în timp,
eventual cu titlu definitiv, putând fi revocată odată cu dispariţia acestei stări de
pericol.
• Pedeapsa se aplică pentru săvârșirea unei infracţiuni și presupune
conștientizarea de către infractor a actelor sale, de aceea este legată de ideea
blamării, a mustrării, care este însă străină pentru măsurile de siguranţă, ce țin
doar de protecţia socială . Măsura de siguranţă nu vizează decât protejarea
societății contra unei stări de pericol și este aplicabilă fără a ţine cont de
răspunderea personală a delincventului. Pedeapsa își conservă un fundament
moral, iar măsura de siguranţă este, în mod esenţial, utilitară.
2. Pot fi aplicate măsurile de siguranţă în privinţa faptelor ce nu constituie
infracţiuni?
Măsurile de siguranţă, ca și în cazul pedepselor, nu pot fi aplicate decât dacă s-a
comis o faptă prevăzută de legea penală, indiferent de faptul dacă aceasta
constituie sau nu o infracţiune. Astfel, cazurile în care caracterul penal al faptei
este înlăturat dintr-o anumită cauză (legitimă apărare, constrângere fizică sau
psihică), răspunderea penală și pedeapsa se exclud, situaţie însă care nu exclude
posibilitatea aplicării faţă de făptuitor a măsurilor de siguranţă.
3. Explicaţi conţinutul expulzării administrative.
Conform art. 105 din CP al RM, măsura expulzării constă în faptul că
“cetăţenilor străini și apatrizilor care au fost condamnaţi pentru săvârșirea unor
infracţiuni li se poate interzice rămânerea pe teritoriul ţării”. În cazul expulzării,
starea de pericol poate avea sursa fie în natura sau în gravitatea faptei (spionaj
sau altă infracţiune contra statului), fie în însăși persoana făptuitorului, care este
un cetăţean străin sau apatrid. În cazul aplicării măsurii de expulzare
judecătorul trebuie nu pur și simplu să constate că făptuitorul este un cetăţean
străin sau apatrid, ci să ajungă la concluzia că starea de pericol care emană de la
această persoană poate fi înlăturată doar prin îndepărtarea străinului sau
apatridului de pe teritoriul RM. Uneori pot apărea cazuri în care pericolul
săvârșirii de noi infracţiuni decurge din calitatea străinului de victimă a

Ursu Vadim DFB181 2

 infracţiunii și nu de autor al acesteia, în sensul că nu temerea că acest străin
poate săvârși o nouă infracţiune concretizează pericolul, ci temerea că alte
persoane, indignate de prezenţa infractorului străin pe teritoriul ţării, după
executarea pedepsei, ar putea reacţiona violent împotriva lui, săvârșind
infracţiuni și tulburând ordinea publică

4.De ce confiscarea specială nu se aplică în cazul infracţiunilor săvârşite prin

intermediul unui organ de presă sau al oricărui alt mijloc de informare în masă?
Legea penală restrânge domeniul de aplicare a confiscării speciale prin
excluderea din acest cerc a cazurilor când infracţiunile sunt săvârșite prin
intermediul unui organ de presă sau al oricărui alt mijloc de informare în masă,
adică prin intermediul ziarelor, revistelor, societăţilor (posturilor) de
televiziune, de radio, al societăţilor de cinematografie.
Mass-media joacă un rol important în respectarea altor valori – libertatea de
exprimare, dreptul la informaţie al cetăţenilor, iar în caz de aplicare a
confiscării speciale, care poate viza utilajul pentru editare sau difuzare etc.,
măsura dată poate părea vădit disproporţionată față de valorile protejate,
menţionate mai sus.
5. Cine nu poate fi expulzat?
pe baza art. 17 al Constituţiei RM, “Cetăţenii Republicii Moldova nu pot fi
extrădaţi sau expulzaţi din ţară”
Probleme
(se rezolvă în caietele pentru seminare)

1. În urma unei cerţi iscate, Petrenco, în vârsta de 14 ani, i-a aplicat lui
Revenco mai multe lovituri cu cuţitul în regiunea gâtului şi a feţei, fapt care a
condus la decesul pe loc al ultimului.
Cum va fi soluţionată problema răspunderii penale a lui Petrenco, dacă la
momentul săvârşirii infracţiunii el era:
a) responsabil;
Conform art 22 CP RM responsabilitatea este persoana are capacitatea de a
înțelege caracterul prejudiciabil al faptei precum și capacitatea de a-și
manifesta voința și a-și dirija acțiunile, deci cet Petrenco își dădea seama de
consecințele care vor surveni și va răspunde conform codului penal și nu i
se va aplica nici o măsură de siguranță
b) suferea de o tulburare psihică, dar care nu exclude responsabilitatea;

Ursu Vadim DFB181 3

 c) iresponsabil.
Conform art 23 CP RM nu este pasibilă de răspundere penală persona care
a săvârși o infracțiune în stare de iresponsabilitate, dar în baza hotărârii instanței de
judecată poate fi aplicată o măsură de constângere cu caracter medical ce este
prevăzută la art 99 CP RM Persoanelor care au săvîrşit fapte prevăzute de legea
penală în stare de iresponsabilitate instanţa de judecată poate să le aplice
următoarele măsuri de constrîngere cu caracter medical, care se înfăptuiesc de
către instituţiile curative ale organelor de ocrotire a sănătăţii:
a) internarea într-o instituţie psihiatrică cu supraveghere obişnuită;
b) internarea într-o instituţie psihiatrică cu supraveghere riguroasă.

2. Pentru comiterea infracţiunii de falsificare a rezultatelor votării cet. Malai s-

a folosit exclusiv de un aparat de multiplicat profesional. Concomitent cu
aplicarea pedepsei amenzii, în mărime de 650 unităţi convenţionale, în privinţa
făptuitorului a fost aplicată şi măsura de siguranţă sub formă de confiscare
specială a aparatului de multiplicat în scopul preîntâmpinării săvârşirii din partea
acestuia a faptelor prevăzute de lege. Care este legalitatea aplicării măsurilor de
siguranţă concomitent cu pedepsele penale? În acest caz este justificată
confiscarea specială?
Răspuns:
Măsurile de siguranță concomitent cu pedeapsa penală a fost aplicate legal în
conformitate cu legea penală. Confiscarea specială se poate aplica chiar dacă
făptuitorului nu i se stabilește o pedeapsă penală aceasta este prevăzut la art
106 alin 4 , și aceasta deoarece pedeapsa se stabilește în funcţie de gravitatea
faptei și a pericolului pe care îl prezintă persoana pentru societate, pe când
confiscarea, în calitate de măsură de siguranţă, privește pericolul ce emană de
la anumite lucruri. Din aceste considerente, ea nu este dependentă în genere
de stabilirea pedepsei de către judecător. Așadar confiscarea special se poate
de aplicat concomitant cu pedepsele penale.

3. Scobioală a săvârşit acţiuni de huliganism, astfel încât pentru fapta lui a fost
intentat un dosar penal în conformitate cu semnele componenţei de infracţiune
prevăzute la art. 287 alin. (1) C P. Expertiza psihiatrică l-a declarat iresponsabil.
Prin sentinţa instanţei de judecată Scobioală a fost internat într-o instituţie
psihiatrică cu supraveghere riguroasă. Care este legalitatea hotărârii instanţei?
Răspuns:
Ursu Vadim DFB181 4
 Hotărârea instanței este legală, deoarece conform art 23 alin1 CP al RM Nu
este pasibilă de răspundere penală persoana care, în timpul săvîrşirii unei fapte
prejudiciabile, se afla în stare de iresponsabilitate, adică nu putea să-şi dea seama
de acţiunile ori inacţiunile sale sau nu putea să le dirijeze din cauza unei boli
psihice cronice, a unei tulburări psihice temporare sau a altei stări patologice. Faţă
de o asemenea persoană, în baza hotărîrii instanţei de judecată, pot fi aplicate
măsuri de constrîngere cu caracter medical, prevăzute de prezentul cod .
Iar art 99 CP RM : Persoanelor care au săvîrşit fapte prevăzute de legea
penală în stare de iresponsabilitate instanţa de judecată poate să le aplice
următoarele măsuri de constrîngere cu caracter medical, care se înfăptuiesc de
către instituţiile curative ale organelor de ocrotire a sănătăţii:
a) internarea într-o instituţie psihiatrică cu supraveghere obişnuită;
b) internarea într-o instituţie psihiatrică cu supraveghere riguroasă.
Și conform art 100 alin 2 internarea într-o instituţie psihiatrică cu
supraveghere riguroasă poate fi aplicată de către instanţa de judecată unui alienat
care, din cauza stării psihice şi a caracterului faptei prejudiciabile săvîrşite,
prezintă un pericol deosebit pentru societate şi are nevoie de îngrijire spitalicească
şi de tratament în condiţii de supraveghere riguroasă.

4. Faţă de inculpatul Izatov, trimis în judecată pentru infracţiunea de

practicare ilegală a activităţii de întreprinzător, s-a aplicat măsura de siguranţă -
confiscarea specială a unei sume de 40 000 lei, care au fost obţinuţi în urma
săvârşirii infracţiunii în cauză. În acelaşi timp, ţinând cont că fapta lui Izatov a
căzut sub incidenţa amnistiei, cauza penală în privinţa lui a fost clasată.
Determinaţi temeinicia dispunerii confiscării speciale prin sentinţa de clasare a
cauzei penale.
Răspuns:

5. Cotov, care suferea de o boală psihică, a refuzat să achite amenda pentru

călătoria în transport public fără bilet. Pentru achitarea acesteia, controlorii l-au
reţinut pe Cotov, folosind forţa fizică în privinţa lui, cu toate că el le-a prezentat
documentele sale şi certificatul confirmativ a bolii psihice de care suferea. Cotov a
încercat de mai multe ori să fugă de controlori, a scos din buzunar un cuţit cu care
a încercat să îl lovească pe unul din cotrolori, iar apoi l-a muşcat de mână.
În conformitate cu decizia instanţei de judecată, Cotov a fost îndreptat pentru
tratament forţat într-o instituţie psihiatrică cu supraveghere obişnuită.

Ursu Vadim DFB181 5

 Sunt temeiuri de aplicare în privinţa lui Cotov a măsurii de siguranţă
respective, dacă de luat în considerare că faptele comise de acesta cad sub
incidenţa prevederilor art. 14 alin. (2) CP?
Răspuns:
Nu sunt temeiur de aplicare în privința lui Cotov a măsurilor de sigurnță,
deoarece conform codului penal art 14 alin 2 nu constituie infracțiune acțiunea
sau inacțiunea care , deși formal conține semnele unei fapte prevăzute de
prezentul cond, dar, fiind lipsită de importanță nu prezintă gradul prejudiciabil a
unei infracțiuni.
Iar conform art 99 Persoanelor care au săvîrşit fapte prevăzute de legea
penală în stare de iresponsabilitate sau care au săvîrşit asemenea fapte în stare de
responsabilitate, de responsabilitate redusă, dar, pînă la pronunţarea sentinţei sau în
timpul executării pedepsei, s-au îmbolnăvit de o boală psihică, din care cauză ele
sînt incapabile să-şi dea seama de acţiunile lor sau să le dirijeze, instanţa de
judecată poate să le aplice următoarele măsuri de constrîngere cu caracter medical,
care se înfăptuiesc de către instituţiile curative ale organelor de ocrotire a sănătăţii:
a) internarea într-o instituţie psihiatrică cu supraveghere obişnuită;
b) internarea într-o instituţie psihiatrică cu supraveghere riguroasă.
Deci fapta comisă de Cotov nu constituie o infracțiune, deoarece este
lipsită de importanță

6. Ivanov a fost arestat în legătură cu participarea la un viol în grup (art. 171

alin. (2) lit. c) CP). În timpul desfăşurării urmăririi penale el s-a îmbolnăvit de o
tulburare psihică temporară sub formă de psihoză reactivă trenantă cu evoluţie
progredientă. Prin decizia instanţei de judecată, Ivanov a fost îndreptat pentru
tratament forţat într-un staţionar psihiatric de tip special. Urmărirea penală în
privinţa acestuia a fost suspendată.
După scurgerea a unui termen de 2 ani şi 4 luni, consiliul medicilor-psihiatri a
ajuns la concluzia, că Ivanov a ieşit din starea de psihoză reactivă.
Sunt temeiuri de a înceta acţiunea măsurilor de constrângere cu caracter
medical? Poate fi aplicată în privinţa cet. Ivanov pedeapsa penală? Dacă nu, din ce
cauză? Dacă da, cum urmează de stabilit limitele acestei pedepse penale?
Răspuns:
Conform art 101 alin 1 și 2 definește clar că : instanţa de judecată,
considerînd că este necesar de a aplica o măsură de constrîngere cu caracter
medical, alege forma acesteia în funcţie de boala mintală a persoanei, de caracterul

Ursu Vadim DFB181 6

şi gradul prejudiciabil al faptei săvîrşite. Persoana supusă tratamentului forţat sau
reprezentantul acesteia are dreptul de a cere unei instituţii medicale independente
avizul asupra stării de sănătate a persoanei căreia i se aplică măsuri de constrîngere
cu caracter medical.
instanţa de judecată, în temeiul avizului instituţiei medicale, dispune
încetarea aplicării măsurilor de constrîngere cu caracter medical în cazul
însănătoşirii persoanei sau al unei astfel de schimbări a caracterului bolii care
exclude necesitatea aplicării acestor măsuri.
Iar art 102 alin 1 și alin 2 menționează că persoanelor după însănătoșire pot
fi aplicate pedeapsa:  Persoanei care, după săvîrşirea infracţiunii sau în timpul
executării pedepsei, s-a îmbolnăvit de o boală psihică, din care cauză ea este
incapabilă să-şi dea seama de acţiunile sale sau să le dirijeze, instanţa de judecată îi
poate aplica pedeapsa după însănătoşire dacă nu a expirat termenul de prescripţie
sau dacă nu există alte motive pentru liberarea ei de răspundere penală şi de
pedeapsă.
În caz de aplicare a pedepsei după însănătoşire, durata de aplicare a măsurilor de
constrîngere cu caracter medical se deduce din termenul pedepsei.

Ursu Vadim DFB181 7