Cel mai însemnat act al legăturilor Bisericii noastre cu Patriarhia Ecumenică de

Constantinopol, de la sfârşitul secolului al XIX-lea, a fost recunoaşterea autocefaliei

Bisericii Ortodoxe Române (în 25 aprilie 1885), de către Patriarhul Ioachim IV(1884-
1886), împreună cu Sinodul său. Legăturile dintre Patriarhia Ecumenică şi Biserica
noastră au continuat şi în deceniile următoare, mai ale prin scrisori, prin contacte
personale, prin vizite neoficiale ale unor ierarhi şi teologi, ele intensificandu-se după cel
de-al doilea război mondial. După promulgarea Legii pentru ridicarea scaunului
arhiepiscopal şi mitropolitan al Ungrovlahiei, ca primat al României, la rangul de Scaun
patriarhal (în februarie 1925), câteva luni mai târziu (în 30 iulie 1925), Patriarhul
Ecumenic Vasile II (1925-1929), a dat Tomos de recunoaştere a Patriarhie Ortodoxe
Române. În toamna anului 1925, Mitropolitul Dr. Nicolae Bălan al Ardealului a condus
un pelerinaj la Locurile Sfinte; cu această ocazei a fost vizitată şi Patriarhia
Constantinopolului. Cu prilejul instalării primului Patriarh al României, Dr. Miron
Cristea (fost episcop de Caransebeş), de la 1 noiembrie 1925, Patriarhia
Constantinopolului a fost reprezentată la acest mare şi istoric eveniment de către
Mitropolitul Ioachim al Calcedonului, Mitropolitul Ghermanos al Sardeonului,
Mitropolitul Fotie al Dercoscului şi Dl. Spiru Constantinide, marele dragoman al
Patriarhiei ecumenice din Constantinopol.
Doi ani mai târziu (la 23 mai 1927), Patriarhul Miron Cristea a făcut o vizită la
Constantinopol, pentru a-i mulţumii şi prin viu grai Patriarhului ecumenic, Vasile II,
pentru că a acordat Bisericii noastre rangul de Patriarhie; în timpul discuţiilor, Patriarhul
român a propus înfiinţarea unui „Consiliu de reprezentanţi ai tuturor Bisericilor
Ortodoxe, cu sediul la Constantinopol , în vederea realizării unităţii panortodoxe”1. Cu
toate că propunerea Patriarhului României Miron Cristea n-a găsit ecou la Patriarhia
Ecumenică, el s-a bucurat la Constantinopol de o deosebită stimă şi apreciere.
În iulie 1929, Patriarhul Miron Cristea l-a trimis la Constantinopol pe Episcopul
Tit Târgovişteanul (mai târziu mitropolitul – Tit Simedrea), cu misiunea de a purta
discuţii cu privire la următoarele probleme: consensul cu privire la sărbătorirea Sfintelor
1
Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol. 3, ed. a II-a, Bucureşti, 1997, p. 389.
Paşti în 1930; convocarea unei conferinţe panortodoxe; ridicarea schismei bulgare;
aplanarea diferendului dintre Patriarhia Constantinopolului şi Biserica Albaniei şi
disciplinarea călugărilor din Sfântul Munte Athos. În anul 1936, Biserica noastră a fost
vizitată de Mitropoliţii Ghermanos al Sardeonului şi Dorotei al Laodiceei, reprezentanţi
ai Patriarhie Ecumenice.
Legăturile cu Patriarhia Ecumenică au continuat şi sub Patriarhul Miron Cristea,
cunoscându-se din vremea sa diligenţele pe care le-a făcut pe lângă patriarhul din
Constantinopol pentru ridicarea schismei pronunţată împotriva Bisericii Ortodoxe
Bulgare, de către Patriarhia de Constantinopol. La festivităţile prilejluite a 70 de ani de la
recunoaşterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române şi a generalizării cultului unor
sfinţi români (dintre 8-30 octombrie 1955), Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului a
fost reprezentată de Arhiepiscopul Athenogoras al Thyatirei şi Exarh al Europei Apusene
şi Centrale şi Episcopul Iacob al Melitei (Malta), cu reşedinţa la Geneva (Elveţia);
delegaţia Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol a mai vizitat diferite mănăstiri din
Moldova precum au fost Neamţ, Agapia , Văratec , precum şi Reşedinţa Episcopiei
Romanului şi Huşilor. Cu prilejul împlinirii a 1000 de ani de la zidirea Marii Lavre de la
Muntele Athos ( de către Sfântul Atanasie în anul 963), Patriarhul Justinian Marina a
participat la festivităţile de la Sfântul Munte din perioada 24 iunie- 4 iulie 1963;
Patriarhul român a fost însoţit de Mitropolitul Firmilian al Olteniei, Episcopul Partenie al
Romanului şi Huşilor, Pr. Prof. Dr. Ioan G Coman, Arhimandridul Dr. Nicolae Mladin
Pr. Dr. Olimp Căciulă, Inspector patriarhal, Diacon m. Marinescu, de la Catedrala
Patriarhală din Bucureşti. În timpul aniversării Patriarhului Justinian s-a întâlnit cu
numeroşi ierarhi răsăriteni: Patriarhul Ecumenic Atenagora I, Patriarhul Benedict al
Ierusalimului, Patriarhul Gherman al Serbiei, Patriarhul Chiril al Bulgariei, Arhiepiscopul
Hrisostom al greciei, cu reprezentanţii ai Patriarhiilor din Alexandria, Antiohia, Rusia,
Gruzia şi cu ai Bisericilor din Sinai, Cipru, Cheoslovacia, Finlanda. În acest timp, ierarhii
ortodocşi în frunte cu Patriarhul Ecumenic Atenogora I au avut o consfătuire neoficială în
cadrul căreia au fost dezbătute probleme de interes comun (panortodox)şi anume crearea
unei Comisii permanente de pregătire a viitorului prosinod ecumenic ortodox, pregătirea
celui de-al doilea congres al teologiilor ortodocşi, schimburile de studenţi.
Participarea Patriarhului Justinian la aniversarea mileniului atonit a constituit un
eveniment de seamă din istoria Bisericii noastre, deoarece pentru prima dată un
Întâistătător al Bisericii Ortodoxe Române a reînodat firul unei vechi şi glorioase tradiţii,
a vizitat Sfântul Munte unde a luat parte la festivotăţi şi a păşit apoi pe urmele evlaviei
străbune ale strămoşilor noştri. Delegaţia Bisericii noastre a vizitat apoi Salonicul, Atena
precum şi alte obiective şi locuri din Grecia, fiind un prilej de manifestare şi consolidare
a prieteniei greco-române, cu rădăcini adânci în trecutul de veacuri ale celor două Biserici
şi popoare. În perioada 16-20 octombrie 1967, Patriarhul Ecumenic Atenagora I al
Constantinopolului „însoţit de Mitropolitul Meliton al Calcedonului, Mitropolitul Chiril
al Haldeei, Mitropolitul Hrisostom al Neocezareei, Mitropolitul Maxim al Sardelor,
Marele Arhimandrid Evanghelos, Diaconul Ghermanos, Dl. Arhon Mare Protonotar
Emmanuel Fotiadis, Dl. Damianos Danopoulos, medic, Dl. Dimitrie Orfanopoulos şi Dl
Gheorghe Hagiyorgi, membrii în suita patriarhului a făcut o vizită în ţara noastră”2.
Delegaţia Patriarhiei Ecumenice, pe lângă întâlnirile cu Patriarhul Justinian
Marina şi cu alţi Ierarhi ai Bisericii Noastre, au vizitat între altele şi Palatul Patriarhal ,
Catedrala Patriarhală, Institutul Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române,
Mănăstirea Cernica, biserica Sfântul Elefterie din capitală, biserica Parcul Domeniilor,
din Bucureşti, Mănăstirea Curtea de Argeş, Biserica Domnească din Curtea de Argeş,
Hidrocentrala de pe Argeş, biserica vechii Mitropolii din Târgovişte, Mănăstirea Dealul,
Mănăstirea GhiGhiu, Mănăstirea Antim, Institutul Teologic Universitar din Bucureşti; s-a
ţinut apoi o şedinţă comună în Bucureşti, la care au fost prezentate relaţiile interortodoxe,
precum şi cele cu alte Biserici creştine. Vizita Patriarhului Ecumenic Atenagora I în
România a fost una istorică, pentru că nu s-a mai întâmplat de 260 de ani , şi a contribuit
la strângerea relaţiilor dintre Bisericile Noastre la Întărirea unităţii ortodoxe, la afirmarea
Ortodoxiei în lume.
2
Sanctitatea Sa Patriarhul ecumenic Atenagora I al Constantinopolului a vizitat Biserica Ortodoxă Română şi pe
Întâistătătorul ei Prea Fericitul Patriarh Justinian, în revista Biserica Ortodoxă Română, LXXXV (1967), nr. 9-10, p.
852
 La invitaţia Sanctităţii Sale Atenagora I, Patriarhul Ecumenic al
Constantinopolului, o delegaţie a Bisericii noastre condusă de patriarhul Justinian
Marina, Însoţit de Mitropolitul Dr. Iustin Moisescu al Moldovei şi Sucevei, Î.P. S.
Mitropolitul Dr. Nicolae Corneanu al Banatului, Episcopul Iosif Gafton al Râmnicului şi
Argeşului, Episcopul Dr. Visarion Aştipileanu- Ploieşteanul, vicar Patriarhal şi Arhid.
Evghenie Dascălul, de la Catedrala Patriarhală din Bucuerşti, a vizitat între 2-6 mai 1968,
Patriarhia Ecumenică din Constantinopol; în afară de întâlnirile pe care le-a avut cu
Patriarhul Ecumenic Atenagora I sau cu alţi ierarhi greci, delegaţia Bisericii Ortodoxe
Române a vizitat între altele, Academia Teologică din Halki, biserica Sfânta Sofie,
moscheia albastră, biserica Mântuitorului ]n Kora, azi muzeu de stat, biserica
Vlahemelor, toate din Istambul.
Vizita delegaţiei noastre la Constantinopol a constituit o contribuţie deosebit de
valoroasă în promovarea acţiunilor Ortodoxiei în vederea convocării viitorului sinod
panortodox, a slujirii mesajului evanghelic al păcii în lume şi al progresului omenirii
contemporane. La ceremonia înmormântării Patriarhului Ecumenic din Constantinopol,
Atenagora I, din 11 iulie 1972, Biserica noastră a fost reprezentată de Mitropolitul Dr.
Iustin Moisescu al Moldovei şi Sucevei şi Episcopul Antonie Ploieşteanul, vicar
patriarhal.
Între 22-28 septembrie 1973, Mitropolitul Damaschinos de Tranoupolis, directorul
Centrului ecumenic de la Chambesy- Elveţia a făcut o vizită Bisercii noastre; scopul
vizitei a fost de a discuta cu reprezentanţii Bisericii OrtodoxeRomâne probleme legate de
„pregătirea Sfântului şi Marelui Sinod Panortodox”3. Din discuţiile avute cu teologii
români, s-a constatat că Biserica noastră se arată favorabilă convocării Sfântului şi
Marelui Sinod, dar se impuneau fixarea unui catalog de teme reale cum ar fii:”Diaspora
ortodoxă, ecumenismul actual, poziţia Ortodoxă în dialogurile bilaterale” 4 , delegatul
grec rămânând să le pună pe agenda întâlnirilor viitoare ale reprezentanţiilor Ortodoxiei.

3
Vizita făcută Bisericii Ortodoxe Române de Î.P.S. Mitropolit Damaschinos de Tranoupolis, în Biserica Ortodoxă
Română, XCI(1973), nr. 9-10, p. 965.
4
Ibidem, p. 966-967.
 Cu binecuvântarea Patriarhului Justinian, între 8-15 iulie 1974, Mitropolitul Iustin
Moisescu, înalt Prea Sfinţitul Theoctis Arăpaşu, Prea Sfinţitul Episcop Atonie
Ploieşteanul, vicar patriarhal şi Pr. Dr. Vasile Costin, vicar administrativ al Eparhiei
Oradiei au făcut o vizită Patriarhiei Ecumenice din Constantinopol; în afară de întâlnirile
pe care le-a avut cu Patrairhul Ecumenic Dimitrios I, delegaţia română a vizitat
Aşezămintele patriarhale din insula Halki, a participat la Sfintele Slujbe, a avut
convorbiri oficiale cu Comisia Panortodoxă a Patriarhiei Ecumenice pe tema relaţiilor
interortodoxe şi cu alte Biserci creştine.
Tot în cursul anului 1974 Patriarhia Română a fost vizitată de Mitropolitul
Emilianos de Calabria, reprezentantul Patriarhiei Ecumenice la Consiliul Ecumenic al
Bisericilor din Geneva. Cu ocazia împliniri a nouăzeci de ani de la recunoaşterea
Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române şi a cincizeci de ani de la înfiinţarea Patriarhie
Române, la festivităţiile de la Bucureşti din 1-4 noiembrie 1975 Patriarhiea Ecumenică
Constantinopolului a fost reprezentată de Mitropolitul Meletios al Parisului, Mitropolitul
damaschinos de Tranoupolis, Mitropolitul Pavlos din Suedia şi Episcopul vicar Jeremias.
În perioada 15-18 mai 1976, o delegaţie a Patriarhiei Ecumenice din
Constantinopol a făcut o vizită oficială Bisericii noastre; delegaţia a fost alcătuită din
Mitropolitul Meliton al Calcedonului, Preşedintele Comisiei Interortodoxe pentru
pregătirea Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe, Mitropolitul Damaschinos de
Tranoupolis, directorul Centrului Patriarhiei Ecumenice de la Chambesy-Geneva.
Vizita în România a delegaţiei Patriarhiei Ecumenice a avut drept scop de a
discuta cu reprezentanţii Bisericii noastre teme cu privire la organizarea Sfantului şi
Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe; în urma dezbaterilor, reprezentantul Bisericii
noastre, Mitropolitul Dr. Iustin Moisescu a opinat pentru reducerea temelor propuse de
către delegaţii Patriarhiei Ecumenice, păstrându-se cele mai importante şi anume:”
Proclamarea autocefaliei, diaspora, raporturile cu Biserica Romano-Catolică, cu
Bisericile Vechi-Orientale şi Protestante, universalitatea şi etnicitatea, problema
Sfintelor Paşti, manahismul, primirea în Ortodoxie a altor creştini, probleme
Contemporane”5. La funerariile Patriarhului Justinian Marina, din 31 martie 1977,
Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului a fost reprezentată de Mitropolitul Meletios al
Parisului.
Cu prilejul întronizării noului Patriarh al României, Dr. Iustin Moisescu, la
Bucureşti (în 19 iunie 1977), Patriarhia Ecumenică din Constantinopol a fost reprezentată
de Mitropolitul Meliton al Calcidonului, însoţit de Episcopul Apostolos Dimelis şi
Constantinos Cristidis (secretarul particular al Mitropolitului Meliton); în acelaşi timp a
fost de faţă Arhiepiscopul Athenagoras al Thyatirelor şi Marii Britanii, Exarhul
Patriarhiei Ecumenice.
La un an după instalarea sa în fruntea Bisericii noastre, Patriarhul Iustin Moisescu
a făcut o vizită oficială Santităţi Sale, Dimitrios I, Patriarhul Ecumenic, la Istanbul între
14-17 aprilie 1978; din delegaţie au mai făcut parte şi înalt Prea Sfinţitul Mitropolit
Nicolae al Banatului, Prea Sfinţitul Episcop Antonie Ploieşteanul, vicar patriarhal, Prea
Sfinţitul Episcop Adrian Botosăneanul, vicar al Arhiepiscopiei Iaşiilor, Prea Sfinţitul
Episcop Nestor Severineanul, Vicar al Arhiepiscopiei Craiovei.
În cadrul vizitei făcute la Centrul Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului, în
afară de întâlnirile pe care delegaţia română le-a avut cu Patriarhul Dimitrios I, a săvârşit
sau a participat la Sfintele Slujbe, a discutat problema întăriri relaţiilor dintre Bisericile
Ortodoxe, a continuări dialogurilor teologice cu celelalte Biserici creştine, a participării
Ortodoxiei în organizaţiile ecumeniste internaţionale. Vizita delegaţiei române la Centrul
Patriarhiei Ecumenice din Constantinopol a constituit un nou moment din cadrul relaţiilor
bune ce există între cele două Biserici.
Cu ocazia funeraliilor Patriarhului Iustin Mosisescu, din 3 august 1986, Patriarhia
Ecumenică a Constantinopolului a fost reprezentată de Mitropolitul Bartolomeu de
Philadelphia. La festivităţile întronizării Prea Fericitului Părinte Teoctist Arăpaşu ca
Patriarh al Biserici Ortodoxe Române, din 16 noiembrie 1986, Patriarhia Ecumenică de
Constantinopol a fost reprezentată de Mitropolitul Hrisostom de Myra.

5
Vizita unei delegaţii a Patriarhiei Ecumenice făcută Patriarhiei Române, în „Biserica Ortodoxă Rromână”, XCIV
(1976), nr. 7-8, p. 661.
 La invitaţia Sanctităţi Sale, Dimitrios I, Patriarhul Ecumenic, Prea Fericitul Părinte
Teoctist Arăpaşu a făcut o vizită la Constantinopol, între 14-21 mai 1987; Prea Fericirea
Sa a fost însoţit de Î.P.S. Mitropolit Nicolae Corneanu al Banatului, P.S. Episcop Eftimie
al Romanului şi Huşilor şi P.S. Episcop Nifon Ploieşteanu, vicar patriarhal. După o escală
la Belgrad, unde Prea Fericitul Părinte Teoctist s-a întâlnit cu Patriarhul Gherman al
Serbiei ( în 14 mai 1987), în 15 mai 1987, Întâi stătătorul Bisericii noastre s-a întâlnit cu
Patriarhul Dimitrios I, la Centrul Patriarhiei Ecumenice din Constantinopol. În timpul
întâlnirilor, Întâi stătătorii celor două Bisericii şi-au exprimat dorinţa de unitate a
Bisericilor Ortodoxe dar şi de relaţii şi de dialog cu celelalte Biserici creştine; în acelaşi
timp, delegaţia Bisericii noastre, în frunte cu Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist, a
sluvit Sfânta Liturghie în Catedrala Patriarhală din Constantinopol şi a vizitat monumente
istorice şi bisericeşti şi anume: „Sfânta Sofia, biserica Vlahemelor, Mănăstirea Izvorul
Dătătorului de Viaţă Valuci, stavropighia Catedralei Patriarhale, Mănăstirea Studiţilor,
moscheea albastră, aşezămintele Patriarhiei Ecumenice din insula Halki”6.
La încheiere vizitei, Întâistătătătorii celor două Biserici au semnat un Comunicat
comun, în care şi-au exprimat aceeaşi dorinţă de „unitate panortodoxă, de dialog cu
celelalte Biserici creştine şi de eforturi susţinute, instaurarea libertăţii, dreptăţii şi păcii
în lume”7. La reîntoarcerea spre ţară, delegaţia Bisercii noastre s-a oprit pentru câteva zile
la Sofia, ca oaspeţi ai Sanctităţii Sale, Patriarhul Maxim al Bulgariei.
În urma invitaţiei Prea Fericitului Părinte Patriarh Teoctist Arăpaşu, între 16-21
septembrie 1987, Sanctitatea Sa Dimitrios I, Patriarhul Constantinopolului a făcut o vizită
în România; prin aceasta, Sanctitatea Sa răspundea vizitei făcute la Constantinopol de
către Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist în luna mai 1987; Patriarhul Ecumenic a fost
însoţit de „Mitropolitul Hrisostom de Myra, Mitropolitul Evanghelos de Perga,
Mitropolitul Augustin al Germaniei, Mitropolitul Bartolomeu de Philadelphia, Marele

6
Pr. Prof. Stefan Alexe, vizita Prea Fericitului Patriarh Teoctist la Patriarhia Ecumenică din Constantinopol, în
revista Biserica Ortodoxă Română, CV (1987), nr. 5-6, p. 21.
7
Ibidem, p. 44-46.
Arhidiacon Dimitrios şi Diaconu Meliton, secretar adjunct al Sfântului Sinod, Precum şi
de alţi demnitari din cadrul Patriarhiei Ecumenice”8.
După întâlnirile oficiale din capitală (Bucureşti) cu reprezentanţii Bisericii noastre,
oaspeţii greci însoţiţi de Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist şi alţi ierarhi români au
vizitat diferite biserici, mănăstiri, instituţii de cultură bisericească din nordul Moldovei
cum ar fi Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, Mănăstirea Dragomirna,
Catedrala Unirii din Rădăuţi, Mănăstirea Putna, Mănăstirea Suceviţa, biserica din Gura
Humorului, Mănăstirea Voroneţ, biserica din Parohia Boroaia, Mănăstirea Neamţ,
Seminarul Teologic de lângă Mănăstirea Neamţ, Mănăstirea Agapia, Catedrala
Mitropolitană din Iaşi, din nou la Bucureşti, apoi Mănăstirea Cernica; cei doi
Întâistătători, în data de 20 septembrie (duminică) au săvârşit Sfânta Liturghie în
Catedrala Patriarhală din Bucureşti, la sfârşitul căreia au rostit câte un cuvânt de
învăţătură, în care au accentuat între altele, necesitatea dezvoltării legăturilor dintre
Bisericile Ortodoxe, precum şi a unităţii panortodoxe. În după-amiaza aceleiaş zile,
oaspeţii greci şi ierarhi români au participat la un Concert festiv, oferit de studenţii
Institutului Teologic Universitar din Bucureşti, iar apoi s-au întâlnit cu cadrele didactice
de la acelaşi institut.
Se poate afirma că vizita făcută Bisericii noastre de către Patriarhul Ecumenic
Dimitrios I al Constantinopolului, „ a marcat un pas important în lungul şir al relaţiilor
dintre cele două Biserici Ortodoxe surori şi a adus contribuţii de seamă la întărirea
legăturilor interortodoxe şi a unităţii creştine”9.

8
Pr. Dumitru Soare, Asist. Alexandru M. Ioniţă, Vizita Sanctităţii Sale Patriarhul Ecumenic Dimitrios al
Constantinopolului, în revista Biserica Ortodoxă Română, CV(1987), nr. 9-10, p.11
9
Ibidem, p. 79.