BOLILE SUINELOR

VIROZE
PESTA PORCINĂ CLASICĂ (PPC)
E: Pestivirus - Fam. Flaviviridae

Epidemio: suine
- tulpini foarte virulente(f. supraacute ,acute) ➔ mortalitate 90%
- tulpini moderat virulente (f. subacute, cronice)
- tulpini slab virulente, (semne clinice la purceii nou-născuţi, scroafele gestante)
- tulpini avirulente/imunizante.
Virulența tulpinilor + statusul imunitar al anim. → forme: - tipice
- atipice
- mixte

P: Cale digestivă → tonsile + Lnn. reg. → sânge (limfocite + cel. endoteliale unde
se multiplică) → invadează sist. limfohematopoetic (splină, Lnn, măduvă osoasă +
alte organe → depleție limfocitară + hialinoza endoteliilor vasculare → diateză
hemoragică + inflam. exsudative și proliferative în Lnn, tub digestiv, căi
respiratorii, SNC.
Macro:
A. Formele tipice
Forma supraacută: tablou necropsic ”alb”➔"pestă albă". Moartea în 24-48 ore.
Forma acută /subacută - principalele forme de manifestare ale bolii.

Limfonoduri Modificări stadializate

submandibulare tumefiere
retrofaringiene 
sublinguale hiperemie
cervicale inferioare 
mediastinale anterioare infiltrate hemoragic în sinusurile periferice
renale 
sublombare marmorare
hepatogastrice 
rectale infiltraţie hemoragică masivă.
mezenterice
portale
iliace
 TABLOUL ANATOMOPATOLOGIC
Forma acută

Paratiroida Glanda salivară

Limfonod submandibular
submandibulară

Limfonoduri ingvinale
 TABLOUL ANATOMOPATOLOGIC

Peteşii la nivelul peritoneului şi intestinului

 TABLOUL ANATOMOPATOLOGIC

Splina:
infarcte hemoragice marginale
Rinichii – gălbui, cu fine hemoragii (faţa ventrală) 10%cazuri: hematoame intrabazinetale.
!!!Diagn.dif.: intoxicaţia cu derivaţi cumarinici şi PPA

Hemoragii fine: mucoasele vezicii urinare/ureterelor

 TABLOUL ANATOMOPATOLOGIC

Hemoragii renale Hematoame intrabazinetale

TABLOUL ANATOMOPATOLOGIC

Peteşii la nivelul epiglotei

 TABLOUL ANATOMOPATOLOGIC

Hemoragii la nivelul pulmonului şi limfonodurilor

 TABLOUL ANATOMOPATOLOGIC

Forma cronică

amigdale
 TABLOUL ANATOMOPATOLOGIC

Necroza amigdalelor
TABLOUL ANATOMOPATOLOGIC

Ulcere la nivelul intestinului gros

 TABLOUL ANATOMOPATOLOGIC

Prezenţa butonilor pestoşi la

nivelul intestinului gros
 H: - grave leziuni vasculare - tumefiere + hipreplazie endotelială
- necroze ale peretelui vascular
- hemoragii perivasculare (derm)
- tromboze
- meningoencefalită limfomonocitară

D: !!!Nici o leziune organică luată izolat nu este patognomonică.

La noi:
1. examen citologic al măduvei osoase (postmortem sau după biopsie prin puncție)
→ celule tinere, precursoare ale limfocitelor circulante cu Ф 20-30μm, citoplasma
bazofilă și vacuolizată (col. MGG), nuclei cu margini neregulate și cromatina
dispersată=leziuni celulare cauzate de acțiunea virusului pestos;
2. izolarea virusului pe celule renale de porc;
3. imunofluoescență
HISTO

ENCEFALITA LIMFOMONOCITARĂ
Leziunile pielii:
dermatită - eritematoasă roşie-violacee
- papuloasă (proeminenţe roşiatice la baza urechilor, pe faţa internă a
membrelor, abdomen)
- varioloidă (necroze şi infiltraţii hemoragice dermoepidermice)
Cianoza extremităţilor: a urechilor, râtului şi membrelor
Hemoragii cutanate şi
cianoza extremităţilor
Conjunctivită
Inflamarea limfonodurilor inghinale
Forma cronică: complicații cu Pasteurella multocida, Streprococcus suis,
Actinobacillus pleuropneumoniae, etc.

Leziuni pulmonare: bronhopneumonii/pleurobronhopneumonii şi pericardite

fibrinoase).
Asocierea virusului pestos cu Salmonella spp. şi Escherichia coli induce
intensificarea proceselor necrozante digestive şi cutanate.

B. Forme atipice: - tulburări de reproducţie (avort, mortinatalitate, fetuşi mumifiaţi

şi mortalitate neonatală)
- tulburări locomotorii
La purcei: ascită, hipoplazie pulmonară, microencefalie, hidrocefalie, hipoplazie
cerebeloasă şi hipomielinogeneză - "tremor epidemic".

Fetuşi avortaţi şi mumifiaţi

 PESTA PORCINĂ CLASICĂ

DIAGNOSTIC
Probele ce se recoltează în vederea efectuării examenului de
laborator:
§ tonsile
§ limfonoduri
§ splină
§ rinichi
§ porţiunea distală a ileonului
§ măduvă sternală
§ sânge recoltat pe EDTA
 AFRICAN SWINE FEVER

PESTA PORCINĂ AFRICANĂ

NOUA AMENINȚARE
PENTRU ROMÂNIA !!
 VIROZE
PESTA PORCINĂ AFRICANĂ (ASF)
Etio: Familia Asfarviridae, genul Asfivirus – ASFV
Epidemio: porcii domestici indiferent de rasă/vârstă/sex + mistreţii
Căi transmitere:- căpuşa Ornithodorus erraticus + alte căi
Forma acută: echimoze, sufuziuni şi hematoame întinse la nivelul splinei şi a
nodurilor limfatice, sub capsula renală, intrabazinetal, cecal şi mai ales rectal.
!!! În opoziţie cu pesta porcină clasică, butonii difteroizi intestinali se constată foarte
rar. În schimb se observă un accentuat edem pulmonar şi al vezicii biliare şi exsudate
bogate pericardice, pleurale şi peritoneale.
De menționat că boala nu se transmite de la animale la
om, deci nu afectează sănătatea omului.

Virusul se poate transmite prin contactul animalelor bolnave cu cele sănătoase,

în mod direct, dar se poate transmite și indirect prin:
- vectori biologici (căpușe din anumite specii care au parazitat anterior porcii
bolnavi);
- diferiți vectori, cum sunt: carnasierele domestice și sălbatice, păsări sălbatice;

- animale care au trecut prin boală și rămân purtătoare de virus prin sânge,
țesuturi, secreții și excreții de la animalele bolnave sau moarte;
- vectori infectați ca: vehicule, haine, adăposturi în care a evoluat boala;

- deșeuri alimentare, cadavre abandonate sau alte materii și materiale ce pot fi

contaminate;

- circulația în habitatul natural a vânătorilor, paznicilor de vânătoare, a

pădurarilor și a altor persoane.
LEZIUNI CUTANATE

Echimoze, sufuziuni și congestii cutanate

LEZIUNI CUTANATE

Necroza pielii
LEZIUNILE APARATULUI RESPIRATOR
accentuat edem pulmonar + congestie +hemoragii
LEZIUNILE CORDULUI

Hemoragii subepicardice Hemoragii subendocardice

Epanșament pericardic (pericardită seroasă)
 LEZIUNILE APARATULUI URINAR

Edem perirenal și peteșii în corticala renală și pelvis Peteșii în corticala renală

Diagn.dif. – PPC, antrax, salmoneloza, purpura

trombocitopenică, intoxicația cu anticoagulante,
stări septicemice diverse

Peteșii în corticala renală

LEZIUNILE APARATULUI URINAR

Fond congestiv, peteșii și infarcte ischemice (albe)

LEZIUNILE APARATULUI DIGESTIV

Gastrită și enterită hemoragică

 Edemul peretelui vezicii biliare

Diagn dif. –PPC, Salmoneloza, hepatoza dietetică, boala edemelor

!!! ÎN OPOZIŢIE CU PPC, BUTONII DIFTEROIZI

INTESTINALI SE CONSTATĂ FOARTE RAR.
 LEZIUNILE SISTEMULUI LIMFOID

Hemoragii în limfonodurile submandibulare Hemoragii în limfonodurile hepatogastrice

Hemoragii în limfonodurile gastro-hepatice
Hemoragii în limfonodurile renale
 Tonsilită necrotică

Diagn.dif. - Boala lui Aujeszky, PPC

Splina – cu focare de necroză, splenomagalie

African Swine Fever 2006

 Splină de stază cu zone de necroză

Splenomegalie şi ramolismentul
pulpei splenice
Forma subacută şi cronică: - leziuni lipsite de specificitate: pleuro-pneumonii
fibrinoase cu tendinţa spre necroză şi calcificare.
 Diagnostic diferențial

§ PPC
§ Salmoneloză
§ Rujet
§ Septicemie
§ Sindromul respirator şi de reproducţie la porcine (PRRS)
§ Sindromul dermatitei şi nefritei porcine (PDNS)
 VIROZE
GASTROENTERITA TRANSMISIBILĂ A PURCEILOR
GET sau TGE
E: Coronaviridae - Coronavirus → boala cea mai gravă a purceilor în primele 12
zile de viață (90-100% mortalitate)

P: Cale infecție: orală sau nazală

- localizare: în enterocitele din vilozitățile intestinului subțire, în care se
multiplică la 5 ore PI→ invadarea altor enterocite → erodare a vilozităților
intestinale, datorită diferenței dintre rata de multiplicare și ritmul de înlocuire a
enterocitelorcu celule bazale (atrofie a peretelui intestinal) → ↓ echipamentului
enzimatic digestiv → sindrom de malabsorbție → diaree

N: - dilatarea stomacului prin lapte coagulat

- pe cadavre proaspete → dilatarea intestinului prin acumulare de gaze +
subțierea peretelui intestinal → transparent
- alte leziuni: - hepatoză
- miocardoză
- guaninoza renală – aspect fetal al rinichiului (mic, boselat, palid, cu depozite
smântânoase în bazinet de guanină)
 VIROZE
GASTROENTERITA TRANSMISIBILĂ A PURCEILOR
GET sau TGE

H: - ”atrofia vilozităților intestinale” → prin incapacitatea migrării și

diferențierii enterocitelor de la nivelul criptelor
- mucoasa intestinală redusă la 1-2 rânduri de celule cuboidale
- în corion glandele Lieberkȕhn apar comprimate și se observă o infiltrație
limfocitară
- control – comparare cu duodenul care nu este afectat
- incluzii caracteristice în hepatocite, enterocite și elementele meningiale
hiperplaziate

D: - imunofluorescență
- PCR și ELISA
 GET
INTESTIN FOARTE
DILATAT

ATROFIA VILOZITĂȚILOR
INTESTINALE
 VIROZE
INFLUENȚA (gripa suinelor)
-viroză respiratorie foarte contagioasă-
E: Orthomyxoviridae - Influentzavirus A
P: tropism pentru epiteliile ciliate, care posedă receptori specifici + pe celulele
gazde produc un clivaj enzimatic al moleculelor de hemaglutinină virală → crește
patogenitatea virusului + replicare →favorizarea infecțiilor suprapuse.
Ep: are un caracter sezonier accentuat (toamna și iarna)
N: Rinită, traheită+bronșită catarală grave → congestie și edem al mucoaselor
respiratorii, exsudat mucos sangvinolent în arborele respirator → atelectazie de
obstrucție în lobii anteriori ai pulmonului (obstrucția bronhiolelor)
- pleurezie seroasă sau serofibrinoasă
- limfonoduri cu congestie și edem
Alte leziuni – Pasteurella multocida – bronhopneumonie fibrinoasă cu hemoragie
multifocală
H: - alveolită și bronșită descuamativă, alveolită macrofagică, peribronșiolită și
pneumonie interstițială limfocitară
- vindecare – reepitelizarea alveolelor, hiperplazie.
D: izolarea virusului
 PARAINFLUENȚA
FOCARE DE COMPACTIZARE
NESPECIFICE

CELULE GIGANTE
LANGHANS
 BACTERIOZE
PNEUMONIA ENZOOTICĂ (MICOPLASMOZA)
E: Mycoplasma hyopneumoniae (M. suipneuoniae)
P: În general micoplasmele: acționează prin mecanismul principal de atașare la celulele
epiteliale ale mucoaselor, prin intermediul unor adezine → stază ciliară (blocare) →↓
activității metabolice a celulelor + acțiune supresivă a limfocitelor locale → modificarea
întregului mecanism de epurare specific mucoaselor (respiratorii) → favorizarea unei
flore polimorfe.
Ep: La toate vârstele, mai afectat tineretul de 2-4 luni
N: Brpn. limfohistiocitară: focare lobulare în lobii pulmonari anteriori- consolidări de
culoare roșie-cenușie, apoi cenușie, cu conținut mucopurulent în bronhii; noduli
albicioși mici – proliferări limfocitare peribronșiale;
- limfadenită hiperplazică;
- complicații bacteriene: M. hyorhiris – poliserozită fibrinoasă
M. hyosinoviae – poliartrită fibrinoasă

H: I Brpn catarală (cataral-purulentă)

II Brpn limfohistiocitară - difuză
- cu caracter manșonal în jurul bronhiolelor și arteriolelor
D: - izolarea micoplasmelor
- uzual: testul serologic PCR - cel mai sensibil
PNEMONIA ENZOOTICĂ

BRPN LIMFOHISTIOCITARĂ FAZA I ACUTĂ

 PNEMONIA ENZOOTICĂ

BRPN LIMFOHISTIOCITARĂ FAZA II CRONICĂ

 PNEMONIA ENZOOTICĂ
HISTO

BRPN LIMFOHISTIOCITARĂ FAZA I ACUTĂ

 PNEMONIA ENZOOTICĂ

HISTO

BRPN LIMFOHISTIOCITARĂ FAZA II CRONICĂ

 BACTERIOZE
ANTRAXUL
E: Bacillus antracis
R: ovine, caprine, taurine, cabaline, suine, canide, feline, etc.
Surse: animalele bolnave prin secreții, excreții, intervenții sângeroase și deschiderea
cadavrelor, produse de la animale bolnave (carne, piele,lână). În mediul extern (sol, apa)
bacilii sporulează.
P: !Caracteristica principală: foarte rar forma septicemică, 90% din cazuri (glosontrax)
(10% antrax pulmonar + intestinal) → 3 forme - orofaringeală (glosantrax) - 90%
- intestinală -10%
- pulmonară -10%
a. Loc. orofaringeală sau glosantrax
N: I edem hemoragic cervical (ț. conjunctiv, limfonoduri) → II inflamația
serohemoragică a faringelui și a zonei cervico-cefalice + tonsilită necrotică: zone roșii-
violocee + necroze
- limforeticulită hemoragico-necrotică: vol. ↑, culoare roșie, secțiune uscată și
mozaicată.
H: - infiltrația hemoragică + necroze ale foliculilor limfoizi
+!!! prezența bacililor (MGG) în sinusurile perifoliculare
 BACTERIOZE
ANTRAXUL
b. loc. intestinală (duoden): plăcile Peyer – inflamație
hemoragiconecrotică→vizibile prin transparența seroasei ca puncte roșii-
negricioase, cu centru gălbui→adevărate plăci de 10/3 cm, cu necroză centrală și
fibrină superficială.
+- edemațierea și congestia mezenterului
- lnn. mezenterice - limforeticulită hemoragiconecrotică.
c. loc. pulmonară - brpn hemoragică cu aspect infarctiform + limforeticulită
hemoragică în lnn traheo-brohice și mediastinale
- pleurezie serofibrinoasă
d. Forma septicemică – sânge necoagulat, exsudate serohemoragice în
cavități,
- organele parenchimatoase degenerate
-splina mărită, ramolită, cu carbunculi – splenită hemoragiconecrotică
D: - examen bacteriologic, bacterioscopic – colorare Giemsa sau cu albastru
de metilen
- bioproba pe șoarece, cobai
- serologic
 ANTRAXUL
GLOSANTRAX 90%

CELULITĂ SEROHEMORAGICĂ
 BACTERIOZE
COLIBACILOZA
E: Escherichia coli
- Infecții coliforme ← Enterobacter, Citrobacter, Klebsiella.
P: Factorii de patogenitate (virulență) ai bacteriei:
- adezine (factori de atașare),
- toxine vasoactive (verotoxine),
- factori citotoxici și necrozanți ș.a.
În funcție de mecanismul patogenetic principal al tulpinei → forme la suine:
- enterotoxigenă
- septicemică
- verotoxinogenă

a. C. enterotoxigenă: evoluează ca diaree neonatală a purceilor, având leziune de bază o

gastroenterită cataral-hemoragică cu evoluție foarte rapidă ← degenerarea celulelor de la
baza vilozităților intestinale (aderența colibacililor la marginea în perie a enterocitelor→în
lamina propria →reacție inflamatorie)

b. C. septicemică sau colisepticemia purceilor: tablou lezional congestiv + poliserozită

serofibrinoasă. Diag. dif.: micoplasmoză și boala lui Glässer
 BACTERIOZE
COLIBACILOZA
c. C. verotoxinogenă sau boala edemelor: enterotoxiemie a purceilor înțărcați cu
patogeneza încă neelucidată (E. coli enterotoxiemic - ETEC)

N: - eritem al părții ventrale a corpului

- edemul pleoapelor
- edem pulmonar și cerebral
- edem al peretelui stomacal → 2-5 cm
- edemul mezocolonului

H: leziuni vasculare grave:

- hialinizarea mediei
- fibrinoidoză
- tumefierea endoteliului vascular
- microtromboză

D: -bacteriologic
- serologic
- histopatologic
Diag. dif.: boala de Techen, boala lui Aujesky, listerioza, formele nervoase din pesta
porcină și intoxicația cu sare de bucătărie.
 COLIBACILOZA
COLIBACILOZA INTESTINALĂ

JEJUNITĂ CATARALĂ
 COLIBACILOZA
COLIBACILOZA VEROTOXINOGENĂ
(BOALA EDEMELOR)

EDEMUL PLEOAPELOR
 COLIBACILOZA
COLIBACILOZA VEROTOXINOGENĂ
(BOALA EDEMELOR)

GASTROENTERITĂ EDEMATOASĂ
 COLIBACILOZA
COLIBACILOZA VEROTOXINOGENĂ
(BOALA EDEMELOR)

MACRO EDEMUL PULMONAR HISTO

 BACTERIOZE
BOALA LUI GLӒSSER (poliserozita porcului)
E: Haemophylus parasuis, de obicei + Mycoplasma hyorhinis, E. coli, ș.a.
P: - tineret 2-4 luni
-habitat la nivelul mucoaselor căilor respiratorii anterioare producând infecții respiratorii și
leziuni de poliserozită

N: -edem subcutanat în regiunea cervicală

- cianoza pielii extremităților
- tumefierea articulațiilor carpiene și tarsiene
- poliserazită serofibrinoasă
- uneori brpn și pleurită fibroasă adezivă

H: - meningită serofibrinoasă și fibrinopurulentă

D: - necropsic
- histopatologic
- bacteriologic
- serologic
dif.: poliserozita colibacilară și micoplasmică
BOALA LUI GLÄSSER

Edem subcutanat în regiunea

cervicală
BOALA LUI GLÄSSER

POLISEROZITĂ FIBRINAOSĂ
BOALA LUI GLÄSSER

Peritonită serofibrinoasă cu prezența de

fibrină și lichid citrin în cavitatea
peritoneală.
 BACTERIOZE
RINITA ATROFICĂ (boala râtului strâmb)
E: Bordetella bronchiseptica și Pasteurella multocida - discuții!
Merk Veterinary Manual (1991) → două forme:
- r.a. regresivă: ușoară, tranzitare
- r.a. progresivă ← P. multocida, gravă, cu pierderi mari
+ alți germeni: Pseudomonas aeruginosa, Arcanobacter pyogenes, Mycoplasma hyorhynis,
etc.
P: mucoasa nazală
N: !!! examinarea cavităților nazale →
I. rinită catarală → depozit mucocelular abundent
II. atrofia treptată a corneților nazali → epistaxis
III. devierea septului nazal → boala râtului strâmb
- !brpn ab ingestis
H: I. deciliere și descuamare epitelială + infiltrația serohemoragică și apoi purulentă în
lamina propria.
II. descuamări epiteliale progresive, acumulări limfoplasmocitare în corion + profunde
modificări vasculare.
D: - morfoclinic
- radiografic
 RINITA ATROFICĂ
MORFOCLINIC !

“BOALA RÂTULUI STRÂMB”

 RINITA ATROFICĂ
MORFOCLINIC !

ATROFIA CORNEȚILOR NAZALI

 BACTERIOZE
DIZENTERIA SERPULINICĂ
(Boala lui Doyle)
E: Brachyspira/Serpulina hyodysenteriae

P: Calea infecție: orală. Brachyspira (Serpulina) afectează colonul (mai rar și cecumul) prin
acțiune mecanică (pătrunde în toate structurile peretelui intestinal) + elimină hemolizine și
citotoxine necrozante.

N: - deshidratarea și anemia cadavrului

- limforeticulită simplă!
- peritonită seroasă
I. hiperemia peretelui intestinal sub forma unor pete vișinii
II. inflamația catarală a mucoasei
III. enterită hemoragico-necrotică + aspect ciocolatiu al conținutului intestinal → ulcerații

H: evidențierea ag. etiologic prin impregnări argentice

D: - pe baza caracterelor exsudatului (ciocolatiu), evidențierea ag. etiologic prin impregnări

argentice sau col. Albastru Victoria 4R
- dif.: salmoneloză – tiflo-colită fibrino-necrotică
SERPULINOZA

TIFLOCOLITA
DIFTEROIDĂ
DIFUZĂ
 BACTERIOZE
LEPTOSPIROZA
E: Leptospira pamona + Leptospira tarassovi
P: Rozătoarele = micile mamifere sălbatice + rozătoarele → căi de infecție:
- digestivă- prin esofag pătrund în circulația generală (nu stomacală!) ?!
- conjunctivală
- nazală
- transplacentară
- cutanată
→ circul. sanguină → org. interne - ficat
- rinichi
- uterul gestant
Acționează mecanic = enzime = hemolizine → hemoliză → icter în faza acută la toate speciile.
În funcție de patogenitatea tulpinii + vârstă (+ sex) → forme:
- purcei
- tineret (grăsuni)
- adulte
a. L. purceilor - în primele 10 zile de viață, cu moarte în faza septicemică a infecției.
N: - icter
- cianoza extremităților
- hemoragii cutanate
- distrofii hepatorenale
 BACTERIOZE
LEPTOSPIROZA

H: - necroze mici centrolobulare în ficat

- degenerarea renoepiteliilor (+ leptospire), necroze tubulare, glomerulită limfogranulocitară

b. L. tineretului
1. Forma icterică ← L. icterohaemorrhagia, hemoragii pe seroase, ficat galben cu necroze.
2. Forma nefritică (anicterică) ← L. pomana + tarassovi → nefrită interstițială
I. hemoragică
II. limfoblastiocitară
III. fibroasă – “micul rinichi încrețit”

c. L. adultelor = avortul leptospiric: avort în zilele 25-90 de gestație

N: - fetuși: icter, necroze, peritonită serofibrinoasă;
- scroafe: focare congestiv-hemoragice pe mucoasa căilor genitale.
D: - M - nespecifice
- H – impregnare argentică pentru evidențierea ag. etiologic
!- metode imunohistochimice
- serologic
LEPTOSPIROZA

ICTER
LEPTOSPIROZA
NEFRITA LEPTOSPIRICĂ
 BACTERIOZE
NECROBACILOZA
E: Fusobacterium necrophorum

Ep.: purcei + tineretul în faza de creștere și îngrășare (mai rar apare boala la adulte).
Morfoclinic, bacilul produce rinită, stomatită, dermatită, enterită, mastită (!- la scroafe )

Difteria bucală a purceilor (stomatita necrobacilară)

- poate fi considerată iatropatie ← tăierea brutală a caninilor.
Leziuni: stomatită fibrinonecrotică (difteroidă) localizată inițial la poarta de intrare =
regiunea caninilor.

N: - la baza caninilor → focare ovoide cenușii-gălbui de fibrină + inel roșiatic, simetrice +

leziuni similare prin contiguitate → ulcere.
- frecvent prin metastazarea procesului pe cale sanguină (septicemie necrobacilară) →
însămânțarea marilor organe, mai ales a tractului digestiv.
- la nivelul membrelor se pot identifica focare necrotico-purulente

D: - necropsic
- bacteriologic
 NECROBACILOZA

DIFTERIA BUCALĂ A
PURCEILOR
STOMATITA DIFTEROIDĂ
NECROBACILOZA

Artrită necrotico-purulentă
 BACTERIOZE
RUJETUL
E: Erysipelothrix rhusiopathiae
Ep: Wood, 1986: 30%-50% din porci sănătoşi sunt purtători ai bacilului în amigdale.
P: Fact. favorizanţi (stress, micotoxine, oboseală etc.) → înmulţirea bacililor în amigdale →
macrofage → organism, cu tropism endoteliat ↑→ tulburări circulatorii grave.
→două forme: - f. sistemică (acută)
- f. localizată (cronică)

a. Forma sistemică sau septicemică (! Forma principală)

1.Piele
N: I. eritem → cianoză ("boala roşie a porcului")
II. exantem urticariform rectangular: zone roşii-violacee, poligonale, bine delimitate, pe
spate şi laturile corpului.
H: I. hiperemie activă şi pasivăîn derm → II. coagulare intravasculară diseminată (CID) cu
endotelită şi arteriolită trombozantă. Zonele urticariforme = infarcte roşii cutanate.

2. Pulmonii: edem sau bronhopneumonie +

- hemoragii pe seroase
- distrofii cardiace şi hepatice
- limforeticulită simplă
 BACTERIOZE
RUJETUL
3. Splina:
N: tumefiată și elastică, roşii-violacei, pe suprafaţa de secţiune proemină glomerulii de
culoare roşie-negricioasă
H: congestie + glomerolonefrită hemoragică

b. F. localizată sau cronice

1. Loc. cutanată = membrane cutanate care se usucă şi se desprind.
2. Loc. limfonodală:
N: ↑ vol. (!leucoză), limforeticulită hemoragică
H: limforeticulită macrofagică: hiperplazii endoteliale sinusale + numeroase macrofage cu
germeni.
3. Loc. articulară: - discospondilite
- artrite - coxofemurale
- tibiotarsiene
4. Loc. cardiacă: endocardita ulcerovegetantă → emboli → infarcte renale albe
Dif.: Streptococia purceilor
5. Loc. uterină: rară - avort

D: ușor în formele subacute - cronice.

- f. acute - izolarea bacteriilor din rinichi, mușchi, ficat, splină.
 RUJET
EXANTEM
RECTANGULAR
URTICARIFORM
 RUJET

ELANCO PG 161

EXANTEM RECTANGULAR
URTICARIFORM
 RUJET

HISTO

ENDOCARDITA ULCEROVEGETANTĂ
(TROMBOEMBOLICĂ)
 RUJET

INFARCTUL RENAL (ALB)

 BACTERIOZE
PASTEURELOZA
E: Pasteurella - P. multocida 2985 - 3 sbsp.: - multocida
- gallicida
- septica + noi
- P. haemolytica
P: Cale respiratorie → ap. resp. + endotoxine și lipopolizaharide care activează complementul →
stimularea granulocitelor neutrofile și a macrofagelor alveolare + punerea în libertate a unor citokine
activatoare ale procesului inflamator.
! La suine: pasteurelele sunt considerate ca factori amplificatori ai unor infecții cu altă etiologie, dar apar
și pasteureloze primare.
Forma supraacută –septicemică – nou născuți – poliserozite, meningită serofibrinoasă;
Adulți – peteșii pe seroase, mucoase, endocard, piele; edem serofibrinos cervical inferior (țesuturi
conjunctive,baza limbii); edem pulmonar, congestie și hemoragii în limfonoduri;
Forma acută: bronhopneumonie și pneumonie interstițială fibrinoasă și fibrinonecrotică – debut în lobii
apicali;
- pleuropericardită serofibrinoasă; faringită necrotică, ulceroasă, edem serofibrinos cervical ventral.
- poliartrită fibrinohemoragică, congestie gastrică și intestinală;
Forma cronică: urmarea formei acute și, frecvent, complicație a pneumoniei enzootice (Mycoplasma);
N: Pulmon – fibroză, sechestre necrotice, abcese, pleurită și pericardită fibroasă adezivă, poliartrite;
- pleuropneumonie fibrinoasă (crupală);
- edem subcutanat cervical →edemul glotei →!!!!!!antrax (limfonodurile doar tumefiate).
H: - brpn crupală….vezi APG
D: - morfologic + bacteriologic
PASTEURELOZA

Bronhopneumonie acută
fibrinoasă și necrotică
 PASTEURELOZA

BRPN FIBRINOASĂ (CRUPALĂ)

PASTEURELOZA

Pericardită fibrinoasă –
prezentă în septicemii
bacteriena ca pasteureloză,
boala lui Glasser sau
streptococie
 PASTEURELOZA
HISTO

I. HEPATIZAȚIE ROȘIE II. HEPATIZAȚIE CENUȘIE

BRPN FIBRINOASĂ (CRUPALĂ)

 BACTERIOZE
SALMONELOZA (paratifoza suină)
E: Salmonella cholerae suis → 2 varietăți - monofazică (Kunzendorf )
- bifazică – prin mutații – S. typhisuis
- S. paratyphi
Ep: purceii au vârste de 2 și 4 luni

P: Cale digestivă → intestin

!!!simpla prezență a germenilor nu declanșează boală. Boala clinică ←factori:
1. doza infectată minimă = 108
2. capacitatea germenilor de a coloniza enterocitele ← adezine.
→ macrofagele din lamina propria (corion) → circulația limfatică și sanguină → forme septicemice
letale sau organopatii inflamatorii.
N:
I. Faza (forma) acută:

1. eritem la extremități, regiunea sternală, regiunea abdominală

2. Pulmoni: Brpn. purulentă
3. Ficat: - volum ↑,
- fond congestiv sau distrofic
- focare de necroză + hiperplazie
4. Splină: vol. ↑, roșie-violacee
5. exsudat seros în marile cavități = poliserozită seroasă
 BACTERIOZE
SALMONELOZA

II. Faza (forma) subacută-cronică

1.Piele I. dermatită crustoasă (”jeg”)

II. dermatită hemoragiconecrotică (exantem varioloid)
2. Pulmon: bronhopneumonie hemoragiconecrotică
3 Ficat + splină accentuarea leziunilor din faza acută
4. Limforeticulită
5. Tub digestiv: - tonsilită necrotică
- gastrită + hemoragie difuză → gastrită difteroidă
- colon helicoidal: colită nodulară + colită difteroidă difuză

D: - MP relevant
 SALMONELOZA

ERITEM

EXANTEM VARIOLOID
 SALMONELOZA

TIFLOCOLITA DIFTEROIDĂ DIFUZĂ

 PARAZITOZE
HIDATIDOZA (echinococoza)
E: cestodoză produsă de forma larvară a teniei Echinococcus granulosus
! Hidatidoză - echinococoză
P: Cale digestivă (ingerarea ouălor) → eclozionare → oncosfere → traversează
peretele intestinal → vena portă → ficat →leziuni I → vena cavă caudală → cord drept
→ artera pulmonară → pulmon II → cord stâng → marea circulație → alte organe III
N: Chistul hidatic - !membrana proligeră – formațiune veziculară cu un perete
subțire și lichidul hidatic: limpede, incolor, reacție neutră sau ușor alcalină, densitate
1,010.
H: Cuticula + membrana proligeră + lichid = parazit. Restul peretelui = adventice.
La suine adventicea are 3 straturi:
I. reacție internă epitelioidă gigantă (foarte dezvoltată)
II. reacție limfohistiocitară - numeroase eozinocite (!om)
III. zonă externă - fibroasă

D: - morfologic
 HIDATIDOZA

GRANULOMUL PARAZITAR CHISTIC

 PARAZITOZE
METASTRONGILOZA (Brpn. verminoasă)
E: Metastrongylus elongatus

P: Stadiul larvar are gazdă intermediară râma → în gestație → larva L3 → peretele

intestinului → Lnn + vena portă → ficat → cava caudală (cord) → pulmon L5: în
bronhii și bronhiole → adulți

N: - în 1/2 ventrală a lobilor diafragmatici → noduli (focare cuneiforme) ∆ pe suprafața

de secțiune.
- focarele I roșii-vișinii → II albicioase sau cenușii ? ? ?.

H: - în căile respiratorii: ouă, larve, paraziți adulți.

- epiteliul mucoaselor căilor respiratorii hiperplaziat sau descuamat.
- în corion: infiltrat eozinofilic în septe, reacția granulomatoasă în alveole.

D: - necropsic
- ex. microscopic direct
 METASTRONGILOZA

Metastrongylus elangatus - adulți, pulmon porc

 METASTRONGILOZA

a. Pulmon de porc; b. Lumenul bronhial cu paraziți de Metastrongylus elangatus ,

infiltrație leucocitară, mucus. HE, x200; c. Brpn. limfohistiocitară, macrofage și
celule gigante Muller în jurul larvelor. HE, x400
 PARAZITOZE
ASCARIOZA
E: Larvele de Ascaris suum în migrare
P: Calea digestivă → ouă → intestin → migrație artero-hepato-cardio-pulmo-traheo-
enterică.
N: - Ficat: Hepatită interstițială multiplă: focare stelate, cenușii-albicioase (”pete de
lapte”)
- Pulmon – pneumonie interstițială difuză cu hemoragii multifocale
- Intestin ← adulții enterită catarală, blocarea căilor biliare și/sau pancreatice → icter,
pancreatită eozinofilică
H: 1. alterare mecanică a țesutului hepatic → hemoragii și distrugeri celulare → atrase
eosinofilele + granulocite neutrofile → 10-14 zile încep procesele reparatorii →
hepatită fibroasă.
2. Pulmon: brpn eozinofilică ???? mai ales bronșiolită eozinofilică.
3. Intestin ← alungirea criptelor glandelor Lieberkühn, hipertrofia celulelor caliciforme,
infiltrate eozinofilice și mastocitare.

D: necropsic, ex. microscopic direct, histopatologic

ASCARIOZA

HEPATITA INTERSTIȚIALĂ
 PARAZITOZE
TRICHINELOZA
E: Trichinella spiralis
!Ionescu (1996): 1983-1995 au fost identificați paraziți la 7,2% din porcii sacrificați și
examinați în abatoare.
P: Transmiterea: - porc - porc (canibalism)
- șobolan - porc!!!
Cale digestivă → intestin subțire (L1) → perete → cale limfatică → musculatura striată:
- pilierii diafragmatici, intercostalii, maseterii, psoașii și musculatura de la baza limbii
N: – fără leziuni
H: L1 → celula musculară → ”celulă doică” (capacitate ”nutritivă”)
- crește activ. enzimatică a citoplasmei
- hipertrofia nucleilor + nucleoli
- glicocalixul membranar → glicogen (va forma capsula)
→ celula doică se învelește într-o capsulă construită din două straturi:
- intern: glicoproteine, fibronectină, colagen
- extern: reacția inflamatorie tisulară periferică
→ granulom parazitar compact
!!! Larvele musculare suferă degenerare completă la 6 luni → mineralizare completă la
1-2 ani de la infestare.
TRICHINELOZA
HISTO

LARVE
 MICOZE
CANDIDOZA
E: Candida albicans + Candida tropicalis;
- miceți lipsiți de hife (hife rudimentare) care apar în țesuturi ca levuri izolate
rotunde, pseudomicelii sau pseudofilamente.
P: patogenitatea candidelor implică aderența cu ajutorul adezinelor la substrat (piele,
mucoase, endotelii vasculare) colonizarea acestuia și invazia tisulară.
! Boala este favorizată de antibioterapia prelungită.
N: !Afectarea tubului digestiv pe toată lungimea lui.
1. Cavitate bucală, faringe, (esofag): pseudomembrane fibrinoase fine și ușor
detașabile.
2. Stomac: dilatat + în zona fundică pseudomembrane uscate, cenușii-gălbui sau
cenușii-verzui – gastrită fibrinonecrotică difuză
!!!necrobaciloză (membrane umede localizate pe mucoasa de tip esofagian)
3. Intestin: perete edemațiat, mici ulcere, infiltrații hemoragice
H: prezența micetului, de obicei ca lanțuri de 5-10 levuri (filamente PAS+), cu
înmuguriri terminale sau laterale, levuri izolate rotunde neîncapsulate, cu mugure polar,
de 2-4/5-7μm.
 BOLI CARENȚIALE
COMPLEXUL HIPOVITAMINOZA E - HIPOSELENOZĂ

Vitamina E - tocoferolul este implicată în menținerea integrității membranelor celulare

și subcelulare, prevenind reacțiile de autooxidare a lipidelor membranare → inhibă
producerea de peroxizi nocivi pentru organism.

Cooperează cu Se, component al glutamat-peroxidazelor, enzime care catalizează

reducerea peroxizilor de hidrogen + alte acțiuni:
- controlează sinteza proteinelor specifice → dezvoltare tisulară;
- influențează funcția de reproducere
- participă la modelarea răspunsului imun (favorizează producerea de Ac)
- rol în combaterea stresului.
 BOLI CARENȚIALE
COMPLEXUL HIPOVITAM. E - HIPOSELENOZĂ
1. Miodistrofia de nutriție
P: La purcei - favorizată de tratamentele cu Fe, care reclamă consum ↑ de vitamina E +
stresul de înțărcare.
N: - frecvent musculatura membrelor posterioare și mușchii ileospinali
- mușchii sunt palizi, ceroși și friabili - ”boala mușchilor albi”
H: - hialinoză intracelulară musculară

NECROZĂ CEROASĂ ZENKER HIALINOZA FIBRELOR MUSCULARE

BOALA MUȘCHILOR ALBI
 BOLI CARENȚIALE
COMPLEXUL HIPOVITAM. E - HIPOSELENOZĂ
2. Hepatoza dietetică (necroza hepatică dietetică)
E: carența de Se, dependență parțială de vitamina E
- purceii de până în 3 luni
N: Ficat: I. volumul ↑, aspect mozaicat (zone normale + hemoragice + necroze) →
II. suprafața neregulată și consistența ↑, opune rezistență la secționare.
H: I. distrofie granulară a hepatocitelor → ruperea membranelor (liză hepatocitară) →
II. microfocare de necroză → III. fibroză + hiperplazia căilor biliare.

Hepatoză granulară
 BOLI CARENȚIALE
COMPLEXUL HIPOVITAM. E - HIPOSELENOZĂ
3. Microangiopatia dietetică sau boala cordului muriform
E: carența în vitamina E și Se
- apare la toate vârstele, dar în special la porcii de 5-10 săptămâni
N: - piele și urechi albăstrui
- edemațierea țesutului conjunctiv subcutanat
- Lnn. superficiale tumefiate
- exsudat masiv sero-fibrinos în cavitățile pleurale
- edem pulmonar
- hemoragii cardiace → ”boala cordului muriform”
H: !grave modificări ale vaselor mici → ”microangiopatie”
- tumefierea celulelor endoteliale
- hialinoză parietală
- tromboze
- necroză fibrinoidă
!!! cord: I. hialinizarea pereților micilor vase → fragilizare → hemoragii + II. reacții
mezenchimale interstițiale.
D: histopatologic, biochimic
MICROANGIOPATIA DIETETICĂ
HEMORAGII SUBEPICARDICE

HISTO
 BOLI CARENȚIALE
ANEMIA FERIPRIVĂ A PURCEILOR
E: carența primară de fier la purcei
- vârsta 2-4 săptămâni

N: dezvoltare corporală bună, anemie gravă - paliditatea pielii, mucoaselor și

musculaturii, dilatație cardiacă, sânge apos, transsudate seroase în cavități, hipoplazia
măduvei osoase

H: - în frotiuri dominanța eritroblaștilor bazofili

- doar în administrările curative în exces de fier – sideroză exogenă

Sideroză. Limfonod purcel. HEA, x100

D: hematologic, biochimic