MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

“NICOLAE TESTEMIŢANU”

Catedra Filosofie şi Bioetică

PLANURILE LECŢIILOR PRACTICE (SEMINARELOR)

la
BAZELE FILOSOFIEI MEDICINEI
(pentru studenţii facultăţilor Medicină generală şi Stomatologie)

Chişinău – 2012

1
 MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE
“NICOLAE TESTEMIŢANU”

Catedra Filosofie şi Bioetică

PLANURILE LECŢIILOR PRACTICE (SEMINARELOR)

la
BAZELE FILOSOFIEI MEDICINEI
(pentru studenţii facultăţilor Medicină generală şi Stomatologie)

Autori: dr. hab. în filos., prof. univ. T. N. Ţîrdea,

dr. în filos., conf. univ. V.Ojovanu

Chişinău - 2012

2
 PLANURILE LECŢIILOR PRACTICE (SEMINARELOR)
la
BAZELE FILOSOFIEI MEDICINEI

T e m a 1. Filosofia şi ştiinţa, obiectul de studiu şi rolul său în societate. Filosofia şi cunoştinţele

biomedicale. Filosofia contemporană – filosofie a supravieţuirii.
(4 ore)
1. Concepţia despre lume şi tipurile sale istorice. Problema fundamentală a filosofiei. Obiectul de studiu
al filosofiei şi specificul cunoştinţelor filosofice în raport cu ştiinţa, religia, morala, arta, dreptul şi
politica.
2. Problema metodei în filosofie. Dialectica şi metafizica. Funcţiile filosofiei. Filosofia şi tehnica.
Scientismul şi antiscientismul.
3. Conceptul de ştiinţă şi obiectul său de studiu. Ştiinţa drept institut social, sistem de cunoştinţe, proces
de cunoaştere.
4. Specificul cunoştinţelor biomedicale. Medicina ca ramură a ştiinţei. Filosofia şi medicina. Filosofia
contemporană - filosofie a supravieţuirii.

T e m a 2. Istoria filosofiei şi istoria medicinei. Tipurile istorice de

filosofie şi etapele dezvoltării medicinei.
(4 ore)
1. Apariţia filosofiei. Istoria filosofiei şi problema periodizării gândirii filosofice. Filosofia antică:
periodizarea, caracteristica, direcţiile şi şcolile. Medicina în antichitate.
2. Filosofia evului mediu. Patristica şi scolastica. Doctrina lui Aureliu Augustin şi Thomas d’Aquino
3. Filosofia epocii Renaşterii. Umanismul şi filosofia naturii. Antropocentrismul şi heliocentrismul în
concepţiile ştiinţifico-filosofice ale renascientismului.
4. Filosofia Epocii Moderne. Filosofia clasică germană: caracteristica generală. Apariţia filosofiei
marxiste.
5. Orientările principale ale filosofiei contemporane.
6. Etape evoluării medicinei: caracteristică generală.

T e m a 4. Ontologie: existenţa, substanţa, materia.

(2 ore)
1. Noţiune de existenţă. Ontologie, formele existenţei şi specificul existenţei umane.
2. Problema substanţei. Dualismul şi monismul. Concepţia despre substanţă ca promaterie.
3. Constituirea noţiunii ştiinţifico-filosofice ”materia”. Definiţia categorială şi gnoseologică a materiei.
Principalele niveluri de organizare a materiei.
4. Atributele materiei: mişcarea, spaţiul şi timpul. Mişcarea şi dezvoltarea.
5. Aportul medicinei în dezvoltarea concepţiilor filosofice despre formele mişcării, spaţiului şi timpului.

T e m a 5. Dialectica şi metafizica. Legile şi categoriile dialecticii,

manifestarea lor în medicină.
(2 ore)
1. Căile dialecticii: Hegel şi Marx. Dialectica – concepţie despre conexiunile universale şi dezvoltare.
Dialectica drept teorie şi metodă. Dialectica şi alternativele sale: metafizica, eclectica, dogmatism şi
relativism.
2. Dialectica obiectivă şi subiectivă. Unitatea dialecticii, logicii şi teoriei cunoaşterii. Dezvoltarea şi
progresul. Dezvoltarea şi securitatea.
3. Contrariile dialectice. Principalele tipuri de contradicţii. Legea unităţii şi luptei contrariilor,
manifestarea acesteia în biologie şi medicină.
4. Legea schimbărilor reciproce cantitative şi calitative în filosofie şi ştiinţă şi importanţa sa pentru
biomedicină. Dialectica schimbărilor calitative. Calitate şi proprietate. Calitate şi cantitate. Măsură.
salt.
5. Negarea şi sinteza dialectică. Legea negării negaţiei. Semnificaţia filosofico-metodologică a legii
negării negaţiei pentru biomedicină.
6. Categoriile dialecticii: general, particular şi singular; esenţă şi fenomen; formă şi conţinut;
parte şi întreg; necesitate şi întâmplare, posibilitate şi realitate; cauză şi efect. Manifestarea

3
 acestor categorii în biomedicină. Monocauzalismul şi condiţionalismul. Element şi structură.
Noţiune de sistem.

T e m a 6. Problema conştiinţei în filosofie şi medicină.

(2 ore)
1. Problema conştiinţei în istoria filosofiei. Noţiunea de reflectare şi informaţie, formele acestora.
2. Aspectele ontologic, gnoseologic, de substrat şi socioistoric al conştiinţei. Structura conştiinţei:
intelectul şi gândirea, memoria, emoţiile, sentimentele şi voinţa. Inconştientul, aprecierea poziţiei lui
S.Freud şi a neofreudismului privitor la această problemă.
3. Geneza conştiinţei. Rolul muncii, comunicării, limbii în apariţiei acesteia. Limba şi gîndirea, rolul
cuvântului în terapie. Conştiinţa şi creierul.
4. Conştiinţa socială, esenţa şi formele sale.
5. Probleme contemporane ale aşa-numitelor percepţii extrasenzoriale şi fenomene psihice
paranormale.

T e m a 7. Filosofia cunoaşterii. Specificul cunoaşterii în domeniul medico-biologic. Problema

activităţii medicale şi cunoaşterea diagnostică în condiţiile informatizării
lumii biomedicale.
(2 ore)
1. Cunoaşterea drept obiect al analizei filosofice. Scepticismul şi agnosticismul. Cunoaşterea ca
reflectare. Obiectul şi subiectul cunoaşterii.
2. Dialectica procesului de cunoaştere. Unitatea cunoaşterii senzoriale şi raţionale. Diagnoza - fenomen
al cunoaşterii.
3. Problema adevărului în filosofie şi medicină.
4. Practica şi structura activităţii practice. Cunoaşterea medicală în condiţiile informatizării sociumului.

T e m a 8. Apariţia, etapele de bază şi legităţile dezvoltării ştiinţei. Ştiinţa noosferică.

(2 ore)
1. Statutul, problematica şi importanţa general culturală a istoriei ştiinţei şi a medicinei. Germenii
cunoaşterii ştiinţifice în diverse epoci istorice. Ştiinţa „aristoteliană”.
2. Particularităţile cunoştinţelor ştiinţifice medievale. Revoluţia spiritual-ştiinţifică în epoca Renaşterii.
3. Ştiinţa şi medicina epocii Moderne. Ştiinţa „galiliano-newtoniană”. Ştiinţa „mare” (sec. XIX-XX) în
raport cu „ştiinţa mică”.
4. Ştiinţa în sistemul culturii umane. Ştiinţa în raport cu arta, religia, politica, morala şi ideologia.
Ştiinţa şi securitatea.
5. Legea exponenţială a acumulării informaţiei ştiinţifice. Ştiinţa clasică, neclasică, postneoclasică şi
noosferică. Necesitatea apariţiei ştiinţei şi învăţământului noosferic.

T e m a 9. Problematica şi obiectul de studiu al filosofiei ştiinţei şi filosofiei medicinei.

Metodologia cercetărilor în domeniul biomedical.
(2 ore)
1. Ştiinţa ca obiect al analizei filosofice. Corelaţia dintre filosofia, teoria şi logica ştiinţei.
2. Problema originii filosofiei ştiinţei (cercetărilor ştiinţifice) şi a filosofiei medicinei. Premisele
apariţiei filosofiei cercetării ştiinţifice şi a filosofiei cunoaşterii ştiinţifico-medicale. Şcolile filosofiei
ştiinţei (pozitivismul, empiriocriticismul, neopozitivismul).
3. Noţiune de metodologie în raport cu filosofia, teoria şi logica ştiinţei. Metodologie şi metode.
4. Clasificarea metodelor de cercetare ştiinţifică.
5. Funcţia metodologică a teoriei şi filosofiei. Norma şi patologia în medicina practică. Sănătatea în
raport cu boala. Teoria „ţesutului conjunctiv” drept paradigmă de cercetare biomedicală a omului.

T e m a 10. Temeliile ştiinţei şi problema clasificării lor. Evoluţia tabloului medical al lumii.
(2 ore)
1. Noţiune de “temeliile ştiinţei” şi problema clasificării lor. Factorii interni (internalismul) şi externi
(externalismul) în dezvoltarea ştiinţei.
2. Idealurile şi normele cercetării ştiinţifice (stilul de gândire ştiinţific). Gândirea şi medicina clinică,
specificul asectora.
3. Tabloul ştiinţific al lumii (TŞL) – al doilea set al temeliilor ştiinţei, clasificarea TŞL. Tabloul medical
al lumii.
4
4. Bazele filosofice ale cercetării ştiinţifice – al treilea set în clasificarea temeliilor ştiinţei.
5. Modul de abordare sindromologic, funcţional şi psihosomatic în cercetarea maladiilor. Tradiţiile în
dezvoltarea stilului de gândire.

T e m a 11. Logica formală şi rolul ei în activitatea biomedicală.

(2 ore)
1. Logica formală, obiectul său de studiu, etapele istorice de dezvoltare şi semnificaţia sa în teoria şi
practica medicală. Structura logicii formale.
2. Noţiunea drept formă fundamentală a gândirii. Conţinutul şi volumul noţiunii, definiţia, diviziunea şi
clasificarea noţiunilor. Problema definiţiei noţiunilor medicale.
3. Judecata ca formă de definite a gândirii, structura şi varietăţile sale. Raţionamentul şi silogismul.
Rolul judecăţii şi raţionamentului în procesul stabilirii diagnozei..
4. Legile fundamentale ale logicii formale şi importanţa lor pentru semiologie.
5. Ipoteza, intuiţia, argumentarea şi dezminţirea în ştiinţa şi practica medicală.

T e m a 12. Probleme filosofice ale informaticii şi ciberneticii. Informatizarea societăţii.

Informatizarea medicinei şi cultura tratamentului.
(2 ore)
1. Conţinutul şi esenţa informaţiei în raport cu cibernetica. Informatica medicală: aspecte filosofice şi
sociometodologice.
2. Problema “trombozei” informaţionale. Informatizarea ca proces şi legitate. Activitatea medicală,
etapele şi direcţiile informatizării sale.
3. Informatica socială. Revoluţia informaţională. Societatea informaţională. Fenomenele rudimentare şi
subtil-vibratile în socium.
4. Sistemele informaţionale în activitatea medicală şi căile computerizării sferei biomedicale.
5. Problemele şi perspectivele informatizării medicinii şi ocrotirii sănătăţii în Republica Moldova.

T e m a 13. Sinergetica, importanţa şi rolul său pentru ştiinţa şi practica

biomedicală contemporană.
(2 ore)
1. Devenirea, obiectul de studiu şi locul sinergeticii în sistemul cunoştinţelor ştiinţifice contemporane.
Sinergetica drept ştiinţă postneoclasică şi o nouă viziune a lumii.
2. Sinergetica - teoria autoorganizării. Stilul de gândire şi tabloul sinergetic al lumii. Paradigma
aliniarităţii.
3. Categoriile şi principiile fundamentale ale sinergeticii. Manifestarea autoorganizării, bifurcaţiei,
atractorului, disipării, ordinei şi haosului, fluctuaţiei, indurabilităţii, posibilităţii, întâmplării, realităţii
etc. în sistemele vii (sisteme dezechilibrate, deschise) şi cele sociale.
4. Sinergetica şi teoria evoluţionistă. Sinergetica şi biosfera. Sinergetica şi organismul uman. Sănătatea
drept balanţă subtilă dintre haos şi ordine. Noţiune de “maladie dinamică“. “Cantitatea” haosului şi
norma sănătăţii. Sinergetica şi medicina.

T e m a 14. Problema omului în filosofie şi biomedicină. Omul în lumea informaţională.

(2 ore)
1. Problema omului în filosofie şi ştiinţă. Omul ca integritate, coraportul biologicului şi socialului.
Sănătatea omului - bogaţie şi valoare socială.
2. Marxismul şi freudismul privitor la interpretarea esenţei omului. Interpretările biologizatorice şi
socializatorice ale omului. Sociobiologia şi etologia..
3. Conţinutul noţiunilor individ, individualitate şi personalitate în filosofie. Personalitatea şi rolul său în
societate. Omul în lumea informaţională.
4. Problema vieţii şi morţii în experienţa spirituală a omenirii. Aprecierea şi autoaprecierea vieţii
umane. Esenţa vieţii. Viaţa ca valoare eternă. Moartea şi nemurirea.

T e m a 15. Progresul social, problemele globale, dezvoltarea socionaturală

(durabilă) şi asigurarea securităţii umane. Metodologia noosferică.
(2 ore)
1. Revoluţia tehnico-ştiinţifică contemporană: esenţa, conţinutul şi consecinţele sale. Noţiune de progres
social. Progresul şi securitatea sociumului. Informatizarea şi noosferizarea în cadrul progresului
social. Prognoza socială.

5
 2. Definiţia şi clasificarea problemelor globale. Problema supravieţuirii omenirii şi devenirea
noosferologiei.
3. Noţiune de noosferă. Esenţa noosferogenezei. Etapele noosferei. Noosferizarea ştiinţei, tehnicii şi
învăţământului - premisă fundamentală a dezvoltării durabile (socionaturale).
4. Ocrotirea sănătăţii în sistemul problemelor globale antroposociale. Valorile general-umane examinate
prin prisma noii mentalităţi de supravieţuire: medicina, noosferologia şi dezvoltarea inofensivă.

Bibliografie
A. Obligatorie:
Dicţionar de Filosofie şi Bioetică / T. Ţîrdea, P. Berlinschi, A. Eşanu, D. Nistreanu, V. Ojovanu V. –
Chişinău: Medicina, 2004.
Curs de lecţii la filozofie. – Chişinău: Universitas, 1991.
Curs de filosofie (Conspect). – Chişinău, 2004.
Filosofia în concepţii şi personalităţi / Resp. de ed. T.N.Ţîrdea – Chişinău, 1995.
Ţîrdea Teodor. Filosofie şi Bioetică: istorie, personalităţi, paradigme. – Chişinău, 2000.
Ţîrdea T. N. Informatizarea, cunoaşterea, dirijarea socială. Eseuri filosofice. – Chişinău, 1994.
Ţîrdea Teodor N. Introducere în sinergetică. - Chişinău: CEP „Medicina”, 2003.
Ţîrdea Teodor N. Filosofie socială şi sociocognitolohie. – Chişinău, 2001.
Ţîrdea T.N., Berlinschi P.V., Popuşoi E.P. Filosofie - Etică - Medicină. – Chişinău, 1997.
Цырдя Ф. (T.) Н. Информатизация, познание, социальное управление. Философские очерки. –
Кишинев: Штиинца, 1999.
Цырдя T.Н., Берлинский П.В. Философия (С курсом биоэтики). – Кишинев: Medicina, 2002.

B. Suplimentară:
Capcelea Valeriu. Filozofie. Introducere în istoria filozofiei şi în studiul principalelor domenii ale
filozofiei. – Chişinău: Ed. ARC, 1998.
Julia Didier. Dicţionar de filosofie. – Bucureşti: Univers Enciclopedic, 1996.
Iliescu Vasile, Dinulescu Ion. Bazele filosofice ale medicinei. – Cluj-Napoca: Ed. Dacia, 2003.
Marcum James A. An introductory Philosophy of Medicine: Humanizing Modern Medicine. – New York:
Springer, 2008.
Ţîrdea Teodor N. Elemente de informatică socială, sociocognitologie şi noosferologie (Culegere de articole
ştiinţifice publicate în anii '90 ai sec. al XX-lea). – Chişinău, 2001.
Ţîrdea T. N., Eşanu A. I. Philosophie et histore de la pensée philosophique: objet d’étude et leur
problematique. Chişinău, 2001.
Ţîrdea T. N., Ojovanu V.I. Cultura şi filosofia patristică. - Chişinău: Medicina, 2005.
Иванюшкин А.Я. Професиональная этика в медицине. – М.: Медицина, 1990.
Кулиниченко В. Л. Современная медицина: трансформация парадигм теории и практики
(Философско-методологический анализ). – Киев.: Центр практичної філософії, 2001.
Ларионова И.С. Философия здоровья. – М.: Гардарики, 2007.
Тарасов К.Е., Великов В.К., Фролова А.И. Логика и семиотика диагноза. – М.: Медицина, 1989.
Философия медицины / Под. ред. Ю.Л. Шевченко. – Москва: Изд. дом. «ГЭОТАР-МЕД», 2004.
Хрусталев Ю.М., Царегородцев Г.И. Философия науки и медицины. – Москва: Изд. Группа
«ГЭОТАР – Медия», 2005.
Яскевич, Я.С. Методология и этика в современной науке: поиск открытой рациональности. Учеб.-
метод. пособие. – Минск : БГЭУ, 2007.