Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
NCPP
NCPP
Partea generală
Art. 1 Fără corespondent Denumirea marginală a Titlului I al Părții generale a Noului cod, „Principiile și limitele aplicării
Normele de procedură legii procesuale penale” este diferită față de denumirea marginală a Capitolului I al Titlului I al
penală şi scopul acestora Părții generale din vechiul cod „Scopul și regulile de bază ale procesului penal” și nu doar ca și
(1) Normele de procedură formă ci, mai ales, ca și conținut, în primul rând prin sintagma „limitele aplicării legii procesuale
penală reglementează penale”.
desfăşurarea procesului Art. 1 alin. (1) din N.C.proc.pen. consacră faptul că normele de procedură penală reglementează
penal şi a altor proceduri nu doar desfăşurarea procesului penal, ci şi alte proceduri judiciare. De exemplu, procedurile
judiciare în legătură cu o speciale reglementate în Titlul IV al Părții speciale.
cauză penală. Art. 1 alin. (2) din N.C.proc.pen. consacră scopul normelor de procedură penală, respectiv
(2) Normele de procedură exercitarea eficientă a atribuțiilor de către organele judiciare, arătând însă că aceasta nu poate
penală urmăresc asigurarea fi atinsă decât cu garantarea drepturilor părţilor şi a celorlalţi participanţi în procesul penal
exercitării eficiente a obiectivul prioritar fiind respectarea legii fundamentale, ale tratatelor constitutive ale Uniunii
atribuţiilor organelor Europene, ale celorlalte reglementări ale Uniunii Europene în materie procesual penală, precum
judiciare cu garantarea şi ale pactelor şi tratatelor privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România
drepturilor părţilor şi ale este parte.
celorlalţi participanţi în Este pentru prima dată exprimată la nivel normativ de principiu exigența respectării drepturilor
procesul penal astfel încât procesuale ale părților și ale celorlalți participanți.
să fie respectate
prevederile Constituţiei, ale
tratatelor constitutive ale
Uniunii Europene, ale
celorlalte reglementări ale
Uniunii Europene în materie
procesual penală, precum şi
ale pactelor şi tratatelor
privitoare la drepturile
fundamentale ale omului la
3
Art. 2 Art. 2 Art. 2 din N.C.proc.pen reia principiul legalităţii procesului penal (art. 2 alin. (1) din vechiul Cod).
Legalitatea procesului Legalitatea şi oficialitatea Redactarea art. 2 alin. (1) din vechiul C.proc.pen. a generat, în doctrină, interpretarea potrivit
penal procesului penal căreia procesul penal începe în momentul începerii urmăririi penale, fiind format din două faze:
Procesul penal se (1) Procesul penal se desfăşoară faza urmăririi penale şi faza judecăţii. Aşadar, faza actelor premergătoare (de la sesizare şi până
desfăşoară potrivit atât în cursul urmăririi penale la începerea urmăririi penale) excede procesului penal cu consecinţe atât în privinţa sistemului
dispoziţiilor prevăzute de cât şi în cursul judecăţii, potrivit probator cât şi în ceea ce priveşte drepturile părţilor.
lege. dispoziţiilor prevăzute de lege. După cum se va vedea, noul Cod nu mai reglementează instituţia actelor premergătoare
Actele necesare desfăşurării procesul penal debutând încă de la momentul sesizării, când se dispune începerea urmăririi
procesului penal se îndeplinesc penale cu privire la faptă, binenînțeles atunci când sesizarea îndeplinește condițiile legale.
din oficiu, afară de cazul când
prin lege se dispune altfel.
Art. 3 Art. 3 din N.C.proc.pen. consacră un principiu nou, anume acela al separaţiei funcţiilor judiciare,
Separarea funcţiilor cu menţionarea respectivelor funcţiuni şi a magistraturilor speciale chemate să le exercite [alin.
judiciare (4) -(7)].
(1) În procesul penal se Separarea acestor funcţii creează o incompatibilitate a cărei raţiune este de a preveni riscul
exercită următoarele funcţii antepronunţării, aşadar este o garanţie de imparţialitate.
judiciare: Sunt consacrate magistraturi speciale noi: judecătorul de drepturi şi libertăţi [alin. (5)] şi
a) funcţia de urmărire judecătorul de cameră preliminară [(alin. 6)].
penală; Acest principiu proclamă şi garantează aşadar că în procesul penal se exercită patru funcţii
b) funcţia de dispoziţie judiciare: de urmărire penală (prin organele de cercetare penală şi procuror), de dispoziţie
asupra drepturilor şi asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale în cursul urmăririi penale (prin judecătorul de
libertăţilor fundamentale Art. 2 drepturi şi libertăţi), de verificare a legalităţii trimiterii sau netrimiterii în judecată (prin
ale persoanei în faza de Legalitatea şi oficialitatea procedura de cameră preliminară) şi de judecată (de către instanţele de judecată).
urmărire penală; procesului penal
c) funcţia de verificare a (2) Actele necesare desfăşurării
legalităţii trimiterii ori procesului penal se îndeplinesc
netrimiterii în judecată; din oficiu, afară de cazul când
d) funcţia de judecată. prin lege se dispune altfel.
(2) Funcţiile judiciare se
exercită din oficiu, în afară
de cazul când, prin lege, se
dispune altfel.
(3) În desfăşurarea aceluiaşi
proces penal, exercitarea
4
Art. 6 Fără corespondent Se ridică la rang de principiu dispoziţia din art. 10 lit. j) din C.proc.pen anterior. (autoritatea
Ne bis in idem lucrului judecat), care împiedica, şi în vechea reglementare, multipla sancționare pentru aceeaşi
Nicio persoană nu poate fi faptă.
urmărită sau judecată
pentru săvârşirea unei
infracţiuni atunci când faţă
de acea persoană s-a
pronunţat anterior o
hotărâre penală definitivă
cu privire la aceeaşi faptă,
chiar şi sub altă încadrare
juridică.
Art. 7 Fără corespondent Art. 7 alin. (1) din N.C.proc.pen. instituie principiul oficialităţii, obligaţia procurorului de a pune
Obligativitatea punerii în în mişcare acţiunea penală fiind regula.
mişcare şi a exercitării Prin excepţie, art. 7 alin. (2) din N.C.proc.pen. instituie principiul subsidiar, al oportunităţii
acţiunii penale exercitării acţiunii penale, în raport de interesul public. Pentru a se evita desfăşurarea unor
(1) Procurorul este obligat procese penale în cauze minore, în care nu există un interes public, a fost atenuată
să pună în mişcare şi să obligativitatea exercitării acţiunii penale, prin introducerea principiului subsidiar al oportunităţii,
exercite acţiunea penală din în baza căruia, în asemenea cauze, procurorul va putea renunţa la exercitarea acţiunii penale, în
oficiu atunci când există cazurile şi condiţiile strict şi limitativ prevăzute de lege.
probe din care rezultă Art. 7 alin. (3) din N.C.proc.pen. consacră principiul disponibilităţii regăsit şi în art. 279
săvârşirea unei infracţiuni şi C.proc.pen. anterior.
nu există vreo cauză legală Uşor inconsecvent legiuitorul în alegerea terminologiei folosite în cuprinsul alin.2 al art.7.
de împiedicare, alta decât renunţare la exercitarea acţiunii penale, faţă de cea uzitată în art.318 din N.C.proc.pen.,
cele prevăzute la alin. (2) şi renunţare la urmărire penală, ceea ce are directă influenţă asupra momentului procesual în care
(3). cauza şi persoana cercetată trebuie să se afle: după punerea în mişcare a acţiunii penale,
(2) În cazurile şi în condiţiile conform art.7 alin.2 ori după începerea urmăririi penale fie şi numai cu privire la faptă, astfel
prevăzute expres de lege, cum din interpretarea art.318 rezultă.
procurorul poate renunţa la ART. 279
exercitarea acţiunii penale Organele cărora li se adresează
dacă, în raport cu plângerea
elementele concrete ale (1) Punerea în mişcare a acţiunii
cauzei, nu există un interes penale se face numai la
public în realizarea plângerea prealabilă a persoanei
obiectului acesteia. vătămate, în cazul infracţiunilor
(3) În cazurile prevăzute pentru care legea prevede că
7
oricărei persoane la (2) Nici o persoană nu poate fi Se instituie, la nivel de principiu, obligaţia organelor de a dispune revocarea măsurilor nelegale,
libertate şi siguranţă. reţinută, arestată sau privată de din oficiu [existentă şi în art. 139 alin. (2) din vechiul Cod].
(2) Orice măsură privativă libertate în alt mod şi nici nu Art. 9 alin. (5) din N.C.proc.pen. menţine dreptul la repararea pagubei suferite prev. de art. 5
sau restrictivă de libertate poate fi supusă vreunei forme alin. (4) din vechiul Cod.
se dispune în mod de restrângere a libertăţii decât
excepţional şi doar în în cazurile şi condiţiile prevăzute
cazurile şi în condiţiile de lege.
prevăzute de lege. (3) Dacă cel împotriva căruia s-a
(3) Orice persoană arestată luat măsura arestării preventive
are dreptul de a fi informată sau s-a dispus internarea
în cel mai scurt timp şi într- medicală ori o măsură de
o limbă pe care o înţelege restrângere a libertăţii consideră
asupra motivelor arestării că aceasta este ilegală, are
sale şi are dreptul de a dreptul, în tot cursul procesului
formula contestaţie penal, să se adreseze instanţei
împotriva dispunerii competente, potrivit legii.
măsurii. (4) Orice persoană care a fost, în
(4) Atunci când se constată cursul procesului penal, privată
că o măsură privativă sau de libertate sau căreia i s-a
restrictivă de libertate a fost restrâns libertatea, ilegal sau pe
dispusă în mod nelegal, nedrept, are dreptul la
organele judiciare repararea pagubei suferite, în
competente au obligaţia de condiţiile prevăzute de lege.
a dispune revocarea măsurii (5) În tot cursul procesului penal,
şi, după caz, punerea în învinuitul sau inculpatul arestat
libertate a celui reţinut sau preventiv poate cere punerea în
arestat. libertate provizorie, sub control
(5) Orice persoană faţă de judiciar sau pe cauţiune.
care s-a dispus în mod
nelegal, în cursul procesului
penal, o măsură privativă de
libertate are dreptul la
repararea pagubei suferite,
în condiţiile prevăzute de
lege.
9
Art. 10 Art. 6 Art. 10 din N.C.proc.pen. resistematizează dreptul la apărare consacrat în art. 6 din vechiul Cod,
Dreptul la apărare Garantarea dreptului de cu unele deosebiri.
(1) Părţile şi subiecţii apărare Art. 10 alin. (3) consacră calitatea procesuală de „suspect” în locul celei de „învinuit” utilizată în
procesuali principali au (1) Dreptul de apărare este vechiul Cod.
dreptul de a se apăra ei garantat învinuitului, Art. 10 alin. (4) consacră, ca o componentă a dreptului de apărare, dreptul de a nu face nicio
înşişi sau de a fi asistaţi de inculpatului şi celorlalte părţi în declaraţie.
avocat. tot cursul procesului penal. Art. 10 alin. (5) din N.C.proc.pen. impune organelor obligaţia de a asigura exercitarea deplină şi
(2) Părţile, subiecţii (2) În cursul procesului penal, efectivă a dreptului la apărare în tot cursul procesului penal. Această impunere are două
procesuali principali şi organele judiciare sunt obligate componente: a) una prohibitivă, care interzice organelor să dispună orice măsură de natura a
avocatul au dreptul să să asigure părţilor deplina restricţiona exercitarea dreptului la apărare şi b) alta de natură pozitivă, de a comunica (de a nu
beneficieze de timpul şi exercitare a drepturilor ţine secret faţă de părţi şi subiecţii procesuali principali) de îndată ce a început un proces penal.
înlesnirile necesare procesuale în condiţiile Obligaţia organelor nu este doar de a permite, ci de a asigura …, şi anume „în tot cursul
pregătirii apărării. prevăzute de lege şi să procesului penal”.
(3) Suspectul are dreptul de administreze probele necesare Art. 10 alin. (6) din N.C.proc.pen. consacră obligaţia exercitării dreptului la apărare cu bună-
a fi informat de îndată şi în apărare. credinţă. Bona fides praesumitur.
înainte de a fi ascultat (3) Organele judiciare au
despre fapta pentru care se obligaţia să-l încunoştinţeze, de
efectuează urmărirea îndată şi mai înainte de a-l audia,
penală şi încadrarea juridică pe învinuit sau pe inculpat
a acesteia. Inculpatul are despre fapta pentru care este
dreptul de a fi informat de cercetat, încadrarea juridică a
îndată despre fapta pentru acesteia şi să-i asigure
care s-a pus în mişcare posibilitatea pregătirii şi
acţiunea penală împotriva exercitării apărării.
lui şi încadrarea juridică a (4) Orice parte are dreptul să fie
acesteia. asistată de apărător în tot cursul
(4) Înainte de a fi ascultaţi, procesului penal.
suspectului şi inculpatului (5) Organele judiciare au
trebuie să li se pună în obligaţia să încunoştinţeze pe
vedere că au dreptul de a învinuit sau inculpat, înainte de a
nu face nicio declaraţie. i se lua prima declaraţie, despre
(5) Organele judiciare au dreptul de a fi asistat de un
obligaţia de a asigura apărător, consemnându-se
exercitarea deplină şi aceasta în procesul-verbal de
efectivă a dreptului la ascultare. În condiţiile şi în
apărare de către părţi şi cazurile prevăzute de lege,
subiecţii procesuali organele judiciare sunt obligate
10
Art. 12 Art. 7 Art. 12 din N.C.proc.pen. resistematizează art. 7-8 din vechiul Cod.
Limba oficială şi dreptul la Limba în care se desfăşoară Art. 12 alin. (2) din N.C.proc.pen. garantează minorităţilor dreptul de a se exprima în limba
interpret procesul penal maternă, însă doar în faţa instanţelor de judecată [art. 7 alin. (2) din vechiul Cod garanta acest
(1) Limba oficială în (1) În procesul penal procedura drept în faţa tuturor organelor judiciare].
procesul penal este limba judiciară se desfăşoară în limba Art. 12 alin. (3) din N.C.proc.pen. extinde gratuitatea dreptului la interpret al suspectului şi
română. română. inculpatului, în cazurile când asistenţa juridică este obligatorie, şi în ceea ce priveşte pregătirea
(2) Cetăţenii români (2) În faţa organelor judiciare se apărării împreună cu avocatul.
aparţinând minorităţilor asigură părţilor şi altor persoane
naţionale au dreptul să se chemate în proces folosirea
exprime în limba maternă în limbii materne, actele
11
de declarare a căii ordinare de atac nu expirase la data intrării în vigoare a legii noi, sunt
supuse apelului. Apelul se judecă de către instanţa competentă conform legii noi, potrivit
regulilor prevăzute de aceeaşi lege.
(2) Cererile de recurs împotriva sentinţelor prevăzute la alin. (1) depuse anterior intrării în
vigoare a legii noi se vor considera cereri de apel.
(3) În cazul prevăzut la alin. (1), termenul de declarare a apelului se calculează potrivit
art. 363 din Codul de procedură penală din 1968.
(4) Deciziile pronunţate în apelurile soluţionate potrivit alin. (1) sunt definitive, în
condiţiile art. 552 din Codul de procedură penală.
(5) Sentinţele prin care s-a dispus, potrivit legii vechi, restituirea cauzei procurorului cu
privire la care termenul de declarare a recursului nu expirase la data intrării în vigoare a
legii noi sunt supuse contestaţiei, potrivit art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală.
(6) Contestaţia prevăzută la alin. (5) se soluţionează de către judecătorul de cameră
preliminară al instanţei ierarhic superioare celei căreia îi revine, potrivit legii noi,
competenţa să judece cauza în primă instanţă ori, după caz, de către completul competent
de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(7) Cererile de recurs împotriva sentinţelor prevăzute la alin. (5), depuse anterior intrării
în vigoare a legii noi, se vor considera contestaţii.
(8) Termenul de declarare a contestaţiei prevăzute la alin. (5) se calculează potrivit art.
332 alin. 4 din Codul de procedură penală din 1968.
Art. 10
(1) Apelurile aflate în curs de judecată la data intrării în vigoare a Codului de procedură
penală se soluţionează de către aceeaşi instanţă, potrivit dispoziţiilor din legea nouă
privitoare la apel.
(2) Recursurile aflate în curs de judecată la data intrării în vigoare a Codului de procedură
penală, declarate împotriva hotărârilor pentru care legea veche nu prevede calea de atac a
apelului, se soluţionează de către aceeaşi instanţă, conform dispoziţiilor din legea nouă
privitoare la apel.
(3) Deciziile pronunţate în apelurile soluţionate potrivit alin. (1) şi (2) sunt definitive, în
condiţiile art. 552 alin. (1) din Codul de procedură penală.
(4) Recursurile în curs de judecată la data intrării în vigoare a Codului de procedură
penală, declarate împotriva sentinţelor prin care s-a restituit cauza procurorului, se
soluţionează conform dispoziţiilor din legea nouă privitoare la contestaţie de către
judecătorul de cameră preliminară de la instanţa ierarhic superioară celei căreia i-ar reveni
competenţa să judece cauza în fond ori, după caz, de către completul competent de la
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Art. 11
14
Art. 18
Recursurile aflate în curs de judecată la data intrării în vigoare a legii noi, declarate
împotriva încheierilor prin care, în cursul judecăţii, s-a dispus luarea, menţinerea, revocarea,
înlocuirea sau încetarea măsurilor preventive, rămân în competenţa aceleiaşi instanţe şi se
judecă potrivit regulilor prevăzute de legea veche. Dacă instanţa admite recursul şi casează
încheierea, procedează la rejudecarea cauzei conform legii noi, putând lua oricare dintre
măsurile preventive prevăzute de aceasta.
Art. 19
Atunci când, în cursul procesului, se constată că în privinţa unei fapte comise anterior
1
intrării în vigoare a Codului penal sunt aplicabile dispoziţiile art. 18 din Codul penal din
1968, ca lege penală mai favorabilă, procurorul dispune clasarea, iar instanţa dispune
achitarea, în condiţiile Codului de procedură penală.
Art. 20
(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, Tribunalul Militar Bucureşti şi Parchetul
Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti se desfiinţează.
(2) Posturile ocupate şi personalul din cadrul Tribunalului Militar Bucureşti şi Parchetului
Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti se transferă la Tribunalul Militar Teritorial
Bucureşti sau, după caz, la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial
Bucureşti, iar posturile vacante, în funcţie de necesităţi, se pot transfera şi la alte instanţe
militare sau parchete militare. Persoanele care ocupă funcţii de conducere la instanţa sau
parchetul desfiinţat se transferă pe posturi de execuţie la Tribunalul Militar Teritorial
Bucureşti sau, după caz, la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial
Bucureşti.
(3) Spaţiile şi dotările materiale ale Tribunalului Militar Bucureşti şi ale Parchetului Militar
de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti vor fi preluate prin redistribuire de Tribunalul
Militar Teritorial Bucureşti, respectiv de Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar
Teritorial Bucureşti.
(4) La data desfiinţării Tribunalului Militar Bucureşti, Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti
îşi schimbă denumirea în Tribunalul Militar Bucureşti, iar Parchetul Militar de pe lângă
Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti îşi schimbă denumirea în Parchetul Militar de pe lângă
Tribunalul Militar Bucureşti.
(5) Prin aplicarea dispoziţiilor alin. (1) - (4), tribunalele militare Bucureşti, Cluj, Iaşi şi
Timişoara devin echivalente în grad tribunalelor.
(6) Personalul din cadrul tribunalelor militare Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara care are
grad profesional de judecătorie dobândeşte, la data intrării în vigoare a prezentei legi,
gradul profesional de tribunal, precum şi drepturile şi obligaţiile aferente. Posturile de
conducere de la tribunalele militare Cluj, Iaşi şi Timişoara se ocupă în condiţiile prevăzute de
17
art. 48 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare.
(7) Personalul din cadrul parchetelor militare de pe lângă tribunalele militare Bucureşti,
Cluj, Iaşi şi Timişoara care are grad profesional de parchet de pe lângă judecătorie
dobândeşte, la data intrării în vigoare a prezentei legi, gradul profesional de parchet de pe
lângă tribunal, precum şi drepturile şi obligaţiile aferente acestuia. Posturile de conducere
de la parchetele militare de pe lângă tribunalele militare Cluj, Iaşi şi Timişoara se ocupă în
condiţiile prevăzute de art. 49 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare.
(8) Noile state de funcţii şi de personal pentru Tribunalul Militar Bucureşti şi pentru
Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti se aprobă prin ordin comun al
ministrului justiţiei şi al ministrului apărării naţionale, cu avizul conform al Consiliului
Superior al Magistraturii.
Art. 21
(1) Cauzele aflate pe rolul Tribunalului Militar Bucureşti, care se desfiinţează, vor fi
preluate pe cale administrativă, în termen de 3 zile de la data intrării în vigoare a prezentei
legi, de Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti, redenumit conform art. 20 alin. (4), care
continuă soluţionarea acestora.
(2) Cauzele aflate în curs de soluţionare la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar
Bucureşti, care se desfiinţează, vor fi preluate pe cale administrativă, în termen de 3 zile de
la data intrării în vigoare a prezentei legi, la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar
Teritorial Bucureşti, redenumit conform art. 20 alin. (4), care continuă soluţionarea
acestora.
Art. 22
Ori de câte ori alte acte normative, cu excepţia Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, cu
modificările şi completările ulterioare, a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură
penală, a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de
libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, a Legii nr. 253/2013
privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri dispuse de organele
judiciare în cursul procesului penal, neprivative de libertate şi a Legii nr. 252/2013 privind
organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune, fac referire la măsura arestării
preventive, referirea se consideră a fi făcută şi la măsura arestului la domiciliu.
Art. 23
(1) Procedura la instanţa de executare cu privire la solicitările privind aplicarea legii
penale mai favorabile formulate ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 286/2009, cu
modificările şi completările ulterioare, se va face potrivit dispoziţiilor privind executarea
hotărârilor penale din Legea nr. 135/2010, în următoarea ordine de preferinţă:
18
acţiunii penale
Acţiunea penală se pune în
mişcare şi se exercită când
există probe din care rezultă
presupunerea rezonabilă că
o persoană a săvârşit o
infracţiune şi nu există
cazuri care împiedică
punerea în mişcare sau
exercitarea acesteia.
Art. 16 Art. 10 Art. 16 din N.C.proc.pen. resistematizează cazurile care împiedică punerea în mişcare şi
Cazurile care împiedică Cazurile în care punerea în exercitarea acţiunii penale prevăzute în art. 10 din vechiul Cod.
punerea în mişcare şi mişcare sau exercitarea acţiunii Elemente de noutate:
1
exercitarea acţiunii penale penale este împiedicată Este eliminat cazul prevăzut la vechiul art. 10 lit. b (fapta nu prezintă gradul de pericol social),
(1) Acţiunea penală nu (1) Acţiunea penală nu poate fi consecutiv înlăturării pericolului social dintre trăsăturile esenţiale ale infracţiunii.
poate fi pusă în mişcare, iar pusă în mişcare, iar când a fost Este stipulat în mod expres [lit. d)] cazul existenţei cauzelor justificative sau de neimputabilitate,
când a fost pusă în mişcare pusă în mişcare nu mai poate fi corespunzător modificărilor din Noul Cod penal (art. 18-22 şi art. 23-31 din N.C.pen.).
nu mai poate fi exercitată exercitată dacă: Art. 10 lit. b) şi d) din vechiul Cod de procedură penală au fost contopite [art. 10 lit. b) din
dacă: a) fapta nu există; N.C.proc.pen.].
a) fapta nu există; b) fapta nu este prevăzută de Lit. j) reprezintă un caz nou de împiedicare a exercitării acţiunii penale.
b) fapta nu este prevăzută legea penală;
1
de legea penală ori nu a fost b ) fapta nu prezintă gradul de
săvârşită cu vinovăţia pericol social al unei infracţiuni;
prevăzută de lege; c) fapta nu a fost săvârşită de
c) nu există probe că o învinuit sau de inculpat;
persoană a săvârşit d) faptei îi lipseşte unul din
infracţiunea; elementele constitutive ale
d) există o cauză infracţiunii;
justificativă sau de e) există vreuna din cauzele care
neimputabilitate; înlătură caracterul penal al
e) lipseşte plângerea faptei;
prealabilă, autorizarea sau f) lipseşte plângerea prealabilă a
sesizarea organului persoanei vătămate, autorizarea
competent ori o altă sau sesizarea organului
condiţie prevăzută de lege, competent ori altă condiţie
necesară pentru punerea în prevăzută de lege, necesară
mişcare a acţiunii penale; pentru punerea în mişcare a
20
Art.18
Susţinerea acţiunii civile de
24
către procuror
(1)Procurorul poate susţine în
faţa instanţei acţiunea civilă
pornită de persoana vătămată.
(2)Când cel vătămat este o
persoană lipsită de capacitate de
exerciţiu sau cu capacitate de
exerciţiu restrânsă, procurorul,
când participă la judecată, este
obligat să susţină interesele
civile ale acesteia, chiar dacă nu
este constituită parte civilă.
Art. 20 Art. 15 Momentul până la care se poate face constituirea ca parte civilă este, conform art. 20 alin. (1)
Constituirea ca parte civilă Constituirea ca parte civilă din N.C.proc.pen., până la începerea cercetării judecătoreşti [până la citirea actului de sesizare,
(1) Constituirea ca parte (1) Persoana vătămată se poate conform vechiuluiCod, art. 15 alin. (2)]
civilă se poate face până la constitui parte civilă în contra Se introduce o nouă obligaţie în sarcina organelor judiciare, de a înştiinţa persoana vătămată
începerea cercetării învinuitului sau inculpatului şi despre acest drept [art. 20 alin. (1) teza a II-a din N.C.proc.pen.].
judecătoreşti. Organele persoanei responsabile Constituirea ca parte civilă este condiţionată, în Noul Cod, atât în ceea ce priveşte forma (scrisă
judiciare au obligaţia de a civilmente. sau orală – aceasta impunând organelor obligaţia de o consemna) cât şi în ceea ce priveşte
aduce la cunoştinţa (2) Constituirea ca parte civilă se conţinutul [întinderea pretenţiilor, a motivelor şi a probelor, conf. alin. (2)].
persoanei vătămate acest poate face în cursul urmăririi Nerespectarea acestor condiţii atrage decăderea persoanei vătămate din dreptul de a exercita
drept. penale, precum şi în faţa acţiunea civilă în cadrul procesului penal, ceea ce constituie o garanţie în vederea evitării
(2) Constituirea ca parte instanţei de judecată până la tergiversării.
civilă se face în scris sau citirea actului de sesizare. Până la terminarea cercetării judecătoreşti, partea civilă poate modifica sau completa cererea
oral, cu indicarea naturii şi a (3) Calitatea de parte civilă a [alin. (5)].
întinderii pretenţiilor, a persoanei care a suferit o Ca o noutate, se stipulează în mod expres dreptul mai multor persoane care nu au interese
motivelor şi a probelor pe vătămare prin infracţiune nu contrare, constituite parte civilă, de a desemna un reprezentant; această reprezentare se poate
care acestea se întemeiază. înlătură dreptul acestei realiza şi din oficiu [alin. (6)].
(3) În cazul în care persoane de a participa în Acţiunea civilă este scutită, ca şi în vechea reglementare, de taxa de timbru [alin. (8)].
constituirea ca parte civilă calitate de parte vătămată în Dacă, însă, dreptul la repararea prejudiciului a fost transmis prin convenţie unei alte persoane,
se face oral, organele aceeaşi cauză. aceasta nu va putea exercita acţiunea civilă în cadrul procesului penal [alin. (7)].
judiciare au obligaţia de a (4) Acţiunea civilă este scutită de
consemna aceasta într-un taxa de timbru.
proces-verbal sau, după caz,
în încheiere. Art. 174
(4) În cazul nerespectării Reprezentarea
vreuneia dintre condiţiile (3)În cazul în care un număr
25
Art. 21 Art. 16 Art. 21 din N.C.proc.pen. reia, în esenţă, art. 16 din vechiul Cod.
Introducerea în procesul Partea responsabilă civilmente
penal a părţii responsabile (1) Introducerea în procesul
civilmente penal a persoanei responsabile
(1) Introducerea în procesul civilmente poate avea loc, la
penal a părţii responsabile cerere sau din oficiu, fie în cursul
civilmente poate avea loc, la urmăririi penale, fie în faţa
cererea părţii îndreptăţite instanţei de judecată până la
potrivit legii civile, în citirea actului de sesizare.
termenul prevăzut la art. 20 (2) Persoana responsabilă
alin. (1). civilmente poate interveni în
(2) Atunci când exercită procesul penal până la
acţiunea civilă, procurorul terminarea cercetării
este obligat să ceară judecătoreşti la prima instanţă,
introducerea în procesul luând procedura din stadiul în
penal a părţii responsabile care se află în momentul
civilmente, în condiţiile alin. intervenţiei.
(1). (3) Partea responsabilă
(3) Partea responsabilă civilmente are, în ce priveşte
civilmente poate interveni acţiunea civilă, toate drepturile
în procesul penal până la pe care legea le prevede pentru
terminarea cercetării învinuit sau inculpat.
judecătoreşti la prima
instanţă de judecată, luând
procedura din stadiul în
care se află în momentul
intervenţiei.
(4) Partea responsabilă
civilmente are, în ceea ce
priveşte acţiunea civilă,
toate drepturile pe care
legea le prevede pentru
inculpat.
Art. 22 Fără corespondent Art. 22 din N.C.proc.pen. reglementează, suplimentar faţă de vechiul Cod, dreptul părţii civile de
Renunţarea la pretenţiile a se răzgândi şi de a renunţa în mod formal (cererea scrisă sau oral în şedinţa de judecată) la
civile pretenţiile civile formulate, în mod definitiv.
(1) Partea civilă poate
28
nerecunoscute pot fi
administrate probe.
Art. 24 Art. 21 Spre deosebire de vechea reglementare (art. 21), art. 24 din N.C.proc.pen. reglementează
Exercitarea acţiunii civile Exercitarea acţiunii civile de exercitarea acţiunii civile de către [alin. (1)] sau faţă de [alin. (2)] succesori, ca pe o posibilitate,
de către sau faţă de către sau faţă de succesori ce trebuie exprimată formal într-un termen fix (cel mult două luni).
succesori (1) Acţiunea civilă rămâne în
(1) Acţiunea civilă rămâne competenţa instanţei penale în
în competenţa instanţei caz de deces al uneia din părţi,
penale în caz de deces, introducându-se în cauză
reorganizare, desfiinţare moştenitorii acesteia.
sau dizolvare a părţii civile, (2) Dacă una dintre părţi este o
dacă moştenitorii sau, după persoană juridică, în caz de
caz, succesorii în drepturi reorganizare a acesteia se
ori lichidatorii acesteia îşi introduc în cauză succesorii în
exprimă opţiunea de a drepturi, iar în caz de desfiinţare
continua exercitarea sau de dizolvare se introduc în
acţiunii civile, în termen de cauză lichidatorii.
cel mult două luni de la data
decesului sau a
reorganizării, desfiinţării ori
dizolvării.
(2) În caz de deces,
reorganizare, desfiinţare
sau dizolvare a părţii
responsabile civilmente,
acţiunea civilă rămâne în
competenţa instanţei
penale dacă partea civilă
indică moştenitorii sau,
după caz, succesorii în
drepturi ori lichidatorii
părţii responsabile
civilmente, în termen de cel
mult două luni de la data la
care a luat cunoştinţă de
împrejurarea respectivă.
30
(3) Abrogat
Art. 25 ART. 346 Art. 25 şi 26 din N.C.proc.pen. reia, în esenţă, disp. art. 346 şi 348 din vechiul Cod.
Rezolvarea acţiunii civile în Rezolvarea acţiunii civile Ca un element de noutate, art. 25 alin. (6) din N.C.proc.pen. consacră în plus un caz de
procesul penal (1) În caz de condamnare, nesoluţionare a acţiunii civile, şi anume dacă nu sunt îndeplinite condiţiile prev. de art. 24 din
(1) Instanţa se pronunţă achitare sau încetare a N.C.proc.pen..
prin aceeaşi hotărâre atât procesului penal, instanţa se
asupra acţiunii penale, cât şi pronunţă prin aceeaşi sentinţă şi
asupra acţiunii civile. asupra acţiunii civile.
(2) Când acţiunea civilă are (2) Când achitarea s-a pronunţat
ca obiect repararea pentru cazul prevăzut în art. 10
1
prejudiciului material prin alin. 1 lit. b ) ori pentru că
restituirea lucrului, iar instanţa a constatat existenţa
aceasta este posibilă, unei cauze care înlătură
instanţa dispune ca lucrul să caracterul penal al faptei sau
fie restituit părţii civile. pentru că lipseşte vreunul dintre
(3) Instanţa, chiar dacă nu elementele constitutive ale
există constituire de parte infracţiunii, instanţa poate
civilă, se pronunţă cu privire obliga la repararea pagubei
la desfiinţarea totală sau materiale şi a daunelor morale,
parţială a unui înscris sau la potrivit legii civile.
restabilirea situaţiei (3) Nu pot fi acordate
anterioare săvârşirii despăgubiri civile în cazul când
infracţiunii. achitarea s-a pronunţat pentru
(4) Abrogat că fapta imputată nu există, ori
(5) În caz de achitare a nu a fost săvârşită de inculpat.
inculpatului sau de încetare (4) Instanţa penală nu
a procesului penal, în baza soluţionează acţiunea civilă când
art. 16 alin. (1) lit. b) teza pronunţă achitarea pentru cazul
întâi, lit. e), f), g), i) şi j), prevăzut în art. 10 alin. 1 lit. b)
precum şi în cazul prevăzut ori când pronunţă încetarea
de art. 486 alin. (2), instanţa procesului penal pentru vreunul
lasă nesoluţionată acţiunea dintre cazurile prevăzute în art.
civilă. 10 alin. 1 lit. f) şi j), precum şi în
(6) Instanţa lasă caz de retragere a plângerii
nesoluţionată acţiunea prealabile.
31
definitivă.
Art. 27 Art.19 Art. 27 din N.C.proc.pen. reia, în esenţă, disp art. 19 şi 20 din vechiul Cod.
Cazurile de soluţionare a Acţiunea adresată instanţei Suplimentar, sunt reglementate posibilităţi ale persoanei vătămate (sau succesorilor acesteia)
acţiunii civile la instanţa civile de a opta între instanţa civilă şi cea penală, cu respectarea anumitor condiţii [alin. (1), (2), (4),
civilă (1)Persoana vătămată care nu s- (7)]
(1) Dacă nu s-au constituit a constituit parte civilă în
parte civilă în procesul procesul penal poate introduce
penal, persoana vătămată la instanţa civilă acţiune pentru
sau succesorii acesteia pot repararea pagubei materiale şi a
introduce la instanţa civilă daunelor morale pricinuite prin
acţiune pentru repararea infracţiune.
prejudiciului cauzat prin (2)Judecata în faţa instanţei
infracţiune. civile se suspendă până la
(2) Persoana vătămată sau rezolvarea definitivă a cauzei
succesorii acesteia, care s- penale.
au constituit parte civilă în (3)De asemenea, poate să
procesul penal, pot pornească acţiune în faţa
introduce acţiune la instanţei civile persoana
instanţa civilă dacă, prin vătămată care s-a constituit
hotărâre definitivă, instanţa parte civilă sau pentru care s-a
penală a lăsat nesoluţionată pornit din oficiu acţiunea civilă
acţiunea civilă. Probele în procesul penal, dar acesta a
administrate în cursul fost suspendat. În caz de reluare
procesului penal pot fi a procesului penal, acţiunea
folosite în faţa instanţei introdusă la instanţa civilă se
civile. suspendă.
(3) Persoana vătămată sau (4)Persoana vătămată care a
succesorii acesteia care s-au pornit acţiunea în faţa instanţei
constituit parte civilă în civile poate să părăsească
procesul penal pot să această instanţă şi să se
introducă acţiune în faţa adreseze organului de urmărire
instanţei civile dacă penală sau instanţei de judecată,
procesul penal a fost dacă punerea în mişcare a
suspendat. În caz de reluare acţiunii penale a avut loc ulterior
a procesului penal, acţiunea sau procesul penal a fost reluat
33
Art. 29. Participanţii în Art. 23. Inculpatul. NCPP oferă o reglementare sistematică a participanţilor în cadrul procesului penal. După
procesul penal. Participanţii Persoana împotriva căreia prezentarea generală a participanţilor NCPP a procedat la definirea acestora şi la enumerarea
în procesul penal sunt: s-a pus în mişcare drepturilor lor procesuale.
organele judiciare, avocatul, acţiunea penală este parte
părţile, subiecţii procesuali în procesul penal şi se Se remarcă distincţia efectuată între părţi (paricipant care apare ca subiect activ sau pasiv al
principali, precum şi alţi numeşte inculpat. acţiunii penale sau civile) şi subiecţii procesuali principali (care nu exercită şi nici nu sunt
subiecţi procesuali. Art. 24. Alte părţi în subiecţi pasivi ai vreunei acţiuni în procesul penal).
procesul penal.
Art. 30. Organele (1) Persoana care a suferit NCPP nu mai prevede în categoria participanţilor învinuitul şi partea vătămată.
judiciare. Organele prin fapta penală o
specializate ale statului care vătămare fizică, morală În ceea ce priveşte drepturile procesuale NCPP stipulează un regim gradual, plenitudinea
realizează activitatea sau materială, dacă acestora fiind acordată părţilor. Procurorul deşi subiect activ al acţiunii penale nu este parte în
judiciară sunt: participă în procesul procesul penal fiind inclus în categoria organelor judiciare, distinctă de cea a părţilor.
a) organele de cercetare penal, se numeşte parte
penală; vătămată. Asistenţa juridică sau reprezentarea în procesul penal poate fi asigurată numai prin intermediul
b) procurorul; (2) Persoana vătămată unui avocat, NCPP renunţând la folosirea noţiunii de apărător.
c) judecătorul de care exercită acţiunea
drepturi şi libertăţi; civilă în cadrul procesului
d) judecătorul de cameră penal se numeşte parte
preliminară; civilă. (3) Persoana
e) instanţele chemată în procesul penal
judecătoreşti. să răspundă, potrivit legii
civile, pentru pagubele
Art. 31. Avocatul. provocate prin fapta
Avocatul asistă sau învinuitului sau
reprezintă părţile ori inculpatului, se numeşte
subiecţii procesuali în parte responsabilă
condiţiile legii. civilmente.
civilmente.
Art. 33. Subiecţii Art. 24. Alte părţi în Categorie nouă de participanţi introdusă de NCPP, subiecţii procesuali principali sunt persoana
procesuali principali. (1) procesul penal. vătămată şi suspectul.
Subiecţii procesuali principali (1) Persoana
sunt suspectul şi persoana care a suferit prin fapta Victima infracţiunii nu mai poate dobândi calitatea de parte procesuală, fiind numai subiect
vătămată. penală o vătămare fizică, procesual principal. În ipoteza în care victima infracţiunii nu doreşte să participe în procesul
(2) Subiecţii procesuali morală sau mate- penal în calitate de persoană vătămată va fi audiată după procedura ascultării martorului.
principali au aceleaşi rială, dacă participă în
drepturi şi obligaţii ca şi procesul penal, se Noţiunea de suspect este intim legată de conceptul de persoană împotriva căreia a fost
părţile, cu excepţia celor pe numeşte parte vătămată. formulată o acuzaţie în materie penală în sensul autonom dat acestei noţiuni în jurisprudenşa
care legea le acordă numai (...) CEDO. După începerea urmăririi penale in rem procurorul poate dispune continuarea efectuării
acestora. Art. 229. Învinuitul. acesteia faţă de suspect în condiţiile art. 303 alin. 3 NCPP.
Persoana faţă de care se
Art. 34. Alţi subiecţi efectuează urmărirea
procesuali. În afara penală se numeşte învinuit
participanţilor prevăzuţi la cât timp nu a fost pusă în
art. 33, sunt subiecţi mişcare acţiunea penală
procesuali: martorul, împotriva sa.
expertul, interpretul, agentul
procedural, organele
speciale de constatare,
precum şi orice alte
persoane sau organe
prevăzute de lege având
anumite drepturi, obligaţii
sau atribuţii în procedurile
judiciare penale.
Art. 35. Competenţa Art. 25. Competenţa Ca şi în vechiul cod, potrivit NCPP judecătoria are plenitudine de competenţă.
judecătoriei. (1) Judecătoria judecătoriei.
judecă în primă instanţă (1) Judecătoria judecă în Incriminările nou introduse prin NCP (cum ar fi de pildă, vătămarea fătului, violarea vieţii
toate infracţiunile, cu primă instanţă toate private, violarea sediului profesional etc.) sunt în principiu în competenţa judecătoriei.
excepţia celor date prin lege infracţiunile, cu excepţia
în competenţa altor celor date prin lege în
Spre deosebire de vechiul cod, potrivit NCPP vor fi în competenţa judecătoriei variantele
37
instanţe. competenţa altor instanţe. agravate ale infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, infracţiunea de viol când victima nu
(2) Judecătoria (2) Judecătoria a împlinit 15 ani, varianta agravată a infracţiunii de tâlhărie sau de înşelăciune prevăzută de
soluţionează şi alte cauze soluţionează şi alte cazuri vechiul cod care a avut ca urmare producerea unor consecinţe deosebit de grave (aceasta
anume prevăzute de lege. anume prevăzute de lege. nemairegăsindu-se între variantele agravate în NCP), conflictul de interese, evadarea, înlesnirea
evadării etc.
prevăzute de lege.
Art. 37. Competenţa Art. 26. Competenţa Potrivit NCPP sistemul justiţiei militare este format din două paliere de instanţe: tribunalele
tribunalului militar. (1) tribunalului militar. militare şi Curtea Militară de Apel Bucureşti; la data intrării în vigoare a NCPP şi LPANCPP
Tribunalul militar judecă în Tribunalul militar: Tribunalul Militar Bucureşti şi Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti au fost
primă instanţă toate 1. judecă în primă desfiinţate; posturile ocupate şi personalul din cadrul Tribunalului Militar Bucureşti şi
infracţiunile comise de instanţă: Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti au fost transferate la Tribunalul
militari până la gradul de a) infracţiunile prevăzute Militar Teritorial Bucureşti sau, după caz, la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar
colonel inclusiv, cu excepţia în Teritorial Bucureşti, iar posturile vacante, în funcţie de necesităţi, vor putea fi transferate şi la
celor date prin lege în com- art. 331-352 din Codul alte instanţe militare sau parchete militare.
petenţa altor instanţe. penal, precum şi alte
(2) Tribunalul militar infracţiuni săvârşite în Tribunalul militar judecă în primă instanţă toate infracţiunile comise de militari până la gradul de
soluţionează şi alte cauze legătură cu îndatoririle de colonel inclusiv (indiferent de natura infracţiunii şi indiferent dacă acestea sunt sau nu în legătură cu
anume prevăzute de lege. serviciu, comise de militari îndatoririle de serviciu de militari), cu excepţia celor date prin lege în competenţa altor instanţe.
până la gradul de colonel
inclusiv, cu excepţia celor
date în competenţa altor
instanţe;
b) abrogată;
2. judecă şi soluţionează şi
alte cauze anume
prevăzute de lege. (...) Art.
28. Competenţa
tribunalului militar
teritorial. Tribunalul
militar teritorial: 1. judecă
în primă instanţă:
a) infracţiunile
menţionate în art. 27 pct.
1
1 lit. a)-e ), săvârşite în
legătură cu îndatoririle de
serviciu, de militari până la
gradul de colonel inclusiv;
b) alte infracţiuni date
prin lege în competenţa
40
sa;
2. abrogat;
3. ca instanţă de recurs,
judecă recursurile
împotriva sentinţelor
pronunţate de tribunalele
militare privind
infracţiunile pentru care
punerea în mişcare a
acţiunii penale se face la
plângerea prealabilă a
persoanei vătămate,
precum şi recursurile
împotriva hotărârilor
penale pronunţate de
tribunalul militar în
materia măsurilor
preventive, a liberării
provizorii sau a măsurilor
asigurătorii, a hotărârilor
penale pronunţate de
tribunalul militar în
materia executării
hotărârilor penale sau a
reabilitării, precum şi în
alte cazuri anume
prevăzute de lege; 4.
soluţionează conflictele de
competenţă ivite între
tribunalele militare din
circumscripţia sa, precum
şi alte cazuri anume
prevăzute de lege.
1
Art. 28 . Competenţa Spre deosebire de vechiul cod, potrivit NCPP Curţile de apel:
Art. 38. Competenţa Curţii de Apel. Curtea de
curţii de apel. (1) Curtea de Apel: 1. Nu mai au competenţa de a judeca conflictul de interese;
apel judecă în primă
41
instanţă: 1. judecă în primă 2. Judecă infracţiunile săvârşite de auditori publici externi, de adjuncţii Avocatului
a) infracţiunile prevăzute instanţă: Poporului şi de chestori;
de Codul penal la art. a) infracţiunile prevăzute 3. Judecă apelurile formulate împotriva hotărârilor penale pronunţate, în primă instanţă,
394-397, 399-412 şi de Codul penal în art. atât de judecătorii, cât şi de tribunal.
438-445; 155-173 şi infracţiunile
b) infracţiunile privind privind siguranţa
securitatea naţională a
naţională a României
României, prevăzute în legi
prevăzute în legi speciale;
speciale; 1
c) infracţiunile săvârşite a ) infracţiunile prevăzute
de judecătorii de la de Codul penal în
1
judecătorii, tribunale şi de art. 253 , art. 273-276
procurorii de la parchetele când s-a produs o
care funcţionează pe lângă catastrofă de cale ferată şi
aceste instanţe; art. 356-361; b)
d) infracţiunile săvârşite infracţiunile săvârşite de
de avocaţi, notari publici, judecătorii de la
executori judecătoreşti, de judecătorii şi tribunale şi
controlorii financiari ai Curţii de procurorii de la
de Conturi, precum şi parchetele care
Art. 38
auditori publici externi; funcţionează pe lângă
e) infracţiunile săvârşite aceste instanţe, precum şi
de şefii cultelor religioase de avocaţi, notari publici,
organizate în condiţiile legii executori judecătoreşti şi
şi de ceilalţi membri ai de controlorii financiari ai
înaltului cler, care au cel Curţii de Conturi; b )
1
circumscripţia unor
tribunale diferite aflate în
circumscripţia Curţii,
precum şi alte cazuri
anume prevăzute de lege;
5. soluţionează cererile
prin care s-a solicitat
extrădarea sau transferul
persoanelor condamnate
în străinătate; 6.
soluţionează cererile de
strămutare, în cazurile
prevăzute de lege.
2
Art. 39. Competenţa Art. 28 . Competenţa Cu adaptările necesare în urma intrării în vigoare a NCPP, precum şi a regimului dublului grad de
curţii militare de apel. (1) Curţii Militare de Apel. jurisdicţie, reglementerea este în principiu similară în ambele coduri.
Curtea militară de apel Curtea Militară de Apel: 1.
judecă în primă instanţă: judecă în primă instanţă:
a) infracţiunile prevăzute a) infracţiunile prevăzute
de Codul penal la art. de Codul penal în art.
394-397, 399-412 şi 155-173 şi art. 356-361,
438-445, săvârşite de săvârşite de militari;
militari; b) infracţiunile săvârşite
b) infracţiunile privind de judecătorii tribunalelor
securitatea naţională a militare şi ai tribunalelor
României, prevăzute în legi militare teritoriale,
speciale, săvârşite de precum şi de procurorii
militari; militari de la parchetele
militare de pe lângă
c) infracţiunile săvârşite
aceste instanţe; c) alte
de judecătorii tribunalelor
infracţiuni date prin lege
militare şi de procurorii
în competenţa sa; 2. ca
militari de la parchetele
instanţă de apel, judecă
militare care funcţionează
apelurile împotriva
pe lângă aceste instanţe.
hotărârilor pronunţate în
d) infracţiunile săvârşite
primă instanţă de
44
Art. 42. Competenţa Art. 31. Competenţa Dispoziţiile NCPP sunt similare cu cele din vechiul cod.
pentru infracţiunile pentru infracţiunile
săvârşite în afara teritoriului săvârşite în străinătate.
României. (1) Infracţiunile săvârşite
(1) Infracţiunile săvârşite în afara teritoriului ţării se
în afara teritoriului României judecă, după caz, de către
se judecă de către instanţele instanţele civile sau
în a căror circumscripţie se militare în a căror rază
află locuinţa suspectului sau teritorială îşi are domiciliul
inculpatului persoană fizică sau locuieşte făptuitorul.
ori, după caz, sediul
Dacă acesta nu are
inculpatului persoană
domiciliul şi nici nu
juridică.
locuieşte în România, iar
(2) Dacă inculpatul nu
fapta este de competenţa
locuieşte sau, după caz, nu
are sediul în România, iar judecătoriei, se judecă de
infracţiunea este de Judecătoria Sectorului 2,
competenţa judecătoriei, iar în celelalte cazuri, de
aceasta se judecă de instanţa competentă după
49
Art. 43. Reunirea Art. 32. Reunirea Art. 43 NCPP grupează sub denumirea de reunirea cauzelor ipotezele de conexitate şi
cauzelor. (1) Instanţa cauzelor. În caz de indivizibilitate stipulate de vechiul cod.
dispune reunirea cauzelor în indivizibilitate sau de
cazul infracţiunii continuate, conexitate, judecata în
primă instanţă, dacă are Ipotezele de reunire obligatorie reprezintă în fapt fostele cazuri de indivizibilitate de la art. 33
al concursului formal de
lit. b) şi c) din vechiul cod, în vreme de ipotezele de reunire facultative sunt fostele cazuri de
infracţiuni sau în orice alte loc în acelaşi timp pentru
conexitate şi cazul de indivizibilitate prevăzut de art. 33 lit. a din vechiul cod.
cazuri când două sau mai toate faptele şi pentru toţi
50
Art. 47. Excepţiile de Art. 39. Excepţii de Invocarea excepţiilor de necompetenţă păstrează în linii mari logica vechiului cod,
necompetenţă. necompetenţă. particularităţile aduse de NCPP fiind datorate pe de o parte noului regim al nulităţilor, precum şi
(1) Excepţia de necom- (1) Excepţia de faptului că citirea actului de sesizare nu mai echivalează cu începerea cercetării judecătoreşti.
petenţă materială sau după necompetenţă materială
calitatea persoanei a şi cea de necompetenţă Spre deosebire de vechiul cod, NCPP prevede că excepţia de necompetenţă materială sau după
instanţei inferioare celei după calitatea persoanei calitatea persoanei a instanţei superioare celei competente potrivit legii poate fi invocată până
competente potrivit legii pot fi ridicate în tot cursul la începerea cercetării judecătoreşti.
poate fi invocată în tot procesului penal, până la
Potrivit art. 281 alin. (1) lit. b) şi alin. (3) NCPP încălcarea dispoziţiilor referitoare la competenţa
cursul judecăţii, până la pronunţarea hotărârii
materială şi competenţa personală a instanţelor judecătoreşti, atunci când judecata a fost
pronunţarea hotărârii definitive.
efectuată de o instanţă inferioară celei legal competente este sancţionată cu nulitatea absolută,
definitive. (2) Excepţia de
care poate fi invocată în orice stare a procesului.
(2) Excepţia de necompetenţă teritorială
necompetenţă materială sau poate fi ridicată numai
după calitatea persoanei a până la citirea actului de
instanţei superioare celei sesizare în faţa primei
competente potrivit legii instanţe de judecată. (3)
poate fi invocată până la Excepţiile de
începerea cercetării necompetenţă pot fi
judecătoreşti. ridicate de procuror, de
(3) Excepţia de oricare dintre părţi, sau
necompetenţă teritorială puse în discuţia părţilor
poate fi invocată în condiţiile din oficiu.
alin. (2).
(4) Excepţiile de
necompetenţă pot fi
invocate din oficiu, de către
55
Art. 40. Competenţa în Spre deosebire de vechiul cod, potrivit NCPP pierderea calităţii inculpatului după comiterea
Art. 48. Competenţa în caz de schimbare a faptei nu determină declinarea de competenţă, operând astfel un caz de prorogare de
caz de schimbare a calităţii calităţii inculpatului. (1) competenţă dacă s-a dat citire actului de sesizare a instanţei, nu doar atunci când s-a dat o
inculpatului. Când competenţa hotărâre în primă instanţă.
instanţei este determinată
(1) Când competenţa
de calitatea inculpatului, În ceea ce priveşte regulile de prorogare de competenţă pentru ipoteza în care dobândirea
instanţei este determinată
instanţa rămâne calităţii după săvârşirea infracţiunii prevederile ambelor coduri sunt similare.
de calitatea inculpatului,
competentă să judece
instanţa rămâne
chiar dacă inculpatul,
competentă să judece chiar
după săvârşirea
dacă inculpatul, după
infracţiunii, nu mai are
săvârşirea infracţiunii, nu
acea calitate, în cazurile
mai are acea calitate, în
când:
cazurile când:
a) fapta are legătură cu
a) fapta are legătură cu
atribuţiile de serviciu ale
atribuţiile de serviciu ale
făptuitorului;
făptuitorului;
b) s-a dat o hotărâre în
b) s-a dat citire actului de
primă instanţă.
sesizare a instanţei.
(2) Dobândirea calităţii
(2) Dobândirea calităţii
după săvârşirea
după săvârşirea infracţiunii
infracţiunii nu determină
nu determină schimbarea
schimbarea competenţei,
competenţei, cu excepţia
cu excepţia infracţiunilor
infracţiunilor săvârşite de
săvârşite de persoanele
persoanele prevăzute la art.
prevăzute în art. 29 pct. 1
40 alin. (1).
Art. 49. Competenţa în Art. 41. Competenţa în Reglementarea din NCPP este similară cu cea din vechiul cod.
caz de schimbare a caz de schimbare a
încadrării juridice sau a încadrării juridice sau a
calificării faptei. calificării.
(1) Instanţa sesizată cu (1) Instanţa sesizată cu
judecarea unei infracţiuni judecarea unei infracţiuni
rămâne competentă a o rămâne competentă a o
56
judecătoreşti, se constată
că fapta constituie o
infracţiune dată prin lege
în competenţa altei
instanţe.
(10) Instanţa căreia i s-a
trimis cauza aplică în mod
corespunzător dispoziţiile
art. 42 alin. (2)
Art. 52. Chestiunile Art. 44. Chestiuni Spre deosebire de vechiul cod, NCPP prevede că hotărârile definitive ale altor instanţe decât
prealabile. prealabile. cele penale asupra unei chestiuni prealabile în procesul penal au autoritate de lucru judecat în
(1) Instanţa penală este (1) Instanţa penală este faţa instanţei penale, cu excepţia împrejurărilor care privesc existenţa infracţiunii.
competentă să judece orice competentă să judece
chestiune prealabilă orice chestiune prealabilă
soluţionării cauzei, chiar de care depinde
dacă prin natura ei acea soluţionarea cauzei, chiar
chestiune este de dacă prin natura ei acea
competenţa altei instanţe, chestiune este de
cu excepţia situaţiilor în care competenţa altei instanţe.
competenţa de soluţionare (2) Chestiunea prealabilă
nu aparţine organelor se judecă de către
judiciare. instanţa penală, potrivit
(2) Chestiunea prealabilă regulilor şi mijloacelor de
se judecă de către instanţa probă privitoare la
penală, potrivit regulilor şi materia căreia îi aparţine
mijloacelor de probă acea chestiune.
privitoare la materia căreia îi (3) Hotărârea definitivă a
aparţine acea chestiune. instanţei civile, asupra
(3) Hotărârile definitive unei împrejurări ce
ale altor instanţe decât cele constituie o chestiune
penale asupra unei chestiuni prealabilă în procesul
prealabile în procesul penal penal, are autoritate de
au autoritate de lucru lucru judecat în faţa
judecat în faţa instanţei instanţei penale.
penale, cu excepţia
împrejurărilor care privesc
existenţa infracţiunii
60
Art. 53. Competenţa Intră în competenţa JDL măsurile ce presupun ingerinţe în dreptul la viaţă privată, dreptul la
judecătorului de drepturi şi libertate şi siguranţă, protecţia proprietăţii etc. Astfel, se asigură un control judiciar imparţial
libertăţi. Judecătorul de pentru a evita ingerinţele arbitrare în drepturile protejate de NCPP, dar şi de Constituţie sau de
drepturi şi libertăţi este CEDO.
judecătorul care, în cadrul
instanţei, potrivit
competenţei acesteia,
soluţionează, în cursul
urmăririi penale, cererile,
propunerile, plângerile,
contestaţiile sau orice alte
sesizări privind:
a) măsurile preventive;
b) măsurile asigurătorii;
c) măsurile de siguranţă
cu caracter provizoriu;
d) actele procurorului, în
cazurile expres prevăzute de
lege;
e) încuviinţarea
percheziţiilor, a folosirii
metodelor şi tehnicilor
speciale de supraveghere
sau cercetare ori a altor
procedee probatorii potrivit
legii;
f) procedura audierii
anticipate;
g) alte situaţii expres
prevăzute de lege.
Art. 54. Competenţa Competenţa principală JCP se referă la procedurile ce se desfăşoară pe parcursul fazei
judecătorului de cameră procesuale a camerei preliminare care se poate finaliza cu o soluţie de începere a judecăţii sau
preliminară. Judecătorul de de restituire a cauzei la procuror.
cameră preliminară este
61
judecătorul care, în cadrul NCPP prevede şi alte competenţe ale JCP referitoare la verificarea legalităţii şi temeiniciei
instanţei, potrivit soluţiilor de clasare sau renunţare la urmărirea penală, de redeschidere a urmăririi penale
competenţei acesteia: precum şi în materia măsurilor preventive ori a dispunerii confiscării speciale.
a) verifică legalitatea
trimiterii în judecată dispuse
de procuror;
b) verifică legalitatea
administrării probelor şi a
efectuării actelor procesuale
de către organele de
urmărire penală;
c) soluţionează plângerile
împotriva soluţiilor de
neurmărire sau de
netrimitere în judecată;
d) soluţionează alte
situaţii expres prevăzute de
lege.
Art. 55. Organele de Art. 201. Organele de În esenţă, reglementările sunt similare.
urmărire penală. (1) urmărire penală.
Organele de urmărire penală (1) Urmărirea penală se
sunt: efectuează de către
a) procurorul; procurori şi de către
b) organele de cercetare organele de cercetare
penală ale poliţiei judiciare; penală.
c) organele de cercetare (2) Organele de cercetare
penală sunt: a) organele
penală speciale.
de cercetare ale poliţiei
(2) Procurorii sunt
judiciare; b) organele de
constituiţi în parchete care
cercetare speciale. (3) Ca
funcţionează pe lângă
organe de cercetare ale
instanţele judecătoreşti şi îşi poliţiei judiciare
exercită atribuţiile în cadrul funcţionează lucrători
Ministerului Public. specializaţi din Ministerul
(3) În cadrul procesului
62
Art. 56. Competenţa Art. 209. Competenţa NCPP reglementează a altă sfera a cazurilor în care urmărirea penală se efectuează în mod
procurorului. procurorului în faza obligatoriu de către procuror.
(1) Procurorul conduce şi urmăririi.
controlează nemijlocit (1) Procurorul Deopotrivă, în materia justiţiei miliare NCPP aduce două modificări importante:
activitatea de urmărire supraveghează urmărirea 1. Obligativitatea efectuării urmăririi penale de procurorul militar;
penală a poliţiei judiciare şi a penală; în exercitarea 2. Posibilitatea efectuării urmăririi penale de către procurorul militar în cauze vizând atât
organelor de cercetare acestei atribuţii procurorii pe militari cât şi pe civili, instanţa sesizată urmând să fie întotdeauana instanţa civilă.
penală speciale, prevăzute conduc şi controlează
de lege. De asemenea, nemijlocit activitatea de
procurorul supraveghează ca cercetare penală a poliţiei
actele de urmărire penală să judiciare şi a altor organe
fie efectuate cu respectarea de cercetare speciale.
dispoziţiilor legale. (2) Procurorul poate să
(2) Procurorul poate să efectueze orice acte de
efectueze orice act de urmărire penală în cauzele
urmărire penală în cauzele pe care le supraveghează.
pe care le conduce şi le (3) Urmărirea penală se
supraveghează. efectuează, în mod
(3) Urmărirea penală se obligatoriu, de către
64
actele şi măsurile
procurorilor din parchetele
ierarhic inferioare, dacă
sunt contrare legii, şi pot
îndeplini oricare dintre
atribuţiile acestora.
şefii comenduirilor de
garnizoană, pentru
infracţiunile săvârşite de
militari în afara unităţilor
militare. Cercetarea poate
fi efectuată şi personal de
şefii comenduirilor de
garnizoană;
c) ofiţerii anume desemnaţi
de către comandanţii
centrelor militare, pentru
infracţiunile de compe-
tenţa instanţelor militare,
săvârşite de persoanele
civile în legătură cu
obligaţiile lor militare.
Cercetarea poate fi
efectuată şi personal de
către comandanţii
centrelor militare. La
cererea comandantului
centrului militar, organul
de poliţie efectuează unele
acte de cercetare, după
care înaintează lucrările
comandantului centrului
militar;
d) ofiţerii poliţiei de
frontieră, anume
desemnaţi pentru
infracţiunile de frontieră;
e) căpitanii porturilor,
pentru infracţiunile contra
siguranţei navigaţiei pe
apă şi contra disciplinei şi
ordinii la bord, precum şi
68
pentru infracţiunile de
serviciu sau în legătură cu
serviciul, prevăzute în
Codul penal, săvârşite de
personalul navigant al
marinei civile, dacă fapta
a pus sau ar fi putut pune
în pericol siguranţa navei
sau a navigaţiei.
(2) În cazurile prevăzute la
lit. a), b) şi c), cercetarea
penală se efectuează în
mod obligatoriu de
organele speciale acolo
prevăzute.
Art. 58. Verificarea Art. 210. Verificarea Nu sunt modificări de esenţă.
competenţei. competenţei.
(1) Organul de urmărire (1) Organul de urmărire
penală este dator să îşi penală sesizat potrivit art.
verifice competenţa imediat 221 este dator să-şi
după sesizare. verifice competenţa. (2)
(2) Dacă procurorul Dacă organul de cercetare
constată că nu este penală constată că nu este
competent să efectueze sau competent a efectua
să supravegheze urmărirea cercetarea, trimite de
penală, dispune de îndată, îndată cauza procurorului
prin ordonanţă, declinarea care exercită
de competenţă şi trimite supravegherea, în vederea
cauza procurorului sesizării organului
competent. competent.
(3) Dacă organul de
cercetare penală constată că
nu este competent să
efectueze urmărirea penală,
trimite de îndată cauza
procurorului care exercită
supravegherea, în vederea
69
sesizării organului
competent.
Art. 60. Cazurile urgente. Art. 213. Cazuri urgente. Nu sunt modificări de esenţă.
Procurorul sau organul de Organul de cercetare
cercetare penală, după caz, penală este obligat să
este obligat să efectueze efectueze actele de
actele de urmărire penală cercetare ce nu suferă
care nu suferă amânare, amânare, chiar dacă
chiar dacă acestea privesc o acestea privesc o cauză
cauză care nu este de care nu este de
competenţa acestuia. competenţa lui. Lucrările
Lucrările efectuate în astfel efectuate în astfel de
de cazuri se trimit, de îndată, cazuri se trimit, de îndată,
procurorului competent. prin procurorul care
exercită supravegherea
activităţii organului ce le-a
efectuat, procurorului
competent.
Art. 61. Actele încheiate Art. 214. Actele încheiate NCPP prevede două elemente de noutate:
de unele organe de de unele organe de 1. Procesul – verbal întocmit de organele de constatare (organe nejudiciare) nu au
constatare. constatare. (1) Sunt valoarea unor mijloace de probe, ci constituie numai acte de sesizare a organelor
(1) Ori de câte ori există o obligate să procedeze la judiciare;
suspiciune rezonabilă cu luarea de declaraţii de la 2. Procesul – verbal întocmit de organele de constatare nu poate fi suspus controlului în
privire la săvârşirea unei făptuitor şi de la martorii faţa instanţei de contencios administrativ.
infracţiuni, sunt obligate să care au fost de faţă la
întocmească un săvârşirea unei infracţiuni
proces-verbal despre şi să întocmească
împrejurările constatate: proces-verbal despre
a) organele inspecţiilor împrejurările concrete ale
de stat, ale altor organe de săvârşirii acesteia:
stat, precum şi ale a) organele inspecţiilor de
autorităţilor publice, stat, alte organe de stat,
instituţiilor publice sau ale precum şi ale unităţilor la
altor persoane juridice de care se referă art. 145 din
drept public, pentru Codul penal, pentru
infracţiunile care constituie infracţiunile care
încălcări ale dispoziţiilor şi constituie încălcări ale
obligaţiilor a căror dispoziţiilor şi obligaţiilor a
respectare o controlează,
71
Art. 62. Actele încheiate Art. 215. Actele încheiate NCPP prevede două elemente de noutate:
de comandanţii de nave şi de comandanţii de nave şi 1. Procesul – verbal întocmit de comandantul navei sau aeronavei (organe
aeronave. aeronave, precum şi de nejudiciare) nu au valoarea unor mijloace de probe ci constituie numai acte de
(1) Comandanţii de nave agenţii de poliţie de sesizare a organelor judiciare;
şi aeronave sunt competenţi frontieră. 2. Procesul – verbal întocmit de comandantul navei sau aeronavei nu poate fi suspus
să facă percheziţii corporale (1) Obligaţiile şi drepturile controlului în faţa instanţei de contencios administrativ.
sau ale vehiculelor şi să prevăzute în art. 214 alin.
verifice lucrurile pe care (1) şi (2) le au şi
făptuitorii le au cu sine sau le următoarele organe: a)
folosesc, pe timpul cât navele comandanţii de nave şi
şi aeronavele pe care le aeronave pentru
comandă se află în afara infracţiunile săvârşite pe
porturilor sau aeroporturilor acestea, pe timpul cât
şi pentru infracţiunile navele şi aeronavele pe
săvârşite pe aceste nave sau care le comandă se află în
aeronave, având totodată şi afara porturilor sau
obligaţiile şi drepturile aeroporturilor;
prevăzute la art. 61. b) agenţii de poliţie de
73
de probă
Art. 63. Dispoziţii Art. 45. Dispoziţii care se Nu există modificări de esenţă.
comune. aplică la urmărirea
(1) Dispoziţiile prevăzute penală.
la (1) Dispoziţiile cuprinse în
art. 41-46 şi 48 se aplică în art. 30-36, 38, 40, 42 şi 44
mod corespunzător şi în se aplică în mod
cursul urmăririi penale. corespunzător şi în cursul
(2) Prevederile art. 44 urmăririi penale.
alin. (2) nu se aplică în faza 1
(1 ) Prevederile art. 35
de urmărire penală. alin. (4) nu se aplică în
(3) Urmărirea penală a
faza de urmărire penală.
infracţiunilor săvârşite în 2
(1 ) Declinarea de
condiţiile prevăzute la art.
competenţă se dispune
41 se efectuează de către
prin ordonanţă.
organul de urmărire penală
(2) Când niciunul din
din circumscripţia instanţei
competente să judece cauza, locurile arătate în art. 30
dacă legea nu dispune altfel. alin. (1) nu este cunoscut,
(4) Conflictul de competenţa revine
competenţă dintre 2 sau mai organului de urmărire
mulţi procurori se rezolvă de penală care a fost mai
către procurorul ierarhic întâi sesizat.
superior comun acestora. (3) În caz de sesizări
Când conflictul se iveşte simultane, precăderea se
între două sau mai multe stabileşte în ordinea
organe de cercetare penală, enumerării de la art. 30
competenţa se stabileşte de alin. (1).
către procurorul care (4) Dacă în raport cu
exercită supravegherea vreunul din criteriile
activităţii de cercetare arătate în art. 30
penală a acestor organe. alin. (1) sunt competente
În cazul în care procurorul mai multe organe de
nu exercită supravegherea urmărire penală,
activităţii tuturor organelor
75
rezolvă de către
procurorul superior comun
acestora. Când conflictul
se iveşte între două sau
mai multe organe de
cercetare penală,
competenţa se stabileşte
de către procurorul care
exercită supravegherea
activităţii de cercetare
penală a acestor organe.
Art. 64. Art. 46. Rudenia între NCPP nu mai conţine o enumerare limitativă a cazurilor de incompatibilitate, prevăzând în art.
Incompatibilitatea judecători. Judecătorii 64 alin. (1) lit. f) NCPP că este incompatibil judecătorul dacă există o suspiciune rezonabilă că
judecătorului. care sunt soţi, rude sau imparţialitatea sa este afectată.
(1) Judecătorul este afini între ei, până la
incompatibil dacă: gradul al patrulea
a) a fost reprezentant inclusiv, nu pot face parte
sau avocat al unei părţi ori al din acelaşi complet de
unui subiect procesual judecată. Art. 47.
principal, chiar şi în altă Judecător care s-a
cauză; pronunţat anterior.
b) este rudă sau afin, (1) Judecătorul care a luat
până la gradul al IV-lea parte la soluţionarea unei
inclusiv, ori se află într-o altă cauze nu mai poate
situaţie dintre cele participa la judecarea
prevăzute la art. 177 din aceleiaşi cauze într-o cale
Codul penal cu una dintre de atac sau la judecarea
părţi, cu un subiect cauzei după desfiinţarea
procesual principal, cu hotărârii cu trimitere în
avocatul ori cu apel sau după casarea cu
reprezentantul acestora; trimitere în recurs.
(2) De asemenea, nu mai
c) a fost expert sau
poate participa la
martor, în cauză;
judecarea cauzei
d) este tutore sau
judecătorul care şi-a
curator al unei părţi sau al
exprimat anterior
unui subiect procesual
77
Art. 66. Abţinerea. (1) Art. 50. Abţinerea. (1) Nu există modificări de esenţă.
Persoana incompatibilă este Persoana incompatibilă
obligată să declare, după este obligată să declare,
caz, preşedintelui instanţei, după caz, preşedintelui
procurorului care supra- instanţei, procurorului
veghează urmărirea penală care supraveghează
sau procurorului ierarhic cercetarea penală sau
superior că se abţine de a procurorului ierarhic
participa la procesul penal, superior, că se abţine de a
cu arătarea cazului de participa la procesul
incompatibilitate şi a penal, cu arătarea cazului
temeiurilor de fapt care de incompatibilitate ce
constituie motivul abţinerii. constituie motivul
(2) Declaraţia de abţinere abţinerii.
se face de îndată ce (2) Declaraţia de abţinere
persoana obligată la aceasta se face de îndată ce
a luat cunoştinţă de persoana obligată la
existenţa cazului de aceasta a luat cunoştinţă
incompatibilitate. de existenţa cazului de
incompatibilitate.
Art. 51. Recuzarea. (1) În Spre deosebire de instituţia abţinerii, NCPP aduce o serie de elemente de noutate în materia
Art. 67. Recuzarea. (1) În cazul în care persoana recuzării:
cazul în care persoana incompatibilă nu a făcut 1. Calitate procesuală activă: pot face cerere de recuzare părţile, subiecţii procesuali
incompatibilă nu a făcut declaraţie de abţinere, principali sau procurorul;
declaraţie de abţinere, poate fi recuzată atât în 2. Calitate procesuală pasivă: cererea de recuzare se formulează doar împotriva
părţile, subiecţii procesuali cursul urmăririi penale cât persoanei din cadrul organului de cercetare penală, a procurorului, a judecătorului, a
principali sau procurorul pot şi în cursul judecăţii, de magistratului-asistent sau a grefierului care efectuează activităţi judiciare în cauză;
face cerere de recuzare, de oricare dintre părţi, de 3. Inadmisibilitatea recuzării judecătorului sau a procurorului chemat să decidă asupra
îndată ce au aflat despre îndată ce partea a aflat recuzării; se constată de procurorul sau de completul în faţa căruia s-a formulat;
existenţa cazului de despre existenţa cazului 4. Judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau completul în
incompatibilitate. de incompatibilitate. faţa căruia s-a formulat recuzarea, cu participarea judecătorului recuzat.
(2) Cererea de recuzare (2) Recuzarea se
se formulează doar
formulează oral sau în
împotriva persoanei din
scris, cu arătarea pentru
cadrul organului de
fiecare persoană în parte
cercetare penală, a
a cazului de
81
recuzare. Inadmisibilitatea
se constată de procurorul
sau de completul în faţa
căruia s-a formulat cererea
de recuzare.
(6) Judecătorul de
drepturi şi libertăţi,
judecătorul de cameră
preliminară sau completul în
faţa căruia s-a formulat
recuzarea, cu participarea
judecătorului recuzat, se
pronunţă asupra măsurilor
preventive.
Art. 70. Procedura de Art. 53. Procedura de Spre deosebire de vechiul cod NCPP stipulează o serie de reguli procedurale noi:
soluţionare a abţinerii sau soluţionare în cursul 1. declaraţia de abţinere sau cererea de recuzare se adresează, sub sancţiunea
recuzării procurorului. urmăririi penale. inadmisibilităţii, procurorului ierarhic superior Inadmisibilitatea se constată de
(1) În tot cursul (1) În cursul urmăririi procurorul, judecătorul sau de completul în faţa căruia s-a formulat cererea de
procesului penal, asupra penale, asupra abţinerii recuzare;
abţinerii sau recuzării sau recuzării persoanei 2. procurorul ierarhic superior soluţionează cererea în 48 de ore, prin ordonanţă care nu
procurorului se pronunţă care efectuează este supusă niciunei căi de atac;
procurorul ierarhic superior. cercetarea penală ori a 3. în caz de admitere a abţinerii sau a recuzării, se va stabili în ce măsură actele
(2) Declaraţia de abţinere procurorului se pronunţă îndeplinite ori măsurile dispuse se menţin;
86
sau cererea de recuzare se procurorul care 4. procurorul recuzat poate participa la soluţionarea cererii privitoare la măsura
adresează, sub sancţiunea supraveghează cercetarea preventivă şi poate efectua acte sau dispune orice măsuri care justifică urgenţa.
inadmisibilităţii, procurorului penală sau procurorul
ierarhic superior. Inadmi- ierarhic superior.
sibilitatea se constată de (...) (3) Procurorul este
procurorul, judecătorul sau obligat să soluţioneze
de completul în faţa căruia cererea în cel mult 3 zile,
s-a formulat cererea de printr-o ordonanţă. (4)
recuzare. Cererea de recuzare care
(3) Procurorul ierarhic priveşte pe procuror se
superior soluţionează soluţionează în acelaşi
cererea în 48 de ore. termen şi în aceleaşi
(4) Procurorul ierarhic condiţii de procurorul
superior se pronunţă prin ierarhic superior.
ordonanţă care nu este (5) Abţinerea se
supusă niciunei căi de atac. soluţionează potrivit
(5) Procurorul recuzat dispoziţiilor din alin. (3) şi
poate participa la (4), care se aplică în mod
soluţionarea cererii corespunzător.
privitoare la măsura
preventivă şi poate efectua
acte sau dispune orice
măsuri care justifică urgenţa.
(6) În caz de admitere a
abţinerii sau a recuzării, se
va stabili în ce măsură actele
îndeplinite ori măsurile
dispuse se menţin.
Art. 71. Temeiul Art. 55. Temeiul Spre deosebire de vechiul cod NCPP nu mai prevede drept temei de strămutare duşmăniile
strămutării. strămutării. locale sau ipoteza în care una dintre părţi are o rudă sau un afin până la gradul al patrulea
Înalta Curte de Casaţie şi (1) Înalta Curte de Casaţie inclusiv printre judecători sau procurori, asistenţii judiciari sau grefierii instanţei.
Justiţie strămută judecarea şi Justiţie strămută
unei cauze de la curtea de judecarea unei cauze de la
apel competentă la o altă curtea de apel
curte de apel, iar curtea de competentă la o altă curte
apel strămută judecarea de apel, iar curtea de apel
87
Art. 72. Cererea de Art. 55. Temeiul Spre deosebire de vechiul cod NCPP aduce o serie de elemente de noutate:
strămutare şi efectele strămutării. 1. Cererea de strămutare nu poate fi formulate de ministrul justiţiei;
acesteia. (...) (2) În cursul judecăţii 2. Este posibilă strămutarea în cursul procedurii de cameră preliminară;
(1) Strămutarea poate fi strămutarea poate fi 3. Cererea de strămutare se depune la instanţa de unde se solicită strămutarea, iar
cerută de părţi sau de cerută de partea aceasta o înaintează ulterior instanţei competente ( Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
procuror. În cursul interesată, de procuror sau curţii de apel);
procedurii de cameră sau de ministrul justiţiei. 4. În cerere se face menţiune dacă inculpatul este supus unei măsuri preventive (control
Art. 56. Cererea şi judiciar/pe cauţiune, arest la domiciliu, arestare preventivă).
preliminară nu se poate face
efectele ei.
cerere de strămutare.
(1) Cererea de strămutare
(2) Cererea se depune la se adresează Înaltei Curţi
instanţa de unde se solicită de Casaţie şi Justiţie sau
strămutarea şi trebuie să curţii de apel competente
cuprindă indicarea temeiului şi trebuie motivată.
de strămutare, precum şi Înscrisurile pe care se
motivarea în fapt şi în drept. sprijină cererea se alătură
(3) La cerere se anexează la aceasta, când sunt
înscrisurile pe care aceasta deţinute de partea care
se întemeiază. cere strămutarea.
(4) În cerere se face (2) În cerere se face
menţiune dacă inculpatul menţiune dacă în cauză se
este supus unei măsuri găsesc arestaţi.
preventive. (3) Suspendarea judecării
cauzei poate fi dispusă
(5) Cererea se înaintează
numai de către completul
de îndată Înaltei Curţi de
de judecată învestit cu
Casaţie şi Justiţie sau curţii
judecarea cererii de
de apel competente strămutare.
împreună cu înscrisurile (4) Abrogat.
anexate. Art. 57. Procedura de
(6) Înalta Curte de informare.
Casaţie şi Justiţie sau curtea (1) Preşedintele curţii de
de apel competentă poate apel competente cere,
solicita informaţii de la pentru lămurirea
preşedintele instanţei de instanţei, informaţii de la
unde se solicită strămutarea preşedintele instanţei
sau de la preşedintele ierarhic superioare celei la
instanţei ierarhic superioare care se află cauza a cărei
89
Art. 74. Soluţionarea Art. 60. Soluţionarea Nu sunt diferenţe de esenţă între vechiul cod şi NCPP.
cererii. (1) Înalta Curte de cererii.
Casaţie şi Justiţie sau curtea (1) Înalta Curte de Casaţie
de apel competentă şi Justiţie sau curtea de
soluţionează cererea de apel competentă
strămutare prin sentinţă. soluţionează cererea de
(2) În cazul în care strămutare prin sentinţă
găseşte cererea întemeiată, motivată.
Înalta Curte de Casaţie şi (2) În cazul în care găseşte
Justiţie dispune strămutarea cererea întemeiată, Înalta
judecării cauzei la o curte de Curte de Casaţie şi Justiţie
apel învecinată curţii de la dispune strămutarea
care se solicită strămutarea, judecării cauzei la o curte
iar curtea de apel dispune de apel învecinată curţii
strămutarea judecării cauzei de la care se solicită
la una dintre instanţele de strămutarea, iar curtea de
acelaşi grad cu instanţa de la apel dispune strămutarea
care se solicită strămutarea judecării cauzei la una
din circumscripţia sa. dintre instanţele din
(3) Înalta Curte de circumscripţia sa de
Casaţie şi Justiţie sau curtea acelaşi grad cu instanţa de
de apel competentă la care se solicită
hotărăşte în ce măsură se strămutarea. (3) Înalta
menţin actele îndeplinite în Curte de Casaţie şi Justiţie
faţa instanţei de la care s-a sau curtea de apel
strămutat cauza. competentă hotărăşte în
92
corespunzător şi în
procedura de cameră
preliminară.
(3) În cazul în care se
dispune strămutarea în
cursul procedurii de cameră
preliminară, judecarea
cauzei se efectuează de
instanţa la care s-a
strămutat cauza.
(4) În cazul în care se
dispune strămutarea
judecării căii de atac a
apelului, rejudecarea cauzei,
în caz de desfiinţare a
sentinţei cu trimitere spre
rejudecare, se va efectua de
către instanţa corespun-
zătoare în grad celei care a
soluţionat fondul din
circumscripţia celei la care
s-a strămutat cauza, indicată
prin decizia de desfiinţare.
1
Art. 76. Desemnarea Art. 61 . Desemnarea Reglementarea institituţiei este, în principiu, similară în ambele coduri. Ca element de noutate,
altei instanţe pentru altei instanţe pentru NCPP prevede că în cazul respingerii cererii de desemnare a altei instanţe pentru judecarea
judecarea cauzei. judecarea cauzei. cauzei formulate, în aceeaşi cauză nu mai poate fi formulată o nouă cerere pentru aceleaşi
(1) Procurorul care (1) Procurorul care motive.
efectuează sau efectuează sau
supraveghează urmărirea supraveghează urmărirea
penală poate cere Înaltei penală poate cere Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie să Curţi de Casaţie şi Justiţie
desemneze o altă curte de să desemneze o altă curte
apel decât cea căreia i-ar de apel decât cea căreia
reveni competenţa să judece i-ar reveni competenţa să
judece cauza în primă
94
Art. 77. Suspectul. Art. 229. Învinuitul. Instituţia suspectului nu este similară cu cea a învinuitului. Spre deosebire de vechiul cod
Persoana cu privire la care, Persoana faţă de care se potrivit NCPP nu este posibilă începerea urmăririi penale direct cu privire la suspect. În plus
din datele şi probele efectuează urmărirea drepturile suspectului sunt semnificativ crescute faţă de drepturile învinuitului, iar suspectul nu
existente în cauză, rezultă penală se numeşte învinuit poate fi arestat preventiv.
bănuiala rezonabilă că a cât timp nu a fost pusă în Acordarea calităţii de suspect se realizează prin dispoziţia procurorului de continuare a
săvârşit o faptă prevăzută de mişcare acţiunea penală efectuării urmăririi penale începută in rem .
legea penală se numeşte împotriva sa
suspect.
Art. 78. Drepturile Având în vedere poziţia de acuzat în cadrul procesului penal NCPP prevede cu titlu de principiu că
suspectului. Suspectul are suspectul are în principiu aceeleaşi drepturi ca şi inculpatul în scopul garantării unui drept la
drepturile prevăzute de lege apărare concret şi efectiv. Spre deosebire de inculpat, suspectul: 1. nu poate fi arestat
pentru inculpat, dacă legea preventiv/arestat la domiciliu ori supus măsurii controlului judiciar sau pe cauţiune; 2. nu poate fi
nu prevede altfel. trimis în judecată.
Art. 24. Alte părţi în Spre deosebire de vechiul cod voctima infracţiunii nu mai poate opta să participe în procesul
Art. 79. Persoana procesul penal. penal în calitate de parte procesuală. În esenţă, noţiunea de persoană vătămată este aceeaşi în
vătămată. Persoana care a Persoana care a suferit ambele coduri.
suferit o vătămare fizică, prin fapta penală o
materială sau morală prin vătămare fizică, morală
fapta penală se numeşte sau materială, dacă
persoană vătămată. participă în procesul
96
Art. 80. Desemnarea Art. 174. Reprezentarea. NCPP prevede o serie de elemente de noutate în această materie:
unui reprezentant al (1) În cursul judecăţii 1. desemnarea reprezentantului de organul de urmărire penală se face prin ordonanţă;
persoanelor vătămate. (1) În învinuitul şi inculpatul, 2. încheierea instanţei sau ordonanţa procurorului de desemnare a unui avocat din oficiu
situaţia în care în cauză precum şi celelalte părţi va fi comunicată persoanelor vătămate, care trebuie să încunoştinţeze, în termen de 3
există un număr mare de pot fi reprezentaţi, cu zile de la primirea comunicării, procurorul sau instanţa în cazul în care refuză să fie
persoane vătămate care nu excepţia cazurilor în care reprezentaţi prin avocatul desemnat din oficiu.
au interese contrarii, acestea prezenţa învinuitului sau
pot desemna o persoană inculpatului este
care să le reprezinte obligatorie.
interesele în cadrul pro- (2) În cazurile în care legea
cesului penal. În cazul în care admite reprezentarea
persoanele vătămate nu învinuitului sau
şi-au desemnat un inculpatului, instanţa de
reprezentant comun, pentru judecată, când apreciază
buna desfăşurare a necesară prezenţa
procesului penal, procurorul învinuitului sau
sau instanţa de judecată inculpatului, dispune
poate desemna, prin aducerea lui. (3) În cazul în
ordonanţă, respectiv prin care un număr mare de
încheiere motivată, un persoane care nu au
avocat din oficiu pentru a le interese contrarii s-au
reprezenta interesele. constituit parte civilă,
Încheierea sau ordonanţa va acestea pot desemna o
fi comunicată persoanelor persoană care să le
vătămate, care trebuie să reprezinte interesele în
încunoştinţeze, în termen de cadrul procesului penal. În
3 zile de la primirea cazul în care părţile civile
comunicării, procurorul sau nu şi-au desemnat un
instanţa în cazul în care reprezentant comun,
refuză să fie reprezentaţi pentru buna desfăşurare a
prin avocatul desemnat din procesului penal,
oficiu. Toate actele de procurorul sau instanţa de
procedură comunicate judecată poate desemna,
97
f) dreptul de a fi
ascultată;
g) dreptul de a adresa
întrebări inculpatului,
martorilor şi experţilor;
1
g ) dreptul de a beneficia
în mod gratuit de un
interpret atunci când nu
înţelege, nu se exprimă bine
sau nu poate comunica în
limba română;
h) dreptul de a fi asistată
de avocat sau reprezentată;
i) dreptul de a apela la un
mediator, în cazurile
permise de lege;
j) alte drepturi prevăzute
de lege.
(2) Persoana care a
suferit o vătămare fizică,
materială sau morală
printr-o faptă penală pentru
care acţiunea penală se
pune în mişcare din oficiu şi
care nu doreşte să participe
la procesul penal trebuie să
înştiinţeze despre aceasta
organul judiciar, care, dacă
apreciază necesar, o va
putea audia în calitate de
martor
Art. 82. Inculpatul. Art. 23. Inculpatul. Nu există diferenţe de esenţă între vechiul şi noul cod .
Persoana împotriva căreia s-a Persoana împotriva căreia
pus în mişcare acţiunea s-a pus în mişcare
penală devine parte în acţiunea penală este parte
procesul penal şi se numeşte în procesul penal şi se
inculpat. numeşte inculpat
100
civile a cauzei;
f) dreptul de a beneficia
în mod gratuit de un
interpret atunci când nu
înţelege, nu se exprimă bine
sau nu poate comunica în
limba română;
g) dreptul de a apela la
un mediator, în cazurile
permise de lege;
1
g ) dreptul de a fi
informat cu privire la
drepturile sale;
h) alte drepturi
prevăzute de lege.
Art. 84. Partea civilă. (1) Art. 24. Alte părţi în Nu există deosebiri de esenţă.
Persoana vătămată care procesul penal. (...) (2) Alin. 2 al art. 84 NCPP preia un standard de doctrină referitor la constituirea de parte civilă iure
exercită acţiunea civilă în Persoana vătămată care hereditatis.
cadrul procesului penal este exercită acţiunea civilă în
parte în procesul penal şi se cadrul procesului penal se
numeşte parte civilă. numeşte parte civilă
(2) Au calitatea de parte
civilă şi succesorii persoanei
prejudiciate, dacă exercită
acţiunea civilă în cadrul
procesului penal.
Art. 85. Drepturile părţii NCPP prevede că drepturile părţii civile sunt aceleaşi cu cele prevăzute de lege pentru persoana
civile. (1) În cursul vătămată. Deopotrivă, regulile referitoare la desemnarea unui reprezenant comun în cazul în
procesului penal, partea care există un număr foarte mare de părţi civile fiind similare cu cele stipulate în privinţa
civilă are drepturile persoanei vătămate.
prevăzute la art. 81.
(2) Calitatea de parte
civilă a persoanei care a
suferit o vătămare prin
102
infracţiune nu înlătură
dreptul acestei persoane de
a participa în calitate de
persoană vătămată în
aceeaşi cauză.
(3) Dispoziţiile art. 80 se
aplică în mod corespunzător
în cazul în care există un
număr foarte mare de părţi
civile.
Art. 86. Partea Art. 24. Alte părţi în Prin noua definiţie a părţii responsabile civilmente se sfârşeşte o largă dezbatere teoretică şi
responsabilă civilmente. procesul penal. (...) (3) practică privind rolul asigurătorului în procesul penal; astfel, potrivit NCPP asigurătorul va fi
Persoana care, potrivit legii Persoana chemată în considerat parte responsabilă civilmente, fiind persoana care are obligaţia contractuală de a
civile, are obligaţia legală sau procesul penal să repara prejudiciul cauzat printr-o infracţiune comisă de persoana asigurată.
convenţională de a repara în răspundă, potrivit legii
întregime sau în parte, civile, pentru pagubele
singură sau în solidar, provocate prin fapta
prejudiciul cauzat prin învinuitului sau
infracţiune şi care este inculpatului, se numeşte
chemată să răspundă în parte responsabilă
proces este parte în procesul civilmente.
penal şi se numeşte parte
responsabilă civilmente.
NCPP prevede că drepturile părţii responsabile civilmente sunt aceleaşi cu cele prevăzute de
Art. 87. Drepturile părţii lege pentru persoana vătămată. Se remarcă o oarecare inconsecvenţă legislativă în privinţa
responsabile civilmente. drepturilor părţii responsabile civilemente ca urmare a dispoziţiilor contradictorii ale art. 87
alin. (1) NCPP şi cele ale art. 21 alin. (4) NCPP.
(1) În cursul procesului
penal, partea responsabilă
civilmente are drepturile
prevăzute la art. 81.
(2) Drepturile părţii
responsabile civilmente se
exercită în limitele şi în
scopul soluţionării acţiunii
103
civile.
Art. 88. Avocatul. (1) Art. 172. Drepturile NCPP reglementează instituţia avocatului ca subiect procesual autonom în cadrul procesului
Avocatul asistă sau apărătorului. (...) penal. Ca element de noutate sunt prezentate în alin. 2 cazurile în care o persoană nu poate fi
reprezintă, în procesul (7) În cursul judecăţii, avocat al unei părţi sau subiect procesual principal.
penal, părţile ori subiecţii apărătorul are dreptul să
procesuali principali, în asiste pe inculpat, să
condiţiile legii. exercite drepturile
(2) Nu poate fi avocat al procesuale ale acestuia,
unei părţi sau al unui subiect iar în cazul când inculpatul
procesual principal: este arestat, să ia contact
a) soţul ori ruda până la cu acesta. (8) Apărătorul
gradul al IV-lea cu procurorul ales sau desemnat din
sau cu judecătorul; oficiu este obligat să
b) martorul citat în asigure asistenţa juridică
cauză; a învinuitului sau
c) cel care a participat în inculpatului. Pentru
aceeaşi cauză în calitate de nerespectarea acestei
judecător sau de procuror; obligaţii, organul de
d) o altă parte sau un alt urmărire penală sau
subiect procesual. instanţa de judecată
(3) Avocatul ales sau poate sesiza conducerea
baroului de avocaţi, spre a
desemnat din oficiu este
lua măsuri
obligat să asigure asistenţa
juridică a părţilor ori a
subiecţilor procesuali
principali.
(4) Părţile sau subiecţii
procesuali principali cu
interese contrare nu pot fi
asistaţi sau reprezentaţi de
acelaşi avocat
104
Art. 89. Asistenţa Art. 171. Asistenţa Se remarcă următoarele elemente de noutate la nivel de reglementare:
juridică a suspectului sau a învinuitului sau a
inculpatului. (1) Suspectul inculpatului. 1. Suspectul sau inculpatul are dreptul să fie asistat de unul ori de mai mulţi avocaţi, iar în mod
sau inculpatul are dreptul să (1) Învinuitul sau corelativ organele judiciare sunt obligate să îi aducă la cunoştinţă acest drept;
fie asistat de unul ori de mai inculpatul are dreptul să
mulţi avocaţi în tot cursul fie asistat de apărător, în 2. în cazul în care suspectul sau inculpatul este asistat de mai mulţi avocaţi, asistenţa juridică
urmăririi penale, al tot cursul urmăririi penale este asigurată atunci când cel puţin unul dintre avocaţi este prezent;
procedurii de cameră şi al judecăţii, iar organele
preliminară şi al judecăţii, iar judiciare sunt obligate să-i 3. este prevăzută incidenţa sancţiunii excluderii probelor obţinute cu încălcarea
organele judiciare sunt aducă la cunoştinţă acest confidenţialităţii comunicărilor între persoana reţinută sau arestată şi avocatul său.
obligate să îi aducă la drept. (...)
cunoştinţă acest drept. Art. 172. Drepturile
Asistenţa juridică este asi- apărătorului. (...) (4)
gurată atunci când cel puţin Persoana reţinută sau
unul dintre avocaţi este arestată are dreptul să ia
prezent. contact cu apărătorul,
(2) Persoana reţinută sau asigurându-i-se
arestată are dreptul să ia confidenţialitatea
contact cu avocatul, convorbirilor”.
asigurându-i-se
confidenţialitatea
comunicărilor, cu respec-
tarea măsurilor necesare de
supraveghere vizuală, de
pază şi securitate, fără să fie
interceptată sau înregistrată
convorbirea dintre ei.
Probele obţinute cu
încălcarea prezentului
alineat se exclud.
Art. 90. Asistenţa Art. 171. Asistenţa Spre deosebire de vechiul cod potrivit NCPP nu mai este obligatorie asistenţa juridică :
juridică obligatorie a învinuitului sau a 1. pentru persoana suspusă măsurii de siguranţă a obligării la tratament medical;
suspectului sau a inculpatului. 2. în cazul în care maximul special al pedepsei prevăzut de lege pentru infracţiunea de
inculpatului. Asistenţa (...) (2) Asistenţa juridică care este acuzat inculpatul trimis în judecată este de 5 ani.
juridică este obligatorie: este obligatorie când
a) când suspectul sau învinuitul sau inculpatul
105
inculpatul este minor, este minor, internat Încălcarea dispoziţiilor cu privire la asistenţa juridică obligatorie a suspectului sau
internat într-un centru de într-un centru de inculpatului în cursul urmăririi penale poate fi invocată până la încheierea procedurii în
detenţie ori într-un centru reeducare sau într-un camera preliminară.
educativ, când este reţinut institut medical educativ,
sau arestat, chiar în altă când este reţinut sau
cauză, când faţă de acesta a arestat chiar în altă cauză,
fost dispusă măsura de când faţă de acesta a fost
siguranţă a internării dispusă măsura de
medicale, chiar în altă cauză, siguranţă a internării
precum şi în alte cazuri medicale sau obligarea la
prevăzute de lege; tratament medical chiar în
b) în cazul în care organul altă cauză ori când
judiciar apreciază că organul de urmărire
suspectul ori inculpatul nu penală sau instanţa
şi-ar putea face singur
apreciază că învinuitul ori
apărarea;
inculpatul nu şi-ar putea
c) în cursul judecăţii în
face singur apărarea,
cauzele în care legea
precum şi în alte cazuri
prevede pentru infracţiunea
prevăzute de lege. (3) În
săvârşită pedeapsa
cursul judecăţii, asistenţa
detenţiunii pe viaţă sau
pedeapsa închisorii mai juridică este obligatorie şi
mare de 5 ani. în cauzele în care legea
prevede pentru
infracţiunea săvârşită
pedeapsa detenţiunii pe
viaţă sau pedeapsa
închisorii de 5 ani sau mai
mare.
Art. 91. Avocatul din Art. 171. Asistenţa Nu există deosebiri de esenţă între cele două reglementări.
oficiu. învinuitului sau a
(1) În cazurile prevăzute inculpatului.
în art. 90, dacă suspectul sau (...) (4) Când asistenţa
inculpatul nu şi-a ales un juridică este obligatorie,
avocat, organul judiciar ia dacă învinuitul sau
măsuri pentru desemnarea inculpatul nu şi-a ales un
unui avocat din oficiu. apărător, se iau măsuri
(2) În tot cursul
106
Art. 92. Drepturile Art. 172. Drepturile NCPP stipulează explicit cazurile în care avocatul nu are dreptul să asiste la efectuarea unor acte
avocatului suspectului şi apărătorului. de procedură în procesul penal (când se utilizează metodele speciale de supraveghere ori
inculpatului. (1) În cursul urmăririi cercetare, respectiv la efectuarea percheziţiei corporale sau a vehiculelor în cazul infracţiunilor
(1) În cursul urmăririi penale, penale, apărătorul flagrante.
avocatul suspectului sau învinuitului sau
inculpatului are dreptul să inculpatului are dreptul să Încunoştinţarea avocatului se face prin notificare telefonică, fax, e-mail sau prin alte asemenea
asiste la efectuarea oricărui asiste la efectuarea mijloace, încheindu-se în acest sens un proces-verbal.
act de urmărire penală, cu oricărui act de urmărire
excepţia: penală şi poate formula NCPP prevede explicit că în cazul în care avocatul suspectului sau al inculpatului este prezent la
a) situaţiei în care se. cereri şi depune memorii. efectuarea unui act de urmărire penală, se face menţiune despre aceasta şi despre eventualele
(2) Avocatul suspectului Lipsa apărătorului nu obiecţiuni formulate, iar actul este semnat şi de avocat.
sau inculpatului poate împiedică efectuarea
solicita să fie încunoştinţat actului de urmărire
de data şi ora efectuării penală, dacă există
actului de urmărire penală dovada că apărătorul a
ori a audierii realizate de fost încunoştinţat de data
judecătorul de drepturi şi şi ora efectuării actului.
libertăţi. Încunoştinţarea se Încunoştinţarea se face
face prin notificare prin notificare telefonică,
telefonică, fax, e-mail sau fax, internet sau prin alte
prin alte asemenea mijloace, asemenea mijloace,
încheindu-se în acest sens
108
Art. 93. Asistenţa Art. 173. Asistenţa Spre deosebire de vechiul cod, NCPP aduce o serie de elemente de noutate:
juridică a persoanei celorlalte părţi. 1. dreptul persoanei vătămate/părţii civile/părţii responsabile civilemente de a fi asistată
vătămate, a părţii civile şi a (1) Apărătorul părţii de unul ori de mai mulţi avocaţi în tot cursul urmăririi penale, al procedurii de cameră
părţii responsabile vătămate, al părţii civile şi preliminară şi al judecăţii, precum şi obligaţia corelativă a organelor judiciare de a
civilmente. (1) În cursul al părţii responsabile notifica acest drept;
urmăririi penale, avocatul civilmente are dreptul să 2. caracterul obligatoriu al asistenţei juridice când persoana vătămată sau partea civilă
persoanei vătămate, al părţii asiste la efectuarea este o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu ori cu capacitate de exerciţiu
civile sau al părţii oricărui act de urmărire restrânsă.
responsabile civilmente are penală care implică
dreptul să fie încunoştinţat audierea sau prezenţa
în condiţiile art. 92 alin. (2), părţii căreia îi asigură
să asiste la efectuarea apărarea şi poate formula
oricărui act de urmărire cereri şi depune memorii.
penală în condiţiile art. 92, (2) În cursul judecăţii,
dreptul de a consulta actele apărătorul exercită
dosarului şi de a formula drepturile părţii pe care o
cereri şi a depune memorii. asistă.
Dispoziţiile art. 89 alin. (1) se (3) Când organul judiciar
aplică în mod corespunzător. apreciază că din anumite
(2) Avocatul persoanei motive partea vătămată,
vătămate, al părţii civile sau partea civilă sau partea
110
Acest drept nu poate fi c. dreptul de a obţine fotocopii ale dosarului pe cheltuiala clientului.
exercitat, nici restrâns în
mod abuziv. Părţile sau subiecţii procesuali principali pot opta între una sau mai multe dintre componentele
(2) Consultarea dosarului dreptului de consultare.
presupune dreptul de a
studia actele acestuia,
dreptul de a nota date sau Dreptul de a consulta dosarul nu este un drept absolut, putând fi limitat în scopul bunei
informaţii din dosar, precum desfăşurări a urmăririi penale:
şi de a obţine fotocopii pe a. pe toată perioada cât o persoană are calitatea de suspect;
cheltuiala clientului. b. maxim 10 zile faţă de inculpat.
(3) În cursul urmăririi
penale, procurorul stabileşte
data şi durata consultării
într-un termen rezonabil.
Acest drept poate fi delegat
organului de cercetare
penală.
(4) În cursul urmăririi
penale, procurorul poate
restricţiona motivat
consultarea dosarului, dacă
prin aceasta s-ar putea
aduce atingere bunei
desfăşurări a urmăririi
penale. După punerea în
mişcare a acţiunii penale,
restricţionarea se poate
dispune pentru cel mult 10
zile.
(5) În cursul urmăririi
penale, avocatul are
obligaţia de a păstra
confidenţialitatea sau
secretul datelor şi actelor de
care a luat cunoştinţă cu
ocazia consultării dosarului.
112
Art. 172. Drepturile Nu există deosebiri de esenţă între cele două coduri.
Art. 95. Dreptul de a apărătorului.
formula plângere. (1) (...) (2) Când asistenţa
Avocatul are dreptul de a juridică este obligatorie,
formula plângere, potrivit organul de urmărire
art. 336-339. penală va asigura
(2) În situaţiile prevăzute prezenţa apărătorului la
la art. 89 alin. (2), art. 92 ascultarea învinuitului sau
alin. (2) şi inculpatului. (...)
113
următoarele mijloace: adevărului. NCpp renunţă la indicarea ca mijloc de probă a înregistrărilor audio sau video, deşi fotografia
a) declaraţiile suspectului ART. 64 Mijloacele de probă continuă să fie distinct menţionată, ceea ce însă nu împiedică folosirea lor ca mijloc de probă în
sau ale inculpatului; (1) Mijloacele de probă prin condiţiile alin.2 lit.f).
b) declaraţiile persoanei care se constată elementele de În noua reglementare dispoziţia cuprinsă în alineatul 2 al art.63 din Cpp anterior, privitoare la
vătămate; fapt ce pot servi ca probă sunt: lipsa de ierarhie a valorii probante a probelor, se regăseşte în art. 103 alin.1.
c) declaraţiile părţii civile declaraţiile învinuitului sau ale În NCpp se defineşte procedeul probatoriu, definiţie inexistentă în vechea reglementare, dar
sau ale părţii responsabile inculpatului, declaraţiile părţii constant uzitată de doctrină, de unde a şi fost preluată.
civilmente; vătămate, ale părţii civile şi ale În concluzie, proba se obţine prin mijloace de probă, iar mijloacele de probă se obţin prin
d) declaraţiile martorilor; părţii responsabile civilmente, procedee probatorii.
e) înscrisuri, rapoarte de declaraţiile martorilor,
expertiză sau constatare, înscrisurile, înregistrările audio
procese-verbale, fotografii, sau video, fotografiile,
mijloace materiale de mijloacele materiale de probă,
probă; constatările tehnico-ştiinţifice,
f) orice alt mijloc de constatările medico-legale şi
probă care nu este interzis expertizele.
prin lege.
(3) Procedeul probatoriu
este modalitatea legală de
obţinere a mijlocului de
probă.
ART. 98 Obiectul ART.200 Obiectul urmăririi În Cpp din 1969, în capitolul consacrat probelor şi mijloacelor de probă, nu există o dispoziţie
probaţiunii penale generală cu privire la obiectul probaţiunii în procesul penal, însă, în partea specială, în titlul
Constituie obiect al Urmărirea penală are ca consacrat urmăririi penale, se specifică obiectul urmăririi penale, pentru ca, în titlul consacrat
probei: obiect strângerea probelor judecăţii, să se dispună că aceasta se mărgineşte la fapta şi persoana arătate în actul de
a) existenţa infracţiunii şi necesare cu privire la existenţa sesizare.
săvârşirea ei de către infracţiunilor, la identificarea Teza a II-a de la lit.a) este neinspirat formulată: „săvârşirea ei de către inculpat” ar putea
inculpat; făptuitorilor şi la stabilirea justifica susţinerea greşită că nu pot forma obiect al probei împrejurările anterioare dobândirii
b) faptele privitoare la răspunderii acestora, pentru a se calităţii de inculpat, şi care, spre pildă, au justificat o soluţie de clasare fără a se exercita
răspunderea civilă, atunci constata dacă este sau nu cazul acţiunea penală, soluţie care potrivit art.314 alin.1 nu poate fi dispusă decât “după ce au fost
când există parte civilă; să se dispună trimiterea în strânse probele necesare”. Este evident că, prin modul în care a reglementat soluţiile ce pot fi
c) faptele şi împrejurările judecată. dispuse în cursul urmăririi penale, legiuitorul nu a intenţionat să condiţioneze toate soluţiile de
de fapt de care depinde dobândirea prealabilă a calităţii de inculpat. Or, cu excepţia soluţiei de clasare dată în condiţiile
aplicarea legii; art.305 alin.1 (fosta neîncepere a urmăririi penale), toate celelelte soluţii se dispun în urma
d) orice împrejurare probelor.
necesară pentru justa Aşadar, obiect al probei îl constituie: faptele şi împrejurările de fapt care vizează atât latura
soluţionare a cauzei. penală, cât şi cea civilă, inclusiv aspectele, prevăzute în norme extrapenale, de a căror incidenţă
117
depinde calificarea faptei drept infracţiune (de ex. listele anexă la Legea 143/2000; valoarea
unui metru cub de masă lemnoasă, stabilită prin act al executivului şi supusă unor modificări
repetate), împrejurările conexe unei cauze şi de care depinde o activitate procesuală (de ex.
împrejurările de fapt care justifică absenţa părţilor la judecată; existenţa unei cauze temeinice
de împiedicare ce trebuie dovedită de partea care o invocă pentru a putea solicita repunerea în
termenul de apel conform art. 411 NCpp).
ART. 99 Sarcina probei Cf. G.Antoniu. C.Bulai (Dicţionar de drept penal şi de procedură penală, Hamangiu, 2011, p.35 ),
(1) În acţiunea penală „administrarea probelor este activitatea care constă într-un complex de acte procedurale prin
sarcina probei aparţine în care se strâng şi se aduc în faţa organului judiciar probele necesare aflării adevărului (...)”, iar
principal procurorului, iar în „sarcina administrării probei, obligaţia care revine fiecărui participant la proces de a face
acţiunea civilă, părţii civile dovada împrejurărilor sau faptelor care constituie obiectul probaţiunii” (idem, p.837).
ori, după caz, procurorului Altfel spus, sarcina probei se referă la acela care are obligaţia să dovedească, administrarea
care exercită acţiunea civilă probei reprezintă modul în care se execută obligaţia de a proba (mecanismele tehnice,
în cazul în care persoana procedurale prin care se strâng şi se valorifică probele).
vătămată este lipsită de ART. 66 Dreptul de a proba lipsa Sarcina probei a fost modificată, aceasta revenind, ca regulă, titularilor celor două acţiuni: în
capacitate de exerciţiu sau de temeinicie a probelor cadrul acţiunii penale, sarcina probei aparţine, potrivit NCpp, în principal, procurorului, în cadrul
are capacitate de exerciţiu (1) Învinuitul sau inculpatul acţiunii civile, sarcina probei îi revine părţii civile. Excepţia este identică actualei reglementări
restrânsă. beneficiază de prezumţia de pentru ipoteza în care persoana vătămată este lipsită de capacitate de exerciţiu sau are
(2) Suspectul sau nevinovăţie şi nu este obligat să- capacitate de exerciţiu restrânsă, situaţie în care acţiunea civilă se exercită, în numele acesteia,
inculpatul beneficiază de şi dovedească nevinovăţia. de către procuror (a se vedea şi art art. 19 alin. 3 NCpp).
prezumţia de nevinovăţie, (2) În cazul când există probe Sarcina probei nu mai aparţine instanţei, renunţându-se, aparent, la rolul activ al acesteia, care
nefiind obligat să îşi de vinovăţie, învinuitul sau nu mai apare, ca în vechiul Cpp (art.4 teza a II-a), printre principiile procesului penal Totuşi, cf.
dovedească nevinovăţia, şi inculpatul are dreptul să art.5 alin.1 NCpp, instanţa, ca organ judiciar, rămâne supusă principiului aflării adevărului,
are dreptul de a nu probeze lipsa lor de temeinicie. respectiv are „obligaţia de a asigura, pe bază de probe, aflarea adevărului cu privire la faptele şi
contribui la propria acuzare. ART. 67 Concludenţa şi împrejurările cauzei, precum şi cu privire la persoana (...) inculpatului”, deşi principiul aflării
(3) În procesul penal, utilitatea probei adevărului este indisolubil legat de rolul activ al organelor judiciare şi reprezintă o trăsătură a
persoana vătămată, (1) În cursul procesului penal sistemului procesual de tip continental. În acest context, există o oarecare ambiguitate cu privire
suspectul şi părţile au părţile pot propune probe şi la rolul instanţei în materia probaţiunii: înlăturând rolul activ al instanţei în ceea ce priveşte.
dreptul de a propune cere administrarea lor. sarcina probei, pare că NCpp se orientează spre sistemul procesual adversial în care judecătorul
organelor judiciare are rol de arbitru şi garant al legalităţii procedurilor, concluzie confirmată şi de expunerea de
administrarea de probe. motive, însă, păstrând principiul aflării adevărului – art.5 alin.1 NCpp, şi adăugând şi
posibilitatea instanţei de a administra probe din oficiu – art.100 alin.2 NCpp, orientarea spre
sistemul adversial este infirmată.
Dreptul persoanei de a nu contribui la propria sa acuzare în materie penală este o componentă
a dreptului la un proces echitabil, cuprins în art.6 paragr. 1 din Convenție.
Art. 6 parag. 1 constituie norma cadru în materia dreptului la un proces echitabil. Criteriile de
apreciere a procesului ca fiind corect sunt: caracterul echitabil al procedurii, publicitatea, durata
118
la cerere. adună probele atât în favoarea, când există riscul ca un martor să nu mai poată fi audiat în cursul judecăţii.
(2) În cursul judecăţii, cât şi în defavoarea învinuitului În vederea asigurării echitabilităţii procedurii în faza administrării probatoriului, cazurile de
instanţa administrează sau inculpatului. respingere a cererii de administrare de probe existente în vechea reglementare (atunci când
probe la cererea (2) Îndatoririle prevăzute în proba nu era concludentă sau utilă) sunt reformulate şi completate cu noi ipoteze: fapt notoriu,
procurorului, a persoanei alineatul precedent se probă imposibilă, exercitarea neîndreptăţită a dreptului de a cere administrarea de probe,
vătămate sau a părţilor şi, în îndeplinesc chiar dacă învinuitul contrarietatea cu legea. Noutatea se situează numai la nivel de reglementare, ipotezele
mod subsidiar, din oficiu, sau inculpatul recunoaşte fapta. menţionate fiind deja tratate doctrinar şi aplicate jurisprudenţial.
atunci când consideră (3) Organul de urmărire Astfel, în noua reglementare, organele judiciare pot respinge cererea de administrare a unor
necesar pentru formarea penală este obligat să explice probe:
convingerii sale. învinuitului sau inculpatului, - atunci când nu este relevantă în raport cu obiectul probaţiunii (adică nepertinentă) - art.100
(3) Cererea privitoare la precum şi celorlalte părţi alin.4 lit. a);
administrarea unor probe drepturile lor procesuale. - nu este utilă - art.100 alin.4 lit.b);
formulată în cursul urmăririi (4) Organul de urmărire - există dispensă de probă - art. 100 alin. 4 lit. c), (deşi alături de notorietate, menţionată
penale sau în cursul penală este de asemenea obligat expres, ar fi trebuit avute în vedere, pentru identitate de raţiune, şi faptele necontestate şi cele
judecăţii se admite ori se să strângă date cu privire la evidente);
respinge, motivat, de către împrejurările care au - nu este posibil de obţinut - art.100 alin.4 lit.d), spre pildă, faptele negative nedeterminate;
organele judiciare. determinat, înlesnit sau favorizat - cererea pentru administrarea probei a fost formulată de o persoană lipsită de calitate - art.100
(4) Organele judiciare pot săvârşirea infracţiunii, precum şi alin.4 lit.e), de exemplu, solicitarea de obţinere a unui înscris relevant pentru soluţionarea
respinge o cerere privitoare orice alte date de natură să laturii civile formulat de persoana vătămată neconstituită parte civilă; dacă totuşi, în această
la administrarea unor probe servească la soluţionarea cauzei. ipoteză, organul judiciar (în exemplul anterior, procurorul care exercită din oficiu acţiunea civilă)
atunci când: apreciază că proba este concludentă şi utilă, ar trebui, în opinia noastră, să dispună respingerea
a) proba nu este ART. 65 Sarcina administrării cererii formulate de persoana neîndreptăţită a o formula şi să administreze proba din oficiu (a
relevantă în raport cu probelor se vedea consideraţiile din final);
obiectul probaţiunii din (1) Sarcina administrării - administrarea este nepermisă de lege - art.100 alin.4 lit.f), spre pildă prin hipnoză.
cauză; probelor în procesul penal Din modul de formulare a textului ar rezulta că organul judiciar are facultatea, iar nu obligaţia
b) se apreciază că pentru revine organului de urmărire de a respinge administrarea probei care se circumscrie vreunuia dintre cazurile de mai sus, ceea
dovedirea elementului de penală şi instanţei de judecată. ce nu pare tocmai logic: faptele şi împrejurările avute în vedere la alin.4 (împrejurările fără
fapt care constituie obiectul (2) La cererea organului de legătură cu cauza, cele care au fost deja suficient dovedite, faptele notorii, cele imposibil de
probei au fost administrate urmărire penală ori a instanţei dovedit sau cele a căror dovedire se solicită a fi făcută prin mijloace contrare legii) nu ar trebui
suficiente mijloace de de judecată, orice persoană care să poată forma obiect al probaţiunii.
probă; cunoaşte vreo probă sau deţine
c) proba nu este vreun mijloc de probă este
necesară, întrucât faptul obligată să le aducă la
este notoriu; cunoştinţă sau să le înfăţişeze.
d) proba este imposibil de
obţinut; ART. 67 Concludenţa şi
e) cererea a fost utilitatea probei
120
ART. 102 Excluderea ART. 64 Mijloacele de probă Cât priveşte terminologia folosită, noul legiuitor nu este tocmai consecvent în atribuirea
probelor obţinute în mod (2) Mijloacele de probă aceluiaşi sens noţiunii de probă în cuprinsul NCpp.
nelegal obţinute în mod ilegal nu pot fi Excluderea este o sancţiune procesuală specifică materiei mijloacelor de probă şi consecinţă a
(1) Probele obţinute prin folosite în procesul penal. modului nelegal de administrare a acestora. Această nelegalitate poate fi determinată de o
tortură, precum şi probele nulitate absolută (pentru faza de urmărire penală incidente fiind cazurile de la art.281 alin.1 lit
derivate din acestea nu pot e-f , pentru procedura de cameră preliminară şi faza de judecată toate cazurile de nulitate
fi folosite în cadrul enumerate de art.281 alin.1) sau relativă (condiţiile, termenul şi persoanele care o pot invoca
procesului penal. fiind reglementate în art.282).
(2) Probele obţinute în Nu orice încălcare a prevederilor legale ce reglementează administrarea probelor are ca efect
mod nelegal nu pot fi excluderea probelor. Sarcina probei încălcării normei legale aparţine celui care o invocă, iar în
folosite în procesul penal. cazul nulităţilor relative trebuie îndeplinite şi celelalte condiţii legale: să fie invocată de
(3) Nulitatea actului prin persoana îndreptăţită, în termenul prescris, să se constate producerea unei vătămări şi să nu fie
care s-a dispus sau autorizat posibilă înlăturarea acesteia decât prin refacerea actului. Distincţia este importantă în principal
administrarea unei probe atunci când deşi proba a fost nelegal administrată (în urma unei percheziţii efectuate cu
ori prin care aceasta a fost depăşirea limitelor autorizaţiei se identifică mijloace materiale de probă care confirmă
administrată determină nevinovăţia inculpatului) nu este în interesul procesual al celui în favoarea căruia norma a fost
excluderea probei. instituită să îi invoce încălcarea.
(4) Probele derivate se Distincţia semnificativă dintre vechiul Cpp şi NCpp o constituie imposibilitatea folosirii nu doar a
exclud dacă au fost obţinute probelor obţinute în mod nelegal, ci şi a probelor derivate din acestea. Noua reglementare face
în mod direct din probele astfel aplicarea doctrinei „efectului la distanţă” sau „fructelor pomului otrăvit”.
obţinute în mod nelegal şi Legiuitorul distinge între probele obţinute prin tortură şi probele derivate din acestea care se
nu puteau fi obţinute în alt exclud întotdeauna (de la interzicerea torturii statele nu pot deroga, dreptul cuprins în art.3 din
mod. Convenţie fiind un drept absolut, nicio circumstanţă neputând justifica utilizarea torturii; de
(5) *** Abrogat observat că, din reglementarea covenţională, legiuitorul român a preluat în alin.1 doar prima
teză, ceea ce nu înseamnă că tratamentele inumane sau degradante ar fi permise, ci că ele cad
în sfera de incidenţă a alin.2 al art.102 NCpp; cele trei noţiuni se disting între ele prin
intensitate, iar nu prin natură; probarea torturii va avea drept consecinţă excluderea prin
efectul legii a probelor obţinute prin utilizarea ei) şi probele derivate din cele obţinute în mod
nelegal când se cer întrunite cumulativ două condiţii pentru a fi excluse: între proba
administrată nelegal şi proba derivată ulterior administrată există o legătură de cauzalitate
necesară, iar organele judiciare au folosit în mod principal şi direct datele şi informaţiile
obţinute din proba nelegală, fără vreo altă sursă alternativă şi fără să existe posibilitatea certă
ca acestea să fie descoperite în viitor, pentru a administra în mod legal mijlocul de probă
derivat.
Potrivit art.4 din Legea nr.255/2013 (LPA NCpp):
„(1) Actele de procedură îndeplinite înainte de intrarea în vigoare a Codului de procedură
penală, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la data îndeplinirii lor, rămân valabile, cu
122
ART. 104 Persoanele Fără corespondent În vechea reglementare nu exista un articol corespondent, legiuitorul preferând să trateze în
audiate în cursul procesului articole distincte audierea fiecărei părţi, martor sau expert.
penal
În cursul procesului penal,
în condiţiile prevăzute de
lege, pot fi audiate
următoarele persoane:
suspectul, inculpatul,
persoana vătămată, partea
civilă, partea responsabilă
civilmente, martorii şi
experţii.
ART. 105 Audierea prin ART. 128 Cazurile şi procedura Deşi semnificativ mai detaliate decât reglementarea anterioară, dispoziţiile NCpp nu cuprind
interpret de folosire a interpreţilor deosebiri de substanţă.
(1) Ori de câte ori (1) Când una dintre părţi sau o
persoana audiată nu altă persoană care urmează să
înţelege, nu vorbeşte sau nu fie ascultată nu cunoaşte limba
se exprimă bine în limba română ori nu se poate exprima,
română, audierea se face organul de urmărire penală sau
prin interpret. Interpretul instanţa de judecată îi asigură în
poate fi desemnat de mod gratuit folosirea unui
organele judiciare sau ales interpret. Interpretul poate fi
de părţi ori persoana desemnat sau ales de părţi; în
vătămată, dintre interpreţii acest din urmă caz, el trebuie să
autorizaţi, potrivit legii. fie un interpret autorizat,
(2) În mod excepţional, în potrivit legii.
situaţia în care se impune (2) Dispoziţiile alineatului
luarea urgentă a unei precedent se aplică în mod
măsuri procesuale sau dacă corespunzător şi în cazul când
nu se poate asigura un unele dintre înscrisurile aflate în
interpret autorizat, dosarul cauzei sau prezentate în
audierea poate avea loc în instanţă sunt redactate într-o
prezenţa oricărei persoane altă limbă decât cea română.
care poate comunica cu cel (3) Dispoziţiile art. 83, 84 şi 85
ascultat, organul judiciar se aplică în mod corespunzător
având însă obligaţia de a şi interpretului.
relua audierea prin
124
dacă este cazul, ia măsuri nu este în pericol. lege, audierea poate avea loc prin videoconferinţă.
pentru ca persoana să fie (2) Directorul penitenciarului în care se află deţinutul primeşte cererea de audiere şi este
consultată de un medic. ART. 77 Modul de ascultare competent să dispună asupra datei de realizare a acesteia.
(2) Persoana aflată în Ascultarea părţii vătămate, a (3) Audierea prin videoconferinţă se desfăşoară potrivit regulamentului de aplicare a prezentei
detenţie poate fi audiată la părţii civile şi a părţii legi.
locul de deţinere prin responsabile civilmente se face (4) Dacă deţinutul este asistat de un apărător, ales sau numit din oficiu, administraţia
videoconferinţă, în cazuri potrivit dispoziţiilor privitoare la penitenciarului va permite accesul acestuia în camera de videoconferinţă, alături de persoana pe
excepţionale şi dacă organul ascultarea învinuitului sau care o reprezintă.
judiciar apreciază că inculpatului, care se aplică în (5) Dispoziţiile alin. (4) se aplică în mod corespunzător şi traducătorului sau interpretului.
aceasta nu aduce atingere mod corespunzător. (6) Dispoziţiile prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi în cazul deţinuţilor aflaţi în
bunei desfăşurări a secţiile exterioare ale unui penitenciar, centre de reţinere şi arestare preventivă, centre
procesului ori drepturilor şi ART. 86 Modul şi limitele educative sau centre de detenţie, precum şi în cazul altor proceduri judiciare din alte materii, în
intereselor părţilor. ascultării martorului măsura în care audierea prin videoconferinţă este posibilă din punct de vedere tehnic.”
(3) În cazul prevăzut la (3) Dispoziţiile art. 71 – 74 se În fine, ascultarea persoanelor condamnate se poate face în incinta penitenciarului, potrivit art.
alin. (2), dacă persoana aplică în mod corespunzător şi la 51 alin.2 lit.a) din Legea nr. 254/2013, de către procuror, în exercitarea atribuţiilor de serviciu,
audiată se află în vreuna ascultarea martorului. pe baza împuternicirii conducătorului instituţiei.
dintre situaţiile prevăzute la Totodată, conform art.113 alin.1 din Legea nr. 254/2013, „ascultarea persoanelor reţinute sau
art. 90, ascultarea nu poate arestate preventiv aflate în centrele de reţinere şi arestare preventivă de către organele de
avea loc decât în prezenţa urmărire penală, care instrumentează cauza în care acestea au fost reţinute sau arestate
avocatului la locul de preventiv, se face în condiţiile prevăzute de Codul de procedură penală şi de regulamentul
deţinere. aprobat prin ordin al ministrului afacerilor interne”. Iar potrivit alin.2 al aceluiaşi articol,
ascultarea deţinuţilor aflaţi în centrele de reţinere şi arestare preventivă se realizează cu
acordul procurorului care supraveghează sau efectuează urmărirea penală.
ART. 107 Întrebările ART. 70 Întrebări şi lămuriri Obligaţiile pentru organul judiciar înainte de prima audiere a suspectului sau inculpatului sunt
privind persoana prealabile în mare parte similare reglementării anterioare, fiind însă mai detaliate.
suspectului sau a (1) Învinuitul sau inculpatul,
inculpatului înainte de a fi ascultat, este
(1) La începutul primei întrebat cu privire la nume,
audieri, organul judiciar prenume, poreclă, data şi locul
adresează întrebări naşterii, numele şi prenumele
suspectului sau inculpatului părinţilor, cetăţenie, studii,
cu privire la nume, situaţia militară, loc de muncă,
prenume, poreclă, data şi ocupaţie, adresa la care
locul naşterii, codul numeric locuieşte efectiv, antecedente
personal, numele şi penale şi alte date pentru
prenumele părinţilor, stabilirea situaţiei sale
cetăţenia, starea civilă, personale.
126
încheia un proces-verbal.
(4) Organul judiciar
trebuie să aducă la
cunoştinţa inculpatului
posibilitatea încheierii, în
cursul urmăririi penale, a
unui acord, ca urmare a
recunoaşterii vinovăţiei, iar
în cursul judecăţii
posibilitatea de a beneficia
de reducerea pedepsei
prevăzute de lege, ca
urmare a recunoaşterii
învinuirii.
ART. 109 Modul de ART. 71 Modul de ascultare Potrivit noii reglementări nu mai există diferenţe între modul de ascultare în cursul urmăririi
ascultare (1) Fiecare învinuit sau penale faţă de cel prevăzut în cursul judecăţii. Astfel, atât în cursul urmăririi penale, cât şi în cel
(1) După îndeplinirea inculpat este ascultat separat. al judecăţii, suspectului sau inculpatului i se pot pune întrebări atât de către organul judiciar cât
dispoziţiilor art. 107 şi 108, (2) În cursul urmăririi penale, şi de apărătorul său.
suspectul sau inculpatul dacă sunt mai mulţi învinuiţi sau Un alt element de noutate este dreptul suspectului sau inculpatului să se consulte cu avocatul
este lăsat să declare tot inculpaţi, fiecare este ascultat atât înainte, cât şi în cursul audierii.
ceea ce doreşte referitor la fără să fie de faţă ceilalţi. Totodată, prin alineatul 3 se prevede, în mod expres, că dreptul la tăcere al suspectului /
fapta prevăzută de legea (3) Învinuitul sau inculpatul inculpatului care poate fi exercitat cu privire la unele ori la toate faptele sau împrejurările
penală care i-a fost este mai întâi lăsat să declare tot despre care este întrebat.
comunicată, după care i se ce ştie în cauză.
pot pune întrebări. (4) Ascultarea învinuitului sau
(2) Suspectul sau inculpatului nu poate începe cu
inculpatul are dreptul să se citirea sau reamintirea
consulte cu avocatul atât declaraţiilor pe care acesta le-a
înainte, cât şi în cursul dat anterior în cauză.
audierii, iar organul judiciar, (5) Învinuitul sau inculpatul nu
când consideră necesar, poate prezenta ori citi o
poate permite acestuia să declaraţie scrisă de mai înainte,
utilizeze însemnări şi notiţe însă se poate servi de însemnări
proprii. asupra amănuntelor greu de
(3) În cursul audierii, reţinut.
suspectul sau inculpatul îşi
poate exercita dreptul la
129
reintegrare socială a
infractorilor, care are obligaţia
de a păstra secretul profesional
cu privire la datele de care a luat
cunoştinţă în timpul audierii.
Organul judiciar are obligaţia să
aducă la cunoştinţa părţii
vătămate sau a părţii civile
dreptul de a solicita audierea în
prezenţa unui consilier de
protecţie a victimelor şi
reintegrare socială a
infractorilor.
(3) Partea vătămată sau
partea civilă poate fi ascultată
prin intermediul unei reţele
video şi audio.
(4) În cursul judecăţii, părţile şi
apărătorii acestora pot adresa
întrebări, în mod nemijlocit,
părţii vătămate sau părţii civile
ascultate în condiţiile alin. 1 – 3.
Întrebările se pun în ordinea
prevăzută în art. 323 alin. 2.
Preşedintele completului
respinge întrebările care nu sunt
utile şi concludente judecării
cauzei.
(5) Declaraţia părţii vătămate
sau a părţii civile, ascultată în
condiţiile arătate în alin. 1 – 3, se
înregistrează prin mijloace
tehnice video şi audio şi se redă
integral în formă scrisă, fiind
semnată de organul judiciar, de
partea vătămată sau partea
civilă ascultată, precum şi de
135
consilierul de protecţie a
victimelor şi reintegrare socială a
infractorilor prezent la
ascultarea acesteia, depunându-
se la dosarul cauzei.
(6) Suportul pe care a fost
înregistrată declaraţia părţii
vătămate sau a părţii civile, în
original, sigilat cu sigiliul
parchetului ori, după caz, al
instanţei de judecată, se
păstrează la sediul acestora.
(7) Dispoziţiile art. 75 – 77 şi
5
ale art. 86 se aplică în mod
corespunzător.
ART. 114 Persoanele ART. 78 Martorul Dacă aspectele cu privire la care poartă audierea nu sunt semnificativ diferite în noua
audiate ca martor Persoana care are cunoştinţă reglementare, obligaţiile martorului sunt. Astfel, nu se mai prevede pentru martor şi obligaţia
(1) Poate fi audiată în despre vreo faptă sau despre de a spune tot ceea ce ştie, ci doar pe aceea de a spune adevărul, deşi textul jurământului,
calitate de martor orice vreo împrejurare de natură să respectiv al declaraţiei solemne, prevăzute la art.121 alin.3 şi 5 NCpp, a rămas nemodificat,
persoană care are servească la aflarea adevărului menţinându-se prevederea privind asumarea obligaţiei de a nu ascunde nimic din ceea ce ştie
cunoştinţă despre fapte sau în procesul penal poate fi (în realitate tot o formă de mistificare a adevărului: prin omisiune). Tot astfel, potrivit art. 273
împrejurări de fapt care ascultată în calitate de martor. alin.1 NCp constituie infracţiunea de mărturie mincinoasă „fapta martorului care, într-o cauză
constituie probă în cauza penală, civilă sau în orice altă procedură în care se ascultă martori, face afirmaţii mincinoase, ori
penală. ART. 83 Obligaţia de prezentare nu spune tot ce ştie în legătură cu faptele sau împrejurările esenţiale cu privire la care este
(2) Orice persoană citată Persoana chemată ca martor întrebat”.
în calitate de martor are este obligată să se înfăţişeze la Ordinea de preferinţă între calitatea de martor şi aceea de alt subiect procesual este şi ea
următoarele obligaţii: locul, ziua şi ora arătate în citaţie diferită în noua reglementare. Astfel, nu doar calitatea de avocat, ca în anterioara
a) de a se prezenta în faţa şi are datoria să declare tot ce reglementare, ci şi acelea de expert, mediator, reprezentant al părţii sau alt subiect procesual
organului judiciar care a ştie cu privire la faptele cauzei. principal sunt lipsite de întâietate faţă de calitatea de martor.
citat-o la locul, ziua şi ora O dispoziţie nouă este cea prevăzută la ultimul alineat, audierea ca martor a persoanelor care
arătate în citaţie; ART. 79 Ascultarea persoanei au întocmit procese-verbale în calitate de organe de constatare sau de comandanţi de nave sau
b) de a depune jurământ obligate a păstra secretul aeronave. În Cpp anterior nu era prevăzut expres, dar nici nu era interzis.
sau declaraţie solemnă în profesional De precizat că potrivit art.61 alin.5, respectiv art.62 alin.4 NCpp, procesul-verbal încheiat de
faţa instanţei ; (2) Calitatea de martor are aceştia constituie act de sesizare al organului de urmărire penală şi poate justifica, dacă sunt
c) de a spune adevărul. întâietate faţă de calitatea de îndeplinite condiţiile prevăzute de art.305 alin.1 NCpp, începerea urmăririi penale cu privire la
(3) Calitatea de martor apărător, cu privire la faptele şi faptă. Pentru ca urmărirea penală să se poată efectua în continuare faţă de o persoană (spre
are întâietate faţă de împrejurările pe care acesta le-a pildă în cazul unei infracţiuni flagrante când persoana făptuitorului este cunoscută), este
136
calitatea de expert sau de cunoscut înainte de a fi devenit necesar să existe, conform art.305 alin.3 NCpp, date şi probe din care să rezulte indicii
avocat, de mediator ori de apărător sau reprezentant al rezonabile că aceasta a săvârşit fapta. Or, probele se obţin prin mijloace de probă uneori dificil
reprezentant al uneia dintre vreuneia dintre părţi. de administrat în cazul exemplului de mai sus. Audierea persoanei care a întocmit procesul-
părţi sau al unui subiect verbal constituie nu doar un mijloc de probă prevăzut de lege, dar, posibil, singura soluţie în
procesual principal, cu ipoteza dată.
privire la faptele şi
împrejurările de fapt pe
care persoana le-a cunoscut
înainte de a dobândi
această calitate.
(4) Pot fi audiate în
calitate de martor şi
persoanele care au întocmit
procese-verbale în temeiul
art. 61 şi 62.
ART. 115 Capacitatea de a Fără corespondent Reglementarea este nouă, neavând echivalent în Cpp din 1969, dar nu neapărat necesară: câtă
fi martor vreme scopul procesului penal este aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei, rămâne la
(1) Orice persoană poate latitudinea organului judiciar să administreze orice probă permisă de lege pentru realizarea
fi citată şi audiată în calitate acestui scop. Drept urmare şi persoanele cu tulburări psihice ar putea fi audiate, dar doar după
de martor, cu excepţia ce organul judiciar ar constata că nu le este afectat contactul cu realitatea.
părţilor şi a subiecţilor
procesuali principali.
(2) Persoanele care se
află într-o situaţie ce pune
la îndoială, în mod
rezonabil, capacitatea de a
fi martor pot fi audiate doar
atunci când organul judiciar
constată că persoana este
capabilă să relateze în mod
conştient fapte şi
împrejurări de fapt
conforme cu realitatea.
(3) Pentru a decide cu
privire la capacitatea unei
persoane de a fi martor,
organul judiciar dispune, la
137
confidenţialitatea. speciale de supraveghere sau cercetare din Codul de procedură penală aplicându-se în mod
(5) *** Abrogat corespunzător."
ART. 117 Persoanele care ART. 80 Ascultarea soţului şi a Dacă persoanele menţionate la alin.1 lit.a sunt aceleaşi cu cele prevăzute în anterioara
au dreptul de a refuza să rudelor apropiate reglementare, lit.b al aceluiaşi alineat menţionează o categorie nouă de persoane care pot
dea declaraţii în calitate de (1) Soţul şi rudele apropiate refuza audierea în calitate de martori, respectiv cele care au avut calitatea de soţ al suspectului
martor ale învinuitului sau inculpatului sau inculpatului. Reglementarea se justifică prin argumente ce ţin de relaţiile personale stabilite
(1) Au dreptul de a refuza nu sunt obligate să depună ca între soţi în timpul căsătoriei, relaţii care pot constitui un impediment moral pentru fostul soţ
să fie audiate în calitate de martori. de a fi audiat ca martor.
martor următoarele (2) Organele judiciare vor Totodată, în noua reglementare legiuitorul prevede în mod expres ipoteza în care persoanelor
persoane: aduce aceasta la cunoştinţă care pot refuza audierea în calitate de martor şi renunţă la acest beneficiu, le vor fi aplicabile
a) soţul, ascendenţii şi persoanelor arătate în alineatul dispoziţiile privitoare la aceştia (drepturile şi obligaţiile martorilor, inclusiv săvârşirea infracţiunii
descendenţii în linie directă, precedent, de îndată ce au fost de mărturie mincinoasă în cazul unor declaraţii neconforme cu realitatea).
precum şi fraţii şi surorile îndeplinite dispoziţiile alin. 3 din Alineatul 4 prevede încă o excepţie de la obligaţia de a depune mărturie: pentru persoana care
suspectului sau inculpatului; art. 84. se află într-o calitate specială în raport de unul dintre suspecţi sau inculpaţi, dar datorită
b) persoanele care au împrejurărilor cauzei declaraţia sa nu poate fi limitată doar la ceilalţi, ipoteză în care este
avut calitatea de soţ al exonerată de obligaţia de a depune mărturie împotriva acestora.
suspectului sau al
inculpatului.
(2) După comunicarea
drepturilor şi obligaţiilor
potrivit art. 120, organele
judiciare comunică
persoanelor prevăzute la
alin. (1) dreptul de a nu da
declaraţii în calitate de
martor.
(3) Dacă persoanele
prevăzute la alin. (1) sunt de
acord să dea declaraţii, în
privinţa acestora sunt
aplicabile dispoziţiile
privitoare la drepturile şi
obligaţiile martorilor.
(4) Persoana care
îndeplineşte una dintre
calităţile prevăzute la alin.
139
anterioară celei penale (purtând însă tot asupra faptelor care făceau obiectul acuzaţiei penale),
în executarea obligaţiei de cooperare (obligaţie a cărei nerespectare era pedepsită penal de
legislaţia naţională). Curtea a reafirmat în această cauză existența autonomă a dreptului de a nu
se autoincrimina, care include și dreptul de a păstra tăcerea, precum și principiul potrivit căruia
acesta se aplică fără deosebire în orice cauză, indiferent de gravitatea ei, neputând fi înlăturat
nici din rațiuni de interes public.
ART. 119 Întrebările privind ART. 84 Întrebări prealabile Modificările aduse prin noua reglementare sunt determinate de lărgirea categoriei persoanelor
persoana martorului (1) Martorul este întrebat mai care pot refuza audierea în calitate de martori, precum şi aplicarea şi în procedura penală a
(1) Dispoziţiile art. 107 se întâi despre nume, prenume, unor dispoziţii existente în procedura civilă privitoare la circumstanţierea relaţiilor de prietenie
aplică în mod corespunzător etate, adresă şi ocupaţie. sau de duşmănie existente între martori şi vreuna dintre părţi, relaţii care pot afecta
în cazul audierii martorului. (2) În caz de îndoială asupra obiectivitatea depoziţiilor martorului.
(2) Martorului i se identităţii martorului, aceasta se Şi alin.3 cuprinde dispoziţii nou introduse, care însă nu ridică probleme de interpretare.
comunică obiectul cauzei şi stabileşte prin orice mijloc de
apoi este întrebat dacă este probă.
membru de familie sau fost (3) Martorul va fi apoi întrebat
soţ al suspectului, dacă este soţ sau rudă a
inculpatului, persoanei vreuneia dintre părţi şi în ce
vătămate ori al celorlalte raporturi se află cu acestea,
părţi din procesul penal, precum şi dacă a suferit vreo
dacă se află în relaţii de pagubă de pe urma infracţiunii.
prietenie sau de duşmănie
cu aceste persoane, precum
şi dacă a suferit vreo
pagubă în urma săvârşirii
infracţiunii.
(3) Martorului nu i se
adresează întrebările
privind persoana sa atunci
când faţă de acesta s-a
dispus o măsură de
protecţie a datelor de
identitate.
ART. 120 Comunicarea ART. 86 Modul şi limitele Singurul element de noutate îl constituie dispoziţiile cuprinse în alineatul 2 lit.a teza I şi lit.c,
drepturilor şi obligaţiilor ascultării martorului respectiv aducerea la cunoştinţa martorului a dreptului de a fi supus măsurilor de protecţie şi a
(1) Organul judiciar (1) Martorului i se face obligaţiei de a comunica în scris, în termen de 5 zile, orice schimbare a adresei la care este citat,
comunică martorului cunoscut obiectul cauzei şi i se atrăgându-i-se atenţia că, în cazul neîndeplinirii acestei obligaţii, se poate dispune împotriva sa
141
calitatea în care este audiat arată care sunt faptele sau sancţiunea prevăzută de art.283 alin.1.
şi faptele sau împrejurările împrejurările pentru dovedirea Referirea la alin.1 al art.283 este greşită, corectă ar fi fost trimiterea la alin.4 lit.l al aceluiaşi
de fapt pentru dovedirea cărora a fost propus ca martor, articol, care prevede că fapta martorului care nu comunică în scris, în termen de 5 zile, orice
cărora a fost propus ca cerându-i-se să declare tot ce schimbare a locuinţei pe parcursul procesului penal, constituie abatere disciplinară. Şi aceasta
martor. ştie cu privire la acestea. este o necorelare a textelor.
(2) Martorului i se aduc Toate celelalte dispoziţii constituie reformulări ale unor prevederi existente şi în anterioara
apoi la cunoştinţă reglementare.
următoarele drepturi şi
obligaţii:
a) dreptul de a fi supus
măsurilor de protecţie şi de
a beneficia de restituirea
cheltuielilor prilejuite de
chemarea în faţa organelor
judiciare, atunci când sunt
îndeplinite condiţiile
prevăzute de lege;
b) obligaţia de a se
prezenta la chemările
organelor judiciare,
atrăgându-i-se atenţia că, în
cazul neîndeplinirii acestei
obligaţii, se poate emite
mandat de aducere
împotriva sa;
c) obligaţia de a comunica
în scris, în termen de 5 zile,
orice schimbare a adresei la
care este citat, atrăgându-i-
se atenţia că, în cazul
neîndeplinirii acestei
obligaţii, se poate dispune
împotriva sa sancţiunea
prevăzută de art. 283 alin.
(1);
d) obligaţia de a da
declaraţii conforme cu
142
realitatea, atrăgându-i-se
atenţia că legea pedepseşte
infracţiunea de mărturie
mincinoasă.
ART. 121 Jurământul şi ART. 85 Jurământul martorului În noua reglementare nu mai este prevăzută ipoteza martorului fără confesiune care, potrivit
declaraţia solemnă a (1) Înainte de a fi ascultat, reglementării anterioare depunea jurământ pe onoare şi conştiinţă. NCpp prevede doar două
martorului martorul depune următorul posibilităţi: aceea a martorului cu credinţă religioasă, ipoteză în care acesta va depune jurământ
(1) În cursul urmăririi jurământ: "Jur că voi spune făcând referire la divinitate în funcţie de credinţa sa religioasă şi aceea a martorului care alege
penale şi judecăţii, după adevărul şi că nu voi ascunde să facă o declaraţie solemnă, ipoteză în care referirea la divinitate nu mai există.
îndeplinirea dispoziţiilor art. nimic din ceea ce ştiu. Aşa să-mi Atât textul jurământului, cât şi cel al declaraţiei solemne sunt necorelate cu dispoziţiile art.114
119 şi 120, organul de ajute Dumnezeu!" alin.2 lit.c din NCpp care prevăd pentru martor doar obligaţia de a spune adevărul, nu şi aceea
urmărire penală şi (2) În timpul depunerii de a nu ascunde nimic din ceea ce ştie.
preşedintele completului jurământului, martorul ţine
solicită martorului mâna pe cruce sau pe biblie.
depunerea jurământului sau Referirea la divinitate din
a declaraţiei solemne. formula jurământului se schimbă
(2) Organul de urmărire potrivit credinţei religioase a
penală şi preşedintele martorului.
completului îl întreabă pe (3) Martorului de altă religie
martor dacă doreşte să decât cea creştină nu îi sunt
depună jurământ religios aplicabile prevederile alin. 2.
sau declaraţie solemnă. Martorul fără confesiune va
(3) Textul jurământului depune următorul jurământ:
este următorul: "Jur că voi "Jur pe onoare şi conştiinţă că
spune adevărul şi nu voi voi spune adevărul şi că nu voi
ascunde nimic din ceea ce ascunde nimic din ceea ce ştiu".
ştiu. Aşa să-mi ajute (4) Martorii care din motive de
Dumnezeu!". Referirea la conştiinţă sau confesiune nu
divinitate din formula depun jurământul vor rosti în
jurământului se schimbă în faţa instanţei următoarea
funcţie de credinţa formulă: "Mă oblig că voi spune
religioasă a martorului. adevărul şi că nu voi ascunde
(4) În timpul depunerii nimic din ceea ce ştiu".
jurământului, cu excepţiile (5) Situaţiile la care se referă
impuse de credinţa alin. 3, 4 şi 5 se reţin de organul
religioasă, martorul ţine judiciar pe baza afirmaţiilor
mâna dreaptă pe cruce sau făcute de martor.
143
ART. 123 Consemnarea ART. 86 Modul şi limitele Dacă alineatul 1 din art.123 din NCpp este conform vechii reglementări, dispoziţiile alineatului
declaraţiilor ascultării martorului 2 sunt fără echivalent, dar nu ridică probleme de interpretare.
(1) Consemnarea (3) Dispoziţiile art. 71 – 74 se Spre deosebire de audierea suspectului / inculpatului, când regula o constituie înregistrarea
declaraţiilor se face potrivit aplică în mod corespunzător şi la audio sau audiovideo a declaraţiei, înregistrarea audierii martorului are loc doar, atunci când
dispoziţiilor art. 110, care se ascultarea martorului. organul de urmărire penală consideră necesar sau atunci când martorul a solicitat aceasta.
aplică în mod
corespunzător.
(2) În cursul urmăririi
penale, audierea martorului
se înregistrează prin
mijloace tehnice audio sau
audiovideo, dacă organul de
urmărire penală consideră
necesar sau dacă martorul
solicită expres aceasta şi
înregistrarea este posibilă.
ART. 124 Cazurile speciale ART. 81 Martor minor Dspoziţiile alineatului 1 al art.124 din NCpp sunt similare anterioarei reglementări.
de audiere a martorului Minorul poate fi ascultat ca Dispoziţiile alineatelor următoare sunt fără echivalent şi reprezintă măsuri de protecţie a
(1) Audierea martorului martor. Până la vârsta de 14 ani intereselor martorului minor în cazul în care persoanele prevăzute de lege ca fiind obligate să fie
minor în vârstă de până la ascultarea lui se face în prezenţa prezente la audierea au interese contrare celor ale martorului ori se află într-o altă situaţie
14 ani are loc în prezenţa unuia dintre părinţi ori a reglementată de text.
unuia dintre părinţi, a tutorelui sau a persoanei căreia
tutorelui sau a persoanei ori îi este încredinţat minorul spre
a reprezentantului creştere şi educare.
instituţiei căreia îi este
încredinţat minorul spre
creştere şi educare.
(2) Dacă persoanele
arătate la alin. (1) nu pot fi
prezente sau au calitatea de
suspect, inculpat, persoană
vătămată, parte civilă, parte
responsabilă civilmente ori
martor în cauză ori există
suspiciunea rezonabilă că
pot influenţa declaraţia
minorului, audierea
145
martor ameninţat, instanţa martorului sau a localităţii prezent în sala de judecată, prin intermediul mijloacelor audiovideo de transmitere, vocea şi
dispune aplicarea uneia sau acestuia de domiciliu ori de imaginea este obligatoriu a fi distorsionate.
a mai multora dintre reşedinţă ar fi periclitată viaţa,
următoarele măsuri: integritatea corporală sau
a) supravegherea şi paza libertatea lui ori a altei
locuinţei martorului sau persoane, martorului i se poate
asigurarea unei locuinţe încuviinţa să nu declare aceste
temporare; date, atribuindu-i-se o altă
b) însoţirea şi asigurarea identitate sub care urmează să
protecţiei martorului sau a apară în faţa organului judiciar.
membrilor de familie ai
2
acestuia în cursul ART. 86 Modalităţi speciale de
deplasărilor; ascultare a martorului
c) nepublicitatea şedinţei (1) În situaţiile prevăzute în
1
de judecată pe durata art. 86 , procurorul sau, după
ascultării martorului; caz, instanţa de judecată poate
d) ascultarea martorului încuviinţa ca martorul să fie
fără ca acesta să fie prezent ascultat fără a fi prezent fizic la
în sala de judecată, prin locul unde se află organul de
intermediul mijloacelor urmărire penală ori în sala în
audiovideo de transmitere, care se desfăşoară şedinţa de
cu vocea şi imaginea judecată, prin intermediul
distorsionate, atunci când mijloacelor tehnice prevăzute în
celelalte măsuri nu sunt alineatele următoare.
suficiente; (3) Martorul poate fi
e) protecţia datelor de ascultat prin intermediul unei
identitate ale martorului şi reţele de televiziune cu imaginea
acordarea unui pseudonim şi vocea distorsionate, astfel
sub care acesta va depune încât să nu poată fi recunoscut.
mărturie.
5
ART. 86 Protejarea deplasărilor
martorului
Procurorul care efectuează
sau supraveghează cercetarea
penală ori, după caz, instanţa de
judecată poate dispune ca
organele poliţiei să
151
urmare a
comportamentului ulterior
al suspectului sau
inculpatului;
b) martorului minor.
(2) Odată cu acordarea
statutului de martor
vulnerabil, procurorul şi
instanţa pot dispune
măsurile de protecţie
prevăzute la art. 126 alin.
(1) lit. b) şi d) sau, după caz,
art. 127 lit. b) - e), care se
aplică în mod
corespunzător.
Distorsionarea vocii şi a
imaginii nu este obligatorie.
(3) Dispoziţiile art. 126 şi
128 se aplică în mod
corespunzător.
ART. 131 Confruntarea ART. 87 Obiectul confruntării Dispoziţiile din NCpp sunt identice cu cele ale anterioarei reglementări, mai puţin dispoziţia de
(1) Când se constată că Când se constată că există consemnare în procesul-verbal de confruntare nu doar a răspunsurilor date de persoanele
există contraziceri între contraziceri între declaraţiile confruntate, ci şi a întrebărilor la care acestea au răspuns, astfel cum de altfel în practica
declaraţiile persoanelor persoanelor ascultate în aceeaşi organelor judiciare se realiza şi sub imperiul vechii reglementări.
audiate în aceeaşi cauză, se cauză, se procedează la Acest procedeu probatoriu, a cărui efectuare este condiţionată de existenţa unor contraziceri
procedează la confruntarea confruntarea acelor persoane, între declaraţiile persoanelor audiate în aceeaşi cauză, nu este enumerat distinct de art.97 alin.2
lor dacă aceasta este dacă aceasta este necesară NCpp printre mijloacele de proba prin care proba se obţine. Aceasta întrucât confruntarea
necesară pentru lămurirea pentru lămurirea cauzei. reprezintă o modalitate distinctă de ascultare a subiecţilor procesuali prin care se obțin
cauzei. declarațiile acestora cu privire la anumite fapte şi împrejurări.
(2) Persoanele ART. 88 Procedura confruntării
confruntate sunt audiate cu (1) Persoanele confruntate
privire la faptele şi sunt ascultate cu privire la
împrejurările în privinţa faptele şi împrejurările în
cărora declaraţiile date privinţa cărora declaraţiile date
anterior se contrazic. anterior se contrazic.
(3) Organul de urmărire (2) Organul de urmărire
penală sau instanţa de penală sau instanţa de judecată
157
sau percheziţionarea
trimiterilor poştale;
g) utilizarea
investigatorilor sub
acoperire şi a
colaboratorilor;
h) participarea
autorizată la anumite
activităţi;
i) livrarea
supravegheată;
j) obţinerea datelor
generate sau prelucrate de
către furnizorii de reţele
publice de comunicaţii
electronice ori furnizorii de
servicii de comunicaţii
electronice destinate
publicului, altele decât
conţinutul comunicaţiilor,
reţinute de către aceştia în
temeiul legii speciale
privind reţinerea datelor
generate sau prelucrate de
furnizorii de reţele publice
de comunicaţii electronice
şi de furnizorii de servicii de
comunicaţii electronice
destinate publicului.
(2) Prin interceptarea
comunicaţiilor ori a oricărui
tip de comunicare se
înţelege interceptarea,
accesul, monitorizarea,
colectarea sau
înregistrarea comunicărilor
efectuate prin telefon,
164
obţinerii de mijloace de
probă.
(12) Prin livrare
supravegheată se înţelege
tehnica de supraveghere şi
cercetare prin care se
permite intrarea,
tranzitarea sau ieşirea de
pe teritoriul ţării a unor
bunuri în privinţa cărora
există o suspiciune cu
privire la caracterul ilicit al
deţinerii sau obţinerii
acestora, sub
supravegherea ori cu
autorizarea autorităţilor
competente, în scopul
investigării unei infracţiuni
sau al identificării
persoanelor implicate în
săvârşirea acesteia.
(13) Prin supraveghere
tehnică se înţelege
utilizarea uneia dintre
metodele prevăzute la alin.
(1) lit. a) - e).
ART. 139 ART. 91^1 Noul Cod de procedură penală instituie norme procedurale mult mai riguroase în materia
Supravegherea tehnică Condiţiile şi cazurile de tehnicilor speciale de supraveghere făcând pentru prima oară o calificare şi definire a
(1) Supravegherea interceptare şi înregistrare a acestora.
tehnică se dispune de convorbirilor sau comunicărilor Supravegherea tehnică este definită ca noţiune cu referire la utilizarea uneia dintre tehnicile
judecătorul de drepturi şi efectuate prin telefon sau prin prevăzute la art. 138 alin. 1 lit. a) – e) şi j) din Noul Cod de procedură penală.
libertăţi atunci când sunt orice mijloc electronic de Potrivit Noului Cod de procedură penală, autorizarea supravegherii tehnice solicitată de
îndeplinite cumulativ comunicare procuror este dispusă de judecătorul de drepturi şi libertăţi cand sunt îndeplinite cumulativ
următoarele condiţii: Interceptarea şi înregistrarea trei condiţii arătate în art. 139 alin. 1 lit. a) – c).
a) există o suspiciune convorbirilor sau comunicărilor Prima condiţie se referă la necesitatea existenţei unei suspiciuni rezonabile cu privire la
rezonabilă cu privire la efectuate prin telefon ori prin pregătirea sau săvârşirea unei infracţiuni din categoria celor expres arătate.
pregătirea sau săvârşirea orice mijloc electronic de Ca atare, supravegherea tehnică poate fi dispusă nu numai în cazul în care organele de
168
unei infracţiuni dintre cele comunicare se realizează cu urmărire penală au indicii temeinice că s-a săvârşit sau urmează să se comită o infracţiune ci
prevăzute la alin. (2); autorizarea motivată a şi atunci când există o suspiciune rezonabilă chiar şi cu privire la pregătirea unei infracţiuni.
b) măsura să fie judecătorului, la cererea În opinia noastră, suspiciunea, fie ea şi rezonabilă, are un caracter subiectiv, nu poate fi
proporţională cu procurorului care efectuează sau cuantificată în nici un mod, diferă de la caz la caz şi de la individ la individ, astfel încât nu
restrângerea drepturilor şi supraveghează urmărirea poate fi instituită prin norme juridice, mai ales de procedură care prin esenţa lor sunt de
libertăţilor fundamentale, penală, în condiţiile prevăzute de strictă interpretare.
date fiind particularităţile lege, dacă sunt date ori indicii Următoarea condiţie prevăzută de noul cod are în vedere existenţa unei proporţionalităţi între
cauzei, importanţa temeinice privind pregătirea sau măsura dispusă şi restrângerea dreptului şi libertăţilor fundamentale, raportat la
informaţiilor ori a probelor săvârşirea unei infracţiuni pentru particularităţile cauzei, importanţa informaţiilor ori a probelor care se vor a fi obţinute sau
ce urmează a fi obţinute care urmărirea penală se gravitatea infracţiunii.
sau gravitatea infracţiunii; efectuează din oficiu, iar Măsura supravegherii tehnice, în oricare din modalităţile sale este prin ea însăşi de natură a
c) probele nu ar putea fi interceptarea şi înregistrarea se aduce atingere unor drepturi şi libertăţi ale persoanei vizate astfel încât legiuitorul a dorit ca
obţinute în alt mod sau impun pentru stabilirea situaţiei aceasta să nu fie dispusă oricând şi în orice situaţie ci numai după o justă analiză a cauzei
obţinerea lor ar presupune de fapt ori pentru că respective, pe baza elementelor arătate în textul de lege (proporţionalitate, importanţa
dificultăţi deosebite ce ar identificarea sau localizarea informaţiilor ori probelor, gravitatea infracţiunii).
prejudicia ancheta ori participanţilor nu poate fi făcută În fine, ultima cerinţă se referă la imposibilitatea obţinerii probelor în alt mod decât prin
există un pericol pentru prin alte mijloace ori cercetarea luarea acestei măsuri sau abţinerea acestora cu acea dificultate deosebită ce ar prejudicia
siguranţa persoanelor sau ar fi mult întârziată. ancheta sau există pericol pentru siguranţa persoanelor ori a unor bunuri de valoare.
a unor bunuri de valoare. Interceptarea şi înregistrarea Pentru ca această ultimă condiţie să fie îndeplinită nu trebuie ca toate cele trei situaţii să fie
(2) Supravegherea convorbirilor sau comunicărilor realizate, fiind suficientă numai una dintre acestea (imposibilitatea, pericolul, siguranţa).
tehnică se poate dispune în efectuate prin telefon ori prin Dacă în ceea ce priveşte siguranţa persoanelor s-ar putea să nu existe diferenţe mari de
cazul infracţiunilor contra orice mijloc electronic de interpretare întrucât aceasta trebuie să pornească întotdeauna de la valorile ocrotite (viaţa,
securităţii naţionale comunicare pot fi autorizate în sănătatea, integritatea, libertatea etc.) ce nu pot fi contestate, nu acelaşi lucru se poate
prevăzute de Codul penal şi cazul infracţiunilor contra spune despre siguranţa unor „bunuri de valoare” care în absenţa trimiterii la nişte criterii ar
de legi speciale, precum şi siguranţei naţionale prevăzute putea genera o practică neunitară.
în cazul infracţiunilor de de Codul penal şi de alte legi O altă observaţie care are în vedere lărgirea sferei infracţiunilor în cazul cărora se poate
trafic de droguri, de trafic speciale, precum şi în cazul dispune supravegherea tehnică, noul cod de procedură penală prevăzând noi fapte penale ca
de arme, de trafic de infracţiunilor de trafic de infracţiunile contra patrimoniului, şantajul, violul, lipsirea de libertate, evaziunea fiscală,
persoane, acte de terorism, stupefiante, trafic de arme, trafic infracţiunile contra intereselor financiare ale Uniunii Europene, ori alte infracţiuni pentru care
de spălare a banilor, de de persoane, acte de terorism, legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare.
falsificare de monede ori spălare a banilor, falsificare de O altă noutate o constituie prevederea expresă că probele obţinute prin supravegherea
alte valori, de falsificare de monede sau alte valori, în cazul tehnică care au vizat şi raporturile dintre avocat şi suspect ori inculpatul pe care îl apără şi
instrumente de plată infracţiunilor prevăzute de Legea care nu pot fi folosite în cadrul nici unui proces-verbal, vor fi distruse de îndată de către
electronică, contra nr. 78/2000 pentru prevenirea, procuror care îl va informa tot de îndată pe judecătorul care a dispus supravegherea.
patrimoniului, de şantaj, de descoperirea şi sancţionarea Judecătorul dacă va aprecia necesar va dispune şi informarea avocatului, ceea ce este tot un
viol, de lipsire de libertate, faptelor de corupţie, cu aspect de noutate. Din analiza textului reiese că informarea judecătorului are loc după
de evaziune fiscală, în cazul modificările şi completările distrugerea probelor şi nu înainte pentru că în caz contrar s-ar fi precizat necesitatea avizului
169
infracţiunilor de corupţie şi ulterioare, în cazul unor alte din partea judecătorului pentru distrugerea probelor.
al infracţiunilor asimilate infracţiuni grave ori al
infracţiunilor de corupţie, infracţiunilor care se săvârşesc
infracţiunilor împotriva prin mijloace de comunicare
intereselor financiare ale electronică. Dispoziţiile alin. 1 se
Uniunii Europene, al aplică în mod corespunzător.
infracţiunilor care se Autorizaţia se dă pentru
săvârşesc prin sisteme durata necesară interceptării şi
informatice sau mijloace de înregistrării, dar nu pentru mai
comunicaţii electronice ori mult de 30 de zile, în camera de
în cazul altor infracţiuni consiliu, de preşedintele
pentru care legea prevede instanţei căreia i-ar reveni
pedeapsa închisorii de 5 ani competenţa să judece cauza în
sau mai mare. primă instanţă sau de la instanţa
(3) Înregistrările corespunzătoare în grad
prevăzute în prezentul acesteia, în a cărei circumscripţie
capitol, efectuate de părţi se află sediul parchetului din
sau de alte persoane, care face parte procurorul care
constituie mijloace de efectuează sau supraveghează
probă când privesc urmărirea penală. În lipsa
propriile convorbiri sau preşedintelui instanţei
comunicări pe care le-au autorizaţia se dă de către
purtat cu terţii. Orice alte judecătorul desemnat de acesta.
înregistrări pot constitui ****
mijloace de probă dacă nu Dispoziţii privind condiţiile şi
sunt interzise de lege. cazurile de interceptare şi
#M2 înregistrare a convorbirilor,
(4) Raportul dintre comunicaţiilor efectuate prin
avocat şi persoana pe care orice sistem de telecomunicaţii
o asistă sau o reprezintă nu sau informatic se găsesc şi în
poate forma obiectul unele legi speciale în vigoare,
supravegherii tehnice decât respectiv: Legea nr. 51/1991
2-6
dacă există date că (art. 12 , art. 13 – 15), Legea
avocatul săvârşeşte ori nr. 143/2000 (art. 23), Legea nr.
pregăteşte săvârşirea unei 78/2000 (art. 27 alin. 1 lit. b şi c,
infracţiuni dintre cele alin. 2-4), Legea nr. 678/2001
prevăzute la alin. (2). Dacă (art. 23), Legea 535/2004 (art.
170
ART. 12^3)
Propunerea de autorizare a unor
activităţi specifice din cele
prevăzute la art. 12^2 alin. 2 se
formulează în scris şi trebuie să
cuprindă:
a) numele şi funcţia persoanei
care formulează propunerea;
b) data şi locul emiterii
propunerii;
c) date sau informaţii din care să
rezulte existenţa unei ameninţări
la adresa securităţii naţionale,
prin prezentarea faptelor şi
circumstanţelor pe care se
întemeiază propunerea;
d) motivaţia pentru care se
impun activităţi specifice;
e) categoriile de activităţi pentru
care se propune solicitarea
autorizării;
f) dacă este necesară
încuviinţarea pătrunderii în
spaţii private pentru
desfăşurarea de activităţi
specifice;
g) perioada pentru care se
propune solicitarea autorizării;
h) identitatea persoanei supusă
măsurii, dacă aceasta este
cunoscută;
i) locul unde urmează a fi
executate activităţile propuse,
dacă acesta este cunoscut.
Propunerea se înaintează
173
procurorului general al
Parchetului de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie şi este
examinată sub aspectul
legalităţii şi temeiniciei, în
termen de 24 de ore de la
înregistrare ori de îndată în
cazurile urgente, de procurori
anume desemnaţi de acesta.
Dacă apreciază că propunerea
este nejustificată, procurorul o
respinge prin ordonanţă
motivată, comunicând aceasta
de îndată organului care a
formulat-o.
Dacă se apreciază că propunerea
este întemeiată şi sunt întrunite
condiţiile prevăzute de lege,
procurorul general al Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie sau înlocuitorul
de drept al acestuia solicită în
scris preşedintelui Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie autorizarea
activităţilor propuse.
Solicitarea trebuie să cuprindă
datele menţionate la alin. 1.
Solicitarea este examinată, de
urgenţă, în camera de consiliu,
de unul din judecătorii anume
desemnaţi de preşedintele
Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
În cazul în care judecătorul,
examinând solicitarea, apreciază
că nu sunt suficiente informaţii,
solicită suplimentarea de îndată,
în scris, a argumentelor
174
prezentate.
ART. 12^4)
În cazul solicitării prelungirii
autorizării, cererea se
întocmeşte potrivit art. 12^3,
care se aplică în mod
corespunzător, la care se adaugă
solicitarea de prelungire a
autorizării, cu prezentarea
motivelor ce justifică
prelungirea.
ART. 12^5)
În cazul în care judecătorul
constată că solicitarea este
justificată şi activităţile se impun
în condiţiile art. 12^2 alin. 1,
dispune autorizarea, prin
încheiere motivată, care trebuie
să cuprindă:
a) denumirea instanţei, data, ora
şi locul emiterii;
b) date şi informaţii din care să
rezulte existenţa unei ameninţări
la adresa securităţii naţionale,
prin prezentarea faptelor şi
circumstanţelor care justifică
măsura;
c) activităţile specifice
autorizate, dintre cele prevăzute
la art. 12^2 alin. 2;
d) identitatea persoanei care
este afectată de activităţile
specifice, prin restrângerea
drepturilor şi libertăţilor
fundamentale, dacă aceasta
175
este cunoscută;
e) organele care efectuează
activităţile autorizate;
f) persoanele fizice sau juridice
care au obligaţia de a acorda
sprijin la executarea activităţilor
autorizate;
g) precizarea locului sau a
localităţilor în care se vor
desfăşura activităţile autorizate,
dacă acestea sunt cunoscute;
h) durata de valabilitate a
autorizaţiei.
Judecătorul emite, totodată, un
mandat cuprinzând elementele
prevăzute la alin. 1 lit. a) şi c) -
h).
În situaţiile în care este necesar
să se autorizeze noi activităţi
decât cele iniţiale, desfăşurarea
acestora în alte locuri sau
localităţi, dacă sunt cunoscute,
ori atunci când au intervenit
schimbări ale numerelor de apel,
mandatul iniţial se completează
în mod corespunzător, cu
aplicarea procedurii prevăzute
de art. 12^3.
Durata de valabilitate a
autorizării activităţilor este cea
necesară pentru desfăşurarea
acestora, dar nu mai mult de 6
luni. Autorizarea poate fi
prelungită în aceleaşi condiţii,
pentru motive temeinic
justificate, fiecare prelungire
neputând depăşi 3 luni. Durata
176
ART. 12^6)
În cazul în care judecătorul
constată că cererea nu este
justificată, o respinge prin
încheiere motivată. Încheierea
este definitivă.
O nouă autorizaţie cu privire la
aceeaşi persoană poate fi
solicitată şi emisă numai dacă
cererea se bazează pe noi date şi
informaţii şi cu respectarea
prevederilor art. 12^3 - 12^5.
ART. 12^7)
Atunci când întârzierea obţinerii
autorizării ar prejudicia grav
finalitatea activităţilor specifice
necesare, acestea se pot efectua
cu autorizarea procurorului, pe o
durată de maximum 48 de ore,
urmând ca autorizarea
judecătorului să fie solicitată, de
îndată ce există posibilitatea,
dar nu mai târziu de expirarea
acestui termen. Judecătorul se
pronunţă asupra cererii de
177
îndată.
În cazul în care judecătorul
apreciază că se impune
continuarea activităţilor
prevăzute la alin. 1, dispoziţiile
art. 12^3 - 12^5 se aplică în mod
corespunzător.
Dacă judecătorul apreciază că
nu se mai impune continuarea
activităţilor prevăzute la alin. 1,
confirmă efectuarea acestora şi
păstrarea materialelor obţinute
sau, după caz, dispune încetarea
de îndată a acestora şi
distrugerea materialelor
obţinute, în termen de maximum
7 zile. O copie a procesului-
verbal privind distrugerea se
transmite judecătorului.
ART. 12^8)
Persoanele care solicită
autorizarea, autorizează, pun în
executare sau sprijină punerea în
executare a autorizării
beneficiază de protecţia legii şi
sunt obligate să păstreze
secretul asupra datelor şi
informaţiilor de care iau
cunoştinţă cu acest prilej şi să
respecte prevederile legale
privind protecţia informaţiilor
clasificate.
Organele care pun în executare
activităţile autorizate sunt
obligate să le întrerupă de
îndată atunci când temeiurile
178
ART. 12^9)
Datele şi informaţiile de interes
pentru securitatea naţională,
rezultate din activităţile
autorizate, dacă indică
pregătirea sau săvârşirea unei
fapte prevăzute de legea penală,
sunt reţinute în scris şi transmise
179
periclitarea îndeplinirii
atribuţiilor de serviciu ale
organelor de stat cu atribuţii în
domeniul securităţii naţionale,
prin dezvăluirea unor surse ale
acestora, inclusiv ale serviciilor
de securitate şi informaţii ale
altor state;
b) ar putea afecta apărarea
securităţii naţionale;
c) ar putea aduce atingere
drepturilor şi libertăţilor unor
terţe persoane;
d) ar putea duce la
deconspirarea metodelor şi
mijloacelor, inclusiv a tehnicilor
speciale de investigare concrete,
utilizate în cazul respectiv de
organele de stat cu atribuţii în
domeniul securităţii naţionale.
ART. 12^10)
Orice persoană care se consideră
vătămată în drepturile sau
libertăţile sale fundamentale ca
urmare a activităţilor specifice
culegerii de informaţii efectuate
de organele de informaţii sau de
cele cu atribuţii în domeniul
securităţii naţionale se poate
adresa, potrivit legii, comisiilor
parlamentare sau organelor
judiciare, astfel:
a) comisiilor însărcinate să
exercite control parlamentar,
potrivit legilor de organizare şi
funcţionare a organelor de
181
ART. 140 ART. 91^1 Noul Cod de procedură penală detaliază şi completează procedura de emitere a mandatului
Procedura de emitere a Autorizaţia poate fi reînnoită, de supraveghere tehnică, evidenţiindu-se mai multe elemente de noutate:
mandatului de înainte sau după expirarea celei Astfel, supravegherea tehnică poate fi dispusă numai în cursul urmăririi penale de judecătorul
supraveghere tehnică anterioare, în aceleaşi condiţii, de drepturi şi libertăţi spre deosebire de actuala reglementare conform căreia competenţa în
(1) Supravegherea pentru motive temeinic această materie revine preşedintelui instanţei şi în lipsa acestuia judecătorului desemnat de
tehnică poate fi dispusă în justificate, fiecare prelungire preşedinte, care o pot dispune chiar dacă în cauză nu s-a început urmărirea penală.
cursul urmăririi penale, pe neputând depăşi 30 de zile. Cererea formulată de procuror trebuie să conţină anumite elemente obligatorii, dintre care
o durată de cel mult 30 de Durata totală a interceptărilor menţionăm obligativitatea indicării probelor ori a datelor din care rezultă suspiciunea
zile, la cererea şi înregistrărilor autorizate, cu rezonabilă cu privire la săvârşirea unei infracţiuni, indicarea faptei şi încadrării juridice,
procurorului, de privire la aceeaşi persoană şi motivarea caracterului proporţional şi subsidiar al măsurii etc., elemente care nu se regăsesc
judecătorul de drepturi şi aceeaşi faptă, nu poate depăşi în Codul de procedură penală în vigoare. De asemenea, procurorul trebuie să înainteze
libertăţi de la instanţa 120 de zile. dosarul cauzei judecătorului de drepturi şi libertăţi, în prezent neexistând o astfel de
căreia i-ar reveni Înregistrarea convorbirilor prevedere expresă.
competenţa să judece dintre avocat şi partea pe care o Dacă în actuala reglementare nu se face nici o referire la timpul în care preşedintele instanţei
cauza în primă instanţă sau reprezintă sau o asistă în proces (judecătorul desemnat) trebuie să se pronunţe asupra cererii, conform Noului Cod de
de la instanţa nu poate fi folosită ca mijloc de procedură penală cererea se soluţionează în aceeaşi zi.
corespunzătoare în grad probă decât dacă din cuprinsul Participarea procurorului este obligatorie, în prezent neexistând această obligaţie.
acesteia în a cărei acesteia rezultă date sau Ambele coduri de procedură penală conţin prevederi conform cărora judecătorul se pronunţă
circumscripţie se află sediul informaţii concludente şi utile prin încheierea asupra cererii formulată de procuror.
parchetului din care face privitoare la pregătirea sau În Noul Cod de procedură penală încheierea trebuie să conţină anumite elemente obligatorii,
parte procurorul care a săvârşirea de către avocat a unei arătate în mod expres (alin. 5 al art. 140), prevedrile din actualul cod fiind mult mai generale.
formulat cererea. infracţiuni dintre cele prevăzute Au fost de asemenea introduse prevederi conform cărora încheierea prin care judecătorul se
(2) Cererea formulată de la alin. 1 şi 2. pronunţă asupra măsurilor de supraveghere tehnică nu este supusă căilor de atac, dispoziţie
procuror trebuie să Procurorul dispune încetarea expresă care nu se regăseşte în actualul Cod de procedură penală.
cuprindă: indicarea imediată a interceptărilor şi O altă noutate o constituie prevederea (art. 140 alin. 8) că o nouă cerere de încuviinţare a
măsurilor de supraveghere înregistrărilor înainte de aceleiaşi măsuri poate fi formulată numai dacă au apărut ori s-au descoperit fapte sau
tehnică care se solicită a fi expirarea duratei autorizaţiei împrejurări noi, necunoscute la momentul soluţionării cererii anterioare de către judecătorul
dispuse, numele sau alte dacă nu mai există motivele care de drepturi şi libertăţi.
date de identificare a le-au justificat, informând În ceea ce priveşte cazurile şi condiţiile care pot avea loc interceptarea şi înregistrarea
persoanei împotriva căreia despre aceasta instanţa care a convorbirilor şi comunicaţiilor prevăzute în legile speciale în vigoare, sunt aplicabile dispoziţiile
184
se dispune măsura, dacă emis autorizaţia. actualului Cod de procedură penală, urmând ca la data intrării în vigoare a Noului Cod de
sunt cunoscute, indicarea procedură penală să se aplice noile prevederi.
probelor ori a datelor din Excepţie face Legea nr. 51/1991 cu modificările şi completările ulterioare (siguranţa naţională),
care rezultă suspiciunea în cazul căreia începând cu data de 1 februarie 2014 este instituită o procedură care
rezonabilă cu privire la diferă în parte de cea prevăzută în Noul Cod de procedură penală.
săvârşirea unei infracţiuni Legiuitorul a avut în vedere specificul activităţilor care trebuie efectuate de organele abilitate în
pentru care se poate raport cu natura şi periculozitatea sporită a infracţiunilor prin care se aduce atingere siguranţei
dispune măsura, indicarea naţionale şi intereselor colectivităţii umane inclusiv bunurilor acesteia, care a necesitat o
faptei şi a încadrării reglementare mai strictă.
juridice, iar, în cazul Astfel, propunerea de autorizare a activităţii se înaintează procurorului general al Parchetului de
măsurii supravegherii pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care în termen de 24 ore trebuie să se pronunţe caz în
video, audio sau prin care dacă apreciază că solicitarea nu este întemeiată o respinge prin ordonanţă motivată,
fotografiere, dacă se urmând ca în caz afirmativ să solicite în scris preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
solicită şi încuviinţarea ca autorizarea activităţilor propuse.
organele de urmărire Solicitarea este examinată de urgenţă în Camera de Consiliu de către judecătorul desemnat de
penală să pătrundă în preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
spaţii private indicate Autorizarea este valabilă timp de maxim 6 luni, putând fi prelungită pentru motive temeinic
pentru a activa sau a justificate, fiecare prelungire neputând depăşi 3 luni.
dezactiva mijloacele Durata maximă a autorizării este de doi ani.
tehnice ce urmează a fi Se observă că cererea de autorizare nu se adresează ca în celelalte situaţii, judecătorul de
folosite pentru executarea drepturi, libertăţi ci preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
măsurii supravegherii Solicitarea se formulează nu de oricare procuror ci de procurorul general al Parchetului de pe
tehnice, motivarea lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori înlocuitorul de drept al acestuia.
caracterului proporţional şi De asemenea, există deosebiri şi în ceea ce priveşte durata autorizării, durata prelungirilor
subsidiar al măsurii. acordate şi durata totală a interceptărilor şi înregistrărilor autorizate care nu mai este de 120
Procurorul trebuie să de zile ci de 2 ani de zile.
înainteze dosarul La fel şi prelungirile de autorizare nu mai sunt de maxim 30 zile ci de maxim 3 luni de zile.
judecătorului de drepturi şi Această procedură în parte diferită de cea reglementată de Noul Cod de procedură penală este
libertăţi. aplicabilă şi în cazul Legii nr. 535/2004 dacă infracţiunile prevăzute în această lege sunt de
(3) Cererea prin care se natură a constitui o ameninţare la adresa siguranţei naţionale a României.
solicită încuviinţarea Acolo unde nu există prevederi speciale, dispoziţiile se completează cu cele ale Codului de
supravegherii tehnice se procedură penală care se aplică corespunzător.
soluţionează în aceeaşi zi,
în camera de consiliu, fără
citarea părţilor.
Participarea procurorului
este obligatorie.
185
telefon, a punctului de
acces la un sistem
informatic, a oricăror date
cunoscute pentru
identificarea căii de
comunicare sau a
numărului de cont;
h) în cazul măsurii
supravegherii video, audio
sau prin fotografiere în
spaţii private, menţiunea
privind încuviinţarea
solicitării ca organele de
urmărire penală să
pătrundă în spaţii private
pentru a activa sau
dezactiva mijloacele
tehnice ce urmează a fi
folosite pentru executarea
măsurii supravegherii
tehnice;
i) semnătura
judecătorului şi ştampila
instanţei.
(6) În cazul în care
judecătorul de drepturi şi
libertăţi apreciază că nu
sunt îndeplinite condiţiile
prevăzute la art. 139 şi
prevederile alin. (1) din
prezentul articol, dispune,
prin încheiere, respingerea
cererii de încuviinţare a
măsurii supravegherii
tehnice.
(7) Încheierea prin care
judecătorul de drepturi şi
187
libertăţi se pronunţă
asupra măsurilor de
supraveghere tehnică nu
este supusă căilor de atac.
(8) O nouă cerere de
încuviinţare a aceleiaşi
măsuri poate fi formulată
numai dacă au apărut ori s-
au descoperit fapte sau
împrejurări noi,
necunoscute la momentul
soluţionării cererii
anterioare de către
judecătorul de drepturi şi
libertăţi.
#M2
(9) La cererea motivată a
persoanei vătămate,
procurorul poate solicita
judecătorului autorizarea
interceptării comunicaţiilor
ori înregistrării acestora,
precum şi a oricăror tipuri
de comunicări efectuate de
aceasta prin orice mijloc de
comunicare, indiferent de
natura infracţiunii ce
formează obiectul
cercetării. Dispoziţiile alin.
(1) - (8) se aplică în mod
corespunzător.
ART. 141 ART. 91^2 În Noul Cod de procedură penală dispoziţiile privind cazurile şi condiţiile în care procurorul
Autorizarea unor măsuri de Organele care efectuează poate autoriza măsuri de supraveghere tehnică sunt mai bine definite pentru a nu lăsa
supraveghere tehnică de interceptarea şi înregistrarea posibilitatea de interpretare într-un alt mod decât cel voit de legiuitor.
către procuror (2) În caz de urgenţă, când Sunt aplicabile şi în cazul autorizării dispuse de procuror condiţiile cumulative prevăzute de
(1) Procurorul poate întârzierea obţinerii autorizării art. 139 alin. 1 şi 2 din Noul Cod de procedură penală sau care fac referire la supravegherea
autoriza, pe o durată de prevăzute în art. 91^1 alin. 1, 2 tehnică dispusă de judecătorul de drepturi şi libertăţi.
188
maximum 48 de ore, şi 8 ar aduce grave prejudicii Dacă potrivit actualului Cod de procedură penală procurorul poate autoriza personal
măsurile de supraveghere activităţii de urmărire penală, supravegherea tehnică când întârzierea obţinerii autorizării ar prejudicia grav urmărirea
tehnică atunci când: procurorul care efectuează sau penală fără a defini în ce constă aceasta, în Noul Cod de procedură penală sunt prevăzute
a) există urgenţă, iar supraveghează urmărirea penală expres şi limitativ situaţii care pot afecta urmărirea penală, respectiv întârzierea substanţială
obţinerea mandatului de poate dispune, cu titlu a cercetărilor, pierderea, alterarea sau distrugerea probelor, creându-se în fapt şi posibilitatea
supraveghere tehnică în provizoriu, prin ordonanţă unui control al temeiniciei şi al caracterului de urgenţă a măsurii.
condiţiile art. 140 ar motivată, înscrisă în registrul În timp ce actualul cod are în vedere numai protejarea activităţii de urmărire penală, Noul Cod
conduce la o întârziere special prevăzut în art. 228 alin. de procedură penală extinde aria situaţiilor care justifică urgenţa măsurii când întârzierea ar
substanţială a cercetărilor, 1^1, interceptarea şi pune în pericol siguranţa persoanei vătămate, a martorului sau membrilor familiilor acestora.
la pierderea, alterarea sau înregistrarea convorbirilor sau Ambele coduri menţin durata de 48 ore a supravegherii tehnice autorizată de procuror,
distrugerea probelor ori ar comunicărilor, pe o durată de cel reducându-se de la 48 de ore la 24 de ore, termenul în care procurorul trebuie să sesizeze
pune în pericol siguranţa mult 48 de ore. judecătorul de drepturi şi libertăţi în vederea confirmării măsurii; judecătorul de drepturi şi
persoanei vătămate, a (3) În termen de 48 de ore de libertăţi se pronunţă prin încheiere care nu este supusă căilor de atac, dispoziţie care nu este
martorului sau membrilor la expirarea termenului prevăzut prevăzută expres în actualul Cod de procedură penală.
familiilor acestora; şi în alin. 2, procurorul prezintă
b) sunt îndeplinite ordonanţa, împreună cu suportul
condiţiile prevăzute la art. pe care sunt fixate interceptările
139 alin. (1) şi (2). şi înregistrările efectuate şi un
(2) Ordonanţa procurorului proces-verbal de redare
prin care se autorizează rezumativă a convorbirilor,
măsura de supraveghere judecătorului de la instanţa
tehnică trebuie să cuprindă căreia i-ar reveni competenţa să
menţiunile prevăzute la art. judece cauza în primă instanţă
140 alin. (5). sau de la instanţa
(3) Procurorul are obligaţia corespunzătoare în grad
de a sesiza, în termen de acesteia în a cărei circumscripţie
cel mult 24 de ore de la se află sediul parchetului din
expirarea măsurii, care face parte procurorul care
judecătorul de drepturi şi efectuează sau supraveghează
libertăţi de la instanţa urmărirea penală, în vederea
căreia i-ar reveni confirmării. Judecătorul se
competenţa să judece pronunţă asupra legalităţii şi
cauza în primă instanţă sau temeiniciei ordonanţei în cel
de la instanţa mult 24 de ore, prin încheiere
corespunzătoare în grad motivată dată în camera de
acesteia în a cărei consiliu. În cazul în care
circumscripţie se află sediul ordonanţa este confirmată, iar
189
integritatea informaţiilor
conţinute de acestea.
(6) În cazul în care
judecătorul de drepturi şi
libertăţi apreciază că nu au
fost respectate condiţiile
prevăzute la alin. (1),
infirmă măsura luată de
către procuror şi dispune
distrugerea probelor
obţinute în temeiul
acesteia. Procurorul
distruge probele astfel
obţinute şi întocmeşte un
proces-verbal în acest sens.
(7) Odată cu cererea de
confirmare a măsurii sau
separat, procurorul poate
solicita judecătorului de
drepturi şi libertăţi luarea
măsurii supravegherii
tehnice în condiţiile art.
140.
(8) Încheierea prin care
judecătorul de drepturi şi
libertăţi se pronunţă
asupra măsurilor dispuse
de procuror nu este supusă
căilor de atac.
ART. 142 ART. 91^2 Se menţin în Noul Cod de procedură penală dispoziţiile conform cărora supravegherea tehnică
Punerea în executare a Organele care efectuează autorizată poate fi pusă în executare de procuror sau acesta poate dispune ca executarea să
mandatului de interceptarea şi înregistrarea fie realizată de organele de cercetare penală. În plus, Noul Cod prevede că punerea în
supraveghere tehnică (1) Procurorul procedează executare a supravegherii tehnice poate fi efectuată şi de lucrători specializaţi din cadrul
(1) Procurorul pune în personal la interceptările şi poliţiei ori de alte organe specializate ale statului.
executare supravegherea înregistrările prevăzute în art. Sunt prevăzute în continuare dispoziţii noi care instituie obligaţia pentru furnizorii de reţele
tehnică ori poate dispune 91^1 sau poate dispune ca publice de comunicaţii electronice sau furnizorii de servicii de comunicaţii electronice
ca aceasta să fie efectuată acestea să fie efectuate de destinate publicului sau de orice tip de comunicare ori de servicii financiare, de a colabora cu
191
de organul de cercetare organul de cercetare penală. organele de urmărire penală şi cu autorităţile mai sus arătate pentru punerea în executare a
penală sau de lucrători Persoanele care sunt chemate să mandatului de supraveghere tehnică.
specializaţi din cadrul dea concurs tehnic la O altă dispoziţie nouă are în vedere termenul de păstrare a datelor rezultate din măsurile de
poliţiei ori de alte organe interceptări şi înregistrări sunt supraveghere care nu privesc fapta ce formează obiectul cercetării sau nu contribuie la
specializate ale statului. obligate să păstreze secretul identificarea şi localizarea persoanelor şi nu sunt folosite în alte cauze penale. Potrivit
#M2 operaţiunii efectuate, încălcarea dispoziţiilor Noului Cod de procedură penală acestea pot fi distruse la împlinirea termenului
(2) Furnizorii de reţele acestei obligaţii fiind pedepsită de 1 an de la soluzţionarea cauzei de către procuror care va întocmi un proces-verbal în acest
publice de comunicaţii potrivit Codului penal. sens.
electronice sau furnizorii de
servicii de comunicaţii
electronice destinate
publicului sau de orice tip
de comunicare ori de
servicii financiare sunt
obligaţi să colaboreze cu
organele de urmărire
penală, cu autorităţile
prevăzute la alin. (1), în
limitele competenţelor
acestora, pentru punerea în
executare a mandatului de
supraveghere tehnică.
#B
(3) Persoanele care sunt
chemate să dea concurs
tehnic la executarea
măsurilor de supraveghere
au obligaţia să păstreze
secretul operaţiunii
efectuate, sub sancţiunea
legii penale.
(4) Procurorul are obligaţia
de a înceta imediat
supravegherea tehnică
înainte de expirarea
duratei mandatului dacă
nu mai există temeiurile
192
cercetării. După un an de la
soluţionarea definitivă a
cauzei, acestea sunt
distruse de către procuror,
care întocmeşte un proces-
verbal în acest sens.
ART. 142^1 Sunt dispoziţii noi conform cărora orice persoană autorizată care realizează activităţi de
(1) Orice persoană supraveghere tehnică sau care transmite date rezultate din asemenea activităţi, ori care
autorizată care realizează primeşte astfel de date au posibilitatea de a asigura semnarea electronică a datelor rezultate,
activităţi de supraveghere transmise sau verificate sub aspectul integrităţii, utilizând o semnătură electronică extinsă
tehnică, în baza prezentei bazată pe un certificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditate.
legi, are posibilitatea de a Instituirea acestor prevederi legale a avut în vedere creşterea responsabilităţii persoanelor
asigura semnarea care desfăşoară asemenea activităţi, precum şi crearea posibilităţii de identificare neambiguă
electronică a datelor a persoanei autorizate.
rezultate din activităţile de Din acest considerent s-a prevăzut expres că fiecare persoană care certifică datele sub
supraveghere tehnică, semnătură electronică răspund potrivit legii pentru securitatea şi integritatea acestor date.
utilizând o semnătură De observat însă că textul foloseşte expresia „au posibilitatea de a asigura semnarea
electronică extinsă bazată electronică a datelor rezltate, transmise, verificate etc.” .
pe un certificat calificat Textul are în vedere situația în care persoana autorizată care realizează activităţile prevăzute,
eliberat de un furnizor de utilizează o semnătură electronică extinsă bazată pe un certificat calificat eliberat de un
servicii de certificare furnizor de servicii de certificare acreditat.
acreditat.
(2) Orice persoană Pentru a garanta securitatea și integritatea acestor date, în alin. 4 se prevede răspunderea,
autorizată care transmite potrivit legii, a persoanei autorizate.
date rezultate din
activităţile de A se vedea și dispozițiile Legii nr. 455 din 18 iulie 2001 privind semnătura electronică.
supraveghere tehnică, în
baza prezentei legi, are
posibilitatea să semneze
datele transmise, utilizând
şi o semnătură electronică
extinsă bazată pe un
certificat calificat eliberat
de un furnizor de servicii de
certificare acreditat şi care
permite identificarea
neambiguă a persoanei
194
autorizate, aceasta
asumându-şi astfel
responsabilitatea în ceea ce
priveşte integritatea
datelor transmise.
(3) Orice persoană
autorizată care primeşte
date rezultate din
activităţile de
supraveghere tehnică, în
baza prezentei legi, are
posibilitatea să verifice
integritatea datelor primite
şi să certifice această
integritate prin semnarea
datelor, utilizând o
semnătură electronică
extinsă bazată pe un
certificat calificat eliberat
de un furnizor de servicii de
certificare acreditat şi care
permite identificarea
neambiguă a persoanei
autorizate.
(4) Fiecare persoană care
certifică datele sub
semnătură electronică
răspunde potrivit legii
pentru securitatea şi
integritatea acestor date.
ART. 143 ART. 91^3 Noul Cod de procedură penală are unele dispoziţii noi cu privire la condiţiile în care pot fi
Consemnarea Certificarea înregistrărilor efectuate copii de pe suportul de stocare a datelor informatice care conţine rezultatul
activităţilor de Convorbirile sau comunicările activităţilor de supraveghere în sensul că trebuie să fie o persoană autorizată iar după
supraveghere tehnică interceptate şi înregistrate care efectuarea copiei să semneze datele incluse în aceasta, utilizând o semnătură electronică
(1) Procurorul sau privesc fapta ce formează extinsă bazată pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare
organul de cercetare obiectul cercetării sau contribuie acreditat şi care permite identificarea concretă a persoanei autorizate.
penală întocmeşte un la identificarea ori localizarea Se prevede şi în acest caz asumarea responsabilităţi în ceea ce priveşte integritatea datelor
195
proces-verbal pentru participanţilor sunt redate de către persoana care a efectuat copia.
fiecare activitate de integral într-un proces-verbal de Deosebit de prevedeile anterioare, în această situaţie textul instituie obligativitatea utilizării
supraveghere tehnică, în procuror sau de lucrătorul din semnăturii electronice, formularea având de această dată caracter imperativ, cum de altfel
care sunt consemnate cadrul poliţiei judiciare delegat este firesc.
rezultatele activităţilor de procuror, în care se
efectuate care privesc menţionează autorizaţia dată
fapta ce formează obiectul pentru efectuarea acestora,
cercetării sau contribuie la numărul ori numerele posturilor
identificarea ori localizarea telefonice sau alte date de
persoanelor, datele de identificare a legăturilor între
identificare ale suportului care s-au purtat convorbirile ori
care conţine rezultatul comunicările, numele
activităţilor de persoanelor care le-au purtat,
supraveghere tehnică, dacă sunt cunoscute, data şi ora
numele persoanelor la care fiecărei convorbiri ori comunicări
se referă, dacă sunt în parte şi numărul de ordine al
cunoscute, sau alte date de suportului pe care se face
identificare, precum şi, imprimarea.
după caz, data şi ora la Procesul-verbal este certificat
care a început activitatea pentru autenticitate de către
de supraveghere şi data şi procurorul care efectuează sau
ora la care s-a încheiat. supraveghează urmărirea penală
(2) La procesul-verbal se în cauză. Dacă săvârşirea unor
ataşează, în plic sigilat, o infracţiuni are loc prin convorbiri
copie a suportului care sau comunicări care conţin
conţine rezultatul secrete de stat, consemnarea se
activităţilor de face în procese-verbale separate,
supraveghere tehnică. iar dispoziţiile art. 97 alin. 3 se
Suportul sau o copie aplică în mod corespunzător.
certificată a acestuia se Corespondenţele în altă limbă
păstrează la sediul decât cea română sunt
parchetului, în locuri transcrise în limba română, prin
speciale, în plic sigilat şi va intermediul unui interpret.
fi pus la dispoziţia La procesul-verbal se
instanţei, la solicitarea ataşează, în plic sigilat, o copie a
acesteia. După sesizarea suportului care conţine
instanţei, copia suportului înregistrarea convorbirii.
196
ART. 144 ART. 91^1 Noutatea constă în faptul că durata totală a măsurilor de supraveghere tehnică, cu privire
Prelungirea mandatului Condiţiile şi cazurile de aceeaşi persoană şi aceeaşi faptă, în aceeaşi cauză nu poate depăşi 6 luni de zile. Excepţie
de supraveghere tehnică interceptare şi înregistrare a face numai măsura supravegherii video, audio sau prin fotografiere în spaţii private, care nu
(1) Mandatul de convorbirilor sau comunicărilor poate depăşi 120 de zile.
supraveghere tehnică efectuate prin telefon sau prin Din formularea textului rezultă că cele trei condiţii trebuie îndeplinite cumulativ, fiind
poate fi prelungit, pentru orice mijloc electronic de aplicabile şi situaţiei în care supravegherea video, audio sau prin fotografiere are loc în spaţii
motive temeinic justificate, comunicare private, caz în care durata maximă este de 120 zile.
de către judecătorul de Autorizaţia poate fi reînnoită, În practică ar putea exista situaţii în care în aceeaşi cauză, pentru aceeaşi faptă şi faţă de
drepturi şi libertăţi de la înainte sau după expirarea celei aceeaşi persoană să fie autorizate la date diferite şi pe cale de consecinţă puse în aplicare la
instanţa competentă, la anterioare, în aceleaşi condiţii, date diferite, diverse măsuri de supraveghere tehnică (înregistrare audio, video, fotografiere
cererea motivată a pentru motive temeinic etc.) în funcţie de necesităţile cauzei.
procurorului, în cazul în justificate, fiecare prelungire Date fiind formulările imperative ale textului de lege cu privire la intervalul maxim şi folosirea
care sunt îndeplinite neputând depăşi 30 de zile. termenului „durata totală” a măsurilor de supraveghere şi nu durata măsurii de
condiţiile prevăzute la art. Durata totală a interceptărilor supraveghere, apreciem că la calculul celor 6 luni respectiv 120 zile trebuie avut în vedere
139, fiecare prelungire şi înregistrărilor autorizate, cu intervalele de timp însumate ale tuturor măsurilor de supraveghere tehnică autorizate şi
neputând depăşi 30 de zile. privire la aceeaşi persoană şi aplicate.
(2) Judecătorul de aceeaşi faptă, nu poate depăşi
drepturi şi libertăţi se 120 de zile.
pronunţă în camera de
consiliu, fără citarea
părţilor, prin încheiere care
nu este supusă căilor de
atac. Întocmirea minutei
este obligatorie.
#M2
(3) Durata totală a
măsurilor de supraveghere
tehnică, cu privire la
aceeaşi persoană şi aceeaşi
faptă, nu poate depăşi, în
aceeaşi cauză, 6 luni, cu
excepţia măsurii de
supraveghere video, audio
sau prin fotografiere în
199
ART. 145 ART. 91^3 Noul Cod de procedură penală introduce mai multe elemente noi cu privire la modalităţile în
Informarea persoanei Certificarea înregistrărilor care se realizează informarea persoanei supravegheate, termenele, condiţiile şi situaţiile în
supravegheate La prezentarea materialului de care aceasta poate fi amânată, aspecte care nu se regăsesc în actualele prevederi.
(1) După încetarea urmărire penală, procurorul este Astfel, după încetarea măsurii de supraveghere tehnică procurorul este obligat să informeze
măsurii de supraveghere obligat să prezinte învinuitului în scris în maximum 10 zile pe fiecare subiect al unui mandat despre măsura de supraveghere
tehnică, procurorul sau inculpatului procesele- tehnică ce a fost luată în privinţa sa. De observat că această obligaţie de încunoştiinţare nu
informează, în scris, în cel verbale în care sunt redate este condiţionată de finalizarea cercetărilor în cauză, de prezentarea materialului de urmărire
mult 10 zile, pe fiecare convorbirile înregistrate şi să penală sau de adoptarea unei soluţii.
subiect al unui mandat asigure, la cerere, ascultarea Din momentul informării, persoana supravegheată (care nu trebuie neapărat să aibă calitatea
despre măsura de acestora. de inculpat) are dreptul să ia cunoştinţă la cerere de conţinutul proceselor-verbale care atestă
supraveghere tehnică ce a Dacă în cauză s-a dispus o activităţile de supraveghere tehnică efectuate. De asemenea, la cererea persoanei
fost luată în privinţa sa. soluţie de netrimitere în supravegheate procurorul trebuie să-i asigure ascultarea convorbirilor sau conversaţiilor ori
(2) După momentul judecată, procurorul este obligat vizionarea imaginilor.
informării, persoana să înştiinţeze despre aceasta Spre deosebire de actuala reglementare, dispoziţiile din Noul Cod de procedură penală prevăd
supravegheată are dreptul persoana ale cărei convorbiri sau un termen de 20 zile de la data informării scrise făcută de procuror în care subiectul poate
de a lua cunoştinţă, la comunicări au fost interceptate formula cerere de a lua cunoştinţă de procesele-verbale respectiv de ascultare a convorbirilor,
cerere, de conţinutul şi înregistrate. Suportul pe care comunicărilor, coversaţiilor ori de vizionare a imaginilor.
proceselor-verbale în care sunt imprimate convorbirile Un alt element de noutate este este prevederea posibilităţii pentru procuror de a amâna
sunt consemnate înregistrate se arhivează la motivat efectuarea informării scrise sau a prezentării suporturilor pe care sunt stocate
activităţile de sediul parchetului, în locuri activităţile de supraveghere tehnică ori a procesului-verbale de redarepână cel mai târziu la
supraveghere tehnică speciale, în plic sigilat, cu terminarea urmăririi penale sau până la clasarea cauzei. Dat fiind faptul că regula este ca
efectuate. De asemenea, asigurarea confidenţialităţii, şi informarea şi prezentarea înregistrărilor să fie realizate în termenele anterior arătate (10
procurorul trebuie să se păstrează până la împlinirea respectiv 20 zile), legiuitorul a prevăzut condiţiile în care pot avea loc amândouă: perturbarea
asigure, la cerere, termenului de prescripţie a sau periclitarea bunei desfăşurări a urmăririi penaleîn cauză; punerea în pericol a siguranţei
ascultarea convorbirilor, răspunderii penale pentru fapta victimei, a martorilor sau a membrilor acestora; dificultăţi în supraveghereaa tehnică asupra
comunicărilor sau ce a format obiectul cauzei, când altor peroane implicate în cauză, cerinţe care nu trebuie îndeplinite cumulativ.
conversaţiilor ori se distrug, încheindu-se proces- Cu toate că legea nu prevede expres, în cazul în care se impune amânarea, procurorul se
vizionarea imaginilor verbal în acest sens. pronunţă prin ordonanţă, potrivit art. 286 N.C.P.P. (”Actele organelor de urmărire penală”).
rezultate din activitatea de
supraveghere tehnică.
(3) Termenul de
formulare a cererii este de
20 de zile de la data
comunicării informării
200
art. 340 sau plângerea a sunt imprimate convorbirile locuri speciale, în plic sigilat, cu asigurarea confidenţialităţii.
fost respinsă, procurorul înregistrate se arhivează la În aceleaşi condiţii se realizează conservarea în cazul în care s-a pronunţat o hotărâre de
înştiinţează de îndată sediul parchetului, în locuri condamnare, de achitare, de încetare a procesului verbal de renunţare la aplicarea pedepsei
despre aceasta pe speciale, în plic sigilat, cu sau de amânare a aplicării pedepsei, rămasă definitivă (ultimele două fiind instituţii nou
judecătorul de drepturi şi asigurarea confidenţialităţii, şi introduse de Noul Cod de procedură penbală.
libertăţi. se păstrează până la împlinirea Datele rezultate din măsurile de supraveghere care nu privesc fapta ce formează obiectul
(2) Judecătorul de termenului de prescripţie a acestora sau nu conduc la identificarea ori localizarea persoanelor se arhivează la sediul
drepturi şi libertăţi dispune răspunderii penale pentru fapta parchetului în locuri speciale cu asigurarea confidenţialităţii dacă nu sunt folosite în alte
conservarea suportului ce a format obiectul cauzei, când cauze.
material sau a copiei se distrug, încheindu-se proces- Acestea sunt păstrate 1 an de zile după soluţionarea definitivă a cauzei după care sunt
certificate a acestuia, prin verbal în acest sens. distruse de procuror care va întocmi în acest sens un proces-verbal (a se vedea dispoziţiile art.
arhivare la sediul instanţei După arhivare, suportul pe 142 alin. 5
în locuri speciale, în plic care sunt imprimate convorbirile şi 6 din Noul Cod de procedură penală).
sigilat, cu asigurarea înregistrate poate fi consultat
confidenţialităţii. sau copiat în cazul reluării
(3) Dacă în cauză cercetărilor sau în condiţiile
instanţa a pronunţat o prevăzute în art. 91^2 alin. 5 şi
hotărâre de condamnare, numai de către procurorul care
de renunţare la aplicarea efectuează sau supraveghează
pedepsei sau de amânare a urmărirea penală, iar în alte
aplicării pedepsei, de cazuri numai cu autorizarea
achitare ori încetare a judecătorului.
procesului penal, rămasă Dacă în cauză instanţa a
definitivă, suportul pronunţat o hotărâre de
material sau copia acestuia condamnare, achitare sau
se conservă prin arhivare încetare a procesului penal,
odată cu dosarul cauzei la rămasă definitivă, suportul
sediul instanţei, în locuri original şi copia acestuia se
speciale, cu asigurarea arhivează odată cu dosarul
confidenţialităţii. cauzei la sediul instanţei, în
locuri speciale, în plic sigilat, cu
asigurarea confidenţialităţii.
După arhivare, suportul pe care
sunt imprimate convorbirile
înregistrate poate fi consultat
sau copiat numai în condiţiile
prevăzute în art. 91^2 alin. 5, cu
202
încuviinţarea prealabilă a
preşedintelui instanţei.
ART. 147 ART. 98 Conform dispoziţiilor Noului Cod de procedură penală, reţinerea, predarea şi percheziţionarea
Reţinerea, predarea şi Reţinerea şi predarea trimiterilor poştale se dispun de judecătorul de drepturi şi libertăţi spre deosebire de Codul de
percheziţionarea corespondenţei şi a obiectelor procedură penală în vigoare care prevede că cererea formulată în acest sens se soluţionează
trimiterilor poştale (1) Instanţa de judecată, la de instanţa de judecată.
(1) Reţinerea, predarea şi propunerea procurorului, în Condiţiile în care se dispune această măsură şi procedura sunt similare celor prevăzute în
percheziţionarea cursul urmăririi penale, sau din cazul măsurii de supraveghere tehnică, astfel încât o reiterare a acestora nu se justifică.
trimiterilor poştale se oficiu, în cursul judecăţii, poate Ca şi în cazul dispunerii măsurii de supraveghere tehnică este interzisă reţinerea, predarea şi
poate dispune de dispune ca orice unitate poştală percheziţionarea trimiterilor poştale în raporturile dintre avocat şi suspect, inculpat sau orice
judecătorul de drepturi şi sau de transport să reţină şi să altă persoană pe care o apără, cu excepţia cazului în care sunt date că avocatul săvârşeşte sau
libertăţi de la instanţa predea scrisorile, telegramele şi pregăteşte săvârşirea vreunei infracţiuni de natura celor arătate în art. 139 alin. 2 din Noul
căreia i-ar reveni oricare altă corespondenţă, ori Cod de procedură penală.
competenţa să judece obiectele trimise de învinuit sau Dispoziţiile Noului Cod de procedură penală prevăd pe lângă reţinerea şi predarea şi
cauza în primă instanţă sau inculpat, ori adresate acestuia, percheziţia trimiterilor poştale.
de la instanţa fie direct, fie indirect. S-a avut în vedere de către legiuitor posibilitatea percheziţionării corespondenţei şi a
corespunzătoare în grad (1^1) Măsura prevăzută în trimiterilor poştale (ex. colet) în vederea identificării şi ridicării de bunuri primite ori trimise pe
acesteia în a cărei alin. 1 se dispune dacă sunt această cale de făptuitor, suspect, inculpat sau orice persoană care este bănuită că primeşte
circumscripţie se află sediul întrunite condiţiile arătate în art. ori trimite astfel de bunuri.
parchetului din care face 91^1 alin. 1 şi potrivit procedurii Această măsură având ca obiect reţinerea, predarea şi percheziţionarea trimiterilor poştale
parte procurorul care a acolo prevăzute. poate fi dispusă şi de procuror cu respectarea aceloraşi condiţii ca în situaţia dispunerii
întocmit propunerea, cu (1^2) Reţinerea şi predarea măsurii de supraveghere tehnică, aplicându-se corespunzător aceleaşi prevederi legale.
privire la scrisorile, scrisorilor, telegramelor şi a Noul Cod de procedură penală conţine dispoziţii exprese care instituie obligaţii pentru
trimiterile poştale sau oricăror alte corespondenţe ori unităţile poştale sau de transport şi orice alte persoane fizice sau juridice care efectuează
obiectele trimise ori primite obiecte la care se referă alin. 1 activitate de transport sau transfer de informaţii de a reţine şi preda procurorului scrisorile,
de făptuitor, suspect, pot fi dispuse, în scris, în cazuri trimiterile poştale ori obiectele la care se face referire în mandatul dispus de judecător sau în
inculpat sau de orice urgente şi temeinic justificate şi autorizaţia emisă de procuror.
persoană care este bănuită de procuror, care este obligat să Ca şi în cazul măsurii supravegherii tehnice, procurorul îl informează în scris cu cel mult 10 zile
că primeşte ori trimite prin informeze de îndată despre pe fiecare subiect al mandatului despre măsura luată în privinţa sa. După momentul
orice mijloc aceste bunuri aceasta instanţa. informării, persoana respectivă are dreptul de a lua cunoştinţă de activităţile efectuate.
de la făptuitor, suspect sau (2) Corespondenţa şi obiectele Se constată că legiuitorul nu a mai prevăzut un termen de 20 zile în care persoana interesată
inculpat ori bunuri ridicate care nu au legătură cu să poată face cererea, ca în cazul măsurii de supraveghere tehnică.
destinate acestuia, dacă: cauza se restituie destinatarului. Măsura privind reţinerea, predarea şi percheziţionarea trimiterilor poştale poate fi prelungită
a) există o suspiciune în aceleaşi condiţii ca şi măsura de supraveghere tehnică.
rezonabilă cu privire la
pregătirea sau săvârşirea
203
unei infracţiuni;
b) măsura este necesară
şi proporţională cu
restrângerea drepturilor şi
libertăţilor fundamentale,
date fiind particularităţile
cauzei, importanţa
informaţiilor sau a probelor
ce urmează a fi obţinute ori
gravitatea infracţiunii;
c) probele nu ar putea fi
obţinute în alt mod sau
obţinerea lor ar presupune
dificultăţi deosebite ce ar
prejudicia ancheta ori
există un pericol pentru
siguranţa persoanelor sau
a unor bunuri de valoare.
(2) Este interzisă
reţinerea, predarea şi
percheziţionarea
corespondenţei sau a
trimiterilor poştale trimise
ori primite în raporturile
dintre avocat şi suspectul,
inculpatul sau orice altă
persoană pe care acesta o
apără, cu excepţia
situaţiilor în care există
date că avocatul săvârşeşte
sau pregăteşte săvârşirea
unei infracţiuni dintre cele
prevăzute la art. 139 alin.
(2).
(3) Dispoziţiile art. 140 se
aplică în mod
corespunzător.
204
mijloacelor de probă.
(2) Investigatorii sub acoperire
sunt lucrători operativi din
cadrul poliţiei judiciare, anume
desemnaţi în acest scop, în
condiţiile legii.
(3) Investigatorii cu identitate
reală sunt lucrători operativi din
cadrul poliţiei judiciare.
(4) Autorizarea folosirii
investigatorilor sub acoperire
sau a investigatorilor cu
identitate reală este dată prin
ordonanţă motivată de
procurorul competent să
efectueze urmărirea penală,
pentru o perioadă de cel mult 30
de zile, care poate fi prelungită
motivat numai dacă temeiurile
care au determinat autorizarea
se menţin. Fiecare prelungire nu
poate depăşi 30 de zile, iar
durata totală a autorizării, în
aceeaşi cauză şi cu privire la
aceeaşi persoană, nu poate
depăşi 4 luni.
(5) Ordonanţa procurorului
prin care se autorizează folosirea
investigatorilor sub acoperire
sau a investigatorilor cu
identitate reală trebuie să
cuprindă, pe lângă menţiunile
prevăzute la art. 203 din Codul
de procedură penală,
următoarele:
a) indiciile temeinice şi
concrete cu privire la săvârşirea
212
de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi
Terorism, pot efectua investigaţii
în cazul infracţiunilor prevăzute
în prezenta lege. Actele încheiate
de investigatorii sub acoperire şi
colaboratorii acestora constituie
mijloace de probă.
(3) Procurorii Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi
Terorism pot dispune şi autoriza
efectuarea de livrări
supravegheate, cu sau fără
substituirea totală sau parţială a
bunurilor, mărfurilor sau a
substanţelor care fac obiectul
livrării.
(4) În cauzele de competenţa
Direcţiei de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată, pentru buna
desfăşurare a urmăririi penale,
procurorii pot dispune măsuri
specifice de protecţie a
martorilor, a experţilor şi a
victimelor, potrivit legii.
(5) Persoanele prevăzute la
alin. (1) şi (2) pot efectua
investigaţii numai cu autorizarea
motivată a procurorului din
cadrul Direcţiei de Investigare a
Infracţiunilor de Criminalitate
Organizată care efectuează
urmărirea penală.
(6) Autorizarea este dată prin
ordonanţă motivată, pentru o
216
ART. 149 ART. 224^4 Referitor la măsurile de protecţie a investigatorilor sub acoperire şi a colaboratorilor,
Măsurile de protecţie a Măsuri de protecţie a dispoziţiile care le reglementează au avut în vedere modificările introduse prin noul Cod de
investigatorilor sub investigatorilor sub acoperire procedură penală, respectiv înfiinţarea unor instituţii noi precum judecătorul de drepturi şi
acoperire şi a Identitatea reală a libertăţi şi judecătorul de cameră preliminară cu atribuţii concrete pe linia autorizării unor
colaboratorilor investigatorilor sub acoperire nu măsuri solicitate de procuror şi a verificării legalităţii administrării probelor şi a efectuării
(1) Identitatea reală a poate fi dezvăluită în timpul ori actelor de către organele de urmărire penală.
investigatorilor sub după terminarea acţiunii Ca atare, adevărata identitate a investigatorilor sub acoperire şi a colaboratorilor cu o altă
acoperire şi a acestora. identitate au dreptul să o cunoască nu numai procurorul cum sunt dispoziţiile actualului cod,
colaboratorilor cu o altă Procurorul competent să dar şi judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de
identitate decât cea reală autorizeze folosirea unui judecată cu respectarea secretului profesional.
nu poate fi dezvăluită. investigator sub acoperire are O altă dispoziţie cu caracter de noutate în această materie o reprezintă faptul că
(2) Procurorul, dreptul să-i cunoască adevărata investigatorul sub acoperire, colaboratorul, informatorul, membrii familiilor acestora sau alte
judecătorul de drepturi şi identitate, cu respectarea persoane supuse ameninţărilor, intimidărilor sau actelor de violenţă pot beneficia de măsuri
libertăţi, judecătorul de secretului profesional. speciale de protecţia martorilor, potrivit legii.
cameră preliminară sau Se cere condiţia ca aceste ameninţări, intimidări sau acte de violenţă să fie în legătură cu
instanţa de judecată are activitatea desfăşurată de investigatorul sub acoperire, informator sau de colaborator.
dreptul de a cunoaşte
adevărata identitate a
investigatorului sub
acoperire şi a
colaboratorului, cu
respectarea secretului
profesional.
(3) Investigatorul sub
acoperire, colaboratorul,
218
informatorul, precum şi
membrii de familie ai
acestora sau alte persoane
supuse ameninţărilor,
intimidărilor sau actelor de
violenţă, în legătură cu
activitatea desfăşurată de
investigatorul sub
acoperire, informator sau
colaborator, pot beneficia
de măsuri specifice de
protecţie a martorilor,
potrivit legii.
ART. 150 LEGE nr. 143 din 26 iulie 2000 Este o instituţie nouă în sensul că este reglementată în Noul Cod de procedură penală.
Participarea autorizată privind prevenirea şi Aşa cum este definită la art. 138 din Noul Cod de procedură penală, participarea autorizată la
la anumite activităţi combaterea traficului şi anumite activităţi constă în comiterea unor fapte similare laturii obiective a unei infracţiuni
(1) Participarea consumului ilicit de droguri sau operaţiuni de natura celor expres arătate de textul de lege în baza autorizării prealabile a
autorizată la anumite ART. 22) organului judiciar competent în scopul obţinerii de mijloace de probă.
activităţi în condiţiile art. (1) Poliţiştii din formaţiunile de Participarea autorizată la anumite activităţi se dispune de procurorul care supraveghează sau
138 alin. (11) se poate specialitate, care acţionează ca efectuează urmărirea penală pe o durată de maxim 60 zile.
dispune de către procurorul investigatori acoperiţi, precum şi Pentru a putea fi dispusă această măsură trebuie îndeplinite cumulativ trei condiţii care se
care supraveghează sau colaboratorii acestora pot regăsesc şi în cazul celorlalte metode speciale de supraveghere şi cercetare şi care au fost
efectuează urmărirea procura droguri, substanţe prezentate anterior (suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârşirea unor
penală, pe o perioadă de chimice, esenţiale şi precursori, anumite categorii de infracţiuni, măsura este necesară şi proporţională cu restrângerea
maximum 60 de zile, dacă: cu autorizarea prealabilă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, probele nu ar putea fi obţinute în alt mod sau ar
a) există o suspiciune procurorului, în vederea presupune dificultăţi deosebite).
rezonabilă cu privire la descoperirii activităţilor Măsura poate fi dispusă de procuror din oficiu sau la cererea organelor de cercetare penală
pregătirea sau săvârşirea infracţionale şi a identificării prin ordonanţă care trebuie să cuprindă menţiunile prevăzute expres în textul de lege.
unei infracţiuni de trafic de persoanelor implicate în astfel Măsura dispusă poate fi prelungită de procuror pentru motive temeinic justificate dacă sunt
droguri, trafic de arme, de activităţi. îndeplinite cele 3 condiţii la care s-a făcut referire, fiecare prelungire neputând depăşi 60 zile,
trafic de persoane, acte de (2) Actele încheiate de poliţiştii durata totală a măsurii neputând depăşi pentru aceeaşi faptă 120 zile.
terorism, spălare a banilor, şi colaboratorii acestora, Organele judiciare pot pune la dispoziţia persoanei care desfăşoară activităţile autorizate
falsificare de monede ori prevăzuţi la alin. (1), pot orice înscrisuri sau obiecte necesare desfăşurării activităţii.
alte valori, şantaj, lipsire de constitui mijloace de probă. Atât persoana care pune la dispoziţie bunurile sau înscrisurile (organul judiciar) cât şi cea care
libertate, evaziune fiscală, le primeşte şi foloseşte nu vor comite o infracţiune prin desfăşurarea acestor activităţi chiar
în cazul infracţiunilor de LEGE nr. 78/2000 pentru dacă acestea sunt infracţiuni.
corupţie, al infracţiunilor prevenirea, descoperirea şi În cuprinsul textului de lege sunt dispoziţii referitoare la punerea în executare a acestor
219
asimilate infracţiunilor de sancţionarea faptelor de măsuri , datele şi menţiunile pe care trebuie să le conţină procesul – verbal.
corupţie şi al infracţiunilor corupţie Persoana care a desfăşurat activităţi autorizate poate fi audiată ca martor în cadrul
împotriva intereselor ART. 26^1 procesului verbal cu respectarea dispoziţiilor privind audierea martorului, dacă organul
financiare ale Uniunii (6) Investigatorii sub acoperire judiciar apreciază ca necesar.
Europene sau în cazul altor sau investigatorii cu identitate
infracţiuni pentru care reală pot fi autorizaţi să promită,
legea prevede pedeapsa să ofere sau, după caz, să dea
închisorii de 7 ani sau mai bani ori alte foloase unui
mare ori dacă există o funcţionar, în condiţiile
suspiciune rezonabilă că o prevăzute la art. 254, 256 sau
persoană este implicată în 257 din Codul penal.
activităţi infracţionale care
au legătură, potrivit art.
43, cu infracţiunile
enumerate mai sus;
b) măsura este necesară
şi proporţională cu
restrângerea drepturilor şi
libertăţilor fundamentale,
date fiind particularităţile
cauzei, importanţa
informaţiilor sau a probelor
ce urmează a fi obţinute ori
gravitatea infracţiunii;
c) probele nu ar putea fi
obţinute în alt mod sau
obţinerea lor ar presupune
dificultăţi deosebite ce ar
prejudicia ancheta ori un
pericol pentru siguranţa
persoanelor sau a unor
bunuri de valoare.
(2) Măsura se dispune de
către procuror, din oficiu
sau la cererea organului de
cercetare penală, prin
ordonanţă care trebuie să
220
cuprindă, în afara
menţiunilor prevăzute la
art. 286 alin. (2):
a) indicarea activităţilor
autorizate;
b) perioada pentru care
s-a autorizat măsura;
c) persoana care
desfăşoară activităţile
autorizate.
(3) Activităţile autorizate
pot fi desfăşurate de un
organ de cercetare penală,
de un investigator cu
identitate reală, de un
investigator sub acoperire
sau de un colaborator.
(4) Desfăşurarea
activităţilor autorizate de
către persoana prevăzută
la alin. (2) lit. c) nu
constituie contravenţie sau
infracţiune.
(5) Punerea în executare
a acestor măsuri se
consemnează într-un
proces-verbal care conţine:
datele la care măsura a
început şi s-a încheiat, date
cu privire la persoanele
care au desfăşurat
activităţile autorizate,
descrierea dispozitivelor
tehnice utilizate în cazul în
care s-a autorizat de către
judecătorul de drepturi şi
libertăţi, folosirea
221
mijloacelor tehnice de
supraveghere, identitatea
persoanelor cu privire la
care a fost pusă în aplicare
măsura.
(6) Persoana care a
desfăşurat activităţile
autorizate poate fi audiată
ca martor în cadrul
procesului penal, cu
respectarea dispoziţiilor
privind audierea martorilor
ameninţaţi, dacă organul
judiciar apreciază că
audierea este necesară.
(7) Organele judiciare pot
folosi sau pune la dispoziţia
persoanei care desfăşoară
activităţile autorizate orice
înscrisuri sau obiecte
necesare pentru
desfăşurarea activităţii
autorizate. Persoana care
pune la dispoziţie sau
foloseşte înscrisurile ori
obiectele nu va comite o
infracţiune prin
desfăşurarea acestor
activităţi, în cazul în care
acestea constituie
infracţiuni.
(8) Măsura dispusă poate
fi prelungită de către
procuror, pentru motive
temeinic justificate, în cazul
în care sunt îndeplinite
condiţiile prevăzute la alin.
222
ancheta ori un pericol d) livrarea supravegheată a Noul Cod de procedură penală conţine prevederi cu privire la conţinutul ordonanţei
pentru siguranţa sumelor de bani. procurorului de autorizare a livrării supravegheate, organele competente să o pună în
persoanelor sau a unor (5) Măsura prevăzută la alin. aplicare, actele întocmite la finalizarea livrării supravegheate, aspecte care nu necesită
bunuri de valoare; (1) lit. d) poate fi dispusă de explicaţii suplimentare.
b) dacă descoperirea ori procuror şi este autorizată prin
dovedirea infracţiunilor ordonanţă motivată, care
săvârşite în legătură cu trebuie să cuprindă, pe lângă
livrarea de transporturi menţiunile prevăzute la art. 203
ilegale sau suspecte ar fi din Codul de procedură penală,
imposibilă ori foarte dificilă următoarele:
în alt mod. a) indiciile temeinice care
(3) Livrarea justifică măsura şi motivele
supravegheată poate fi pentru care măsura este
realizată în condiţiile în necesară;
care procurorul care b) detalii cu privire la banii
supraveghează sau care fac obiectul supravegherii;
efectuează urmărirea c) timpul şi locul efectuării
penală ia măsuri şi se livrării sau, după caz, itinerarul
asigură ca autorităţile ce urmează a fi parcurs în
statelor tranzitate: vederea efectuării livrării, dacă
a) să fie de acord cu acestea sunt cunoscute;
intrarea pe teritoriul d) datele de identificare a
acestora a transportului persoanelor autorizate să
ilegal sau suspect şi cu supravegheze livrarea.
ieşirea acestuia de pe
teritoriul statului;
b) să garanteze faptul că
transportul ilegal sau
suspect este supravegheat
permanent de către
autorităţile competente;
c) să garanteze faptul că
procurorul, organele de
poliţie sau alte autorităţi
de stat competente sunt
înştiinţate în ceea ce
priveşte rezultatul urmăririi
224
penale împotriva
persoanelor acuzate de
infracţiuni care au
constituit obiectul metodei
speciale de cercetare la
care se face referire la alin.
(1).
(4) Dispoziţiile alin. (3) nu
se aplică în cazul în care un
tratat internaţional la care
România este parte are
dispoziţii contrare.
(5) Ordonanţa
procurorului trebuie să
cuprindă: numele
suspectului sau
inculpatului, dacă sunt
cunoscute, dovezile din
care rezultă caracterul ilicit
al bunurilor ce urmează să
intre, să tranziteze sau să
iasă de pe teritoriul ţării,
modalităţile în care va fi
efectuată supravegherea.
Procurorul trebuie să emită
câte o ordonanţă pentru
fiecare livrare
supravegheată dispusă.
(6) Livrarea
supravegheată este pusă în
aplicare de către poliţie sau
de altă autoritate
competentă. Procurorul
stabileşte, coordonează şi
controlează modul de
punere în aplicare a livrării
supravegheate.
225
prelucrate de furnizorii de de urmărire penală, instanţelor care se pronunţă prin încheiere motivată în camera de consiliu.
reţele publice de de judecată şi organelor de stat De observat că dispoziţiile Noului Cod de procedură penală nu fac trimitere expresă la
comunicaţii electronice şi cu atribuţii în domeniul procuror ca în cazul celorlalte măsuri speciale de supraveghere sau cercetare când denumeşte
de furnizorii de servicii de siguranţei naţionale în scopul autoritatea care poate să se adreseze judecătorului de drepturi şi libertăţi ci la organele de
comunicaţii electronice utilizării lor în cadrul activităţilor urmărire penală.
destinate publicului, altele de prevenire, de cercetare, de Se are în vedere situaţia în care datele sunt obţinute în vederea rezolvării cauzelor cu
decât conţinutul descoperire şi de urmărire persoane dispărute sau a punerii efective în executare a mandatelor de executare a
comunicaţiilor, în cazul în penală a infracţiunilor grave sau pedepselor când competenţa este a organelor de poliţie şi nu a procurorului.
care există o suspiciune pentru rezolvarea cauzelor cu Pentru toate celelalte situaţii în care procurorul supraveghează sau efectuează urmărirea
rezonabilă cu privire la persoane dispărute ori pentru penală acesta este autoritatea îndreptăţită să se adreseze judecătorului de drepturi şi libertăţi
săvârşirea unei infracţiuni punerea în executare a unui în vederea autorizării transmiterii datelor de către furnizori.
şi există temeiuri pentru a mandat de arestare sau de În actuala reglementare (art. 18) organele de cercetare ale poliţiei judiciare au dreptul să
se crede că datele solicitate executare a pedepsei. solicite datele numai cu aprobarea procurorului şi autorizarea judecătorului competent.
constituie probe, pentru (2) Prezenta lege se aplică
categoriile de infracţiuni datelor de trafic şi de localizare a
prevăzute de legea privind persoanelor fizice şi a
reţinerea datelor generate persoanelor juridice, precum şi
sau prelucrate de furnizorii datelor necesare pentru
de reţele publice de identificarea unui abonat sau
comunicaţii electronice şi unui utilizator înregistrat.
de furnizorii de servicii de ART. 16
comunicaţii electronice (1) Furnizorii de reţele publice
destinate publicului. de comunicaţii electronice şi
(2) Judecătorul de furnizorii de servicii de
drepturi şi libertăţi se comunicaţii electronice destinate
pronunţă în termen de 48 publicului au obligaţia ca, la
de ore cu privire la solicitarea organelor de urmărire
solicitarea organelor de penală, a instanţelor de judecată
urmărire penală de şi a organelor de stat cu atribuţii
transmitere a datelor, prin în domeniul securităţii naţionale,
încheiere motivată, în formulată în aplicarea
camera de consiliu. dispoziţiilor Codului de
(3) Furnizorii de reţele procedură penală, precum şi a
publice de comunicaţii celor din legile speciale în
electronice şi furnizorii de materie, să transmită acestora,
servicii de comunicaţii în cel mult 48 de ore de la data
electronice destinate solicitării, datele reţinute potrivit
227
oricărei alte instituţii care prevăzute la art. 29 şi 31, privire la situaţia financiară. Asemenea dispoziţii sunt în legile speciale menţionate,
deţine date privind situaţia precum şi în cazul infracţiunii de deosebirea constând în aceea că nu se prevede obligativitatea încuviinţării de către judecător
financiară a unei persoane finanţare a actelor de terorism, în timpul efectuării urmării penale.
comunicarea datelor secretul bancar şi secretul
privind existenţa şi profesional nu sunt opozabile
conţinutul conturilor şi a organelor de urmărire penală şi
altor situaţii financiare ale nici instanţelor de judecată.
unei persoane în cazul în Datele şi informaţiile se transmit
care există indicii temeinice la solicitarea scrisă a
cu privire la săvârşirea unei procurorului sau a organelor de
infracţiuni şi există cercetare penală, dacă cererea
temeiuri pentru a se crede acestora a fost autorizată de
că datele solicitate procuror, ori a instanţelor de
constituie probe. judecată.
(2) Măsura prevăzută la ART. 35)
alin. (1) se dispune din (1) Când sunt indicii temeinice
oficiu sau la cererea cu privire la săvârşirea
organului de cercetare infracţiunii de spălare a banilor
penală, prin ordonanţă sau de finanţare a actelor de
care trebuie să cuprindă, în terorism, în scopul strângerii de
afara menţiunilor probe sau al identificării
prevăzute la art. 286 alin. făptuitorului pot fi dispuse
(2): instituţia care este în următoarele măsuri:
posesia ori care are sub a) punerea sub supraveghere
control datele, numele a conturilor bancare şi a
suspectului sau conturilor asimilate acestora;
inculpatului, motivarea b) punerea sub supraveghere,
îndeplinirii condiţiilor interceptarea sau înregistrarea
prevăzute la alin. (1), comunicaţiilor;
menţionarea obligaţiei c) accesul la sisteme
instituţiei de a comunica informatice;
imediat, în condiţii de d) livrarea supravegheată a
confidenţialitate, datele sumelor de bani.
solicitate. (2) Măsura prevăzută la alin.
(3) Instituţia prevăzută la (1) lit. a) poate fi dispusă de
alin. (1) este obligată să procuror pe o durată de cel mult
pună de îndată la dispoziţie 30 de zile. Pentru motive
229
persoanelor autorizate să
supravegheze livrarea.
ART. 36)
În cazul în care există indicii
temeinice şi concrete că s-a
săvârşit sau că se pregăteşte
săvârşirea unei infracţiuni de
spălare a banilor ori de finanţare
a actelor de terorism, care nu
poate fi descoperită sau ai cărei
făptuitori nu pot fi identificaţi
prin alte mijloace, pot fi folosiţi,
în vederea strângerii datelor
privind existenţa infracţiunii şi
identificarea făptuitorilor,
investigatori sub acoperire, în
condiţiile prevăzute de Codul de
procedură penală.
secretului profesional al
avocatului, nu sunt opozabile
procurorilor Direcţiei Naţionale
Anticorupţie. Datele şi
informaţiile solicitate de
procuror se comunică la cererea
scrisă a acestuia.
(2) Dispoziţiile alin. (1) se
aplică în mod corespunzător şi
cu privire la instanţa de
judecată.
(3) Verificarea conturilor
bancare şi a conturilor asimilate
acestora se realizează numai la
cererea procurorului din cadrul
Direcţiei Naţionale Anticorupţie
care efectuează urmărirea
penală.
în cursul judecăţii.
ART. 27)
(1) Când sunt indicii temeinice
cu privire la săvârşirea uneia
dintre infracţiunile prevăzute în
prezenta lege, în scopul
strângerii de probe sau al
identificării făptuitorului,
procurorul poate să autorizeze
motivat, pe o durată de cel mult
30 de zile:
a) punerea sub supraveghere
a conturilor bancare şi a
conturilor asimilate acestora;
…..
d) comunicarea de înscrisuri,
documente bancare, financiare
ori contabile.
(2) Pentru motive temeinice
autorizarea prevăzută la alin. (1)
poate fi prelungită, în aceleaşi
condiţii, fiecare prelungire
neputând depăşi 30 de zile.
Durata maximă a măsurilor
prevăzute la alin. (1) lit. a) - c)
autorizate este de 4 luni.
(3) În cursul judecăţii, instanţa
poate dispune prelungirea
măsurilor prevăzute la alin. (1),
prin încheiere motivată.
de terorism
ART. 35)
(1) Când sunt indicii temeinice
cu privire la săvârşirea
infracţiunii de spălare a banilor
sau de finanţare a actelor de
terorism, în scopul strângerii de
probe sau al identificării
făptuitorului pot fi dispuse
următoarele măsuri:
a) punerea sub supraveghere
a conturilor bancare şi a
conturilor asimilate acestora;
…..
(2) Măsura prevăzută la alin.
(1) lit. a) poate fi dispusă de
procuror pe o durată de cel mult
30 de zile. Pentru motive
temeinice, această măsură
poate fi prelungită de procuror
prin ordonanţă motivată, fiecare
prelungire neputând depăşi 30
de zile. Durata maximă a măsurii
dispuse este de 4 luni.
….
(4) Procurorul poate dispune să
i se comunice înscrisuri,
documente bancare, financiare
ori contabile, în condiţiile
prevăzute la alin. (1).
ART. 154 - Noul Cod de procedură penală reglementează procedura de conservare a datelor informatice,
Conservarea datelor inclusiv a celor referitoare la traficul internațional care au fost stocate prin intermediul unui
informatice sistem informatic și care se află în posesia sau controlul unui furnizor de rețele publice de
(1) Dacă există o comunicații electronice ori furnizor de servicii de comunicații electronice destinate publicului.
suspiciune rezonabilă cu Sunt avute în vedere acele date la care se referă Legea nr. 82/2012 (art. 1 alin. 1) precum şi
privire la pregătirea sau datele privind situaţia financiară a unei persoane obţinute ca urmare a dispunerii măsurilor
săvârşirea unei infracţiuni, speciale de supraveghere sau cercetare prevăzute la art. 152 şi 153 din Noul Cod de procedură
237
furnizorii de servicii de
comunicaţii electronice
destinate publicului în
posesia cărora se află
datele informatice ori care
le au sub control, numele
făptuitorului, suspectului
sau inculpatului, dacă este
cunoscut, descrierea
datelor ce trebuie
conservate, motivarea
îndeplinirii condiţiilor
prevăzute la alin. (1),
durata pentru care a fost
emisă, menţionarea
obligaţiei persoanei sau
furnizorilor de reţele
publice de comunicaţii
electronice ori furnizorilor
de servicii de comunicaţii
electronice destinate
publicului de a conserva
imediat datele informatice
indicate şi de a le menţine
integritatea, în condiţii de
confidenţialitate.
(3) Măsura conservării
poate fi prelungită, pentru
motive temeinic justificate,
de procuror, o singură
dată, pe o durată de
maximum 30 de zile.
(4) Ordonanţa
procurorului se transmite,
de îndată, oricărui furnizor
de reţele publice de
comunicaţii electronice ori
239
furnizor de servicii de
comunicaţii electronice
destinate publicului în
posesia căruia se află
datele prevăzute la alin. (1)
ori care le are sub control,
acesta fiind obligat să le
conserve imediat, în
condiţii de
confidenţialitate.
(5) În cazul în care datele
referitoare la traficul
informaţional se află în
posesia mai multor
furnizori de reţele publice
de comunicaţii electronice
ori furnizori de servicii de
comunicaţii electronice
destinate publicului,
furnizorul în posesia sau
sub controlul căruia se află
datele informatice are
obligaţia de a pune, de
îndată, la dispoziţia
organului de urmărire
penală informaţiile
necesare identificării
celorlalţi furnizori, în
vederea cunoaşterii tuturor
elementelor din lanţul de
comunicare folosit.
(6) În termenul prevăzut
la alin. (2) şi (3), procurorul
care supraveghează sau
efectuează urmărirea
penală poate, cu
autorizarea prealabilă a
240
judecătorului de drepturi şi
libertăţi, să solicite unui
furnizor de reţele publice
de comunicaţii electronice
ori unui furnizor de servicii
de comunicaţii electronice
destinate publicului
transmiterea datelor
conservate potrivit legii ori
poate dispune ridicarea
acestei măsuri. Dispoziţiile
art. 170 alin. (2^1) - (2^5),
alin. (4) şi (5) şi ale art. 171
se aplică în mod
corespunzător.
(7) Judecătorul de
drepturi şi libertăţi se
pronunţă în termen de 48
de ore cu privire la
solicitarea organelor de
urmărire penală de
transmitere a datelor, prin
încheiere motivată, în
camera de consiliu.
(8) Până la terminarea
urmăririi penale, procurorul
este obligat să
încunoştinţeze, în scris,
persoanele faţă de care se
efectuează urmărirea
penală şi ale căror date au
fost conservate.
Art. 155 - Abrogat
241
Percheziţia şi ridicarea de Art. 100 Noul Cod de procedură penală prevede două noi forme de percheziţie, respectiv percheziţia
obiecte şi înscrisuri Percheziţia informatică şi percheziţia unui vehicul, alături de cea domiciliară sau corporală.
Art. 156 (2) Percheziţia poate fi Codul în vigoare nu conţine prevederi exprese cu privire la percheziţia informatică.
Dispoziţii comune domiciliară sau corporală. Fidel principiilor proporţionalităţii şi respectării demnităţii umane, Noul Cod de procedură
(1) Percheziţia poate fi penală stipulează expres că percheziţia trebuie efectuată în condiţiile respectării acestor
domiciliară, corporală, valori, astfel încât să nu devină o „ingerinţă disproporţionată în viaţa privată” a persoanei.
informatică sau a unui
vehicul.
(2) Percheziţia se
efectuează cu respectarea
demnităţii, fără a constitui
ingerinţă disproporţională
în viaţa privată.
ART. 157 Art. 100 Elementul de noutate îl constituie faptul că percheziţia se poate dispune când există o
Cazurile şi condiţiile în Percheziţia suspiciune rezonabilă cu privire la săvârşirea unei infracţiuni ori la deţinerea unor obiecte sau
care se poate dispune (1) Când persoana căreia i s-a înscrisuri ce au legătură cu o infracţiune şi se presupune că percheziţia poate conduce la
percheziţia domiciliară cerut să predea vreun obiect sau descoperirea probelor, conservarea urmelor infracţiunii sau la predarea suspectului ori
(1) Percheziţia vreun înscris dintre cele arătate inculpatului.
domiciliară ori a bunurilor în art. 98 tăgăduieşte existenţa În actuala reglementare, efectuarea percheziţiei domiciliare este condiţionată de existenţa
aflate în domiciliu poate fi sau deţinerea acestora, precum unor indicii temeinice că în acest mod s-ar putea descoperi şi strânge probe sau de
dispusă dacă există o şi ori de câte ori există indicii refuzul persoanei de a preda de bună voie obiectele şi înscrisurile care privesc săvârşirea unei
suspiciune rezonabilă cu temeinice că efectuarea unei infracţiuni .
privire la săvârşirea unei percheziţii este necesară pentru De asemenea, Noul Cod defineşte noţiunea de domiciliu în care se poate efectua percheziţia,
infracţiuni de către o descoperirea şi strângerea prin aceasta înţelegându-se nu numai locuinţa ci orice spaţiu delimitat în orice mod care
persoană ori la deţinerea probelor, se poate dispune aparţine ori este folosit de o persoană fizică sau juridică. Astfel, în cazul persoanei fizice
unor obiecte sau înscrisuri efectuarea acesteia. percheziţia va putea viza apartamentul, sau după caz, construcţia, curtea, anexele şi orice loc
ce au legătură cu o împrejmuit care ţin de acestea, iar la persoana juridică, sediul societăţii şi spaţiile care aparţin
infracţiune şi se presupune de acesta. Sunt definite astfel în concret locurile în care se poate efectua percheziţia
că percheziţia poate domiciliară.
conduce la descoperirea şi
strângerea probelor cu
privire la această
infracţiune, la conservarea
urmelor săvârşirii
infracţiunii sau la prinderea
suspectului ori inculpatului.
(2) Prin domiciliu se
242
percheziţia, iar dacă sunt autorizaţia de percheziţie; reglementare, unele dintre acestea neregăsindu-se în dispoziţiile Codului de procedură penală
suspiciuni rezonabile d) perioada pentru care s-a în vigoare (ex. perioada pentru care s-a emis mandatul, descrierea făptuitorului, suspectului
privind existenţa sau emis autorizaţia; sau inculpatului care se bănuieşte că se afla în locul unde se efectuează percheziţia).
posibilitatea transferării e) locul unde urmează a se Conform Noului Cod de procedură penlă când se dispune prin încheiere asupra cererii de
probelor, datelor sau efectua percheziţia; efectuare a percheziţiei, întocmirea minutei de către judecător este obligatorie, dispoziţie care
persoanelor căutate în f) numele persoanei la nu există în Codul de procedură penală în vigoare.
locuri învecinate, domiciliul sau reşedinţa căreia se
descrierea acestor locuri; efectuează percheziţia;
b) indicarea probelor ori g) numele învinuitului sau
a datelor din care rezultă inculpatului.
suspiciunea rezonabilă cu (5) Percheziţia corporală sau
privire la săvârşirea unei asupra vehiculelor poate fi
infracţiuni sau cu privire la dispusă, după caz, de organul de
deţinerea obiectelor ori cercetare penală, de procuror
înscrisurilor ce au legătură sau de judecător.
cu o infracţiune; (6) Percheziţia domiciliară nu
c) indicarea infracţiunii, a poate fi dispusă înainte de
probelor sau a datelor din începerea urmăririi penale.
care rezultă că în locul în
care se solicită efectuarea ART. 101
percheziţiei se află Percheziţia domiciliară în
suspectul ori inculpatul sau cursul urmăririi penale
pot fi descoperite probe cu Percheziţia dispusă în cursul
privire la săvârşirea urmăririi penale, potrivit art.
infracţiunii ori urme ale 100, se efectuează de procuror
săvârşirii infracţiunii; sau de organul de cercetare
d) numele, prenumele şi, penală, însoţit, după caz, de
dacă este necesar, lucrători operativi.
descrierea suspectului sau
inculpatului despre care se ART. 102
bănuieşte că se află în locul Percheziţia domiciliară în
unde se efectuează cursul judecăţii
percheziţia, precum şi Instanţa poate proceda la
indicarea urmelor săvârşirii efectuarea percheziţiei cu ocazia
infracţiunii ori a altor unei cercetări locale.
obiecte despre care se În celelalte cazuri, dispoziţia
presupune că există în locul instanţei de judecată de a se
244
judecător.
(11) În cursul judecăţii,
din oficiu sau la cererea
procurorului, instanţa de
judecată poate dispune
efectuarea unei percheziţii
în vederea punerii în
executare a mandatului de
arestare preventivă a
inculpatului, precum şi în
cazul în care există
suspiciuni rezonabile că în
locul unde se solicită
efectuarea percheziţiei
există mijloace materiale
de probă ce au legătură cu
infracţiunea ce face
obiectul cauzei. Dispoziţiile
alin. (2) - (8) şi ale art. 157
se aplică în mod
corespunzător.
ART. 159 ART. 103 În Noul Cod de procedură penală se prevede că percheziţia domiciliară nu poate fi începută
Efectuarea percheziţiei Timpul de efectuare a înainte de ora 6,00 sau după ora 20,00 cu excepţia infracţiunii flagrante sau al cazului în care
domiciliare percheziţiei se efectuează într-un local deschis publicului la acea oră. Aparent, dispoziţiile Noului Cod
(1) Mandatul de Ridicarea de obiecte şi diferă de actuala reglementare conform căreia percheziţia se poate face între orele 6,00 –
percheziţie se comunică înscrisuri, precum şi percheziţia 20,00, iar odată începută pote continua şi în timpul nopţii.
procurorului, care ia măsuri domiciliară se pot face între În realitate nu există deosebiri de fond între cele două reglementări, ambele permiţând
pentru executarea orele 6,00 - 20,00, iar în celelalte continuarea percheziţiei începută între orele 6 – 20 şi pe parcursul nopţii.
acestuia. ore numai în caz de infracţiune Elementele noi care nu se regăsesc în Codul de procedură penală în vigoare se referă la
(2) Percheziţia se flagrantă sau când percheziţia posibilitatea organelor judiciare de a restricţiona libertatea de mişcare a persoanelor prezente
efectuează de procuror sau urmează să se efectueze într-un sau a accesului altor persoane la locul percheziţiei pe durata acesteia dacă este necesar,
de organul de cercetare local public. Percheziţia începută obligativitatea organului judiciar de a înmâna o copie a mandatului emis de judecător uneia
penală, însoţit, după caz, între orele 6,00 - 20,00 poate din persoanele expres arătate în textul de lege, precum şi obligativitatea organului judiciar de
de lucrători operativi. continua şi în timpul nopţii. a solicita înainte de începerea percheziţiei predarea de bună – voie a persoanelor sau a
(3) Percheziţia obiectelor căutate care, dacă sunt predate, percheziţia nu se mai efectuează.
domiciliară nu poate fi ART. 104 De asemenea, un alt element de noutate îl constituie dreptul recunoscut expres persoanei
începută înainte de ora Procedura percheziţiei (fizice sau juridice) la care se efectuează percheziţia, reprezentantului acesteia, membrului de
248
6,00 sau după ora 20,00, cu (1) Organul judiciar care familie sau oricărei persoane în prezenţa căreia se face percheziţia şi care are capacitate
excepţia infracţiunii urmează a efectua percheziţia deplină de exerciţiu ca la efectuarea percheziţiei să participe un avocat.
flagrante sau când este obligat ca, în prealabil, să se Totodată, noile dispoziţii legale instituie dreptul persoanei percheziţionate de a fi asistată ori
percheziţia urmează să se legitimeze şi, în cazurile reprezentată de o persoană de încredere, dispoziţie care nu există în Codul de procedură
efectueze într-un local prevăzute de lege, să prezinte penală în vigoare, care permite reprezentarea numai în lipsa acesteia.
deschis publicului la acea autorizaţia dată de judecător. Noul Cod de procedură penală prevede şi situaţiile în care percheziţia poate începe fără
oră. (2) Ridicarea de obiecte şi înmânarea copiei mandatului de percheziţie fără solicitarea prealabilă de predare a persoanei
(4) În cazul în care este înscrisuri precum şi percheziţia sau obiectelor, fără informarea privind posibilitatea prezenţei unui avocat ori a unei persoane
necesar, organele judiciare domiciliară se fac în prezenţa de încredere, cazurile de acest gen fiind expres şi limitativ arătate în textul de lege.
pot restricţiona libertatea persoanei de la care se ridică Dispoziţii noi care nu sunt în actuala reglementare sunt şi cele referitoare la folosirea forţei de
de mişcare a persoanelor obiecte ori înscrisuri, sau la care către organele judiciare în mod adevcat şi proporţional pentru a pătrunde într-un domiciliu,
prezente sau accesul altor se efectuează percheziţia, iar în cazurile în care există această posibilitate fiind expres şi limitativ arătate.
persoane în locul unde se lipsa acesteia, în prezenţa unui Totodată, Noul Cod de procedură penală stipulează că atât locul cât şi obiectele sau
efectuează percheziţia, pe reprezentant, a unui membru al persoanele găsite pe parcursul percheziţiei pot fi fotografiate ori înregistrate audio-video
durata efectuării acesteia. familiei, sau a unui vecin, având după care fotografiile şi înregistrările se anexează procesului – verbal de percheziţie şi fac
(5) Înainte de începerea capacitate de exerciţiu. parte integrantă din acesta (prevedere nouă).
percheziţiei, organul (3) Aceste operaţiuni se
judiciar se legitimează şi efectuează de organul judiciar în
înmânează o copie a prezenţa unor martori asistenţi.
mandatului emis de (4) Când persoana la care se
judecător persoanei la care face percheziţia este reţinută ori
se va efectua percheziţia, arestată, va fi adusă la
reprezentantului acesteia percheziţie. În cazul în care nu
sau unui membru al poate fi adusă, ridicarea de
familiei, iar în lipsă, oricărei obiecte şi înscrisuri, precum şi
alte persoane cu capacitate percheziţia domiciliară se fac în
deplină de exerciţiu care prezenţa unui reprezentant ori a
cunoaşte persoana la care unui membru de familie, iar în
se va efectua percheziţia şi, lipsa acestora, a unui vecin,
dacă este cazul, custodelui. având capacitate de exerciţiu.
(6) În cazul percheziţiei (5) Este interzisă efectuarea în
efectuate la sediul unei acelaşi timp cu percheziţia a
persoane juridice, oricăror acte procedurale în
mandatul de percheziţie se aceeaşi cauză, care prin natura
înmânează lor împiedică persoana la care se
reprezentantului acesteia face percheziţia să participe la
sau, în lipsa percheziţie.
249
reprezentantului, oricărei
alte persoane cu capacitate ART. 105
deplină de exerciţiu care se Efectuarea percheziţiei
află în sediu ori este domiciliare
angajat al persoanei Organul judiciar care
juridice respective. efectuează percheziţia are
(7) În cazul în care dreptul să deschidă încăperile
efectuarea percheziţiei este sau alte mijloace de păstrare în
extinsă în locuinţele care s-ar putea găsi obiectele
învecinate în condiţiile art. sau înscrisurile căutate, dacă cel
158 alin. (3), persoanele din în măsură să le deschidă refuză
aceste spaţii vor fi aceasta.
înştiinţate cu privire la Organul judiciar este obligat
extinderea efectuării să se limiteze la ridicarea numai
percheziţiei. a obiectelor şi înscrisurilor care
(8) Persoanelor au legătură cu fapta săvârşită;
prevăzute la alin. (5) şi (6) li obiectele sau înscrisurile a căror
se solicită, înainte de circulaţie sau deţinere este
începerea percheziţiei, interzisă se ridică totdeauna.
predarea de bunăvoie a Organul judiciar trebuie să ia
persoanelor sau a măsuri ca faptele şi împrejurările
obiectelor căutate. din viaţa personală a celui la
Percheziţia nu se mai care se efectuează percheziţia şi
efectuează dacă care nu au legătură cu cauza, să
persoanele sau obiectele nu devină publice.
indicate în mandat sunt
predate.
(9) Persoanelor
prevăzute la alin. (5) şi (6) li
se aduce la cunoştinţă că
au dreptul ca la efectuarea
percheziţiei să participe un
avocat. Dacă se solicită
prezenţa unui avocat,
începerea percheziţiei este
amânată până la sosirea
acestuia, dar nu mai mult
250
de două ore de la
momentul la care acest
drept este comunicat,
luându-se măsuri de
conservare a locului ce
urmează a fi
percheziţionat. În cazuri
excepţionale, ce impun
efectuarea percheziţiei de
urgenţă, sau în cazul în
care avocatul nu poate fi
contactat, percheziţia
poate începe şi înainte de
expirarea termenului de
două ore.
(10) De asemenea,
persoanei percheziţionate i
se va permite să fie
asistată ori reprezentată de
o persoană de încredere.
(11) Când persoana la
care se face percheziţia
este reţinută ori arestată,
va fi adusă la percheziţie.
În cazul în care nu poate fi
adusă, ridicarea de obiecte
şi înscrisuri, precum şi
percheziţia domiciliară se
fac în prezenţa unui
reprezentant ori martor
asistent.
(12) Organul judiciar care
efectuează percheziţia are
dreptul să deschidă, prin
folosirea forţei, încăperile,
spaţiile, mobilierul şi alte
obiecte în care s-ar putea
251
privind posibilitatea
solicitării prezenţei unui
avocat ori a unei persoane
de încredere, în
următoarele cazuri:
a) când este evident
faptul că se fac pregătiri
pentru acoperirea urmelor
sau distrugerea probelor
ori a elementelor ce
prezintă importanţă pentru
cauză;
b) dacă există
suspiciunea că în spaţiul în
care urmează a se efectua
percheziţia se află o
persoană a cărei viaţă sau
integritate fizică este pusă
în pericol;
c) dacă există
suspiciunea că persoana
căutată s-ar putea sustrage
procedurii.
(15) În cazul în care în
spaţiul unde urmează a fi
efectuată percheziţia nu se
află nicio persoană,
aceasta se efectuează în
prezenţa unui martor
asistent.
(16) În cazurile prevăzute
la alin. (14) şi (15), copia
mandatului de percheziţie
se înmânează de îndată ce
este posibil.
(17) Organele judiciare
care efectuează percheziţia
253
până la soluţionarea
definitivă a cauzei.
ART. 163 ART. 110 Noul Cod de procedură penală nu conţine prevederi noi în această materie.
Conservarea sau Conservarea sau valorificarea
valorificarea obiectelor obiectelor ridicate
ridicate Obiectele ce servesc ca mijloc
Obiectele ce servesc ca de probă, dacă sunt dintre
mijloc de probă, dacă sunt acelea arătate în art. 165 alin. 2
dintre acelea prevăzute la şi dacă nu este cazul a fi
art. 252 alin. (2) şi dacă nu restituite, se conservă sau se
sunt restituite, se conservă valorifică potrivit dispoziţiilor
sau se valorifică potrivit acelui articol.
prevederilor art. 252.
ART. 164 ART. 111 Nu există deosebiri esenţiale între cele două reglementări în legătură cu modalitatea şi
Dispoziţii speciale privind Dispoziţii speciale privind condiţiile efectuării percheziţiei în cazul autorităţilor publice, instituţiilor publice sau altor
percheziţiile efectuate la o unităţile publice şi alte persoane juridice de drept public.
autoritate publică, persoane juridice
instituţie publică sau la alte Dispoziţiile din prezenta
persoane juridice de drept secţiune se aplică în mod
public corespunzător şi atunci când
Percheziţia la o actele procedurale se efectuează
autoritate publică, la o unitate dintre cele la care se
instituţie publică sau la alte referă art. 145 din Codul penal
persoane juridice de drept sau la o altă persoană juridică,
public se efectuează dispoziţii care se completează
potrivit prevederilor după cum urmează:
prezentei secţiuni, după a) organul judiciar se
cum urmează: legitimează şi, după caz,
a) organul judiciar se înfăţişează reprezentantului
legitimează şi înmânează o unităţii publice sau al altei
copie a mandatului de persoane juridice autorizaţia
percheziţie dată;
reprezentantului b) ridicarea de obiecte şi
autorităţii, instituţiei sau înscrisuri, precum şi percheziţia
persoanei juridice de drept se efectuează în prezenţa
public; reprezentantului unităţii;
260
adevărului în cauză,
organele judiciare sau orice
autoritate cu atribuţii în
asigurarea ordinii şi
securităţii publice
procedează la efectuarea
acesteia.
ART. 166
Efectuarea percheziţiei
corporale
(1) Organul judiciar
trebuie să ia măsuri ca
percheziţia să fie efectuată
cu respectarea demnităţii
umane.
(2) Percheziţia se
efectuează de o persoană
de acelaşi sex cu persoana
percheziţionată.
(3) Înainte de începerea
percheziţiei, persoanei
percheziţionate i se solicită
predarea de bunăvoie a
obiectelor căutate. Dacă
obiectele căutate sunt
predate, nu se mai
efectuează percheziţia, cu
excepţia cazului când se
consideră util să se
procedeze la aceasta,
pentru căutarea altor
obiecte sau urme.
(4) Procesul-verbal de
percheziţie trebuie să
cuprindă:
262
a) numele şi prenumele
persoanei percheziţionate;
b) numele, prenumele şi
calitatea persoanei care a
efectuat percheziţia;
c) enumerarea obiectelor
găsite cu ocazia
percheziţiei;
d) locul unde este
încheiat;
e) data şi ora la care a
început şi ora la care s-a
terminat efectuarea
percheziţiei, cu
menţionarea oricărei
întreruperi intervenite;
f) descrierea amănunţită
a locului şi condiţiilor în
care înscrisurile, obiectele
sau urmele infracţiunii au
fost descoperite şi ridicate,
enumerarea şi descrierea
lor amănunţită, pentru a
putea fi recunoscute;
menţiuni cu privire la locul
şi condiţiile în care
suspectul sau inculpatul a
fost găsit.
(5) Procesul-verbal
trebuie semnat pe fiecare
pagină şi la sfârşit de cel
care îl încheie şi de
persoana percheziţionată.
Dacă persoana
percheziţionată nu poate
sau refuză să semneze, se
face menţiune despre
263
ART. 167 ART. 100 Noul Cod de procedură penală, spre deosebire de actualul, defineşte percheziţia unui vehicul,
Percheziţia unui vehicul Percheziţia prin aceasta înţelegându-se examinarea exteriorului ori interiorului unui vehicul sau a altui
(1) Percheziţia unui (5) Percheziţia corporală sau mijloc de transport ori a componentelor acestora.
vehicul constă în asupra vehiculelor poate fi Dispoziţiile cu privire la existenţa unei suspiciuni rezonabile, cazurile şi condiţiile în care se
examinarea exteriorului ori dispusă, după caz, de organul de efectuează percheziţia; procedura de realizare a acesteia, necesitatea întocmirii procesului –
interiorului unui vehicul sau cercetare penală, de procuror verbal şi măsurile care trebuie luate faţă de obiectele ori înscrisurile ridicate instituite în cazul
a altui mijloc de transport sau de judecător. celorlalte forme de percheziţie (domiciliară, corporală) se aplică în mod corespunzător.
ori a componentelor
acestora.
(2) Percheziţia unui
vehicul se efectuează în
condiţiile prevăzute la art.
165 alin. (2).
(3) Prevederile art. 162,
165 şi 166 se aplică în mod
corespunzător.
ART. 168 - Percheziţia informatică presupune cercetarea unui sistem informatic a unei părţi din acesta
Percheziţia informatică sau a unui suport de stocare a datelor informatice în scopul descoperirii, identificării şi
(1) Prin percheziţie în strângerii probelor necesare soluţionării cauzei.
sistem informatic sau a Noul Cod de procedură penală reglementează procedura prin care se realizează percheziţia
unui suport de stocare a informatică de o manieră menită să asigure integritatea informaţiilor şi securitatea acestora,
datelor informatice se în condiţii în care garantează dreptul la viaţă privată a persoanei la care se efectuează
înţelege procedeul de percheziţia.
cercetare, descoperire, În cursul urmăririi penale percheziţia informatică se dispune la cererea procurorului de
identificare şi strângere a judecătorul de drepturi şi libertăţi care se pronunţă prin încheiere şi emite de îndată mandatul
probelor stocate într-un de percheziţie dacă admite cererea. Încheierea nu este supusă căilor de atac.
sistem informatic sau La fel ca şi în cazul celorlalte forme de percheziţie şi percheziţia informatică se efectuează în
264
suport de stocare a datelor prezenţa suspectului ori a inculpatului sau după caz a reprezentantului acestuia ori a
informatice, realizat prin martorului asistent.
intermediul unor mijloace O particularitate a percheziţiei informatice, dat fiind specificul său, este că aceasta se
tehnice şi proceduri efectuează de către un specialist care funcţionează în cadrul organelor judiciare sau din afara
adecvate, de natură să acestora în prezenţa procurorului sau a organului de cercetare penală.
asigure integritatea La terminarea percheziţiei informatice se încheie un proces – verbal de percheziţie informatică
informaţiilor conţinute de care trebuie să conţină elementele arătate în textul de lege.
acestea. În cursul judecăţii, percheziţia informatică se dispune de către instanţa de judecată din oficiu
(2) În cursul urmăririi sau la cererea procurorului, a părţilor ori a persoanei vătămate cu respectarea aceloraşi
penale, judecătorul de condiţii în ceea ce priveşte modul de dispunere şi modalitatea de realizare a percheziţiei.
drepturi şi libertăţi de la
instanţa căreia i-ar reveni
competenţa să judece
cauza în primă instanţă sau
de la instanţa
corespunzătoare în grad
acesteia în a cărei
circumscripţie se află sediul
parchetului din care face
parte procurorul care
efectuează sau
supraveghează urmărirea
penală poate dispune
efectuarea unei percheziţii
informatice, la cererea
procurorului, atunci când
pentru descoperirea şi
strângerea probelor este
necesară cercetarea unui
sistem informatic sau a
unui suport de stocare a
datelor informatice.
(3) Procurorul înaintează
cererea prin care se solicită
încuviinţarea efectuării
percheziţiei informatice
împreună cu dosarul cauzei
265
judecătorului de drepturi şi
libertăţi.
(4) Cererea se
soluţionează în camera de
consiliu, fără citarea
părţilor. Participarea
procurorului este
obligatorie.
(5) Judecătorul dispune
prin încheiere admiterea
cererii, atunci când aceasta
este întemeiată,
încuviinţarea efectuării
percheziţiei informatice şi
emite de îndată mandatul
de percheziţie.
(6) Încheierea instanţei
trebuie să cuprindă:
a) denumirea instanţei;
b) data, ora şi locul
emiterii;
c) numele, prenumele şi
calitatea persoanei care a
emis mandatul;
d) perioada pentru care
s-a emis mandatul şi în
cadrul căreia trebuie
efectuată activitatea
dispusă;
e) scopul pentru care a
fost emis;
f) sistemul informatic sau
suportul de stocare a
datelor informatice care
urmează a fi
percheziţionat, precum şi
numele suspectului sau
266
pe obiectele ridicate,
procurorul dispune
efectuarea de copii.
(10) Dacă ridicarea
obiectelor care conţin
datele informatice
prevăzute la alin. (1) ar
afecta grav desfăşurarea
activităţii persoanelor care
deţin aceste obiecte,
procurorul poate dispune
efectuarea de copii, care
servesc ca mijloc de probă.
Copiile se realizează cu
mijloace tehnice şi
proceduri adecvate, de
natură să asigure
integritatea informaţiilor
conţinute de acestea.
(11) Percheziţia în sistem
informatic sau a unui
suport de stocare a datelor
informatice se efectuează
în prezenţa suspectului ori
a inculpatului, dispoziţiile
art. 159 alin. (10) şi (11)
aplicându-se în mod
corespunzător.
(12) Percheziţia în sistem
informatic ori a unui suport
de stocare a datelor
informatice se efectuează
de un specialist care
funcţionează în cadrul
organelor judiciare sau din
afara acestora, în prezenţa
procurorului sau a
268
organului de cercetare
penală.
(13) Procesul-verbal de
percheziţie informatică
trebuie să cuprindă:
a) numele persoanei de
la care a fost ridicat
sistemul informatic sau
suporturile de stocare a
datelor informatice ori
numele persoanei al cărei
sistem informatic este
cercetat;
b) numele persoanei care
a efectuat percheziţia;
c) numele persoanelor
prezente la efectuarea
percheziţiei;
d) descrierea şi
enumerarea sistemelor
informatice ori suporturilor
de stocare a datelor
informatice faţă de care s-a
dispus percheziţia;
e) descrierea şi
enumerarea activităţilor
desfăşurate;
f) descrierea şi
enumerarea datelor
informatice descoperite cu
ocazia percheziţiei;
g) semnătura sau
ştampila persoanei care a
efectuat percheziţia;
h) semnătura persoanelor
prezente la efectuarea
percheziţiei.
269
(14) Organele de
urmărire penală trebuie să
ia măsuri ca percheziţia
informatică să fie efectuată
fără ca faptele şi
împrejurările din viaţa
personală a celui la care se
efectuează percheziţia să
devină, în mod nejustificat,
publice.
(15) Datele informatice
identificate cu caracter
secret se păstrează în
condiţiile legii.
(16) În cursul judecăţii,
percheziţia informatică se
dispune de către instanţă,
din oficiu sau la cererea
procurorului, a părţilor ori
a persoanei vătămate, în
cazurile prevăzute la alin.
(2). Mandatul de efectuare
a percheziţiei informatice
dispuse de instanţă se
comunică procurorului,
care procedează potrivit
alin. (8) - (15).
ART. 169 ART. 96 Nu sunt elemente de noutate.
Ridicarea de obiecte şi Ridicarea de obiecte şi
înscrisuri înscrisuri
Organul de urmărire Organul de urmărire penală
penală sau instanţa de sau instanţa de judecată are
judecată are obligaţia să obligaţia să ridice obiectele şi
ridice obiectele şi înscrisurile ce pot servi ca mijloc
înscrisurile ce pot servi ca de probă în procesul penal.
mijloc de probă în procesul
penal.
270
ART. 170 ART. 97 Potrivit dispoziţiilor Noului Cod de procedură penală, predarea are ca obiect nu numai
Predarea obiectelor, Predarea obiectelor şi obiectele şi înscrisurile dar şi datele informatice stocate într-un sistem informatic ori pe un
înscrisurilor sau a datelor înscrisurilor suport de stocare de către persoanele fizice şi juridice, precum şi datele referitoare la abonaţii,
informatice Orice persoană fizică sau utilizatorii aflaţi în posesia sau controlul furnizorilor de servicii de comunicaţii electronice
(1) În cazul în care există persoană juridică, în posesia destinate publicului, inclusiv datele referitoare la serviciile prestate de aceşti furnizori.
o suspiciune rezonabilă cu căreia se află un obiect sau un Actuala reglementare a Codului de procedură penală are în vederenumai obiectele şi
privire la pregătirea sau înscris ce poate servi ca mijloc de înscrisurile.
săvârşirea unei infracţiuni probă, este obligată să-l prezinte În ceea ce priveşte condiţiile în care organul de urmărire penală sau instanţa de judecată pot
şi sunt temeiuri de a se şi să-l predea, sub luare de dispune ca deţinătorii de obiecte, înscrisuri sau date informatice să le predea respectiv să le
crede că un obiect ori un dovadă, organului de urmărire comunice, noile dispoziţii prevăd că trebuie să existe o suspiciune rezonabilă cu privire la
înscris poate servi ca mijloc penală sau instanţei de judecată, pregătirea sau săvârşirea unei infracţiuni precum şi temeiuri de a se crede că aceste obiecte,
de probă în cauză, organul la cererea acestora. înscrisuri sau date informatice pot servi ca mijloc de probă în cauză.
de urmărire penală sau Dacă organul de urmărire Referitor la acest aspect, actualul cod prevede doar o singură condiţie, aceea ca obiectele şi
instanţa de judecată poate penală sau instanţa de judecată înscrisurile să servească ca mijloc de probă.
dispune persoanei fizice apreciază că şi o copie de pe un Organul de urmărire penală, după caz instanţa de judecată dispun cu privire la predarea
sau juridice în posesia înscris poate servi ca mijloc de obiectelor, înscrisurilor şi comunicarea datelor informatice, prin ordonanţă, respectiv
căreia se află să le prezinte probă, reţine numai copia. încheiere care trebuie să cuprindă elementele arătate de lege în mod expres.
şi să le predea, sub luare de Dacă obiectul sau înscrisul are Codul de procedură penală în vigoare nu conţine dispoziţii exprese referitoare la actul prin
dovadă. caracter secret ori confidenţial, care trebuie dispusă măsura de către procuror sau judecător.
(2) De asemenea, în prezentarea sau predarea se
condiţiile alin. (1), organul face în condiţii care să asigure
de urmărire penală sau păstrarea secretului ori a
instanţa de judecată poate confidenţialităţii.
dispune ca:
a) orice persoană fizică
sau juridică de pe teritoriul
României să comunice
anumite date informatice
aflate în posesia sau sub
controlul său, care sunt
stocate într-un sistem
informatic ori pe un suport
de stocare a datelor
informatice;
b) orice furnizor de reţele
publice de comunicaţii
electronice sau furnizor de
271
servicii de comunicaţii
electronice destinate
publicului să comunice
anumite date referitoare la
abonaţi, utilizatori şi la
serviciile prestate, aflate în
posesia sau sub controlul
său, altele decât conţinutul
comunicaţiilor şi decât cele
prevăzute la art. 138 alin.
(1) lit. j).
(2^1) Persoanele fizice
sau juridice, inclusiv
furnizorii de reţele publice
de comunicaţii electronice
sau furnizorii de servicii de
comunicaţii electronice
destinate publicului, au
posibilitatea să asigure
semnarea datelor solicitate
în baza alin. (2), utilizând o
semnătură electronică
extinsă bazată pe un
certificat calificat eliberat
de un furnizor de servicii de
certificare acreditat.
(2^2) Orice persoană
autorizată care transmite
date solicitate în baza alin.
(2) are posibilitatea să
semneze datele transmise
utilizând o semnătură
electronică extinsă bazată
pe un certificat calificat
eliberat de un furnizor de
servicii de certificare
acreditat şi care permite
272
identificarea neambiguă a
persoanei autorizate,
aceasta asumându-şi astfel
responsabilitatea în ceea ce
priveşte integritatea
datelor transmise.
(2^3) Orice persoană
autorizată care primeşte
date solicitate în baza alin.
(2) are posibilitatea să
verifice integritatea datelor
primite şi să certifice
această integritate prin
semnarea datelor, utilizând
o semnătură electronică
extinsă bazată pe un
certificat calificat eliberat
de un furnizor de servicii de
certificare acreditat şi care
permite identificarea
neambiguă a persoanei
autorizate.
(2^4) Fiecare persoană
care certifică datele sub
semnătură electronică
răspunde potrivit legii
pentru integritatea şi
securitatea acestor date.
(2^5) Aplicarea
prevederilor alin. (2^1) -
(2^4) se face cu respectarea
procedurilor stabilite prin
normele metodologice de
aplicare a prezentei legi.
(3) *** Abrogat
(4) Ordonanţa organului
de urmărire penală sau
273
penală, prin ordonanţă, dispune ridicarea silită. soluţionare revenind judecătorului de drepturi şi libertăţi de la instanţa care ar judeca dosarul
sau instanţa de judecată, În cursul judecăţii dispoziţia de în fond.
prin încheiere, dispune ridicare silită a obiectelor sau
ridicarea silită. În cursul înscrisurilor se comunică
judecăţii dispoziţia de procurorului, care ia măsuri de
ridicare silită a obiectelor aducere la îndeplinire prin
sau înscrisurilor se organul de cercetare penală.
comunică procurorului,
care ia măsuri de aducere
la îndeplinire, prin organul
de cercetare penală.
(2) Împotriva măsurii
dispuse potrivit alin. (1) sau
a modului de aducere la
îndeplinire a acesteia se
poate face plângere de
către orice persoană
interesată. Dispoziţiile art.
250 se aplică în mod
corespunzător.
ART. 172 ART. 112 Noul Cod de procedură penală nu mai prevede posibilitatea refacerii sau completării,
Dispunerea efectuării Folosirea unor specialişti constatării tehnico-ştiinţifice sau medico-legale, ca actuala reglementare.
expertizei sau a constatării Când există pericol de dispariţie Potrivit Noului Cod de procedură penală, dacă sunt contestate concluziile raportului de
(9) Când există pericol de a unor mijloace de probă sau de constatare sau se apreciază că este necesară opinia unui expert, organul judiciar dispune
dispariţie a unor mijloace schimbare a unor situaţii de fapt efectuarea unei expertize.
de probă sau de schimbare şi este necesară lămurirea Un alt element de noutate este prevederea că certificatul medico-legal are valoarea unui
a unor situaţii de fapt ori urgentă a unor fapte sau raport de constatare.
este necesară lămurirea împrejurări ale cauzei, organul
urgentă a unor fapte sau de urmărire penală poate folosi
împrejurări ale cauzei, cunoştinţele unui specialist sau
organul de urmărire penală tehnician, dispunând, din oficiu
poate dispune prin sau la cerere, efectuarea unei
ordonanţă efectuarea unei constatări tehnico-ştiinţifice.
constatări. Constatarea tehnico-ştiinţifică se
(10) Constatarea este efectuează, de regulă, de către
efectuată de către un specialişti sau tehnicieni care
specialist care funcţionează funcţionează în cadrul ori pe
275
ART. 114
276
Constatarea medico-legală
În caz de moarte violentă, de
moarte a cărei cauză nu se
cunoaşte ori este suspectă, sau
când este necesară o examinare
corporală asupra învinuitului ori
persoanei vătămate pentru a
constata pe corpul acestora
existenţa urmelor infracţiunii,
organul de urmărire penală
dispune efectuarea unei
constatări medico-legale şi cere
organului medico-legal, căruia îi
revine competenţa potrivit legii,
să efectueze această constatare.
Exhumarea în vederea
constatării cauzelor morţii se
face numai cu încuviinţarea
procurorului.
ART. 115
Raportul de constatare tehnico-
ştiinţifică sau medico-legală
Operaţiile şi concluziile
constatării tehnico-ştiinţifice sau
medico-legale se consemnează
într-un raport.
Organul de urmărire penală sau
instanţa de judecată, din oficiu
sau la cererea oricăreia dintre
părţi, dacă apreciază că raportul
tehnico-ştiinţific ori medico-legal
nu este complet sau concluziile
acestuia nu sunt precise, dispune
refacerea sau completarea
constatării tehnico-ştiinţifice ori
medico-legale, sau efectuarea
277
unei expertize.
Când refacerea sau completarea
constatării tehnico-ştiinţifice ori
medico-legale este dispusă de
instanţa de judecată, raportul se
trimite procurorului, pentru ca
acesta să ia măsuri în vederea
completării sau refacerii lui.
ART. 172 ART. 116 În Noul Cod de procedură penală sunt mai bine individualizate situaţiile în care se dispune
Dispunerea efectuării Ordonarea efectuării expertizei efectuarea expertizei, precizându-se că scopul acesteia este să ajute la constatarea,
expertizei sau a constatării Când pentru lămurirea unor clarificarea sau evaluarea unor fapte sau împrejurări care prezintă importanţă pentru aflarea
(1) Efectuarea unei fapte sau împrejurări ale cauzei, adevărului, actuala reglementare având un caracter general (lămurirea unor fapte sau
expertize se dispune când în vederea aflării adevărului, împrejurări ale cauzei).
pentru constatarea, sunt necesare cunoştinţele unui De asemenea, Noul Cod de procedură penală prevede în mod expres că expertiza se dispune în
clarificarea sau evaluarea expert, organul de urmărire timpul urmăririi penale de procuror prin ordonanţă iar în cursul judecăţii de instanţa de
unor fapte ori împrejurări penală ori instanţa de judecată judecată prin încheiere, ambele trebuind să fie motivate, ceea ce nu se precizează în actualul
ce prezintă importanţă dispune, la cerere sau din oficiu, cod.
pentru aflarea adevărului efectuarea unei expertize. Ordonanţa sau încheierea prin care se dispune expertiza va trebui să indice faptele sau
în cauză este necesară şi împrejurările pe care expertul urmează să le constate, să le clarifice şi să le evalueze, precum
opinia unui expert. ART. 119 şi obiectivele la care trebuie să răspundă, termenul de efectuare a expertizei şi instituţia sau
(2) Expertiza se dispune, în Experţi oficiali experţii desemnaţi. Prevederi asemănătoare sunt şi în Codul de procedură penală în vigoare în
condiţiile art. 100, la cerere Dacă există experţi medico-legali cadrul procedurii dispunerii constatării tehnico-ştiinţifice (art. 113 Cpp) la care textul de lege
sau din oficiu, de către sau experţi oficiali în face trimitere când se referă la expertiză (art. 118 alin. 2).
organul de urmărire specialitatea respectivă, nu Conform prevederilor Noului Cod de procedură penală, expertiza poate fi efectuată şi de
penală, prin ordonanţă poate fi numit expert o altă experţi independenţi autorizaţi din ţară sau din străinătate, nu numai de experţi oficiali din
motivată, iar în cursul persoană, decât dacă laboratoare sau instituţii de specialitate.
judecăţii se dispune de împrejurări deosebite ar cere Actualul Cod de procedură penală prevede că nu poate fi numit expert o altă persoană dacă
către instanţă, prin aceasta. există experţi oficiali în specialitatea respectivă, excepţie făcând doar situaţia în care există o
încheiere motivată. Când expertiza urmează să fie împrejurare deosebită (art. 119 alin. 1).
(3) Cererea de efectuare a efectuată de un serviciu medico-
expertizei trebuie legal, de un laborator de
formulată în scris, cu expertiză criminalistică sau de
indicarea faptelor şi orice institut de specialitate,
împrejurărilor supuse organul de urmărire penală ori
evaluării şi a obiectivelor instanţa de judecată se
care trebuie lămurite de adresează acestora pentru
expert. efectuarea expertizei.
278
care a dispus efectuarea Părţile, cu încuviinţarea şi în de procedură penală care se referă la protecţia martorului ameninţat.
expertizei cu privire la condiţiile stabilite de organul de Dispoziţii cu privire la plata onorariului expertului şi stabilirea cuantumului acestuia de către
anumite fapte ori urmărire penală sau de instanţa organul judiciar sunt şi în legislaţia în vigoare dar nu se regăsesc în dispoziţiile actualului Cod
împrejurări ale cauzei ce de judecată, pot da expertului de procedură penală în Secţiunea X – expertizele.
trebuie evaluate. explicaţiile necesare.
(4) Expertul poate cere
lămuriri părţilor şi
subiecţilor procesuali
principali, cu încuviinţarea
şi în condiţiile stabilite de
organele judiciare.
(5) Expertul are dreptul la
un onorariu pentru
activitatea depusă în
vederea efectuării
expertizei, pentru
cheltuielile pe care ar
trebui să le suporte sau le-a
suportat pentru efectuarea
expertizei. Cuantumul
onorariului este stabilit de
către organele judiciare în
funcţie de natura şi
complexitatea cauzei şi de
cheltuielile suportate sau
care urmează a fi suportate
de către expert. Dacă
expertiza este efectuată de
instituţia medico-legală ori
institutul sau laboratorul
de specialitate, costul
expertizei este stabilit în
condiţiile prevăzute de
legea specială.
(6) Expertul poate beneficia
şi de măsuri de protecţie, în
condiţiile prevăzute la art.
283
125.
(7) Expertul are obligaţia
de a se prezenta în faţa
organelor de urmărire
penală sau a instanţei de
judecată ori de câte ori este
chemat şi de a-şi întocmi
raportul de expertiză cu
respectarea termenului-
limită stabilit în ordonanţa
organului de urmărire
penală sau în încheierea
instanţei. Termenul-limită
din ordonanţă sau
încheiere poate fi prelungit,
la cererea expertului,
pentru motive întemeiate,
fără ca prelungirea totală
acordată să fie mai mare
de 6 luni.
(8) Întârzierea sau refuzul
nejustificat de efectuare a
expertizei atrage aplicarea
unei amenzi judiciare,
precum şi răspunderea
civilă a expertului sau a
instituţiei desemnate să o
efectueze pentru
prejudiciile cauzate.
ART. 176 - Potrivit dispozitiilor Noului Cod de procedură penală expertul poate fi înlocuit in 4 situaţii:
Înlocuirea expertului refuză să efectueze expertiza, nu finalizează în mod nejustificat raportul de expertiză în
(1) Expertul poate fi înlocuit temeiul stabilit de organul judiciar, în cazul admiterii declaraţiei de abţinere şi in situaţia
dacă refuză sau, în mod admiterii cererii de recuzare.
nejustificat, nu finalizează Inlocuirea se dispune prin ordonanţă, respectiv încheiere, după citarea expertului iar măsura
raportul de expertiză până se comunică asociaţiei sau corpului profesional de care aparţine acesta.
la termenul fixat. In caz de înlocuire este instituită obligaţia expertului înlocuit de a pune de îndată la dispoziţia
(2) Înlocuirea se dispune organului judiciar toate datele şi obiectivele incredinţate şi observaţiile privind activităţile
284
expert recomandat de
fiecare dintre ele, care să
participe la efectuarea
expertizei.
(5) După examinarea
obiecţiilor şi cererilor
făcute de părţi, de subiecţii
procesuali principali şi
expert, organul de urmărire
penală sau instanţa de
judecată pune în vedere
expertului termenul în care
urmează a fi efectuată
expertiza, încunoştinţându-
l totodată dacă la
efectuarea acesteia
urmează să participe
părţile sau subiecţii
procesuali principali.
(6) Atunci când expertiza
urmează să fie efectuată de
o instituţie medico-legală,
de un laborator de
expertiză criminalistică sau
de orice institut de
specialitate, sunt aplicabile
dispoziţiile art. 173 alin.
(3), nefiind necesară
prezenţa expertului în faţa
organului judiciar.
ART. 178 ART. 122 Un element de noutate privind conținutul raportului de expertiză se referă la faptul ca opiniile
Raportul de expertiză Raportul de expertiză separate (în cazul mai multor experți) nu mai pot fi consemnate şi într-o anexă a raportului ca
(1) După efectuarea După efectuarea expertizei, în actuala reglementare, ci ele trebuie motivate numai în cuprinsul acestuia.
expertizei, constatările, expertul întocmeşte un raport O altă prevedere nouă constă în obligația menționării în partea introductivă a raportului de
clarificările, evaluările şi scris. expertiză a dovezii încunostiinţării părților cu privire la efectuarea expertizei, care pot
opinia expertului sunt Când sunt mai mulţi experţi se participa la aceasta şi pot da explicații în cursul expertizei.
consemnate într-un raport. întocmeşte un singur raport de In ceea ce privește partea expozitivă a raportului de expertiză, aceasta trebuie să descrie şi
287
(2) Când sunt mai mulţi expertiză. Dacă sunt deosebiri de metodele, programele şi echipamentele utilizate.
experţi se întocmeşte un păreri, opiniile separate sunt De asemenea, o prevedere nouă are în vedere situația în care expertiza a fost efectuată în
singur raport de expertiză. consemnate în cuprinsul lipsa părților ori a subiecților procesuali, caz în care aceștia sau avocatul lor sunt
Opiniile separate se raportului sau într-o anexă. încunoştiinţaţi cu privire la întocmirea raportului de expertiză şi cu privire la dreptul de a-l
motivează în acelaşi raport. Raportul de expertiză se depune studia.
(3) Raportul de expertiză se la organul de urmărire penală
depune la organul judiciar sau la instanţa de judecată care
care a dispus efectuarea a dispus efectuarea expertizei.
expertizei.
(4) Raportul de expertiză ART. 123
cuprinde: Conţinutul raportului
a) partea introductivă, în Raportul de expertiză cuprinde:
care se arată organul a) partea introductivă, în care se
judiciar care a dispus arată organul de urmărire
efectuarea expertizei, data penală sau instanţa de judecată
când s-a dispus efectuarea care a dispus efectuarea
acesteia, numele şi expertizei, data când s-a dispus
prenumele expertului, efectuarea acesteia, numele şi
obiectivele la care expertul prenumele expertului, data şi
urmează să răspundă, data locul unde a fost efectuată, data
la care a fost efectuată, întocmirii raportului de
materialul pe baza căruia expertiză, obiectul acesteia şi
expertiza a fost efectuată, întrebările la care expertul urma
dovada încunoştinţării să răspundă, materialul pe baza
părţilor, dacă au participat căruia expertiza a fost efectuată
la aceasta şi au dat şi dacă părţile care au participat
explicaţii în cursul la aceasta au dat explicaţii în
expertizei, data întocmirii cursul expertizei;
raportului de expertiză; b) descrierea în amănunt a
b) partea expozitivă prin operaţiilor de efectuare a
care sunt descrise expertizei, obiecţiile sau
operaţiile de efectuare a explicaţiile părţilor, precum şi
expertizei, metodele, analiza acestor obiecţii ori
programele şi explicaţii în lumina celor
echipamentele utilizate; constatate de expert;
c) concluziile, prin care se c) concluziile, care cuprind
răspunde la obiectivele răspunsurile la întrebările puse şi
288
suplimentului de expertiză.
ART. 181 ART. 125 În Codul de procedură penală în vigoare se prevede că o nouă expertiză poate fi dispusă dacă
Efectuarea unei noi Efectuarea unei noi expertize organul judiciar are îndoieli cu privire la exactitatea concluziilor raportului de expertiză
expertize Dacă organul de urmărire penală apreciere care putea fi și de natură subiectivă în condițiile în care nu sunt definiți anumiți
(1) Organul de urmărire sau instanţa de judecată are parametri de apreciere.
penală sau instanţa îndoieli cu privire la exactitatea Noul Cod de procedură penală condiționează posibilitatea efectuării unei noi expertize de
dispune efectuarea unei noi concluziilor raportului de neclaritatea sau contradictorialitatea concluziilor raportului, de existența contradicțiilor între
expertize atunci când expertiză, dispune efectuarea conținutul și concluziile raportului de expertiză, dacă aceste deficiențe nu pot fi înlăturate prin
concluziile raportului de unei noi expertize. audierea expertului.
expertiză sunt neclare sau De asemenea, Noul Cod de procedură penală prevede că dacă noua expertiză dispusă de
contradictorii ori între organul judiciar se realizează în cadrul unei instituții medico-legale, aceasta trebuie efectuată
conţinutul şi concluziile de către o comisie.
raportului de expertiză
există contradicţii, iar
aceste deficienţe nu pot fi
înlăturate prin audierea
expertului.
(2) Când organul de
urmărire penală sau
instanţa de judecată
dispune efectuarea unei noi
expertize de către o
instituţie medico-legală,
aceasta este efectuată de o
comisie, în condiţiile legii.
ART. 181^1 - Observaţiile s-au făcut în contextul analizei prevederilor referitoare la raportul de constatare.
Obiectul constatării şi
raportul de constatare
(1) Organul de urmărire
penală stabileşte prin
ordonanţă obiectul
constatării, întrebările la
care trebuie să răspundă
specialistul şi termenul în
care urmează a fi efectuată
291
lucrarea.
(2) Raportul de constatare
cuprinde descrierea
operaţiilor efectuate de
specialist, a metodelor,
programelor şi
echipamentelor utilizate şi
concluziile constatării.
ART. 182 ART. 126 Nu sunt elemente de noutate.
Lămuririle cerute la Lămuriri cerute la institutul de
institutul de emisiune emisiune
În cazurile privitoare la În cazurile privitoare la
infracţiunea de falsificare infracţiunea de falsificare de
de monedă ori de alte monedă sau de alte valori,
valori, organul de urmărire organul de urmărire penală sau
penală sau instanţa poate instanţa de judecată poate cere
cere lămuriri institutului de lămuriri institutului de emisiune.
emisiune.
ART. 183 ART. 127 Principalul element de noutate constă în faptul că potrivit noilor dispoziții orice persoană care
Prezentarea scriptelor de Prezentarea scriptelor de deține scripte de comparație trebuie să le prezinte organului de urmărire penală, respectiv
comparaţie comparaţie instanței de judecată la cererea acestora, nemaifiind exceptate persoanele care au calitatea
(1) În cauzele privind În cauzele privind infracţiuni de de soț sau rudă apropiată cu învinuitul ori inculpatul, așa cum prevede actuala reglementare.
infracţiuni de fals în fals în înscrisuri, organul de În caz de refuz, noile dispoziții procedurale prevăd că acestea nu pot fi interpretate în
înscrisuri, organul de urmărire penală sau instanţa de defavoarea suspectului sau inculpatului, interdicție care nu se regăsește în actualele
urmărire penală sau judecată poate ordona să fie reglementări.
instanţa de judecată poate prezentate scripte de În ceea ce privește modul de securizare a scriptelor de comparație, Noul Cod de procedură
dispune să fie prezentate comparaţie. penală prevede că acestea trebuie introduse într-un plic sigilat care se semnează de organul
scripte de comparaţie. Dacă scriptele se găsesc în de urmărire penală sau de președintele completului de judecată și de persoana care le
(2) Dacă scriptele se găsesc depozite publice, autorităţile în prezintă, spre deosebire de actualele prevederi din interpretarea cărora se înțelege că însăși
în depozite publice, drept sunt obligate a le elibera. scriptele de comparație trebuie vizate și semnate.
autorităţile în drept sunt Dacă scriptele se găsesc la un
obligate a le elibera. particular care nu este soţ sau
(3) Dacă scriptele se găsesc rudă apropiată cu învinuitul sau
la o persoană, organul de inculpatul, organul de urmărire
urmărire penală sau penală ori instanţa de judecată îi
instanţa îi pune în vedere pune în vedere să le prezinte.
să le prezinte. Scriptele de comparaţie trebuie
292
în momentul săvârşirii şi 2 medici psihiatri. Aceste Noul Cod de procedură penală instituie obligativitatea obținerii consimțământului scris al
infracţiunii ce face obiectul comisii nu se pot organiza la persoanei ce va fi supusă expertizei, exprimat în prezența unui avocat ales sau din oficiu, în
acuzaţiei, se dispune nivelul cabinetelor medico- fața organului judiciar.
efectuarea unei expertize legale. În cazul minorului este necesară și prezența ocrotitorului legal.
medico-legale psihiatrice, (2) Expertizele medico-legale Sunt reglementate și situațiile în care suspectul sau inculpatul refuză efectuarea expertizei sau
stabilindu-se totodată psihiatrice se efectuează la nu se prezintă la comisia medico-legală caz în care procurorul, sau după caz judecătorul de
termenul de prezentare în sediul instituţiilor medico-legale, drepturi și libertăți este sesizat pentru emiterea mandatului de aducere în scopul prezentării
vederea examinării. cu următoarele excepţii, dacă se la comisia medico-legală psihiatrică.
(2) Expertiza se efectuează efectuează prima expertiză: De asemenea sunt reglementate și cazurile în care pentru o examinare complexă este
în cadrul instituţiei medico- a) în cazul bolnavilor psihici necesară internarea medicală a suspectului sau inculpatului într-o instituție sanitară de
legale de către o comisie, cronici, când transportul şi specialitate, iar acesta refuză. În această situație, la sesizarea comisiei medico-legale,
constituită potrivit legii. examinarea acestora nu se pot procurorul în faza de urmărire penală poate cere judecătorului de drepturi și libertăți
(3) Expertiza medico-legală face în siguranţă deplină, competent, luarea măsurii internării nevoluntare pe o durată de maxim 30 de zile în vederea
psihiatrică se efectuează comisia de expertiză medico- efectuării expertizei.
după obţinerea legală psihiatrică efectuează Judecătorul de drepturi și libertăți se pronunță prin încheiere, care poate fi contestată la
consimţământului scris al examinarea în cadrul spitalelor judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța ierarhic superioară, de către suspect, inculpat
persoanei ce urmează a fi de psihiatrie sau în cadrul sau procuror în termen de 24 de ore de la pronunțare, contestare care nu suspendă
supusă expertizei, secţiilor de psihiatrie ale executarea.
exprimat, în prezenţa unui spitalelor penitenciare; Sunt prevăzute elementele pe care trebuie să le conțină propunerea procurorului de luare a
avocat ales sau din oficiu, b) în cazul persoanelor aflate în măsurii internării nevoluntare, termenul în care judecătorul de drepturi și libertăți urmează să
în faţa organului judiciar, arest preventiv comisia de se pronunțe, elementele și datele conținutului încheierii, procedura în cazul în care inculpatul
iar în cazul minorului, şi în expertiză medico-legală este arestat sau nu poate fi prezent din cauza stării de sănătate, forței majore ori stării de
prezenţa ocrotitorului psihiatrică poate efectua necesitate, procedura de soluționare a contestației, etc.
legal. examinarea şi în cadrul secţiilor Măsura internării nevoluntare poate fi luată și de instanță în cursul judecății la propunerea
(4) În cazul în care de psihiatrie ale spitalelor comisiei medico-legale psihiatrice, dispozițiile aplicându-se corespunzător.
suspectul sau inculpatul penitenciare, putând coopta în De precizat că măsura internării medicale în vederea efectuării expertizei medico-legale
refuză în cursul urmăririi comisia de expertiză pe medicul psihiatrice poate fi prelungită o singură dată pe o durată de cel mult 30 de zile.
penale efectuarea şef de secţie, dacă este medic Dacă înainte de exirarea duratei internării nevoluntare se constată că nu mai este necesară,
expertizei ori nu se prezintă primar; organul care a dispus măsura dispune revocarea acesteia.
în vederea examinării la c) în cazul bolnavilor Modul de sesizare a judecătorului de drepturi și libertăți respectiv a instanței de judecată
comisia medico-legală netransportabili, cu suferinţe pentru revocarea măsurii și procedura de soluționare sunt expres arătate.
psihiatrică, organul de evolutiv letale sau aflaţi în stare Un aspect care trebuie menționat este că perioada în care suspectul sau inculpatul a fost
cercetare penală sesizează gravă în condiţii de spitalizare internat se deduce din durata pedepsei în condițiile prevăzute de codul penal întrucât și
procurorul sau judecătorul comisia se poate deplasa la această măsură este o formă privativă de libertate.
de drepturi şi libertăţi în patul bolnavului pentru
vederea emiterii unui efectuarea expertizei numai în
mandat de aducere în situaţia în care această lucrare
294
suspectului sau
inculpatului;
b) descrierea faptei de care
este acuzat suspectul sau
inculpatul, încadrarea
juridică şi denumirea
infracţiunii;
c) faptele şi împrejurările
din care rezultă îndoială
asupra stării psihice a
suspectului sau
inculpatului;
d) motivarea necesităţii
luării măsurii internării
nevoluntare în vederea
efectuării expertizei
medico-legale psihiatrice şi
a proporţionalităţii
acesteia cu scopul urmărit;
e) durata măsurii internării.
(12) După luarea măsurii,
suspectului sau inculpatului
i se aduc la cunoştinţă, de
îndată, în limba pe care o
înţelege, motivele
internării, încheindu-se în
acest sens un proces-
verbal.
(13) După dispunerea
internării, dacă suspectul
sau inculpatul se află în
stare de deţinere,
judecătorul de drepturi şi
libertăţi informează
administraţia locului de
deţinere despre măsura
internării şi dispune
298
contestaţiei formulate de
suspect sau de inculpat,
judecătorul de la instanţa
ierarhic superioară
comunică acestuia şi
procurorului data stabilită
pentru judecarea
contestaţiei şi le acordă
posibilitatea de a depune
observaţii scrise până la
acea dată, în afară de cazul
când apreciază că prezenţa
suspectului sau
inculpatului, participarea
procurorului şi formularea
de concluzii orale de către
aceştia sunt necesare
pentru justa soluţionare a
contestaţiei.
(18) În cazul admiterii
contestaţiei formulate de
suspect sau inculpat,
judecătorul de la instanţa
ierarhic superioară dispune
respingerea propunerii de
internare şi externarea,
dacă este cazul, de îndată,
a suspectului sau
inculpatului, dacă acesta
nu este deţinut sau arestat
chiar şi în altă cauză.
(19) Dosarul cauzei se
restituie procurorului în
termen de 24 de ore de la
soluţionarea contestaţiei.
Dacă încheierea
judecătorului de drepturi şi
300
poate fi prelungită o
singură dată, pe o durată
de cel mult 30 de zile.
Comisia de expertiză
medico-legală psihiatrică
sesizează procurorul sau,
după caz, instanţa asupra
necesităţii prelungirii
măsurii internării cu cel
puţin 7 zile înainte de
expirarea acesteia.
Sesizarea trebuie să
conţină descrierea
activităţilor efectuate,
motivele pentru care
examinarea nu a fost
finalizată pe parcursul
internării, examinările ce
urmează a fi efectuate,
precizarea perioadei pentru
care este necesară
prelungirea. Dispoziţiile
alin. (6) - (24) se aplică în
mod corespunzător.
(26) În cazul în care înainte
de expirarea duratei
internării nevoluntare se
constată că aceasta nu mai
este necesară, comisia de
expertiză medico-legală
psihiatrică sau persoana
internată sesizează de
îndată organul care a
dispus măsura, în vederea
revocării acesteia.
Sesizarea se soluţionează
de urgenţă, în camera de
303
consiliu, cu participarea
procurorului, după
audierea avocatului ales
sau din oficiu al persoanei
internate. Încheierea
pronunţată de judecătorul
de drepturi şi libertăţi sau
de instanţă nu este supusă
niciunei căi de atac.
(27) Dacă în cursul
efectuării expertizei
medico-legale psihiatrice se
constată că sunt îndeplinite
condiţiile prevăzute la art.
247, comisia de expertiză
medico-legală psihiatrică
sesizează organele
judiciare în vederea luării
măsurii de siguranţă a
internării medicale
provizorii.
(28) Perioada în care
suspectul sau inculpatul a
fost internat într-o
instituţie de specialitate în
vederea efectuării
expertizei psihiatrice se
deduce din durata
pedepsei, în condiţiile art.
72 din Codul penal.
ART. 185 ORDIN Nr. 1134/C-255 din 25 Reglementări privind autopsia medico-legală nu se regăsesc în actualul Cod de procedură
Autopsia medico-legală mai 2000 penală. Prevederi în acest sens sunt în Ordinul nr.1134/C/2000. Noul Cod de procedură penală
(1) Autopsia medico-legală pentru aprobarea Normelor prevede procedura dispunerii autopsiei medico-legale, cauzele și condițiile în care se
se dispune de către organul procedurale privind efectuarea efectuează aceasta, la solicitarea organului de urmărire penală sau după caz a instanței de
de urmărire penală sau de expertizelor, a constatărilor şi a judecată.
către instanţa de judecată, altor lucrări medico-legale O prevedere expresă cu caracter de noutate este obligația organului de urmărire penală de a
în caz de moarte violentă încunoștiința un membru al familiei decedatului despre data autopsiei și dreptul de a
304
ori când aceasta este ART. 34 desemna un expert independent autorizat care să asiste la efectuarea autopsiei. Actuala
suspectă de a fi violentă (1) Constatarea şi expertiza reglementare nu prevede în mod expres obligativitatea încunoștiințării familiei.
sau când nu se cunoaşte medico-legală pe cadavru Constatările și concluziile autopsiei trebuie cuprinse într-un raport de expertizări nu într-o
cauza morţii ori există o implică: constatare medico-legală.
suspiciune rezonabilă că a) examinări la locul unde s-a
decesul a fost cauzat direct găsit cadavrul sau în alte locuri,
sau indirect printr-o pentru constatarea indiciilor
infracţiune ori în legătură privind cauza morţii şi
cu comiterea unei circumstanţele ei;
infracţiuni. În cazul în care b) examinarea exterioară a
corpul victimei a fost cadavrului şi autopsia, inclusiv
înhumat, este dispusă exhumarea, după caz;
exhumarea pentru c) examinări complementare de
examinarea cadavrului prin laborator, cum ar fi cele
autopsie. histopatologice, bacteriologice,
(2) Procurorul dispune de toxicologice, hematologice,
îndată efectuarea unei serologice, biocriminalistice.
autopsii medico-legale (2) Autopsia medico-legală a
dacă decesul s-a produs în cadavrului se efectuează la
perioada în care persoana solicitarea organelor judiciare,
se află în custodia poliţiei, numai de către medicul legist,
a Administraţiei Naţionale fiind obligatorie în următoarele
a Penitenciarelor, în timpul cazuri:
internării medicale 1. moarte violentă, chiar şi
nevoluntare sau în cazul atunci când există o anumită
oricărui deces care ridică perioadă între evenimentele
suspiciunea nerespectării cauzale şi deces;
drepturilor omului, a 2. cauza morţii nu este
aplicării torturii sau a cunoscută;
oricărui tratament inuman. 3. cauza morţii este suspectă.
(3) Pentru a constata dacă Un deces este considerat moarte
există motive pentru a suspectă în următoarele situaţii:
efectua autopsia medico- a) moarte subită;
legală, organul de urmărire b) decesul unei persoane a cărei
penală sau instanţa de sănătate, prin natura serviciului,
judecată poate solicita este verificată .periodic din
opinia medicului legist. punct de vedere medical;
305
ART. 32
(2) La efectuarea expertizelor
medico-legale realizate de
experţii oficiali pot participa
experţi numiţi de organele
judiciare la cererea părţilor,
dintre cei înscrişi pe listele
întocmite de Ministerul Sănătăţii
şi Familiei şi de Ministerul
Justiţiei, cu avizul Consiliului
superior de medicină legală.
ART. 33
(1) Experţii numiţi de organele
judiciare la cererea părţilor pot
asista la lucrări şi la examinarea
persoanei, pot solicita
investigaţii complementare, iar
în cazul expertizei pe documente
pot lucra individual, în paralel cu
experţii oficiali.
(2) Obiecţiile şi contribuţia
experţilor numiţi de organele
308
ART. 186 ORDIN Nr. 1134/C-255 din 25 Spre deosebire de Codul de procedură penală în vigoare, Noul Cod de procedură penală
Exhumarea mai 2000 conține dispoziții cu privire la exhumare arătând că aceasta poate fi dispusă de procuror sau,
(1) Exhumarea poate fi pentru aprobarea Normelor după caz, de instanța de judecată pentru stabilirea felului şi cauzei morții, a identificării
dispusă de către procuror procedurale privind efectuarea cadavrului sau stabilirea oricăror elemente necesare soluționării cauzei.
sau de către instanţa de expertizelor, a constatărilor şi a Se arată în mod expres că exhumarea se face în prezența organului de urmărire penală, ceea
judecată în vederea altor lucrări medico-legale ce duce la concluzia că prezența acestuia este obligatorie și atunci când măsura a fost dispusă
stabilirii felului şi cauzei ART. 37 de instanța de judecată. Dispozițiile privind autopsia medico-legală se aplică corespunzător și
morţii, a identificării (1) Exhumarea cadavrelor în în cazul exhumării.
cadavrului sau pentru vederea expertizelor medico-
stabilirea oricăror legale se face numai la
elemente necesare solicitarea scrisă a organelor
soluţionării cauzei. judiciare.
(2) Exhumarea se face în (2) Examinarea cadavrului deja
prezenţa organului de autopsiat se face de către o
urmărire penală. comisie de experţi care au un
(3) Dispoziţiile art. 185 alin. grad profesional mai mare decât
309
expertize toxicologice. expertiză, unele reglementări existând în Ordinul nr. 1134/C/2000, în special în ce privește
(2) Produsele considerate expertiza toxicologică în vederea stabilirii alcoolemiei.
suspecte că ar fi determinat
intoxicaţia sunt trimise
instituţiei medico-legale
sau unei alte instituţii
specializate.
(3) Concluziile expertizei
toxicologice cuprind
constatări de specialitate
cu privire la tipul substanţei
toxice, cantitatea, calea de
administrare, precum şi
consecinţele posibile ale
substanţei descoperite, cât
şi alte elemente care să
ajute la stabilirea
adevărului.
ART. 189 ORDIN Nr. 1134/C-255 din 25 Examinarea medico-legală a persoanei în vederea constatării urmelor infracțiunii sau a
Examinarea medico-legală mai 2000 consecințelor unei infracțiuni, nu constituie prin ea însăși un aspect de noutate. Noutatea este
a persoanei pentru aprobarea Normelor dată de faptul că Noul Cod de procedură penală o reglementează în mod expres stabilind
(1) Examinarea medico- procedurale privind efectuarea procedura de dispunere a acesteia, organul abilitat să dispună această măsură, cerințele care
legală a persoanei în expertizelor, a constatărilor şi a trebuie îndeplinite înainte ca examinarea să poată avea loc actul medico-legal care
vederea constatării altor lucrări medico-legale materializează rezultatul examinării medico-legale.
urmelor şi a consecinţelor Potrivit dispozițiilor Noul Cod de procedură penală examinarea fizică a unei persoane se
unei infracţiuni se ART. 26 realizează de către medicul legist și constă în examinarea externă și internă a corpului și
efectuează conform legii Constatarea şi expertiza prelevarea de probe biologice.
speciale. medico-legală referitoare la Ca o garanție a respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, legiuitorul a
(2) Medicul legist care a persoane în viaţă, efectuate la prevăzut obligativitatea organului de urmărire penală de a solicita în prealabil
efectuat examinarea cererea organelor judiciare, consimțământul scris al persoanei care urmează a fi examinată, respectiv al reprezentantului
medico-legală întocmeşte constau în examinări clinice şi legal în cazul celor lipsiți de capacitate de exercițiu, iar în cazul celor cu capacitate de exercițiu
un certificat medico-legal complementare radiologice, restrânsă, consimțământul scris al acestora trebuie exprimat în prezența apărătorilor legali.
sau, după caz, un raport de hematologice, serologice, Este reglementată și situația în care nu există consimțământul, caz în care judecătorul de
expertiză. bacteriologice, antropologice, drepturi și libertăți va dispune prin încheiere la cererea motivată a procurorului, examinarea
(3) Constatarea leziunilor dermatologice, genetice şi altele, fizică a persoanei. Încheierea nu este supusă nici unei căi de atac.
traumatice este efectuată, putând avea ca obiect: Efectuarea examinării fizice se poate dispune și de organul de urmărire penală prin ordonanță
de regulă, printr-o a) constatarea sexului, în cazul în care există consimțământul scris al persoanei sau în cazul în care există urgență,
311
examinare fizică. În cazul în virginităţii, capacităţii sexuale, dar procesul-verbal care consemnează activitățile desfășurate trebuie înaintate judecătorului
care nu este posibilă sau vârstei, conformaţiei sau de drepturi și libertăți, care prin încheiere va dispune validarea examinării fizice, iar dacă
necesară examinarea fizică, dezvoltării fizice, precum şi a constată că nu s-au respectat prevederile legale va dispune excluderea probelor obținute prin
expertiza este efectuată în elementelor necesare pentru examinarea fizică.
baza documentaţiei stabilirea filiaţiei; De observat că nu sunt prevăzute termenele în care organul de urmărire penală sau
medicale puse la dispoziţia b) constatarea leziunilor judecătorul de drepturi și libertăți trebuie să dispună prin ordonanță, respectiv încheiere,
expertului. traumatice, a infirmităţilor şi a asupra măsurii examinării fizice, ceea ce apare ca o omisiune a legiuitorului.
(4) Raportul de expertiză stărilor de boală consecutive Având în vedere însă caracterul în general de urgență al acestei măsuri, care prin întârziere ar
sau certificatul medico- acestora; putea conduce la dispariția probelor sau urmelor infracțiunii, luarea măsurii cât și
legal trebuie să cuprindă: c) constatarea stării obstetricale, soluționarea cererii procurorului trebuie să se realizeze de îndată, în contextul în care legea nu
descrierea leziunilor cum ar fi sarcina, viduitatea, prevede o procedură contradictorie (judecătorul se pronunță prin încheiere în camera de
traumatice, precum şi avortul, naşterea, lehuzia; consiliu iar încheierea nu poate fi atacată).
opinia expertului cu privire d) evaluarea stării de sănătate, În ceea ce privește recoltarea de probe biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, aceasta se
la natura şi gravitatea având ca scop stabilirea realizează din dispoziția organelor de constatare și cu consimțământul celui supus examinării.
leziunilor, mecanismul şi aptitudinilor unei persoane de a În această situație nu este prevăzută necesitatea ordonanței organului de urmărire penală
data producerii acestora, exercita o anumită activitate sau sau a încheierii pronunțate de judecătorul de drepturi și libertăți. În ipoteza absenței
urmările pe care acestea le- profesie; consimțământului în condițiile manifestării refuzului persoanei aceasta se va face vinovată de
au produs. e) constatarea capacităţii sustragere de la recoltarea probei biologice dacă sunt întrunite elementele constitutive ale
psihice. acelei infracțiuni.
ART. 190
Examinarea fizică ART. 33
(1) Examinarea fizică a unei (1) În vederea efectuării
persoane presupune expertizei medico-legale pentru
examinarea externă şi a stabili intoxicaţia etilică,
internă a corpului acesteia, recoltarea sângelui necesar
precum şi prelevarea de pentru determinarea alcoolemiei
probe biologice. Organul de se face în cadrul instituţiilor de
urmărire penală trebuie să medicină legală sau, dacă acest
solicite, în prealabil, lucru nu este posibil, în alte
consimţământul scris al unităţi sanitare de la toate
persoanei care urmează a fi persoanele aduse de organele
examinată. În cazul competente, cu respectarea
persoanelor lipsite de normelor metodologice privind
capacitate de exerciţiu, recoltarea probelor de sânge în
consimţământul la vederea stabilirii intoxicaţiei
examinarea fizică este etilice.
solicitat reprezentantului (2) Calculul retroactiv al
312
efectuării expertizei
genetice judiciare se poate
efectua şi de către
personalul de specialitate
al Poliţiei Române.
(8) În cazul conducerii unui
vehicul de către o persoană
aflată sub influenţa
băuturilor alcoolice sau a
altor substanţe, recoltarea
de probe biologice se
efectuează din dispoziţia
organelor de constatare şi
cu consimţământul celui
supus examinării, de către
un medic, asistent medical
sau de o persoană cu
pregătire medicală de
specialitate, în cel mai scurt
timp, într-o instituţie
medicală, în condiţiile
stabilite de legile speciale.
(9) Activităţile efectuate cu
ocazia examinării fizice
sunt consemnate de
organele de urmărire
penală într-un proces-
verbal ce trebuie să
cuprindă: numele şi
prenumele organului de
urmărire penală care îl
încheie, ordonanţa sau
încheierea prin care s-a
dispus măsura, locul unde a
fost încheiat, data, ora la
care a început şi ora la care
s-a terminat activitatea,
316
numele şi prenumele
persoanei examinate,
natura examinării fizice,
descrierea activităţilor
desfăşurate, lista probelor
recoltate în urma
examinării fizice.
(10) Rezultatele obţinute
din analiza probelor
biologice pot fi folosite şi în
altă cauză penală, dacă
servesc la aflarea
adevărului.
(11) Probele biologice care
nu au fost consumate cu
ocazia analizelor efectuate
sunt conservate şi păstrate
în instituţia unde au fost
prelucrate, pe o perioadă
de cel puţin 10 ani de la
epuizarea căilor ordinare
de atac ale hotărârii
judecătoreşti.
ART. 191 ORDIN Nr. 1134/C-255 din 25 Noul Cod de procedură penală reglementează condițiile în care se poate dispune expertiza
Expertiza genetică judiciară mai 2000 genetică judiciară cu privire la probele biologice recoltate de la persoane sau orice alte probe
(1) Expertiza genetică pentru aprobarea Normelor ce au fost găsite și ridicate.
judiciară se poate dispune procedurale privind efectuarea Aceasta poate fi dispusă de organul de urmărire penală prin ordonanță în cursul urmăririi
de către organul de expertizelor, a constatărilor şi a penale, sau de instanță, prin încheiere, în cursul judecății.
urmărire penală, prin altor lucrări medico-legale Datele obținute ca urmare a expertizei genetice judiciare sunt protejate în condițiile legii, fiind
ordonanţă, în cursul considerate date cu caracter personal.
urmăririi penale, sau de ART. 31 În cadrul expertizei genetice judiciare se regăsește și expertiza filiației în vederea stabilirii
instanţă, prin încheiere, în (1) Expertiza medico-legală a legăturilor de rudenie etc., care presupune parcurgerea unor etape succesive respectiv
cursul judecăţii, cu privire filiaţiei, în vederea cercetării serologică, HLA și ADN.
la probele biologice paternităţii, se efectuează la
recoltate de la persoane cererea instanţelor judecătoreşti
sau orice alte probe ce au sau la cererea persoanelor
fost găsite ori ridicate. interesate, în cadrul institutelor
317
ART. 192 ART. 129 Elementul de noutate constă în faptul că Noul Cod de procedură penală nu mai prevede
Cercetarea la faţa locului Cercetarea la faţa locului obligativitatea efectuării cercetării la fața locului în prezența martorilor asistenți și nici
(1) Cercetarea la faţa Cercetarea la faţa locului se obligația instanței de judecată pentru cazul în care aceasta efectuează cercetarea la fața
locului se dispune de către efectuează atunci când este locului de a cita părțile sau de a efectua cercetarea numai în prezența procurorului când
organul de urmărire necesar să se facă constatări cu participarea acestuia la judecată este obligatorie.
penală, iar în cursul privire la situaţia locului Apreciem că neprevederea acestor obligații nu împiedică pe procuror respectiv instanța de
judecăţii de către instanţa săvârşirii infracţiunii, să se judecată să procedeze la efectuarea cercetării în prezența părților sau/și a martorilor asistenți
de judecată, atunci când descopere şi să se fixeze urmele dacă apreciază necesar.
318
este necesară constatarea infracţiunii, să se stabilească De asemenea, un alt element de noutate este neprevederea dreptului procurorului sau
directă în scopul poziţia şi starea mijloacelor instanței de judecată care efectuează cercetarea la fața locului de a interzice persoanelor care
determinării sau clarificării materiale de probă şi se află ori vin la locul unde se efectuează cercetarea de a pleca înainte de terminarea
unor împrejurări de fapt ce împrejurările în care infracţiunea acesteia.
prezintă importanţă pentru a fost săvârşită. Considerăm că lipsa acestei prevederi care se află în Codul de procedură penală în vigoare
stabilirea adevărului, Organul de urmărire penală este rezultatul unei omisiuni care trebuie îndreptată printr-o modificare și completare
precum şi ori de câte ori efectuează cercetarea la faţa legislativă.
există suspiciuni cu privire locului în prezenţa martorilor Imposibilitatea de a interzice persoanelor respective să plece de la locul cercetării înainte de a
la decesul unei persoane. asistenţi, afară de cazul când se termina cercetarea ar putea avea consecințe dăunătoare activității de cercetare prin
(2) Organul de urmărire aceasta nu este posibil. facilitatea sustragerii și distrugerii unor probe sau comunicarea cu alte persoane interesate
penală sau instanţa de Cercetarea la faţa locului se face despre ceea ce s-a găsit la cercetare.
judecată poate interzice în prezenţa părţilor, atunci când
persoanelor care se află ori este necesar. Neprezentarea
care vin la locul unde se părţilor încunoştinţate nu
efectuează cercetarea să împiedică efectuarea cercetării.
comunice între ele sau cu Când învinuitul sau inculpatul
alte persoane. este reţinut ori arestat, dacă nu
poate fi adus la cercetare,
organul de urmărire penală îi
pune în vedere că are dreptul să
fie reprezentat şi îi asigură, la
cerere, reprezentarea.
Instanţa de judecată efectuează
cercetarea la faţa locului cu
citarea părţilor şi în prezenţa
procurorului, când participarea
acestuia la judecată este
obligatorie.
Organul de urmărire penală sau
instanţa de judecată poate
interzice persoanelor care se află
ori vin la locul unde se
efectuează cercetarea, să
comunice între ele sau cu alte
persoane, ori să plece înainte de
terminarea cercetării.
319
ART. 193 ART. 130 În Noul Cod de procedură penală sunt mai bine definite situațiile în care trebuie făcută
Reconstituirea Reconstituirea reconstituirea, actualul Cod de procedură penală conținând prevederi mult mai generale:
(1) Organul de urmărire Organul de urmărire penală sau Un element de noutate îl reprezintă prevederea că în cazul în care declarațiile martorilor, ale
penală sau instanţa de instanţa de judecată, dacă părților sau ale subiecților procesuali cu privire la activitățile sau situațiile ce trebuie
judecată, dacă găseşte găseşte necesar pentru reconstituite sunt diferite, reconstituirea trebuie făcută separat pentru fiecare variantă a
necesar pentru verificarea verificarea şi precizarea unor desfăşurării faptei descrise de aceştia.
şi precizarea unor date sau date, poate să procedeze la Ca și în cazul cercetării la fața locului, nici în cazul reconstituirii nu se mai prevede obligația
probe administrate ori reconstituirea la faţa locului, în încunoștințării părților ori a prezenței martorilor asistenți.
pentru a stabili împrejurări întregime sau în parte, a Spre deosebire de Codul de procedură penală în vigoare care prevede că reconstituirea se face
de fapt ce prezintă modului şi a condiţiilor în care a în prezența învinuitului sau inculpatului, Noul Cod de procedură penală instituie această
importanţă pentru fost săvârşită fapta. obligație numai pentru situațiile în care suspectul sau inculpatul se află într-una din situațiile
soluţionarea cauzei, poate Reconstituirea se face în prevăzute la art. 90 din Noul Cod de procedură penală caz în care trebuie asistat de apărător.
să procedeze la prezenţa învinuitului sau O altă prevedere care nu se regăsește în actuala reglementare este dispoziția conform căreia
reconstituirea, în întregime inculpatului. Dispoziţiile art. 129 „reconstituirea trebuie efectuată astfel încât să nu fie încălcată legea sau ordinea publică, să
sau în parte, a modului şi a alin. 2 se aplică în mod nu fie adusă atingere moralei publice și să nu fie pusă în pericol viața sau sănătatea
condiţiilor în care s-a comis corespunzător. persoanelor.”
fapta.
(2) Organele judiciare
procedează la
reconstituirea activităţilor
sau a situaţiilor, având în
vedere împrejurările în care
fapta a avut loc, pe baza
probelor administrate. În
cazul în care declaraţiile
martorilor, ale părţilor sau
ale subiecţilor procesuali
principali cu privire la
activităţile sau situaţiile ce
trebuie reconstituite sunt
diferite, reconstituirea
trebuie efectuată separat
pentru fiecare variantă a
desfăşurării faptei descrise
de aceştia.
(3) Când suspectul sau
inculpatul se află în vreuna
320
ART. 200 ART. 132 Singurele deosebiri au în vedere natura actului prin care se poate dispune comisia rogatorie și
Comisia rogatorie Condiţii pentru dispunerea reprezentarea inculpatului arestat.
(1) Când un organ de comisiei rogatorii Conform dispozițiilor Noului Cod de procedură penală, comisia rogatorie se dispune în faza de
urmărire penală sau Când un organ de urmărire urmărire penală de procuror prin ordonanță și nu prin rezoluție așa cum se prevede de Codul
instanţa de judecată nu are penală sau instanţa de judecată de procedură penală în vigoare.
posibilitatea să asculte un nu are posibilitatea să asculte un În ceea ce privește reprezentarea inculpatului arestat Noul Cod de procedură penală prevede
martor, să facă o cercetare martor, să facă o cercetare la expres că acesta va fi reprezentat de un avocat din oficiu desemnat de instanță care va
la faţa locului, să procedeze faţa locului, să procedeze la efectua comisia rogatorie, însă numai în absența avocatului ales, ceea ce nu exclude însă
la ridicarea unor obiecte ridicarea unor obiecte sau să această posibilitate chiar dacă nu o prevede expres, pentru că nu i se pot încălca drepturile
sau să efectueze orice alt efectueze orice alt act inculpatului, unul dintre acestea fiind acela de a-și alege un avocat pentru a-i acorda
act procedural, se poate procedural, se poate adresa unui asistență.
adresa unui alt organ de alt organ de urmărire penală ori Cu toate că atât Codul de procedură penală în vigoare cât și Noul Cod de procedură penală nu
urmărire penală ori unei unei alte instanţe, care are fac referire la reprezentarea inculpatului arestat în faza de urmărire penală, când comisia
alte instanţe, care are posibilitatea să le efectueze. rogatorie se efectuează de un alt organ de urmărire penală și în acest caz organul de urmărire
posibilitatea să le Punerea în mişcare a acţiunii penală care efectuează comisia rogatorie are obligația de a-i desemna un avocat din oficiu, în
efectueze. penale, luarea măsurilor absența unui avocat ales.
(2) Punerea în mişcare a preventive, încuviinţarea de
acţiunii penale, luarea probatorii, precum şi dispunerea
măsurilor preventive, celorlalte acte procesuale sau
încuviinţarea de probatorii, măsuri procesuale nu pot forma
precum şi dispunerea obiectul comisiei rogatorii.
celorlalte acte procesuale Comisia rogatorie se poate
sau măsuri procesuale nu adresa numai unui organ sau
pot forma obiectul comisiei unei instanţe egale în grad.
rogatorii.
(3) Comisia rogatorie se ART. 134
poate adresa numai unui Drepturile părţilor în cazul
organ sau unei instanţe comisiei rogatorii
egale în grad. Când comisia rogatorie s-a
(4) Ordonanţa sau dispus de instanţa de judecată,
încheierea prin care s-a părţile pot formula în faţa
dispus comisia rogatorie acesteia întrebări, care vor fi
trebuie să conţină toate transmise instanţei ce urmează a
lămuririle referitoare la efectua comisia rogatorie.
327
judecătorului de drepturi şi lipsă. Încheierea prin care ales sau numit din oficiu, precum şi participarea procurorului (alin.8 şi alin.9).
libertăţi de la instanţa judecătorul respinge, în timpul
ierarhic superioară, în urmăririi penale, revocarea,
termen de 48 de ore de la înlocuirea sau încetarea de drept
înregistrare. a măsurii preventive nu este
(2) Contestaţiile împotriva supusă niciunei căi de atac.
încheierilor prin care Alin. 2 Abrogat
judecătorul de drepturi şi Învinuitul sau inculpatul arestat
libertăţi de la Înalta Curte va fi adus în faţa instanţei de
de Casaţie şi Justiţie recurs şi va fi ascultat în
dispune asupra măsurilor prezenţa apărătorului său. În
preventive se soluţionează cazul în care învinuitul sau
de un complet compus din inculpatul se află internat în
judecători de drepturi şi spital şi, din cauza stării
libertăţi de la Înalta Curte sănătăţii, nu poate fi adus în faţa
de Casaţie şi Justiţie, judecătorului sau când, din
dispoziţiile prezentului cauză de forţă majoră sau stare
articol aplicându-se în mod de necesitate, deplasarea sa nu
corespunzător. este posibilă, recursul va fi
(3) Contestaţia formulată examinat în lipsa acestuia, dar
împotriva încheierii prin numai în prezenţa apărătorului
care s-a dispus luarea sau său, căruia i se dă cuvântul
prelungirea unei măsuri pentru a pune concluzii.
preventive ori prin care s-a Participarea procurorului la
constatat încetarea de judecarea recursului este
drept a acesteia nu este obligatorie.
suspensivă de executare. Dosarul va fi înaintat instanţei de
(4) Contestaţia formulată de recurs în termen de 24 de ore,
inculpat se soluţionează în iar recursul se soluţionează în
termen de 5 zile de la termen de 48 de ore, în cazul
înregistrare. arestării învinuitului, şi în 3 zile,
(5) Contestaţia formulată de în cazul arestării inculpatului.
procuror împotriva Instanţa se pronunţă în aceeaşi
încheierii prin care s-a zi, prin încheiere.
dispus respingerea Când apreciază că măsura
propunerii de prelungire a preventivă este nelegală sau nu
arestării preventive, este justificată, instanţa de
333
dispunerii prelungirii
arestării preventive a
inculpatului, dispoziţiile art.
236 alin. (1) şi (2) se aplică
în mod corespunzător.
(11) Dacă sunt întrunite
condiţiile prevăzute de lege,
se poate dispune luarea
uneia dintre măsurile
preventive prevăzute la art.
202 alin. (4) lit. b) - d) sau
majorarea cuantumului
cauţiunii.
(12) În cazul admiterii
contestaţiei formulate de
inculpat împotriva încheierii
prin care s-a dispus luarea
sau prelungirea măsurii
arestării preventive, se
poate dispune, în condiţiile
prevăzute de lege,
respingerea propunerii de
luare sau de prelungire a
măsurii preventive ori, după
caz, înlocuirea acesteia cu o
altă măsură preventivă mai
uşoară şi, după caz, punerea
de îndată în libertate a
inculpatului, dacă nu este
arestat în altă cauză.
(13) Dosarul cauzei se
restituie procurorului în
termen de 48 de ore de la
soluţionarea contestaţiei.
(14) Dacă încheierea
judecătorului de drepturi şi
libertăţi de la prima instanţă
335
nu este atacată cu
contestaţie, acesta restituie
dosarul procurorului în
termen de 48 de ore de la
expirarea termenului de
contestaţie.
Art. 205 Se reia textul anterior, de această dată în referire la camera preliminară.
Calea de atac împotriva
încheierilor prin care se
dispune asupra măsurilor
preventive în procedura
camerei preliminare
(1) Împotriva încheierilor
prin care judecătorul de
cameră preliminară dispune
asupra măsurilor preventive
inculpatul şi procurorul pot
formula contestaţie, în
termen de 48 de ore de la
pronunţare sau, după caz,
de la comunicare.
Contestaţia se depune la
judecătorul de cameră
preliminară care a
pronunţat încheierea
atacată şi se înaintează,
împreună cu dosarul cauzei,
judecătorului de cameră
preliminară de la instanţa
ierarhic superioară, în
termen de 48 de ore de la
înregistrare.
(2) Contestaţiile împotriva
încheierilor prin care
judecătorul de cameră
preliminară de la Înalta
336
de la comunicare. recurs, de procuror sau de privind soluţionarea contestaţiilor în cursul urmăririi penale şi în procedura de cameră
Contestaţia se depune la inculpat, în termen de 24 de ore preliminară, prezenţa avocatului ales sau numit din oficiu trebuie să fie obligatorie în toate
instanţa care a pronunţat de la pronunţare, pentru cei cazurile.
încheierea atacată şi se prezenţi, şi de la comunicare,
înaintează, împreună cu pentru cei lipsă. Încheierea prin
dosarul cauzei, instanţei care prima instanţă sau instanţa
ierarhic superioare, în de apel respinge cererea de
termen de 48 de ore de la revocare, înlocuire sau încetare
înregistrare. de drept a măsurii preventive nu
(2) Încheierile prin care este supusă niciunei căi de atac.
Înalta Curte de Casaţie şi Dosarul va fi înaintat instanţei de
Justiţie dispune în primă recurs în termen de 24 de ore,
instanţă asupra măsurilor iar recursul se judecă în 3 zile.
preventive pot fi contestate Instanţa de recurs va restitui
la completul competent de dosarul primei instanţe în
la Înalta Curte de Casaţie şi termen de 24 de ore de la
Justiţie. soluţionarea recursului.
(3) Contestaţia se Recursul declarat împotriva
soluţionează în şedinţă încheierii prin care s-a dispus
publică, cu participarea luarea sau menţinerea unei
procurorului şi cu citarea măsuri preventive ori prin care
inculpatului. s-a constatat încetarea de drept
(4) Contestaţia formulată a arestării preventive nu este
împotriva încheierii prin suspensiv de executare.
care s-a dispus luarea sau
menţinerea unei măsuri
preventive ori prin care s-a
constatat încetarea de
drept a acesteia nu este
suspensivă de executare.
(5) Contestaţia formulată de
inculpat se soluţionează în
termen de 5 zile de la
înregistrare.
(6) Contestaţia formulată de
procuror împotriva
încheierii prin care s-a
339
libertate a inculpatului,
dacă nu este arestat în altă
cauză.
(6) În tot cursul procedurii
de cameră preliminară,
judecătorul de cameră
preliminară, din oficiu,
verifică periodic, dar nu mai
târziu de 30 de zile, dacă
subzistă temeiurile care au
determinat luarea măsurii
arestării preventive şi a
măsurii arestului la
domiciliu. Dispoziţiile alin.
(2) - (5) se aplică în mod
corespunzător.
Art. 208 Potrivit art.208, în cauzele în care faţă de inculpat s-a dispus o măsură preventivă, instanţa este
Verificarea măsurilor datoare să verifice, în cursul judecăţii, în şedinţă publică , chiar şi înainte de primul termen de
preventive în cursul judecată , legalitatea şi temeinicia arestării preventive înaintea expirării duratei acesteia
judecăţii instanţa de judecată verifică din oficiu dacă subzistă temeiurile care au determinat luarea
(1) Judecătorul de cameră măsurilor preventive.
preliminară înaintează
dosarul instanţei de
judecată cu cel puţin 5 zile
înainte de expirarea măsurii
preventive.
(2) Instanţa de judecată
verifică din oficiu dacă
subzistă temeiurile care au
determinat luarea,
prelungirea sau menţinerea
măsurii preventive, înainte
de expirarea duratei
acesteia, cu citarea
inculpatului.
(3) Dispoziţiile art. 207 alin.
342
de acces la asistenţă
medicală de urgenţă, durata
maximă pentru care se
poate dispune măsura
reţinerii, precum şi dreptul
de a face plângere
împotriva măsurii dispuse,
iar în cazul în care persoana
reţinută nu poate ori refuză
să semneze, se va încheia
un proces-verbal.
1
Art. 210 Art. 137 Persoana reţinută are dreptul de a încunoştinţa personal familia sau de a solicita organului
Încunoştinţarea despre Aducerea la cunoştinţă a judiciar să o facă.
reţinere motivelor luării măsurilor Au fost prevăzute o serie de încunoştinţări suplimentare în cazul în care persoana reţinută nu
(1) Imediat după reţinere, preventive şi a învinuirii este cetăţean român (alin.2).
persoana reţinută are Persoanei reţinute sau arestate i De asemenea, a fost prevăzută şi obligativitatea unei noi încunoştinţări despre reţinere, în cazul
dreptul de a încunoştinţa se aduc de îndată la cunoştinţă, schimbării ulterioare a locului de reţinere, imediat după producerea schimbării (alin.3).
personal sau de a solicita în limba pe care o înţelege, Ca noutate, s-a prevăzut că persoanei reţinute nu i se poate refuza exercitarea dreptului de a
organului judiciar care a motivele reţinerii sau ale face personal încunoştinţarea decât pentru motive temeinice , care vor fi consemnate în
dispus măsura să arestării, iar învinuirea, în cel procesul-verbal în care s-a consemnat modul în care s-a realizat încunoştinţarea (alin.5).
încunoştinţeze un membru mai scurt termen. Învinuirea se Totodată, spre deosebire de reglementarea anterioară, este prevăzut un termen maxim până la
al familiei sale ori o altă aduce la cunoştinţă numai în care poate fi amânată încunoştinţarea, de cel mult 4 ore, pentru motive temeinice (alin.6).
persoană desemnată de prezenţa unui avocat, ales sau
aceasta despre luarea numit din oficiu.
măsurii reţinerii şi despre Când se dispune arestarea
locul unde este reţinută. preventivă a învinuitului sau
(2) Dacă persoana reţinută inculpatului, judecătorul
nu este cetăţean român, încunoştinţează despre măsura
aceasta are şi dreptul de a luată, în termen de 24 de ore, un
încunoştinţa sau de a membru al familiei acestuia ori o
solicita încunoştinţarea altă persoană pe care o
misiunii diplomatice ori desemnează învinuitul sau
oficiului consular al statului inculpatul, consemnându-se
al cărui cetăţean este sau, aceasta într-un proces-verbal.
după caz, a unei organizaţii Cel reţinut poate să ceară să fie
internaţionale umanitare, încunoştinţat despre măsura
dacă nu doreşte să luată un membru de familie sau
348
controlului judiciar faţă de libertăţi care respinge propunerea de luare a măsurii arestării preventive , conform art.227
inculpat, dacă această alin.2.
măsură preventivă este Măsura poate fi dispusă şi de judecătorul de cameră preliminară, în procedura de cameră
necesară pentru realizarea preliminară, sau de instanţa de judecată, în cursul judecăţii.
scopului prevăzut la art. 202 Controlul judiciar este o măsură preventivă nou introdusă în legislaţia noastră penală, cu durată
alin. (1). nedeterminată.
(2) Judecătorul de cameră Condiţiile luării măsurii sunt cele de la reţinere. Măsura poate fi dispusă numai faţă de inculpat.
preliminară, în procedura Controlul judiciar dispus de procuror sau de judecătorul de drepturi şi libertăţi se menţine pe
de cameră preliminară, sau toată durata urmăririi penale, până la dispunerea unei soluţii de netrimitere în judecată de
instanţa de judecată, în procuror sau, după caz, până la verificarea măsurii în procedura de cameră preliminară, potrivit
cursul judecăţii, poate disp.art. 207.
dispune luarea măsurii
controlului judiciar faţă de
inculpat, dacă sunt
îndeplinite condiţiile
prevăzute la alin. (1).
Art. 212 În vederea luării măsurii controlului judiciar procurorul poate cita pe inculpat sau îl poate aduce
Luarea măsurii controlului în stare de reţinere.
judiciar de către procuror Controlul judiciar se dispune numai după audierea inculpatuluişi în prezenţa avocatului ales ori
(1) Procurorul dispune numit din oficiu. Drepturile inculpatului sunt cele despre care s-a făcut vorbire la reţinere.
citarea inculpatului aflat în Măsura se pune în executare prin trimiterea unei copii de pe ordonanţă sau încheiere secţiei de
stare de libertate sau poliţie în raza căreia domiciliază persoana în cauză. Pentru detalii a se vedea art. 82-84 din
aducerea inculpatului aflat Legea nr. 254/2013.
în stare de reţinere.
(2) Inculpatului prezent i se
aduc la cunoştinţă, de
îndată, în limba pe care o
înţelege, infracţiunea de
care este suspectat şi
motivele luării măsurii
controlului judiciar.
(3) Măsura controlului
judiciar poate fi luată numai
după audierea inculpatului,
în prezenţa avocatului ales
ori numit din oficiu.
Dispoziţiile art. 209 alin. (6)
350
termenul fixat.
(3) Prezenţa avocatului
inculpatului şi participarea
procurorului sunt
obligatorii.
Art. 215 Conţinutul controlului judiciar este format din obligaţia de prezentare şi informare a organelor
Conţinutul controlului judiciare cu privire la eventualele schimbări, limitări ale dreptului la libera circulaţie, interdicţii
judiciar (de exercitare a profesiei şi de comunicare, de participare la manifestări cultural-sportive şi
(1) Pe timpul cât se află sub adunări publice, de conducere de autovehicule, de deţinere de arme, de emitere cecuri) precum
control judiciar, inculpatul şi obligaţia de supunere la tratament medical.
trebuie să respecte Supravegherea se face de organul anume desemnat în condiţiile legii, Serviciul de probaţiune.
următoarele obligaţii: În caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor de către inculpat instanţa poate dispune
a) să se prezinte la organul înlocuirea cu o măsură mai severă.
de urmărire penală, la Procurorul, în cursul urmăririi penale, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de
judecătorul de cameră judecată pot dispune noi obligaţii sau încetarea celor dispuse iniţial (alin.8 şi 9)..
preliminară sau la instanţa
de judecată ori de câte ori
este chemat;
b) să informeze de îndată
organul judiciar care a
dispus măsura sau în faţa
căruia se află cauza cu
privire la schimbarea
locuinţei;
c) să se prezinte la organul
de poliţie desemnat cu
supravegherea sa de către
organul judiciar care a
dispus măsura, conform
programului de
supraveghere întocmit de
organul de poliţie sau ori de
câte ori este chemat.
(2) Organul judiciar care a
dispus măsura poate
impune inculpatului ca, pe
timpul controlului judiciar,
353
desemnate de organul
judiciar care a dispus
măsura, în condiţiile legii.
(5) Dacă, în cadrul obligaţiei
prevăzute la alin. (2) lit. a),
s-a impus inculpatului
interdicţia de a părăsi ţara
sau o anumită localitate,
câte o copie a ordonanţei
procurorului ori, după caz, a
încheierii se comunică, în
ziua emiterii ordonanţei sau
a pronunţării încheierii,
inculpatului, unităţii de
poliţie în a cărei
circumscripţie locuieşte,
precum şi celei în a cărei
circumscripţie are
interdicţia de a se afla
acesta, serviciului public
comunitar de evidenţă a
persoanelor, Poliţiei de
Frontieră Române şi
Inspectoratului General
pentru Imigrări, în situaţia
celui care nu este cetăţean
român, în vederea asigurării
respectării de către inculpat
a obligaţiei care îi revine.
Organele în drept dispun
darea inculpatului în
consemn la punctele de
trecere a frontierei.
(6) Instituţia, organul sau
autoritatea prevăzute la
alin. (4) verifică periodic
respectarea obligaţiilor de
356
materială şi obligaţiile Spre deosebire de reglementarea anterioară, cauţiunea nu garantează doar participarea
legale ale acestuia. inculpatului la proces, ci şi plata despăgubirilor băneşti acordate pentru repararea pagubelor
(3) Pe perioada măsurii, cauzate de infracţiune, a cheltuielilor judiciare sau a amenzii, plata lor din cauţiune având deci
inculpatul trebuie să caracter prioritar faţă de restituirea sau confiscarea ei, aşa cum rezultă din dispoziţiile alin.7.
respecte obligaţiile
prevăzute la art. 215 alin.
(1) şi i se poate impune
respectarea uneia ori mai
multora dintre obligaţiile
prevăzute la art. 215 alin.
(2). Dispoziţiile art. 215 alin.
(3) - (9) se aplică în mod
corespunzător.
(4) Cauţiunea garantează
participarea inculpatului la
procesul penal şi
respectarea de către acesta
a obligaţiilor prevăzute la
alin. (3).
(5) Instanţa de judecată
dispune prin hotărâre
confiscarea cauţiunii, dacă
măsura controlului judiciar
pe cauţiune a fost înlocuită
cu măsura arestului la
domiciliu sau a arestării
preventive, pentru motivele
prevăzute la alin. (9).
(6) În celelalte cazuri,
instanţa de judecată, prin
hotărâre, dispune
restituirea cauţiunii.
(7) Dispoziţiile alin. (5) şi (6)
se aplică în măsura în care
nu s-a dispus plata din
cauţiune, în ordinea
următoare, a despăgubirilor
360
dispune de către măsurii, de sănătatea, vârsta, situaţia familială şi alte împrejurări privind persoana faţă de care
judecătorul de drepturi şi se ia măsura.
libertăţi, de către Pentru prima dată legea face referire la „gradul de pericol al infracţiunii” care nu este explicat în
judecătorul de cameră cod, dar credem că este vorba de pericolul social, aşa cum acesta este definit de art. 18 din
preliminară sau de către Codul penal de la 1968.
instanţa de judecată, dacă Art. 218 alin. (3) stabileşte două impedimente la luarea acestei măsuri: când există suspiciunea
sunt îndeplinite condiţiile rezonabilă că a săvârşit o infracţiune asupra unui membru de familie şi când inculpatul a fost
prevăzute la art. 223 şi anterior definitiv condamnat pentru evadare.
luarea acestei măsuri este Potrivit alin. (4) este obligatorie comunicarea în scris a drepturilor inculpatului în cazul luării
necesară şi suficientă măsurii arestului la domiciliu.
pentru realizarea unuia Măsura arestului la domiciliu poate fi dispusă atât în faza de urmărire penală, cât şi în cursul
dintre scopurile prevăzute judecăţii.
la art. 202 alin. (1).
(2) Aprecierea îndeplinirii
condiţiilor prevăzute la alin.
(1) se face ţinându-se
seama de gradul de pericol
al infracţiunii, de scopul
măsurii, de sănătatea,
vârsta, situaţia familială şi
alte împrejurări privind
persoana faţă de care se ia
măsura.
(3) Măsura nu poate fi
dispusă cu privire la
inculpatul faţă de care
există suspiciunea
rezonabilă că a săvârşit o
infracţiune asupra unui
membru de familie şi cu
privire la inculpatul care a
fost anterior condamnat
definitiv pentru infracţiunea
de evadare.
(4) Persoanei faţă de care s-
a dispus măsura arestului la
domiciliu i se comunică, sub
362
semnătură, în scris,
drepturile prevăzute la art.
83, dreptul prevăzut la art.
210 alin. (1) şi (2), dreptul
de acces la asistenţă
medicală de urgenţă,
dreptul de a contesta
măsura şi dreptul de a
solicita revocarea sau
înlocuirea acestei măsuri cu
o altă măsură preventivă,
iar în cazul în care persoana
nu poate ori refuză să
semneze, se va încheia un
proces-verbal.
Art. 219 Măsura se dispune de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa competentă să judece în
Luarea măsurii arestului la prima instanţă cauza sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia de la locul săvârşirii
domiciliu de către infracţiunii ori de la sediul parchetului care supraveghează cauza, la propunerea motivată a
judecătorul de drepturi şi procurorului (alin.1). .Prin urmare, în faza urmăririi penale legea stabileşte o competenţă
libertăţi alternativă.
(1) Judecătorul de drepturi Neprezentarea inculpatului nu împiedică soluţionarea propunerii procurorului. În cazul în care
şi libertăţi de la instanţa se respinge propunerea, judecătorul poate dispune luarea unei alte măsuri.
căreia i-ar reveni
competenţa să judece cauza
în primă instanţă sau de la
instanţa corespunzătoare în
grad acesteia în a cărei
circumscripţie se află locul
unde s-a constatat
săvârşirea infracţiunii ori
sediul parchetului din care
face parte procurorul care
efectuează sau
supraveghează urmărirea
penală poate dispune, la
propunerea motivată a
procurorului, arestul la
363
domiciliu al inculpatului.
(2) Procurorul înaintează
judecătorului de drepturi şi
libertăţi propunerea
prevăzută la alin. (1)
împreună cu dosarul cauzei.
(3) Judecătorul de drepturi
şi libertăţi, sesizat conform
alin. (1), fixează termen de
soluţionare în camera de
consiliu în termen de 24 de
ore de la înregistrarea
propunerii şi dispune
citarea inculpatului.
(4) Neprezentarea
inculpatului nu împiedică
judecătorul de drepturi şi
libertăţi să soluţioneze
propunerea înaintată de
procuror.
(5) Judecătorul de drepturi
şi libertăţi îl audiază pe
inculpat atunci când acesta
este prezent.
(6) Asistenţa juridică a
inculpatului şi participarea
procurorului sunt
obligatorii.
(7) Judecătorul de drepturi
şi libertăţi admite sau
respinge propunerea
procurorului prin încheiere
motivată.
(8) Dosarul cauzei se
restituie organului de
urmărire penală, în termen
de 24 de ore de la expirarea
364
termenului de formulare a
contestaţiei.
(9) Judecătorul de drepturi
şi libertăţi care respinge
propunerea de arestare
preventivă a inculpatului
poate dispune, prin aceeaşi
încheiere, luarea uneia
dintre măsurile preventive
prevăzute la art. 202 alin.
(4) lit. b) şi c), dacă sunt
întrunite condiţiile
prevăzute de lege.
Art. 220 Măsura arestului la domiciliu poate fi luată atât de judecătorul de cameră preliminară, în
Luarea măsurii arestului la procedura de cameră preliminară,cât şi de instanţa de judecată, în cursul judecăţii, din oficiu
domiciliu de către sau la cererea motivată a procurorului.
judecătorul de cameră
preliminară sau instanţa de
judecată
(1) Judecătorul de cameră
preliminară sau instanţa de
judecată în faţa căreia se
află cauza poate dispune,
prin încheiere, arestul la
domiciliu al inculpatului, la
cererea motivată a
procurorului sau din oficiu.
(2) Judecătorul de cameră
preliminară sau instanţa de
judecată, sesizată conform
alin. (1), dispune citarea
inculpatului. Audierea
inculpatului este obligatorie
dacă acesta se prezintă la
termenul fixat.
(3) Asistenţa juridică a
inculpatului şi participarea
365
procurorului sunt
obligatorii.
(4) Dispoziţiile art. 219 alin.
(4), (7) şi (9) se aplică în
mod corespunzător.
Art. 221 Conţinutul măsurii constă în obligaţia impusă inculpatului de a nu părăsi imobilul unde locuieşte
Conţinutul măsurii fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza şi a
arestului la domiciliu respecta restricţiile impuse de aceasta.
(1) Măsura arestului la Inculpatul nu poate comunica cu persoana vătămată, membrii familiei acesteia, cu participanţii
domiciliu constă în obligaţia la săvârşirea infracţiunii, cu martori ori experţi şi alte persoane stabilite de organul judiciar, are
impusă inculpatului, pe o obligaţia să poarte un sistem de supraveghere dacă judecătorul a dispus aceasta şi poate părăsi
perioadă determinată, de a imobilul numai pentru prezentarea la organele judiciare, la chemarea acestora.
nu părăsi imobilul unde Judecătorul poate aproba cererea motivată a inculpatului de a se prezenta la locul de muncă, la
locuieşte, fără permisiunea cursuri ori la alte activităţi similare ori în alte situaţii temeinic justificate.
organului judiciar care a Inculpatul mai poate părăsi locuinţa în caz de urgenţă, informând ulterior organul judiciar.
dispus măsura sau în faţa Măsura poate fi luată prin încheierea judecătorului de drepturi şi libertăţi, a judecătorului de
căruia se află cauza şi de a cameră preliminară sau a instanţei de judecată.
se supune unor restricţii Verificarea măsurii se face de serviciul de probaţiune şi de organul de poliţie care poate
stabilite de acesta. pătrunde oricând în locuinţa inculpatului fără învoirea acestuia sau a persoanelor care locuiesc
(2) Pe durata arestului la împreună cu acesta, conform alin.10. Această prevedere este o dovadă că măsura arestului la
domiciliu, inculpatul are domiciliu reprezintă o restrângere importantă a drepturilor fundamentale. În concepţia
următoarele obligaţii: legiuitorului, domiciliul se transformă într-un loc de executare a arestului în care organul de
a) să se prezinte în faţa supraveghere are dreptul să facă vizite inopinate aşa cum rezultă din prevederile art. 129 din
organului de urmărire Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor privative de libertate.
penală, a judecătorului de Înlocuirea măsurii se face în aceleaşi condiţii ca şi la controlul judiciar.
drepturi şi libertăţi, a Alin.3 prevede posibilitatea organelor judiciare de a dispune ca pe durata arestului la domiciliu
judecătorului de cameră inculpatul să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere, textul de lege
preliminară sau a instanţei neprevăzând însă şi o obligaţie în sensul utilizării sistemelor electronice.
de judecată ori de câte ori
este chemat;
b) să nu comunice cu
persoana vătămată sau
membrii de familie ai
acesteia, cu alţi participanţi
la comiterea infracţiunii, cu
martorii ori experţii,
precum şi cu alte persoane
366
imobilului pentru
prezentarea la locul de
muncă, la cursuri de
învăţământ sau de pregătire
profesională ori la alte
activităţi similare sau
pentru procurarea
mijloacelor esenţiale de
existenţă, precum şi în alte
situaţii temeinic justificate,
pentru o perioadă
determinată de timp, dacă
acest lucru este necesar
pentru realizarea unor
drepturi ori interese
legitime ale inculpatului.
(7) În cazuri urgente, pentru
motive întemeiate,
inculpatul poate părăsi
imobilul, fără permisiunea
judecătorului de drepturi şi
libertăţi, a judecătorului de
cameră preliminară sau a
instanţei de judecată, pe
durata de timp strict
necesară, informând
imediat despre aceasta
instituţia, organul sau
autoritatea desemnată cu
supravegherea sa şi organul
judiciar care a luat măsura
arestului la domiciliu ori în
faţa căruia se află cauza.
(8) Copia încheierii
judecătorului de drepturi şi
libertăţi, a judecătorului de
cameră preliminară sau a
368
preventive Măsura arestării preventive a arestării preventive poate fi luată de trei organe judiciare:
(1) Măsura arestării inculpatului poate fi luată dacă a) judecătorul de drepturi şi libertăţi, în cursul urmăririi penale;
preventive poate fi luată de sunt întrunite condiţiile b) judecătorul de cameră preliminară în procedura de cameră preliminară;
către judecătorul de prevăzute în art. 143 şi există c) instanţa de judecată, în cursul judecăţii.
drepturi şi libertăţi, în cursul vreunul dintre următoarele Condiţiile luării măsurii arestării preventive sunt de asemenea schimbate.
urmăririi penale, de către cazuri: Textul art. 223 reglementează două situaţii:
judecătorul de cameră a) inculpatul a fugit ori s-a a) să existe suspiciunea rezonabilă că inculpatul a săvârşit o infracţiune şi se află într-una din
preliminară, în procedura ascuns, în scopul de a se situaţiile prevăzute de art. 223 alin. (1) lit. a) - d).
de cameră preliminară, sau sustrage de la urmărire sau de la b) să existe o suspiciune rezonabilă că inculpatul a săvârşit una din infracţiunile prevăzute de
de către instanţa de judecată, ori există date că va art. 223 alin. (2) şi să se constate că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea
judecată în faţa căreia se încerca să fugă sau să se unei stări de pericol pentru ordinea publică.
află cauza, în cursul sustragă în orice mod de la Aşadar în ambele situaţii avem condiţii cumulative.
judecăţii, numai dacă din urmărirea penală, de la judecată Spre deosebire de reglementarea anterioară, art.223 alin2 stabileşte criterii legale în raport cu
probe rezultă suspiciunea ori de la executarea pedepsei; care să fie apreciat pericolul concret pentru ordinea publică, respectiv: evaluarea gravităţii
1
rezonabilă că inculpatul a a ) inculpatul a încălcat, cu rea- faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care
săvârşit o infracţiune şi credinţă, măsura obligării de a acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia.
există una dintre nu părăsi localitatea sau ţara ori
următoarele situaţii: obligaţiile care îi revin pe durata
a) inculpatul a fugit ori s-a acestor măsuri;
ascuns, în scopul de a se b) există date că inculpatul
sustrage de la urmărirea încearcă să zădărnicească în
penală sau de la judecată, mod direct sau indirect aflarea
ori a făcut pregătiri de orice adevărului prin influenţarea unei
natură pentru astfel de părţi, a unui martor sau expert
acte; ori prin distrugerea, alterarea
b) inculpatul încearcă să sau sustragerea mijloacelor
influenţeze un alt materiale de probă;
participant la comiterea c) există date că inculpatul
infracţiunii, un martor ori pregăteşte săvârşirea unei noi
un expert sau să distrugă, să infracţiuni;
altereze, să ascundă ori să d) inculpatul a săvârşit cu
sustragă mijloace materiale intenţie o nouă infracţiune;
de probă sau să determine e) există date că inculpatul
o altă persoană să aibă un exercită presiuni asupra
astfel de comportament; persoanei vătămate sau că
c) inculpatul exercită încearcă o înţelegere
presiuni asupra persoanei frauduloasă cu aceasta;
373
a inculpatului, respinge,
prin încheiere motivată,
propunerea procurorului,
dispunând punerea în
libertate a inculpatului
reţinut.
(2) Dacă sunt întrunite
condiţiile prevăzute de lege,
judecătorul de drepturi şi
libertăţi poate dispune
aplicarea uneia dintre
măsurile preventive
prevăzute la art. 202 alin.
(4) lit. b) - d).
(3) Dispoziţiile art. 215 alin.
(9) se aplică în mod
corespunzător.
1
Art. 228 Art. 137 După luarea măsurii, judecătorul de drepturi şi libertăţi are următoarele obligaţii:
Încunoştinţarea despre Aducerea la cunoştinţă a a) să comunice în scris inculpatului drepturile sale, sub semnătură;
arestarea preventivă şi motivelor luării măsurilor b) să informeze despre luarea măsurii un membru de familie sau o altă persoană desemnată.
locul de deţinere a preventive şi a învinuirii Administraţia locului de deţinere are obligaţia informării familiei şi nu poate refuza inculpatului
inculpatului arestat Persoanei reţinute sau arestate i exercitarea dreptului de a face personal încunoştinţarea decât pentru motive temeinice , care
preventiv se aduc de îndată la cunoştinţă, se consemnează în procesul verbal întocmit (alin.7).
(1) După luarea măsurii, în limba pe care o înţelege,
inculpatului i se aduc la motivele reţinerii sau ale
cunoştinţă, de îndată, în arestării, iar învinuirea, în cel
limba pe care o înţelege, mai scurt termen. Învinuirea se
motivele pentru care s-a aduce la cunoştinţă numai în
dispus arestarea preventivă. prezenţa unui avocat, ales sau
(2) Persoanei faţă de care s- numit din oficiu.
a dispus măsura arestării Când se dispune arestarea
preventive i se comunică, preventivă a învinuitului sau
sub semnătură, în scris, inculpatului, judecătorul
drepturile prevăzute la art. încunoştinţează despre măsura
83, dreptul prevăzut la art. luată, în termen de 24 de ore, un
210 alin. (1) şi (2), precum şi membru al familiei acestuia ori o
dreptul de acces la asistenţă altă persoană pe care o
380
şi în cazul schimbării
ulterioare a locului de
deţinere, imediat după
producerea schimbării.
(6) Administraţia locului de
deţinere are obligaţia de a
aduce la cunoştinţa
inculpatului arestat
preventiv dispoziţiile alin.
(2) - (5), precum şi de a
consemna într-un proces-
verbal modul în care s-a
realizat încunoştinţarea.
(7) Inculpatului arestat
preventiv nu i se poate
refuza exercitarea dreptului
de a face personal
încunoştinţarea decât
pentru motive temeinice,
care se consemnează în
procesul-verbal întocmit
potrivit alin. (6).
Art. 229 Judecătorul de drepturi şi libertăţi este organul judiciar care are obligaţia de a încunoştinţa
Luarea măsurilor de autoritatea competentă în vederea luării măsurilor de ocrotire faţă de persoana aflată în una
ocrotire în caz de arestare din situaţiile prev. de art. 229 alin. (1).
preventivă în cursul Textul nu prevede cine are obligaţia de a-l informa pe judecător. Credem că această obligaţie
urmăririi penale revine procurorului care face propunerea de arestare preventivă.
(1) Când măsura arestării
preventive a fost luată faţă
de un inculpat în a cărui
ocrotire se află un minor, o
persoană pusă sub
interdicţie, o persoană
căreia i s-a instituit tutela
sau curatela ori o persoană
care, datorită vârstei, bolii
sau altei cauze, are nevoie
382
de ajutor, autoritatea
competentă este
încunoştinţată, de îndată, în
vederea luării măsurilor
legale de ocrotire pentru
persoana respectivă.
(2) Obligaţia de
încunoştinţare revine
judecătorului de drepturi şi
libertăţi de la prima instanţă
sau de la instanţa ierarhic
superioară, care a luat
măsura arestării preventive,
modul de îndeplinire a
acestei obligaţii fiind
consemnat într-un proces-
verbal.
Art. 230 Art. 151 Emiterea mandatului de arestare preventivă nu ridică niciun fel de probleme cu caracter de
Mandatul de arestare Conţinutul mandatului de noutate în afara faptului că judecătorul consemnează într-un proces-verbal cererea persoanei
preventivă arestare vătămate de a fi informată despre punerea în libertate a inculpatului.
(1) În baza încheierii prin După întocmirea hotărârii prin
care s-a dispus arestarea care s-a dispus arestarea
preventivă a inculpatului, preventivă a inculpatului,
judecătorul de drepturi şi judecătorul de la prima instanţă
libertăţi de la prima instanţă sau, după caz, preşedintele
sau, după caz, de la instanţa completului de la instanţa de
ierarhic superioară emite de recurs emite de îndată mandatul
îndată mandatul de de arestare preventivă.
arestare preventivă. Dacă prin aceeaşi hotărâre s-a
(2) Dacă, prin aceeaşi dispus arestarea mai multor
încheiere, s-a dispus inculpaţi, se emite mandat de
arestarea preventivă a mai arestare separat pentru fiecare
multor inculpaţi, se emite dintre ei.
câte un mandat pentru În mandatul de arestare trebuie
fiecare dintre ei. să se arate:
(3) În mandatul de arestare a) instanţa care a dispus luarea
preventivă se arată: măsurii arestării inculpatului;
383
se va face menţiune
corespunzătoare în mandat.
(4) Când mandatul de
arestare a fost emis după
ascultarea inculpatului,
judecătorul care a emis
mandatul înmânează un
exemplar al mandatului
persoanei arestate şi
organului de poliţie.
1
(4 ) Mandatul de arestare
poate fi transmis organelor
de poliţie şi prin fax, poştă
electronică sau prin orice
mijloc în măsură să producă
un document scris în
condiţii care să permită
autorităţilor destinatare să
îi stabilească autenticitatea.
(5) Dacă persoana vătămată
a solicitat înştiinţarea sa cu
privire la eliberarea în orice
mod a persoanei arestate,
judecătorul care a emis
mandatul consemnează
aceasta într-un proces-
verbal, pe care îl predă
organului de poliţie.
(6) Organul de poliţie predă
exemplarul original al
mandatului de arestare
preventivă şi procesul-
verbal prevăzut la alin. (5)
administraţiei locului de
deţinere.
385
Art. 231 Ca şi în vechea procedură, se transmit organului de poliţie două exemplare originale ale
Executarea mandatului de mandatului emis în lipsa inculpatului. Mandatul poate fi transmis şi prin fax sau poştă
arestare preventivă emis în electronică. După arestare, organul de poliţie conduce pe cel arestat la organul care a dispus
lipsa inculpatului măsura: judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de
(1) Când măsura arestării judecată. Organul care a emis mandatul confirmă prin încheiere măsura arestării şi dispune
preventive a fost dispusă în executarea mandatului ori, după caz, revocă măsura şi o înlocuieşte cu alta sau dispune punerea
lipsa inculpatului, două în libertate a inculpatului.
exemplare originale ale Cu titlu de noutate s-a prevăzut că, în situaţia în care mandatul de arestare conţine erori
mandatului emis se materiale, dar permite identificarea persoanei şi stabilirea măsurii dispuse în raport cu datele de
înaintează organului de identificare ale persoanei existente în evidenţele organelor de poliţie şi hotărârea instanţei de
poliţie de la domiciliul sau judecată, organul de poliţie execută măsura, solicitând în acelaşi timp instanţei de judecată
reşedinţa inculpatului în îndreptarea erorilor materiale sesizate (alin.3).
vederea executării. În cazul Totodată, a fost prevăzut un termen de cel mult 24 de ore în care persoana arătată în mandat
în care inculpatul nu are este condusă după arestare, după caz, la judecătorul de drepturi şi libertăţi care a dispus
domiciliul sau reşedinţa în măsura sau la judecătorul de cameră preliminară ori completul la care se află spre soluţionare
România, exemplarele se dosarul cauzei (alin.4).
înaintează organului de Spre deosebire de vechea reglementare, în care judecătorul lua act de îndeplinirea procedurii
poliţie în raza teritorială a de asculare, alin.7 prevede că judecătorul procedează la audierea persoanei arestate în lipsă în
căruia se află instanţa de prezenţa avocatului, dispunând, prin încheiere, fie confirmarea arestării preventive şi
judecată. executarea mandatului, fie revocarea arestării preventive sau înlocuirea acesteia cu una dintre
(2) Mandatul de arestare măsurile preventive mai uşoare.
poate fi transmis organului
de poliţie şi prin fax, poştă
electronică sau prin orice
mijloc în măsură să producă
un document scris în
condiţii care să permită
autorităţilor destinatare să
îi stabilească autenticitatea.
(3) În situaţia în care
mandatul de arestare
conţine erori materiale, dar
permite identificarea
persoanei şi stabilirea
măsurii dispuse în raport cu
datele de identificare ale
persoanei existente în
386
evidenţele organelor de
poliţie şi hotărârea instanţei
de judecată, organul de
poliţie execută măsura,
solicitând în acelaşi timp
instanţei de judecată
îndreptarea erorilor
materiale sesizate.
(4) Organul de poliţie
procedează la arestarea
persoanei arătate în
mandat, căreia îi predă un
exemplar al acestuia, într-
una din formele prevăzute
la alin. (1) sau (2), după care
o conduce în cel mult 24 de
ore la judecătorul de
drepturi şi libertăţi care a
dispus măsura arestării
preventive sau, după caz, la
judecătorul de cameră
preliminară ori completul la
care se află spre soluţionare
dosarul cauzei.
(5) În vederea executării
mandatului de arestare
preventivă, organul de
poliţie poate pătrunde în
domiciliul sau reşedinţa
oricărei persoane fizice, fără
învoirea acesteia, precum şi
în sediul oricărei persoane
juridice, fără învoirea
reprezentantului legal al
acesteia, dacă există indicii
temeinice din care să
rezulte bănuiala rezonabilă
387
inculpat se adresează, în
scris, judecătorului de
drepturi şi libertăţi,
judecătorului de cameră
preliminară sau instanţei de
judecată, după caz.
(6) În cursul urmăririi
penale, procurorul
înaintează judecătorului de
drepturi şi libertăţi dosarul
cauzei sau copie de pe
acesta certificată de grefa
parchetului, în termen de
24 de ore de la solicitarea
acestuia de către judecător.
(7) În vederea soluţionării
cererii, judecătorul de
drepturi şi libertăţi,
judecătorul de cameră
preliminară sau instanţa de
judecată fixează data de
soluţionare a acesteia şi
dispune citarea inculpatului.
(8) Când inculpatul este
prezent, soluţionarea cererii
se face numai după
ascultarea acestuia asupra
tuturor motivelor pe care se
întemeiază cererea, în
prezenţa unui avocat ales
sau numit din oficiu.
Cererea se soluţionează şi în
lipsa inculpatului, atunci
când acesta nu se prezintă,
deşi a fost legal citat sau
când, din cauza stării de
sănătate, din cauză de forţă
404
înlocuire a măsurii
preventive cu măsura
controlului judiciar pe
cauţiune, stabileşte
obligaţiile ce vor reveni
inculpatului pe durata
măsurii şi dispune punerea
de îndată în libertate a
inculpatului, dacă nu este
arestat în altă cauză.
(12) Dacă nu se depune
cauţiunea în termenul fixat,
judecătorul de drepturi şi
libertăţi, judecătorul de
cameră preliminară sau
instanţa de judecată, prin
încheiere dată în camera de
consiliu, în lipsa inculpatului
şi a procurorului, respinge
ca neîntemeiată cererea
formulată de inculpat.
(13) Termenul prevăzut la
alin. (10) curge de la data
rămânerii definitive a
încheierii prin care se
stabileşte valoarea
cauţiunii.
e
Art. 243 Art. 160 Noul Cod de procedură penală prevede posibilitatea luării măsurilor preventive şi faţă de
Condiţii speciale de Dispoziţii generale inculpaţii minori, inclusiv reţinerea şi arestarea preventivă, numai dacă efectele privării de
aplicare faţă de minori a (1) Reţinerea şi arestarea libertate asupra personalităţii minorului nu sunt disproporţionat mai mari faţă de scopul urmărit
măsurilor preventive preventivă a minorului se fac prin luare măsurii. Legea nu prevede însă cine poate face o astfel de apreciere, respectiv dacă
(1) Faţă de suspectul şi potrivit dispoziţiilor prevăzute în este necesară o expertiză de specialitate care să se pronunţe asupra consecinţelor luării măsurii
inculpatul minor se pot secţiunile I, II şi IV, cu derogările reţinerii sau arestării minorului.
dispune măsuri preventive şi completările din prezenta Măsurile preventive aplicabile minorilor au aceeaşi durată maximă ca cele prevăzute pentru
potrivit dispoziţiilor secţiune. majori.
prevăzute în secţiunile 1 - 7 (2) La stabilirea dispoziţiilor Minorii au regimul special de detenţie, stabilit prin Legea nr.254/2013 privind executarea
din prezentul capitol, cu aplicabile cu privire la măsura pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, în raport cu
406
derogările şi completările reţinerii şi arestării preventive se particularităţile vârstei, astfel încât măsurile preventive luate faţă de aceştia să nu prejudicieze
prevăzute în prezentul are în vedere vârsta învinuitului dezvoltarea lor fizică, psihică sau morală.
articol. sau inculpatului de la data la
(2) Reţinerea şi arestarea care se dispune asupra luării,
preventivă pot fi dispuse şi prelungirii sau menţinerii
faţă de un inculpat minor, în măsurii preventive.
f
mod excepţional, numai Art. 160
dacă efectele pe care Drepturile proprii şi regimul
privarea de libertate le-ar special pentru minori
avea asupra personalităţii şi Minorilor reţinuţi sau arestaţi
dezvoltării acestuia nu sunt preventiv li se asigură, pe lângă
disproporţionate faţă de drepturile prevăzute de lege
scopul urmărit prin luarea pentru deţinuţii preventiv ce au
măsurii. depăşit 18 ani, drepturi proprii şi
(3) La stabilirea duratei un regim special de detenţie
pentru care se ia măsura preventivă, în raport cu
arestării preventive se are particularităţile vârstei lor, astfel
în vedere vârsta inculpatului încât măsurile privative de
de la data când se dispune libertate, luate faţă de minori în
asupra luării, prelungirii sau scopul bunei desfăşurări a
menţinerii acestei măsuri. procesului penal ori al
(4) Când s-a dispus împiedicării sustragerii lor de la
reţinerea sau arestarea urmărirea penală, judecată ori
preventivă a unui minor, de la executarea pedepsei, să nu
încunoştinţarea prevăzută prejudicieze dezvoltarea fizică,
la art. 210 şi 228 se face, în psihică sau morală a minorului.
mod obligatoriu, şi către Învinuiţilor sau inculpaţilor
reprezentantul legal al minori, reţinuţi ori arestaţi
acestuia sau, după caz, preventiv, li se asigură în toate
către persoana în îngrijirea cazurile asistenţă juridică
ori supravegherea căreia se obligatorie, organele judiciare
află minorul. fiind obligate să ia măsuri pentru
desemnarea unui apărător din
oficiu dacă minorul nu şi-a ales
unul şi pentru ca acesta să poată
lua contact direct cu minorul
arestat şi să comunice cu el.
407
g
Art. 160
Reţinerea minorului la
dispoziţia organului de
cercetare penală sau a
procurorului
În mod cu totul excepţional,
minorul între 14 şi 16 ani, care
răspunde penal, poate fi reţinut
la dispoziţia procurorului sau a
organului de cercetare penală,
cu înştiinţarea şi sub controlul
procurorului, pentru o durată ce
nu poate depăşi 10 ore, dacă
există date certe că minorul a
comis o infracţiune pedepsită de
lege cu detenţiunea pe viaţă sau
închisoare de 10 ani ori mai
mare.
Reţinerea poate fi prelungită
numai dacă se impune, prin
ordonanţă motivată, de
procuror, pentru o durată de cel
mult 10 ore.
h
Art. 160
Arestarea preventivă a
minorului
Minorul între 14 şi 16 ani nu
poate fi arestat preventiv decât
dacă pedeapsa prevăzută de
lege pentru fapta de care este
învinuit este detenţiunea pe
viaţă sau închisoarea de 10 ani
ori mai mare şi o altă măsură
preventivă nu este suficientă.
Durata arestării inculpatului
409
CAPITOLUL II CAPITOLUL II Măsurile de siguranţă cu caracter medical care pot fi aplicate provizoriu după intrarea în
Aplicarea provizorie a ALTE MĂSURI PROCESUALE vigoare a noilor coduri sunt aceleaşi, însă procedura şi condiţiile de aplicare ale acestora sunt
măsurilor de siguranţă cu reglementate diferit în cuprinsul Noului Cod de procedură penală. Astfel, spre deosebire de
caracter medical dispoziţiile anterioare, Noul Cod prevede distinct pentru fiecare măsură în parte condiţiile de
SECŢIUNEA 1 aplicare precum şi procedura incidentă.
Obligarea provizorie la Secţiunea I Referitor la măsura de siguranţă a obligării provizorii la tratament medical se constată că
tratament medical Luarea măsurilor de ocrotire legea nouă defineşte conţinutul şi durata ei, aceasta constând în obligarea suspectului sau
şi de siguranţă inculpatului să urmeze în mod regulat tratamentul medical prescris de un medic de specialitate,
ART. 245 ART. 162 până la însănătoşire sau până la obţinerea unei ameliorări care să înlăture starea de pericol.
Condiţiile de aplicare şi Luarea măsurilor de siguranţă Textul de lege, sub aspectul condiţiilor de aplicare a măsurii, se completează cu prevederile
conţinutul măsurii (1) Dacă procurorul care art.109 din Codul penal.
(1) Judecătorul de efectuează sau supraveghează Se remarcă faptul că nu se mai menţine termenul de 180 de zile ca durată maximă a măsurii
drepturi şi libertăţi, pe urmărirea penală constată, în în cursul urmăririi penale, termenul fixat de noile dispoziţii legale fiind până la însănătoşirea
durata urmăririi penale, cursul urmăririi penale, că persoanei în privinţa căreia s-a luat măsura.
judecătorul de cameră învinuitul sau inculpatul se află Persoanele abilitate legal să dispună această măsură sunt:
preliminară, în cursul în vreuna dintre situaţiile arătate -judecătorul de drepturi şi libertăţi, pe durata urmăririi penale,
procedurii de cameră în art. 113 sau 114 din Codul -judecătorul de cameră preliminară, în cursul procedurii de cameră preliminară,
preliminară, sau instanţa, în penal, sesizează instanţa care, -instanţa, în cursul judecăţii
cursul judecăţii, poate dacă este cazul, dispune luarea, Procedura concretă de luare a măsurii este reglementată in extenso în cuprinsul art. 246,
dispune obligarea în mod provizoriu, a măsurii de art.245 statuând doar cu privire la publicitatea/nepublicitatea acesteia, astfel în faza urmăririi
provizorie la tratament siguranţă corespunzătoare. În penale şi în cea a camerei preliminare judecata se va desfăşura în camera de consiliu, iar în faza
medical a suspectului sau cursul urmăririi penale, măsura de judecată în şedinţă publică, urmând ca instanţa să se pronunţe prin încheiere.
inculpatului, dacă se află în de siguranţă poate fi dispusă pe
situaţia prevăzută de art. o durată ce nu poate depăşi 180
109 alin. (1) din Codul de zile. În cursul judecăţii,
penal. măsura de siguranţă
(2) Măsura prevăzută la corespunzătoare este dispusă,
alin. (1) constă în obligarea de asemenea, în mod provizoriu
suspectului sau inculpatului de instanţa de judecată.
să urmeze în mod regulat (1^1) Instanţa dispune luarea
tratamentul medical măsurilor de siguranţă prevăzute
prescris de un medic de în alin. 1 numai după ascultarea
specialitate, până la învinuitului ori inculpatului şi în
însănătoşire sau până la prezenţa apărătorului şi a
obţinerea unei ameliorări procurorului.
care să înlăture starea de (2) Instanţa ia măsuri pentru
pericol. aducerea la îndeplinire a
412
ART. 246 ART. 162 Procedura de aplicare a măsurii de siguranţă a obligării provizorii la tratament medical este
Procedura de aplicare şi Luarea măsurilor de siguranţă reglementată amplu în cuprinsul acestui text de lege.
de ridicare a măsurii (1) Dacă procurorul care Astfel, în cursul urmăririi penale sau în procedura de cameră preliminară măsura se va lua în
(1) În cursul urmăririi efectuează sau supraveghează baza propunerii motivate formulate de procuror, similar procedurii anterioare. Cu caracter de
penale sau al procedurii de urmărirea penală constată, în noutate se constată că propunerea procurorului va fi însoţită obligatoriu de o expertiză medico-
cameră preliminară, dacă cursul urmăririi penale, că legală din care să rezulte necesitatea aplicării măsurii.
apreciază că sunt întrunite învinuitul sau inculpatul se află Sub aspectul competenţei de soluţionare a propunerii se preiau dispoziţiile din cuprinsul
condiţiile prevăzute de lege, în vreuna dintre situaţiile arătate art.245 care sunt completate. Astfel, instanţa abilitată să dispună această măsură este cea
413
procurorul înaintează în art. 113 sau 114 din Codul căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă.
judecătorului de drepturi şi penal, sesizează instanţa care, După sesizarea formulată de procuror judecătorul va fixa termen de soluţionare a propunerii
libertăţi sau judecătorului dacă este cazul, dispune luarea, în cel mult 5 zile de la data înregistrării acesteia şi va dispune citarea suspectului sau
de cameră preliminară de la în mod provizoriu, a măsurii de inculpatului. Prezenţa acestuia la soluţionarea propunerii nu este obligatorie, dacă a fost citat
instanţa căreia i-ar reveni siguranţă corespunzătoare. În legal.
competenţa să judece cauza cursul urmăririi penale, măsura Se menţin dispoziţiile privind obligativitatea ascultării suspectului sau inculpatului cu condiţia
în primă instanţă o de siguranţă poate fi dispusă pe ca acesta să fie prezent la soluţionarea propunerii, precum şi cele privind obligativitatea
propunere motivată de o durată ce nu poate depăşi 180 asigurării asistenţei juridice de către un avocat, ales sau numit din oficiu, indiferent dacă
luare faţă de inculpat a de zile. În cursul judecăţii, suspectul sau inculpatul este prezent sau nu. De asemenea, se menţin dispoziţiile privind
măsurii obligării provizorii la măsura de siguranţă participarea obligatorie a procurorului.
tratament medical. corespunzătoare este dispusă, O prevedere legală nouă care oferă garanţii suplimentare suspectului sau inculpatului în
(2) Propunerea prevăzută de asemenea, în mod provizoriu această procedură este cea care statuează dreptul acestuia de a fi asistat de un medic desemnat
la alin. (1) va fi însoţită de de instanţa de judecată. de el care va putea prezenta concluzii. Acest drept al suspectului sau inculpatului se menţine şi
expertiza medico-legală din (1^1) Instanţa dispune luarea la alcătuirea planului terapeutic.
care să rezulte necesitatea măsurilor de siguranţă prevăzute Judecătorul învestit cu propunerea de luare a măsurii de obligare provizorie la tratament
aplicării măsurii obligării la în alin. 1 numai după ascultarea medical se va pronunţa prin încheiere motivată, în sensul admiterii propunerii sau respingerii
tratament medical. învinuitului ori inculpatului şi în acesteia, încheiere care poate fi contestată în 5 zile de la pronunţare. Contestaţia nu suspendă
(3) Judecătorul sesizat prezenţa apărătorului şi a executarea măsurii de siguranţă.
conform alin. (1) fixează procurorului. În cazul admiterii propunerii, pe lângă obligarea provizorie la tratament medical a suspectului
termen de soluţionare a (2) Instanţa ia măsuri pentru sau inculpatului, dacă în cauză până la acest moment nu s-a efectuat o expertiză medico-legală,
propunerii în cel mult 5 zile aducerea la îndeplinire a se va efectua în mod obligatoriu un astfel de act.
de la data înregistrării internării medicale provizorii şi, Se constată că noua reglementare renunţă la dispoziţiile existente anterior privind
acesteia şi dispune citarea totodată, sesizează comisia confirmarea măsurii.
suspectului sau inculpatului. medicală competentă să avizeze Procedura de luare a măsurii în cursul judecăţii în primă instanţă sau în apel este similară,
(4) Când suspectul sau internarea bolnavilor mintali şi a astfel la propunerea procurorului ori din oficiu, instanţa de judecată în faţa căreia se află cauza,
inculpatul este prezent, toxicomanilor periculoşi. după solicitarea de acte medicale concludente sau efectuarea unei expertize medico-legale, îl
soluţionarea propunerii se (3) Măsura internării provizorii poate obliga pe inculpat provizoriu la tratament medical. Procedura de judecare a propunerii va
face numai după audierea durează până la confirmarea fi cea prezentată anterior.
acestuia, în prezenţa unui acesteia de către instanţa de Noul Cod de procedură penală prevede şi procedura incidentă pentru ridicarea măsurii
avocat, ales sau numit din judecată. obligării provizorii la tratament medical. Aceasta poate avea loc dacă s-a produs însănătoşirea
oficiu. Propunerea se (4) Confirmarea se face pe suspectului sau inculpatului ori a intervenit o ameliorare a stării sale de sănătate care înlătură
soluţionează şi în lipsa baza avizului comisiei medicale, starea de pericol pentru siguranţa publică.
suspectului sau inculpatului, care trebuie comunicat instanţei Sesizarea în vederea ridicării măsurii poate fi formulată de către:
atunci când acesta nu se în termen de 45 de zile de la -procuror,
prezintă, deşi a fost legal sesizarea comisiei. -medicul de specialitate,
citat, dar numai în prezenţa Nerespectarea acestui termen -suspect ori inculpat,
avocatului, ales sau numit constituie abatere judiciară şi se -un membru de familie al acestuia.
414
din oficiu, căruia i se dă sancţionează conform art. 198 Competenţa soluţionării cererii de ridicare a măsurii revine judecătorului de drepturi şi
cuvântul pentru a pune alin. 3. libertăţi sau celui de cameră preliminară care a luat măsura, iar procedura de judecare a
concluzii. (5) În cazul în care s-a dispus acesteia va similară celei prevăzute pentru aplicarea măsurii, inclusiv sub aspectul obligativităţii
(5) Participarea internarea medicală, se vor lua şi efectuării expertizei medico-legale.
procurorului este măsurile prevăzute în art. 161. Dacă solicitarea de ridicare a măsurii se formulează după sesizarea instanţei cu rechizitoriu
obligatorie. (6) Hotărârea instanţei de aceasta se va soluţiona de către judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, de către
(6) Suspectul sau judecată prin care s-a confirmat instanţa de judecată în faţa căreia se află cauza.
inculpatul are dreptul ca la măsura internării poate fi Dacă suspectul sau inculpatul încalcă cu rea-credinţă măsura obligării provizorii la tratament
soluţionarea propunerii de atacată separat cu recurs. medical, judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa care
luare a măsurii obligării Recursul nu suspendă a luat măsura ori în faţa căreia se află cauza dispune, la sesizarea procurorului sau a medicului
provizorii la tratament executarea. de specialitate ori din oficiu, internarea medicală provizorie a suspectului sau inculpatului, în
medical să fie asistat şi de condiţiile prevăzute la art. 247.
către un medic desemnat În ceea ce priveşte punerea în executare a măsurii de siguranţă a obligării provizorii la
de acesta, care poate tratament medical se vor avea în vedere dispoziţiile art 572 rap la art.566-568.
prezenta concluzii
judecătorului de drepturi şi
libertăţi. Suspectul sau
inculpatul are dreptul să fie
asistat de medicul specialist
desemnat de acesta şi la
alcătuirea planului
terapeutic.
(7) Judecătorul se
pronunţă asupra propunerii
printr-o încheiere, care
poate fi contestată în 5 zile
de la pronunţare.
Contestarea nu suspendă
punerea în aplicare a
măsurii de siguranţă.
(8) Dacă admite
propunerea, judecătorul
dispune obligarea
provizorie la tratament
medical a suspectului sau
inculpatului şi efectuarea
unei expertize medico-
415
SECŢIUNEA a 2-a ART. 162 Sub aspectul condiţiilor de aplicare şi al procedurii incidente internarea medicală provizorie
Internarea medicală Luarea măsurilor de siguranţă este structurată similar obligării provizorii la tratament medical.
provizorie (1) Dacă procurorul care Astfel, această măsură de siguranţă se poate dispune provizoriu dacă suspectul sau inculpatul
efectuează sau supraveghează este bolnav mintal ori consumator cronic de substanţe psihoactive şi dacă luarea măsurii este
ART. 247 urmărirea penală constată, în necesară pentru înlăturarea unui pericol concret şi actual. În privinţa condiţiilor de aplicare
Condiţiile de aplicare şi cursul urmăririi penale, că textul de lege se analizează prin coroborare cu art.110 din Codul penal.
417
conţinutul măsurii învinuitul sau inculpatul se află De asemenea, această măsură se poate lua şi în cazul încălcării cu rea-credinţă a măsurii
(1) Judecătorul de în vreuna dintre situaţiile arătate obligării provizorii la tratament medical – art.246 alin.12.
drepturi şi libertăţi, în cursul în art. 113 sau 114 din Codul Legea defineşte conţinutul măsurii şi durata ei, aceasta constând în internarea medicală
urmăririi penale, penal, sesizează instanţa care, nevoluntară a suspectului sau inculpatului într-o unitate specializată de asistenţă medicală,
judecătorul de cameră dacă este cazul, dispune luarea, până la însănătoşire sau până la ameliorarea care înlătură starea de pericol ce a determinat
preliminară, pe durata în mod provizoriu, a măsurii de luarea măsurii.
procedurii de cameră siguranţă corespunzătoare. În Se remarcă faptul că nici în cazul acestei măsuri nu se menţine termenul de 180 de zile
preliminară, sau instanţa, în cursul urmăririi penale, măsura prevăzut anterior ca durată maximă a acesteia în cursul urmăririi penale, termenul fixat de noile
cursul judecăţii, poate de siguranţă poate fi dispusă pe dispoziţii legale fiind până la însănătoşirea persoanei în privinţa căreia s-a luat măsura sau până
dispune internarea o durată ce nu poate depăşi 180 la ameliorarea care înlătură starea de pericol ce a determinat luarea măsurii.
medicală provizorie a de zile. În cursul judecăţii, Măsura de siguranţă a internării provizorii se dispune de către:
suspectului sau inculpatului măsura de siguranţă -judecătorul de drepturi şi libertăţi, pe durata urmăririi penale,
care este bolnav mintal ori corespunzătoare este dispusă, -judecătorul de cameră preliminară, în cursul procedurii de cameră preliminară,
consumator cronic de de asemenea, în mod provizoriu -instanţă, în cursul judecăţii.
substanţe psihoactive, dacă de instanţa de judecată. Similar obligării provizorii la tratament medical, noile dispoziţii legale stabilesc procedura de
luarea măsurii este (1^1) Instanţa dispune luarea luare a măsurii internării provizorii într-un text de lege distinct, respectiv art.248, în cuprinsul
necesară pentru înlăturarea măsurilor de siguranţă prevăzute prezentului articol fiind prevăzută doar publicitatea/nepublicitatea procedurii. Astfel, în faza
unui pericol concret şi în alin. 1 numai după ascultarea urmăririi penale şi în cea a camerei preliminare judecata se va desfăşura în camera de consiliu,
actual pentru siguranţa învinuitului ori inculpatului şi în iar în faza de judecată în şedinţă publică, urmând ca instanţa să se pronunţe prin încheiere.
publică. prezenţa apărătorului şi a
(2) Măsura prevăzută la procurorului.
alin. (1) constă în internarea (2) Instanţa ia măsuri pentru
medicală nevoluntară a aducerea la îndeplinire a
suspectului sau inculpatului internării medicale provizorii şi,
într-o unitate specializată totodată, sesizează comisia
de asistenţă medicală, până medicală competentă să avizeze
la însănătoşire sau până la internarea bolnavilor mintali şi a
ameliorarea care înlătură toxicomanilor periculoşi.
starea de pericol ce a (3) Măsura internării provizorii
determinat luarea măsurii. durează până la confirmarea
(3) Dispoziţiile art. 245 acesteia de către instanţa de
alin. (3) se aplică în mod judecată.
corespunzător. (4) Confirmarea se face pe
baza avizului comisiei medicale,
care trebuie comunicat instanţei
în termen de 45 de zile de la
sesizarea comisiei.
418
ART. 248 ART. 162 Procedura de aplicare a măsurii de siguranţă a internării medicale provizorii este
Procedura de aplicare şi Luarea măsurilor de siguranţă reglementată amplu în cuprinsul acestui text de lege, fiind similară cu cea prevăzută pentru
de ridicare a măsurii (1) Dacă procurorul care obligarea provizorie la tratament medical.
(1) În cursul urmăririi efectuează sau supraveghează Astfel, măsura se va lua în baza propunerii motivate formulate de procuror, cu caracter de
penale sau al procedurii de urmărirea penală constată, în noutate constatându-se că această propunere va fi însoţită de acte medicale relevante sau de o
cameră preliminară, dacă cursul urmăririi penale, că expertiză medico-legală din care să rezulte necesitatea aplicării măsurii.
apreciază că sunt întrunite învinuitul sau inculpatul se află Sub aspectul competenţei de soluţionare a propunerii se preiau dispoziţiile din cuprinsul
condiţiile prevăzute de lege, în vreuna dintre situaţiile arătate art.247 care sunt completate în sensul stabilirii instanţei abilitate să dispună această măsură,
procurorul înaintează în art. 113 sau 114 din Codul aceasta fiind cea căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă.
judecătorului de drepturi şi penal, sesizează instanţa care, După sesizarea formulată de procuror judecătorul va fixa de îndată termen de soluţionare a
libertăţi sau judecătorului dacă este cazul, dispune luarea, propunerii şi va dispune aducerea cu mandat a suspectului sau a inculpatului.
de cameră preliminară de la în mod provizoriu, a măsurii de Se menţin dispoziţiile privind obligativitatea audierii suspectului sau inculpatului în măsura în
instanţa căreia i-ar reveni siguranţă corespunzătoare. În care starea de sănătate a acestuia o permite, în prezenţa unui apărător ales sau din oficiu. În
competenţa să judece cauza cursul urmăririi penale, măsura mod excepţional, în cazul în care suspectul sau inculpatul este internat şi nu este posibilă
în primă instanţă o de siguranţă poate fi dispusă pe deplasarea sa, legea prevede posibilitatea audierii acestuia la locul unde se află.
propunere motivată de o durată ce nu poate depăşi 180 De asemenea, se menţin dispoziţiile privind participarea obligatorie a procurorului.
luare faţă de suspect sau de zile. În cursul judecăţii, Similar procedurii prevăzute pentru obligarea la tratament medical, în cazul în care raportul
inculpat a măsurii internării măsura de siguranţă de expertiză medico-legală psihiatrică nu afost întocmit anterior sesizării judecătorului, se
medicale provizorii. corespunzătoare este dispusă, instituie obligativitatea întocmirii acestuia în cursul soluţionării propunerii, dispunându-se şi
(2) Propunerea prevăzută de asemenea, în mod provizoriu internarea dacă aceasta este necesară pentru efectuarea expertizei.
la alin. (1) va fi însoţită de de instanţa de judecată. Şi în această procedură este reglementat dreptul suspectului sau inculpatului de a fi asistat la
acte medicale concludente (1^1) Instanţa dispune luarea luarea măsurii de către un medic desemnat de acesta care va putea prezenta concluzii, drept
419
sau de expertiza medico- măsurilor de siguranţă prevăzute care este prevăzut inclusiv pentru alcătuirea planului terapeutic.
legală psihiatrică. în alin. 1 numai după ascultarea Similar procedurii prevăzute pentru obligarea provizorie la tratament medical, judecătorul
(3) Judecătorul sesizat învinuitului ori inculpatului şi în învestit cu această propunere se va pronunţa prin încheiere, care poate fi contestată în 5 zile de
conform alin. (1) fixează de prezenţa apărătorului şi a la pronunţare. Contestarea încheierii nu suspendă executarea măsurii de siguranţă.
îndată termen de procurorului. În cazul în care soluţia pronunţată este de admitere a propunerii formulate de procuror, se va
soluţionare a propunerii şi (2) Instanţa ia măsuri pentru dispune internarea provizorie a suspectului sau inculpatului, iar dacă anterior nu s-a efectuat o
dispune aducerea cu aducerea la îndeplinire a expertiză medico-legală se va întocmi în mod obligatoriu un astfel de act, de asemenea se va
mandat a suspectului sau a internării medicale provizorii şi, dispune luarea măsurilor de ocrotire dacă sunt îndeplinite condiţiile art.229 din Codul de
inculpatului. totodată, sesizează comisia procedură penală.
(4) Soluţionarea medicală competentă să avizeze Luarea provizorie a acestei măsuri de siguranţă se poate dispune şi în cursul judecăţii în primă
propunerii se face numai internarea bolnavilor mintali şi a instanţă sau în apel, la propunerea procurorului ori din oficiu de către instanţa de judecată în
după audierea suspectului toxicomanilor periculoşi. faţa căreia se află cauza, în baza unei expertize medico-legale psihiatrice. Procedura de judecare
sau inculpatului, dacă (3) Măsura internării provizorii a propunerii va fi cea prezentată anterior.
starea sa de sănătate o durează până la confirmarea Dispoziţiile noi prevăd şi procedura incidentă pentru ridicarea unei astfel de măsuri. Aceasta
permite, în prezenţa unui acesteia de către instanţa de poate avea loc dacă s-a produs însănătoşirea suspectului sau inculpatului ori a intervenit o
avocat, ales sau numit din judecată. ameliorare a stării sale de sănătate care înlătură starea de pericol.
oficiu. Când suspectul sau (4) Confirmarea se face pe Sesizarea în vederea ridicării măsurii poate fi formulată de procuror, medicul de specialitate
inculpatul se află deja baza avizului comisiei medicale, sau de către suspect ori inculpat sau un membru de familie al acestuia.
internat într-o unitate de care trebuie comunicat instanţei Competenţa soluţionării cererii de ridicare a măsurii revine judecătorului de drepturi şi
asistenţă medicală şi în termen de 45 de zile de la libertăţi sau celui de cameră preliminară care a luat măsura, iar procedura de judecare a
deplasarea sa nu este sesizarea comisiei. acesteia va fi aceiaşi cu cea prevăzută pentru aplicarea măsurii, cu menţiunea că şi în acest caz
posibilă, judecătorul de Nerespectarea acestui termen este necesară efectuarea expertizei psihiatrice.
drepturi şi libertăţi constituie abatere judiciară şi se Dacă solicitarea de ridicare a măsurii se formulează după sesizarea instanţei cu rechizitoriu
procedează la audierea sancţionează conform art. 198 aceasta se va soluţiona de către judecătorul de cameră preliminară sau, după caz, de către
acestuia, în prezenţa alin. 3. instanţa de judecată în faţa căreia se află cauza.
avocatului, în locul unde se (5) În cazul în care s-a dispus În ceea ce priveşte punerea în executare a măsurii de siguranţă a internării provizorii se vor
află. internarea medicală, se vor lua şi avea în vedere dispoziţiile art 572 rap la art.569-571.
(5) Când propunerea măsurile prevăzute în art. 161.
prevăzută la alin. (1) nu este (6) Hotărârea instanţei de
însoţită de expertiza judecată prin care s-a confirmat
medico-legală psihiatrică, măsura internării poate fi
instanţa sesizată dispune atacată separat cu recurs.
efectuarea acesteia, luând, Recursul nu suspendă
dacă este cazul, şi măsura executarea.
internării necesare pentru
efectuarea expertizei.
(6) Participarea
420
procurorului este
obligatorie.
(7) Suspectul sau
inculpatul are dreptul ca la
soluţionarea propunerii de
luare a măsurii internării
medicale ori la alcătuirea
concretă a planului
terapeutic să fie asistat şi de
către un medic desemnat
de acesta, ale cărui concluzii
sunt înaintate judecătorului
de drepturi şi libertăţi.
(8) Judecătorul se
pronunţă de îndată asupra
propunerii, printr-o
încheiere care poate fi
contestată în 5 zile de la
pronunţare. Contestarea nu
suspendă punerea în
aplicare a măsurii de
siguranţă.
(9) Dacă admite
propunerea, judecătorul
dispune internarea
medicală provizorie a
suspectului sau inculpatului
şi ia măsuri pentru
efectuarea unei expertize
medico-legale psihiatrice,
dacă aceasta nu a fost
făcută potrivit alin. (2).
(10) Dacă judecătorul
dispune internarea
medicală provizorie, se iau
şi măsurile prevăzute la art.
229.
421
CAPITOLUL III Secţiunea II Similar reglementării anterioare, măsurile asigurătorii, astfel cum sunt prevăzute în Noul Cod
Măsurile asigurătorii, Măsurile asigurătorii, de procedură penală, constau în indisponibilizarea bunurilor mobile şi imobile ale suspectului,
restituirea lucrurilor şi restituirea lucrurilor şi inculpatului, părţii responsabile civilmente ori ale altor persoane cărora le aparţin acestea, prin
restabilirea situaţiei restabilirea situaţiei anterioare instituirea sechestrului.
anterioare săvârşirii săvârşirii infracţiunii Scopul luării acestor măsuri potrivit noii reglementări este pentru a se evita ascunderea,
infracţiunii distrugerea, înstrăinarea sau sustragerea de la urmărire a bunurilor care pot face obiectul
ART. 163 confiscării speciale sau al confiscării extinse ori care pot servi la garantarea executării pedepsei
ART. 249 Măsurile asigurătorii amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a reparării pagubei produse prin infracţiune
Condiţiile generale de (1) Măsurile asigurătorii se iau Noul Cod de procedură penală structurează diferit condiţiile de luare a măsurilor asiguratorii.
luare a măsurilor în cursul procesului penal de Astfel, se stabilesc persoanele care pot dispune aceste măsuri şi anume:
asigurătorii procuror sau de instanţa de -procurorul-în cursul urmăririi penale
(1) Procurorul, în cursul judecată şi constau în -judecătorul de cameră preliminară-în procedura de cameră preliminară
urmăririi penale, indisponibilizarea, prin -instanţa de judecată-în cursul judecăţii.
judecătorul de cameră instituirea unui sechestru, a În procedura de cameră preliminară şi în cursul judecăţii măsurile asigurătorii pot fi luate din
preliminară sau instanţa de bunurilor mobile şi imobile, în oficiu sau la cererea procurorului.
judecată, din oficiu sau la vederea confiscării speciale, a Actul procesual prin care se dispune măsura de către procuror este ordonanţa, iar de către
cererea procurorului, în reparării pagubei produse prin instanţă încheierea.
procedura de cameră infracţiune, precum şi pentru Bunurile în privinţa cărora se pot lua aceste măsuri sunt stabilite diferit în funcţie de scopul
preliminară ori în cursul garantarea executării pedepsei pentru care s-a instituit măsura.
judecăţii, poate lua măsuri amenzii. Astfel, dispoziţiile privind măsurile asigurătorii luate pentru garantarea executării pedepsei
asigurătorii, prin ordonanţă (2) Măsurile asigurătorii în amenzii nu au suferit modificări, acestea fiind doar adaptate terminologic noilor prevederi. În
sau, după caz, prin vederea reparării pagubei se pot concret noţiunea de învinuit existentă în vechea reglementare a fost înlocuită cu aceea de
încheiere motivată, pentru lua asupra bunurilor învinuitului suspect.
a evita ascunderea, sau inculpatului şi ale persoanei Cu caracter de noutate s-au reglementat expres măsurile asigurătorii dispuse în vederea
distrugerea, înstrăinarea responsabile civilmente, până la confiscării speciale sau confiscării extinse stabilindu-se că acestea se pot lua asupra bunurilor
sau sustragerea de la concurenţa valorii probabile a suspectului sau inculpatului ori ale altor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află
urmărire a bunurilor care pagubei. bunurile ce urmează a fi confiscate.
pot face obiectul confiscării (3) Măsurile asigurătorii Măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracţiune au suferit doar
423
speciale sau al confiscării pentru garantarea executării modificări de ordin terminologic folosindu-se termenul de suspect în loc de cel de învinuit.
extinse ori care pot servi la pedepsei amenzii se iau numai Prin Noul Cod de procedură penală s-a instituit posibilitatea luării măsurilor asigurătorii
garantarea executării asupra bunurilor învinuitului sau pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare. Acestea se pot lua asupra bunurilor
pedepsei amenzii sau a inculpatului. suspectului sau inculpatului şi ale persoanei responsabile civilmente, până la concurenţa valorii
cheltuielilor judiciare ori a (4) Nu pot fi sechestrate bunuri probabile a acestora.
reparării pagubei produse care aparţin unei unităţi dintre Măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse, precum şi cele pentru garantarea
prin infracţiune. cele la care se referă art. 145 din executării cheltuielilor judiciare se pot lua, în cursul urmăririi penale, în procedura de cameră
(2) Măsurile asigurătorii Codul penal, precum şi cele preliminară şi în etapa judecăţii, şi la cererea părţii civile.
constau în indisponibilizarea exceptate de lege. Măsurile asigurătorii luate din oficiu de către organele judiciare pot folosi şi părţii civile.
unor bunuri mobile sau (5) Măsurile asigurătorii în Similar reglementării anterioare luarea acestor măsuri este obligatorie în cazul în care
imobile, prin instituirea unui vederea reparării pagubei se pot persoana vătămată este o persoană lipsită de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de
sechestru asupra acestora. lua la cererea părţii civile sau din exerciţiu restrânsă.
(3) Măsurile asigurătorii oficiu. De asemenea, s-au preluat şi dispoziţiile referitoare la bunurile exceptate de la luarea
pentru garantarea (6) Luarea măsurilor aceastei măsuri.
executării pedepsei amenzii asigurătorii este obligatorie:
se pot lua numai asupra a) *** Abrogată
bunurilor suspectului sau b) în cazul în care cel vătămat
inculpatului. este o persoană lipsită de
(4) Măsurile asigurătorii capacitate de exerciţiu sau cu
în vederea confiscării capacitate de exerciţiu
speciale sau confiscării restrânsă.
extinse se pot lua asupra
bunurilor suspectului sau
inculpatului ori ale altor
persoane în proprietatea
sau posesia cărora se află
bunurile ce urmează a fi
confiscate.
(5) Măsurile asigurătorii
în vederea reparării pagubei
produse prin infracţiune şi
pentru garantarea
executării cheltuielilor
judiciare se pot lua asupra
bunurilor suspectului sau
inculpatului şi ale persoanei
responsabile civilmente,
424
ART. 250 ART. 168 Similar dispoziţiilor anterioare, noua reglementare prevede posibilitatea contestării măsurilor
Contestarea măsurilor Contestarea măsurii asigurătorii luate de procuror, însă procedura instituită în acest sens este mult mai detaliată ca
asigurătorii asigurătorii cea existentă în Codul anterior.
(1) Împotriva măsurii (1) În contra măsurii Legea nouă stabileşte un termen de exercitare a contestaţiei de 3 zile, termen care curge de
asigurătorii luate de asigurătorii luate şi a modului de la data comunicării ordonanţei de luare a măsurii sau de la data aducerii la îndeplinire a
procuror sau a modului de aducere la îndeplinire a acesteia, acesteia.
aducere la îndeplinire a învinuitul sau inculpatul, partea Contestaţia se va adresa judecătorului de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni
acesteia suspectul ori responsabilă civilmente, precum competenţa să judece cauza în fond, procurorul având obligaţia de a înainta dosarul cauzei în
425
inculpatul sau orice altă şi orice altă persoană interesată termen de 24 de ore de la solicitarea acestuia de către judecător.
persoană interesată poate se pot plânge procurorului sau Similar dispoziţiilor anterioare contestaţia nu este suspensivă de executare.
face contestaţie, în termen instanţei de judecată, în orice Soluţionarea acesteia va avea loc în camera de consiliu, urmând a se cita titularul contestaţiei
de 3 zile de la data fază a procesului penal. şi persoanele interesate. Judecătorul se va pronunţa prin încheiere motivată, aceasta fiind
comunicării ordonanţei de (2) Hotărârea instanţei de definitivă. Participarea procurorului este obligatorie.
luare a măsurii sau de la judecată poate fi atacată separat Dosarul cauzei se va restitui procurorului în termen de 48 de ore de la soluţionarea
data aducerii la îndeplinire a cu recurs. Recursul nu suspendă contestaţiei.
acesteia, la judecătorul de executarea. Noile dispoziţii legale instituie şi posibilitatea contestării modului de aducere la îndeplinire a
drepturi şi libertăţi de la (3) După soluţionarea măsurii asigurătorii luate de către judecătorul de cameră preliminară ori de către instanţa de
instanţa căreia i-ar reveni definitivă a procesului penal, judecată. Titularii unei astfel de contestaţii pot fi procurorul, suspectul ori inculpatul sau orice
competenţa să judece cauza dacă nu s-a făcut plângere altă persoană interesată. Contestaţia se adresează judecătorului cameră preliminară ori celui de
în fond. împotriva aducerii la îndeplinire la instanţa care a luat măsura, în termen de 3 zile de la data punerii în executare a acesteia.
(2) Contestaţia nu este a măsurii asigurătorii, se poate Contestaţia nu suspendă executarea.
suspensivă de executare. face contestaţie potrivit legii Soluţionarea acesteia se va desfăşura în şedinţă publică, cu citarea părţilor, în termen de 5 zile
(3) Procurorul înaintează civile. de la înregistrarea contestaţiei. Participarea procurorului este obligatorie. Instanţa se va
judecătorului de drepturi şi pronunţa prin încheiere motivată.
libertăţi dosarul cauzei, în Întocmirea minutei este obligatorie.
termen de 24 de ore de la După rămânerea definitivă a hotărârii, se poate face contestaţie potrivit legii civile numai
solicitarea dosarului de asupra modului de aducere la îndeplinire a măsurii asigurătorii.
către acesta.
(4) Soluţionarea
contestaţiei se face în
camera de consiliu, cu
citarea celui care a făcut
contestaţia şi a persoanelor
interesate, prin încheiere
motivată, care este
definitivă. Participarea
procurorului este
obligatorie.
(5) Dosarul cauzei se
restituie procurorului în
termen de 48 de ore de la
soluţionarea contestaţiei.
(6) Împotriva modului de
aducere la îndeplinire a
măsurii asigurătorii luate de
426
ART. 252^2 ART. 168^2 Procedura valorificării bunurilor mobile sechestrate în cursul urmăririi penale este
Valorificarea bunurilor Valorificarea bunurilor mobile asemănătoare celei existente anterior modificărilor legislative.
mobile sechestrate în sechestrate în cursul urmăririi Se constată că, potrivit noii reglementări organul judiciar abilitat să dispună în acest sens este
cursul urmăririi penale penale judecătorul de drepturi şi libertăţi în baza propunerii motivate formulate de procuror.
(1) În cursul urmăririi (1) În cursul urmăririi penale, Termenul pe care judecătorul îl stabileşte pentru soluţionarea solicitării este de 10 zile,
penale, atunci când nu atunci când nu există acordul termen la care vor fi citate părţile şi custodele bunurilor. Participarea procurorului este
există acordul proprietarului, dacă procurorul obligatorie.
proprietarului, dacă care a instituit sechestrul Părţile interesate au aceleaşi drepturi ca cele existente în reglementarea anterioară.
433
procurorul care a instituit apreciază că se impune Judecătorul de drepturi şi libertăţi se va pronunţa prin încheiere motivată împotriva căreia se
sechestrul apreciază că se valorificarea bunurilor mobile poate formula contestaţie la judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa ierarhic
impune valorificarea sechestrate, se fixează un superioară. Contestaţia poate fi exercitată de părţi, custode, procuror, precum şi de către orice
bunurilor mobile termen, care nu poate fi mai altă persoană interesată în termen de 10 zile, care va curge de la comunicare pentru procuror,
sechestrate, îl sesizează cu scurt de 10 zile, la care sunt părţi sau custode sau de la data când au luat la cunoştinţă de încheiere în cazul celorlalte
o propunere motivată de chemate părţile, precum şi persoane interesate.
valorificare a bunurilor custodele bunurilor, atunci când Se constată o limitare aparentă a acestui drept în raport de interesul fiecărei persoane de a
sechestrate pe judecătorul a fost desemnat unul. exercita contestaţie, astfel părţile sau custodele pot face contestaţie numai împotriva încheierii
de drepturi şi libertăţi. (2) La termenul fixat se aduce prin care judecătorul de drepturi şi libertăţi a dispus valorificarea bunurilor mobile sechestrate,
(2) Judecătorul de la cunoştinţa părţilor şi a iar procurorul poate face contestaţie numai împotriva încheierii prin care judecătorul de
drepturi şi libertăţi sesizat custodelui faptul că se drepturi şi libertăţi a respins propunerea de valorificare a bunurilor mobile sechestrate.
în condiţiile alin. (1) fixează intenţionează valorificarea Contestaţia este suspensivă de executare.
un termen, care nu poate fi bunurilor mobile sechestrate şi li Judecarea acesteia se va face de urgenţă şi cu precădere, iar hotărârea prin care se
mai scurt de 10 zile, la care se pune în vedere că au dreptul soluţionează este definitivă.
sunt chemate părţile, de a face observaţii sau cereri
precum şi custodele legate de bunurile ce urmează a
bunurilor, atunci când a fost fi valorificate. După examinarea
desemnat unul. Participarea obiecţiilor şi cererilor făcute de
procurorului este părţi sau custode, procurorul
obligatorie. dispune prin ordonanţă asupra
(3) La termenul fixat, în valorificării bunurilor mobile
cameră de consiliu, se prevăzute la art. 168^1 alin. 2.
aduce la cunoştinţa părţilor Lipsa părţilor legal citate nu
şi a custodelui faptul că se împiedică desfăşurarea
intenţionează valorificarea procedurii.
bunurilor mobile (3) Împotriva ordonanţei prin
sechestrate şi li se pune în care s-a dispus valorificarea
vedere că au dreptul de bunurilor mobile sechestrate
face observaţii sau cereri părţile, custodele, precum şi
legate de bunurile ce orice altă persoană interesată
urmează a fi valorificate. pot face plângere la instanţa
După examinarea obiecţiilor competentă să soluţioneze
şi cererilor făcute de părţi cauza în primă instanţă, în
sau custode, judecătorul de termen de 10 zile.
drepturi şi libertăţi dispune (4) Termenul prevăzut la alin.
prin încheiere motivată 3 curge de la comunicare, în
asupra valorificării bunurilor cazul părţilor şi al custodelui, sau
434
propunerea de valorificare a
bunurilor mobile
sechestrate.
(7) Contestaţia prevăzută
la alin. (4) este suspensivă
de executare. Judecarea
cauzei se face de urgenţă şi
cu precădere, iar hotărârea
prin care se soluţionează
contestaţia este definitivă.
ART. 252^3 ART. 168^3 Spre deosebire de reglementarea anterioară procedura prevăzută în cuprinsul acestei
Valorificarea bunurilor Valorificarea bunurilor mobile dispoziţii legale se va desfăşura în camera de consiliu. De asemenea, se statuează expres
mobile sechestrate în sechestrate în cursul judecăţii participarea obligatorie a procurorului.
cursul judecăţii (1) În cursul judecăţii, instanţa
(1) În cursul judecăţii, de judecată, din oficiu sau la
instanţa de judecată, din cererea procurorului, a uneia
oficiu sau la cererea dintre părţi sau a custodelui,
procurorului, a uneia dintre poate dispune asupra
părţi sau a custodelui, poate valorificării bunurilor mobile
dispune asupra valorificării sechestrate. În acest scop,
bunurilor mobile instanţa de judecată fixează un
sechestrate. În acest scop, termen, care nu poate fi mai
instanţa de judecată fixează scurt de 10 zile, la care sunt
un termen, care nu poate fi citate părţile, precum şi
mai scurt de 10 zile, la care custodele bunurilor, atunci când
sunt citate în camera de a fost desemnat unul.
consiliu părţile, precum şi (2) La termenul fixat se pune
custodele bunurilor, atunci în discuţia părţilor, în şedinţă
când a fost desemnat unul. publică, valorificarea bunurilor
Participarea procurorului mobile sechestrate şi li se pune
este obligatorie. în vedere faptul că au dreptul de
(2) La termenul fixat, se a face observaţii sau cereri
pune în discuţia părţilor, în legate de acestea. Lipsa părţilor
camera de consiliu, legal citate nu împiedică
valorificarea bunurilor desfăşurarea procedurii.
mobile sechestrate şi li se (3) Asupra valorificării
436
ART. 252^4 ART. 168^4 Se prevede expres posibilitatea procurorului de a contesta modul de aducere la îndeplinire a
Contestarea modului de Contestarea modului de hotărârilor prin care se dispune valorificarea bunurilor mobile sechestrate.
valorificare a bunurilor valorificare a bunurilor mobile Nu se constată alte modificări.
mobile sechestrate sechestrate
(1) Împotriva modului de (1) Împotriva modului de
aducere la îndeplinire a ducere la îndeplinire a
încheierii prevăzute de art. ordonanţei sau, după caz, a
252^2 alin. (3) sau a încheierii de valorificare a
hotărârii judecătoreşti de bunurilor mobile sechestrate
valorificare a bunurilor învinuitul sau inculpatul, partea
mobile sechestrate, responsabilă civilmente,
prevăzută de art. 252^2 custodele, precum şi orice altă
alin. (7) sau art. 252^3 alin. persoană interesată pot formula,
(3), suspectul sau în cursul procesului penal,
inculpatul, partea plângere la instanţa competentă
responsabilă civilmente, să soluţioneze cauza în primă
custodele, orice altă instanţă.
persoană interesată, (2) Plângerea prevăzută la
precum şi procurorul pot alin. 1 se face în termen de 15
formula, în cursul zile de la îndeplinirea actului
437
şi cu privire la dispunerea
înscrierii ipotecare asupra
bunurilor mobile.
următoarele: menţiuni:
a) denumirea organului de a) denumirea organului de
urmărire penală sau a urmărire penală sau a instanţei
instanţei de judecată care de judecată care emite citaţia,
emite citaţia, sediul său, sediul său, data emiterii şi
data emiterii şi numărul numărul dosarului;
dosarului; b) numele, prenumele celui
b) numele şi prenumele citat, calitatea în care este citat
celui citat, calitatea în care şi indicarea obiectului cauzei;
este citat şi indicarea c) adresa celui citat, care trebuie
obiectului cauzei; să cuprindă în oraşe şi municipii:
c) adresa celui citat; localitatea, judeţul, strada,
d) ora, ziua, luna şi anul, numărul şi apartamentul unde
locul de înfăţişare, precum locuieşte, iar în comune: judeţul,
şi invitarea celui citat să se comuna şi satul.
prezinte la data şi locul În citaţie se menţionează, când
indicate; este cazul, orice alte date
e) menţiunea că partea necesare pentru stabilirea
citată are dreptul la un adresei celui citat;
avocat cu care să se d) ora, ziua, luna şi anul, locul de
prezinte la termenul fixat; înfăţişare, precum şi invitarea
f) dacă este cazul, celui citat să se prezinte la data
menţiunea că, potrivit art. şi locul indicate, cu arătarea
90 sau art. 93 alin. (4), consecinţelor legale în caz de
apărarea este obligatorie, neprezentare;
iar în cazul în care partea nu e) că partea citată are dreptul la
îşi alege un avocat, care să un apărător cu care să se
se prezinte la termenul prezinte la termenul fixat;
fixat, i se va desemna un f) că potrivit art. 171 alin. 2 şi 3
avocat din oficiu; apărarea este obligatorie, iar în
g) menţiunea că partea cazul în care partea nu îşi alege
citată poate, în vederea un apărător, cu care să se
exercitării dreptului la prezinte la termenul fixat, i se va
apărare, să consulte dosarul desemna un apărător din oficiu;
aflat la arhiva instanţei sau g) că partea citată poate, în
a parchetului; vederea exercitării dreptului la
h) consecinţele apărare, să consulte dosarul
445
diplomatice, al oficiilor
consulare şi cetăţenii
români trimişi să lucreze în
cadrul organizaţiilor
internaţionale, membrii de
familie care locuiesc cu ei,
cât timp se află în
străinătate, precum şi
cetăţenii români aflaţi în
străinătate în interes de
serviciu, inclusiv membrii de
familie care îi însoţesc, se
citează prin intermediul
unităţilor care i-au trimis în
străinătate.
(11) La stabilirea termenului
pentru înfăţişarea
suspectului sau inculpatului
aflat în străinătate se ţine
seama de normele
internaţionale aplicabile în
relaţia cu statul pe teritoriul
căruia se află suspectul sau
inculpatul, iar în lipsa unor
asemenea norme, de
necesitatea ca citaţia în
vederea înfăţişării să fie
primită cel mai târziu cu 30
de zile înainte de ziua
stabilită pentru înfăţişare.
(12) Instituţiile, autorităţile
publice şi alte persoane
juridice se citează la sediul
acestora, iar în cazul
neidentificării sediului, se
aplică în mod corespunzător
dispoziţiile alin. (5).
450
locuieşte în străinătate nu
poate fi înmânată, precum
şi în cazul în care statul
destinatarului nu permite
citarea prin poştă, citaţia se
va afişa la sediul parchetului
sau al instanţei, după caz.
(4) Citarea se poate realiza
şi prin intermediul
autorităţilor competente
ale statului străin dacă:
a) adresa celui citat este
necunoscută sau inexactă;
b) nu a fost posibilă
trimiterea citaţiei prin
intermediul poştei;
c) dacă citarea prin poştă a
fost ineficientă sau
necorespunzătoare.
(5) Când citarea se face
potrivit art. 259 alin. (6) -
(8), unităţile acolo arătate
sunt obligate a înmâna de
îndată citaţia persoanei
citate sub luare de dovadă,
certificându-i semnătura
sau arătând motivul pentru
care nu s-a putut obţine
semnătura acesteia. Dovada
este predată agentului
procedural, iar acesta o
înaintează organului de
urmărire penală sau
instanţei de judecată care a
emis citaţia.
(6) Citaţia destinată unei
instituţii sau autorităţi
453
(6) Abrogat
1
Art. 261 Art. 180 În cazul imposibilității comunicării citației, agentul întocmește un proces-verbal pe care îl trimite
Imposibilitatea de a Cercetări în vederea înmânării organului judiciar.
comunica citaţia citaţiei
Când comunicarea citaţiei Dacă persoana citată şi-a
nu se poate face, deoarece schimbat adresa, agentul
imobilul nu există, este afişează citaţia pe uşa locuinţei
nelocuit ori destinatarul nu arătate în citaţie şi se
mai locuieşte în imobilul informează pentru aflarea noii
respectiv, sau atunci când adrese, menţionând în procesul
comunicarea nu poate fi verbal datele obţinute.
făcută din alte motive
asemănătoare, agentul
întocmeşte un proces-
verbal în care menţionează
situaţiile constatate, pe care
îl trimite organului judiciar
care a dispus citarea.
Art. 262 Art. 181 Art. 262 N.C.proc.pen. reia art. 181 C.p.p.
Dovada de primire şi Dovada de primire şi procesul- Elemente de noutate:
procesul-verbal de predare verbal de predare a citaţiei -alin. (2) reglementează, în plus față de norma actuală ipoteza transmiterii electronice a unei
a citaţiei (1)Dovada de primire a citaţiei citații.
(1) Dovada de primire a trebuie să cuprindă numărul
citaţiei trebuie să cuprindă dosarului, denumirea organului
numărul dosarului, de urmărire penală sau a
denumirea organului de instanţei care a emis citaţia,
urmărire penală sau a numele, prenumele şi calitatea
instanţei care a emis citaţia, persoanei citate, precum şi data
numele, prenumele şi pentru care este citată. De
calitatea persoanei citate, asemenea, trebuie să cuprindă
precum şi data pentru care data înmânării citaţiei, numele,
este citată. De asemenea, prenumele, calitatea şi
trebuie să cuprindă data semnătura celui ce înmânează
înmânării citaţiei, numele, citaţia, certificarea de către
prenumele, calitatea şi acesta a identităţii şi semnăturii
semnătura celui care persoanei căreia i s-a înmânat
înmânează citaţia, citaţia, precum şi arătarea
457
Art. 264 Art. 182 Art. 264 din N.C.proc.pen. reia art. 182 din C.p.p., în alin. (2) reglementându-se, în plus, și
Comunicarea altor acte Comunicarea altor acte comunicarea celorlalte acte de procedură în cazul persoanelor private de libertate.
procedurale procedurale
(1) Comunicarea celorlalte Comunicarea celorlalte acte de
acte de procedură se face procedură se face potrivit
potrivit dispoziţiilor dispoziţiilor prevăzute în
prevăzute în prezentul prezentul capitol.
capitol.
(2) În cazul persoanelor
private de libertate,
comunicarea celorlalte acte
de procedură se face prin
fax sau prin orice alt mijloc
de comunicare electronică
disponibil la locul de
detenţie.
Art. 265 Art. 183 Art. 265 din N.C.proc.pen. reia art. 183 C.p.p., cu unele elemente de noutate:
Mandatul de aducere Mandatul de aducere -alin. (1) extinde cazurile în care poate fi adusă cu mandat o persoană, adăugându-l pe acela în
(1) O persoană poate fi (1)O persoană poate fi adusă în care nu a fost posibilă comunicarea corespunzătoare a citației și împrejurările indică o
adusă în faţa organului de faţa organului de urmărire sustragere a persoanei de la primirea citației.
urmărire penală sau a penală sau a instanţei de Totodată, este condiționată aducerea cu mandat a unei persoane care nu s-a prezentat ori a
instanţei de judecată pe judecată pe baza unui mandat fost citată (condiție: neprezentarea să fi fost nejustificată).
baza unui mandat de de aducere, întocmit potrivit -alin. (4) – dacă e necesară pătrunderea fără consimțământ într-un domiciliu sau sediu, în cursul
aducere, dacă, fiind anterior dispoziţiilor art. 176, dacă fiind urmăririi penale, mandatul de aducere este emis de către judecătorul de drepturi și libertăți, la
citată, nu s-a prezentat, în anterior citată nu s-a prezentat, cererea motivată a procurorului.
mod nejustificat, iar iar ascultarea ori prezenţa ei -alin. (12) – se impune o limită maximă (8 ore) a duratei rămânerii la dispoziția organului a
ascultarea ori prezenţa ei este necesară. persoanei aduse cu mandat.
459
emis de judecătorul de
drepturi şi libertăţi trebuie
să cuprindă:
a) denumirea instanţei;
b) data, ora şi locul emiterii;
c) numele, prenumele şi
calitatea persoanei care a
emis mandatul de aducere;
d) scopul pentru care a fost
emis;
e) numele persoanei care
urmează a fi adusă cu
mandat şi adresa unde
locuieşte. În cazul
suspectului sau inculpatului,
mandatul de aducere
trebuie să menţioneze
infracţiunea care constituie
obiectul urmăririi penale;
f) indicarea temeiului şi
motivarea necesităţii
emiterii mandatului de
aducere;
g) menţiunea că mandatul
de aducere poate fi folosit o
singură dată;
h) semnătura judecătorului
şi ştampila instanţei.
(9) În cazul în care
judecătorul de drepturi şi
libertăţi apreciază că nu
sunt satisfăcute condiţiile
prevăzute la alin. (1), (2) şi
(4), dispune, prin încheiere
definitivă, respingerea
cererii, ca neîntemeiată.
(10) Mandatul de aducere
462
emis de organul de
urmărire penală, în cursul
urmăririi penale, sau de
instanţă, în cursul judecăţii,
trebuie să cuprindă, în mod
corespunzător, menţiunile
prevăzute la alin. (8).
(11) Organul judiciar
ascultă, de îndată, persoana
adusă cu mandat de
aducere sau, după caz,
efectuează de îndată actul
care a necesitat prezenţa
acesteia.
(12) Persoanele aduse cu
mandat rămân la dispoziţia
organului judiciar numai pe
durata impusă de audiere
sau de îndeplinirea actului
procesual care a făcut
necesară prezenţa lor, dar
nu mai mult de 8 ore, în
afară de cazul când s-a
dispus reţinerea ori
arestarea preventivă a
acestora.
Art. 266 Art. 184 Art. 266 N.C.proc.pen. reia art. 184 C.p.p.; elemente de noutate:
Executarea mandatului de Executarea mandatului de -alin. (1) – reglementează modalitatea constrângerii ca fiind o modalitate subsidiară
aducere aducere -alin. (2) - reglementează pătrunderea fără consimțământ în locuința sau sediul oricărei
(1) Mandatul de aducere se (1) Mandatul de aducere se persoane, pe baza mandatului emis de judecătorul de drepturi și libertăți.
execută prin organele de execută prin organele poliţiei, -alin. (3), (4) – procesul-verbal încheiat se comunică de îndată organului de urmărire penală sau
cercetare penală ale poliţiei jandarmeriei sau poliţiei instanței.
judiciare şi organele de comunitare. -alin. (6) activitățile se consemnează într-un proces-verbal.
ordine publică. Persoana (2) Dacă persoana arătată în
căreia i se încredinţează mandatul de aducere nu poate fi
executarea mandatului adusă din motive de boală, cel
transmite mandatul însărcinat cu executarea
463
executarea mandatului de
aducere nu găseşte
persoana prevăzută în
mandat la adresa indicată,
face cercetări şi, dacă
acestea au rămas fără
rezultat, încheie un proces-
verbal care va cuprinde
menţiuni despre cercetările
făcute. Procesul-verbal se
înaintează, de îndată,
organului de urmărire
penală sau, după caz,
instanţei de judecată.
(5) Executarea mandatelor
de aducere privind pe
militari se face prin
comandantul unităţii
militare sau prin poliţia
militară.
(6) Activităţile desfăşurate
cu ocazia executării
mandatului de aducere sunt
consemnate într-un proces-
verbal, care trebuie să
cuprindă:
a) numele, prenumele şi
calitatea celui care îl
încheie;
b) locul unde este încheiat;
c) menţiuni despre
activităţile desfăşurate.
1
Art. 267 Art. 184 Au fost menţinute dispoziţiile legii vechi privind accesul la datele electronice de date.
Accesul la bazele Accesul la bazele electronice de
electronice de date date
(1) În vederea realizării (1)În vederea realizării
procedurii de citare, a procedurii de citare, a
465
Art. 275 Art. 192 Art. 275 N.C.proc.pen. reia art. 192 C.p.p. Elemente de noutate:
1
Plata cheltuielilor avansate Plata cheltuielilor avansate de -alin. (1) pct. (1) – se renunță la cazul referitor la incidența art. 10 lit. b din C.p.p. (care nu se
de stat în celelalte cazuri stat în celelalte cazuri mai regăsește în Noul Cod).
(1) Cheltuielile judiciare (1) În caz de achitare sau de -alin. (1) pct. (2) - se renunță la cazul „înlocuirii răspunderii penale”.
avansate de stat sunt încetare a procesului penal în -alin. (4) – caz nou reglementat: restituirea cauzei în procedura camerei preliminare.
suportate după cum faţa instanţei de judecată, -alin. (5) – este reglementată, în plus față de norma actuală, și ipoteza respingerii plângerii
urmează: cheltuielile judiciare avansate de formulate împotriva actelor și măsurilor dispuse de organele de urmărire penală.
1. în caz de achitare, de stat sunt suportate după cum
către: urmează:
a) persoana vătămată, în 1. În caz de achitare, de către:
măsura în care i se reţine o a) partea vătămată, în măsura în
culpă procesuală; care cheltuielile au fost
b) partea civilă căreia i s-au determinate de aceasta;
respins în totul pretenţiile b) partea civilă căreia i s-a
civile, în măsura în care i se respins în totul pretenţiile civile,
reţine o culpă procesuală; în măsura în care cheltuielile au
c) inculpatul care a fost fost determinate de această
obligat la repararea parte;
prejudiciului; c) inculpat, în cazul când, deşi
2. în caz de încetare a achitat, a fost totuşi obligat la
procesului penal, de către: repararea pagubei;
a) inculpat, dacă există o d) inculpat, în cazul când a fost
472
statului.
Art. 276 Art. 193 Art. 176 N.C.proc.pen. reia art. 193 C.p.p.
Plata cheltuielilor judiciare Plata cheltuielilor judiciare Elemente de noutate:
făcute de părţi făcute de părţi -alin. (1) – Alături de condamnare, sunt prevăzute, suplimentar, alte trei cazuri: renunțarea la
(1) În caz de condamnare, (1)Inculpatul este obligat să urmărirea penală, renunțarea la aplicarea pedepsei și amânarea aplicării pedepsei.
renunţare la urmărirea plătească părţii vătămate în caz -alin. (3) alături de renunțarea la pretențiile civile, sunt prevăzute, suplimentar, alte trei cazuri:
penală, renunţare la de condamnare, precum şi părţii tranzacția, medierea și recunoașterea pretențiilor civile.
aplicarea pedepsei sau de civile căreia i s-a admis acţiunea
amânare a aplicării civilă, cheltuielile judiciare
pedepsei, inculpatul este făcute de acestea.
obligat să plătească (2)Când acţiunea civilă este
persoanei vătămate, admisă numai în parte, instanţa
precum şi părţii civile căreia poate obliga pe inculpat la plata
i s-a admis acţiunea civilă totală sau parţială a cheltuielilor
cheltuielile judiciare făcute judiciare.
de acestea. (3)În caz de renunţare la
(2) Când acţiunea civilă este acţiunea civilă, instanţa se
admisă numai în parte, pronunţă asupra cheltuielilor la
instanţa îl poate obliga pe cererea părţilor.
inculpat la plata totală sau (4)În situaţiile prevăzute în alin.
parţială a cheltuielilor 1 şi 2, când sunt mai mulţi
judiciare. condamnaţi, ori dacă există şi
(3) În caz de renunţare la parte responsabilă civilmente, se
pretenţiile civile, precum şi aplică în mod corespunzător
în caz de tranzacţie, dispoziţiile art. 191 alin. 2 şi 3.
mediere ori recunoaştere a (5)În caz de achitare, partea
pretenţiilor civile, instanţa vătămată este obligată să
dispune asupra cheltuielilor plătească inculpatului şi părţii
conform înţelegerii părţilor. responsabile civilmente
(4) În situaţiile prevăzute la cheltuielile judiciare făcute de
alin. (1) şi (2), când sunt mai aceştia, în măsura în care au fost
mulţi inculpaţi ori dacă provocate de partea vătămată.
există şi parte responsabilă (6)În celelalte cazuri privind
civilmente, se aplică în mod restituirea cheltuielilor judiciare
corespunzător dispoziţiile făcute de părţi în cursul
art. 274 alin. (2) şi (3). procesului penal, instanţa
(5) În caz de achitare, stabileşte obligaţia de restituire
475
Art. 277 Art. 194 Au fost menţinute dispoziţiile din legea veche.
Modificări în acte Modificări în acte procedurale
procedurale (1)Orice adăugare, corectură ori
(1) Orice adăugare, suprimare făcută în cuprinsul
corectură ori suprimare unui act procedural este ţinută
făcută în cuprinsul unui act în seamă, numai dacă aceste
procedural este luată în modificări sunt confirmate în
considerare numai dacă scris, în cuprinsul sau la sfârşitul
aceste modificări sunt actului, de către cei care l-au
confirmate în scris, în semnat.
cuprinsul sau la sfârşitul (2)Modificările neconfirmate,
actului, de către cei care l- dar care nu schimbă înţelesul
au semnat. frazei, rămân valabile.
(2) Modificările (3)Locurile nescrise în cuprinsul
neconfirmate, dar care nu unei declaraţii trebuie barate,
schimbă înţelesul frazei, astfel încât să nu se poată face
rămân valabile. adăugări.
(3) Locurile nescrise în
cuprinsul unei declaraţii
trebuie barate, astfel încât
să nu se poată face
adăugări.
476
Art. 278 Art. 195 Au fost menţinute dispoziţiile din legea veche, dispoziţia suferind reformulări necesare în
Îndreptarea erorilor Îndreptarea erorilor materiale vederea adaptării la noile funcţii judiciare.
materiale (1)Erorile materiale evidente din
(1) Erorile materiale cuprinsul unui act procedural se
evidente din cuprinsul unui îndreaptă de însuşi organul de
act procedural se îndreaptă urmărire penală sau de instanţa
de însuşi organul de de judecată care a întocmit
urmărire penală, de actul, la cererea celui interesat
judecătorul de drepturi şi ori din oficiu.
libertăţi sau de cameră (2)În vederea îndreptării erorii,
preliminară ori de instanţa părţile pot fi chemate spre a da
care a întocmit actul, la lămuriri.
cererea celui interesat ori (3)Despre îndreptarea efectuată,
din oficiu. organul de urmărire penală sau
(2) În vederea îndreptării instanţa de judecată, după caz,
erorii, părţile pot fi chemate întocmeşte un proces-verbal sau
spre a da lămuriri. o încheiere, făcându-se
(3) Despre îndreptarea menţiune şi la sfârşitul actului
efectuată organul judiciar corectat.
întocmeşte, după caz, un
proces-verbal sau o
încheiere, făcându-se
menţiune şi la sfârşitul
actului corectat.
Art. 279 Art. 196 Au fost menţinute dispoziţiile din legea veche, dispoziţia suferind reformulări necesare în
Înlăturarea unor omisiuni Înlăturarea unor omisiuni vederea adaptării la noile funcţii judiciare.
vădite vădite
Dispoziţiile art. 278 se aplică Dispoziţiile art. 195 se aplică şi în
şi în cazul când organul cazul când organul de urmărire
judiciar, ca urmare a unei penală sau instanţa, ca urmare a
omisiuni vădite, nu s-a unei omisiuni vădite, nu s-a
pronunţat asupra sumelor pronunţat asupra sumelor
pretinse de martori, experţi, pretinse de martori, experţi,
interpreţi, avocaţi, potrivit interpreţi, apărători, potrivit art.
art. 272 şi 273, precum şi cu 189 sau 190, precum şi cu privire
privire la restituirea la restituirea lucrurilor sau la
lucrurilor sau la ridicarea ridicarea măsurilor asigurătorii.
477
măsurilor asigurătorii.
Art. 280 Art. 197 Art. 280 – 282 N.C.proc.pen. își propun reformarea materiei nulităților (actualmente
Efectele nulităţii Încălcările care atrag nulitatea reglementate în art. 197 C.p.p.) dar, surprinzător, nu prin sporirea exigenței în ceea ce privește
(1) Încălcarea dispoziţiilor (1) Încălcările dispoziţiilor legale aplicarea strictă a legii (preeminența principiului legalității asupra oportunității justificative).
legale care reglementează care reglementează Astfel, se reduc cazurile de nulitate absolută, se suplimentează condițiile care trebuie
desfăşurarea procesului desfăşurarea procesului penal îndeplinite pentru a se putea invoca nulitățile relative etc.
penal atrage nulitatea atrag nulitatea actului, numai Elemente de noutate:
actului în condiţiile atunci când s-a adus o vătămare -art. 281 – Este eliminat dintre cazurile de nulitate absolută cazul nerespectării, de către
prevăzute expres de care nu poate fi înlăturată decât parchet, a dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea persoanei.
prezentul cod. prin anularea acelui act. De exemplu, trimiterea în judecată a unui general în activitate de către Parchetul de pe
(2) Actele îndeplinite (2) Dispoziţiile relative la lângă Judecătoria X, pentru săvârșirea infracțiunii de trădare, ar putea fi, eventual, sancționată
ulterior actului care a fost competenţa după materie sau cu nulitatea relativă, dar numai dacă cel care o invocă justifică o vătămare a drepturilor sale și
declarat nul sunt la rândul după calitatea persoanei, la un interes procesual propriu (?), conform art. 282 alin. 1, 2 C.p.p.
lor lovite de nulitate, atunci sesizarea instanţei, la -Nici măcar normele de competență a instanței, după materie sau după calitatea persoanei, nu
când există o legătură compunerea acesteia şi la rămân sacrosancte, nulitatea absolută intervenind doar în anumite circumstanțe (art. 281 alin.
directă între acestea şi actul publicitatea şedinţei de judecată (1) lit. b din N.C.proc.pen.).
declarat nul. sunt prevăzute sub sancţiunea -art. 282 alin. (2) N.C.proc.pen. consacră, alături de vătămarea drepturilor o nouă condiție
(3) Atunci când constată nulităţii. De asemenea, sunt pentru ca nulitatea relativă să poată fi invocată: interesul procesual propriu (?).
nulitatea unui act, organul prevăzute sub sancţiunea Nu se mai regăsește în actuala reglementare, posibilitatea instanței de a lua în considerare, din
judiciar dispune, când este nulităţii şi dispoziţiile relative la oficiu, încălcările legii în regimul nulității relative, chiar dacă sunt necesare pentru aflarea
necesar şi dacă este posibil, participarea procurorului, adevărului (această posibilitate este consacrată în art. 197 alin. 4 din actual Cod).
refacerea acelui act cu prezenţa învinuitului sau a Sunt reglementate, în schimb, modalități de acoperire a nulității relative (art. 282 alin. (5)
respectarea dispoziţiilor inculpatului şi asistarea acestora N.C.proc.pen.).
legale. de către apărător, când sunt Anumite cazuri de nulitate absolută – cele în legătură cu exercitarea dreptului la apărare –
obligatorii, potrivit legii, precum nu mai pot fi invocate „în orice stare a procesului”, ca acum (art. 197 alin. (3) C.p.p.), ci doar
şi la efectuarea referatului de până la momente procesuale determinate (art. 281 alin. (4) N.C.proc.pen.).
evaluare în cauzele cu infractori Sunt anulabile actele subsecvente actului declarat nul, dar numai dacă între acestea există
minori. o legătură directă (art. 280 alin. (2) N.C.proc.pen.).
(3) Nulitatea prevăzută în alin. 2
nu poate fi înlăturată în nici un
mod. Ea poate fi invocată în
orice stare a procesului şi se ia în
considerare chiar din oficiu.
(4) Încălcarea oricărei alte
dispoziţii legale decât cele
prevăzute în alin. 2 atrage
nulitatea actului în condiţiile
478
d) participarea procurorului,
atunci când participarea sa
este obligatorie potrivit
legii;
e) prezenţa suspectului sau
a inculpatului, atunci când
participarea sa este
obligatorie potrivit legii;
f) asistarea de către avocat
a suspectului sau a
inculpatului, precum şi a
celorlalte părţi, atunci când
asistenţa este obligatorie.
(2) Nulitatea absolută se
constată din oficiu sau la
cerere.
(3) Încălcarea dispoziţiilor
legale prevăzute la alin. (1)
lit. a) - d) poate fi invocată
în orice stare a procesului.
(4) Încălcarea dispoziţiilor
legale prevăzute la alin. (1)
lit. e) şi f) trebuie invocată:
a) până la încheierea
procedurii în camera
preliminară, dacă încălcarea
a intervenit în cursul
urmăririi penale sau în
procedura camerei
preliminare;
b) în orice stare a
procesului, dacă încălcarea
a intervenit în cursul
judecăţii;
c) în orice stare a
procesului, indiferent de
momentul la care a
480
Art. 282
Nulităţile relative
(1) Încălcarea oricăror
dispoziţii legale în afara
celor prevăzute la art. 281
determină nulitatea actului
atunci când prin
nerespectarea cerinţei
legale s-a adus o vătămare
drepturilor părţilor ori ale
subiecţilor procesuali
principali, care nu poate fi
înlăturată altfel decât prin
desfiinţarea actului.
(2) Nulitatea relativă poate
fi invocată de procuror,
suspect, inculpat, celelalte
părţi sau persoana
vătămată, atunci când
există un interes procesual
propriu în respectarea
dispoziţiei legale încălcate.
(3) Nulitatea relativă se
invocă în cursul sau imediat
după efectuarea actului ori
cel mai târziu în termenele
prevăzute la alin. (4).
(4) Încălcarea dispoziţiilor
legale prevăzute la alin. (1)
poate fi invocată:
a) până la închiderea
procedurii de cameră
481
stabilit de acesta;
n) abuzul de drept constând
în exercitarea cu rea-
credinţă a drepturilor
procesuale şi procedurale
de către părţi,
reprezentanţii legali ai
acestora ori consilierii
juridici;
o) neîndeplinirea obligaţiei
prevăzute la art. 142 alin.
(2) sau a obligaţiei
prevăzute la art. 152 alin.
(5) de către furnizorii de
servicii de telecomunicaţii
informatice sau financiare;
p) neîndeplinirea obligaţiei
prevăzute la art. 147 alin.
(5) de către unităţile
poştale ori de transport sau
orice alte persoane fizice ori
juridice care efectuează
activităţi de transport sau
transfer de informaţii;
q) neîndeplinirea obligaţiei
prevăzute la art. 153 alin.
(4) de către furnizorul de
servicii sau de persoana în
posesia căreia sunt sau care
are sub control datele
prevăzute la art. 153 alin.
(1).
(5) Amenzile judiciare
aplicate constituie venituri
la bugetul de stat,
cuprinzându-se distinct în
bugetul Ministerului Public
487
sau al Ministerului
Administraţiei şi Internelor,
al Ministerului Justiţiei,
după caz, potrivit legii.
(6) Aplicarea amenzii
judiciare nu înlătură
răspunderea penală, în
cazul în care fapta
constituie infracţiune.
Art. 284 Art. 199 Art. 284 N.C.proc.pen. reia art. 199 C.p.p., fiind introduse în reglementare noile funcțiuni
Procedura privitoare la Procedura privitoare la amenda judiciare: judecătorul de drepturi și libertăți și judecătorul de cameră preliminară.
amenda judiciară judiciară Alin. (4) consacră controlul judecătorului de drepturi și libertăți asupra ordonanței procurorului
(1) Amenda se aplică de (1)Amenda se aplică de organul de aplicare a amenzii.
organul de urmărire penală de urmărire penală, prin
prin ordonanţă, iar de ordonanţă, iar de instanţa de
judecătorul de drepturi şi judecată, prin încheiere.
libertăţi, de judecătorul de (2)Persoana amendată poate
cameră preliminară şi de cere scutirea de amendă ori
instanţa de judecată, prin reducerea amenzii. Cererea de
încheiere. scutire sau de reducere se poate
(2) Persoana amendată face în termen de 10 zile de la
poate cere anularea ori comunicarea ordonanţei ori a
reducerea amenzii. Cererea încheierii de amendare.
de anulare sau de reducere (3)Dacă persoana amendată
se poate face în termen de justifică de ce nu a putut
10 zile de la comunicarea îndeplini obligaţia sa, organul de
ordonanţei ori a încheierii urmărire penală sau instanţa de
de amendare. judecată, apreciind, dispune
(3) Dacă persoana scutirea sau reducerea amenzii.
amendată justifică de ce nu
şi-a putut îndeplini
obligaţia, judecătorul de
drepturi şi libertăţi,
judecătorul de cameră
preliminară sau instanţa de
judecată poate dispune
anularea ori reducerea
488
amenzii.
(4) Cererea de anulare sau
de reducere a amenzii
aplicate prin ordonanţă va fi
soluţionată de judecătorul
de drepturi şi libertăţi, prin
încheiere.
(5) Cererea de anulare sau
de reducere a amenzii
aplicate prin încheiere va fi
soluţionată de un alt
judecător de drepturi şi
libertăţi, respectiv de un alt
judecător de cameră
preliminară ori de un alt
complet, prin încheiere.
Partea Specială
PARTEA SPECIALĂ
TITLUL I
Urmărirea penală
CAPITOLUL I Art. 5 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de
Dispoziţii generale procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind
dispoziţii procesual penale prevede:
(1) Cauzele aflate în cursul urmăririi penale la data intrării în vigoare a legii noi rămân în
competenţa organelor de urmărire penală legal sesizate, urmând a fi soluţionate potrivit
acesteia, cu excepţia cauzelor de competenţa parchetelor militare şi a secţiilor militare din
cadrul parchetelor competente.
(2) Sesizarea instanţei în cauzele prevăzute la alin. (1) se va face potrivit normelor de
competenţă din legea nouă.
(3) La judecarea cauzelor şi la soluţionarea propunerilor, contestaţiilor, plângerilor sau a
oricăror alte cereri în care cercetarea penală a fost efectuată de Direcţia Naţională Anticorupţie
potrivit legii vechi, precum şi a celor care au rămas în competenţa acesteia în condiţiile alin. (1),
participă procurori din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
489
(1) Urmărirea penală are Urmărirea penală are ca Termenul de ”făptuitor” este însă utilizat și de N.C.P.P. (a se vedea în acest sens art. 44 alin. 1-2,
ca obiect strângerea obiect strângerea probelor art. 48 alin. 1 lit.a, art. 61 alin. 2-3, art. 62 alin. 1 și 3, art. 147 alin. 1, art. 148, art. 154 alin. 1-2,
1
probelor necesare cu privire necesare cu privire la existenţa art. 158 alin. 7 lit. h, I, art. 252 alin. 5, art. 289 alin. 2 și 8, art. 293 alin. 2, art. 296 alin. 3, art.
la existenţa infracţiunilor, la infracţiunilor, la identificarea 310, art. 321 alin. 3, art. 360 alin. 1, art. 452 alin. 2 și art. 567 N.C.P.P.).
identificarea persoanelor făptuitorilor şi la stabilirea
care au săvârşit o răspunderii acestora, pentru a se Se precizează în mod expres faptul că urmăririea penală are caracter nepublic.
infracţiune şi la stabilirea constata dacă este sau nu cazul
răspunderii penale a să se dispună trimiterea în
acestora, pentru a se judecată.
constata dacă este sau nu
cazul să se dispună
trimiterea în judecată.
(2) Procedura din cursul
urmăririi penale este
nepublică.
ART. 286 ART. 203 Noul Cod de Procedură Penală nu mai prevede rezoluția ca act al procurorului și al organelor de
Actele organelor de Ordonanţele organului de cercetare penală, ceea ce reprezintă o simplificare a activității acestora.
urmărire penală urmărire penală Se precizează conținutul și structura ordonanței.
Se prevede pentru prima dată, în mod expres, faptul că organele de cercetare penală
(1) Procurorul dispune În desfăşurarea urmăririi formulează propuneri prin referat (în C. pr. pen. din 1968, această precizare exista numai cu
asupra actelor sau penale, organul de urmărire privire la referatul întocmit la terminarea cercetării penale, respectiv în art. 256 C. pr. pen., art.
măsurilor procesuale şi dispune asupra actelor sau 258-260 C. pr.pen.).
soluţionează cauza prin măsurilor procesuale prin
ordonanţă, dacă legea nu ordonanţă, acolo unde legea
prevede altfel. prevede aceasta, iar în celelalte
(2) Ordonanţa trebuie să cazuri prin rezoluţie motivată.
cuprindă: Ordonanţa trebuie să fie
a) denumirea parchetului motivată şi să cuprindă
şi data emiterii; totdeauna data şi locul
490
ART. 287 ART. 205 Se schimbă regula, în sensul că se înaintează instanței copii numerotate şi certificate ale actelor
Păstrarea unor acte de Păstrarea unor acte de de urmărire penală, originale rămânând la organul de urmărire penală.
urmărire penală urmărire penală Se elimină astfel riscul pierderii sau sustragerii actelor originale; copiile actelor rămân arhivate
491
la dosarul instanței.
(1) Când legea prevede că (1) Când legea prevede că un
un act sau o măsură act sau o măsură procesuală
procesuală trebuie să fie trebuie să fie încuviinţată,
încuviinţată, autorizată sau autorizată sau confirmată de
confirmată, un exemplar al procuror, un exemplar al
actului rămâne la procuror. ordonanţei sau al actului
(2) În cazurile în care procesual rămâne la procuror.
procurorul sesizează (2) În cazurile în care
judecătorul de drepturi şi procurorul înaintează dosarul
libertăţi, judecătorul de cauzei instanţei în vederea
cameră preliminară ori alte soluţionării propunerilor ori
autorităţi prevăzute de lege, cererilor formulate în cursul
în vederea soluţionării urmăririi penale, acesta sau
propunerilor ori cererilor organul de cercetare penală
formulate în cursul urmăririi păstrează copii de pe toate
penale, va înainta copii actele dosarului, în vederea
numerotate şi certificate de continuării urmăririi penale.
grefa parchetului de pe (3) În cazurile în care, în cursul
actele dosarului ori numai urmăririi penale, dosarul cauzei
de pe cele care au legătură este solicitat în acelaşi timp de
cu cererea sau propunerea instanţe diferite, procurorul
formulată. Organul de înaintează copii numerotate şi
urmărire penală păstrează certificate de grefa parchetului
originalul actelor, în de pe toate actele dosarului.
vederea continuării Organul de urmărire penală
urmăririi penale. păstrează originalul actelor
dosarului, în vederea continuării
urmăririi penale.
492
CAPITOLUL II
Sesizarea organelor de
urmărire penală
SECŢIUNEA 1
Reglementări generale
ART. 288 ART. 221 Sesizarea din oficiu este explicată în art. 292 N.C.P.P.
Modurile de sesizare Modurile de sesizare
ART. 225
Sesizarea la cererea organului
competent
ART. 226
Unele dispoziţii privind
urmărirea penală pentru
militari
ART. 289 ART. 222 Spre deosebire de C.pr. pen. din anul 1968, potrivit N.C.P.P., mijloacele de probă trebuie
Plângerea Plângerea indicate, doar dacă sunt cunoscute.
Această modificare este firească, întrucât, potrivit art. 99 (”Sarcina probei”) N.C.P.P. și art. 100
(1) Plângerea este (1) Plângerea este alin. 1 N.C.P.P. (”Administrarea probelor”), sarcina strângerii și administrării probelor în cursul
încunoştinţarea făcută de o încunoştinţarea făcută de o urmăririi penale îi revine organului de urmărire penală.
persoană fizică sau juridică, persoană fizică sau de o Pe de altă parte, această modificare vine și în sprijinul celerității procesului penal, întrucât,
referitoare la o vătămare ce persoană juridică, referitoare la neindicarea mijloacelor de probă (în ipoteza în care nu sunt cunoscute), nu mai constituie un
i s-a cauzat prin infracţiune. o vătămare ce i s-a cauzat prin motiv de restituire a plângerii pe cale administrativă petiţionarului, conform art. 294 alin. 2
(2) Plângerea trebuie să infracţiune. N.C.P.P.
cuprindă: numele, (2) Plângerea trebuie să
prenumele, codul numeric cuprindă: numele, prenumele, Adăugare:
personal, calitatea şi codul numeric personal,
domiciliul petiţionarului ori, calitatea şi domiciliul
- - datele de identificare în cazul în care plângerea este formulată de o persoană juridică;
pentru persoane juridice, petiţionarului, descrierea faptei
denumirea, sediul, codul care formează obiectul plângerii, - plângerea se poate face şi în formă electronică, însă îndeplineşte condiţiile de formă numai
unic de înregistrare, codul indicarea făptuitorului, dacă este dacă este certificată prin semnătură electronică, în conformitate cu prevederile legale.
de identificare fiscală, cunoscut şi a mijloacelor de
numărul de înmatriculare în probă.
registrul comerţului sau de (3) Plângerea se poate face
înscriere în registrul personal sau prin mandatar.
persoanelor juridice şi Mandatul trebuie să fie special,
contul bancar, indicarea iar procura rămâne ataşată
reprezentantului legal ori plângerii.
convenţional, descrierea (4) Plângerea făcută oral se
faptei care formează consemnează într-un proces-
obiectul plângerii, precum şi verbal de organul care o
indicarea făptuitorului şi a primeşte.
mijloacelor de probă, dacă (5) Plângerea se poate face şi
sunt cunoscute. de către unul dintre soţi pentru
(3) Plângerea se poate celălalt soţ, sau de către copilul
face personal sau prin major pentru părinţi. Persoana
495
săvârşirea unei infracţiuni Obligaţiile prevăzute în alin. 1 în situațiile în care actele de control poartă asupra unor fapte care constituie totodată și
pentru care acţiunea penală revin şi oricărui funcţionar care a infracțiuni. S-a transpus astfel noua concepție privind exercitarea atribuțiilor de constatare a
se pune în mişcare din luat cunoştinţă despre săvârşirea infracțiunilor și valorificarea procesuală a informațiilor și a probelor materiale strânse de către
oficiu, sunt obligate să unei infracţiuni în legătură cu organele nejudiciare, cu ocazia constatării comiterii unei infracțiuni, actele întocmite cu această
sesizeze de îndată organul serviciul în cadrul căruia îşi ocazie fiind limitate la scopul și funcțiile instituite în art. 61 din Codul de procedură penală,
de urmărire penală şi să ia îndeplineşte sarcinile. constituind doar acte de sesizare a organului de urmărire penală.
măsuri pentru ca urmele Modificările au avut de asemenea în vedere stabilirea limitelor în care autoritățile nejudiciare
infracţiunii, corpurile delicte pot face investigații, valorificarea probatorie a constatărilor, prezervarea privilegiului non-
şi orice alte mijloace de autoincriminării, inviolabilității domiciliului în sensul CEDO, protecția spațiilor profesionale. În
probă să nu dispară. acest sens, au fost modificate dispozițiile art. 33 și 36 din Legea nr. 21/1996 – Legea
(2) Orice persoană care concurenței.”
exercită un serviciu de
interes public pentru care a
fost învestită de autorităţile
publice sau care este
supusă controlului ori
supravegherii acestora cu
privire la îndeplinirea
respectivului serviciu de
interes public, care în
exercitarea atribuţiilor sale
a luat cunoştinţă de
săvârşirea unei infracţiuni
pentru care acţiunea penală
se pune în mişcare din
oficiu, este obligată să
sesizeze de îndată organul
de urmărire penală.
ART. 292 ART. 221 alin. 1 Spre deosebire de C. pr. pen. din 1968, sesizarea din oficiu este prevăzută în N.C.P.P. într-un
Sesizarea din oficiu Modurile de sesizare text de lege distinct.
Organul de urmărire Organul de urmărire penală Potrivit art.298 alin.1 N.C.P.P. (”Procedura în cazul infracțiunii flagrante”): „În caz de infracţiune
penală se sesizează din este sesizat prin plângere sau flagrantă, organul de cercetare penală este obligat să constate săvârşirea acesteia, chiar în lipsa
oficiu dacă află că s-a denunţ, ori se sesizează din plângerii prealabile”.
săvârşit o infracţiune pe oficiu când află pe orice altă cale
orice altă cale decât cele că s-a săvârşit o infracţiune. În
499
SECŢIUNEA a 2-a
Plângerea prealabilă
ART. 295 ART. 279 Se precizează în mod expres faptul că dispozițiile legale indicate privind plângerea penală se
Plângerea prealabilă Organele cărora li se aplică și în cazul plângerii prealabile.
adresează plângerea
(1) Punerea în mişcare a
acţiunii penale se face Punerea în mişcare a acţiunii
numai la plângerea penale se face numai la
prealabilă a persoanei plângerea prealabilă a persoanei
vătămate, în cazul vătămate, în cazul infracţiunilor
infracţiunilor pentru care pentru care legea prevede că
legea prevede că este este necesară astfel de plângere.
necesară o astfel de Plângerea prealabilă se
plângere. adresează organului de
(2) Plângerea prealabilă cercetare penală sau
se adresează organului de procurorului, potrivit legii.
cercetare penală sau
procurorului, potrivit legii.
(3) Dispoziţiile art. 289 ART. 283
alin. (1) - (6) şi (8) se aplică Conţinutul plângerii
în mod corespunzător. Plângerea trebuie să cuprindă
descrierea faptei, indicarea
autorului, arătarea mijloacelor
de probă, indicarea adresei
părţilor şi a martorilor,
precizarea dacă persoana
vătămată se constituie parte
civilă şi, atunci când este cazul,
indicarea persoanei responsabile
civilmente.
trebuie să fie introdusă în care legea prevede că este la care a cunoscut cine este făptuitorul, ca în reglementarea anterioară.
termen de 3 luni din ziua în necesară o plângere prealabilă,
care persoana vătămată a aceasta trebuie să fie introdusă Are în vedere și situația în care făptuitorul este reprezentatul legal al subiectului pasiv al
aflat despre săvârşirea în termen de 2 luni din ziua în infracțiunii.
faptei. care persoana vătămată a ştiut
(2) Când persoana cine este făptuitorul. A se avea în vedere și art. 69 din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei
vătămată este un minor sau Când persoana vătămată este de mediator (M.Of. nr. 441 din 22 mai 2006).
un incapabil, termenul de 3 un minor sau un incapabil,
luni curge de la data când termenul de 2 luni curge de la
reprezentantul său legal a data când persoana îndreptăţită ART. 69*)
aflat despre săvârşirea a reclama a ştiut cine este (1) În cazul în care procedura de mediere se desfăşoară înaintea începerii procesului penal şi
faptei. făptuitorul. aceasta se închide prin împăcarea părţilor, persoana vătămată nu mai poate sesiza, pentru
(3) În cazul în care aceeaşi faptă, organul de urmărire penală sau, după caz, instanţa de judecată.
făptuitorul este ART. 285 (2) Dacă procedura de mediere a fost declanşată în termenul prevăzut de lege pentru
reprezentantul legal al Plângerea greşit îndreptată introducerea plângerii prealabile, acest termen se suspendă pe durata desfăşurării medierii.
persoanelor prevăzute la Plângerea prealabilă greşit Dacă părţile aflate în conflict nu s-au împăcat, persoana vătămată poate introduce plângerea
alin. (2), termenul de 3 luni îndreptată la organul de prealabilă în acelaşi termen, care îşi va relua cursul de la data întocmirii procesului-verbal de
curge de la data numirii urmărire penală sau la instanţa închidere a procedurii de mediere, socotindu-se şi timpul scurs înainte de suspendare.
unui nou reprezentant legal. de judecată se trimite organului
(4) Plângerea prealabilă competent, pe cale *) Conform art. 84 pct. 8 şi art. 104 din Legea nr. 255/2013, începând cu data de 1 februarie
greşit îndreptată se administrativă. În aceste cazuri, 2014 (data intrării în vigoare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală), articolul
consideră valabilă, dacă a plângerea se consideră valabilă, 69 va avea următorul cuprins:
fost introdusă în termen la dacă a fost introdusă în termen
organul judiciar la organul necompetent. "ART. 69
necompetent. (1) În cazul în care procedura de mediere se desfăşoară înaintea începerii procesului penal şi
(5) Plângerea prealabilă aceasta se închide prin soluţionarea conflictului şi încheierea unei înţelegeri, potrivit art. 56 alin.
greşit îndreptată la organul (1) lit. a), prin derogare de la dispoziţiile art. 157 alin. (3) din Codul penal, fapta nu va atrage
de urmărire penală sau la răspunderea penală pentru făptuitorul cu privire la care conflictul s-a încheiat prin mediere.
instanţa de judecată se (2) Termenul prevăzut de lege pentru introducerea plângerii prealabile se suspendă pe durata
trimite, pe cale desfăşurării medierii. Dacă părţile aflate în conflict nu au încheiat o înţelegere, potrivit art. 56
administrativă, organului alin. (1) lit. a), persoana vătămată poate introduce plângerea prealabilă în acelaşi termen, care
judiciar competent. îşi va relua cursul de la data întocmirii procesului-verbal de închidere a procedurii de mediere,
socotindu-se şi timpul scurs înainte de suspendare."
505
CAPITOLUL III În C. pr. pen. din anul 1968, capitolul III aferent (din Partea Specială, Titlul I. Urmărirea penală)
Conducerea şi era intitulat ”Supravegherea exercitată de procuror în activitatea de urmărire penală”).
supravegherea activităţii Titlul capitolului III din N.C.P.P. evidențiază calitatea procurorului de conducător al activității
organelor de cercetare organelor de cercetare penală.
penală de către procuror
ART. 299 ART. 216 alin. 1 și 2 Acest text se corelează cu art. 209 alin. 14 N.C.P.P. (”Reținerea”): ” Împotriva ordonanţei
Obiectul supravegherii Obiectul supravegherii organului de cercetare penală prin care s-a luat măsura reţinerii suspectul sau inculpatul poate
face plângere la procurorul care supraveghează urmărirea penală, înainte de expirarea duratei
(1) Procurorul Procurorul, în exercitarea acesteia. Procurorul se pronunţă de îndată, prin ordonanţă. În cazul când constată că au fost
supraveghează activitatea supravegherii respectării legii în încălcate dispoziţiile legale care reglementează condiţiile de luare a măsurii reţinerii, procurorul
organelor de cercetare activitatea de urmărire penală, dispune revocarea ei şi punerea de îndată în libertate a celui reţinut.”
penală, astfel ca orice veghează ca orice infracţiune să Deși art. 299 N.C.P.P. nu prevede obligația procurorului de a veghea asupra legalității arestării
507
1 2
infracţiune să fie fie descoperită, orice infractor să preventive, care, în C. pr. pen. din anul 1968 era prevăzută detaliat și în art. 139 alin. 3 – 3
descoperită şi orice fie tras la răspundere penală şi (”Înlocuirea sau revocarea măsurilor preventive”), totuși această obligație este prevăzută în
persoană care a săvârşit o ca nici o persoană să nu fie art. 242 alin. 4 N.C.P.P. (”Revocarea măsurilor preventive și înlocuirea unei măsuri preventive
infracţiune să fie trasă la urmărită penal fără să existe cu o altă măsură preventivă”) : ”În cazul în care măsura preventivă a fost luată în cursul
răspundere penală. indicii temeinice că a săvârşit o urmăririi penale de către procuror sau de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, organul de
(2) De asemenea, faptă prevăzută de legea penală. cercetare penală are obligaţia să îl informeze de îndată, în scris, pe procuror despre orice
procurorul exercită De asemenea, procurorul împrejurare care ar putea conduce la revocarea sau înlocuirea măsurii preventive. Dacă
supravegherea activităţii veghează ca nici o persoană să apreciază că informaţiile comunicate justifică revocarea sau înlocuirea măsurii preventive,
organelor de cercetare nu fie reţinută sau arestată, procurorul dispune aceasta sau, după caz, sesizează judecătorul de drepturi şi libertăţi care a
penală astfel ca niciun decât în cazurile şi în condiţiile luat măsura, în termen de 24 de ore de la primirea informării. Procurorul este obligat să sesizeze
suspect sau inculpat să nu prevăzute de lege. şi din oficiu judecătorul de drepturi şi libertăţi, când constată el însuşi existenţa vreunei
fie reţinut decât în cazurile împrejurări care justifică revocarea sau înlocuirea măsurii preventive luate de acesta.”
şi în condiţiile prevăzute de
lege.
ART. 300 ART. 218 Se extinde obligația organelor de cercetare penală de a-l informa pe procuror și cu privire la
Modalităţile de Modalităţi de exercitare a activităţile pe care le efectuează sau urmează să le efectueze.
exercitare a supravegherii supravegherii Se prevede în mod expres posibilitatea ca procurorul de a reţine orice cauză în vederea
efectuării urmăririi penale.
(1) Procurorul, în Procurorul conduce şi Această posibilitate legală decurge din competența procurorului de a conduce și controla
exercitarea atribuţiei de a controlează nemijlocit nemijlocit activitatea de urmărire penală a organelor de cercetare penală, prev. de art. 56 alin.
conduce şi supraveghea activitatea de cercetare penală a 1-2 N.C.P.P.
activitatea organelor de poliţiei judiciare şi a altor organe Această posibilitate era prevăzută anterior din disp. art. 218 alin. 1 și 3 C. pr. pen.
cercetare penală, veghează de cercetare speciale şi
ca actele de urmărire supraveghează ca actele de
penală să fie efectuate cu urmărire penală să fie efectuate
respectarea dispoziţiilor cu respectarea dispoziţiilor
legale. legale.
(2) Organele de cercetare Organele de cercetare penală
penală sunt obligate după sunt obligate să încunoştinţeze
sesizare să îl informeze pe de îndată pe procuror despre
procuror despre activităţile infracţiunile de care au luat
pe care le efectuează sau cunoştinţă.
urmează să le efectueze. Procurorul poate să asiste la
(3) În exercitarea efectuarea oricărui act de
atribuţiei de a conduce cercetare penală sau să-l
activitatea de urmărire efectueze personal. Procurorul
508
ART. 301 ART. 268 Rămân valabile doar actele sau măsurile procesuale legal efectuate, nu și actele procesuale
Trimiterea la organul Trimiterea la organul care nu pot fi refăcute.
competent competent Procurorul are obligația să verifice dacă există vreunul dintre cazurile prevăzute la art. 43
N.C.P.P., în vederea reunirii cauzelor și a trimiterii ulterioare la organul competent.
(1) Când procurorul Când procurorul constată că
constată că urmărirea pentru vreuna din infracţiunile
penală nu se efectuează de sau infractorii arătaţi în art. 207,
organul de cercetare penală 208 şi 209 alin. 3 şi 4 urmărirea
prevăzut de lege, ia măsuri penală s-a făcut de un alt organ
ca urmărirea să fie făcută decât cel prevăzut în textele
de organul competent, menţionate, ia măsuri ca
509
ART. 302 ART. 217 alin. 1 și 2 Se constată că această posibilitate de preluare este prevăzută și în art. 325 N.C.P.P.
Trecerea cauzei de la un Trecerea cauzei de la un
organ de cercetare penală organ la altul ART. 325
la altul Preluarea cauzelor de la alte parchete
Procurorul poate să dispună,
(1) Procurorul poate să după necesitate, ca într-o cauză (1) Procurorii din cadrul parchetului ierarhic superior pot prelua, în vederea efectuării sau
dispună, după necesitate, în care cercetarea penală supravegherii urmăririi penale, cauze de competenţa parchetelor ierarhic inferioare, prin
ca într-o cauză urmărirea trebuie efectuată de un anumit dispoziţia motivată a conducătorului parchetului ierarhic superior.
penală să fie efectuată de organ de cercetare, să fie (2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi când legea prevede o altă
un alt organ de cercetare efectuată de un alt asemenea subordonare ierarhică.
decât cel sesizat. organ.
(2) Preluarea unei cauze Preluarea unei cauze de către
de către un organ de un organ de cercetare penală
cercetare penală ierarhic ierarhic superior se dispune de
superior se dispune de procurorul de la parchetul care
procurorul de la parchetul exercită supravegherea acestuia,
care exercită supravegherea pe baza propunerii motivate a
urmăririi penale în acea organului de cercetare penală
cauză, pe baza propunerii care preia cauza şi după
motivate a organului de încunoştinţarea procurorului
cercetare penală care preia care exercită supravegherea
cauza. acesteia.
510
ART. 303 ART. 219 Se adaugă caracterul prioritar al dispozițiilor date de procuror organelor de cercetare penală.
Dispoziţiile date de Dispoziţii date de procuror
procuror Și în codul de procedură penală anterior, în art. 198 lit. j, era prevăzută ca abatere judiciară,
Procurorul poate să dea neîndeplinirea de către organul de cercetare penală a dispozițiilor scrise ale procurorului, în
(1) Procurorul poate să dispoziţii cu privire la efectuarea termenul stabilit de acesta.
dispună cu privire la oricărui act de urmărire penală.
efectuarea oricărui act de În cazul organelor de cercetare Trebuie avute în vedere și disp. art. 55 alin. 4-6 (”Organele de urmărire penală”) N.C.P.P., art.
urmărire penală de ale poliţiei judiciare, organele 57 (”Competența organelor de cercetare penală”) N.C.P.P. și următoarele prevederi ale Legii
organele de cercetare ierarhic superioare ale acestora nr. 364/ 2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare:
penală ale poliţiei judiciare nu pot să le dea îndrumări sau
sau de organele de dispoziţii privind cercetarea art. 6
cercetare penală speciale, penală, procurorul fiind singurul (1) Numirea, promovarea şi eliberarea poliţiştilor în/din funcţiile structurilor poliţiei judiciare
după caz. competent în acest sens. se fac potrivit normelor de competenţă aprobate prin ordin al ministrului administraţiei şi
(2) Dispoziţiile date de Dispoziţiile date de procuror internelor, cu avizul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi
procuror în legătură cu sunt obligatorii pentru organul Justiţie.
efectuarea actelor de de cercetare penală, precum şi (2) Pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către lucrătorii poliţiei
cercetare penală sunt pentru alte organe ce au judiciare a obligaţiilor ce le revin în activitatea desfăşurată în calitatea de organ de cercetare
obligatorii şi prioritare atribuţii prevăzute de lege în penală al poliţiei judiciare, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
pentru organul de constatarea infracţiunilor. şi Justiţie poate propune ministrului administraţiei şi internelor eliberarea din funcţia de
cercetare, precum şi pentru În cazul neîndeplinirii sau al lucrător de poliţie judiciară.
alte organe ce au atribuţii îndeplinirii în mod defectuos, de *) 1. Conform art. 74 pct. 1 şi art. 104 din Legea nr. 255/2013, începând cu data de 1 februarie
prevăzute de lege în către organul de cercetare 2014 (data intrării în vigoare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală), la
constatarea infracţiunilor. penală, a dispoziţiilor date de articolul 6, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
Organele ierarhic procuror, acesta va sesiza "(2) Pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către lucrătorii poliţiei
superioare ale poliţiei conducătorul organului de judiciare a obligaţiilor ce le revin în activitatea desfăşurată în calitatea de organ de cercetare
judiciare sau ale organelor cercetare penală, care are penală al poliţiei judiciare, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie
de cercetare penală obligaţia ca în termen de 3 zile şi Justiţie poate retrage avizul prevăzut la art. 2 alin. (3). Retragerea avizului conduce la
speciale nu pot da de la sesizare să comunice încetarea calităţii de lucrător în cadrul poliţiei judiciare."
îndrumări sau dispoziţii procurorului măsurile dispuse. 2. Conform art. 74 pct. 2 şi art. 104 din Legea nr. 255/2013), începând cu data de 1 februarie
privind cercetarea penală. 2014 (data intrării în vigoare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală), la
(3) În cazul neîndeplinirii articolul 6, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (3) şi (4), cu următorul
sau al îndeplinirii în mod cuprins:
defectuos de către organul "(3) La evaluarea profesională a poliţiştilor din cadrul poliţiei judiciare care se realizează de
de cercetare penală a către şeful nemijlocit se va ţine cont şi de referatul conducătorului parchetului sub coordonarea,
dispoziţiilor date de controlul şi conducerea căruia îşi desfăşoară activitatea aceştia.
procuror, acesta poate (4) Regulamentul privind întocmirea şi comunicarea referatului prevăzut la alin. (3) se aprobă
sesiza conducătorul prin ordin comun al ministrului afacerilor interne şi al procurorului general al Parchetului de pe
511
ART. 304 ART. 220 alin. 1 Se precizează că infirmarea vizează și actele procedurale.
Infirmarea actelor Infirmarea actelor sau
procesuale sau procedurale măsurilor procesuale nelegale Alin. 2 reprezintă o prevedere expresă a principiului controlului ierarhic ce caracterizează
activitatea Ministerului Public.
(1) Când procurorul Când procurorul constată că
constată că un act sau o un act sau o măsură procesuală
măsură procesuală a a organului de urmărire penală
organului de cercetare nu este dată cu respectarea
penală nu este dată cu dispoziţiilor legale, o infirmă prin
respectarea dispoziţiilor ordonanţă.
legale sau este
neîntemeiată, o infirmă
motivat, din oficiu sau la
plângerea persoanei
interesate.
(2) Dispoziţiile alin. (1) se
aplică şi în cazul verificării
efectuate de către
procurorul ierarhic superior
cu privire la actele
procurorului ierarhic
inferior.
512
CAPITOLUL IV
Efectuarea urmăririi penale
SECŢIUNEA 1
Desfăşurarea urmăririi
penale
ART. 305 ART. 228 Începerea urmăririi penale se dispune prin ordonanţă.
Începerea urmăririi Începerea urmăririi penale
penale Se prevede în mod expres începerea urmăririi penale cu privire la faptă (in rem).
(1) Organul de urmărire
(1) Când actul de sesizare penală sesizat în vreunul dintre Deși legiuitorul folosește expresia de ”indicii rezonabile”, înțelesul aceasteia nu este explicat.
îndeplineşte condiţiile modurile prevăzute la art. 221
prevăzute de lege şi se dispune prin rezoluţie începerea Nu se mai prevede ca, în ordonanța de începere a urmăririi penale, să fie menționată ora
constată că nu există urmăririi penale, când din emiterii; ordonanța nu se mai înregistrează într-un registru special, cum se proceda cu rezoluția
vreunul dintre cazurile care cuprinsul actului de sesizare sau de începere a urmăririi penale conform C.pr. pen. din 1968.
împiedică exercitarea al actelor premergătoare
acţiunii penale prevăzute la efectuate nu rezultă vreunul Din folosirea sintagmei ”în continuare” prevăzută în alin. 3 rezultă faptul că, în orice cauză
art. 16 alin. (1), organul de dintre cazurile de împiedicare a penală în care se începe urmărirea penală față de o anumită persoană, este obligatoriu să se
urmărire penală dispune punerii în mişcare a acţiunii înceapă anterior urmărirea penală cu privire la faptă.
începerea urmăririi penale penale prevăzute la art. 10. În consecință, și în cazul infracțiunii flagrante (a se vedea și art. 293 N.C.P.P. – ”Constatarea
cu privire la faptă. (1^1) Rezoluţia de începere a infracțiunii flagrante”), după dispunerea începerii urmăririi penale cu privire la faptă,
(2) Începerea urmăririi urmăririi penale va cuprinde procurorul dispune ca urmărirea penală să se efectueze în continuare faţă de făptuitor.
penale se dispune prin data şi ora la care s-a dispus Nu mai este prevăzută atribuția organului de cercetare penală de a începe urmărirea penală
ordonanţă care cuprinde, începerea urmăririi penale şi va față de o persoană care a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală (chiar dacă, în Codul de
după caz, menţiunile fi înregistrată într-un registru procedură penală din anul 1968 era supusă confirmării motivate a procurorului), ci aceasta este,
prevăzute la art. 286 alin. special. potrivit alin. 3, competența exclusivă a procurorului.
(2) lit. a) - c) şi g). (2) În cazul prevăzut la art. 10 Pe de altă parte, potrivit art. 311 alin. 1 N.C.P.P. (”Extinderea urmăririi penale sau schimbarea
(3) Când din datele şi lit. b^1), organul de urmărire încadrării juridice”), extinderea urmăririi penale sau schimbarea încadrării juridice se poate
probele existente în cauză penală înaintează dosarul dispune și de către organul de cercetare penală, care este însă obligat să-l informeze pe
rezultă indicii rezonabile că procurorului cu propunerea de a procuror și poate propune, după caz, punerea în mişcare a acţiunii penale.
o anumită persoană a dispune, după caz, neînceperea
1
săvârşit fapta pentru care s- urmăririi penale sau scoaterea Dispozițiile alin. 4 se corelează cu disp. art. 294 alin. 1 N.C.P.P. (”Efectuarea de verificări
a început urmărirea penală, de sub urmărire penală. prealabile”):
procurorul dispune ca (3) *** Abrogat (1) Ori de câte ori este necesară o autorizare prealabilă sau îndeplinirea unei alte condiţii
urmărirea penală să se (3^1) Rezoluţia de începere a prealabile pentru începerea urmăririi penale, organul de urmărire penală efectuează verificări
efectueze în continuare faţă urmăririi penale, emisă de prealabile.
de aceasta, care organul de cercetare penală, se
513
identificarea persoanelor
care au săvârşit infracţiuni, În Expunerea de motive (publicată pe site-ul Camerei Deputaților –
să ia măsuri pentru ART. 202 http:/www.cdep.ro/proiecte/2013/100/30/1/em249pdf.) la Legea nr. 255/2013 de punere în
limitarea consecinţelor Rolul activ al organului de aplicare, pct. 2.2 Titlul II ”Dispoziții privind modificarea și completarea unor acte normative
acestora, să strângă şi să urmărire penală care cuprind dispoziții procesual penale” pct. 1, se arată:
administreze probele cu
respectarea prevederilor Organul de urmărire penală ”Au fost abrogate textele referitoare la secretul bancar și cel profesional din legea specială
art. 100 şi 101. este obligat să strângă probele privind prevenirea spălării banilor, precum și din cele de organizare și funcționare a D.N.A. și
(2) Organele de cercetare necesare pentru aflarea D.I.I.C.O.T., reținându-se că nu se justifică reglementarea unor proceduri diferite în legile
penală au obligaţia de a adevărului şi pentru lămurirea speciale pentru anumite categorii de infracțiuni sau pentru anumite organe judiciare. Procedura
efectua actele de cercetare cauzei sub toate aspectele, în de acces la informațiile bancare pentru toate categoriile de infracțiuni sau de către toate
care nu suferă amânare, vederea justei soluţionări a organele judiciare se va realiza în condițiile prevăzute de Legea nr. 135/2010 (noul Cod de
chiar dacă privesc o cauză acesteia. Organul de urmărire procedură penală):”
pentru care nu au adună probele atât în favoarea,
competenţa de a efectua cât şi în defavoarea învinuitului Prin prevederile alin. 6 sunt exonerate de răspundere penală pentru săvârșirea infracțiunii de
urmărirea penală. sau inculpatului. divulgare a secretului profesional, prev. de art. 227 N.C.P. (art. 196 C. pen. 1968), persoanele
(3) După începerea Îndatoririle prevăzute în care, în exercitarea profesiei, au luat cunoștință de datele ori informaţiile pe care le solicită
urmăririi penale, organele alineatul precedent se organele de urmărire penală, după începerea urmăririi penale.
de cercetare penală strâng îndeplinesc chiar dacă învinuitul
1
şi administrează probele, sau inculpatul recunoaşte fapta. Prevederile alin. 7 sunt puse în acord cu disp. art. 112 (”Confiscarea specială” ) și 112
atât în favoarea, cât şi în Organul de urmărire penală (”Confiscarea extinsă”) N.C.P.
defavoarea suspectului ori este obligat să explice
inculpatului. învinuitului sau inculpatului, În art. 41 din Legea nr. 255 din 19 iulie 2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010
(4) Organul de urmărire precum şi celorlalte părţi privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative
penală se pronunţă, prin drepturile lor procesuale. care cuprind dispoziţii procesual penale se arată:
ordonanţă motivată, în Organul de urmărire penală Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie,
condiţiile art. 100 alin. (3) şi este de asemenea obligat să publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, cu modificările şi
(4), asupra cererilor de strângă date cu privire la completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
administrare a probelor, în împrejurările care au (…)
limita competenţei sale. determinat, înlesnit sau favorizat 2. Articolul 26 va avea următorul cuprins:
(5) Când organul de săvârşirea infracţiunii, precum şi "ART. 26
cercetare penală apreciază orice alte date de natură să Secretul bancar şi cel profesional, cu excepţia secretului profesional al avocatului exercitat în
că este necesară servească la soluţionarea cauzei. condiţiile legii, nu sunt opozabile procurorului, după începerea urmăririi penale, şi nici instanţei
administrarea unor mijloace ART. 213 de judecată."
de probă sau folosirea unor Cazuri urgente
metode speciale de De asemenea, potrivit art. 86 din Legea nr. 255 din 19 iulie 2013 pentru
supraveghere, care pot fi Organul de cercetare penală punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru
516
autorizate ori dispuse, în este obligat să efectueze actele modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale,
faza de urmărire penală, de cercetare ce nu suferă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea
numai de procuror sau, amânare, chiar dacă acestea capitalului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 27 decembrie 2006,
după caz, de judecătorul de privesc o cauză care nu este de aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările
drepturi şi libertăţi, competenţa lui. Lucrările ulterioare, se modifică după cum urmează:
formulează propuneri efectuate în astfel de cazuri se 1. Articolul 114 va avea următorul cuprins:
motivate, care trebuie să trimit, de îndată, prin procurorul "ART. 114
cuprindă datele şi care exercită supravegherea Instituţiile de credit sunt obligate să furnizeze procurorului sau instanţei de judecată, la
informaţiile care sunt activităţii organului ce le-a solicitarea acestora, informaţii de natura secretului bancar, dispoziţiile privind metodele speciale
obligatorii în cadrul acelei efectuat, procurorului de supraveghere sau cercetare din Codul de procedură penală aplicându-se în mod
proceduri. Referatul este competent. corespunzător."
trimis procurorului
împreună cu dosarul cauzei.
(6) Secretul bancar şi cel
profesional, cu excepţia
secretului profesional al
avocatului, nu sunt
opozabile procurorului,
după începerea urmăririi
penale.
(7) Organul de urmărire
penală este obligat să
strângă probele necesare
pentru identificarea
bunurilor şi valorilor supuse
confiscării speciale şi
confiscării extinse, potrivit
Codului penal.
această calitate, fapta În cursul procesului penal, b) dreptul de a consulta dosarul, în condiţiile legii;
pentru care este organele judiciare sunt obligate c) dreptul de a avea un avocat ales, iar dacă nu îşi desemnează unul, în cazurile de asistenţă
suspectată, încadrarea să asigure părţilor deplina obligatorie, dreptul de a i se desemna un avocat din oficiu;
juridică a acesteia, exercitare a drepturilor d) dreptul de a propune administrarea de probe în condiţiile prevăzute de lege, de a ridica
drepturile procesuale procesuale în condiţiile excepţii şi de a pune concluzii;
prevăzute la art. 83, prevăzute de lege şi să e) dreptul de a formula orice alte cereri ce ţin de soluţionarea laturii penale şi civile a cauzei;
încheindu-se în acest sens administreze probele necesare f) dreptul de a beneficia în mod gratuit de un interpret atunci când nu înţelege, nu se exprimă
un proces-verbal. în apărare. bine sau nu poate comunica în limba română;
Organele judiciare au obligaţia g) dreptul de a apela la un mediator, în cazurile permise de lege;
1
să-l încunoştinţeze, de îndată şi g ) dreptul de a fi informat cu privire la drepturile sale;
mai înainte de a-l audia, pe h) alte drepturi prevăzute de lege.
învinuit sau pe inculpat despre
fapta pentru care este cercetat,
încadrarea juridică a acesteia şi Potrivit art. 92 alin. 8 (”Drepturile avocatului suspectului și inculpatului”), avocatul suspectului
să-i asigure posibilitatea sau inculpatului are dreptul să beneficieze de timpul și înlesnirile necesare pentru pregătirea și
pregătirii şi exercitării apărării. realizarea unei apărări efective.
Orice parte are dreptul să fie
asistată de apărător în tot cursul Aceasta înseamnă că, și în faza de urmărire penală, apărătorul suspectului sau inculpatului pot
procesului penal. solicita ca audierea să se efectueze la o dată ulterioară aducerii la cunoștință a calității de
Organele judiciare au obligaţia suspect sau inculpat.
să încunoştinţeze pe învinuit sau
inculpat, înainte de a i se lua
prima declaraţie, despre dreptul
de a fi asistat de un apărător,
consemnându-se aceasta în
procesul-verbal de ascultare. În
condiţiile şi în cazurile prevăzute
de lege, organele judiciare sunt
obligate să ia măsuri pentru
asigurarea asistenţei juridice a
învinuitului sau inculpatului,
dacă acesta nu are apărător ales.
ART. 70
Întrebări şi lămuriri prealabile
(1) Învinuitul sau inculpatul,
înainte de a fi ascultat, este
518
schimbare a locuinţei pe
parcursul procesului penal.
ART. 308 Prevedere nouă. Textul are în vedere consolidarea probatoriului și pentru faza de judecată, în situațiile în care ar
Procedura audierii exista riscul ca un martor să nu mai poată fi audiat (de ex. martor care locuiește în străinătate
anticipate sau o martoră care urmează să se afle în concediu de maternitate).
ART. 309 ART. 234 Spre deosebire de C. pr. pen. din anul 1968, când, pentru a se pune în mișcare acțiunea penală
Punerea în mişcare a Propuneri făcute de organul trebuiau să existe ”temeiuri” (fără ca acest termen să fost explicat de legiuitor), în N.C.P.P.,
acţiunii penale de cercetare penală pentru a se pune în mișcare acțiunea penală trebuie să existe ”probe” (noțiunea fiind explicată
în art. 97 N.C.P.P.) din care să rezulte ”presupunerea rezonabilă” că a fost săvârșită o
(1) Acţiunea penală se Dacă organul de cercetare infracțiune.
pune în mişcare de penală consideră că sunt
procuror, prin ordonanţă, în temeiuri pentru punerea în Legiuitorul nu explică nici înțelesul expresiei ”presupunere rezonabilă”, însă, în art. 4 alin. 2
cursul urmăririi penale, de mişcare a acţiunii penale, face (”Prezumţia de nevinovăţie”) N.C.P.P. prevede principiul ”in dubio pro reo” (după administrarea
îndată ce se constată că propuneri în acest sens, pe care întregului probatoriu, orice îndoială în formarea convingerii organelor judiciare se interpretează
există probe din care rezultă le înaintează procurorului. în favoarea suspectului sau inculpatului).
presupunerea rezonabilă că Organul de cercetare penală,
o persoană a săvârşit o dacă consideră că sunt întrunite Ca element de noutate față de C.pr. pen. din anul 1968, în N.C.P.P. se prevede dreptul
infracţiune şi nu există şi condiţiile prevăzute de lege inculpatului de a i se elibera inculpatului, la cerere, o copie a ordonanței de punere în mișcare
vreunul dintre cazurile de pentru luarea măsurii arestării a acțiunii penale.
împiedicare, prevăzute la preventive a inculpatului,
art. 16 alin. (1). procedează în acelaşi mod.
(2) Punerea în mişcare a A se vedea și art. 7 N.C.P.P. (”Obligativitatea punerii în mișcare și a exercitării acțiunii
acţiunii penale este ART. 235 penale”).
comunicată inculpatului de Punerea în mişcare a acţiunii
către organul de urmărire penale prin ordonanţă Potrivit art. 324 alin. 4 N.C.P.P., punerea în mișcare a acțiunii penale nu poate forma obiectul
penală care îl cheamă Procurorul se pronunţă asupra delegării organelor de cercetare penală în cazurile în care urmărirea penală se efectuează în
pentru a-l audia. Dispoziţiile punerii în mişcare a acţiunii mod obligatoriu de către procuror.
art. 108 se aplică în mod penale după examinarea
corespunzător, încheindu-se dosarului. ART. 108
în acest sens un proces- Dacă procurorul este de acord Comunicarea drepturilor şi a obligaţiilor
verbal. cu propunerea, pune în mişcare (1) Organul judiciar comunică suspectului sau inculpatului calitatea în care este audiat, fapta
(3) La cerere, inculpatului acţiunea penală prin ordonanţă. prevăzută de legea penală pentru săvârşirea căreia este suspectat sau pentru care a fost pusă în
i se eliberează o copie a Ordonanţa de punere în mişcare acţiunea penală şi încadrarea juridică a acesteia.
ordonanţei prin care a fost mişcare a acţiunii penale trebuie (2) Suspectului sau inculpatului i se aduc la cunoştinţă drepturile prevăzute la art. 83, precum
dispusă măsura. să cuprindă, pe lângă menţiunile şi următoarele obligaţii:
(4) Atunci când consideră arătate în art. 203, date cu a) obligaţia de a se prezenta la chemările organelor judiciare, atrăgându-i-se atenţia că, în
necesar, procurorul poate privire la persoana inculpatului, cazul neîndeplinirii acestei obligaţii, se poate emite mandat de aducere împotriva sa, iar în cazul
proceda personal la fapta pentru care este învinuit şi sustragerii, judecătorul poate dispune arestarea sa preventivă;
audierea inculpatului şi la încadrarea juridică a acesteia. b) obligaţia de a comunica în scris, în termen de 3 zile, orice schimbare a adresei, atrăgându-i-
comunicarea prevăzute la se atenţia că, în cazul neîndeplinirii acestei obligaţii, citaţiile şi orice alte acte comunicate la
alin. (2). ART. 237 alin. 2 și 4 prima adresă rămân valabile şi se consideră că le-a luat la cunoştinţă.
(5) Organul de urmărire Continuarea cercetării şi (3) În cursul urmăririi penale, înainte de prima audiere a suspectului sau inculpatului, i se aduc
521
penală continuă urmărirea ascultarea inculpatului la cunoştinţă drepturile şi obligaţiile prevăzute la alin. (2). Aceste drepturi şi obligaţii i se
şi fără a-l audia pe inculpat (2) Dacă procurorul a pus în comunică şi în scris, sub semnătură, iar în cazul în care nu poate ori refuză să semneze, se va
atunci când acesta lipseşte mişcare acţiunea penală, încheia un proces-verbal.
nejustificat, se sustrage sau organul de cercetare penală îl (4) Organul judiciar trebuie să aducă la cunoştinţa inculpatului posibilitatea încheierii, în
este dispărut. cheamă pe inculpat, îi comunică cursul urmăririi penale, a unui acord, ca urmare a recunoaşterii vinovăţiei, iar în cursul judecăţii
fapta pentru care este învinuit şi posibilitatea de a beneficia de reducerea pedepsei prevăzute de lege, ca urmare a recunoaşterii
îi dă explicaţii cu privire la învinuirii.
drepturile şi obligaţiile pe care le
are. Atunci când inculpatul nu
locuieşte în ţară, organul de
cercetare penală va ţine seama,
la fixarea termenului de
prezentare în faţa acestuia, de
reglementările speciale privind
asistenţa judiciară internaţională
în materie penală.
(4) Organul de cercetare
penală va continua urmărirea şi
fără a-l asculta pe inculpat, când
acesta este dispărut, se sustrage
de la cercetare sau nu locuieşte
în ţară.
ART. 310 Art. 465 alin. 3 Se prevede în mod expres obligația persoanei care l-a reținut pe făptuitor de a preda de îndată
Dispoziţii privind luarea Infracţiunea flagrantă organelor de poliție toate corpurile delicte, obiectele și înscrisurile ridicate.
unor măsuri faţă de
făptuitor În cazurile de mai sus (de
(1) În cazul infracţiunii infracțiune flagrantă – n.n.),
flagrante, orice persoană orice persoană are dreptul să
are dreptul să îl prindă pe prindă pe făptuitor şi să-l
făptuitor. conducă înaintea autorităţii.
(2) Dacă făptuitorul a fost
prins în condiţiile alin. (1),
persoana care l-a reţinut
trebuie să îl predea de
îndată, împreună cu
corpurile delicte, precum şi
522
cu obiectele şi înscrisurile
ridicate, organelor de
urmărire penală, care
întocmesc un proces-verbal.
ART. 311 ART. 238 Extinderea urmăririi penale sau schimbarea încadrării juridice se poate dispune și de către
Extinderea urmăririi Extinderea cercetării penale organul de cercetare penală, care este însă obligat să-l informeze pe procuror și poate propune,
penale sau schimbarea după caz, punerea în mişcare a acţiunii penale.
încadrării juridice Organul de cercetare penală,
dacă constată fapte noi în Se elimină termenele de 3 zile și 5 zile în care organul de cercetare penală era obligat să facă
(1) În cazul în care, după sarcina învinuitului sau propuneri procurorului, respectiv acesta din urmă trebuia să decidă prin ordonanță.
începerea urmăririi penale, inculpatului ori împrejurări noi Se prevede posibilitatea ca procurorul să dispună extinderea acţiunii penale cu privire la
organul de urmărire penală care pot duce la schimbarea aspectele noi.
constată fapte noi, date cu încadrării juridice a faptei pentru
privire la participarea unor care s-a dispus începerea
alte persoane sau urmăririi penale ori s-a pus în
împrejurări care pot duce la mişcare acţiunea penală sau
schimbarea încadrării date cu privire la participarea şi
juridice a faptei, dispune a unei alte persoane la
extinderea urmăririi penale săvârşirea acelei fapte, este
ori schimbarea încadrării obligat să facă propuneri
juridice. procurorului pentru extinderea
(2) Organul de cercetare cercetărilor penale sau
penală care a dispus schimbarea încadrării juridice.
extinderea urmăririi penale Propunerile se înaintează în cel
sau schimbarea încadrării mult 3 zile de la data constatării
juridice este obligat să îl faptelor, împrejurărilor sau
informeze pe procuror cu persoanelor noi. Procurorul va
privire la măsura dispusă, decide, prin ordonanţă, în cel
propunând, după caz, mult 5 zile.
punerea în mişcare a
acţiunii penale.
(3) Organul judiciar care a
dispus extinderea urmăririi
penale sau schimbarea
încadrării juridice este
obligat să îl informeze pe
523
SECŢIUNEA a 2-a
Suspendarea urmăririi
penale
ART. 312 ART. 239 Se adaugă două cazuri noi de suspendare a urmăririi penale:
Cazurile de suspendare Cazuri de suspendare - în situaţia în care există un impediment legal temporar pentru punerea în mişcare a
acţiunii penale faţă de o persoană;
(1) În cazul când se În cazul când se constată - pe perioada desfăşurării procedurii de mediere.
constată printr-o expertiză printr-o expertiză medico-legală
medico-legală că suspectul că învinuitul sau inculpatul
sau inculpatul suferă de o suferă de o boală gravă, care îl A se avea în vedere și art. 70 din Legea nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei
boală gravă, care îl împiedică să ia parte la procesul de mediator (M. Of. nr. 441 din 22 mai 2006).
împiedică să ia parte la penal, organul de cercetare
procesul penal, organul de penală înaintează procurorului ART. 70*)
cercetare penală înaintează propunerile sale împreună cu (1) În cazul în care medierea se desfăşoară după începerea procesului penal, urmărirea penală
524
procurorului propunerile dosarul, pentru a dispune sau, după caz, judecata se suspendă, în temeiul prezentării de către părţi a contractului de
sale împreună cu dosarul, suspendarea urmăririi penale. mediere.
pentru a dispune Procurorul se pronunţă asupra (2) Suspendarea durează până când procedura medierii se închide prin oricare dintre
suspendarea urmăririi suspendării prin ordonanţă. modurile prevăzute de prezenta lege, dar nu mai mult de 3 luni de la data semnării contractului
penale. de mediere.
(2) Suspendarea urmăririi (3) *** Abrogat
penale se dispune şi în (4) Procesul penal se reia din oficiu, imediat după primirea procesului-verbal prin care se
situaţia în care există un constată că părţile nu s-au împăcat, sau, dacă acesta nu se comunică, la expirarea termenului
impediment legal temporar prevăzut la alin. (2).
pentru punerea în mişcare a (5) Pentru soluţionarea cauzelor penale în baza acordului încheiat ca rezultat al medierii,
acţiunii penale faţă de o mediatorul este obligat să transmită organului judiciar acordul de mediere şi procesul-verbal de
persoană. încheiere a medierii în original şi în format electronic dacă părţile au ajuns la o înţelegere sau
(3) Suspendarea urmăririi doar procesul-verbal de încheiere a medierii în situaţiile prevăzute la art. 56 alin. (1) lit. b) şi c).
penale se dispune şi pe (6) Dispoziţiile art. 61 alin. (2) se aplică în mod corespunzător în cazul în care medierea este
perioada desfăşurării recomandată de către organele judiciare.
procedurii de mediere,
potrivit legii. *) Conform art. 84 pct. 9 şi art. 104 din Legea nr. 255/2013 (începând cu data de 1 februarie
2014 (data intrării în vigoare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală), la
articolul 70, alineatele (1), (2), (4) şi (5) vor avea următorul cuprins:
"ART. 70
(1) În cazul în care medierea cu privire la latura penală a cauzei se desfăşoară după începerea
procesului penal, urmărirea penală sau, după caz, judecata se poate suspenda, în temeiul
prezentării de către părţi a contractului de mediere.
(2) Suspendarea durează până când procedura medierii se închide prin oricare dintre modurile
prevăzute de prezenta lege, dar nu mai mult de 3 luni de la data la care a fost dispusă.
..........................................................................
(4) Procesul penal se reia din oficiu, imediat după primirea procesului-verbal prin care se
constată că nu s-a încheiat înţelegerea potrivit art. 56 alin. (1) lit. a) sau, dacă acesta nu se
comunică, la expirarea termenului prevăzut la alin. (2).
(5) Pentru soluţionarea acţiunii penale ori a acţiunii civile în baza acordului încheiat ca rezultat
al medierii, mediatorul este obligat să transmită organului judiciar acordul de mediere şi
procesul-verbal de încheiere a medierii în original şi în format electronic dacă părţile au ajuns la
o înţelegere sau doar procesul-verbal de încheiere a medierii în situaţiile prevăzute la art. 56
alin. (1) lit. b) şi c)."
525
ART. 313 ART. 241 Se constată că, deși legiuitorul folosește expresia de restituire a dosarului la organul de
Sarcina organului de Sarcina organului de cercetare penală, aceasta nu este similară instituției restituirii în situațiile în care procurorul nu
urmărire pe timpul cercetare în timpul suspendării își însușește propunerea organului de cercetare penală (art. 317 ”Restituirea dosarului
suspendării organului de cercetare penală” N.C.P.P., art. 323 ” Restituirea cauzei sau trimiterea la alt organ
În timpul cât urmărirea este de urmărire penală”
(1) După suspendarea suspendată, organul de
urmăririi penale, procurorul cercetare penală continuă să În fapt, este vorba despre trimiterea dosarului la organul de cercetare penală.
restituie dosarul cauzei efectueze toate actele a căror
organului de cercetare îndeplinire nu este împiedicată Se prevede posibilitatea ca, la reluarea urmăririi penale, actele efectuate în timpul suspendării
penală ori poate dispune de situaţia învinuitului sau să fie refăcute, dacă este posibil, la cererea suspectului sau a inculpatului.
preluarea sa. inculpatului.
(2) Ordonanţa de Organul de cercetare penală Se introduce termenul de 3 luni de la data dispunerii suspendării, în care organul de cercetare
suspendare a urmăririi este obligat să se intereseze penală este obligat să verifice dacă mai subzistă cauza care a determinat suspendarea urmăririi
penale se comunică părţilor periodic dacă mai subzistă cauza penale.
şi subiecţilor procesuali care a determinat suspendarea
principali. urmăririi penale. Se prevede posibilitatea ca procurorul să dispună preluarea cauzei. Această posibilitate legală
(3) În timpul cât decurge din atribuția procurorului de a conduce activitatea de urmărire penală a organelor de
urmărirea este suspendată, ART. 240 cercetare penală, prev. de art. 300 N.C.P.P.
organele de cercetare Ordonanţa de suspendare
penală continuă să
efectueze toate actele a Ordonanţa trebuie să
căror îndeplinire nu este cuprindă, pe lângă menţiunile
împiedicată de situaţia arătate în art. 203, datele
suspectului sau inculpatului, privitoare la persoana
cu respectarea dreptului la învinuitului sau inculpatului,
apărare al părţilor sau fapta de care este învinuit,
subiecţilor procesuali. La cauzele care au determinat
reluarea urmăririi penale, suspendarea şi măsurile luate în
actele efectuate în timpul vederea însănătoşirii învinuitului
suspendării pot fi refăcute, sau inculpatului.
dacă este posibil, la cererea Ordonanţa de suspendare a
suspectului sau inculpatului. urmăririi penale se comunică, în
(4) Organul de cercetare copie, învinuitului sau
penală este obligat să inculpatului şi persoanei
verifice periodic, dar nu mai vătămate. După comunicare,
târziu de 3 luni de la data dosarul se restituie organului de
dispunerii suspendării, dacă cercetare penală.
526
SECŢIUNEA a 3-a
Clasarea şi renunţarea la
urmărirea penală
ART. 314 ART. 228 alin. 4 și 6 Soluția de renunțare la urmărirea penală reprezintă un element de noutate al N.C.P.P.
Soluţiile de neurmărire şi Începerea urmăririi penale
netrimitere în judecată (4) Dacă din cuprinsul actului ART. 16 alin. 1
de sesizare sau al actelor Cazurile care împiedică punerea în mişcare şi exercitarea acţiunii penale
(1) După examinarea premergătoare efectuate după (1) Acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare, iar când a fost pusă în mişcare nu mai poate fi
sesizării, când constată că primirea plângerii ori denunţului exercitată dacă:
au fost strânse probele rezultă vreunul dintre cazurile a) fapta nu există;
necesare potrivit de împiedicare a punerii în b) fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de
dispoziţiilor art. 285, mişcare a acţiunii penale lege;
procurorul, la propunerea prevăzute la art. 10, organul de c) nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea;
organului de urmărire urmărire penală înaintează d) există o cauză justificativă sau de neimputabilitate;
penală sau din oficiu, procurorului actele încheiate cu e) lipseşte plângerea prealabilă, autorizarea sau sesizarea organului competent ori o altă
soluţionează cauza prin propunerea de a nu se începe condiţie prevăzută de lege, necesară pentru punerea în mişcare a acţiunii penale;
ordonanţă, dispunând: urmărirea penală. f) a intervenit amnistia sau prescripţia, decesul suspectului ori al inculpatului persoană fizică
a) clasarea, când nu (6) În cazul în care procurorul sau s-a dispus radierea suspectului ori inculpatului persoană juridică;
exercită acţiunea penală ori, este de acord cu propunerea, g) a fost retrasă plângerea prealabilă, în cazul infracţiunilor pentru care retragerea acesteia
după caz, stinge acţiunea dispune prin rezoluţie înlătură răspunderea penală, a intervenit împăcarea ori a fost încheiat un acord de mediere în
penală exercitată, întrucât neînceperea urmăririi penale. condiţiile legii;
există unul dintre cazurile (…). h) există o cauză de nepedepsire prevăzută de lege;
prevăzute la art. 16 alin. (1); ART. 230 i) există autoritate de lucru judecat;
b) renunţarea la Neînceperea urmăririi penale j) a intervenit un transfer de proceduri cu un alt stat, potrivit legii.
urmărirea penală, când nu sau scoaterea de sub urmărire (2) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. e) şi j), acţiunea penală poate fi pusă în mişcare ulterior,
există interes public în când fapta nu prezintă pericolul în condiţiile prevăzute de lege.
urmărirea penală a social al unei infracţiuni
inculpatului.
(2) Procurorul întocmeşte Procurorul, sesizat potrivit art.
o singură ordonanţă chiar 228 alin. 2, dispune prin
dacă lucrările dosarului ordonanţă, după caz, ART. 19 din Legea de aplicare nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010
privesc mai multe fapte ori neînceperea urmăririi penale sau privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative
527
mai mulţi suspecţi sau scoaterea de sub urmărire care cuprind dispoziţii procesual penale
inculpaţi şi chiar dacă se penală. Copia ordonanţei şi, Atunci când, în cursul procesului, se constată că în privinţa unei fapte comise anterior intrării în
1
dau acestora rezolvări după caz, a propunerii organului vigoare a Codului penal sunt aplicabile dispoziţiile art. 18 din Codul penal din 1968, ca lege
diferite conform alin. (1). de cercetare penală se comunică penală mai favorabilă, procurorul dispune clasarea, iar instanţa dispune achitarea, în condiţiile
persoanei care a făcut sesizarea, Codului de procedură penală.
precum şi persoanei faţă de care
s-a dispus soluţia de neurmărire Se constată o inconsecvență a legiuitorului: în timp ce din art. 314 alin. 1 lit b N.C.P.P. rezultă că
sau de netrimitere în judecată. renunțarea la urmărirea penală se poate dispune numai în cauzele în care a fost pusă anterior în
mișcare acțiunea penală, din art. 318 alin. 2 N.C.P.P.rezultă că această soluție se poate dispune
ART. 243 alin. 1 – 2 și în cauzele în care urmărirea penală este începută in rem și în cauzele cu suspecți.
Procedura încetării
Organul de cercetare penală,
când constată existenţa
vreunuia dintre cazurile
prevăzute în art. 10 alin. 1 lit. f) -
1
h), i ) şi j), înaintează
procurorului dosarul împreună
cu propuneri de încetare a
urmăririi penale.
Procurorul se pronunţă asupra
încetării urmăririi penale prin
ordonanţă, dispunând potrivit
art. 11 pct. 1 lit. c). În cazul în
care nu s-a pus în mişcare
acţiunea penală, încetarea
urmăririi penale se pronunţă
prin rezoluţie motivată.
ART. 249
Cazurile şi procedura scoaterii
de sub urmărire
Scoaterea de sub urmărirea
penală are loc când se constată
existenţa vreunuia dintre
cazurile prevăzute în art. 10 lit.
a) - e) şi există învinuit sau
inculpat în cauză.
528
ART. 315 ART. 11 Se constată că, deși N.C.P.P. folosește termenul de ”clasare” din C. pr. pen. din 1968, instituțiile
Clasarea Clasarea, scoaterea de sub juridice nu sunt identice.
urmărire, încetarea urmăririi
(1) Clasarea se dispune penale, achitarea şi încetarea Astfel, în temeiul C.pr.pen. din anul 1968, clasarea se dispunea, practic numai în situația în care
când: procesului penal nu exista învinuit în cauză.
a) nu se poate începe
urmărirea penală, întrucât Când se constată existenţa În N.C.P.P., clasarea devine o instituție juridică mai amplă, care înlocuiește soluțiile de
nu sunt întrunite condiţiile vreunuia din cazurile prevăzute netrimitere în judecată (neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală și
de fond şi formă esenţiale în art. 10: încetarea urmăririi penale) din C.pr.pen. din anul 1968.
ale sesizării; 1. În cursul urmăririi penale
b) există unul dintre procurorul, la propunerea
cazurile prevăzute la art. 16 organului de cercetare penală
alin. (1). sau din oficiu, dispune:
(2) Ordonanţa de clasare a) clasarea, când nu există
cuprinde menţiunile învinuit în cauză;
prevăzute la art. 286 alin.
(2), precum şi dispoziţii
privind: ART. 12
a) ridicarea sau Sesizarea altor organe decât
menţinerea măsurilor cele judiciare
asigurătorii; aceste măsuri
încetează de drept dacă În cazurile arătate în art. 10 lit.
persoana vătămată nu b), d) şi e), procurorul care
introduce acţiune în faţa dispune clasarea sau scoaterea
instanţei civile, în termen de sub urmărire, ori instanţa de
de 30 de zile de la judecată care pronunţă
comunicarea soluţiei; achitarea, dacă apreciază că
b) restituirea bunurilor fapta ar putea atrage măsuri ori
529
ART. 244
Ordonanţa de încetare a
urmăririi penale
Ordonanţa de încetare a
531
ART. 245
Dispoziţii complimentare ale
ordonanţei
Prin ordonanţa de încetare a
urmăririi penale se dispune
totodată asupra:
a) revocării măsurilor
asigurătorii luate în vederea
executării pedepsei amenzii;
b) confiscării lucrurilor care
potrivit art. 118 din Codul penal
sunt supuse confiscării speciale
şi restituirii celorlalte.
Dacă proprietatea corpurilor
delicte şi a celorlalte obiecte
care au servit ca mijloace
materiale de probă este
contestată, ele sunt păstrate de
organul de cercetare penală
până la hotărârea instanţei
civile;
c) măsurilor asigurătorii
privind reparaţiile civile şi a
restabilirii situaţiei anterioare
săvârşirii infracţiunii.
În cazul în care s-a dispus
532
menţinerea măsurilor
asigurătorii privind reparaţiile
civile, aceste măsuri se vor
considera desfiinţate, dacă
persoana vătămată nu introduce
acţiune în faţa instanţei civile în
termen de 30 de zile de la
comunicarea încetării urmăririi
penale;
1
c ) sesizării instanţei civile
competente cu privire la
desfiinţarea totală sau parţială a
unui înscris;
d) cheltuielilor judiciare,
stabilind cuantumul acestora,
cine trebuie să le suporte şi
ordonând încasarea lor;
e) restituirii cauţiunii în
cazurile prevăzute de lege.
Dacă în cursul urmăririi penale
s-a luat vreuna din măsurile de
siguranţă arătate în art. 162, se
va face menţiune despre
aceasta.
În cazul în care încetarea
urmăririi penale priveşte un
învinuit sau inculpat arestat, în
ordonanţă se va face menţiune
şi cu privire la constatarea
încetării de drept a măsurii
arestării preventive.
ART. 316 ART. 228 alin. 6
Înştiinţarea despre Începerea urmăririi penale Spre deosebire de prevederile din C.pr. pen. din 1968, când soluția se comunica doar persoanei
clasare care făcuse sesizarea, precum şi, după caz, persoanei faţă de care se efectuaseră acte
(1) Ordonanţa de clasare (6) În cazul în care procurorul premergătoare, N.C.P.P. prevede comunicarea unei copii a ordonanței de clasare, după caz, și
se comunică în copie este de acord cu propunerea, altor persoane interesate.
persoanei care a făcut dispune prin rezoluţie
533
ART. 249
Cazurile şi procedura scoaterii
de sub urmărire
Scoaterea de sub urmărirea
penală are loc când se constată
existenţa vreunuia dintre
cazurile prevăzute în art. 10 lit.
a) - e) şi există învinuit sau
inculpat în cauză.
Dispoziţiile art. 242 - 246 şi
248 se aplică în mod
corespunzător şi în procedura
scoaterii de sub urmărire.
În cazul prevăzut în art. 10 lit.
1
b ) procurorul se pronunţă prin
ordonanţă.
ART. 231
Restituirea dosarului pentru
continuarea cercetării penale
ART. 248
Restituirea dosarului şi
continuarea cercetării penale
Procurorul, dacă constată că
nu este cazul să dispună
încetarea sau când a dispus
încetarea parţial, restituie
dosarul organului de cercetare
penală, cu dispoziţia de a
continua cercetarea.
ART. 249
Cazurile şi procedura scoaterii
de sub urmărire
536
1
ART. 318 Art. 18 C. pen. Legiuitorul nu a explicat înțelesul expresiei ”interes public” nici în N.C.P., nici în N.C.P.P., însă a
Renunţarea la urmărirea Fapta care nu prezintă pericolul indicat criteriile în funcție de care se apreciază lipsa acestuia.
penală social al unei infracțiuni
În C. pr. pen. din anul 1968, nu se prevedea o limită a maximului special pentru infracțiunile
1
(1) În cazul infracţiunilor (1) Nu constituie infracțiune pentru care se putea aplica art. 18 C. pen. Obligațiile dispuse de procuror în sarcina
pentru care legea prevede fapta prevăzută de legea penală, suspectului sau inculpatului au ca scop repararea prejudiciului material sau moral, îndreptarea
pedeapsa amenzii sau dacă, prin atingerea minimă sa (consiliere, muncă în folosul comunității).
pedeapsa închisorii de cel adusă uneia dintre valorile
mult 7 ani, procurorul poate apărate de lege și prin conținutul Se constată o inconsecvență a legiuitorului: în timp ce din art. 314 alin. 1 lit b N.C.P.P. rezultă că
renunţa la urmărirea penală ei concret, fiind lipsită în mod renunțarea la urmărirea penală se poate dispune numai în cauzele în care a fost pusă anterior în
când, în raport cu vădit de importanță, nu prezintă mișcare acțiunea penală, din art. 318 alin. 2 N.C.P.P.rezultă că această soluție se poate dispune
conţinutul faptei, cu modul gradul de pericol social al unei și în cauzele în care urmărirea penală este începută in rem și în cauzele cu suspecți.
şi mijloacele de săvârşire, cu infracțiuni.
scopul urmărit şi cu
împrejurările concrete de (2) La stabilirea în concret a Se prevede revocarea ordonanței de renunțare la urmărirea penală de către procuror în cazul
săvârşire, cu urmările gradului de pericol social se ține neîndeplinirii cu rea-credinţă a obligaţiilor în termenul stabilit.
produse sau care s-ar fi seama de modul și mijloacele de Sarcina de a face dovada îndeplinirii obligaţiilor sau prezentarea motivelor de neîndeplinire a
putut produce prin săvârșirea a faptei, de scopul acestora revine suspectului ori inculpatului.
săvârşirea infracţiunii, urmărit, de împrejurările în care O nouă renunţare la urmărirea penală în aceeaşi cauză nu mai este posibilă.
constată că nu există un fapta a fost comisă, de urmarea
interes public în urmărirea produsă sau care s-ar fi putut Se poate renunța la urmărire penală și în situația în care autorul faptei nu este cunoscut (alin.
537
program de consiliere.
(4) În cazul în care
procurorul dispune ca
suspectul sau inculpatul să
îndeplinească obligaţiile
prevăzute la alin. (3),
stabileşte prin ordonanţă
termenul până la care
acestea urmează a fi
îndeplinite, care nu poate fi
mai mare de 6 luni sau de 9
luni pentru obligaţii
asumate prin acord de
mediere încheiat cu partea
civilă şi care curge de la
comunicarea ordonanţei.
(5) Ordonanţa de
renunţare la urmărire
cuprinde, după caz,
menţiunile prevăzute la art.
286 alin. (2), precum şi
dispoziţii privind măsurile
dispuse conform alin. (3)
din prezentul articol şi art.
315 alin. (2) - (4), termenul
până la care trebuie
îndeplinite obligaţiile
prevăzute la alin. (3) din
prezentul articol şi
sancţiunea nedepunerii
dovezilor la procuror,
precum şi cheltuielile
judiciare.
(6) În cazul neîndeplinirii
cu rea-credinţă a obligaţiilor
în termenul prevăzut la alin.
(4), procurorul revocă
539
ordonanţa. Sarcina de a
face dovada îndeplinirii
obligaţiilor sau prezentarea
motivelor de neîndeplinire a
acestora revine suspectului
ori inculpatului. O nouă
renunţare la urmărirea
penală în aceeaşi cauză nu
mai este posibilă.
(7) Ordonanţa prin care s-
a dispus renunţarea la
urmărirea penală se
comunică în copie
persoanei care a făcut
sesizarea, suspectului,
inculpatului sau, după caz,
altor persoane interesate.
ART. 319 ART. 13 Se adaugă un nou caz de continuare a urmăririi penale: renunțarea procurorului la urmărire
Continuarea urmăririi Continuarea procesului penal penală (care, la rândul său, este o instituție nouă în N.C.P.P.).
penale la cererea în caz de amnistie, prescripţie Se prevede în mod expres termenul în care se poate solicita continuarea urmăririi penale,
suspectului sau a sau retragere a plângerii precum și soluțiile pe care le poate dispune procurorul.
inculpatului prealabile ori de existenţă a
unei cauze de nepedepsire
(1) În caz de clasare ca
urmare a constatării că a În caz de amnistie, prescripţie
intervenit amnistia, sau retragere a plângerii
prescripţia, retragerea prealabile, precum şi în cazul
plângerii prealabile sau a existenţei unei cauze de
existenţei unei cauze de nepedepsire, învinuitul sau
nepedepsire, precum şi în inculpatul poate cere
cazul renunţării continuarea procesului penal.
procurorului la urmărirea Dacă se constată vreunul din
penală, suspectul sau cazurile prevăzute în art. 10 lit.
inculpatul poate cere, în a) - e), procurorul dispune
termen de 20 de zile de la scoaterea de sub urmărire, iar
primirea copiei de pe instanţa de judecată pronunţă
ordonanţa de soluţionare a achitarea.
540
ART. 320 ART. 228 alin. 2 și 4 Această obligație a organului de cercetare penală rezultă și din art. 314 alin. 1. În consecință,
Modul de sesizare a Începerea urmăririi penale prevederea din art. 320 N.C.P.P. este repetitivă.
procurorului pentru
soluţionarea cauzei (2) În cazul prevăzut la art. 10
1
lit. b ), organul de urmărire
Organul de cercetare penală înaintează dosarul
penală care constată procurorului cu propunerea de a
incidenţa unuia dintre dispune, după caz, neînceperea
cazurile care determină urmăririi penale sau scoaterea
clasarea cauzei sau de sub urmărire penală.
renunţarea la urmărire
penală trimite dosarul la (4) Dacă din cuprinsul actului
procuror cu propunere de sesizare sau al actelor
corespunzătoare. premergătoare efectuate după
primirea plângerii ori denunţului
rezultă vreunul dintre cazurile
de împiedicare a punerii în
mişcare a acţiunii penale
prevăzute la art. 10, organul de
urmărire penală înaintează
541
ART. 249
Cazurile şi procedura scoaterii
de sub urmărire
SECŢIUNEA a 4-a
Terminarea urmăririi
penale
ART. 321 ART. 256 Spre deosebire de C.pr. pen. din anul 1968, potrivit N.C.P.P., referatul de terminare a urmăririi
Înaintarea dosarului Înaintarea dosarului privind penale se întocmește numai după ce acțiunea penală a fost pusă în mișcare.
privind pe inculpat pe învinuit
ART. 260
Date suplimentare
ART. 322 ART. 261 N.C.P.P. nu mai prevede obligativitatea prezentării materialului de urmărire penală, întrucât
Verificarea lucrărilor Verificarea lucrărilor urmăririi potrivit art. 78 și art, 83 lit. b N.C.P.P., suspectul și inculpatul au dreptul de a consulta dosarul, în
urmăririi penale penale condițiile legii în cursul procesului penal.
(1) În termen de cel mult Procurorul este obligat ca în De asemenea, potrivit art. 94 (”Consultarea dosarului”) N.C.P.P., avocatul părţilor şi al
15 zile de la primirea termen de cel mult 15 zile de la subiecţilor procesuali principali are dreptul de a solicita consultarea dosarului pe tot parcursul
dosarului trimis de organul primirea dosarului trimis de procesului penal. Acest drept nu poate fi exercitat, nici restrâns în mod abuziv.
de cercetare penală potrivit organul de cercetare penală Consultarea dosarului presupune dreptul de a studia actele acestuia, dreptul de a nota date sau
art. 320 şi art. 321 alin. (1), potrivit art. 256 sau 258 să informaţii din dosar, precum şi de a obţine fotocopii pe cheltuiala clientului.
procurorul procedează la procedeze la verificarea În cursul urmăririi penale, procurorul stabileşte data şi durata consultării într-un termen
verificarea lucrărilor lucrărilor urmăririi penale şi să rezonabil. Acest drept poate fi delegat organului de cercetare penală.
urmăririi penale şi se se pronunţe asupra acestora. În cursul urmăririi penale, procurorul poate restricţiona motivat consultarea dosarului, dacă prin
pronunţă asupra acestora. Procurorul procedează la aceasta s-ar putea aduce atingere bunei desfăşurări a urmăririi penale. După punerea în mişcare
(2) Rezolvarea cauzelor în prezentarea materialului de a acţiunii penale, restricţionarea se poate dispune pentru cel mult 10 zile.
care sunt arestaţi se face de urmărire penală în situaţiile În cursul urmăririi penale, avocatul are obligaţia de a păstra confidenţialitatea sau secretul
urgenţă şi cu precădere. prevăzute în art. 254 alin. 1, datelor şi actelor de care a luat cunoştinţă cu ocazia consultării dosarului. În toate cazurile,
dacă inculpatul se prezintă, este avocatului nu îi poate fi restricţionat dreptul de a consulta declaraţiile părţii sau ale subiectului
prins sau adus după înaintarea procesual principal pe care îl asistă ori îl reprezintă.
dosarului la parchet.
Rezolvarea cauzelor în care
sunt arestaţi se face de urgenţă
544
şi cu precădere.
ART. 323 ART. 265 Se prevede în mod expres ce trebuie să conțină ordonanța de restituire.
Restituirea cauzei sau Restituirea cauzei sau
trimiterea la alt organ de trimiterea la alt organ de
urmărire penală urmărire
SECŢIUNEA a 5-a
Dispoziţii privind
efectuarea urmăririi penale
de către procuror
ART. 324 ART. 209 alin. 3 În ceea ce privește prevederea de la alin. 2, se constată că aceasta este o repetiție a prevederii
Efectuarea urmăririi Competenţa procurorului în din art. 300 alin. 4 N.C.P.P. (”Modalități de exercitare a supravegherii”). Legiuitorul folosește
penale de către procuror faza urmăririi însă doi termeni distincți: ”reținerea” cauzei, respectiv ”preluarea” acesteia.
acţiunii penale, luarea sau competenţa sa. (4) Urmărirea penală în cazul infracţiunilor săvârşite de militari se efectuează, în mod
propunerea măsurilor obligatoriu, de procurorul militar.
restrictive de drepturi şi (5) Procurorii militari din cadrul parchetelor militare sau secţiilor militare ale parchetelor
libertăţi, încuviinţarea de efectuează urmărirea penală potrivit competenţei parchetului din care fac parte, faţă de toţi
probatorii ori dispunerea ART. 217 alin. 3 participanţii la săvârşirea infracţiunilor comise de militari, urmând a fi sesizată instanţa
celorlalte acte sau măsuri Trecerea cauzei de la un competentă potrivit art. 44.
procesuale nu pot forma organ la altul
obiectul delegării prevăzute
la alin. (3). În cauzele în care urmărirea
penală se efectuează de către
procuror, acesta poate dispune
prin ordonanţă ca anumite acte
de cercetare penală să fie
efectuate de către organele
poliţiei judiciare.
1 2
ART. 325 ART. 209*) alin. 4 și 4 Textul a fost pus în acord cu prevederile Deciziei nr. 1058/2007 a Curții Constituţionale și a
Preluarea cauzelor de la Competenţa procurorului în extins posibilitatea preluării cauzelor şi pentru situațiile în care legea prevede o altă
alte parchete faza urmăririi subordonare ierarhică.
1
(1) Procurorii din cadrul (4 ) Procurorii din cadrul De asemenea, se precizează că preluarea se poate dispune și în vederea supravegherii urmăririi
parchetului ierarhic parchetelor ierarhic superioare penale.
superior pot prelua, în pot prelua, în vederea efectuării
vederea efectuării sau urmăririi penale, cauze de
supravegherii urmăririi competenţa parchetelor ierarhic
penale, cauze de inferioare, prin dispoziţia
competenţa parchetelor conducătorului parchetului
ierarhic inferioare, prin ierarhic superior, când:
dispoziţia motivată a a) imparţialitatea procurorilor
conducătorului parchetului ar putea fi ştirbită datorită
ierarhic superior. împrejurărilor cauzei,
(2) Dispoziţiile alin. (1) se duşmăniilor locale sau calităţii
aplică în mod corespunzător părţilor;
şi când legea prevede o altă b) una dintre părţi are o rudă
subordonare ierarhică. sau un afin până la gradul patru
inclusiv printre procurorii ori
grefierii parchetului sau
547
1
ART. 326 ART. 217 Subiecții procesuali principal sunt, potrivit art. 33 N.C.P.P., suspectul și persoana vătămată.
Trimiterea cauzei la un Trimiterea cauzei la un alt
alt parchet parchet
CAPITOLUL V
Rezolvarea cauzelor şi
sesizarea instanţei
ART. 327 ART. 262 Spre deosebire de C.pr. pen. din anul 1968, când acțiunea penală se putea pune în mișcare și
Rezolvarea cauzelor Rezolvarea cauzelor prin rechizitoriu, N.C.P.P. prevede că, prin rechizitoriul se dispune trimiterea în judecată a
inculpatului.
Atunci când constată că Dacă procurorul constată că
au fost respectate au fost respectate dispoziţiile În consecință, acțiunea penală trebuie să fie pusă în mișcare până la emiterea rechizitoriului.
dispoziţiile legale care legale care garantează aflarea
garantează aflarea adevărului, că urmărirea penală
adevărului, că urmărirea este completă, existând probele
penală este completă şi necesare şi legal administrate,
există probele necesare şi procedează, după caz, astfel:
legal administrate, 1. când din materialul de
procurorul: urmărire penală rezultă că fapta
a) emite rechizitoriu prin există, că a fost săvârşită de
care dispune trimiterea în învinuit sau de inculpat şi că
judecată, dacă din acesta răspunde penal:
549
ART. 328 ART. 263 Spre deosebire de C.pr. pen. din anul 1968, art. 328 alin. 1 N.C.P.P. prevede că rechizitoriul
Cuprinsul rechizitoriului Cuprinsul rechizitoriului cuprinde probele și mijloacele de probă.
Aceasta înseamnă că, și în actuala reglementare, rechizitoriul trebuie să cuprindă nu numai o
(1) Rechizitoriul se Rechizitoriul trebuie să se enumerare a mijloacelor de probă, ci și o analiză a acestora, din care să rezulte constatarea
limitează la fapta şi limiteze la fapta şi persoana existenței infracțiunii, identificarea persoanei care a săvârșit-o și cunoașterea împrejurărilor
persoana pentru care s-a pentru care s-a efectuat necesare pentru justa soluționare a cauzei și care contribuie la aflarea adevărului în procesul
efectuat urmărirea penală şi urmărirea penală şi trebuie să penal.
cuprinde în mod cuprindă, pe lângă menţiunile
corespunzător menţiunile prevăzute în art. 203, datele
prevăzute la art. 286 alin. privitoare la persoana
(2), datele privitoare la inculpatului, fapta reţinută în
550
ART. 329 ART. 264 alin. 1 și 4 Se precizează în mod expres caracterul certificat al copiilor rechizitoriului.
Actul de sesizare a Actul de sesizare a instanţei Se instituie pentru procuror obligația de traducere a rechizitoriului pentru inculpatul care nu
instanţei cunoaşte limba română.
(1) Rechizitoriul constituie Se prevede posibilitatea ca inculpatul, cetăţean român aparţinând unei minorităţi naţionale, să
(1) Rechizitoriul constituie actul de sesizare a instanţei de solicite să îi fie comunicată o traducere a rechizitoriului în limba maternă.
actul de sesizare a instanţei judecată. Având în vedere că în art. 12 alin. 2 ( ”Limba oficială și dreptul la interpret”) se prevede că
de judecată. cetățenii români aparținând minorităților naționale au dreptul să se exprime în limba maternă
(2) Rechizitoriul însoţit de (4) Dacă rechizitoriul nu a fost în fața instanțelor de judecată, actele procedurale întocmindu-se în limba română, procurorul
dosarul cauzei şi de un infirmat, procurorul ierarhic care apreciază cu privire la solicitare.
număr necesar de copii a efectuat verificarea îl
certificate ale înaintează instanţei competente,
rechizitoriului, pentru a fi împreună cu dosarul cauzei şi cu
comunicate inculpaţilor, se un număr necesar de copii de pe
trimit instanţei competente rechizitoriu pentru a fi
să judece cauza în fond. comunicate inculpaţilor aflaţi în
(3) În situaţia în care stare de deţinere.
inculpatul nu cunoaşte
limba română, se vor lua
măsuri pentru traducerea
autorizată a rechizitoriului,
care va fi ataşată actelor
menţionate la alin. (2). Când
552
nu există traducători
autorizaţi, traducerea
rechizitoriului se face de o
persoană care poate
comunica cu inculpatul.
(4) Inculpatul, cetăţean
român aparţinând unei
minorităţi naţionale, poate
solicita să îi fie comunicată
o traducere a rechizitoriului
în limba maternă.
ART. 331 ART. 267 alin. 1 Potrivit art. 108 lit. a și b din N.C.P., măsurile de siguranță cu caracter medical sunt obligarea la
Dispoziţiile privitoare la Dispoziţiile privitoare la tratament medical și internarea medicală.
măsurile de siguranţă măsurile preventive, de
siguranţă sau asigurătorii
Dacă apreciază că faţă de
inculpat este necesară În cazul în care procurorul, la
luarea unei măsuri de întocmirea rechizitoriului
siguranţă cu caracter potrivit art. 262 pct. 1, consideră
medical, procurorul, prin că este necesară arestarea
rechizitoriu, propune luarea inculpatului, fiind întrunite
acelei măsuri. condiţiile prevăzute de lege,
înaintează instanţei, în termen
de 24 de ore, rechizitoriul şi
propunerea de arestare a
inculpatului. În acelaşi mod
procedează procurorul şi în cazul
în care este necesară luarea
măsurilor de siguranţă prevăzute
în art. 113 şi 114 din Codul
penal. În cazul în care procurorul
consideră că se impune luarea
măsurilor preventive prevăzute
1
în art. 145 şi 145 , dispune
aceasta prin rechizitoriu.
CAPITOLUL VI
Reluarea urmăririi penale
ART. 332 ART. 270 A se vedea și art. 16 N.C.P.P. (”Cazurile care împiedică punerea în mișcare și exercitarea
Cazurile de reluare a Cazurile de reluare acțiunii penale”).
urmăririi penale
Urmărirea penală este reluată
(1) Urmărirea penală este în caz de:
555
ART. 334 ART. 272 În situație prev. de alin. 1, judecătorul de cameră preliminară restituie cauza la parchet dacă
Reluarea urmăririi penale Reluarea în caz de restituire exclude toate probele administrate în cursul urmăririi penale, atunci când apreciază că acestea
în caz de restituire nu au fost administrate legal.
Când instanţa de judecată a În consecință, reluarea urmăririi penale în acest caz de restituire presupune o nouă
556
(1) Urmărirea penală este dispus restituirea cauzei în administrare a probelor, cele anterioare neputând fi valorificate în niciun mod.
reluată atunci când vederea refacerii urmăririi
judecătorul de cameră penale, urmărirea se reia pe
preliminară a dispus baza hotărârii prin care instanţa
restituirea cauzei la parchet a dispus restituirea.
în temeiul art. 346 alin. (3)
lit. b).
(2) În cazul în care
hotărârea se întemeiază pe
dispoziţiile art. 346 alin. (3)
lit. a), reluarea se dispune
de către conducătorul
parchetului ori procurorul
ierarhic superior prevăzut
de lege, numai atunci când
constată că pentru
remedierea neregularităţii
este necesară efectuarea
unor acte de urmărire
penală. Prin ordonanţa de
reluare a urmăririi penale se
vor menţiona şi actele ce
urmează a fi efectuate.
(3) În cazurile de
restituire prevăzute la alin.
(1) şi (2) procurorul
efectuează urmărirea
penală ori, după caz, trimite
cauza la organul de
cercetare, dispunând prin
ordonanţă actele de
urmărire penală ce urmează
a fi efectuate.
ART. 335 ART. 273 N.C.P.P. face distincția între instituția infirmării ordonanței de clasare și cea a revocării ei,
Reluarea în caz de Reluarea în caz de motivele pe care se întemeiază fiind diferite.
redeschidere a urmăririi redeschidere a urmăririi
557
penale Practic, în cazul infirmării ordonanței de clasare, se constată că soluția inițială a fost nelegală, în
(1) Redeschiderea urmăririi timp ce în cazul revocării apar fapte sau împrejurări necunoscute la momentul dispunerii
(1) Dacă procurorul penale în cazul în care s-a dispus clasării.
ierarhic superior celui care a încetarea urmăririi penale sau
dispus soluţia constată, scoaterea de sub urmărire are Spre deosebire de C.pr. pen. din 1968, nu se mai precizează că reluarea urmăririi penale în caz
ulterior, că nu a existat loc dacă ulterior se constată că de redeschidere a urmăririi penale se dispune prin ordonanță, întrucât, potrivit art. 286
împrejurarea pe care se nu a existat în fapt cazul care a N.C.P.P., procurorul dispune numai prin ordonanță.
întemeia clasarea, infirmă determinat luarea acestor
ordonanţa şi dispune măsuri sau că a dispărut
redeschiderea urmăririi împrejurarea pe care se
penale. Dispoziţiile art. 317 întemeia încetarea sau
se aplică în mod scoaterea de sub urmărire.
corespunzător. (1^1) Redeschiderea urmăririi
(2) În cazul în care au penale are loc, de asemenea,
apărut fapte sau împrejurări când judecătorul, potrivit art.
1
noi din care rezultă că a 278 , a admis plângerea
dispărut împrejurarea pe împotriva ordonanţei sau, după
care se întemeia clasarea, caz, a rezoluţiei procurorului de
procurorul revocă scoatere de sub urmărire penală
ordonanţa şi dispune sau de încetare a urmăririi
redeschiderea urmăririi penale ori de clasare şi a trimis
penale. cauza procurorului în vederea
(3) Când constată că redeschiderii urmăririi penale. În
suspectul sau inculpatul nu cazul în care instanţa, potrivit
1
şi-a îndeplinit cu rea- art. 278 , a admis plângerea
credinţă obligaţiile stabilite împotriva rezoluţiei de
conform art. 318 alin. (3), neîncepere a urmăririi penale şi
procurorul revocă a trimis cauza procurorului în
ordonanţa şi dispune vederea începerii urmăririi
redeschiderea urmăririi penale, acesta dispune
penale. începerea urmăririi în condiţiile
(4) Redeschiderea prevăzute de lege. Dispoziţiile
urmăririi penale este supusă instanţei sunt obligatorii pentru
confirmării judecătorului de organul de urmărire penală, sub
cameră preliminară, în aspectul faptelor şi
termen de cel mult 3 zile, împrejurărilor ce urmează a fi
sub sancţiunea nulităţii. constatate şi a mijloacelor de
558
de rechizitoriu – ceea ce în mod evident era în afara voinței legiuitorului), fie pentru a pune în
acord instituția cu noua concepție a Codului privind fazele și funcțiile procesuale (cum este cazul
modificărilor aduse art. 341).
7. Astfel, cea mai importantă modificare o constituie reglementarea soluțiilor pe care le poate
adopta judecătorul de cameră preliminară în mod diferențiat, după cum urmărirea penală s-a
desfășurat doar in rem sau a cunoscut și faza in personam, respectiv după cum a fost sau nu
pusă în mișcare acțiunea penală. În măsura în care procesul nu a cunoscut această din urmă
etapă, s-a observat caracterul inechitabil al reținerii cauzei pentru judecare fără ca persoana
dedusă judecății să fi beneficiat de drepturile procesuale ale părții în cursul urmăririi penale.
Sub acest aspect, s-au valorificat legislativ inclusiv unele din argumentele care, sub imperiul
reglementării anterioare, au stat la baza Deciziei în interesul legii nr. XLVIII (48)/2007 a Înaltei
Curți de Casație și Justiție – Secțiile Unite, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 574 din
30 iulie 2008.
În ceea ce privește soluția de reținere a cauzei pentru judecare, în cazul admiterii plângerii, s-a
avut în vedere necesitatea ca persoana dedusă judecății (inculpatul) să poată beneficia de
aceleași drepturi cu cea trimisă în judecată prin rechizitoriu, în condițiile în care noul Cod de
procedură penală reașează după o nouă filozofie și regulile privind termenele în care nulitățile
pot fi invocate – respectiv posibilitatea de a contesta legalitatea probelor și a actelor de
urmărire penală anterior trimiterii în judecată. Astfel, s-a asigurat egalitatea tratamentului
procesual al persoanelor deduse judecății, prevăzându-se dispoziții similare celor privind
procedura camerei preliminare.
Din aceleași rațiuni, a fost necesar să se reglementeze, pentru ipoteza începerii judecății ca
urmare a admiterii plângerii, și posibilitatea contestării modului de soluționare a excepțiilor
privind administrarea probelor și efectuarea urmăririi penale, similar dispozițiilor
corespunzătoare procedurii de cameră preliminară.”
În art. 15 din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul
de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind
dispoziţii procesual penale se prevede:
(1) Plângerile împotriva soluţiilor procurorului de netrimitere în judecată, aflate pe rolul
instanţelor la data intrării în vigoare a legii noi, continuă să se judece de către instanţele
competente potrivit legii vechi, conform regulilor prevăzute de aceeaşi lege.
(2) În cazurile prevăzute la alin. (1), instanţa care admite plângerea şi reţine cauza spre
1
judecare conform art. 278 alin. (8) lit. c) din Codul de procedură penală din 1968 face în mod
corespunzător aplicarea dispoziţiilor art. 341 alin. (7) pct. 2 din Codul de procedură penală, cu
privire la probele şi actele de urmărire penală. Încheierea este supusă contestaţiei, în condiţiile
legii noi.
560
ART. 338 ART. 277 Procurorul are obligația de a comunica de îndată petentului un exemplar al ordonanței prin
Termenul de rezolvare Termenul de rezolvare care a soluționat plângerea.
ART. 339 ART. 278 Este prevăzută competența procurorului șef de secție al oricărui parchet care are o asemenea
Plângerea împotriva Plângerea contra actelor funcție în structură, de a soluționa plângerea.
actelor procurorului procurorului
De asemenea, se are în vedere ierarhia funcţiilor într-o structură a parchetului e stabilită prin
(1) Plângerea împotriva (1) Plângerea împotriva lege specială (Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de
măsurilor luate sau a măsurilor luate sau a actelor Criminalitate Organizată și Terorism).
actelor efectuate de efectuate de procuror ori
procuror ori efectuate pe efectuate pe baza dispoziţiilor Prin Decizia nr. 1/2009 pentru examinarea recursului în interesul legii declarat de procurorul
baza dispoziţiilor date de date de acesta se rezolvă de
general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu stabilirea
acesta se rezolvă de prim- prim-procurorul parchetului sau,
procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general organului judiciar competent să soluţioneze plângerea persoanei nemulţumite în cazul în care
după caz, de procurorul al parchetului de pe lângă curtea prim-procurorul a admis-o, a infirmat rezoluţia sau ordonanţa procurorului care a dat tot o
general al parchetului de pe de apel ori de procurorul şef de soluţie de netrimitere în judecată (Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 418 din
lângă curtea de apel ori de secţie al Parchetului de pe lângă 18.06.2009), Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat, în aplicarea dispozițiilor art. 278 alin. 2
procurorul şef de secţie al Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. 1
parchetului. (2) În cazul când măsurile şi și 3 C. pr. pen. și ale art. 278 alin. 1 și 2 teza a II-a C. pr. pen., că ”organul judiciar competent să
(2) În cazul când măsurile actele sunt ale prim-procurorului soluționeze plângerea împotriva rezoluției sau ordonanței prim-procurorului, prin care s-a
şi actele sunt ale prim- ori ale procurorului general al infirmat rezoluția sau ordonanța procurorului de netrimitere în judecată și s-a dat aceeași ori
procurorului, ale parchetului de pe lângă curtea altă soluție de netrimitere în judecată, pentru alte motive sau pentru unele dintre motivele
562
procurorului general al de apel sau ale procurorului şef invocate de petent, este procurorul ierarhic superior.
parchetului de pe lângă de secţie al Parchetului de pe
curtea de apel, ale lângă Înalta Curte de Casaţie şi
procurorului şef de secţie al Justiţie ori au fost luate sau Numai în situația în care, la rândul său, procurorul ierarhic superior, astfel sesizat, a respins
parchetului ori au fost luate efectuate pe baza dispoziţiilor plângerea și a menținut soluția prim-procurorului sau nu a soluționat plângerea în termenul
sau efectuate pe baza date de către aceştia, plângerea legal prevăzut la art. 277 din Codul de procedură penală, persoana vătămată, precum și orice
dispoziţiilor date de către se rezolvă de procurorul ierarhic alte persoane ale căror interese legitime sunt afectate, se pot adresa cu plângere instanței de
aceştia, plângerea se superior.
rezolvă de procurorul
1
(2 ) Plângerea formulată judecată.”
ierarhic superior. împotriva soluţiei de respingere
(3) Dispoziţiile alin. (1) şi dispuse de procurorul ierarhic În art. 339 alin. 5 N.C.P.P. se precizează în mod expres că ordonanţele prin care se soluţionează
(2) se aplică în mod superior este inadmisibilă. plângerile împotriva soluţiilor, actelor sau măsurilor nu mai pot fi atacate cu plângere la
corespunzător atunci când (3) În cazul rezoluţiei de
procurorul ierarhic superior.
ierarhia funcţiilor într-o neîncepere a urmăririi penale
structură a parchetului e sau al ordonanţei ori, după caz,
stabilită prin lege specială. al rezoluţiei de clasare, de Dacă procurorul ierarhic superior admite plângerea împotriva soluţiei de clasare sau renunţare
(4) În cazul soluţiilor de scoatere de sub urmărire penală la urmărirea penală, dispusă prin ordonanţă sau rechizitoriu, însă dă aceeași soluție de
clasare ori de renunţare la sau de încetare a urmăririi
netrimitere în judecată, pentru alte motive sau pentru unele dintre motivele invocate de
urmărire, plângerea se face penale, plângerea se face în
în termen de 20 de zile de la termen de 20 de zile de la petent, se constată că, petentul nu se va putea prevala nici de disp. art. 340 alin. 1 N.C.P.P.,
comunicarea copiei actului comunicarea copiei de pe întrucât textul de lege are în vedere doar situația când plângerea a fost respinsă conform art.
prin care s-a dispus soluţia. ordonanţă sau rezoluţie, 339 N.C.P.P. dar nici nu va avea deschisă calea unei noi plângeri la procurorul ierarhic superior
(5) Ordonanţele prin care persoanelor interesate, potrivit celui care i-a admis prima plângere şi a dispus aceeași ori altă soluție de netrimitere în judecată
se soluţionează plângerile art. 228 alin. 6, art. 246 alin. 1 şi
astfel cum prin decizia dată în interesul legii instanţa supremă a decis, dispoziţiile art. 339 alin.5
împotriva soluţiilor, actelor art. 249 alin. 2.
1 interzicâdu-i-o expres.
sau măsurilor nu mai pot fi (3 ) Rezoluţiile sau
atacate cu plângere la ordonanţele prin care se
procurorul ierarhic superior soluţionează plângerile
şi se comunică persoanei împotriva rezoluţiilor sau
care a făcut plângerea şi ordonanţelor de neîncepere a
celorlalte persoane urmăririi penale, de clasare, de
interesate. scoatere de sub urmărire penală
(6) Dispoziţiile art. 336 - ori de încetare a urmăririi
338 se aplică în mod penale, se comunică persoanei
corespunzător, dacă legea care a făcut plângerea şi
nu dispune altfel. celorlalte persoane interesate.
(4) Dispoziţiile art. 275 - 277
563
1
ART. 340 ART. 278 alin. 1 - 2
Plângerea împotriva Plângerea în faţa
soluţiilor de neurmărire judecătorului împotriva
sau netrimitere în judecată rezoluţiilor sau ordonanţelor
procurorului de netrimitere în
(1) Persoana a cărei judecată
plângere împotriva soluţiei
de clasare sau renunţare la După respingerea plângerii
urmărirea penală, dispusă făcute conform art. 275 - 278
prin ordonanţă sau împotriva rezoluţiei de
rechizitoriu, a fost respinsă neîncepere a urmăririi penale
conform art. 339 poate face sau a ordonanţei ori, după caz, a
plângere, în termen de 20 rezoluţiei de clasare, de scoatere
de zile de la comunicare, la de sub urmărire penală sau de
judecătorul de cameră încetare a urmăririi penale, date
preliminară de la instanţa de procuror, persoana vătămată,
căreia i-ar reveni, potrivit precum şi orice alte persoane
legii, competenţa să judece ale căror interese legitime sunt
cauza în primă instanţă. vătămate pot face plângere, în
(2) Dacă plângerea nu a termen de 20 de zile de la data
fost rezolvată în termenul comunicării de către procuror a
prevăzut la art. 338, dreptul modului de rezolvare, potrivit
de a face plângere poate fi art. 277 şi 278, la judecătorul de
exercitat oricând după la instanţa căreia i-ar reveni,
împlinirea termenului de 20 potrivit legii, competenţa să
de zile în care trebuia judece cauza în primă instanţă.
soluţionată plângerea, dar Plângerea poate fi făcută şi
nu mai târziu de 20 de zile împotriva dispoziţiei de
de la data comunicării netrimitere în judecată cuprinse
modului de rezolvare. în rechizitoriu.
În cazul în care prim-
procurorul parchetului sau, după
caz, procurorul general al
parchetului de pe lângă curtea
564
urmărirea penală;
c) admite plângerea,
desfiinţează soluţia atacată
şi dispune începerea
judecăţii cu privire la
faptele şi persoanele pentru
care, în cursul cercetării
penale, a fost pusă în
mişcare acţiunea penală,
când probele legal
administrate sunt
suficiente, trimiţând dosarul
spre repartizare aleatorie;
d) admite plângerea şi
schimbă temeiul de drept al
soluţiei de clasare atacate,
dacă prin aceasta nu se
creează o situaţie mai grea
pentru persoana care a
făcut plângerea.
(8) Încheierea prin care s-
a pronunţat una dintre
soluţiile prevăzute la alin.
(6) şi la alin. (7) pct. 1, pct. 2
lit. a), b) şi d) este definitivă.
(9) În cazul prevăzut la
alin. (7) pct. 2 lit. c), în
termen de 3 zile de la
comunicarea încheierii,
procurorul şi inculpatul pot
face, motivat, contestaţie
cu privire la modul de
soluţionare a excepţiilor
privind legalitatea
administrării probelor şi a
efectuării urmăririi penale.
Contestaţia nemotivată este
568
inadmisibilă.
(10) Contestaţia se
depune la judecătorul care
a soluţionat plângerea şi se
înaintează spre soluţionare
judecătorului de cameră
preliminară de la instanţa
ierarhic superioară ori, când
instanţa sesizată cu
plângere este Înalta Curte
de Casaţie şi Justiţie,
completului competent
potrivit legii, care se
pronunţă prin încheiere
motivată, fără participarea
procurorului şi a
inculpatului, putând
dispune una dintre
următoarele soluţii:
a) respinge contestaţia ca
tardivă, inadmisibilă ori,
după caz, ca nefondată şi
menţine dispoziţia de
începere a judecăţii;
b) admite contestaţia,
desfiinţează încheierea şi
rejudecă plângerea potrivit
alin. (7) pct. 2, dacă
excepţiile cu privire la
legalitatea administrării
probelor ori a efectuării
urmăririi penale au fost
greşit soluţionate.
(11) Probele care au fost
excluse nu pot fi avute în
vedere la judecarea în fond
a cauzei.
569
TITLUL II
Camera preliminară
ART. 342
Obiectul procedurii în Art. 300. Verificarea sesizării
camera preliminară instanţei Se reglementează o procedură nouă, plasată după trimiterea în judecată, în care se verifică
Obiectul procedurii (1) Instanţa este datoare să sesizarea instanței, în vederea învestirii acesteia.
camerei preliminare îl verifice din oficiu, la prima Obiect:
constituie verificarea, după înfăţişare, regularitatea actului ▪ Verificarea competenței
trimiterea în judecată, a de sesizare ▪ Verificarea legalității trimiterii în judecată dispuse de procuror;
competenţei şi a legalităţii ▪ Verificarea legalității administrării probelor şi a efectuării actelor procesuale de către
sesizării instanţei, precum şi organele de urmărire penală;
verificarea legalităţii Obiectul noii proceduri are corespondențe cu verificarea sesizării instanței (art. 300 Cpp ),
administrării probelor şi a rezolvarea chestiunilor incidente ( art. 301, 302 Cpp );
efectuării actelor de către Scop: înlăturarea duratei excesive a procedurilor în faza de judecată
organele de urmărire
penală.
ART. 344 Fără corespondent După emiterea rechizitoriului și trimiterea în judecată ( art. 327 alin.1 lit. a NCpp ), acesta
Măsurile premergătoare împreună cu dosarul cauzei și un număr corespunzător de copii certificate se trimit instanței
(1) După sesizarea competente să judece cauza în fond ( art. 329 alin.2 NCpp ), demers care configurează
570
stabileşte, în funcţie de
complexitatea şi Înlăuntrul termenului stabilit cf. art 344 alin.2 sau 3 NCpp, inculpatul / apărătorul au
particularităţile cauzei, posibilitatea să formuleze cereri sau excepții, iar judecătorul de camera preliminară are
termenul în care acesta posibilitatea să ridice excepții.
poate formula în scris cereri La expirarea termenului, cererile și excepțiile sunt comunicate de către judecătorul de cameră
şi excepţii cu privire la preliminară parchetului. Legea nu prevede forma actului în care sunt consemnate de către
legalitatea administrării judecătorul de camera preliminară cererile, excepțiile formulate. Acest act, cel mai probabil, ar
probelor şi a efectuării trebui să fie o încheiere care, în copie, să fie comunicată parchetului.
actelor de către organele de Primind cererile și excepțiile, parchetul are posibilitatea de a formula, în scris, în 10 zile de la
urmărire penală, care nu comunicare, răspuns ( art. 344 alin.4 teza ultimă ) – poziția sa în raport cu cererile, excepțiile
poate fi mai scurt de 20 de comunicate, concluzii scrise. Legea nu reglementează tipul actului prin care parchetul răspunde;
zile. acesta ar putea fi un înscris similar celor prin care se formulează concluziile scrise ale
(4) La expirarea procurorului, motivarea căilor de atac etc. În acest context, poziția procesuală a parchetului
termenelor prevăzute la poate fi:
alin. (2) şi (3), judecătorul ▪ își exprimă, motivat, poziția în raport cu cererile, excepțiile formulate, răspunzând în scris
de cameră preliminară ▪ nu exprimă nicio poziție ( nu răspunde ) Termenul de 10 zile este unul procedural, iar
comunică cererile şi nerespectarea sa atrage sancțiunea decăderii din exercițiul dreptului și a nulității actului peste
excepţiile formulate de termen ( art. 268 alin.1 NCpp – Când pentru exercitarea unui drept procesual legea prevede un
către inculpat ori excepţiile anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercițiul dreptuluui și nulitatea
ridicate din oficiu actului făcut peste termen ). Este o nulitate relativă, în condițiile art. 282 NCpp care poate fi
parchetului, care poate invocată de inculpat până la închiderea procedurii de camera preliminară cf. art. 282 alin.4 lit. a
răspunde în scris, în termen NCpp.
de 10 zile de la comunicare. Procurorul care va formula concluzii scrise cu privire la cererile, excepțiile invocate este
procurorul care efectuat / supravegheat urmărirea penală și a emis rechizitoriul.
Art. 6 alin. 2 Legea nr.
255/2013
…
(2) În situaţia prevăzută la
alin. (1) [ cauzele aflate în
curs de judecată în primă
instanţă la data intrării în
vigoare a legii noi în care nu
s-a început cercetarea
judecătorească ], instanţa
pe rolul căreia se află cauza
o trimite judecătorului de
cameră preliminară, pentru
572
actului de sesizare şi
comunică judecătorului de
cameră preliminară dacă
menţine dispoziţia de
trimitere în judecată ori
solicită restituirea cauzei.
ART. 346 ÎNCEPEREA JUDECĂŢII
Soluţiile Art. 300. Verificarea sesizării ▪ Dacă JCP constată legalitatea sesizării instanţei, a administrării probelor şi a efectuării
(1) Judecătorul de cameră instanţei actelor de urmărire penală; atât în ipoteza în care nu s-au formulat cereri sau ridicat
preliminară hotărăşte prin excepții, cât și în ipoteza în care acestea au fost respinse în totalitate
încheiere motivată, în Instanţa este datoare să verifice ▪ Dacă procurorul a remediat neregularitatea actului de sesizare constată de JCP şi menţine
camera de consiliu, fără din oficiu, la prima înfăţişare, soluţia de trimitere în judecată (chiar şi în ipoteza nerefacerii unor acte procedurale
participarea procurorului şi regularitatea actului de sesizare. declarate nule sau a unor probe excluse); .
a inculpatului. Încheierea se În cazul când se constată că RESTITUIREA
comunică de îndată sesizarea nu este făcută potrivit Judecătorul de cameră preliminară restituie cauza la parchet dacă:
procurorului şi inculpatului. legii, iar neregularitatea nu ▪ rechizitoriul este neregulat ( neregulamentar cf. textului legal ) întocmit, iar neregularitatea nu
(2) Dacă nu s-au formulat poate fi înlăturată de îndată şi a fost remediată de procuror în termenul de 5 zile prev. de art. 345 alin. 3 NCpp și, totodată,
cereri şi excepţii ori nu a nici prin acordarea unui termen neregularitatea atrage imposibilitatea stabilirii obiectului sau limitelor judecăţii
ridicat din oficiu excepţii, la în acest scop, dosarul se ▪ a exclus toate probele administrate în cursul urmăririi penale;
expirarea termenelor restituie organului care a ▪ procurorul solicită restituirea cauzei, ori nu răspunde în termenul prevăzut de aceleaşi
prevăzute la art. 344 alin. întocmit actul de sesizare, în dispoziţii.
(2) sau (3), judecătorul de vederea refacerii acestuia.
cameră preliminară Declinarea de competență ( art. 50, 51 NCpp ) – art. 346 alin.6 NCpp
constată legalitatea sesizării
instanţei, a administrării Art. 332. Restituirea pentru JCP care a dispus începerea judecății este și judecătorul care va exercita și funcția de judecată (
probelor şi a efectuării refacerea urmăririi penale art. 346 alin.7, art. 3 alin.3, )
actelor de urmărire penală
şi dispune începerea Când se constată, înainte de
judecăţii. terminarea cercetării
(3) Judecătorul de cameră judecătoreşti, că în cauza supusă
preliminară restituie cauza judecăţii s-a efectuat cercetare
la parchet dacă: penală de un alt organ decât cel
a) rechizitoriul este competent, instanţa se
neregulamentar întocmit, desesizează şi restituie cauza
iar neregularitatea nu a fost procurorului, care procedează
remediată de procuror în potrivit art. 268 alin. 1. Cauza nu
termenul prevăzut la art. se restituie atunci când
574
ART. 347 Art. 332. Restituirea pentru ▪ În termen de 3 zile de la comunicarea încheierii JCP procurorul şi inculpatul pot face
Contestaţia refacerea urmăririi penale contestaţie;
(1) În termen de 3 zile de (...) ▪ Contestaţia se judecă de către judecătorul de cameră preliminară de la instanţa ierarhic
la comunicarea încheierii (4) Împotriva hotărârii de superioară celei sesizate;
prevăzute la art. 346 alin. desesizare se poate face recurs ▪ JCP care soluţionează contestaţia poate dispune una dintre următoarele soluţii:
(1), procurorul şi inculpatul de către procuror şi de orice 1. respinge contestaţia ca tardivă sau inadmisibilă, ori, după caz, ca nefondată;
pot face contestaţie cu persoană ale cărei interese au 2. admite contestaţia, desfiinţează dispoziţiile prin care în mod nelegal judecătorul de
privire la modul de fost vătămate prin hotărâre, în 3 cameră preliminară a constatat neregularitatea sesizării ori prin care a dispus
soluţionare a cererilor şi a zile de la pronunţare, pentru cei excluderea unor probe şi dispune începerea judecăţii;
excepţiilor, precum şi prezenţi, şi de la comunicare, 3. admite contestaţia, desfiinţează dispoziţiile prin care în mod nelegal judecătorul de
împotriva soluţiilor pentru cei lipsă. cameră preliminară a respins excepţiile privind nelegalitatea sesizării ori privind
prevăzute la art. 346 alin. nelegalitatea administrării probelor şi dispune restituirea cauzei la procuror.
(3) - (5).
(2) Contestaţia se judecă
de către judecătorul de
cameră preliminară de la
instanţa ierarhic superioară
celei sesizate. Când instanţa
sesizată este Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie,
contestaţia se judecă de
către completul competent,
potrivit legii.
(3) Dispoziţiile art. 343 -
346 se aplică în mod
corespunzător.
255/2013
.......
(4) Recursurile în curs de
judecată la data intrării în
vigoare a Codului de
procedură penală, declarate
împotriva sentinţelor prin
care s-a restituit cauza
procurorului, se
soluţionează conform
dispoziţiilor din legea nouă
privitoare la contestaţie de
către judecătorul de cameră
preliminară de la instanţa
ierarhic superioară celei
căreia i-ar reveni
competenţa să judece cauza
în fond ori, după caz, de
către completul competent
de la Înalta Curte de Casaţie
şi Justiţie.
ART. 348 JCP se pronunţă, la cerere sau din oficiu, cu privire la luarea, menţinerea, înlocuirea, revocarea
1
Măsurile preventive în Art. 300 sau încetarea de drept a măsurilor preventive.
procedura de cameră Menţinerea arestării inculpatului În cauzele în care faţă de inculpat s-a dispus o măsură preventivă, JCP verifică legalitatea şi
preliminară la primirea dosarului temeinicia măsurii preventive, procedând potrivit dispoziţiilor art. 207.
(1) Judecătorul de cameră (1) După înregistrarea dosarului
preliminară se pronunţă, la la instanţă, în cauzele în care Art. 207. Verificarea măsurilor preventive în procedura de cameră preliminară
cerere sau din oficiu, cu inculpatul este trimis în judecată (1) Când procurorul dispune trimiterea în judecată a inculpatului faţă de care s-a dispus o
privire la luarea, în stare de arest, instanţa este măsură preventivă, rechizitoriul, împreună cu dosarul cauzei, se înaintează judecătorului de
menţinerea, înlocuirea, datoare să verifice din oficiu, în cameră preliminară de la instanţa competentă, cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea duratei
revocarea sau încetarea de camera de consiliu, legalitatea şi acesteia.
drept a măsurilor temeinicia arestării preventive, (2) În termen de 3 zile de la înregistrarea dosarului, judecătorul de cameră preliminară verifică
preventive. înainte de expirarea duratei din oficiu legalitatea şi temeinicia măsurii preventive, înainte de expirarea duratei acesteia, cu
(2) În cauzele în care faţă arestării preventive. citarea inculpatului.
de inculpat s-a dispus o (2 ) Dacă instanţa constată că (3) Dispoziţiile art. 235 alin. (4) - (6) se aplică în mod corespunzător.
578
măsură preventivă, temeiurile care au determinat (4) Când constată că temeiurile care au determinat luarea măsurii se menţin sau există
judecătorul de cameră arestarea preventivă au încetat temeiuri noi care justifică o măsură preventivă, judecătorul de cameră preliminară dispune prin
preliminară verifică sau că nu există temeiuri noi încheiere menţinerea măsurii preventive faţă de inculpat.
legalitatea şi temeinicia care să justifice privarea de (5) Când constată că au încetat temeiurile care au determinat luarea sau prelungirea măsurii
măsurii preventive, libertate, dispune, prin arestării preventive şi nu există temeiuri noi care să o justifice ori în cazul în care au apărut
procedând potrivit încheiere, revocarea arestării împrejurări noi din care rezultă nelegalitatea măsurii preventive, judecătorul de cameră
dispoziţiilor art. 207. preventive şi punerea de îndată preliminară dispune prin încheiere revocarea acesteia şi punerea în libertate a inculpatului, dacă
în libertate a inculpatului. nu este arestat în altă cauză.
( 3 ) Când instanţa constată că (6) În tot cursul procedurii de cameră preliminară, judecătorul de cameră preliminară, din
temeiurile care au determinat oficiu, verifică periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, dacă subzistă temeiurile care au
arestarea impun în continuare determinat luarea măsurii arestării preventive şi a măsurii arestului la domiciliu. Dispoziţiile alin.
privarea de libertate sau că (2)-(5) se aplică în mod corespunzător.
există temeiuri noi care justifică
privarea de libertate, instanţa
menţine, prin încheiere Art. 238. Arestarea preventivă a inculpatului în procedura de cameră preliminară şi în
motivată, arestarea preventivă. cursul judecăţii
Dispoziţiile art. 159 alin. 3, 4, 5 şi (1) Arestarea preventivă a inculpatului poate fi dispusă în procedura de cameră preliminară şi în
11 se aplică în mod cursul judecăţii, de către judecătorul de cameră preliminară sau de către instanţa de judecată în
corespunzător. faţa căreia se află cauza, din oficiu ori la propunerea motivată a procurorului, pentru o perioadă
(4) Încheierea poate fi de cel mult 30 de zile, pentru aceleaşi temeiuri şi în aceleaşi condiţii ca şi arestarea preventivă
atacată cu recurs, aplicându-se dispusă de către judecătorul de drepturi şi libertăţi în cursul urmăririi penale. Dispoziţiile art.
dispoziţiile art. 160^a alin. 2. 225, 226 şi 228-232 se aplică în mod corespunzător.
"(2) În cursul judecăţii, măsura prevăzută la alin. (1) se poate dispune de către instanţa de
judecată în compunerea prevăzută de lege. În acest caz, mandatul de arestare preventivă este
emis de către preşedintele completului
(3) Faţă de inculpatul care a mai fost anterior arestat preventiv în aceeaşi cauză, în cursul
urmăririi penale, al procedurii de cameră preliminară sau al judecăţii, se poate dispune din nou
această măsură numai dacă au intervenit temeiuri noi care fac necesară privarea sa de libertate.
579
TITLUL III
Judecata
Nu mai este enunțat rolul activ al instanței. Totuși, cf. prezentei dispoziții (alin.1 ) și art. 5 alin.1,
ART. 349 Art. 287. instanța, ca organ judiciar, este supusă principiului aflării adevărului, respectiv are obligația de a
Rolul instanţei de Îndatoririle instanţei de asigura, pe bază de probe, aflarea adevărului ( principiul aflării adevărului este indisolubil legat
judecată judecată de rolul activ al organelor judiciare și reprezintă o trăsătură a sistemului procesual de tip
(1) Instanţa de judecată (1) Instanţa de judecată îşi continental ); în acest context, există o ambiguitate cu privire la rolul instanței în materia
soluţionează cauza dedusă exercită atribuţiile în mod activ, probațiunii ( înlăturând rolul activ al instanței în ceea ce priv. sarcina probei, pare că NCpp se
judecăţii cu garantarea în vederea aflării adevărului şi a orientează spre sistemul procesual adversial în care judecătorul are rol de arbitru și garant al
respectării drepturilor realizării rolului educativ al legalității procedurilor, concluzie ce pare a fi confirmată și de expunerea de motive; însă,
subiecţilor procesuali şi judecăţii. păstrând principiul aflării adevărului – art. 5 alin. 1, adăugând și posibilitatea instanței de a
asigurarea administrării (2) Instanţa îşi formează administra probe din oficiu – art. 100 alin. 2, art. 374 alin.8, 10, art. 376 alin. 4, orientarea spre
probelor pentru lămurirea convingerea pe baza probelor sistemul adversial este infirmată ).
completă a împrejurărilor administrate în cauză.
cauzei în scopul aflării A se vedea și art. 99, 100 NCpp, în special art. 100 alin.2
adevărului, cu respectarea
deplină a legii. Administrarea probelor
(2) Instanţa poate Art. 100. - (1) În cursul urmăririi penale, organul de urmărire penală strânge şi administrează
soluţiona cauza numai pe probe atât în favoarea, cât şi în defavoarea suspectului sau a inculpatului, din oficiu ori la
baza probelor administrate cerere.
în faza urmăririi penale, (2) În cursul judecăţii, instanţa administrează probe la cererea procurorului, a persoanei
dacă inculpatul solicită vătămate sau a părţilor şi, în mod subsidiar, din oficiu, atunci când consideră necesar pentru
aceasta şi recunoaşte în formarea convingerii sale.
totalitate faptele reţinute în (3) Cererea privitoare la administrarea unor probe formulată în cursul urmăririi penale sau în
sarcina sa şi dacă instanţa cursul judecăţii se admite ori se respinge, motivat, de către organele judiciare
apreciază că probele sunt (4) Organele judiciare pot respinge o cerere privitoare la administrarea unor probe atunci
suficiente pentru aflarea când:
adevărului şi justa a) proba nu este relevantă în raport cu obiectul probaţiunii din cauză;
soluţionare a cauzei, cu b) se apreciază că pentru dovedirea elementului de fapt care constituie obiectul probei au fost
excepţia cazului în care administrate suficiente mijloace de probă;
acţiunea penală vizează o c) proba nu este necesară, întrucât faptul este notoriu;
infracţiune care se d) proba este imposibil de obţinut;
pedepseşte cu detenţiune e) cererea a fost formulată de o persoană neîndreptăţită;
pe viaţă. f) administrarea probei este contrară legii.
ART. 6 Legea nr. Alin.2 vizează posibilitatea judecării cauzei în procedură simplificată, respectiv procedura în
255/2013 cazul recunoașterii vinovăției ( art. 374 alin.4, art. 375-377 NCpp ).
580
ART. 350 Art. 288. Nu există modificări, fiind preluat conținutul art. 288 Cpp.
Locul unde se desfăşoară Locul unde se desfăşoară
judecata judecata
(1) Judecata se Judecata se desfăşoară la sediul
desfăşoară la sediul instanţei. Pentru motive
instanţei. temeinice, instanţa poate
(2) Pentru motive dispune ca judecata să se
temeinice, instanţa poate desfăşoare în alt loc.
dispune ca judecata să se
desfăşoare în alt loc.
ART. 351 Art. 289. Nu există modificări, fiind preluat conținutul art.289 și 302 Cpp.
Oralitatea, nemijlocirea şi Oralitatea, nemijlocirea şi
contradictorialitatea contradictorialitatea
(1) Judecata cauzei se Judecata cauzei se face în faţa
581
şedinţă publică ar putea ascultarea părţilor prezente şi a ▪ la cererea procurorului, a persoanei vătămate sau a părţilor, în cazul în care o audiere în public
aduce atingere unor procurorului când participă la ar pune în pericol confidenţialitatea unor informaţii.
interese de stat, moralei, judecată. Alin.5 preia cu modificări art. 290 alin. 3 Cpp; o primă modificare este impusă de concordanța
demnităţii sau vieţii intime (4) În timpul cât şedinţa este cu concepția NCpp privind participanții în procesul penal, respectiv persoana vătămată care nu
a unei persoane, intereselor secretă, nu sunt admişi în sala de mai are calitatea de parte, ci de subiect procesual principal ( art. 33, 79-81 NCpp ); a doua
minorilor sau ale justiţiei, şedinţă decât părţile, modificare o reprezintă înlăturarea precizării referitoare la procuror (când participă la judecată),
instanţa, la cererea reprezentanţii acestora, procurorul participând întotdeauna la judecarea cauzelor ( a se vedea art. 353 alin.9 și art. 363
procurorului, a părţilor ori apărătorii şi celelalte persoane NCpp ); a treia modificare constă în precizarea expresă a caracterului executoriu al dispoziției de
din oficiu, poate declara chemate de instanţă în interesul declarare a ședinței ca fiind nepublică.
şedinţă nepublică pentru cauzei. Alin.6 preia, în esență, art. 290 alin. 4 Cpp; diferențele constau în referirea la persoana
tot cursul sau pentru o vătămată ( a se vedea precizările de la alin.5 ), înlocuirea termenului de apărător cu cea de
anumită parte a judecării avocat, precum și a sintagmei celelalte persoane chemate de instanţă în interesul cauzei cu cea
cauzei. de celelalte persoane a căror prezenţă este autorizată de instanţă
(4) Instanţa poate de Alin. 7 enunță dreptul părților ( inculpat, parte civilă, parte responsabilă civilmente ), al
asemenea să declare subiectului procesual principal-persoana vătămată, al reprezentanților acestora, al altui subiect
şedinţă nepublică la cererea procesual – expertul, al avocatului de a lua cunoştinţă de actele şi conţinutul dosarului, drept
unui martor, dacă prin care se regăsește enunțat cu caracter general și în dispoziții ale părții generale ( art. 83 alin. 1 lit.
audierea sa în şedinţă b NCpp – inculpat, art. 81 alin. 1 lit.e – persoana vătămată, art. 85 cu ref. la art. 81 alin.1 lit. e –
publică s-ar aduce atingere partea civilă, art. 87 cu ref. la art. 81 alin.1 lit. e- partea responsabilă civilmente, art. 94 –
siguranţei ori demnităţii sau avocatul părților și al subiecților procesuali principali, art. 175 alin.2 – expert )
vieţii intime a acestuia sau a Alin.8 enunță obligaţia de a păstra confidenţialitatea informaţiilor obţinute pe parcursul
membrilor familiei sale, ori procesului; titulari ai obligației sunt persoanelor care participă la judecata desfăşurată în şedinţă
la cererea procurorului, a nepublică ( și care se circumstanțiază, în raport de fiecare, cauză cf. alin.6 ); președintele
persoanei vătămate sau a completului are îndatorirea de a aduce la cunoștință această obigație celor vizați.
părţilor, în cazul în care o Alin.9 stabilește posibilitatea instanței, în ipoteza ședinței nepublice, de a interzice diverse
audiere în public ar pune în forme de publicitate ale unei asemenea ședințe, în măsura în care acestea au aptitudinea de a
pericol confidenţialitatea dezvălui identitatea persoanei vătămate, a părţii civile, a părţii responsabile civilmente sau a
unor informaţii. martorilor. Alin.10 reglementează modul de comunicare al informațiilor de interes public din
(5) Declararea şedinţei dosar, făcând trimitere la legea în materie, respectiv legea nr. 544/2001 privind accesul liberal
nepublice se face în şedinţă acces la informațiile de interes public
publică, după ascultarea Alin.11 reglementează accesul apărătorului inculpatului la informațiile clasificate esențiale
părţilor prezente, a pentru soluționarea cauzei, prin declasificare totală sau partial, trecerea într-un alt grad de
persoanei vătămate şi a clasificare ori permiterea accesului avocatului la asemenea informații ( a se vedea legislația
procurorului. Dispoziţia specială în materie, de ex. Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor cladificate ).
instanţei este executorie. Alin.12 sancționează lipsa de acces a apărătorului inculpatului la asemenea informații, respectiv
(6) În timpul cât şedinţa stabilește lipsa de efect ( valoare probatorie ) a acestor informații la care nu există acces în
este nepublică, nu sunt pronunțarea unei soluţii de condamnare, de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a
583
(10) Informaţiile de
interes public din dosar se
comunică în condiţiile legii.
(11) În cazul în care
informaţiile clasificate sunt
esenţiale pentru
soluţionarea cauzei,
instanţa solicită, de urgenţă,
după caz, declasificarea
totală, declasificarea
parţială sau trecerea într-un
alt grad de clasificare ori
permiterea accesului la cele
clasificate de către
apărătorul inculpatului.
(12) Dacă autoritatea
emitentă nu permite
apărătorului inculpatului
accesul la informaţiile
clasificate, acestea nu pot
servi la pronunţarea unei
soluţii de condamnare, de
renunţare la aplicarea
pedepsei sau de amânare a
aplicării pedepsei în cauză.
ART. 353 Art. 291. Alin.1 – referire expresă la persoana vătămată, justificat de faptul că aceasta nu mai are
Citarea la judecată Citarea părţilor la judecată calitatea de parte, ci de subiect procesual principal
(1) Judecata poate avea ( 1) Judecata poate avea loc - este introdusă obligația instanței de a cita din oficiu inculpatul, partea civilă, partea
loc numai dacă persoana numai dacă părţile sunt legal responsabilă civilmente şi, după caz, reprezentanţii legali ai acestora
vătămată şi părţile sunt citate şi procedura este - se prevede posibilitatea instanței de a cita și alți subiecți procesuali ( a se vedea art. 34 NCpp –
legal citate şi procedura îndeplinită. Înfăţişarea părţii în martor, expert, interpret, agent procedural, organe speciale de constatare, orice alte persoane
este îndeplinită. Inculpatul, instanţă, în persoană sau prin sau organe prevăzute de lege având anumite drepturi, obligații sau atribuții în procedurile
partea civilă, partea reprezentant ori avocat ales sau judiciare penale ), în măsura în care prezenţa acestora este necesară pentru soluţionarea cauzei.
responsabilă civilmente şi, avocat din oficiu, dacă acesta din - se menține regula acoperirii nelegalității de citare prin prezența părții etc, preluându-se art.
după caz, reprezentanţii urmă a luat legătura cu partea 291 alin.1 fraza a II-a Cpp
legali ai acestora se citează reprezentată, acoperă orice Alin.2 preia regula instituită de art. 291 alin.3 Cpp, făcând referire și la subiecții procesuali
585
din oficiu de către instanţă. nelegalitate survenită în principali și înlăturând avocatul din oficiu și, în consecință, referirea la luarea legăturii de către
Instanţa poate dispune procedura de citare. acesta cu partea pe care o reprezintă; este, de asemenea, preluată reglementarea cuprinsă în
citarea altor subiecţi (2) Neprezentarea părţilor art. 291 alin. 7 și 8 Cpp privind citarea militarilor, a deținuților la fiecare termen
procesuali atunci când citate nu împiedică judecarea Alin.3 prevede obligația instanței de citarea a persoanei vătămate pentru primul termen de
prezenţa acestora este cauzei. Când instanţa consideră judecată, aducându-i la cunoștință dreptul de a se constitui parte civilă, corelativ art. 20 alin.1
necesară pentru că este necesară prezenţa uneia teza a II-a
soluţionarea cauzei. dintre părţile lipsă, poate lua Alin.4 preia art. 291 alin.2
Înfăţişarea persoanei măsuri pentru prezentarea Alin.6 prevede posibilitatea judecării cauzei în lipsa persoanei vătămate și a părților, cu condiția
vătămate sau a părţii în acesteia, amânând în acest scop ca aceasta să fi fost solicitată de către aceștia; în această ipoteză, participanții menționați nu
instanţă, în persoană sau judecata. mai sunt citați
prin reprezentant ori avocat (3) Partea prezentă personal la Alin.7 reprezintă o preluare cu modificări a art. 291 alin. 4; modificarea vizează lărgirea sferei
ales sau avocat din oficiu, un termen, prin reprezentant, persoanelor care iau termen în cunoștință, adăugând, în special, părțile
dacă acesta din urmă a luat prin avocat ales ori prin avocat Alin.8 preia art. 291 alin. 5
legătura cu persoana din oficiu, dacă acesta din urmă Alin.9 prevede participarea obligatorie a procurorului la judecata cauzei ( a se vedea și art. 363 )
1
reprezentată, acoperă orice a luat legătură cu partea Alin.10 preia fără modificări art. 291 alin.3 Cpp privind preschimbarea termenului
nelegalitate survenită în reprezentată, la un termen,
procedura de citare. precum şi partea căreia,
(2) Partea sau alt subiect personal, prin reprezentant sau
procesual principal prezent apărător ales sau prin
personal, prin reprezentant funcţionarul sau persoana
sau prin apărător ales la un însărcinată cu primirea
termen, precum şi acela corespondenţei, i s-a înmânat în
căruia, personal, prin mod legal citaţia pentru un
reprezentant sau apărător termen de judecată nu mai sunt
ales ori prin funcţionarul citate pentru termenele
sau persoana însărcinată cu ulterioare, chiar dacă ar lipsi la
primirea corespondenţei, i vreunul dintre aceste termene
s-a înmânat în mod legal cu excepţia situaţiilor în care
citaţia pentru un termen de prezenţa acestora este
judecată nu mai sunt citaţi obligatorie potrivit legii.
1
pentru termenele (3 ) Completul învestit cu
ulterioare, chiar dacă ar lipsi judecarea unei cauze penale
la vreunul dintre aceste poate, din oficiu sau la cererea
termene, cu excepţia părţilor, să preschimbe primul
situaţiilor în care prezenţa termen sau termenul luat în
acestora este obligatorie. cunoştinţă cu respectarea
Militarii şi deţinuţii sunt principiului continuităţii
586
instanţa le înmânează
citaţii, spre a le servi drept
justificare la locul de
muncă, în vederea
prezentării la noul termen.
(9) Participarea
procurorului la judecata
cauzei este obligatorie.
(10) Completul învestit cu
judecarea unei cauze
penale poate, din oficiu sau
la cererea părţilor ori a
persoanei vătămate, să
preschimbe primul termen
sau termenul luat în
cunoştinţă, cu respectarea
principiului continuităţii
completului, în situaţia în
care din motive obiective
instanţa nu îşi poate
desfăşura activitatea de
judecată la termenul fixat
ori în vederea soluţionării
cu celeritate a cauzei.
Preschimbarea termenului
se dispune prin rezoluţia
judecătorului în camera de
consiliu şi fără citarea
părţilor. Părţile vor fi citate
de îndată pentru noul
termen fixat.
ART. 354 Art. 292. Fără modificări
Compunerea instanţei Compunerea instanţei Pentru compunerea completelor de judecată a se vedea dispozițiile Legii nr. 304/2004, art. 54;
(1) Instanţa judecă în Instanţa judecă în complet de în cazul ÎCCJ, compunerea completelor, în materie penală, este prev. de art. 31 din Legea nr.
complet de judecată, a cărui judecată, a cărui compunere 304/2004, astfel cum a fost modificat prin art. 72 pct. 8 din Legea nr. 255/2013.
compunere este cea este cea prevăzută de lege.
prevăzută de lege. Completul de judecată trebuie
588
(2) Când persoana stare de deţinere, judecătorul Alin.3 stabilește la un singur termen dreptul persoanei vătămate și al părților justificat de
vătămată sau una dintre cauzei ia măsuri ca acesta să-şi angajarea unui avocat și pregătirea apărării, reglementare menită să asigure judecarea cu
părţi se află în stare de poată exercita dreptul prevăzut celeritate a cauzei, termenul rezonabil al procesului. Din economia reglementării ( folosirea
deţinere, preşedintele în alineatul precedent şi să conjunției și ) rezultă că nu poate fi acordat un termen pentru angajarea unui avocat și un alt
completului ia măsuri ca poată lua contact cu apărătorul termen pentru pregătirea apărării, aceleiași părți, subiect procesual principal.
aceasta să îşi poată exercita său. Alin.4 reglementează și excepția de la regula instituită în alin.3, respectiv ipoteza în care
dreptul prevăzut la alin. (1) persoana vătămată sau una dintre părţi nu mai beneficiază de asistenţa juridică acordată de
şi să poată lua contact cu avocatul său ales; acordarea unui nou termen în această ipoteză este facultativă, iar nu
avocatul său. obligatorie (instanţa poate acorda un alt termen pentru angajarea unui alt avocat şi pregătirea
(3) În cursul judecăţii, apărării ).
persoana vătămată şi Alin.5 stabilește o regulă de principiu pentru toate măsurile procesuale destinate asigurării
părţile au dreptul la un dreptului la apărare, în contextul alin.1-4, respectiv ca acestea să asigure conformitatea cu un
singur termen pentru termen rezonabil al procesului; aceste măsuri ( înlesniri ) nu ar trebui să aibă un efect dilatoriu
angajarea unui avocat şi nejustificat al procesului
pentru pregătirea apărării.
(4) În situaţia în care
persoana vătămată sau una
dintre părţi nu mai
beneficiază de asistenţa
juridică acordată de
avocatul său ales, instanţa
poate acorda un alt termen
pentru angajarea unui alt
avocat şi pregătirea
apărării.
(5) În situaţiile prevăzute
la alin. (1) - (4), acordarea
înlesnirilor necesare
pregătirii apărării efective
trebuie să fie conformă
respectării termenului
rezonabil al procesului
penal.
ART. 357 Art. 296. Alin. 1 și 2 preiau, în esență, art. 296 alin. 1 și 2 Cpp; se precizează expres și procurorul printre
Atribuţiile preşedintelui Atribuţiile preşedintelui participanții asupra ale căror cereri se pronunță președintele completului ( înlocuind termenul
completului completului de președinte ), precum și persoana vătămată, ceea ce nu reprezintă un element de noutate, ci
(1) Preşedintele Preşedintele conduce şedinţa, unul de rigoare a reglementării; se precizează că respingerea întrebărilor pentru neconcludență
590
completului conduce îndeplinind toate îndatoririle pe și inutilitate se realizează cu consulatarea celorlalți mebri ai completului.
şedinţa, îndeplinind toate care le are de la lege şi decide Alin.3 prevede caracterul obligatoriu pentru toate persoanele prezente în sala de şedinţă al
îndatoririle prevăzute de asupra cererilor formulate de dispozițiilor președintelui completului
lege, şi decide asupra părţi, dacă rezolvarea acestora
cererilor formulate de nu este dată în căderea
procuror, persoana completului.
vătămată şi de părţi, dacă În cursul judecăţii,
rezolvarea acestora nu este preşedintele poate respinge
dată în căderea întrebările formulate de părţi şi
completului. de procuror, dacă acestea nu
(2) În cursul judecăţii, sunt concludente şi utile
preşedintele, după judecării cauzei.
consultarea celorlalţi
membri ai completului,
poate respinge întrebările
formulate de părţi,
persoana vătămată şi de
procuror, dacă acestea nu
sunt concludente şi utile
soluţionării cauzei.
(3) Dispoziţiile
preşedintelui completului
sunt obligatorii pentru toate
persoanele prezente în sala
de şedinţă.
ART. 358 Art. 297. Alin.1 preia art. 297 alin.1 Cpp, înlocuind termenul de președinte cu cel de președinte de
Strigarea cauzei şi apelul Strigarea cauzei şi apelul celor complet. Este prevăzută expres obligația verificării de către acesta a procedurii de citare și
celor citaţi citaţi eventuala motivare a absenței.
(1) Preşedintele Preşedintele anunţă, potrivit Alin. 2 preia art. 297 alin.2 Cpp
completului anunţă, potrivit ordinii de pe lista de şedinţă,
ordinii de pe lista de cauza a cărei judecare este la
şedinţă, cauza a cărei rând, dispunând facerea apelului
judecare este la rând, părţilor şi al celorlalte persoane
dispune a se face apelul citate, şi constată care din ele s-
părţilor şi al celorlalte au prezentat.
persoane citate şi constată Părţile se pot prezenta şi
care dintre ele s-au participa la judecată chiar dacă
591
făptuitor. Încheierea de Instanţa, dacă este cazul, calitatea procesuală de inculpat ( art. 32 NCpp )
şedinţă se trimite poate dispune arestarea
procurorului competent. preventivă a învinuitului, iar
(2) În cazul în care preşedintele emite un mandat
procurorul participă la de arestare a acestuia. Despre
judecată, poate declara că luarea acestei măsuri se face
începe urmărirea penală, menţiune în încheierea de
pune în mişcare acţiunea şedinţă. Cel învinuit este trimis
penală şi îl poate reţine pe de îndată procurorului împreună
suspect sau pe inculpat. cu procesul-verbal şi cu
mandatul de arestare.
ART. 361 Art. 294. Alin.2 preia art. 295 alin.1 Cpp
Pregătirea şedinţei de Asigurarea apărării Alin.3 enunță obligația de principiu a președintelui de complet de a lua măsurile necesare
judecată (1) În cauzele în care pregătirii judecății astfel încât să fie asigurată celeritatea
(1) *** Abrogat desemnarea unui apărător din Alin.4 preia regula reglementată de art. 294 Cpp
(2) Preşedintele oficiu este obligatorie, Alin.5 reglementează ipoteza cauzelor în care atât persoana fizică, reprezentant la persoanei
completului de judecată are judecătorul cauzei, odată cu juridice, cât și persoana juridică au calitatea de inculpat; pt. această ipoteză se prevede
îndatorirea să ia din timp fixarea termenului de judecată, obligația președintelui de a verifica dacă inculpatul persoană juridică şi-a desemnat un
toate măsurile necesare ia măsuri pentru desemnarea reprezentant, iar în caz contrar, de a desemna un reprezentant, din rândul practicienilor în
pentru ca la termenul de apărătorului. (…) insolvenţă ( a se vedea și art. 491 NCpp privind reprezentarea persoanei juridice )
judecată fixat judecarea Alin.6 stabilește obligația președintelui de a verifica îndeplinirea dispoziţiilor privind citarea și,
cauzei să nu sufere Art. 295. eventual, de a le reface sau completa
amânare. Alte măsuri pregătitoare Alin.7 preia art. 295 alin.2 Cpp
(3) În acest scop, dosarele (1) Preşedintele completului de Alin.8 preia art. 295 alin.3 Cpp
repartizate pe complete în judecată are îndatorirea să ia din
mod aleatoriu vor fi timp toate măsurile necesare,
preluate de preşedintele pentru ca la termenul de
completului, care va lua judecată fixat judecarea cauzei
măsurile necesare în scopul să nu sufere amânare.
pregătirii judecăţii, astfel (2) De asemenea, se îngrijeşte
încât să se asigure ca lista cauzelor fixate pentru
soluţionarea cu celeritate a judecată să fie întocmită şi
cauzei. afişată la instanţă, spre vedere,
(4) În cazurile în care cu 24 de ore înaintea termenului
asistenţa juridică este de judecată.
obligatorie, preşedintele (3) La întocmirea listei se ţine
594
1 1 2
ART. 362 Art. 300 . Dispoziția este similară celor cuprinse în art. 300 și 300 Cpp, respectiv obligația instanței de a
Măsurile preventive în Menţinerea arestării inculpatului se pronunța, în cursul judecății, asupra legalității și temeiniciei măsurilor preventive înainte de
cursul judecăţii la primirea dosarului expirarea acestora ( atunci când procedează din oficiu ) și ori de câte ori i se solicită
(1) Instanţa se pronunţă, După înregistrarea dosarului la Verificările din oficiu se situează
la cerere sau din oficiu, cu instanţă, în cauzele în care ▪ după primirea dosarului de la judecătorul de cameră preliminară, primire care trebuie să aibă
privire la luarea, înlocuirea, inculpatul este trimis în judecată loc cu cel puțin 5 zile înainte de expirarea măsurii preventive ( art. 208 alin.1 și 2 NCpp )
revocarea sau încetarea de în stare de arest, instanţa este ▪ periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile ( art. 208 alin. 4 )
drept a măsurilor datoare să verifice din oficiu, în
preventive. camera de consiliu, legalitatea şi
(2) În cauzele în care faţă temeinicia arestării preventive,
de inculpat s-a dispus o înainte de expirarea duratei
măsură preventivă, instanţa arestării preventive.
este datoare să verifice, în Dacă instanţa constată că
cursul judecăţii, în şedinţă temeiurile care au determinat
publică, legalitatea şi arestarea preventivă au încetat
temeinicia măsurii sau că nu există temeiuri noi
preventive, procedând care să justifice privarea de
potrivit dispoziţiilor art. libertate, dispune, prin
208. încheiere, revocarea arestării
preventive şi punerea de îndată
în libertate a inculpatului.
Când instanţa constată că
temeiurile care au determinat
arestarea impun în continuare
privarea de libertate sau că
există temeiuri noi care justifică
privarea de libertate, instanţa
menţine, prin încheiere
motivată, arestarea preventivă.
Dispoziţiile art. 159 alin. 3, 4, 5 şi
11 se aplică în mod
corespunzător.
Încheierea poate fi atacată
cu recurs, aplicându-se
596
Art. 316.
Rolul procurorului
În desfăşurarea cercetării
judecătoreşti şi a dezbaterilor,
procurorul exercită rolul său
activ în vederea aflării
adevărului şi a respectării
dispoziţiilor legale. Procurorul
este liber să prezinte concluziile
pe care le consideră întemeiate,
potrivit legii, ţinând seama de
probele administrate.
Cererile şi concluziile
procurorului trebuie să fie
motivate.
Când cercetarea
judecătorească nu confirmă
învinuirea sau când a intervenit
vreuna din cauzele de încetare a
procesului penal prevăzute în
art. 10, procurorul pune, după
caz, concluzii de achitare a
inculpatului sau de încetare a
procesului penal.
598
cu mandat de aducere.
(6) Inculpatul poate
formula cereri, ridica
excepţii şi pune concluzii.
ART. 365 Art. 301. Se prevede posibilitatea reprezentării părții civile și a celei responsabile civilmente ( alin.1 ) și se
Participarea celorlalte Drepturile procurorului şi ale enunță dreptul acestora de a formula cereri, ridica excepţii şi pune concluzii ( a se vedea și art.
părţi la judecată şi părţilor în instanţă 85 alin. 1 cu ref. la art. 81 alin.1 lit.b și c și art. 87 cu ref. la art. . 81 alin.1 lit.b și c )
drepturile acestora (1) În cursul judecăţii,
(1) Partea civilă şi partea procurorul şi oricare dintre părţi
responsabilă civilmente pot pot formula cereri, ridica
fi reprezentate de avocat. excepţii şi pune concluzii.
(2) Partea civilă şi partea (…)
responsabilă civilmente pot (3) Partea civilă poate formula
formula cereri, ridica cereri, ridica excepţii şi pune
excepţii şi pune concluzii. concluzii în măsura în care
acestea au legătură cu
pretenţiile sale civile.
ART. 366 Art. 301. Alin.1 enunță dreptul persoanei vătămate de a fi reprezentată de avocat
Participarea persoanei Drepturile procurorului şi ale
vătămate şi a altor subiecţi părţilor în instanţă Alin.2 preia art. 301 alin. 2 fraza I Cpp
procesuali la judecată şi (1) În cursul judecăţii,
drepturile acestora procurorul şi oricare dintre părţi Alin.3 reglementează ipoteza persoanelor ale căror bunuri sunt supuse confiscării, stabilind
(1) Persoana vătămată pot formula cereri, ridica dreptul acestora de a fi reprezentate de un avocat și de a-și apăra interesele formulând cereri,
poate fi reprezentată de excepţii şi pune concluzii. ridicând excepții și punând concluzii
avocat. (2) Partea vătămată poate
(2) Persoana vătămată formula cereri, ridica excepţii şi
poate formula cereri, ridica pune concluzii cu privire la latura
excepţii şi pune concluzii în penală a cauzei. În caz de
latura penală a cauzei. concurs de infracţiuni sau de
(3) Persoanele ale căror conexitate, dreptul părţii
bunuri sunt supuse vătămate se limitează la fapta
confiscării pot fi care i-a cauzat vătămarea.
reprezentate de avocat şi (…)
pot formula cereri, ridica
excepţii şi pune concluzii cu
privire la măsura confiscării.
600
ART. 367 Art. 303. Art. 367 alin. 1 şi 2 preiau dispoziţiile art. 303 alin. 1 şi 2 din Codul de procedură penală anterior.
Suspendarea judecăţii Suspendarea judecăţii
(1) Când se constată pe Când se constată pe baza unei Cazuri de suspendare:
baza unei expertize medico- expertize medico-legale că - motive medicale privind inculpatul / suspendarea este obligatorie / cazul se probează
legale că inculpatul suferă inculpatul suferă de o boală prin expertiza medico-legală;
de o boală gravă, care îl gravă, care îl împiedică să - desfăşurarea procedurii de mediere (a se vedea art. 70 din Legea nr. 192/2006) /
împiedică să participe la participe la judecată, instanţa suspendarea este facultativă în aceste cazuri, dacă inculpatul este arestat preventiv sau
judecată, instanţa dispune, dispune, prin încheiere, la domiciliu, instanţa are obligaţia să verifice, în cursul judecăţii, în şedinţă publică,
prin încheiere, suspendarea suspendarea procesului penal legalitatea şi temeinicia măsurii preventive (alin. 8 cu trimitere la art. 208);
judecăţii până când starea până când starea sănătăţii - extrădare activă (art. 368).
sănătăţii inculpatului va inculpatului va permite
permite participarea participarea acestuia la judecată. Actul prin care instanţa se pronunţă asupra suspendării este încheierea motivată, supusă căii de
acestuia la judecată. Dacă sunt mai mulţi atac a contestaţiei (alin. 4); contestaţia nu este suspensivă de executare (alin. 5); contestaţia se
(2) Dacă sunt mai mulţi inculpaţi, iar temeiul suspendării judecă în termen de 3 zile de la primirea dosarului sau în 5 zile (art. 368 alin. 4).
inculpaţi, iar temeiul priveşte numai pe unul dintre ei
suspendării priveşte numai şi disjungerea nu este posibilă, Procesul se reia din oficiu:
pe unul dintre ei şi se dispune suspendarea întregii - atunci când starea sănătăţii inculpatului permite participarea acestuia la judecată
disjungerea nu este cauze. (proba – expertiză medico-legală);
posibilă, se dispune Încheierea dată în primă - la încheierea procedurii de mediere (după primirea procesului verbal prin care
suspendarea întregii cauze. instanţă prin care s-a dispus mediatorul constată că nu s-a încheiat înţelegerea – art. 56 alin. 1 lit. a din Legea nr.
(3) Suspendarea judecăţii suspendarea cauzei poate fi 192/2006; în absenţa comunicării acestuia, la expirarea unui termen de 3 luni);
se dispune şi pe perioada atacată separat cu recurs la - la data la care statul solicitat comunică hotărârea asupra cererii de extrădare.
desfăşurării procedurii de instanţa superioară în termen de
mediere, potrivit legii. 24 de ore de la pronunţare,
(4) Încheierea dată în pentru cei prezenţi, şi de la
primă instanţă prin care s-a comunicare, pentru cei lipsă.
dispus suspendarea cauzei Recursul nu suspendă
poate fi atacată separat cu executarea şi se judecă în
contestaţie la instanţa termen de 3 zile.
ierarhic superioară în Procesul penal se reia din
termen de 24 de ore de la oficiu de îndată ce inculpatul
pronunţare, pentru poate participa la judecată.
procuror, părţile şi Instanţa este obligată să se
persoana vătămată informeze periodic dacă mai
prezente, şi de la subzistă cauza care a determinat
comunicare, pentru părţile suspendarea procesului penal.
sau persoana vătămată care
601
lipsesc. Contestaţia se
depune la instanţa care a
pronunţat încheierea
atacată şi se înaintează,
împreună cu dosarul cauzei,
instanţei ierarhic
superioare, în termen de 48
de ore de la înregistrare.
(5) Contestaţia nu
suspendă executarea şi se
judecă în termen de 3 zile
de la primirea dosarului.
(6) Procesul penal se reia
din oficiu de îndată ce
inculpatul poate participa la
judecată sau la încheierea
procedurii de mediere,
potrivit legii.
(7) Instanţa de judecată
este obligată să verifice
periodic, dar nu mai târziu
de 3 luni, dacă mai subzistă
cauza care a determinat
suspendarea judecăţii.
(8) Dacă inculpatul se află
în arest la domiciliu sau este
arestat preventiv, se aplică
în mod corespunzător
prevederile art. 208.
(9) Ridicarea unei excepţii
de neconstituţionalitate nu
suspendă judecarea cauzei.
1
ART. 368 Alin.1 preia, cu excepția ultimei fraze, art. 303 alin.1 Cpp, înlocuind noțiune de recurs cu cea
1
Suspendarea judecăţii în Art. 303 . de contestație; calea de atac a contestație se depune la instanţa care a pronunţat încheierea
caz de extrădare activă Suspendarea judecăţii în caz de atacată şi se înaintează, împreună cu dosarul cauzei, instanţei ierarhic superioare, în termen de
(1) În cazul în care, extrădare activă 48 de ore de la înregistrare ( alin.3 ); contestația nu este suspensivă de executare ( alin.4 )
potrivit legii, se cere În cazul în care, potrivit legii, se
602
1
extrădarea unei persoane în cere extrădarea unei persoane în Alin.2 preia art. 303 alin.2 Cpp privind posibilitatea disjungerii cauzei atunci când se solicită
vederea judecării într-o vederea judecării într-o cauză extrădarea unui inculpat judecat într-o cauză cu mai mulţi inculpaţi
cauză penală, instanţa pe penală, instanţa pe rolul căreia
rolul căreia se află cauza se află cauza poate dispune, prin
poate dispune, prin încheiere motivată, suspendarea
încheiere motivată, judecăţii până la data la care
suspendarea judecăţii până statul solicitat va comunica
la data la care statul hotărârea sa asupra cererii de
solicitat va comunica extrădare. Încheierea instanţei
hotărârea sa asupra cererii este supusă recursului în termen
de extrădare. Încheierea de 24 de ore de la pronunţare,
instanţei este supusă pentru cei prezenţi, şi de la
contestaţiei în termen de 24 comunicare, pentru cei lipsă.
de ore de la pronunţare, Recursul se judecă în termen de
pentru cei prezenţi, şi de la 3 zile.
comunicare, pentru cei Dacă se solicită extrădarea
lipsă, la instanţa ierarhic unui inculpat judecat într-o
superioară. cauză cu mai mulţi inculpaţi,
(2) Dacă se solicită instanţa poate dispune, în
extrădarea unui inculpat interesul unei bune judecăţi,
judecat într-o cauză cu mai disjungerea cauzei.
mulţi inculpaţi, instanţa
poate dispune, în interesul
unei bune judecăţi,
disjungerea cauzei.
(3) Contestaţia se depune
la instanţa care a pronunţat
încheierea atacată şi se
înaintează, împreună cu
dosarul cauzei, instanţei
ierarhic superioare, în
termen de 48 de ore de la
înregistrare.
(4) Contestaţia nu
suspendă executarea şi se
judecă în şedinţă publică, cu
participarea procurorului şi
603
cu citarea persoanei
vătămate şi a părţilor.
Contestaţia se judecă în
termen de 5 zile de la
primirea dosarului, fără
participarea procurorului şi
a părţilor.
ART. 369 Art. 304.
Notele privind Note privind desfăşurarea este preluat conținutul art. 304 Cpp, fără modificări ( este modificată numai ordinea în care au
desfăşurarea şedinţei de şedinţei de judecată fost preluate alineatele )
judecată (1) Desfăşurarea şedinţei de
(1) Desfăşurarea şedinţei judecată se înregistrează cu
de judecată se înregistrează mijloace tehnice audio.
cu mijloace tehnice audio. (2) În cursul şedinţei de
(2) În cursul şedinţei de judecată grefierul ia note cu
judecată grefierul ia note cu privire la desfăşurarea
privire la desfăşurarea procesului. Procurorul şi părţile
procesului. Procurorul şi pot cere citirea notelor şi vizarea
părţile pot cere citirea lor de către preşedinte.
notelor şi vizarea lor de (3) În caz de contestare, de
către preşedinte. către participanţii la proces, a
(3) După terminarea notelor grefierului, acestea vor fi
şedinţei de judecată, verificate şi, eventual,
participanţii la proces completate ori rectificate pe
primesc, la cerere, câte o baza înregistrărilor din şedinţa
copie de pe notele de judecată.
grefierului. (4) După terminarea şedinţei
(4) Notele grefierului pot de judecată, participanţii la
fi contestate cel mai târziu proces primesc, la cerere, câte o
la termenul următor. copie de pe notele grefierului.
(5) În caz de contestare (5) Notele grefierului pot fi
de către participanţii la contestate până la termenul
proces a notelor grefierului, următor.
acestea vor fi verificate şi,
eventual, completate ori
rectificate pe baza
înregistrărilor din şedinţa de
604
judecată.
şedinţei şi se semnează de
preşedintele completului de
judecată şi de grefier.
(6) Când hotărârea se
pronunţă în ziua în care a
avut loc judecata, nu se
întocmeşte încheierea.
ART. 371 Obiectul judecăţii ART. 317 Obiectul judecăţii NCpp renunţă la posibilitatea judecării unei alte persoane sau cu privire la o altă faptă decât cea
Judecata se mărgineşte la Judecata se mărgineşte la arătată în actul de sesizare, consecutiv renunţării la posibilitatea extinderii procesului penal cu
faptele şi la persoanele fapta şi la persoana arătată în privire la alte fapte ori alte persoane, instituţii care în noua reglementare nu se mai regăsesc.
arătate în actul de sesizare actul de sesizare a instanţei, iar „Actul de sesizare” continuă să fie, ca şi în reglementarea anterioară, rechizitoriul şi încheierea
a instanţei. în caz de extindere a procesului judecătorului care, în procedura plângerii împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în
penal, şi la fapta şi persoana la judecată, dispune admiterea plângerii, desfiinţarea soluţiei atacate şi începerea judecăţii. De
care se referă extinderea. precizat că este vorba de judecătorul de drepturi şi libertăţi, iar o astfel de soluţie nu se poate
pronunţa decât în cauzele în care procurorul, în cursul cercetării penale, a pus în mişcare
acţiunea penală.
ART. 372 Verificările ART. 318 Verificări privitoare la Întrucât judecarea cauzei în fond are loc după procedura derulată în camera preliminară, alin.1
privitoare la inculpat inculpat al art.372 NCpp nu mai prevede obligaţia preşedintelui de a se asigura că inculpatul arestat a
(1) La termenul de (1) La termenul de judecată, primit actul de sesizare a instanţei, încunoştinţare deja efectuată în procedura anterioară.
judecată, după strigarea după strigarea cauzei şi apelul
cauzei şi apelul părţilor, părţilor, preşedintele verifică Alin.2 nu are corespondent în reglementarea anterioară, dar prevederea se impune prin
preşedintele verifică identitatea inculpatului. În cazul necesitatea verificării datelor de identificare a persoanei juridice întocmai cum aceasta se
identitatea inculpatului. când inculpatul se află în stare impune şi pentru persoana fizică.
(2) În cazul inculpatului de deţinere, preşedintele se
persoană juridică, încredinţează dacă a primit în
preşedintele face verificări termenul prevăzut în art. 313
cu privire la denumire, alin. 3 copia actului de sesizare a
sediul social şi sediile instanţei. Când actul nu a fost
secundare, codul unic de comunicat, dacă inculpatul cere,
identificare, identitatea şi judecata se amână, iar
calitatea persoanelor preşedintele îi înmânează o
abilitate să îl reprezinte. copie de pe actul de sesizare a
instanţei, făcându-se menţiune
despre aceasta în încheierea de
şedinţă.
(2) De asemenea, judecata se
amână la cererea inculpatului,
607
dispus trimiterea în nu face nici o declaraţie, judecătorului de cameră preliminară, pentru a proceda potrivit art. 342 - 348 din Codul de
judecată ori, după caz, a atrăgându-i atenţia că ceea ce procedură penală, ori, după caz, o declină în favoarea instanţei competente”.
celui prin care s-a dispus declară poate fi folosit şi Iar potrivit art.7 din Legea nr.255/2013 (LPA NCpp):
începerea judecăţii sau să împotriva sa, precum şi cu “Cauzele aflate în curs de judecată în primă instanţă în care s-a început cercetarea
facă o prezentare succintă a privire la dreptul de a pune judecătorească anterior intrării în vigoare a legii noi rămân în competenţa aceleiaşi instanţe,
acestuia. întrebări coinculpaţilor, judecata urmând a se desfăşura potrivit legii noi”.
(2) Preşedintele explică celorlalte părţi, martorilor, Alin.2 al art.374 NCpp este identic cu dispoziţiile reglementării anterioare, în timp ce alin.3
inculpatului în ce constă experţilor şi de a da explicaţii în prevede situaţia particulară a excluderii parţiale a probelor nelegal administrate în faza de
învinuirea ce i se aduce, îl tot cursul cercetării urmărire penală, împrejurare pe care preşedintele o aduce la cunoştinţa părţii civile, părţii
înştiinţează pe inculpat cu judecătoreşti, când socoteşte că responsabile civilmente şi persoanei vătămate, care nu au participat în procedura decameră
privire la dreptul de a nu este necesar. preliminară. Probele nelegal administrate au fost excluse în procedura de cameră preliminară
face nicio declaraţie, (pentru cauzele în care s-a emis rechizitoriu) sau în procedura plângerii împotriva soluţiilor de
atrăgându-i atenţia că ceea neurmărire sau netrimitere în judecată (pentru cauzele în care procurorul a dispus o soluţie de
ce declară poate fi folosit şi ART. 320 Lămuriri, excepţii şi neurmărire sau netrimitere în judecată definitiv desfiinţată)
împotriva sa, precum şi cu cereri În alin.4 legiuitorul prevede în mod expres că posibilitatea de a solicita judecarea cauzei numai
privire la dreptul de a pune (1) Preşedintele explică pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor prezentate de părţi
întrebări coinculpaţilor, persoanei vătămate că se poate trebuie adusă de preşedinte la cunoştinţa inculpatului şi că aceasta poate fi cerută doar în
persoanei vătămate, constitui parte civilă sau că ipoteza în care acţiunea penală nu vizează o infracţiune care se pedepseşte cu detenţiunea pe
celorlalte părţi, martorilor, poate participa ca parte viaţă. Interdicţia vizată de alin.4 nu exclude procedura simplificată atunci când ar fi posibilă
experţilor şi de a da vătămată în proces. aplicarea detenţiunii pe viaţă ca urmare a săvârşirii unui concurs de infracţiuni care ar face
explicaţii în tot cursul (2) Preşedintele întreabă pe incident mecanismul prevăzut de art.39 alin.2 NCp ce permite aplicarea detenţiunii pe viaţă
cercetării judecătoreşti, procuror şi pe părţi dacă au de chiar în situaţia când ea nu este prevăzută de lege pentru niciuna dintre infracţiunile ce intră în
când socoteşte că este formulat excepţii, cereri sau componenţa concursului (dacă prin adăugare la pedeapsa cea mai mare a sporului de o treime
necesar. propun efectuarea de probe noi. din totalul celorlalte pedepse cu închisoarea stabilite s-ar depăşi cu 10 ani sau mai mult maximul
(3) Preşedintele (3) În cazul când se propun noi general al pedepsei închisorii, iar pentru cel puţin una dintre infracţiunile concurente pedeapsa
încunoştinţează partea probe, trebuie să se arate prevăzută de lege este închisoarea de 20 de ani sau mai mare).
civilă, partea responsabilă faptele şi împrejurările ce Dacă alin.5 şi alin.6 au corespondent în reglementarea anterioară, alin.7 introduce o dispoziţie
civilmente şi persoana urmează a fi dovedite, neprevăzută în Cpp din 1969, respectiv aceea de a nu se mai administra probele administrate în
vătămată cu privire la mijloacele prin care pot fi cursul urmăririi penale şi necontestate de părţi. Dispoziţia este consecinţa reglementării unei
probele administrate în faza administrate aceste probe, locul proceduri adversiale de derulare a procesului penal în faţa instanţei de fond prevăzută în noua
urmăririi penale care au fost unde se află aceste mijloace, iar reglementare. Aceasta înseamnă că probele neexcluse în procedura de cameră preliminară nu se
excluse şi care nu vor fi în ce priveşte martorii şi experţii, mai readministrează în cursul cercetării judecătoreşti decât dacă instanţa o dispune din oficiu
avute în vedere la identitatea şi adresa acestora. apreciind că este necesar pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei sau dacă sunt
soluţionarea cauzei şi pune (4) Procurorul şi părţile pot contestate de părţi sub alte aspecte decât cele care ţin de legala lor administrare în cursul
în vedere persoanei cere administrarea de probe noi urmăririi penale, legalitate confirmată printr-o hotărâre judecătorească definitivă în procedura
vătămate că se poate şi în cursul cercetării de cameră preliminară şi care nu mai poate fi repusă în discuţie. Totodată, aceasta mai
constitui parte civilă până la judecătoreşti. înseamnă şi că probele administrate în cursul urmăririi penale şi excluse în procedura de
609
începerea cercetării cameră preliminară pot fi administrate din nou, cu respectarea legii, de către instanţă, la
judecătoreşti. cerere, formulată în temeiul alin.9 (condiţia de noutate a probei a cărei administrare se cere
1
(4) În cazurile în care ART. 320 Judecata în cazul este îndeplinită câtă vreme probele excluse nu mai sunt câştigate cauzei, imposibilitatea de a le
acţiunea penală nu vizează recunoaşterii vinovăţiei mai fi avea în vedere la judecată, semnificând că informaţia obţinută prin administrarea lor este
o infracţiune care se (2) Judecata poate avea loc înlăturată, nu mai aparţine cauzei, deci, în raport cu cauza este nouă).
pedepseşte cu detenţiune numai în baza probelor Poziţionarea alin.5 şi 9 în cuprinsul art.374 NCpp este ilogică: în primul este reglementat
pe viaţă, preşedintele pune administrate în faza de urmărire exerciţiul unui drept, acela al administrării de probe, în timp ce patru alineate ulterior este
în vedere inculpatului că penală, doar atunci când reglementată existenţa dreptului însuşi.
poate solicita ca judecata să inculpatul declară că recunoaşte Plasarea în ultimul alineat al art.374 a dispoziţiei care permite instanţei (atunci cînd apreciază
aibă loc numai pe baza în totalitate faptele reţinute în necesar pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei) din oficiu administrarea de
probelor administrate în actul de sesizare a instanţei şi nu probe, este şi ea dovada inconsecvenţei legiuitorului: pe de o parte, este regândit rolul
cursul urmăririi penale şi a solicită administrarea de probe, judecătorului, care va veghea cu preponderenţă ca procedurile ce se desfăşoară în faţa sa să aibă
înscrisurilor prezentate de cu excepţia înscrisurilor în caracter echitabil, principiul rolului activ nemaifiind consacrat ca atare în partea generală a NCpp,
părţi, dacă recunoaşte în circumstanţiere pe care le poate nemaiexistând un corespondent al art.4 din vechiul Cpp, pe de altă parte însă, potrivit art. 5 alin.1
totalitate faptele reţinute în administra la acest termen de NCpp, instanța, ca organ judiciar, este supusă principiului aflării adevărului, respectiv are
sarcina sa, aducându-i la judecată. obligația de a asigura, pe bază de probe, aflarea adevărului (deşi principiul aflării adevărului
cunoştinţă dispoziţiile art. (7) Instanţa va pronunţa este indisolubil legat de rolul activ al organelor judiciare și reprezintă o trăsătură a sistemului
396 alin. (10). condamnarea inculpatului, care procesual de tip continental).
(5) Preşedintele întreabă beneficiază de reducerea cu o În concluzie, dacă apreciază necesar, judecătorul va putea dispune administrarea şi a altor probe
procurorul, părţile şi treime a limitelor de pedeapsă decât cele indicate de acuzare sau de apărare.
persoana vătămată dacă prevăzute de lege, în cazul
propun administrarea de pedepsei închisorii, şi de
probe. reducerea cu o pătrime a
(6) În cazul în care se limitelor de pedeapsă prevăzute
propun probe, trebuie să se de lege, în cazul pedepsei
arate faptele şi amenzii. Dispoziţiile alin. 1 - 6 nu
împrejurările ce urmează a se aplică în cazul în care acţiunea
fi dovedite, mijloacele prin penală vizează o infracţiune care
care pot fi administrate se pedepseşte cu detenţiune pe
aceste probe, locul unde se viaţă.
află aceste mijloace, iar în
ceea ce priveşte martorii şi
experţii, identitatea şi
adresa acestora.
(7) Probele administrate
în cursul urmăririi penale şi
necontestate de către părţi
610
nu se readministrează în
cursul cercetării
judecătoreşti. Acestea sunt
puse în dezbaterea
contradictorie a părţilor şi
sunt avute în vedere de
instanţă la deliberare.
(8) Probele prevăzute la
alin. (7) pot fi administrate
din oficiu de către instanţă,
dacă apreciază că este
necesar pentru aflarea
adevărului şi justa
soluţionare a cauzei.
(9) Procurorul, persoana
vătămată şi părţile pot cere
administrarea de probe noi
şi în cursul cercetării
judecătoreşti.
(10) Instanţa poate
dispune din oficiu
administrarea de probe
necesare pentru aflarea
adevărului şi justa
soluţionare a cauzei.
1
ART. 375 Procedura în cazul ART. 320 Judecata în cazul Procedura în cazul în care inculpatul solicită ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor
recunoaşterii învinuirii recunoaşterii vinovăţiei administrate în cursul urmăririi penale şi a înscrisurilor prezentate de părţi şi recunoaşte în
(1) Dacă inculpatul (1) Până la începerea totalitate faptele reţinute în sarcina sa nu este în mod esenţial diferită de reglementarea
solicită ca judecata să aibă cercetării judecătoreşti, anterioară.
loc în condiţiile prevăzute la inculpatul poate declara Diferită este doar terminologia folosită, respectiv recunoaşterea învinuirii în loc de
art. 374 alin. (4), instanţa personal sau prin înscris autentic recunoaşterea vinovăţiei, dat fiind că inculpatul recunoaşte nu doar poziţia sa subiectivă faţă de
procedează la ascultarea că recunoaşte săvârşirea faptă, ci şi fapta însăşi în materialitatea ei, sub toate componentele ce alcătuiesc latura sa
acestuia, după care, luând faptelor reţinute în actul de obiectivă.
concluziile procurorului şi sesizare a instanţei şi solicită ca Merită amintit că de această procedură poate uza doar inculpatul major la data comiterii
ale celorlalte părţi, se judecata să se facă în baza faptei, procedura abreviată fiind exclusă când se poate dispune o măsură educativă, iar
pronunţă asupra cererii. probelor administrate în faza de recunoaşterea faptelor trebuie făcută in personam, în faţa instanţei (nu este posibilă
(2) Dacă admite cererea, urmărire penală. recunoaşterea prin înscris autentic, prin mandatar etc.). De aici rezultă că de procedura
611
instanţa întreabă părţile şi (3) La termenul de judecată, simplificată nu poate beneficia inculpatul care uzează de dreptul la tăcere. În fine, ea trebuie să
persoana vătămată dacă instanţa întreabă pe inculpat poarte asupra tuturor faptelor (prin recunoaşterea parţială nefiind îndeplinită condiţia textului),
propun administrarea de dacă solicită ca judecata să aibă iar ceea ce trebuie recunoscut sunt faptele, nu încadrarea juridică.
probe cu înscrisuri. loc în baza probelor administrate Asupra cererii de recunoaştere a învinuirii, instanţa se pronunţă doar după ascultarea
(3) Dacă respinge cererea, în faza de urmărire penală, pe inculpatului, văzută ca o condiţie de procedibilitate ce va purta asupra naturii faptelor reţinute
instanţa procedează potrivit care le cunoaşte şi le însuşeşte, în actul de sesizare a căror săvârşire inculpatul şi-a asumat-o, asumarea sa fiind irevocabilă.
art. 374 alin. (5)-(10). procedează la audierea acestuia Pronunţarea asupra cererii are loc într-o procedură contradictorie. Deşi legiuitorul nu precizează
şi apoi acordă cuvântul care sunt motivele pentru care judecătorul poate admite ori respinge cererea, apreciem că
procurorului şi celorlalte părţi. acesta are a verifica doar dacă probele administrate sunt suficiente pentru fundamentarea
(4) Instanţa de judecată soluţiei date pe fondul cauzei şi nu este necesară suplimentarea probatoriului.
soluţionează latura penală Cât priveşte probele ce se pot propune spre administrare, şi în NCpp acestea sunt limitate tot la
atunci când din probele înscrisuri, însă nu doar în circumstanţiere ca în reglementarea anterioară. Desigur nu se mai
administrate în cursul urmăririi pune problema însuşirii probelor din cursul urmăririi penale, prin parcurgerea procedurii de
penale rezultă că fapta există, cameră preliminară acestea fiind deja asumate sub aspectul legalităţii. Probele pot fi propuse de
constituie infracţiune şi a fost oricare dintre părţi şi de persoana vătămată, nu însă şi de procuror cu privire la care legiuitorul
săvârşită de inculpat. a apreciat că şi-a administrat toate probele pe care le-a apreciat necesare, inclusiv înscrisurile,
(5) Dacă pentru soluţionarea în cursul urmăririi penale.
acţiunii civile se impune
administrarea de probe în faţa
instanţei, se va dispune
disjungerea acesteia.
(6) În caz de soluţionare a
cauzei prin aplicarea alin. 1,
dispoziţiile art. 334 şi 340 - 344
se aplică în mod corespunzător.
(7) Instanţa va pronunţa
condamnarea inculpatului, care
beneficiază de reducerea cu o
treime a limitelor de pedeapsă
prevăzute de lege, în cazul
pedepsei închisorii, şi de
reducerea cu o pătrime a
limitelor de pedeapsă prevăzute
de lege, în cazul pedepsei
amenzii. Dispoziţiile alin. 1 - 6 nu
se aplică în cazul în care acţiunea
penală vizează o infracţiune care
612
se pedepseşte cu detenţiune pe
viaţă.
(8) Instanţa respinge cererea
atunci când constată că probele
administrate în cursul urmăririi
penale nu sunt suficiente pentru
a stabili că fapta există,
constituie infracţiune şi a fost
săvârşită de inculpat. În acest
caz instanţa continuă judecarea
cauzei potrivit procedurii de
drept comun.
ART. 376 Ordinea cercetării ART. 321 Ordinea cercetării Spre deosebire de reglementarea anterioară, cercetarea judecătorească nu mai începe cu
judecătoreşti judecătoreşti citirea actului de sesizare (care totuşi marchează în continuare debutul fazei de judecată), ci cu
(1) Instanţa începe (1) Instanţa începe efectuarea audierea inculpatului, cele două momente nefiind în mod necesar plasate la acelaşi termen.
efectuarea cercetării cercetării judecătoreşti, când Dacă primele două alineate sunt identice reglementării anterioare, alineatul 3 al art.376
judecătoreşti când cauza se cauza se află în stare de prevede în mod expres că administrarea probelor încuviinţate, adică a celor solicitate de părţi şi
află în stare de judecată. judecată. admise de instanţă, se va face după audierea inculpatului, a persoanei vătămate, a părţii civile şi
(2) Ordinea de efectuare (2) Ordinea de efectuare a a părţii responsabile civilmente.
a actelor de cercetare actelor de cercetare Ca excepţie probele pe care instanţa din oficiu le apreciază ca fiind necesare pentru aflarea
judecătorească este cea judecătorească este cea adevărului şi justa soluţionare a cauzei, pot fi administrate oricând, fără a fi obligatorie
prevăzută în dispoziţiile prevăzută în dispoziţiile cuprinse respectarea ordinii mai sus amintite. Tot astfel, schimbarea ordinii se poate dispune atunci când
cuprinse în prezenta în prezenta secţiune. instanţa o apreciază necesară.
secţiune. (3) Instanţa poate dispune Potrivit art. 6 din LPA a NCpp: “(1)Cauzele aflate în curs de judecată în primă instanţă la data
(3) După audierea unele schimbări ale ordinii, când intrării în vigoare a legii noi în care nu s-a început cercetarea judecătorească se soluţionează de
inculpatului, a persoanei aceasta este necesar pentru către instanţa competentă conform legii noi, potrivit regulilor prevăzute de aceeaşi lege.
vătămate, a părţii civile şi a buna desfăşurare a cercetării (2) În situaţia prevăzută la alin. (1), instanţa pe rolul căreia se află cauza o trimite
părţii responsabile judecătoreşti. Când inculpatul judecătorului de cameră preliminară, pentru a proceda potrivit art.342 - 348 din Codul de
civilmente, se procedează la este prezent, schimbarea ordinii procedură penală, ori, după caz, o declină în favoarea instanţei competente”.
administrarea probelor nu poate fi dispusă decât după Potrivit art.7 din LPA a NCpp: “Cauzele aflate în curs de judecată în primă instanţă în care s-a
încuviinţate. ascultarea acestuia. început cercetarea judecătorească anterior intrării în vigoare a legii noi rămân în competenţa
(4) Administrarea de aceleiaşi instanţe, judecata urmând a se desfăşura potrivit legii noi”.
probe din oficiu poate fi Potrivit art.4 alin.3 din LPA a NCpp: “În cauzele aflate în curs de judecată la data intrării în
făcută oricând pe parcursul vigoare a legii noi, încălcarea, în cursul urmăririi penale, a dispoziţiilor legale privind prezenţa
cercetării judecătoreşti. obligatorie a învinuitului sau a inculpatului ori asistarea obligatorie a acestora de către apărător
(5) Instanţa poate poate fi invocată până la începerea dezbaterilor”.
dispune schimbarea ordinii,
613
1
ART. 377 Cercetarea ART. 320 Judecata în cazul Ca aspect de noutate care merită menţionat este cel privitor la administrarea probei cu
judecătorească în cazul recunoaşterii vinovăţiei înscrisurile încuviinţate la chiar termenul când instanţa a dispus ca judecată să se desfăşoare în
recunoaşterii învinuirii (2) Judecata poate avea loc condiţiile procedurii simplificate sau cel târziu la termenul imediat următor, nefiind acordat
(1) Dacă a dispus ca numai în baza probelor decât un singur termen pentru prezentarea de înscrisuri.
judecata să aibă loc în administrate în faza de urmărire Trebuie observat că, în ipoteza alin.5, deşi porneşte pe procedura abreviată, instanţa va
condiţiile prevăzute la art. penală, doar atunci când declanşa procedura de drept comun doar pe aspectele ce ţin de încadrarea juridică.
375 alin. (1), instanţa inculpatul declară că recunoaşte
administrează proba cu în totalitate faptele reţinute în
înscrisurile încuviinţate. actul de sesizare a instanţei şi nu
(2) Înscrisurile pot fi solicită administrarea de probe,
prezentate la termenul la cu excepţia înscrisurilor în
care instanţa se pronunţă circumstanţiere pe care le poate
asupra cererii prevăzute la administra la acest termen de
art. 375 alin. (1) sau la un judecată.
termen ulterior, acordat în (3) La termenul de judecată,
acest scop. Pentru instanţa întreabă pe inculpat
prezentarea de înscrisuri dacă solicită ca judecata să aibă
instanţa nu poate acorda loc în baza probelor administrate
decât un singur termen. în faza de urmărire penală, pe
(3) Dispoziţiile art. 383 care le cunoaşte şi le însuşeşte,
alin. (3) se aplică în mod procedează la audierea acestuia
corespunzător. şi apoi acordă cuvântul
(4) Dacă instanţa procurorului şi celorlalte părţi.
constată, din oficiu, la (4) Instanţa de judecată
cererea procurorului sau a soluţionează latura penală
părţilor, că încadrarea atunci când din probele
juridică dată faptei prin administrate în cursul urmăririi
actul de sesizare trebuie penale rezultă că fapta există,
schimbată, este obligată să constituie infracţiune şi a fost
pună în discuţie noua săvârşită de inculpat.
încadrare şi să atragă (5) Dacă pentru soluţionarea
atenţia inculpatului că are acţiunii civile se impune
dreptul să ceară lăsarea administrarea de probe în faţa
cauzei mai la urmă. instanţei, se va dispune
614
ART. 379 Audierea ART. 324 Ascultarea Procedeul probatoriu este identic reglementat.
coinculpaţilor coinculpaţilor
(1) Dacă sunt mai mulţi (1) Dacă sunt mai mulţi
inculpaţi, audierea fiecăruia inculpaţi, ascultarea fiecăruia
dintre ei se face în prezenţa dintre ei se face în prezenţa
celorlalţi inculpaţi. celorlalţi inculpaţi.
(2) Când interesul aflării (2) Când interesul aflării
adevărului o cere, instanţa adevărului cere, instanţa poate
poate dispune audierea dispune ascultarea vreunuia
vreunuia dintre inculpaţi dintre inculpaţi, fără ca ceilalţi să
fără ca ceilalţi să fie de faţă. fie de faţă.
(3) Declaraţiile luate (3) Declaraţiile luate separat
separat sunt citite în mod sunt citite în mod obligatoriu
obligatoriu celorlalţi celorlalţi inculpaţi, după
inculpaţi, după audierea lor. ascultarea lor.
(4) Inculpatul poate fi din (4) Inculpatul poate fi din nou
nou audiat în prezenţa ascultat în prezenţa celorlalţi
celorlalţi inculpaţi sau a inculpaţi sau a unora dintre ei.
unora dintre ei.
ART. 380 Audierea ART. 326 Ascultarea celorlalte Dacă vechea reglementare conţinea norme de trimitere la procedura aplicabilă inculpatului şi
persoanei vătămate, a părţi în cazul ascultării celorlalte părţi, în NCpp legiuitorul preferă, pe de o parte, să nominalizeze
părţii civile şi a părţii După ascultarea inculpatului fiecare dintre părţile procesului penal şi persoana vătămată şi, pe de altă parte, să repete şi în
responsabile civilmente se procedează la ascultarea cazul acestora dispoziţiile pe care le prevede în cazul audierii inculpatului. Procedeul probatoriu
(1) Instanţa procedează la celorlalte părţi. Dispoziţiile art. însă nu conţine în sine diferenţe semnificative faţă de cel reglementat în Cpp anterior.
audierea persoanei 322 - 324 şi 325 alin. 1 se aplică
vătămate, a părţii civile şi a în mod corespunzător şi la
părţii responsabile ascultarea acestora.
civilmente potrivit
dispoziţiilor art. 111 şi 112,
după ascultarea inculpatului
şi, după caz, a
coinculpaţilor.
(2) Persoanele
menţionate sunt lăsate să
arate tot ce ştiu despre
fapta care face obiectul
judecăţii, apoi li se pot pune
617
vătămată şi părţile pot (2) După punerea în discuţie a Alin.4 al art.383 NCpp trebuie coroborat cu art.374 alin.7 şi 8 NCpp: textul vizează ipoteza
renunţa la probele pe care renunţării, instanţa poate probelor administrate în cursul urmăririi penale şi contestate de către părţi întrucât acestea
le-au propus. dispune ca martorii să nu fie sunt singurele care se readministrează în cursul cercetării judecătoreşti şi cu privire la care se
(2) După punerea în ascultaţi, dacă audierea nu mai poate riguros folosi terminologia textului legal (“încuviinţarea” nu poate fi decât consecutivă
discuţie a renunţării, este necesară. unei cereri). Mai puţin riguros, dar probabil în spiritul legii, este posibil a aplica textul şi în
instanţa poate dispune ca (3) Dacă în cursul cercetării ipoteza în care instanţa din oficiu apreciază readministrarea probei administrate în faza de
proba să nu mai fie judecătoreşti administrarea unei urmărire penală necesară pentru aflarea adevărului şi justa soluţionare a cauzei, readministrare
administrată, dacă probe anterior admisă apare care ulterior se vădeşte imposibilă.
apreciază că nu mai este inutilă, instanţa, după ce ascultă Neîndoielnic însă că, în ambele cazuri, este vorba de o probă cu privire la care judecătorul de
necesar. procurorul şi părţile, poate cameră preliminară a constatat că este legal administrată în faza de urmărire penală. Altminteri,
(3) Dacă în cursul dispune ca acea probă să nu mai potrivit art.346 alin.5 NCpp: „Probele excluse nu pot fi avute în vedere la judecată în fond a
cercetării judecătoreşti fie administrată. cauzei”.
administrarea unei probe
anterior admise apare ca
inutilă sau nu mai este
posibilă, instanţa, după ce
ascultă procurorul,
persoana vătămată şi
părţile, poate dispune ca
acea probă să nu mai fie
administrată.
(4) Dacă imposibilitatea
de administrare se referă la
o probă administrată în faza
de urmărire penală şi
încuviinţată de instanţă,
aceasta este pusă în discuţia
părţilor, a persoanei
vătămate şi a procurorului
şi se ţine seama de ea la
judecarea cauzei.
ART. 384 Prezentarea ART. 330 Prezentarea Textele sunt aparent similare, diferenţa reprezentând-o condiţia de posibilitate a aducerii şi
mijloacelor materiale de mijloacelor materiale de probă prezentării mijloacelor materiale de probă, în NCpp, respectiv condiţia de necesitate a aducerii
probă Când în cauza supusă judecăţii şi prezentării acestora, prevăzută în reglementarea anterioară. Distincţia pare să fie
Când în cauza supusă există mijloace materiale de determinată de considerente de rezonabilitate a prescripţiei legale.
judecăţii există mijloace probă, instanţa, din oficiu sau la
materiale de probă, cerere, dispune, dacă este
622
cuvântul în următoarea procurorului, părţii vătămate, privind prezenţa obligatorie a învinuitului sau a inculpatului ori asistarea obligatorie a acestora
ordine: procurorului, părţii civile, părţii responsabile de către apărător poate fi invocată până la începerea dezbaterilor”.
persoanei vătămate, părţii civilmente şi inculpatului.
civile, părţii responsabile (2) Preşedintele poate da
civilmente şi inculpatului. cuvântul şi în replică,
(2) Preşedintele poate da respectându-se aceeaşi ordine.
cuvântul şi în replică. (3) Preşedintele are dreptul să
(3) Durata concluziilor întrerupă pe cei care au
procurorului, ale părţilor, cuvântul, dacă în susţinerile lor
ale persoanei vătămate şi depăşesc limitele cauzei ce se
ale avocaţilor acestora judecă.
poate fi limitată. (4) Pentru motive temeinice
Preşedintele completului dezbaterile pot fi întrerupte.
poate hotărî că acestea Întreruperea nu poate fi mai
trebuie să aibă o durată mare de 5 zile.
similară.
(4) Preşedintele are
dreptul să îi întrerupă pe cei
care au cuvântul, dacă în
susţinerile lor depăşesc
limitele cauzei ce se judecă.
(5) *** Abrogat
(6) Pentru motive
temeinice dezbaterile pot fi
întrerupte. Întreruperea nu
poate fi mai mare de 3 zile.
ART. 389 Ultimul cuvânt al ART. 341 Ultimul cuvânt al Reglementările sunt identice.
inculpatului inculpatului
(1) Înainte de a încheia (1) Preşedintele înainte de a
dezbaterile, preşedintele dă încheia dezbaterile dă ultimul
ultimul cuvânt inculpatului cuvânt inculpatului personal.
personal. (2) În timpul în care inculpatul
(2) În timpul în care are ultimul cuvânt, nu i se pot
inculpatul are ultimul pune întrebări. Dacă inculpatul
cuvânt nu i se pot pune relevă fapte sau împrejurări noi,
întrebări. Dacă inculpatul esenţiale pentru soluţionarea
relevă fapte sau împrejurări cauzei, instanţa dispune reluarea
625
deliberării instanţa împrejurare trebuie lămurită şi administrate. În ipoteza în care în această situaţie apreciază necesară administrarea altor probe,
apreciază că o anumită că este necesară reluarea instanţa va dispune repunerea cauzei pe rol şi efectuarea cercetării judecătoreşti.
împrejurare trebuie cercetării judecătoreşti, repune
lămurită şi este necesară cauza pe rol.
reluarea cercetării (2) Dacă lămurirea acelei
judecătoreşti sau a împrejurări se poate face numai
dezbaterilor, repune cauza prin reluarea dezbaterilor,
pe rol. Prevederile privind instanţa o va pune în discuţie în
citarea se aplică în mod aceeaşi şedinţă, dacă este
corespunzător. posibil, sau în altă şedinţă în
(2) Dacă judecata a avut continuare.
loc în condiţiile art. 375 alin.
(1) şi (2), iar instanţa
constată că pentru
soluţionarea acţiunii penale
se impune administrarea
altor probe în afara
înscrisurilor prevăzute la
art. 377 alin. (1) - (3),
repune cauza pe rol şi
dispune efectuarea
cercetării judecătoreşti.
ART. 396 Rezolvarea ART. 345 Rezolvarea acţiunii Potrivit art.9 din Legea nr. 187/2012 (LPA NCp):
acţiunii penale penale “(1) Pedepsele cu închisoarea aplicate în baza dispoziţiilor Codului penal din 1969 pentru
(1) Instanţa hotărăşte (1) Instanţa hotărăşte prin infracţiuni comise în timpul minorităţii nu vor fi luate în considerare la stabilirea stării de
asupra învinuirii aduse sentinţă asupra învinuirii aduse recidivă potrivit dispoziţiilor Codului penal.
inculpatului, pronunţând, inculpatului, pronunţând, după (2) Infracţiunile comise în timpul minorităţii, pentru care s-au aplicat pedepse în baza
după caz, condamnarea, caz, condamnarea, achitarea sau dispoziţiilor Codului penal din 1969, nu constituie impedimente pentru dispunerea renunţării la
renunţarea la aplicarea încetarea procesului penal. aplicarea pedepsei, amânării aplicării pedepsei sau suspendării executării pedepsei sub
pedepsei, amânarea (2) Condamnarea se pronunţă supraveghere pentru o infracţiune comisă ulterior condamnării definitive.”
aplicării pedepsei, achitarea dacă instanţa constată că fapta Soluţiile posibil a fi pronunţate potrivit NCpp sunt evident diferite de cele din vechea
sau încetarea procesului există, constituie infracţiune şi a reglementare. În cazul condamnării, în NCpp se prevede o condiţie neprevăzută în
penal. fost săvârşită de inculpat. reglementarea anterioară, respectiv aceea a inexistenţei oricărei îndoieli rezonabile cu privire la
(2) Condamnarea se (3) Achitarea sau încetarea existenţa faptei, prevederea ei în legea penală ca infracţiune şi săvârşirea de către inculpat.
pronunţă dacă instanţa procesului penal se pronunţă Alineatul 3 reia dispoziţiile art.80 din NCp.
constată, dincolo de orice potrivit art. 11 pct. 2. Alineatul 4 reia dispoziţiile art.83 din NCp.
îndoială rezonabilă, că fapta (4) Când instanţa a constatat Achitarea, încetarea procesului penal şi soluţiile posibil a fi dispuse după solicitarea
629
există, constituie infracţiune că există cazul prevăzut în art. 10 inculpatului de continuare a procesului penal se dispun în cazurile şi condiţiile art.16 din NCpp.
1
şi a fost săvârşită de lit. b ), o dată cu achitarea face Noul legiuitor prevede în mod expres opţiunile judecătorului în cazul în care constată ori nu
1
inculpat. şi aplicarea art. 18 alin. 3 din incidenţa vreunuia dintre cazurile prevăzute în art.16 din NCpp, ulterior solicitării inculpatului
(3) Renunţarea la Codul penal. de continuare a procesului penal, astfel cum o face şi vechiul Cpp prin dispoziţiile art.13.
aplicarea pedepsei se (5) Dacă instanţa a dispus Alineatul 9 introduce o dispoziţie nouă, respectiv aceea a plăţii amenzii din cauţiunea depusă.
pronunţă dacă instanţa înlocuirea răspunderii penale, o Textul este coroborat cu dispoziţiile art.217 alin.7 NCpp care prevăd excepţiile de la restituirea
constată, dincolo de orice dată cu încetarea procesului cauţiunii şi ordinea în care se fac plăţile din această sumă.
îndoială rezonabilă, că penal face aplicarea art. 91 din Potrivit art.19 din Legea nr.255/2013 (LPA NCpp) atunci când, în cursul procesului, se constată
fapta există, constituie Codul penal. că în privinţa unei fapte comise anterior intrării în vigoare a NCp sunt aplicabile dispoziţiile
1 1
infracţiune şi a fost ART. 320 Judecata în cazul art.18 a Codului penal din 1968, ca lege penală mai favorabilă, procurorul dispune clasarea, iar
săvârşită de inculpat, în recunoaşterii vinovăţiei instanţa dispune achitarea, în condiţile NCpp. Aceasta înseamnă că soluţiile mai sus menţionate
condiţiile art. 80 - 82 din (7) Instanţa va pronunţa se vor întemeia pe dispoziţiile art.16 lit.b NCpp considerând că prin lipsa ei de pericol social,
Codul penal. condamnarea inculpatului, care (nemaiconsiderat în NCp o trăsătură esenţială a infracţiunii), fapta în concret săvârşită nu mai
(4) Amânarea aplicării beneficiază de reducerea cu o este prevăzută de legea penală ca infracţiune.
pedepsei se pronunţă dacă treime a limitelor de pedeapsă Într-o altă opinie temeiul de drept în care se vor dispune soluţiile de clasare, respectiv de
instanţa constată, dincolo prevăzute de lege, în cazul achitare, în situaţiile tranzitorii avute în vedere de art.19 din Legea nr.255/2013, va fi însăşi
de orice îndoială rezonabilă, pedepsei închisorii, şi de acest articol, iar nu dispoziţiile generale cuprinse în art.16 NCpp.
că fapta există, constituie reducerea cu o pătrime a Autorul prezentului material împărtăşeşte prima dintre opinii.
infracţiune şi a fost limitelor de pedeapsă prevăzute Potrivit art.15 din Legea nr.187/2012 (LPA NCp):
săvârşită de inculpat, în de lege, în cazul pedepsei “(1) Măsura suspendării condiţionate a executării pedepsei aplicată în baza Codului penal din
condiţiile art. 83 - 90 din amenzii. Dispoziţiile alin. 1 - 6 nu 1969 se menţine şi după intrarea în vigoare a Codului penal.
Codul penal. se aplică în cazul în care acţiunea (2) Regimul suspendării condiţionate a executării pedepsei prevăzute la alin. (1), inclusiv sub
(5) Achitarea inculpatului penală vizează o infracţiune care aspectul revocării sau anulării acesteia, este cel prevăzut de Codul penal din 1969”.
se pronunţă în cazul se pedepseşte cu detenţiune pe Iar potrivit art.16 din Legea nr.187/2012 (LPA NCp):
prevăzut la art. 16 alin. (1) viaţă. “(1) Măsura suspendării sub supraveghere a executării pedepsei aplicată în baza Codului
lit. a) - d). penal din 1969 se menţine şi după intrarea în vigoare a Codului penal, până la împlinirea
(6) Încetarea procesului termenului de încercare stabilit prin hotărârea de condamnare.
penal se pronunţă în (2) Pentru determinarea legii penale mai favorabile cu privire la suspendarea sub
cazurile prevăzute la art. 16 supraveghere a executării pedepsei conform art. 5 din Codul penal, instanţa va avea în vedere
alin. (1) lit. e) - j). sfera obligaţiilor impuse condamnatului şi efectele suspendării potrivit legilor succesive, cu
(7) Dacă inculpatul a prioritate faţă de durata termenului de încercare sau supraveghere”.
cerut continuarea În ceea ce priveşte regimul sancţionator aplicabil minorilor, art.17 din Legea nr.187/2012 (LPA
procesului penal potrivit NCp) dispune:
art. 18 şi se constată, ca “În aplicarea dispoziţiilor referitoare la legea penală mai favorabilă intervenită în cursul
urmare a continuării procesului, o pedeapsă cu suspendarea executării, aplicabilă potrivit Codului penal din 1969,
procesului, că sunt este considerată mai favorabilă decât o măsură educativă privativă de libertate prevăzută de
incidente cazurile prevăzute Codul penal”.
630
la art. 16 alin. (1) lit. a) - d), Acelaşi act normativ, Legea nr.187/2012 (LPA NCp), reglementează şi soluţiile ce pot fi dispuse
instanţa de judecată de instanţă în cazul minorilor faţă de care s-a dispus anterior măsura libertăţii supravegheate
pronunţă achitarea. sau condamnarea la o pedeapsă cu suspendarea executării pedepsei. Astfel, potrivit art.18
(8) Dacă inculpatul a alin.3 “În cazul revocării libertăţii supravegheate datorită săvârşirii unei noi infracţiuni, instanţa
cerut continuarea va dispune, ţinând seama de gravitatea infracţiunii comise, o măsură educativă privativă de
procesului penal potrivit art. libertate prevăzută de Codul penal”. Iar conform art.22 alin.4: “Dacă în termenul de încercare al
18 şi se constată că nu sunt suspendării executării unei pedepse pentru infracţiuni comise în timpul minorităţii condamnatul
incidente cazurile prevăzute a săvârşit din nou o infracţiune, instanţa revocă suspendarea şi înlocuieşte pedeapsa potrivit
la art. 16 alin. (1) lit. a) - d), alin. (2) sau (3), după care:
instanţa de judecată a) dacă noua infracţiune a fost comisă în timpul minorităţii, se stabileşte şi pentru aceasta o
pronunţă încetarea măsură educativă, iar apoi se aplică măsura educativă cea mai grea;
procesului penal. b) dacă noua infracţiune a fost comisă după majorat, se aplică o sancţiune rezultantă stabilită
(9) În cazul în care, în potrivit art. 129 alin. (2) din Codul penal”.
2
cursul urmăririi penale, al În fine, potrivit art.81 Legea nr.187/2012 (LPA NCp) care modifică art.19 din Legea nr.143/2000,
procedurii de cameră în cazul inculpatului trimis în judecată pentru săvârşirea uneia dintre infracţiunile prevăzute de
preliminară sau al judecăţii, Legea nr.143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri,
faţă de inculpat s-a luat inclus în programul integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri, instanţa de
măsura preventivă a judecată poate dispune renunţarea la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei, chiar
controlului judiciar pe dacă nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 80, respectiv art. 83 din Codul penal, dacă,
cauţiune sau s-a dispus până în momentul pronunţării hotărârii, inculpatul respectă protocolul programului. În acelaşi
2
înlocuirea unei alte măsuri timp, conform alin.2 al art.19 astfel modificat: "Nerespectarea, pe durata termenului de
preventive cu măsura supraveghere, a programului integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri
preventivă a controlului atrage în mod corespunzător aplicarea dispoziţiilor art. 88 alin. (1) din Codul penal."
judiciar pe cauţiune şi În procesul de individualizare a pedepselor şi măsurilor educative, instanţa poate solicita
inculpatul este condamnat sprijinul serviciului de probaţiune, potrivit art.45-47 din Legea nr. 252/2013 privind organizarea
la pedeapsa amenzii, şi funcţionarea sistemului de probaţiune.
instanţa dispune plata Alin.10 al art 396 NCpp extinde efectele beneficiului reducerii limitelor de pedeapsă şi
acesteia din cauţiune, ipotezelor în care, deşi s-a dispus efectuarea cercetării judecătoreşti, instanţa a reţinut aceeaşi
potrivit dispoziţiilor art. situaţie de fapt ca cea descrisă în actul de sesizare şi recunoscută de către inculpatul care a
217. solicitat aplicarea procedurii simplificate. O situaţie neprevăzută însă de text este aceea în care
(10) Când judecata s-a inculpatul recunoaşte doar o parte dintre faptele reţinute prin actul de sesizare, iar după
desfăşurat în condiţiile art. efectuarea cercetării judecătoreşti după procedura de drept comun, instanţa, la deliberare,
375 alin. (1) şi (2), când ajunge la concluzia că doar aceste fapte sunt probate. Pentru această ipoteză NCpp nu mai
cererea inculpatului ca prevede reducerea limitelor de pedeapsă, instanţa putând doar face aplicarea circumstanţelor
judecata să aibă loc în atenuante judiciare (semnificativ limitate prin NCp), dacă este legal posibilă.
aceste condiţii a fost
respinsă sau când
631
cercetarea judecătorească a
avut loc în condiţiile art. 377
alin. (5) ori art. 395 alin. (2),
iar instanţa reţine aceeaşi
situaţie de fapt ca cea
descrisă în actul de sesizare
şi recunoscută de către
inculpat, în caz de
condamnare sau amânare a
aplicării pedepsei, limitele
de pedeapsă prevăzute de
lege în cazul pedepsei
închisorii se reduc cu o
treime, iar în cazul pedepsei
amenzii, cu o pătrime.
ART. 397 Rezolvarea ART. 346 Rezolvarea acţiunii Cu inerentele deosebiri determinate de soluţiile diferite pe care instanţa de judecată le
acţiunii civile civile pronunţă pe latură penală potrivit NCpp, reglementarea modului de rezolvare a acţiunii civile,
(1) Instanţa se pronunţă (1) În caz de condamnare, inclusiv a aspectelor ce privesc măsurile asigurătorii, sunt similare vechii reglementări.
prin aceeaşi hotărâre şi achitare sau încetare a Şi în ipoteza recurgerii la procedura simplificată disjungerea laturii civile este posibilă, cu aceeaşi
asupra acţiunii civile. procesului penal, instanţa se excepţie: când condiţionează modul de soluţionare a laturii penale.
(2) În cazul când admite pronunţă prin aceeaşi sentinţă şi Alineatul 6 introduce o dispoziţie nouă, respectiv aceea a plăţii despăgubirilor acordate pentru
acţiunea civilă, instanţa asupra acţiunii civile. repararea pagubelor cauzate de infracţiune, din cauţiunea depusă. Textul este coroborat cu
examinează, potrivit art. (2) Când achitarea s-a dispoziţiile art.217 alin.7 NCpp care prevăd excepţiile de la restituirea cauţiunii şi ordinea în
249 - 254, necesitatea luării pronunţat pentru cazul prevăzut care se fac plăţile din această sumă.
1
măsurilor asigurătorii în art. 10 alin. 1 lit. b ) ori pentru
privind reparaţiile civile, că instanţa a constatat existenţa
dacă asemenea măsuri nu unei cauze care înlătură
au fost luate anterior. caracterul penal al faptei sau
(3) De asemenea, instanţa pentru că lipseşte vreunul dintre
se pronunţă prin hotărâre şi elementele constitutive ale
asupra restituirii lucrurilor şi infracţiunii, instanţa poate
restabilirii situaţiei obliga la repararea pagubei
anterioare, potrivit materiale şi a daunelor morale,
dispoziţiilor art. 255 şi 256. potrivit legii civile.
(4) Dispoziţiile din (3) Nu pot fi acordate
hotărâre privind luarea despăgubiri civile în cazul când
măsurilor asigurătorii şi achitarea s-a pronunţat pentru
632
ART. 398 Cheltuielile ART. 349 Cheltuielile judiciare Reglementările sunt identice.
judiciare Instanţa se pronunţă prin
Instanţa se pronunţă prin hotărâre şi asupra cheltuielilor
hotărâre şi asupra judiciare, potrivit dispoziţiilor
cheltuielilor judiciare, prevăzute în art. 189 - 193.
potrivit dispoziţiilor art. 272
- 276.
ART. 399 Dispoziţiile cu ART. 350 Măsuri cu privire la Singurele deosebiri sunt generate de dispariţia în noua reglementare, ca măsuri preventive, a
privire la măsurile starea de libertate obligării de a nu părăsi localitatea ori ţara şi de soluţiile diferite pe care prin NCpp, instanţa de
preventive (1) Instanţa are obligaţia ca, fond le poate da laturii penale.
(1) Instanţa are obligaţia prin hotărâre, să se pronunţe Deosebirile nu sunt însă de substanţă.
ca, prin hotărâre, să se asupra luării, menţinerii sau În opinia redactorului prezentului material, alineatul 10 al art.399 din NCpp ridică problema
pronunţe asupra menţinerii, revocării măsurii arestării posibilităţii judecătorului de a mai dispune vreo măsură după ce, prin pronunţarea hotărârii, s-a
revocării, înlocuirii ori preventive a inculpatului şi dezînvestit. Opinăm în sensul că, în principiu, instanţa poate pune în executare o măsură deja
încetării de drept a măsurii asupra luării sau revocării luată (spre pildă măsura arestării preventive dispusă în lipsa inculpatului care poate fi
preventive dispuse pe măsurii obligării acestuia de a nu confirmată, revocată sau înlocuită, potrivit art.231 alin.7 NCpp), dar nu poate lua o măsură după
parcursul procesului penal părăsi localitatea ori ţara, ce a soluţionat cauza cu care a fost învestită.
cu privire la inculpat. motivând soluţia pronunţată.
(2) În caz de renunţare la (2) În caz de achitare sau de
aplicarea pedepsei, de încetare a procesului penal,
amânare a aplicării instanţa dispune punerea de
pedepsei, de achitare sau îndată în libertate a inculpatului
de încetare a procesului arestat preventiv.
penal, instanţa dispune (3) De asemenea, instanţa
punerea de îndată în dispune punerea de îndată în
libertate a inculpatului libertate a inculpatului arestat
arestat preventiv. preventiv, atunci când pronunţă:
(3) De asemenea, instanţa a) o pedeapsă cu închisoare
dispune punerea de îndată cel mult egală cu durata reţinerii
în libertate a inculpatului şi arestării preventive;
arestat preventiv atunci b) o pedeapsă cu închisoare,
când pronunţă: cu suspendarea condiţionată a
a) o pedeapsă cu executării ori cu suspendarea
închisoare cel mult egală cu executării sub supraveghere sau
durata reţinerii şi arestării cu executare la locul de muncă;
preventive; c) amenda;
b) o pedeapsă cu d) o măsură educativă.
634
de încetare a procesului
penal, dacă în cursul
urmăririi penale sau al
judecăţii faţă de inculpat s-a
luat măsura preventivă a
controlului judiciar pe
cauţiune, instanţa va
dispune restituirea sumei
depuse drept cauţiune,
dacă nu s-a dispus plata din
aceasta a despăgubirilor
acordate pentru repararea
pagubelor şi dacă nu s-a
dispus plata din cauţiune
prevăzută la art. 217 alin.
(7).
(8) Instanţa dispune
confiscarea cauţiunii dacă
măsura controlului judiciar
pe cauţiune a fost înlocuită
cu măsura arestului la
domiciliu sau a arestării
preventive, pentru motivele
arătate la art. 217 alin. (9),
şi nu s-a dispus plata din
cauţiune a sumelor
prevăzute la art. 217.
(9) Durata măsurii
arestului la domiciliu se
deduce din pedeapsa
aplicată prin echivalarea
unei zile de arest preventiv
la domiciliu cu o zi din
pedeapsă.
(10) După pronunţarea
hotărârii, până la sesizarea
instanţei de apel, instanţa
636
dispozitivul.
ART. 402 Conţinutul părţii ART. 355 Conţinutul părţii Reglementările sunt identice.
introductive introductive
(1) Partea introductivă (1) Partea introductivă
cuprinde menţiunile cuprinde menţiunile prevăzute
prevăzute la art. 370 alin. în art. 305.
(4). (2) Când s-a redactat o
(2) Când s-a redactat o încheiere de şedinţă, potrivit
încheiere de şedinţă, dispoziţiilor din art. 305, partea
potrivit dispoziţiilor art. introductivă se limitează numai
370, partea introductivă se la următoarele menţiuni:
limitează numai la denumirea instanţei care a
următoarele menţiuni: judecat cauza, data pronunţării
denumirea instanţei care a hotărârii, locul unde a fost
judecat cauza, data judecată cauza, precum şi
pronunţării hotărârii, locul numele şi prenumele membrilor
unde a fost judecată cauza, completului de judecată, ale
precum şi numele şi procurorului şi ale grefierului,
prenumele membrilor făcându-se menţiune că celelalte
completului de judecată, ale date au fost trecute în
procurorului şi ale încheierea de şedinţă.
grefierului, făcându-se (3) În hotărârile instanţelor
menţiune că celelalte date militare trebuie să se indice şi
au fost trecute în încheierea gradul militar al membrilor
de şedinţă. completului de judecată şi al
(3) În hotărârile procurorului. Când inculpatul
instanţelor militare trebuie este militar, se menţionează şi
să se indice şi gradul militar gradul acestuia.
al membrilor completului
de judecată şi al
procurorului. Când
inculpatul este militar, se
menţionează şi gradul
acestuia.
638
ART. 403 Conţinutul ART. 356 Conţinutul expunerii Cu singurele excepţii rezultate din instituţiile nou introduse prin NCpp, vizând soluţiile date pe
expunerii (1) Expunerea trebuie să latura penală a cauzei, nu există diferenţe de reglementare, iar noul text nu ridică probleme de
(1) Expunerea trebuie să cuprindă: interpretare.
cuprindă: a) datele privind identitatea
a) datele privind părţilor;
identitatea părţilor; b) descrierea faptei ce face
b) descrierea faptei ce obiectul învinuirii, cu arătarea
face obiectul trimiterii în timpului şi locului unde a fost
judecată, cu arătarea săvârşită, precum şi încadrarea
timpului şi locului unde a juridică dată acesteia prin actul
fost săvârşită, precum şi de sesizare;
încadrarea juridică dată c) analiza probelor care au
acesteia prin actul de servit ca temei pentru
sesizare; soluţionarea laturii penale a
c) motivarea soluţiei cu cauzei, cât şi a celor care au fost
privire la latura penală, prin înlăturate, motivarea soluţiei cu
analiza probelor care au privire la latura civilă a cauzei,
servit ca temei pentru precum şi analiza oricăror
soluţionarea laturii penale a elemente de fapt pe care se
cauzei şi a celor care au fost sprijină soluţia dată în cauză.
înlăturate, şi motivarea (2) În caz de condamnare,
soluţiei cu privire la latura expunerea trebuie să mai
civilă a cauzei, precum şi cuprindă fapta sau fiecare faptă
analiza oricăror elemente reţinută de instanţă în sarcina
de fapt pe care se sprijină inculpatului, forma şi gradul de
soluţia dată în cauză; vinovăţie, circumstanţele
d) arătarea temeiurilor de agravante sau atenuante, starea
drept care justifică soluţiile de recidivă, timpul ce se deduce
date în cauză. din pedeapsa pronunţată şi
(2) În caz de condamnare, actele din care rezultă durata
renunţare la aplicarea acesteia.
pedepsei sau amânarea (3) Dacă instanţa reţine în
aplicării pedepsei, sarcina inculpatului numai o
expunerea trebuie să parte din faptele ce formează
cuprindă fiecare faptă obiectul învinuirii, se va arăta în
reţinută de instanţă în hotărâre pentru care anume
sarcina inculpatului, forma fapte s-a pronunţat
639
judecătorească urmează a
se executa obligaţia şi tipul
de activitate şi îndrumarea
minorului.
(4) Dispozitivul trebuie să
mai cuprindă, după caz, cele
hotărâte de instanţă cu
privire la:
a) deducerea duratei
măsurii preventive privative
de libertate şi a internării
medicale, indicându-se
partea din pedeapsă
executată în acest mod;
b) măsurile preventive;
c) măsurile asigurătorii;
d) măsurile de siguranţă;
e) cheltuielile judiciare;
f) restituirea lucrurilor;
g) restabilirea situaţiei
anterioare;
h) cauţiune;
i) rezolvarea oricărei alte
probleme privind justa
soluţionare a cauzei.
(5) Când instanţa
pronunţă pedeapsa
închisorii, în dispozitiv se
face menţiune că persoana
condamnată este lipsită de
drepturile sau, după caz,
unele dintre drepturile
prevăzute la art. 65 din
Codul penal, pe durata
prevăzută în acelaşi articol.
(6) Când instanţa a
pronunţat pedeapsa
644
zile de la pronunţare.
ART. 406 Redactarea şi ART. 312 Redactarea şi Faţă de reglementarea anterioară, în NCpp termenul de redactare a hotărârii se majorează de
semnarea hotărârii semnarea hotărârii la 20 la 30 de zile de la pronunţare.
(1) Hotărârea se (1) Sentinţa sau decizia se Reglementarea din NCpp este identică cu vechii reglementări, existând însă o sistematizare
redactează în cel mult 30 de redactează de unul din diferită a dispoziţiilor legale în sensul că menţiuni care în Cpp din 1969 se regăseau în alte
zile de la pronunţare. judecătorii care au participat la articole (a se vedea conţinutul prevăzut pentru minută conform art.309 din Cpp anterior), în
(2) Hotărârea se soluţionarea cauzei şi se NCpp sunt situate în explicitarea altor instituţii.
redactează de unul dintre semnează de toţi membrii Teza a II-a a alineatului 2 din art.406 NCpp este inutil reluată, câtă vreme ea se regăseşte în
judecătorii care au completului şi de grefier. primul alineat al aceluiaşi text.
participat la soluţionarea (2) În caz de împiedicare a
cauzei, în cel mult 30 de zile vreunuia dintre membrii
de la pronunţare, şi se completului de judecată de a
semnează de toţi membrii semna, hotărârea se semnează
completului şi de grefier. în locul acestuia de preşedintele
(3) Dispozitivul hotărârii completului. Dacă şi
trebuie să fie conform cu preşedintele completului este
minuta. împiedicat a semna, hotărârea
(4) În caz de împiedicare a se semnează de preşedintele
vreunuia dintre membrii instanţei. Când împiedicarea
completului de judecată de priveşte pe grefier, hotărârea se
a semna, hotărârea se semnează de grefierul şef. În
semnează în locul acestuia toate cazurile se face menţiune
de preşedintele pe hotărâre despre cauza care a
completului. Dacă şi determinat împiedicarea.
preşedintele completului
este împiedicat a semna,
hotărârea se semnează de
preşedintele instanţei. Când
împiedicarea îl priveşte pe
grefier, hotărârea se
semnează de grefierul-şef.
În toate cazurile se face
menţiune pe hotărâre
despre cauza care a
determinat împiedicarea.
646
ART. 407 Comunicarea ART. 360 Comunicarea hotărârii Noua reglementare este diferită de cea veche sub aspectul obligativităţii comunicării minutei
hotărârii (1) Copii de pe dispozitivul hotărârii independent de prezenţa ori lipsa părţilor sau persoanei vătămate la judecată /
(1) După pronunţare, o hotărârii se comunică părţilor pronunţare.
copie a minutei hotărârii se care au lipsit atât la judecată, cât Totodată, potrivit noii reglementări, minuta se comunică obligatoriu şi procurorului, dispoziţie
comunică procurorului, şi la pronunţare. inexistentă în vechea reglementare.
părţilor, persoanei (2) Inculpatului deţinut sau Tot astfel, minuta se comunică şi persoanei vătămate, asimilată sub acest aspect părţilor.
vătămate şi, în cazul în care aflat în vreuna dintre situaţiile O dispoziţie nouă, dată în aplicarea principiului garantării dreptului la apărare, este şi aceea
inculpatul este arestat, prevăzute în art. 171 alin. 2, care privitoare la obligaţia comunicării minutei într-o limbă pe care inculpatul o înţelege, în cazul în
administraţiei locului de a lipsit de la pronunţarea care acesta nu înţelege limba română.
deţinere, în vederea hotărârii, i se comunică copia
exercitării căii de atac. În dispozitivului hotărârii. De
cazul în care inculpatul nu asemenea, copia dispozitivului
înţelege limba română, o hotărârii se comunică
copie a minutei hotărârii se administraţiei locului de
comunică într-o limbă pe deţinere.
care o înţelege. După (3) După redactarea hotărârii,
redactarea hotărârii, inculpaţilor prevăzuţi în alineatul
acestora li se comunică precedent li se comunică copii
hotărârea în întregul său. de pe aceasta.
(2) În cazul în care (4) În cazul în care instanţa a
instanţa a dispus amânarea dispus suspendarea executării
aplicării pedepsei sau pedepsei sub supraveghere, o
suspendarea executării copie de pe dispozitivul hotărârii
pedepsei sub supraveghere, se comunică serviciului de
hotărârea se comunică protecţie a victimelor şi
serviciului de probaţiune şi, reintegrare socială a
după caz, organului sau infractorilor.
autorităţii competente să
verifice respectarea
obligaţiilor dispuse de
instanţă.
CAPITOLUL III CAPITOLUL III În Noul Cod de procedură penală apelul reprezintă singura cale de atac ordinară, fiind supus
Căile de atac ordinare unui regim juridic asemănător celui prevăzut de Codul anterior. Se dă astfel eficienţă dublului
grad de jurisdicţie prevăzut de articolul 2 paragraful 1 al Protocolului la Convenţia europeană
Apelul Secţiunea I pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.
Apelul Regula stabilită prin noile dispoziţii legale referitor la hotărârile supuse acestei căi de atac
este similară celei anterioare, în sensul că sentinţele sunt supuse apelului. În aceeaşi măsură
647
ART. 408 ART. 361 legea prevede şi excepţii cum ar fi sentinţele prin care se dispune declinarea de competenţă,
Hotărârile supuse Hotărârile supuse apelului cele din materia executării hotărârilor şi cele privind revizuirea.
apelului Sentinţele pot fi atacate cu Similar prevederilor anterioare şi prin noua procedură se menţine posibilitatea atacării cu
(1) Sentinţele pot fi apel. Nu pot fi atacate cu apel: apel a încheierilor odată cu sentinţa, existând şi excepţii, caz în care încheierile se vor ataca
atacate cu apel, dacă legea a) sentinţele pronunţate de separat.
nu prevede altfel. judecătorii; În această materie se vor avea în vedere şi dispoziţiile tranzitorii din cuprinsul art.8, 9 şi 10 din
(2) Încheierile pot fi b) sentinţele pronunţate de Legea nr 255/2013.
atacate cu apel numai odată tribunalele militare;
cu sentinţa, cu excepţia c) sentinţele pronunţate de
cazurilor când, potrivit legii, curţile de apel şi Curtea Militară
pot fi atacate separat cu de Apel;
apel. d) sentinţele pronunţate de
(3) Apelul declarat secţia penală a Înaltei Curţi de
împotriva sentinţei se Casaţie şi Justiţie;
socoteşte făcut şi împotriva e) sentinţele de dezinvestire;
încheierilor. f) sentinţele pronunţate în
ART. 8 din Legea materia executării hotărârilor
nr.255/2013 penale, precum şi cele privind
Hotărârile pronunţate în reabilitarea.
primă instanţă după Încheierile date în primă
intrarea în vigoare a legii instanţă pot fi atacate cu apel
noi sunt supuse căilor de numai o dată cu fondul.
atac, termenelor şi Apelul declarat împotriva
condiţiilor de exercitare ale sentinţei se socoteşte făcut şi
acestora, prevăzute de împotriva încheierilor, chiar dacă
legea nouă. acestea au fost date după
ART. 9 din Legea nr. pronunţarea sentinţei.
255/2013
(1) Sentinţele supuse
căilor de atac ordinare
potrivit legii vechi, cu privire
la care termenul de
declarare a căii ordinare de
atac nu expirase la data
intrării în vigoare a legii noi,
sunt supuse apelului. Apelul
se judecă de către instanţa
648
ART. 409 ART. 362 Noile prevederi, similar celor anterioare, statuează expres care sunt persoanele care pot
Persoanele care pot face Persoanele care pot face apel exercita calea de atac a apelului şi care sunt limitele în care hotărârile instanţei de fond pot fi
apel Pot face apel: criticate.
(1) Pot face apel: a) procurorul, în ce priveşte În acord cu decizia nr.190 din 26 februarie 2008 a Curţii Constituţionale, art.409 alin.1 lit.a din
a) procurorul, referitor la latura penală şi latura civilă. Noul Cod de procedură penală prevede că procurorul poate face apel referitor la latura penală
latura penală şi latura civilă; Apelul procurorului în ce şi civilă a cauzei.
b) inculpatul, în ceea ce priveşte latura civilă este Cu privire la ceilalţi titulari ai căii de atac a apelului, respectiv inculpat, persoana vătămată şi
priveşte latura penală şi inadmisibil în lipsa apelului partea civilă, nu se constată modificări.
latura civilă; formulat de partea civilă, cu Singura menţiune care poate fi făcută este referitoare la apelul declarat de inculpat împotriva
c) partea civilă, în ceea ce excepţia cazurilor în care unei sentinţe de achitare sau de încetare a procesului penal. Astfel, se observă că noua
priveşte latura penală şi acţiunea civilă se exercită din reglementare nu mai preia prevederea existentă în Codul anterior, şi anume că apelul exercitat
latura civilă, şi partea oficiu; în această situaţie poate viza inclusiv temeiurile achitării sau încetării procesului penal.
responsabilă civilmente, în b) inculpatul, în ce priveşte Renunţarea la această menţiune nu are însă ca efect inadmisibilitatea apelului declarat pentru
ceea ce priveşte latura latura penală şi latura civilă. motivul arătat, ci este determinată de inutilitatea prevederii examinate.
civilă, iar referitor la latura Împotriva sentinţei de achitare Referitor la partea responsabilă civilmente se constată că în noua reglementare prevalează
penală, în măsura în care sau de încetare a procesului dreptul acesteia de a exercita apel în privinţa laturii civile a procesului penal. Cu privire la latura
soluţia din această latură a penal, inculpatul poate declara penală, admisibilitatea căii de atac este condiţionată de existenţa unei influenţe a soluţiei din
influenţat soluţia în latura apel şi în ce priveşte temeiurile această latură a procesului asupra celei din latura civilă.
civilă; achitării sau încetării procesului Cu caracter de noutate se observă că în categoria măsurilor care pot fi atacate cu apel au fost
d) persoana vătămată, în penal; incluse amenzile judiciare aplicate martorului, expertului, interpretului sau avocatului.
ceea ce priveşte latura c) partea vătămată, în ce Modificarea a fost determinată de practica neunitară existentă în prezent în această materie.
penală; priveşte latura penală; În privinţa altor persoane fizice şi juridice care pot declara apel, Noul Cod de procedură
e) martorul, expertul, d) partea civilă şi partea penală condiţionează exercitarea acestei căi de atac de existenţa unei vătămari a drepturilor
interpretul şi avocatul, în responsabilă civilmente, în ce legitime ale acestor persoane, vătămare cauzată nemijlocit printr-o măsură sau printr-un act al
650
ceea ce priveşte cheltuielile priveşte latura penală şi latura instanţei. Apelul în această situaţie poate viza doar dispoziţiile care au provocat vătămarea.
judiciare, indemnizaţiile civilă; Această condiţie a exercitării căii de atac nu are caracter de noutate întrucât existenţa unui
cuvenite acestora şi e) martorul, expertul, interes legitim este şi în prezent o condiţie pentru declararea unei căi de atac în cazul acestor
amenzile judiciare aplicate; interpretul şi apărătorul, în ce persoane.
f) orice persoană fizică ori priveşte cheltuielile judiciare Persoanele care pot declara apel pentru titularii acestui drept sunt aceleaşi şi în noua
juridică ale cărei drepturi cuvenite acestora; reglementare, respectiv reprezentanţii legali, avocaţii, iar pentru inculpat soţul acestuia.
legitime au fost vătămate f) orice persoană ale cărei
nemijlocit printr-o măsură interese legitime au fost
sau printr-un act al vătămate printr-o măsură sau
instanţei, în ceea ce printr-un act al instanţei.
priveşte dispoziţiile care au Apelul poate fi declarat pentru
provocat asemenea persoanele prevăzute la lit. b) -
vătămare. f) şi de către reprezentantul
(2) Pentru persoanele legal, de către apărător, iar
prevăzute la alin. (1) lit. b) - pentru inculpat, şi de către soţul
f), apelul poate fi declarat şi acestuia.
de către reprezentantul
legal ori de către avocat, iar
pentru inculpat, şi de către
soţul acestuia.
ART. 410 ART. 363 Termenul de declarare a apelului s-a modificat în privinţa momentului de la care acesta curge.
Termenul de declarare a Termenul de declarare a În acest sens, s-a instituit o regulă cu caracter general stabilindu-se că termenul va curge pentru
apelului apelului procuror, persoana vătămată şi părţi de la comunicarea copiei minutei. Implicit s-a înlăturat
(1) Pentru procuror, Termenul de apel este de 10 distincţia existentă anterior cu privire la momentul diferit de la care curge acest termen în
persoana vătămată şi părţi, zile, dacă legea nu dispune altfel. funcţie de prezenţa sau lipsa părţilor de la judecată.
termenul de apel este de 10 Pentru procuror, termenul În ceea ce priveşte persoanele prevăzute de art.409 alin.1 lit.e s-a menţinut dispoziţia care
zile, dacă legea nu dispune curge de la pronunţare. În statua că apelul poate fi declarat de îndată după pronunţarea încheierii atacate, dar nu mai
altfel, şi curge de la cauzele în care procurorul nu a târziu de 10 zile de la pronunţarea sentinţei prin care s-a soluţionat fondul cauzei.
comunicarea copiei minutei. participat la dezbateri, termenul Cu caracter de noutate, pentru persoanele menţionate în cuprinsul art.409 alin.1 lit.f s-a
(2) În cazul prevăzut la curge de la înregistrarea la stabilit că termenul de apel de 10 zile curge de la data la care acestea au aflat despre actul sau
art. 409 alin. (1) lit. e), parchet a adresei de trimitere a măsura care le-a provocat vătămarea.
apelul poate fi exercitat de dosarului. După redactarea
îndată după pronunţarea hotărârii, instanţa este obligată
încheierii prin care s-a să trimită de îndată dosarul
dispus asupra cheltuielilor procurorului, iar acesta este
judiciare, indemnizaţiilor şi obligat să-l restituie după
amenzilor judiciare şi cel expirarea termenului de apel.
651
ART. 411 ART. 364 Instituţia repunerii în termenul de apel este reglementată similar în Noul Cod de procedură
Repunerea în termen Repunerea în termen penală.
(1) Apelul declarat după Apelul declarat după expirarea Diferenţa constatată este referitoare la momentul de la care curge, în atare situaţie, termenul
expirarea termenului termenului prevăzut de lege este de 10 zile de declarare a apelului, respectiv de la încetarea cauzei care a generat întârzierea
prevăzut de lege este considerat ca fiind făcut în declarării căii de atac. Potrivit Codului de procedură penală anterior apelul exercitat în condiţiile
652
considerat ca fiind făcut în termen, dacă instanţa de apel prevăzute de art.364 era considerat în termen dacă era declarat în cel mult 10 zile de la
termen dacă instanţa de constată că întârzierea a fost începerea executării pedepsei sau a despăgubirilor civile.
apel constată că întârzierea determinată de o cauză Prin noile dispoziţii legale se consacră expres caracterul definitiv al hotărârii primei instanţe
a fost determinată de o temeinică de împiedicare, iar până la admiterea unei cereri de repunere în termenul de apel.
cauză temeinică de cererea de apel a fost făcută în Se menţine, de asemenea, posibilitatea instanţei de apel de a suspenda executarea hotărârii
împiedicare, iar cererea de cel mult 10 zile de la începerea apelate până la soluţionarea cererii de repunere în termenul de apel.
apel a fost făcută în cel mult executării pedepsei sau a Această instituţie nu este incidentă în procedura redeschiderii procesului penal cerută de
10 zile de la încetarea despăgubirilor civile. persoana condamnată în lipsă.
acesteia. Până la soluţionarea repunerii Un element de noutate constă în renunţarea la instituţia apelului peste termen urmând ca
(2) Hotărârea este în termen, instanţa de apel lipsa persoanei de la proces să fie examinată prin prisma dispoziţiilor care reglementează
definitivă până la momentul poate suspenda executarea redeschiderea procesului penal în cazul persoanei condamnate în lipsă.
în care instanţa de apel hotărârii atacate.
admite cererea de repunere ART. 365
în termen. Apelul peste termen
(3) Până la soluţionarea Partea care a lipsit atât la
repunerii în termen, toate termenele de judecată, cât
instanţa de apel poate şi la pronunţare poate declara
suspenda executarea apel şi peste termen, dar nu mai
hotărârii atacate. târziu decât 10 zile de la data,
(4) Dispoziţiile alin. (1) şi după caz, a începerii executării
(3) nu se aplică în situaţia pedepsei sau a începerii
redeschiderii procesului executării dispoziţiilor privind
penal cerute de persoana despăgubirile civile.
condamnată în lipsă. Apelul declarat peste termen
nu suspendă executarea.
Instanţa de apel poate
suspenda executarea hotărârii
atacate.
ART. 412 ART. 366 Procedura de declarare a apelului este similară în privinţa elementelor pe care trebuie să le
Declararea şi motivarea Declararea apelului cuprindă cererea de apel, singura menţiune suplimentară este cea referitoare la denumirea
apelului Apelul se declară prin cerere instanţei care a pronunţat hotărârea atacată.
(1) Apelul se declară prin scrisă. Cererea trebuie să Pentru persoanele care nu pot semna s-a abrogat posibilitatea atestării declaraţiei de apel de
cerere scrisă, care trebuie cuprindă: numele, prenumele, către primarul sau secretarul consiliului local, ori de un funcţionar desemnat de aceştia din
să conţină următoarele: codul numeric personal, localitatea de domiciliu.
a) numărul dosarului, calitatea şi domiciliul, reşedinţa Posibilitatea confirmării în instanţă a cererii de apel nesemnate sau neatestate este limitată la
data şi numărul sentinţei sau locuinţa declarantului, să primul termen de judecată cu procedura legal îndeplinită, spre deosebire de dispoziţiile
653
sau încheierii atacate; indice hotărârea apelată şi anterioare care nu prevedeau un asemenea termen.
b) denumirea instanţei numărul dosarului în care a fost Se instituie cu caracter obligatoriu declararea în scris şi motivarea scrisă a apelului, astfel
care a pronunţat hotărârea pronunţată şi să fie semnată de calea de atac nu mai poate fi declarată şi motivată oral.
atacată; persoana care face apel.
c) numele, prenumele, Pentru persoana care nu
codul numeric personal, poate să semneze, cererea va fi
calitatea şi domiciliul, atestată de un grefier de la
reşedinţa sau locuinţa, instanţa a cărei hotărâre se
precum şi semnătura atacă sau de apărător. Cererea
persoanei care declară poate fi atestată şi de primarul
apelul. sau secretarul consiliului local,
(2) Pentru persoana care ori de funcţionarul desemnat de
nu poate să semneze, aceştia, din localitatea unde
cererea va fi atestată de un domiciliază.
grefier de la instanţa a cărei Cererea de apel nesemnată ori
hotărâre se atacă sau de neatestată poate fi confirmată în
avocat. instanţă de parte ori de
(3) Cererea de apel reprezentantul ei.
nesemnată ori neatestată Procurorul şi oricare dintre
poate fi confirmată în părţile prezente la pronunţarea
instanţă de parte ori de hotărârii pot declara apel oral în
reprezentantul ei la primul şedinţa în care s-a pronunţat
termen de judecată cu hotărârea. Instanţa ia act şi
procedura legal îndeplinită. consemnează aceasta într-un
(4) Apelul se motivează în proces-verbal.
scris, arătându-se motivele ART. 374
de fapt şi de drept pe care Motivarea apelului
se întemeiază. Motivele de apel se
formulează în scris, prin cererea
de apel sau printr-un memoriu
separat, care trebuie să fie
depus la instanţa de apel cel mai
târziu până în ziua judecăţii.
Motivele de apel se pot formula
şi oral în ziua judecăţii.
654
ART. 413 ART. 367 Procedura de depunere a căii de atac este similară celei anterioare, apelul urmând a se
Instanţa la care se Instanţa la care se depune depune la instanţa a cărei hotărâre se atacă.
depune apelul apelul Pentru persoanele aflate în stare de deţinere se menţine posibilitatea depunerii cererii şi la
(1) Cererea de apel Cererea de apel se depune la administraţia locului de deţinere.
întocmită în condiţiile instanţa a cărei hotărâre se
prevăzute la art. 412 se atacă.
depune la instanţa a cărei Persoana care se află în stare
hotărâre se atacă. de deţinere poate depune
(2) Persoana care se află cererea de apel şi la
în stare de deţinere poate administraţia locului de
depune cererea de apel şi la deţinere.
administraţia locului de Dacă apelul este declarat oral,
deţinere. aceasta se constată într-un
(3) Cererea de apel proces-verbal.
înregistrată sau atestată în Cererea de apel înregistrată
condiţiile alin. (2) ori sau atestată în condiţiile art. 187
procesul-verbal întocmit de ori procesul-verbal întocmit de
administraţia locului de administraţia locului de deţinere
deţinere se înaintează de se înaintează de îndată instanţei
îndată instanţei a cărei prevăzute în alin. 1.
hotărâre este atacată.
ART. 414 ART. 368 Renunţarea la apel nu a fost modificată prin Noul Cod de procedură penală.
Renunţarea la apel Renunţarea la apel
(1) După pronunţarea După pronunţarea hotărârii şi
hotărârii şi până la până la expirarea termenului de
expirarea termenului de declarare a apelului, părţile pot
declarare a apelului, părţile renunţa în mod expres la
şi persoana vătămată pot această cale de atac.
renunţa în mod expres la Asupra renunţării, cu excepţia
această cale de atac. apelului care priveşte latura
(2) Asupra renunţării, cu civilă a cauzei, se poate reveni
excepţia apelului care înăuntrul termenului pentru
priveşte latura civilă a declararea apelului.
cauzei, se poate reveni Renunţarea sau revenirea
înăuntrul termenului pentru asupra renunţării poate să fie
declararea apelului. făcută personal de parte sau
655
ART. 415 ART. 369 Instituţia retragerii apelului nu a suferit modificări prin noua reglementare.
Retragerea apelului Retragerea apelului
(1) Până la închiderea Până la închiderea
dezbaterilor la instanţa de dezbaterilor la instanţa de apel,
apel, persoana vătămată şi oricare dintre părţi îşi poate
oricare dintre părţi îşi pot retrage apelul declarat.
retrage apelul declarat. Retragerea trebuie să fie făcută
Retragerea trebuie să fie personal de parte sau prin
făcută personal de parte mandatar special, iar dacă
sau prin mandatar special, partea se află în stare de
iar dacă partea se află în deţinere, printr-o declaraţie
stare de deţinere, printr-o atestată sau consemnată într-un
declaraţie atestată sau proces-verbal de către
consemnată într-un proces- conducerea locului de deţinere.
verbal de către Declaraţia de retragere se poate
administraţia locului de face fie la instanţa a cărei
deţinere. Declaraţia de hotărâre a fost atacată, fie la
retragere se poate face fie instanţa de apel.
la instanţa a cărei hotărâre Reprezentanţii legali pot
a fost atacată, fie la instanţa retrage apelul cu respectarea, în
de apel. ceea ce priveşte latura civilă, a
(2) Reprezentanţii legali condiţiilor prevăzute de legea
pot retrage apelul, cu civilă. Inculpatul minor nu poate
respectarea, în ceea ce retrage apelul declarat personal
priveşte latura civilă, a sau de reprezentantul său legal.
condiţiilor prevăzute de Apelul declarat de procuror
legea civilă. Inculpatul poate fi retras de procurorul
minor nu poate retrage ierarhic superior.
apelul declarat personal sau Apelul declarat de procuror şi
de reprezentantul său legal. retras poate fi însuşit de partea
(3) Apelul declarat de în favoarea căreia a fost
procuror poate fi retras de declarat.
656
ART. 416 ART. 370 Noul Cod de procedură penală menţine în acelaşi conţinut dispoziţiile anterioare privind
Efectul suspensiv al Efectul suspensiv al apelului efectul suspensiv al apelului.
apelului Apelul declarat în termen este
Apelul declarat în termen suspensiv de executare, atât în
este suspensiv de ce priveşte latura penală, cât şi
executare, atât în ceea ce latura civilă, afară de cazul când
priveşte latura penală, cât şi legea dispune altfel.
în ceea ce priveşte latura
civilă, în afară de cazul când
legea dispune altfel.
ART. 417 ART. 371 Noul Cod de procedură penală preia din Codul anterior şi reglementarea referitoare la efectul
Efectul devolutiv al Efectul devolutiv al apelului şi devolutiv al apelului, inclusiv limitările existente în privinţa acestuia.
apelului şi limitele sale limitele sale
(1) Instanţa judecă apelul Instanţa judecă apelul numai
numai cu privire la persoana cu privire la persoana care l-a
care l-a declarat şi la declarat şi la persoana la care se
persoana la care se referă referă declaraţia de apel şi
declaraţia de apel şi numai numai în raport cu calitatea pe
în raport cu calitatea pe care apelantul o are în proces.
care apelantul o are în În cadrul limitelor arătate în
proces. alineatul precedent, instanţa
(2) În cadrul limitelor este obligată ca, în afară de
prevăzute la alin. (1), temeiurile invocate şi cererile
instanţa este obligată ca, în formulate de apelant, să
afară de temeiurile invocate examineze cauza sub toate
şi cererile formulate de aspectele de fapt şi de drept.
apelant, să examineze cauza
sub toate aspectele de fapt
şi de drept.
657
ART. 418 ART. 372 Efectul neagravării situaţiei unei părţi în propriul apel se menţine cu acelaşi conţinut prin
Neagravarea situaţiei în Neagravarea situaţiei în noua reglementare.
propriul apel propriul apel
(1) Instanţa de apel, Instanţa de apel, soluţionând
soluţionând cauza, nu poate cauza, nu poate crea o situaţie
crea o situaţie mai grea mai grea pentru cel care a
pentru cel care a declarat declarat apel.
apel. De asemenea, în apelul
(2) De asemenea, în declarat de procuror în favoarea
apelul declarat de procuror unei părţi, instanţa de apel nu
în favoarea unei părţi, poate agrava situaţia acesteia.
instanţa de apel nu poate
agrava situaţia acesteia.
ART. 419 ART. 373 Efectul extensiv al apelului are conţinut identic în noua reglementare.
Efectul extensiv al Efectul extensiv
apelului Instanţa de apel examinează
Instanţa de apel cauza prin extindere şi cu privire
examinează cauza prin la părţile care nu au declarat
extindere şi cu privire la apel sau la care acesta nu se
părţile care nu au declarat referă, putând hotărî şi în
apel sau la care acesta nu se privinţa lor, fără să poată crea
referă, putând hotărî şi în acestor părţi o situaţie mai grea.
privinţa lor, fără să poată
crea acestor părţi o situaţie
mai grea.
ART. 420 ART. 375 Procedura judecării apelului este similară celei anterioare fiind structurată în cuprinsul unui
Judecarea apelului Fixarea termenului de singur articol din Noul Cod de procedură penală, respectiv art.420.
(1) Judecarea apelului se judecată şi prezenţa părţilor Astfel, dispoziţiile privind fixarea termenului de judecată, prezenţa procurorului, ordinea în
face cu citarea părţilor şi a Preşedintele instanţei de apel, care se dă cuvântul şi judecarea apelului din cuprinsul art.375-378 din Codul anterior sunt
persoanei vătămate. primind dosarul, fixează termen reunite într-o normă unică.
(2) Judecarea apelului nu pentru judecarea apelului. Prevederile privind citarea părţilor şi a persoanei vătămate, prezenţa acestora şi a
poate avea loc decât în Judecarea apelului se face cu procurorului, readministrarea probelor, administrarea unora noi şi ordinea în care se dă
prezenţa inculpatului, când citarea părţilor. cuvântul în susţinerea căii de atac sunt identice cu cele din reglementarea anterioară.
acesta se află în stare de Judecarea apelului nu poate Modificări se constată în privinţa ascultării inculpatului, noile dispoziţii legale statuând
1
deţinere. avea loc decât în prezenţa obligativitatea audierii acestuia în măsura în care aceasta este posibilă. Art.378 alin.1 din Codul
(3) Participarea inculpatului, când acesta se află anterior impunea ascultarea inculpatului în situaţia în care nu a fost audiat de către instanţa de
procurorului la judecarea în stare de deţinere. fond, precum şi dacă în privinţa sa nu s-a pronunţat o soluţie de condamnare.
658
apelului este obligatorie. ART. 376 Dispoziţiile cu caracter de noutate vizează apelurile declarate împotriva încheierilor care pot fi
(4) Instanţa de apel Prezenţa procurorului atacate separat de hotărârea prin care se soluţionează fondul cauzei. Pentru acestea se instituie
procedează la ascultarea Participarea procurorului la o nouă procedură de judecată care se va desfăşura în camera de consiliu, fără prezenţa părţilor,
inculpatului, când aceasta judecarea apelului este pentru acestea legea prevăzând posibilitatea de a depune concluzii scrise. Noile dispoziţii legale
este posibilă, potrivit obligatorie, oricare ar fi obiectul reglementează şi posibilitatea derogării de la această procedură, caz în care judecata se va
regulilor de la judecata în cauzei. desfăşura în şedinţă publică. Primul tip de derogare este cel prevăzut expres de lege, astfel cum
fond. ART. 377 rezultă din sintagma „dacă legea dispune altfel”, iar cel de-al doilea tip este de natură judiciară
(5) Instanţa de apel poate Ordinea în care se dă fiind lăsat la aprecierea instanţei.
readministra probele cuvântul
administrate la prima Dacă la termenul fixat apelul
instanţă şi poate administra este în stare de judecată,
probe noi, în condiţiile art. preşedintele completului dă
100. cuvântul apelantului, apoi
(6) Când apelul este în intimatului şi în urmă
stare de judecată, procurorului. Dacă între
preşedintele completului dă apelurile declarate se află şi
cuvântul apelantului, apoi apelul procurorului, primul
intimatului şi pe urmă cuvânt îl are acesta.
procurorului. Dacă între În cazul în care procurorul sau
apelurile declarate se află şi părţile invocă necesitatea
apelul procurorului, primul administrării de noi probe,
cuvânt îl are acesta. trebuie să indice probele şi
(7) Procurorul şi părţile au mijloacele de probă cu ajutorul
dreptul la replică cu privire cărora pot fi obţinute.
la chestiunile noi ivite cu Dispoziţiile art. 67 se aplică în
ocazia dezbaterilor. mod corespunzător.
Inculpatului i se acordă Procurorul şi părţile au dreptul
ultimul cuvânt. la replică cu privire la chestiunile
(8) Instanţa verifică noi ivite cu ocazia dezbaterilor.
hotărârea atacată pe baza Inculpatul are cel din urmă
lucrărilor şi a materialului cuvântul.
din dosarul cauzei, precum ART. 378
şi a oricăror probe Judecarea apelului
administrate în faţa (1) Instanţa verifică hotărârea
instanţei de apel. atacată pe baza lucrărilor şi a
(9) În vederea soluţionării materialului din dosarul cauzei,
apelului, instanţa, motivat, precum şi a oricăror probe noi,
659
ART. 421 ART. 379 Soluţiile care pot fi pronunţate în urma judecării apelului sunt identice cu anterioare.
Soluţiile la judecata în Soluţiile la judecata în apel Se constată o singură modificare referitoare la unul dintre cazurile care determină admiterea
apel Instanţa, judecând apelul, apelului şi desfiinţarea sentinţei primei instanţe, respectiv cel vizând judecata care a avut loc în
Instanţa, judecând apelul, pronunţă una dintre lipsa unei părţi nelegal citate, sau care legal citată a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a
pronunţă una dintre următoarele soluţii: înştiinţa instanţa despre această imposibilitate. Nelegalitatea mai sus menţionată va putea fi
următoarele soluţii: 1. respinge apelul, menţinând invocată doar de partea ale cărei drepturi au fost lezate, opiniile jurisprudenţiale majoritare
1. respinge apelul, hotărârea atacată: fiind şi anterior în acest sens.
menţinând hotărârea a) dacă apelul este tardiv sau În materie se vor avea în vedere şi normele tranzitorii din cuprinsul art. 14 din Legea
atacată: inadmisibil; nr.255/2013.
a) dacă apelul este tardiv b) dacă apelul este nefondat;
sau inadmisibil; 2. admite apelul şi:
b) dacă apelul este a) desfiinţează sentinţa primei
nefondat; instanţe, pronunţând o nouă
660
ART. 422 ART. 381 Nu se constată modificări privind cuprinsul dispoziţiei legale.
Chestiunile Chestiuni complementare
complementare Instanţa, deliberând asupra
Instanţa, deliberând apelului, face, când este cazul,
asupra apelului, face, atunci aplicaţia dispoziţiilor privitoare
când este cazul, aplicarea la reluarea dezbaterilor şi a celor
dispoziţiilor privitoare la privitoare la repararea pagubei,
reluarea dezbaterilor şi a la măsurile asigurătorii, la
celor privind rezolvarea cheltuielile judiciare şi la orice
acţiunii civile, măsurile alte probleme de care depinde
asigurătorii, cheltuielile soluţionarea completă a
judiciare şi orice alte apelului. De asemenea, instanţa
aspecte de care depinde de apel verifică dacă s-a făcut o
soluţionarea completă a justă aplicare de către prima
apelului. De asemenea, instanţă a dispoziţiilor privitoare
instanţa de apel verifică la computarea reţinerii şi
dacă s-a făcut o justă arestării şi adaugă, dacă este
aplicare de către prima cazul, timpul de arestare scurs
instanţă a dispoziţiilor după pronunţarea hotărârii
privitoare la deducerea atacate cu apel.
duratei reţinerii, arestării Instanţa deliberează şi
preventive, arestului la hotărăşte asupra oricărei alte
domiciliu sau internării probleme de care depinde
662
ART. 423 ART. 382 Soluţia de admitere a apelului este prezentată similar în ambele reglementări, astfel
Desfiinţarea hotărârii Desfiinţarea hotărârii hotărârea se desfiinţează în limitele stabilite de efectul devolutiv şi extensiv al apelului şi în
(1) În caz de admitere a În caz de admitere a apelului, privinţa faptelor şi persoanelor vizate de calea de atac.
apelului, hotărârea atacată hotărârea atacată se De asemenea, desfiinţarea dispusă poate viza ambele laturi ale procesului penal sau doar una
se desfiinţează, în limitele desfiinţează în întregime, dar în dintre acestea.
dispoziţiilor privind efectul limitele prevăzute în art. 371 şi
devolutiv şi extensiv al 373.
apelului. Hotărârea poate fi desfiinţată
(2) Hotărârea poate fi numai cu privire la unele fapte
desfiinţată numai cu privire sau persoane, ori numai în ce
la unele fapte sau persoane priveşte latura penală sau civilă,
ori numai în ceea ce dacă aceasta nu împiedică justa
priveşte latura penală sau soluţionare a cauzei.
civilă, dacă aceasta nu Când prima instanţă a dispus
împiedică justa soluţionare arestarea inculpatului, instanţa
a cauzei. de apel poate menţine măsura
(3) În caz de desfiinţare a arestării în caz de desfiinţare a
hotărârii, instanţa de apel hotărârii.
poate menţine măsura
arestării preventive.
ART. 424 ART. 383 Conţinutul deciziei nu a suferit modificări de esenţă prin noile dispoziţii legale.
Conţinutul deciziei Conţinutul deciziei În cazul soluţiei de rejudecare, se remarcă, menţinerea obligativităţii indicării ultimului act
instanţei de apel şi (1) Decizia instanţei de apel procedural valabil întocmit de instanţa a cărei hotărâre se desfiinţează. În lipsa acestei menţiuni
comunicarea acesteia trebuie să cuprindă în partea legea instituie prezumţia că toate actele procedurale întocmite de instanţa a cărei hotărâre a
(1) Decizia instanţei de introductivă menţiunile fost desfiinţată sunt nule de drept.
apel trebuie să cuprindă în prevăzute în art. 355, iar în Având în vedere modificările aduse prin Noul Cod de procedură penală referitor la
partea introductivă expunere, temeiurile de fapt şi comunicarea hotărârilor, deciziile instanţelor de apel se vor comunica procurorului, părţilor,
menţiunile prevăzute la art. de drept care au dus, după caz, persoanei vătămate şi administraţiei locului de deţinere.
402, iar în expunere la respingerea sau admiterea
temeiurile de fapt şi de apelului, precum şi temeiurile
663
administraţiei locului de
deţinere.
ART. 425 ART. 385 Limitele rejudecării sunt aceleaşi ca în reglementarea anterioară.
Limitele rejudecării Limitele rejudecării Astfel, instanţa de fond va avea şi potrivit noii proceduri obligaţia de a se conforma
(1) Instanţa de rejudecare Instanţa de rejudecare trebuie dispoziţiilor cuprinse în decizia de rejudecare.
trebuie să se conformeze să se conformeze hotărârii Se menţine posibilitatea agravării situaţiei inculpatului în cazul în care rejudecarea are loc ca
hotărârii instanţei de apel, instanţei de apel, în măsura în urmare a admiterii apelului declarat de procuror în defavoarea acestuia sau de persoana
în măsura în care situaţia de care situaţia de fapt rămâne cea vătămată.
fapt rămâne cea avută în avută în vedere la soluţionarea Se păstrează în integralitate dispoziţiile privind limitele rejudecării.
vedere la soluţionarea apelului.
apelului. Dacă hotărârea a fost
(2) Dacă hotărârea a fost desfiinţată în apelul
desfiinţată în apelul procurorului, declarat în
procurorului, declarat în defavoarea inculpatului sau în
defavoarea inculpatului sau apelul părţii vătămate, instanţa
în apelul persoanei care rejudecă poate pronunţa şi
vătămate, instanţa care o pedeapsă mai grea decât cea
rejudecă poate agrava arătată în art. 372 alin. 2 şi art.
soluţia dată de prima 373.
instanţă. Când hotărârea este
(3) Când hotărârea este desfiinţată numai cu privire la
desfiinţată numai cu privire unele fapte sau persoane, ori
la unele fapte sau persoane numai în ce priveşte latura
ori numai în ceea ce penală sau civilă, instanţa de
priveşte latura penală sau rejudecare se pronunţă în
civilă, instanţa de limitele în care hotărârea a fost
rejudecare se pronunţă în desfiinţată.
limitele în care hotărârea a
fost desfiinţată.
CAPITOLUL III^1 Contestația reprezintă o altă cale ordinară de atac alături de apel. Textul de lege care
Contestaţia constituie cadrul normativ general în această materie a fost adoptat prin O.U.G. nr 3/2014,
ulterior intrării în vigoare a Noului Cod de procedură penală.
ART. 425^1 Dispoziția legală devine incidentă în cazul în care nu există norme derogatorii care să prevadă
Declararea şi o altă procedură.
soluţionarea contestaţiei Legea prevede expres care sunt situațiile în care poate fi exercitată această cale de atac.
(1) Calea de atac a Astfel, contestaţia poate fi formulată împotriva următoarelor hotărâri:
665
contestaţiei se poate -încheierea prin care judecătorul de drepturi și libertăți sau instanța dispun luarea măsurii
exercita numai atunci când internării nevoluntare în vederea efectuării expertizei medico- legale psihiatrice, precum și
legea o prevede expres, prelungirea acestei măsuri - art.184 alin.14-19, 21, 25 din Noul Cod de procedură penală
prevederile prezentului -încheierea prin care în cursul urmăririi penale, judecătorul de drepturi și libertăți dispune
articol fiind aplicabile când asupra măsurilor preventive - art.204 din Noul Cod de procedură penală
legea nu prevede altfel. -încheierea prin care, în procedura camerei preliminare, judecătorul de cameră preliminară
(2) Pot face contestaţie dispune asupra măsurilor preventive - 205 din Noul Cod de procedură penală
procurorul şi subiecţii -încheierea prin care, în cursul judecății, instanța dispune, în primă instanță, asupra măsurilor
procesuali la care hotărârea preventive - art.206 din Noul Cod de procedură penală
atacată se referă, precum şi -încheierea prin care se dispune luarea sau ridicarea măsurii obligării provizorii la tratament
persoanele ale căror medical a suspectului sau inculpatului - art.246 alin.7, 9 și 11 din Noul Cod de procedură penală
interese legitime au fost -încheierea prin care se dispune luarea măsurii internării medicale provizorii a suspectului sau
vătămate prin aceasta, în inculpatului - art.248 alin.8 și 13 din Noul Cod de procedură penală
termen de 3 zile, care curge -încheierea prin care judecătorul de drepturi și libertăţi soluționează propunerea procurorului
2
de la pronunţare pentru de valorificare a bunurilor mobile sechestrate în cursul urmăririi penale - art.252 alin. 4-7 din
procuror şi de la Noul Cod de procedură penală
comunicare pentru celelalte -încheierea prin care judecătorul de cameră preliminară, în procedura plângerii împotriva
persoane, dispoziţiile art. soluțiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată, pronunţă soluţia prevăzută de art.341
411 alin. (1) aplicându-se în alin.7 pct.2 lit.c - art.341 alin.9-11 din Noul Cod de procedură penală
mod corespunzător. -încheierea judecătorului de cameră preliminară, în condițiile art.347 din Noul Cod de
(3) Contestaţia se depune procedură penală
la judecătorul de drepturi şi -încheierea dată în primă instanță prin care s-a dispus suspendarea cauzei - art.367 alin.4 și 5
libertăţi, judecătorul de din Noul Cod de procedură penală
cameră preliminară sau, -încheierea prin care s-a dispus suspendarea judecății în caz de extrădare activă - art.368 alin.1,
după caz, la instanţa care a 3 și 4 din Noul Cod de procedură penală
pronunţat hotărârea care se -încheierea prin care s-a dispus suspendarea hotărârii supuse revizuirii, odată cu admiterea în
atacă şi se motivează până principiu a cererii de revizuire sau ulterior acesteia - art.460 alin.2 din Noul Cod de procedură
la termenul stabilit pentru penală
soluţionare, dispoziţiile art. - încheierea prin care se dispun sau se revocă măsuri preventive față de persoana juridică
415 aplicându-se în mod art.493 alin.7 și 8 din Noul Cod de procedură penală
corespunzător. -sentința prin care instanța rezolvă cererea de reabilitare - art.535 din Noul Cod de procedură
(4) La soluţionarea penală
contestaţiei, dispoziţiile art. -încheierea prin care judecătorul de cameră preliminară se pronunță asupra cererii procurorului
416 şi art. 418 se aplică în de luare a măsurii de siguranță a confiscării speciale sau a desființării unui înscris, în cazul în
1
mod corespunzător; în care s-a dispus clasarea sau renunțarea la urmărire penală - art.549 alin4 și 5 din Noul Cod de
cadrul acestor limite, la procedură penală
soluţionarea contestaţiei -hotărârea prin care judecătoria soluționează cererea sau propunerea de liberare condiționată -
666
împotriva încheierii privind art.587 alin.3 din Noul Cod de procedură penală
o măsură preventivă se -hotărârea prin care instanța se pronunță asupra cererii de amânare a executării pedepsei -
poate dispune o măsură art.589 alin.7 din Noul Cod de procedură penală
mai puţin gravă decât cea -hotărârea prin care instanța se pronunță asupra cererii de întrerupere a executării pedepsei -
solicitată sau decât cea art.592 alin.3 și art.593 alin.3 din Noul Cod de procedură penală
dispusă prin încheierea -încheierea prin care judecătorul se pronunță cu privire la aplicarea amnistiei și grațierii, atunci
contestată ori se pot când intervin după rămânerea definitivă a hotărârii - art.596 alin3 din Noul Cod de procedură
modifica obligaţiile din penală
conţinutul măsurii -hotărârilor pronunțate în primă instanță în materia executării - art.597 alin.7 și 8 din Noul Cod
contestate. de procedură penală
(5) Contestaţia se Titularii acestei căi de atac sunt procurorul și ceilalți subiecți procesuali la care se referă
soluţionează de către hotărârea atacată, precum și persoanele ale căror interese legitime au fost vătămate prin
judecătorul de drepturi şi hotărâre.
libertăţi, respectiv de către Termenul de exercitare a contestației este de 3 zile dacă legea nu prevede altfel și curge de la
judecătorul de cameră pronunțare pentru procuror și de la comunicare pentru celelalte persoane. Sunt incidente
preliminară de la instanţa dispozițiile privind repunerea în termenul de contestație astfel cum sunt reglementate de
superioară celei sesizate art.411.
sau, după caz, de către Contestația se depune la judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră
instanţa superioară celei preliminară sau judecătorul care a pronunțat soluția contestată și trebuie motivată până la
sesizate, respectiv de termenul stabilit pentru soluționarea acesteia. Legea prevede posibilitatea retragerii
completul competent al contestației cu respectarea dispozițiilor art.415 din Codul de procedură penală.
Înaltei Curţi de Casaţie şi Contestația va suspenda executarea hotărârii atacate și nu poate agrava situația juridică a
Justiţie, în şedinţă publică, contestatorului, dispozițiile art.416 și 418 aplicându-se corespunzător. Astfel, legea prevede
cu participarea posibilitatea instituirii unei măsuri preventive mai puțin grave decât cea solicitată sau dispusă și
procurorului. posibilitatea modificării obligațiilor din conținutul măsurii cotestate.
(6) La soluţionarea Competența de soluționare a contestației revine judecătorului de drepturi și libertăți,
contestaţiei se citează respectiv judecătorului de cameră preliminară de la instanța superioară celei sesizate sau, după
persoana care a făcut caz, instanței superioare celei sesizate. Ședința de judecată este publică și se va desfășura cu
contestaţia, precum şi participarea obligatorie a procurorului.
subiecţii procesuali la care Persoana care a făcut contestația și subiecții procesuali la care se referă hotărârea contestată
hotărârea atacată se referă, se citează. De asemenea, dispozițiile privind asigurarea asistenței juridice obligatorii se aplică în
dispoziţiile art. 90 şi art. 91 mod corespunzător.
aplicându-se în mod Contestația se va soluționa prin decizie, aceasta fiind definitivă.
corespunzător. Soluțiile care pot fi pronunțate sunt următoarele:
(7) Contestaţia se -respingerea contestației în cazul în care aceasta este tardivă, inadmisibilă sau nefondată
soluţionează prin decizie, -admiterea contestației și, după caz:
care nu este supusă niciunei - desființarea hotărârii atacate și soluționarea cauzei sau
667
căi de atac, putându-se -desființarea hotărârii atacate și dispunerea rejudecării cauzei de către judecătorul sau instanța
pronunţa una dintre care a pronunțat-o, când se constată nerespectarea dispozițiilor privind citarea.
următoarele soluţii:
1. respingerea
contestaţiei, cu menţinerea
hotărârii atacate:
a) când contestaţia este
tardivă sau inadmisibilă;
b) când contestaţia este
nefondată;
2. admiterea contestaţiei
şi:
a) desfiinţarea hotărârii
atacate şi soluţionarea
cauzei;
b) desfiinţarea hotărârii
atacate şi dispunerea
rejudecării cauzei de către
judecătorul sau completul
care a pronunţat-o, atunci
când se constată că nu au
fost respectate dispoziţiile
privind citarea.
CAPITOLUL V CAPITOLUL IV O modificare substanţială intervenită în privinţa acestei căi extraordinare de atac vizează
Căile extraordinare de Căile extraordinare de atac cazurile în care poate fi exercitată.
atac Astfel, cazurile de contestaţie în anulare prevăzute de Codul de procedură penală anterior s-
au păstrat, dar au fost reformulate, fiind introduse şi o serie de cazuri noi care constituiau
anterior motive de recurs.
SECŢIUNEA 1 SECŢIUNEA I Primul caz de contestaţie în anulare din noua reglementare reuneşte primele două cazuri
Contestaţia în anulare Contestaţia în anulare prevăzute de art.386 alin.1 lit.a şi b din Codul de procedură penală anterior, cu singura diferenţă
că vizează judecata în apel şi nu în recurs, ca urmare a abrogării dispoziţiilor privind această din
ART. 426 ART. 386 urmă cale de atac. Astfel, dat fiind scopul urmărit de legiuitor de oferire a tuturor garanţiilor
Cazurile de contestaţie în Cazurile de contestaţie în pentru a se asigura prezenţa unei părţi la proces, atât nelegala citare, cât şi imposibilitatea de
anulare anulare prezentare a unei părţi legal citate, dar care nu poate înştiinţa instanţa despre acest fapt
Împotriva hotărârilor Împotriva hotărârilor penale constituie cazuri de contestaţie în anulare şi în Noul Cod, fiind prevăzute în cuprinsul unei
penale definitive se poate definitive se poate face singure dispoziţii legale. Acest caz de contestaţie în anulare va genera probleme de aplicare
668
face contestaţie în anulare contestaţie în anulare în întrucât se constată o suprapunere între acesta şi cazul de redeschidere a procesului penal în
în următoarele cazuri: următoarele cazuri: cazul judecăţii în lipsa persoanei condamnate, urmând ca instanţele să procedeze, după caz, la o
a) când judecata în apel a a) când procedura de citare a calificare a căii de atac exercitate astfel încât procedura aleasă să-i fie favorabilă condamnatului.
avut loc fără citarea legală a părţii pentru termenul la care s- Cel de-al doilea caz de contestaţie în anulare este asemănător celui prevăzut de Codul
unei părţi sau când, deşi a judecat cauza de către instanţa anterior în cuprinsul art.386 alin.1 lit.c, cu diferenţa că nu sancţionează omisiunea instanţei de
legal citată, a fost în de recurs nu a fost îndeplinită control judiciar de a se pronunţa asupra unei cauze de încetare a procesului penal, ci nelegala
imposibilitate de a se conform legii; condamnare a inculpatului, indiferent de stadiul procesului (fond sau apel), fără observarea
prezenta şi de a înştiinţa b) când partea dovedeşte că la incidenţei unei astfel de cauze.
instanţa despre această termenul la care s-a judecat Cazurile de contestaţie în anulare prevăzute de Noul Cod de procedură penală în cuprinsul
imposibilitate; cauza de către instanţa de recurs art.426 alin.1 literele c-g constituiau anterior motive de recurs fundamentate pe existenţa unor
b) când inculpatul a fost a fost în imposibilitate de a se nulităţi absolute.
condamnat, deşi existau prezenta şi de a încunoştinţa Astfel, pronunţarea hotărârii de alt complet decât cel care a luat parte la dezbaterea pe fond
9
probe cu privire la o cauză instanţa despre această a cauzei se regăseşte în cuprinsul art.385 alin.1 pct.3 teza a 2-a din Codul de procedură penală
de încetare a procesului împiedicare; anterior; nelegala compunere a completului ori existenţa unui caz de incompatibilitate în
9
penal; c) când instanţa de recurs nu art.385 alin.1 pct.3 teza 1 şi 3; lipsa procurorului sau a inculpatului de la judecată atunci când
9
c) când hotărârea a fost s-a pronunţat asupra unei cauze aceasta era obligatorie potrivit legii în art.385 alin.1 pct.5; lipsa avocatului când asistenţa
9
pronunţată de alt complet de încetare a procesului penal juridică era obligatorie în art.385 alin.1 pct.6, iar nerespectarea publicităţii şedinţei de judecată
9
decât cel care a luat parte la dintre cele prevăzute în art. 10 în art.385 alin.1 pct 4 din acelaşi cod.
dezbaterea pe fond a alin. 1 lit. f) - i^1), cu privire la Cazul de contestaţie în anulare prevăzut de art.426 alin.1 lit.h din Noul Cod de procedură
procesului; care existau probe în dosar; penală, constând în omisiunea audierii inculpatului, dacă audierea era legal posibilă, este
d) când instanţa nu a fost d) când împotriva unei asemănător celui prevăzut de art.386 alin.1 lit.e din Codul anterior, cu menţiunea că această
compusă potrivit legii ori a persoane s-au pronunţat două nelegalitate poate viza atât judecata în fond cât şi cea din apel, spre deosebire de
existat un caz de hotărâri definitive pentru reglementarea anterioară care face referire expresă la calea de atac a recursului.
incompatibilitate; aceeaşi faptă; Cazul de contestaţie în anulare prevăzut de art.426 alin.1 lit.i din Noul Cod de procedură
e) când judecata a avut e) când, la judecarea penală preia integral dispoziţiile art.386 alin.1 lit.d din Codul anterior.
loc fără participarea recursului sau la rejudecarea Concluzionând se constată că, abrogarea dispoziţiilor care reglementau calea ordinară de atac
procurorului sau a cauzei de către instanţa de a recursului a generat extindera sferei de aplicare a contestaţiei în anulare, prin includerea
inculpatului, când aceasta recurs, inculpatul prezent nu a unora dintre nelegalităţile sancţionate anterior cu nulitate absolută în sfera de incidenţă a
era obligatorie, potrivit fost ascultat, iar ascultarea acestei căi extraordinare de atac.
legii; acestuia este obligatorie potrivit
f) când judecata a avut art. 385^14 alin. 1^1 ori art.
loc în lipsa avocatului, când 385^16 alin. 1.
asistenţa juridică a
inculpatului era obligatorie,
potrivit legii;
g) când şedinţa de
judecată nu a fost publică,
669
ART. 427 ART. 387 Cererea de contestaţie în anulare este reglementată fără diferenţe semnificative faţă de
Cererea de contestaţie în Cererea de contestaţie dispoziţiile anterioare.
anulare Contestaţia în anulare poate fi Legea nouă dă posibilitatea părţilor, persoanei vătămate şi procurorului de a exercita această
(1) Contestaţia în anulare făcută de oricare dintre părţi, iar cale extraordinară de atac pentru oricare dintre cazurile prevăzute de lege. Prin urmare, dispare
poate fi făcută de oricare contestaţia pentru motivele limitarea existentă în Codul de procedură penală anterior referitor la posibilitatea procurorului
dintre părţi, de persoana prevăzute în art. 386 lit. c) şi d), de a exercita această cale de atac doar în anumite cazuri expres prevăzute.
vătămată sau de către şi de procuror. Indicarea cazului de contestaţie şi motivarea acestuia este obligatorie fără excepţie.
procuror. În cererea de contestaţie în
(2) În cererea de anulare pentru motivele
contestaţie în anulare prevăzute în art. 386 lit. a) - c) şi
contestatorul trebuie să e) trebuie să se arate toate
arate cazurile de cazurile de contestaţie pe care le
contestaţie pe care le poate invoca contestatorul şi
invocă, precum şi motivele toate motivele aduse în sprijinul
aduse în sprijinul acestora. acestora.
ART. 428 ART. 388 Termenul de introducere a contestaţiei în anulare în noua reglementare este de 10 zile şi
Termenul de introducere Termenul de introducere curge de la data la care persoana împotriva căreia se face executarea a luat cunoştinţă de
a contestaţiei în anulare Contestaţia în anulare pentru hotărârea a cărei anulare se cere. Spre deosebire de dispoziţiile anterioare se observă
(1) Contestaţia în anulare motivele arătate în art. 386 lit. a) modificarea momentului de la care curge termenul arătat mai sus.
pentru motivele prevăzute - c) şi e) poate fi introdusă de Dispoziţiile legale nu stabilesc momentul de la care curge termenul mai sus menţionat pentru
la art. 426 poate fi către persoana împotriva căreia celelalte părţi, persoana vătămată sau procuror, aceste persoane nefiind vizate de executare. În
introdusă în 10 zile de la se face executarea, cel mai lipsa unei prevederi exprese, pentru aceşti titulari termenul de 10 zile ar putea să curgă de la
data când persoana târziu în 10 zile de la începerea data la care iau cunoştinţă de hotărâre în orice mod.
împotriva căreia se face executării, iar de către celelalte Contestaţia fundamentată pe dispoziţiile art.426 lit.b nu este condiţionată de vreun termen.
670
ART. 429 ART. 389 În raport de modificările aduse prin Noul Cod de procedură penală cazurilor de contestaţie în
Instanţa competentă Instanţa competentă anulare a fost necesară şi schimbarea competenţei de soluţionare a acesteia.
(1) Contestaţia în anulare Contestaţia în anulare pentru Astfel, calea extraordinară de atac se va judeca de către instanţa care a pronunţat hotărârea a
se introduce la instanţa care cazurile prevăzute în art. 386 lit. cărei anulare se cere, cu excepţia celei fundamentate pe invocarea autorităţii de lucru judecat,
a pronunţat hotărârea a a) - c) şi e) se introduce la caz în care competenţa va aparţine tot instanţei la care a rămas definitivă ultima hotărâre.
cărei anulare se cere. instanţa de recurs care a
(2) Contestaţia în anulare pronunţat hotărârea a cărei
pentru cazul în care se anulare se cere.
invocă autoritatea de lucru Contestaţia pentru cazul
judecat se introduce la prevăzut în art. 386 lit. d) se
instanţa la care a rămas introduce la instanţa la care a
definitivă ultima hotărâre. rămas definitivă ultima hotărâre.
ART. 430 ART. 390 Dispoziţiile privind posibilitatea suspendării executării hotărârii a cărei anulare se cere se
Suspendarea executării Suspendarea executării menţin.
Până la soluţionarea Până la soluţionarea
contestaţiei în anulare, contestaţiei în anulare, instanţa
instanţa sesizată, luând sesizată, luând concluziile
concluziile procurorului, procurorului, poate suspenda
poate suspenda executarea executarea hotărârii a cărei
hotărârii a cărei anulare se anulare se cere.
cere.
ART. 431 ART. 391 Etapa examinării admisibilităţii în principiu a contestaţiei în anulare va urma aceeaşi
Admiterea în principiu Admiterea în principiu procedură ca cea existentă anterior, cu menţiunea că se va desfăşura în camera de consiliu.
(1) Instanţa examinează Instanţa examinează
admisibilitatea în principiu, admisibilitatea în principiu a
în camera de consiliu, fără cererii de contestaţie prevăzute
citarea părţilor. în art. 386 lit. a) - c) şi e), fără
(2) Instanţa, constatând citarea părţilor.
671
pronunţate de curţile de - deciziile prin care instanţa de apel a dispus rejudecarea cauzei
apel, ca instanţe de apel, cu - hotărârile pronunţate după rejudecarea cauzei ca urmare a admiterii cererii de revizuire
excepţia deciziilor prin care - hotărârile de respingere a cererii de redeschidere a procesului penal în cazul judecării în lipsă
s-a dispus rejudecarea - hotărârile pronunţate în materia executării pedepselor
cauzelor. - hotărârile pronunţate în materia reabilitării
(2) Nu pot fi atacate cu - soluţiile pronunţate cu privire la infracţiuni pentru care acţiunea penală se pune în mişcare la
recurs în casaţie: plângerea prealabilă a persoanei vătămate
a) hotărârile pronunţate - soluţiile pronunţate ca urmare a aplicării procedurii privind recunoaşterea învinuirii
după rejudecarea cauzei ca - hotărârile pronunţate ca urmare a admiterii acordului de recunoaştere a vinovăţiei.
urmare a admiterii cererii Un aspect esenţial care trebuie menţionat referitor la această cale extraordinară de atac
de revizuire; constă în faptul că, dacă este exercitată de procuror, ea nu poate avea drept scop obţinerea
b) hotărârile de unei soluţii de condamnare pentru un inculpat achitat definitiv.
respingere a cererii de În materie urmează a se avea în vedere şi dispoziţiile cu caracter tranzitoriu din cuprinsul
redeschidere a procesului art.11, 12 şi 13 din Legea nr.255/2013.
penal în cazul judecării în
lipsă;
c) hotărârile pronunţate
în materia executării
pedepselor şi a reabilitării;
d) hotărârile pronunţate
în materia reabilitării;
e) soluţiile pronunţate cu
privire la infracţiuni pentru
care acţiunea penală se
pune în mişcare la
plângerea prealabilă a
persoanei vătămate;
f) soluţiile pronunţate ca
urmare a aplicării procedurii
privind recunoaşterea
învinuirii;
g) hotărârile pronunţate
ca urmare a admiterii
acordului de recunoaştere a
vinovăţiei.
(3) Recursul în casaţie
exercitat de procuror
674
penală;
b) de la data comunicării,
pentru părţile cărora decizia
le-a fost comunicată după
data intrării în vigoare a
Codului de procedură
penală.
(3) Cererile de recurs
împotriva deciziilor
prevăzute la alin. (1),
depuse anterior intrării în
vigoare a legii noi, se vor
considera cereri de recurs în
casaţie.
(4) Soluţionarea
recursului în casaţie este
supusă dispoziţiilor Codului
de procedură penală.
(5) Deciziile prevăzute la
alin. (1) devin definitive la
data intrării în vigoare a
Codului de procedură
penală.
ART. 12 din Legea
nr.255/2013
(1) Recursurile în curs de
judecată la data intrării în
vigoare a legii noi, declarate
împotriva hotărârilor care
au fost supuse apelului
potrivit legii vechi, rămân în
competenţa aceleiaşi
instanţe şi se judecă potrivit
dispoziţiilor legii vechi
privitoare la recurs.
(2) În cazul prevăzut la
alin. (1), prin derogare de la
676
ART. 435 Termenul de declarare a recursului în casaţie este de 30 de zile indiferent de titularul care îl
Termenul de declarare a exercită şi curge de la data comunicării deciziei din apel.
recursului în casaţie
Recursul în casaţie poate
fi introdus de către părţi sau
procuror în termen de 30 de
zile de la data comunicării
deciziei instanţei de apel.
ART. 436 Persoanele care pot exercita această cale extraordinară de atac sunt:
Declararea recursului în - procurorul, în privinţa oricăreia dintre laturile procesului penal
casaţie - inculpatul, împotriva hotărârilor prin care s-a dispus condamnarea, renunţarea la aplicarea
(1) Pot formula cerere de pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei ori încetarea procesului penal, atât în ceea ce priveşte
recurs în casaţie: latura penală cât şi latura civilă
a) procurorul, în ceea ce - partea civilă şi partea responsabilă civilmente, în privinţa laturii civile, iar referitor la latura
priveşte latura penală şi penală, în măsura în care soluţia din această latură a influenţat-o pe cea din latura civilă.
latura civilă; Se observă că legiuitorul a omis inserarea persoanei vătămate printre titularii recursului în
677
domiciliul profesional al
avocatului sau, după caz,
numele şi prenumele
procurorului care exercită
recursul în casaţie, precum
şi organul judiciar din care
acesta face parte;
b) indicarea hotărârii care
se atacă;
c) indicarea cazurilor de
recurs în casaţie pe care se
întemeiază cererea şi
motivarea acestora;
d) semnătura persoanei
care exercită recursul în
casaţie şi/sau semnătura
avocatului.
(2) La cerere se anexează
toate înscrisurile invocate în
motivarea acesteia.
ART. 438 Noul Cod de procedură penală stabileşte un număr de 5 cazuri în care poate fi exercitată
Cazurile în care se poate această cale extraordinară de atac.
face recurs în casaţie Primul caz are în vedere nerespectarea dispoziţiilor privind competenţa după materie sau
(1) Hotărârile sunt supuse după calitatea persoanei, dar numai în situaţia în care judecata s-a desfăşurat la o instanţă
casării în următoarele inferioară în grad celei legal competente. Cazul de casare vizează constatarea unei nulităţi
cazuri: absolute, respectiv a celei determinate de încălcarea normelor privind competenţa după
1. în cursul judecăţii nu au materie sau după calitatea persoanei. Incidenţa nulităţii absolute prevăzute de art.281 alin.1
fost respectate dispoziţiile lit.b din Noul Cod de procedură penală şi admiterea căii extraordinare de atac este condiţionată
privind competenţa după în acest caz de desfăşurarea judecăţii la o instanţă inferioară în grad celei competente din punct
materie sau după calitatea de vedere legal.
9
persoanei, atunci când Se observă preluarea în esenţă a cazului de casare prevăzut de art.385 alin.1 pct.1 din Codul
judecata a fost efectuată de de procedură penală anterior.
o instanţă inferioară celei Cel de-al doilea caz de recurs în casaţie are în vedere greşita condamnare a inculpatului
legal competente; pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală. Se constată preluarea cazului de recurs
9
2. *** Abrogat prevăzut de art.385 alin.1 pct.13 din Codul de procedură penală anterior.
3. *** Abrogat Al treilea caz de recurs în casaţie este incident în cazul greşitei încetări a procesului penal,
9
4. *** Abrogat acesta regăsindu-se în cuprinsul motivului de recurs prevăzut de art.385 alin.1 pct.16 din Codul
680
hotărâri, indiferent de
motivul invocat.
ART. 439 Sub aspectul instanţei abilitate să primească cererea de recurs în casaţie se constată că
Procedura de comunicare aceasta este instanţa a cărei hotărâre se atacă. Procedura prevede posibilitatea anexării de
(1) Cererea de recurs în înscrisuri doveditoare, fiind necesară şi depunerea de copii pentru procuror şi celelalte părţi ale
casaţie împreună cu procesului.
înscrisurile anexate se O primă măsură ce se dispune din punct de vedere procesual după primirea unui recurs în
depun, însoţite de copii casaţie constă în comunicarea de copii de pe cererea de recurs, precum şi de pe înscrisurile care
pentru procuror şi părţi, la o însoţesc, procurorului şi părţilor. Această măsură se aduce la îndeplinire din dispoziţia
instanţa a cărei hotărâre se preşedintelui instanţei a cărei hotărâre se atacă sau a unui judecător delegat de acesta.
atacă. Comunicarea mai sus menţionată are drept scop facilitarea depunerii de concluzii scrise de
(2) Preşedintele instanţei către părţi şi procuror, legea oferindu-le această posibilitate. Termenul de depunere a
a cărei hotărâre se atacă ori concluziilor scrise este de 10 zile şi curge de la primirea comunicărilor. Depunerea concluziilor
judecătorul delegat de către scrise nu este obligatorie.
acesta va comunica O altă măsură procesuală care se aduce la îndeplinire în termen de 5 zile de la primirea
procurorului şi părţilor copii concluziilor scrise sau de la expirarea termenului de depunere a acestora, constă în înaintarea
de pe cererea de recurs în dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţă competentă să soluţioneze această cale
casaţie şi celelalte înscrisuri extraordinară de atac. Şi această măsură se execută din dispoziţia preşedintelui instanţei sau a
doveditoare, cu menţiunea judecătorului delegat de către acesta.
că se pot depune concluziile Legea prevede însă şi o excepţie de la această procedură.
scrise în termen de 10 zile Astfel, în situaţia în care cererea de recurs în casaţie nu este formulată prin intermediul unui
de la primirea avocat care poate pune concluzii în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau este formulată
comunicărilor, la aceeaşi împotriva unei hotărâri de tipul celor prevăzute la art. 434 alin. 2, respectiv împotriva căreia nu
instanţă. se poate exercita o astfel de cale de atac, preşedintele instanţei sau judecătorul delegat de
(3) Nedepunerea de către către acesta va restitui părţii, pe cale administrativă, cererea de recurs în casaţie.
părţi şi procuror de O verificare a îndeplinirii procedurii de comunicare a cererii de recurs în casaţie, precum şi a
concluzii scrise nu împiedică condiţiilor impuse de lege pentru avocatul prin intermediul căruia s-a depus cererea şi, de
judecarea recursului în asemenea, a caracterului complet al acesteia se va realiza şi de către magistratul asistent de la
casaţie. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care are obligaţia să complinească lacunele procedurale ivite.
(4) În termen de 5 zile de Verificările efectuate de către magistratul asistent se vor materializa într-un raport scris.
la depunerea concluziilor
scrise sau de la expirarea
termenului de depunere a
acestora, preşedintele
instanţei sau judecătorul
delegat de către acesta va
682
ART. 440 Următoarea etapă în soluţionarea unui recurs în casaţie constă în examinarea admisibilităţii în
Admiterea în principiu principiu a cererii, etapă existentă în procedura de judecată a fiecăreia dintre căile
(1) Admisibilitatea cererii extraordinare de atac.
de recurs în casaţie se Examinarea admisibilităţii cererii de recurs în casaţie are loc în camera de consiliu şi se
examinează în camera de realizează de un complet format dintr-un judecător, după depunerea raportului magistratului-
consiliu de un complet asistent şi după îndeplinirea legală a procedurii de comunicare.
format din un judecător, Soluţiile care pot fi pronunţate cu privire la cererea de recurs în casaţie în această etapă sunt
după depunerea raportului următoarele:
magistratului-asistent şi - respingerea cererii în cazul în care aceasta nu este făcută în termenul prevăzut de lege, dacă
atunci când procedura de nu s-au respectat dispoziţiile art.434, art.436 alin.1, 2 şi 6, art.437 şi art.438, precum şi dacă
comunicare este legal cererea este vădit nefondată. Soluţia se dispune prin încheiere, aceasta fiind definitivă.
îndeplinită. - se ia act de retragerea cererii în situaţia în care persoana care a exercitat calea de atac
(2) Dacă cererea de hotărâşte în acest sens. Soluţia se dispune, de asemenea, prin încheiere.
recurs în casaţie nu este - admiterea în principiu a cererii şi trimiterea cauzei în vederea judecării recursului în casaţie, în
făcută în termenul prevăzut cazul în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art.434-438.
de lege sau dacă nu s-au
respectat dispoziţiile art.
434, art. 436 alin. (1), (2) şi
(6), art. 437 şi 438 ori dacă
cererea este vădit
nefondată, instanţa
respinge, prin încheiere
definitivă, cererea de recurs
în casaţie.
(3) Dacă cererea de
recurs în casaţie a fost
retrasă, instanţa ia act de
retragere, prin încheiere.
(4) În cazul în care
instanţa constată că cererea
îndeplineşte condiţiile
prevăzute la art. 434 - 438,
dispune prin încheiere
admiterea în principiu a
cererii de recurs în casaţie şi
trimite cauza în vederea
judecării recursului în
684
casaţie.
ART. 441 Similar celorlalte căi extraordinare de atac şi în cazul recursului în casaţie se poate dispune
Suspendarea executării motivat suspendarea, în tot sau în parte, a executării hotărârii atacate.
(1) Instanţa care admite Măsura poate fi luată de către completul care admite în principiu cererea de recurs în casaţie
în principiu cererea de sau de către cel care îl judecă.
recurs în casaţie sau Corelativ cu suspendarea executării hotărârii recurate instanţa poate impune respectarea
completul care judecă unora dintre obligaţiile prevăzute de art.215 alin.1 şi 2 din Noul Cod de procedură penală.
recursul în casaţie poate Nerespectarea obligaţiilor stabilite poate atrage revocarea suspendării şi implicit reluarea
suspenda motivat, în tot sau executării pedepsei. Revocarea suspendării se poate dispune de către instanţă din oficiu sau la
în parte, executarea cererea procurorului.
hotărârii, putând impune Măsura suspendării executării pedepsei se aduce la îndeplinire prin instanţa de executare.
respectarea de către
condamnat a unora dintre
obligaţiile prevăzute la art.
215 alin. (1) şi (2).
(2) În cazul în care
persoana condamnată nu
respectă obligaţiile impuse
prin încheiere, completul
care va judeca recursul în
casaţie, din oficiu sau la
cererea procurorului, poate
dispune revocarea măsurii
suspendării şi reluarea
executării pedepsei.
(3) Aducerea la
îndeplinire a dispoziţiilor de
suspendare a executării
hotărârii şi supravegherea
respectării obligaţiilor
impuse se fac prin instanţa
de executare.
685
ART. 442 Judecarea recursului în casaţie este supusă rigorilor efectului devolutiv, acesta fiind
Efectul devolutiv şi reglementat similar căii ordinare de atac a apelului.
limitele sale Cauza va fi examinată numai cu privire la cazul de casare invocat prin cererea de recurs în
(1) Instanţa judecă casaţie.
recursul în casaţie numai cu
privire la persoana care l-a
declarat şi la persoana la
care se referă declaraţia de
recurs în casaţie şi numai în
raport cu calitatea pe care
recurentul o are în proces.
(2) Instanţa de recurs în
casaţie examinează cauza
numai în limitele motivelor
de casare prevăzute la art.
438, invocate în cererea de
recurs în casaţie.
ART. 443 Efectul extensiv al recursului în casaţie este reglementat similar apelului, prin urmare calea
Efectul extensiv şi extraordinară de atac se va examina prin extindere şi cu privire la părţile care nu au declarat
limitele sale recurs în casaţie sau la care acesta nu se referă, instanţa fiind abilitată să hotărască şi în privinţa
(1) Instanţa examinează lor.
cauza prin extindere şi cu S-a preluat şi limitarea adusă efectului extensiv, respectiv de a nu se crea o situaţie mai grea
privire la părţile care nu au părţii referitor la care s-a extins calea extraordinară de atac.
declarat recurs în casaţie S-a reglementat expres posibilitatea procurorului de a cere, chiar după expirarea termenului
sau la care acesta nu se prevăzut de lege, extinderea recursului în casaţie declarat de el în privinţa altor persoane, cu
referă, putând hotărî şi în respectarea principiului non reformatio in pejus.
privinţa lor, fără să poată
crea acestor părţi o situaţie
mai grea.
(2) Procurorul, chiar după
expirarea termenului de
recurs în casaţie, poate cere
extinderea recursului în
casaţie declarat de el în
termen şi faţă de alte
persoane decât acelea la
care s-a referit, fără a se
686
ART. 444 Conţinutul principiului non reformatio in pejus este identic cu cel instituit pentru judecarea
Neagravarea situaţiei în apelului.
propriul recurs în casaţie
(1) Instanţa, soluţionând
cauza, nu poate crea o
situaţie mai grea pentru cel
care a declarat recursul în
casaţie.
(2) În recursul în casaţie
declarat de procuror în
favoarea unei părţi, instanţa
de recurs în casaţie nu
poate agrava situaţia
acesteia.
ART. 445 Ulterior admiterii în principiu, pentru judecarea recursului în casaţie este obligatorie citarea
Prezenţa părţilor şi a părţilor. De asemenea, se vor aplica dispoziţiile art.90 şi art.93 alin.5 din Noul Cod de procedură
procurorului penală privind asistenţa juridică obligatorie.
(1) Judecarea recursului Participarea procurorului la judecată este obligatorie.
în casaţie admis în principiu
se face cu citarea părţilor.
Dispoziţiile art. 90 şi art. 93
alin. (5) se aplică în mod
corespunzător.
(2) Participarea
procurorului la judecarea
recursului în casaţie este
obligatorie.
ART. 446 Textul de lege stabileşte ordinea acordării cuvântului în susţinerea recursului în casaţie.
Judecarea recursului în Astfel, similar căii ordinare de atac a apelului, prima care are cuvântul este partea care a
casaţie exercitat calea de atac, respectiv procurorul în cazul în care este titularul recursului în casaţie.
(1) Preşedintele Ulterior îşi prezintă concluziile intimatul, iar ultimul procurorul în situaţia în care acesta nu este
completului dă cuvântul titularul căii de atac care se judecă.
recurentului, apoi Legea prevede şi dreptul la replică cu privire la chestiunile noi care apar în timpul
intimatului şi procurorului. dezbaterilor.
687
ART. 447 Obiectul judecăţii desfăşurate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se rezumă la examinarea
Verificarea legalităţii legalităţii hotărârii atacate, prin prisma cazurilor de recurs în casaţie invocate în cerere de către
hotărârii titularul căii de atac.
Instanţa este obligată să
se pronunţe asupra tuturor
cazurilor de recurs în
casaţie invocate prin cerere
de procuror sau de părţi,
verificând exclusiv
legalitatea hotărârii atacate.
ART. 448 Soluţiile pe care le poate pronunţa instanţa după judecarea recursului în casaţie sunt
Soluţiile la judecata următoarele:
recursului în casaţie -respingerea recursului în casaţie şi menţinerea hotărârii atacate, dacă se constată că acesta
(1) Instanţa, judecând este nefondat;
recursul în casaţie, -admiterea recursului în casaţie, casarea hotărârii atacate, şi:
pronunţă una dintre a) achitarea inculpatului sau încetarea procesului penal ori înlăturarea greşitei aplicări a legii;
următoarele soluţii: b) rejudecarea de către instanţa de apel ori de către instanţa competentă material sau după
1. respinge recursul în calitatea persoanei, dacă se constată incidenţa celorlalte cazuri de casare prevăzute la art.438.
casaţie, menţinând În situaţia în care soluţia dispusă este aceea de achitare a inculpatului, de încetare a
hotărârea atacată, dacă procesului penal ori de înlăturare a greşitei aplicări a legii, instanţa de recurs în casaţie
recursul în casaţie este desfiinţează şi hotărârea primei instanţe, dacă se constată aceleaşi încălcări de lege ca în decizia
nefondat; recurată.
2. admite recursul în În cazul condamnatulului care se află în cursul executării pedepsei, instanţa, în situaţia în care
casaţie, casând hotărârea admite calea de atac şi casează cu trimitere, dispune asupra stării de libertate a acestuia,
atacată, şi: putând lua o măsură preventivă.
a) îl achită pe inculpat sau Soluţiile care se pot dispune după admiterea recursului în casaţie, în situaţia în care acesta
dispune încetarea vizează latura civilă a procesului penal, sunt următoarele:
procesului penal ori înlătură - înlăturarea nelegalităţii constatate;
688
greşita aplicare a legii; - rejudecarea de către instanţa a cărei hotărâre a fost casată, în condiţiile art.448 alin.1 pct.2
b) dispune rejudecarea de lit.b.
către instanţa de apel ori de În materie urmează a se avea în vedere dispoziţiile cu caracter tranzitoriu din cuprinsul art.14
către instanţa competentă din Legea nr.255/2013.
material sau după calitatea
persoanei, dacă sunt
incidente celelalte cazuri de
casare prevăzute la art. 438.
(2) Dacă recursul în
casaţie vizează greşita
soluţionare a laturii civile,
instanţa, după admiterea
recursului, înlătură
nelegalitatea constatată sau
dispune rejudecarea de
către instanţa a cărei
hotărâre a fost casată, în
condiţiile alin. (1) pct. 2 lit.
b).
(3) În cazul prevăzut la
alin. (1) pct. 2 lit. a) instanţa
de recurs în casaţie
desfiinţează şi hotărârea
primei instanţe, dacă se
constată aceleaşi încălcări
de lege ca în decizia
recurată.
(4) În cazul în care
condamnatul se găseşte în
cursul executării pedepsei,
instanţa, admiţând recursul
în casaţie şi pronunţând
casarea cu trimitere,
dispune asupra stării de
libertate a acestuia, putând
lua o măsură preventivă.
ART. 14 din Legea
689
nr.255/2013
(1) Rejudecarea cauzei de
către instanţa a cărei
hotărâre a fost desfiinţată
ori de către instanţa
competentă, dispusă după
intrarea în vigoare a Codului
de procedură penală, se
desfăşoară conform legii
noi.
(2) În cauzele în care
rejudecarea s-a dispus
anterior intrării în vigoare a
Codului de procedură
penală, dispoziţiile art. 5 -
10 se aplică în mod
corespunzător.
ART. 449 În cazul soluţionării favorabile a recursului în casaţie, limitele casării vor fi în acord cu
Desfiinţarea hotărârii şi prevederile art.442 şi 443 din Noul Cod de procedură penală care reglementează efectul
conţinutul deciziei devolutiv şi extensiv al căii extraordinare de atac.
(1) În caz de admitere a Astfel, hotărârea se poate desfiinţa numai cu privire la unele fapte sau persoane ori numai în
recursului în casaţie, ceea ce priveşte latura penală sau civilă, cu condiţia ca aceasta să nu împiedice justa soluţionare
hotărârea atacată se a cauzei.
casează în limitele Art.449 stabileşte cuprinsul deciziei instanţei de recurs în casaţie, astfel:
prevăzute la art. 442 şi 443. - în partea introductivă, se inserează menţiunile prevăzute la art.402;
(2) Hotărârea poate fi - în expunere se menţionează temeiurile de drept care au dus la respingerea sau admiterea
desfiinţată numai cu privire recursului în casaţie;
la unele fapte sau persoane - în dispozitiv trebuie să se regăsească soluţia pronunţată de instanţă, data pronunţării deciziei
ori numai în ceea ce şi menţiunea că pronunţarea s-a făcut în şedinţă publică.
priveşte latura penală sau În cazul în care se dispune rejudecarea, în hotărâre trebuie să se precizeze care este ultimul
civilă, dacă aceasta nu act procedural rămas valabil de la care procesul penal trebuie să îşi reia cursul.
împiedică justa soluţionare
a cauzei.
(3) Decizia instanţei de
recurs în casaţie trebuie să
cuprindă, în partea
690
introductivă, menţiunile
prevăzute la art. 402, iar în
expunere, temeiurile de
drept care au dus la
respingerea sau admiterea
recursului în casaţie.
Dispozitivul trebuie să
cuprindă soluţia pronunţată
de instanţa de recurs în
casaţie, data pronunţării
deciziei şi menţiunea că
pronunţarea s-a făcut în
şedinţă publică.
(4) Când s-a dispus
rejudecarea, decizia trebuie
să indice care este ultimul
act procedural rămas valabil
de la care procesul penal
trebuie să îşi reia cursul.
ART. 450 În situaţia în care s-a dispus casarea cu trimitere, limitele în care va avea loc rejudecarea sunt
Limitele judecării identice cu cele prevăzute în cazul rejudecării dispuse în apel.
(1) Instanţa de rejudecare Astfel, este obligatorie respectarea dispoziţiilor din cuprinsul hotărârii de casare de către
trebuie să se conformeze instanţa de rejudecare, în măsura în care situaţia de fapt rămâne neschimbată. De asemenea, în
hotărârii instanţei de recurs caz de casare parţială, rejudecarea va viza numai faptele sau persoanele la care se face referire
în casaţie, în măsura în care în hotărârea de casare.
situaţia de fapt rămâne cea
avută în vedere la
admiterea recursului în
casaţie.
(2) Când hotărârea este
desfiinţată numai cu privire
la unele fapte sau persoane,
instanţa se pronunţă în
limitele în care hotărârea a
fost casată.
691
ART. 451 Procedura de rejudecare după casarea cu trimitere se desfăşoară potrivit dispoziţiilor care
Procedura de rejudecare reglementează judecata în primă instanţă, respectiv în apel.
Rejudecarea cauzei după
casarea hotărârii atacate se
desfăşoară potrivit
dispoziţiilor cap. II sau III din
titlul III al părţii speciale,
care se aplică în mod
corespunzător.
SECŢIUNEA a 3-a Secţiunea II Hotărârile penale care pot fi supuse revizuirii potrivit Noului Cod de procedură penală sunt
Revizuirea Revizuirea aceleaşi cu cele menţionate în reglementarea anterioară.
dovedesc netemeinicia de mărturie mincinoasă în cauza acest caz de revizuire nu este incident dacă în cauză s-a pronunțat o soluție de achitare.
hotărârii pronunţate în a cărei revizuire se cere; Revizuirea hotărârilor definitive fundamentată pe declararea ca neconstituţională a unei
cauză; c) un înscris care a servit ca dispoziţii legale este inserată în norma cadru care stabileşte cazurile de revizuire, fără a mai fi
b) hotărârea a cărei temei al hotărârii a cărei reglementată în cuprinsul unei prevederi distincte.
revizuire se cere s-a revizuire se cere a fost declarat
întemeiat pe declaraţia unui fals;
martor, opinia unui expert d) un membru al completului
sau pe situaţiile învederate de judecată, procurorul ori
de un interpret, care a persoana care a efectuat acte de
săvârşit infracţiunea de cercetare penală a comis o
mărturie mincinoasă în infracţiune în legătură cu cauza a
cauza a cărei revizuire se cărei revizuire se cere;
cere, influenţând astfel e) când două sau mai multe
soluţia pronunţată; hotărâri judecătoreşti definitive
c) un înscris care a servit nu se pot concilia.
ca temei al hotărârii a cărei Cazul de la lit. a) constituie
revizuire se cere a fost motiv de revizuire, dacă pe baza
declarat fals în cursul faptelor sau împrejurărilor noi se
judecăţii sau după poate dovedi netemeinicia
pronunţarea hotărârii, hotărârii de achitare, de încetare
împrejurare care a a procesului penal ori de
influenţat soluţia condamnare.
pronunţată în cauză; Cazurile de la lit. b), c) şi d)
d) un membru al constituie motive de revizuire,
completului de judecată, dacă au dus la darea unei
procurorul ori persoana hotărâri nelegale sau
care a efectuat acte de netemeinice.
urmărire penală a comis o În cazul prevăzut de lit. e),
infracţiune în legătură cu toate hotărârile care nu se pot
cauza a cărei revizuire se concilia sunt supuse revizuirii.
cere, împrejurare care a ART. 408^2
influenţat soluţia Revizuirea în cazul deciziilor
pronunţată în cauză; Curţii Constituţionale
e) când două sau mai Hotărârile definitive
multe hotărâri judecătoreşti pronunţate în cauzele în care
definitive nu se pot concilia; Curtea Constituţională a admis o
f) hotărârea s-a întemeiat excepţie de
693
ART. 456 ART. 397 Un aspect de noutate în privinţa revizuirii constă în introducerea acesteia la instanţa care a
Cererea de revizuire Cererea de revizuire judecat cauza pe fond, procedura prealabilă desfăşurată anterior de către procuror fiind
(1) Cererea de revizuire (1) Cererea de revizuire se preluată de instanţă.
se adresează instanţei care adresează procurorului de la Se menţine necesitatea depunerii cererii în formă scrisă şi se instituie obligativitatea motivării
a judecat cauza în prima parchetul de pe lângă instanţa acesteia cu indicarea cazului de revizuire invocat şi a probelor pe care se fundamentează.
instanţă. care a judecat cauza în primă Revizuentul va anexa cererii copii de pe înscrisurile care urmează a fi folosite în proces,
(2) Cererea se formulează instanţă. certificate pentru conformitate cu originalul. Când înscrisurile sunt redactate într-o limbă
în scris şi trebuie motivată, (2) Cererea se face în scris, cu străină, se va ataşa o traducere efectuată de un traducător autorizat.
cu arătarea cazului de arătarea cazului de revizuire pe Cererea care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la alineatele 2 şi 3 poate fi completată de
revizuire pe care se care se întemeiază şi a revizuent la solicitarea instanţei, într-un termen stabilit de aceasta, sub sancţiunea prevăzută la
întemeiază şi a mijloacelor mijloacelor de probă în art.459 alin.5.
de probă în dovedirea dovedirea acestuia.
acestuia. (3) Dacă cererea nu
(3) La cerere se vor îndeplineşte condiţiile arătate în
696
Constituţionale în prevăzute la lit. b), c) şi d) când Similar reglementării anterioare, dispoziţiile privind termenul mai sus menţionat şi momentul
Monitorul Oficial al nu sunt constatate prin hotărâre de la care acesta curge sunt incidente şi în cazul în care procurorul este titularul revizuirii.
României, Partea I. definitivă, de la data când Se menţine interdicţia exercitării revizuirii în defavoarea inculpatului dacă a intervenit o cauză
(2) Cererea de revizuire în faptele sau împrejurările au fost care împiedică punerea în mişcare a acţiunii penale sau continuarea procesului penal.
defavoarea condamnatului, cunoscute de persoana care face
a celui achitat sau a celui cererea;
faţă de care s-a încetat b) în cazurile prevăzute în art.
procesul penal se poate 394 lit. b), c) şi d), dacă sunt
face în termen de 3 luni, constatate prin hotărâre
care curge: definitivă, de la data când
a) în cazurile prevăzute la hotărârea a fost cunoscută de
art. 453 alin. (1) lit. b) - d), persoana care face cererea.
când nu sunt constatate Dispoziţiile din alineatul
prin hotărâre definitivă, de precedent se aplică şi în cazul
la data când faptele sau când procurorul se sesizează din
împrejurările au fost oficiu.
cunoscute de persoana care Revizuirea în defavoarea
face cererea sau de la data inculpatului nu se poate face
când aceasta a luat când a intervenit o cauză care
cunoştinţă de împrejurările împiedică punerea în mişcare a
pentru care constatarea acţiunii penale sau continuarea
infracţiunii nu se poate face procesului penal.
printr-o hotărâre penală,
2
dar nu mai târziu de 3 ani ART.408
de la data producerii Revizuirea în cazul deciziilor
acestora; Curţii Constituţionale
b) în cazurile prevăzute la Cererea de revizuire se poate
art. 453 alin. (1) lit. b) - d), face în termen de 3 luni de la
dacă sunt constatate prin publicarea în Monitorul Oficial al
hotărâre definitivă, de la României, Partea I, a deciziei
data când hotărârea a fost Curţii Constituţionale.
cunoscută de persoana care
face cererea, dar nu mai
târziu de un an de la data
rămânerii definitive a
hotărârii penale;
c) în cazul prevăzut la art.
698
ataşarea dosarului cauzei. cauzei. - cererea a fost întocmită cu respectarea prevederilor art.456 alin.2 şi 3;
(2) Admisibilitatea în ART. 403 - au fost invocate temeiuri legale pentru redeschiderea procedurilor penale;
principiu se examinează de Admiterea în principiu - faptele şi mijloacele de probă în baza cărora este formulată cererea nu au fost prezentate într-
către instanţă, în camera de (1) Admisibilitatea în principiu o cerere anterioară de revizuire care a fost judecată definitiv;
consiliu, fără citarea se examinează de către instanţă, - faptele şi mijloacele de probă în baza cărora este formulată cererea conduc, în mod evident, la
părţilor. în camera de consiliu, fără stabilirea existenţei unor temeiuri legale ce permit revizuirea;
(3) Instanţa examinează citarea părţilor şi fără - persoana care a formulat cererea s-a conformat cerinţelor instanţei dispuse potrivit art.456
dacă: participarea procurorului. alin.4.
a) cererea a fost Instanţa examinează dacă Similar dispoziţiilor anterioare, admiterea în principiu a cererii de revizuire se dispune prin
formulată în termen şi de o cererea de revizuire este făcută încheiere, iar respingerea ca inadmisibilă a cererii se hotărăşte prin sentinţă.
persoană dintre cele în condiţiile prevăzute de lege şi Încheierea prin care se admite în principiu cererea de revizuire este definitivă, iar sentinţa
prevăzute la art. 455; dacă din probele strânse în prin care aceasta este respinsă ca inadmisibilă este supusă aceleiaşi căi de atac ca şi hotărârea la
b) cererea a fost cursul cercetării efectuate de care se referă revizuirea.
întocmită cu respectarea procuror rezultă date suficiente
prevederilor art. 456 alin. pentru admiterea în principiu.
(2) şi (3); (3) Instanţa, în baza celor
c) au fost invocate constatate, dispune prin
temeiuri legale pentru încheiere admiterea în principiu
redeschiderea procedurilor a cererii de revizuire sau, prin
penale; sentinţă, respingerea acesteia.
d) faptele şi mijloacele de (3^1) Cererile ulterioare de
probă în baza cărora este revizuire sunt inadmisibile dacă
formulată cererea nu au există identitate de persoană, de
fost prezentate într-o temei legal, de motive şi apărări.
cerere anterioară de (4) Când cererea de revizuire a
revizuire care a fost fost făcută pentru un
judecată definitiv; condamnat decedat, sau când
e) faptele şi mijloacele de condamnatul care a făcut
probă în baza cărora este cererea ori în favoarea căruia s-a
formulată cererea conduc, făcut revizuirea a decedat după
în mod evident, la stabilirea introducerea cererii, prin
existenţei unor temeiuri derogare de la dispoziţiile art. 10
legale ce permit revizuirea; alin. 1 lit. g) procedura de
f) persoana care a revizuire îşi va urma cursul, iar în
formulat cererea s-a cazul admiterii în principiu, după
conformat cerinţelor rejudecarea cauzei, instanţa va
instanţei dispuse potrivit hotărî potrivit dispoziţiilor din
700
către procurorul de la
parchetul de pe lângă
această instanţă, într-un
interval ce nu poate depăşi
3 luni.
(4) După efectuarea
cercetărilor, procurorul
înaintează întregul material
instanţei competente.
(5) Persoanele prevăzute
la art. 453 alin. (1) lit. b) şi
d) nu pot fi audiate ca
martori în cauza supusă
revizuirii, dacă dovada
acestor cazuri de revizuire
s-a făcut prin hotărâre
judecătorească.
ART. 462 ART. 406 Soluţiile pronunţate după rejudecare sunt similare celor din reglementarea anterioară cu
Soluţiile după rejudecare Soluţiile după rejudecare menţiunea că, în cazul respingerii cererii instanţa va obliga revizuientul la plata cheltuielilor de
(1) Dacă se constată că Instanţa, dacă constată că judecată, urmând a se dispune şi reluarea executării pedepsei în situaţia în care aceasta a fost
cererea de revizuire este cererea de revizuire este suspendată.
întemeiată, instanţa întemeiată, anulează hotărârea
anulează hotărârea, în în măsura în care a fost admisă
măsura în care a fost revizuirea sau hotărârile care nu
admisă revizuirea, sau se pot concilia şi pronunţă o
hotărârile care nu se pot nouă hotărâre potrivit
concilia şi pronunţă o nouă dispoziţiilor art. 345 - 353, care
hotărâre potrivit se aplică în mod corespunzător.
dispoziţiilor art. 395 - 399, De asemenea, dispoziţiile art.
care se aplică în mod 373 se aplică în mod
corespunzător. corespunzător.
(2) Instanţa rejudecă Totodată, instanţa dispune,
cauza prin extindere şi cu dacă este cazul, restituirea
privire la părţile care nu au amenzii plătite şi a averii
formulat cerere de confiscate, precum şi a
revizuire, putând hotărî şi în cheltuielilor judiciare pe care cel
privinţa lor, fără să le poată în favoarea căruia s-a admis
704
sau ca neîntemeiată, nu va
putea fi formulată o nouă
cerere pentru aceleaşi
motive.
ART. 465 ART. 408^1 Posibilitatea revizuirii hotărârilor pronunţate în cauzele în care Curtea Europeană a
Revizuirea în cazul Revizuirea în cazul hotărârilor Drepturilor Omului a constatat o încălcare a drepturilor sau libertăţilor fundamentale se
hotărârilor Curţii Europene Curţii Europene a Drepturilor menţine şi în Noul Cod de procedură penală.
a Drepturilor Omului Omului Noua reglementare include în sfera de aplicare a acestei proceduri şi cauzele Curţii Europene
(1) Hotărârile definitive Hotărârile definitive în care litigiul s-a soluţionat amiabil.
pronunţate în cauzele în pronunţate în cauzele în care Titularii acestui drept sunt aceiaşi ca în reglementarea anterioară.
care Curtea Europeană a Curtea Europeană a Drepturilor Se constată modificarea competenţei de soluţionare a acestui tip de revizuire, precum şi a
Drepturilor Omului a Omului a constatat o încălcare a termenului prevăzut de lege pentru exercitarea ei.
constatat o încălcare a unui drept prevăzut de Astfel, competenţa de soluţionare aparţine instanţei care a pronunţat hotărârea a cărei
drepturilor sau libertăţilor Convenţia europeană pentru revizuire se cere, spre deosebire de reglementarea anterioară care stabilea competenţa
fundamentale ori a dispus apărarea drepturilor omului şi a exclusivă de judecată a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
scoaterea cauzei de pe rol, libertăţilor fundamentale pot fi Termenul de exercitare a căii de atac s-a redus la 3 luni, anterior fiind de 1 an şi va curge de la
ca urmare a soluţionării supuse revizuirii, dacă data publicării în Monitorul Oficial al României a hotărârii definitive pronunţate de Curtea
amiabile a litigiului dintre consecinţele grave ale acestei Europeană a Drepturilor Omului şi nu de la data rămânerii definitive a acesteia.
stat şi reclamanţi, pot fi încălcări continuă să se producă Noile dispoziţii menţin posibilitatea suspendării executării hotărârii atacate.
supuse revizuirii, dacă şi nu pot fi remediate decât prin Procedura de judecată este similară celei în vigoare cu diferenţa că hotărârea pronunţată în
vreuna dintre consecinţele revizuirea hotărârii pronunţate. soluţionarea revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită.
grave ale încălcării Pot cere revizuirea:
Convenţiei pentru apărarea a) persoana al cărei drept a
drepturilor omului şi a fost încălcat;
libertăţilor fundamentale şi b) soţul şi rudele apropiate ale
a protocoalelor adiţionale la condamnatului, chiar şi după
aceasta continuă să se moartea acestuia;
producă şi nu poate fi c) procurorul.
remediată decât prin Cererea de revizuire se
revizuirea hotărârii introduce la Înalta Curte de
pronunţate. Casaţie şi Justiţie, care judecă
(2) Pot cere revizuirea: cererea în complet de 9
a) persoana al cărei drept judecători.
a fost încălcat; Cererea de revizuire se poate
b) membrii de familie ai face în termen de un an de la
condamnatului, chiar şi data rămânerii definitive a
după moartea acestuia, hotărârii Curţii Europene a
706
SECŢIUNEA a 4-a Noul Cod de procedură penală instituie o nouă cale extraordinară de atac de retractare, în
1
Redeschiderea scopul înlăturării dificultăţilor create în practică de aplicarea procedurii prevăzute de art.522
procesului penal în cazul din Codul anterior şi pentru a se armoniza legislaţia internă cu standardele impuse de
judecării în lipsa persoanei jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.(Expunere de motive Secţiunea a 2-a litera N
condamnate pct.3).
Oferirea garanţiilor de exigenţă impuse de Curtea Europeană a avut drept consecinţă
1 1
ART. 466 ART. 522 extinderea sferei de aplicare a art.522 din Codul anterior, procedura instituită prin noua
Redeschiderea Rejudecarea celor judecaţi în reglementare aplicându-se tuturor persoanelor judecate în lipsă, fără a fi condiţionată de
procesului penal în cazul lipsă în caz de extrădare punerea în prealabil în executare a unui mandat european de arestare sau a unei cereri de
judecării în lipsa persoanei (1) În cazul în care se cere extrădare.
condamnate extrădarea sau predarea în baza Termenul în care se poate solicita redeschiderea procesului este de o lună şi curge de la data
(1) Persoana condamnată unui mandat european de la care persoana condamnată a luat cunoştinţă, prin orice notificare oficială, că s-a desfăşurat
definitiv care a fost judecată arestare a unei persoane un proces penal împotriva sa. În reglementarea anterioară declanşarea acestei proceduri nu era
în lipsă poate solicita judecate şi condamnate în lipsă, condiţionată de vreun termen.
redeschiderea procesului cauza va putea fi rejudecată de Cu caracter de excepţie, momentul de la care curge termenul menţionat mai sus pentru
penal în termen de o lună către instanţa care a judecat în persoanele judecate în lipsă, extrădate sau predate statului român în baza unui mandat
din ziua în care a luat primă instanţă, la cererea european de arestare, este cel la care, ulterior aducerii în ţară, acestora li se comunică
cunoştinţă, prin orice condamnatului. hotărârea de condamnare.
notificare oficială, că s-a Noua reglementare defineşte noţiunea de “persoană judecată în lipsă”, aceasta fiind
desfăşurat un proces penal ART. 92 din Legea nr.302/2004 persoana care nu a fost citată la proces şi nu a luat cunoştinţă în niciun alt mod oficial despre
împotriva sa. Rejudecarea persoanei acesta, precum şi cea care, deşi a avut cunoştinţă de proces, a lipsit în mod justificat de la
(2) Este considerată predate judecarea cauzei şi nu a putut încunoştinţa instanţa.
judecată în lipsă persoana (1) Asigurarea rejudecării în Legea exclude următoarele categorii de persoane de la beneficiul acestei proceduri, şi anume:
condamnată care nu a fost cazul predării persoanei - pe cele care şi-au desemnat un apărător ales ori un mandatar dacă aceştia s-au prezentat
citată la proces şi nu a luat condamnate în lipsă este dată de oricând în cursul procesului;
cunoştinţă în niciun alt mod autoritatea judiciară emitentă, la - pe cele care, după comunicarea, potrivit legii, a sentinţei de condamnare, nu au declarat apel,
oficial despre acesta, cererea autorităţii judiciare de au renunţat la declararea lui ori şi-au retras apelul;
respectiv, deşi a avut executare. - persoanele condamnate care au solicitat să fie judecate în lipsă.
cunoştinţă de proces, a (2) Dispoziţiile art. 522^1 din Procedura de rejudecare este aplicabilă şi persoanelor faţă de care s-a pronunţat o hotărâre
lipsit în mod justificat de la Codul de procedură penală se de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei.
judecarea cauzei şi nu a aplică în mod corespunzător.
putut încunoştinţa instanţa.
Nu se consideră judecată în ART. 92 din Legea nr.302/2004
lipsă persoana condamnată în forma modificată prin Legea
care şi-a desemnat un nr.300/2013
apărător ales ori un Mandatul european de
mandatar, dacă aceştia s-au arestare emis în baza unei
709
conformitate cu originalul.
Când înscrisurile sunt
redactate într-o limbă
străină, ele vor fi însoţite de
traducere.
(5) În cazul în care
cererea nu îndeplineşte
condiţiile prevăzute la alin.
(3) şi (4), instanţa pune în
vedere celui ce a formulat
cererea să o completeze
până la primul termen de
judecată sau, după caz, într-
un termen scurt, stabilit de
instanţă.
1
ART. 468 ART. 522 Similar celorlalte căi extraordinare de atac, prima măsură care se ia după primirea cererii este
Măsurile premergătoare Rejudecarea celor judecaţi în cea a examinării admisibilităţii în principiu a acesteia.
(1) La primirea cererii de lipsă în caz de extrădare În acest scop preşedintele instanţei va dispune ataşarea dosarului cauzei, precum şi citarea
redeschidere a procesului părţilor şi a subiecţilor procesuali principali interesaţi.
penal, se fixează termen (2) Dispoziţiile art.404-408 se Dacă persoana care a formulat cererea se află în stare de deţinere se dispune încunoştinţarea
pentru examinarea aplică în mod corespunzător. acesteia despre termenul fixat pentru examinarea admisibilităţii în principiu, luându-se măsuri
admisibilităţii în principiu, pentru desemnarea unui avocat din oficiu. Prezenţa acestei persoane la judecată este
preşedintele dispunând obligatorie.
ataşarea dosarului cauzei,
precum şi citarea părţilor şi
a subiecţilor procesuali
principali interesaţi.
(2) Când persoana care a
solicitat redeschiderea
procesului penal este
privată de libertate, chiar
într-o altă cauză,
preşedintele dispune
încunoştinţarea acesteia
despre termen şi ia măsuri
pentru desemnarea unui
avocat din oficiu.
714
respectarea de către
condamnat a uneia dintre
obligaţiile prevăzute la art.
215 alin. (1) şi (2). Dacă
executarea pedepsei cu
închisoarea nu a început,
instanţa poate dispune
respectarea de către
condamnat a uneia dintre
obligaţiile prevăzute la art.
215 alin. (1) şi (2).
(3) Dacă instanţa constată
îndeplinirea condiţiilor
prevăzute la alin. (1),
dispune prin încheiere
admiterea cererii de
redeschidere a procesului
penal.
(4) Dacă instanţa constată
neîndeplinirea condiţiilor
prevăzute la art. 466,
dispune prin sentinţă
respingerea cererii de
redeschidere a procesului
penal.
(5) Încheierea prin care
este admisă cererea de
redeschidere a procesului
penal poate fi atacată odată
cu fondul.
(6) Hotărârea prin care
este respinsă cererea de
redeschidere a procesului
penal este supusă aceleiaşi
căi de atac ca şi hotărârea
pronunţată în lipsa
persoanei condamnate.
716
unitare
1
Cererea de recurs în Calitate procesuală Alin.1 preia art. 414 alin.1 Cpp
interesul legii Alin.2 reglementează conținutul cererii de recurs în interesul legii, respectiv:
2
Art. 414 . - Pentru a se asigura ▪orientările jurisprudențiale cu privire la problema de drept ce face obiectul cererii
Art. 471. - (1) Pentru a se interpretarea şi aplicarea unitară ▪motivarea acestora
asigura interpretarea şi a legii de către toate instanţele ▪ jursiprudența Curţii Constituţionale, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Curţii Europene a
aplicarea unitară a legii de judecătoreşti, procurorul Drepturilor Omului sau, după caz, a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene chestiunii de drept în
către toate instanţele general al Parchetului de pe discuție
judecătoreşti, procurorul lângă Înalta Curte de Casaţie şi ▪opiniile doctrinare relevante
general al Parchetului de pe Justiţie, din oficiu sau la cererea ▪ propunerea de soluție
lângă Înalta Curte de ministrului justiţiei, colegiul de Alin.3 stabilește, sub sancțiunea inadmisibilității, necesitatea anexării la cererea de recurs în
Casaţie şi Justiţie, din oficiu conducere al Înaltei Curţi de interesul legii a copiilor hotărârilor judecătorești definitive care ilustrează orientările diferite de
sau la cererea ministrului Casaţie şi Justiţie, colegiile de jurisprudență în materia ce face obiectul sesizării ( această condiție era prevăzută și de Cpp, de
3
justiţiei, colegiul de conducere ale curţilor de apel şi asemenea, sub sancțiunea inadmisibilității, respective de art. 414 .)
conducere al Înaltei Curţi Avocatul Poporului au Alin.2 și 3 reprezintă, de fapt, consacrarea normativă a practicii/metodologiei actuale de
de Casaţie şi Justiţie sau îndatorirea să ceară Înaltei Curţi întocmire și redactare a cererii de recurs în interesul legii
colegiile de conducere ale de Casaţie şi Justiţie să se
curţilor de apel, precum și pronunţe asupra problemelor de
Avocatul Poporului au drept care au fost soluţionate
îndatorirea să ceară Înaltei diferit de instanţele
Curţi de Casaţie şi Justiţie judecătoreşti.
să se pronunţe asupra
chestiunilor de drept care
au fost soluţionate diferit
de instanţele judecătoreşti.
(2) Cererea trebuie să
cuprindă soluţiile diferite
date problemei de drept şi
motivarea acestora,
jurisprudenţa Curţii
718
Constituţionale, a Înaltei
Curţi de Casaţie şi Justiţie, a
Curţii Europene a
Drepturilor Omului sau,
după caz, a Curţii de Justiţie
a Uniunii Europene, opiniile
exprimate în doctrină
relevante în domeniu,
precum şi soluţia ce se
propune a fi pronunţată în
recursul în interesul legii.
(3) Cererea de recurs în
interesul legii trebuie să fie
însoţită, sub sancţiunea
respingerii ca inadmisibilă,
de copii ale hotărârilor
judecătoreşti definitive din
care rezultă că problemele
de drept care formează
obiectul judecăţii au fost
soluţionate în mod diferit
de instanţele judecătoreşti.
3
Condiţiile de admisibilitate Condiţii de admisibilitate Este preluat art. 414 Cpp privind însoțirea cererii de recurs în interesul legii de copii ale
hotărârilor judecătorești definitive, sub sancțiunea inadmisibilității
3
Art. 472. - Recursul în Art. 414 . - Recursul în
interesul legii este admisibil interesul legii este admisibil
numai dacă se face dovada numai dacă se face dovada că
că problemele de drept care problemele de drept care
formează obiectul judecăţii formează obiectul judecăţii au
au fost soluţionate în mod fost soluţionate în mod diferit
diferit prin hotărâri prin hotărâri judecătoreşti
judecătoreşti definitive, definitive, care se anexează la
care se anexează la cerere. cerere.
719
4
Judecarea recursului în Judecarea recursului în interesul Alin. 1 preia art. 414 alin.1 Cpp fără modificări
4
interesul legii legii Alin.2 preia art. 414 alin.2 Cpp, mai puțin numărul judecătorilor care vor intra în completul de
judecată a cererii de recurs în intersul legii în ipoteza în care chestiunea de drept ( noțiune care
4
Art. 473. - (1) Recursul în Art. 414 . – (1) Recursul în o înlocuiește pe cea de problemă de drept ) prezintă interes pentru două sau mai multe secţii
4
interesul legii se judecă de interesul legii se judecă de un Alin.3 preia art. 414 alin.3 Cpp, înlocuind sintagma problemă de drept cu cea de chestiune de
un complet format din complet format din preşedintele drept și renunțând la vicepreședinte ca titular al obligației de a lua măsurile necesare
preşedintele Înaltei Curţi de Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie desemnării aleatorii a judecătorilor ce vor intra în alcătuirea completului de judecată
4
Casaţie şi Justiţie sau, în sau, în lipsa acestuia, din Alin. 4 – 10 preiau art. 414 alin.4 - 10 Cpp, sintagma problemă de drept, acolo unde apare, fiind
lipsa acestuia, din vicepreşedintele Înaltei Curţi de înlocuită cu cea de chestiune de drept; alin.9 adaugă Avocatul Poporului sau un reprezentant al
vicepreședintele Înaltei Casaţie şi Justiţie, preşedinţii de acestuia alături de ceilalți titulari ai susținerii cererii de recurs în interesul legii, corelativ calității
Curți de Casație și Justiție, secţii din cadrul acesteia, un sale de titular al unei asemenea cereri
preşedinţii de secţii din număr de 14 judecători din
cadrul acesteia, un număr secţia în a cărei competenţă
de 14 judecători din secţia intră problema de drept care a
în a cărei competenţă intră fost soluţionată diferit de
chestiunea de drept care a instanţele judecătoreşti şi câte 2
fost soluţionată diferit de judecători din cadrul celorlalte
instanţele judecătoreşti, secţii. Preşedintele completului
precum şi câte 2 judecători este preşedintele sau
din cadrul celorlalte secţii. vicepreşedintele Înaltei Curţi de
Preşedintele completului Casaţie şi Justiţie.
este preşedintele Înaltei (2) În cazul în care problema
Curţi de Casaţie şi Justiţie de drept prezintă interes pentru
sau, în lipsa acestuia, din două sau mai multe secţii,
vicepreședintele Înaltei preşedintele sau, în lipsa
Curți de Casație și Justiție . acestuia, vicepreşedintele Înaltei
(2) În cazul în care Curţi de Casaţie şi Justiţie
chestiunea de drept stabileşte secţiile din care provin
prezintă interes pentru cei 20 de judecători.
două sau mai multe secţii, (3) După sesizarea Înaltei Curţi
preşedintele Înaltei Curţi de de Casaţie şi Justiţie,
Casaţie şi Justiţie stabileşte preşedintele acesteia sau, după
secţiile din care provin caz, vicepreşedintele va lua
judecătorii ce vor alcătui măsurile necesare pentru
completul de judecată. desemnarea aleatorie a
(3) După sesizarea Înaltei judecătorilor din cadrul secţiei în
720
Secțiunea a 2-a Secțiunea a 2-a reglementează o procedură nouă care, alături de recursul în interesul legii, este
Sesizarea Înaltei Curți de fără corespondent destinată să asigure o practică judiciară unitară. Această instituție pare inspirată de art. 267 din
Casație și Justiție în vederea Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
pronunțării unei hotărâri Articolul 267
prealabile pentru (ex-articolul 234 TCE)
dezlegarea unor chestiuni Curtea de Justiţie a Uniunii Europene este competentă să se pronunţe, cu titlu preliminar, cu
de drept privire la:
(a) interpretarea tratatelor;
(b) validitatea şi interpretarea actelor adoptate de instituţiile, organele, oficiile sau agențiile
Uniunii;
În cazul în care o asemenea chestiune se invocă în faţa unei instanţe dintr-un stat membru,
această instanţă poate, în cazul în care apreciază că o decizie în această privinţă îi este necesară
pentru a pronunţa o hotărâre, să ceară Curţii să se pronunţe cu privire la această chestiune.
În cazul în care o asemenea chestiune se invocă într-o cauză pendinte în faţa unei instanţe
naţionale ale cărei decizii nu sunt supuse vreunei căi de atac în dreptul intern, această instanţă
este obligată să sesizeze Curtea.
În cazul în care o asemenea chestiune se invocă într-o cauză pendinte în faţa unei instanţe
judecătoreşti naţionale privind o persoană supusă unei măsuri privative de libertate, Curtea
hotărăşte în cel mai scurt termen.
Totodată, instituția este expresia art. 126 alin. 3 din Constituție potrivit căruia interpretarea și
aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe se asigură de către Înalta Curte de Casație și
Justiție.
ART. 475 Obiectul fără corespondent Este reglementat obiectul procedurii – pronunţarea unei hotărâri prin care să se dea o
sesizării rezolvare de principiu unei chestiunii de drept
Dacă, în cursul judecăţii, Pentru a putea face obiect al sesizării cf. acestei proceduri, chestiunea de drept trebuie să
un complet de judecată al îndeplinească următoarele condiții:
Înaltei Curţi de Casaţie şi ▪ de lămurirea sa depinde soluţionarea pe fond a cauzei în care este incidentă ( caracterul
Justiţie, al curţii de apel sau determinant pentru soluționarea fondului cauzei ). Întrucât reglementarea utilizează sintagma
al tribunalului, învestit cu soluționarea pe fond, ar rezulta că chestiunea de drept privește o problemă de fond, context în
1
soluţionarea cauzei în care procedura prevăzută de art. 475-477 NCpp nu poate fi incidentă dacă
ultimă instanţă, constatând dezlegarea/lămurirea sa ar privi aspecte de procedură.
725
că există o chestiune de ▪ asupra sa Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat printr-o altă hotărâre prealabilă
drept, de a cărei lămurire ▪ nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare. Prin această condiție (
depinde soluţionarea pe recurs în interesul legii în curs de soluționare ) apreciem că trebuie înțeles un recurs în interesul
fond a cauzei respective şi legii cu care instanța supremă a fost deja sesizată; prin urmare, nu ar putea fi respinsă ca
asupra căreia Înalta Curte inadmisibilă o sesizare întemeiată pe art. 475 NCpp atunci când instanța supremă, informându-
de Casaţie şi Justiţie nu a se, ia cunoștință că chestiunea de drept respectivă se află în lucru, sub formă de proiect de
statuat printr-o hotărâre recurs în interesul legii, la oricare dintre titularii acestuia. Pentru acest motiv, rămân în discuție
prealabilă sau printr-un acele proiecte de recurs în interesul legii aflate în curs de verificare, analiză și fundamentare la
recurs în interesul legii şi titularii acestei proceduri și cu care instanța supremă nu a fost încă sesizată, respectiv
nici nu face obiectul unui perspectiva de soluționare a lucrărilor având un asemenea obiect, precum și implicațiile ( altele
recurs în interesul legii în decât inadmisibilitatea sesizării care, pentru motivele menționate anterior, apreciem că nu este
curs de soluţionare, va incidentă ) asupra sesizării.
putea solicita Înaltei Curţi ▪cauza al cărei fond depinde de rezolvarea chestiunii de drept să se afle spre soluționare în
de Casaţie şi Justiţie să ultimă instanță
pronunţe o hotărâre prin ▪totodată, cauza să se afle pe rolul tribunalului, al curții de apel ori al Înaltei Curți
care să se dea rezolvare de Această din urmă condiție configurează totodată și sfera titularilor sesizării:
principiu chestiunii de drept ▪tribunale
cu care a fost sesizată." ▪curți de apel
▪Înalta Curte ( de fapt, completele de judecată ale cauzelor în care a apărut chestiunea de drept
– a se vedea art. 476 alin. 1 )
Rezultă că sfera titularilor este circumscrisă exclusiv instanțelor ( completelor acestor instanțe ),
cu excluderea judecătoriilor.
Sesizarea este facultativă.
Din modul de redactare a textului rezultă că o astfel de sesizare este admisibilă numai în măsura
în care cauza în care apare chestiunea de drept se află în cursul judecății ( Titlul III al Părții
speciale - judecata în primă instanță, în căile de atac ordinare și extraordinare, mai puțin
procedurile privind asigurarea unei practici judiciare unitare ). În aceste condiții, sesizarea
întemeiată pe disp. art. 475 NCpp nu ar putea fi făcută de judecătorul de cameră preliminară,
chiar dacă ar fi vorba de judecătorul de cameră preliminară competent să judece contestația
întemeiată pe art. 347 NCpp, de la tribunale, curți de apel sau ÎCCJ; aceeași concluzie pare a fi
susținută și terminologia normei care se referă la complet, la dezbateri contradictorii.
ART. 476 Procedura de fără corespondent cf. alin.1 fraza I rezultă că:
judecată ▪ sesizarea se face de către completul de judecată
(1) Sesizarea Înaltei Curţi ▪sesizarea este supusă dezbaterilor contradictorii
726
de Casaţie şi Justiţie se face ▪dezbaterile au ca obiect verificarea condițiilor de admisibilitate a sesizării, precum și
de către completul de poziția/punctul de vedere al completului și părților asupra chestiunii de drept ( sub acest aspect,
judecată după dezbateri procedura este similară cu cea a excepției de neconstituționalitate ); controlul condițiilor de
contradictorii, dacă sunt admisibilitate revine, prin urmare, atât instanței în fața căreia apare chestiunea de drept, cât și
îndeplinite condiţiile a celei competente să o soluționeze; nu sunt excluse ipotezele în care decizia asupra
prevăzute la art. 475, prin admisibilității să fie diferită, respectiv instanța supremă să respingă ca inadmisibilă o sesizare pe
încheiere care nu este care instanța a apreciat-o, în urma dezbaterilor contradictorii, ca fiind admisibilă ( asemenea
supusă niciunei căi de atac. cazuri sunt ilustrate în jurisprudența Curții Constituționale, procedura excepției de
Dacă prin încheiere se neconstituționalitate prezentând similitudini sub acest aspect, așa cum s-a precizat, cu
dispune sesizarea, aceasta procedura prezentă )
va cuprinde motivele care În măsura în care se decide sesizarea, aceasta se dispune prin încheiere al cărei conținut este
susţin admisibilitatea reglementat în alin.1 teza a II-a. Conținutul încheierii de sesizare :
sesizării potrivit dispoziţiilor ▪ motivele care susţin admisibilitatea sesizării potrivit dispoziţiilor art. 475
art. 475, punctul de vedere ▪ punctul de vedere al completului de judecată şi al părţilor
al completului de judecată Și sub acest aspect există asemănări cu procedura excepției de neconstituționalitate, respectiv
şi al părţilor. cu conținutul încheierii princare se dispune sesizarea Curții Constituționale
(2) Prin încheierea ▪ dispoziția de suspendare a judecării cauzei, în măsura în care s-a luat o asemenea decizie ( alin.
prevăzută la alin. (1), cauza 2 fraza I ); suspendarea este facultativă, sesizarea Înaltei Curți neatrăgând, de drept, o
poate fi suspendată până la asemenea consecință. Suspendarea durează până la pronunţarea hotărârii prealabile pentru
pronunţarea hotărârii dezlegarea chestiunii de drept ( prin aceasta trebuie înțeleasă și hotărîrea prin care Înalta Curte
prealabile pentru respinge sesizarea ca inadmisibilă ).
dezlegarea chestiunii de
drept. În cazul în care nu s-a Potrivit Ghidului cuprinzând informațiile necesare pentru sesizarea ÎCCJ în vederea pronunțării
dispus suspendarea odată unei hotărâri prelalbile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, emis de
cu sesizarea, iar cercetarea Înalta Curte de Casație și Justiție s-au stabilit următoarele:
judecătorească este ▪nu se înaintează dosarul cauzei la ÎCCJ, ci numai:
finalizată înainte ca Înalta - încheierea întocmită de instanța de la care provine sesizarea;
Curte de Casaţie şi Justiţie -citativul cuprinzând identitatea și domiciliul părților;
să se pronunţe asupra -înscrisuri relevante, dacă este cazul;
sesizării, instanţa suspendă ▪mențiunile obligatorii ale încheierii de sesizare:
dezbaterile până la ▪▪partea introductivă va cuprinde în mod distinct dezbaterile asupra sesizării ÎCCJ, atât cu privire
pronunţarea deciziei la admisibilitatea acestui demers, cât și pe fondul chestiunii de drept a cărei dezlegare se
prevăzute la art. 477 alin. solicită:
(1). În cazul în care - punerea în discuție din oficiu sau la cerere a celor două aspecte;
inculpatul se află în arest la - susținerile procurorului/părților/persoanei vătămate cu privire la cele două aspecte
domiciliu sau este arestat ▪▪considerentele vor avea următoarea structură:
preventiv, se aplică în mod - obiectul cauzei pe scurt ( act de sesizare/situația de fapt/încadrarea juridică );
727
corespunzător prevederile - expunerea pe scurt a chestiunii de drept ( cu indicarea exactă a articolului și a actului normativ
art. 208 pe toată durata din care face parte );
suspendării. - examenul de admisibilitate a sesizării:
(3) După înregistrarea →instanța care sesizează:complet de judecată al ÎCCJ/ al unei curți de apel / al unui tribunal
cauzei la Înalta Curte de învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță;
Casaţie şi Justiţie, →caracterul de noutate al chestiunii de drept: ÎCCJ nu a mai statuat asupra acesteia printr-o
încheierea de sesizare se hotărâre prealabilă / recurs în interesul legii / nu face obiectul unui recurs în interesul legii în
publică pe pagina de curs de soluționare
internet a acestei instanţe. →relevanța chestiunii de drept: de lămurirea ei depinde soluționarea pe fond a cauzei respective
(4) Cauzele similare, ( motivare );
aflate pe rolul instanţelor - punctele de vedere ale procurorului/ părților/ persoanei vătămate asupra chestiunii de drept
judecătoreşti, pot fi sesizate;
suspendate până la - punctul de vedere al completului de judecată asupra chestiunii de drept sesizate ( cu
soluţionarea sesizării. menționarea jurisprudenței naționale / comunitare/ CEDO relevante, dacă aceasta există și este
(5) Repartizarea sesizării cunoscută;
este făcută de preşedintele ▪▪dispozitivul va cuprinde :
sau, în lipsa acestuia, de - dispoziția de sesizare a ÎCCJ în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la
unul dintre vicepreşedinţii chestiunea de drept în discuție ( cu enunțarea explicită a întrebării adresate Curții );
Înaltei Curţi de Casaţie şi - dispoziția de suspendare a judecății ( dacă este cazul );
Justiţie ori de persoana - dispoziția privind lipsa căii de atac.
desemnată de aceştia. După redactarea încheierii și distinct de aceasta ( foaie separată ) se va întocmi un citativ
(6) Sesizarea se judecă de cuprinzând identitatea și domiciliul părților ( pentru comunicarea ulterioară de către ÎCCJ a
un complet format din raportului asupra chestiunii de drept ).
preşedintele secţiei Încheierea va fi înaintată în două variante: una cuprnzând datele părților, semnată în condițiile
corespunzătoare a Înaltei legii ( un exemplar identic cu cel aflat la dosarul cauzei ), iar alta anonomizată și fără semnături (
Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea publicării pe site-ul ÎCCJ ).
sau de un judecător Încheierea trebuie să fie succintă, dar și completă, conținând toate informațiile necesare.
desemnat de acesta şi 8 Chiar dacă în materie penală elementul de noutate al chestiunii de drept supuse analizei se
judecători din cadrul secţiei raportează la preexistența unei hotărâri prealabile sau a unei decizii pronunțate ( ori care
respective. Preşedintele urmează a se pronunța ) în interesul legii cu referire la aceeași chestiune de drept, este
secţiei sau, în caz de recomandabil să se aprecieze asupra oportunității sesizării ÎCCJ în situația în care există o
imposibilitate, judecătorul jurisprudență constantă și consolidată în respectiva materie ori în cazul în care nu există nicio
desemnat de acesta este îndoială cu privire la interpretarea ce trebuie dată normei juridice relevante.
preşedintele de complet şi
va lua măsurile necesare
pentru desemnarea Încheierea de sesizare nu este supusă niciunei căi de atac ( art. 476 alin.1 fraza I NCpp ).
aleatorie a judecătorilor.
728
(7) După alcătuirea Ipoteze particulare ( art. 476 alin.1 fraza aII-a și a III-a NCpp ).:
completului potrivit alin. ▪ suspendarea nu a fost dispusă concomitent cu sesizarea, iar cercetarea judecătorească a fost
(6), preşedintele acestuia va finalizată înainte ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să se pronunţe asupra sesizări - instanţa
desemna un judecător suspendă dezbaterile până la pronunţarea deciziei prevăzute la art. 477 alin. 1
pentru a întocmi un raport ▪ dacă suspendarea a fost dispusă iar inculpatul se află în arest la domiciliu sau este arestat
asupra chestiunii de drept preventiv, se aplică în mod corespunzător prevederile art. 208 privind verificarea măsurilor
supuse judecăţii. preventive în cursul judecății, pe toată durata suspendării ( verificare din oficiu, periodic, dar nu
Judecătorul desemnat mai târziu de 60 de zile a susbzistenței temeiurilor respectivei măsuri preventive )
raportor nu devine
incompatibil. Încheierea de sesizare se publică pe pagina de internet a Înaltei Curți (alin.3 ), măsură de
(8) Atunci când publicitate care permite altor instanțe pe rolul se află cauze similare să le suspende până la
chestiunea de drept soluţionarea sesizării ( alin. 4).
priveşte activitatea mai
multor secţii ale Înaltei Curţi Aspectele legate de repartizarea sesizării, alcătuirea completului care o va judeca, desemnarea
de Casaţie şi Justiţie, judecătorului raportor ( alin. 5-8 ) sunt asemănătoare acelorași aspecte în materie de recurs în
preşedintele sau, în lipsa interesul legii. Conținutul raportului este reglementat prin trimitere la conținutul celui întocmit
acestuia, unul dintre în cazul recursului în interesul legii ( art. 476 alin.10 cu ref. la art. 473 alin. 5 și 6 ).
vicepreşedinţii Înaltei Curţi De asemenea, aspectele referitoare la convocarea ședinței, participarea judecătorilor la ședință
de Casaţie şi Justiţie va sunt identice cu cele privind aceleași aspecte în materia recursului în interesul legii ( art. art. 476
transmite sesizarea alin.10 cu ref. la art. 473 alin. 7 și 8 ).
preşedinţilor secţiilor
interesate în soluţionarea Raportul asupra sesizării se comunică părților ( părțile în procesul penal fiind inculpatul, partea
chestiunii de drept. În acest civilă și partea responsabilă civilmente cf. art. 32 alin. NCpp ) care au posibilitatea să își exprime
caz, completul va fi alcătuit în scris punctele de vedere privind chestiunea de drept. Rațiunea acestei posibilități nu este
din preşedintele sau, în clară în măsura în care tot asupra chestiunii de drept părțile au avut ocazia să își exprime
lipsa acestuia, din punctul de vedere odată cu dezbaterile contradictorii asupra sesizării, punct de vedere care este
vicepreşedintele Înaltei și consemnat în încheierea de sesizare ( s-ar putea afirma că dezbaterile contradictorii și
Curţi de Casaţie şi Justiţie, punctele de vedere ale părților ar purta numai asupra aspectelor de admisibilitate a sesizării,
care va prezida completul, ipoteză exclusă însă în condițiile în care art. 476 alin. 1 NCpp precizează distinct menționarea în
din preşedinţii secţiilor încheierea de sesizare atât a motivelor care susțin admisibilitatea, cât și a punctului de vedere
interesate în soluţionarea al completului și al părților. Mai curând, punctul de vedere ar putea purta asupra celor
chestiunii de drept, precum prezentate în raport. Termenul de comunicare a punctelor de vedere este 15 zile de la
şi câte 5 judecători din comunicarea raportului, nerespectarea sa atrăgând decăderea din exercițiul dreptului și
cadrul secţiilor respective, nulitatea actului făcut peste termen cf. art. 268 alin. 1 NCpp.
desemnaţi aleatoriu de
preşedintele completului. Pentru judecarea sesizării este prevăzut un termen maxim de 3 luni de la data învestirii.
După alcătuirea Sesizarea se judecă fără citarea părţilor.
729
completului, pentru Soluţia se adoptă cu cel puţin două treimi din numărul judecătorilor completului, nefiind admise
întocmirea raportului, abţineri de la vot. Toate aceste din urmă aspecte fiind identice celor similare din materia
preşedintele completului va recursului în interesul legii ( art. 473 alin.10 folosește termenul 3 luni de la sesizarea instanței, în
desemna câte un judecător vreme ce art. 476 alin.11 pe cel de 3 luni de la data învestirii. Riguros vorbind, cei doi termeni nu
din cadrul fiecărei secţii. sunt identici: data sesizării este data înregistrării actului de sesizare, iar data învestirii este dată
Raportorii nu sunt de momentul în care instanța sesizată, în urma verificărilor specifice - competență etc ) decide
incompatibili. că a fost legal sesizată și se învestește.
(9) Raportul va fi
comunicat părţilor, care, în
termen de cel mult 15 zile
de la comunicare, pot
depune, în scris, prin avocat
sau, după caz, prin consilier
juridic, punctele lor de
vedere privind chestiunea
de drept supusă judecăţii.
(10) Dispoziţiile art. 473
alin. (5) - (8) se aplică în
mod corespunzător.
(11) Sesizarea se judecă
fără citarea părţilor, în cel
mult 3 luni de la data
învestirii, iar soluţia se
adoptă cu cel puţin două
treimi din numărul
judecătorilor completului.
Nu se admit abţineri de la
vot."
de drept se pronunţă prin În ipoteza abrogării, constatării neconstituționalității ori modificării dispoziției legale care a
1
decizie, numai cu privire la făcut obiectul chestiunii de drept sunt aplicabile disp.art. 474 NCpp cf.art. 477 alin.4.
chestiunea de drept supusă
dezlegării.
(2) Dispoziţiile art. 474
alin. (3) se aplică în mod
corespunzător.
(3) Dezlegarea dată
chestiunilor de drept este
obligatorie pentru instanţe
de la data publicării deciziei
în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
1
(4) Dispoziţiile art. 474
se aplică în mod
corespunzător."
1
Cu toate că art. 477 alin.4 trimite la art. 474 NCpp, dispozițiile acestuia din urmă sunt reluate și
1 1
ART. 477 Încetarea sau fără corespondent de art. 477 NCpp.
modificarea efectelor
deciziei
Efectele deciziei încetează
în cazul abrogării,
constatării
neconstitutuţionalităţii ori
modificării dispoziţiei legale
care a generat problema de
drept dezlegată, cu excepţia
cazului în care aceasta
subzistă în noua
reglementare.
TITLUL IV Prevedere nouă Atribuția procurorului de a încheia acordul de recunoaștere a vinovăției, în condițiile legii, este
Proceduri speciale prevăzută în mod expres și în art. 55 alin. 3 lit. e din Partea Generală a N.C.P.P.
În Expunerea de motive (publicată pe site-ul Camerei Deputaților
http://www.cdep.ro/proiecte/2013/100/30/1/em249.pdf) la Legea nr. 255/2013 pentru
CAPITOLUL I punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru
Acordul de recunoaştere a modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale
vinovăţiei (Secțiunea a 2-a. Motivul emiterii actului normativ, pct. 1. Descrierea situației actuale) se
arată că, unul dintre obiectivele a căror îndeplinire o urmărește N.C.P.P. este ”crearea unui
cadru legislativ în care procesul penal să fie mai rapid și mai eficient, prin urmare, în mod
semnificativ mai puțin costisitor”.
ART. 478 Prevedere nouă Condiţii:
Titularii acordului de
recunoaştere a vinovăţiei şi - trebuie să fi fost pusă în mişcare acţiunea penală;
limitele acestuia
(1) În cursul urmăririi - poate fi iniţiat atât de către procuror, cât şi de către inculpat;
penale, după punerea în
mişcare a acţiunii penale, - este necesar avizul prealabil şi scris al procurorului ierarhic superior cu privire la limitele
inculpatul şi procurorul pot încheierii acordului de recunoaștere a vinovăției (felul şi cuantumul pedepsei, precum şi forma
încheia un acord, ca urmare de executare a acesteia);
a recunoaşterii vinovăţiei de
către inculpat.
(2) Efectele acordului de
recunoaştere a vinovăţiei
sunt supuse avizului
procurorului ierarhic
superior.
(3) Acordul de
recunoaştere a vinovăţiei
poate fi iniţiat atât de către
procuror, cât şi de către
inculpat.
(4) Limitele încheierii
acordului de recunoaştere a
vinovăţiei se stabilesc prin
avizul prealabil şi scris al
procurorului ierarhic
superior.
732
ART. 480 Prevedere nouă Încheierea acordului de vinovăție are o aplicabilitate limitată, putând viza doar infracţiunile
Condiţiile încheierii pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a închisorii de cel mult 7 ani.
acordului de recunoaştere În situația în care, din probele administrate, nu rezultă suficiente date cu privire la existenţa
a vinovăţiei faptei pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală şi cu privire la vinovăţia inculpatului, nu se
(1) Acordul de poate încheia un acord de recunoaștere a vinovăției. Astfel, dacă probatoriul este complet,
recunoaştere a vinovăţiei se soluția care se dispune este cea de clasare.
poate încheia numai cu În cazul în care trebuie continuată urmărirea penală, soluția care se va dispune la finalizarea
733
privire la infracţiunile acesteia va fi după caz (trimitere în judecată sau încheierea unui acord de recunoaștere a
pentru care legea prevede vinovăției sau clasare).
pedeapsa amenzii sau a
închisorii de cel mult 7 ani.
(2) Acordul de Asistența juridică este obligatorie la încheierea acordului de recunoaștere a vinovăției,
recunoaştere a vinovăţiei se nerespectarea acestei dispoziții legale atrăgând nulitatea absolută a actului, conform art. 281
încheie atunci când, din alin. 1 lit. f N.C.P.P.
probele administrate,
rezultă suficiente date cu
privire la existenţa faptei
pentru care s-a pus în
mişcare acţiunea penală şi
cu privire la vinovăţia
inculpatului. La încheierea
acordului de recunoaştere a
vinovăţiei, asistenţa juridică
este obligatorie.
(3) Abrogat
ART. 481 Prevedere nouă Acordul de recunoaștere a vinovăției se încheie în formă scrisă ca toate actele procedurale de
Forma acordului de urmărire penală.
recunoaştere a vinovăţiei
(1) Acordul de
recunoaştere a vinovăţiei se
încheie în formă scrisă.
(2) În situaţia în care se
încheie acord de
recunoaştere a vinovăţiei,
procurorul nu mai
întocmeşte rechizitoriu cu
privire la inculpaţii cu care a
încheiat acord.
a vinovăţiei cuprinde:
a) data şi locul încheierii;
b) numele, prenumele şi
calitatea celor între care se
încheie;
c) date privitoare la
persoana inculpatului,
prevăzute la art. 107 alin.
(1);
d) descrierea faptei ce
formează obiectul
acordului;
e) încadrarea juridică a
faptei şi pedeapsa
prevăzută de lege;
f) probele şi mijloacele de
probă;
g) declaraţia expresă a
inculpatului prin care
recunoaşte comiterea faptei
şi acceptă încadrarea
juridică pentru care a fost
pusă în mişcare acţiunea
penală;
h) felul şi cuantumul,
precum şi forma de
executare a pedepsei ori
soluţia de renunţare la
aplicarea pedepsei sau de
amânare a aplicării
pedepsei cu privire la care
s-a ajuns la un acord între
procuror şi inculpat;
i) semnăturile
procurorului, ale
inculpatului şi ale
avocatului.
735
ART. 483 Prevedere nouă Acordul de recunoaștere a vinovăției este supus nu numai controlului ierarhic (a se vedea art.
Sesizarea instanţei cu 478), ci și deciziei instanței de judecată căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în fond.
acordul de recunoaştere a
vinovăţiei În cauzele cu mai multe fapte sau mai mulți inculpați, dacă acordul se încheie numai pentru
(1) După încheierea unele fapte sau numai cu unii dintre inculpați, instanța este sesizată separat; trimițându-i-se
acordului de recunoaştere a doar actele de urmărire penală care se referă la faptele şi persoanele care au făcut obiectul
vinovăţiei, procurorul acordului de recunoaştere a vinovăţiei.
sesizează instanţa căreia i-
ar reveni competenţa să Sesizarea instanței cu restul faptelor și/sau inculpaților pentru care procurorul dispune
judece cauza în fond şi trimiterea în judecată se dispune prin rechizitoriu.
trimite acesteia acordul de
recunoaştere a vinovăţiei, Practic, în aceeași cauză penală, procurorul dispune, prin două acte distincte, două soluții:
însoţit de dosarul de rechizitoriu și acord de recunoaștere a vinovăției.
urmărire penală.
(2) În situaţia în care se
încheie acordul numai cu
privire la unele dintre fapte
sau numai cu privire la unii
dintre inculpaţi, iar pentru
celelalte fapte sau inculpaţi
se dispune trimiterea în
judecată, sesizarea instanţei
se face separat. Procurorul
înaintează instanţei numai
actele de urmărire penală
care se referă la faptele şi
persoanele care au făcut
obiectul acordului de
recunoaştere a vinovăţiei.
(3) În cazul în care sunt
incidente dispoziţiile art. 23
alin. (1), procurorul
înaintează instanţei acordul
de recunoaştere a vinovăţiei
însoţit de tranzacţie sau de
acordul de mediere.
736
ART. 484 Prevedere nouă Procedura în fața instanței de judecată este necontradictorie, în ședință publică.
Procedura în faţa Instanța se pronunță prin sentință.
instanţei Participarea procurorului este obligatorie.
(1) Dacă acordului de De asemenea, este obligatorie asistența juridică a inculpatului și în fața instanței.
recunoaştere a vinovăţiei îi
lipseşte vreuna dintre
menţiunile obligatorii sau
dacă nu au fost respectate
condiţiile prevăzute la art.
482 şi 483, instanţa dispune
acoperirea omisiunilor în cel
mult 5 zile şi sesizează în
acest sens conducătorul
parchetului care a emis
acordul.
(2) Instanţa se pronunţă
asupra acordului de
recunoaştere a vinovăţiei
prin sentinţă, în urma unei
proceduri necontradictorii,
în şedinţă publică, după
ascultarea procurorului, a
inculpatului şi avocatului
acestuia, precum şi a părţii
civile, dacă este prezentă.
ART. 485 Prevedere nouă În situația în care instanța admite acordul de recunoaștere a vinovăției, nu poate crea pentru
Soluţiile instanţei inculpat o situaţie mai grea decât cea asupra căreia s-a ajuns la un acord.
(1) Instanţa, analizând Aceasta reprezintă o garanție procesuală pentru inculpatul care încheie acordul de
acordul, pronunţă una recunoaștere a vinovăției.
dintre următoarele soluţii:
a) admite acordul de
recunoaştere a vinovăţiei şi
dispune una dintre soluţiile
prevăzute de art. 396 alin.
(2) - (4), care nu poate crea
pentru inculpat o situaţie
737
ART. 487 Prevedere nouă Deși se prevede caracterul obligatoriu al mențiunilor de la lit. a și b, lipsa acestora nu este
Cuprinsul sentinţei inclusă în enumerarea exhaustivă de la art. 281 N.C.P.P. (”Nulitățile absolute”).
Sentinţa cuprinde în mod
obligatoriu:
a) menţiunile prevăzute la
739
ART. 488 Prevedere nouă Sentința pronunțată de instanța de fond poate fi atacată cu apel, în termen de 10 zile de la
Calea de atac comunicare.
(1) Împotriva sentinţei
pronunţate potrivit art. 485,
procurorul şi inculpatul pot
declara apel, în termen de
10 zile de la comunicare.
(2) Împotriva sentinţei
prin care acordul de
recunoaştere a fost admis,
se poate declara apel numai
cu privire la felul şi
cuantumul pedepsei ori la
forma de executare a
acesteia.
(3) La soluţionarea
apelului se citează
inculpatul.
(4) Instanţa de apel
pronunţă una dintre
următoarele soluţii:
a) respinge apelul,
menţinând hotărârea
atacată, dacă apelul este
tardiv sau inadmisibil ori
nefondat;
b) admite apelul,
desfiinţează sentinţa prin
care acordul de
740
1
CAPITOLUL I
Contestaţia privind durata fără corespondent Observații
procesului penal
1
ART. 488
Introducerea contestaţiei fără corespondent Reglementarea din prezentul capitol înlătură absența, din legislația națională în materie
(1) Dacă activitatea de penală, unor măsuri privind soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil.
urmărire penală sau de Pe de altă parte, Curtea Europeană a drepturilor omului a condamnat statul român pentru
judecată nu se îndeplineşte depășirea termenului rezonabil al procesului penal în numeroase cauze ( Pantea c.România,
într-o durată rezonabilă, se 2003, parag. 276-282; Stoianova și Nedelcu c.România, 2005, parag.24-26; Tudorache
poate face contestaţie, c.România, 2005, parag.23 Aliuță c.România, 2006, parag.16,17,19-21; Bragadireanu
solicitându-se accelerarea c.România, 2007, parag.119-122; Rosengren c.România, 2008, parag.24-27; Georgescu
procedurii. c.România, 2008, parag.95; Temeșan c.România, 2008, parag.55-58; Crăciun c. România, 2008,
(2) Contestaţia poate fi parag.43; Marinică Tițian Popovici c. România, 2009, parag.25-29; Balint c. România, 2010,
introdusă de către suspect, parag.23,24 )
inculpat, persoana Termenul rezonabil, componentă a dreptului la un proces echitabil cf. art. 6 parag. 1 din
vătămată, partea civilă şi Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului, potrivit jurisprudenței Curții
partea responsabilă Europene a drepturilor omului, are ca punct de plecare momentul în care este formulată în mod
741
civilmente. În cursul oficial o acuzație în materie penală împotriva unei persoane, iar ca moment final, pronunțarea
judecăţii, contestaţia poate soluției finale a cauzei ( hotărâri judecătorești definitive de condamnare, achitare, încetare a
fi introdusă şi de către procesului penal, soluții de netrimitere în judecată dispuse de procuror – a se vedea Stoianova
procuror. și Nedelcu c. România, parag. 20 ).
(3) Contestaţia poate fi În perioadă care este avută în vedere în aprecierea termenului rezonabil intră faza de urmărire
formulată după cum penală ( din momentul notificării oficiale a acuzației penale împotriva persoanei – în principiu,
urmează: când o procedură de investigare este deschisă împotriva unei persoane și aceasta află în mod
a) după cel puţin un an de oficial de existența anchetei sau drepturile, interesele sale sunt afectate de aceasta, de
la începerea urmăririi exemplu, începerea urmăririi penale in personam / continuarea urmăririi penale față de o
penale, pentru cauzele persoană care dobândește calitatea de suspect, art. 305 alin.3 NCpp ), judecata în primă
aflate în cursul urmăririi instanță și în căile ordinare de atac, inclusiv durata rejudecării cauzei.
penale; Nu intră în această perioadă durata cât procesul a fost suspendat datorită imposibilității
b) după cel puţin un an de medicale a inculpatului de la participa la proces, perioada dintre momentul rămânerii definitive
la trimiterea în judecată, a hotărârii și momentul admiterii căii extraordinare de atac prin care s-a dispus restituirea
pentru cauzele aflate în cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale, perioadele dintre momentul dispunerii
cursul judecăţii în primă soluției de netrimitere în judecată/scoatere de sub urmărire penală și momentul infirmării
instanţă; acestei soluții și reluării urmăririi penale – a se vedea Stoianova și Nedelcu c. România, parag.
c) după cel puţin 6 luni de 20; Aliuță c. România, parag. 16; Bragadireanu c. România, parag. 113 ).
la sesizarea instanţei cu o
cale de atac, pentru cauzele Reglementarea prevăzută în acest capitol reprezintă un recurs în accelerarea procedurii, cu
aflate în căile de atac funcție preventivă, având drept scop reducerea duratei procedurilor, evitarea duratei excesive a
ordinare sau extraordinare. acestora.
(4) Contestaţia poate fi
retrasă oricând până la Procedura vizează faza de urmărire penală ( art. 285-341NCpp) și cea de judecată ( art. 349-470
soluţionarea acesteia. NCpp, fond și calea ordinară de atac a apelului și căile extraordinare de atac; concluzia
1
Contestaţia nu mai poate fi incidenței și asupra duratei reprezentând căile de atac rezultă din art. 488 alin. 3 lit. c ). Nu
reiterată în cadrul aceleiaşi vizează procedura de cameră preliminară, pt. aceasta asigurându-se o durată rezonabilă prin
faze procesuale în care a stabilirea legală a unui termen maxim de 60 de zile ( art. 343 NCpp ).
fost retrasă.
Titularii contestației:
ART. 105 din Legea nr. ▪inculpat, persoana vătămată, partea civilă şi partea responsabilă civilmente, atât pt. faza de
255/2013 urmărire penală, cât și de judecată
1
Dispoziţiile art. 488 - ▪procurorul, numai pt. faza de judecată
6
488 din Legea nr.
135/2010, cu modificările şi Condiții de introducere a contestației vizând durata fazei procesuale:
completările aduse prin ▪urmărirea penală să fi durat cel puțin 1 an, calculat de la începerea urmăririi penale
prezenta lege, referitoare la ▪judecata în primă instanță să fi durat cel puțin 1 an, calculat de la data trimiterii în judecată /
742
contestaţia privind durata sesizării instanței prin rechizitoriu ( art. 329 alin. 1 NCpp )
rezonabilă a procesului ▪judecata în căile de atac, ordinare și extraordinare, să fi durat cel puțin 6 luni, calculate de la
penal, se aplică numai sesizarea instanței cu calea de atac respectivă
proceselor penale începute Există posibilitatea retragerii contestației, până la momentul soluționării sale. Retragerea
după intrarea în vigoare a împiedică reiterarea contestației în aceeași fază procesuală ( practic, retragerea este echivalată
Legii nr. 135/2010. cu achiesarea la durata procedurii și recunoașterea implicită a caracterului rezonabil al acesteia
)
2
ART. 488
Competenţa de fără corespondent Competența soluționării contestației, în raport cu faza procesuală a cărei durată este vizată,
soluţionare revine:
(1) Competenţa de ▪ urmărire penală - judecătorului de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni
soluţionare a contestaţiei competenţa să judece cauza în primă instanţă ( art. 53 NCpp )
aparţine după cum ▪ judecata în fond sau în căile de atac, ordinare ori extraordinare - instanţa ierarhic superioare
urmează: celei pe rolul căreia se află cauza
a) în cauzele penale aflate ▪ procedura judiciară contestată se află pe rolul Înaltei Curţi - un alt complet din cadrul secţiei
în cursul urmăririi penale, penale
judecătorului de drepturi şi
libertăţi de la instanţa
căreia i-ar reveni
competenţa să judece cauza
în primă instanţă;
b) în cauzele penale aflate
în cursul judecăţii sau în
căile de atac, ordinare ori
extraordinare, instanţei
ierarhic superioare celei pe
rolul căreia se află cauza.
(2) Când procedura
judiciară cu privire la care se
formulează contestaţia se
află pe rolul Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie,
competenţa de soluţionare
a contestaţiei aparţine unui
alt complet din cadrul
aceleiaşi secţii.
743
3
ART. 488
Conţinutul contestaţiei fără corespondent este reglementată forma scrisă a contestației și conținutul acesteia
Contestaţia se formulează
în scris şi va cuprinde:
a) numele, prenumele,
domiciliul sau reşedinţa
persoanei fizice, respectiv
denumirea şi sediul
persoanei juridice, precum
şi calitatea în cauză a
persoanei fizice sau juridice
care întocmeşte cererea;
b) numele şi calitatea
celui care reprezintă partea
în proces, iar în cazul
reprezentării prin avocat,
numele acestuia şi sediul
profesional;
c) adresa de
corespondenţă;
d) denumirea parchetului
sau a instanţei şi numărul
dosarului;
e) motivele de fapt şi de
drept pe care se întemeiază
contestaţia;
f) data şi semnătura.
4
ART. 488
Procedura de soluţionare fără corespondent Sunt reglementate
a contestaţiei ▪măsurile prealabile soluționării contestației ( alin.1 și 2 ), ▪durata maximă în care trebuie
(1) Judecătorul de soluționată contestația 20 de zile de la înregistrarea acesteia – alin. 4 ),
drepturi şi libertăţi sau ▪caracterul nepublic al ședinței de judecată ( camera de consiliu – alin.5 ) și necontradictoriu
instanţa, în vederea oral ( fără participarea procurorului și a părților – alin. 5 )
soluţionării contestaţiei,
dispune următoarele Măsuri prealabile:
744
măsuri: ▪ informarea procurorului / instanței pe rolul căreia se află cauza cu privire la existența
a) informarea contestației ( informarea vizează numai organul judiciar al fazei procesuale a cărei durată
procurorului, respectiv rezonabilă se contestă; dacă se contestă durata judecății, nu este informat și procurorul care
instanţei pe rolul căreia se participă la această procedură de judecată ); organele judiciare informate au posibilitatea
află cauza, cu privire la formulării unui punct de vedere/neformularea punctului de vedere nu împiedică judecarea
contestaţia formulată, cu contestației ( alin. 3 )
menţiunea posibilităţii de a ▪ informarea celorlalte părţi ( inculpat, parte civilă, parte responsabilă civilmente cf. art. 32
1
formula un punct de vedere alin.2 NCpp ) din proces şi, după caz, a celorlalte persoane prevăzute la art. 488 alin. 2 ( suspect
cu privire la aceasta; și persoană vătămată ), având posibilitatea formulării propriului punct de vedere; de asemenea,
b) transmiterea în cel neformularea acestuia nu împiedică judecarea contestației ( alin. 3 )
mult 5 zile a dosarului sau a Odată cu informarea se comunică celor vizați și termenul până la care pot formula și depune
unei copii certificate a punctul de vedere ( alin. 1 lit. c teza finală – deși această dispoziție se referă expres la părți și
dosarului cauzei de către alte persoane, în mod rațional ea trebuie să fie incidentă și în cazul procurorului și al instanței
procuror, respectiv de către pe rolul căreia se află cauza cu privire la existența contestației ).
instanţa pe rolul căreia se ▪ solicitarea dosarului sau a unei copii certificate a dosarului cauzei de către procuror, respectiv
află cauza; de către instanţa pe rolul căreia se află cauza, transmiterea acestuia urmând să se realizeze în 5
c) informarea celorlalte zile; această solicitare ar putea fi făcută, pentru eficiență, odată cu informarea
părţi din proces şi, după caz,
a celorlalte persoane
1
prevăzute la art. 488 alin.
(2) cu privire la contestaţia
formulată şi la dreptul de a-
şi exprima punctul de
vedere în termenul acordat
în acest scop de judecătorul
de drepturi şi libertăţi sau
de instanţă.
(2) În cazul în care
suspectul sau inculpatul
este privat de libertate, în
cauza respectivă sau în altă
cauză, informarea
prevăzută la alin. (1) lit. c)
se va face atât către acesta,
cât şi către avocatul, ales
sau numit din oficiu, al
acestuia.
745
(3) Netransmiterea
punctului de vedere
prevăzut la alin. (1) lit. a) şi
c) în termenul stabilit de
instanţă nu împiedică
soluţionarea contestaţiei.
(4) Judecătorul de
drepturi şi libertăţi sau
instanţa soluţionează
contestaţia în cel mult 20
zile de la înregistrarea
acesteia.
(5) Contestaţia se
soluţionează prin încheiere,
în camera de consiliu, fără
participarea părţilor şi a
procurorului.
5
ART. 488
Soluţionarea contestaţiei fără corespondent Sunt reglementate aspectele care fac obiectul verificării și a căror analiza va întemeia soluția ce
(1) Judecătorul de va fi dată contestației ( alin. 2 ) și are va fi pronunțată prin încheiere ( alin. 1 )
drepturi şi libertăţi sau
instanţa, soluţionând Verificarea poartă asupra elementelor precizate în alin. 2, prin intermediul ▪ lucrărilor şi
contestaţia, verifică durata materialului din dosarul cauzei și ▪ punctelor de vedere prezentate ( alin. 1 ).
procedurilor pe baza
lucrărilor şi a materialului Aspectele care fac obiectul verificării ( alin. 2 ) reprezintă o transpunere a criteriilor avute în
din dosarul cauzei şi a vedere de jurisprudența Curții Europene a drepturilor omului în materia termenului rezonabil,
punctelor de vedere respectiv comportamentul păților ( alin. 2 lit. e ), comportamentul autorităților ( alin. 2 lit. f, g ),
prezentate şi se pronunţă complexitatea cauzei ( alin. 2 lit. a, b, c, d, g ) și importanța pentru părți a obiectului procedurii (
prin încheiere. alin. 2 lit. a ). Elementele precizate de alin. 2 nu se subsumează exclusiv unui singur criteriu
(2) Judecătorul de dintre cele avute în vedere de Curtea Europenă a drepturilor omului.
drepturi şi libertăţi sau
instanţa, în aprecierea alin. 2 lit. d – cf. jurisprudenței Curții Europene ( Crăciun c. România, parag. 42; Bragadireanu c.
caracterului rezonabil al România, parag. 116; Tudorache c. România, parag. 23; Temeșan c. România, parag. 56 ) a
duratei procedurii judiciare, apreciat ă durata întregii proceduri este excesivă chiar dacă durata procedurilor în fiecare fază
va lua în considerare procesuală ar putea fi considerată ca rezonabilă
următoarele elemente: alin. 2 lit. e – comportamentul procesual dilatoriu al părții nu este un motiv al prelungirii
746
a) natura şi obiectul procedurii care să fie luat în considerare atâta vreme cât nu a contribuit în mod substanțial la
cauzei; aceasta ( Nemeth c. Ungaria, 2004, parag. 29 ); utilizarea cu bună-credință a tuturor mijloacelor
b) complexitatea cauzei, procedurale prevăzute de dreptul intern în exercitarea dreptului la apărare nu poate fi
inclusiv prin luarea în considerată motiv al prelungirii procedurilor ( Holomiov c. Moldova, 2006, parag. 143 )
considerare a numărului de alin. 2 lit. f – autoritățile/statele nu pot invoca dficultăți financiare, administrative, lipsa de
participanţi şi a dificultăţilor experiență a magistratului sau starea de boală a acestuia pentru a motiva justificat depășirea
de administrare a probelor; duratei rezonabile a procedurilor ( Pelissier, Sassi c. Franța, 1999, parag. 74; Arvelakis c. Grecia,
c) elementele de 2001, parag. 26 ); autoritățile sunt responsabile de prelungirea procedurilor în ipoteze precum
extraneitate ale cauzei; declinările succesive între instanțe, casările succesive cu trimitere spre rejudecare pentru erorile
d) faza procesuală în care comise de instanțele inferioare, nelegala citare, inactivitatea organelor de urmărire penală,
se află cauza şi durata inactivitatea instanței care a acordat 5 termene pe parcursul a 2 ani, transmiterea cu întârzierea
fazelor procesuale a documentelor sau dosarului (Bragadireanu c. Romania, parag. 119-122; Georgiadis c. Cipru,
anterioare; 2002, parag. 46; Valentin Ivanov c. Bulgaria, 2008, parag. 27-28; Krasimir Iordanov c.
e) comportamentul Bulgaria,2007, parag. 31-33 )
contestatorului în
procedura judiciară
analizată, inclusiv din
perspectiva exercitării
drepturilor sale procesuale
şi procedurale şi din
perspectiva îndeplinirii
obligaţiilor sale în cadrul
procesului;
f) comportamentul
celorlalţi participanţi în
cauză, inclusiv al
autorităţilor implicate;
g) intervenţia unor
modificări legislative
aplicabile cauzei;
h) alte elemente de
natură să influenţeze durata
procedurii.
747
6
ART. 488
Soluţii fără corespondent Soluțiile ce pot fi date contestației pot fi admiterea sau respingerea acesteia, doar prima fiind
(1) Când apreciază reglementată expres ( alin. 1 ).
contestaţia ca fiind Soluția va fi pronunțată prin încheiere a cărei motivare are loc în 5 zile de la pronunțare;
întemeiată, judecătorul de dosarul se restituie în ziua motivării ( alin. 5 ).
drepturi şi libertăţi sau Soluția/hotărârea se comunică contestatorului și tuturor părţilor sau persoanelor dintre cele
4
instanţa admite contestaţia enumerate la art. 488 alin. 1 lit. c ( suspect, inculpat, persoana vătămată, partea civilă şi partea
şi stabileşte termenul în responsabilă civilmente, procuror ) din dosarul cauzei, care sunt ţinute să respecte termenele
care procurorul să rezolve cuprinse în aceasta ( alin. 6 )
cauza potrivit art. 327, Hotărârea/încheierea este definitivă ( alin. 7 )
respectiv instanţa de Consecutiv soluției de admitere va fi stabilit
judecată să soluţioneze ▪ termenul în care procurorul să rezolve cauza potrivit art. 327 ( emite rechizitoriu prin care
cauza, precum şi termenul trimite în judecată sau ordonanță prin care clasează sau renunță la urmărire ), respectiv instanţa
în care o nouă contestaţie de judecată să soluţioneze cauza
nu poate fi formulată. ▪ termenul în care o nouă contestaţie nu poate fi formulată; în cazul în care va fi formulată o
(2) În toate cazurile, nouă contestație cu nerespectarea termenului astfel fixat, acesta va fi restituită administrativ
judecătorul de drepturi şi celui ce a formulat-o ( alin.8 )
libertăţi sau instanţa care
soluţionează contestaţia nu Este interzis ( alin. 2 ) organului judiciar competent să soluționeze contestația (judecătorul de
va putea da îndrumări şi nici drepturi şi libertăţi sau instanţă ) de a interfera cu funcția de urmărire penală sau de judecată în
nu va putea oferi dezlegări cauza vizată de contestație prin
asupra unor probleme de ▪ îndrumări
fapt sau de drept care să ▪ dezlegări asupra unor probleme de fapt sau de drept
anticipeze modul de care
soluţionare a procesului ori ▪ anticipează modul de soluționare a procesului
care să aducă atingere ▪ aduc atingere libertăţii judecătorului cauzei de a hotărî, conform legii, cu privire la soluţia ce
libertăţii judecătorului trebuie dată procesului, ori, după caz, libertăţii procurorului de a pronunţa soluţia pe care o
cauzei de a hotărî, conform consideră legală şi temeinică.
legii, cu privire la soluţia ce
trebuie dată procesului, ori, După o contestație admisă, o nouă contestație în aceeași cauză va fi analizată/soluționată
după caz, libertăţii numai din perspectiva motivelor ulterioare soluției de admitere ( alin. 3 ).
procurorului de a pronunţa
soluţia pe care o consideră Se prevede sancționarea unei ipoteze particulare de abuz de drept prin formularea cu rea-
legală şi temeinică. credinţă a contestaţiei; de altfel, de principiu, abuzul de drept constând în exercitarea cu rea
(3) Dacă s-a constatat credință a drepturilor procesuale și procedurale constituie abatere judiciară ( art. 283 alin. 4 lit.
depăşirea duratei n NCpp ) însă în cazul de față sancționarea este mai severă, respectiv amendă judiciară de la
rezonabile, o nouă 1.000 lei la 7.000 lei şi la plata cheltuielilor judiciare ocazionate ( alin. 4 ), comparativ cu amenda
748
contestaţie în aceeaşi cauză judiciară de la 500 la 5000 lei ( art. 283 alin. 4 NCpp ).
se va soluţiona cu luarea în
considerare exclusiv a
motivelor ivite ulterior
contestaţiei anterioare.
(4) Abuzul de drept
constând în formularea cu
rea-credinţă a contestaţiei
se sancţionează cu amendă
judiciară de la 1.000 lei la
7.000 lei şi la plata
cheltuielilor judiciare
ocazionate.
(5) Încheierea se
motivează în termen de 5
zile de la pronunţare.
Dosarul se restituie în ziua
motivării.
(6) Hotărârea se
comunică contestatorului şi
se transmite spre informare
tuturor părţilor sau
persoanelor dintre cele
4
enumerate la art. 488 alin.
(1) lit. c), din dosarul cauzei,
care sunt ţinute să respecte
termenele cuprinse în
aceasta.
(7) Încheierea prin care
judecătorul de drepturi şi
libertăţi sau instanţa
soluţionează contestaţia nu
este supusă niciunei căi de
atac.
(8) Contestaţia formulată
cu nerespectarea
termenelor prevăzute de
749
prezentul capitol se
restituie administrativ.
1
CAPITOLUL II CAPITOLUL I
Procedura privind tragerea Procedura privind tragerea la
la răspundere penală a răspundere penală a persoanei
persoanei juridice juridice
1
Art. 489 Art. 479
Dispoziţii generale Dispoziţii generale
(1) În cazul infracţiunilor Dispoziţiile Codului de
săvârşite de persoanele procedură penală se aplică şi în
juridice prevăzute la art. cazul infracţiunilor săvârşite de
135 alin. (1) din Codul penal persoanele juridice, cu
în realizarea obiectului de completările şi derogările
activitate sau în interesul ori prevăzute în prezentul capitol.
în numele persoanei
juridice, dispoziţiile -
prezentului cod se aplică în
mod corespunzător, cu
derogările şi completările
prevăzute în prezentul
capitol.
(2) Sunt aplicabile în
procedura privind tragerea
la răspundere penală a
persoanei juridice şi
dispoziţiile procedurii de
cameră preliminară, care se
aplică în mod
corespunzător.
2 2
Art. 490 Art. 479 Art. 490 N.C.proc.pen. reia art. 479 alin. 1 C.p.p. Obiectul acțiunii penale în cazul persoanei
Obiectul acţiunii penale Obiectul şi exercitarea acţiunii juridice, la fel ca și în cazul persoanei fizice, nu privește, nici în actualul, și nici în noul cod,
Acţiunea penală are ca penale ipoteza „pregătirii” săvârșirii unei infracțiuni
obiect tragerea la Acţiunea penală are ca obiect
răspunderea penală a tragerea la răspundere penală a
persoanelor juridice care au persoanelor juridice care au
săvârşit infracţiuni. săvârşit infracţiuni.
750
reprezentantului legal al
persoanei juridice, aceasta
îşi numeşte un mandatar
pentru a o reprezenta.
(3) În cazul prevăzut la alin.
(2), dacă persoana juridică
nu şi-a numit un mandatar,
acesta este desemnat, după
caz, de către procurorul
care efectuează sau
supraveghează urmărirea
penală, de către judecătorul
de cameră preliminară sau
de către instanţă, din rândul
practicienilor în insolvenţă,
autorizaţi potrivit legii.
Practicienilor în insolvenţă
astfel desemnaţi li se aplică,
în mod corespunzător,
dispoziţiile art. 273 alin. (1),
(2), (4) şi (5).
4 4
Art. 492 Art. 479 Art. 492 N.C.proc.pen. reia art. 479 C.p.p.
Locul de citare a persoanei Citarea Elemente de noutate:
juridice Persoana juridică se citează la -alin. (1) – în anumite condiții, citarea persoanei juridice se va realiza prin afișarea unei
(1) Persoana juridică se sediul acesteia. Când sediul este înștiințări (actualmente citații) la sediul organului judiciar (actualmente consiliul local).
citează la sediul acesteia. fictiv ori persoana juridică nu
Dacă sediul este fictiv ori mai funcţionează la sediul
persoana juridică nu mai declarat, iar noul sediu nu este
funcţionează la sediul cunoscut, citaţia se afişează la
declarat, iar noul sediu nu sediul consiliului local în a cărui
este cunoscut, la sediul rază teritorială s-a săvârşit
organului judiciar se infracţiunea.
afişează o înştiinţare, Dacă persoana juridică este
dispoziţiile art. 259 alin. (5) reprezentată prin mandatar,
aplicându-se în mod numit în condiţiile prevăzute în
2
corespunzător. art. 479 alin. 3 şi 4, citarea se
(2) Dacă persoana juridică face la locuinţa mandatarului ori
752
5 5
Art. 493 Art. 479 Art. 493 N.C.proc.pen. reia art. 479 C.p.p.
Măsurile preventive Măsuri preventive Elemente de noutate:
(1) Judecătorul de drepturi Judecătorul, în cursul urmăririi -alin. (1) – introduce în reglementare noile funcțiuni judiciare: judecătorul de drepturi și libertăți
şi libertăţi, în cursul penale, la propunerea și judecătorul de cameră preliminară.
urmăririi penale, la procurorului, sau instanţa, în Măsurile preventive prevăzute actualmente la lit. „a” și „b” sunt completate cu o forma
propunerea procurorului, cursul judecăţii, poate dispune, suplimentară: interdicția inițierii.
sau, după caz, judecătorul dacă există motive temeinice -alin. (2) – majorează cauțiunea de la 5.000 lei la 10.000 lei.
de cameră preliminară ori care justifică presupunerea - restituirea cauțiunii este reglementată și în ipoteza soluțiilor de amânare a aplicării
instanţa poate dispune, rezonabilă că persoana juridică a pedepsei și de renunțare la aplicarea pedepsei.
dacă există motive săvârşit o faptă prevăzută de -alin. (3) - cazurile de nerestituire a cauțiunii sunt suplimentate.
temeinice care justifică legea penală şi numai pentru a -alin. (5) – în faza de urmărire penală, atribuția de a dispune măsuri preventive revine
suspiciunea rezonabilă că se asigura buna desfăşurare a judecătorului de drepturi și libertăți
persoana juridică a săvârşit procesului penal, una sau mai -alin. (5-7) – reglementează procedura dispunerii măsurilor preventive, inclusiv dreptul la
o faptă prevăzută de legea multe dintre următoarele măsuri contestație
penală şi numai pentru a se preventive:
asigura buna desfăşurare a a) suspendarea procedurii de
procesului penal, una sau dizolvare sau lichidare a
mai multe dintre persoanei juridice;
următoarele măsuri: b) suspendarea fuziunii, a
a) interdicţia iniţierii ori, divizării sau a reducerii
după caz, suspendarea capitalului social al persoanei
procedurii de dizolvare sau juridice;
lichidare a persoanei c) interzicerea unor operaţiuni
juridice; patrimoniale specifice,
b) interdicţia iniţierii ori, susceptibile de a antrena
după caz, suspendarea diminuarea semnificativă a
fuziunii, a divizării sau a activului patrimonial sau
reducerii capitalului social al insolvenţa persoanei juridice;
753
atribuţii de control şi
supraveghere a persoanei
juridice, pentru a lua
măsurile necesare.
13 13
Art. 500 Art. 479 Art. 500 N.C.proc.pen. reia art. 479 C.p.p. extinzând sfera destinatarilor comunicărilor
Punerea în executare a Punerea în executare a prevăzute de lege.
pedepsei complementare a pedepsei complementare a
închiderii unor puncte de închiderii unor puncte de lucru
lucru ale persoanei juridice O copie de pe dispozitivul
O copie de pe dispozitivul hotărârii de condamnare prin
hotărârii de condamnare care s-a aplicat persoanei
prin care s-a aplicat juridice pedeapsa închiderii unor
persoanei juridice pedeapsa puncte de lucru se comunică, la
închiderii unor puncte de data rămânerii definitive,
lucru se comunică, la data organului care a autorizat
rămânerii definitive, înfiinţarea persoanei juridice şi
organului care a autorizat organului care a înregistrat
înfiinţarea persoanei persoana juridică, pentru a lua
juridice şi organului care a măsurile necesare.
înregistrat persoana
juridică, organului care a
înfiinţat instituţia nesupusă
autorizării sau înregistrării,
precum şi organelor cu
atribuţii de control şi
supraveghere a persoanei
juridice, pentru a lua
măsurile necesare.
12 12
Art. 501 Art. 479 Art. 501 N.C.proc.pen. reia art. 479 C.p.p.
Punerea în executare a Punerea în executare a Elemente de noutate:
pedepsei complementare a pedepsei complementare a Alin. (1) lit. „d” – se extinde sfera destinatarilor comunicărilor prevăzute de lege.
interzicerii persoanei interzicerii de a participa la
juridice de a participa la procedurile de achiziţii publice
procedurile de achiziţii O copie de pe dispozitivul
publice hotărârii de condamnare prin
(1) O copie de pe care s-a aplicat persoanei
dispozitivul hotărârii prin juridice pedeapsa interzicerii de
763
1 1
Art. 501 Art. 501 N.C.proc.pen. constituie o reglementare nouă, vizând atribuțiile mandatarului judiciar.
Punerea în executare a
pedepsei complementare a
plasării sub supraveghere
judiciară
(1) Atribuţiile mandatarului
judiciar privind
supravegherea activităţii
persoanei juridice sunt
cuprinse în dispozitivul
hotărârii de condamnare
prin care s-a aplicat
pedeapsa plasării sub
supraveghere judiciară.
(2) Mandatarul judiciar nu
se poate substitui organelor
statutare în gestionarea
activităţilor persoanei
juridice.
14
Art. 502 Art. 479
Punerea în executare a Punerea în executare a
pedepsei complementare a pedepsei complementare a
afişării sau publicării afişării sau a difuzării hotărârii
hotărârii de condamnare de condamnare
(1) Un extras al hotărârii de Un extras al hotărârii de
condamnare care priveşte condamnare se comunică, la
aplicarea pedepsei data rămânerii definitive, -
complementare a afişării persoanei juridice condamnate,
hotărârii de condamnare se pentru a-l afişa în forma, locul şi
comunică, la data rămânerii pentru perioada stabilite de
definitive, persoanei instanţa de judecată.
juridice condamnate, Un extras al hotărârii de
pentru a-l afişa în forma, condamnare se comunică, la
locul şi pentru perioada data rămânerii definitive,
765
ART. 506 ART. 482 Întocmirea referatului de evaluare a fost lăsată la latitudinea organului de urmărire penală în
Referatul de evaluare a Referatul de evaluare a faza de urmărire penală doar pentru inculpaţi minori, nu şi pentru suspecţi (alin.1).
minorului minorului În cursul judecăţii, efectuarea referatului de evaluare devine obligatorie numai dacă nu s-a
(1) În cauzele cu inculpaţi În cauzele cu învinuiţi sau solicitat în faza de urmărire penală.
minori, organele de inculpaţi minori, procurorul care Potrivit art.281 alin.1 NCPP, lipsa referatului de evaluare în cauzele cu inculpaţi minori nu mai
urmărire penală pot să supraveghează sau, după caz, constituie caz de nulitate absolută.
solicite, atunci când efectuează urmărirea penală
consideră necesar, poate să solicite, atunci când
efectuarea referatului de consideră necesar, efectuarea
evaluare de către serviciul referatului de evaluare de către
de probaţiune de pe lângă serviciul de probaţiune de pe
tribunalul în a cărui lângă tribunalul în a cărui
circumscripţie teritorială îşi circumscripţie teritorială îşi are
are locuinţa minorul, locuinţa minorul, potrivit legii.
potrivit legii.
În cauzele cu inculpaţi minori,
769
(1) Cauzele în care Cauzele în care inculpatul este Reglementările sunt similare, singurul element de noutate fiind reprezentat de condiţia
inculpatul este minor se minor se judecă, potrivit introdusă în teza ultimă a alin.3 al art.507, conform căreia inculpatul este judecat potrivit
judecă potrivit regulilor de regulilor de competenţă procedurii aplicabile în cauzele cu infractori minori numai dacă la data sesizării instanţei nu a
770
competenţă obişnuite de obişnuite, de către judecători împlinit 18 ani, distincţie care nu exista în vechea reglementare.
către judecători anume anume desemnaţi potrivit legii.
desemnaţi potrivit legii.
Instanţa compusă potrivit
dispoziţiilor alineatului
(2) Instanţa compusă precedent rămâne competentă
potrivit dispoziţiilor alin. să judece şi face aplicarea
(1) rămâne competentă să dispoziţiilor procedurale speciale
judece potrivit dispoziţiilor privitoare la minori, chiar dacă
procedurale speciale între timp inculpatul a împlinit
privitoare la minori, chiar vârsta de 18 ani.
dacă între timp inculpatul a
împlinit vârsta de 18 ani. Inculpatul care a săvârşit
infracţiunea în timpul când era
minor este judecat potrivit
(3) Inculpatul care a dispoziţiilor procedurale speciale
săvârşit infracţiunea în privitoare la minori.
timpul când era minor este
judecat potrivit procedurii
aplicabile în cauzele cu
infractori minori, dacă la
data sesizării instanţei nu a
împlinit 18 ani.
(1) Cauzele cu inculpaţi Şedinţa în care are loc Elementul de noutate din noua reglementare îl reprezintă consacrarea expresă a principiului
minori se judecă de judecarea infractorului minor se celerităţii ca mijloc de ocrotire a interesului inculpatului minor, prin introducerea în alin.1 a
urgenţă şi cu precădere. desfăşoară separat de celelalte prevederii conform căreia cauzele cu inculpaţi minori se judecă de urgenţă şi cu precădere.
(2) Şedinţa de judecată şedinţe. Totodată, nu mai este prevăzută obligativitatea desfăşurării şedinţei în care are loc judecarea
este nepublică. Cu Şedinţa nu este publică. La infractorului minor separat de celelalte şedinţe.
încuviinţarea instanţei, la desfăşurarea judecăţii pot asista
desfăşurarea judecăţii pot persoanele arătate în articolul
asista, în afară de precedent, apărătorii părţilor,
persoanele arătate la art. precum şi alte persoane cu O altă deosebire faţă de actuala reglementare o reprezintă extinderea sferei persoanelor cu
508, şi alte persoane. încuviinţarea instanţei. privire la care instanţa poate dispune îndepărtarea din şedinţă atunci când inculpatul este minor
Când inculpatul este minor sub 16 ani. Corelativ , a fost prevăzută obligaţia preşedintelui completului de a le aduce la
(3) Când inculpatul este sub 16 ani, instanţa după ce îl cunoştinţă acestor persoane, la rechemarea în sală, actele esenţiale efectuate în lipsa lor (alin.3
minor cu vârsta mai mică ascultă poate dispune şi alin.4).
de 16 ani, instanţa, dacă îndepărtarea lui din şedinţă, Totodată, alin.5 instituie regula unei singure ascultări a minorului, cu posibilitatea reascultării în
apreciază că administrarea dacă apreciază că cercetarea cazuri temeinic justificate.
anumitor probe poate avea judecătorească şi dezbaterile ar
o influenţă negativă asupra putea avea o influenţă negativă
sa, poate dispune asupra minorului.
îndepărtarea lui din
şedinţă. În aceleaşi condiţii
772
minori.
arestat preventiv.
(2) Odată cu punerea în
executare a măsurii
educative a internării
minorului într-un centru de
detenţie, judecătorul
delegat va emite şi ordinul
prin care interzice
minorului să părăsească
ţara. Dispoziţiile privind
întocmirea şi conţinutul
ordinului în cazul punerii în
executare a pedepsei
închisorii se aplică în mod
corespunzător.
(3) Dacă executarea
măsurii revine organului de
poliţie, dispoziţiile art. 514
alin. (2) - (4) se aplică în
mod corespunzător.
(4) Copia de pe hotărâre
se predă cu ocazia
executării măsurii centrului
de detenţie în care minorul
este internat.
(5) Conducătorul
centrului de detenţie
comunică de îndată
instanţei care a dispus
măsura despre efectuarea
internării.
ART. 517
Schimbările privind
măsura educativă a Dispoziţiile art.517 din NCPP nu au corespondent în actuala reglementare, care nu prevede
internării într-un centru de măsura internării minorului într-un centru de detenţie.
detenţie
(1) Prelungirea măsurii
internării minorului în
centrul de detenţie în
cazurile prevăzute la art.
125 alin. (3) din Codul
penal se dispune de
instanţa căreia îi revine
competenţa să judece noua
infracţiune sau infracţiunea
concurentă săvârşită
anterior.
(2) Înlocuirea internării
minorului cu măsura
educativă a asistării zilnice,
liberarea din centrul de
detenţie la împlinirea
vârstei de 18 ani se dispun,
potrivit dispoziţiilor legii
privind executarea
780
pedepselor, de instanţa în a
cărei circumscripţie
teritorială se află centrul de
detenţie, corespunzătoare
în grad instanţei de
executare. Revenirea
asupra înlocuirii sau
liberării, în cazul în care
acesta nu respectă cu rea-
credinţă condiţiile de
executare a măsurii
educative ori obligaţiile
impuse, se dispune, din
oficiu sau la sesizarea
serviciului de probaţiune,
de instanţa care a judecat
în primă instanţă pe minor.
(3) În cazul prevăzut la
art. 125 alin. (7) din Codul
penal, revenirea asupra
înlocuirii şi prelungirea
duratei internării se dispun
de instanţa căreia îi revine
competenţa să judece noua
infracţiune săvârşită de
minor.
ART. 518
Schimbarea regimului de Dispoziţiile art. 518 din NCPP, ca şi cele corelative ale art. 126 din NCP, nu au corespondent în
executare reglementarea anterioară, prin aceste noi prevederi introducându-se posibilitatea schimbării
În cazurile prevăzute la regimului de executare dintr-un centru educativ ori de detenţie într-un penitenciar, pentru
art. 126 din Codul penal, persoana internată care a împlinit vârsta de 18 ani al cărei comportament influenţează negativ
continuarea executării sau împiedică procesul de recuperare şi reintegrare a celorlalte persoane internate, potrivit legii
măsurii educative privative privind executarea pedepselor.
de libertate într-un Competenţa aparţine instanţei în a cărei circumscripţie teritorială se află centrul educativ sau de
penitenciar de către detenţie, corespunzătoare în grad instanţei de executare.
persoana internată care a
împlinit vârsta de 18 ani se
781
ART. 523 ART. 493^3 Activităţile care pot fi efectuate în derularea acestei proceduri, precum şi modul şi condiţiile
Activităţile ce pot fi Activităţi ce pot fi efectuate în care acestea pot fi desfăşurate au suferit modificări.
efectuate în procedura în procedura urmăririi Astfel, prima activitate menţionată în cuprinsul art.523 din Noul Cod de procedură penală
urmăririi În vederea identificării, este supravegherea tehnică. Potrivit art.138 alin.13 din acelaşi cod, aceasta include metodele de
(1) În vederea căutării, localizării şi prinderii supraveghere expuse în art.138 alin.1 lit.a-e cuprinzând: interceptarea comunicaţiilor ori a
identificării, căutării, persoanelor date în urmărire pot oricărui tip de comunicare la distanţă; accesul la un sistem informatic; supravegherea video,
localizării şi prinderii fi efectuate, în condiţiile audio sau prin fotografiere; localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice, precum şi obţinerea
persoanelor date în prevăzute de lege, următoarele datelor privind tranzacţiile financiare ale unei persoane.
urmărire pot fi efectuate, în activităţi: Celelalte activităţi care pot fi efectuate în această procedură nu s-au modificat cu singura
condiţiile prevăzute de lege, a) interceptarea şi observaţie că punerea sub supraveghere a conturilor bancare şi a conturilor asimilate acestora
3
următoarele activităţi: înregistrarea convorbirilor sau prevăzută de Codul anterior în cuprinsul art.493 alin.1 lit.e este inclusă prin noile reglementări
a) supravegherea tehnică; comunicărilor efectuate prin în sfera supravegherii tehnice.
b) reţinerea, predarea şi telefon sau prin orice mijloc În baza modificărilor mai sus menţionate a fost necesară şi preluarea corespunzătoare a
percheziţionarea electronic de comunicare, procedurii de efectuare a acestor activităţi.
corespondenţei şi a precum şi alte înregistrări; Astfel, cele prevăzute la alin.1 lit.a-c pot fi efectuate numai în baza mandatului emis de
obiectelor; b) reţinerea şi predarea judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa competentă să judece cauza în primă instanţă
c) percheziţia; corespondenţei şi a obiectelor; sau de la instanţa de executare ori de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa
d) ridicarea de obiecte c) percheziţia; competentă potrivit legii speciale în cazul prevăzut la art.521 alin.2 lit.c.
sau înscrisuri. d) ridicarea de obiecte şi Activităţile prevăzute la alin.1 lit.d vor fi efectuate, similar reglementării anterioare, numai cu
e) *** Abrogată înscrisuri; autorizarea procurorului care supraveghează activitatea organelor de poliţie care efectuează
(2) Activităţile prevăzute e) punerea sub supraveghere urmărirea persoanei date în urmărire.
la alin. (1) lit. a) - c) pot fi a conturilor bancare şi a
efectuate numai în baza conturilor asimilate acestora.
mandatului emis de Activităţile prevăzute în alin. 1
judecătorul de drepturi şi lit. a) - c) pot fi efectuate numai
libertăţi de la instanţa cu autorizarea:
competentă să judece cauza a) instanţei de executare, în
în primă instanţă sau de la cazurile prevăzute în art. 493^1
instanţa de executare ori de alin. 2 lit. a) şi b);
judecătorul de drepturi şi b) unui judecător al instanţei
libertăţi de la instanţa competente potrivit legii
competentă potrivit legii speciale, în cazul prevăzut în art.
speciale în cazul prevăzut la 493^1 alin. 2 lit. c).
787
convorbirilor, judecătorului, în
vederea confirmării. Judecătorul
se pronunţă asupra legalităţii şi
temeiniciei ordonanţei în cel
mult 24 de ore, prin încheiere
motivată dată în camera de
consiliu. În cazul în care
ordonanţa este confirmată, iar
procurorul a solicitat prelungirea
autorizării, judecătorul va
dispune autorizarea pe mai
departe a interceptării şi
înregistrării, în condiţiile alin. 4.
Dacă judecătorul nu confirmă
ordonanţa procurorului, va
dispune încetarea de îndată a
interceptărilor şi înregistrărilor,
iar cele efectuate vor fi şterse
sau, după caz, distruse de către
procuror, încheindu-se în acest
sens un proces-verbal care se
comunică în copie judecătorului.
Convorbirile sau comunicările
interceptate şi înregistrate care
nu contribuie la identificarea,
localizarea sau prinderea
persoanei date în urmărire se
arhivează la sediul parchetului,
în locuri speciale, în plic sigilat,
cu asigurarea confidenţialităţii, şi
pot fi transmise pentru
consultare procurorului care
efectuează sau supraveghează
urmărirea penală ori
judecătorului sau completului
învestit cu soluţionarea cauzei,
la solicitarea acestora. După
791
certificate în condiţiile
alineatului precedent, sunt
transmise, împreună cu suportul
original, de îndată parchetului
competent şi pot fi folosite ca
probe.
ART. 493^5
Alte înregistrări
Dispoziţiile art. 493^4 se
aplică în mod corespunzător şi în
cazul înregistrărilor în mediul
ambiental, localizării sau
urmăririi prin GPS ori prin alte
mijloace electronice de
supraveghere.
ART. 493^6
Punerea sub supraveghere a
conturilor bancare şi a
conturilor asimilate acestora în
procedura urmăririi
În vederea identificării,
căutării, localizării şi prinderii
persoanelor date în urmărire,
procurorul care supraveghează
activitatea organelor de poliţie
care efectuează urmărirea poate
dispune punerea sub
supraveghere a conturilor
bancare şi a conturilor asimilate
acestora pe o durată care nu
poate depăşi 30 de zile.
Măsura poate fi reînnoită,
înainte sau după expirarea celei
anterioare, în aceleaşi condiţii,
pentru motive temeinic
justificate, fiecare prelungire
neputând depăşi 30 de zile.
793
ART. 527
Reabilitarea fără corespondent Se menționează cele două modalități de reabilitare, făcându-se trimitere la dispozițiile
Reabilitarea are loc fie de corespondente din dreptul material
drept, în cazurile prevăzute
la art. 150 sau 165 din
Codul penal, fie la cerere,
acordată de instanţa de
judecată, în condiţiile
prevăzute în prezentul
capitol.
795
ART. 528
Reabilitarea de drept Este stabilită obligația următoarelor autorități / organe:
(1) La împlinirea ▪autoritatea care ţine evidenţa cazierului judiciar
termenului de 3 ani ▪organul care a autorizat înfiinţarea persoanei juridice
prevăzut la art. 165 din ▪organul care a înregistrat persoana juridică
Codul penal, dacă persoana de a proceda, din oficiu, la ștergerea mențiunilor privind pedeapsa aplicată
condamnată nu a mai condamnatului/persoanei juridice odată cu împlinirea termenelor de reabilitare de drept
săvârşit o altă infracţiune,
autoritatea care ţine Exsxită corelație cu dispoziții din Legea nr. 290/2004 privind cazierul:
evidenţa cazierului judiciar art. 15 - (1) Persoanele fizice înscrise în cazierul judiciar sau cu privire la care s-au făcut notări
va şterge din oficiu provizorii se scot din evidenţă dacă se află în una dintre următoarele situaţii:
menţiunile privind (…)
pedeapsa aplicată b) a intervenit reabilitarea judecătorească sau de drept;
condamnatului.
(2) La împlinirea Art. 16. - (1) Persoanele juridice înscrise în cazierul judiciar se scot din evidenţă dacă se află în
termenului de 3 ani una dintre următoarele situaţii:
prevăzut la art. 150 din (…)
Codul penal, dacă persoana b) a intervenit reabilitarea;
condamnată nu a mai
săvârşit o altă infracţiune, Dispoziția se corelează și cu art. 495 NCpp privind procedura de informare în cazul tragerii la
organul care a autorizat răspundere penală a persoanei juridice
înfiinţarea persoanei
juridice şi organul care a
înregistrat persoana juridică
vor şterge din oficiu
menţiunile privind
pedeapsa aplicată
persoanei juridice.
ART. 529
Reabilitarea Art. 494. Instanţa competentă ▪este preluat art. 494 Cpp
judecătorească Competentă să se pronunţe ▪se introduce o ipoteză nouă de competență - instanţa corespunzătoare în a cărei circumscripţie
Competentă să se asupra reabilitării judecătoreşti a avut ultimul domiciliu condamnatul care, la data intoducerii cererii, domiciliază în străinătate
pronunţe asupra reabilitării este fie instanţa care a judecat în
judecătoreşti este fie primă instanţă cauza în care s-a
instanţa care a judecat în pronunţat condamnarea pentru
primă instanţă cauza în care care se cere reabilitarea, fie
s-a pronunţat condamnarea instanţa corespunzătoare în a
796
ART. 530
Cererea de reabilitare Art. 495. Cererea de ▪este preluat art. 495 Cpp
(1) Cererea de reabilitare reabilitare ▪se introduce un nou alineat ( alin. 2 ) prin care se trimite la cazurile și condițiile de drept
judecătorească se Cererea de reabilitare substanțial (termene – art. 166 NCP și condiții – art. 168 NCP ) în care se dispune reabilitarea
formulează de către judecătorească se face de judecătorească
condamnat, iar după condamnat, iar după moartea
moartea acestuia, de soţ acestuia, de soţ sau de rudele
sau de rudele apropiate. apropiate. Soţul sau rudele
Soţul sau rudele apropiate apropiate pot continua
pot continua procedura de procedura de reabilitare pornită
reabilitare pornită anterior anterior decesului.
decesului. În cerere trebuie să se
(2) Reabilitarea menţioneze:
judecătorească se dispune a) adresa condamnatului, iar
în cazurile şi condiţiile când cererea este făcută de altă
prevăzute la art. 166 şi 168 persoană, adresa acesteia;
din Codul penal. b) condamnarea pentru care
(3) În cerere trebuie să se se cere reabilitarea şi fapta
menţioneze: pentru care a fost pronunţată
a) adresa condamnatului, acea condamnare;
iar când cererea este făcută c) localităţile unde
de altă persoană, adresa condamnatul a locuit şi locurile
acesteia; de muncă pe tot intervalul de
b) condamnarea pentru timp de la executarea pedepsei
care se cere reabilitarea şi şi până la introducerea cererii,
fapta pentru care a fost iar în cazul când executarea
pronunţată acea pedepsei a fost prescrisă, de la
condamnare; data rămânerii definitive a
797
ART. 532
Respingerea cererii Art. 497. Respingerea cererii ▪este preluat art. 497 Cpp și, totodată, adăugat un nou alineat ( alin. 3 )
pentru neîndeplinirea pentru lipsa condiţiilor de
condiţiilor de formă şi fond formă ▪prin acest alineat se reglementează imposibilitatea solicitării reabilitării judecătorești în ipoteza
(1) Cererea de reabilitare Cererea de reabilitare se în care executarea pedepsei a fost prescrisă, iar lipsa executării este imputabilă persoanei
se respinge pentru respinge pentru neîndeplinirea condamnate ; în acest caz reabilitarea este inadmisibilă
neîndeplinirea condiţiilor de condiţiilor de formă în
formă şi fond în următoarele cazuri:
următoarele cazuri: a) când a fost introdusă înainte
a) a fost introdusă înainte de termenul legal;
de termenul legal; b) când lipseşte menţiunea
b) lipseşte menţiunea prevăzută în art. 495 alin. 2 lit. a)
prevăzută la art. 530 alin. şi petiţionarul nu s-a prezentat la
(3) lit. a) şi petiţionarul nu s- termenul de înfăţişare;
a prezentat la termenul de c) când lipseşte vreuna din
înfăţişare; menţiunile prevăzute în art. 495
c) lipseşte vreuna dintre alin. 2 lit. b)-e) şi petiţionarul nu
menţiunile prevăzute la art. a completat cererea la prima
530 alin. (3) lit. b) - e) şi înfăţişare şi nici la termenul ce i
petiţionarul nu a completat s-a acordat în vederea
cererea la termenul de completării.
înfăţişare şi nici la termenul În cazul prevăzut la lit. a),
ce i s-a acordat în vederea cererea poate fi repetată după
completării. împlinirea termenului legal, iar
(2) În cazul prevăzut la în cazurile prevăzute la lit. b) şi
alin. (1) lit. a), cererea poate c), oricând.
fi repetată după împlinirea
termenului legal, iar în
cazurile prevăzute la alin.
(1) lit. b) şi c), oricând.
(3) În cazul prescripţiei
executării pedepsei, nu
poate depune cerere de
reabilitare persoana
prevăzută la art. 530 alin.
(1), dacă lipsa executării
este imputabilă persoanei
799
condamnate.
ART. 533
Soluţionarea cererii Art. 498. Soluţionarea cererii ▪este preluat art. 498 alin.1 fraza I Cpp, stabilind caracterul nepublic al ședinței și precizând și
(1) La termenul fixat, în La termenul fixat instanţa petiționarul, ale cărui concluzii vor fi ascultate
şedinţă nepublică, instanţa ascultă persoanele citate, ▪alin.2 reprezintă preluarea art. 500 Cpp
ascultă persoanele citate concluziile procurorului şi
prezente, concluziile verifică dacă sunt îndeplinite
procurorului şi ale condiţiile cerute de lege pentru
petiţionarului şi verifică admiterea reabilitării. Când din
dacă sunt îndeplinite materialul aflat la dosar nu
condiţiile cerute de lege rezultă date suficiente cu privire
pentru admiterea la îndeplinirea condiţiilor de
reabilitării. reabilitare, instanţa dispune
(2) Dacă înainte de completarea materialului de
soluţionarea cererii de către persoana interesată, iar
reabilitare faţă de dacă consideră necesar, cere de
condamnat a fost pusă în la organele competente relaţii
mişcare acţiunea penală cu privire la comportarea celui
pentru altă infracţiune, condamnat.
examinarea cererii se
suspendă până la Art. 500. Suspendarea
soluţionarea definitivă a examinării cererii
acelei cauze. Dacă înainte de soluţionarea
cererii de reabilitare a fost pusă
în mişcare acţiunea penală
pentru o altă infracţiune
săvârşită de condamnat,
examinarea cererii se suspendă
până la soluţionarea definitivă a
cauzei privitoare la noua
învinuire
800
ART. 534 Art. 499. Situaţii privind alin.1 și 2 preiau fără modificări art. 499 alin.1 Cpp
Situaţiile privind despăgubirile civile
despăgubirile civile (1) Când condamnatul sau alin.3 preia fără modificări art. 499 alin.2 Cpp
(1) Când condamnatul sau persoana care a făcut cererea de
persoana care a făcut reabilitare dovedeşte că nu i-a alin.4 preia fără modificări art. 499 alin.3 Cpp
cererea de reabilitare fost cu putinţă să achite
dovedeşte că nu i-a fost cu despăgubirile civile şi cheltuielile
putinţă să achite judiciare, instanţa, apreciind
despăgubirile civile şi împrejurările, poate dispune
cheltuielile judiciare, reabilitarea sau poate să acorde,
instanţa, apreciind în vederea soluţionării cererii, un
împrejurările, poate termen pentru a achita în
dispune reabilitarea sau întregime sau în parte suma
poate să acorde un termen datorată. Acest termen nu poate
pentru achitarea în depăşi 6 luni.
întregime sau în parte a (2) În caz de obligaţie solidară,
sumei datorate. instanţa fixează suma ce trebuie
(2) Termenul prevăzut la achitată, în vederea reabilitării,
alin. (1) nu poate depăşi 6 de condamnat sau de urmaşii
luni. săi.
(3) În caz de obligaţie (3) Drepturile acordate părţii
solidară, instanţa fixează civile prin hotărârea de
suma ce trebuie achitată, în condamnare nu se modifică prin
vederea reabilitării, de hotărârea dată asupra
condamnat sau de urmaşii reabilitării.
săi.
(4) Drepturile acordate
părţii civile prin hotărârea
de condamnare nu se
modifică prin hotărârea
dată asupra reabilitării.
ART. 535
Contestaţia Art. 501. Recursul ▪hotărârea prin care se soluționează cererea de reabilitare este o sentință
Sentinţa prin care Hotărârea prin care instanţa ▪calea de atac este contestația
instanţa rezolvă cererea de rezolvă cererea de reabilitare ▪termenul căii de atac este de 10 zile de la comunicare ( inclusiv către procuror, alături de
reabilitare este supusă este supusă recursului. titularii cererii )
801
contestaţiei în termen de 10 ▪ procedura de judecată a contestației - contestația se judecă de instanța ierarhic superioară, în
zile de la comunicare, care ședință nepublică, cu citarea petentului și participarea obligatorie a procurorului
se soluţionează de instanţa ▪hotărârea pronunțată în contestație este o decizie defintivă
ierarhic superioară.
Judecarea contestaţiei la
hotărârea primei instanţe se
face în şedinţă nepublică, cu
citarea petentului.
Participarea procurorului
este obligatorie. Decizia
instanţei prin care se
soluţionează contestaţia
este definitivă.
ART. 536
Anularea reabilitării Art. 503. Anularea reabilitării anularea reabilitării se dispune
(1) În cazul prevăzut la Anularea reabilitării se ▪ din oficiu ( element de noutate în raport cu art. 503 Cpp ) sau la cererea procurorului
art. 171 din Codul penal, hotărăşte la cererea ▪de instanța care este competentă să judece și cererea de reabilitare
instanţa prevăzută la art. procurorului, de către instanţa ▪ în condițiile art. 171 NCp ( corespondent art.139 Cp )
529 dispune anularea prevăzută în art. 494.
reabilitării, din oficiu sau la Procedura prevăzută pentru Procedura de judecată este aceeași ca și în cazul cererii de reabilitare
cererea procurorului. soluţionarea cererii de
(2) Dispoziţiile art. 533 se reabilitare se aplică în mod
aplică în mod corespunzător şi pentru
corespunzător. soluţionarea cererii de anulare
ART. 537
Menţiunile despre Art. 502. Menţiuni despre este preluat art. 502 Cpp, adăugându-se și ipoteza anulării reabilitării care generează obligația
reabilitare reabilitare instanței de a dispune efectuarea mențiunilor corespunzătoare pe hotărârea de condamnare
După rămânerea După rămânerea definitivă a
definitivă a hotărârii de hotărârii de reabilitare, instanţa
reabilitare sau de anulare a dispune să se facă menţiune
acesteia, instanţa dispune despre aceasta pe hotărârea
să se facă menţiune despre prin care s-a pronunţat
aceasta pe hotărârea prin condamnarea pentru care s-a
care s-a pronunţat admis reabilitarea.
condamnarea.
802
Art. 538 Art. 504 ■ Spre deosebire de reglementarea anterioară care consacra dreptul la despăgubiri pentru
Dreptul la repararea Cazuri care dau dreptul la erorile judiciare produse în procesele penale în cadrul unui singur articol, NCPP stabileşte prin
pagubei în caz de eroare repararea pagubei două texte distincte ipotezele în care statul poate fi obligat la repararea acestui prejudiciu - art.
judiciară Persoana care a fost 538 şi art. 539.
(1) Persoana care a fost condamnată definitiv are dreptul ■ Art. 538 alin. (1) defineşte eroarea judiciară ca reprezentând situaţia în care, după o
condamnată definitiv, la repararea de către stat a condamnare definitivă, în urma rejudecării cauzei, s-a pronunţat o hotărâre de achitare
indiferent dacă pedeapsa pagubei suferite, dacă în urma definitivă pentru cazurile prevăzute de art. 16 lit. a) –d) NCPP. Astfel, persoana condamnată
aplicată sau măsura rejudecării cauzei s-a pronunţat definitiv şi achitată în urma rejudecării cauzei are dreptul la repararea de către stat a pagubei
educativă privativă de o hotărâre definitivă de achitare. suferite. Sunt exceptate persoanele care au determinat condamnarea prin propriile declaraţii
libertate a fost sau nu pusă Are dreptul la repararea pagubei mincinoase, deşi, indiferent de ce declară inculpatul organul judiciar este obligat să
în executare, are dreptul la şi persoana care, în cursul administreze probe pentru stabilirea adevărului.
repararea de către stat a procesului penal, a fost privată ■ Comparativ cu reglementarea anterioară, conţinută de art. 504 C.proc.pen, în care o atare
pagubei suferite în cazul în de libertate ori căreia i s-a condiţie nu era cerută, dreptul la repararea pagubei fiind recunoscut indiferent de atitudinea
care, în urma rejudecării restrâns libertatea în mod procesuală a persoanei condamnate, soluţia NCPP este mult mai restrictivă. Modificările aduse
cauzei, după anularea sau nelegal. instituţiei erorii judiciare reprezintă o preluare a prevederilor art. 3 din Protocolul nr. 7 la CEDO
desfiinţarea hotărârii de Privarea sau restrângerea de şi dau expresie principiului nemo auditur propriam turpitudinem allegans.
condamnare pentru un fapt libertate în mod nelegal trebuie ■ Art. 538 alin. (2) NCPP consacră dreptul la repararea pagubei în ipoteza achitării după
nou sau recent descoperit stabilită, după caz, prin redeschiderea procesului penal. Astfel, se consacră legislativ soluţiile jurisprudenţiale
care dovedeşte că s-a ordonanţă a procurorului de anterioare.
produs o eroare judiciară, s- revocare a măsurii privative sau ■ Din interpretarea coroborată a disp. alin. (1), (2) şi (4) ale art. 538 NCPP, rezultă că şi în
a pronunţat o hotărâre restrictive de libertate, prin această ipoteză, a achitării după redeschiderea procesului în procedura prevăzută de art. 466 -
definitivă de achitare. ordonanţă a procurorului de 470 NCPP, soluţia trebuie să se fi pronunţat în baza unui fapt nou sau recent descoperit, iar
(2) Dispoziţiile alin. (1) se scoatere de sub urmărire penală condamnatului nu trebuie să-i fie imputabilă nedescoperirea faptului în timp util. Prin urmare,
aplică şi în cazul sau de încetare a urmăririi persoanei care s-a sustras procesului penal nu-i poate fi recunoscut dreptul la repararea
redeschiderii procesului penale pentru cauza prevăzută prejudiciului. De altfel, o atare atitudine procesuală nici nu ar putea fi invocată pentru
penal cu privire la în art. 10 alin. 1 lit. j) ori prin deschiderea procedurii prevăzute de art. 466 şi urm. NCPP.
condamnatul judecat în hotărâre a instanţei de revocare ■ Întrucât enumerarea conţinută de art. 538 alin.(3) NCPP este exemplificativă,
lipsă, dacă după rejudecare a măsurii privative sau restrictive nedescoperirea în timp util a faptului nou sau recent descoperit poate să se datoreze atât
s-a pronunţat o hotărâre de libertate, prin hotărâre acţiunii (ex: declaraţii mincinoase), cât şi inacţiunii persoanei condamnate. Sub aspect
definitivă de achitare. definitivă de achitare sau prin subiectiv, nu este necesară intenţia de ascundere a faptului care ar fi dus la achitare, ci este
(3) Persoana prevăzută la hotărâre definitivă de încetare a suficientă simpla culpă (neglijenţă în prezentarea organelor judiciare a faptului care ar fi dus la
alin. (1) şi persoana procesului penal pentru cauza achitare).
prevăzută la alin. (2) nu vor prevăzută în art. 10 alin. 1 lit. j). ■ Instanţa civilă învestită cu acţiunea în repararea prejudiciului trebuie să stabilească
fi îndreptăţite să ceară Are drept la repararea pagubei atitudinea procesuală a persoanei condamnate pe baza elementelor de fapt şi de drept
repararea de către stat a suferite şi persoana care a fost relevante în privinţa exercitării dreptului la apărare în procesul penal.
pagubei suferite dacă, prin privată de libertate după ce a ■ În lipsa unor prevederi tranzitorii exprese în cuprinsul Legii nr. 255/2013, se pune
declaraţii mincinoase ori în intervenit prescripţia, amnistia problema aplicării în timp a acestor dispoziţii legale în acele cauze în care se identifică
803
orice alt fel, au determinat sau dezincriminarea faptei. atitudinea culpabilă a pretinsei victime a erorii judiciare, atunci când procesul penal finalizat
condamnarea, în afara prin condamnare s-a desfăşurat sub imperiul CPP anterior, iar cererea pentru acordarea
cazurilor în care au fost despăgubirilor este formulată, cu respectarea termenului de prescripţie, după intrarea în
obligate să procedeze vigoare a NCPP.
astfel. Se observă că această condiţie referitoare la atitudinea procesuală a victimei pretinsei erori
(4) Nu este îndreptăţită la judiciare constituie o cauză exoneratoare de răspundere a statului, consacrată printr-o normă
repararea pagubei nici de drept substanţial, cuprinsă în legea procesuală. În consecinţă, existenţa sa trebuie stabilită
persoana condamnată prin raportare la prevederile legale în vigoare pe durata desfăşurării procesului penal în care s-a
căreia îi este imputabilă în pronunţat hotărârea de condamnare. Noile dispoziţii procesual penale care, în definirea erorii
tot sau în parte judiciare, iau în considerare atitudinea procesuală a pretinsei victime nu ar putea fi aplicate
nedescoperirea în timp util retroactiv. Examinarea conduitei procesuale penale în raport de prevederile legale care
a faptului necunoscut sau defineau eroarea judiciară în epoca desfăşurării procesului penal finalizat prin hotărârea de
recent descoperit. condamnare corespunde şi principiului previziunii legitime.
■ Termenul de pagubă, folosit de lege, este sinonim cu acela de prejudiciu, desemnând
consecinţele negative, patrimoniale şi morale suferite de o persoană ca urmare a soluţiei injuste
de condamnare (a se vedea M. Costin, M. Mureşan, V. Ursa, Dicţionar de drept civil, Ed.
Ştiinţifică şi enciclopedică, Buc, 1980, p. 391)
Art. 539 Art. 504 alin. 2-4 ■ În mod evident are dreptul la repararea pagubei şi persoana care în cursul procesului penal
Dreptul la repararea a fost privată de libertate în mod nelegal.
pagubei în cazul privării ■ Caracterul nelegal al privării de libertate se stabileşte prin actele procedurale prevăzute 539
nelegale de libertate alin. (2) NCPP, respectiv: ordonanţa procurorului, încheierea definitivă a judecătorului de
(1) Are dreptul la repararea drepturi şi libertăţi sau a judecătorului de cameră preliminară şi încheierea definitivă a instanţei
pagubei şi persoana care, în de judecată.
cursul procesului penal, a
fost privată nelegal de
libertate.
(2) Privarea nelegală de
libertate trebuie să fie
stabilită, după caz, prin
ordonanţă a procurorului,
prin încheierea definitivă a
judecătorului de drepturi şi
libertăţi sau a judecătorului
de cameră preliminară,
precum şi prin încheierea
804
reparării pagubei, persoana (5) Hotărârea este supusă numai – interpretare per a contrario. În consecinţă, durata termenului de prescripţie va fi aceea
îndreptăţită se poate adresa recursului. prevăzută de legea în vigoare la data la care prescripţia a început să curgă. Întrucât momentul
tribunalului în a cărei de la care începe să curgă termenul de prescripţie este unul obiectiv, prevederile art. 541 alin.
circumscripţie domiciliază, (2) NCPP reprezentând o normă specială în raport de art. 2523 NCC, rezultă că nu prezintă
chemând în judecată civilă relevanţă, pentru stabilirea acestui moment, data la care titularul dreptului la acţiune a
statul, care este citat prin cunoscut sau, după împrejurări, trebuia să cunoască naşterea lui. În consecinţă, termenul de 6
Ministerul Finanţelor luni va fi aplicabil doar atunci când hotărârile şi ordonanţele procurorului prin care s-a
Publice. constatat eroarea judiciară sau arestarea nelegală au fost pronunţate după intrarea în vigoare a
(4) Acţiunea este scutită de NCPP. Atunci când dreptul la acţiunea pentru repararea pagubei s-a născut anterior intrării în
taxa judiciară de timbru. vigoare a acestui cod, în baza unor hotărâri judecătoreşti sau ordonanţe ale procurorului
rămase definitive anterior intrării în vigoare a NCPP, va fi aplicabil termenul de prescripţie de
18 luni.
■ Spre deosebire de reglementarea anterioară, textul nu mai indică în mod expres calea de
atac ce poate fi exercitată împotriva hotărârilor pronunţate în primă instanţă de tribunal.
Astfel, în procesele începute după intrarea în vigoare a Legii nr. 202/20010, hotărârile
pronunţate în primă instanţă de tribunale erau supuse numai recursului, de competenţa curţii
de apel.
În procesele începute după data de 15 februarie 2013 (când a intrat în vigoare Noul Cod de
procedură civilă), hotărârile pronunţate în primă instanţă de tribunale vor fi supuse apelului, de
competenţa curţii de apel; hotărârea pronunţată de curtea de apel este definitivă, nefiind
supusă recursului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie [interpetare disp. art. 96 pct 2, 97 pct.1,
art. 466 alin. (1), art. 483 alin. (2) NCPC, art. 7 alin. (1) şi 2) din Legea nr. 76/2012; art. XVIII alin.
(2) din Legea nr. 2/2013].
Art. 542 Art. 507 ■ Legea prevede posibilitatea acţiunii în regres, potrivit practicii tuturor statelor europene, în
Acţiunea în regres Acţiunea în regres caz de rea-credinţă sau culpă gravă. Codul de procedură penală de la 1968 vorbea de gravă
(1) În cazul în care În cazul în care repararea neglijenţă.
repararea pagubei a fost pagubei a fost acordată potrivit ■ În exercitarea acţiunii în regres, statul are posibilitatea de alegere a persoanei pârâtului - cel
acordată potrivit art. 541, art. 506, cât şi în situaţia în care care a provocat situaţia generatoare de daune sau instituţia la care această persoană a fost
precum şi în situaţia în care statul român a fost condamnat asigurată profesional;
statul român a fost de către o instanţă ■ Pentru a nu deveni o normă lipsită de conţinut juridic, prevederea din legea procesual penală
condamnat de către o internaţională, acţiunea în ar trebui dublată de o reglementare privind asigurarea, în principal, a judecătorilor şi
instanţă internaţională regres împotriva aceluia care, cu procurorilor pentru răspundere profesională. Nu este exclusă asigurarea profesională şi a altor
pentru vreunul dintre rea-credinţă sau din gravă actori din procesul penal, precum grefieri, experţi, lucrători de poliţie judiciară, lucrători din
cazurile prevăzute la art. neglijenţă, a provocat situaţia serviciile de probaţiune, întrucât situaţii generatoare de daune pot rezulta şi din activităţile
538 şi 539, acţiunea în generatoare de daune, este acestora.
regres pentru recuperarea obligatorie. ■ Potrivit alin. (2) al acestui articol, acţiunea în regres poate fi exercitată numai în situaţia în
sumei achitate poate fi care, s-a stabilit, în mod definitiv, în cadrul unei proceduri disciplinare sau penale că cel asigurat
807
îndreptată împotriva a produs cu rea-credinţă sau din culpă gravă profesională eroarea judiciară ori a avut o conduită
persoanei care, cu rea- profesională ce a condus la privarea nelegală de libertate.
credinţă sau din culpă
gravă, a provocat situaţia
generatoare de daune sau
împotriva instituţiei la care
aceasta este asigurată
pentru despăgubiri în caz de
prejudicii provocate în
exerciţiul profesiunii.
(2) Statul trebuie să
dovedească în cadrul
acţiunii în regres, prin
ordonanţa procurorului sau
hotărâre penală definitivă,
că cel asigurat în condiţiile
alin. (1) a produs cu rea-
credinţă sau din culpă gravă
profesională eroarea
judiciară sau privarea
nelegală de libertate
cauzatoare de prejudicii.
CAPITOLUL VII
Procedura în caz de
dispariţie a dosarelor
judiciare şi a înscrisurilor
judiciare
ART. 543 Constatarea dispariţiei
Constatarea dispariţiei înscrisului este preluat fără modificări art. 508 Cpp
dosarului sau înscrisului
(1) În cazul dispariţiei Art. 508. - În cazul dispariţiei
unui dosar judiciar sau a unui dosar judiciar sau a unui
unui înscris care aparţine
înscris care aparţine unui astfel
unui astfel de dosar,
de dosar, organul de urmărire
organul de urmărire penală
sau preşedintele instanţei la penală sau preşedintele
care se găsea dosarul ori instanţei la care se găsea dosarul
808
CAPITOLUL IX
Procedura de confiscare
sau desfiinţare a unui
înscris în cazul clasării
1
ART. 549
Procedura de confiscare
sau desfiinţare a unui fără corespondent, existând însă este reglementată procedura corelativă art. 315 alin. 2 lit. c și d NCpp cf. căruia, prin ordonanța
înscris în cazul clasării unele dispoziții corelative prin care dispune clasare, procurorul dispune și şi sesizarea judecătorului de cameră preliminară
(1) În cazul în care cu propunerea de luare a măsurii de siguranţă a confiscării speciale (lit.c ) sau a desfiinţării unui
procurorul a dispus clasarea Dispoziţii complimentare ale 1
înscris ( lit.d); acest aspect este reluat de art. 549 alin. 1 teza I NCpp
sau renunţarea la urmărirea ordonanţei
penală şi sesizarea Art. 245. - Prin ordonanţa de sesizarea
judecătorului de cameră încetare a urmăririi penale se
▪are loc după expirarea termenului în care soluția procurorului poate fi atacată cu plângere la
preliminară în vederea luării dispune totodată asupra:
măsurii de siguranţă a (...) procurorul ierarhic superior ( 20 de zile cf. art. 339 alin. 4 ) sau a celui în care poate fi atacată la
confiscării speciale sau a b) confiscării lucrurilor care instanță ( 20 de zile cf. art. 340 ) ori, în cazul respingerii plângerii al instanță, după pronunțarea
desfiinţării unui înscris, potrivit art. 118 din Codul penal acestei hotărâri ( care este definitivă cf. art. 341 alin. 8 )
ordonanţa de clasare, sunt supuse confiscării speciale ▪constă în trimiterea dosarului de urmărire penală ( în care a fost emisă și se află ordonanța )
însoţită de dosarul cauzei, şi restituirii celorlalte. instanţei căreia i-ar reveni, potrivit legii, competenţa să judece cauza în primă instanţă
se înaintează instanţei Dacă proprietatea corpurilor
căreia i-ar reveni, potrivit delicte şi a celorlalte obiecte
legii, competenţa să judece care au servit ca mijloace
cauza în primă instanţă, materiale de probă este
după expirarea termenului contestată, ele sunt păstrate de
prevăzut la art. 339 alin. (4) organul de cercetare penală
ori, după caz, la art. 340 sau până la hotărârea instanţei
după pronunţarea hotărârii civile;
prin care plângerea fost c) măsurilor asigurătorii privind
respinsă. reparaţiile civile şi a restabilirii
(2) Judecătorul de cameră situaţiei anterioare săvârşirii
preliminară comunică infracţiunii.
persoanelor ale căror În cazul în care s-a dispus
drepturi sau interese menţinerea măsurilor
legitime pot fi afectate o asigurătorii privind reparaţiile
copie a ordonanţei, civile, aceste măsuri se vor
punându-le în vedere că în considera desfiinţate, dacă
termen de 10 zile de la persoana vătămată nu introduce
814
de către completul
competent potrivit legii,
care se pronunţă prin
încheiere motivată, fără
participarea procurorului şi
a persoanelor prevăzute la
alin. (2), putând dispune
una dintre următoarele
soluţii:
a) respinge contestaţia ca
tardivă, inadmisibilă sau
nefondată;
b) admite contestaţia,
desfiinţează încheierea şi
rejudecă propunerea
potrivit alin. (3).
CAPITOLUL I
CAPITOLUL I DISPOZIŢII GENERALE
Dispoziţii generale
ART. 415
ART. 550 Hotărâri executorii
Hotărârile executorii Hotărârile instanţelor penale
(1) Hotărârile instanţelor devin executorii la data când au Reglementările sunt identice, dispoziţiile noului Cod de procedură penală menţinând principiul
penale devin executorii la rămas definitive. potrivit căruia hotărârile instanţelor penale devin executorii la data când au rămas definitive.
data când au rămas Hotărârile nedefinitive sunt Corelativ, hotărârile nedefinitive sunt executorii atunci când legea dispune astfel.
definitive. executorii atunci când legea
(2) Hotărârile dispune aceasta.
nedefinitive sunt executorii
atunci când legea dispune
aceasta.
816
ART. 417
Rămânerea definitivă a
hotărârii instanţei de recurs
Hotărârea instanţei de recurs
rămâne definitivă la data
pronunţării acesteia când:
a) recursul a fost admis şi
procesul a luat sfârşit în faţa
instanţei de recurs, fără
rejudecare;
b) cauza a fost rejudecată de
818
iar în cazul în care acesta deţinere, când condamnatul prin orice mijloc în măsură să producă un document scris în condiţii care să permită autorităţilor
nu are domiciliul sau este arestat, sau comandantului destinatare să îi stabilească autenticitatea).
reşedinţa în România, unităţii militare unde
organului de poliţie în raza condamnatul face serviciul
teritorială a căruia se află militar.
instanţa de executare, când Pentru aducerea la îndeplinire
condamnatul este liber, a ordinului de interzicere a
sau, după caz, când părăsirii ţării, se trimite de
condamnatul este arestat, îndată câte un exemplar
comandantului la locul de organului competent să
deţinere. elibereze paşaportul şi
(1^1) În situaţia în care Inspectoratului General al
mandatul de executare Poliţiei de Frontieră.
conţine erori materiale, În cazul în care cel condamnat
însă permite identificarea se află în stare de libertate,
persoanei în vederea organele de executare prevăzute
punerii în executare, în în alin. 1 şi 2 au obligaţia de a lua
raport cu datele de măsurile prevăzute de lege în
identificare ale persoanei vederea punerii în executare a
existente în evidenţele mandatului de executare a
organelor de poliţie şi pedepsei şi a ordinului de
hotărârea instanţei de interzicere a părăsirii ţării, în
judecată, organul de poliţie ziua primirii acestora.
execută hotărârea,
solicitând, în acelaşi timp,
instanţei de judecată
îndreptarea erorilor
materiale sesizate.
Poliţiei de Frontieră.
(2^1) Mandatul de
executare sau ordinul de
interzicere a părăsirii ţării
poate fi transmis organelor
competente şi prin fax,
poştă electronică sau prin
orice mijloc în măsură să
producă un document scris
în condiţii care să permită
autorităţilor destinatare să
îi stabilească
autenticitatea.
(1) Pe baza mandatului (1) Pe baza mandatului de Reglementările sunt similare, singura dispoziţie nouă fiind cea prevăzută în alin.10 al art.557 din
de executare, organul de executare organul de poliţie NCPP, care prevede posibilitatea persoanei condamnate la pedeapsa închisorii cu suspendarea
825
poliţie procedează la procedează la arestarea executării sub supraveghere de a solicita instanţei de executare, pe durata termenului de
arestarea condamnatului. condamnatului. Celui arestat i se supraveghere, să încuviinţeze părăsirea teritoriului ţării. Cererea va fi soluţionată de instanţa de
Celui arestat i se înmânează un exemplar al executare în camera de consiliu după ascultarea persoanei supravegheate şi a consilierului de
înmânează un exemplar al mandatului şi este dus la locul probaţiune, prin încheiere definitivă.
mandatului şi este dus la de deţinere cel mai apropiat,
locul de deţinere cel mai unde organul de poliţie predă
apropiat, unde organul de celălalt exemplar al mandatului
poliţie predă celălalt de executare.
exemplar al mandatului de (1^1) În vederea punerii în
executare. executare a mandatului emis în
(2) În vederea punerii în executarea unei hotărâri
executare a mandatului definitive de condamnare,
emis în executarea unei organul de poliţie poate
hotărâri definitive de pătrunde în domiciliul sau
condamnare, organul de reşedinţa unei persoane fără
poliţie poate pătrunde în învoirea acesteia, precum şi în
domiciliul sau reşedinţa sediul unei persoane juridice
unei persoane fără învoirea fără învoirea reprezentantului
acesteia, precum şi în legal al acesteia.
sediul unei persoane (2) Dispoziţiile art. 161 sunt
juridice fără învoirea aplicabile în mod corespunzător,
reprezentantului legal al obligaţia de încunoştinţare
acesteia. revenind organului de poliţie.
(3) Dispoziţiile art. 229
privind luarea măsurilor de (3) Dacă persoana împotriva
ocrotire sunt aplicabile în căreia s-a emis mandatul nu este
mod corespunzător, găsită, organul de poliţie
obligaţia de încunoştinţare constată aceasta printr-un
revenind organului de proces-verbal şi ia măsuri pentru
poliţie. darea în urmărire, precum şi
(4) Dacă persoana pentru darea în consemn la
împotriva căreia s-a emis punctele de trecere a frontierei.
mandatul nu este găsită, Un exemplar de pe procesul-
organul de poliţie constată verbal împreună cu un exemplar
aceasta printr-un proces- al mandatului de executare se
verbal şi ia măsuri pentru trimit instanţei care a emis
darea în urmărire, precum mandatul.
826
condamnatului în consemn
la punctele de trecere a
frontierei.
(10) Pe durata
termenului de
supraveghere, persoana
supravegheată poate
solicita motivat instanţei
de executare să
încuviinţeze părăsirea
teritoriului României
potrivit art. 85 alin. (2) lit. i)
sau art. 93 alin. (2) lit. d)
din Codul penal. Instanţa
de executare soluţionează
cererea în camera de
consiliu, după ascultarea
persoanei supravegheate şi
a consilierului de
probaţiune, prin încheiere
definitivă. În cazul în care
admite cererea, instanţa
stabileşte perioada pentru
care persoana
supravegheată poate
părăsi teritoriul României.
ART. 558 -
Încunoştinţarea despre Prevederile art.558 din NCPP nu au corespondent în vechea reglementare.
arestare în vederea Aceste noi dispoziţii prevăd posibilitatea persoanei condamnate de a încunoştinţa un membru
executării mandatului al familiei sale ori o altă persoană despre arestare şi despre locul unde este deţinut.
(1) Imediat după Aceeaşi posibilitate este prevăzută în alin.2 cu privire la persoana condamnată care nu este
arestarea în vederea cetăţean român, acesta având dreptul de a încunoştinţa misiunea diplomatică ori oficiul
executării mandatului, consular al statului al cărui cetăţean este, respectiv o organizaţie internaţională umanitară.
condamnatul are dreptul
de a încunoştinţa personal
sau de a solicita
828
administraţiei locului de
deţinere să încunoştinţeze
un membru al familiei sale
ori o altă persoană
desemnată de acesta
despre arestare şi despre
locul unde este deţinut.
(2) Dacă persoana
condamnată nu este
cetăţean român, aceasta
are şi dreptul de a
încunoştinţa sau de a
solicita încunoştinţarea
misiunii diplomatice ori
oficiului consular al statului
al cărui cetăţean este sau,
după caz, a unei organizaţii
internaţionale umanitare,
dacă nu doreşte să
beneficieze de asistenţa
autorităţilor din ţara sa de
origine, ori a
reprezentanţei organizaţiei
internaţionale competente,
dacă este refugiat sau, din
orice alt motiv, se află sub
protecţia unei astfel de
organizaţii.
ART. 560 -
Înlocuirea pedepsei Dispoziţiile art.560 din NCPP nu au corespondent în actuala reglementare, care nu prevede
amenzii cu prestarea unei posibilitatea înlocuirii pedepsei amenzii cu prestarea unei munci neremunerate în folosul
munci neremunerate în comunităţii.
folosul comunităţii Prevederile se completează cu cele ale art.23 din Legea nr.253/2013 care reglementează
(1) Instanţa competentă procedura în caz de neexecutare a amenzii, precum şi cu cele ale art.52 din acelaşi act normativ
să dispună înlocuirea vizând procedura executării muncii neremunerate în folosul comunităţii.
obligaţiei de plată a Potrivit alin.6 al art.menţionat, executarea muncii în folosul comunităţii se face în maxim 2 ani
amenzii neexecutate cu de la rămânerea definitivă a a hotărârii de executare a pedepsei amenzii prin prestarea unei
830
obligaţia de a presta o munci neremunerate în folosul comunităţii şi poate înceta şi prin plata amenzii
muncă neremunerată în corespunzătoare zilelor-amendă neexecutate,
folosul comunităţii, potrivit
art. 64 alin. (1) din Codul
penal, este instanţa de
executare.
serviciului de probaţiune.
ART. 561 -
Înlocuirea muncii
neremunerate în folosul Nici aceste dispoziţii nu au corespondent în vechea reglementare.
comunităţii cu închisoarea Prevederea vizează posibilitatea instanţei de a înlocui zilele-amendă neexecutate prin muncă în
(1) Instanţa competentă folosul comunităţii cu un număr corespunzător de zile cu închisoare în ipotezele prev.de art.64
să dispună, potrivit art. 64 alin.5 lit.a şi b din NCPP.
alin. (5) lit. a) din Codul
penal, înlocuirea muncii în
folosul comunităţii cu
închisoarea este instanţa
de executare, iar în cazul
prevăzut la art. 64 alin. (5)
lit. b) din Codul penal,
instanţa care judecă în
primă instanţă infracţiunea
săvârşită înainte de
executarea integrală a
muncii în folosul
comunităţii.
(2) Sesizarea instanţei se
face din oficiu sau de către
organul care, potrivit legii,
execută amenda ori la
sesizarea serviciului de
probaţiune.
(3) Punerea în executare
a hotărârii se face potrivit
art. 555 - 557.
Pedeapsa interzicerii Pedeapsa interzicerii Reglementările sunt similare, existând doar unele modificări terminologice.
exercitării unor drepturi se exerciţiului unor drepturi se
pune în executare prin pune în executare prin Dispoziţiile se completează cu cele ale art.29 din Legea nr.253/2013 care reglementează
trimiterea de către trimiterea de către instanţa de executarea pedepselor complementare aplicabile persoanei fizice.
judecătorul delegat al executare a unei copii de pe
instanţei de executare a dispozitivul hotărârii, consiliului
unei copii de pe local în a cărui rază îşi are
dispozitivul hotărârii, în domiciliul condamnatul şi
funcţie de drepturile a organului care supraveghează
căror exercitare a fost exercitarea acestor drepturi.
interzisă, persoanei juridice
de drept public sau de
drept privat autorizate să
supravegheze exercitarea
dreptului respectiv.
de executare.
ART. 565 -
Publicarea hotărârii de Dispoziţia nu are corespondent în actuala reglementare, care nu prevede pedeapsa
condamnare complementară constând în publicarea hotărârii de condamnare decât pentru persoana
Pedeapsa publicării juridică.
hotărârii de condamnare se Această pedeapsă complementară a fost introdusă prin art.55 lit.c din NCP.
pune în executare prin Prevederile art.565 din NCPP se completează cu cele ale art.33 din Legea nr.253/2013 care
trimiterea extrasului, în reglementează punerea în executare a pedepsei complementare a publicării hotărârii de
forma stabilită de instanţă, condamnare. In alin.7 al acestui articol se prevede că dacă persoana condamnată nu a efectuat
unui cotidian local ce apare plata pentru publicarea în termenul prevăzut la alin.2 sau 6, judecătorul delegat cu executarea
în circumscripţia instanţei pedepsei va sesiza organul de urmărire penală competent cu privire la săvârşirea infracţiunii
care a pronunţat hotărârea prevăzute de art.288 alin.1 din NCP,
de condamnare sau unui
cotidian naţional, în
vederea publicării, pe
cheltuiala persoanei
condamnate.
835
ART. 567
Obligaţiile în legătură cu ART. 430
tratamentul medical Obligaţii în legătură cu Dispoziţiile sunt similare cu cele din reglementarea anterioară.
(1) Unitatea sanitară la tratamentul medical
care făptuitorul a fost Unitatea sanitară la care
repartizat pentru făptuitorul a fost repartizat
efectuarea tratamentului pentru efectuarea tratamentului
medical este obligată să medical este obligată să
comunice instanţei: comunice instanţei:
a) dacă persoana a) dacă persoana obligată la
obligată la tratament s-a tratament s-a prezentat pentru a
prezentat pentru a urma urma tratamentul;
tratamentul; b) sustragerea de la
b) dacă persoana efectuarea tratamentului după
837
vederea executării
confiscării potrivit
dispoziţiilor privind
creanţele bugetare;
d) când s-a dispus
distrugerea lucrurilor
confiscate, aceasta se face
în prezenţa judecătorului
delegat cu executarea,
întocmindu-se proces-
verbal care se depune la
dosarul cauzei.
SECŢIUNEA a 4-a
Punerea în executare a
altor dispoziţii
ART. 576
Măsurile şi obligaţiile Dispoziţiile nu au corespondent în reglementarea anterioară, întrucât cuprind prevederi vizând
impuse de instanţă punerea în executare a măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor impuse de instanţă în cazul
(1) Punerea în executare amânării aplicării pedepsei, a suspendării executării pedepsei sub supraveghere ori a liberării
a măsurilor şi obligaţiilor condiţionate.
prevăzute la art. 85 alin. (1)
şi (2) din Codul penal, a
dispoziţiilor art. 87, 93, 95,
art. 101 alin. (1) şi (2) şi ale
art. 103 din Codul penal se
face prin trimiterea unei
copii de pe hotărâre
serviciului de probaţiune
competent.
la unitatea de parchet, în
termen de 3 luni de la
rămânerea definitivă a
hotărârii sau a ordonanţei
procurorului, executarea
cheltuielilor judiciare se
face de organul arătat la
alin. (1).
lucrurilor, procedând
potrivit alin. (1).
(6) Dacă în termen de 6
luni de la primirea
încunoştinţării persoanele
chemate nu se prezintă
pentru a le primi, lucrurile
trec în proprietatea
statului. Organul de
cercetare constată aceasta
prin proces-verbal şi
procedează potrivit alin.
(2). Dispoziţiile alin. (3) se
aplică în mod
corespunzător.
CAPITOLUL III -
Alte dispoziţii privind
executarea
SECŢIUNEA 1
Condamnarea în cazul
anulării sau revocării
renunţării la amânarea
pedepsei sau a amânării
aplicării pedepsei
ART. 581^1 Dispoziţiile din NCPP vizând anularea renunţării la aplicarea pedepsei nu au corespondent în
Anularea renunţării la legea procesual penală în vigoare, întrucât reglementează o instituţie juridică nou introdusă în
aplicarea pedepsei legea noastră penală .
(1) Anularea renunţării la Referirea la prevederile art.83 alin.3 din cuprinsul alin.2 a fost făcută însă din eroare, în
aplicarea pedepsei se realitate fiind vorba de prevederile art.82 alin 3 din Noul Cod penal, potrivit cărora dacă în
dispune, din oficiu sau la termen de 2 ani de la rămânerea definitivă a hotărârii prin care s-a dispus renunţarea la
sesizarea procurorului, de aplicarea pedepsei se descoperă că persoana faţă de care s-a luat această măsură săvârşise
instanţa care judecă ori a anterior rămânerii definitive a hotărârii o altă infracţiune, pentru care i s-a stabilit o pedeapsă
judecat în primă instanţă chiar după expirarea acestui termen, renunţarea la aplicarea pedepsei se anulează şi se
infracţiunea ce atrage stabileşte pedeapsa pentru infracţiunea care a atras iniţial renunţarea la aplicarea pedepsei,
anularea. aplicându-se apoi, după caz, dispoziţiile privitoare la concursul de infracţiuni, recidivă sau
(2) Dacă constată că sunt pluralitate intermediară.
îndeplinite condiţiile art. 83
alin. (3) din Codul penal,
instanţa, anulând
renunţarea la aplicarea
pedepsei, dispune
condamnarea inculpatului
pentru infracţiunea cu
privire la care se renunţase
la aplicarea pedepsei,
stabileşte pedeapsa pentru
aceasta, aplicând apoi,
855
ART. 582 -
Revocarea sau anularea Nici aceste dispoziţii nu au corespondent în CPP de la 1968, întrucât cuprind reglementări
amânării aplicării pedepsei vizând instituţia revocării sau anulării amânării aplicării pedepsei, introduse prin art.88 şi art.89
(1) Asupra revocării sau din NCP.
anulării amânării aplicării Instanţa competentă este, în toate situaţiile, instanţa care judecă ori a judecat în primă instanţă
pedepsei se pronunţă, din infracţiunea ce ar putea atrage revocarea sau anularea.
oficiu sau la sesizarea Procedura la instanţa de executare este cea prevăzută de dispoziţiile art.597 NCPP, care se
procurorului sau a completează cu cele cuprinse în Titlul III al Părţii speciale privind judecata.
consilierului de probaţiune,
instanţa care judecă ori a
judecat în primă instanţă
infracţiunea ce ar putea
atrage revocarea sau
anularea.
(2) Dacă până la
expirarea termenului
prevăzut la art. 86 alin. (4)
lit. c) din Codul penal
856
CAPITOLUL III
SECŢIUNEA 1^1 ALTE DISPOZIŢII PRIVIND
EXECUTAREA
Schimbări în executarea
unor hotărâri Secţiunea I
Schimbări în executarea unor
hotărâri
ART. 583 ART. 447
Revocarea sau anularea Revocarea sau anularea
suspendării executării suspendării executării pedepsei
pedepsei sub supraveghere Asupra revocării sau anulării Noile dispoziţii sunt similare celor din reglementarea anterioară, diferenţele fiind doar de
(1) Asupra revocării sau suspendării condiţionate a natură terminologică.
anulării suspendării executării pedepsei prevăzute în Singurul element de noutate introdus în art.583 alin.2 din NCPP îl reprezintă lărgirea sferei
executării pedepsei sub art. 83 ori în art. 85 din Codul persoanelor care pot sesiza instanţa care a pronunţat în primă instanţă suspendarea în vederea
supraveghere prevăzute la penal sau a suspendării revocării suspendării ( consilierul de probaţiune).
art. 96 sau 97 din Codul executării pedepsei sub
penal se pronunţă, din supraveghere prevăzută în art.
oficiu, la sesizarea 86^4 ori în art. 86^5 din Codul
procurorului sau a penal se pronunţă, din oficiu sau
consilierului de probaţiune, la sesizarea procurorului,
instanţa care judecă ori a instanţa care judecă ori a
judecat în primă instanţă judecat în primă instanţă
infracţiunea ce ar putea infracţiunea ce ar putea atrage
atrage revocarea sau revocarea sau anularea.
anularea. Dacă până la expirarea
termenului de încercare nu au
(2) Dacă, până la fost respectate obligaţiile civile
expirarea termenului prevăzute în art. 84 sau cele
prevăzut la art. 93 alin. (5) prevăzute în art. 86^4 alin. 1 din
din Codul penal, Codul penal, partea interesată
condamnatul nu a sau procurorul sesizează
respectat obligaţiile civile instanţa care a pronunţat în
stabilite prin hotărârea de primă instanţă suspendarea, în
condamnare, serviciul de vederea revocării suspendării
probaţiune competent executării pedepsei.
sesizează instanţa care a
pronunţat în primă instanţă
858
suspendarea, în vederea
revocării acesteia.
Sesizarea poate fi făcută şi
de procuror, de consilierul
de probaţiune sau de
partea interesată, până la
expirarea termenului de
supraveghere.
poate fi modificată, dacă la executare a hotărârii sau în preşedintele completului de judecată dispune ataşarea la dosar a înscrisurilor şi luarea tuturor
punerea în executare a cursul executării pedepsei se măsurilor necesare soluţionării cauzei.
hotărârii sau în cursul constată, pe baza unei alte
executării pedepsei se hotărâri definitive, existenţa
constată, pe baza unei alte vreuneia dintre următoarele
hotărâri definitive, situaţii:
existenţa vreuneia dintre a) concursul de infracţiuni;
următoarele situaţii: b) recidiva;
a) concursul de c) acte care intră în conţinutul
infracţiuni; aceleiaşi infracţiuni.
b) recidiva;
c) pluralitatea Instanţa competentă să dispună
intermediară; asupra modificării pedepsei este
d) acte care intră în instanţa de executare a ultimei
conţinutul aceleiaşi hotărâri sau, în cazul când cel
infracţiuni. condamnat se află în stare de
#B deţinere ori în executarea
(2) Instanţa competentă pedepsei la locul de muncă,
să dispună asupra instanţa corespunzătoare în a
modificării pedepsei este cărei circumscripţie se află locul
instanţa de executare a de deţinere sau, după caz,
ultimei hotărâri sau, în unitatea unde se execută
cazul în care persoana pedeapsa.
condamnată se află în stare Sesizarea instanţei se face din
de deţinere, instanţa oficiu, la cererea procurorului ori
corespunzătoare în a cărei a celui condamnat.
circumscripţie se află locul
de deţinere.
(3) Sesizarea instanţei se
face din oficiu, la cererea
procurorului ori a celui
condamnat.
(4) La primirea cererii,
preşedintele completului
de judecată dispune
ataşarea la dosar a
înscrisurilor şi luarea
860
medico-legale, că persoana cel condamnat suferă de o boală Caracterul executoriu al hotărârii prin care se dispune amânarea executării pedepsei este
condamnată suferă de o gravă, care face imposibilă prevăzut în continuare în noua reglementare (alin.5).
boală care nu poate fi executarea pedepsei, iar Un alt element de noutate îl reprezintă alin.7, care stabileşte calea de atac împotriva hotărârii
tratată în reţeaua sanitară instanţa apreciază că amânarea instanţei care se pronunţă asupra cererii de amânare.
a Administraţiei Naţionale executării şi lăsarea în libertate
a Penitenciarelor şi care nu prezintă un pericol concret
face imposibilă executarea pentru ordinea publică. În acest
imediată a pedepsei, dacă caz, executarea pedepsei se
specificul bolii nu permite amână până când starea de
tratarea acesteia cu sănătate a condamnatului se va
asigurarea pazei ameliora, astfel încât pedeapsa
permanente în reţeaua să poată fi pusă în executare.
sanitară a Ministerului Cererea de amânare a executării
Sănătăţii şi dacă instanţa pedepsei nu poate fi admisă
apreciază că amânarea dacă se constată că tratamentul
executării şi lăsarea în condamnatului se poate efectua
libertate nu prezintă un sub pază permanentă, în
pericol pentru ordinea condiţiile prevăzute de art.
publică. În această situaţie, 139^1, care se aplică în mod
executarea pedepsei se corespunzător;
amână pentru o durată
determinată; b) când o condamnată este
gravidă sau are un copil mai mic
b) când o condamnată de un an. În aceste cazuri,
este gravidă sau are un executarea pedepsei se amână
copil mai mic de un an. În până la încetarea cauzei care a
aceste cazuri, executarea determinat amânarea;
pedepsei se amână până la c) când din cauza unor
încetarea cauzei care a împrejurări speciale executarea
determinat amânarea. imediată a pedepsei ar avea
(2) În cazul prevăzut la consecinţe grave pentru
alin. (1) lit. a), amânarea condamnat, familie sau unitatea
executării pedepsei nu la care lucrează. În acest caz,
poate fi dispusă dacă cel executarea poate fi amânată cel
condamnat şi-a provocat mult 3 luni şi numai o singură
singur starea de boală, prin dată.
refuzul tratamentului (2) Cererea de amânare a
865
fi atacată cu contestaţie la
instanţa ierarhic
superioară, în termen de 3
zile de la comunicare.
amânare a executării
pedepsei închisorii pentru a (2) Instanţa de executare ţine
lua în evidenţă persoana, evidenţa amânărilor acordate şi,
jandarmeriei, unităţii de la expirarea termenului, ia
poliţie în a cărei măsuri pentru emiterea
circumscripţie locuieşte mandatului de executare, iar
condamnatul, organelor dacă mandatul a fost emis, ia
competente să elibereze măsuri pentru aducerea lui la
paşaportul, organelor de îndeplinire. Dacă nu s-a stabilit
frontieră, precum şi altor un termen, judecătorul delegat
instituţii, în vederea al instanţei de executare este
asigurării respectării obligat să verifice periodic dacă
obligaţiilor impuse. mai subzistă cauza care a
Organele în drept refuză determinat amânarea executării
eliberarea paşaportului pedepsei, iar când constată că
sau, după caz, ridică aceasta a încetat, să ia măsuri
provizoriu paşaportul pe pentru emiterea mandatului de
durata amânării. executare sau, după caz, pentru
aducerea lui la îndeplinire.
(4) În caz de încălcare cu
rea-credinţă a obligaţiilor
stabilite potrivit art. 590,
instanţa de executare
revocă amânarea şi
dispune punerea în
executare a pedepsei
privative de libertate.
Organul de poliţie
desemnat de instanţă în
cuprinsul hotărârii cu
supravegherea celui faţă de
care s-a dispus amânarea
executării pedepsei verifică
periodic respectarea
obligaţiilor de către
condamnat şi întocmeşte
lunar un raport în acest
870
dacă cel condamnat se află pedepsei, de către un judecător Prin urmare, prevederea alin.2, conform căreia judecătorul se pronunţă prin încheiere
în executarea pedepsei, de de la instanţa corespunzătoare executorie, vine în contradicţie cu cea de la alin.3, potrivit cu care contestaţia formulată de
către judecătorul delegat în a cărei circumscripţie se află procuror este suspensivă de executare.
cu executarea de la locul de deţinere sau unitatea
instanţa corespunzătoare unde se execută pedeapsa la
în a cărei circumscripţie se locul de muncă.
află locul de deţinere.
(2) Judecătorul se
pronunţă prin încheiere
executorie, dată în camera
de consiliu, cu participarea
procurorului.
(3) Împotriva încheierii
pronunţate potrivit alin. (2)
se poate declara
contestaţie de către
procuror, în termen de 3
zile de la pronunţare.
Contestaţia este suspensivă
de executare.
CAPITOLUL IV CAPITOLUL IV
Dispoziţii comune DISPOZIŢII COMUNE
executare este cea (2) În cazul arătat în art. 461 Totodată, în alin.4 se prevede expres că după pronunţarea soluţiei definitive ca urmare a
prevăzută la art. 597. lit. d), dacă din hotărârea pusă în admiterii contestaţiei la executare, se face o nouă punere în executare conform procedurii
(2) În cazul arătat la art. executare nu rezultă datele şi prevăzute de prezentul titlu.
598 alin. (1) lit. d), dacă din situaţiile de existenţa cărora
hotărârea pusă în depinde soluţionarea
executare nu rezultă datele contestaţiei, constatarea
şi situaţiile de existenţa acestora se face de către
cărora depinde instanţa competentă să judece
soluţionarea contestaţiei, contestaţia.
constatarea acestora se
face de către instanţa
competentă să judece
contestaţia.
(3) Cererea poate fi
retrasă de condamnat sau
de procuror, când este
formulată de acesta.
(4) După pronunţarea
soluţiei definitive ca (3) Cererile ulterioare de
urmare a admiterii contestaţie la executare sunt
contestaţiei la executare, inadmisibile dacă există
se face o nouă punere în identitate de persoană, de temei
executare conform legal, de motive şi de apărări.
procedurii prevăzute de
prezentul titlu.