Efectele alcoolului asupra organismului

Alcoolul este considerat un drog legal, iar consumul sistematic de băuturi alcoolice –
„toxicomanie legalizată” prin faptul că sunt tolerate de opinia publică.

Alcoolul spre deosebire de mancare, nu este digerat in stomac si in intestine. Cand alcoolul
ajunge in stomac, o parte din el trece in celulele stomacului si apoi in circuitul sanguin.
Restul trece in intestinul subtire si apoi direct in sange.

Mancarea poate incetini absorbtia alcoolului in sange aproape cu 50% .

Taria unei bauturi alcoolice determina si efectele sale asupra organismului. "Taria" indica
concentratia de alcool in bautura.Continutul de alcool :

 Bere- 3-6% alcool (facuta din cereale)

 Vin- 10-14% alcool (din struguri)
 Gin, whisky, cognac, rom - 40-50% alcool (amestec fermentat de cereale si fructe)

Nivelul de alcool in sange reprezinta cantitatea de alcool transportat de sange la creier,

determinand gradul de intoxicare.
Un nivel de alcool in sange de
- 0,01-0,02% nu are un efect prea mare asupra organismului;
- 0,10-0,15% cauzeaza simptome mai grave, printre care deteriorarea vederii, a auzului a
deprinderilor motorii. La un nivel de 0,10-0,15% este foarte periculos pentru soferi sa
conduca masina.
- La 0,20% apar clar semne de betie, dificultatea de a vorbi, de a merge.
- Concentratiile peste 0,40% duc la stare de coma.
- Cele de 0.60-0,70% cauzeaza moartea.

Alcoolul afecteazã corpul in douã feluri:

1. Intrã in contact cu gura, esofagul, stomacul si intestinele unde are o actiune iritantã si
“anesteziantã” (cauzând lipsa senzatiei de durere cu sau fãrã pierderea constiintei),
2. Doar 20‰ din cantitatea de alcool ingeratã este absorbitã in stomac, restul de 80‰ este
absorbit prin peretii intestinali direct in sânge, ajungând in fiecare celulã a corpului.
Fiecare ratie de alcool va produce o intoxicare. Ceea ce face alcoolul este sã
incetineascã functionarea celulelor si a organelor pânã când ajung sã isi desfãsoare
activitatea cu mult mai putinã eficientã.
El afecteazã creierul intervenind in activitatea centrilor care coordoneazã echilibrul,
perceptia, vorbirea si gândirea. Produce dificultati in vorbire si erori in procesul de gândire.
Mai sunt afectati centrii coordonãrii, apãrând astfel “simptomele” clasice: mersul
impleticit, cãzãturile, ajungându-se pana la imposibilitatea de a mai tine un chibrit aprins in
mânã. In mod paradoxal, desi incetineste functiile organismului, alcoolul duce la disparitia
inhibitiilor.
Emotiile sunt exprimate mult mai usor, deoarece acea parte a creierului care ne ajutã sã
ne controlãm comportamentul este scoasã din functie sau se relaxeazã excesiv astfel incât
emotiile devin exagerate.

Efecte de scurta durata ale alcoolului

- raspunsuri incetinite fata de mediul ambiant
- scaderea coordonarii
- scaderea capacitatii de a gandi limpede
- alterarea memoriei
- voma
- tulburari de vedere
- risc crescut de accidente
- dificultatea de a merge sau a sta in picioare
pierderea cunostintei
- coma alcoolică
- deces

Efectele de lunga durata ale alcoolului

- alcoolismul
- pierderea memoriei
- ciroza hepatica
- deteriorarea creierului
- boli de inima
- scurtarea duratei de viata
- moarte prin accidente (de masina)
- moarte prin accidente legate de alcool.

Obişnuinţa cu alcoolul pe care o invocă unii băutori, înseamnă rezistenţa organismului

faţă de acesta, deoarece drogul acţionează pe nesimţite asupra sănătăţii fizice şi mentale,
ducând la instalarea unei stări progresive de uzură a individului.
S-a constatat că riscul de a muri sub 55 de ani este de trei ori mai mare la alcoolici.
Printre băutori s-au înregistrat de trei ori mai multe decese prin traumatisme cranio-
cerebrale, de cinci ori mai multe sinucideri şi de peste douăzeci de ori mai multe decese
prin cancer al căilor digestive superioare.