Sunteți pe pagina 1din 9

COLEGIUL NAŢIONAL DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE ,, RAISA PACALO ”

CATEDRA NURSING

SUPORT TEORETIC

INSTITUŢII MEDICO-SANITARE PUBLICE

Chişinău
PLANUL LECȚIEI

1. Clasificarea şi structura instituţiilor curative.


2. Activitatea instituţiilor medicale bazată pe legislaţia în vigoare.
3. Legi, hotarâri guvernamentale, ordine ale Ministerului Sănătăţii şi alte
acte normative ce reglementează activitatea cadrului mediu de
specialitate în reţeaua medico-sanitară din Republica Moldova.
I.Clasificarea şi structura instituţiilor curative.
În Republica Moldova a fost creată o rețea largă de instituții pentru ocrotirea
sănătății de diferite tipuri, profiluri, categorii și capacitate. După funcțiile ce le
îndeplinesc, instituțiile menționate se împart în trei grupe : de tip ambulator , de
tip staționar şi de tip intermediar (staţionarele de zi).
Instituții curative
de tip

Ambulator Staționar
-AMT
-CMF
-Policlinica -Spitalul
-Serviciul de salvare -Clinica
-Punctul medical -Sanatoriul
-Dispensarul
-Unitatea medico-sanitară
-Centru de săsnătate
-Cabinete individuale medicale

II. Activitatea instituţiilor medicale bazată pe legislaţia în vigoare.


AMT (Asociaţia medico-teritorială) are în subordonare : cîteva CMF(Centru
medicilor de familie), unitate medico-sanitară, dispensar, serviciu de salvare.
CMF- Medicina de Familie este o specialitate care acordă asistenţă medicală
continuă şi completă persoanelor individuale şi familiilor. Este o specialitate
amplă care integrează cunoştinţe din domeniile biologice, clinice şi de
comportament. Populaţia vizitată de activitatea specialităţii include persoane de
toate vîrstele şi ambele genuri. Specialitatea medicina de familie cuprinde toate
sistemele de organe şi toate unităţile nozologice.
Policlinica este o instituție curativo-profilactică predestinată pentru acordarea
ajutorului medical specializat, bolnavilor în condiții de ambulator și celor de la
domiciliu ce nu au nevoie de internare în spital.
Ea este prevazută cu cabinete medicale de diferite profiluri : terapeutic,
chirurgical, ginecologic, neurologic…
Cabinete de diagnostic : radiologic, diagnostic functional, cabinete și secții
pentru executarea tratamentului și prescripțiilor medicale, laboratoare,
registratura, cabinet de serviciu si alte încăperi auxiliare.
Activitatea asistentei medicale în policlinica:
1. Pregătirea pentru consultația medicală: verifică starea sanitară a
cabinetului, pregătește documentația, are grijă de bolnavii cu febră și de
cei cu boli acute să fie consultați de medic în primul rînd.
2. Acordarea ajutorului medicului în timpul consultațiilor (explică
bolnavului cum să primească medicamente, cum să se pregătească de
examenul radiologic al organelor interne, unde să dea analize de urină,
mase fecale, sînge, etc.).
3. Efectuarea prescripțiilor medicului bolnavilor de la domiciliu : injectii,
sinapisme, prîşneţe etc.
4. Îngrijirea bolnavilor de la domiciliu.
5. Completarea documentației bolnavilor dispensarizați și luarea lor la
evidență.
6. Desfășurarea activitații de educaţie sanitară printre populația
circumscripției sale.
Dispensarul este o instituție curativă specializată de tip ambulator. Toată
activitatea dispensarului se bazează pe metoda de dispensarizare a unor categorii
de bolnavi:
 Tuberculoză.
 Boli oncologice.
 Boli venerice etc.
Duce evidența de prezentare la timp a pacienților cu boli cronice ce se află la
evidență și promovează sănătatea.
Activitatea asistentei medicale ?n dispensar:
1. Supraveghează strict bolnavii, are grijă de aplicarea la timp a măsurilor
profilactice.
2. Invită bolnavii la consultația medicului, înmînează îndreptările pentru
analiză.
3. Îndeplinește lucrul de promovare a sănătății.
4. La domiciliu asistenta medicală aduce la cunoștință rudele cu regulele de
comportare cu bolnavul contagios.
5. Fregventează în permanentă pacienţii la domiciliu (patronaj).
Serviciul de salvare sau de prim ajutor medical, acordă populației în caz de
necesitate asistență de urgență.
Ajutorul medical specializat este acordat de o echipă în fruntea căreia se află
medicul, felcerul îl ajută pe medic în acordarea asistenței medicale și în
transportarea bolnavilor.
Unitatea medico-sanitară este o instituție curativo-profilactică ce acordă
asistență medicală muncitorilor de la întreprinderile industriale în componența
careia înafară de policlinică poate întra un spital, un punct sanitar și un
profilactoriu.
Scopul unitații medico-sanitare:
 Acordarea asistenței medicale calificate și efectuarea unui complex de
măsuri profilactice pentru reducerea morbidității muncitorilor.
 Dispensarizarea sistematică a muncitorilor pentru prevenirea și depistarea
proceselor de îmbolnăvire profesionale și somatice.
 Studierea și depistarea tuturor focarelor care acționează dăunător asupra
celor ce muncesc, elaborarea împreună cu administrația și sindicatele a
unor planuri complexe pentru îmbunatățirea condițiilor sanitaro-igienice
de muncă.
Activitatea asistentei medicale în unitatea medico-sanitară:
1. Organizează efectuarea examenelor profilactice ale muncitorilor.
2. Duce evidența bolnavilor înregistrați la dispensar.
3. Asistă la consultațiile medicului de circumscripție îndeplinind toate
funcțiile asistentei medicale a policlinicii.
4. Acorda primul ajutor în caz de traume.
5. Verifică starea sanitară a cantinelor, bufetelor, sălilor de duș și baie.
6. Îndeplinește lucrul de educație sanitară.
Centru de sănătate este o instituţe curativă în care se acordă ajutorul medical
bolnavilor care nu au nevoie de internare în spital şi celor de la domiciliu.
Ambulatorul se deosebeşte de policlinică prinr-un volum mai mic de lucru. Aici
lucreaza 1-3 medici care acorda ajutor populaţiei unui oraşel, sat sau unei
întreprinderi industriale mici. În componenţa ambulatorlui în afara de medic
lucrează o moasa, asistenta medicala şi o infermieră.
Ambulatoarele fac parte din policlinicile raionale sau unităţile medico-
sanitare.
Asistenţa se efectuiază conform circumscripţiei care asigură:
 Depistarea activa a bolnavilor, supraveglierea lor si acordarea
asistenţei medicale calificate.
 Studierea morbidităţii şi aplicarea masurilor antiepidemice.
 Desfaşurarea activitaţii de educaţie sanitară.
Activitatea asistentei medicale poate fi curativă şi profilactică:
1. Asistarea în timpul consultaţiei bolnavilor.
2. Pregatirea cabinetului pentru consultaţii.
3. Completarea fişelor.
4. Măsurarea temperaturii, TA, Ps.
Cabinetele medicale individuale cu medici de familie sunt unități sanitare
individuale, care asigură asistența medicala primară, prespitalicească a
persoanelor asigurate, care s-au înscris voluntar pe lista medicului respectiv.
Alături de asistența medicală primară, cabinetele individuale asigură prevenirea
îmbolnăvirilor, precum și buna stare igienico-sanitară a familiilor înscrise
voluntar pe lista medicului de familie a cabinetului.
Asistența medicală se acordă la sediul cabinetului, la domiciliul bolnavilor și în
unele cazuri în colectivitățile de copii care nu au medic școlar. Personalul
mediu sanitar acordă îngrijiri bolnavilor la domiciliu conform indicațiilor
prescrise de medicul de familie direct sau la recomandarea medicului de la
ambulatoriul de specialitate.
Cabinetul ține în evidență bolnavii înscriși pe lista lor, asigură supravegherea
lor activă și îndeplinește măsurile de profilaxie.
Spitalul este o instituţie medicală pentru bolnavii care au nevoie de un
tratament şi îngrijire permanentă, înzestrat cu aparatură şi utilaj curativ, şi de
diagnostic necesar. Spitalele se construiesc în zone nepoluate, în sistem
monobloc sau pavilion ferite de zgomot înconjurate de zone verzi, în afara
centrului oraşului dar cu mijloace de transport şi comunicare cu oraşul. După
caracteristica şi capacitaţile sale spitalele se împart în cîteva grupuri:
a) După profil:
1. De un singur profil (de psihiatrie, boli infecţioase…).
2.De profil larg (în cadrul spitalului sunt urmatoarele secţii: terapie,
chirurgie,ginecologie…).

b) După circumscripţie:
1. Raionale
2. Orăşăneşti
3. Republicane
c) După capacitate:
- În dependenţă de numarul de paturi spitalele se împart în categorii.
Spitalele au în componenţă :
1. Serviciul de internare loc de prelucrare sanitară a pacienţilor şi
înregistrare a lor.
2. Secţia de paturi (staţionarul) salonul este locul de îngrijire a pacientului.
3. Serviciile de diagnostic şi tratament prin dotarea de care dispun scurtează
timpul de spitalizare, este necesară planificarea pacienţilor pe ore, pentru a
evita întîlnirea pacienţilor din diferite secţii pentru examinare.
4. Farmacia asigură spitalul cu medicamentele necesare.
5. Anexele gospădăreşti:
a) Blocul alimentar asigură circuitul igienic al alimentelor, circuitul fiind
astfel dirijat încît în nici un moment să nu se întîlnească alimentele brute cu
cele semipreparate sau finite.
b) Pregătirea alimentaţiei sugarului se face în bucătăriile de lapte.
c) Spălătoria asigură circuitul igienic al linjeriei din spital, în secţia de
spital se păstrează numai linjerie curată, cea murdară se transportă la
spălătorie în saci impermiabili.
d) Alimentaţia cu apă a spitalelor apa trebie să îndeplinească condiţiile de
potabilitate fiind distribuită în mod continuu pentru a asigura necesităţile de
igienă a pacienţilor şi a personalului medical, cît şi pentru menţinerea
curăţeniei în clădire şi în grupurile sanitare.
e) Îndepărtarea rizidurilor şi deşeurilor:_
- După fiecare intervenţie se îndepărtează rizidurile solide colectate din săli
de: tratamente, pansamente, naştere, operaţie.
- Rizidurile lichide se dezinfectează şi se îndepărtează prin reţeaua de
canalizare.
- Fiecare spital ar fi bine să fie dotat cu crematoriu pentru deşeurile
(rizidurile) considerate infectate.
În spital vor fi internați:
 Pacienţi în stare gravă, care necesită o îngrijire permanentă,
calificată, specială.
 Pacienţi cu îmbolnaviri rare și cazurile atipice de boală, care pot fi
greu diagnosticate și necesită o observație atentă, permanentă și de
lungă durată.
 Pacienţi care necesită intervenții chirurgicale sau alte tratamente
speciale nerealizabile ambulatoriu.
 Pacienţi care suferă sau care sunt suspectați de boli infecto-
contagioase, precum și bolnavii psihici, periculoși pentru anturajul
lor, pentru a fi izolați de restul populației.
Activitatea asistentei medicale în spital:
- depinde de profilul secţiei şi specificul asisteţei meicale în secţie (de ex:
activitatea asistentei medicale în secţia de internare, în cabinetul de
pansamente, în secţia de urologie…)
Clinica este o instituție curativo-profilactică în care în afară de tratament
staționar al bolnavilor se efectuează un lucru de cercetăre și de învățămînt
practic al studenților.
Sanatoriul este o instituție de tip staționar în care se efectuează completarea
tratamentului de bază a bolnavului. Sanatoriile se situează în localități cu clima
prielnică unde sunt ape minerale sau nămol curativ (Camenca, Cahul, Vadul
luiVoda).
III. Legi, hotarâri guvernamentale, ordine ale Ministerului Sănătăţii şi alte
acte normative ce reglementează activitatea cadrului mediu de specialitate
în reţeaua medico-sanitară din Republica Moldova.
Activitatea asitentei medicale sau a cadrului mediu de specialitate în reţeaua
medico-sanitară din Republica Moldova se desfăşoară în baza unor legi, hotărîri,
ordine şi alte acte normative ale Ministerului Sănătăţii. Setul de ordine care vor
fi respectate la locul de muncă al asistentei medicale sunt:

1. Standardul din anul 1985 ,,Metode, Mijloace, Regime de dezinfecţie şi


sterilizare a articolelor medicale”
2. Ord.Nr. 51 MS RM din 21.04.2009 ,,Infecţiile nosocomiale”
3. Ord.Nr. 288 MS RM din 23.03.1976 ,,Despre regimul sanitar-
epidimiologic în instituţii medicale”
4. Ord.Nr.280 MS RM din 10.1201998 ,, Cu privire la perfecţionarea
măsurilor de profilaxie a maladiilor SIDA”
5. Ord.Nr.311 MS RM din 27.12. 1997 ,, Cu privire la acordarea asistenţei
medicale persoanelor infectate cu HIV şi bolnavi ci SIDA şi măsurile
antiepidemice”
6. Ord.Nr.28 MS RM din 16.01.2006 ,,Cu privire la păstrarea
medicamentelor, produselor parafarmaceutice şi articolelor cu destinaţie
medicală”
7. Ord.Nr.71 MS RM din 03.03.1999 ,, Cu privire la păstrarea, evidenţa şi
eliberarea produselor şi substanţelor stupefiante, toxice şi psihotrope”
8. Ord.Nr.225 MS RM din 23.09.1999,, Cu privire la măsurile de educaţie
pentru sănătate şi promovarea modului sănătos de viaţă”
9. Ord.Nr.1204 MS RM din 16.11.1987 ,,Regimul curativ de protecţie în
instituţiile medicale”
Bibliografie:
1.Politica Națională de Sănătate a Republicii Moldova 2007-2021
2.Manual standarde/protocoale a deprinderilor practice, Chişinău,2008,
3.Carol Mozes,Tehnica îngrijirii bolnavilor,Editura medicală,Bucureşti,2007,
4.Lucreţia Titircă,Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţi
medicali,Editura Viaţa medicală românească, 1997.

S-ar putea să vă placă și