Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Noțiuni de Fonetică
Noțiuni de Fonetică
CE ESTE FONETICA?
Fonetica este știința care studiază sunetele vorbirii.
Sunetele aparțin vorbirii și alcătuiesc sistemul fonetic, iar literele aparțin scrierii și alcătuiesc
alfabetul.
Limba română este considerată o limbă fonetică deoarece unei litere îi corespunde un singur
sunet. De cele mai multe ori, numărul literelor dintr-un cuvânt este identic cu numărul sunetelor din
cuvântul respectiv.
Exemple:
profesor: 8 litere, 8 sunete
tablă: 5 litere, 5 sunete
OBSERVAȚIE:
Litera "x" poate fi redată cu ajutorul a două sunete (cs; gz).
Exemplu: taxi: 4 litere, 5 sunete
OBSERVAȚIE:
Grupurile de litere (ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi) reprezintă fie un sunet, fie două sunete:
1. grupul de litere + vocală (in aceeași silabă): grupul reprezintă un sunet
Exemplu: ceapă - 5 litere, 4 sunete
2. grupul de litere aflat la sfârșitul cuvântului, iar in silabă există și o altă vocală: grupul reprezintă un
sunet
Exemplu: atunci - 6 litere, 5 sunete
3. grupul de litere + consoană sau grupul de litere este singur în aceeași silabă: grupul reprezintă 2
sunete
Exemplu: chitară - 7 litere, 6 sunete; geografie - 9 litere, 9 sunete
LITERELE
GRUPURI DE SUNETE
Grupurile de sunete sunt împărțite în:
1. DIFTONG: format din semivocală (s) + vocala (v) sau vocală (v) + semivocală (s) în aceeași silabă
(exemplu moa-le (sv); co-pi-lu-lui (vs))
Exemple de diftongi
– ştiucă, broască, câine, doi, cuib, soare, deal, iute, piatră, nou, vrei, ziuă, oameni, ziuă.
– seară, iarbă, iepure, iubi, soare, rouă, mai, noroi, pui, august, fiu, lei, stea, fier, două.
In funcție de ordinea sunetelor în structura unui diftong, aceștia pot fi:
a) diftongi ascendenți (SV): ve-dea
b) diftongi descendenți (VS): l-au; dau
!!! Trebuie de asemenea să fiți atenți la identificarea grupurilor de sunete. De exemplu, în fu-gea nu
există niciun diftong, avem grupul de litere ge. In "fu-geau" există doar diftong, pentru că avem ge =
grup de litere.
!!! Diftongul se poate constitui din două sunete alăturate aparţinând unor cuvinte diferite, dar care se
pronunţă într-o silabă. Între elementele componente ale acestor silabe apare cratima: mi-a amintit; să-i
dau; că-i spune;
!!! În diftong, semivocalele -o şi -e apar întotdeauna ca prim element, iar celelalte semivocale (i şi u)
pot fi primul sau al doilea element.
!!! Cuvintele EU, EL, E (este), formele verbului A FI (eram, ești, erai + prietenii) se pronunță ieu,
iel,k ie, ieste, ieram, iești, ierai.
Scriem EU dar pronunțăm IEU. I-ul ăla e mai ascuns așa, nu se scrie, dar se simte. La fel cu EL,
E, ERAM, EȘTI, ERAI și alte forme similare. Practic, atunci când pronunțăm cuvintele astea, litera E
ne forțează mâna să mai băgăm un I înainte de ea.
!!! Atunci când c şi i sunt vocale urmate de o semivocală (ghiocei, rochii), -ei şi -ii sunt diftongi
deoarece –e şi primul –i sunt vocalele silabelor respective: ghi-o-cei; ro-chii;
Exemple de triftongi
!!! Triftongul se poate constitui din trei sunete alăturate, aparţinând unor cuvinte diferite, dar
pronunţate împreună, în aceeaşi silabă. Între elementele componente ale acestor silabe apare cratima.
şi-au spus; mi-ai dat; ne-au adus
3. HIAT: format din două vocale aflate în silabe diferite (exemplu: gă-i-nă, ca-i-să, a-e-ro-port, al-co-
ol: fi-in-ţă; i-de-e: po-e-zi-e; res-pec-tu-os; sca-un.)
Exemple de hiat
– aeroport, fiinţă, alcool, idee, respectuos, poezie, totdeauna, supraaglomerat, aer, aur, păun.
– duel, caisă, poezie, alee, cooperaţie, indoeuropean, coautor, biologie, zoologie, triunghi.
In limba română, problema accentului este dificilă deoarece acesta nu are reguli pentru a fi
stabilit, el având o poziție liberă. Pentru unele cuvinte, deși sunt scrise identic, prin accentuare diferită
se obțin sensuri diferite.
Exemplu:
haină (cu sensul de îmbrăcăminte) - haină (cu sensul de rea)
copii (cu sensul de copie) - copii (cu sensul de copii)
veselă (cu sensul de farfurii) - veselă (cu sensul de bucuroasă)
!!! Pentru a identifica corect grupurile de sunete trebuie obligatoriu să despărțim cuvântul în silabe.
In funcție de numărul de silabe din care este alcătuit un cuvânt, acesta poate fi clasificat in: