Prezentare

Analiză literară
Tema nuvelei o reprezintă consecințele negative pe care setea de îmbogățire le aduce asupra
destinului omenesc. Autorul este convins că goana după bani aduce numai rele în viață și, în final,
duce la pierzanie. Astfel Moara cu noroc este o nuvelă psihologică care are loc în satul
transilvănean din a doua parte a secolului al XIX-lea.
Nuvela are 17 capitole nenumite, cu o narațiune în ordine cronologică și o compoziție clasică.
Moara cu noroc începe și se termină cu cuvintele bătrânei, soacra lui Ghiță: „Omul să fie mulțumit cu
sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăția, ci liniștea colibei tale te face fericit.” și respectiv „Simțeam
eu că nu are să iasă bine; dar așa le-a fost dat!...” care sugerează unitatea întregului.
În nuvelă apar numeroase expresiile populare și proverbele, ca de exemplu, „ce-i în mână nu-i
minciună“, „când mi-i vedea eu ceafa cu ochii“.
George Călinescu în Istoria literaturii române de la origini până în prezent consideră că Moara cu
noroc este „o nuvelă solidă, cu subiect de roman. Marile crescătorii de porci în pusta arădană și
moravurile sălbatice ale porcarilor au ceva din grandoarea istoriilor americane cu imense prerii și
cete de bizoni.[...] Sămădăul Lică este un hoț și un ucigaș, acoperit de persoane tari [...] Cârciumarul
Ghiță se pune în drumul porcarilor, unde se câștigă bani mulți, și se așeză la mijloc între ordinea
juridică a statului și legislația mutuală a hoților.”[1][2]

Personaje
 Lică Sămădăul
 Ghiță
 Ana
 Săilă Boarul
 Răuț
 Buză-Ruptă
 Pintea - jandarm
 Mama Anei
 Laie - una din slugile lui Ghiță
 Marți - a doua slugă a lui Ghiță
 Petrișor - copilul lui Ghiță și al Anei
 Uța -

Ecranizări
Articol principal: La moara cu noroc (film).
Nuvela a fost ecranizată în 1955 de către regizorul Victor Iliu. Filmul a fost nominalizat la Palm d'or
la Festivalul Filmului de la Cannes.[3] În 2015 a fost ecranizată de regizorul Marian
Crișan ca Orizont (adaptare liberă).[4]