Dimitrie

Cantemir
Personalitate remarcantă în
istoria Umanismului
 Studiile și cunoştinţele enciclopedice pe care le-a deţinut Dimitrie Cantemir
În 1688 Dimitrie Cantemir este trimis la
Istanbul pe lângă curtea sultanului în calitate
de ostatic. La alt nivel, superior, Dimitrie îşi
continuă studiile la Constantinopol, atât la
Înalta şcoală a Patriarhiei din acest oraş, cât
şi la diverşi profesori particulari de formaţie
culturală europeană şi orientală. În timpul
şederii sale îndelungate (circa 22 de ani cu
mici intermitenţe) în capitala Imperiului
Otoman, Dimitrie a manifestat un mare
interes faţă de istoria, cultura şi civilizaţia
orientală, mai cu seamă faţă de cea turco-
otomană. În acest mediu tânărul Dimitrie a
studiat filosofia, logica, teologia, geografia,
istoria, muzica, medicina, folclorul, limbile
occidentale şi orientale (turca, persana,
araba), desenul şi arhitectura.
Fragmente din filmul ,,Dimitrie Cantemir (1973)
Portret din tinerețe al lui Dimitrie Cantemir
Emblema familiei Cantemir
Aceste cunoştinţe temeinice i-au permis să
elaboreze mai multe lucrări dedicate istoriei,
civilizaţiei şi culturii. Mai mult ca atât, unele
din concluziile sale pe care le-a tras de pe
urma studierii religiei musulmane, istoriei
Imperiului Otoman, a încercat să le pună la
temelia activităţii sale practice ca domn al
Ţării Moldovei în anii 1710-1711.E necesar
de menţionat, că totuşi nu toate direcţiile
cercetărilor ştiinţifice ale lui Dimitrie
Cantemir au fost pe deplin studiate. În rândul
lor se pot înscrie problemele referitoare la
contribuţia omului de ştiinţă Cantemir în
dezvoltarea etnografiei.
 Problemele pe care le abordează Dimitrie Cantemir şi le tratează în principalele sale opere

Divanul
sau
Subiectul cărții, lupta între trup și suflet, între
materie și spirit, prin care biserica înțelege
lupta între păcat și trăirea mistică, pornește de
la epistola lui Pavel către galateeni (trupul se
luptă necontenit cu spiritul). Cea mai
apropiată ca formă de Divanul lui Cantemir,
dintre diferitele opere cu această temă, este
Dioptra (Oglinda lumii), scriere a lui Filip
Solitarul , scriitor ascetic bizantin (secolul
XI). Concluzia logică a autorului Dioptrei
este disprețuirea lumii și a vieții, ascetismul.
Pentru Cantemir, însă, lupta împotriva vieții
se dă în viață și nu prin părăsirea ei, prin
retragerea în mănăstire. Formula proprie a lui
Cantemir este astfel exprimată lapidar: " Câte
fortuni în lume sunt, toate omului a le trage îi
Scrisă în română și tipărită la Iași în 1698
este."
este una din lucrările fundamentale ale lui
Dimitrie Cantemir.Această operă este prima
lucrare filozofică românească. În această
lucrare întâlnim disputele medievale despre
timp, suflet, natură sau conștiință. Dimitrie
Cantemir sugerează superioritatea omului
asupra celorlalte viețuitoare, face din om un
stapân al lumii, susține superioritatea vieții
spirituale asupra condiției biologice a omului,
încearcă să definească concepte filozofice și
să alcătuiască o terminologie filozofică.
Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor

Scrisă între anii 1719 și 1722 în latină și Ideea principală a Hronicului, în tomul I,
tradusă apoi în română, este ultima operă a este romanitatea poporului român. Autorul îi
lui Dimitrie Cantemir, în care autorul explică consideră pe români ca urmași ai romanilor
de ce moldovenii sunt români. și numai ai romanilor, iar dacii și populația
băștinașă ar fi fost exterminați.[2]
„Hronicul vechimei a romano-moldo-
Rezultatele la care a ajuns istoriografia de
vlahilor” este o lucrare de sinteză și prezintă
după Cantemir nu confirmă această teorie,
concepția lui Dimitrie Cantemir asupra
se știe astăzi că dacii au rămas și au fost
formării poporului român și a limbii române,
romanizați. Romanizarea este un fapt de
tratând, cu o documentare foarte bogată, din
cultură, aceasta a însemnat adoptarea limbii
peste 150 de izvoare române și străine (în
și culturii latine de către băștinași.
limbile latină, greacă, poloneză și rusă),
originile poporului român și evoluția sa până
la cel de-al doilea descălecat, momentul
întemeierii țărilor române Muntenia și
Moldova.
 Dimitrie Cantemir, cel mai bun spion al lui Petru cel Mare și relațiile lui sociale

În 1691 cu studiile din universitatea

prestigioasă din Istambul,a căpătat experiență
politică a luptei pentru putere si gustul
intrigilor diplomatice

Universitatea creștină ,,Dimitrie Cantemir’’
Imediat după moartea tatălui său, Dimitrie a
devenit domn de către boieri și a primit, la
doar 19 ani, toate onorurile ceremonialului de
inscăunare. Însă, dupa trei săptămâni, a fost
arestat de turci si dus la Constantinopol, unde
a rămas fără avere si fără vreo perspectivă de
revenire ca domnitor.Turcilor care au inceput
sa se teamă de un atac al armatelor țarului
Rus Petru cel Mare, l-au trimis pe tronul
Moldovei, unde nu a rămas decat opt luni,
timp suficient pentru a incheia unui tratat cu
Petru cel Mare si a participa la lupta de la
Stanilesti din 1711, soldata cu înfrângerea
aliaților.
Lupta de la
Stanilesti
Pacea, cumpărata cu bani grei de țar nu a
impus condiții foarte grele: domnitorul
Moldovei, Dimitrie Cantemir, devenit pentru
turci un trădător, a avut de a se refugia în
Rusia. Promovarea lui în ranguri și funcţii a
avut loc în cadrul administraţiei lui Petru I.S-
a integrat în societatea Rusă și contribuia la
realizarea și promovarea multiplelor reforme
ale lui Petru I.Dimitrie Cantemir era șpion de
curte a acestuia, trăsătură sau calitate, scoasă
în evidență mai ales în timpul complexelor
relații ai acestora.
Emblema
Imperiului
Mai apoi, după o perioadă de aşteptare de circa 17 ani,
intervalul de timp 1710-1711.Domnia poate fi calificată
mai degrabă ca fiind una neformală,deoarece fiind ales
în ţară, n-a primit confirmare din partea Porţii, act care a
demonstrat statutul de suzeranitate a statului Moldova
faţă de Imperiul Otoman. În Domnia lui din anii 1710-
1711, confirmată de autorităţile imperiale, Dimitrie
Cantemir fiind considerat o persoană politică de
încredere a sultanului, incearcă să abandoneze statutul
de suzeranitate şi dobândirea calităţii de suveranitate şi
independență, în sensul că suveranitatea aparţine
monarhului.Însă în cazul obţinerii succesului scontat,
Dimitrie Cantemir preconiza să implementeze
prevederile proiectului său politic, al cărui obiectiv
strategic a fost modernizarea. În primul rând ţara să fie
guvernată în spiritul legilor raţiunii şi naturii lucrurilor
de un domnitor luminat,ar promova în funcţii înalte de
conducere oameni oneşti şi devotaţi Patriei.

Palatul lui Dimitrie Petru I al Rusiei

Cantemir de la Ortakoy
 Rezonanţa numelui şi a operei lui Dimitrie Cantemir în cultura universală.

,,Prin Cantemir noi simbolizăm chipul Despre numele Cantemir se spune că este de
vechiului cărturar roman…’’(George origine turcă și are semnificația de
Călinescu) sânge,fel,specie,rasă.

Dimitrie Cantemir ,,erudite de faimă Nume al unei cunoscute familii de boieri

european,voievod moldovean, academician moldoveni,Cantemir a fost initial atribuit ca
berlinez,print rus,cronicar roman,cunoscător al supranume lui Constantin Serdarul,viitor
tuturor plăcerilor pe care le poate da lumea,un domn al Moldovei între 1685-1693,după
Lorenzo de Medici al nostrum’’ (George numele unui viteaz mârzac tătar din Bugeac.
Călinescu) reprezintă figura singulară a celui
Într-un articol publicat în anul 2003 în
mai mare umanist din perioada feudală a
„Candela Moldovei“,părintele Nicolae
literaturii române.
Dascălu, actualmente directorul Agenţiei de
Ştiri Basilica a Patriarhiei Române, găseşte
definitorii pentru personalitatea domnului
Dimitrie Cantemir trei trăsături profunde.
Dimitrie Cantemir este enciclopedist umanist
ortodox, principe de spirit pentru toţi românii
şi cărturar european, genial creator de sinteze
culturale între Orient şi Occident.

Domnii Moldovei Constantin şi fiul

său Antioh, frescă la mănăstirea
Mera, județul Vrancea

Nicolae Dascălu,directorul Agenţiei

George Călinescu de Ştiri Basilica a Patriarhiei Române