PAGINA 1 , DIMITRIE CANTEMIR

CUNOȘTINȚELE POSEDATE
STUDIILE/CUNOȘTINȚELE ENCICLOPEDICE PE CARE LE-A DEȚINUT DIMITRIE
CANTEMIR

În 1688 Dimitrie Cantemir este trimis la Istanbul pe lângă curtea sultanului în calitate de ostatic.
La alt nivel, superior, Dimitrie îşi continuă studiile la Constantinopol, atât la Înalta şcoală a
Patriarhiei din acest oraş, cât şi la diverşi profesori particulari de formaţie culturală europeană şi
orientală. În timpul şederii sale îndelungate (circa 22 de ani cu mici intermitenţe) în capitala
Imperiului Otoman, Dimitrie a manifestat un mare interes faţă de istoria, cultura şi civilizaţia
orientală, mai cu seamă faţă de cea turco-otomană. În acest mediu tânărul Dimitrie a studiat
filosofia, logica, teologia, geografia, istoria, muzica, medicina, folclorul, limbile occidentale şi
orientale (turca, persana, araba), desenul şi arhitectura. Aceste cunoştinţe temeinice i-au permis să
elaboreze mai multe lucrări dedicate istoriei, civilizaţiei şi culturii. Mai mult ca atât, unele din
concluziile sale pe care le-a tras de pe urma studierii religiei musulmane, istoriei Imperiului Otoman,
a încercat să le pună la temelia activităţii sale practice ca domn al Ţării Moldovei în anii 1710-1711.
Cu timpul, tânărul Cantemir deveni cunoscut în cercurile cele mai înalte ale curţii şi aristocraţiei
otomane, stabilind totodată legături cu reprezentanţi diplomatici ai diferitor ţări europene – Franţei,
Rusiei, Olandei ş.a. Este apreciat în cercurile înaltului cler ortodox, precum şi în cele ale oamenilor
de ştiinţă de cea mai aleasă cultură din capitala imperiului. Datorită cunoştinţelor căpătate în
patrie, cât şi celor dobândite la Istanbul, în mediul unor mari personalităţi ale culturii europene şi
orientale, Dimitrie devine un om de cea mai aleasă pregătire intelectuală.
 În aceşti ani viaţa îi oferă şi o altă experienţă,
PAGINA 2 , DIMITRIE CANTEMIR
care îi tensionează relaţiile cu fratele său Antioh.
Este vorba despre unele proprietăţi, de altfel
destul de modeste. Dimitrie s-a văzut nedreptăţit
de partajul acestor averi, pe care îl făcuse fratele
său. Încordarea, apărută între cei doi fraţi, trece
însă pe planul al doilea, când în 1699, în anumite
împrejurări, nu fără concursul Porţii Otomane şi
probabil al voievodului muntean, Antioh Cantemir
pierde tronul Ţării Moldovei în folosul lui Mihai
Racoviţă.

Pe de altă parte, domnul Ţării Româneşti

Constantin Brâncoveanu văzând în Dimitrie un
rival puternic ca ginere de voievod muntean, îşi
intensifică intrigile sale contra lui, reuşind pentru
un timp scurt, prin intermediul oamenilor săi de la
Constantinopol, să obţină surghiunirea lui Dimitrie
Cantemir. Deoarece Antioh Cantemir refuză să-şi
răscumpere fratele, Dimitrie reuşeşte să-şi
RELAȚII recapete libertatea cu ajutorul ambasadorului
Franţei la Istanbul.
cu Constantin Brâncoveanu ș i familia

În 1699 Dimitrie Cantemir se căsătoreşte cu Casandra,

fiica domnului muntean Şerban Cantacuzino. Prietenia este închisoarea
Evenimentul – ordinar la prima vedere – s-a răsfrânt în sufletului de bun ă voie în
modul cel mai direct asupra relaţiilor politice dintre Ţara
trup str ă in.
Românească şi Moldova. Căci văzându-se ginere al
fostului domn muntean Dimitrie Cantemir şi-a declarat
În lunile de iarnă se afla mai mult în casele de la
pretenţiile de a ocupa scaunul domnesc al ţării vecine.
Moscova, unde lucra intens la mai multe din
operele începute cu ani în urmă, fie  în Moldova, fie
Faptul viza direct  interesele lui Constantin
la Istanbul, coresponda cu ţarul, cu alţi demnitari
Brâncoveanu, pe atunci domn al Ţării Româneşti (1688-
ruşi, cu oameni de ştiinţă, mai cu seamă de origine
1714), care, bineînţeles, se apăra cu hotărâre de toţi
germană, care se stabiliseră într-un număr destul
rivalii săi. Rivalitatea şi suspiciunea reciprocă dintre
de mare la Petersburg. Prin intermediul acestora,
Dimitrie Cantemir şi Constantin Brâncoveanu s-a
Dimitrie Cantemir începe să fie cunoscut în mediile
menţinut multă vreme, făcând să izbucnească, cu
ştiinţifice şi academice din Germania, în special la
anumite ocazii, cu o vigoare deosebită.
Academia de Ştiinţe din Berlin.

În 1719 Dimitrie Cantemir devine senator şi unul dintre

Cantemir bucurându-se de faima de savant
cei mai apropiaţi consilieri ai lui Petru I în probleme de
orientalist de vastă cultură intelectuală şi de autor
politică orientală a Imperiului Rus. 
al unor lucrări  ce prezentau un mare interes
  
pentru oamenii de ştiinţă din Germania de atunci.
În timpul campaniei “persane” din 1722-1723, Dimitrie
Iată de ce, la propunerea unor oameni de ştiinţă
Cantemir a fost şeful cancelariei imperiale de
germani aflaţi în serviciul ţarului, în 1714 Dimitrie
campanie şi unul dintre sfetnicii intimi ai ţarului.
Cantemir este ales membru titular al Academiei
din Berlin pentru Secţiunea ştiinţelor orientale.