Holocaust-uciderea sistematică, în masă, sponsorizată de către stat - Germania nazistă şi aliaţii săi - în lagăre de concentrare şi exterminare, a aproximativ 6 milioane de evrei europeni cît şi a 5 milioane de ”indezirabili rasiali": slavi, sinti... persoane cu handicap fizic şi mental, homosexuali şi un număr considerabil de opozanţi politici şi prizonieri de război s.a. Holocaustul din România
• Intrarea României în războiul contra URSS,
alături de Germania nazistă, pe 22 iunie 1941, război văzut de Antonescu ca o cruciadă împotriva "iudeobolşevismului" va declanşa un amplu proces de “curăţirea terenului,” de deportare şi exterminare prin execuţii sumare şi în masă sau prin înfometare, frig şi boli,în cele peste 100 de ghetouri şi lagăre, a evreilor din Basarabia, Bucovina şi Transnistria. Până la cel de-al doilea război mondial, omenirea mai cunoscuse democidul şi genocidul, ambele reprezentând din păcate constante ale istoriei omenirii. Niciodată însă Uciderea Omului de către Om nu fusese mai sistematic planificată şi nici gândită în termenii proiectului genocidal cu finalitate absolută. A început Holocaustul odată cu boicotarea magazinelor evreieşti din Germania şi s-a terminat în camerele de gazare de la Auschwitz, acolo unde Adolf Hitler şi acoliţii săi au încercat să extermine întreaga populaţie evreiască a Europei Evreii nu au fost singurele victime ale naziştilor în timpul celui de-al doilea război mondial. Naziştii au încarcerat şi omorât şi oameni care se împotriveau regimului lor pe motive ideologice; ţigani; germani care prezentau un handicap mental sau fizic; homosexuali; soldaţi slavi capturaţi în război, dizidenţi religiosi (Martorii lui Iehova, etc). Evenimente îngrozitoare au avut loc în timpul celui de-al doilea război mondial. Peste 35 de milioane de oameni, militari şi civili, au murit în decursul acestei a doua mari conflagraţii a secolului abia încheiat. Dintre aceştia, 6 milioane erau evrei, adulţi şi copii, ucişi doar pentru că erau de origine evreiască. A început Holocaustul odată cu boicotarea magazinelor evreieşti din Germania şi s-a terminat în camerele de gazare de la Auschwitz, acolo unde Adolf Hitler şi acoliţii săi au încercat să extermine întreaga populaţie evreiască a Europei? Din punct de vedere strict evenimenţial răspunsul este unul afirmativ. Altfel, cei mai mulţi dintre istoricii contemporani tind să creadă că, până astăzi, Holocaustul nu pare a avea un început şi un sfârşit clar decelabile. În ciuda contribuţiei şi a integrării lor în societatea germană, începând cu 1933 evreii au fost gradual excluşi prin intermediul unei lungi serii de legi şi decrete, care au culminat cu Legile rasiale de la Nürnberg din 1935, legi care i-au deposedat de cetăţenia germană şi le-au interzis căsătoria cu persoane având o altă etnie şi religie decât cea evreiască. În ianuarie 1933, după o luptă politică strânsă întinsă pe o perioada de 10 ani, Adolf Hitler a venit la putere în Germania. Pe parcursul acestui deceniu, Hitler îi blamase constant pe evrei, pe care îi făcea responsabili de înfrângerea Germaniei în primul război mondial, cât şi de greutăţile economice de care se lovea naţiunea germană, multe apărute pe fondul acestei înfrângeri. Au fost excluse şi din şcolile de stat, li s-a interzis accesul în funcţiile plătite de stat, satisfacerea serviciului militar. Hitler intenţiona astfel să-i acuze pe evrei de declanşarea noului război pe care el însuşi avea să-l provoace în foarte scurt timp. Războiul a început în septembrie 1939, odată cu intrarea trupelor germane în Polonia, ţară în care trăiau peste 3 milioane de evrei. După înfrângerea rapidă a Poloniei, evreii din această ţară au fost adunaţi şi forţaţi să trăiască în nou stabilitele ghetouri din Lodz, Cracovia şi Varşovia, în aşteptarea unor decizii viitoare pe care naziştii urmau să le ia în ce privea soarta lor. În ghetourile supra- aglomerate, îngrădite şi păzite de trupe SS, organizaţia cea mai loială şi cea mai de încredere a lui Hitler, compusă din tineri fanatici, consideraţi impecabili din punct de vedere rasial (în conformitate cu standardele naziste), mii de evrei au pierit de foamete, frig şi boli, în condiţii de viaţă mizere. CONCLUZIE
• După părerea mea holocaustul din România,
Basarabia și Transnistria nu a avut un rol pozitiv asupra dezvoltării statelor enumerate. Rezultatul holocaustului a fost o tragedie pentru nenumăraţi evrei, însă a lăsat deschisă o poartă pentru salvarea multora, deoarece atunci când a devenit evident că „românizarea“ a avut un efect negativ în economie, conducătorii acestor state au oprit acest proces extra-economic