Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Decizia Nr. 29-2020 ÎCCJ
Decizia Nr. 29-2020 ÎCCJ
∽ SUMAR ∽
1. Context legislativ - art. 4 (1) lit. a), lit. b) și art. 15 (2) din Legea 213/2015……...…. p. 2;
2. Decizia Curții de Apel București Dosar 342/2/2017………………………..….…….. p. 2;
3. Decizia 29/02/03/2020 a ÎCCJ - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, din
dosarul nr. 3167/1/2019…………………………………..……..………..……...…… p. 3;
4. Comentariul deciziei nr. 29/02/03/2020 a ÎCCJ - Completul pentru dezlegarea unor
chestiuni de drept, din dosarul nr. 3167/1/2019…………………..…..…………….. p. 3;
5. Bibliografie.……………………………………………….…..……………………… p. 5.
1/5
Nume: Manolescu Anca Smaranda Dreptul Asigurărilor
Grupa: 405, IF 10 Aprilie 2020
Context legislativ: Art. 4 (1) lit. a), lit. b) și art. 15 (2) din Legea nr. 213/2015 privind
Fondul de garantare a asiguraților
“Art. 4 – (1) În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarea
semnificație:
a) creanța de asigurări – creanțele creditorilor de asigurări care rezultă dintr-un contract de
asigurare, inclusiv sumele rezervate pentru acești creditori atunci când unele elemente ale
datoriei nu sunt cunoscute încă. Se consideră creanțe de asigurări sumele achitate creditorilor
de asigurări din disponibilitățile Fondului, reprezentând despăgubiri/indemnizații, precum și
primele datorate de către asigurătorul debitor pentru perioada în care riscul nu a fost acoperit
de acesta, ca urmare a încetării contractelor de asigurare;
b) creditorii de asigurări sunt, după caz:
(i) persoana a sigurată – persoana fizică sau juridică aflată în raporturi juridice cu
asigurătorul debitor prin încheierea contractului de asigurare;
(ii) beneficiarul asigurării – terța persoană căreia, în baza legii sau a contractului de
asigurare, asigurătorul debitor urmează să îi achite sumele cuvenite ca urmare a producerii
riscului asigurat;
(iii) p ersoană păgubită (în cazul asigurării de răspundere civilă) – persoana îndreptățită să
primească despăgubiri pentru prejudiciul suferit ca urmare a producerii unui risc acoperit
printr-un contract de asigurare de răspundere civilă;”
.
.
.
Art. 15 – (2) Plata de către Fond a creanțelor de asigurări stabilite ca fiind certe, lichide și
exigibile se face în limita unui plafon de garantare de 450.000 lei pe un creditor de asigurare
al asigurătorului aflat în faliment.”
2/5
Nume: Manolescu Anca Smaranda reptul Asigurărilor
D
Grupa: 405, IF 10 Aprilie 2020
C. Soluție pe fond:
În ședința din data de 13.04.2018, instanța de fond admite în parte cererea reclamantei
“Uniqa Asigurări S.A.”, anulează actul administrativ emis de pârâtul “Fondul de Garantare a
Asiguraților” și îl obligă să analizeze cererea de plată depusă de reclamantă, pe condițiile de
fond, dincolo de plafonul de 450.000 lei și să emită un act administrativ. De asemenea obligă
pârâtul la plata cheltuielilor de judecată suportate de reclamantă, în valoare de 300 lei.
D. Căi de atac și elemente de procedură:
Nemulțumit de hotărârea instanței de fond, pârâtul “Fondul de Garantare a Asiguraților”
depune recurs la instanța supremă. După amânarea cauzei în cadrul primei ședințe, ÎCCJ decide,
prin încheiere, în cadrul celei de-a doua ședințe, suspendarea cauzei în vederea sesizării ÎCCJ -
completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, cu privire la interpretarea dispozițiilor art.
4 (1) lit. a), lit. b) și ale art. 15 (2) din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a
asiguraților.
II. Decizia 29/02/03/2020 a ÎCCJ - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept,
din dosarul nr. 3167/1/2019
Astfel, Instanța Supremă, admițând sesizarea făcută de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -
Secţia de contencios administrativ şi fiscal, în dosarul nr. 342/2/2017, a decis că:
- potrivit art. 4 (1) lit. a) din Legea nr. 213/2015, prin creanță de asigurare se
înțelege și creanța izvorâtă din dreptul de regres al societății de asigurare, care a despăgubit pe
asiguratul său, împotriva asigurătorului de răspundere civilă obligatorie aflat în faliment;
- potrivit art. 4 (1) lit. b) din Legea nr. 213/2015 privind Fondul de garantare a
asiguraților, prin creditor de asigurare se înțelege și societatea de asigurare care a despăgubit
pe asiguratul său, titulară a dreptului de regres izvorât dintr-o poliță CASCO, împotriva
asigurătorului de răspundere civilă obligatorie aflat în faliment;
- potrivit art. 15 (2) din Legea nr. 213/2015, plafonul de 450.000 lei se aplică pe
creanțe de asigurare, în situațiile în care se exercită dreptul de regres de către societatea de
asigurare care a efectuat plata indemnizației către propriul asigurat, ca efect al subrogării în
drepturile asiguratului CASCO, pentru fiecare creanță în parte.
4/5
Nume: Manolescu Anca Smaranda reptul Asigurărilor
D
Grupa: 4 05, IF 10 Aprilie 2020
binevenită pentru societățile de asigurare pentru răspundere civilă facultativă, dacă se regăsesc
într-o atare situație.
Ultima interpretare dată de Instanța Supremă se referă la articolul 15, alin. 2 din Legea
213/2015, articol ce se raportează la plafonul de garantare a plății creanței de asigurare făcute
de FGA, plafon limitat la suma de 450.000 lei per creditor de asigurare. Astfel, în
interpretarea dată, Instanța Supremă reglementează aplicarea plafonului în materia dreptului de
regres al societății de asigurare tip CASCO. Prin urmare, în cazul exercitării dreptului de regres,
în temeiul subrogației, al societății de asigurări care și-a despăgubit propriul asigurat, plafonul
de 450.000 lei se aplică pe creanțe de asigurare, iar nu pe creditor de asigurare așa cum este
prevăzut în lege. Această interpretare derivă din completarea noțiunii de creditor de asigurare,
cât și a noțiunii de creanță de asigurare, explicate mai sus. Interpretarea dată astfel era una
necesară având în vedere completarea noțiunilor de creditor de asigurare și creanță de asigurare.
Ca o consecință practică a acestei dezlegări, Fondul de garantare a asiguraților nu va mai
aplica plafonul de 450.000 pe întreg portofoliul de creanțe al unui asigurător tip CASCO, ci pe
fiecare creanță în parte. Astfel, din punct de vedere pecuniar, FGA va trebui să despăgubească
sume mai mari de bani decât până acum, în cazul falimentelor societăților de asigurări.
BIBLIOGRAFIE:
1. www.scj.ro;
2. www.monitoruloficial.ro;
3. www.economica.net;
4. www.wall-street.ro;
5. www.1asig.ro;
6. Noul Cod Civil;
7. Legea 213/2015.
5/5