ROMANIA

PITESTI
Str.Victoriei, nr.22, jud.Arges
Tel.0248/219374; Fax 0248/219947
CURTEA DE APEL PITESTI E-mail : curteaapelpitesti@yahoo.com

Secţia I civilă
Operator date 39

MINUTĂ
PRIVIND PROBLEMELE DE PRACTICĂ JUDICIARĂ NEUNITARĂ DEZBĂTUTE
ÎN CADRUL ÎNTÂLNIRII SEMESTRIALE A JUDECĂTORILOR DIN RAZA
CURŢII DE APEL PITEŞTI, ÎNTOCMITĂ POTRIVIT ART.262 DIN
REGULAMENTUL DE ORDINE INTERIOARĂ AL INSTANŢELOR
JUDECĂTOREŞTI

DECEMBRIE 2015

Titlul problemei de drept:

1. Timbrarea cererii de intervenţie accesorie.
Materia: Drept procesual civil
Subcategoria: Taxe judiciare de timbru
Obiect ECRIS: cererea de intervenţie accesorie
Act normativ incident: Cod procedură civilă – art.61 alin.3 şi art.63 alin.1;
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.80/2013, privind taxele judiciare de timbru –
art.27 şi art.34 alin.3.
Enunţarea problemei juridice: Cererea de intervenţie accesorie este
reglementată ca o cerere formulată de către terţul care intervine în proces în vederea
sprijinirii apărării uneia dintre părţi, potrivit art.61 alin.3 şi art.63 alin.1 Cod
procedură civilă.

Problema de drept a fost propusă spre dezbatere de către Tribunalul Vâlcea, iar
în cadrul dezbaterilor, au fost exprimate următoarele opinii:
În prima opinie s-a considerat că, în lipsa unei reglementări exprese, având ca
obiect cererea de intervenţie accesorie, este aplicabil art.27 din O.U.G. nr.80/2013
privind taxele judiciare de timbru, această cerere încadrându-se în noţiunea exprimată
prin sintagma „alte acţiuni sau cereri neevaluabile în bani”, pentru care se plăteşte o
taxă judiciară de timbru în sumă de 20 lei.
În cea de-a doua opinie s-a arătat că cererea de intervenţie accesorie este
supusă aceloraşi reguli de plată a taxei judiciare de timbru aplicabile cererii principale,
cererii de intervenţie voluntară sau cererilor de intervenţie forţată.
Opinia majoritară a judecătorilor participanţi la întâlnirea semestrială a
fost în sensul că:
 2

Cererea de intervenţie accesorie este supusă taxei judiciare de timbru în

sumă de 20 lei, pentru că această cerere nu este enumerată alături de cererea
reconvenţională, cererea de intervenţie principală şi cererea de chemare în
garanţie, ca fiind una pentru care taxa de timbru se stabileşte după valoarea
obiectului dacă ar fi exercitată pe cale principală, potrivit art.34 alin.3 din O.U.G
nr.80/2013, privind taxele judiciare de timbru.
Neincluderea cererii de intervenţie accesorie în categoria acelora pentru
care taxa de timbru se stabileşte la valoarea obiectului, nu trebuie să conducă la
concluzia potrivit căreia este scutită de plata taxei, deoarece această facilitate
trebuie să fie prevăzută în mod expres.
Cererea de intervenţie accesorie urmare a caracterului său de cerere
introductivă de instanţă se încadrează în categoria generală a noţiunii „de orice
altă acţiune” prevăzută de art.27 din OUG nr.80/2013, pentru care este stabilită o
taxă fixă de 20 lei.

2. Admisibilitatea acţiunilor în care se solicită pronunţarea unei hotărâri

judecătoreşti care ţină loc de contract de vânzare-cumpărare, fără înscrierea
imobilului în cartea funciară.
Materia: Civil
Subcategoria: Drepturi reale imobiliare – transfer drept de proprietate
Obiect ECRIS: Hotărâre care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.
Act normativ: - Cod civil – art.1650, art.1676, art.885;
- Legea nr.71/2011, pentru punerea în aplicare a Legii
nr.287/2009 privind Codul civil,
- Legea nr.17/07 martie 2014, privind unele măsuri de
reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de
modificare a Legii nr.268/2001, privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în
administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului, cu destinaţie agricolă şi
înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului – art.5, art.20.
- Decizia Curţii Constituţionale nr.755/2014, publicată în
Monitorul Oficial nr.101 din 09.02.2015.
Enunţarea problemei juridice: Pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act
autentic de vânzare-cumpărare în ipoteza în care părţile promisiunii de vânzare-
cumpărare a imobilului înscris în cartea funciară/neînscris în cartea funciară refuză
încheierea actului în formă autentică.

Problema de drept a fost propusă spre dezbatere de către Tribunalul Vâlcea cu

privire la care au fost exprimate următoarele opinii:
Într-o primă opinie s-a susţinut că în lipsa extrasului de carte funciară, instanţa
nu va pronunţa o hotărâre care să ţină loc de act de vânzare-cumpărare, acţiunea fiind
inadmisibilă.
Într-o altă opinie, cu privire la condiţia înscrierii imobilului în cartea funciară a
fost făcută distincţia între imobilele aflate în intravilan şi imobilele aflate în extravilanul
proprietăţii, numai în această din urmă situaţie, potrivit Legii nr.17/2014 fiind
obligatorie înscrierea în cartea funciară.
 3

Opinia majoritară a judecătorilor participanţi.

Pentru pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de act
autentic de vânzare-cumpărare, instanţa va ţine cont de îndeplinirea condiţiei
înscrierii imobilului în cartea funciară numai dacă aceasta este prevăzută în mod
expres.
Regimul juridic al transmiterii proprietăţii asupra unui imobil este
reglementat din art.1676 Cod civil, potrivit căruia în materie de vânzare de
imobile strămutarea proprietăţii de la vânzător la cumpărător este supusă
dispoziţiilor de carte funciară.
Potrivit art.885 Cod civil, drepturile reale asupra imobilelor cuprinse în
cartea funciară se dobândesc numai prin înscrierea lor pe baza actelor sau faptelor
juridice de natură să justifice această operaţie juridică.
Cu privire la aplicarea în timp a dispoziţiilor art.885 din Codul civil, prin
art.76 din Legea nr.71/2011, pentru punerea în aplicare a Legii nr.287/2009
privind Codul civil, cazurile, condiţiile, efectele şi regimul înscrierii în cartea
funciară se aplică numai actelor şi faptelor juridice săvârşite după intrarea în
vigoare a Codului civil.
Din dispoziţiile evocate rezultă că, antecontractul de vânzare-cumpărare
având ca obiect un imobil teren, încheiat anterior intrării în vigoare a Noului Cod
civil, nu este supus regimului juridic reglementat de dispoziţiile de carte funciară,
în sensul că pentru aceste imobile instanţa poate să pronunţe o hotărâre care să
ţină loc de act de vânzare-cumpărare autentic şi în lipsa unui extras de carte
funciară, dacă nu există vreo normă specială care să reglementeze altfel.
Condiţia existenţei extrasului de carte funciară este reglementată în mod
expres numai pentru vânzarea-cumpărarea terenurilor agricole situate în
extravilanul proprietăţii, potrivit art.5 din Legea nr.17/7 martie 2014, privind
unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole.
Reglementarea specială nu se extinde şi la terenurile situate în intravilanul
localităţii care au făcut obiectul unei promisiuni de vânzare-cumpărare încheiată
anterior intrării în vigoare a Noului Cod civil şi nici terenurilor situate în
extravilan având o altă destinaţie.
Din categoria terenurilor cu destinatţie agricola fac parte: terenurile
arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantaţiile de hamei si duzi,
păşunile, fâneţele, serele, solariile, răsadniţe, terenurile cu vegetaţie forestieră dacă
nu fac parte din amenajările silvice, păşunile împădurite, cele ocupate de
construcţii agrozootehnice şi îmbunătăţiri funciare, amenajările piscicole,
drumurile tehnologice si de depozite, potrivit unei clasificări legale.

3. Momentul până la care se poate formula cerere de anulare a hotărârii şi

trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanţă în calea de atac a apelului.
Materia: Drept procesual civil
Subcategoria: căi de atac
Obiect ECRIS: apel
Act normativ: Cod procedură civilă – art.480 alin.3.
 4

Enunţarea problemei juridice: În cazul în care se constată că în mod greşit

prima instanţă a soluţionat procesul fără a intra în judecata fondului, la cererea expresă
formulată în apel sau în întâmpinare, instanţa o singură dată, poate să anuleze hotărârea
şi să trimită cauza spre rejudecare la instanţa de fond.
Problema de drept propusă pentru dezbateri de către Tribunalul Vâlcea.
Într-o primă opinie s-a arătat că apelantul sau intimatul poate solicita anularea
sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare numai prin cererea de apel sau prin
întâmpinare.
În cea de-a doua opinie, s-a arătat că cererea de anulare a sentinţei şi trimiterea
cauzei spre rejudecare se poate face şi la primul termen de judecată.
Opinia majoritară a judecătorilor participanţi:
În cazul admiterii apelului a fost reglementată regula anulării sentinţei şi
reţinerii cauzei spre rejudecare atunci când instanţa de fond a soluţionat cauza în
lipsa părţii nelegal citată sau în baza unei excepţii fără a mai evoca fondul.
De la această regulă există excepţia anulării sentinţei şi trimiterii cauzei
spre rejudecare o singură dată primei instanţe dacă s-a solicitat în mod expres
această soluţie prin cererea de apel sau prin întâmpinare, potrivit art-480 alin.3
teza a II-a Cod procedură civilă.
Din textul de lege evocat rezultă că cererea de anulare a sentinţei şi de
trimitere a cauzei spre rejudecare la prima instanţă se poate face numai prin
cererea de apel sau întâmpinare, în mod expres.

4. Competenţa teritorială a instanţei sesizată în condiţiile art.9 şi art.39 1 din

O.G nr.2/2001.
Materia: Civil
Subcategoria: contravenţii
Obiect ECRIS: plângere contravenţională
Act normativ: O.G. nr.2/2001, privind regimul juridic al contravenţiilor.
Enunţarea problemei juridice: Amenda contravenţională se înlocuieşte cu
sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii în cazul în care contravenientul
nu plătit-o în 30 zile de la rămânerea definitivă a sancţiunii şi nu există posibilitatea
executării silite.
Problema de drept propusă pentru dezbateri de către Judecătoria Câmpulung.

Sancţiunea contravenţională a prestării unei activităţi în folosul comunităţii

este reglementată prin lege, alternativ cu sancţiunea amenzii şi se poate dispune la
cererea organului de specialitate al unităţii administrativ teritoriale în a cărui rază
teritorială domiciliază contravenientul sau la cererea acestuia de pe urmă, dacă în
termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a sancţiunii nu a fost plătită
amenda şi nici nu există posibilitatea recuperării creanţei fiscale prin executare
silită.
Competenţa teritorială a soluţionării cererii de înlocuire a amenzii
contravenţionale cu sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii este
reglementată diferit în raport de persoana care solicită înlocuirea.
 5

Potrivit art.9 alin.3 din O.G nr.2/2001, privind regimul juridic al

contravenţiilor, instanţa competentă teritorial să soluţioneze cererea de înlocuire a
amenzii contravenţionale cu sancţiunea prestării unei activităţi în folosul
comunităţii este judecătoria în a cărei rază teritorială domiciliază contravenientul,
dacă sesizarea este formulată de către organul de specialitate al unităţii
administrativ-teritorale prevăzută la art.39 alin.2 lit.a din textul de lege evocat.
În ipoteza în care contravenientul sesizează instanţa pentru înlocuirea
sancţiunii amenzii contravenţionale cu prestarea unei activităţii în folosul
comunităţii, competenţa teritorială o are judecătoria în circumscripţia căreia a fost
săvârşită contravenţia, potrivit art.391 din O.G. nr.2/2001, privind regimul juridic
al contravenţiilor.
Cele două texte de lege evocate nu au caracter contradictoriu fiindcă la
stabilirea competenţei teritoriale a instanţei s-a avut în vedere legitimitatea
procesuală a persoanei care a sesizat instanţa.

5. Includerea onorariului plătit expertului consilier în cuantumul

cheltuielilor de judecată.

Materia: Drept procesual civil

Subcategoria: cheltuieli de judecată
Obiect ECRIS: cheltuieli de judecată
Act normativ: Cod procedură civilă – art.451-453.
Problema de drept propusă pentru dezbateri de către Judecătoria Curtea de
Argeş.

Întrucât în urma discuţiilor purtate s-au conturat mai multe opinii,

participanţii la întâlnire au decis amânarea discutării acestei probleme pentru o
întâlnire ulterioară, pentru a se adopta o opinie majoritară.

PREŞEDINTE SECŢIE
Judecător Ion REBECA

Consemnat
Grefier şef Maria Gîrtan