În conformitate cu însemnările din 

Cronica vremurilor trecute, prima cronică a Rusiei Kievene,

un vareg (viking) pe nume Rurik și-a așezat reședința în Novgorod, după ce a fost ales conducător
comun al mai multor triburi slave și finice, pe la 860, după care și-a extins autoritatea și
asupra Kievului. Cronica îl desemnează ca întemeietor al Dinastiei Riurikidă. Povestea anilor care
au fost spune:
La anul 6367 (859): Varegii de peste mare primeau tribut de la ciudi, slavi, meriai, vesiani, krivicii....

La anul 6370 (862): [Ei] i-au împins pe varegi înapoi dincolo de mare, au refuzat să le mai plătească
tribut și au hotărât să autoguverneze. Dar legea nu mai exista pentru ei și triburile se ridicau unul
împotriva celuilalt. Au apărut neînțelegeri între ei și au început să se războiască între ei. Ei și-au
spus: "Hai să căutăm un prinț care să poată să ne conducă și să ne judece conform obiceiurilor
noastre". De aceea ei au mers peste mări până la varegi, la rusi. Acei varegi anume se numeau rus,
așa cum alții se numeau suedezi, iar alții se numeau normanzi și angli, iar alții goți... Ciudii, slavii,
krivicii și vesianii le-au spus rușilor: "Țara noastră este vastă și bogată, dar nu este ordine în ea.
Vino și domnește ca prinț, condu-ne! " Trei frați cu rudele lor s-au oferit voluntari. Ei au luat cu ei
toți rusii și au venit.
Acești varegi s-au așezat, pentru început, în zona Staraia Ladoga, după care s-au mutat spre sud,
la Novgorod, pentru ca până la urmă să ajungă la Kiev, punând capăt dominației hazare asupra
orașului de la care luau tribut. Rusia Kieveană a fost fondată de Oleg (Helgu în cronicile hazare) pe
la anul 880. În următorii 35 de ani, Oleg și războinicii săi au subjugat diversele triburi slave și finice.
În 907, Oleg a condus un atac împotriva Constantinopolului, iar în 911 a semnat un tratat comercial
cu Imperiul Bizantin pe picior de egalitate. Noul stat kievean a prosperat pentru că avea controlul
asupra drumului comercial care lega Marea Baltică de Marea Neagră și Orient și pentru că avea
mari rezerve de blănuri, ceară de albine și miere pentru export.
Dată fiind poziția pro-scandinavă a cronicii Povestea anilor care au fost, unii istorici ai slavilor au pus
în discuție rolul varegilor în înființarea Rusiei Kievene. Până la domnia lui Sviatoslav (aproximativ
945-972), prinții kieveni au adoptat religia și numele slavilor, dar drujina (gărzile de corp) erau în
continuare formată din scandinavi. Cuceririle militare ale lui Sviatoslav au fost uimitoare: el a dat
lovituri mortale celor mai puternici doi vecini ai săi, Hazaria și Imperiul Bulgar, care au dispărut la
scurtă vreme după atacurile sale.