www.dacoromanica.

ro
 fre--; / - 11---71-1'

O alETOBIE IN DOBROGIA
.
a fat-,-e ,
de

TEODOR T. BURADA.

UV, 1880.
TIPOGDAFIA NATIONALA STRADA ALECSANDRT.

www.dacoromanica.ro
 O chlètorie in. Dobrogia.

Scopul caétorief ce am fäcut in Dobro-

gia, ') a fost mai mult a studia credintele,
datinele rii obiceiurile Rominilor ce locuesc
acolo, inconjurati de :ate elemento sträine,
a aduna poesiile lor populare, singura a-
vutie intelectuali ce posed; inainte insä de
a vorbi despre aceasta, vom da in putine
cuvinte informatiuni despre starea actuali a
l) Dobrogia din vechime a fost atiplad de Rominii
de peste Blilcov. Bada-Negra Voivod intr'un hrisov
din 1379 pistrat la Archiva statului se intituleard:
,Stipin al ambelor malari a Dundrli pila la Marea-
Feagri si a oralului Silistra." Aceasti stipinire a
Rominilor peste Dundre se dovedeste ili din nnme-
roasele legende respindite la bdrbi §fi /a Bulgari des-
pre Domuitorli Rumia!, precum mal ales /egenda ,,

www.dacoromanica.ro
 4

acestei teri, care odinioarä a fost stäpänitil

de Romäni, qi care asfázi a ajuns eta* in
posesiunea noasträ.
Cälétorind prin interiorul Dobrogiei §i
mai ales in districtul Cbiustendje, am remas
pätruns de jale, féand calamit4i1e qi pus-
tierile ficute de ultimul résboiu ; orap dis-
truse, sate intregi nimicite cu desivir§ire,
ineät abia se mai cunoa§te ci prin acele lo-
curi a locuit oameni ; petrele cimitirelor mai
dovedese And cfilkorului ci in apropierea
lor a fost clind.va aqeziri omene§ti.
Oca mai mare parte din locuitori sunt
reduqi la miseria cea mai de pe urmi, totul
le lipse§te, pini 0 brana de toate zilele.

despre. Dan Voivod in care se repeteazinecontenit:

»Dane bane, Dan-Voivodo I
(Banul Dan! Dan Voivod)
'Mena disftict al Serbiei, Crains, nu departe de o-
ralnl Cladova, se vede qi astAzi o raid biserici nu-
mid niganastirita", pe frontespiciol cAreia se citeqte
inscriptumeit: Pa 4 3 isEr, &did Domaul Rado.
Posesianea Dobrogiei a remas a Tull RomAnetIti
timp de 80 ani, pilnii pe timpnl lni Idircea I cel mare

www.dacoromanica.ro
 I.
PAingntul Dobrogiei are o suprafat6 foarte
neregulatil, e preserat de dealuri inalte, pis-
curi, colnice, profunde i esuri intinse,
compuse cea mai mare parte din nisip amPs-
tecat Cu uscfituri vegetale, care constitue un
strat bun i minas pentru s'émgniituri, dar
are defectul cA nu tine umezealä. In pirtile
insi din apropierea Mdrii-Negre vi-a termu-
rilor DunArii, se afli §esuri foarte intinse
de nisip curat, unde ori ce s'émin5turA ar
fi zadarnici, fiiind lipsite cu totul de puté-
rea productivA.
Clima Dobrogiei este deosebiti dupä. lo-.

Basarab, care in actul din 1367 se ititituleazit Doma

al intregii teri Cinco-llora41w, a terilor de peste
Carp ti qi Titireqii, al .A1maqalui qi Fagaraqulni,
Duce al Banatului, Severinului qi a in-aluna Silistra,
qi a ambelor maluri a Danärii pini in blarea-Neagri "
Acelaq ten il grisim in alte trei documente a ace-
luiaq Domn din an. 1393, 1399 qi 1116.
La 1439 nnul din fili loi blircea "Wad Draen se in-
tituleazi ,Domn i stiipiaitor a intregil teri Ungro-

www.dacoromanica.ro
 6

calitäti : in interiorul ei e uscatä ; in pirtile

insi de pe malurile Märii-Negre, a Dunirii
§i. de pe marginile pädurilor, ea e mai re-
coroasä qi mai umedi,deaceea in interio-
rul terii in cele mai multe locuri, recoltele
sunt expuse a se usca din causa anitei soa-
relui §i a secetei care saci toate isvoarele.
Multe comune sufér foarte mult din causa
lipsei de alai, ata pentru trebuinta casnici
a locuitorilor, &t'a qi pentru adäpatul vitelor,
care formeazi bogitia lor de cipetenie, cici
ei se ocupi mai mult Cu Aunarea decit cu
agricultura. Putinele fäntini care se afli sunt
foarte adänci, unele ajung pänä la 25 metri
qi construirea lor cosa foarte mult; apa se

itomine pini la Marea ces talare., dar el na mai

t'ice ca tatul senpe ambele malnri a Danirii° aci
litoralul Dannbian al Balgariei cizuse acuma in sti-
pitnirea Tumbo, prin armare Dobrogis a fost cu-
ceritit de Tnrci, nu de la Bulgari ci de la Komitni,
probabil citri sillas' Domniei lui Mircea. (Vezi mal
pe larg, B. P. Hasdeu. Histoire critique des lionmains
vol. 1 Bucarest 1878. Traduit du roumsm par Fré-
déric Damé).

www.dacoromanica.ro
 7

scoate Cu mare greutate prin o roati in-

vgrtiti de un cal.
Cele mai frumoase seminituri sunt acele de
primavari precum qi acele care sunt in apro-
piere de pirtile piduroase, gi de väile profunde
9i recoroase, fiind la adäpostal razelor soarelui,
pe cänd din contra cele de pe dealuri, se
usuci mai toate sub arqita tropicalä ce dom-
neqte in acele locuri.
Primavara vine ripede, vegetatiunea gri-
begte §ii se desvolteazi in scurt timp, earl
cimpiile inverzind iute, produc deodatä earba
cea mai frumoasi, din care cea mai mare
parte se perde pe pämént, lipsind bratele
care si o coseascä, cäci populatiunea e prea
midi in raport cu intinderea pämèntului.
Locurile imense din Dobrogia pentru pä-
9unat au desvoltat intr'o proportiune colosall
agricultura pdstorald.
in site teri gi chiar la noi in pirtile de
dincoace de Dunire, principals ocupatiune
serioasi a cultivatorului este ingrijirea ce o

www.dacoromanica.ro
are de a aduna de Cu toarnni nutretul tre-
buitor pentru ernatul vitelor ; fie care gos-
podar se ingrije§te ca sii. aibit nutret inde-
ajuns cel putin pentru cinci luni de ernatic ;
in Dobrogia insil, unde earna nu dureazi cele
mai de multe ori cleat de la 5-6 s'éptè-
mini, ingrijirea nu e ap de mare ; adeseori
vitele &jar, in cursul aeestor s'épte'mgni de
earnA, glisesc earba uscati Cu care se nutresc.
Aceste imprejuriri din cele mai favorabile
au fost causa, pentru care sute de pistori
Romitni Mocani, cAlkoresc in toti anii din
Transilvania in Dobrogia, Epre a duce la er-
natic nenume'rate turmi de oi. Numérul oi-
lor §i a meilor se ridicau inainte de r6sboiu
aproape la un milion, acuma ins6 dupg, ne-
norocirile suferite, acest numèr a scraut
foarte mult.
Pästorii Mocani sunt foarte primitori -§i
indatoritori. In cfil'étoria mea, mi s'a intim-
plat mai de multe ori a m'iinca pe la stini,
gi pe ori unde am fost gizduit cu cea mai

www.dacoromanica.ro
 9

mare bunivointa ; voind a-i multaml pentru

ingrijirea si merindele ce mi se &Ouse, ni-
ciliure n'au vrut si primeasca vre-o plata,
spun adu-mi-se ca merindele Bunt date de
Dumnezeu, si nu se cade a se km plata de
la drumet pentru holina si mancarea Ini.
Acest obiceiu se pastreaza la toti pastorii
romfini ori in ce tara se afla ei.
Multi din acei pastori mocani, cu timpul
nu se mai intorc in locul de unde au venit
ei se asaza in Dobrogia pentru totdeauna,
casatorindu-se Cu fetele Rominilor, si nu
s'ar putè intampla altfel, caci parintii nu
consimtesc niciodata a-si da fetele ca sa
mearga in tara straina ; obicein vecbiu si
nestramutat la Romani, care explica conto-
pirea diverselor rase ce au emigrat in terile
romine, cu poporul de bastina.
Cele mai principale Wiwi din Dobrogia
stint acele ce se afla in partea acea numita
Deli-Orman adicii tara acoperita cu paduri;
ele se afla intre Macin si Isaccea, Baba-Dag,

www.dacoromanica.ro
 10

Cinka-Rova çi Slava, in insula Lar aproape

de gura Sulinei gi padurea Kara-Osman din
insula Sfantul Gheorghe. Toti arborii din
aceste piduri sunt tineri, efici acei bétrani
Bunt tfieti de mult acuma, fära nici o re-
gula, devastandu-se astfel intr'un mod van-
dalic aceasta productiune vegetala de o im-
portanti alga de mare pentru avutia terii qi
mai ales pentru ameliorarea climei sale, care
sufere de secete neauzite dupa cum am ar'état.
Comertul ce se face in Dobrogia consti
mai ales din grin. =gut i ghirci, orz,
ovas, sacarä, popu§oiu, fasole, rapita, samènti
de in, etc. Din toate aceste orzul se face
mai frumos, ear recolta graului este mai tot-
deauna de calitate proasta; popupiul se cul-
tivi putin, i putem zice ca comertul lui e
minim, caci numai Romanii il männcä, alte
natiuni precura Turci, Tatari, Bulgari, Nemti,
Tigani, Armeni, Israeliti i putini Arabi cu
care pentru prima °aril Hasan Pa§a a incercat
colonisa Dobrogia, nu-1 mininci de loc.

www.dacoromanica.ro
 11

Mai nici intr'o comunä din Dobrogia nu

se afiä arbori roditori, deaceea nici a existä
vre-un comert cu fructele, asemine nu existä
nici comert de vin, flinda podgoriile sunt
foarte rare, afarä de eiteva ce se afli ic
imprejurimile Isaccei, Mäcinului li Ostrovu-
lui, li aceste insä sunt rgu cultivate §i vinul
ce se face este de o calitate proastä rli se
consumä in tari.
Tutunul se cultivi intr'o cantitate destul
de mare.
Comertul cel mai insemnat al Dobrogiei
este acel ce se face cu län'fi, mai ales cu
cea tigae §i cu pgscuitul din imensele §i
multele lacuri O. bälti de care este preseratä
aceastä tarä, nu mai putin §i cu icrele de
morun ce se pescue§te in Dunäre.
Insemnat este 0 comertul ce se face cu
peile de miel, de berbec, de ied, de vulpe,
care sunt foarte frumoase i eftine ; asemine
0 acel cu brinziriile de oae.
Comertul eu piatrA de conetructie 9i. de

www.dacoromanica.ro
 12

pavaj e destul de intins ; cele mai princi-

pale petrgrii sunt acele de la Mticin, Iglita,
Isaccea §i Cernavoda ; asemine qi acel de
petre pentru facerea varului care se afirt atiit
in interiorul Dobrogiei eilt qi dealungul Du-
u'Arii. 2)
Starea sanitari a Dobrogiei lasi Inuit de
dorit, frigurile sunt intr'o stare endemici,
mai ales in satele acele care sunt pe malu-
rile Dungrii qi pe termurile lacurilor sau
Váltilor. Duuirea reVärsdnd, umple toate qe-
surile, §i apoi retr6g6ndu-se cu iqealii, apele
n'au c6nd sg, se scurg5, f;ii formeaig astfel

2) Aducènd mai multe pietre de prin acele locuri le-am

solute esaminirii d-lni Grigore Cobileesen, profesor
de geologie la Universitatea din lar, caro cumin('
fosilele ce ele contineau, ne-a opus ci in acele din
pettAriile de yin prejural Cernavodei aunt specii din
gennrile Diceras, Terebratula Arca al Toilpieri, ca-
racteristici calcarului superior coratian din Orimul
juraste. Petrele mate din centrul Dobroglei sum spe-
cimene de nacacist si quastait; acele de 31)0, Isaccea
de Wetienkaik si Wellendolomit, din sistema 4tferi-
cult a calcarului conchilian, ear acele din mutTlii de
pe Vogl Baba-Dag, Dolontie cristalirtei galbettli, tot
din aceasti sistemi a terimulni triage

www.dacoromanica.ro
 13

mlaqtini, care grin cáldura soarelui

desval miasmele paludeene, causa friguri-
lor. Una din causele principale care mai
contribueqte ca frigurile sä fie a§a de dese,
este i nutrimentul cel rèu a locuitorilor,
care nu se compune decät din pe§te proaspèt
sau sarat, cafe, ceapa §i alte legumuri,
páne foarte proastä.
Mai ea deosebire or5§elul attires° Med-
jidie, ineunjurat numai de bfilti t¡i mlaltini,
precum i satele din plasa Medjidie sunt ex-
puse bintuelii frigmilor. Apa de prin fän-
täni contribue foi ea la aceasta, fiind foarte
rea de bè'ut i mocirloasil continánd ma-
terii organice vätämätoare sánrttätii ; nu mai
putin i casele lor, care sunt construite in
condiOuni cu totul nehigienice, fiind fäcute
de plmënt ; dacä ar fi clädite cel putin cu
ciamur, precum sunt acele din par tea de jos
a Basarabiei, adici cu pimént hleios Mt-
méntat cu pae i apoi uscat bine la soare,
ele nu -sr fi atilt de umede i nesinAtoase.

www.dacoromanica.ro
 14

Asemene mai contribue la boli 9i miasmele ce

se produc chiar in casele lor. Aceste case se
conipun mai toate, din doue incäperi, clintre
care una serve§te pentru grajdiul vitelor, in
care se culci totodat i patru sau cinci
giqti, rate qi alte pasen, ear cea de
aliturea despiirtiti numai printeo utp1 ser-
vete de locuinta familiei. Aerul cel infect,
nereinoindu-se, intretine boalele inteo stare
permanenti; nu mai putin contribue la a-
ceasta i gunoaele sférlite in mijlocul sate-
lor, care formeazi movili imense.
We de comunicatie, unul din mijloacele
cele mai puternice pentru a da o desvol-
tare productiunii i prin urmare avutiei
unei ten, putem zice ci lipsesc cu total din
Dobrogia. Drumurile ce se afli, nu aunt
deck numai pentru a arka i percurge dis-
tantele de la o comuni la alta, ear nici de
cum pentru a facilita transportul productelor
la férguri ; bunitatea lor depinde de la cil-
dui* de la umiditate gi de la toti agentii

www.dacoromanica.ro
 15

atmosferici ; and aunt ploi atunci se flIce

un glod a§a de mare incit drumul e im-
practicabil, qi cultivatorul a§teapti timpul
cel frumos, ciadura §i vintul, pentru ca us-
cindu-se piméntul si se poati lace trans-
p ortul gr5n elor.

Aruncind o privire generali asupra acestei

provincii care este in starea cea mai mare
de decadenti in ceca ce privegte agricultura,
comertul gi industria, tli asupra locuitorilor
ei, care aunt cea mai mare parte Tatari,
Turci §i alte natiuni, lipsiti de cea mai mici
culturi intelectuali, ne intrebim daci vom
ajunge vre-odati si facem din aceasti pro-
vincie o tari curat romineasci ? Tatarii 0
Turcii care sunt elementul predominant, se
vor putè ei vre-odati rominisa, sau macar
lega de tara eitr5 care au fost alipiti, ast-
fel ea Rominia si devie pentru anvil o
patrie iubiti ?

www.dacoromanica.ro
 16 ----

Acest popor atät de deosebit de noi, din

punctul de veclere national, fári nici o afi-
nitate cu nationalitatea noastri, avénd alte
naravuri, superstitiuni i alte ere-
dinti religioase, se va contopi el vre-odatä
cu noi ? Prin religiunea sa ins4, el este le-
gat de a nu se schimba din ceea ce este ;
deci &And vom ajunge noi a-i schimba re-
ligiunea, ca dupi aceea si incercAm a-i ro-
manisa ? cAnd Tom ajunge noi sä facem din
ei adevèrati soldati romäni spre aid apAra
patria lor, ei care considerA ca o nelegiuire
a-vi férsa sängele pentru ghiauri?
Numeroase familii de Turd §i Tatari e-
migreazä necontenit, deqi luänd in stripinire
Dobrogia le-am intins brigele ffi le-am fácut
tot felul de inlesniri ; ei preferi mai bine
miseria pe pärnéntul drept credincioqilor a-
supra and domne§te Sultanul i religiunea
lui Mohamed, deeät imbehugarea sub stäpä-
nirea cre§tineaseil.
Ceea ce credem noi cit ar fi de ficut pen-

www.dacoromanica.ro
 17 ----

tru a popora, inavuti yi romanish aceasa

proyincie este de a determina pe RomAnii
din Bulgaria qi din Serbia ca sil emigreze
in Dobrogia.
In pilla despre Vidin mai cu deosebire
§i in toafit partea Serbiei despre ItomAnia,
sunt mii de RomAni, ritt5citi prin acele pirti
qi perduti pentru patria romana. Aceasti
emigrare ar fi de cel mai mare interes, atit
din punctul de vedere national, ciit §i din
acel economic, vi nu ne indoim cil guvernul
romiln -va venl in sprijinirea acestei idei,
incurajind §i procurgnd toate mijloacele spre
a inlesni emigrarea acelor locuitori.

II.
Partea cea mai interesantä a populatitmii
din Dobrogia, cel putin pentru Doi Romänii,
sunt confralii nostai care locuesc in aceastä
provincie, cu dcosebire pe mal si in apro-
pierea Dunárii, negäsindu-se in celelalte parti
2

www.dacoromanica.ro
 18

cleat foarte putini, strAmutati pe acolo pen-

tru interesele lor.
RomAnii din Dobrogia par a se fi stra-
mutat acolo din Valachia sau Moldova in
timpuri destul de vechi. AceastA pArere a
noastxi se va adeveri din studiul urmator
asupra naravurilor li obiceiurilor pistrate de
dénO, dintre care unele deqi de origine cu-
rat romang nu se mai gäsesc astizi la Ro-
mAnii de dincoace de Dungre.
Cele mai multe din obiceiurile, credintele
§i naravurile aflate la noi, av6nd cea mai mare
parte originea lor de la Romani, sunt pistrate
qi de fratii no§tri din Dobrogia ; ma vedem :
pluguprul, buhaiul, colinda religioasi Cu flo-
rile dalbei 0 (tea lumeasci cu Lerumi Doamne,
sau li fArA aceste cuvinte, pApuple, 3) irozii,
steaua, serbarea zilei de 1 Maiu, obiceiurile
de la inmorm6ntári §i. de la nunti, t Aerea
porcilor la Ignat, credinta in descAntece, far-

a) Ele se joad ntunsi do tigani, si represinta Tarsi li

cadine.

www.dacoromanica.ro
 19

mece, vriji, in prevestirea cucuveice/or, in

pocnetul icoanelor, in qerpii de casa, iele,
niluci, meazi-noapte, stafii, strigoi, tricolici,
vircolaci, smei, balauri, in deochi, cä sfäntul
Ilie gonete dracii and tuna, qi alte multe
care s'a pistrat de Itornini ori unde s'au
aflat ei.
Mari de aceste insi, mai intilnim ni§te
obiceiuri de origine romani, care astizi la
noi swat uitate sau au dispirut cu totul; in-
tre aceste gisim pehliniile (1uptele). In co-
muna Eni-Sala districtul Tulcea, plasa Baba-
Dag este obiceiul, ea in zioa de Sra'nta-Treime
se adune fleai de prin mai multe sate qi
si se apuce la lupti, care se nume§te pehli-
vdnie, de la cuv'éntul tunes° pehlivan care
insamni luptitor. Luptitorii stint desbricati
in pele Ora la jumètatea corpului §i se lupti
numai din mini, in unele cornune iqi ung
trupul i .cu unt-de-lemn.
Acest obicPiu este invederat o reminis-
centi a luptelor romane de gladiatori, care

www.dacoromanica.ro
 20

§tiei aveau obiceiul pistrat de la Greci a-qi

unge corpul cu oleu.
La Rordänii de dincoaee de DunAre acest
obiceiu exista din titnpurile cele mai vechi,
insä intr'o forma mult mai ptiIin caracte-
ristica decit in Dobrogia ; a§a in antecele
populare se vorbe§te despre asemine lupte ;
in Nuna§ul codrilor" 4) giísim :

Ei de bite s'apucau
§i la luptii, se luau.

Este cunoscut c Rominii iubesc foarte

mult i astäzi tranta ; ea se face in deose-
bite feluri: trAnta voiniceasci, trAnta ciobi-
neascsá, tr'änta ursgreasci, triinta pe dreptate
(adiei fir'à pieclea).
Hobotul. La nunti este obiceiul ca mi-
rea,sa dupii ce se gAte§te cu tel (petealà)
sä fie aeoperiti peste tot capul cu o piinzi
sau cit ce se numegte sovon (hobot) inda
4) V. Alecsandri, poesii populare p 25. Micarelti 1866.

www.dacoromanica.ro
 21

nu i se vede de loc fata, ear la brAu tine

o oglincli, §i astfel giititA este condusii de
minA pgni la bisericg; inaintea ei merg doi
fleciii purtind un copac impodobit cu flori,
cu hArtie poleitä §i cu o mamma, pe care-1
joacA necontenit pAni ajung la biscricA ; acolo
acest copac in timpurile vechi se svérlea pe
biserici, acum insA se Iasi in ograda bisericei.
Acoperirea capului s'ar Ore a este obi-
ceiu turcesc, dar el este de origine curat
roman& In Transilvania, acest obiceiu existi,
§i. hobotul se numelte tulbent. La Romani
fata miresei se acoperea cu o pAnzi numitg
flammeum; Flamina a fost cea inthi femee
romang care a intrebuintat astfel de acope-
rig, ce insamnii sfiala qi inocenta fecioriei
fiindel ea a fost cea mai sfiicioasg §i nevi-
novati in viata sa. (Plin. lit, XXI. C. VIII).
Mid se leagi mireasa la cap se zic ur-
mkoarele versuri :

Taci mireasg nu mai plOnge,

www.dacoromanica.ro
 22

Inimioara nu-ti mai frAnge,

CA la maldita te-oiu duce
CAnd s'a'ntoarce gArla'ncoace
§'a face jugul
Mugur,
Restee
Clostee,5)
TAnjelele
Viorele,
.tremAnArile6)
Floricelele.

Copacul inmorm6ntari1òr. Este obiceiul

ca la inmorm'éntgrile flecgilor cli a fetelon
sit se ducg inaintea mortulai un copac de
lemn de prun, sau qi de alt-ceva, impodobit
cu §tergare, cu busuioc, cu hgrtie albg, cu
canurg (ling) rosie ; el se pune pe mormènt
lingg cruce. La Romani acest arbore era
de chiparos (cupressus) ca semn de moarte,
si era sfintit lui Pluton, zeul infer-nului.
Jijeu. In mai multe comune §i mai cu
samá in comunele Seimenii mari tfi Seimenii
5) ridAcina stahnIni, 1) nne

www.dacoromanica.ro
 23

mici, este obiceiul ca in cea intäi Luni a

postului mare, si se bat i sä se chinueascä
csánii; aceastit zi se nume§te jijeu.
Acest obiceiu foarte curios poate a este
o rem4itä romaná, ca amintire despre scrt-
parea capitolului de invasinnea Galilor, prin
Otele sacre pe cind cánii au dormit: tanto
silentio in summum evasere est non cus-
todes solum fallerent, sed ne canes quidem
sollicitum animal ad nocturnos strepitus
excitarent, anseres non fefellere, quibus
,sacris Junonis in summa inopia eibi tamen
abstinebatur, quae res saluti fuit. (Tit. Liv.
lib. V. 47).
Nu mai putin sunt insemnate i dantmile
lor dintre care multe sunt necunoscute in
Romänia, aa sunt : hora de bräu, hora in
-britae care se joaca numai de flec6i, hora
tigäneascä, cadäneasca, bátuta, tropanca, joe-
nica, márimile, un soiu de hora' ce se joacä
cu märämi and se duce copacul inaintea
miresei la cununie, sirbeasca, ctaiiceasca, rata,

www.dacoromanica.ro
 24

leasa, bulgireasca, mocäncuta, cerchezasea,

greceasca qi altele,7) ce se joacri la sunetul
cimpoiului, a fluerului sau a cavalului, sin-
baurele instrumente de musici. ce se aflä in
Dobrogia. 8)
Mai sunt 'Ana Dragaica §i Papiihigti care
qi la noi in Moldova au fost din vechime
dupä eum ne spune printul Dimitrie Can-
temir,9) dar care astäzi a dispärut cu totul
din obiceiurile poporului.
Dragaica se face in ziva de Simzieni la
24 Iunie de patru fete, dintre care doue
imbrIcate birbite§te apueändu-se cruci, de
mänä cu celelalte done, dintuesc pe la case
la cäntecul unui fluerar care zice diferite
arii de danturi, apoi li se dä ate un bac§i§.
_Npdluga ") se face a treia joe dupä pa.lti
7) Multi Ulan' mi-au opus cl in timpurile mai de mult
s'ar 11 jucat Iii cauftirii.
'') linciumul a disparat cu total de vr'o zece mi.
g) Descrierea Moldovei pag. 287 rii 288. lali 1851.
10) In Valachia se joaci. §1 astAzi pApAluga &Bernina tot
de tigance. Acest joc dupi cum ne 'pane d. Teodo-
rescu e de origine tracicA, (lacerari critica asupra
nor crea*, &tine qi naravuri ale poporaloi ro-
Win) pag, 129 Bucaregti 1874.

www.dacoromanica.ro
 -- 25
numai de tigance, care mergiSnd pe la- case
dAntuesc strigAnd : PApilugii sue-te in ceriu §i
deschide portile qi ne &A ploi, ca sh creasei
grAul, popupiul 9i. altele ; st'Aprina casei in
timpul acela vine ea o galeati de apii rfi o
asvèrle peste ele; apoi li se d5 cate un bac§i.11,
o bucatA de rnAlaiu, paimäligA, aini, ear
cele mai de multe ori ni9te haine vechi.
Mai remin multe obiceiuri afarA de cele
ce le-am v6zut, acAror origine este inert de
cercetat aya:
In SAmbfita lui Lazar este obiceiul de se
adunA trei fete mici ca de 12 ani, dintre
care una se impodobe§te pe cap ca tel (pe-
tealA) fa'cèndu-se ca este . mireas6, alta se
leagA la cap t u un tulpan ear cealalti tine
un panel ca oue in mAn5; ele merg pe la
case §i dau ouele de pomana.
Cu o zi inainte de inaltarea Domnului la
1spas, mai multe femei qi babe ieu ca ele
azime calde, ceapi verde qi rachiu, qi mer-
g6nd prin sat le dau de pomanä pentru su-

www.dacoromanica.ro
 26

fletul morOlor, zie6nd ca sh aibi pe drum,

cgei in acea zi ele cred e.26 sboarg mortii
in ceriu.
In noaptea spre sfiintul Dimitrie se fac
saegii : mai multi flecgi intrunindu-se por-
nesc pe la case judnd li clinfind din fluere
.7i cavale, avilnd cu ei 9i un flecgu im.brgeat
in haine femeeqti de eadäng., apoi li se di
cite un bac§i§.
In ziva de lgsatul de brgnzi se fac cucii,
adieg s'adung 20 flecgi din care unul se im-
brad ea diavolul cu coarne qi cu haine im-
pestritate §i se zugraveqte cu negra pe obraz,
numindu se impgrat, apoi merg pe la case
§i. joaeg dupg care apoi li se dg, egte un
bacqiq. Acest obieeiu a dispgrut mai eu totul
acuma.
In Joia din séptgnigna a patra dupg paqti
se fac scaloeni i ; in acea zi mai multe fete
din sat se adung qi fac scaloeanul L chipul
unui om mititel ea de-o palmi de lung fg-
cat din lut, apoi il pun intr'un sicriu de

www.dacoromanica.ro
 27

papura qi il dau pe Dunare sau pe balta,

and atunci incep toate fetele a se face a
piling §i a se viticara ziand urmatoarele
versuri :

Scaloeni Scaloean
Trupu§or de dician,
Scaloita Scaloita
Trupuqor de cuconita,
Mata ca, mi te-a catat,
Te-a catat, te-a intrebat
Prin plidurea rail
Cu mima amara,,
Prin padurea deasa
Cu mima Ara.

In multe locuri scaloenii inainte de a se

arunea in apa stau trei zile ingropati in pi-
mat. Dupa ce scaloeanul s'a dat pe api
toate fetele se intorc a casa, pun masa, fac
bucate li placinte, beau, minima li fac horil,
ear fleciii anti din fluer qi din cimpoiu.

www.dacoromanica.ro
 28

Interesant este a studia ciii poesia popular/

piistrat/ la Rominii din Dobrogia. Din po-
esiile ce am adunat mai ales in comunele
Ostrov, Bugeac, Perjoaea, Satul nou, Oltina,
Beilic, Kuzgun, Afärlean, Allman, Vlakioi,
Rasova, Cocherleni, Seimenii mari, Seimenii
mici, Topala, Samova qi Niculitel, se va yea
c/ cele mai multe au aceleaqi motive ea §i
in poesia popular/ de dincoace de Duare,
apoi chiar comparatiile §i expresiile sanAni
adese ori foarte mult. Totodata ins/ se va
observa o lipsä de gust qi de idei poetice,
o repetire prea d.easä a aceloraq. cuvinte care
dovede§te o s/rAcie de conceptiune §i in ge-
nere o lips/ de bun gust, §i de acel senti-
ment delicat estetic care caracteriseaz/ poe-
siile din Rominia de dincoace de Dunire
atit e de adeférat cg sub apisarea unei do-

www.dacoromanica.ro
 29

minatiuni striline se vestejeqte Ong li floa-

rea cea mai aleas i a sufletului omenesc.
Eatii am aici o colectiune din poesiile
populare ce am adunat, care constau din
colinda ea plugurrul §i alte colinde, an-
tece béträneqti, dome, bore, bocete si des-
cintece.

www.dacoromanica.ro
 - 80 -

PLU GU S ORU L.

Se sculâ ist domn bun,

Vasile jupdn,
Cu plugul cu doisprezece boj,
Boj bourei
In could. coddlbei,
§i-a arat joile
Viiile,
Vinerile
Piscurile,
Martile
Hdrtoapele,
Ott iti luau vederile.
Brazdd neagrA resturna,
Grdu in poald el lua,
Cu dreapta mi-1 asv6rlea
Semana §i isprdvea.
Pogoniciul il punea
De grapa §i. mAntuea.
Ja mfinati mdil
Hiti 1 hiti 1
I casd cAnd el vinea
La juprtneasa-i privea,

www.dacoromanica.ro
 al
O luna la ea §edea.
in grajd apoi mi-a intrat
la cal el s'a uitat,
Scoase-un cal negru,
Negru ca corbu,
Iute ca focu,
Inseiat
Si 'nrafturat
Cum e bun. de 'ncalecat;
SI vada graul a peornit
De-i copt de-i parguit,
§i l'a gasit frumos
Ca §i fata lui Hristos,
In paiu ca trestia,
In spic ca vrabia,
In gaunt ca mazerea.
la manati mai
Hai! hai
Ist domn bun,
Vasile jupan,
De bine ce-i parea
Pe-acasa nu &idea,
La iarg se duc9a
§i 'ndata imi lua
Noll ma de ótel
noult oci de fer;
PorM drept la Stan tiganul,

www.dacoromanica.ro
 o -
Fil-ar a dracului mormanul 1
Fitcù niste sacerele
IncArlicAtele
Cu dinti de chipretele;
Dete la fini, finicele,
La nepoti si nepotele;
ti scoase 'n ghiata v6ntului
In capul pitnAntului.
Cu totii and ei sosirt
La secerat se pov6rnir6:
Unii mlnunchi fitceau,
Altii snopii legau
§i in clae '1 clideau,
Din cliti in carit 'ncitreau,
La arie ei pleeau,
Mai mitnati mtti I
Hail hitil
1st domn bun,
Vasile juptm,
Cu atitt nu se litsa,
§i degraba apuca
In sat la Cegai
§'aduse opt cai
Cu coame ciluite,
Ungliii potcovite,
Cu cozi biciu acute',
Cu copite trierau

www.dacoromanica.ro
 83
cu narile grAneau,T)
urechile vanturau,
Cu coada il primeteau.2)
1a mánati mal!
hai
1st domn bun,
Vasile jupán,
Cu-atata nu se lasa
Ci la turma se ducea,
Noua sad Iu vargati
De la noua turme fapti;
Boli el mi-i injuga,
Sacii in cara punea,
La moara mi se ducea,
La moarli la Cal:latan
Unde-a fost Dumnealui an,
La moará. la Vájiita
Unde-a fost baba Dumitra,
La moara la Siriclia
Uncle-a fost baba Maria.
Cand sosl la moara
Cu atate cara
Ap de 'ncarcat
impovorat,
Moara s'a spariat ;
9 Sentaran
Alegean de pae.
3

www.dacoromanica.ro
 Puse coada pe spinare
'apuctl, in lunca mare.
Mai manati mail
Hai I hai l
Dar ist domn bun,
Vasile jupan,
Lui bracinarur)'n gura,
Turul2) qalvarilor in mina
'o scafita
Cu trei tarife
§i alerga
tot striga:
Ptr, ptr, ptr, §i nea, nea, flea!
Moara sta
§i se uita
Pan' punea palm pe ea.
Ia manati mail
Hai I hai I
Ma mana otoboc
§i o apuca de scoc,
Cu toporu-i da cioc, boc,
§'o trtulti ear§,§ la loe,
Apoi grail ca, i-a turnat
§i indat' a macinat
De cu Joi
Brial.
Fundul.

www.dacoromanica.ro
 35

Pk' mai apoi.

Ia mAnati mAi 1
Illi 1 hAi I
Dar cea gazdA juptineasA
La obraz nu prea frumoasA
In poartA esea,
La moarl privea
Se Tad& car6le
Si harabalele
IncArcate cum vineau,
Cum vineau si scArtieau;
MAnicele-si sufieca
MAnile isi ar6ta,
Niste mAni negre 'mbArnite
Ca niste tAnjeli pArlite,
Dete 'n BM. si 'n covatit
Si cerna fAina toatl;
MA colad multi
Multi de cei mArunti,
DA la fini si finicele,
La nepoti si nepotele.
Un colac a mai durat
De grau de cel mai curat,
Vra sA-1 dee in camel*
Noi strigar6m toti de-afarl:
DA-ni-I pe usA dark
C'asa-i legea de-astA sarA;

www.dacoromanica.ro
 86

Ihme a fi el de snarl
1411-1 Mahn noi ea sA pearA,
Dac' a fi el §i de orz
11 dAm noi lui mo§ GAvoz,
Dac' a fi el de grAu curat
11 ducem la noi in sat.
Mai mknati mai 1
HAI hAi 1
Dati-ne doi, trei lei§ori
De bini§ori,
CA doar nu-i marea
Cu sarea;
Dati-ne doi, trei lei§ori
De bAni§ori
SA facem un boldilor,
SA 'nboldim cel boulor
In trupu§or,
C'a dat plugul
Cu totul
In rAdAcina de lAptucl,
Nu pot opt bol ca si-1 duck
§rntr'un os de riral,
Tot mi se sfArimA;
Dati-ne doi, trei lei§ori
De bAni§ori
SA ferecAm ferèle,
Fear6le, topoarele,

www.dacoromanica.ro
 87

Ce noi le uitardm earl

Asarl pe prisp' afarl
hotii ni le bug.
N'avem cleat o ipingea
§i nu 'nclpem toti sub ea.
DA-ne rldul porcului
Cel din fundul podului.
De urat am mai ura
Dar ni-i di om insera.
Retail jupan sinAtos,
Santos qi tot voios 1
Cate pae pe cast'
Atatia lei pe mask
Cate petre la MAMA
Atatea oale cu smAntanl,
Cate trestii groase
Atate vaci laptoase,
la multi ani 1

www.dacoromanica.ro
 38

COLINDA.

Ici Doamne in ceste curti,

Florile dalbeil
Unde-s strAini oaspeti multi,
Crescutu-mi-au nou6 peri,
Nou6 peri Fli nou6 meri,
De tulpinA depArtati,
De vkfuri amestecati.
Sus in vèrf la nou6 peri
Arde noud luminAri,
Din acele luminki
Pica nouh picAturi,
Din acele picAturi
Flptu-mi-s'a trei riuri,
Trei riuri, trei pAriuri;
17nu e Cu vin curat
Curat §1 ne-amesterat,
Altu e cu mirul efitnt

www.dacoromanica.ro
 39

Ce se scurge pe pAmAnt,
Altu-i cu-apA limpegioarA
Ca §1 cea de primavarA.
In riul de vin curat
Se scaldA Domn luminat,
Scalde-se
Bajada-se,
In epa limpezeascl-se,
Cu mir sfAnt mirueascl-se,
In vestmlint primeneascl-se.
De-a randul cu DomnuI bun
Se scaldA §i mo§ CrAciun,
Sc,alde-se
BAiade-se,
In apit limpezeascii-se,
Cu mir sfsnt mirueaScli-se,
In vestmAnt primeneasci-se.
Mai in colo mi se scaldl,
Mi se scaldA mi se spall
loan
SfAnt loan,
Ilie
SfAnt Die;
Scalde-se
Baiade-se,
In api lirppezasel-ss,
Cu mir sfint mirueasol-se,

www.dacoromanica.ro
 40
In vestm6nt primeneasca-se.
Mai colo sfintil se scalda,
Mi se scalda mi. se spala,
Scalde-se
Baiade-se,
In apit limpezeasca-se,
Cu mir sfAnt mirueascl-se,
In vestmant primeneasca-se.
Tot acolo mi se scaldi
1st domn bun qi mi se spalA.
Domnul la el privea
Si din gur'aqa-i grAea:
Unde te gande§ti
Te nad6jdue§ti,
De te scalzi
Te baezi
De-a randul cu noi
Si nu mai 'napoi?
Ori mie, ori lui CrAciun
Cel batran qi. cel prea bun,
Ori lui loan
SfAnt ban,
Ori lui llie
SfAnt me,
Ori la cei sfinti
Sfinti pkinti.
1st juplin la Domn privea

www.dacoromanica.ro
 41

§i. din gurti-i respundea

Doamne, millt eu ma gandesc
§1 chiar ma nadkiduesc
Binelui care l'am fapt
De cand eu m'am insurat.
Flamanzii saturat' am,
Pe 'nsetati adapat' am,
Despoetii imbracat' am,
Pe cei desculti incaltat' am,
Friguro§ii incalzit' am.
IA marginea drumului,
La mijlocul campului,
Puturi am facut
Cu-apa de baut,
Care cum apa o bea
Tot mie imi multamea.
Dumnezeu la el privea
§i din gura ca-i graea:
Ferice de tine
C'ai fapt bine,
In rain mandru merge-vei,
Descuet tu gas1-1-vei,
Descuet §i. luminat,
Intra-vei nejudecat
La pranz sta-vei nechemat,
Nechemat neimputat,
Paliar plin ai inchina,

www.dacoromanica.ro
 42
Lumina te-a lumina.
SAnitate 'n Wit melt
in cruel mAndri frumoad.

www.dacoromanica.ro
 43

COLINDA.

Sub poalele ceriului

Florde &Jae!
La umbra nourului
Mandra masa e gatita
Pe earba cea inverzitli
Dar la masa cine fiede
Dumnezeu ce toate vede;
CrAciun
Cel barb,
Ioan
SfAnt loan,
§i Die
SfAnt Die,
lid tot' sfintii d'impreunii
Se dim in voe bunii;
Beau de-a rindul i 'Andean
Si &moo se 'nveseleau.

www.dacoromanica.ro
 44
Dar cAnd aruncau
De departe ei adeau
Arhanghelul Mihailli,
Ce vinea cu mare sil,
Iute alerglind
Pe-un cal spumeglind,
La Domnul ingenunchea
Mild de el s'apropia
El din gura-asa-i grAea:
Bei Doamne, te veselelti
cu sfintii toti grAe§ti.
Cu idolii m'am bitut
Si in luptli am ctizut,
Raiul sfant cii, l'am perdut.
&ant Petra a a dormit
Idoli cheia i-a ripit
Si in Raiu ei au intrat
din el tot au pradat.
Luat-au luna
lumina
Zorile i razele,
Stelele i soarele,
Cel toiag de judecatli,
Ce juded lumea toatli;
Toate 'n brate le cara
§1 in iad le ama.
Mu in ten se 'Mueca,

www.dacoromanica.ro
 45
Tare 'n iad se lumina.
Raul plAngea
Iadul ridea.
Pe loan §i pe Ilie
Ajutor di-mi Doamne
Din, raiu ca sä-i alungärn
Si in iad sä mi-i blgam,
Inapoi sä le lam,
Lucrurile ce-au luat
Si in iad le-au wzat.
Luat-au pe loan botezänd
Si pe Ilie tot träsnind
Tot träsnind i fulgerAnd
pe idoli prApädind.
loan botezAnd ocolea
llie trAsnind prApädea
In tot ceriul se 'nvArtea
Drept in fad cä ajungea.
Luat-au luna
Si lumina,
Zorile i razele,
Stelei° i soarele,
Cel toiag de judecatA
Ce juded lumea toatä,
Toate 'n brate le lua
Si in rain le a§eza.
Frumos rail minina

www.dacoromanica.ro
 46
RAu in iad se 'ntuneca,
Ruiul imi ridea,
Iadul ca plAngea.
Mai rem/Li dar sAnAtos
§i in voea lui Hristos.

www.dacoromanica.ro
 --- 47

COLINDA.

Venitu-ne-au nou6 ftire

Florile d,albcil
CA la dalba mAnAstire
NoutS preuti preutesc,
Nou6 diaconi citesc
In loca § duranezeesc.
Ear cAnd popa cel mai mare
ZAri e§ind sfantul scare
Se bucura foarte tare
Si la el el se uita,
Si din gar' ala-i grlea:
Bre DascAle Constantine
De tocat vremea ne vine,
Eli afarA sui pe marl
La dalba clopotnicioarl,
De trei ori tu bate 'n toad
SA s'audii 'n valea Bead,

www.dacoromanica.ro
 48 -
Noul-ori tu bate 'n elopot
S'auda norodul tot,
La sfanta ruga EA s'adune
Domnului ca 0, se 'nchine,
Sii. le erte din pacate
Din pacate-a treia parte,
Din grepli pe jumatate.
Se suise
batuse,
Si norodul auzise,
La slänta ruga pornise.
Cand ochii iqi aruncau
Ei pe Mare ch. zareau,
0 mica corabioarli
Cam pe la vreme de suit
Sfaramata, i smolita
Si de valuri tot batuta,
Si de maluri tot trantita.
Dar in transa cine este?
Popa Paraschiv soseqte
Cu-a lui dalba, preuteasa,
Prea cinstita. i alma,
In vad dud el imi sosea
Raizul ') din ea sarea
Par corabiei batea,

Cirmacia

www.dacoromanica.ro
 49

Cu odgoane o oprea
Popa Paraschiv privea
Papuci 'a maul lua
Din corabIe jos se da
Cu-a lui dalbA, preuteasti
Pro cinstiti fli. aleasA
Cu norodul impreunA
Toti 'n voia cea mai bunl
Cararuea apuca
La sfAnta rugA, mergea,
SA so roage Domnului
A tot fAcAtorului
SA le erte din pacate
Din pacate-a treia parte
Din greqeli pe jumAtate,
Se 'nchinaso.,
Le ertase
Din pacate-a treia parte
"Din gre§eli pe jumAtate,
Apoi la ei el privea
*i din gura le grAia :
Voi noue preuti cinstiti
Noue diaconi ce cititi
Pro Dumnezeu pomeniti,
Dar pe unde-i voi nu §titi;
Awn o se vi3 spun eu
Uncle este Dumnezeu.
4

www.dacoromanica.ro
 60

La Ierusalim el este
Si. de-acolo ne priveste,
Din cea carte-a lui Craciun
A lu Craciun cel pre bun;_
Sub un crac de tiparos
Cu mirosul pre. frumos,
Mititel si. 'nfäsetel
Pus inteun mic leganel
Tot in fas5, de matasa
Pe la margini cu-aur trasL,
Bat6nd vèntul '1 leaga
Mind ploia '1 scaldli,
Zinele mi'l apleca.
Mai reraai slatos
In voia lui Hristos.

www.dacoromanica.ro
 51

COLINDA.

Asa sara,
¿la be!
Mare sara
Sara marelui Ajun;
Mani e ziva lui Craciun
Cand nice pe pamènt
S'a nitscut Domnul cel sfänt,
Mititel i 'nra'setel
Ca un anger frumusel.
De bucuria cea mare
Isvoritu-mi-a isvoare,
§i camp parlit
odraslit,
Crengi ce s'a fost uscat
Toate-acuma zit au dat
Mil de jidani sareau
Cum de veste ei prindeau,

www.dacoromanica.ro
 52

i a catit incepeau
Prin toate pArtile
Toate vadurile,
Toate grajdimilet
Si-1 catare
Nu-1 &ire.
Maica precista ce fAcea
Ea de veste cum prindea,
Pruucul in brate lua
CArArueali apuca
Sus in munte se urea,
Urc' un munte, urcA doi,
Urea pAnA mai apoi,
CAnd l'al treilea sosl
Acolo 0 poposl,
Ca sA se mai odihneascit
Prunculet slit primineasd,
Si cAnd ochi-0 arunca
De departe imi zArea
CA vine loan
Haut loan,
Cu Ilie
SfAnt lije,
Tot strigAnd
Si bArAtind;
Striga tare
'N gura mare:

www.dacoromanica.ro
 53

Ie-ti miticutli
Pruncu 'n brate
Si baideti cAt mai departe,
Mai la dreapta intr'o parte;
Acolo sunt trei riuri
Trei riuri, trei pArAuri:
Unu-i de vin,
Altu-i de mir,
Altul de apu§oarli
De cea limpegioark
In cel de vin l'om boteza,
In cel de apA l'om scalda,
Cu bun mir rom mirui,
Domuul di ni l'a zkri;
In vestmint l'om imbrach
Sus in ceriu l'om ridick
Toiag in mAnA i-om da,
Sus ceriul se stkplineascli
Norodul se-ntelepteascA.
Sanatate 'n astA cask
AstA casa 'n cruci frumoasA.

www.dacoromanica.ro
 54

COLINDA.

Ear cel flit frumos,

Hai Lerumi Doamne 12i!
Dimineatli se sculh,
Pe ochi negri se spalh
Stergarul in mlini luh
Pe obraz ch se stergea,
La icoane se 'llchinh,
Cararum-si apuch
La grajd drept el se 'ndrepth
Si 'nhuntru 'mi 'ntra,
Cord murgul
Cerch negrul,
GäsI murgul ch-i mai bun,
Ai mai bun si mai blajin,
Inselat
Si 'nrefturat

www.dacoromanica.ro
 55

Cum e bun de 'nchlecat,

De cilphstru mi'l trhgea
Mara ch, mi'! scotea
De parmac ') ch. mi'! legit,
Si In cash se bagh,
Luti arcul incordat
Cum e bun de shgetat
Si-o sicreath
De sitgeatii,
Marl mi le scotea,
Binisor ch le legit
Cu cordita arcului
La cinchina 2) calului
Sub poala caftanului ;
Piciorul in marl punea
Si pe cal inchlech,
Cruci cu dreapta 's'i ficea,
Toti ogarii 'si chemh,
Soimii iuti ch. mii luh
Chräruea-si apuch
Cam la vale
Cam sub soare.
Vink zioa
Toath zioa,
Zi de vara
i) imilp.
2) Coamit

www.dacoromanica.ro
 56

PADA 'n sad;

Ear cAnd soarele se duse
Si de tot el se ascunse,
Pe cAnd zioa amurgea,
Ochii el i§i amuck
Sub o tufA.
De schindufA, 1)
Sora soarelui dui
Si cu drag la ea privi,
Ea se la, se peptanIt
frumos se impletea,
Din inimIt suspinit,
Din guilt se blestemh:
Tu pArule
Peri§orule,
Videte-a§ de cone '2)
Crescut pe-o mare campie,
Cei haiduci sA mi te pascA,
RAdlcina BA nu-ti crea,scl,
HaidAii cu boj,
Ciobana§i Cu oi.
Dar el ce'mi fAcea,
Calu-mi repezea,
Mina 'a briu Ai sumetea 3)

Burneana.
Un fel de earbl.
8) Bask.

www.dacoromanica.ro
 57

Si pe cal me-o aruncit,

Cararueaii apuch,
acasit ducea.
Ea din gura a§a-i
In elar
In porurnbar
A scundemá. bine,
CA, din urmit. vine
Zori incerchtori,
Luceferi ispititari.
Sanatate 'n ceastá, cas6
Ceastá, cas1 'n cruci frumoastt.

www.dacoromanica.ro
 58

COLINDA,

Ferice de ist domn bun,

Ilai Lertsmi Doaninc hail
Cit-Ami are
Fata mare
§i mi-o cere
Portar mare,
Da mai cere
Zestre mare:
Cirezi de boj,
Turme de oi,
De-ale ciute
cornuter
Pluguri multe
Cu cornaci
§i pogonaci,
Cere mia de mioare

www.dacoromanica.ro
 59 ----

Tot de cele fatatoare,

Mai vre suta de eornute
Cu. lent dalbe poleite,
Cere zeciuri de berbeci
Tot berbeci de acii beci,
§i pe Negrul
§i. pe Murgul
Cu coama viforita. 7)
Cu coada bici facuta.
Cand parintii auzea,
Tare mai ingalbinea,
§i remase ei uimiti,
ITimiti §i. inmarmuriti,
i-a ei frati
Intristati.
Fata ca. la ei privea
i din gura le grafa:
Ce stati parinti
Inmarmurip
§i voi frati
Intristati,
Ori de zestrea ce-o s'o dati?
De-aceea nu ve ganditi
§i nu ve mai ingrijiti.
Azi e sfanta Sambata,
Mani sfanta Duminica,
1) Zburlitii,

www.dacoromanica.ro
 -- 60
Intra-vol in chilioara,
Pune-oi fata la-'nalbeala,
Buzo moi la rumiueala
§i sprinceni la inegrealit;
Imbraca-vol ii
Ia din cele mii
§i o rochie
De coftarie, T)
§i bria lat
De Tarigrad
§i papuci
De pe la Turci;
Veni-va Joi cu horile
§i Duminici ca nuntile;
Asa, dalba si frumoasa
Cu flori mandre si voioasa
Eu la hora oi esi,
Toti la mine or privi,
Portar mare m'a zitd
§i cu mine a vorbi,
Zestrea toatit mi-a erta
§i bani multi el cit mra da.
Ear scd *Intl
Stia 'mi daruiti
Pe Negru
Ca ion
q stambat

www.dacoromanica.ro
 61 -
Ins elat
$i-tnrefturat
Cum e bun de 'nellicat.
MeargA calul cel de dar
AlAture pe 1ang1 'car,
radvan
Dupti radvan,
C-'asa-i legea din bAträni,
Din bktrini din oameni buni.
Earl fata cea frumoag
Ea se fie sanatoasa
Cu-a ei OHO
Cu a ei frati.

www.dacoromanica.ro
 62

COLINDA.

La tulpina unui brad

Hai Lerumi Doonne hail
Un cerb mi s'a lAudat,
CA nime nu l'a vgzut
Cg, nime mi l'a §tiut,
Unde el s'adapA
Cu limped° apA,
ApA din nastrapg
Ce-a colo curA
Cu picAturA,
uncle el imi pate
O earbA ce cre§te
yid se 'mpletWe
In cinci ggittinete;
Numai cest domn bun
Vasil° juptin,

www.dacoromanica.ro
 - 63 -
La vrtnat calad esia
Atunci se i mpiilrja,
El pe cerb de mi'l gäsea
La timba de lin, 9
Lin mäicutälin,
Seand
RumegAnd
Ameaztt fäc6nd;
Atunci el ingenunchea
Arcul cA, mi'! intindea,
Sägeata in el punea
Si incet o slobozea,
Pe cerb mi'! lovea
Si mi'! sträpungea
Coast-a-tria io rupea
Linde sufletu-i sedea.
Cerbul atwiti di, särea
Si ast-feliu se blestema:
Urechele mele
Videv as parcele! 2)
Voi n'ati siintit
Nali auzit
Sägeata venin ',
Frunza fosiind,
In mine intrand.
Copac
Bucitele.

www.dacoromanica.ro
 ,-- 64
SAgeatl 'nvrAstatit,
Videte-a§ uscatA 1
Rea mai lovit
Mu mai rAnit.
Ochi§ori iubiti,
Videv-a§ shritil
Cum de n'ati zArit,
Cum de n'ati v5zut
Sfigeata venind
Frunza clAtinand,
In mine intrAnd 1
SiigeatA 'nvrästatd,
Videte-a§ uscat5, !
It5u mai rAnit,
Mu mai lovit.
Cerbul apoi c5, gala
Istu-i domn ce'l auzea:
In zile ce-ai n5,scut
Parte tu cA mi-ai avut
La a ta nuntit5,
De a me cArnitA.
Tu Vasile, Mt frumos,
Itemli darA sAnAtos,
Cam in voia lui Ilristos.

www.dacoromanica.ro
 65

COLINDA.

Prundulet de mare
Sub soare resare,
Un verde darvAnt 1)
Batut tot de vént;
Nu'i verde darOnt
Nici batut de vgnt,
Ci'i un rol Win 2),
Batut de Tint lin.
Sus mi'i frunza deasit
Jos mi'i umbra groasa,
Sus frunza mitrunta,
Jos umbra rotunda.
Jos la radacina,,
La verdea-i tulpinit,
Un Ionia de copae.
Un soixt de copae.
5

www.dacoromanica.ro
 66

Pat mare 'ncheiat

Cu sciinduri de brad,
Cu strilpuri de fag
Sal prive§ti cu drag.
Mu§chiul bradului
si-a molitfului,
In pat a§ternut
Cura nu s'a vdzut.
reste-aceste toate
Mai sunt Rezate
Covor de matas.
De matas'aleash.
Pe el chirqica, 1)
De cea piclitica,
Peste ele toate
Mai Bunt aqezate,
Perne frumoase
Si tot alease.
In pat ce se vede,
Oare cine'mi §ede
MarIa. cu °chi verzi
Sin vezi BA nu'i crezi,
Cu Voinea iubit
Din resboi sosit.
Coasit si-'nchinde§te 2)
Plinzii.
Te ri pin&

www.dacoromanica.ro
 .61

Brtu verde'mpleteqta
Pe marea prive§te
Departe'mi zire§te,
0 corAbioarA
Mid sprinteoarA,
Neagrti qi smolitA
De vaIuri bitutit,
De maluri trtntitA.
In ea se ammo
Greci care sosesc,
De cei ce s'au dus
Mel de-au adus,
Fir Fli ibri§in
Postav de cel bun.
Sculuri cu matasti
CA sunt mal frumoasA,
Trag §i chiuesc
La mal nAvAlesc,
Din gad grAesc:
Ori VI &Apr
Ori VI veri§or?
Nu mi'! frAtior,
Nu mi'! verigor,
Ce-i Voinea al meu
Ce am iubit eu,
Din oaste sosit
Rupt §i. ostenit.

www.dacoromanica.ro
 68
Ia pas de mi'! small
Fad socotealti,
sit ne vorbeascii
Sit ne viimueasei ;
Fir si ibrisin
Postav de ce! bun,
Seulmi de matasit
Ca sii-i cosi cama,
Vama sA'si o ea
Drumul sl ni dea.
Mai remli senates
Ca un trandafir frumos I

www.dacoromanica.ro
 69

COLINDA.

Ici in ceste curti

Lerumi Doamne Lerumi I
Crescutume-au
NAscutume-am
Doi meriiinpletii
Din toamnii sAditi
Din varrnfloritl;
Jos la rAdA,cinA
La verdea tulpini,
Frumos dan t se trage
MAndru el Mai merge;
Mihai dAntue§te,
Toiag resuceote
Sus Al asvArleltet
In 'Mid Al primelte.
§i Bi fericegte:

www.dacoromanica.ro
 70

Ferice de mine
CA Ami merge bine,
De cAnd m'am nAscut
Parte me-am avut,
De taica,
De maica,
De doamnA 'ntAleapti
Cuminte cinstitA
De cAnd m'a luat
Bine m'a purtat,
Cu clime§i de in,
Cu guler de fir
De fir chear baq-fir.
i-apoi ma mai poutA
Ziulica toatA
Cu dalb zitbun ')
Tot de cel bun,
Cu nasturi cutati
Pe pept revarsati.
Ear nevasta lui
Ferfcitului,
A§a se mAndrea
a§a
Ferice de mine
CA tare mil bine,
De cAnd m'am and
1) Strait'.

www.dacoromanica.ro
 71 --
Parte &am avut,
De taica,
De malc,a,
De domn tinerel
Thar frumusel.
De cand m'a luat
Bine m'a purtat,
Cu dalba rochita.
De cea'n patru ita,
Dalba de matask
Mandl% si alma;
§i-apoi ma mai poarta
Ziulica toata,
Cu rochita 'n tinte, ')
Cu brin cu cutite.
Cutite Cu zale
Lasate pe sale,
Cutite cn bolduri
Lasate pe solduri.
Bernal jupan senatos
Cam in vestea lai Hristos 1
1) Bambi galbeni.

www.dacoromanica.ro
 72

COLINDA.

Ferice de ist domn bun

Vasile jup An,
Trei feti mari imi, are
Cu totii au stare,
*i elite trei
Cu meserii.
Unu'i Lin-umbI5.
Ce berbeci primbli,
A1tu'j vingrid
Cel din podgorici,
Cel ce'mi are buti cu vin
§t bAtloage cu pelin,
Altu'i Comet-mare
Cel ce bunt cal are,
Ear Dumnezeu cel Sant
S'a pogortt pe pirotnt,

www.dacoromanica.ro
 ...... 7a ---
Pe bunul bucatelor
Pe dulceata poamelor,
Ici la gull la domn bun
Vasile jupAn.
Acest domn bun
Vasile jupAn,
Cum Al videa
Bine'i pArea
Si-a trimes la Lin-umbli,
Cel ce berbecii primblA,
Trei berbeci grasi ca s'aduci
Masi mindrA ca se fad.;
SA-mi ospete pe Hristos
Cum e bine si frumos.
Trimisese,
Adusese,
Pe Hristos Mil ospAtase.
§i a trimes la Vinarici
Cel o sti in podgorici,
Buti cu vin ca sA-ml aducl
Indati si-mi mai aduck
Cu rachiu veo trei bitloage.
De cele cu multe doage;
SA cinsteascA pe HrIsto.s
Cum e bine si frumos
Trimisese,
About,

www.dacoromanica.ro
 "'"- 74 """--

Pe Hristos cA mi'I cinstise

Si frumos mi'l ospitase.
A zis §i lui Comet-mare
Cel ce buni cal cit'mi mai are,
SA-mi aducl opt jugani
Cu totii ca de trei ani ;
Si-o caritA,
ZugrivitA,
Cu postav verde'nvAlitii,
SA petreacA pe Hristos
Cum e bine f:.i frumos.
TrIMisese,
Adusese,
Pe Hristos mi'l petrecuse.
Chiar din poarta raiului
PAn in slava ceriului.
Unde bici de foc plesnea
Si cu non i s'amesteca ;
Mai jos apoi se lash
Pe-un mAncfru §es se oprea,
Cu livezi
Verzi,
Si cu api rece
La inimii merge.
Atunci ist doran bun privea,
8i din guriasa griiia:
84 te 'ntreb am vrut eu Doamne

www.dacoromanica.ro
 75

Rogute si mie'mi spune,

Gaud e capul veacului,
Sfitirsitul pdmintului.
Atunci Donmul al privea,
Si din gura Ili grttiia:
Citind fiul pre tata-'njurtti
Si fiica pe mam'a,mbaliti;
Finul pe nas Injura
Fina pe nasa'mbalA;
Acelai capul veacului,
Sfitirsitul pttimintului.
Mai remai dar senatos
Cam in vestea lui Hristosl

www.dacoromanica.ro
 - 76 -

COLINDA.

Ici Doamne in cede curti

Hai Iderumi Doamne hai 1
Crescutume-au,
Mscutume-au,
Doi meri nalti
Minunati;
De tulpinli departati
De vrafuri amestecati.
Jos la radicin'-un pat
Mare lat §i incheiat,
Cu sandurile de brad
§i Cu stlilpii tot de fag.
Dar in pat ce'i a§ternot,
Cu flori mindre tot teeut?
Covor verde de matael
De matasa cea aleas,

www.dacoromanica.ro
 ___ 7 7 ......

Peste covor chiroticA

ChiroticA picAticA;
Peste ele peste toate
Ami mai stA tot a§ezate,
Perne-alease
frumoase.
Dori cine Ami doarme 'n pat
It domn bun de mult culco.t,
Culcat cli-a lui juptineask
Cea frumoasi §i. aleasit.
Ei dormise cAt dormise
Doamna din soma se trezise;
La domnul seu ea privea,
§i. din gur'a§a-'i grAia:
Destul timp cat ai dormit
CA ne-a nins ne-a viforit;
Domnul la ea ci privea
din gurA Ai zicea:
N'a nins nici n'a viforit,
Vint de varA ne-a bAtut
Din pometul raiului
Din crengile mArului,
Vint de var' a adiat
Flori de mar s'a scuturat ;
Peste noi s'a revarsat.
CulcAte li'i mai dormi
PAWL soare-a restiri.

www.dacoromanica.ro
 78

Flori de miir s'or vesteji,

Fetele s'or rumeni.
Mai remiii domn bun voios
Cam in vestea lui Hrista !

www.dacoromanica.ro
 79

COLINDA.

Din vad in vadul BrAllei

Florile dalbe 1
La intorsitura girlei.
Merge Nitil calare
Pe o verde carare,
Pe-un cal galben gingurel
GAngurel si frumusel,
Cu scAri dalbe argintii
Cu hit' cu rastagalii ')
Cu zgArbaci 2) Cu miciulii 3)
Se cera, el cu Turcii,
Cu Turcil si cu FrAncii,
SA-i dea Turcii vadurile,
§i FrAncii corAbille ;
Ilotit.e la nbalele cabila'.
Bici.
Canainri.

www.dacoromanica.ro
 80

Sla certat
Le-a luat,
De ce-a parte le-a prat.
In cea parte'n Dalbanasi
La oamenii gro§i §.1 gra§i.
Se i robeascA in trei neamuri
In troj zile pe trei pleanuri 1)
PleanuentAi cA me-a robit,
Tot junei
§i tinerei ;
Plean al doile el a robit,
Neveste cA a Emomit;
Plum de-al treile cA, a robit,
Fete marl di a rApit.
Vin junei §uerAnd
§i nevestele Aland,
Fete maxi hore fAand.
Cam pe urma tuturora
Eaca vine MArioara,
MArioara SmAdioara ;
Cu cosita glilbioarli
Tot plingind
§i suspintind,
Fatlt dalbit sgAriind
PAr galben dArApAnInd.
Nit& din gurit-i gritia:
') Muli..

www.dacoromanica.ro
 81

Taci tu nu mai suspinh,

Nu te duc roabi srmi fii,
Cite due doamnii fii,
Doamna curtilor
Nora plirintilor,
Cumnlitica fratilor
Fratilor surorilor,
Stlipina argatiior.
RemAi domn bun senittos
Cam in vestea lui Hristos I

www.dacoromanica.ro
 82

COLINDA.

Prundulet de mare
Crescutume-au tare
Aici pe gmint
Un verde darvint;
Nu'i verde darvint
Dar ii rol cAlin
CAI bate tut lin.
Sus Cu frunza deasA,
jos cu umbra groasa,
Sus frunza manna,
Jos umbra rotundA,
Jos la ridicini
La verdea-i tulpinA,
0§ti me-a tAbArit,
Si mi s'a oprit.
Old Moldovine§ti

www.dacoromanica.ro
 83

§i Craieveneqti
chiar Muntene§ti,
De la Bucure§ti.
Ele domn ea n'au,
domn clutau,
Din casA
In c,asit,
Din mask
In masA;
Aici au stat
§i me-a aflat,
ist domn bun
Vasile jupan,
Are un feeler,
Feeler pe Nistor,
Ce'i bun de domnit
Cum nu s'a pomenit.
Dini'l taiel dlini'l
DAni'l maid, dAni'l ;
Talca mi'! dAdea,
Maica nu vroia,
mic mititel
La trup putintel;
Nu Fittie-a domni
Niel a boeri.
taick
DAni'l maicA,

www.dacoromanica.ro
 - 84
Ca e lesne a &mil
A domni §i-a boeri ;
La masa el se lada,
Imprejurul lui se cata,
Si bea se mantnce,
Pahar se radice,
Caftan sa-mi imbrace,
Cal bun sit-'ncalece,
Pe poarti sa-mi easii,
0§ti sa'nOrueascii.
Oqti Moldovineqti
§i Craiovene§ti,
§i chiar Muntenetiti
De la Bucureqti.
El se pregateasca
§i se imparteasca,
Lefi la lefegii,
Cal pe la spahli,
Arme la armaqi,
Cal la c,aiarakii.
Bernal clara senatos
Cam in vestea lui Hristos.

www.dacoromanica.ro
 85

COLINDA.

Ear Vasile 1/11 frumos

Florìe clalbe!
De dimineatA se sculà,
Pe ochi negri se spillA,
§tergar in mAnA luk,
Pe ochi el cl se qtergea,
La icoane se'nchink,
CArAruea'§i apuch,
La grajd de peatrá, mergea,
Acolo cit Ami intri;
Cerci murgul,
CercA negrul,
GAsi negrul
Cal mai bun,
Mai blejin,
InelatIiinrefturat,

www.dacoromanica.ro
 86

Cum e bun de'ncalecat.

De capastru mi'l luh
Si aka mi'l scotea,
De parmac di mi'l legh,
Si in casa se ducea,
Lua arcul incordat
Cum e buu de sagetat,
Si-o sicreata
De sageata,
Toate in brate le lua
Si darä le scotea;
Bini§or ca le legh,
La cordite, arcului
La cinchina calului,
Sub poala caftanului;
Sulita'n mana luk,
In pamint o infipgea,
Cu dreapta cruce'§i Men,
Picioru'n scara punea,
Si pe cal se asvarlea;
Ogari galbeni A§i chiamh,
Ogari galbeni pe panAnt,
Soimei vineti sus din v6nt,
Cum altii nici di mai sunt.
Cararuea apuck
La vitnat el Ami pleck,
Via zioa

www.dacoromanica.ro
 87

Toata zioa,
Zi de varit
Flina'in sad;
CAnd soarele apunea
vremea se inturnk
CAnd ochi negri '§-arunch,
VIlza leul adormit
Adormit §i neclintit;
Sub o tufA
De schindufti.
Al de§teptit
Nu s'encredea,
Al sAgeth
Nu s'endurlt.
Negrul seu dud nechezea
Leul mi se desteptà;
Prinsft leul a fugi,
Ogari galbeni al goni,
Ogari galbeni pe pAmint,
Soimi vineti sus din Ant.
Tocmai mult nu mi'l gonea,
Oki pe leu mi'l obosea;
Atunci cal bun repezea,
Cu leul s'allturà,
De urechi cä mil luit,
Binifjor elk mi'l legtt,
Cu cordita arcului

www.dacoromanica.ro
 88
Arcului voinicului;
CArAruia '§-apuca
AcasA cA se ducea,
La pArinti el di striga:
Ea vezi maid,
Ea vezi taicA,
Ce-ai scaldat,
§i ce-ai bleat.
Cali aduc leul legat
Viuvor nevittAmat;
Tod& lumea-I auzea
In cale i se pornea,
§i din gurA Al feria&
De pe cal se coborea,
Calul seu cit mil primblit
PAni ce se recorea,
Apoi in grajd Al bAgh,
§i la iesle mi'! legit;
Fin cu flori Ai revarsa,
Fin cu flori
Din serhAtori.
RemAi dari senlitos,
Ca un trandafir frumos I

www.dacoromanica.ro
 89

COLINDA.

Crescutume-au,
Florae &as!
NAscutume-au,
Fir de mil- aurel,
MAndru qi frumurl;
Face merele
'N toate verele
Frumoase
ArAtoase.
Ce folos cit le face,
Dad nu se coace;
Duf de mare neagrA
Chid vine'n desarA
Din Ant
Pe plimint,
Skein merifor

www.dacoromanica.ro
 9 0 ---
Mancit bini§or.
Nu man*
Nu le stria,
Frunza nu o darApAnIt;
Prinsa maru-a se vitità
Cu glas mare a strigh:
Cine'n lume s'a Oh
Duf de mare-a sagetit?
Niten vad se prileja
Pe mar de mi'! auzea,
Cum strigit
SI 'WM,.
Iute-a casa alergit,
ingraba ajungea;
Lua arcul incordat,
Cel ce'i bun de sagetat,
sicreata
De sageata,
Toate'n broil, le la,
Citraruea apuch,
Cararuest cam sub soare,
Ca sa meargen vad la mare;
Acolo clod el isosi,
Toata zioa ca
Zi de vara
Plinten sad ;
Vine zioa'nturnitoare,

www.dacoromanica.ro
 91

Sare-afarA duf de mare,

Din vint
Pe pAmint,
Sare'ii virf de meri§or,
Prins'a minca bini§or.
Nu ranch
Nu le strick
Frunza n'o dArApAnk
PrinsA mAru-a se vAità.
Nita mArul auzea,
Tare-acolo alergh,
De genunchi ingenunchea
arcul A§i intindea,
§i. sag eata me-o punea;
Duf de veste ell, prindea
§i- din gur'aqa-i grAia:
NitA nu mA sAgetà,
CA degeaba te sile§ti,
Pe noi El ne prIpAdeqti,
CAci suntem vr'o nod, frati,
Ce au fost toti sAgetati,
Dar nici unul n'am murit,
CAci in mare ne-am dosit
RemAi darl senAtos,
Cam in vestea lui Hristos I

www.dacoromanica.ro
 92

COLINDA.

Vasile'mi sluje§te
Florae dalbe I
La domnul Constantin
Boer de Miicin
Cu chimiru'n briu,
Cu murgul de friu,
In dreapta Cu clondirul,
In stinga cu paharul,
Paliar di umplea,
La demn intindea,
De greu ce ofta,
Paharul varsa,
Pe Doak de domn
De domn de stiipin,
Domnul E privea,
/1,1 la el galas

www.dacoromanica.ro
 93

Da ce-ai gAndit,
Ce-ai socotit,
CA eu am BA mor,
Vi-am se mi cobor,
Din a me domnie
Vi-a me boerie?
Vasile cA Al privea
Vi ala el id grills.:
Doamne Constantine,
Uitite la mine,
Nicr am socotit,
Vi nici am gAndit,
CA tu ai sli mori
Vi si te cobori,
Din a ta domnie
Vi-a ta boerie;
CA eu m'am gAndit
Vi me-am amintit,
Peste negri munti
De ai mei pArinti.
PArinciorii mei
Ce or fi Sand ei l
Prinzuri ce intind
De loe nu le prind,
Tot de jalea mea
Amarii rli grea.
FrAtiorii mei

www.dacoromanica.ro
 94
Ce-or fi fitand el I
Cai AO hrlinesc
Ce in grajd slAbesc,
Nu'i pot alergh
Nici nu'i pot purtk
Tot de dorul meu
Si de focul meu
Surorile mele
Ce-or fi fictnd ele!
Cununi impletesc
Ce se vestejesc,
Nu le pot purtA
Tot de jalea mea,
Si de focul meu
Ce le arde greu.
Domnul Constantin
Boer de MAcin,
La el el privea
Si asa-i gala:
Slujeste'mi tu mie
Pita la SAn-VAsie, ')
Cltnd s'empart mosii,
Si se schimb domnii;
Eu te-oi milui,
Si ti-oi dltrui,
Un cal cu'n caftan,
1) Shintal Vasil°.

www.dacoromanica.ro
 95

Vi-un verde radvan,

Cu opt telegari,
MAndri harmasari,
Negri ca corbul,
iuti ca focul,
Cu doi sicira§i 1)
Negri tiganali ;
ei c te-or duce,
Repede te-or trece,
Peste negri munti,
La a MI pirinti.
Prinzuri or prinzi,
s'or veseli,
Tot in cinstea ta,
Vi'n dragoste ta;
FrAtiorii tAi
S'or veseli ei 1
Cai ce'§i hrAnesc,
grajd sllibesc,
Ai vor alergA,
Vi ti vor purt,a,
Tot in cinstea ta,
Vi'n dragostea ta.
Surorile tale
N'or mai fi cu jale,
Cununi impletind,
Vezetei.

www.dacoromanica.ro
 - 96
Pe toate-ispritvind,
Le-or pute purth,
Tot in cinstea ta,
dragostea ta.
Mai remiti in voe bunk!

www.dacoromanica.ro
 - 91 --

COLINDA.

Pe un cAmp departat,
Florile dalbal
Cu flori preserat,
Pe margini de lac,
Unde ciute pase,
Pa§te si s'adapil,
Cu limpede apA,
§i-o ciutA meoarA,
La pAr gAlbioard,
La bot brezi§oarA
Pato se sorWe
In trei pArti prive§te,
$i se strAjuete,
De-o parte de Turci,
Pe-o parte de FrAnci,
De-alta de Marin
7

www.dacoromanica.ro
 - 98 -
VAnatului chin.
Ce un cal hrline§te
Vi-un ogor pAze§te,
Vi-un §oim de vAnat,
Cum nu s'a mai dat;
Calul mi'! hrAne§te,
Vi mi'l ingrije§te,
Tot cu orz pisat
In v6nt vAnturat;
Vi incAl adapA
Qu-a$ din nastraph.
Calul i§i hrAnea,
La vAnat e§ia
Pe margini de lac,
Unde ciute pasc.
Ciutele '1 zArea,
Din gurA grAia.
Peste noi a da,
'N goanA ne-a luit,
§i. ne-a tot goni,
§i ne-a ostenl,
PAnA 'n lunca verde,
Ce colo se vede,
Unde earba cre§te,
In värf s'emplete§te,
In cinci gAitAne§te.
§i 'ncA ne a gonl,

www.dacoromanica.ro
 99

$ti ne-a osteni,

'Chide apa curA
CAte-o picAturA.
ne-a gonl,
ne-a osteni,
PAn la munti
CArunti.
Munti chrunti nu s'au aflat,
nici incA s'a mai dat;
Dar noi i-om face,
§i i-om prea face,
Tot cu par de ciutrt,
De ciuti mAruntl.
§i'ncl ne-a gonl,
§i ne-a osteni,
PAn la lacul alb,
Cel la apl dalb.
Dar lac alb nu s'a aflat
§i nici ind s'a mai dat.
Dar noi l'om face,
§i'l vom prea face,
Cu lapte de clutA,
De ciutA mAruntA,
De ciutA meoara,
La par gAlbioarA,
La bot brezisoarA.
ne-a gonl,

www.dacoromanica.ro
 4a ne-a ostenl,
Iltn la laud rol
Ro § port*
Dar lac ro § nu s'a aflat
§i nici inca s'a mai dat.
Noi cä l'om face
§i'l vom prea face,
Cu singe de ciutä,
De ciuta cornuta,
De ciutä meoarä,
La par galbioara,
La bot brezi§oara.
§i ne-a gonl,
§i ne-a ostenl,
Pän la pod de os,
Mandru i frumos.
Pod de os nu s'a aflat
nici inca s'a mai dat.
Dar noi l'om face,
§i l'om prea face,
Tot cu os de ciutä,
Ce la glas e muta,
De cilia mioard,
La par galbioara,
La bot brezi§9ara.
Toate ciutele-or perl,
§i ele s'or prapadl;

www.dacoromanica.ro
 101

Nu mai eu am se scap,
Pe margini de lac.
De cal ne calcata,
De bici ne-urzicata,
De ogari ne-piscata
De §oimi no zgAriatA.
Iar cel Mt-frumos,
Fie sanatos,
tam in vestea lui Hristos 1

www.dacoromanica.ro
 102

COLINDA.

Jiul mic, mare-a venit,

§i amarnic s'a 164it;
Clici de mare
Margini n'are,
i plavie ami aduce,
la vale c6, mi-o duce,
Tot brazi nalti,
Minunati,
Wolifti verzi
Cum nu'i vezi;
Pintre brazi
Pintre mobfti,
BohorD negru inoatli,
§i pe coarne Arai poartit,
Leagan mtindru rli frumos,
Z)
Boar.

www.dacoromanica.ro
 - 103 -
Lucrat cu sedif vi os ;
Coperit cu tafta verde,
Dar in el cine Ami vede
Beane, cu ochi caprii,
Cu obrazii rumenii,
Ea tot coasti vi 'nchindevte,
§i frumos mai potrivevte,
Inteun guler vi-o basmh,
Alba dalba ca zioa,
Guleru-i-a fratilor,
Basmaoa-a surorilor.
Ea la Bohor se WU,
§i din gura Ai grAia:
Lin mai lin cu 'notaturA,
SA nu smintevti .cusutura.
Fratii mei de te-or vedea,
Dupit tine-or alergh,
Tie vadul ti-or inchide
§i pe tine di te-or prinde,
Frumos capul ti-or titia;
§i-apoi din carnita ta,
Nunta a multi cu ea,
§i-apoi din pelcica, ta,
Covor faceor cu ea,
i-apoi din coarnele tale,
Face-vor ei lingurele,
Lingurele pillittrele,

www.dacoromanica.ro
 104

De-or lumi boeri eu ele,

Remlti clara gatos,
Cam in vestea lui Hristosl

00X140.0

www.dacoromanica.ro
CANTICE BATRINESTI,

www.dacoromanica.ro
 107

CHIRA CHIRALINA.

In vadul BrAilei,
Muga crA§ma Chirei
Mi se incarcA,
Cam pe la toacl
Doue, trei sandale, ')
§i un caic mare.
Cine le incarcl
La vreme de toaci
Cu fir, ibri§in,
Postav de cel bun,
BlAnuri de samuri,
Ghiuluri de matasl,
Mar& femeeascA,
Cit e mai bAnoasi
e mai frumeasit?
Harapul eiudatul,
1)
Un fel -de ettio.

www.dacoromanica.ro
 108

CAnele spurcatul,
De legi lepadatul.
Harapul ciudatul
La Chira cAtA,
Din gurh-i greia:
Chira, ChiralinA,
FrumuOcA zinl,
Fiore din grAdi. A,
Nu me las de tine,
SA 'mi fii tu sotie,
Si. ti-oi face tie
Aqternutul teu,
-Jur pe Dumnezeu 1
De galbeni venetici
Tot de cei in cinci,
Tot de lei bituti
Cu sirmA, 'npletiti
De cei ce am multi.
Chira Chiralinit,
FrumuqicA zinA,
Floare din grAdini,
Din gurA zimbea
Ast-feliu respundea:
linde s'a vezut
Sau s'a pomenit
E ealipoaicele
Ca corboaicele,

www.dacoromanica.ro
 10 .F.
In tae-ArabeascA
SA se mai gAsascA
Ca sit me cinteasch?
CAnd m'or zArl,
M'or otrAvI,
Nu m'or cinsti.
Chira ChiralinA,
FrumusicA zinA,
Floare din grAdinA,
Nu te vAicArà,
HatAr nu'mi strick
Mor de dorul teu,
Jur pe Dumnezeu!
In brate mi-o luà
In sandal mi-o punea,
Bine cl mi-o legh
Cu sfori de matasA
Impletite'n sase,
Cu sfori de bumbac
StrAnse de catarg;
Iar fratii Chirei,
Hopi BrAilei,
A casA veneau
La poaatA strigtar:
Chira Chiralinii,
Frumusicl zinA,
Floare din gralinA,

www.dacoromanica.ro
 110 --,-.

Poarta ne-o deschide

Si-apoi ne-o inchide;
Marfa ce-o avem
In curti s'o bitgam,
CAci zioa ne-apucit,
Potira ne 'ncurcit.
Maica Chirei esia
Cu lacrimi respundea:
Chira ar deschide,
Dar n'are de unde,
C5ci negrul harapul,
CAnele spurcatul,
De legi lepadatul,
In sandal a pus'o
Si cu el a dus'o.
Fratii Chirei cAnd grAia,
Poarta li so descuea,
María 'n curte o baga
Si frumos mi-o descarca
Si cu totii intreba:
So ne mai spui cu gura,
Unde s'a dus Chira?
Misa lor le-a aratat
In cotro s'a departat,
Dar ei cAnd mergeau
In sandal zdreau
Din gurit zicean:

www.dacoromanica.ro
 Chira China*
Frumugice zine,
Floare din gredine,
De eSi in cel sandal
Nu departe de mal,
Dace ne auzi,
Tu se ne respunzi.
Chira ce-i ziirea
Si le respundea :
Nene Constantine,
Ai mile de mine,
Stau legate
Ferecate,
Cu §fori de matase,
Impletite 'n lase,
Cu titfori de bumbac
Strang, de catarg;
lar VOi fratilor
Si voinicilor,
Ve apropiati
De me deslegati,
§i apoi me luati;
Old negrul harapul,
Cellele spurcatul,
De legi lepadatul,
Bine-a potrivit
aci au adormit;

www.dacoromanica.ro
 .... 112
lar fratii Chirei,
Hotii Brilllei,
In caic urcad
La sandal. plecad;
Pe harapul mil tia
In mare ál. aiunca,
Pe Chira o deslegh
§i acasa mi-o ducea.

www.dacoromanica.ro
 MAICA HETRANA.

Primbla mi se primblit
Pe cel mal de garla,
Ces mala bAtrana
Cu brAul de lanA,
De lana senia, ')
De pAr de camila;
Din drue) indrugAnd,
Din brea tore6nd,
Din gura 'ntreband:
Dunare, Minare,
Drum far' de pulberel
§. t'U' de haugaF},
Trup mult dragAla§1
De-ai fi vorbitoare
Albi.
Fas de tus.
8

www.dacoromanica.ro
 114

Si 'ndatoritoare,
Eu ca te-a§ rugit
Si te-a§ intrebA,
De-un drahiu ') al raen,
Ce l'am perdut eu,
Tu nu l'ai v6zut?
De valuri batut,
De maluri izbit,
De coscai 2) scobit I
De l'ai fi vèzut
L'ai fi cunoscut:
Un fiedu inalt,
Nalt §i sprincenat,
Fetipara lui
Spuma laptelui,
Coala (te hArtie
De la paválie,
Chiculita lui
Spicul orzului,
CAnd e revArsat
La vreme plouat,
Cre§te 'n foae lat;
Mustecioara lui
Spicul grAului,
CAnd se pArgue§te
') Fin
2) Corbi.

www.dacoromanica.ro
 - 115 -
Lumea 'I indrege§te;
Spiincenele lui
Pana corbului,
Pana neboitli,
Ne sulemenitd;
Ochi§orii lui
Mura cAmpului,
Coaptd la rezoare
Foritl de soare,
CoaptA la pAment
FeritA de vent.
DunArea privea
Si a§a grAea:
MAicutA betrAnA
Cu brAul de lAng,
De lb& seinl,
De per de cAmilh,
§i de l'am vezut
Nu l'am cunoscut.
Dar tu s6, te duci
In colo s'apuci,
La sora mea ceatlt,
Ce num se 'naltA,
CA e mai mare
Mai inecAtoare
'ntunecatoare;
Poate l'a vezut

www.dacoromanica.ro
 116 --.
§i. ra cunoscut.
Cea maicii, 196tritni
Cu brAul de llinli,
In genunchi cAdea
la -ceria privea,
mi se ruga:
De s'ar indura,
Eu m'a§ bucura,
Domnul sA rad facA
O neagrA corboaicA,
Din aripi sh, sbor
Colo sa scobor.
Domnul auzea
Corboaid-o lacea,
Dunirea trecea
§i se ducea
De intAlnea,
Cea ceati
NegureatA.
Cum a intAluit-o
In drum, a oprit-o,
Din gurA-a'ntrebat-o :
Tu ceatl
Negtti eatA,
De-ai fi vorbitoare
§i 'ndatoritoare,
Eu te-ay intreba;

www.dacoromanica.ro
 - 117 -
N'ai vezut cumva
Un drahiu de-al meu,
Mandru nalt flecau,
Muntii ocolind
Din gurit cantAnd?
De nu l'ai vezut
De valuri bittut,
De maluri isbit
De coscai scobit 1
CA. tu e§ti mai mare
'ntunecatoare.
Cea ceatit
Negureata,
Din gur'li grim
§i a§a-i zicea:
MAicuta Mama
Cu braul de lanA,
De Etna Being.
De per de cAmill :
Ba eu l'am vezut
l'am cunoscut;
La malul marii,
In marginea terii,
La umbra de peri,
De peri si de meri,
De pAgAni gonit,
De gloante ranit

www.dacoromanica.ro
 118

La plimht trantitl
Ea mereu mergea
Pan ajungea
In v6rfuri de peri,
De peri §i de meri.
Colo se punea
§i in jos privea,
Pe el mi-1 zarea
mi-1 cunoqtea,
§i ea incepea
De mi-1 cloncAea;
Dar el ce-mi faces.?
Arcul mi-1 luà
§i al ineordà.
Atunci ea plea:
Nu mi3 sageta
CA, swat maica ta t
Nu te clondesc
Ci eu te Alen.
Dar el ce-mi fäcea?
Din gull gritea:
De e§ti maica mea,
Du-te tu in grabi
Leacuri de imi adit,
La ranile mari
Ni§te erburi tari,
La rilmile mid

www.dacoromanica.ro
 119

Niste erburi dulci,

Ca sa m6 vindeci.
§i ea se ducea
In graba venea
Erburi aducea,
Erbini dulci rasa
Erburi tari lua.
In graba sari tread,
A casi srt-1 duck
Dar nu-I vindecit
Ci il omorea ;
§i ea se scarbea
Lang el murea!

www.dacoromanica.ro
 120

TUDOR TUDORAS.

Tudor Tudora§
Tudor zavalaq, T)
Tudor Dobrogean
Din vith mocan,
Saegi 2) Tudor
In luna cuptor,
Tinerel se insurà
Tineria mi-o 16,
Vochita c5, o chemà.
De frumoas1 ce-mi era,
Naiba c§, mi-1 indemna
Crtilmaritl, de-o punea
In drumul spre Tarigrad,
In chele de impërat.
Ear Turcii and o vedea
Berman.
Ineiromat de a ingeoa cal

www.dacoromanica.ro
 121

Chiar papucii lor 10 bea,

Agalele
Cialmalele,
Croitorii foarfecele,
Ienicerii hamgerele,
Läutarii litutele,
§i tiganii folle.
Plugarii oticele
§i mocanii turmele,
Remäneau cu catele.
Umblau duliti urländ,
Ear ciobanii chiuind,
*i stäpanii toti jälind.
Tudor tare 'mbogAtea
Herghelii de cal facea,
turme de ol,
§i girezi de boj;
Ear aenii Chiustengii ')
boerii Dobrogii
Cu. el se impismuea
Sä-1 saraceascA WA..
Haraci 2) marl in tarA da
Pe Tudor mi-1 skim,
Da pe luni
Pungii 3) piing ;
Originari din Chinstenjo.
¡bare pentra II out; de armatg.
500 lei turceld.

www.dacoromanica.ro
 122

Herghelii de cal avea

Pe toate mi le dAdea,
Ca sii se vadii plAtit
De haraci cotoiosit
Cu Vochita odihnit.
Si geaba cii le dAdea
De haraci nu se plAtea,
Cirezi de boj,
Turme de oi,
Avutu-le,
Datu-le,
SA se vadA el plAtit
De haraci cotorosit
Cu Vochita odihnit.
Degeaba cA le dddea
De haraci nu se platea.
Nou6 mori pe sub pAm6nt
MicinAnd toate argiut,
Nime nu le-a fost §tiind,
Avutu-le,
Datu-le,
SA se vacil el pliitit
De haraci cotorosit
Cu Vochita odihnit.
Degeaba cA le dAdea
De harmgi nu se platea,
Tudor tare-mi skim

www.dacoromanica.ro
 123

De garduri se spiijinea,
Cu gAndurfle se bAtea
§i din gurit-a§a grAea:
Vochitit, VochitA dragA,
Greu are sA ne mai meargit
MAturit hambarele,
Scuturti covetele
§i-mi adunit fAinoari,
fa' tu o turtipari,
§i mi-o pane 'n trAstioarA,
CA eu am se, me poinesc
Prin tarli
Din vad in vad,
Din sat in sat,
La cinstitul imperat.
Ear Vochita se scula
Hambarele mAtura,
Covetele scutura
Filinoarl-i aduna,
Turti§oarA el fAcea
In trAistuta i-o punea;
El indatli i pleca
Din vad in vad,
Din sat in sat
La cinstitul imperat.
De trel zile 'n eurti 4edea
'mptkatul nu-1 vedea,

www.dacoromanica.ro
 124
Dupti, ce mi l'a zArit
Din guri cit i-a grAit:
Tudor Tudoras,
Tudor zavalas,
Tudor Dobrogean
Din vitA mocau,
Ori pre tare-ai sArAcit
Ori pre te-ai imbogAtit
De la mine ai veni0
Prea cinstite ImpArat
Galbeni multi n'am adunat,
Dar tare-am sArAcit
Cum nu s'a mai pomenit 1
Tinerel m'am insurat,
TinericA am luat,
Vochita el o cherna,
De frumoasA ce-mi era.
Naiba cil, m'a indemnat
SA trag si eu un p6cat;
CrAsmAritli o puneam
Frumos cl mi-o asezam
In drumul .spre Tarigrad,
In chele de Imp6rat.
Ear Thrall cAnd o vedea
Chiar papucii lor isi boa,
A galele
Cialmalele,

www.dacoromanica.ro
 - 125 -
Croitorii foarfecele,
Ienicerii hamgerele,
Lautarii lautele,
§i tiganii foile,
Plugarii oticele
§i mocanii turmele,
De remaneau cu catele;
Umblau dulai urland
§i. stepani toti jalind.
Ear ciobanii chiuind
Ear aenii Chiustengii,
Boerii Dobrogii
Haragi mari ca-mi &idea
§i de tot me gram!
Da 'mperatul ce-mi %tea?
Carte mandrit ca-mi scriea:
De-i gag oi aene§ti
Se le scrii imperate§ti,
Beilicul sit le cei
Din zece una se iei.
Aene§ti oi cum gesea
lmperitteti le sullen,
Turme de oi eit-mi facea
Pan' &lease ajungea;
Cand de sat s'apropia
Drept a casa se ducea,
Pe Vochita mi-o gasea,
Fericit cu ea tat:3a.

www.dacoromanica.ro
 126

MERLA SI STURZUL.

Foae ismA creatA

Joi de dimineatA,
Pe nouri de ceatA
Doud pAserele
Pe doue smicere, 1)
CeartA mi se ceartA
Una l'alta catA,
Pe numeli spunea
Sturzul qi Merla.
Sturzul ch, privea
§i. al:)1a-i grAea:
MerlitA, merlitA
Pasere pestritA,
Glas de copilip.
Cu-ochi de porumbitit,
9 Crengute.

www.dacoromanica.ro
 127
La gurli pllivitA,
La aripi jalnicd,
La gurg, falnicg,
A mea ibovnicg. I
Eu te-am invgtat
§i te-am §i rugat,
Cuibul sg, nu-ti faci
In crengi de copaci,
In margini de drum,
In tufe de-alun.
Clirucer m'oiu face
§i pe drum .oiu trece,
Cu cari,
Cu povoarrt,
Cu nagrfuri aenc0i,
Aene§ti kli domne§ti,
Earba cg, ne-a place,
Conac ') ci ne-om face.
Boj or dejugh,
Topoarg-or lua,
In codri-or intrà
§i ei or tia
Rgstei,
Bolfei,
§i dalbe strendiniri2)
Loo de gizdait.
blade:

www.dacoromanica.ro
 128

Ca drepte luminitri,
Peste cuib for da,
Cuibul for sfarma,
Tu te-i mania
Sus te-i ridich
§i. me-i blestema.
Menlo il privea
Din gura-i grAea:
Sturze, Sturzule
Ilarammule,
Tu bNliule r)
Strain e§ti pe lume
Tu qtii asta bine,
DA-mi tu mie pace
CA eu m'oi preface
In turta frumoasa
In cea veil arsit;
De tine-oi sclipa
Nu me-i mai clita.
Sturzul c'o privea
§i a§a-i graea:
Ori cum te-i preface
Tot met-oi da pace,
CA li eu m'oi face
Negru vatrara
Ca un ca.rbuna§;
1) Obrazuicule,

www.dacoromanica.ro
 --- 129
In spuz'oiu intra
Peste tine-oiu da,
In mAni te-oiu lua
Si te-oiu scutura,
Si te-oiu insela
Si te-oiu grata.
Merl*, se uita
Si asa-i grAea:
Sturze, Sturzule
Haramgiule
Tu besliule,
Strain esti pe lume
Tu stii asta bine,
Eu de gura ta
Si de-a maicit-ta,
13nde sit m6 due
In cotro s'apuc?
In cAmpie
In pustie 1
Eu m6 voiu preface
Pulbere m'oiu -face,
M'oiu amesteca
De tine-oiu scApa.
Sturzul se uita
Si tisa-i grAea:
MellitA, MerlitA
Pasore pestrit Al
9

www.dacoromanica.ro
 180 -
eu me voiu face
S*1 nie voiu preface
In vertej din or
La tine sä sbor,
Peste tine-oiu da
Pulbere-oiu lua,
Sus m'oiu ridica
te-oiu ventura,
Peste tine-oiu da
te-oiu in§ela
§i te-oiu säruta.
Merla il privea
a§a-1 grAea:
Sturze, Sturzule
Haramgiule
Tu be§liule,
StrAin e§ti pe lume
Tu §tii asta bine,
Peste ape line
Peste ten i strAine,
Tresticä mAruntä
RAchitä 'nfloritil,
Pe margini de lac
Eu am sä me fac,
De tine sit scap.
Sturzul o privea
Din gurit-i gritea:

www.dacoromanica.ro
 131

Mer
Pasere pestritA,
DA-mi tu mie pace,
CA eu m'om preface,
Negru porcaras
Ca un ciobanas,
Porci oiu aduna
In btLlti i-oiu btiga,
Apa ca ti-or bea
RAchit' or rima,
Trestia or paste
ea n'a mai creste.
Fluere oiu face
§i nu ti-oiu da pace,
Cu ele-ola citnta
Peste tine-oiu da
te-oiu insela,
te-oiu sAruta.
Merla se uita
asa-i grAea:
Sturze, Sturzule
Hararagiule
Tu besliule,
Striin esti pe lume
Tu stii asta bine,
Icoanit m'oiu face
clind eu m'oiu duce

www.dacoromanica.ro
 132

In dalba bisericl
In strana cea micA,
De tine-oiu sap,
Nu mi-i grata.
Sturzul o privea
Din gurl-i grlea:.
Merlitrt, MerlitA
Pasere pestritA,
Si eu cAnd m'oiu duce
La cea sfAntA cruce,
In dalba bisericA
In strana cea micA,
Icoanele 'n rAnd
Le-oiu siiruta pe rAnd,
Peste tine-oiu da
Si te-oiu inpla,
Si te-oiu saruta
Merlita privea
Din guri-i grAea:
Sturze, Sturzule
Haramgiule
Tu be§liule,
Strain e§ti pe lume
Tu Oil asta bine,
Pe cue oiu lua
De tine-oiu scApa,
CA el sorA are

www.dacoromanica.ro
 133

Pe Privighitoare,
Bine mi-a qedea
Sus pe rAmurea.
Sturzul reminea
El cA se cornea,
Se cAlugArea
Muntii stApAnea.

www.dacoromanica.ro
 184

NECOLA NECULCEA.

PrimblIt mi se primblA
incet mai umblA,
In sandal de-alamA
Legat cu anima,
Pe boaz ') de mare,
La apus de soare,
Necola Neculcea
Din ora § din Tulcea,
Feciora§ de Sirb
Ba§ marghlol g) de tArg,
Din vitsle'nvAslind,
CA.rma cArmuind.
De trei zile'ncoace
Gura nu'i mai tace,
1)
InfandAturii.
Desmerdst.

www.dacoromanica.ro
 135

Mel el auzea
§i mereu glindea,
La fata de Frtnc
Fitcutii, cu'n Turd
and fata'l videa
Din gura'i grAia:
Cine'mi face mie,
0 frumoasa vie,
In. mijloc de mare
Cum altul nu are!
Cu inalp haragi
Ca asa'mi sunt dragi,
Cu albi strugurasi
Cu-ochii vide-i-asi,
Mari si lamaiosi,
Ca sunt mai frumosi
§i mai dragostosi.
Imprejur de vie
Sa-mi sameni tu mie
Naramze frumoase
Ca sunt mai arzoase ')
Asa'i dei dura
Eu ca te-oi lual
El ca se lega
Pe mare pleca,
§i mi se primblit,
1) Cliatate.

www.dacoromanica.ro
 136

Taragi arund,
Din ea drac egia
Din gurA grAia :
Necola Neculcea
Din oral din Tulcea,
Ce umbli primblAnd
Taragi aruncAnd?
Necolal privea
0 aga-i grAia :
Vie vreu sit'mi fac
CA aga mii drag!
In mijloc de mare
Cum altul nu are,
Cu noue rAzoare ')
Cu albi struguragi
Cu-ochii videi-ali,
Mari gi 16m5logi
CA aunt mai frumogi.
Dracul Al privea
§i aga-i grAia :
Necola Neculcea
Din ora g din Tulcea,
De aici pornegte
0 te odihnegte,
CA vie ti-oi face
Crun tie Ati place.
1) OArart.

www.dacoromanica.ro
 137

El cit se ducea
Si se hodinea.
Dracul ce'ini film?
Mina me-o punea
PAm6nt Ami plutea,
Vie Ami fAcea.
0 vie pe mare
Cu none rezoare,
Cu inalti haragi
CA aga isi dragi.
Bine cA-i pArea
La fatA mergea
Din gurA-i grAia::
Ce me-ai poroncit
Ti-am indeplinit.
Dar ea ce'mi grAia,
La el and prives,:
De mi'i sAgeta
Si din ceri luna,
Taman cAnd a fi
Soare'n meazi zi,
Atunci te-oi luhl
Necola-o privea
Si aga-i grlia:
Vie ti-am flicut
Ta mai amfigitl
§i-asta pot s'o fa°

www.dacoromanica.ro
 138
De tie tu i drag.
de nu ma crezi
Haide tu alt vezi.
In luntre-o punea
Pe mare pornea,
cand ajuf gea
Din gura'mi graia
Uite tu la mine
Eu ma ult la tine!
Alta nu'i zicea,
Arcul incorda,
§i mi-o sageta,
Inima'i lovea,
In mare-o trintea I

www.dacoromanica.ro
 139

BUCA BUCALET.

Stefan vodä, cel vestit

Cum nu s'a mai pomenit,
Trei divanuri me-a urzit,
Toti boerii me-a venit,
Toti boerii terei
Terei Moldovei,
Numai Bucä n'a venit,
Numai Bud n'a sosit.
Bucälet slug bätrinä
Ce me-a fost chiar dreaptä mina,
Slugi dreaptä
Siltäleapta,
Nu §tiu tare-a sgracit,
Galbeni multi ori c'a facut,
A domni ori a poftit,
La divan de n'a venit!

www.dacoromanica.ro
 140

PAna vorba me-o sfar§ea,

lata Baca cit'mi sosea,
La divan el ca intrA,
Stefan voda cri graia:
Ale! Bucit slug dreaptit,
Slug dreapta §i 'ntaleapta,
Ori tu tare-ai Mitch,
Ori multi galbeni ai facut,
A domni ori me-ai poftit,
La divan de n'ai venit?
Buca-atunci la domn privea
§i din guilt Ai gritia:
Alei 1 Doamne Domn vestit,
Tare eu n'am saracit,
Nici multi galbeni n'am &cut,
Niel a domni n'am poftit;
Mie doamne me-a venit
Vremea de casatorit,
Ce-ia ce-am §Indeplinit.
Socrul meu me-a daruit,
0 eapit 0-nu manz rotat.
Eapa lupi me-au mancat I
CAnd vestea cit me-a venit,
La herghelie-am poxnit,
MAnzi§oru'n car ram pus,
acasit l'am adus.
Biuivor di ram crescut,

www.dacoromanica.ro
 141

Cal de vrAstA l'am fAcut,

la stel vezi Doamne sA'l vezi
SA1 vezi i si nu md crezi I
La iesle vede legat,
In§eoat i 'ncApAstrat,
ParcA-i un porumb rotat
Stefan VodA'l auzea
PusA'n gAnd ca sA il la.
DupA Buca el pled.
La grajdiu tocmai cAnd intrA
Mare 'ntuneric era.
Dar qi BucA ce fAcea?
Drept la mAnz cA sA ducea,
La ureche Ai §optea:
Aleil mAnzi§orul meu
Tu ce WI un pui de leul
Eu pe tine te-am crescut
Cal de vrAstA te-am Scut,
Domnul vrea sA mi te la,
Ca sA'mi rupA mima!
La tine cAnd a veni,
La tine cAnd a privi,
Din urechi sA ciuclule§ti,
Din coadA sA imbAtittelpi,
Din picioare lovesti,
Mare tainit faci,
cu glasuiti tu se taci,

www.dacoromanica.ro
 142
La Domnul
De piept sa mi'! forfece§ti.
Si el daca s'a, sparia
De cujban l'om desbraea 1
De cujbanI)
Si de caftan,
Ce ii dat dat de 'mparatie
Cu el sa stea in domnie
Doinnul la el se ducea,
Mhrzisorul ce'rni facea?
Din urechi el ciuciu lea,
Si din coada 'mbatoqa,
Cu piciorqul batea,
Mare taína ca facea.
Domn' atunci la el privea
Cu mana mi'! netezea,
Calul la el navalea,
Si de piet mi'! forte&
Daca din gura-i gral:
Stefan Vocia donan vestit
Cura nu s'a mai pomenit
Calul nu te-a cunoscut
incaleci de n'a vrut.
Leapada Doamne cujbanul,
Mai 'upada i caftanul,
Sil, m'ambrac Doanane cu ele
t. n soi de bainA.

www.dacoromanica.ro
 143

Ca cu mandre priminele
Pe el oi incaleca,
Miros de haine-a. lua,
Si a§a l'oi inpla,
Sa, te poi incaleca I
Hanel° le desbrach,
Bud mi se imbrack
Sabia mi-o inciugea,
Pe cal el incaleca.
sa-ti ar6t Doamne-umbletul
Ce tii drag ca sufletul.
Incepu a se primblà,
Calu 'n buestru') umblà
La Stefan von. mergea.
Basma el i-o a§ternea,
De galbeni el i-o umplea
§i din guilt Ai graia:
Rental Doamne sanatos
Ca un trandafir frumos 1
La mauä ca mai avut,
Si din mana mai perdut 1
Nici n'ai cal sa ma goneasca
Nici voinici ca sa'ndrazneasca 1
Stefan Voda M privea
Si din gull Ai gräia:
/dell Bud Bullet
1) llmblet.

www.dacoromanica.ro
 -,-- 144 -
Om viclean §i indrliznet,
De te-oi prinde
Ori §i mide,
Amar te-oi mai socoti,
§i Cu capu 'mi vei plati.

www.dacoromanica.ro
 ''' 145 -

IORGA IORGOVAN.

CAti voinici s'au dus

Tot pe Cerna ') 'n sus,
Top ca s'au repus,
Veste s'a adus,
CA ei nu mai Bunt,
Aici pe pAin6nt
PAnA cAnd s'a dus,
cl me-a ajuns,
Iorga Iorgovan
Fecior de mocan,
Tinerel
sprintinel,
Cu §oimul pe mAnA
Cu ogari ce minA,
Legati in pravadA 2),
2) Riu.
2) Zgardii.
10

www.dacoromanica.ro
 146

Toti ca sl mii vadA.

El cAnd ajungea,
Cema and trecea,
Eat& el zAreste
§i'n drum intAlneste,
0 fatli de zinA
Floare din grAdinA.
El di mi-o alungli,
Ca sA mi-o ajungA,
Dar el n'a ajuns'o
Nici nu a atins'01
CAci un prodet serpe
Chiar in drum Ami sede,
Drumul inchidea,
Multi voinici pereal
Iorga ce'mi fAcea?
El cii se ducea,
Tocma'n tiirg la Beci,
mi-a ajuns deci,
La 'mparatul Neamtului
§i a Ungureanului.
El cAnd Ajungea
Asa cri grAia:
Cinstite 'mparat
Eu cli te-am rugat,
Mie srmi gAsesti
§i sA-'mi potrivesti,

www.dacoromanica.ro
 147

Un mic chlu§el
U§or sprintenel,
Bun §i lAudat.
De la zmei luat 1
Eu se ml pornesc
Proclet se gitsesc,
Proclet se ucid
Drimaul se' deschid ;
Lumea m'a vorbi
§i m'a pi:mini.
Craiul ce'mi fAcea?
Telal di punea,
Telal Ami cite,
Unde s'a afia,
Un mic cAlupl
U§or sprintenel,
Bun §i lludat
De la zmei luat /
§i el cri gAsea
§i il alma,
Binel inqeoa
§i 11 infrinh.,
Lui Iorga il da.
Iorga ce'mi fAcea?
Gloante el cAtA,
in fer le legl,
Pura incArd,

www.dacoromanica.ro
 148

Cal finned,
La terpe pleca.
Acol'ajungea
Taman and sosi,
Soare'n meaza zi.
Serpe-atunci dormea.
forgo, ce'mi fAcea?
Pupa indrepta,
Pe §erpe'l loyea,
La ochi mi'l plesnea,
Veden i cii'i perea,
Mintile'i smintea,
Capu'i serbezea
Pro clet ce'mi fAcea?
La fugi'mi pled,
Muntii dArrunA,
Podiai el surpA I
Cal in pept luA,
Serpe'l ajungea.
Cu palqu'i da
De coadAl scurat,
Pe el del gonea,
Tot pe Cerna'n sus
Pe uncle s'a dus.
Domnul ce'mi fAcea ?
O fatl'mi scotea,
Cu caldarea'n mlni

www.dacoromanica.ro
 149

Merend la fltntAnA,
§i frumos cAntAnd.
Iorga auzind,
In cale'i s'opre§te
Din gura grAeSe:
Soro Cerno drag& 1
Tu apil, pribagl,
StAi cu urletul
S'ascult cAntectil 1
Cerna'n loc Ami sta
*i nu mai urn..
§erpele fugea
lute mai mergea,
Tot pe Cerna'n sus
El di. mi s'a dus,
PAnA me-a ajuns,
Sub un pantin ') mare
La cap de carare,
Acolo intra.
Iorga mi'l zlirea,
Calul slobozea,
§erpe ajungea,
Din gurAI grlia:
Proclete, proclete
§erpe'nveninate 1
la efii tu afar&
3) Un folic' de copao.

www.dacoromanica.ro
 ----- 150

Sit te vitd eu earA,

SA ne mAsurAm
Si stt ne luptitin,
Care'i mai voinic
Si mai puternic.
Serpele'mi grlia,
Si-40 respundea i
forgo Iorgovan
Fecior de mocanl
Nu es eu afarA
SA mA, vezi tu earA.
lorgo Iorgovan
Fecior de mocan;
In'untru intrà
Serpele tAia,
Apoi se'ntorcea
Fata mi-o gisea
Nevast'o luA,
Si cu ea trAia.

www.dacoromanica.ro
 151

CORBEA VITEAZUL.

Viteazu Corbea 'mi zAcea

In temnitA el §idea.
Pentru ce mi l'a bagat?
Pentr'un palo ferecat
La'mparat ce s'a furat.
Pentru ce mi l'a bagat?
Pentru'n puiu de bididiu ')
Ce a fost prins de prin pustiu.
NouA ai 2) cl mi'l tinea 1
CAnd a fost pe-a zecilea
Nevasta-i se logodea.
MAsa'i furca'n brAu luà
La temnitli, di mergea,
La fereastk se punea,
§i din gur'ava-i griiia;
Oal eelbatio,
Ami.

www.dacoromanica.ro
 ---- 152 -----.

Alai! Corbea flul mamei

Doue vorbe ja respemdei:
De mai elti tu incit via
Eu pe tine sit te qtiu,
De eqti mort 0, te jAlesc,
Pe la popi sil te slujesc
Corbea din gurä-mi grAia:
MaicA mAiculita mea
Nici nu's viu nici incA mort,
Numai sufletul Anal port,
Niel nu's mort dar nici nu's viu,
Numai sufletul imi tiu.
Nod, ai qi jumAtate
Eu de tine n'avui parte,
In temnitä cAt ai stat
Undo oare te-ai culcat?
Ce oare V.-ai a§ternut
§i cu CO te-ai invälit?
De cdpittAi CO ti-ai pus,
Ilrana cine si-a adus?
Corbea la mäsa privea
§i din gad Ai grAia:
Mang mAiculita me
Chica mare me-a crescut,
JumAtate-am a§ternut
JumAtate ma'nvAlit;
Barba cApAtAi me-am pus,

www.dacoromanica.ro
 ---- 153 ---4
Hranit corbii me-au adas.
Aice cAnd m'au bagat,
Imprejur cAnd m'am uitat,
Erau broa§tele
Ca mu§tele,
§erpil ca qi acele,
NApArci ca andrelele I
Acum toate au crescut
§i de spaimit s'au fAcut.
Broa§tele
Ca plo§tele,
§erpii ca griuzele,
11ApArci ca_butile!
0 nApArcA uricioasä
Pui in sinu'mi eA AO scoasA,
Acolo ea mii §i creqte
Tot din carnea me ciupe§te,
§i. pe dAn§ii mii adapA
Cu-al meu singe ca cu apA
CAnd s'apuci de se'ntind
mima chiar mi-o cuprind,
CAnd incep de se sgArcesc
mima chiar mi-o rAcesc.
MAsa din gur'ili grAia:
Alai 1 dragul meu Corbea
Nevastali te-a plash
Cu altul s'a logodit

www.dacoromanica.ro
 154
copii ti a murit !
Ce se fac oare cu tine
SA te-aduc earl la mine?
El la mAsa se uith
§i din gur'a§a-i zicea:
Stau aid ca in sicriu
Pentr'un pui de bididiu,
Dad vrei tu se mA, scoti
CearcA mamá §i-ai sl poi.
Je in rang, tu o sapl
Mergi acasl qi tu npit,
In poala gunoiului
Drept in up grajdiului;
Apoi u§a me-o deschide
§i-apoi ear/0 me-o inchide
§i pe Roful tu mi'l scoate
Daci'l vei mai gAsi poate;
CA, l'am bagat tretior
§i'l vei scoate bAtrior.
Cu el mama 'ncet se umbli
Pe ulitl, sA te primbli,
Stefan Vodl te-a vide
Calul a vre 8/, ti'! je;
Ear tu mama nu'l vei da
Din pe mine me'i scapit.
Mis'acasii se ducea
§i'ntocmai a§a face&

www.dacoromanica.ro
 155

Stefan Vodi o videa

§i din gur'asa-i grade:
Baba ce cu cal te primbli
Nu cumva sal vinzi tu umbli?
DecAli este de vanzare
AO dau galbeni si parale.
Nu mi'i calul de vanzare,
Al daruesc Mariei tale.
SA'mi scapi Corbea de'nchisoare.
Stefan Vodit-o auzea,
Calul pus'al incerd.
Un arnaut cA-mi cherna
§i pe cal incAled
InsA cald mi'l trintea
T'Arina at mil fAcea
Singele mi'l podedea; ')
Alt arnAut mai chensa
§i pe Boqu'nclleck
Da si pe el mi'l trIntea.
Din temnita Corbea videa
§i'n glas mare-asa striga:
Alei Stefan Domn viteaz
Ce faci ostii tu necaz?
DA-ma tu pe mine-afara
Slobod se ma ved eu earl,
Seeti mitt eu umbletul
,) Umplea.

www.dacoromanica.ro
 156

Ce tri drag ca sufletul.

El pe Corbea mi'l scotea
Frumos ca mi'l mai gatea
Haine bun.e imbrica.
Sabia el incingea,
pe cal incaled,
§i din gura ami graia:
Aleil Stefan Domn viteaz
SI nu'ti fie cu necaz,
Portile tu zavore§te,
Strej ele tu inta.re§te.
El pe cal incaleck
SA se primble incepea,
Maim pe masa punea,
§i pe cal me-o ridich
§i din gur-ap graia:
Remai Doamne senatos
Ca un trandafir frumos I
La mama ca m'ai avut
L tu nu m'ai priceput,
Nici n'ai cai se ma goneasca
Niel yo Bid se indrAzneasca.
El pe poarta nu evia
Calu'l insa-mi repezea
Peste ziduri .el Wes.
Vodit-'n ttreIli cli grilla,
Naiba sit mi te ea."

www.dacoromanica.ro
 157

MOGOS VORNICUL.

La umbrá. de. septe brazi,

Se umbrese cei septe frati,
A lui Mogo s toti cumnati,
Vi-a frumoa,sei &anal frati;
Unde rid si Ami vorbesc
Mosii dalbe hotAresc.
CAnd ochii Asi aruncau
De departe cA-mi zAreau
Pe drumul Tabanului
Pe sleahul Tatarului
Calea Bucurestilor
Lunca MAgurenilor;
Ia pe Mogo' vornicul
Calare pe galbenut
Cu zAbunas i) de atlaz,
Mor Boerii de necaz.
Un soin de hala.

www.dacoromanica.ro
 168
El halt cAnd Ami sosea
Bun& zioa cA dAdea:
Buna zioa §epte frati
A mei pro iubiti cumnati.
Niel unul nu'i multemea,
Nimic nime nu'i zicea,
De cAt cel frate mai mare
Cel cu gluga pe spinare,
Numai el cAl multumea
§i cu dAnsul Ami gala.
Ear i cel frate mai mic
1a mai mic §i mai voinic,
Un paliar de vin intinse
A'nchina cu el Ami prinse.
PAhArele nouti bea
Pe Mogo § vinu'l prindoa,
Ear ei lui aya-i grAia:
Sora noastrA cAnd ti-am dat
Tu cu noi cA te-ai legat
Se-o-aduci vara de trei ori
C'atunci sunt multi lucrAtori
putine serbAtori;
earna de noult ori
CA sunt multe serbAtori.
§i mai putini lucrAtori.
Aleleil voi nod, troll
Nona frati ca ni§te brazi

www.dacoromanica.ro
 159

Ai mei toti lubiti cumnati:

Voi pe sora cand me-al dat,
Tatarii ne-au alungat,
Ne-a robit
Ne-a prapadit,
Am remas chiar de perit !
Pe Stancuta s'o vedeti
S'o vedeti, sa nu credeti.
Cu'n cojoc mare lanos
X1 poarta Stanca pe dos.
Are-un car ce-i inschitat
Dar nu'i de loc obedat. 1)
Si-o rogojinli din beta.
Patru parale platit&
Dar la car ce'i injugat,
Si de cine e purtat ?
De doi boj Moldovine§ti
Ia sri vezi §i sri prive§ti.
Scurti de coal% §uti 2) de coarne
Numai carne §i ciolane.
Atunci cel frate mai mic
Ia mai mic IA mai voinic,
Mana pe palo punea,
Si'n Mogo' al repezea.
Dar Mogo' mi t e ferea
I) §innit
2) Scurti.

www.dacoromanica.ro
 -, 160 --,
Dup'un brad cll. se dAdea,
Palo § in brad cif, lovea
Trei crampoti I), cll. Ami face&
Dar §'1 Mogo § Ce'nli fAcea?
MAna pe-un crampot punea.
Cei §epte frati se sculau,
Si ca zmei §e repezeau,
MAna pe Mogo § puneau
Dupe cal cd mi'l trAnteau,
Frumos capul ii tAieau.
Si-apoi mAr4 se sue,au
Cei septe frati
In §epte brazi,
Crengi mArunte cremi tAieau
Peste Mogo § grAmAdeau,
Pe galbenul mi'l legau,
Si la mas& se puneau.
Ear cAnd ochr§ aruncau
Pe drumul Tabanului
Pe §leahul Tatarului,
Calea Bucure§tilor
Lunca MAgurenilor
Ved pe Stanca
Mogo§anca
In carltA zugrAvitA,
Cu postav verde'nvAlitA.
1)
Bucli/ele.

www.dacoromanica.ro
 161

Imprejur stAteau legati

Septa puipri de hati It),
Stei dea Stanca pe la frati.
Si Mogo q pe la cumnati.
La cargit-s inhamati
Dei cal vineti porumbati.
Ea era cu ii 2) gittitit
Mfindru §i. frumos tesutrt,
Chiar din pept §i plia.'n spate,
Frumos vede §i se vede,
Luna qi cu soarele,
Cimpul §i cu florile,
Ceriul fli cu stelele.
Ea vinea i imi sosea,
Buna ziva le dill:lea.
Niel unul nu-i multitmea,
Dee& cel frate mai mare
Ce'i cu gluga pe spinare.
Ear fratele cel mai mic
Ce'i mai mic §i mai voinic
Intins' un pahar de vin
Sill fad, Stanca-i venin,
Apoi un pahar cu apit
Sik'i fad Stanca-i otravit.
Ea and ochi'§i arunea
1) Cal buni.
sl) Chane
11

www.dacoromanica.ro
 162 --
Pe galbenul mi'l vedea,
ea 'ndata'l cunostea
de Mogo s intreba,
§i din gur' asa graea:
Aleil ai mei septe frati
Nalti GU toti ca niste brazi,
A lui Magos toti cumnati!
Voi galbenul l'ati legat
pe Mogo § l'ati Wat!
Ei la ea ca, se uitau
din gura-i respundeau:
Galbin .1 l'am intalnit
§i hoi ca i l'am oprit.
Galbenul imi sta mahnit!
Zabalele i le-a ros,
A remas Mogo s pe jos!
Graind ea, sange
L'a ei frati atunci privi,
Din carta ea sari
DUprt picaturi mergea
Drept Ja Mogo § sjungea;
Frunza ca, mi-o raschira
§i pe Mogo § mi'l gasea.
Atunci ea amar plangea I
CapUl la trup il pun ea,
cucie ') se suea

www.dacoromanica.ro
 163

din gur' a§a zicea,

La frate-su cel mai mare
Cel cu gluga pe spinare:
Oiu toarce cu furca 'n sat
Pan te-oiu vede spe,nzurat I
Drept la Domn ea se ducea
§i din, gur' a§a-i graea:
Stapane Maria ta
Vin la tine-a me pleca:
Hopi in tara a dat
Eu cu Mogo q m'am primblat,
§i. ei ca mi l'a Mat/
Ag da Ha') de pe mine
SI mi-i ved ferecati bine!
Domnul dad mi-o auzea
§epte poteri ca-mi pornea,
Pe toti §epte ,ei. prindea,
Pe patru ca mi-i tela
Ear pe trei ei spanzura !
Dar §1 Stanca ce-mi facea?
Ea din gur' a§a graea:
Decat zeu casa de doage 2)
Eu cred ca mai bine .a§ face,
Sa fac moarte peste moarte
i trupuri incrucipte,
1) Cimesa.
I) Cununie de a doua oari.

www.dacoromanica.ro
 - 164 -
*i suflete-amestecate 1
Hamgeri din teacA-mi scotea
In mima il bAga
MoartA pe Mogo q cAdea 1
Intr'un sicriu ca-i puneau,
Pe-amindoi cA-i ingropa.u.

www.dacoromanica.ro
 --- 165

SOARELE Si LUNA.

Foaie salba moale,

S'a dus SfAutul soare
Sa mi se insoare,
§i el me-a umblat,
Mi-a cutrierat,
Locuri ne'ncetat,
Noli ai
Pe noutt cai;
Patru a murit,
Cinci s'a obosit,
§i el n'a gitsit
Nici a pomenit,
Protivnian pme
§i Cu frumos nume,
Ca sora sa lana,
lana Simziana.

www.dacoromanica.ro
 166

Foaie de cicoare
Sub soare resare,
Noue argele,
Noue vatale
Si rezboaie de argint,
Cum altele nu mai stnt 1
SuveicA de-aur curat
Ava cum nu s'a mai dat 1
Dar cu ea cine'mi esea?
Ami tesea vi-mi inchindea
IanA 'anti
SimzianA,
PAnzA de maul
SA-vi faca cAmavA.
Evi StAntul ware
Pe drumul cel mare,
Si cAnd o zAri
Din gurii-i grAi:
Ianii IanA
Simziani,
La mine privevte,
Tese v'inchindevte,
PAnza de matasA
Lui soare cAmavA,
CA eu am umblat,
Si-am cutrierat
Locuri ne'ncetat,

www.dacoromanica.ro
 16 7 d---

NouA at
Pe nod. cai,
Patru me-a murit
Cinci me-a obosit,
Si eu n'ara gasit
Nici am pomenit,
ProtivnicA 'n lume
De cAt eu pe tine.
IanA !anti,
SimzianA,
Tese isprAve§te
Si mi te giteste,
De gind am pus eu
Ca sA mi te ieu.
IanA lana
Simziana,
and Ami auzea,
Lacrimi 6.i curgea
Pe pAnzA pica,
Pinza §i-o strica,
La soare privea,
Din gurA-i grAia:
Soare soare
FrAtioare,
Malta ta mi te-a Scut,
Si eu el mi te-am crescut ;
Uncle s'a auzit

www.dacoromanica.ro
 168

s'a mai pomenit,

SA ei sora pe frate,
CA nu e in lume parte.
Iani lanA
Simziana,
Tese s'isprAveste,
mi te ghte§te,
CA de gind am en
Ca 96 mi te iett 1
IanA lana
Simziana.
Dac'asa videa,
Din gura-i gala:
Soare luminos,
Earn si Mimos,
0 scar& de fer,
Pin la nalttd cer,
Tu mie sA3mi faci,
Pe ea si te urci,
lute sA te duci,
PAn la mo§ Adam,
CAci doling am,
La el si privesti,
SA te spovedesti.
De treabA el s'apucit,
Si indati cA ficea.
O scari de fer,

www.dacoromanica.ro
 --- 169
Pan la naltul car,
Lipoi se urca,
§i se inalta,
PAn la mos Adam,
Strebun lui Avram.
La el cA prives,
SA spoveduea
Adam scoborea,
De-a stAnga'l lua,
In iad mi'l baga,
Trei zile'l tinea.
Acolo'mi videa,
Niste pomurele,
§i mici piiserele,
Ce sunt sufletele,
De la copilasi
Mid si drAgAlasi,
Ce-au murit sub soare
Fief. luminare,
Striga'n gura mare:
Reu ne mai gAsim,
i ne osindiml
De-a dreaptal lua,
Din ead crl scotea,
In rai mi'! bAga,
Trei zile'l tinca,
§i el crmi videa,

www.dacoromanica.ro
 170
Ni§te pomurele,
Si mici pitserele,
Ce dintau,
Si ciripeaul
Dar nu's plserele,
Ce aunt sufletele,
De la copilaqi
Mici qi draga1a0,
Ce-au murit sub soare,
Toti cu luminare,
Striga'n gura mare:
La bun loc ne-afilim,
Si ne desfdtaml
Din rai mi'l scotea,
Si. mi'l trimetea
El cli, se pornea,
Si limi ajungea,
La lana, lana
Simziana.
La ea cA, privea,
Si a§a-i zicea:
Tese tese §'inchindelte,
PAnza tu me-o ispritve§te,
C6, de Wind am eu,
Ca sit mi te ieu.
Ian& lana
Simziana,

www.dacoromanica.ro
 171

La el ea cata,
Din gurri graia:
Soare, soare
FrAtioare,
Dute iute §i-mi fa mie,
De primblare ca srmi fie,
Un pod mindru peste mare,
Cum nimene nu mai are.
La mijlocul podului,
In bataea vintului,
Masa tu O., mi-o gate§ti,
§i se o impodobe§ti.
Cu poame frumoase,
Cele mai arzoase.
§'apoi tu sa te apuci,
Un calugar sit aduci,
Pe noi A ne creOineasca,
Cununia s'o ceteasca.
Tare s'a grabit
Podu c'a isprlivit.
De man-o lua
La pod ca vinea,
§i ea dud mergea,
'Nainte me-o da.
lana 6,i gram:
Unde s'a v6zut,
S'a mai pomenit,

www.dacoromanica.ro
 172
Mireasa lad,
Mirele 'napoi
Apoi ea cata
'natant da,
'Napoi remlnea,
In mare sArea,
Mrean1 se %cm!
Trei zile'nota,
Valuri despica.
lar si Dunmezeu cel sfAnt,
SfAnt in cer si pe pAmAnt,
CArja o'ntindea,
Pe ea o prindea,
In cer o svArlea.
LunA me-o fAcea,
Si ea lumina
Noaptea ca zioa.
Apol ea gritia:
Soare, soare
FrAtioare,
Noi at om Uhl,
Nu ne-om intAlni,
CAnd eu merge-oi la Etpus,
Tu la resitrit te-ai dus,
CAnd tu merge-i la apus,
Eu la resArit m'am dus I
CAnd a vifora

www.dacoromanica.ro
 173
Eu oi lumina.
CillAtorii or umbla,
§i pe drum s'or indruma.

www.dacoromanica.ro
 174

SAVA ZNCIU SABIENC1U.

Primbla mi se piimbla,
§i incet mai umbla.
Prin mijlocul targului,
Targului Macinului,
Saya Enciu
Sabienciu.
Cu plvari de lipiscat,
Cinci galbeni cotul a dat,
Cu calul de fria tragind
Din gura a§a graind:
Cate fete in Belgrad,
In Belgrad §i'n Tarigrad,
Nici una nu me-a scapat,
Ne pi§catit, ne mu§cata,
Pe papucel ne cAlcata.
Numai una me-a scapat,

www.dacoromanica.ro
 ___ 1 7 5 ____

Cea StAncutl din Belgrad,

FatA a cadiului,
Nepoata-'mparatului,
Din maná, cl me-a scapat,
Inimioara me-a stricat,
Fata reu me-a serbezit,
Viderile me-a slAbit.
Mintile mi le-a smintit,
Trupul cA mi l'a zdrobit,
ParcA's de moarte gAtit
Maica sa cAnd Al videa,
Din gurA a§a-i gráia:
--Aleil Ienciu
Sabienciu,
De cAnd malea te-a &cut,
MAhnit niel cl te-a v6zut
Mult Ami e§ti tu neckiit,
Ca de moarte qti gAtit 1
Ori murgul ti-a'mbittrinit,
Ori hainele-ai ponosit,
Ori galbPnii iai sfAr§it,
Ori arma ti-a ruginit,
Ori turcii mi te-a 'ntAlnit,
De e§ti tu a§a mAhnit?
Saya Enciu
Sabienciu.
Din gurA a§a gala:

www.dacoromanica.ro
 176
Mama miticulita mea,
Nici ruurgul n'a 'mbitrinit,
Nici haine n'am ponosit,
Nici galbenii i-am sfirsit,
Nici arma me-a ruginit,
Nici turcii nu m'a'ntilnit.
Cite fete in Belgrad
In Belgrad si'n Tarigrad,
Nici una nu me-a scapat,
Ne piscati ne muscati,
Pe papucel ne calcati.
Numai una me-a scapat,
Ea Stincuta dia Belgrad,
Chez ') fata cadiului
Nepoata'mparatului.
Mintile mi le-a smintit,
Viderile me-a :daft,
Fata ea me-a serbezit,
Trupusorul me-a zdrobit,
Parci's de moarte gala.
Misa la el ci privea,
§i din gue-asa-i griia:
Aleil renciu
Sabienciu,
Mai asteapti pin de sari,
te'utoarni apoi earl;
Chiar.

www.dacoromanica.ro
 ---- 177
Peste haine voinicesti,
Se'mbraci haine femeesti,
Peste posul ') cel din cap,
Tu Ati pune un calpac,
PAni-'n sari Ami asteapti,
La Stincuta mi te'ndreapti.
La poarti cAnd ajungea,
El din gue-asai zicea:
Stincut'o din Beligrad,
NepoticA de'mparat,
Chez fata cadiului,
Nepoata'mparatului,
De-ai ficut vre-o dati bine,
FA-ti pomani si cu mine,
Si demi drumul tu la tine,
Poarta mie mi-o deschide,
Usa mie nu'-mi inchide.
Ei mil& i se &cm,
Poarta cA 'i-o deschidea,
Si In casi Al primea.
Ea la foe Ai asternea,
Si la el cu drag privea,
Din gild, asa-i zicea:
StAncut'co din Beligrad,
Nepotici de'mparat,
Puschiul miS tem c'a veni,
1) Fesul.
12

www.dacoromanica.ro
 ,-.--. 178 ---
Pe fereastA a privi,
Cu pu*ca m'a'mpusca,
Cu sabia m'a taja,
In paca mare-a-intra,
Ei milA i se Atea,
Si sub pat cä mi'l culca.
PAnA'n revarsat de zori,
StAncuta varsa sudori,
Dar si Euciu
Sa,bienciu,
El prin casa se primbla,
Mintile-i se tulbura,
&ramita la el privea,
Din gurä asa-i grAia:
Alei Enciu
Sabienciu,
'Mraruncl o cArpA'n cap.
Si rnA schimbA in barbat,
Enciu cAnd o auzea,
CArpA-n cap el Ai punea,
In barbat o prifttcea,
Dar si Enciu ce'mi t'Atea:
Din amnari cA scApAra
Ciubucul si'l aprindea,
Si pe cal incAleca,
Si la fuga o pornea.
Pe stAncuta me-o lua,

www.dacoromanica.ro
 - 179
Litutari el AO toemea,
Mare manta el flee&
Fericit eu ea trlea.

www.dacoromanica.ro
 180

HRADUL SI TE1UL.

Doue lemne mi se certh

Ne incetat sfadA-'§i Wit,
Teiul
-'r Bradul.
Bra dul la Tei di privea,
§i din gur'ala-i gritia:
Teiule, Teiule
Buturugosule,
Tu frunzosule 1
Mai mare sunt eu,
Peste capul teu.
Teiul la Brad privea
Din gur'a§a-i gritia:
Bradule, Bradt.1e,
Tu inaltule,
Nodorosule 1

www.dacoromanica.ro
 181

Mai mare Bunt eu

Peste capul ten.
Trei-zeci de dulgheri,
Feciori de boeri,
La mine-or veni,
Toti el m'or privi,
i sor hodini,
8i cinste me-a fi,
8i-or be §i-or miinca
i-apoi m'or tlia,
8i m'or despica
In mbi m'or lua,
Blane ') m-'or dura
8i. m'or riindui2)
8i m'or netezi,
Icoane mgrunte
Zecimi de sute
Din mine-or face,
Zugravi me-or aduce,
8i m'or polei
81 m'or zugriivi,
Chipul lui Hristos,
Hristos cel frurnos.
81 m'or aleza,
In biserica
:) sanding,
8) ChM,

www.dacoromanica.ro
 182
Cea frumoasil,
§i aleas.
Lumea a veni
§i mil, va privi,
Candele m'or lumina,
La mine s'or incbina.
Bradul la el privea,
Din gur'a§a-i grai:
Teiule, Teittle,
Buturugosulp,
Tu frunzosule!
Mai mare sunt eu
Peste capul toil.
Trei-zeci de dulgheri
Feciori de boeri,
La mine-or veni
§i s'or intalni.
§i ei m'or tkia
§i m'or despica,
Cu ei mA vor duce,
Vindrilft m'or face,
Vi mi-or siudrili
Vi-or acopen,
Cele mAnitstiri,
De prin pustiuri.
Teiul la el privea,
Via§a call graiai

www.dacoromanica.ro
 - 183 -
Bradule, Bradule,
Tu inaltule,
Nodorosule !
Vintul te va bate;
Ploi eA, te-or strabate.
Niusoarea te-a ninge
G-erul te-a stringe,
Peatra te-a pAli
§i vei putrezi

www.dacoromanica.ro
 184

DOEIRISAN.

Unde Doamne s'a vdzut

S'a vezut s'a pomcnit,
Pe ceriu sa fie doi soni
io-n tail doi Domnitori?
S'a vèzut
S'a pomenit,
Mihnea voda'n Bucure§ti
Dobrkan in Stoene§ti.
Ta s5, vezi mAri at vezi
SA, vezi zeu se nu mai crezi.
Unu'i mare Dobri§an
N'are numai un &ban,
Doisprezece el. Ami are
§i cu totii Ami au stare,
Ciobauii lut D.obrilan
Et suut inert de Divan,

www.dacoromanica.ro
 185
§ed in catil rezemati
Cu caftan toti imbracati.
Citte-o peatrit nestimatA,
De plitte§te lumea toatA.
Sus pe cata-i aninatA.
Ia sl'i vezi milri sit'i yezi
SA vezi zeu sh nu mai crezi.,
Que lui Dobri§an
Ce-i din:vitA el mocan,
Au lAnele poleite
§i coarnele resucite!
lar in vitrful coarnelor
Oilor, berbecilor
CAte-o peatrA nestimatA
De plAte§te lumea toga!
Mihnea voclit auzea
Sta pe loe 0_ se gAndea
Mare veste trimetea,
La Dobriqan ajungea
Ce la curte Al chiemh,
Uncle el se t;d pornea.
Dobri§an ciobani strigit,
§1, a§a le cuyinta:
Astil noapte ce-a treeut
tare vote me-a veldt,
VO gatiti U'l de pornit.
Oile di le &ea,

www.dacoromanica.ro
 186

Le'nsira si le pornea.
Era fruntea'n Bucuresti
Coada tocrna'n Stoenesti
Dobrisan incet mergea
Si la Domn Ami ajungea,
Noaptea pe la cAntAtori
PAn a nu reari zori.
Mihnea vodii, cA dormea
apoi mi se trezea,
El pe slugi le b6x4ea')
Si din gueasa grAia:
De zioA s'a luminat
eu cA m'am desteptat,
voi nici gändit
CA e vremea de trezit.
Slugile mi se trezea
Si din gor6. cA grAia:
Se traesti Maria ta
Nu e zioti zeu fAcutli
poronca'ndeplinitit.
Bernal Doanme
Dobrivan di a venit,
Cu cinci sute de meoare
Frunausele í ltioare,
Cu cinci sute, Cu cinci mie
§1 tot inc'au af) mai vie4
Oc-Aro a,

www.dacoromanica.ro
 187

Mihnea VodA atunci grlia:

Dobrisane
Tu ciobane 1
Mare veste s'a lAtit
Si eu inca'm si simtit,
C6, tu astepti chiar s62ti vie
Firman de bempAratie,
SA roé scoata din domnie.
MI fereascA Dumnezeu
De-a ave asa gAnd rea.
Eu 6,mi cat de-a me avere
Tu catA-ti de a ta putere.
Tu WI Domn cu numele
Eu sunt Domn Cu pungile.
Domnul Mihnea multumit
Din gull, c6, ja graft;
Mergi acasit, Dobrisane
De oi catA'ti tu eiobane,
CA-al mili mere fericire,
De cat a me stApAnire.

www.dacoromanica.ro
 188

ZMEU SI ZMEOAICA.

Dez de dimineatA
Pe-o deas§. ceatA,
Intr'o serbAtoare,
Duminica mare,
Trei feciori de popit
Cai A,§i adapA,
alar in revarsat de zori
in glas de cAntA.tori.
CAnd dorm toate apele
§i'nceatA vAnturile.
Pe ochi negri se spalau,
La icoane se'nchinau,
La S'anta ruga mergeau,
Slujba ei o auzeau,
Apoi a casi vineau,
Bine el ami ospatau,

www.dacoromanica.ro
 189 --
Cal Asi incAlecau
La vAnat apoi plecau,
La loe departat
De tot ne umblat
Van t n'au aflat,
SA se'ntuarne ei vroiau
ZAdufu'i inAdusea
Geaba cai'si obosea,
Setea cA mi'i incingea
Oboseala-1 doborea.
Atunci cel frate mai mic
Ia mai mic ig mai voinic,
La'i sei frati el ca privea
§i din gura le zicea:
VAnat se %Mtn,
Drumul se luAm,
La silistea naltA
Cu izvoare toga.
Drumul potriviti
Cai Ai siliti.
Geaba cl'i silea,
Mid intiírea,
Cai s'obosea,
Sete-ai incingea,
Drumul rAticeau,
Nu mai ajungeau,
La silistea naltA

www.dacoromanica.ro
 -- 190 -
Cu izvoare toati.
Dar ei ce'mi Seem?
'Nainte mergeau
PAnii. Anil zareau
Put cu apä bun6,
Ca cea din &Rana.
Acolo s'opreau
SA bee vroieau.
In put and ei se uitau,
In fundul lui el areau.
Un voinic ce'mi ewes,
§i cu fata'n jos stAtea.
Ei atunci la el priveau
§i din gur6. Ai gritiau:
Veri veri§cane
ME frate mocane
Ti-a fi greu
Gindim, zeu I
Voinicul nu se urnea,
§i din gur'aqa zicea:
Nu mii greu
VA jur eu.
in pu t eu dud m'am uitat,
Mie atunci cli me-a picat.
Un chimir cu galbeni multi
un testemel cu ciirti.
Cine me-a intra,

www.dacoromanica.ro
 -- 191 --,
mi l'a afla,
Chimirul sal ea
Testemel sh'mi dea.
De chimir nu'mi pare reu,
Dar de cArti scArbit sunt eu;
CA sunt de la'mpArAtie,
Ca A merg eu in domnie.
Ei cApestre inddeau,
Friu de friu cit mai legau,
AdAnc in put ei bagau
Pe cel frate mai mare,
Ce sA bucurA tare.
Dar voinicul ce'mi zAcea
cu fata'n jos statea,
Nu era voinic, ci zmeu,
Tare, mare, ca un leu.
Dar in fundul putalui,
De desuptul zmeului,
Mai era qi muma lui.
In put cAnd arca,
Zineoaica '1 prindea,
§i. mil inghitea.
Nimic nu zicea
Ci bolbolosea 1
Zmeul ce'mi zAcea
Din gura gait':
Veri veri§cane

www.dacoromanica.ro
 192
MAi frate mocane,
FrAtiorul vostru
Oaspetele nostril,
Chim ru-a aflat
Cu el l'a luat,
Galbenii ascunde
Se n'aveti de unde
Clind voi Al ve-ti scoate,
Pe el din pu t poate.
Fratele cel mijlociu
Ce era mult mai deliu,
In pu t atunci 'Jni sArea ;
Ear zmeoaica mi'l prindea
Si pe el mi'! inghitea,
Nimic nu zieea
Ci bolbolosea 1
Zmeul ce'mi zAcea
Din gurA grlia:
Veri verirane
MAi frate mocane
Uite frAtiorii tei,
Cit de vesel vorbesc ei,
Galbenii cum impfirtesc
Si la tine nu &den 1
Cel frate mai mic
Mai ink, mai voinic,
Un glas auzea

www.dacoromanica.ro
 ...... 193 -
Din amp ce strip,
La puf and vinea
Veri verificane
MAi frate mocane,
StAi in pu t nu te uità
Nici in el nu te lash,
CA acela nu'i voinic
Ci e un zmeu puternic!
Si'n fundul putului
E mama zmeului I
El Ami stA
Nu se lasa,
Frati de cruce se prindea.
Zmeul videa el nu vine
Si
s nu'l putea prinde bine,
Sus din put cA, se urea,
Si la lupt5, se prindea.
Zmeul cAnd sArea
De coadrel lua,
Si la pu t cAnd nAvAlea,
Cu palo§ul Al izbea
Capul eh il reteza.
Zmeoaica cAnd auzea
In sus iute se urca,
Ajutor lui ca sh'i dea.
Si pe aim o lovea
Ciu palolu-o despich
13

www.dacoromanica.ro
 . 194
Alliturea ea eidea.
Voinicii span din ea,
Jumätate mistuiti,
Jumätate oträvitil
Dar curind se vindecau,
CM zgeaburile ') umpleau,
Cu apä, din cea fantänä
Pentru leacuri tare buuä.
pe trup ei se spälau
§i acasä se'ntorceau,
9 Trencile.

www.dacoromanica.ro
 ... 195 --.

CHITA CATANUTA.
9 9

Pe culmita dealului
Dealului Ardealului,
Pe sub umbra bradului,
IatA primblit mi se primblA.
Ghitl Catan tit
Cu soata sa NutA,
Cu doisprece catArei
Incarcati cu galbinei.
Unde sara Ami sosea
Haznalele descarcit
Drumul la catAri Ami da,
Numal pe murgul oprea
Svpa'n mAna cl-si lua
M tre tainitA fAcea
H znalelo le'ngropA,
Glatit din gura'mi grAia:

www.dacoromanica.ro
 196-
Nutlet) Bota mea
Astit noapte n'ai dormit,
Ci numai te-ai obosit,
Nici mani n'ai se odihne§ti
Numai ai se strejue0
Focul sä mi'! gramade§tr.
Sii-mi croe§ti un ghislueel 1)
Se mti'nbrac Nuth en el.
Ear Nuta en asculta
Toatä noaptea'mi strAjuea,
Si focul li ilumina,
Ghith ghisluc A§i croia.
In loe de bumbi hi punea
Ni§te galbeni mititei
De cite cincizeci de lei,
Binkor ch'i a§eza,
Tot pe muche mi'i punea,
Bini§or cri ränduea
Tighele dese fallen,
Pauli zioa lumina
Ghislucul §Cl ispravea.
tTnde cu el se'mbrach
Parch seria pe el era
Pe murgul inchlera,
Mäna pe Nuta, punea
Din därApt me-o amuck,
' rn folio do haini.

www.dacoromanica.ro
 197

Drumuri bane ck Risk

Munti in curmezis tAia
GhitA din gur'Ai grAia:
Nutic'o sotia me,
Auzit'am eu prin lume,
CA tu cAnti Nutic'o bine;
SA-ti ascult eu cAntecul
Ce mii drag ca sufletul
Nuta din gur'Ai grAia:
Alei 1 Ghiti Dumneta,
Cu drag tie ti-a, calla,
Dar am un pustiu de glas
Ce din inimA Ai tras,
Glasu'rai este femeeso
Dark versul haiduceso,
'Mae Ghittt l'oi lasa
Viii adtuci o'or resunk,
Muntii s'or cutremurk,
PAduri chiar s'or smAcinit, ')
Livezi verzi sor scuturit,
Ape reci s'or tulburà.
Arim-Basa m'a-auzi
Si el reu el s'a mAhni.
Arim-Basa CApitanul
Care me slujit la Banul ;
Eu de mica l'am iubit
S) Clatins.

www.dacoromanica.ro
 19 8 ----

mare l'am
inimioara reu i-am fript
Ariai-Baqa de haiduci
Peste patru-zeci i cinci,
El pe mine m'a-auzi
pe mine m'a rlipi,
§i pe tine te-a tgtia.
GhiSá din gurti-i grliia:
NuSic'o sosia, mea,
mai fie de-aceia,
Cli.i eu pe ei cat
Eu cu ei ca se mi bat.
NuSica dachl videa,
Ce fama ce nu fitcea,
Unde glasul slobozea
Viti adinci cii'mi resunau,
MunSii se cutremurau,
Päduri mari se smticinau,
Livezi veizi s scuturau,
Apele se tulburau 1
Arim-Basaimi auzea,
§i in loe el se oprea,
Tocmai pe la miez de noapte
VArsInd el sudoii de moarte,
Cänd sufletu'i se bitea
El din gull, arni
Voi cei patru-zeci de WO.

www.dacoromanica.ro
 199

Ce de soma sunteti cuprinsi,

Eu de-asará n'am dormit,
Eu un glas me-am auzit,
§i e glasul femeesc
Dará versul haiducesc.
Aceia Nutica mea,
Care m'am iubit cu ea
Din copilAria mea;
Ea de mica m a iubit
§i mare m'a pArlsit,
Inimioara rem me-a fript,
Voi cei patru-zeci de insi
Ce de icon sunteti cuprinsi,
Ia pas mAi de vtt sculati
Poticele impanati,
§i pe Ghitit mi'l catati ;
Pe dAnsul sit mi'! prindeti
§i aici al aduceti
CA noi vinA i-om cata
Pe Nutica i-om lua.
Ei cu totii se sculau,
Patru-zeci potici umblau,
§i pe Ghitit mi'! prindeau,
Acolo al aduceau.
Arim-Basa cl-i grAia:
Alei I GhitA Dumneta,
Ori esti tu vr'un fermecat

www.dacoromanica.ro
 200
Ori esti eu capul stricat,
De tu pe-aici me-ai venit
Ghimuruc ') de n'ai plAtit?
Ghitfi, GhitA CAtAnutti
SA ne dai tu pe-a ta NutA,
SA ne plAtesti tu vama
SA-ti casi apoi tu calea.
GhitA din gurb:mi Oda:
Arim-Basa Dumneta,
Eu pe Nuta nu ti-oi da
CA me-a dat'o maica sa,
Trupul sii'-mi trufesc cu ea.
Arim-Basa ear gala:
Alei 1 Ghitit dumneta,
DA-ne tu macar pe Murgul
§i plAte§te ghimurucul,
§i. apoi 41 cat& calea I
GhitA din gurA grAia:
Arim-Basa dumneta,
Eu pe Murgul nu ti-oi. da
CA mi l'a dat socrul meu
Ca sa-mi poarte trupul zeu.
Arim-Basa ear gala:
Alei! Ghitli dumneta,
DA-mi tu mie palosul
SA-ti plg.testi ghimurucul.
') Vami.

www.dacoromanica.ro
 201
G1146, din gura gala:
Arim-Basa dumneta,
Palosul eu nu ti-oi da
Mi l'a dat cumnatul meu
Sa-mi pazesc capul zeu.
Arim-Bas-atunci grain:
Alei 1 Ghita dumneta,
Vrei tu moarte luminata,
Ori vrei moarte'ntunecatit?
Ghita din gura grajo.:
Nu vreu moarte luminatit
Nici moarte intunecata,
Cl vreu lupta ça-i mai dreaptil,
De. la Dumnezeu ,lisata.
El pe pine si pe eare,
§i din ceriu pe Sflintul soare,
i pe Hale icoane,
Xlare jurAmint fliceau,
i la lupa, s'apucau
Arim-Basa se trudea
Pe Ghita'n ptimant trantea
l'Aten bata Al ingropa.
Ghita din gura gala:
Nutic'o sopa mea,
Sai, de'mi leaga bracinarul
Ca mi se duce sufletul.
Nuta din gurremi grajo,:

www.dacoromanica.ro
 --- 202
Alei 1 Ghita dumneta,
Voiniceste va luptati
Ear la tranta v'apucati,
Cad care me remanea
Eu de so t clt l'oi lua 1
Unde Ghititimi auzea,
El din groapit itmi sarea,
De plimant se scutura,
Pe-Arim-Basa'nbratiosa
Apoi Ghitlt rebunea l)
Pamtntul mi'l resturna,
Pe-Arim-Basa 1 aducea,
Pan in gtt al ingropi,
Frumos capul il taia.
Ear cei patru-zeci de insi
Ce din somn fuse cuprinsi,
Lui Ghitit se Inchinau,
Mae ca-i sarutau.
Ghitlt multi galbeni le da.
Cu rachiu clondir umplea,
i-n desagi eh mi'! punea,
§i pe cal incaleca,
Maim pe 'uta punea
Din darapt me-o arunca,
i'nainte se ducea;
La izvorul de demult
J) Resufla.

www.dacoromanica.ro
 203
Numai de Ghiti §tiut
Acolo descAleca
Drumul Murgului Ai da,
Cu rachiu clondir scotea
Faharul di §i'l umplea,
Si la Nupel intindea.
la tine Nut'o de bea,
le de b a di u mina mea
Nuta sama ca.-§i lua
Si din gur'ap, grAia:
Alei I Ghitii dumneta,
Eu oi bea, ba noi mai bea I
Toate sama nu baga,
Ca muerea multe face
Barbatul vede §i tace.
Da §i Ghita ce'mi facea ?
Mama pe Nuta punea
Din gura me-o pedepsea,
Din palo § o ciocArtea,
Frumos capu'i ratezea I
Cozile i le Vila
In sin el cä le baga,
Si pe Murgu'ncaleca
Si la soacra sa pleca.
Soacra sa dacal videa
Tare bine ctl-i parea,
Bune bucate-i gatea,

www.dacoromanica.ro
 204
i din gur'ava-i gritia:
Alei l Ghitit dumneta,
Ce-ai flcut pe Nutica?
CA de-ar fi Nuta cu tine
Ti-ar vide Ghitl mai bine!
GhitA din gurn grAia:
Aleil maicA dumneta,
Pán bucate Ai gAti,
§i Nutica me-a sosi.
Masa unde auzea
Bune bucate gAtea,
Pe masA le randuea.
Da si Ghita ee'ml facea?
Mana'n sin el eil bitga,
Cozile Nutei seotea,
§i pe masa le punea:
Alei maid dumneta,
PAn bucate me-ai gAtit,
$i Nutica me-a sosit.
Cozile cAnd ea privea
IndatA le cunovtea.
§i ea moartá Ami aldea.

www.dacoromanica.ro
 205

VODA.

In, §esul Scäenilor,

Lunca Mägurenilor,
Mihnea Vodä cel vestit
Cu-a lui oastc-a
Multe corturi me-a flied.
Multe multe
märunte,
Tot corturi de ipingele
Mai mari 0 mai märuntelet
Dar mai multe's tätäre0i
Care'n lume nu gäse0.
La mijloc de corturele
Mai mari 0 mai märuntele,
Este-un cort mare rotat
Cu cre§tetal naramzat,
Cu sforile de matasä

www.dacoromanica.ro
 . 208 .....
Impletite toate'n leqe,
Cu terusii de argint
Cum n'a fost nici cA mai sunt.
Cu maiugi ') de acioi 2)
Cum nu se-aflA pe la noi.
Pe pAmAnt ce'i avternut
i cu ce Ai invAlit?
Covor verde de matasA
De matasä, tot aleask
Peste covor chirotica
De cea mindrA picaticA,
Peste tot As mese intinse,
Jur imprejur mai aunt puse,
Pernisoare mititele,
Stau boerii tot pe ele,
Pe la patru colturele
Tot ca scumpe petricele,
Petricele nestimate
Care'n lume nu se poate.
La mastt cine se vede?
Domnul Mihnea vodit vede,
Cu cAte trei frati Bujevti,
Si cu amAndoi Caplevti.
Ear colo la capul mesei,
LAngit cel stAlp gros a uvei,
Teraqi.
Alazoi.

www.dacoromanica.ro
 - 20T -
kiede Neda plircalabul
Inteleptul, chibzuitul,
Temeiul rezboailor
nidejdea ostilor,
fruntea boerilor.
Mihnea Vodä se sculi,
De departe se uitä,
Pe drumul Tabanului
Pe sleahul Tatarului,
Calea Bucurestilor,
Asupra Sclienilor,
Mare pulbere ziir a,
Si la masa ear intra,
Si din gurit asa
Alei voi ostasilor
Sfetnici marl, boerilor,
Voi beti çi vi veseliti
Niciiurea nu gänditi,
Eu gad am esit
Mare pulbere-am ziirit.
Boerii atunci gala:
Alei 1 tu vodi Mihnea,
la mesa si mrinancli
$1 nu te scula tu
Vr'un viirtej din cer lasat
Poate peste drum a dat,
Pulberea de-a ridicat.

www.dacoromanica.ro
 - 208 .....
Cimpul el l'a apueat.
Ear de-a fl vr'o oaste grea,
Doamne pe la nol si dea,
Si'i sta Doamne te-i uita,
Si'i vide noi ce-an lucra,
Vorba bine n'o sfärsea,
Eatä, mari ca, sosea,
Radu din Calonfiresti
Cum al vezi incremenesd:
De trii ori hi ocolea
Buna zioa le &idea,
Si ei ca Ii multamea.
Frate cu Mihnea era
Si ei ca nu se stiea
Bada din gura-i graia:
Stii tu Doamne DA PU iii?
In tar'a 'ntrat Tatarii I
_Pe maica me a robit
Pe copii me-au omorit.
In Bucuresti a intrat,
Bisericele a pradat 1
Prin ele ca au trecut
Grajdi de cai le-au &cut!
Ilaica precista. cea sfanta
Intro di alai stA zvitrlitä 1
Sil-mi dai pe ttei frati Bujesti
§1 pe amandoi Caplesti

www.dacoromanica.ro
 209

I pe Neda Parcalabul
Inteleptul, chibzuitul,
Temeiul rezboailor
§i nildejdea ostilor,
§i fruntea boerilor.
Domnul Mihnea cal graia:
Eu Bujestii nu ti-oi da,
Ca Bujestii vicleni sunt,
Cum nu gasesti pe pamant;
La pomana
Dau naval,
La rezboi
Dau 'napoi.
Radule eu tie da-voi
Pe Caplestii amandoi,
§i pe Neda parcalabul
Inteleptul, chibzuitul.
Ei atunci incilecau
§fnainte ei plecau.
Radu din gura gritia:
Alei 1 voi Cstplestilor,
mima voinicilor,
DUO voi mijloacele,
Lira ea marginile.
De la voi ce va scapa
De la ni nu sa'nturna.
Caplestii ca respundea:
14

www.dacoromanica.ro
 210
Undo Doamne s'a v6zut,
Uncle s'a mai pomenit,
Slugi se batA mijlocul,
Marginile stlipinul.
Palo§u'n mini luau
i'll Tatari ei nivAleau,
Mare drum a ei fAceau,
Cu piimAnt Ai mestecau.
Pin era soare'n chindie
Remasti Tatari o mie.
IsTici soarele ifasfintea
§i Tatarii se Bfgx§ea.

www.dacoromanica.ro
 ... 211

SAVA LETINUL.

Chez in targ la Bucuresti

Tot si stai se tot privegti.
S'a fAcut o adunare
De boeri gi de cucoane,
Multe c,arite's sosite,
Toate ami Bunt zugrAvite,
Cu postav verdo'nvAlite
De mina toate gAtite.
Zinca un ficior insoarA,
Boer ItAducan 11,1 chiaml,
lancu VodA mi'l cumuli.
Dar fata de unde-o la?
Chez din tArg din Dobrogea
Ia fata Letinului,
Ltd Saya pitenului,
Lui Saya Letin bogat,

www.dacoromanica.ro
 212 --,
de lege lepadat,
i'll cruce nebotezat,
Mare nuntA. mai fAcea
De la sin Petra pornea
La sin Metrul) se sfArra.
and nunta cli Ami sosea,
Unde Letinu-o Video,:
Portile le inchidea,
ZAvoarAle cA punea,
In foisor se suea,
§i din gur'ar. zicea:
Care'mi este mirele,
Mirele, ginerile?
SA-mi sarA zidurile,
SA-mi tragrt zAvoarele,
SA deschidA pmiile,
SA-si bage toatA nunta,
SA intre toatA gloata.
Care'mi este mirele,
Mirele, ginerile?
Sii salte umerile,
Ca soimii aripele
and Al bat paserile,
Tot din toate pitriile.
Sava'i si nunul cel mare,
Care'l cu grija'n spinare.
1) Militia Dumitra.

www.dacoromanica.ro
 - 213 -
El la nunta, ca privea,
din gur'asa grills,:
Alei! fine Raducane
Grija nu purta de mine,
Ca de mine e purtata,
Fine, peste lumea toata.
Roaga-te la Dumnezeu
Se traiasca nunul teu;
§i la Maica Frecista
Se traiasca nuna ta.
Calu'a chingi ca mil stringea,
§i pe dinsu'ncaleca,
§i'ncepea a, se primbla,
Pang, calu'nfierbinta.
Uncle calu'mi repezea,
Zidurile ca-mi sa,rea,
Zavoarele le tragea,
Portile le deschidea,
Nude, toata, o baga,
Gloata toata ca intra.
Saya Letinul bogat,
Saya allele spurcat,
§i. de lege lei adat,
§il cruce nebotezat.
Alta cinste nu Mena,
La pivnicer poruncea;
§epte buti ca ilmi scotea,

www.dacoromanica.ro
 214
Binisor le rAnduea,
din gueasa,
Careimi este mirele,
Mirele, ginerile?
SA-mi Butt el butile,
S6, tae cercurile,
SA verse vinurile,
SA se facA helesteu,
SA bea nuntasii mereu.
Dar si nunul ce'rai fAcea?
SA se primble incepea,
PAO, calu'afierbinta.
Unde calu'mi repezea
§epte buti di le sArea,
Cercurile le tlia,
Vinurile se varsà,
llelesteu ci se fAcea,
§i cal Ai adaph.
Saya Letinul bogat,
Saya cAnele spurcat
§i de lege lepadat,
§i'n cruce nebotezat,
Alta cinste nu avea:
§epte teancuri cA.mi itcotea,
§epte teancuri de postav,
De eel moale fit play ;
Bini§or 10 Anduea,

www.dacoromanica.ro
 215
Din gur 'asa
Care 'mi este mirele,
Mirele, ginerile?
Sark postavuri e,
se tae sforile.
Nunta el ca imbrace,
S'o porneasck intea coace.
Care cum a fi omul,
Asa stei dea postavul.
linde cal bun repezea
§epte teancuri ca-mi Area;
Sforile ck le tkia,
Postavurile 'mpArtea.
Care cum era si omul,
Asa'i da i postavul.
Saya Letinul bogat,
Saya allele spurcat,
§i de lege lepadat,
§i'n cruce nebotezat
Alta cinste nu avea :
§epte fete ck scotea,
Tot un fe! c le &ea
Cu rochiile
cimbelele.1)
10. in hod se piindea
din gura le grain
Tulpanurile.

www.dacoromanica.ro
 216

Careimi este mirele,

Mirele, ginerile?
Slid cunoascA mireasa,
De la draga maim sa.
Care'mi este mirele,
Mirele. ginerile?
Sti., salte umerile,
Ca qoimil aripele,
CAnd Al bat paserile,
Tot din toate pArtile.
Dar Saya nunta privea
§i din gur'asa grilia:
Alei I fine RAducane,
GrijA nu purta de mine,
CA de mine e purtatl,
Fine, peste lumea toati.
Itoagil-te la Dumnezeu,
SA trAiascA nunul t6u;
§i la Maica PrecistA
SA trAiasci nasa ta.
Dar si nunul ce'mi Dime?
El in hora sa prindea
§i din geese grilia:
Care'mi este oare fina?
Vie sii.'mi sttrute mAna.
Ciucuri la brill' cii'i punea,
§i de mlinli me-o liza,

www.dacoromanica.ro
 217

l'n acid me-o suea.

Pe la cal pe la picioare
Me-a legat tot maramioare
Maramioare ro§ioare.
Pe pocazei ') trimitea
Inainte se ducea
Pan' acasi ajungea
Ear nunta and sosea
Cu totii se bucurau
Cu totii se veseleau.
1)
Conocad.

www.dacoromanica.ro
 poiNE.

www.dacoromanica.ro
 221

ALE1 NE1CA NEICA71. MEU.

Alei! neica, neica'l meu

Uncle mergi sA merg §i eu.
Dar si neica ce'mi grAia:
Aleit mAndrA puica mea.
Te vtizui inte6 grAdinA
Ca o zare de luminl.
CAnd incaleci tu pe I\ egrul,
Co nu'mi spui uncle ti-i &dui?
Ginduletu'mi este bun
Dar mi'i Negru cal nebun,
CA ma poartA nu pe drum.
Alei I neicA, neica'l meu,
GindeSe la Dumnezeu
Pentru sufletelul men;
CAci cAnd te-oi blestema eu
Te-a prinde blestemul meu.

www.dacoromanica.ro
 .-- 222
Ca blestemul zeu de fati
Mi te-ajunge la indati.
Neica sta vi se gindea
§i din gufava griia:
Alei 1 puici, puica mea
Tu frumoasi ca o stea 1
0 guritIt di-mi tu mie
Ba chiar poi si-mi dai vi-o mie,
Cu gurita de la tine
Mai triesc vi eu pe lume.
Toati noaptea-'m dat in poarti,
Tu dormeai dormire ai moarti,
Daci vezui vi vezui
Puseiu stinga clipitiiu,
§i dorul mi'l avternui,
Cu dragostea mtenvilii,
§i noaptea o pitrecui
Cani Cu greu Cu suparare,
Nu me-a pirut noaptea mare.

www.dacoromanica.ro
 223 --..

CANTECM, HA1DUCULUI.

De-ar veni primavara,

SA selalte papura,
Senfloreascit rAchita,
Se pAzesc eu cu fiinta;
Pe la drum pe la strimptoare
Unde-a fi elite-o carare,
Se cAstig zeu la parale,
La parale turalii 1)
Luate pe la betii.
Oltule Oltetule,
Oltule ptrAule l
Oltule pe malul teu,
Creasclt-ti earbit si dudiu l
Se pascA si murgul meu
Care'mi poartit trupul, greu.
4) rurate.

www.dacoromanica.ro
 224
Fir de drum fAr de carare
Haide Murgule mai tare,
SA ajtmg eu mai cu soare
C'am o puicA ca o floare,
Tot Ami catA ea in cale,
MA avteaptA mai la vale,
MA, avteaptA bucuroasi,
Cu bucate16 pe masit
Cu ocaoa linA, rasa.
Doi ochi negli pe fereastA,
Numai neica sA iubeasci.
Ochii vi sprincenile
Mult Ami mai frig zilele,
Peptul vi cu titele,
Me-a scurtat cArgrile,
Me-a legat drumurile.
§i me-a smintit mintele.

www.dacoromanica.ro
 --- 225

Cti CUL.

Peste deal peste movile,

Vinea cucul de trei zile,
Pe-o rAmurea sA, punea
Aproape de puica mea.
Prins& cucul a cAntA,
puica nu'l ascultit.
Si din gur'alai zicea
Nu mi-'i cucul un voinic
Sit mi'l fac eu ibovnic 1
Ci cucul Ai pAserea
Ci merea se cAnte vrea.
De iubit se jAluea.
Ea din gur'a§a gritia:
CAnti cuce
pice
De alce
15

www.dacoromanica.ro
 226
De te-al duce!
Cand cucul me-o auzea
Ami canta ciripea,
Si din gur'asa zicea:
Amorule amoraq
Videte-as ca1ugart4 1
Ptia in patru-zeci de zile
SA te vad la manastire
Cu cotele pe psaltire
Fete treaca pe la tine 1
ha a din urmili vine,
mindra copil'a ta,
Care te-ai iubit Cu ea.

www.dacoromanica.ro
 227

COPILVL ORFAN,

Foaie verde foaie

Vai de copii far de teal
Pena sunt nliscuti din peed!
Crescuti in ar& streinti,
FAA tat& Ara muma, 1
Far de frati far de surori,
Parcit sunt nascuti din floe.
Copii mari cli, se faceau
La'mparatul se duceau,
din gur'a§a graiau:
Se traelti Maria ta
Spune'mi tu care'i tata ?
Spune'rai tu pe maica mea?
MA cazniiu eu intreg anul
Zither ca se fac pelinul,
pelinul tot amar

www.dacoromanica.ro
 228 ,-
Nu s'a mai Scut zahar 1
Mit munciiu o varA Oat&
Ca se fac streinul tatA,
Si streinul
Ca pelinul 1
MA urcai pe munti de peatrit
Se ved mvica, sA ved tata.
MA urcaiu pe munti de flori
SA ved frati, stt ved surori.
Dar pArintli me-au murit
Si fratii s'au prApAdit,
Si mila s'a isprivit !

www.dacoromanica.ro
 , 229

TEIULET CU ?CAE LATA.

Teiulet Cu baca lati

Nici un Ant sit nu te bad!
Mult bine me-ai prins odatA,
Mid de potiri fugeam,
La tulpina ta veneam,
Tu cu umbra mit pazeai,
§i cu frunza mit'uvaleai,
Tot de potiri mil. scapai.
Mid eu zie ml due, mtt duc,
Toate mindrele se string,
ma'ntreabä unde mergi?
Uncle mergi §i unde pleci?
Eu le spun la Cftmpul-Lung
Ele toate'ncep de plAng.
§i mentreabA vil de sail,
Vii de seark la noi earl?
Eu le spun tocmal la toarank
Ele plans de 50 °mead 1

www.dacoromanica.ro
 230

FRUNZA VERDE DE NOUT.

FrunzA verde de nout

Auleu soare rotund,
Te coboarl mai curInd,
CA mie mi s'a urIt,
Tot =And
§i cobortind,
Tot trecand delute grelo,
PogorA'nd vAlcele rele.
Tot tbram zis
Puici ti-am spus,
Tot ti-am spus de noue ori
Se mi faci vie cu flori,
CA pe mine ml omori.
Mai am WO mai tpun °data
SA te trag la judecati,
Se spui tu se fi pun 0 ell

www.dacoromanica.ro
 - 231
Si v6:1 cui vede reu.
Tu nevastä ca barbat
Eu fleclu ne cununat.
Spune'mi tu cu-adevarat
Cate laciimi am varat I
FAceam o fAntin6.'n sat.
I-UMW, cu cinci izvoarA,
Doue duici vi trei amari,
SA. bea duvmanii se moarg,,
Sit bea vi duvmanca mea,
Sii, plesneasca fierea'n ea.

www.dacoromanica.ro
 232

FRUNZA VERDE DE CIRES.

s

FrunzA verde de ciref

Arde-un foc in sus la Ie§i
Arde, arde, nu se stinge
Si norodul jalnic plAnge I
Unde tArg era mai bun
Trage coasa sA faci fin,
Unde tArg era mai des
Se pui plugul sA'l brAzdez,
Uncle tArg era mai rar
Se pui plugul ca sA'l ar
L'a lui Ipsilant palat
Mare foc s'a ridicat I
Las se ardA nu'i pacat,
Moldov'a ajuns la sapi
Vreu tee duc'acum la groapi.
Pete clocoeltip

www.dacoromanica.ro
 233

Roabe tlitireqtil
Cele boerelti,
Prin targue turceqti 1

www.dacoromanica.ro
 234

FOAIE VERDE LOEODA.

Foaie verde lobo«

Toatá lume-ai slobodä,
Numai eu zac la'nchisoare,
La'nchisoare la foc mare.
Foaie verde de mohor
Doamne Doamne se nu mor,
C'am iubit doue surori
Mindre chiar ca inste flori.
Cea mai mare, cea mai rala
Una si-alta frumusica.
Cea mai mare n'a stiut,
Cea mai micit me-a plAcut
loanft auffetul meu,
Tare mult te mai rog eu
SIL vii la mormiintul raeu,
§1. pe mine se mi pltingl

www.dacoromanica.ro
 235

Tu pe nume se ma strigil
Si de bine §i de reu
CAci am fost iubitul teu
Dalelei soare rotund,
Vezi pogoarA mai curAnd,
CA mie mi s'a urit
Sufletul mi s'a-amArit,
Tot urcAnd dealurile,
Pogorind vAlcelile.

www.dacoromanica.ro
 .--- 236 -,--

VARA VINE, EARNA TRECE.

Vara vine, earna trece

N'am Cu cine mai petrece,
§i Cu cine am avut
Vai de mino ram perdut!
L'a mAncat negrn plmint,
La bisericA'n mormint!

www.dacoromanica.ro
 j4 ORE.

www.dacoromanica.ro
 239

jetLE1 I LELE SI IAR LELE.

Alei 1lele vi lar lele,

Pentru tine trag belele,
Trag belele vi necaz,
Nu s'a sfdrvit mAcar az 1.'
Chte-a fost toate le-am tras
Si de lelea nu mil las.
Fire-al lele-a dracului,
1' e-i apune barbatului.
Frunzä verde vi-o lale
Pllinge, plänge puica me,
Tot cu mill v'i cu dor
C'a-auzit c'am se mA'nsor.
Ardit-té focal padure,
N'ar mai crevte 'n tine mure,
.SA se fad drum prin tine
Se mit due ca neica'n lume.
Nici departe nici aproape
'Linde apa ne disparte I

www.dacoromanica.ro
 - 040 -

FRUNZA VERDE DE DUDAU.

FrunzA verde de dudiu,

Murgule sufletul meu,
Mi'i greu zeu de ce-aud eu,
Aud vAntul §uerind
Si lupii mereu urlAnd.
Foaie verde 'un burete
CAmpulet cu iarbil verde,
Cine Doamne umbrali vede,
De cAt numai paserile,
Ce Ami bat drumurile.
Foade verde alimon ')
Se pun murgul la pripon,
Si-mi Wern jos bfinciluta g)
Si la cApAtAiu qeluta,
li Mimic).
2) Cerga de sub sea.

www.dacoromanica.ro
 241
Vascolt vdntul tituerind,
§1 frunzele fosiiind,
§1 paserile eAntind,
§i a me puiei sosind.

16

www.dacoromanica.ro
 - 242 --

FOAM VERDE SI-0 LALE.

Foaie verde Efo Isle,

Eu sunt fata de raie,
§i tiu vinul cum Se be,
Cate-un plc cate-o lecuta,
Pana remai pe perinuta.

www.dacoromanica.ro
 243

POAIE VERDE PLORI ALEASTRE.

Foaie verde floare' albastra,

Dumnezeu sa te pazeascas
De dragostea femeiasca
Te usca te face easca.

www.dacoromanica.ro
 2.4 4

FOAIE VERDE DE SUSAI.

Foaie verde de susai,

A me puicA tu erai,
aqa tu Ami jurai:
Pe altul se nu mal ai,
§i-acum te prinsei de fall,
StringAndu-te altu'n bratit.

www.dacoromanica.ro
 245

FOA1E VERDE ARTARAS.

Foaie verde artara§, i)

Bathe crucea de na§,
Cu cine mi cununa§?
Cu mita din ora§
Nu mi'i doara cl'i urità,
Cn uritA §i. ci'i sluta,
CI ea are vaci §i boj,
§i cirezi multe de oi.
Dar mi'i ch stft toanta'n vatri,
Mil de.or aflh mit latrA,
mtt ride lumea toath I
1) Un soi de buraisnii.

www.dacoromanica.ro
 -- 246 .

POAIE VERDE DE DUDAlf.

Foaie verde de dudrtu,

Adud te-ar Dumnezeu,
Pe la tordeia§ul meu,
SS, te miluesc §i eu;
Cu-o nitframit 'n patru it,
vi-o copae de tárttit,
Pe de-asupra cArbunagi
Sii vezi cum iube§ti §i 14.

www.dacoromanica.ro
 247

AOLACA CE VAZUI.

Aolica ce vazui,
Colo'n deal la Cillmatui,
Mni ru§ine se va spui.
CA, vazui pe mo§ cu barba,
Ducand mindra in dumbraba!
Fugi de-acole mo§batrin,
Nu'mi lua marul din sin,
CI nutti pastrez marul tie,
Ci unui copil drag mie.
La's copilul ca copilul
marul la batrtnul,
copilos,
§i soap& maim' pe jost
Dar unchelul e btitria
maru'n sin.

www.dacoromanica.ro
 248

CALUGARUL.

Saracul
Citlug/trill,
Mid vede nevestele,
Suce§te mustetile,
lar and vede fati mare,
Scapit rasa din spinare,
§i papucli din picioare.

www.dacoromanica.ro
 249

HAI ILEANA LA GALATZ.

Hai Bean& la Galatz,

SA ne luAm zeu de frati,
SA trAim necununati
Cu copii ne-botezati.
Hai Deana la grAdink
SA-ti astern o rogojinit,
SA41 croesc rochii de hinti.
Papucei tot de mesina,
Clorlpei de col de lita
De Wait de ces seinit.

www.dacoromanica.ro
 - 250 -

GEABA PUICA MA MANGAI.

Geaba puica ma mangai.

CA mani tu o sl remail
Prive§te-ma de departe,
Alt-feliu. de mine la'ai parte.
Cine ma puse pe mine
Ca se ma iubesc cu tine?
Cu tine un calätor
Fara milä, fail don!

www.dacoromanica.ro
 - 251 -

DRAGA, DRAGA MARIOARA,

DragA, drag MarioarA,

Duqmanii mi te aflarg,
Hai Cu neica la Foc§ani,
SA te curAt de dupani.
Hai cu neica'n Bucure§ti,
srt-ti croesc haine domne§ti.
SA-ti croesc o malote
Zeu frumoasA ca o ste,
SA-ti croesc fiii o rochitg,
Verde ca frunza de vitA.

www.dacoromanica.ro
 -- 252

FOAIE VERDE SALCIOARA.

Foaie verde shIcioara

La casa cu trestioara
Ard'o focul inimical*
Zace-un voinicel A mud.
Nu §tiu zace
Sau se face,
C gurita nu'i mai tace 1

www.dacoromanica.ro
 25a

FRUNZA VERDE HOE SI LINTS.

Frunza. verde bob i linte

Copilifar de minte,
Zi matei s. te marite,
eu am se mensor
§i-am sit ieu un drag odor,
]upa paqti in serbatori
Mid e campul plin de flori.

www.dacoromanica.ro
 .244

441,t 49.1..trzy. APOITz:

43/4 pe
be qv:le
PI-10 rto
;4144 .122:2
4 4°111
lhopz,./..4 ,e,
Plit9.1112411

.b.488'44
Fetve
tt: II:
4141414/4
A7.2V1104/ ttel - 'CQP4tat
414 802.4tat
',//
44 4)942,4'
44,4 p414El 2)44
414 -40024
.
Rif 44 411,67).

www.dacoromanica.ro
 - 265 -

FRUNZULITA POAMA COARNA.

9

Frunzulita poamä coarna.

LeZito _Man&
De-a, träi pang, la toanana,
Sa ben vin sä frig pastrama,
Se rah due in deal la crania,
Sä-mi incalec murgul meu,
Si pe tine sä te ieu,
Sa--ti dan rochie ro§foara,
Si o fusta, galbioarä,
Sä te string la inimioara 1

www.dacoromanica.ro
 256 --!.

FOAIE VERDE MARACINE.

Foaie verde mirkine

S'a dus puiul de la mine,
Cine'mi zice pulid vine,
Are-o lirik de la mine.
Tuturor le pare bine,
Numai mie-mi pare reu,
C'a fost puiu§orul meu 1

www.dacoromanica.ro
 257

DE LA CRASMA BAT EU VIU.

v

De la craqmtt bat eu viu

Cu ploschita cu racbiu,
Nu pot drumul sä mi'l tiu.
Nimerii la altä casä,
La nevasta cea frumoasä,
Cu barbatul nätäräu,
Cam pe-acolo-i drumul meu I

17

www.dacoromanica.ro
j300ETE.

www.dacoromanica.ro
 261

BOCET.

Moartea r6u te-a amAgit,

De la noi di te-a pornit
In cintatul cucilor
Pe'n floritul florilor,
Pe'n verzitul codrilor,
Draga mamei MAriucii,
Ai fost la mama unicA,
La cinci frati o sorioarA,
Nu te-ai mai sculat de-asaa I
Ochiprii ei
Ca niste scAntei,
Dalbele mAnute
Ca florile-albute
Erau tipar de Tarigrad,
Sli, le tot prive§ti cu drag 1
Alestiturile ei

www.dacoromanica.ro
 262
Mare cu drag le privei.
Ai trilit tu nelumitit,
De toti ai fost pomenita,
Ca floarea ce inflore§te
§i pe urml putreze0e,
De nimene smultit,
La cap ne purtatit
§i nemirosita.
Mergi in groapa'ntunecatit
Cu lacatit incueatit;
Lacata &a rugeni
Trupul ca ti-a putrezi
Florile or inflori,
Codrii or inverzi,
Numai tu n'o A 'nflore§ti
Ci mergi ca a putreze§ti.

www.dacoromanica.ro
 263

HOCET.

Warn gAndit,
N'am socotit,
CI de-acum nu te-oiu ura,
Ci pament ti-oiu mesura
Cu stAnjinul in lungi,
Cu palmate- 'n curmezi§.
Degeaba te-oiu mai striga,
Pe la noi tir nu-i mai da.
Pe grea cale te-al pornit;
Tu pe toti ne-ai amkit,
Moartea rilu te-a inplat
in lacrimi ne-ai 115.sat.
La venires cea de-apoi
Atunci ne-om vedea ili no!.

www.dacoromanica.ro
 264

BOCET,

Drägutul meu bärblitel,

Drägutul meu sufletel,
CAnd ti-a veni dorul,
Sä, iei drumu§orul,
Sä-mi stingi focuprul.
Astä primavarä,
Crind e§iai afarä
In rev6rsatul zorilor,
In cantatul paserilor,
In .11.eru1 v6nturi1or,
Plugurrul injugai,
Neagrä brazdit resturnai,
§i din gurl tu ziceai:
Ta Plevan
§i hais Joian,
Hai cu tata, nu, viS dati

www.dacoromanica.ro
 265
la greu nu me 'Anti,
Brazda toat'o resturnati.
Eu cAnd te auzeam
Cu gura nu grAeam,
Me luam,
Me sculam
§i 'n grAdini me duceam,
Floricele sAmenam,
SA le poarte fetele,
Fetele, nevestele.
Florile au inflorit,
Barbatul mi-a putrezit;
Timpul coasei ea sosit
i la camp cAnd an qit,
Te rezoare m'am uitat,
Sufletelul mi-am strigat:
Spune-mi drag un cuvent
SA, pot trAi pe plmAnt.
Am remas fArA de sprijin,
Sing-urid far de razim.
Valuri marl me 'nvAluesc,
N'am cum sA me sprijinesc.
BAtutl-s de gAnduri,
Ca ventul de dealuri
Ca apa de maluri.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 pESCANTECE.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 269

DESCANTEC DS TUPtESA.

Amin, amin
De la mine descrmtecul
De la Maica Domnului leacul,
Primii,
Salimon, Samanie
DacItina,
Intr'o strichinuti, s. pune tirite antestecate cu
putini camfori, care apoi se mesteci Cu o rart-
tulip. de alun i apoi se di, sh minitice vita; ear
locul muqcat se spall Cu otet amestecat Cu sare
sau cu rachiu spirt.

Cind omul este turbat, atunci sit descinti in

faini de pòpupi mestecati cu ceapi, cu care si
face o turtiti, §i o dai se minince. A cest des-
cintec atit pentru vite cit i pehtru oameni,
repeteazi de trei ori §i tot se sufli din timp in
timp asupra fäinei pe dud se zice descintecul;
lar rana asemene se spa mai de multe ori tot
cu otet amestecat cu sare sau cu rachiu spirt

www.dacoromanica.ro
 . 270 --.

DESCANTEC DE BESICA CEA RE.

,

Amin, amin
De la mine descantecul
De la maica Domnului leacul,
Besicti albit,
Besicl neagrA,
BesicA verzie,
Besica ghivizie,
Bella naramgie,
BesicA de nod. feliuri
Besicti de non& soiuri,
Venitau ilie
§i cu Pailie,
Cu tunetul
Cu fulgerul,
A tunat tunatute-au,
A fulgerat fulgeiatute-au,

www.dacoromanica.ro
 271

La radlicinti secatute-au
n'a remas de Mac
Cit un fir de mac,
In patru despicat,
In mare iuecat,
SA remie N. curat
Luminat,
Ca argintul strecurat,
Ca soarele'n senin,
Ptiu, amin
Acest descantec s/i zice de trei ori pe zi, in
curs de trei zile de-a rIndul; dup'a fie-care des-
cAntaturA sa je o peticit curatl de °land, f;ii se a-
prinde lasind ca fumul §i caldura si mearga la
beqicA, qi apoi stt lea scruraul qi amestecAndu-se
cu stupit, se unge cu diinsa be§ica.

www.dacoromanica.ro
 ... 272 ...

DESCANTEC DE OBRINTIT.

Pacurariu ') pera

Rasluera,
Pe dincolo de mare.
Oaia zbeara,
Res-zbeara,
Dincoace de mare.
O stincbit oaia de zberat
i pecurariul de §uerat.
Asta lana lae
De la cea oaie,
Mult a nins'o-
Gerul a strins'o,
Mult a mai ploat'o
Vantul a batut'o,
Dar nici n'a durut'o,
Nici n'a usturat'o.
1) Uiobanal.

www.dacoromanica.ro
 273
Aqa sit. stele durerile
Si sA getile
§i umfläturele
§i. N. sä reme curat,
Luminat,
Ca Domnul ce l'a lasat
CAnd popa l'a botezat.
DescAntecul de la mine
Leacul de la maica Domnului I

Acest descAntec se zice de trei ori in trei zile dea-

rAndul dirninetele, aprinzindu-se lAna lae 0 %-
sand ca fumul se meat gft ls obrintealA ; sau si je
fAinA de popuqoi, in care se deschnti suflAnd in ea,
0 se moaie cu apA cildutIt ficAndu-se ca un a-
luat, apoi sg, pune cAldut pe rana obrintiti.

18

www.dacoromanica.ro
 274

DESCANTEC DE INUSCATURA DE SERPE.

Idita, idita
Cu pelea pestrita,
Asta vita ce-ai mu§cat
Pe coada tea calcat.
Vita Beach,
Priseaci,
Cu cinci degite luatit
Peste garduri arumata,
Cu boz, cu-alun descants.%
Vita muqcata,
Vindecata.
Apa sIL se bee,
Veninul sit stee.
SA ie boz §i un beti§or de alun, 0 se mesteca
in darapt in apa ne'nceputa, zicandu-se de mu&
ori cuvintele descantecului, apoi descantittorul zice:
Eu aunt descantatorul
Maica precista lecuitorul.

www.dacoromanica.ro
 275
Apa descAntatl se toarnft la vite pe pas fli se
spoil unde'i mu§catA.
Clind omul e murat atunci i se c111, se boe elite
un pahar de api descantatA, tii se spall la mu§-
caturA.

www.dacoromanica.ro
 276 ---,

DESCANTEC DE VERMI LA VITE.

Cum nu poate sit stee

Nici M. remie
Praful in drum,
De care si dobitoace,
Ce merg in colo qi in coace;
Asa se nu poati si stee
Nici si reme
Vermii in rani
De ei plink
Ei si pei
Si rispei,
Cum nu poate si stee
Niel si remie
Duhovnicul satului
In fundul raluluil
A.sa se nu peed d Mee

www.dacoromanica.ro
 277
Niel aft remae
Vermii in rana,
De ei plina.
Ei sa poi
SA raspei I
Si cum nu poate sit stee
Niel sa remle
Parcalabul satului
In fundul iadului,
Asa se nu poata se stee
Nici sa, remtte
Vermii in rana,
De ei plink
Ei sit pei
SA respei.
SA, stropeste vita cu spa neinceputa mai de multe
ori, si se pune cleasupra vermilor praf din drum.
Acest descantec se zice de trei ori in rand. La
dui sa nu se descante, cad atunci nu mai are leac
descantecul, pin& ce nu a trece anul

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERIL

Pag.
0 cilltitorie in Dobrogia 3
Plugu§orul . . 30
Colinde . . .38-104
CANTICE BATRINE1TI.

Chira Chiralina . 107

Maio. batting . . . . . 118
Tudor Tudora§ . . . . 120
Merla §i Sturzul . 126
Necola Neculcea . . . . 134
Bud, Bud,let . . . . 139
Iorga lorgovan . 145
Corbea Viteazul 151
Mogo § Vornicul . 157
Soarele §i luna . . - 165
Saya Enciu Sabienciu 174
13radul §i Teiul . . . 180
'
Dobri§an . . . 184
' 188
Zmeu tii Zmeoaica . . . . .
Ghita, Catanutit . . . . . 195

www.dacoromanica.ro
 Pag.
Mihnea Voda . . 205
Saya Letinul . . 211

DOINE.

Alei neicl neica '1 meu . , 221

Cantecul Haiducului 223
Cucul . . . 225
Cotoilul orlan . . . . . 227
Teiulet cu foaia lata . . 229
Frunza verde de nout . . 230
Frunza verde de cire§ , . . 232
Foaie verde loboda 1. . 234
Vara vine, earna trece . . 236

HOED.

Alei I lelei lar lele . 239

Frunza verde de dudlu . 240
Foaie verde vi-o lale . o 242
Foaie verde flori albastre . 243
Foaie verde de susai . 244
Foaie verde arara§ . 245
Foaie verde de dudau . , 246
folic& ce 'vazui . , , 247
CalugArul . . . 248
Hai Bean/ la Galatz . 249
Geaba puica ma 'min& , 250
draga Marioara . , , 261

www.dacoromanica.ro
 Pag.
Foaie verde sAlcioarl .
Frunzi verde bob si linte . . 253
Foaie verde si un mute . . , 254
FrunzulitA poaml coarnA . . 255
Foaie verde mArAcine . 256
De la crismi bat eu viu . . 257

BOCETE.

Bocete . .. . 261-264
DESOiNTECE.
Desclintec de turbi . , . . 269
DescAntee de besica cea re . . . 270
DescAntec de muscAturA de serpe . . 274
DescAntec de verme la vita . . . 276

www.dacoromanica.ro
 -e

www.dacoromanica.ro