Figuri de stil descoperite în roman

Citind romanul ,, Amintiri din copilarie ,, de Ion Creanga , atestam prezenta figurelor de stil
care au rolul de a da mai multă forță unei imagini sau expuneri , de a contribui la creearea
imaginilor artistice si de a emotiona cititorul . La nivel sintactic, autorul evită folosirea figurilor
de stil preferând să le înlocuiască cu structuri clare, concise, chiar concrete ‘’ umflu pupăza de
unde era, sai cu dânsa pe sub streșina casei și mă duc de-a dreptul în târgul vitelor ‘’ , ‘’ Dar nu
merg pe drum, de rușine să nu întâlnesc vrun om; ci sar în grădină la Costache și merg tupiluș
prin păpușoi; apoi într-o hudiță, din hudință în grădina lui Trăsnea și iar prin păpușoi ‘’ .
Analiza figurilor de stil :
Comparatiile sunt din limbajul popular: "plângea ca o mireasă", "nu-i era a învăţa carte cum
nu-i e câinelui a linge sare" ‘'doi cai ca niste zmei ‘’ 'cum nu se da scos ursul din birlog asa nu
ma dam eu dus din Humulesti' comparatia data semnifica dragostea lui Nica fata de satul natal.
Epitetele sunt regionalisme sau creatii lexicale proprii: calugarii o adunatura de zamparagii
'duglisi' ‘’ sat răzăşesc ‘’ . Eu cred ca o importanta mai mare in roman are epitetul ,, copilarie
unica,frumoasa ‘’ deoarege semnifica momentul vietii in care suntem liberi fara vre-o obligatie ,
unde copilarie este un taram magic si pe tot parcursul romanului ne este aratata copilaria .
Personificarile stau la baza registrului imagistic al romanului , ele sugereaza tema conexiunea
om-natura . De exemplu : ‘’ Luncile umbroase’’ , ‘’ mandrele dealuri ‘’ , ‘’ acara ca poama ‘’ ,
‘’ glas duios ‘’ , toate ne sugereaza frumusetea naturi si a satului natal a autorului
Repetiția este figura de stil sau procedeul artistic care constă în folosirea de mai multe ori a
aceluiași cuvânt sau a mai multor cuvinte, spre a întări o idee ‘’ vede ea și vede ‘’ , ‘’ și eu fuga
și ea fuga ‘’ , ‘’ și mă ascultă, și mă ascultă ‘’ .
Enumeratia are rol cumulativ, intensificând ideea gentrală a unui fragment sau sentimentele
autorului ‘’ vite, cai, porci,oi,brânză,lână ‘’ ,‘’si fetele și băieții și femeile și bărbații’’.
Metafora Este folosita in roman pentru a creea o analogie, a produce o imagine ,a argumenta un
fapt , de exemplu ‘’ Niciodata nu vei mai fi copil ,asa ca traieste bine copilaria ‘’ .
Hiperbula la fel o putem gasi in romunul dat , care consta in  importanta pentru a face unele
lucruri sa fie ireale prin mărire , exagerare cu scopul de a-l impresiona pe cititor mai puternic .
De exemplu hiperbula ‘’ plângea cu zece rânduri de lacrimi ‘’ semnifica plangerea foarte tare ,
puternica . Alte exemple de hiperbula intalnite in roman : ‘’ la soare te poti uita, da la dansa ba’’
, ‘’is mai aproape dintii decat parintii ‘’ .
Daca hiperbula mareste , exagereaza imaginea , atunci litotele le micsoreaza . De exemplu :
Smarandita, badita ,copacel,saniuta
In concluzie pot spune ca figurile de stil completeaza romanul , infrumusetand imaginea pe care
autorul o doreste sa o infatiseze . Cu ajutorul figurile de stil noi intelegem mai bine gandurile
autorului .