6/"y^^

*coordonati de
@
,f?'*,ryfr"'&'#"
$p-CezaTebamd

CHARLES PERROT

aRoniniei

a{ rat&l : Fecioara Maria

,,BINECUVANTATA E$TI TU INTRE FEMEI"
Perrot; trad. din lb. (LUCA L,42'
Fecioara Maria in contextul primului secol creqtin

Traducere din limba francezd

$rureN MuxrnaNu

Tipdritd cu binecuvAntarea
inaltpreasfinFtului
dMMT:- *. TEOFAN
-- -:Iaktotrofousa (sec. XV)
Mitropolitul Moldovei gi Bucovinei
iiririn: ' . - ::E:arde des chr6tiens du

Edifura DOXOLOGIA
20L8
 CUPRINS

INTRODUCERE
r
I

F
I
Ce putem qti despre Fecioara Maria? ..............13
t L. Fecioara Maria potrivit scrierilor apocrife
F t
gi primilor Pdrinli ai Bisericii ............... ..............15
2. Stadiul documentaliei biblice
t t

t
referitoare la Fecioara Maria
3. Diferitele
.......i.......... ............21
tipuri de lecturd ..............................25
I

t 4. O noud orientare ir cercetarea

G t
dedicatd Fecioarei Maria ..................29

fi
t
5. Organizarea de ansamblu a cdrlii ....................30
t

Partea intAi
i
FECIOARA MARIA DIN NAZARET
9I FEMEILE DIN VREMEA SA

L. O Maria
primi prezentare a Fecioarei ....."..37
1.L. Numele de Maria .............. ..........37
1.2.De la nagtere la,,Adormirea" sa .................40
1.3. O descriere pe scurt a tinerelor fete
din acea vreme
1.4. Vestimentalia feminind, voalul gi podoabele .............47
L.5. Coafura............. ..........58
1.6. Cdsdtoria ........... .........61.
2.Yia!a cotidiani unei tinere femei din Nazaret .........65
a
2.1. Localitatea Nazaret din Galileea ................65
2.2. Munca gi gdtitul in Nazaret ............. ............71'
2.3. Condilia sociald ......i........... ........-73
2.4. EducaSa femeilor ...............
2.5. CAntecul ........... ..........84
2.6.Yialareligioasd in Nazaret ............... .---......-87

3. Diversitatea discursurilor referitoare

la femei la eweii din secolul l ;.............;ii..r...i................,...93
3.1. O documentaf,e ampld ....i............. ..........--.-93
3.2. Femeia potrivit Sfintei Scripturi gi traditiilor ebraice ....95
3.3. O multitudine de personaje feminine biblice ...-----....'97
3.4. Eva gi Maria .'................ -.-..-.....-.-.99
3.5. Cele cinci femei din genealogia MAntuitorului ........100
3.6. Diversele discursuri biblice ............. ..........1-04
3.6.1,. Cdntarea ckntdrilor ..'..........,l'06
3.6.2. inlelepciunea lui Solomon ... L08
3.6.3. Pildele lui Solomon .............. .................. 109
3.6.4. Rut .......... ...........112

4. Condilia femeii in secolul I in mediile ebraice ........117

4.L. Situalia de ansamblu ................717
4.2. Situaliain sAnul iudaismului din diaspori ..............118
4.3. Femeia in viziunea terapeulilor din Egipt ........."...... 120

^^:,t: llHLt"JT
4.6. Ben sira
;;;
"""""
:::: :: :::: : ::::: : : : : ::: :::::::::::

"""""'
: ::1
131
4.7. Pseudo-Filon ........... L33
4.7.1,. Feminismul lui Pseudo-Filon .............'.' 134
4.7.2. Fiica lui Ieftae ....136
4.7.3. Naqterea lui Samuel ............. 138
 hhd dh Nazaret ......... 65 Partea a doua
PRIMELE ABORDARI ALE PERSOANEI
MAICII DOMNULUI iN NOUI TESTAMENT

5. Femeile in comunitnlile pauline ................149

5.1-. Cum vorbegte Apostolul Pavel despre femei? .........149
Nazarret ........g7 5.2. Egalitatea dintre bdrbat gi femeie
potrivit Epistolei cdtre Galateni 3,28 ..................150
referitoare 5.3. Capul acoperit
sau semnul unei noi autoriteti? ......... ..............157

i Scripturi gi tradiliilor ebraice ....95 5. Fecioara Maria potrivit Apostolului Pavel

posonaje feminine biblice ............. 97 gi Evanghelistului Marcu
6.1. O prezentare destul de timidi
6.2. Motivele unei oarecare reticenle ..............1,66
i biblice .....104 6.3. ,,FdcAndu-se asemenea oamenilor" (Fil. 2,7) ............168
6.4. ,,Ndscut din femeie" (GaI.4,4-5) .................................169
6.5. ,,Din sdmAnla lui David
dupi trttp" (Rom. L,3-4) ..................175
6.6. Tdcere a Epistolelor atribuite
Apostolului Pavel ..........177
6.7.Fecioara Maria in Eaanghelia dupd Marcu ..................179

7.Maica Domnului in Bisericile iudaizante ..................189

7."l".Unmediu diversificat ..."........... ................. tB9
7.2. Sursa 0.............. ........194
7.3. Femeilein Eoanghelia dupd Matei ..............197
7.4.Pruncul gi Maica Sa la
Evanghelistul Matei .......:.......... ......200
7.5. Repudierea Maicii Domnului
gi paternitatea lui Iosif ........ ............204
7.6. Fecioara Maria in mediul ebraic
." il mert*risea pe Iisus ........ r.....i.....................2I3
7 .7 . F ecioara Maria recunoscutd
in SfAnta Scripturd .........216
7.8. FecioaraMaria,
Iacov al Ierusalimului gi fralii Domnului ............... .......... 221

Partea a treia
FECIOARA MARIA
iN SCnnRILE EVANGHELISTULUI LUCA

8. Maica Domnului gi celelalte femei

in scrierile Evanghelistului Luca ...................239
8.L. O privire de ansamblu asupra operei ......239
8"2. Femeile la Evanghelistul Luca ..................244
8.3. Femeile in carte a F aptele Sfinlilor Apostoli ................. 248
8.4. Cine sunt femeile din Eaanghelia dupd Lucn? ............252
8.5. Marta qi Maria (Lc. 10,38-41) ........... ..........254
8.6. Fecioara Maria potrivit Evanghelistului Luca ..........256
8.7. O punere in paralel a personajelor .............................258

9" tsuna Vestire (Lc.1.,26-38) .......... ...............263

9.1. O dubl6 vestire ........263
9.2. O compozilie literard particulare .............. .................265
9.3. ,,Bucur[-te,
ceea ce egti plind de har..." (Lc. 1,,28-30) ........272
9.4. Maica fiului lui David
qi a Fiului lui Dumnezeu (Lc. 1,31-35) ............277
9.5. tntrebarea Fecioarei Maria
gi rdspunsul ingerului (Lc.1",34-35) ........... ......284
in mediul ebraic 9.6. ,,Duhul SfAnt
lisus ........ ..........212 Se va pogori peste tine" (Lc. 1",35) ........ ...........286
recunoscutd 9.7. Rdspunsul Fecioarei Maria (Lc. 1.,36-38) ............. ....... 292
7_.1.6

10. intAlnirea Fecioarei Maria

lui gi fralii Domnului
Partea a treia
IECIOARA MARIA
LE EVANGHELISTULUI LUCA
.............". ..........221
cu Elisab e ta gi C kntar e a Mariei (Lc. 1,39 -56) ........ "........ 295
10.1. intAlnirea Fecioarei Maria
cu Elisabeta (Lc. 1.,39-45) .................295
10.2. ,,CAntarea Mariei" (Lc.1.,46-55) ............. ...................298
10.3. Cele trei pdrli ale cAntdrii ............... .........302

igi celelalte femei 1L. De la Betleem la Ierusalim (Lc. 2,1.-52) ...311

tlistului Luca ........ ...........2gg 11.1. Naqterea lui Iisus (Lc. 2,L-21) ..................311
amblu asupra operei ......2gg ll.2.Data gi locul Nagterii ..............313
ghelistul Luca ........ ..........244 11..3. ,,L-a culcat in iesle" (Lc.2,7) ....................316
a F aptele Sfin[ilor Ap ostoli ................. Z4g 1 L.4. Vestirea fdcuti pdstorilor (Lc. 2,8-21) ...................... 318
le din Evanghelia dupd Luca? ............252 1L.5. inchinarea Pruncului
Lc.10,38-41) ............. ........254 Iisus la Templu (Lc.2,22-40) ............. ...............322
totrivit Evanghelistului Luca .......... 256 tmplinirea rAnduielilor
11.6.
prevbzute de Lege (Lc.2,22-24) ............. ..........323
alel a personajelor ...........25g
1,1,.7.Bdtrlnul Simeon (Lc. 2,25-35) .................325

1,25-38) 11.8. Profelia Anei (L,c.2,36-39) ............. ..........331

..........263
11.9. trisus in mijlocul invi![torilor (Lc. 2,40-52) .............333
........263
rrari particulard .............265
12. Nagterea feciorelnicd a Iisuslui ...............337
12.1.De la Fecioar6 la Pururea Fecioar*........337
har. .. " (Lc. I,28-30) ............. ............. 272
12.2. Fecioria in contextul primelor secole .....339
)avid
12.2.1. Fecioriain lumea greacd ....339
:zeu (Lc. 1,31-35) ............277
12.2.2. Fecioria tn Sfknta Scripturd gitn iudaism ............341
rei Maria 12.2.3. Fralii luilisus ....................344
ti (Lc. 1,34-35) .................284 12.2.4. Mamele gi copiii lor ........... ..................349
 12.2.5. Dreptul Iosif gi Fecionrn Maria ...........352
12.3. Zdmislirea feciorelnicd a lui Iisus .........,...........:.......355
12.3.L. Eaenimente precedente ...............
.........355
12.3.2. P aternitntea dumnezeiascd
gi umanitatea lui Iisus ......... .......... 358
12.3.3. Lucrarea ddtdtoare de aia[d a Duhului Sfknt ........364
12.3.4. O mdrturisire de credinldputernic dezbdtutd .......367

Partea a patra
MAICA DOMNUTUI
iN scnrnRrt,E EVANGHELTSTULUT roAN
L3. in sAnul comunitilii ioaneice ...................377
13.1. Ucenicul pe care il iubea Iisus
gi comunitatea sa
13.2. Ucenicul pe care il iubea Iisus
gi fralii lui Iisus ..............380
13.3. Fiul lui Dumnezeu gi fiul lui Iosif ............................383
13.4. Femeile in Eannghelia dupd Ioan ...............388
13.4.1. F emeia samarineand (In 4,3-42) ............................ 389
Maria
13.4.2. Marta gi ..................392
L3.4.3. Maria Magdalena ..............394

L4. Rolul Maicii Domnului

potrivit Evanghelistului Ioan ....".". .................399
14.1. De la Cana Galileii pe Golgota .................................399
'J,4.2.Maica Domnului la nunta
din Cana Galileii (In2,1,-12) ......."...400
14.3. Maica Domnului
la picioarele Crucii (In19,25-27) ............. .........413

L5. Femeia din Apocalipsi .............. ................425

 fuiryrtltfuic L5.L. Cine este femeia din Apocalips a 12? ............ ".......... 425
kf,aluihc L5.2. Femeile din Apocalipsd ............427
15.3. O comunitate iudaizantd ce crede in Iisus ..............428
15.4. Mama lui Mesia .............. ........431,

ile vintd a Duhului Sf6nt ........964 L5.5. Cele trei scenarii din capitolul 12 .........."..................433
de credinld puternic dezb dtutd ....... g67

Ptrtea a patra CONCLUZII

DOMNULUI
EVANGHELISTULUI IOAN O cercetare ce trebuie continuati ........... .......443
L. O lecturd de tip diacronic ...........443
2. Fecioara Maria din punct de vedere istoric .................447
fl iubea Iisus 3. O privire recapitulativd ..............449
4. Importanfa Fecioarei Maria in hristologie ........... ........452
il iubea Iisus
5. Cine este Fecioara Maria
irraintea lui Dumnezeu gi cine este ea pentru noi? .........457
;;;;;;;;;;;;; :::
Bibliografie .............. .......461

Irrdice de referinfe scripturistice ....471'

ru
rrtintatui esrt tu intre femei (ruca
44zl

roca in mod succesiv numele qi vArsta Fe-

ricdmintea gi ornamentele vremii, traditiile
Lcdsdtoriei gi viala casnicd la Nazare! difi-
liile ce-i ameninlau pe oamenii simpli din L
Ft, situalia religioasd a femeilor in Israel gi
ha acelei vremi. Aceste nurneroase puncte
luderea Fecioarei Maria tn viala de zi an zi,
O primd prezentare a Fecioarei Msria
rci obignuite printre consurorile sale. Toate
a sd congtientizdm mai bine unicitatea per-

1.1. Numele de Maria

Evangheliile menlioneazd in repetate rAnduri numeie

Maicii Domnului, numind-o Maria (Ivtagia) sau Mariam (Ma-
qtap). Este vorba de un nume vechi, un decalc al ebraicului
Mirydm (n:''ln), nume atribuit deja in Biblie surorii lui Moise
gi Aaron despre care ne vorbegte cartea Numerii (c/. Num.
'In
25,59). aramaicd, limba de zi cu zi a evreilor din Israel, rur-
mele Mariam este frecvent in primele secole ale erei noastre3.
Traducerea greacd a BibHei ebraice, Septuaginta, il va scrie Ma-
riam, iar istoricui eweu Iosif Flaviut Mariamme. Astfel, una
dintre cele noud solii ale regelui Irod cel Mare purta acest nu-
me, Mariamme Asmoneana; o femeie de neam regesc ce-i va
permite lui Irod cel Mare sd se considere un continuator al
dinastiei asmoneene. fl gesi* de asemenea destul de des in-
scris pe osuarele din acea vreme, adicd pe acele cutii mici in
calcar unde erau pdstrate osemintele unei persoane dece-
date dupd ce trecuserd cAliva ani de la ingroparea sa. O in-
scripf;e aramaicd descoperiti recent pe un osuar in apropierea
Ierusalimului aratd cd nepoata arhiereului Caiafa purta acest
3
Astfel este cazul in targumuri, acele parafraze in aramaici ale Sfin-
tei Scripturi ascultate de credinciogi in sinagogi in zilele de sabat dupd
citirea textului ebraic, ircepAnd mai cu seaml din secolul al ll-lea d.Hr.
38 Binecuuintatui esrt m intre /emei (rwca qFzl

numeo. Cu toate aceste4 rdmAne dificil s5-i deslugim etimo-

logia. Sd fie oare un nume de origine egipteand precum cel al
lui Moisg cu sensul de ,,a iubi" (in egipteand mri)s? Ceea ce ar
conveni perfect in aceastd circumstanld: Fecioara Maria este
iubita lui Dumnezeu! Totugi, alte etimologii sunt posibile, fdrd
a relua aici explicaliile de tip popular referitoare la numele
Mriam, preffrn cea din Iegirea 15,20, unde sora lui Moise este
desemnatd ca,,prooro cl!a" (n'bt' ft, ;r$'31) sau,,previ zdtoarea" . 6

Doar cdin aramaica din secolul I el trimitea mai curAnd la cu-

vAntul mar (:n),,,domnul" sau,,stdpAnul casei" inconjurat de
slugile sale. La feminin mara (n:n) saumarta (n:n) insemn6nd
,,doamna" sau ,,stdpAna casei" , asemenea surorilor Marta gi
Maria. Aceasth etimologie de tip popular prezintd o oarecare
ironie atunci cand, in Eaanghelia dupd Luca, Feaoara Maria se
prezintd, drept,,sh7ga" sau,,roaba" (bouArl) StdpAnului sau
Domnului (rcuqr tog; cf . Lc. 1,38). Indiferent de etimologia s4
numele Maria este frecvenf fiind purtat cu onoare in amin-
tirea lui Miriam, sora lui Moise, desemnatd de altfel ca o'almA
(;A?y), fatd tAnird in Ieqirea 2,87.
tn Noul Testament sunt menlionate qi alte femei cu nu-
mele de Mari4 ocupAnd un rol important in activitatea pu-
blicd a lui Iisus, pe cAnd cel al Maicii Sale apare indeosebi
discret. Dar sd le enumerXm:
[1] Maria Magdalena sau Maria din Magdal4 un sat situat
pe malul lacului Galiieii (cf. Lc" 8,2).in dimineala tnvierii,
Maria Magdalena gi Maria,,mama lui Iacov cel Mic qi a lui
Iosi" au fost primele la mormantul MAntuitorului, potrivit
Evanghelistului Marcu (4 M.. 15,40-41;i,6,1-B). Tradilia ioaneicd
u
A se vedea Le Monde de la Bible
198,201\, pp. 45-47.
s
Aceasta este opinia lui Henri Cazelles.
6
PlecAnd de la radicalul ebraic ra'A 6\1), ,,avedea".
7
Septuaginta traduce aici cuvAntul ebraic 'alm6 (;tQ7U) cu vedvq (,,fa-
t5. tAndr6" ),iar in Is. 7,L4 cu nag0 6voq (,,fecioard" ).

sc,.trrL'/t/z efti tu intre
fetnei (Lwca 44zl
Icestea/ rdmAne dificil si-i deslugim etimo_
rn rurne de origine egipteand precum cel al
ul de ,,a iubi" (ir:r egipteand mri)s? Ceea ce ar
t aceastd circumstanfd: Fecioara Maria este
eu! Totugi, aite etimologii sunt posibile, fir5
atiile de tip popular referitoare la numele
ra din Iegirea 1.5,20, unde sora lui Moise este
nrocif a" (n'bi' h, iS'll) sau,,pre.vdz6toarea,' .
ca din secolul l et trimitea mai curAnd la cu_
[omnu]" sau,,stdpdnul casei,, inconjurat de
ninin mara (ntn) saumarta (r:n) insemnAnd
ipAna casei", asemenea surorilor Marta gi
mologie de tip popular prezint|o oarecare
, in Euanghelia dupd Lucn, F eaoara Maria se
uga" sau ,,roaba" (boriAq) StdpAnului sau
;; cf.Lc.1,38). Indiferent de etimolo gia sa,
r trecvenf fiind purtat cu onoare in amin-
rra lui Moise, desemnatd de altfel ca o,almA
in Iegirea 2,8?.
ment sunt menfionate gi aite femei cu nu_
upAnd un rol important in activitatea pu_
e cAnd cel al Maicii Sale apare indeosebi
numerim:
lalena sau Maria din Magdal4 un sat sifuat
lalileii (cf. Lc" 8,2). in dimineala invierii,
gi Maria,,mama iui Iacov cel Mic
Ai a lui
ele la mormAnful MAntuitorului, potrivit
r ot (cf. Mc. 1 5,40-4 I
; 76,1 -B). Tradifia ioaneicd
wde de la Bible 1.98,2011,
pp. 45-47.
Lialui Henri Cazelles.
icalul ebraic rA'a 0tS1), ,,avedea,,.
ceaici cuvAntul ebraic 'atmk (nQjV) cu vedvlq (,,fa_
14 cu nagO6voq (,,fecioard,,).
I
t. O yvivnapvezenlare aBecioarci lr'ravia 39
amintegte de asernenea prezenla acestor doui fernei (cf .In
79,26; 20,1.-2.11-18).
[2] Apoi, in Betania locuiegte Mari4 sora lui Lazdr gi a
\lartei (cf.In1.'J.,'J..5; Lc. 10,38-42) al cdrei rol este putemic su-
bliniatin episodul ungerii picioarelor lui Iisus cu mir de nard
curat (cf . In 12,3 q.u.).
[3] Urmeaz6.Maria, mama lui Iacov cel Mic Ai a lui Iosi{
6
sau Iosi (cI Mc. 15,40.47;Mt.27,56), prezentatd ca fiind so$a
lui Cleopa inEaanghelia dupd loan (cf.1n19,25). Aceasta fXcea
parte din grupul femeilor prezente pe Golgota care,,priveau
de departe" (Mc. 15,40). Tradi$a ioaneici o menSoneazdpe
\laica Domnului la picioarele Crucii, precum gi pe o altd Maria
desemnatd ca solia lui Cleopa, gi o a treia Maria, Maria Mag-
dalena (cf.In19,25).
tal tn sfArgi! se vorbegte mai tArziu de Maria mama lui
Ioan Marcu (cf.Fapte12,12), gi de o ultimd Maria o credin-
cioasd din Roma (c/. Rom. 1.6,6).
A9a cum observim, numele este larg rdspAndit, 9i nu este
intotdeauna ugor sd distingem aceste femei unele de altele,
incAt tradilia catolicd, incepAnd cu papa Grigorie cel Mare
(540-604), o va identifica pe Maria Magdalena cu Maria sora
lui Lazdr qi cu pdcdtoasa de care vorbegte Evanghelistul Luca
(cf .Lc.7,36-50).
Remarcdmin particular tdcerea de care dau dovaddEoan-
gheliile dupd Marcu gi Matei privind prezenla Maicii Dom-
nului pe Golgota chiar dacd Evanghelistul iVlatei precizeazd
cd,,erau acolo multe femei" (l[l/.t.27,55). RedactAnd o parte din
Evanghelia sa dupi cea a lui Marcu, Evanghelistul Luca eli-
mind gi el lista nominali a acestor femei care purtau numele
Fecioarei Maria (cf.Lc.23,49). Face oare aceasta pentru a evita
sd contrazicd tradifia ioaneicd ce situa trei Marii la picioarele
Crucii? Dar care este de fapt realitatea istoricd? Aceste in-
treb5ri rdmAn deschise.
40 Brnecuaintaz e;fr tu in*e fernei (Luca44zl

tr".2. De la nagtere la,,Adorrnirea" sa

Nu cunoagtem nici data de nagtere a Fecioarei Mari4 nici

cea a rnorlii satre, numitd de asemenea,,Adormirea" Maicii
Domnului, in special in tradilia ortodoxd. La acea epocd, mul-
td lume nu-si cunogtea propria datd de nagtere. Dar dacd con-
siderim, pe de o parte, cd Iisus l{ristos 9a ndscut in anul 6 sau
5?nainten erei noastre, deci cu putin timp inainte de rnoartea
lui Irod cel Mare in anul4 i.d.Hr.8, qi dacd, pe de altd parte,
Fecioara Maria, asemenea altor fete din Israel, a fost datd in
cdsfitorie de pdrinlii sdi, conform obiceiului, crr putin timp dupd
v6rsta de doisprezece sau treisprezece ani, afunci ea s-a nds-
cut intre anii 20 gi 18 ir:raintea erei noastre, adicd la epoca cAnd
Irod cel Mare incepea reconstruirea Templului din Ierusalim.
Irr acest cah ea era foarte tAndrd afunci cAnd L-a ndscut pe
Iisus, doar cd obiceiul menf,onat mai sus nu era intru toful obli-
gatoriu, astfel cd vArsta cisdtoriei putea sd se prelungeasc6
pAnd ta cincisprezece ani, sau chiar mai multe. tn continuare,
Fecioara Maria a trdit cel pufin cincizeci de ani, deoarece irr
anul 30 al erei noastre ea era incl in viald fiind, potrivit cdr-
fi F ap t ele S"fin[ilor Ap o s t oli, la Ierusalim impreuni cu Apostolii
(c/ Fapte -1,,'1.4)10. Acest lucru face ca ea sd se nurnere printre
cei,,bitrAni", o vArstd la care Apostolul Pavel se va sifua gi el
mai tarziu (4 Filim. 9). Este varsta la care femeile care locuiesc
B
lisns F{ristos s-a ndscut cu pulin inainte de rnoartea lui Irod cel Mare,
in martie anul4 i.d.Hr.
t ln manuscrisul lQSa I.10 de la
Qumran se menlioneaz5 o cdsHto-
rie ia 20 de ani. Potrivit fragmentului 4QtB frg. 1, 1-10 (viziunite rwi Amran),
Miriarn, sora lui Moise, a fost datd de tatdl ei, Amram, ir:r cdsdtorie tAnd-
rului sdu unchi la varsta de treizeci de ani; petrecerea nunHi a dwatZ zile.
'0 Moartea lui Iisus este in general situati pe 7 aprilie anul 30, dar este
posibil ca ea_s[ fic5.zrft, pokivit calculelor astronomice, pe 3 aprilie anul 33;
a se vedea Etienne Nodet, ,,Chronologie de la passion. Leur sens,,, in Re-
aue biblique '1"18,20'1,1,, pp. 365-368.
 i; e6t/ tu mtre fernei (fuca44zl
.Adormirea" sa
data de nagtere a Fecioarei Maria nici
ita de asemenea,,Adormirea" Maicii
ir tradilia ortodoxd. La acea epoc5, mul-
propria datd de nagtere. Dar dacd con-
F. lisus F{ristos }a ndscutin anul6 sau
ca
te. aeC cu putin timp inainte de moartea
I a;rul 4 i.d.Hr.8, gi dacd, pe de alti parte,
&enea altor fete din Israel, a fost datd in
isii, conform obiceiulul cu pu.m timp dupd
Bc€ sau treisprezece ani, afunci ea s-a nds-
I inaintea erei noastre, adicd la epoca cAnd
ea reconstruirea Templului din Ierusalim.
r foarte tAndrd atunci cAnd L-a ndscut pe
uI mentionat mai sus nu era intru totul obli-
irsta cdsdtoriei putea s5 se prelungeasci
ce ani, sau chiar mai multe. in continuare,
5it cel putin cincizeci de ani, deoarece in
;tre ea era inci in viald fiind, potrivit cdr-
po stoli, la Ierusalim impreuni cu Apostolii
cest lucru face ca.ea sd se nurnere printre
sti la care Apostolul Pavel se va sifua gi el
.9). Este vArsta la care femeile care locuiesc
iscut cu pulininainte de moartea lui Irod cel Mare,
lSa L10 de la Qumran se menlioneazh o cdsdto-
fuagmentului 4Q543 frg.1,1-10 (Viziunile lui Amran),
, a fost datd de tatdi ei, Amram, in cishtorie tAnd-
t de keizeci de ani; petrecerea nunfii aduratZ zile.
:ste ir general situatd pe 7 aprilie anul3e dar este
potrivit calculelor astronomice, pe 3 aprilie anul 33;
lef ,,Chronologie de la Passion. Leur sens,,, in Re-
>p. 365-368.
t. O ytitudyrezvntave aEecioarei Mavia 4'l
h zonele ct-l mult soare suportau din ce in ce mai greu trecerea
anilor. Fdrd indcliald trebuie datat5,,Adorrnirea" Maicii Dom-
nului in decenir.rl urmdtor, chiar dacd Evanghelistul Luca nu
ne spune nimic, el menlionAnd doar martiriul lui $tefan (cl,
Fapte 7,60) gi moartea Tavitei (cf.Fapte9,37), ca gi cum ple-
rarea din aceasti viald a Fecioarei Maria nu avea nici o con-
*cin!d. Evanghelistul Luca preferd in schimb sd vorbeascd de
incercdrile ei. Tradilia lucanicd amintegte in particular profefa
bdtrAnului Simeon referitoare Ia ea (cf.Lc.2,34), ceea ce im-
plicd, dupd cum vom ardta la timpul cuvenit cd, in sinea ei,
a fost frdmAntatd de luptele qi tensiunile ce se ivesc de tim-
puriu intre primele grupuri de cregtini. Fie cd ea l-a insofit
p€,,ucenicul pe care-l iubea Iisus" sau, mult mai probabil, fie
cd ea a rimas pe lAngd lacov al lerusalimului, lapidat apoi in
anuI62,in ambele cazuri tulburdrile comunitare au atins-o
din plin.
in continuare, doud tradilii igi vor disputa locul inmor-
mAntdrii sale: una, mult mai veche, situeazd acest loc la leru-
salim, unde mormAntui siu este veneratftr Valea Chedronu-
lui", cealaltd, la Efes11, pe lAngd Apostolul Ioary cdruia i-a fost
irrcredinfati. Dar aceastd ultimi tradilie, bazatl, pe relatarea
din Ioan 19,27 (,,$i din ceasul acela ucenicul a luat-o la sine"
sau ,,printre ai sXi"), este de faptt|rzie,ldsAnd doar cAteva ur-
me la Epifanie, episcopul Salaminei (inainte de 403)12, gi in
citatul unei scrisori sinodale de la Efes din anul431; latinii nu
vorbesc despre aceasta decAt incepAnd cu secolul al Vl-leat3.
.La
poalele Muntelui Mdslinilor se gdsegte Biserica Adormirii, in for-
md de cruce gi semiingropatd ir stAncS, unde potrivit traditiei a fost in-
mormAntat, pentru scurt timp, trupul Maicii Domnului [n.tr.].
11
Pe culmea colinei Fanaya Kapulu, lAngi Efes.
tt A se vedea Epifanie al Salaminei Panarion 78, 1.'J..
,
t' Mai muite inforrnalii in Ren6 Laurentin, Vie authentique de Marie,
L'euvre, Paris, 2003, pp.431-M8, care il citeazd pe Maurice TallorU ,,Le culte
de la Vierge Marie en Asie Mineure du I"' au XV sidcld', inMaria IV, Beau-
chesne, Paris, 1956, pp. 886-916.
 Braecauintata egti ta tittre fewei [Luca r,4z)

Autorul Eaangheliei duprt Ionn nu precizeaz| de altfel locul la

care se refer5, gi mult rrraitirziu, in afard doar de citatul men-
f,onat mai sus, Sinodul al treilea ecumenic, de la Efes, unde Fe-
cioara Maria va fi proclamatd ,,Ndscdtoare de Dumnezeu"
(@eot6rcoq), nu pare deloc sd se preocupe de acest lucru. Pri-
rna tradilie, cea din Ierusalim, este, din fericirg mult mai soliditn.
in Valea Chedronului" unde se intinde vechiul cimitir iu-
daic de pe Muntele Mdslinilor, arheologii franciscanilu au des-
coperif in trrma unei puternice inundalii din anul1972, un
mormAnt desemnat de ei ca fiind cel al Maicii Domnului. ln
acelagi loc, mai multe biserici suprapuse, inchinate Fecioarei
Maria, consLituiserd mai intAi obiectul unei atenf,i reinnoite,
printre care gi Biserica crucialilor. Venerarea credinciogilor se
orienta atunci spre un edicul medieval inconjurat de arcade
sprijinite pe qaisprezece coloane gi incoronate de un ciborium
in aur gi argint. Apoi, in1973, o nouH descoperire a ficut sen-
zafie. Foarte aproape gi un pic izolatdde masa stAncoasi a Mun-
telui Mdslinilor, o micd camerd funerard a fost scoasd la su-
prafa!6,, cu un banc stAncos de 46 cm deasupra solului, larg
de 66 cm la sud gi de 71 crn la nord. Acest banc unde se depu-
nea corpul unui defunct este de formd compactS, conform celor
din secolul I al erei noastre. Doarin secolele al III-lea gi al lV-lea
s-a impus tradilia de a sdpa st6nca in forrnd de sarcofag. Aceste
preFoase informafii arheologice gdsesc un suportin scrierile
apocrife - rnai cu seamd inAdormirea Mariei a lui pseudo-Ioan
datAnd fird indoiali din secolul al fV-1ea16 sau poate chiar mai

'n C/ Amddde Bruno! ,,Le tombeau de la Vierge", ?n Jacques Briend,

ed,.,La Terye sainte II, Bayard, Paris, 2003, pp. 1478-1487 .
1s
Preolii Bagatti, Picirillo gi Podromo.
16
A se vedea Simon-Claude Mimouni, Dorrnition de Marie selon le pseu-
do-lenn, in Frangois Bovory Pierre Geoltrairl ecl., Ecrits apocryphes chr1tiens,
callimard, Pais, 1997 , p. 165 g.u.; qi Les Traditions nnciennes sur la Dormition et
l'Assomption de Marie, Brilf Leyde, 2011. Despr e Protoeaanghelis lui lacaa
citatd tn continuarg a se vedea Ahert Frey, ir Franqois Bovor; pierre Geol-
train, ed., Ecrits apocryphes chritiens, Gailimard, paris, 1997, p. 73 g.u.
z4aAnatui e,tti tu intre
fetnei {rwca 44zl
'ei dupd loan nuprecizeazd de altfel locul la
rult mai tdrziu,in afard doar de citatul men-
odul al treilea ecumenig de la Efes, unde Fe-
i proclamatd ,,Ndscdtoare de Dumnezeu"
re deloc sd se preocupe de acest lucru. Pri-
Ierusalim, este, din fericire, mult mai solidi1a.
ronului, unde se intinde vechiul cimitir iu-
e Mdslinilor, arheologii franciscanits au des-
mei puternice inundalii din arni1972, un
at de ei ca fiind cel al Maicii Domnului. in
ulte biserici suprapuse, inchinate Fecioarei
rd mai intAi obiectul unei atenfii reinnoite,
lrica crucialilor. Venerarea credinciogilor se
e un edicul medieval inconjurat de arcade
ezece coloane gi incoronate de un ciborium
rol in 1973, a noud descoperire a fdcut sen-
re gi un pic izolatd de masa stAncoasd a Mun-
rmicd camerd funerard a fost scoasd la su-
rc stAncos de 46 cm deasupra solului, larg
de 71 cm la nord. Acestbanc unde se depu-
funct este de form5 compactd, conform celor
noastre. Doar in secolele al III-lea gi al lV-lea
le a sdpa st6ncainformd de sarcofag. Aceste
Fi arheologice gdsesc un suport in scrierile
eamd inAdormirea Mariei a lui Pseudo-Ioan
H din secolul al fV-lea16 sau poate chiar mai
not, ,,Le tombeau de la Vierge", tr Jacques Briend,
Bayard, Paris, 2003, pp. I478-1a87.
Picirillo gi Podromo.
n-Claude Mimouni, Dormition de Mnrie selonle pseu-
vory Pierre Geoltrain, ed., Ec-rits apocryphes chrltiens,
p. 165 g.u.; qiLes Traditions anciennes sur la Dormition et
Brill, Leyde, 2011. Despre Protoeaanghelin lui lacoa
r vedea Ahert Frey, in Franqois Bovon, pierre Geol-
vphes chrttiens, Gallimard, Paris, 1997, p.73 g.u"
r" O yvivna yyezentaye a Eecioayei Mayia 43
:e\Teme - referitoare la tradifa din lerusalim. Toate acestea
.:tueazd tradilia ,,Adormirii" Maicii Domnr.llui in mediul
:sa-zis iudeo-cregtiry un mediu mai degrabd inchis, in faza
ie a se distan{a de Marea Bisericd. lnfelegem afunci mai bine
:icerea de care dau dovadi Pdrinlii Bisericii inainte de se-
;olul al V-lea despre acest monn6nt. Pelerina Egeria (sau Eteria)
:ru-i menfloneazd existenla la Ierusalim. Vom reveni ceva mai
-ncolo pentru a prezenta ataqamenful cercului ,,frafilor lui
Iisus" de persoana Fecioarei Maria.
Trebuie oare sd mai addugdm aici cd noi nu cunoaqtem
:rici data de nagtere a Dreptului Iosif gi nici pe cea a mortii
>ale? UrmAnd tradiliei vremii, Iosif trebuia sd fi fost cdsdtorit
de pdrinlii sdi pe cAnd era tAndr17. Mai tArziu, probabil ince-
pand din secolul al II-1e4 problema pusi de existenla frafilor
;i surorilor lui lisus despre care ne vorbegte Evanghelisful
\Iarcu (4 Mc. 6,3) va duce la imbdtrAnirea lui. El ar fi fost
deja vdduv gi cu copii inainte de a o intAlni pe Fecioara Ma-
ria. Potrivit Protoeaangheliei lui lacou,Iosif, ales printre ceilalfi
r-iduvi pentru a o lua in grijd pe Fecioara Maria, ar fi incercat
mai intAi sd se eschiveze cu aceste argumentet ,,Dar qtii cd eu
am fii gi sunt bdtrAw in vreme ce Maria e de-abia o copil5. Am
sd ajung de rAsul fiilor lui Israel" (ProtoeuanghelinS,2lag,3).
Doar cd o astfel de tradifie de aparenld artificiald se acordd
greu cu relatarea dinEaanghelin dupn Matei (4 Mt. 1.,'l.B-25),
lar titlul de ,,Cel tntAi-Ndscut", atribuitlui Iisus inEaanghelia
dttpd Luca (cf "Lc.2,7), devine inadecvatls.
CAt priveqte data rnorlii Drephrlui losif, nu putem spune
mare lucru, sau aproape nimic. $tim cd el trdia incd afunci
1?
Un bdiat trebuia si aibd cel pulin cincisprezece ani pentru a se c5-
sdtori, dar putea de asemenea ajunge pAnd la optsprezece sau dou[zeci
de ani.
18
Acest titlu anunld episodul prezentdrii lui Iisus la Templul din Ie-
rusalim din Lc. 2,23,un episod ce ar deveni potrivit Legii imposibil, dacd
Iisus ar fi avut frali mai mari. Deoarece intAiul n5scut, cel ce deschide sA-
nul matem, este,,?ntAi-nXscutul din fiii mei" (Ieq. 13,15), adicX al pdrintelui.
44 Binecuufuntatde;ti tu intre fewei {fwcary,zl

cAnd Iisus face pelerinajul la Ierusalim. Ndscut in jurul anu-

lui 4 inaintea erei noastre, Iisus avea aproape doisprezece ani
atunci, ceea ce situeazd episodul in jurul anului 18 al erei noas-
tre, adicd tocrnai in plind perioadd de hrlburiri politice, cend
romanii ocupau Iudeea. in plus, Fecioara lMaria era, probabil,
vdduvd inainte de inceperea activitdtii publice a lui Iisus in
arri,27-28, deoarece Iosif nu era prezent la nunta din Cara Ga-
liIeii. Mai gtim cd, cel pufin potrivit tradif,ei din comunitatea
ioaneicd, Iisus ar fi incredinfat-o pe Maica Sa ucenicului pe
care El il iubea ceea ce ar fi de neinleles dacd Iosif mai era incd
in viald. Fdrd indoiald, un argument a silentio este intotdea-
una fragil. Indicdm totugi ce, in jurul anului 28, desemnarea
lui Iisus de locuitorii Nazareh.rlui ca ,,frvl.teslarului" (Mt. 1e55)
ar ldsa mai degrabd de inleles cd Iosif nu murise de prea multd
vreme. Remarcdm, in sfArgit cd tradif,ile ulterioare n-au in-
dicat in mod special vdduvia Fecioarei Mari4 chiar dacd un
grup de vdduve in sAnul comunitdfi iudaice fusese repede re-
cunoscut (cf.Fapte9,34.41). Probabil ci Fecioara lMaria era una
dintre aceste vdduve din Ierusalim, privilegiate de cei Doi-
sprezece Apostoli, de care vorbegte cartea Faptele Sfnfilor Apos-
toli (cf. Fapte 6,1).Dar si oprim aici supoziFile qi si mergem
mai departe in prezentarea lumii in care a trdit Fecioara Maria.

1-.3.O descriere pe scurt

a tinerelor fete din acea vreme

Mai hebuie, oare, specificat cd nu dispunem de nici o des-

criere hzicd a Fecioarei Maria nici mdcar de o enumerare a trd-
sdfurilor sale particulare? De fapf acest tip de prezentare nu
era deloc practicat la acea weme, toful fiind afunci centrat pe
gestul dumnezeiesc. $i aceasta cu atAt mai mult cu cdt rela-
tarea Evanghelishrlui Luca se prezintd ca o descriere completd,
evocAnd prezenla Fecioarei Maria fdrd a se opri irsi indelung
uzaintatui esti tu fntre
/ernei lt-wca 44zl
lerinajul la Ierusalim. Ndscut in jurul anu-
noasfre,Iisus avea aproape doisprezece ani
eazd episodul in jumi anului 18 al erei noas-
n plini perioadd de tulburdri politice, cAnd
tdeea. in plus, Fecioara Maria er4 probabil,
I inceperea activit5fii publice a lui lisus in
e Iosif nu era prezent la nunta din Cana Ga-
cel pulin potrivit tradiliei din comunitatea
ti incredinlat-o pe Maica Sa ucenicului pe
la ce ar fi de neinleles dacd Iosif mai era incd
riald, un argument a silentio este intotdea-
n totugi cd, in jurul anului 28, desemnarea
rii Nazaretului ca,,hrtl.teslarului" (Mt. 1e55)
i de inleles cd Iosif nu murise de prea multd
r, in sfArgif cd tradiliile ulterioare n-au in-
ial vdduvia Fecioarei Maria chiar dacd un
. s6nul comunitdfii iudaice fusese repede re-
9,U.41). Probabil cd Fecioara Maria era una
rve din Ierusalim, privilegiate de cei Doi-
de care vorbegte cartea Faptele Sfin[ilor Apos-
Dar sd oprim aici supozitiile gi sd mergem
zentarea lumii ir care a trdit Fecioara Maria.
pe scurt
lin acea vreme
re, specificat cd nu dispunem de nici o des-
arei Mari4 nici mdcar de o enumerare a trd-
:culare? De fapt, acest tip de prezentare nu
la acea vreme, toful fiind afunci centrat pe
sc. $i aceasta cu atAt mai mult cu cAt rela-
lui Luca prezintd ca o descriere completd,
se
Fecioarei Mari4 fdrd a se opri insd indelung
r. O Ttrivnaprezentare allecioarci Mayia 45
in orice caz, cliar dacd in iumea ebra-
:---upra trdsdturilor sale.
:;i nu se deseneazd imagini, Fecioara Maria rXmAne tofuqi
: tiici a timpului sdu cdreia este posibil sd-i restituimmai mult
sau mai puf,n infiligarea. indeosebi micd de staturd, ca ma-
'rritatea femeilor de afunci, ea trebuia sd aibd tenul bronzal
Jupd cum spune versul dinCkntarea Cdntdrilor: ,,Neagrd sunt,
iete din Ierusalim, dar frumoasd, ca s5lagurile lui Chedar, ca
;i corturile lui Solomon" (Cant. 1,4)t'. Asemenea corfurilor be-
duinilor, lesute din pdr de capr5, fetele din Israel sunt arse de
soare. Ochii lor sunt de culoare inchis5, ,,ochii Lui vor scAn-
teia ca vinul" (Fc.49,21), se spune despre urmagii lui Iuda.
lntr-un cuvAnt, fetele din Israel sunt frumoase, astfel ci in-
sigi profefii se adreseaz6.Iui Israel, comparat cu o femeie des-
tribilatd, zicAndu-i: ,,Chiar daci te-ai glti cu podoabe de aur
;i S-ai sulemeni ochii cu dresuri, inzadar te-ai face frumoasd"
(Ter. {30);,,ti-ai fdcut odrii cu dresuri gi te-ai gdtit cu podoabe"
fie2.23,40). in mod normal, ele aveau pdrul tung gi sirdlucitor,
de culoare inchisd, fdrd sd ascundd trds5turile fine ale unei ti-
nere femei. ln #ara casei, capul era acoperit de un pliu al ves-
tei pentru a se proteja de soare, un fel de gal, gi nu de acel voal
de in fin ctr care se acopereau uneori femeile greco-romane din
inalta societate. $i aceasta deoarece nu se urmdrea sd se as-
cundd propria coafurd, aranjatH, ce-i drept, fdrd extravaganlele
femeilor din Corint, de exemplu. La anumite ocaziicel pufin,
femeile se parfumau, ca de altfel gi bdrbaf,i (cf. C6nt.'1.,3; 4,10).
Menfiondm, totodatd, prezenla unui suport rotund deasupra
capului, pentru a putea purta ulcioarele cu apd scoasd de la
fAntAnd, gi sandalele cu talpd de lemn sau de piele duri, le-
gate cu curele, pentru a putea merge pe strizi pietruite. Este
greu de descris cu mai multe detalii aspectul exterior al aces-
tor fete din Orientul Apropiaf dar putem sd ni le imagindm
t' Potrivit unei scrisori sinodale adresate in 836 impiratului bizan-
tin Teofil (829-842),Iisus avea pielea de,,culoarea grAului, precum mama
sa" (PG 95,349 C).