Află cum să iți crești punctajul cu 10 puncte!

În următoarele rânduri vor fi prezentate grile din anii trecuţi

de la proba juridică de la examenul de admitere în profesia de
judecător, respectiv procuror.

Nu se poate face o statistică exacta, nici nu ar fi normal să se repete

grilele de la an la an dar, se poate observa o anumită frecvenţă a
capitolelor din care sunt extrase, cum e şi normal să fie.

Acest examen este probabil cel mai greu din ţară, la ora actuală şi
frecvenţa capitolelor se justifică întrucât acest examen verifică nu doar
capacitatea de asimilare a noţiunilor juridice ci, în egală măsură, şi
posibilitatea de a face legătură între instituţiile juridice şi corelarea
noţiunilor, aplicarea lor în cazuri atipice.

De asemenea, este utila nu doar prezentarea capitolelor de interes

maxim ci, în egală măsură şi explicarea răspunsurilor întrucât, nu este
suficient să rezolvi corect o grilă ci, este necesar să conştientizezi de
ce ai eliminat posibilele variante şi care este exprimarea corectă în
cazul unei variante greşite.
 Drept Civil
1. Spre deosebire de nulitatea relativă, nulitatea absolută:
a) Poate fi invocată şi de instanţă, din oficiu
b) Desfiinţează actul juridic în întregime
c) Intervine numai dacă este expres prevăzută de lege

După cum probabil aţi răspuns, varianta corectă este a, întrucât nulitatea
absolută este stabilită pentru ocrotirea unui interes general, putând fi invocată
de oricine are un interes, de procuror, inclusiv de către instanţă, din oficiu, în
orice moment, fiind imprescriptibilă, de regulă.

Varianta b, respectiv c sunt greşite întrucât, trebuie să se evite confuzia

dintre nulitate absolută vs. relativă, totală vs parţială, respectiv expresă vs.
tacită. Nulităţile absolute, respectiv relative, pot fi atât exprese cât şi implicite,
deduse din contextul legii, a normelor juridice încălcate, cât şi totale, respectiv
parţiale, în funcţie de impactul avut asupra actului efectuat prin încălcarea
normelor juridice legale şi, în considerarea faptului că, accesoriul urmează
soarta actului principal. Actele juridice ce nu pot avea o existenţă de sine
stătătoare, vor urma destinul celor care le sunt subordonate.
2. Uzufructuarul:
a) Nu poate să exercite acţiunea confesorie şi împotriva nudului proprietar
b) Poate ceda dreptul său unei alte persoane, fără acordul nudului
proprietar
c) Suportă toate sarcinile şi cheltuielile ocazionate de litigiile privind
folosinţa bunului, culegerea fructelor ori încasarea veniturilor.

Variantele corecte sunt b si c. Se poate observa, prin parcurgerea

subiectelor din ultimii ani că, subiectul privind uzufructul este unul dintre cele
preferate din materia civilului. Acest fapt se datorează probabil şi în
considerarea aspectului că acest dezmembrământ al dreptului de proprietate
prezintă caracteristici asemănătoare cu dreptul de uz şi de abitaţie şi se pot
crea confuzii.

Acţiunea confesorie se poate exercita împotriva oricărei persoane ce

împiedică uzufructuarul în exercitarea normală a dreptului său, implicit si
împotriva nudului proprietar.
Dreptul de uzufruct se deosebeşte de cel de uz, respectiv abitaţie, printre
altele, prin faptul că este cesibil.
 Având în vedere faptul că uzufructuarul beneficiază de folosinţa bunului,
nudul proprietar rămânând doar cu dispoziţia juridică asupra acestuia, este şi
normal ca acesta să suporte toate sarcinile ocazionate de litigiile privind
folosinţa bunului, culegerea fructelor ori încasarea veniturilor.

3. Plata:
a) Datorată, făcută de un incapabil nu dă dreptul la restituire
b) Parţială, poate fi refuzată de creditor, chiar dacă prestaţia ar fi
divizibilă
c) Anticipată nu poate fi refuzată de creditor, decât dacă a încunoştiinţat pe
debitor asupra refuzului în termen de 10 zile de la data plăţii

În materia dreptului civil, domeniul obligaţii, se pune mare accent pe

plată atât în tratate cât şi de către profesori încă de pe băncile facultăţii. Regula
în această materie este indivizibilitatea plăţii iar creditorul nu are nevoie de un
anumit termen, imperativ, pentru a încunoştiinţa debitorul despre refuzul
anticipat sau fracţionat al acesteia.

Plata poate să fie făcută valabil şi de un incapabil atâta timp cât ea este
datorată şi nu a fost obţinută prin vicierea consimţământului.
4. În materia donaţiei:
a) Nulitatea căsătoriei atrage caducitatea donaţiei făcute soţului de bună
sau de rea credinţă
b) Oferta de donaţie nu mai poate fi acceptată după decesul
destinatarului ei
c) Dreptul la acţiunea prin care se solicită executarea sarcinii se prescrie în
termen de un an de la data la care sarcina trebuia executată

Varianta de la a este greşită întrucât contractul de donaţie este revocabil

iar nu caduc, între soţi, doar pe timpul căsătoriei.

Oferta de donaţie nu poate să fie acceptată de altcineva decât de

destinatarul ei întrucât este un contract intuitu personae. Acceptarea ei, în
schimb, poate să fie transmisă de către succeori şi astfel, bunurile obţinute vor
intra în masa succesorală iar aceştia vor putea beneficia de ele.

Dreptul la revocarea donaţiei pentru executarea sarcinii se prescrie în

termenul de un an de când sarcina trebuia executată şi nu dreptul la acţiunea
prin care se solicită executarea sarcinii.
5. În cazul nedemnităţii succesorale:
a) Copiii nedemnului nu pot veni la moştenirea defuntului prin
reprezentarea tatălui lor nedemn
b) Toate actele juridice încheiate de nedemn cu terţe persoane, referitoare la
bunurile moştenirii, sunt desfiinţate retroactiv
c) Nedemnul poate pretinde de la moştenitori restituirea cheltuielilor
necesare şi utile pe care le-a făcut cu bunurile moştenirii

Nedemnitatea succesorală operează în cazul descendenţilor defunctului şi

descendenţilor fraţilor şi surorilor defunctului, astfel, varianta de la punctul a este
corectă.

Actele încheiate de către nedemn cu terţii sunt doar în principiu desfiinţate

retroactiv şi nu tot timpul, acestea fiind sancţionate doar sub rezerva dobândirii lor
de către terţii de bună credinţă sau sub rezerva îndeplinirii uzucapiunii, respectiv
prevederilor privind cartea funciară.

Cheltuielile necesare, precum şi cele utile pot să fie cerute şi în cazul

posesorului de rea credinţă iar, nedemnul dobânditor tocmai această calitate o are,
astfel încât el poate cere înapoierea lor.
 Drept procesual civil
6. Mandatul judiciar încetează:
a) Prin moartea celui care l-a dat
b) Dacă mandantul a devenit incapabil
c) Dacă este retras de mostenitorii celui care l-a dat

În cazul reprezentării în materia dreptului procesual civil, mandatul dat

nu încetează în caz de deces al mandantului, el dăinuind până în momentul
retragerii lui de către succesori.

În cazul în care intervine decesul sau punerea sub interdicţie a

mandatarului, mandatul încetează. Este şi logic să fie aşa, întrucât nu ar mai
avea cine să efectueze acte de procedură în cadrul procesului civil, spre
deosebire de cazul în care mandantul decedează când, mandatarul rămâne în
continuare capabil să îi reprezinte interesele.
7. Conflictul de competenţă:
a) Se judecă cu citarea părţilor, printr-o hotărâre definitivă
b) Ivit între două instanţe judecătoreşti, se soluţionează de instanţa
imediat superioară şi comună instanţelor aflate în conflict
c) Nu se poate crea cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Conflictul de competenţă are două forme, pozitiv şi negativ. Acesta se

judecă de instanţa superioară şi comună instanţelor aflate în conflict, fără
citarea părţilor, printr-o hotărâre definitivă.

În cazul unui conflict de competenţă, ICCJ este atât regulator cât şi

declinator de competenţă. Ceea ce înseamnă că se poate crea un conflict de
competenţă cu ICCJ dar, hotărârea pronunţată de aceasta este imperativă.
 Drept penal

8. În structura unui concurs formal ( ideal ):

a) Nu poate intra o tentativă şi o altă infracţiune în formă consumată
b) Nu pot intra două infracţiuni progresive
c) Pot intra două infracţiuni, comise fiecare în formă continuată

În cazul concursului formal de infracţiuni nu există condiţionări din punct

de vedere al infracţiunilor ce pot intra în conţinutul acestuia. Aceasta înseamnă
că pot intra în conţinutul lui atât infracţiuni în forma continuată cât şi în forma
tentativei, indiferent de forma vinovăţiei, indiferent dacă este vorba de unităţu
legale sau naturale de infracţiuni.
9. Constituie întotdeauna furt calificat:
a) Furtul care a produs o pagubă materială mai mare de 2.000.000 lei
b) Furtul săvârşit de 3 persoane împreună
c) Furtul comis prin folosirea cheii pe care a sustras-o cu o zi înainte din
buzunarul persoanei vătămate

Conform noului cod penal, furtul care a produs consecinţe deosebit de

grave, la fel ca şi cel comis într-un loc public, nu mai este prevăzut ca furt
calificat ci ca şi furt simplu. Este justificată această opţiune legislativă întrucât,
având în vedere normele din vechiul cod penal, practic, era necesar să ai un
doctorat în materia dreptului penal pentru a izbuti a săvârşi un furt simplu.
Amploarea formelor calificate era de nedescris.

În viziunea noului cod, legiuitorul a decis să trateze ipotezele ce justifică

cu adevărat necesitatea represiunii penale mai accentuate, restul formelor fiind
reţinute, eventual, în domeniul individualizării pedepsei.

Furtul săvârşit de 3 sau mai multe persoane împreună nu este prevăzut

ca fiind furt calificat ci, furt simplu căruia i se aplică circumstanţa agravantă
legală.
 Drept procesual penal

10. Reunirea cauzelor care au acelaşi obiect şi privesc pe acelaşi

inculpat se poate dispune:
a) Din oficiu, de procuror, în cursul primei instanţe
b) Din oficiu, de intanţă, în cursul judecăţii în primă instanţă
c) Numai la cererea părţilor, pe calea contestaţiei declarate de acestea

Reunirea cauzelor ce au acelaşi obiect şi îl privesc pe acelaşi inculpat se

poate face la cerere sau din oficiu, atât în cursul urmăririi penale cât şi în cursul
judecătii, de către părţi, procuror, respectiv instanţă. Această solţuţie se
justifică datorită necesităţii soluţionării unitare a cauzelor, evitarea pronunţării
unor hotărâri contradictorii, economia de timp şi resurse.
11*. Nulitatea:
a) Absolută nu presupune existenţa unei vătămări procesuale
b) Relativă poate fi incidentă dacă sunt încălcate dispoziţiile legale
referitoare la asistarea de către avocat a persoanei vătămate, atunci
când asistenţa juridică este obligatorie
c) Hotărârii definitive constituie un caz de contestaţie în anulare, atunci
când judecata a avut loc în şedinţă publică, deşi conform normelor
procedurale aceasta trebuie să fie nepublică

Nulitatea absolută nu scuteşte necesitatea vătămării dar, în cazul în care

este expresă aceasta se prezumă şi, în consecinţă nu trebuie dovedită de către
partea ce o invocă.

Cazul de contestaţie în anulare se referă la ipoteza în care şedinţa de

judecată trebuia să fie publică iar aceasta nu a fost iar nu în cazul în care
aceasta trebuia să fie nepublică şi a fost publică.
Vrei mai mult?
Dorești să afli și alte strategii și metode pentru reușita ta la examenul de
admitere la INM? În ultimii ani am conturat un curs care crește cu 50% sansele
de a fi admis la INM în doar 6 săptămâni.

Vezi mai multe detalii aici:

Multumim și îți dorim mult succes la examen!

Intensa Training & Events